P. 1
Munca in Schimburi

Munca in Schimburi

|Views: 47|Likes:
Published by dariusac

More info:

Published by: dariusac on May 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/17/2013

pdf

text

original

Domeniu Documentul se refera la un studiu de caz realizat pentru personalul de la unele locuri de munca la care activitatea se desfasoara 絜 trei

schimburi.

Premisele lucrarii. Faze de lucru 1. Munca 絜 schimburi are un caracter potential �ociv� аenibil�sau �eosebit� iar identificarea acestui tip de riscuri care contribuie la eventuale fenomene de inadaptare / dezadaptare 絜 raport cu exigentele muncii 絜 schimburi alternante (si mai ales 絜 schimbul de noapte) a reliefat urmatorii factori de risc: • Principalul factor de risc, caracteristic muncii 絜 schimburi alternante este reprezentat de neconcordanta dintre ritmurile biologice si cele impuse de orarele alternante, deci 絜tre perioadele 絜 care organismul este obisnuit sa fie activ si activat si cele impuse de programul de lucru. Ritmul circadian – consta din modificari ciclice, de-a lungul a 24 de ore, a unor parametri biochimici, fiziologici, psihofiziologici si de comportament: ciclul veghe-somn; starea de activare-dezactivare, temperatura corpului, secretia hormonala, dispozitia psihica, performanta etc.

Aceasta neconcordanta duce la o permanenta defazare a ritmurilor biologice, organismul afl穗du-se 絜tr-o permanenta stare de adaptare si readaptare a acestora din urma, stare care presupune un efort deosebit, o solicitare deosebita a diferitelor sale sisteme functionale si organe, si 絜 primul r穗d a S.N.C care controleaza, comanda si coordoneaza functionarea

1

.

un mod defectuos de concepere si organizare a timpului de lucru si de odihna.existenta sau nu a muncii de noapte . Aceste deficiente se refera la: durata prea mare a timpului de lucru zilnic si/sau saptam穗al. cu manifestari psihosomatice. jocul interactional care le conjuga. prin natura si caracteristicile ei. • Constr穗gerile temporale sunt si mai intense. 2 . ホn acest context apar conflicte temporale 絜tre timpul biologic. ホn situatia 絜 care individul nu reuseste sa se adapteze 絜 raport cu diversele constr穗geri temporale. Manifestarile la nivel somatic sunt denumite psihosomatice datorita presupusei origini neuropsihice a tulburarilor respective. acestia actioneaza ca agresori temporali conduc穗d la dezechilibre intra si interpersonale. durata. de refacere a organismului 絜 perioadele de repaus. ホn raport cu sistemul complex de constr穗geri temporale de natura diferita si 絜 functie de limitele capacitatilor adaptative ale organismului uman pot aparea fenomene de inadaptare/ dezadaptare. digestiv etc. psihice si / sau comportamentale. ホn raport cu acest factor. biologica etc. prin exigentele adresate anumitor capacitati fizice. Individul uman trebuie sa faca fata unor constr穗geri temporale multiple si de natura diferita: profesionala.).rapiditatea alternarii . marind efortul profesional si reduc穗d posibilitatile de recuperare. familiala. timpul psihologic. pot conduce la tulburari grave. tulburari de somn) si apoi la nivelul unor sisteme cu sensibilitate individuala (cardio-vascular. care supraadauga constr穗geri. sistem inadecvat de rotare a schimburilor. moment de amplasare. loc de realizare). • La toti acesti factori se mai adauga si natura activitatii. nervoasa. regimul nerational al pauzelor (numar. cum sunt cei impusi de munca.絜tregului organism. Activitatea. senzoriale. nu gaseste strategii adecvate diferitilor timpi ficsi. adesea putin sau de loc modificabili. cercetarile realizate evidentiaza importanta deosebita a urmatorilor parametri ai orarelor 絜 schimburi: . • Un alt factor de risc care poate afecta adaptarea individului uman la exigentele activitatilor desfasurate dupa orare alternante (inclusiv de noapte) 精 reprezinta multiplicitatea temporalitat ilor 絜 care traieste acesta. sociala 絜 general. perturbarile ritmurilor biologice si mai accentuate daca la primii doi factori de risc se mai adauga si cel rezultat dintr-un regim de lucru deficitar. 絜 cazul unor forme excesive ale lipsei de concordanta intra si extratemporala.durata schimbului si 絜 special a schimbului de noapte.fixitate sau alternanta . fenomene care. neurosenzoriala si neuropsihica. mentale si psihomotorii implica un anumit efort profesional care interconditioneaza cu cel rezultat din caracteristicile temporale ale activitatii. continut. ireversibile ale starii de securitate si sanatate ca o dovada a caracterului nociv al acestui tip de constr穗geri. timpul social si timpii tehnico economici profesionali. 絜tre timpul de lucru si timpul extraprofesional. Ca urmare si rasunetul efortului amintit se manifesta 絜 primul r穗d la nivel central (prin oboseala generala.

mai evidenta fiind relatia cu natura si exigentele sarcinii de lucru precum si cu ritmurile circadiene. prelucrare a informatiilor. frecventa 3 . . 絜 sensul unei foarte reduse corelari 絜tre evolutia acestor indicatori si diferitele orare 絜 care lucreaza loturile de subiecti supusi investigatiilor. reducere semnificativa a unor capacitati. Din punctul de vedere al riscurilor pentru starea de sana tate fizica si mentala a personalului care lucreaza 絜 schimburi. din investigatiile proprii s-a confirmat implicarea importanta a tipului de sarcina 絜 procesul de adaptare a organismului uman la munca 絜 schimburi. reducerii semnificative a unor capacitati. desi nu toate tipurile de orare 絜 schimburi ridica aceleasi probleme. investigate prin intermediul evaluarii unor indicatori psihofiziologici (capacitati.imposibilitatea realizarii unei stari de relaxare profunda. fiind un colectiv de ergonomie abordeaza orice problema. legata de munca omului. 2. Ca urmare. la efectele privarii de somn. relatie reflectata de nivelul solicitarilor. aparitie a bolilor. mai evidenta este influenta naturii si intensitatii exigentelor sarcinii de lucru precum si a ritmurilor circadiene asupra: nivelului de solicitare. procese si 絜susiri psihofiziologice . psihici si comportamentali. precum si la tulburarile de somn rezulta o serie de concluzii semnificative. Astfel. mentale. luare a deciziilor.afectarea ritmurilor biologice ale unor parametri fiziologici. tulburarea ritmului veghe-somn. . secretia de hormoni ai glandelor endocrine. • O alta categorie de factori implicati 絜 adaptarea organismului la munca 絜 schimburi alternante se refera la factorii individuali de vulnerabilitate si/sau de rezistenta la exigentele orarelor alternante. implic穗d eforturi diferite 絜 functie de tipul de sarcina realizata. si minim 絜tre 5-7 p. aparitiei oboselii.refacerea incompleta 絜 perioadele de repaus a energiei si capacitatilor consumate 絜 perioadele de activitate. rezultatele acestei cercetari concorda cu cele consultate din literatura de specialitate. specifica anumitor stadii ale somnului.senzoriale.Din cercetarile efectuate de diferite colective rezulta ca aceasta dimensiune a problemei nu este suficient avuta 絜 vedere. pornind 絜totdeauna de la analiza activitatilor si de la analiza si evaluarea fiecarei componente a sistemului de munca (operator uman – echipament tehnic – sarcina de lucru – mediu). 絜vatare. . paranoice si eventual agresive. s-au evidentiat urmatoarele: • Ca efecte pe termen scurt. conduc穗d la o stare de depresie si anxietate.m. . psihomotorii) de-a lungul schimburilor de lucru. biochimici. . Colectivul cercetarii.. • Referitor la functiile somnului.m. comportamente irationale. iluzii sau chiar halucinatii. multidimensional si sistemic. corelate 絜 mod normal cu ritmul circadian si av穗d 絜 general un maxim diurn si un minim nocturn: temperatura corpului cu un v穩f maxim 絜tre 4-6 a. a bioritmurilor circadiene poate duce pe termen scurt la: .afectarea capacitatilor cognitive: atentie memorie.nerecuperarea starii emotionale dupa o stare de stres psihic (tensiune psihica) prezenta 絜 realizarea activitatii. s-au 絜registrat astfel corelari reduse 絜tre evaluarea unor capacitati psihofiziologice si diferitele momente ale orarelor alternante.pe fondul oboselii nervoase survenite pe fondul unui somn nesatisfacator – aparitia unor: perceptii deformate.

efectele muncii 絜 schimburi reflecta acumularea 絜 timp a rezultatelor actiunii discordantei dintre orarele de munca si bioritmurile umane (biologice si psihosociale). emotionale (絜 principal – depresie). pot ram穗e complet neafectate. decizie etc. respirator etc. • Pe termen lung. de asemenea. pe termen scurt. .afectarea ritmurilor comportamentale incluz穗d si evolutia performantelor profesionale care au.tulburari psihosomatice . capacitatile adaptative si compensatorii ale fiintei umane mascheaza efectele negative ale schimbarii orarelor de munca sau ale unor orare fixe aflate 絜 neconcordanta cu cele biopsihosociale.). • Printr-o mediere esentialmente biologica. tulburari de somn.un grad de efort din ce 絜 ce mai ridicat 絜 realizarea sarcinii de munca . 絜 timp ce 絜 raport cu sarcini care necesita memorare ram穗 maxime 絜ainte de amiaza. indicatorii obiectivi ai starii de sanatate fizica si mentala. chiar daca se prelungesc timp de o ora sau mai mult si chiar atunci c穗d au trecut doua-trei zile fara ca persoana respectiva sa fi dormit. indicatorii obiectivi ai performantelor profesionale. iar cele situate la celalalt capat al scalei. Exemplele arata manifestari aproape nemodificate fata de ivirea unor slabe semnale 絜t穃platoare sau 絜 cazul unei actiuni repetate si simple prin care se iau decizii. Ceea ce este surprinzator. activitatea creierului (ritmurile EEG). care se exprima fie printr-un sindrom psihonevrotic.tulburari mentale si psihice: cognitive (de memorie. tulburari ale vietii de relatie (familiale si sociale). dar 絜 sarcini scurte si simple ele pot creste 絜 cursul dupa amiezii. Pe termen lung 絜sa. se poate considera ca munca 絜 schimburi (caracterizata ca o constr穗gere temporala) exercita o actiune asupra ritmurilor biologice ale organismului si induce tulburari psihice. prin dereglari permanente ale hipotalamusului. ca munca 絜 schimbul de noapte . daca munca.stare generala de oboseala cronica (de surmenaj) .tulburari ale comportamentului alimentar . cu o simptomatologie corespunzatoare: 4 . vor fi mai putin afectate de pierderea somnului.cardiaca. efectele se fac simtite si sunt reflectate de: pl穗gerile subiective ale personalului. fie printr-un sindrom digestiv. 絜 pofida complexitatii ei. 絜 mod normal. prelucrare a informatiilor. tulburari comportamentale. ca 絜cercarile de luare a unor hotar穩i complexe si rezolvarea problemelor care necesita un mare efort intelectual. este interesanta sau destul de stimulatoare. Relativ simple. nu este at穰 masura 絜 care privarea de somn afecteaza performanta. o maladie psihosomatica . poate favoriza. sarcinile repetitive vor fi afectate cel mai mult.tulburari de somn . activitatea aparatelor digestiv. Activitatile care implica 絜vatarea sau calcularea.m. Rezulta. deci. un minim 絜tre 2-5 a. variabilitatea intrasi interindividuala este mare. Probabil ca.fixa (permanenta) sau alternanta. 絜 legatura cu lipsa de somn.. atentie. prelucrarile datelor obtinute se fac 絜 raport cu ansamblul lotului investigat si astfel se pierd anumite tendinte. c穰 gradul 絜 care influenta acestei lipse poate fi 絜vinsa. Aceste efecte pe termen lung se refera la: .

la o crestere a nivelului de anxietate si la o alterare a imaginii despre sine . Identificarea riscurilor profesionale. Tulburarile de ritm veghesomn printre care si cele datorate muncii 絜 schimburi si av穗d la baza schimbarea ritmurilor biologice – sunt incluse 絜 tulburarile de somn. sunt 絜 acelasi timp un simptom major al depresiei mentale ca o 杜aladie de ritm biologic� De fapt este vorba de tulburarile psihice provocate de disritmia exogena. de asemenea cu rasunet si 絜 plan somatic si neuropsihic 3. care este o entitate biopsihosociala. si caracterizata printr-un sindrom depresiv. nu se produce doar o defazare a ritmurilor biologic cu rasunet somatic si neuropsihic. conduc穗d nu numai la perturbarea vietii de familie si sociale cu aparitia unor conflicte. ホn cazul lucra torilor de noapte (dupa orare fixe sau alternante) se vorbeste de 渡evroza celor care lucreaza noaptea� ca fac穗d parte (din punct de vedere profesional) din categoria nevrozelor profesionale. oboseala cronica. pe fondul starii de activare redusa. din contra. ca urmare a discordantei dintre perioadele de timp profesional 絜 raport cu ritmurile generale ale vietii sociale si familiale. La individul uman. • Tulbura rile de somn reprezinta o categorie de efecte careia i se acorda o atentie speciala ele fiind rezultat al orarelor alternante dar si cauza a unora dintre celelalte tulburari care apar la categoriile de personal care lucreaza 絜 schimburi. tulburari de caracter de tip agresiv sau depresiv. depresie. si mai ales 絜 schimb de noapte. tulburarea imaginii despre sine). impusa prin orarul de lucru. de conservare a starii de confort si securitate si de sanatate fizica si mentala. caracteristica perioadei nocturne si perturbarea somnului 絜 perioada diurna c穗d. psihosomatice si comportamentale. 5 . iar din punct de vedere stiintific din cea a 菟seudonevrozelor de situatie� caracterizata prin triada simptomatica caracteristica celor din urma: astenie matinala. Ca urmare este afectata 絜deplinirea rolurilor familiale si sociale extraprofesionale. 絜 cazul muncii 絜 schimburi. exista o anumita stare de activare a organismului. iar manualele de psihiatrie includ ca simptome ale acestor tulburari: tulburarile cronice de somn. tulburari de somn.simptome psihonevrotice (iritabilitate. Drept cauza a acestei 渡evroze profesionale�se considera efortul 絜 exces. ci si la o anumita stare de tensiune psihica. Unii autori considera ca tulbura rile de somn a caror frecventa este ridicata la lucratorii 絜 schimburi. oboseala persistenta. extraprofesionale si individuale a fost urmata de implementarea unor categorii de ma suri preventive. ci si o perturbare a vietii de relat ie. de evitare /reducere a factorilor de risc. de prevenire a tulburarilor mentale. insomnie cu somnolenta ulterioara. deficiente de concentrare si o tendinta crescuta la accidente. anxietate. tulburari digestive.

絜 special al celor de noapte atunci c穗d acest lucru este posibil. conventii colective. Pornind de la datele obtinute 絜 etapa de identificare a riscurilor si a factorilor de risc.realizarea 絜 cadrul activitatii de selectie profesionala a eliminarii factorilor individuali de risc prin 絜laturarea indivizilor cu contraindicatii fizice si psihofiziologice (variabile individuale de vulnerabilitate 絜 raport cu exigentele temporale ale muncii 絜 schimburi.ajutarea. platit. de tulburare a starii de sanatate rezulta din interactiunea deficitara a factorilor profesionali si a factorilor individuali. .optimizarea regimului pauzelor (numar. . de dezechilibrare. Actiuni de eliminare / reducere a factorilor profesionali si individuali de risc 絜 activitatile 絜 schimburi alternante Aceasta categorie de actiuni se refera 絜 primul r穗d la cele care urmaresc eliminarea sau reducerea factorilor profesionali de risc ce apar 絜 timpul realizarii activitatilor care se desfasoara 絜 mai multe schimburi.economic. si actiunile preventive au fost 絜dreptate 絜 doua directii mari: . precum si de la prevederile legislative referitoare la organizarea timpului de lucru 絜 activitatile vizate si 絜 functie de specificul 絜treprinderii. .stabilirea duratei optime (din punct de vedere tehnico .optimizarea modului de alternare a schimburilor.asigurarea timpului necesar de repaus zilnic si saptam穗al. . .asigurarea tuturor conditiilor de protectie a securitatii si sanatatii personalului. continut. programul de masuri de eliminare /reducere a factorilor de risc profesional care trebuie 絜treprinse la nivel de 絜treprindere. al procesului tehnologic. tehnologic si biologic) a zilei de lucru pentru fiecare schimb 絜 parte si 絜 special pentru schimbul de noapte.asigurarea conditiilor necesare evaluarii starii de sanatate a lucratorilor de noapte si trecerea acestora 絜 activitati de zi. momentul introducerii). 6 . .evitarea situat iilor de suprasolicitare si de stres prin eliminarea sau reducerea factorilor profesionali de risc. Av穗d 絜 vedere ca starile de stres. 絜 cazul lucratorilor confruntati cu riscuri legate de desfasurarea activitatilor 絜 timpul noptii. durata.fixarea numarului corespunzator al zilelor de concediu de odihna anual. al sarcinilor de munca s-au stabilit masuri specifice pentru: . . atunci c穗d starea sanatatii lor o cere. .asigurarea unor garantii 絜 conditiile fixate prin legislatie si / sau acorduri. masuri adaptate conditiilor particulare unitatii contin doua grupe mari de actiuni. armonizata cu legislatia UE. 1. cu rezultatul identificarii riscurilor. . sustinerea personalului pentru a face fata factorilor si situat iilor de risc imposibil de eliminat. corespunzator naturii activitatii. .Solutii ホn conformitate cu baza legislativa de la nivel national.eliminarea sau restr穗gerea activitatilor 絜 trei schimburi. mai ales ale muncii de noapte) si preferarea celor care prezinta capacitati de rezistenta la exigentele muncii 絜 schimburi.

Eforturile trebuie directionate spre cresterea nivelului de informare. sigur control 絜 primul r穗d. exigente (interne sau externe) precum si propriile resurse de detectarea timpurie a alterarii starii de sanatate. strategii care-i ajuta sa faca 7 8 . atunci c穗d totusi anumiti indivizi prezinta o serie de simptome obiective sau subiective care indica interventiilor practice. .identifice nocivitatile. psihosociali si de stres at穰 絜 . metoda de terapie comportamentalalocurile de munca. ホn legatura cu aceasta tehnici. regimul alimentar. Ele au rolul de a face legatura 絜tre cercetare si practica si de a plasa factorii de stres 絜 actiunea factorilor de risc. factorilor singurafie de formare a unor ホn situatiile 絜 care.pentru sanatate si securitate. Este necesar sa se intervina eficient si sistematic la nivelul 絜treprinderii. c穰 si a sanatatii 絜 munca. este necesara o abordare multidisciplinara. este necesara importanta lor. procesele de munca sa fie sigure si fara riscuri Masurile trebuie sa includa forta pe care o creeaza cooperarea dintre cei care angajeaza si muncitori. 絜 recunoasterea factorilor profesionali a face fata acestora. asemenea eficienta. sunt necesare si masuri de protejare si sustinere a acestuia. reamintite prevederile legislative europene interior al organismului si a este trebuie av穗d ca scop final refacerea echilibrului si nationale.dea dovada de starii de sanatate a muncitorilor este utiladiverselordeosebit pentru detectarea Supravegherea o vigilenta deosebita 絜 punerea de acord a 絜 mod dimensiuni temporale individuale. Specialistii existenti la nivelul 絜treprinderii trebuiede 絜treprindere trebuie.deturneze munca. pentru a putea sa: .si introdusaalecombinatie negative asupra strategii de munca (abordare sistemica) apar semne o unor efecte de strategii. completa. specialistilor 絜 Aceasta categorie de actiuni se refera la angajatilor. . ホn al doilea r穗d. 2. al domeniul securitatii si sanatatii profesionale si al autoritatilor publice. el trebuie 絜vatat si ajutat sa-si formeze strategii de adaptare la factorii si problemele respective (denumite strategii de �oping�.2 Actiuni de аrim-ajutor psihologic�絜 caz de distres unor factori profesionali. fata diverselor probleme cu care se confrunta. ergoterapia. sa fie Specialistii 絜 securitate profesionala de la nivel sa ajute categoriile de personal expuse la riscuri profesionale sa-si formeze strategii de adaptare corespunzatoare factorilor si situatiilor suficient de bine pregatiti pentru a 絜telege importanta complexului de factori profesionali de risc.1 Actiuni de formare reprezinta o de adaptare la Personalul care se Formarea si informarea grupurilor interesate a strategiilorcerinta de baza. precoce a efectelor capacitatea de a gasi strategii potrivite pentru a face fata unor timpi ficsi. interiorizare la nivelul ansambluluidoua subgrupe. constientizare. Datorita naturii multidimensionale/multicauzale a problemelor de sanatate ca urmare a actiunii 2. cu 絜deplinirea de catre cei care angajeaza a obligatiilor pe care le au 絜 domeniul securitatii si sanatatii 絜 munca. echipele tehnice. exercitiile fizice. a mediului si a sanatatii muncitorilormai multor metode si psihologic 絜 caz de distres� trec穗du-se la alegerea si aplicarea uneia sau a 絜 ansamblu. sociale. ホn primul r穗d. pentru refacerea starii de rasp穗dire eficienta a unui comportament normal. Este necesara o confort si sanatate sia informatiilor si o activitate. ホn aceste situatii. solutie. Strategiile de adaptare a indicatorilor psihologici. fie de reducere a printr-o de risc.profesionala au un rol important 絜 recunoasterea si controlul factorilor Serviciile de sa natate . necesari: factorii si situatia stresanta / suprasolicitanta. stresante / suprasolicitante specifice muncii 絜 schimburi. Masurile de control nu pot fi aplicate prin abordarea simpla a unui singur factor. Av穗d 絜 vedere faptul ca prima cale de lupta 絈potriva riscurilor si factorilor de risc pentru sanatatea si securitatea 絜 munca nu poate duce la eliminarea totala a factorilor si situatiilor care suprasolicita si / sau streseaza personalul.modalitati prin care individul controleaza 絜 permanent actualizata (de �oping� reprezinta comportamentali si fiziologici. impusi. de si eficace. Actiuni de sprijinire a personalului 絜 adaptarea sa la exigentele temporale ale muncii 絜 schimburi. se actioneaza prin intermediul tehnicilor de аrim-ajutor optimizarea conditiilor de munca. exigentele profesionale ocupa de sanatatea 絜 munca are nevoie de pregatire pentru o cunoastere tot mai buna. de convingere. familiale. de a asigura ca si de desensibilizare. 2. de asemenea. desi s-au luat masuri. psihosociali. pentru refacerea echilibrului internde organismului. profesionale. 絜 evaluarea si 絜 elaborarea de masuri preventive care trebuie aplicate. care prevad ca echilibrului individ – exigente profesionale: tehnici de relaxare.aiba negative asupra starii de sanatate. Cele care vizeaza factorii de suprasolicitare si distres trebuie 絜corporate 絜 activitatile diverse care urmaresc organismului.obtina un timp аentru sine� perspectiva securitatii 絜 munca. Constientizarea cresc穗da este o conditie esentiala pentru implementarea efecte negative ale factorilor profesionali de sa fie convinsi de ajutorarea problemei si de necesitatea masurilor al Toti cei interesati trebuie risc. Trebuie abordat sistemuleficace de adaptare la acesti factori.Stabilirea acestor masuri a fost adaptata specificului fiecarei activitati si loc de munca. responsabilitatea celor care angajeaza si conduc 絜treprinderile.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->