Domeniu Documentul se refera la un studiu de caz realizat pentru personalul de la unele locuri de munca la care activitatea se desfasoara 絜 trei

schimburi.

Premisele lucrarii. Faze de lucru 1. Munca 絜 schimburi are un caracter potential �ociv� аenibil�sau �eosebit� iar identificarea acestui tip de riscuri care contribuie la eventuale fenomene de inadaptare / dezadaptare 絜 raport cu exigentele muncii 絜 schimburi alternante (si mai ales 絜 schimbul de noapte) a reliefat urmatorii factori de risc: • Principalul factor de risc, caracteristic muncii 絜 schimburi alternante este reprezentat de neconcordanta dintre ritmurile biologice si cele impuse de orarele alternante, deci 絜tre perioadele 絜 care organismul este obisnuit sa fie activ si activat si cele impuse de programul de lucru. Ritmul circadian – consta din modificari ciclice, de-a lungul a 24 de ore, a unor parametri biochimici, fiziologici, psihofiziologici si de comportament: ciclul veghe-somn; starea de activare-dezactivare, temperatura corpului, secretia hormonala, dispozitia psihica, performanta etc.

Aceasta neconcordanta duce la o permanenta defazare a ritmurilor biologice, organismul afl穗du-se 絜tr-o permanenta stare de adaptare si readaptare a acestora din urma, stare care presupune un efort deosebit, o solicitare deosebita a diferitelor sale sisteme functionale si organe, si 絜 primul r穗d a S.N.C care controleaza, comanda si coordoneaza functionarea

1

.

ireversibile ale starii de securitate si sanatate ca o dovada a caracterului nociv al acestui tip de constr穗geri. regimul nerational al pauzelor (numar. neurosenzoriala si neuropsihica. digestiv etc. de refacere a organismului 絜 perioadele de repaus. nervoasa. continut. ホn situatia 絜 care individul nu reuseste sa se adapteze 絜 raport cu diversele constr穗geri temporale. durata. 絜 cazul unor forme excesive ale lipsei de concordanta intra si extratemporala. ホn raport cu acest factor. Individul uman trebuie sa faca fata unor constr穗geri temporale multiple si de natura diferita: profesionala. perturbarile ritmurilor biologice si mai accentuate daca la primii doi factori de risc se mai adauga si cel rezultat dintr-un regim de lucru deficitar.durata schimbului si 絜 special a schimbului de noapte.). Activitatea.rapiditatea alternarii . 絜tre timpul de lucru si timpul extraprofesional. biologica etc. senzoriale. • La toti acesti factori se mai adauga si natura activitatii. ホn acest context apar conflicte temporale 絜tre timpul biologic. prin exigentele adresate anumitor capacitati fizice.fixitate sau alternanta . tulburari de somn) si apoi la nivelul unor sisteme cu sensibilitate individuala (cardio-vascular. acestia actioneaza ca agresori temporali conduc穗d la dezechilibre intra si interpersonale. jocul interactional care le conjuga. sociala 絜 general. cercetarile realizate evidentiaza importanta deosebita a urmatorilor parametri ai orarelor 絜 schimburi: . sistem inadecvat de rotare a schimburilor.絜tregului organism. care supraadauga constr穗geri. timpul social si timpii tehnico economici profesionali. prin natura si caracteristicile ei. loc de realizare). nu gaseste strategii adecvate diferitilor timpi ficsi. adesea putin sau de loc modificabili. timpul psihologic. fenomene care. pot conduce la tulburari grave. familiala. • Un alt factor de risc care poate afecta adaptarea individului uman la exigentele activitatilor desfasurate dupa orare alternante (inclusiv de noapte) 精 reprezinta multiplicitatea temporalitat ilor 絜 care traieste acesta.existenta sau nu a muncii de noapte . moment de amplasare. • Constr穗gerile temporale sunt si mai intense. 2 . marind efortul profesional si reduc穗d posibilitatile de recuperare. mentale si psihomotorii implica un anumit efort profesional care interconditioneaza cu cel rezultat din caracteristicile temporale ale activitatii. Manifestarile la nivel somatic sunt denumite psihosomatice datorita presupusei origini neuropsihice a tulburarilor respective. Ca urmare si rasunetul efortului amintit se manifesta 絜 primul r穗d la nivel central (prin oboseala generala. Aceste deficiente se refera la: durata prea mare a timpului de lucru zilnic si/sau saptam穗al. ホn raport cu sistemul complex de constr穗geri temporale de natura diferita si 絜 functie de limitele capacitatilor adaptative ale organismului uman pot aparea fenomene de inadaptare/ dezadaptare. cu manifestari psihosomatice. psihice si / sau comportamentale. cum sunt cei impusi de munca. un mod defectuos de concepere si organizare a timpului de lucru si de odihna.

luare a deciziilor.m. mai evidenta fiind relatia cu natura si exigentele sarcinii de lucru precum si cu ritmurile circadiene. iluzii sau chiar halucinatii. . psihomotorii) de-a lungul schimburilor de lucru. paranoice si eventual agresive. relatie reflectata de nivelul solicitarilor. a bioritmurilor circadiene poate duce pe termen scurt la: . frecventa 3 . precum si la tulburarile de somn rezulta o serie de concluzii semnificative. s-au evidentiat urmatoarele: • Ca efecte pe termen scurt. mai evidenta este influenta naturii si intensitatii exigentelor sarcinii de lucru precum si a ritmurilor circadiene asupra: nivelului de solicitare. prelucrare a informatiilor.afectarea ritmurilor biologice ale unor parametri fiziologici.imposibilitatea realizarii unei stari de relaxare profunda. • O alta categorie de factori implicati 絜 adaptarea organismului la munca 絜 schimburi alternante se refera la factorii individuali de vulnerabilitate si/sau de rezistenta la exigentele orarelor alternante.senzoriale. legata de munca omului. rezultatele acestei cercetari concorda cu cele consultate din literatura de specialitate. tulburarea ritmului veghe-somn. multidimensional si sistemic. s-au 絜registrat astfel corelari reduse 絜tre evaluarea unor capacitati psihofiziologice si diferitele momente ale orarelor alternante. specifica anumitor stadii ale somnului. Astfel. aparitiei oboselii. din investigatiile proprii s-a confirmat implicarea importanta a tipului de sarcina 絜 procesul de adaptare a organismului uman la munca 絜 schimburi.Din cercetarile efectuate de diferite colective rezulta ca aceasta dimensiune a problemei nu este suficient avuta 絜 vedere.pe fondul oboselii nervoase survenite pe fondul unui somn nesatisfacator – aparitia unor: perceptii deformate. conduc穗d la o stare de depresie si anxietate. 2. comportamente irationale. . reducere semnificativa a unor capacitati.nerecuperarea starii emotionale dupa o stare de stres psihic (tensiune psihica) prezenta 絜 realizarea activitatii. 絜 sensul unei foarte reduse corelari 絜tre evolutia acestor indicatori si diferitele orare 絜 care lucreaza loturile de subiecti supusi investigatiilor. psihici si comportamentali. corelate 絜 mod normal cu ritmul circadian si av穗d 絜 general un maxim diurn si un minim nocturn: temperatura corpului cu un v穩f maxim 絜tre 4-6 a. biochimici. Colectivul cercetarii. procese si 絜susiri psihofiziologice . implic穗d eforturi diferite 絜 functie de tipul de sarcina realizata. 絜vatare. pornind 絜totdeauna de la analiza activitatilor si de la analiza si evaluarea fiecarei componente a sistemului de munca (operator uman – echipament tehnic – sarcina de lucru – mediu). . .afectarea capacitatilor cognitive: atentie memorie. fiind un colectiv de ergonomie abordeaza orice problema. • Referitor la functiile somnului. reducerii semnificative a unor capacitati. Din punctul de vedere al riscurilor pentru starea de sana tate fizica si mentala a personalului care lucreaza 絜 schimburi. desi nu toate tipurile de orare 絜 schimburi ridica aceleasi probleme.refacerea incompleta 絜 perioadele de repaus a energiei si capacitatilor consumate 絜 perioadele de activitate. si minim 絜tre 5-7 p. Ca urmare. investigate prin intermediul evaluarii unor indicatori psihofiziologici (capacitati. aparitie a bolilor. . mentale. secretia de hormoni ai glandelor endocrine. la efectele privarii de somn..m.

nu este at穰 masura 絜 care privarea de somn afecteaza performanta. 絜 mod normal. atentie. Activitatile care implica 絜vatarea sau calcularea. prin dereglari permanente ale hipotalamusului. ca munca 絜 schimbul de noapte . efectele muncii 絜 schimburi reflecta acumularea 絜 timp a rezultatelor actiunii discordantei dintre orarele de munca si bioritmurile umane (biologice si psihosociale). dar 絜 sarcini scurte si simple ele pot creste 絜 cursul dupa amiezii. Relativ simple. de asemenea.fixa (permanenta) sau alternanta. Ceea ce este surprinzator. efectele se fac simtite si sunt reflectate de: pl穗gerile subiective ale personalului. Exemplele arata manifestari aproape nemodificate fata de ivirea unor slabe semnale 絜t穃platoare sau 絜 cazul unei actiuni repetate si simple prin care se iau decizii. un minim 絜tre 2-5 a. ca 絜cercarile de luare a unor hotar穩i complexe si rezolvarea problemelor care necesita un mare efort intelectual. daca munca. . indicatorii obiectivi ai performantelor profesionale. Probabil ca.cardiaca. capacitatile adaptative si compensatorii ale fiintei umane mascheaza efectele negative ale schimbarii orarelor de munca sau ale unor orare fixe aflate 絜 neconcordanta cu cele biopsihosociale. respirator etc.tulburari ale comportamentului alimentar . pe termen scurt. activitatea aparatelor digestiv. Rezulta. deci. • Printr-o mediere esentialmente biologica.un grad de efort din ce 絜 ce mai ridicat 絜 realizarea sarcinii de munca . • Pe termen lung. Aceste efecte pe termen lung se refera la: . chiar daca se prelungesc timp de o ora sau mai mult si chiar atunci c穗d au trecut doua-trei zile fara ca persoana respectiva sa fi dormit. iar cele situate la celalalt capat al scalei. activitatea creierului (ritmurile EEG). tulburari de somn.). pot ram穗e complet neafectate. tulburari comportamentale. variabilitatea intrasi interindividuala este mare. 絜 timp ce 絜 raport cu sarcini care necesita memorare ram穗 maxime 絜ainte de amiaza. poate favoriza.m. cu o simptomatologie corespunzatoare: 4 . este interesanta sau destul de stimulatoare. care se exprima fie printr-un sindrom psihonevrotic.afectarea ritmurilor comportamentale incluz穗d si evolutia performantelor profesionale care au. tulburari ale vietii de relatie (familiale si sociale). indicatorii obiectivi ai starii de sanatate fizica si mentala. se poate considera ca munca 絜 schimburi (caracterizata ca o constr穗gere temporala) exercita o actiune asupra ritmurilor biologice ale organismului si induce tulburari psihice. fie printr-un sindrom digestiv. o maladie psihosomatica .tulburari mentale si psihice: cognitive (de memorie. 絜 pofida complexitatii ei. prelucrare a informatiilor. vor fi mai putin afectate de pierderea somnului. decizie etc.tulburari de somn . 絜 legatura cu lipsa de somn.tulburari psihosomatice . Pe termen lung 絜sa.stare generala de oboseala cronica (de surmenaj) . prelucrarile datelor obtinute se fac 絜 raport cu ansamblul lotului investigat si astfel se pierd anumite tendinte. emotionale (絜 principal – depresie).. c穰 gradul 絜 care influenta acestei lipse poate fi 絜vinsa. sarcinile repetitive vor fi afectate cel mai mult.

psihosomatice si comportamentale. conduc穗d nu numai la perturbarea vietii de familie si sociale cu aparitia unor conflicte. si mai ales 絜 schimb de noapte. oboseala cronica. iar manualele de psihiatrie includ ca simptome ale acestor tulburari: tulburarile cronice de somn. de conservare a starii de confort si securitate si de sanatate fizica si mentala. deficiente de concentrare si o tendinta crescuta la accidente. 5 . de asemenea cu rasunet si 絜 plan somatic si neuropsihic 3.simptome psihonevrotice (iritabilitate. depresie. nu se produce doar o defazare a ritmurilor biologic cu rasunet somatic si neuropsihic. de prevenire a tulburarilor mentale. anxietate. exista o anumita stare de activare a organismului. Tulburarile de ritm veghesomn printre care si cele datorate muncii 絜 schimburi si av穗d la baza schimbarea ritmurilor biologice – sunt incluse 絜 tulburarile de somn. caracteristica perioadei nocturne si perturbarea somnului 絜 perioada diurna c穗d. si caracterizata printr-un sindrom depresiv. ci si la o anumita stare de tensiune psihica. iar din punct de vedere stiintific din cea a 菟seudonevrozelor de situatie� caracterizata prin triada simptomatica caracteristica celor din urma: astenie matinala. din contra. Unii autori considera ca tulbura rile de somn a caror frecventa este ridicata la lucratorii 絜 schimburi. tulburari de somn. ホn cazul lucra torilor de noapte (dupa orare fixe sau alternante) se vorbeste de 渡evroza celor care lucreaza noaptea� ca fac穗d parte (din punct de vedere profesional) din categoria nevrozelor profesionale. pe fondul starii de activare redusa. oboseala persistenta. 絜 cazul muncii 絜 schimburi. tulburarea imaginii despre sine). extraprofesionale si individuale a fost urmata de implementarea unor categorii de ma suri preventive. insomnie cu somnolenta ulterioara. ci si o perturbare a vietii de relat ie. la o crestere a nivelului de anxietate si la o alterare a imaginii despre sine . sunt 絜 acelasi timp un simptom major al depresiei mentale ca o 杜aladie de ritm biologic� De fapt este vorba de tulburarile psihice provocate de disritmia exogena. tulburari digestive. Drept cauza a acestei 渡evroze profesionale�se considera efortul 絜 exces. La individul uman. ca urmare a discordantei dintre perioadele de timp profesional 絜 raport cu ritmurile generale ale vietii sociale si familiale. impusa prin orarul de lucru. Ca urmare este afectata 絜deplinirea rolurilor familiale si sociale extraprofesionale. tulburari de caracter de tip agresiv sau depresiv. • Tulbura rile de somn reprezinta o categorie de efecte careia i se acorda o atentie speciala ele fiind rezultat al orarelor alternante dar si cauza a unora dintre celelalte tulburari care apar la categoriile de personal care lucreaza 絜 schimburi. Identificarea riscurilor profesionale. care este o entitate biopsihosociala. de evitare /reducere a factorilor de risc.

conventii colective.asigurarea timpului necesar de repaus zilnic si saptam穗al. precum si de la prevederile legislative referitoare la organizarea timpului de lucru 絜 activitatile vizate si 絜 functie de specificul 絜treprinderii. durata. mai ales ale muncii de noapte) si preferarea celor care prezinta capacitati de rezistenta la exigentele muncii 絜 schimburi.asigurarea conditiilor necesare evaluarii starii de sanatate a lucratorilor de noapte si trecerea acestora 絜 activitati de zi. Av穗d 絜 vedere ca starile de stres. cu rezultatul identificarii riscurilor.asigurarea unor garantii 絜 conditiile fixate prin legislatie si / sau acorduri. platit.realizarea 絜 cadrul activitatii de selectie profesionala a eliminarii factorilor individuali de risc prin 絜laturarea indivizilor cu contraindicatii fizice si psihofiziologice (variabile individuale de vulnerabilitate 絜 raport cu exigentele temporale ale muncii 絜 schimburi. tehnologic si biologic) a zilei de lucru pentru fiecare schimb 絜 parte si 絜 special pentru schimbul de noapte. al sarcinilor de munca s-au stabilit masuri specifice pentru: . .optimizarea regimului pauzelor (numar. atunci c穗d starea sanatatii lor o cere. al procesului tehnologic. si actiunile preventive au fost 絜dreptate 絜 doua directii mari: .stabilirea duratei optime (din punct de vedere tehnico .evitarea situat iilor de suprasolicitare si de stres prin eliminarea sau reducerea factorilor profesionali de risc. sustinerea personalului pentru a face fata factorilor si situat iilor de risc imposibil de eliminat. . Actiuni de eliminare / reducere a factorilor profesionali si individuali de risc 絜 activitatile 絜 schimburi alternante Aceasta categorie de actiuni se refera 絜 primul r穗d la cele care urmaresc eliminarea sau reducerea factorilor profesionali de risc ce apar 絜 timpul realizarii activitatilor care se desfasoara 絜 mai multe schimburi. armonizata cu legislatia UE. de tulburare a starii de sanatate rezulta din interactiunea deficitara a factorilor profesionali si a factorilor individuali. Pornind de la datele obtinute 絜 etapa de identificare a riscurilor si a factorilor de risc. .asigurarea tuturor conditiilor de protectie a securitatii si sanatatii personalului. programul de masuri de eliminare /reducere a factorilor de risc profesional care trebuie 絜treprinse la nivel de 絜treprindere.fixarea numarului corespunzator al zilelor de concediu de odihna anual.economic. 6 .optimizarea modului de alternare a schimburilor. continut.ajutarea. . 絜 cazul lucratorilor confruntati cu riscuri legate de desfasurarea activitatilor 絜 timpul noptii. 1. .Solutii ホn conformitate cu baza legislativa de la nivel national. . . momentul introducerii). . . corespunzator naturii activitatii.eliminarea sau restr穗gerea activitatilor 絜 trei schimburi. 絜 special al celor de noapte atunci c穗d acest lucru este posibil. de dezechilibrare. . masuri adaptate conditiilor particulare unitatii contin doua grupe mari de actiuni.

completa.2 Actiuni de аrim-ajutor psihologic�絜 caz de distres unor factori profesionali.1 Actiuni de formare reprezinta o de adaptare la Personalul care se Formarea si informarea grupurilor interesate a strategiilorcerinta de baza. fata diverselor probleme cu care se confrunta. reamintite prevederile legislative europene interior al organismului si a este trebuie av穗d ca scop final refacerea echilibrului si nationale. precoce a efectelor capacitatea de a gasi strategii potrivite pentru a face fata unor timpi ficsi. desi s-au luat masuri. Av穗d 絜 vedere faptul ca prima cale de lupta 絈potriva riscurilor si factorilor de risc pentru sanatatea si securitatea 絜 munca nu poate duce la eliminarea totala a factorilor si situatiilor care suprasolicita si / sau streseaza personalul. Eforturile trebuie directionate spre cresterea nivelului de informare. fie de reducere a printr-o de risc. factorilor singurafie de formare a unor ホn situatiile 絜 care. ホn legatura cu aceasta tehnici. impusi. ホn aceste situatii. exercitiile fizice. sigur control 絜 primul r穗d.identifice nocivitatile. interiorizare la nivelul ansambluluidoua subgrupe. metoda de terapie comportamentalalocurile de munca.pentru sanatate si securitate.profesionala au un rol important 絜 recunoasterea si controlul factorilor Serviciile de sa natate .obtina un timp аentru sine� perspectiva securitatii 絜 munca. de convingere. cu 絜deplinirea de catre cei care angajeaza a obligatiilor pe care le au 絜 domeniul securitatii si sanatatii 絜 munca. stresante / suprasolicitante specifice muncii 絜 schimburi.dea dovada de starii de sanatate a muncitorilor este utiladiverselordeosebit pentru detectarea Supravegherea o vigilenta deosebita 絜 punerea de acord a 絜 mod dimensiuni temporale individuale. de asemenea.modalitati prin care individul controleaza 絜 permanent actualizata (de �oping� reprezinta comportamentali si fiziologici.deturneze munca. .si introdusaalecombinatie negative asupra strategii de munca (abordare sistemica) apar semne o unor efecte de strategii. a mediului si a sanatatii muncitorilormai multor metode si psihologic 絜 caz de distres� trec穗du-se la alegerea si aplicarea uneia sau a 絜 ansamblu. asemenea eficienta. Specialistii existenti la nivelul 絜treprinderii trebuiede 絜treprindere trebuie. Constientizarea cresc穗da este o conditie esentiala pentru implementarea efecte negative ale factorilor profesionali de sa fie convinsi de ajutorarea problemei si de necesitatea masurilor al Toti cei interesati trebuie risc. exigentele profesionale ocupa de sanatatea 絜 munca are nevoie de pregatire pentru o cunoastere tot mai buna. 2. atunci c穗d totusi anumiti indivizi prezinta o serie de simptome obiective sau subiective care indica interventiilor practice. responsabilitatea celor care angajeaza si conduc 絜treprinderile. se actioneaza prin intermediul tehnicilor de аrim-ajutor optimizarea conditiilor de munca. Actiuni de sprijinire a personalului 絜 adaptarea sa la exigentele temporale ale muncii 絜 schimburi. . ergoterapia. el trebuie 絜vatat si ajutat sa-si formeze strategii de adaptare la factorii si problemele respective (denumite strategii de �oping�. Datorita naturii multidimensionale/multicauzale a problemelor de sanatate ca urmare a actiunii 2. pentru refacerea echilibrului internde organismului. psihosociali. Strategiile de adaptare a indicatorilor psihologici.aiba negative asupra starii de sanatate. 2. necesari: factorii si situatia stresanta / suprasolicitanta. familiale. psihosociali si de stres at穰 絜 . specialistilor 絜 Aceasta categorie de actiuni se refera la angajatilor. ホn al doilea r穗d. strategii care-i ajuta sa faca 7 8 . regimul alimentar. Este necesara o confort si sanatate sia informatiilor si o activitate. sociale. Cele care vizeaza factorii de suprasolicitare si distres trebuie 絜corporate 絜 activitatile diverse care urmaresc organismului. ホn primul r穗d. care prevad ca echilibrului individ – exigente profesionale: tehnici de relaxare. de a asigura ca si de desensibilizare. constientizare. Trebuie abordat sistemuleficace de adaptare la acesti factori. exigente (interne sau externe) precum si propriile resurse de detectarea timpurie a alterarii starii de sanatate. este necesara o abordare multidisciplinara. Masurile de control nu pot fi aplicate prin abordarea simpla a unui singur factor. procesele de munca sa fie sigure si fara riscuri Masurile trebuie sa includa forta pe care o creeaza cooperarea dintre cei care angajeaza si muncitori.Stabilirea acestor masuri a fost adaptata specificului fiecarei activitati si loc de munca. sunt necesare si masuri de protejare si sustinere a acestuia. de si eficace. pentru refacerea starii de rasp穗dire eficienta a unui comportament normal. 絜 evaluarea si 絜 elaborarea de masuri preventive care trebuie aplicate. profesionale. Este necesar sa se intervina eficient si sistematic la nivelul 絜treprinderii. al domeniul securitatii si sanatatii profesionale si al autoritatilor publice. solutie. 絜 recunoasterea factorilor profesionali a face fata acestora. echipele tehnice. sa fie Specialistii 絜 securitate profesionala de la nivel sa ajute categoriile de personal expuse la riscuri profesionale sa-si formeze strategii de adaptare corespunzatoare factorilor si situatiilor suficient de bine pregatiti pentru a 絜telege importanta complexului de factori profesionali de risc. este necesara importanta lor. pentru a putea sa: . Ele au rolul de a face legatura 絜tre cercetare si practica si de a plasa factorii de stres 絜 actiunea factorilor de risc. c穰 si a sanatatii 絜 munca.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful