STUDIUL MUNCII .

STUDIUL METODELOR
Studiul muncii (studiul metodelor, masurarea muncii )
Studiul muncii are ca obiectiv cresterea productivitatii muncii fara
cresterea costurilor sau respectiv investitii stiind ca productivitatea poate
creste si prin economisirea sau evitarea unor munci inutile .
Etapele parcurse in studiul muncii sunt cele conform organigramei:

Prin studiul muncii se urmareste cercetarea sistematica si critica a proceselor

de munca pentru realizarea productiei cu consum minim de resurse inclusiv
consum de timp de munca.
Consumul total de timp de lucru se clasifica astfel :
R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.
Rev. 2-Sep-04 (25)

1.Consum total de timp

1.1.Consum de timp paroductiv
1.1.1.Consum de timp de munca
1.1.2.Consum de timp suplimentar
1.1.2.1Greseli conceptie
procedee de fabricatie ;
lipsa norme ,normative ;
lipsa normalizare ;
tipizare , specializare ;
eliminare costisitoare a materialului excedentar .
1.1.2.2.Metode gresite de executie
utilaje neadecvate ;
SDV neadecvate ;
amplasare necorespunzatoare a sectiilor , ateliere ,
masini , depozite ;
metode gresite de munca .
1.2.Consum de timp neproductiv
1.2.1.Datorat conducerii
varietate excesiva produse ;
schimbare frecventa a modelelor ;
planificare defectuoasa ;
lipsa materii prime materiale ;
intreruperi lucru , utilaje , instalatii ;
conditii de munca necorespunzatoare ;
accidente .
1.2.2.Datorat executantilor
absente , intarzieri ;
ritm de lucru incet ;
neglijenta ;
accidente .
Studiul metodelor de munca urmareste cercetarea analitica , critica a
modului de organizare a muncii , modul de executare a sarcinilor si
conditiilor in care se desfasoara acestea .
Prin studiul muncii se urmareste:
- stabilirea metodei rationale de munca;
- organizarea locului de munca;
- inzestrarea locului de munca;
- servirea locului de munca.
R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.
Rev. 2-Sep-04 (25)

In procesul de productie obiectele muncii se pot afla in urmatoarele

situatii :
a) transformarea (strunjirea , lipirea , vopsirea , ascutirea ,
stampilarea , completarea documentelor , etc.) ;
b) controlul (masurarea , cantarirea , verificarea documentelor) ;
c) transportul intern (deplasarea , incarcarea descarcarea etc.) ;
d) asteptarea ;
e) depozitarea .
Semnele conventionale sunt dupa standardul ASME .
(American society of mechanical engineers)
Operatiile neproductive sunt transportul si asteptarea de unde si necesitatea
reducerii sau eliminarii lor .
Cunoasterea situatiei actuale si evidentierea aspectelor negative se face prin
etapa de analiza cand privitor la problema studiata (analizata) se cauta raspuns la
intrebarile CE ? UNDE ? CAND ? CINE ? CUM ? (in aceasta ordine ).
In urma analizei se intocmesc diverse grafice sau diagrame astfel
exemplificam :
a) schema generala si detaliata a procesului tehnologic ;
b) schema de circulatie a produselor de la un punct de lucru la altul pana
la magazia de produse finite evidentiindu-se modul de manipulare ,
distantele parcurse , eventual treceri de la un etaj la altul (exemplu) ;

c) diagrama cu fire care consta in amplasarea pe un plan la scara a

machetelor masinilor . Se infig ace in planseta si se trag dupa ele fire
diferit colorate , dupa cum circula produsele de la un loc de munca la
altul .
Se pot astfel evidentia deplasarea produselor la diferite puncte de lucru sau
deplasarea executantilor .
R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.
Rev. 2-Sep-04 (25)

Se trag concluzii utile privitor la amplasarea utilajelor astfel ca sa se

realizeze parcurse cat mai scurte , evitarea locurilor inguste si a incrucisarilor .
d) Metoda verigilor (veriga drumul care uneste doua locuri de munca
succesive) . Se evidentiaza care utilaje sunt mai solicitate , respectiv are
cele mai multe legaturi spre a fi amplasate la mijloc pentru scurtarea
distantelor de transport.
e) Diagrama P Q

A.Tipuri produse putine dar cantitati mari , se recomanda : utilaje

specializate ,transport automatizat , flux continuu , viteza mare de deplasare .
B.Serii mici masini universale usor de reglat .
C.Produse multe dar cantitatii mici sau unicate , este necesar amplasarea utilajelor
universale pe grupe si deplasarea de la un loc de munca la altul discontinuu .
f ) Intocmirea graficului om masina .

Se pot trage concluzii daca se poate lucra la mai multe masini (poliservire) .
R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.
Rev. 2-Sep-04 (25)

Prin studiul si analiza miscarilor executantului se urmareste cresterea

productivitatii si in acelasi timp evitarea oboselii .
ERGONOMIA este disciplina care urmareste adaptarea uneltelor , aparatelor la
executant pentru economie de miscari si evitarea oboselii . Un precursor al
ergonomiei a fost inginerul F.Gilbreth(1868 1924) care a fundamentat :
a) reguli pentru economie de miscari ;
b) reguli pentru amenajarea locului de munca : iluminare , zgomot ,
constructia scaunului , a bancului de lucru , etc. ;
c) reguli pentru conceperea uneltelor si utilajelor .
MASURAREA MUNCII
Masurarea muncii consta in stabilirea consumului de timp de munca pentru
operatiile din procesul tehnologic .
Masurarea muncii are 3 faze :
a) pregatirea masuratorii (instruirea participantilor, procurarea fiselor de
cronometrare , cronometrelor , plansetelor etc.) ;
b) efectuarea masurarii propriu-zise ;
c) prelucrarea datelor de masurare .
Pentru masurarea muncii se folosesc mai multe metode , din care prezentam:
A) Cronometrarea fara evaluarea ritmului ;
B) Cronometrarea cu evaluarea ritmului ;
C) Metoda observarilor instantanee .
A) Cronometrarea fara evaluarea ritmului
presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
1. Se fac preliminar 10 cronometrari a operatiei respective .
2. Se verifica daca numarul de determinari este suficient , cu expresia :
n 18000

d2
S2

unde :

d diferenta dintre valoarea maxima si minima ;

S suma primelor 10 determinari .
Exista si tabele care dau numarul necesar de determinari .
d

n f

unde :

este media aritmetica a primelor 10 determinari ,

iar d are semnificatia cunoscuta .

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.
Rev. 2-Sep-04 (25)

3. Se continua cronometrarile pana la n calculat .

4. Se calculeaza coeficientul de stabilitate .
CS

a max
a min

Daca valoarea CS > 1,5 , atunci se elimina din valorile extreme dar nu mai mult de
1/3 din numarul de determinari n altminteri se refac toate cronometrarile .
Cronometrarile se fac in toate schimburile si in conditii cat mai reprezentative
pentru desfasurarea procesului .
5.Se determina abaterea medie standard definita cu expresia

1 n
ai a
n 1

si

6.Se exclud valorile care sunt in afara intervalului

7.Se calculeaza media aritmetica a valorilor ramase care este valoarea cautata .
B) Cronometrarea cu evaluarea ritmului
Aceasta metoda se aplica atunci cand independent de vointa observatorului
executantul nu lucreaza in ritm normal .
Se considera ritm normal , prin definitie 100 , ritmul miscarii unui om avand
lungimea pasului de 75 cm fara incarcatura la temperatura si umiditatea normala ,
care se deplaseaza cu viteza de 6,0 km/h .
Alta definitie : Ritmul miscarii mainilor care impart 52 carti de joc , bucata cu
bucata , la patru oameni in 22,5 sec .
Evaluarea ritmului se face :
- prin observari ;
- comparativ cu M.T.M.
Timpul observat se corecteaza cu ritmul , astfel :
Tn

T0 R0
100

unde :

T0 timpul observat ;
Tn timpul nominal ;
R0 ritmul observat exprimat in procente , exemplu :
Sunt 4 observatii de timpi cu ritmuri diferite.
R0
T0
Tn
Timpul mediu corectat cu ritmul este:
90
25
22,5
100
28
28,0
100,5/4=25
110
65

20
43

22,0
28,0
100,5
R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.
Rev. 2-Sep-04 (25)

Prelucrarea datelor pentru cronometrarile cu evaluarea ritmului se face prin

metoda grafo analitica ca in exemplul care urmeaza :
Metoda grafica analitica
Timp
Ritm
85
obs.
Frecv.
13
III
14
IIII
15
IIIII II
16
IIIII III
17
IIII
18
III
II
(f)
Frecventa/ritm
2
(t) Timp med.obs,Ti 18
(c) Timp corectat,Ci 1530

90

II
III
I
6
16,8
1512

95

100

I
IIIII
I

IIIII
I

7
16,0
1520

6
15,2
1520

105

III
I

4
14,2
1491

110
III
I

4
13,2
1452

2 16 3 17 1 18
16,8 sec
C 90 16,8 90 1512
6
1530 1512 1520 1491 1452
Cm
1504 medie timp corectat
6
C
1504
Tn m
15 sec
unde : Rn ritm normal
Rn
100
T90

C) Metoda observarilor instantanee (denumita si FLASH)

Aceasta metoda inlocuieste observarea continua si deci exhaustiva a
fenomenelor cu observatii facute la intervale intermitente .
Avantajul metodei consta in faptul ca nefiind permanent observatorul de
fata , procesul de munca cronometrat , decurg nestingherit si deci se evita astfel
influente subiective .
Intervalele la care se fac observatiile pot fi : - regulate ;
- aleatoare .
Cu aceasta metoda se poate evalua gradul de ocupare a executantilor sau
masinilor .
Numarul de determinari necesare se stabileste folosind formula :
n

a 2 1 p
K2p

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.

Rev. 2-Sep-04 (25)

unde :

K eroarea relativa admisibila in practica : 0,10 ; 0,05 ; 0,01 .

a numar de abateri standard pentru un prag de incredere dorit , astfel :
a = 2 pentru incredere 95 % ;
a = 1,7 pentru incredere 92 % ;
a = 1,4 pentru incredere 84 % .
p ponderea din totalul elementului de timp studiat , exprimat in sutimi .
Exista deasemeni tabele grafice sau nomograme , care dau :
n=f(a,K,p)
Observam ca formula de calcul presupune pe p cunoscut .In practica se fac un
numar de cca.30 determinari , se calculeaza ponderea p si apoi cu formula discutata
se verifica daca numarul de determinari este suficient , cunoscand astfel daca
cronometrarea trebuie sa mai continue .
Exemplu : Ne intereseaza cat este solicitata o telefonista in schimbul de dimineata ,
presupunem de la ora 8,00 la ora 14,00 (program de 6 ore) . Ora si minutul pentru
efectuarea observatiilor se stabileste astfel :Ne propunem sa facem 18 observatii pe
zi . Se extrage dintr-o tabela de numere aleatoare logaritmi , carte de telefon , un sir
de numere intamplatoare . In cazul nostru ultimele 2 cifre a logaritmilor numerelor
de la 176 la 200 (cu 4 zecimale) :
55,80,04,28,53,77,01,24,48,72,95,18,42,65,87,10,33,56,78,00,23,45 etc. . Se fac 3
determinari pe ora , deci observarile se vor face in primaora la : 804 , 828 , 855 ,in a
doua la 901 , 924 , 953 etc. ,exact la momentele respective se inregistreaza daca
telefonista este ocupata sau in asteptare .Presupunem ca in primele doua zile
consecutive sau obtinut urmatoarele rezultate : N=36 observari din care ocupata
n1 = 28 , asteptare n2 = 8 ,
p

28
4 1 0,77
0,77 , luam a 2 , K 0,05 , n
480 det er min ari
36
0,05 2 0,77

Este necesar deci sa se continue observarea inca

480 36
24,66 zile .
18

Observatie : Numarul de observatii necesare scade rapid odata cu cresterea

ponderii elementului studiat p .
Daca refacem calculul anterior pentru p = 0,85 , obtinem
n

4 1 0,85

0,05 2 0,85

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.

Rev. 2-Sep-04 (25)

282

Expresia pentru calculul numarului de determinari se obtine stiind ca la orice serie

de determinari se poate scrie relatia :
a x e

unde :

a valoarea adevarata cautata ;

media aritmetica a valorilor observate ;
x
e eroarea .
In majoritatea cazurilor erorile aleatoare de masurare au o repartitie normala. In
acest caz:
z t

unde :

abaterea medie standard ;

n numarul determinarilor ;
z(t) numarul de abateri medii standard de o parte si de alta a mediei pentru un
prag de incredere t exprimat ca o probabilitate .
Eroarea relativa este :
e z t
er
x x n

z t

n
er

Metoda observarilor instantanee este in fond un experiment binomial in care se fac

n observari (instantanee) si se inregistreaza n1 succese si n2 insuccese . Evident ca :
n n1 n 2
media este :

1 n1 0 n2 1 n1
n

abaterea medie standard a unui experiment binomial este :

Atunci :

z t

n
er

z t

er

1 x
x

x 1 x

Astfel se recunoaste expresia initiala .

Alte metode de masurarea timpului
Fotografierea sau cronometrarea tuturor operatiilor .Metoda se
foloseste mai ales in studiul metodelor , pentru ca se pot evidentia si timpii
neproductivi .
R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.
Rev. 2-Sep-04 (25)

Filmarea cand intradevar se folosesc aparate de filmat pentru

studierea si masurarea timpilor necesari unor miscari in procesul muncii .
Inregistrari audio se folosesc cand in procesul muncii se produc
zgomote care inregistrate servesc in final la determinarea timpilor necesari
executarii operatiilor respective .
Norma de munca este sarcina care se stabileste unui executant de
calificare corespunzatoare care lucreaza in ritm normal in conditii tehnico
organizatorice precizate . Norma cuprinde atat timpii pentru actiuni utile cat
si intreruperile fara de care nu este posibila realizarea sarcinii de munca .
Norma se exprima sub forma de normade timp sau de productie . Normele se
pot exprima si sub forma de frecventa , exemplu un controlor este obligat sa
faca un numar de controale zilnic .
Norma de timp [NT] reprezinta timpul consumat in conditii normale
pentru o unitate de lucrare sau produs .
Norma de productie [NP] reprezinta cantitatea de produse care se
executa in unitatea de timp .
timp om
Norma de timp se executa unitatea naturala de productie
Norma de productie

unitatea de productie
timp om

timp om poate fi : secunde om , minute om ,ore om .

unitati naturale de productie : buc . , kg , m , tone etc.
deci :

NT

1
NP

Normele de timp se stabilesc prin :

cronometrari ;
calcul analitic ;
comparatie cu norme de munca tip .
NT se compune din :
timp de pregatire si incheiere ;
timp operativ ;
timp de deservire loc munca ;
timp de intreruperi reglementare .
Normativele exprima relatia dintre diferitele marimi care se
conditioneaza reciproc si care determina timpul necesar executarii unei
sarcini de munca .
Normativele dau in functie de factorii lor de influenta consumul de
timp , materii prime , energie etc. .
R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.
Rev. 2-Sep-04 (25)

10

Exemplu : timpul necesar pentru transportul materiilor prime de la

un loc de munca la altul este in functie de lungimea parcursului , greutatea si
forma materialelor , inclinatia rampelor etc.
timpul necesar pentru prinderea si desprinderea unei piese
din strung este functie de greutatea acesteia .
Normativele pot fi :
de timp de munca ;
de regim tehnologic ;
de frecventa ;
de deservire ;
de personal .
Pentru intocmirea normativelor se foloseste metoda celor mai mici
patrate , atunci cand se cauta functia care leaga cele doua marimi din
normativ , exemplu durata scrierii unui tren in functie de numarul
vagoanelor din tren .
Metoda M.T.M.(Methods time measurement)
defalca orice proces in miscari de baza , acordand un timp determinat de
natura miscarii si conditiile de executie .
Sistemul cuprinde 24 miscari de baza :
a) miscari ale maini :
1.Intinde mana ;
2.Deplaseaza ;
3.Intoarce ;
4.Roteste manivela ;
5.Apuca ;
.
.
9.
b) miscari ale ochilor :
1.Deplaseaza privirea ;
2
2.Atinteste privirea .
c) miscari ale corpului si membrelor inferioare :
1.Misca laba piciorului ;
2.Misca gamba sau pulpa ;
3.Se aseaza ;
4.Se ridica ;
.
.
R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.
Rev. 2-Sep-04 (25)

11

.
11.Merge ;
12.Pas lateral ;
13.Intoarce corpul .
Miscarile au fost determinate prin studierea unui mare numar de
procese de munca folosind aparat de filmat de 64 imagini pe secunda care
permit masurarea timpului cu o precizie de 1/64 = 0,0156 secunde .
S-au studiat sute de mii de secvente filmate si s-au stabilit timpii
medii necesari pentru executarea miscarilor pentru un executant normal fizic
si intelectual , calificat , care cunoaste metoda de munca are indemanarea
medie si lucreaza in ritm normal in conditii normale de mediu .
Normativele M.T.M. au fost verificate la peste 10000 cazuri si
abaterea nu depaseste 2 % .
Unitatea de masura pentru timp este :
1
ora
10 5
60
1TMU
0,0006 min .
100000
3600
1TMU
0,036 sec .
100000
TMU

1min. = 1667 TMU

1sec. = 27,78 TMU
BIBLIOGRAFIE
1.

Angelescu V., Elemente de ergonomie aplicata, Ed. Politica, Bucuresti,

1971.
2. Gerbier J., Organizare conducere, Ed. Politica, Bucuresti, 1971
3. Maynard , H.B, Manual de inginerie industriala. , Ed. Tehnica,
Bucuresti 1975.
4. Starr M.K., Conducerea productiei. Sisteme si sinteze, Editura
Tehnica, Bucuresti 1970.

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.

Rev. 2-Sep-04 (25)

12