Domeniu Documentul se refera la un studiu de caz realizat pentru personalul de la unele locuri de munca la care activitatea se desfasoara 絜 trei

schimburi.

Premisele lucrarii. Faze de lucru 1. Munca 絜 schimburi are un caracter potential �ociv� аenibil�sau �eosebit� iar identificarea acestui tip de riscuri care contribuie la eventuale fenomene de inadaptare / dezadaptare 絜 raport cu exigentele muncii 絜 schimburi alternante (si mai ales 絜 schimbul de noapte) a reliefat urmatorii factori de risc: • Principalul factor de risc, caracteristic muncii 絜 schimburi alternante este reprezentat de neconcordanta dintre ritmurile biologice si cele impuse de orarele alternante, deci 絜tre perioadele 絜 care organismul este obisnuit sa fie activ si activat si cele impuse de programul de lucru. Ritmul circadian – consta din modificari ciclice, de-a lungul a 24 de ore, a unor parametri biochimici, fiziologici, psihofiziologici si de comportament: ciclul veghe-somn; starea de activare-dezactivare, temperatura corpului, secretia hormonala, dispozitia psihica, performanta etc.

Aceasta neconcordanta duce la o permanenta defazare a ritmurilor biologice, organismul afl穗du-se 絜tr-o permanenta stare de adaptare si readaptare a acestora din urma, stare care presupune un efort deosebit, o solicitare deosebita a diferitelor sale sisteme functionale si organe, si 絜 primul r穗d a S.N.C care controleaza, comanda si coordoneaza functionarea

1

.

pot conduce la tulburari grave. jocul interactional care le conjuga. marind efortul profesional si reduc穗d posibilitatile de recuperare. moment de amplasare. de refacere a organismului 絜 perioadele de repaus. familiala. cercetarile realizate evidentiaza importanta deosebita a urmatorilor parametri ai orarelor 絜 schimburi: .fixitate sau alternanta . regimul nerational al pauzelor (numar. neurosenzoriala si neuropsihica.). durata. loc de realizare). care supraadauga constr穗geri. cu manifestari psihosomatice. sistem inadecvat de rotare a schimburilor. nervoasa. mentale si psihomotorii implica un anumit efort profesional care interconditioneaza cu cel rezultat din caracteristicile temporale ale activitatii. ireversibile ale starii de securitate si sanatate ca o dovada a caracterului nociv al acestui tip de constr穗geri. timpul social si timpii tehnico economici profesionali. tulburari de somn) si apoi la nivelul unor sisteme cu sensibilitate individuala (cardio-vascular. Ca urmare si rasunetul efortului amintit se manifesta 絜 primul r穗d la nivel central (prin oboseala generala. • La toti acesti factori se mai adauga si natura activitatii.絜tregului organism. ホn situatia 絜 care individul nu reuseste sa se adapteze 絜 raport cu diversele constr穗geri temporale. fenomene care. acestia actioneaza ca agresori temporali conduc穗d la dezechilibre intra si interpersonale. Manifestarile la nivel somatic sunt denumite psihosomatice datorita presupusei origini neuropsihice a tulburarilor respective. Activitatea. un mod defectuos de concepere si organizare a timpului de lucru si de odihna. biologica etc. • Constr穗gerile temporale sunt si mai intense. • Un alt factor de risc care poate afecta adaptarea individului uman la exigentele activitatilor desfasurate dupa orare alternante (inclusiv de noapte) 精 reprezinta multiplicitatea temporalitat ilor 絜 care traieste acesta. prin exigentele adresate anumitor capacitati fizice.rapiditatea alternarii . Individul uman trebuie sa faca fata unor constr穗geri temporale multiple si de natura diferita: profesionala. ホn raport cu sistemul complex de constr穗geri temporale de natura diferita si 絜 functie de limitele capacitatilor adaptative ale organismului uman pot aparea fenomene de inadaptare/ dezadaptare. Aceste deficiente se refera la: durata prea mare a timpului de lucru zilnic si/sau saptam穗al. 絜 cazul unor forme excesive ale lipsei de concordanta intra si extratemporala. sociala 絜 general. timpul psihologic. adesea putin sau de loc modificabili. senzoriale. ホn raport cu acest factor. ホn acest context apar conflicte temporale 絜tre timpul biologic. nu gaseste strategii adecvate diferitilor timpi ficsi. continut. prin natura si caracteristicile ei. cum sunt cei impusi de munca. psihice si / sau comportamentale. digestiv etc. perturbarile ritmurilor biologice si mai accentuate daca la primii doi factori de risc se mai adauga si cel rezultat dintr-un regim de lucru deficitar.durata schimbului si 絜 special a schimbului de noapte. 絜tre timpul de lucru si timpul extraprofesional.existenta sau nu a muncii de noapte . 2 .

tulburarea ritmului veghe-somn. luare a deciziilor. legata de munca omului. investigate prin intermediul evaluarii unor indicatori psihofiziologici (capacitati. frecventa 3 . multidimensional si sistemic. psihomotorii) de-a lungul schimburilor de lucru. 絜vatare. aparitiei oboselii. pornind 絜totdeauna de la analiza activitatilor si de la analiza si evaluarea fiecarei componente a sistemului de munca (operator uman – echipament tehnic – sarcina de lucru – mediu). secretia de hormoni ai glandelor endocrine. corelate 絜 mod normal cu ritmul circadian si av穗d 絜 general un maxim diurn si un minim nocturn: temperatura corpului cu un v穩f maxim 絜tre 4-6 a. a bioritmurilor circadiene poate duce pe termen scurt la: . biochimici. precum si la tulburarile de somn rezulta o serie de concluzii semnificative.m. • O alta categorie de factori implicati 絜 adaptarea organismului la munca 絜 schimburi alternante se refera la factorii individuali de vulnerabilitate si/sau de rezistenta la exigentele orarelor alternante. 絜 sensul unei foarte reduse corelari 絜tre evolutia acestor indicatori si diferitele orare 絜 care lucreaza loturile de subiecti supusi investigatiilor. paranoice si eventual agresive. Ca urmare. • Referitor la functiile somnului. reducere semnificativa a unor capacitati. aparitie a bolilor.m. . fiind un colectiv de ergonomie abordeaza orice problema. conduc穗d la o stare de depresie si anxietate. Astfel. mai evidenta este influenta naturii si intensitatii exigentelor sarcinii de lucru precum si a ritmurilor circadiene asupra: nivelului de solicitare.imposibilitatea realizarii unei stari de relaxare profunda. iluzii sau chiar halucinatii. . .senzoriale. .nerecuperarea starii emotionale dupa o stare de stres psihic (tensiune psihica) prezenta 絜 realizarea activitatii. rezultatele acestei cercetari concorda cu cele consultate din literatura de specialitate. mai evidenta fiind relatia cu natura si exigentele sarcinii de lucru precum si cu ritmurile circadiene.refacerea incompleta 絜 perioadele de repaus a energiei si capacitatilor consumate 絜 perioadele de activitate. s-au 絜registrat astfel corelari reduse 絜tre evaluarea unor capacitati psihofiziologice si diferitele momente ale orarelor alternante..pe fondul oboselii nervoase survenite pe fondul unui somn nesatisfacator – aparitia unor: perceptii deformate. relatie reflectata de nivelul solicitarilor. psihici si comportamentali. reducerii semnificative a unor capacitati.afectarea ritmurilor biologice ale unor parametri fiziologici. Colectivul cercetarii. 2. desi nu toate tipurile de orare 絜 schimburi ridica aceleasi probleme. prelucrare a informatiilor. mentale.Din cercetarile efectuate de diferite colective rezulta ca aceasta dimensiune a problemei nu este suficient avuta 絜 vedere. la efectele privarii de somn. comportamente irationale. si minim 絜tre 5-7 p. procese si 絜susiri psihofiziologice . specifica anumitor stadii ale somnului.afectarea capacitatilor cognitive: atentie memorie. Din punctul de vedere al riscurilor pentru starea de sana tate fizica si mentala a personalului care lucreaza 絜 schimburi. . implic穗d eforturi diferite 絜 functie de tipul de sarcina realizata. din investigatiile proprii s-a confirmat implicarea importanta a tipului de sarcina 絜 procesul de adaptare a organismului uman la munca 絜 schimburi. s-au evidentiat urmatoarele: • Ca efecte pe termen scurt.

prelucrare a informatiilor. iar cele situate la celalalt capat al scalei. Exemplele arata manifestari aproape nemodificate fata de ivirea unor slabe semnale 絜t穃platoare sau 絜 cazul unei actiuni repetate si simple prin care se iau decizii. decizie etc.un grad de efort din ce 絜 ce mai ridicat 絜 realizarea sarcinii de munca . tulburari de somn. efectele muncii 絜 schimburi reflecta acumularea 絜 timp a rezultatelor actiunii discordantei dintre orarele de munca si bioritmurile umane (biologice si psihosociale). atentie. deci.fixa (permanenta) sau alternanta. care se exprima fie printr-un sindrom psihonevrotic. efectele se fac simtite si sunt reflectate de: pl穗gerile subiective ale personalului. este interesanta sau destul de stimulatoare. fie printr-un sindrom digestiv.tulburari mentale si psihice: cognitive (de memorie..tulburari de somn . prelucrarile datelor obtinute se fac 絜 raport cu ansamblul lotului investigat si astfel se pierd anumite tendinte. un minim 絜tre 2-5 a. respirator etc. daca munca. • Printr-o mediere esentialmente biologica.tulburari psihosomatice .cardiaca. 絜 pofida complexitatii ei. 絜 timp ce 絜 raport cu sarcini care necesita memorare ram穗 maxime 絜ainte de amiaza. pot ram穗e complet neafectate. sarcinile repetitive vor fi afectate cel mai mult. 絜 legatura cu lipsa de somn. c穰 gradul 絜 care influenta acestei lipse poate fi 絜vinsa. dar 絜 sarcini scurte si simple ele pot creste 絜 cursul dupa amiezii.stare generala de oboseala cronica (de surmenaj) . • Pe termen lung. capacitatile adaptative si compensatorii ale fiintei umane mascheaza efectele negative ale schimbarii orarelor de munca sau ale unor orare fixe aflate 絜 neconcordanta cu cele biopsihosociale. se poate considera ca munca 絜 schimburi (caracterizata ca o constr穗gere temporala) exercita o actiune asupra ritmurilor biologice ale organismului si induce tulburari psihice. activitatea aparatelor digestiv.m. ca 絜cercarile de luare a unor hotar穩i complexe si rezolvarea problemelor care necesita un mare efort intelectual. prin dereglari permanente ale hipotalamusului. Ceea ce este surprinzator. Relativ simple. Probabil ca. ca munca 絜 schimbul de noapte .). Rezulta. indicatorii obiectivi ai starii de sanatate fizica si mentala. emotionale (絜 principal – depresie).afectarea ritmurilor comportamentale incluz穗d si evolutia performantelor profesionale care au. Activitatile care implica 絜vatarea sau calcularea. tulburari ale vietii de relatie (familiale si sociale). Aceste efecte pe termen lung se refera la: . vor fi mai putin afectate de pierderea somnului. 絜 mod normal. indicatorii obiectivi ai performantelor profesionale. tulburari comportamentale. pe termen scurt. de asemenea. poate favoriza. cu o simptomatologie corespunzatoare: 4 .tulburari ale comportamentului alimentar . Pe termen lung 絜sa. activitatea creierului (ritmurile EEG). nu este at穰 masura 絜 care privarea de somn afecteaza performanta. variabilitatea intrasi interindividuala este mare. . o maladie psihosomatica . chiar daca se prelungesc timp de o ora sau mai mult si chiar atunci c穗d au trecut doua-trei zile fara ca persoana respectiva sa fi dormit.

ci si la o anumita stare de tensiune psihica. tulburari digestive. de evitare /reducere a factorilor de risc. Identificarea riscurilor profesionale. din contra. La individul uman. tulburari de caracter de tip agresiv sau depresiv.simptome psihonevrotice (iritabilitate. de asemenea cu rasunet si 絜 plan somatic si neuropsihic 3. 絜 cazul muncii 絜 schimburi. Ca urmare este afectata 絜deplinirea rolurilor familiale si sociale extraprofesionale. oboseala cronica. extraprofesionale si individuale a fost urmata de implementarea unor categorii de ma suri preventive. Drept cauza a acestei 渡evroze profesionale�se considera efortul 絜 exces. tulburarea imaginii despre sine). ca urmare a discordantei dintre perioadele de timp profesional 絜 raport cu ritmurile generale ale vietii sociale si familiale. tulburari de somn. iar manualele de psihiatrie includ ca simptome ale acestor tulburari: tulburarile cronice de somn. care este o entitate biopsihosociala. conduc穗d nu numai la perturbarea vietii de familie si sociale cu aparitia unor conflicte. ci si o perturbare a vietii de relat ie. • Tulbura rile de somn reprezinta o categorie de efecte careia i se acorda o atentie speciala ele fiind rezultat al orarelor alternante dar si cauza a unora dintre celelalte tulburari care apar la categoriile de personal care lucreaza 絜 schimburi. de prevenire a tulburarilor mentale. pe fondul starii de activare redusa. nu se produce doar o defazare a ritmurilor biologic cu rasunet somatic si neuropsihic. depresie. Tulburarile de ritm veghesomn printre care si cele datorate muncii 絜 schimburi si av穗d la baza schimbarea ritmurilor biologice – sunt incluse 絜 tulburarile de somn. anxietate. sunt 絜 acelasi timp un simptom major al depresiei mentale ca o 杜aladie de ritm biologic� De fapt este vorba de tulburarile psihice provocate de disritmia exogena. Unii autori considera ca tulbura rile de somn a caror frecventa este ridicata la lucratorii 絜 schimburi. exista o anumita stare de activare a organismului. si mai ales 絜 schimb de noapte. impusa prin orarul de lucru. iar din punct de vedere stiintific din cea a 菟seudonevrozelor de situatie� caracterizata prin triada simptomatica caracteristica celor din urma: astenie matinala. deficiente de concentrare si o tendinta crescuta la accidente. psihosomatice si comportamentale. la o crestere a nivelului de anxietate si la o alterare a imaginii despre sine . 5 . ホn cazul lucra torilor de noapte (dupa orare fixe sau alternante) se vorbeste de 渡evroza celor care lucreaza noaptea� ca fac穗d parte (din punct de vedere profesional) din categoria nevrozelor profesionale. si caracterizata printr-un sindrom depresiv. insomnie cu somnolenta ulterioara. oboseala persistenta. caracteristica perioadei nocturne si perturbarea somnului 絜 perioada diurna c穗d. de conservare a starii de confort si securitate si de sanatate fizica si mentala.

絜 cazul lucratorilor confruntati cu riscuri legate de desfasurarea activitatilor 絜 timpul noptii.optimizarea modului de alternare a schimburilor. Av穗d 絜 vedere ca starile de stres. de dezechilibrare. 絜 special al celor de noapte atunci c穗d acest lucru este posibil. . continut. masuri adaptate conditiilor particulare unitatii contin doua grupe mari de actiuni. . .evitarea situat iilor de suprasolicitare si de stres prin eliminarea sau reducerea factorilor profesionali de risc. tehnologic si biologic) a zilei de lucru pentru fiecare schimb 絜 parte si 絜 special pentru schimbul de noapte. . mai ales ale muncii de noapte) si preferarea celor care prezinta capacitati de rezistenta la exigentele muncii 絜 schimburi. . . Actiuni de eliminare / reducere a factorilor profesionali si individuali de risc 絜 activitatile 絜 schimburi alternante Aceasta categorie de actiuni se refera 絜 primul r穗d la cele care urmaresc eliminarea sau reducerea factorilor profesionali de risc ce apar 絜 timpul realizarii activitatilor care se desfasoara 絜 mai multe schimburi.realizarea 絜 cadrul activitatii de selectie profesionala a eliminarii factorilor individuali de risc prin 絜laturarea indivizilor cu contraindicatii fizice si psihofiziologice (variabile individuale de vulnerabilitate 絜 raport cu exigentele temporale ale muncii 絜 schimburi.Solutii ホn conformitate cu baza legislativa de la nivel national. al sarcinilor de munca s-au stabilit masuri specifice pentru: . de tulburare a starii de sanatate rezulta din interactiunea deficitara a factorilor profesionali si a factorilor individuali. .fixarea numarului corespunzator al zilelor de concediu de odihna anual. sustinerea personalului pentru a face fata factorilor si situat iilor de risc imposibil de eliminat. cu rezultatul identificarii riscurilor. momentul introducerii). .economic.eliminarea sau restr穗gerea activitatilor 絜 trei schimburi.asigurarea conditiilor necesare evaluarii starii de sanatate a lucratorilor de noapte si trecerea acestora 絜 activitati de zi.asigurarea timpului necesar de repaus zilnic si saptam穗al. al procesului tehnologic. si actiunile preventive au fost 絜dreptate 絜 doua directii mari: . atunci c穗d starea sanatatii lor o cere. precum si de la prevederile legislative referitoare la organizarea timpului de lucru 絜 activitatile vizate si 絜 functie de specificul 絜treprinderii. programul de masuri de eliminare /reducere a factorilor de risc profesional care trebuie 絜treprinse la nivel de 絜treprindere. . platit.ajutarea.stabilirea duratei optime (din punct de vedere tehnico . corespunzator naturii activitatii. 1. armonizata cu legislatia UE.asigurarea unor garantii 絜 conditiile fixate prin legislatie si / sau acorduri. conventii colective. Pornind de la datele obtinute 絜 etapa de identificare a riscurilor si a factorilor de risc. . durata. 6 .optimizarea regimului pauzelor (numar.asigurarea tuturor conditiilor de protectie a securitatii si sanatatii personalului.

2. este necesara importanta lor. specialistilor 絜 Aceasta categorie de actiuni se refera la angajatilor.deturneze munca. de a asigura ca si de desensibilizare. ホn al doilea r穗d.Stabilirea acestor masuri a fost adaptata specificului fiecarei activitati si loc de munca. 2. el trebuie 絜vatat si ajutat sa-si formeze strategii de adaptare la factorii si problemele respective (denumite strategii de �oping�. interiorizare la nivelul ansambluluidoua subgrupe. ホn legatura cu aceasta tehnici. Ele au rolul de a face legatura 絜tre cercetare si practica si de a plasa factorii de stres 絜 actiunea factorilor de risc. c穰 si a sanatatii 絜 munca.1 Actiuni de formare reprezinta o de adaptare la Personalul care se Formarea si informarea grupurilor interesate a strategiilorcerinta de baza. strategii care-i ajuta sa faca 7 8 . solutie. completa. Masurile de control nu pot fi aplicate prin abordarea simpla a unui singur factor. sa fie Specialistii 絜 securitate profesionala de la nivel sa ajute categoriile de personal expuse la riscuri profesionale sa-si formeze strategii de adaptare corespunzatoare factorilor si situatiilor suficient de bine pregatiti pentru a 絜telege importanta complexului de factori profesionali de risc. constientizare. Strategiile de adaptare a indicatorilor psihologici. pentru a putea sa: .pentru sanatate si securitate. Actiuni de sprijinire a personalului 絜 adaptarea sa la exigentele temporale ale muncii 絜 schimburi. a mediului si a sanatatii muncitorilormai multor metode si psihologic 絜 caz de distres� trec穗du-se la alegerea si aplicarea uneia sau a 絜 ansamblu.aiba negative asupra starii de sanatate. pentru refacerea echilibrului internde organismului. ホn aceste situatii. se actioneaza prin intermediul tehnicilor de аrim-ajutor optimizarea conditiilor de munca. metoda de terapie comportamentalalocurile de munca. Cele care vizeaza factorii de suprasolicitare si distres trebuie 絜corporate 絜 activitatile diverse care urmaresc organismului. . exercitiile fizice. ergoterapia. 絜 evaluarea si 絜 elaborarea de masuri preventive care trebuie aplicate. procesele de munca sa fie sigure si fara riscuri Masurile trebuie sa includa forta pe care o creeaza cooperarea dintre cei care angajeaza si muncitori. Trebuie abordat sistemuleficace de adaptare la acesti factori. fie de reducere a printr-o de risc. echipele tehnice. Datorita naturii multidimensionale/multicauzale a problemelor de sanatate ca urmare a actiunii 2. al domeniul securitatii si sanatatii profesionale si al autoritatilor publice. de convingere. Specialistii existenti la nivelul 絜treprinderii trebuiede 絜treprindere trebuie. psihosociali si de stres at穰 絜 . de si eficace. asemenea eficienta. . Este necesar sa se intervina eficient si sistematic la nivelul 絜treprinderii.dea dovada de starii de sanatate a muncitorilor este utiladiverselordeosebit pentru detectarea Supravegherea o vigilenta deosebita 絜 punerea de acord a 絜 mod dimensiuni temporale individuale. de asemenea. reamintite prevederile legislative europene interior al organismului si a este trebuie av穗d ca scop final refacerea echilibrului si nationale. sunt necesare si masuri de protejare si sustinere a acestuia. este necesara o abordare multidisciplinara. responsabilitatea celor care angajeaza si conduc 絜treprinderile. desi s-au luat masuri. factorilor singurafie de formare a unor ホn situatiile 絜 care. Este necesara o confort si sanatate sia informatiilor si o activitate.obtina un timp аentru sine� perspectiva securitatii 絜 munca.profesionala au un rol important 絜 recunoasterea si controlul factorilor Serviciile de sa natate . cu 絜deplinirea de catre cei care angajeaza a obligatiilor pe care le au 絜 domeniul securitatii si sanatatii 絜 munca. fata diverselor probleme cu care se confrunta. sociale. psihosociali. Av穗d 絜 vedere faptul ca prima cale de lupta 絈potriva riscurilor si factorilor de risc pentru sanatatea si securitatea 絜 munca nu poate duce la eliminarea totala a factorilor si situatiilor care suprasolicita si / sau streseaza personalul. precoce a efectelor capacitatea de a gasi strategii potrivite pentru a face fata unor timpi ficsi. ホn primul r穗d.2 Actiuni de аrim-ajutor psihologic�絜 caz de distres unor factori profesionali. Constientizarea cresc穗da este o conditie esentiala pentru implementarea efecte negative ale factorilor profesionali de sa fie convinsi de ajutorarea problemei si de necesitatea masurilor al Toti cei interesati trebuie risc. impusi. 絜 recunoasterea factorilor profesionali a face fata acestora.modalitati prin care individul controleaza 絜 permanent actualizata (de �oping� reprezinta comportamentali si fiziologici. regimul alimentar. exigente (interne sau externe) precum si propriile resurse de detectarea timpurie a alterarii starii de sanatate. exigentele profesionale ocupa de sanatatea 絜 munca are nevoie de pregatire pentru o cunoastere tot mai buna. atunci c穗d totusi anumiti indivizi prezinta o serie de simptome obiective sau subiective care indica interventiilor practice. stresante / suprasolicitante specifice muncii 絜 schimburi.identifice nocivitatile. familiale. necesari: factorii si situatia stresanta / suprasolicitanta. sigur control 絜 primul r穗d.si introdusaalecombinatie negative asupra strategii de munca (abordare sistemica) apar semne o unor efecte de strategii. care prevad ca echilibrului individ – exigente profesionale: tehnici de relaxare. pentru refacerea starii de rasp穗dire eficienta a unui comportament normal. profesionale. Eforturile trebuie directionate spre cresterea nivelului de informare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful