PROIECT

Managementul Riscului în Inginerie

Industrială
- MRII -
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

CUPRINS

I. Legislația în vigoare

II. Normative pentru postul de lucru și

echipamentul ales

III. Metoda de analiză și evaluare

IV. Analiza postului de lucru pentru

echipament și operator

V. Propuneri de eliminare a riscurilor pentru

postul ales

VI. Concluzii finale

VII. Bibliografie
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

CAPITOLUL I
Legislația în vigoare
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

1. Securitatea și sănăta în muncă-provocări majore în organizațiile

moderne

O viață nu valorează nimic, nimic nu valorează cât o viață spunea Andre

Malraux, de aceea securitatea și sănătatea angajaților sunt preocupări majore în
oricare organizație.
În societatea contemporană, omul este expus unor multiple agresiuni,
unui număr mare de factori de solicitare și de agresiune, care provin atât din
mediul său de muncă, cât și din mediul social, iar civilizația pe care a creat-o îi
primejduiește viața și sănătatea pe nenumărate căi și în diferite moduri.
De aceea, omul solicită din ce în ce mai mult societății să îi creeze
condiții pentru a putea trăi în siguranță, pentru a-și menține o sănătate cât mai
bună și pentru a beneficia de o creștere generală a calității vieții.
Trebuie să se conștientizeze din ce în ce mai mult faptul că omul este cea
mai importantă resursă pentru menținerea și dezvoltarea continuă a însăși
civilizației, ceea ce impune ca această resursă să fie conservată și prezervată
prin toate mijloacele, inclusiv prin realizarea securității și sănătății în muncă.
După cum menționează numeroși autori în domeniul resurselor umane,
securitatea și sănătatea angajaților sunt preocupări majore deosebit de
importante în organizațiile moderne, deoarece acțiunile și condițiile nesigure și
nesănătoase cauzează o suferință umană enormă prin accidentele de muncă și
costuri economice considerabile.
Deși eforturile făcute de-a lungul timpului sunt imense, accidentele de
muncă și bolile profesionale sunt încă mult prea frecvente, iar operatorii
continuă să suporte solicitări, agresiuni sau riscuri serioase.
În societatea contemporană, milioane de operatori sunt răniți, se
îmbolnăvesc sau mor în fiecare an ca rezultat al pericolelor, riscurilor sau
solicitărilor de la locul de muncă.
Din lucrările de specialitate rezultă că există mai mult de 250 de milioane
de accidente de muncă în fiecare an, se îmbolnăvesc peste 160 de milioane de
operatori anual și se înregistrează peste 1,3 milioane de decese ca rezultat a
accidentelor de muncă și bolilor profesionale.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Se estimează că pierderile anuale, ca urmare a accidentelor de muncă sunt

de peste 4% din produsul național brut al tuturor țărilor din lume.
În Comunitatea Europeană, peste 10 milioane de operatori sunt afectați
anual de accidente la locul de muncă, peste 8000 de decese din cauza
accidentelor de muncă și un cost global de peste 60.000 de milioane euro pe an.
Toate aceste estimări demonstrează că o reducere semnificativă a
accidentelor de muncă și a bolilor profesionale va produce avantaje economice
și sociale deosebit de importante, prin urmare, trebuie acordată o atenție
deosebită securității și sănătății în muncă nu doar din considerente morale ci și
din motive economico-sociale.
Așadar, îmbunătățirea securității și sănătății în muncă este în interesul
atât al guvernelor, cât și al angajatorilor și operatorilor, iar introducerea și
respectarea cu strictețe a cerințelor și principiilor ergonomiei oferă mari
posibilități de a reduce suferințele operatorilor și pierderile angajatorilor.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

CAPITOLUL II
Normative pentru postul de lucru și
echipamentul ales
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

NSSM 1
Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea
metalelor prin așchiere
1. PREVEDERI GENERALE
Conținut. Scop
Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor
prin așchiere cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă și bolilor
profesionale specifice activității de preluare a metalelor prin așchiere pe mașini-
unelte acționate electric, hidraulic, pneumatic sau electropneumatic, pe mașini și
dispozitive manuale acționate electric sau pneumatic și pentru preluări manuale.
(2) Măsurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea
factorilor periculoși existenți în sistemul de muncă, proprii fiecărui element
component al acestuia ( executant-sarcina de muncă-mijloace de producție-
mediu de muncă).
Domeniu de aplicare
Art. 2. - Prezentele norme se aplică în toate unitățile economice în care există
activitatea de preluare a metalelor prin așchiere, indiferent de forma de
proprietate asupra capitalului social și de modul de organizare a acestora.
Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile
Normelor Generale de Securitate a Muncii.
(2) Pentru activitățile nespecifice sau auxiliare activității de preluare a metalelor
prin așchiere, desfășurate în unități, se vor aplica prevederile normelor
prezentate în Anexa 1.
Revizuirea normelor
Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic și vor fi modificate ori de câte
ori este necesar, ca urmare, a modificărilor de natura legislativă, tehnică, etc.,
survenite la nivel național sau proceselor de muncă.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

2. NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN AȘCHIERE

2.1. Repartizarea sarcinilor de muncă la preluarea metalelor prin așchiere

Realizarea sarcinii de muncă

Art. 5. - (1) Deservirea mașinilor-unelte este permisă numai lucrătorilor
calificați și instruiți special pentru acest scop.
(2) Lucrătorii în formare (calificare) vor fi supravegheați o perioadă de timp de
1-3 luni, în funcție de complexitatea lucrului, de un lucrător calificat și vor lucra
singuri numai după ce conducătorul locului de muncă îl va testa practic și
teoretic asupra cunoașterii normelor și exploatării corecte a utilajului.
Deservirea mașinilor-unelte
Art. 9. - Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va controla starea mașinii, a
dispozitivelor de comandă (pornire-oprire și schimbarea sensului mișcării),
existența și starea dispozitivelor de protecție și a gratarelor din lemn.
Art. 11. - Se interzice lucrătorilor care deservesc mașinile-unelte să execute
reparații la mașini sau instalații electrice.
Art. 13. - În mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare
ale mașinii-unealta, agregatului, liniei automate în următoarele cazuri:
a) la părăsirea locului de muncă sau zonei de polideservire, chiar și pentru un
timp scurt ;
b) la orice întrerupere a curentului electric ;
c) la curățirea și ungerea mașinii și la îndepărtarea așchiilor ;
d) la constatarea oricăror defecțiunii în funcționare.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

2.2. .Prelucrarea metalelor prin strunjire

Fixarea si demontarea sculelor
Art. 21. - (1) Fixarea cuțitelor de strung în suport se face astfel încât înălțimea
cuțitului să corespundă procesului de așchiere.
(2) Partea din cuțit care iese din suport nu va depăși de 1,5 ori înălțimea
corpului cuțitului pentru strunjirea normală.
(3) Fixarea cuțitului in suport se va face toate șuruburile din dispozitivul
portsculă.
Art. 22. - La montarea și demontarea mandrinelor, universalelor și platourilor
pe strung, se vor folosi dispozitive de susținere și deplasare.
Pornirea si exploatarea strungului
Art. 31. - (1) Angajarea cuțitului în material va fi făcută lin, după punerea în
mișcare a piesei de prelucrat. În caz contrar , există pericolul smulgerii piesei
din universal sau ruperii cuțitului.
(2) La sfârșitul prelucrării se va îndepărta mai întâi cuțitul și apoi se va opri
mașina.
Art. 32. - La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare ( inimi de
antrenare ) de tip protejat sau șaibe de antrenare protejate.
Art. 33. - La prelucrarea pieselor prinse cu bucșe elastice, strângerea , respectiv
desfacerea bucșei se vor face numai după oprirea completa a mașinii.
Art. 34. - (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel în timpul cât
acesta este conectat la rețeaua de alimentare.
(2) se interzice așezarea sculelor și pieselor pe platou dacă utilajul este conectat
la rețeaua electrică de alimentare.

2.8. Debitarea materialelor prin taiere cu ferăstraie

 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Fixarea sculelor
Art. 153. - Fixarea discului tăietor pe axul ferăstrăului circular se face cu două
flanșe de același diametru.
Art. 154. - Înaintea montării discului tăietor al ferăstraielor circulare se vor
curăța cu grijă suprafețele de contact ale flanșelor și discului.
Art. 155. - (1) Diametru flanșelor de fixare a discului tăietor va fi de cel puțin
1/3 din diametru discului.
(2) La viteze periferice ale discului tăietor mai mari de 12 m/sec, diametru
flanșelor de strângere va fi egal cu 1 din diametrul discului.
Art. 156. - La montarea discului tăietor se va realiza centrarea și echilibrarea
corecta a acestuia.
Fixarea materialului
Art. 157. - Așezarea materialului de debitat pe masa ferăstrăului circular se va
face astfel încât înălțimea de tăiere să fie cât mai redusă, adică numărul dinților
care taie concomitent să fie cât mai redus.
Art. 158. - La ferăstraiele circulare prevăzute cu dispozitive de fixare a piesei în
plan orizontal și vertical se vor utiliza concomitent ambele dispozitive.
Art. 159. - Fixarea materialului de debitat și susținerea semifabricatelor debitate
se vor realiza astfel încât să se evite căderea neprevăzută a acestora.
Art. 160. - Fixarea materialului la debitarea cu ferăstrăul alternativ se va face cu
ajutorul menghinei, iar capetele libere ale materialului de debitat vor fi sprijinite
pe un suport cu role.
Art. 161. - La așezarea și fixarea materialului pe masa mașinii de debitat,
precum și la desprinderea și scoaterea materialului de pe masă, mașina va fi
oprită, iar rama cu pânze va fi în poziție ridicată și asigurată în această poziție.

2.9. .Prelucrarea manuala a metalelor prin așchiere

Art. 176. - La operațiile de prelucrare manuală a pieselor prinse pe strung, cu
pila sau pânză abrazivă se vor respecta următoarele :
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

a) operațiile se vor executa numai atunci când sunt prevăzute în planul de

operații;
b) se va îndepărta căruciorul port-cuțit cât mai mult de piesă;
c) la pilirea pieselor se va ține mânerul pilei cu mâna stângă, iar capătul pilei cu
mâna dreaptă;
d) la prelucrarea muchiilor pieselor cu pânză abrazivă, acestea se vor aplica pe
partea piesei care se rotește dinspre lucrător;
e) la prelucrarea interioară a pieselor cu pânză abrazivă, aceasta se va înfășura
pe o bucată de lemn cu secțiunea rotundă.

3. PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND MIJLOACELE DE

PRODUCȚIE UTILIZATE LA PRELUCRAREA METALELOR PRIN
AȘCHIERE
3.1. Clădiri și alte construcții
Condiții de amplasare
Art. 177. - Atelierele mecanice de prelucrare prin așchiere a metalelor, inclusiv
încăperile auxiliare, administrative și social sanitare ale acestora, se vor amplasa
și amenaja în așa fel încât să fie respectate prevederile Normelor Generale de
Securitate a Muncii precum și Normele Generale de Pază și Stingerea
Incendiilor.
Art. 178. - Atelierele mecanice de prelucrare prin așchiere a metalelor care se
găsesc împreună cu alte ateliere diferite în aceeași hală, vor trebui să
îndeplinească condițiile de amplasare a atelierelor pentru care prescripțiile sunt
cele mai restrictive.
Art. 179. - Atelierele mecanice de prelucrare prin așchiere amplasate în aceeași
hală cu procese tehnologice care generează noxe dispersate în toată hala, vor fi
separate prin compartimentare.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Căi de circulație
Art. 180. - Lățimea căilor de circulație din hale se va stabili conform
prevederilor Normelor Generale de Securitatea Muncii.
Art. 181. - În cazul căilor de circulație din hale în care se găsesc linii de cale
ferată, șinele nu trebuie să depășească nivelul drumului carosabil.
Pardoseli
Art. 182. - Pardoselile vor îndeplini condițiile prevăzute în Normele Generale
de Securitate a Muncii.

Acces în ateliere sau hale

Art. 183. - (1) Accesul în atelierele sau halele de prelucrări prin așchiere a
metalelor se face prin uși cu dimensiuni corespunzătoare gabaritului mijloacelor
de transport, pieselor, produselor și utilajelor care trebuie să fie introduse sau
scoase din hală.
(2) Ușile trebuie să prevină pătrunderea și formarea curenților de aer rece.

Distanțe minime de amplasare

Art. 184. - Mașinile-unelte și utilajele vor fi astfel amplasate încât distanțele
minime dintre gabaritul lor funcțional maxim și celelalte elemente
înconjurătoare să fie conform tabelului nr.1.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Tabelul nr.1
Distanțe minime de amplasare a mașinilor-unelte și utilajelor de prelucrare prin așchiere față de elementele
înconjurătoare:
Gabaritul în mm
Zona de
Distanta de la Mic, până Mediu, de la Mare, de la Foarte mare, Obs
Nr.crt lucru
mașină la: la 1500x750 la 3500x2000 la peste
intercalată
500x750 3500x2000 5000x3000 5000x3000

1 2 3 4 5 6 7 8

Elementele fără 400 500 600 800

1 construcției (perete, *)
stâlp) una 800 800 1000 1200

fără 800 800 800 800 Se va evita aceasta

Elementele de
amplasare în cazul
2 încălzire montate
una 1200 1200 1200 1200 mașinilor de
lângă perete
precizie ridicată

fără 300 300 400 500 Exclusiv lățimea

Drum carosabil si
3 benzii de limitare a
de trecere una 1000 1000 1200 1300 drumului carosabil
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

fără 400 600 800 1200

una 1000 1200 1400 1600 1 om la două

4 Alta mașina-unealtă
comună 1200 1400 1600 1800 mașini

două 1400 1600 1800 2000

Elementele de una 600 700 800 1000

mecanizare (cai cu
5 *)
role, transportoare una 1000 1100 1200 1400
etc)

Loc de depozitare, fără 300 400 500 600

6 *)
obiecte de inventar una 800 800 1000 1200
NOTA: *) Susceptibile de micșorări cu respectarea condițiilor funcționale. Dacă spațiul respectiv servește pentru deservirea și întreținerea mașinilor și
utilajelor, el nu va fi mai mic de 400 mm.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

SSM: INSTRUCTIUNI PROPRII STRUNGAR

• Fixarea cuțitelor de strung în suport se va face astfel încât înălțimea
cuțitului să corespundă procesului de așchiere;

• Partea de cuțit care iese din suport nu va depăși de 1,5 ori înălțimea
corpului cuțitului pentru strunjirea normală;

• Fixarea cuțitului în suport se va face cu șuruburile din dispozitivul

portsculă;

• La montarea și demontarea mandrinelor, universalelor și platourilor pe

strung, se vor folosi dispozitive de susținere și deplasare;

• Piesele de prelucrat vor fi fixate bine în universal sau între vârfuri și

perfect centrate, pentru a nu fi smulse;

• La fixarea și scoaterea pieselor din universal, se vor utiliza chei

corespunzătoare, fără prelungitoare de țeavă sau alte pârghii;

• La fixarea pieselor lungi pentru susținerea lor se vor utiliza linete;

• La fixarea piesei între vârfuri se va fixa rigid păpușa mobilă iar pinola se
va bloca în poziția de strângere;

• Slăbirea piesei din pinola păpușii mobile se va efectua numai după

oprirea strungului;

• Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va verifica starea fizică a fiecărui

bac de strângere. Dacă bacurile sunt uzate (șterse), au joc, prezintă
deformații sau fisuri, universalul sau platoul vor fi înlocuite;

• Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va verifica dacă modul în care

este ascuțit cuțitul și dacă profilul acestuia corespund prelucrării pe care
trebuie să o execute, precum și materialului din care este confecționată
piesa. Se vor folosi cuțite de strung cu prag special pentru sfărâmarea
așchiei continue;
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

• Angajarea cuțitului în material va fi făcută lin, după punerea în mișcare a

piesei de prelucrat. În caz contrar, există pericolul smulgerii piesei din
universal sau ruperii cuțitului;

• La cuțitele de strung prevăzute cu plăcuțe din carburi metalice se vor

controla cu atenție fixarea plăcuței pe cuțit precum și starea acestuia;

• La sfârșitul prelucrării se va îndepărta mai întâi cuțitul și apoi se va opri

mașina;

• La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de

antrenare) de tip protejat sau șaibe de antrenare protejate;

• La prelucrarea pieselor prinse cu bucșe elastice, strângerea, respectiv

desfacerea bucșei se vor face numai după oprirea completă a mașinii;

• Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel în timpul cât acesta este

conectat la rețeaua de alimentare;

• Se interzice așezarea sculelor și pieselor pe platou dacă utilajul este

conectat la rețeaua electrică de alimentare;

• Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, teșite la

ambele capete.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

CAPITOLUL III
Metoda de analiză și evaluare
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Metoda INDCPM a fost elaborată în cadrul Institutului Național de

Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii București și avizată de către
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și a fost experimentată în cadrul unui
program PHARE (Un program finanțat de către Uniunea Europeană pentru a
asista țările candidate din Europa Centrală și de Est candidate la aderarea la
Uniune) în țara noastră.
Această metodă constă în identificarea tuturor factorilor de risc existenți
la locul de muncă analizat pe baza unor liste de control prestabilite și
cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinației dintre gravitatea și
frecvența consecinței maxime posibile asupra organismului uman.
Pentru determinarea consecințelor posibile ale acțiunii factorilor de risc se
utilizează Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc asupra
organismului uman.
Gravitatea consecinței astfel stabilite se apreciază pe baza Scalei de cotare
a gravității și probabilității consecințelor acțiunii factorilor de risc asupra
organismului uman. Informații importante pentru aprecierea cât mai exactă a
gravității consecințelor posibile se obțin din statisticile accidentelor de muncă și
bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă
similare.

Obiectivele metodei sunt:

1. Definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. Identificarea factorilor de risc din sistem;
3. Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
4. Ierarhizarea riscurilor și stabilirea priorităților de prevenire;
5. Propunerea măsurilor de prevenire.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

A. EXECUTANT
I. ACȚIUNI GREȘITE:
1.1. Executarea defectuasă de operații:
• manevre;
• poziţionări, fixări;
• reglaje.
1.2. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă:
• pornirea echipamentelor tehnice;
• prin pǎşire în gol.
II. OMISIUNI:
2.1.Omiterea unor operaţii.
B. SARCINA DE MUNCǍ
1. Conținut necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerințele
de securitate:
1.1.Absenţa unor operaţii.
2. Sarcina sub/supradimensionată în raport cu capacitatea
executantului:
2.1. Solicitare fizică: efort static.
2.2. Solicitare psihică: ritm de muncă mare
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1. Mişcări periculoase:
1.1.1. Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice: curgeri de fluide.
1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor.
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei: alunecare.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule.

1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase: înţepătoare sau tăioase.
1.3.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice.
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor.
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1.Curentul electric: atingere directă.
4. FACTORI DE RISC CHIMIC:
4.1.Substanţe toxice;
4.2.Substanţe inflamabile.
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC:
5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
• bacterii;
• virusuri
D. MEDIU DE MUNCǍ.
1. FACTORI DE RISC FIZIC:
1.1.Temperatura aerului: scăzută
1.2. Umiditatea aerului:ridicată
1.3. Curenţi de aer
1.4. Zgomot
1.5. Vibraţii
1.6. Iluminat: nivel de iluminare scăzut.
2. FACTORI DE RISC CHIMIC.
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici.
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

3.1.Microorganisme în suspensie în aer:bacterii, virusuri.

UNITATEA: SC.
SECȚIA:
Strunjire
LOCUL DE
MUNCĂ:
Strungar

COMPONENTA FACTORI DE FORMA

SISTEMULUI RISC COONCRETĂ DE
DE MUNCĂ IDENTIFICAȚI MANIFESTARE A
FACTORILOR DE
RISC
F1. Neutilizarea
EXECUTANT Acțiuni greșite mijloacelor culisabile de
protecție (paravane sau
scuturi);
F2. Poziționarea sculelor
sau a pieselor pe traseul
de acces;
F3. Nerespectarea
spațiilor special
amenajate pentru fumat;
F4. Poziționarea
membrelor superioare în
locuri nepermise, în
vecinătatea pieselor în
mișcare;
F5. Lovirea membrelor
superioare de suprafețe
ascuțite din cauza
neatenției în mișcări;
F6. Permiterea accesului
persoanelor străine la
comenzile strungului;
F7. Efectuarea de
operații neprevăzute
prin sarcina de
muncă- pornirea sau
întreruperea
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

funcționării
echipamentelor
tehnice;
F8. Asamblări greșite
ale componentelor
strungului;
F9. Fixarea greșită a
piesei ce urmează a fi
prelucrată prin
așchiere;
Omisiuni F10. Părăsirea locului
de muncă în timpul
funcționării
strungului;
F11. Neutilizarea
echipamentului
individual de
protecție
F12. Nerespectarea
mijloacelor de
protecție la
executarea lucrărilor
prevăzute;
F13. Neverificarea
stării tehnice a
strungului, înainte de
începerea lucrului;

SARCINA DE Conținut F14. Succesiunea

MUNCĂ necorespunzător al greșită a operațiilor;
sarcinii de muncă în F15. Absența unor
raport cu cerințele de operații;
securitate
Sarcină sub/supra F16. Manevrarea
dimensionată în manuală a unor
raport cu capacitatea sarcini ce depășesc
executantului sarcina maximă
admisă de 20 kg;
F17. Ritmul mare de
muncă;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

MIJLOACE DE Factori de risc F18. Autoblocarea

PRODUCȚIE mecanic contraindicată a
mișcărilor funcționale
ale echipamentelor
tehnice;
F19. Proiectarea de
bucăți din materiale
prelucrate la
utilizarea strungului;
F20. Leziuni la
nivelul epidermei
provocate de bucățile
de metal;
F21. Autodeclanșarea
organelor în mișcare
ale strungului în
timpul fixării
pieselor;
F22. Vibrațiile
echipamentelor
tehnice-strung;

Factori de risc F23. Electrocutare

electric prin atingere
directă/indirectă-
conductori neizolați
sau cu izolația
îmbătrânită și/sau
umedă, tablouri
electrice deschise,
improvizații electrice,
cordoane de
alimentare defecte;

F24. Electrocutarea
prin atingere indirectă
din cauza unor
deficiente la rețeaua
de împământare
(lipsă împământare,
prize nemăsurate);
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Factori de risc F25. Arsuri la

termic atingerea cu mâna a
pieselor proaspăt
strunjite;
F26. Arsuri
provocate în urma
nerespectării locului
special amenajat
pentru fumat;
MEDIUL DE Factori de risc fizic F27. Calamitățile
MUNCĂ naturale;
F28. Afecțiuni ale
urechilor din cauza
zgomotului produs în
timpul utilizării
strungului;
F29. Nivelul de
iluminare scăzut, mai
ales în timpul nopții;
Factori de risc F30. Pulberi
chimic pneumoconiogene în
suspensie de aer-
particule fine de
materiale și aliaje.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

În conducere, metoda interogativă este o metodă de investigare a problemelor

de organizare, conducere și de găsire a soluțiilor acestor probleme, adoptând o
atitudine interogativă privind obiectul, locul de desfășurare, momentul și
procedura practică în domeniul analizat.
Metoda interogativă poate fi aplicată de orice persoană, conducător sau
specialist, cu sau fără interlocutor și poate fi utilizată în orice domeniu de
organizare și conducere și presupune o anumită metodologie și un înalt grad de
obiectivitate.
Metoda interogativă urmărește să clarifice, pe baza răspunsurilor la
întrebările formulate, modul de desfășurare logică, reală a activității analizate și
totodată să identifice posibilitatea de raționalizare a lucrărilor prin eliminarea,
combinarea operațiilor, inversarea succesiunii acestora, simplificarea lucrărilor,
schimbarea executantului sau a locului de muncă, etc.
Examinarea critică într-un spirit de analiză obiectivă a situației existente,
cu ajutorul metodei interogative, dă posibilitatea obținerii unei imagini foarte
apropiate de realitate.
Analiza poate fi mai mult sau mai puțin profundă, în funcție de
obiectivele urmărite și aspectele constatate.
Pentru elucidarea problemelor urmărite se pot folosi, simultan sau
succesiv, și alte metode pentru a avea certitudinea constatărilor și a putea angaja
eforturi de perfecționare ulterioare.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

UNITATEA: SC PRODUCT SRL NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..

SECŢIA: Strunjire FIŞA DE EVALUARE A DURATA EXPUNERII:……………….
LOCULUI DE MUNCĂ ECHIPA DE EVALUARE:……………
LOCUL DE MUNCǍ: Strungar
CONSE-
FORMA CONCRETĂ DE CLAS CLASA
COMPONENTA FACTORI DE CINŢA NIVEL
MANIFESTARE A A DE DE
SISTEMULUI RISC MAXIMǍ DE
FACTORILOR DE RISC GRAVI PROBA-
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI PREVI- RISC
(descriere, parametri) -TATE BILITATE
ZIBILǍ
0 1 2 3 4 5 6
F1. Neutilizarea mijloacelor culisabile ITM 45 – 180 3 3 3
de protecție (paravane sau scuturi); zile
1 5 1
F2. Poziționarea sculelor sau a pieselor Neglijabilă
pe traseul de acces;
F3. Nerespectarea spațiilor special ITM 45 – 180 3 5 4
zile
amenajate pentru fumat;
EXECUTANT Acțiuni greșite
F4. Poziționarea membrelor superioare
ITM 45 – 180
în locuri nepermise, în vecinătatea zile 3 5 4
pieselor în mișcare;
F5. Lovirea membrelor superioare de
suprafețe ascuțite din cauza neatenției în ITM 3 – 45 2 5 3
mișcări; Zile
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

F6. Permiterea accesului persoanelor

străine la comenzile strungului; Invaliditate 4 2 3
gr. III
F7. Efectuarea de operații neprevăzute
prin sarcina de muncă- pornirea sau ITM 45 – 180
întreruperea funcționării echipamentelor zile 3 4 3
tehnice;
F8. Asamblări greșite ale
componentelor strungului; ITM 3 – 45
Zile 2 3 2
F9. Fixarea greșită a piesei ce urmează
a fi prelucrată prin așchiere;
ITM 3 – 45 2 3 2
Zile
F10. Părăsirea locului de muncă în Invaliditate 4 2 3
timpul funcționării strungului;
F11. Neutilizarea echipamentului ITM 45 – 180
zile 3 5 4
individual de protecție
Omisiuni F12. Nerespectarea mijloacelor de
ITM 45 – 180 3 5 4
protecție la executarea lucrărilor zile
prevăzute;
F13. Neverificarea stării tehnice a ITM 45 – 180
strungului, înainte de începerea lucrului; zile 3 2 2
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Conținut F4. Succesiunea greșită a operațiilor; Neglijabile 1 3 1

necorespunzător
SARCINA DE al sarcinii de
MUNCĂ muncă în raport F15. Absența unor operații; Neglijabile 1 3 1
cu cerințele de
securitate

F16. Manevrarea manuală a unor

Sarcină sarcini ce depășesc sarcina maximă
ITM 3 – 45 2 5 3
sub/supra admisă de 20 kg; Zile
dimensionată în
raport cu
capacitatea F17. Ritmul mare de muncă; Neglijabile 1 3 1
executantului

F18. Autoblocarea contraindicată a ITM 3 – 45 2 3 2

mișcărilor funcționale ale Zile
MIJLOACE echipamentelor tehnice;
Factori de risc
DE ITM 3 – 45
mecanic F19. Proiectarea de bucăți din 2 5 3
PRODUCȚIE Zile
materiale prelucrate la utilizarea
strungului;
ITM 3 – 45 2 5 3
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

F20. Leziuni la nivelul epidermei Zile

provocate de bucățile de metal;
F21. Autodeclanșarea organelor în
ITM 45 – 180 3 2 2
mișcare ale strungului în timpul fixării zile
pieselor;
F22. Vibrațiile echipamentelor tehnice- Neglijabile 1 4 1
strung;
F23. Electrocutare prin atingere
directă/indirectă-conductori neizolați
sau cu izolația îmbătrânită și/sau Deces 7 1 3
umedă, tablouri electrice deschise,
improvizații electrice, cordoane de
Factori de risc alimentare defecte;
electric
F24. Electrocutarea prin atingere
indirectă din cauza unor deficiente la Deces 7 1 3
rețeaua de împământare (lipsă
împământare, prize nemăsurate);

F25. Arsuri la atingerea cu mâna a

pieselor proaspăt strunjite; ITM 3 – 45 2 5 3
Factori de risc Zile
termic
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

F26. Arsuri provocate în urma ITM 3 – 45 2 5 3

nerespectării locului special amenajat Zile
pentru fumat;

F27. Calamitățile naturale; Invaliditate 4 3 4

gr. III
F28. Afecțiuni ale urechilor din cauza
MEDIUL DE Factori de risc zgomotului produs în timpul utilizării ITM 3 – 45 2 5 3
MUNCĂ fizic strungului; Zile

F29. Nivelul de iluminare scăzut, mai

ITM 3 – 45 2 4 2
ales în timpul nopții; Zile

Factori de risc F30. Pulberi pneumoconiogene în

chimic suspensie de aer- particule fine de ITM 3 – 45 2 4 2
Zile
materiale și aliaje.

Nivelul de risc global se calculează cu următoarea formulă:

∑𝐧𝐢=𝟏 𝐫𝐢 ∗ 𝐑 𝐢 𝟓 ∗ (𝟏 ∗ 𝟏) + 𝟕 ∗ (𝟐 ∗ 𝟐) + 𝟏𝟐 ∗ (𝟑 ∗ 𝟑) + 𝟓 ∗ (𝟒 ∗ 𝟒) + 𝟎 ∗ (𝟓 ∗ 𝟓) + 𝟎 ∗ (𝟔 ∗ 𝟔) + 𝟎 ∗ (𝟕 ∗ 𝟕) 𝟐𝟐𝟏
𝐍𝐫 = = = = 𝟐, 𝟗𝟒
∑𝐧𝐢=𝟏 𝐫𝐢 𝟓 ∗ 𝟏 + 𝟕 ∗ 𝟐 + 𝟏𝟐 ∗ 𝟑 + 𝟓 ∗ 𝟒 + 𝟎 ∗ 𝟓 + 𝟎 ∗ 𝟔 + 𝟎 ∗ 𝟕 𝟕𝟓
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

CAPITOLUL V
Propuneri de eliminare a riscurilor
pentru postul ales
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Loc de muncă/ Nivel MĂSURA PROPUSĂ

de
Factori de risc Nominalizarea măsurii
risc
1 2 3
F3. Nerespectarea spațiilor 4 - Realizarea de spații special
special amenajate pentru amenajate pentru fumat acolo
fumat; unde să aibă acces întreg
personalul;
F4. Poziționarea membrelor 4 - Asigurarea de paravane de
superioare în locuri protecție la fiecare MU;
nepermise, în vecinătatea
pieselor în mișcare;

F11. Neutilizarea 4 - Punerea la dispoziție de

echipamentului individual echipament de protecție adecvat și
de protecție; confortabil;

4 - Asigurarea instruirii referitoare

F12. Nerespectarea la mijloacele de protecșie ale
mijloacelor de protecție la lucrătorilor;
executarea lucrărilor
prevăzute; - Echipamentul de lucru va fi
prevăzut cu dispositive care să
împiedice funcționarea lor
necomandată (sisteme de
interblocare)
-Insușuirea noțiunilor referitoare
la modul de exploatarea a
echipamnetelor tehnice;

F27. Calamitățile naturale; 4 -Acordarea angajaților de

asigurări de sănătate
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

PONDEREA FACTORILOR DE RISC

IDENTIFICAȚI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI
DE MUNCĂ
Loc de muncă: Strungar
Nivel global de risc: 2.94

Column1

Factori de risc proprii

MIJLOACELOR DE Factori de risc proprii
PRODUCȚIE EXECUTANTULUI
26% 30%

Factori de risc proprii

SARCINII DE MUNCĂ
16%
Factori de risc proprii
MEDIULUI DE MUNCĂ
28%

Factori de risc proprii EXECUTANTULUI

Factori de risc proprii MEDIULUI DE MUNCĂ
Factori de risc proprii SARCINII DE MUNCĂ
Factori de risc proprii MIJLOACELOR DE PRODUCȚIE
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

CAPITOLUL VI
Concluzii finale
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

În urma evaluării de risc INCDPM ponderea factorilor de risc identificați

după elementele sistemului de muncă se evidențiază nivelul global de risc 2,94
ceea ce exprimă un nivel de risc acceptat.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Bibliografie
[1] Curs ,, Managementul Riscului în Inginerie Industrială ’’ - S.I. Dr. Ing.
Mihai Vasile ;
[2] Curs ,, Managementul Securității și Sănătății în Muncă ’’ - Conf. Dr. Ing.
Funar Ștefan ;
[3] Curs ,, Strunjirea – Frezarea “ - S.I. Dr. Ing. Mihai Vasile ;
[4] ,, Echipamente Individuale de protecție ” – Prof. Dr. Ing. GHEORGHE
Marilena ;
[5] ,, Metode de Evaluare a Riscurilor Profesionale ” – Prof. Dr. Ing.
GHEORGHE Marilena ;
[6] ,, Legislație în Securitate și Sănătate în Muncă ” – Prof. Dr. Ing. Babiș
Claudiu ;
[7] *** Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 ;
[8] *** HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii nr. 319/2006 ;
[9] *** HG nr. 1048/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate
pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la
locul de muncă ;
[10] *** Norme generale de protecția muncii, 2002 ;
[11] *** HG specifice domeniului securității și sănătății în industrie ;
[12] *** HG nr. 1146/2006 Hotărârea Guvernului nr. 1146 din 30.08.2006
privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizare în muncă de
către lucrători a echipamwntelor de muncă ;
[13] *** NSSM pentru prelucrarea metalelor prin așchiere, pentru activitatea în
turnătorii, pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald prin
forjare, pentru prelucrarea metalelor la rece prin ștanțare, la rece, pentru sudarea
și tăierea metalelor, privind activitățile de tratamente termice și termochimice,
privind activitățile de acoperiri metalice, etc. ;
[14] *** Standarde scule așchietoare ;