Ing.

DOROTAN MANUELA

CUPRINSUL LUCRARII

CAPITOLUL I. CRITERII DE CONFIGURARE A LOCURILOR DE MUNC........ 3

CAPITOLUL II. PREZENTAREA LOCULUI DE MUNCA ........................................5
CAPITOLUL III. DEFINIREA SISTEMICA A LOCULUI DE MUNCA 7
CAPITOLUL IV. ANALIZA SISTEMICA A LOCULUI DE MUNCA ...8
FISA PENTRU ANALIZA SISTEMICA A LOCULUI DE MUNCA...........................10
CONCLUZII SI AVANTAJE .........................................................................................11

CAPITOLUL I
CRITERII DE CONFIGURARE A LOCURILOR DE MUNC
Prin configurarea locurilor de munc, pentru fiecare operaie tehnologic se are n vedere
formularea rspunsului la ntrebarea unde? i cu ce se va face? n acest context, configurarea, se
refer la definirea i dispunerea spaial a componentelor structurii fizice a locului de munc.
In general, configurarea locurilor de munca este o activitate complexa de proiectare care
trebuie sa asigure corespondenta tehnica si dimensionala cu:
scopul tehnologic
executantul
tipul, dimensiunea si forma obiectului muncii
Un loc de munca este bine configurat daca garanteaza:
capacitate mare de productie (productivitate a muncii mare)
calitate satisfacatoare
costuri variabile mici
solicitarea si incarcarea suportabila a lucratorului
siguranta de lucru prevazuta.
In acest context, se identific criteriile specifice de configurare locurilor de munc

1. Factori de influen n configurarea locurilor de munc

o Tehnologici: tipul de sortiment, model, coninutul tehnologic al sarcinii de lucru, tipul
procedeului tehnologic folosit, tipul operaiei tehnologice (sarcin simpl sau compus); metoda
de munc (desfurare);
o Tehnici: tipul mainii; gradul de automatizare, agregare i specializare a utilajului; norme de
sigurana i protecia muncii;

o Ergonomici:dimensiunile antropometrice ale corpului; ncrcarea fiziologic i psihologic;

o Economici: cost loc munc; eficiena organizrii desfurrii activitii la locul de munc;
eficiena fluxului de material
2.

Configurarea tehnologic a locului de munc

Configurarea tehnologic a locurilor de munc const n identificarea i dispunerea
componentelor structurii lor fizice necesare realizrii sarcinii definite prin coninutul tehnologic al
operaiei.
Configurarea tehnologica are la baza adecvarea locului de munca la scopul tehnologic al operatiei.
Aceasta presupune existenta la locul de munca a doua categorii de dotari:
a). Dotari de baza: utilajele si dispozitivele tehnologice
b). Dotari auxiliare: dispozitive de transport, alimentare, ajutatoare, mobilier
3. Configurarea locului de munca din punct de vedere al informarii
Configurarea locului de munca innd seama de punctele de vedere ale tehnicii informarii cuprinde
toate masurile, regulile si propunerile care duc la cea mai buna circulatie a informatiei intre executant,
mijloacele de productie, obiectul muncii si mediul de munca :
Informatia de natura tehnologica (recomandari pentru realizarea unei operatii, conditiile de
calitate) trebuie sa fie afisata sub forma de fisa tehnologica,
In general, instalatiile si masinile sunt echipate cu sesizoare acustice sau luminoase pentru
avertizarea dereglarilor. Trebuie ca acestea sa fie in stare de functiune.
Informatiile furnizate de pozitia si forma semnelor de control (picluri). Se alege forma in
concordanta cu natura materialelor, astfel incat acestea sa fie vizibile, sa nu necesite timp pentru
cautarea si interpretarea lor.
4. Configurarea ergonomic a locurilor de munc - Are drept scop adaptarea muncii la om.
5.

Configurarea antropometrica a locului de munca

Pentru configurarea locului de munca este necesara cunoasterea lungimii partilor principale ale
corpului, precum si dimensiunea spatiului de miscare a mainilor si picioarelor.
Dimensiunile si proportiile corporale variaza de la individ la individ. Valoarea medie a inaltimii
la femei cu varsta cuprinsa intre 26 si 40 de ani este de 163 cm, in timp ce la barbati este de 175 cm. Cu
toate acestea, nu este recomandata configurarea locurilor de munca tinandu-se cont doar de valorile
medii.
Dimensiunile antropometrice sunt specifice starii omului (in repaus si in miscare).
Cunoasterea pozitiei corpului in timpul lucrului trebuie avuta in vedere pentru:

rezolvarea corecta a sarcinii de lucru;

minimizarea incrcrii si solicitrii executantului.

6. Configurarea locului de munca din punct de vedere al tehnicii miscarii
Procesele complexe de miscare pot fi descrise prin cateva elemente de miscare

CAPITOLUL II.
PREZENTAREA LOCULUI DE MUNCA
Elementele descriptive ale sistemelor de lucru
Sistemul de lucru este unitatea organizatoric, capabil s ndeplineasc o sarcin de lucru i se
definete prin 7 elemente, fig 2
Sarcina de munca
Intrarile (INPUT)
Desfasurarea activitatii
Mijloacele de productie, respectiv de munca
Omul
Iesirile (OUTPUT)
Influentele mediului
Fig. 2 Elementele de definire a sistemului de lucru

Un sistem este o totalitate de elemente intre care exista sau se pot stabili anumite relatii, careservesc
ndeplinirii sarcinii de lucru.
Cu ajutorul celor 7 elemente, este posibil:
- descrierea complet a sistemului, ntr o manier riguroas
- evaluarea funcionrii sistemului
- evidenierea deficienelor i a soluiilor de mbuntaire, ntr-un limbaj unitar.
Sarcina de lucru
O sarcin de munc este o solicitare ctre oameni, pentru desfurarea de activiti, care
folosesc la atingerea unui scop. Sarcina de lucru caracterizeaz scopul existenei i funcionrii
sistemului de lucru i stabilete ce face sistemul?.
Desfurarea activitii
Desfurarea activitii de munc se numete i comportamentul sistemului n timp, ca rezultat
al conlucrrii dintre om i mijlocul de munc asupra obiectului muncii, pe baz de informaii, n sensul
sarcinii de munc.
Desfurarea activitii n cadrul liniei tehnologice servete la realizarea unui numr de
produse (producia pe linie), compuse din 1 sau n pri componente.
n cadrul microsistemului loc de munc, desfurarea activitii n sensul sarcinii de munc.
reprezint un segment, al procesului de fabricaie a produsului, care se refer la executarea unei uniti
cantitative dintr-o sarcin de munc, denumit i OPERAIE
Subdiviziunile operaiei (secven, interval de desfurare), reprezint o mnuire a obiectului
muncii, cu sens tehnologic ( a prelua, a depune, a efectua transformarea tehnologic n sensul sarcinii
de lucru, sunt dependente de structurarea sarcinilor de lucru alocate sistemului (principale, auxiliare,
directe, indirecte, simple sau compuse).
5

Prin prisma studiului muncii, secvenele operaiei se structureaz la rndul lor din
segmente mai mici, numite elemente de micare - a intinde mina, a apuca, etc
Pe seama elementelor structurale ale operaiei, desfurarea activitii n cadrul sistemului, se
definete prin metoda de lucru i modul de lucru.
Metoda de lucru se compune din regulile stabilite pentru executarea sarcinii de ctre om, la o
anumit operaie.
Modul de munca se refera la particularizarea metodei de munca la executant, respectiv
executarea individuala, fiind n strns corelare cu gradul de randament al executantului.
Intrrile i ieirile Sistemului de lucru
Intrrile (input) n sistemul de lucru, pentru realizarea unei sarcini, se compun din: obiecte ale
muncii, informaii i energie ( pachete de repere, subansamblu, bobina de a, aer comprimat, abur,etc),
care se transform sau se folosesc n sensul sarcinii.
Ieirile din sistem (output), se constituie n general din obiecte de munc, informaii i energie,
modificate, utilizate sau nou create, n procesul de ndeplinire a sarcinii (reper surfilat, produs finit,
etc.).
Calitatea evaluat la nivelul output-lui reprezint un indicator de evaluare a performanei sistemului la
productor, respectiv a productorului de ctre client.
Raportul simplu ntre input i output, definete productivitatea activitii efectuate prin conlucrarea
temporal a executantului i a mijlocului de munc, n cadrul sistemului.
Transformarea input-lui n ouput, n cadrul sistemului de lucru, presupune manevrarea
obiectelor muncii.
Aceste manevre definesc fluxul de material la nivelul sistemelor de munc.
Omul i mijloacele de munc
Omul i mijloacele de producie, respectiv de munc, sunt elementele sistemului, care
determin n conlucrare, capacitatea sistemului de lucru.
Capacitatea sistemului este influenat de oferta de performan a omului, respectiv de
performanele tehnice i tehnologice ale utilajelor.
Sarcina condiioneaz sensul i modul de conlucrare (desfurarea actibvitii) ntre om i
mijlocul de munc. Societatea (firma) deine mijloace de munc, caracterizate prin performane
tehnice i tehnologice specifice, iar omul, pentru exercitarea competenelor folosete calificarea,
cunotinele teoretice i practice, disponibilitatea i experiena, n funcie de gradul de motivare..)
Influenele mediului nconjurtor
Prin influene de mediu se neleg:
- factorii mediului nconjurtor : - fizici, chimici, biologici, ( lumina, temperatura, umiditatea,
zgomotul, vibraiile mecanice, gaze, praf, vapori) influeneaz comportamentul sistemului, n special a
oamenilor i a mijloacelor de munc.
-factorii
organizatorici, sociali, tehnici i economici, care l pot influena pe om n ndeplinirea
sarcinii de lucru, definesc condiiile de munc.
n procesul muncii, trebuie s poat fi controlate i dirijate, att influenele mediului, astfel nct
s se garanteze sigurana i protecia sntii omului, ncrcare fizic i psihic minim pentru
executant,ct i modul n care omul n timpul desfurrii proceselor de munc, ar putea modifica
condiiile de mediu.
Disponibilitatea pentru performan are n vedere i disponibilitatea fiziologic, care depinde i de
mediul fizic: temperatur, umiditate, iluminat, zgomot etc

CAPITOLUL III
DEFINIREA SISTEMICA A LOCULUI DE MUNCA

ELEMENTUL SISTEMULUI

SISTEMUL DE LUCRU 1

1. SARCINA DE LUCRU
2. INPUT

Aplicat fermoar slit partea dreapta a pantalonului

Pachet de pantaloni, depuse pe carucior si pachet

3. OMUL

fermoare depuse pe masa masinii

Nume Ileana
Varsta 31 ani

4. DESFASURAREA

Categoria I, calificat
- aduce pachetele de reper partea dreapta fata a

ACTIVITATII

pantalonului si de fermoare, le depune, fermoarele

(procesul de munca)

pe masa masinii in dreapta, iar reperele de fata

pantalon pe carucior in stanga masinii;
- preia reper pantalon fata dreapta de pe carucior
din stanga si fermoar de pe masa masinii din
dreapta, fixeaza fermoarul si pozitioneaza sub
talpita masinii;
- incepe coaserea, conduce cu ambele maini;
- repeta coaserea in lant;

5. MUJLOCUL DE MUNCA
6. OUTPUT
7. INFLUENTA MEDIULUI

Masina simpla de cusut cu taietor de fir

Pachet de reper fata dr pantalon cu fermoar cusut
Favorabil

CAPITOLUL IV
7

ANALIZA SISTEMICA A LOCULUI DE MUNCA

LISTA DE VERIFICARE A LOCULUI DE MUNCA

Locul de munca:
( denumire si descriere )
Masina simpla de cusut cu taietor de fir
Este vorba de o singura faza de lucru de sine stttoare ? DA
Este vorba de mai multe faze care sunt cumulate la un loc de munca ? NU
Transportul
Piesele sunt alimentate de la un loc de munca anterior (DA)
Piesele sunt duse ctre un loc de munca ulterior (DA)
Locul de munca nu are posibilitate de transport (NU)
Locul de munca nu are activitate de transport (DA)
INTREBARE/CONSTATARE
Locul de munca
1. Potrivit persoanei care muncete (ca dimensiuni
corporale)
2. Sistematizat pentru vizibilitate uoar (spaiu suficient)
3. Blatul mainii dimensionat corect, n locul potrivit
4. Inaltimea scaunului
5. Utilajul/mijlocul de producie este echipat cu mijloacele
auxiliare si mijloacele ajuttoare necesare
6. Turaie corecta a mainilor
7. Timpi de presare / temperatura / presiune si absorbie
coreci la locul de clcat si termolipit
Organizarea sistemica a locului de munca
8. Apucarea si aducerea pieselor pe drumul cel mai scurt
9. Micarea ambelor mini buna
10. Miscari concomitente si sincronizate
11. Miscarile sunt efectuate de sus nspre mijlocul
corpului
12. Miscari fara schimbri brute de direcie
13. Apucarea directa a nceputului custurii este posibila
14. La piese mari se poate poziiona nceputul custurii
prin puine micri
15. Piesele se mpreuneaz pe traseul spre picioruul
mainii de cusut
16. Nu se schimba mana la aceeai piesa
17. Metoda de lucru rapid ritmica
18. Procesul de coasere ncepe fara alte ntrzieri
19. ntrirea custurii la capete se face cursiv in procesul
de coasere
8

DA

NU

DA

DA
DA
DA
DA

DA

DA
DA
DA
DA

DA
DA
DA

DA

DA
DA
DA

NU

OBSERVATIE

20. Tehnica de apucare permite suprapunerea

pieselor fara biezare / ntindere
21. Transportul materialului se face fr vre-o influen
negativ din partea muncitoarei
22. Sunt necesare alte mijloace ajuttoare pentru
susinerea materialului n timpul transportului
23. Cat mai puine opriri n timpul coaserii
24. Materialul alunec bine i plan pe blatul mainii
25. Se poate lucra dup principiul cascadei
26. Au fost eficiente msurile de corectare privind
Manipulrile
27. Micri reduse ale corpului
28. Se poate lucra la turaia optima a mainilor
29. Nu se lucreaz ntr-o poziie corporal anormal
(asimetric, nclinat, ncovoiat)
Depunerea pieselor
30. Pe drumul cel mai scurt
31. In continuarea ultimei miscari efectuate
32. Cat mai puine schimbri din mana dreapta in cea
stnga
33. Fr rotaie a corpului
34. Avantajos n vederea efecturii urmtoarei
secvene de lucru
35. Muncitoarea cunoate cerinele privind
efectuarea unui lucru ngrijit
36. Piesele care se preiau sunt controlate corect de ctre
muncitoare
37. In cazul apariiei greelilor a fost invatata muncitoarea
cum sa le evite

DA

DA

NU

DA
DA
DA

NU
-

DA
DA
DA
DA

DA
DA
DA
DA
DA
DA

DA

DA

DA

FISA PENTRU ANALIZA SISTEMICA A LOCULUI DE MUNCA

SARCINA DE MUNCA:
Aplicat fermoar slit partea dreapta a pantalonului
DESFASURAREA ACTIVITATII
- aduce pachetele de reper partea
dreapta fata a pantalonului si de
fermoare, le depune, fermoarele pe
masa masinii in dreapta, iar reperele
de fata pantalon pe carucior in
stanga masinii;
- preia reper pantalon fata dreapta
de pe carucior din stanga si fermoar
de pe masa masinii din dreapta,
fixeaza fermoarul si pozitioneaza
sub talpita masinii;
- incepe coaserea, conduce cu
ambele maini;
- repeta coaserea in lant;
MIJLOACE DE MUNCA
Masina simpla de cusut
cu taietor de fir

STRUCTURA MISCARII, metoda de lucru

1.
Pozitia reperelor de pantaloni
- intinde ambele maini spre caruciorul cu repere de pantaloni, apuca
pachetul cu repere pantalonului, aduce patalonul pe masa masinii,
pozitioneaza reperul, elibereaza;
2.
Pozitia fermoarelor
- intinde mana dreapta spre pachetul cu fermoare pozitionat pe masa
masinii, apuca fermoarul, aduce pe masa masinii, pozitioneaza fermoarul in
deschizatura slitului, fixeaza cu mana stanga in timpul coaserii.

OM:
Nume Ileana
Varsta 31 ani
Categoria I, calificat
INPUT
Pachete de pantaloni, depuse pe
carucior si pachet fermoare depuse
pe masa masinii

OUTPUT
Pachet de reper fata dr pantalon
cu fermoar cusut

REPREZENTAREA LOCULUI DE MUNCA

1 masina simpla de cusut
2 blatul masinii de cusut
3 cutie cu fermoare
4 carucior de depozitare
5 raft pachete repere cusute
6 raft pachete repere necusute
7 executant
8 pachet cu repere necusute depozitat pe masa masinii

10

CONCLUZII
Configurarea structural a sistemelor tehnice, aferente segmentelor de proces menionate, este
sub forma unor structuri numite, module, alteori celule de fabricaie , sau unitate de grup, dup cum
operaiile sunt ordonate a se desfura succesiv, sau n paralel, n care locurile de munc i oamenii
sunt grupai i cuplai, pentru o finalitate tehnologic.
Printre avantajele unei astfel de structurri modulare se menioneaz:
posibilitatea adoptrii tehnologiei de grup (structuri pt. realizarea a mai multor modele) , n baza
conceperii, realizrii, dezvoltrii i ntreinerii unei baze de date, privind tipizarea i unificarea
constructiv tehnologic a produselor.
abordarea fragmentat (pachete de repere aferente unui element), respectiv gradual (pachete de
repere, pachete de elemente, subansamble), a intrrilor i ieirilor

posibilitatea de gestionare gradual cantitativ i calitativ a produciei i de adoptare a

msurilor de corectare a calitii, pe parcursul procesului.
Posibilitatea funcionrii n paralel a grupelor care: poate contribui la scurtarea timpului de trecere
prin proces a produsului (reducerea duratei de fabricaie), creeaz oportuniti de introducere a muncii
n echip, cu orientare spre policompeten.
Flexibilitate mrit, privind capacitatea de adaptare i receptivitatea la modificri din exterior,
condiie esenial pentru mbuntirea potenialului liniei tehnologice
Controlul calitii i al avansului fabricaiei fiind aproape de execuie, posibilitatea funcionrii n
paralel a modulelor, pot contribui la scurtarea timpului de trecere prin proces a produsului (reducerea
duratei de fabricaie),
Performana sistemelor de fabricaie , trebuie s evidenieze implicarea responsabil a
tuturor elementelor sistemului (resurse tehnice i umane) i s constituie manifestarea potenialului
maxim orientat spre productivitatea, flexibilitatea organizatoric a sistemului, calitatea produsului.
Printre indicatorii de apreciere a performanei sistemelor de fabricaie se evideniaz:

Timpul de rspuns la comanda clientului

Calitatea produsului

Dimensiunea comenzilor

Diversitatea modelelor

Timpul de nvare a unui produs nou

Timpul necesar pentru a efectua o schimbare major n sistem

Costuri indirecte

Indicele de ndeplinire a normelor

Numrul mediu de sarcini/operator

11