PROIECT

Managementul securitaţii şi
sănătaţii în muncă

- MSSM-
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

CUPRINS
CAPITOLUL I
Prezentarea firmei – Domeniul de activitate, amplasament,
forma de organizare

CAPITOLUL II
Cerințe legale aplicabile

CAPITOLUL III
Fișe privind responsabilitățile angajatului, angajatorului și
conducătorul locului de muncă

CAPITOLUL IV
Accidentele de muncă din cadrul organizației alese

CAPITOLUL V
Documente necesare privind medicina muncii

CAPITOLUL VI
Instructajul la angajare

CAPITOLUL VII
Factori de risc identificați

CAPITOLUL VIII
Acordare EIP
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Capitolul I

Prezentarea firmei – Domeniul de

activitate, amplasament, forma de
organizare
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Nume firmă: SC PRODUCT SRL

Număr angajați: 20
Amplasament: Strada Parângului, nr. 32, oraș Novaci, jud. Gorj
Descrierea firmei: Societatea s-a constituit în anul 2005 conform actului
constructiv având ca obiectiv principal de activitate producerea cutiilor de
viteze cât și reparațiile acestora.
Domeniu de activitate: Domeniul principal de activitate al SC PRODUCT
SRL este fabricarea unei game variate de cutii de viteze folosite pentru utilaje
din industria petrolieră. Toate produsele se realizează în regim de producție
integrată de 80% de la semifabricate la montaj, cu concepție constructivă și
tehnologică proprie.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

ORGANIGRAMA

Director general

Business
Workshop
office

Ofertare/ Contabilit Prod/Apr

Contracte ate/ Inginerie Inginer
Inginer+ Aprovizio Inginer
economist nare
Inginer+
economist
Sector
Sector
mecanic
electric
-lăcătuși
Electricieni
-strungar
-frezorii
-sudori
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

AMPLASAMENT

SC.
SC. NOVAMAX Proprietate privată
FABRICADELEMN
S.R.L. Domeniu arabil
S.R.L.

Strada Parângului
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Descrierea generală a postului / situației de muncă

• Intreprindere/secție/atelier
Intreprinderea: SC PRODUCT SRL
Secție: Strunjire
• Loc și / sau post de muncă
Post: Strungar
• Sarcină (sarcini) observată (observate)
-interpretarea și utilizarea documentației tehnice;
-selectarea vitezei, ustensilelor și materialelor, a uneltelor de fixat
și pieselor de lucru;-reglarea dispozitivelor mașinii;
-pregătirea locului de muncă în vederea prelucrării prin așchiere pe
mașini de strunjit;
-pregătirea materialelor în vederea prelucrării prin așchiere;
-prelucrarea la rece a materialelor metalice și aliajelor;
-prelucrarea cu mașina a pieselor de diferite forme și mărimi, aducându-le
la dimensiunile, acuratețea și finisajul de suprafață specificate, efectuarea
tăieturilor fine;
-controlul pieselor prelucrate prin strunjire;-
întreținerea mașinilor specifice.

• Efecte cunoscute asupra operatorului și întreprinderii (accidente de

muncă, boli profesionale, riscuri generale și specifice meseriei
identificate, absenteism, acuze și istoricul profesional al salariaților)
Risc de accidentare prin arsuri , electrocutare , traumatisme mecanice.

• Operatorii vizați și caracteristicile lor (număr, sex, vârstă, nivel de

calificare și formare)
Număr: 2
Sex: Masculin
Vârstă: 42 ani
Nivel de calificare și formare: Școală profesională în domeniu și curs de
calificare; vechimea în specialitate de 3 ani; imaginație spațială; precizie
și acuratețe
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

• Organizarea muncii. Program de lucru, ritm de lucru, frecvența

operațiilor și durata unui ciclu, repartiția sarcinilor, proceduri de
operare și instrucțiuni
Program de lucru: 8 ore, în schimburi
Instrucțiuni:
- Fixarea cuțitelor de strung în suport se va face astfel încât înălțimea
cuțitului să corespundă procesului de așchiere;
- Partea din cuțit care iese din suport nu va depăși de 1,5 ori înălțimea
corpului cuțitului pentru strunjirea normală;
- Fixarea cuțitului în suport se va face cu șuruburile din dispozitivul
portsculă;
- La montarea și demontarea mandrinelor, universalelor și platourilor pe
strung se vor folosi dispozitive de susținere și deplasare;
- Piesele de prelucrat vor fi fixate bine în universal sau între vârfuri și
perfect centrare pentru a nu fi smulse;
- La fixarea și scoaterea pieselor din universal, se vor utiliza chei
corespunzătoare, fără prelungitoare din țeavă sau alte pârghii;
- La prelucrarea pieselor lungi pentru susținerea lor se vor utiliza linete;
- La sfârșitul prelucrării se va îndepărta mai întâi cuțitul și apoi se va opri
mașina;
- Se interzice așezarea sculelor și pieselor pe platou dacă utilajul este
conectat la rețeaua electrică de alimentare.

• Echipamente tehnice (mașini, unelte, informatică)

Echipamentele tehnice folosite:
- strung
- freză
- raboteză
- polizor
- mașini echilibrare
- menghină
- șmirghel
- scule electrice (flex, bormașină, polizor)
- MG
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Capitolul II
Cerințe legale aplicabile
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Orice unitate de producție are ca obiectiv principal producerea de bunuri

materiale și servicii care se realizează prin desfășurarea unor procese de
producție. Conținutul activității de producție are un caracter complex și
cuprinde atât activități de fabricație propriu-zise cât și activități de laborator, de
cercetare și asimilare în fabricație a noilor produse etc.

Conceptul de proces de producție se poate defini prin totalitatea acțiunilor

conștiente ale angajaților unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor
mașini, utilaje sau instalații asupra materiilor prime, materialelor sau a altor
componente în scopul transformării lor în produse, lucrări sau servicii cu o
anumită valoare de piață.

Procesul de producție este format din:

➢ Procesul tehnologic;
➢ Procesul de muncă.

Procesele de muncă sunt acele procese prin care factorul uman acționează
asupra obiectelor muncii cu ajutorul unor mijloace de muncă.
Într-o secție de așchiere se regăsesc următoarele procedee de prelucrare:
➢ Strunjire;
➢ Frezare;
➢ Rabotare;
➢ Mortezare;
➢ Găurire și prelucrarea alezajelor;
➢ Rectificare.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Strunjirea este procedeul de prelucrare prin așchiere, efectuat la strung cu

ajutorul cuțitelor de strung.
Strunjirea se realizează prin combinarea:
- mișcării principale de rotație executată de obicei de piesă;
- mișcarea de avans a cuțitului: rectiliniu longitudinal, transversal sau după o
direcție înclinată față de axa mișcării principale;
Mașinile-unelte pe care se pot realiza aceste prelucrări sunt strungurile,
construite într-o mare varietate de tipodimensiuni.
Prin operații de strunjire se pot prelucra suprafețe cilindrice și conice,
frontale, filete, sferice, profilate (exterioare și interioare) etc.
Strunjirea este un proces de prelucrare prin așchiere cu tăiș geometric definit,
cu o mișcare de așchiere (engleză cutting motion) de rotație și o mișcare de
avans de translație.
Prin strunjire cilindrică se generează o suprafață cilindrică coaxială cu axa de
rotație a piesei de prelucrat. Strunjirea cilindrică longitudinală se efectuează cu
mișcarea de avans longitudinal al sculei așchietoare (cuțit drept, cuțit încovoiat
etc). Pentru suprafețe cu lungime mică, strunjirea se poate face cu mișcarea de
avans transversal a unui cuțit lat, montat pe sania transversală.
Procedeul de strunjire cilindrică se caracterizează printr-o deosebită
universalitate, extinzându-se de la finisarea pieselor foarte mici (de exemplu, în
ceasornicărie) până la strunjirea arborilor foarte mari, executați din
semifabricate forjate liber (de exemplu, arbori de turbină, cilindri de laminor)

Fig. 1- STRUNG
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

SSM: INSTRUCTIUNI PROPRII STRUNGAR

• Fixarea cuțitelor de strung în suport se va face astfel încât înălțimea
cuțitului să corespundă procesului de așchiere;

• Partea de cuțit care iese din suport nu va depăși de 1,5 ori înălțimea
corpului cuțitului pentru strunjirea normală;

• Fixarea cuțitului în suport se va face cu șuruburile din dispozitivul

portsculă;

• La montarea și demontarea mandrinelor, universalelor și platourilor pe

strung, se vor folosi dispozitive de susținere și deplasare;

• Piesele de prelucrat vor fi fixate bine în universal sau între vârfuri și

perfect centrate, pentru a nu fi smulse;

• La fixarea și scoaterea pieselor din universal, se vor utiliza chei

corespunzătoare, fără prelungitoare de țeavă sau alte pârghii;

• La fixarea pieselor lungi pentru susținerea lor se vor utiliza linete;

• La fixarea piesei între vârfuri se va fixa rigid păpușa mobilă iar pinola se
va bloca în poziția de strângere;

• Slăbirea piesei din pinola păpușii mobile se va efectua numai după

oprirea strungului;

• Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va verifica starea fizică a fiecărui

bac de strângere. Dacă bacurile sunt uzate (șterse), au joc, prezintă
deformații sau fisuri, universalul sau platoul vor fi înlocuite;

• Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va verifica dacă modul în care

este ascuțit cuțitul și dacă profilul acestuia corespund prelucrării pe care
trebuie să o execute, precum și materialului din care este confecționată
piesa. Se vor folosi cuțite de strung cu prag special pentru sfărâmarea
așchiei continue;
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

• Angajarea cuțitului în material va fi făcută lin, după punerea în mișcare a

piesei de prelucrat. În caz contrar, există pericolul smulgerii piesei din
universal sau ruperii cuțitului;

• La cuțitele de strung prevăzute cu plăcuțe din carburi metalice se vor

controla cu atenție fixarea plăcuței pe cuțit precum și starea acestuia;

• La sfârșitul prelucrării se va îndepărta mai întâi cuțitul și apoi se va opri

mașina;

• La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de

antrenare) de tip protejat sau șaibe de antrenare protejate;

• La prelucrarea pieselor prinse cu bucșe elastice, strângerea, respectiv

desfacerea bucșei se vor face numai după oprirea completă a mașinii;

• Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel în timpul cât acesta este

conectat la rețeaua de alimentare;

• Se interzice așezarea sculelor și pieselor pe platou dacă utilajul este

conectat la rețeaua electrică de alimentare;

• Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, teșite la

ambele capete.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Cerințele legale aplicabile pentru postul de muncă strungar sunt:

• Legea nr. 319/2006 – Legea Securității și Sănătății în Muncă;

• HG 601/2007 – Pentru modificarea și completarea unor acte normative

din domeniul Securității și Sănătății în Muncă;

• HG 1425/2006 – Normele de aplicare a Legii 319/2006, modificată și

completată cu HG 955/2010;

• HG 1051/2006 – Privind cerințele minime de Securitate și Sănătate în

muncă pentru manipularea manual a maselor;

• HG 1146/2006 – Privind cerințele minime de Securitate și Sănătate în

Muncă pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor de muncă;

• HG 1048/2006 – Privind cerințele minime de Securitate și Sănătate în

Muncă pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor de protecție la
locul de muncă;

• HG 1091/2006 – Prind cerințele minime de Securitate și Sănătate în

muncă pentru locul de muncă;

• HG 971/2006 – Privind cerințele minime de semnalizare de Securitate la

locul de muncă;

• HG 1876/2005 – Privind cerințele minime de Securitate și Sănătate în

Muncă referitoare la riscurile ce decurg din expunerea lucrătorilor la
riscuri generate de agenți fizici (vibrații);

• HG 493/2006 – Privind cerințele minime de Securitate și Sănătate

referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenți fizici
(zgomot);

• OUG 195/2002 – Privind circulația pe drumurile publice.

 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Capitolul III
Fișe privind responsabilitățile
angajatului, angajatorului și
conducătorul locului de muncă
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

1. Responsabilitățile angajatului

• Responsabilitatea de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a

îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului;
• Responsabilitatea de a respecta disciplina muncii;
• Responsabilitatea de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul
intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum și în contractul
individual de muncă;
• Fidelitatea față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;
• Responsabilitatea de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii
în unitate;
• Responsabilitatea de a respecta secretul de serviciu;
• Alte responsabilități prevăzute de lege sau de contractele colective de
muncă aplicabile.

2. Responsabilitățile angajatorului

• Să informeze salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor

care privesc desfășurarea relațiilor de muncă;
• Să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere
la elaborarea normelor de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă;
• Să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul
colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă;
• Să comunice periodic salariaților situația economică și financiară a
unității, cu excepția informațiilor sensibile sau secrete, care, prin
divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unității. Periodicitatea
comunicărilor se stabilește prin negociere în contractul colectiv de muncă
aplicabil;
• Să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților în
privința deciziilor susceptibile să afecteze substanțial drepturile și
interesele acestora;
• Să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum
și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în
condițiile legii;
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

• Să înființeze registrul general de evidență a salariaților și să opereze

înregistrările prevăzute de lege;
• Să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a
solicitantului;
• Să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariaților.

3. Responsabilitățile conducătorului locului de muncă

• Să isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei in domeniul

securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora.
• Să asigure fiecarui lucrator instruirea suficienta si adecvata in domeniul
securitatii si sanatatii in munca sub forma de informatii, instructiuni de
lucru, specifice locului de munca si postului sau.
• Să ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste
securitatea si sanatatea in munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini.
• – Conducătorul locului de munca trebuie sa se asigure ca lucratorii din
subordine au calificare profesionala adecvata certificata prin diploma de
calificare, certificat sau atestat de competenta profesionala;
• – Sarcinile repartizate sunt in conformitate cu fisa postului angajatului;
• – Lucrătorii au instruire adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in
munca;
• – Supraveghere medicala a lucratorilor certificata prin fisa de aptitudine
in termen.
• Pune in aplicare masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru ca,
in zonele cu risc ridicat si specific accesul sa fie permis numai lucratorilor
care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.
• – Zonele cu risc ridicat si specific sunt acele zone din cadrul intreprinderii
si/sau unitatii in care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente
sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau
invaliditate.
• – Atentionam asupra faptului ca zonele cu risc ridicat si specific vor fi
identificate de angajator in cadrul activitatii de evaluare a riscurilor
pentru securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor.
• Dupa ce au fost identificate zonele cu risc ridicat si specific si a fost
intocmita evidenta zonelor cu risc ridicat si specific, angajatorul are
urmatoarele obligatii:
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

• Să aduca la cunostinta tuturor lucratorilor care sunt zonele cu risc ridicat

si specific;
• Să aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si lucratorilor
care isi desfasoara activitatea in zonele cu risc ridicat si specific masurile
stabilite in urma evaluarii riscurilor.
• Să ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor:
• Conducatorul locului de munca nominalizeaza persoanele care vor
participa la cursuri de formare medicala prin Crucea Rosie, SMURD,
medic de medicina muncii si vor fi responsabile cu privire la acordarea
primului ajutor.
• Să tina legatura cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste
primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
• Să ia masuri si sa instruiasca lucratorii pentru a da posibilitatea sa
opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se
indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent.
• Să asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii
a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit.
• – Prin procesul de instruire, conducatorul locului de munca trebuie sa
informeze lucratorii cu privire la riscurile profesionale identificate prin
procesul de evaluare, cat si referitor la masurile tehnice, organizatorice si
sanitare care au fost stabilite prin Planul de prevenire si protectie pentru
eliminarea sau diminuarea acestor riscuri.
• Să asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si
dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura de control, precum si a
instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive,
degajate in desfasurarea proceselor tehnologice.
• Să prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de
munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor.
• Să nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident
mortal sau colectiv, in afara cazurilor in care mentinerea acestei stari ar
genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor
persoane.
• Să comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice
situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un
pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor precum si orice
deficienta a sistemelor de protectie.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

• Să aduca la cunostinta angajatorului si/sau lucratorilor desemnati

accidentele suferite de propria persoana si/sau lucratorii pe care-i
coordoneaza la locul de munca.
• Să coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat
este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte
dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari pentru
protectia securitatii si sanatatii lucratorilor.
• Pentru orice angajator, este util ca, tinand cont de informatiile prezentate
mai sus, sa completeze fisele de post ale personalului de conducere cu
scopul de a asigura cadrul organizatoric si mijloacele necesare securitatii
si sanatatii in munca.
• Conducatorii locurilor de munca reprezinta cea mai importanta veriga in
asigurarea unui climat propice de securitate la locul de munca.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Capitolul IV
Accidentele de muncă din cadrul
organizației alese
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Clasificarea accidentelor de muncă

Potrivit art. 30 din Legea nr. 319 din 2006 a securitatii si sanatatii in
munca, cu modificarile si completarile ulterioare, accidentele de munca se
clasifica astfel:

• accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau

unitate, cu permisiunea angajatorului;

• accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de

interes public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara
sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor
sarcini;

• accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate, in

timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati;

• accidentul suferit de orice persoana ca urmare a unei actiuni intreprinse

din propria initiativa pentru salvarea de vieti omenesti, precum si
accidentul suferit in timpul interventiei de urgenta sau al pregatirii in
vederea participarii la aceasta, pe durata efectuarii serviciului de
voluntariat organizat conform prevederilor legale;

• accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse

din proprie initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care
ameninta avutul public si privat;

• accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii,

daca se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice,
in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in
timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a
accidentatului;

• accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul

normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de
angajator si invers;
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

• accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau

de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca
la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca;

• accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau

de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice
alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau
fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de
deplasare;

• accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima va

prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori
materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul
individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de
angajator, daca se afla in baie ori in spalator, sau daca se va deplasa de la
locul de munca, la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;

• accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc

in locuri organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal
spre si de la aceste locuri;

• accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane

fizice romane, delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in
afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de
deplasare;

• accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii

pe teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii
prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu parteneri
straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;

• accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare

sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza
efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

• accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi

furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet
(electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in
indeplinirea indatoririlor de serviciu;

• disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in

imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;

• accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de

serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

Accidentele de muncă se clasifică, în raport cu urmările produse și cu

numărul persoanelor accidentate în:

1. Accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3

zile calendaristice;

2. Accidente care produc invaliditate;

3. Accidente mortale;

4. Accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi

timp si din aceeasi cauza.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Din cadrul organizației SC PRODUCT SRL accidentele de muncă se

clasifică astfel:
• accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul
normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de
angajator si invers;

• accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima va

prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori
materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul
individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de
angajator, daca se afla in baie ori in spalator, sau daca se va deplasa de la
locul de munca, la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;

• accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc

in locuri organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal
spre si de la aceste locuri;

• accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de

serviciu, ca urmare a unei agresiuni.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Capitolul V
Documente necesare privind medicina
muncii
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Documentele primite de la medicul de medicina muncii necesare pentru

începerea activității în societate sunt:
• Fișe de aptitudini care se fac în baza unei fișe de identificare a
factorilor de risc profesional;
• Testarea psihologică;
• Controlul medical periodic;
Valabilitatea documentelor: Rapoarte lunare/semnestiale/anuale cu privirea la
sănătatea lucrătorilor.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Capitolul VI
Instructajul la angajare
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Conform Legii nr. 319 din 14 iulie 2006 se prezintă următoarele:

SECŢIUNEA a 7-a
Instruirea lucrătorilor

Art. 20. - (1) Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare

lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru,
specifice locului de muncă şi postului său:

a) la angajare;
b) la schimbarea locului de muncă sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări
ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrări speciale.

(2) Instruirea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie:

a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri;

b) periodică şi ori de câte ori este necesar.

(3) Angajatorul se va asigura că lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi

din exterior, care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie,
au primit instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi
sănătate în muncă, pe durata desfăşurării activităţilor.

(4) Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă au dreptul la instruire corespunzătoare.

Art. 21. - (1) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (1),

(2) şi (4) nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a

reprezentanţilor acestora.

(2) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (1) şi (2) trebuie să se realizeze în

timpul programului de lucru.

(3) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (4) trebuie să se efectueze în timpul

programului de lucru, fie în interiorul, fie în afara întreprinderii şi/sau unităţii.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Instructajul SSM&SU se face în următoarele cazuri:

• la angajare;

• la schimbarea locului de munca sau la transfer;

• la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor

modificari ale echipamentului existent;

• la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de

lucru;

• la executarea unor lucrari speciale.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Capitolul VII
Factori de risc identificați
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

A. EXECUTANT
I. ACȚIUNI GREȘITE:
1.1. Executarea defectuasă de operații:
• manevre;
• poziţionări, fixări;
• reglaje.
1.2. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă:
• pornirea echipamentelor tehnice;
• prin pǎşire în gol.
II. OMISIUNI:
2.1.Omiterea unor operaţii.

B. SARCINA DE MUNCǍ
1. Conținut necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerințele
de securitate:
1.1.Absenţa unor operaţii.
2. Sarcina sub/supradimensionată în raport cu capacitatea
executantului:
2.1. Solicitare fizică: efort static.
2.2. Solicitare psihică: ritm de muncă mare

C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1. Mişcări periculoase:
1.1.1. Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice: curgeri de fluide.
1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor.
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei: alunecare.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule.

1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase: înţepătoare sau tăioase.
1.3.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice.
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor.
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1.Curentul electric: atingere directă.
4. FACTORI DE RISC CHIMIC:
4.1.Substanţe toxice;
4.2.Substanţe inflamabile.
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC:
5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
• bacterii;
• virusuri
D. MEDIU DE MUNCǍ.
1. FACTORI DE RISC FIZIC:
1.1.Temperatura aerului: scăzută
1.2. Umiditatea aerului:ridicată
1.3. Curenţi de aer
1.4. Zgomot
1.5. Vibraţii
1.6. Iluminat: nivel de iluminare scăzut.
2. FACTORI DE RISC CHIMIC.
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici.
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC.
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:bacterii, virusuri
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

UNITATEA:
S.C. PRODUCT
S.R.L.
SECȚIA:
Strunjire
LOCUL DE
MUNCĂ:
Strungar

COMPONENTA FACTORI DE FORMA

SISTEMULUI RISC COONCRETĂ DE
DE MUNCĂ IDENTIFICAȚI MANIFESTARE A
FACTORILOR DE
RISC
F1. Neutilizarea
mijloacelor culisabile de
EXECUTANT Acțiuni greșite protecție (paravane sau
scuturi);
F2. Poziționarea sculelor
sau a pieselor pe traseul
de acces;
F3. Nerespectarea
spațiilor special
amenajate pentru fumat;
F4. Poziționarea
membrelor superioare în
locuri nepermise, în
vecinătatea pieselor în
mișcare;
F5. Lovirea membrelor
superioare de suprafețe
ascuțite din cauza
neatenției în mișcări;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

F6. Permiterea accesului

persoanelor străine la
comenzile strungului;

F7. Efectuarea de
operații neprevăzute
prin sarcina de
muncă- pornirea sau
întreruperea
funcționării
echipamentelor
tehnice;
F8. Asamblări greșite
ale componentelor
strungului;
F9. Fixarea greșită a
piesei ce urmează a fi
prelucrată prin
așchiere;
Omisiuni F10. Părăsirea locului
de muncă în timpul
funcționării
strungului;
F11. Neutilizarea
echipamentului
individual de
protecție
F12. Nerespectarea
mijloacelor de
protecție la
executarea lucrărilor
prevăzute;
F13. Neverificarea
stării tehnice a
strungului, înainte de
începerea lucrului;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

SARCINA DE Conținut F14. Succesiunea

MUNCĂ necorespunzător al greșită a operațiilor;
sarcinii de muncă în
F15. Absența unor
raport cu cerințele de
operații;
securitate
Sarcină sub/supra F16. Manevrarea
dimensionată în manuală a unor
raport cu capacitatea sarcini ce depășesc
executantului sarcina maximă
admisă de 20 kg;
F17. Ritmul mare de
muncă;

MIJLOACE DE Factori de risc F18. Autoblocarea

PRODUCȚIE mecanic contraindicată a
mișcărilor funcționale
ale echipamentelor
tehnice;
F19. Proiectarea de
bucăți din materiale
prelucrate la
utilizarea strungului;
F20. Leziuni la
nivelul epidermei
provocate de bucățile
de metal;
F21. Autodeclanșarea
organelor în mișcare
ale strungului în
timpul fixării
pieselor;
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

F22. Vibrațiile
echipamentelor
tehnice-strung;

Factori de risc F23. Electrocutare

electric prin atingere
directă/indirectă-
conductori neizolați
sau cu izolația
îmbătrânită și/sau
umedă, tablouri
electrice deschise,
improvizații electrice,
cordoane de
alimentare defecte;

F24. Electrocutarea
prin atingere indirectă
din cauza unor
deficiente la rețeaua
de împământare
(lipsă împământare,
prize nemăsurate);

Factori de risc F25. Arsuri la

termic atingerea cu mâna a
pieselor proaspăt
strunjite;
F26. Arsuri
provocate în urma
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

nerespectării locului
special amenajat
pentru fumat;
MEDIUL DE Factori de risc fizic F27. Calamitățile
MUNCĂ naturale;
F28. Afecțiuni ale
urechilor din cauza
zgomotului produs în
timpul utilizării
strungului;
F29. Nivelul de
iluminare scăzut, mai
ales în timpul nopții;
Factori de risc F30. Pulberi
chimic pneumoconiogene în
suspensie de aer-
particule fine de
materiale și aliaje.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

UNITATEA: SC PRODUCT SRL NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..

SECŢIA: Strunjire FIŞA DE EVALUARE A DURATA EXPUNERII:……………….
LOCULUI DE MUNCĂ ECHIPA DE EVALUARE:……………
LOCUL DE MUNCǍ: Strungar
CONSE-
FORMA CONCRETĂ DE CLAS CLASA
COMPONENTA FACTORI DE CINŢA NIVEL
MANIFESTARE A A DE DE
SISTEMULUI RISC MAXIMǍ DE
FACTORILOR DE RISC GRAVI PROBA-
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI PREVI- RISC
(descriere, parametri) -TATE BILITATE
ZIBILǍ
0 1 2 3 4 5 6
ITM 45 – 180 3 3 3
F1. Neutilizarea mijloacelor culisabile zile
de protecție (paravane sau scuturi);
1 5 1
Neglijabilă
F2. Poziționarea sculelor sau a pieselor
pe traseul de acces;
ITM 45 – 180 3 5 4
F3. Nerespectarea spațiilor special zile
amenajate pentru fumat;
EXECUTANT Acțiuni greșite
F4. Poziționarea membrelor superioare ITM 45 – 180
3 5 4
în locuri nepermise, în vecinătatea zile
pieselor în mișcare;
F5. Lovirea membrelor superioare de
ITM 3 – 45 2 5 3
suprafețe ascuțite din cauza neatenției în Zile
mișcări;
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

F6. Permiterea accesului persoanelor Invaliditate 4 2 3

străine la comenzile strungului; gr. III

F7. Efectuarea de operații neprevăzute

ITM 45 – 180
prin sarcina de muncă- pornirea sau zile 3 4 3
întreruperea funcționării echipamentelor
tehnice;
F8. Asamblări greșite ale ITM 3 – 45
2 3 2
componentelor strungului; Zile

F9. Fixarea greșită a piesei ce urmează

a fi prelucrată prin așchiere; ITM 3 – 45 2 3 2
Zile

F10. Părăsirea locului de muncă în Invaliditate 4 2 3

timpul funcționării strungului;
F11. Neutilizarea echipamentului ITM 45 – 180
zile 3 5 4
individual de protecție
Omisiuni F12. Nerespectarea mijloacelor de
ITM 45 – 180 3 5 4
protecție la executarea lucrărilor zile
prevăzute;
F13. Neverificarea stării tehnice a ITM 45 – 180
strungului, înainte de începerea lucrului; zile 3 2 2
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Conținut F4. Succesiunea greșită a operațiilor; Neglijabile 1 3 1

necorespunzător
SARCINA DE al sarcinii de
MUNCĂ muncă în raport F15. Absența unor operații; Neglijabile 1 3 1
cu cerințele de
securitate

F16. Manevrarea manuală a unor

Sarcină sarcini ce depășesc sarcina maximă
ITM 3 – 45 2 5 3
sub/supra admisă de 20 kg; Zile
dimensionată în
raport cu
capacitatea F17. Ritmul mare de muncă; Neglijabile 1 3 1
executantului

F18. Autoblocarea contraindicată a ITM 3 – 45 2 3 2

mișcărilor funcționale ale Zile
MIJLOACE echipamentelor tehnice;
Factori de risc
DE ITM 3 – 45
mecanic F19. Proiectarea de bucăți din 2 5 3
PRODUCȚIE Zile
materiale prelucrate la utilizarea
strungului;
ITM 3 – 45 2 5 3
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

F20. Leziuni la nivelul epidermei Zile

provocate de bucățile de metal;
F21. Autodeclanșarea organelor în
ITM 45 – 180 3 2 2
mișcare ale strungului în timpul fixării zile
pieselor;
F22. Vibrațiile echipamentelor tehnice- Neglijabile 1 4 1
strung;
F23. Electrocutare prin atingere
directă/indirectă-conductori neizolați
sau cu izolația îmbătrânită și/sau Deces 7 1 3
umedă, tablouri electrice deschise,
improvizații electrice, cordoane de
Factori de risc alimentare defecte;
electric
F24. Electrocutarea prin atingere
indirectă din cauza unor deficiente la Deces 7 1 3
rețeaua de împământare (lipsă
împământare, prize nemăsurate);

F25. Arsuri la atingerea cu mâna a

pieselor proaspăt strunjite; ITM 3 – 45 2 5 3
Factori de risc Zile
termic
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

F26. Arsuri provocate în urma ITM 3 – 45 2 5 3

nerespectării locului special amenajat Zile
pentru fumat;

F27. Calamitățile naturale; Invaliditate 4 3 4

gr. III
F28. Afecțiuni ale urechilor din cauza
MEDIUL DE Factori de risc zgomotului produs în timpul utilizării ITM 3 – 45 2 5 3
MUNCĂ fizic strungului; Zile

F29. Nivelul de iluminare scăzut, mai

ITM 3 – 45 2 4 2
ales în timpul nopții; Zile

Factori de risc F30. Pulberi pneumoconiogene în

chimic suspensie de aer- particule fine de ITM 3 – 45 2 4 2
Zile
materiale și aliaje.

Nivelul de risc global se calculează cu următoarea formulă:

∑𝐧𝐢=𝟏 𝐫𝐢 ∗ 𝐑 𝐢 𝟓 ∗ (𝟏 ∗ 𝟏) + 𝟕 ∗ (𝟐 ∗ 𝟐) + 𝟏𝟐 ∗ (𝟑 ∗ 𝟑) + 𝟓 ∗ (𝟒 ∗ 𝟒) + 𝟎 ∗ (𝟓 ∗ 𝟓) + 𝟎 ∗ (𝟔 ∗ 𝟔) + 𝟎 ∗ (𝟕 ∗ 𝟕) 𝟐𝟐𝟏
𝐍𝐫 = = = = 𝟐, 𝟗𝟒
∑𝐧𝐢=𝟏 𝐫𝐢 𝟓 ∗ 𝟏 + 𝟕 ∗ 𝟐 + 𝟏𝟐 ∗ 𝟑 + 𝟓 ∗ 𝟒 + 𝟎 ∗ 𝟓 + 𝟎 ∗ 𝟔 + 𝟎 ∗ 𝟕 𝟕𝟓
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
Loc de muncă/
Factori de risc
1 2
F3. Nerespectarea spațiilor
special amenajate pentru
fumat;
F4. Poziționarea membrelor
superioare în locuri
nepermise, în vecinătatea
pieselor în mișcare;
F11. Neutilizarea
echipamentului individual
de protecție;
F12. Nerespectarea
mijloacelor de protecție la
executarea lucrărilor
prevăzute;
F27. Calamitățile naturale;
Nivel MĂSURA PROPUSĂ
de
Nominalizarea măsurii
risc
3
4 - Realizarea de spații special
amenajate pentru fumat acolo
unde să aibă acces întreg
personalul;
4 - Asigurarea de paravane de
protecție la fiecare MU;
4 - Punerea la dispoziție de
echipament de protecție adecvat și
confortabil;
4 - Asigurarea instruirii referitoare
la mijloacele de protecșie ale
lucrătorilor;
- Echipamentul de lucru va fi
prevăzut cu dispositive care să
împiedice funcționarea lor
necomandată (sisteme de
interblocare)
-Insușuirea noțiunilor referitoare
la modul de exploatarea a
echipamnetelor tehnice;
4 -Acordarea angajaților de
asigurări de sănătate
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

PONDEREA FACTORILOR DE RISC

IDENTIFICAȚI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI
DE MUNCĂ
Loc de muncă: Strungar
Nivel global de risc: 2.94

Column1

Factori de risc proprii

MIJLOACELOR DE Factori de risc proprii
PRODUCȚIE EXECUTANTULUI
26% 30%

Factori de risc proprii

SARCINII DE MUNCĂ
16%
Factori de risc proprii
MEDIULUI DE MUNCĂ
28%

Factori de risc proprii EXECUTANTULUI

Factori de risc proprii MEDIULUI DE MUNCĂ
Factori de risc proprii SARCINII DE MUNCĂ
Factori de risc proprii MIJLOACELOR DE PRODUCȚIE
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Capitolul VIII
Acordare EIP
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Cerințe minime de acordare a echipamentului de protecție

1. Se stabilește dotarea specifică pentru fiecare loc de muncă și se

întocmesc de către comisii mixte liste interne de acordare a
echipamentului individual de protecție (având ca elemente de referință
criteriile stabilite în anexa nr. 2 și anexa nr. 3 din HG 1048/2006), ce
sunt aprobate de consiliul de administrație.

2. Echipamentul individual de protecție este gratuit. Care sunt criteriile de

acordare a EIP.

3. La modificarea condițiilor de muncă trebuie asigurate pentru fiecare

participant la procesul de muncă dotarea corespunzătoare noii situații,
prin reactualizarea prevederilor listei interne de dotare cu EIP.

Meseria: Strungar

1. Se stabilește dotarea specifică pentru fiecare loc de muncă și se

întocmesc de către comisii mixte liste interne de acordare a
echipamentului individual de protecție (având ca elemente de
referință criteriile stabilite în anexa nr. 2 și anexa nr. 3 din HG
1048/2006), ce sunt aprobate de consiliul de administrație.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Echipamente de protecție individuală

Pentru protecția capului (orice lucrător ce riscă accidentări ale capului cauzate
de căderi de obiecte sau materiale, sau cauzate de mase fluctuante, sau de
ciocniri cu obstacole, trebuie să primească căști de protecție adecvate):

Fig. 1. Cască de protecție

SPECIFICAȚII TEHNICE
Brand Bantex
Producător Interbabis
Model EC3/GALBEN
Material Polietilenă
Utilizare Pentru cap
Tip protecție Protecția capului
Culoare Galben
Alte caracteristici EN397
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Pentru protecția ochilor și a feței (Echipamentul de protecție a ochilor și a

feței care este purta tot timpul trebuie să se potrivească cu forma feței sau a
capului celui care îl poartă, și să aibă etichetă personală.):
- ochelari-mască pentru evitarea inhalării/pătrunderii în ochi a pulberilor
provenite în urma procesului de așchiere.

• Protecția ochilor și a feței trebuie să limiteze cât mai puțin posibil

câmpul de vizibilitate;
• Ochelarii trebuie să permită o vizibilitate bună.

Fig. 2. Ochelari de protecție

SPECIFICAȚII TEHNICE
Brand Interbabis
Model EO16/60325
Material Policarbonat + poliamidă
Utilizare Protecția ochilor
Culoare Lentile incolore, ramă galbenă
Alte caracteristici EN166;
En169;
EN170;
EN172
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Pentru protecția mâinilor:

- mănuși de protecție mecanică (împotriva agresiunilor mecanice: înțepături,
tăieturi, etc)
Când se aleg mănușile, trebuie să se acorde o atenție deosebită pericolului
de sensibilitate, respectiv dezvoltarea de alergii cauzate de materialele de lucru
și de materialul mănușilor.

Fig. 3. Mănuși de protecție

SPECIFICAȚII TEHNICE
Brand Dalgeco
Material Poliester
Utilizare Tâmplărie
Mărime 8
Culoare Alb
Alte caracteristici Mănuși cu manșetă elastică internă și
închidere velcro
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Pentru protecția picioarelor:

Orice lucrător care riscă accidentări ale picioarelor cauzate de căderi de

obiecte sau materiale, sau de lucrul cu mase fierbinți sau foarte reci, trebuie să
primească încălțăminte de securitate și protecție adecvată.

- bocanci de protecție cu bombeu metalic, blană sintetică pentru confort

termic, lamelă metalică inclusă în talpă pentru creșterea nivelului de securitate,
rezistență mecanică mare, talpă antiderapantă, antistatică.

Fig. 4. Bocanci de protecție

SPECIFICAȚII TEHNICE
Garanție Persoană Fizică (luni) 1
Garanție Persoană Juridică (luni) 1
Tip încălțăminte Bocanci
Tip S1 2141
Căptușită Da
Bombeu metalic Da
Tip protecție Protecție picioare
Utilizare Tâmplărie
Culoare Maro
Material Piele, PU
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Pentru protecția întregului corp:

- îmbrăcăminte de protecție împotriva agresiunilor mecanice (înțepare, tăiere
etc);
- îmbrăcăminte de protecție rezistentă la căldură;
- îmbrăcăminte de protecție împotriva pulberilor;
- pantaloni de salopetă;
- jachetă de salopetă;

Fig. 5. Echipament de protecție

1. Echipamentul individual de protecție este gratuit. Care sunt criteriile

de acordare a EIP.

Conform legislației europene referitoare la echipamentul individual de

protecție utilizat la locul de muncă – Directiva Consiliului din 21.12.1989
(89/656/CEE) echipamentele individuale de protecție trebuie să respecte
dispozițiile comunitare relevante privind proiectarea și fabricarea în ceea ce
privește securitatea și sănătatea.
Conform Art. 4 din Hotărârea de Guvern nr. 1048 din 9 august 2006
echipamentul individual de protecție trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecție colectivă ori
prin măsurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii.
Conform Art. 10 Alin (1) și (2) din Hotărârea de Guvern nr. 1048 din 9
august 2006, (1) Echipamentul individual de protecție se distribuie gratuit de
angajator, care asigură buna sa funcționare și o stare de igienă satisfăcătoare
prin intermediul întreținerii, reparării și înlocuirilor necesare.
(2) Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei poate stabili
dispoziții pe baza cărora să se impună ca lucrătorul să contribuie la costul unui
anumit echipament individual de protecție, în situațiile în care utilizarea
echipamentului nu este exclusiv pentru locul de muncă.
În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.115/2004 privind stabilirea
cerințelor esențiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecție și a
condițiilor pentru introducerea lor pe piață, orice echipament individual de
protecție trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:
a) să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără sa conducă el însuși
la un risc mărit;
b) să corespundă condițiilor existente la locul de muncă;
c) să ia în considerare cerințele ergonomice și starea sănătății lucrătorului;
d) să se potrivească în mod corect persoanei care îl poarta, după toate
ajustările necesare. (Art. 5)
În cazul în care prezența unor riscuri multiple impune purtarea simultană
a mai multor echipamente individuale de protecție, aceste echipamente trebuie
să fie compatibile și să își păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile
respectiv/respective. (Art. 6)

2. La modificarea condițiilor de muncă trebuie asigurate pentru fiecare

participant la procesul de muncă dotarea corespunzătoare noii
situații, prin reactualizarea prevederilor listei interne de dotare cu
EIP.

Până în prezent nu a fost necesară o modificare a condițiilor de muncă

astfel încât să fie nevoie de o reactualizare a prevederilor listei interne de dotare
cu EIP.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Principii ale marcajului CE

• Marcajul CE simbolizează conformitatea produsului cu cerințele
comunitare aplicabile impuse producătorului.
• Marcajul CE aplicat produselor este o declarație din partea unei
persoane responsabile ca:
- produsul este conform cu toate prevederile comunitare aplicabile;
- procedurile potrivite de evaluare a conformității au fost îndeplinite.

ECHIPAMENTE DE PROTECTIE COLECTIVA

Metode de protectie colectiva impotriva riscurilor mecanice:
Metoda izolarii permanente a zonei de risc mecanic - Aceasta metoda
consta in interpunerea de obstacole imobile, care nu permit patrunderea omului
in zona de risc. Obstacolele imobile (carcase de protectie, aparatori, ecrane,
ingradiri etc.) sunt numite protectori ficsi si au rolul de a face imposibil
contactul om-element periculos.
Metoda izolarii temporare zonei de risc mecanic - Metoda izolarii
temporare consta in interpunerea de protectori mobile numai pe durata
existentei elementului periculos. Mijloacele tehnice de protectie care se
utilizeaza in acest caz sunt sistemele tehnice de protectie cu blocare,
dispozitivele de protectie care indeparteaza omul din zona de pericol mecanic si
dispozitivele de protectie care retin elementul periculos.
Metoda eliminarii temporare a riscului mecanic - Eliminarea riscului
mecanic se realizeaza numai in perioadele de timp in care patrunderea omului in
zona de pericol este posibila sau este detectata. Mijloacele tehnice de protectie
care se utilizeaza in acest caz sunt, dupa caz: aparatele de protectie cu senzor de
detectie sau sistemele tehnice de protectie cu interblocare.
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

Metoda conditionarii existentei riscului mecanic - Aceasta metoda se

bazeaza pe conditionarea operatiei si existentei miscarii periculoase de situarea
operatorului la o distanta de se curitate fata de zona de risc mecanic. Mijlocul
tehnic de protectie folosit este dispozitivul de comanda bimanuala. Dintre toate
metodele mentionate mai sus, cea a izolarii permanente a zonei de risc mecanic
conduce la un nivel maxim de securitate, protectorii ficsi fiind cele mai simple
mijloace de acest tip, fara a constitui ei insisi o sursa de risc.
Alte mijloace de protectie colectiva - Mijloace de protectie colectiva
sunt considerate si toate tipurile de adaposturi:
• adaposturi de protectie civila special construite ;
• adaposturi simple de protectie civila;
spatii naturale de adapostire.