Domeniu Documentul se refera la un studiu de caz realizat pentru personalul de la unele locuri de munca la care activitatea se desfasoara 絜 trei

schimburi.

Premisele lucrarii. Faze de lucru 1. Munca 絜 schimburi are un caracter potential �ociv� аenibil�sau �eosebit� iar identificarea acestui tip de riscuri care contribuie la eventuale fenomene de inadaptare / dezadaptare 絜 raport cu exigentele muncii 絜 schimburi alternante (si mai ales 絜 schimbul de noapte) a reliefat urmatorii factori de risc: • Principalul factor de risc, caracteristic muncii 絜 schimburi alternante este reprezentat de neconcordanta dintre ritmurile biologice si cele impuse de orarele alternante, deci 絜tre perioadele 絜 care organismul este obisnuit sa fie activ si activat si cele impuse de programul de lucru. Ritmul circadian – consta din modificari ciclice, de-a lungul a 24 de ore, a unor parametri biochimici, fiziologici, psihofiziologici si de comportament: ciclul veghe-somn; starea de activare-dezactivare, temperatura corpului, secretia hormonala, dispozitia psihica, performanta etc.

Aceasta neconcordanta duce la o permanenta defazare a ritmurilor biologice, organismul afl穗du-se 絜tr-o permanenta stare de adaptare si readaptare a acestora din urma, stare care presupune un efort deosebit, o solicitare deosebita a diferitelor sale sisteme functionale si organe, si 絜 primul r穗d a S.N.C care controleaza, comanda si coordoneaza functionarea

1

.

2 . cercetarile realizate evidentiaza importanta deosebita a urmatorilor parametri ai orarelor 絜 schimburi: . timpul social si timpii tehnico economici profesionali. acestia actioneaza ca agresori temporali conduc穗d la dezechilibre intra si interpersonale. continut. ホn raport cu sistemul complex de constr穗geri temporale de natura diferita si 絜 functie de limitele capacitatilor adaptative ale organismului uman pot aparea fenomene de inadaptare/ dezadaptare. biologica etc. • Un alt factor de risc care poate afecta adaptarea individului uman la exigentele activitatilor desfasurate dupa orare alternante (inclusiv de noapte) 精 reprezinta multiplicitatea temporalitat ilor 絜 care traieste acesta. Individul uman trebuie sa faca fata unor constr穗geri temporale multiple si de natura diferita: profesionala. adesea putin sau de loc modificabili. ireversibile ale starii de securitate si sanatate ca o dovada a caracterului nociv al acestui tip de constr穗geri.fixitate sau alternanta . un mod defectuos de concepere si organizare a timpului de lucru si de odihna. ホn raport cu acest factor. ホn situatia 絜 care individul nu reuseste sa se adapteze 絜 raport cu diversele constr穗geri temporale.絜tregului organism. mentale si psihomotorii implica un anumit efort profesional care interconditioneaza cu cel rezultat din caracteristicile temporale ale activitatii. care supraadauga constr穗geri. senzoriale. neurosenzoriala si neuropsihica. nervoasa. perturbarile ritmurilor biologice si mai accentuate daca la primii doi factori de risc se mai adauga si cel rezultat dintr-un regim de lucru deficitar. ホn acest context apar conflicte temporale 絜tre timpul biologic. psihice si / sau comportamentale. durata. prin exigentele adresate anumitor capacitati fizice. moment de amplasare.rapiditatea alternarii . sociala 絜 general. Ca urmare si rasunetul efortului amintit se manifesta 絜 primul r穗d la nivel central (prin oboseala generala. timpul psihologic. de refacere a organismului 絜 perioadele de repaus. digestiv etc. regimul nerational al pauzelor (numar. Manifestarile la nivel somatic sunt denumite psihosomatice datorita presupusei origini neuropsihice a tulburarilor respective.durata schimbului si 絜 special a schimbului de noapte. • Constr穗gerile temporale sunt si mai intense. Activitatea. • La toti acesti factori se mai adauga si natura activitatii. pot conduce la tulburari grave. prin natura si caracteristicile ei. 絜 cazul unor forme excesive ale lipsei de concordanta intra si extratemporala. jocul interactional care le conjuga.existenta sau nu a muncii de noapte . Aceste deficiente se refera la: durata prea mare a timpului de lucru zilnic si/sau saptam穗al. cu manifestari psihosomatice. cum sunt cei impusi de munca. tulburari de somn) si apoi la nivelul unor sisteme cu sensibilitate individuala (cardio-vascular. fenomene care. familiala. loc de realizare). sistem inadecvat de rotare a schimburilor.). nu gaseste strategii adecvate diferitilor timpi ficsi. 絜tre timpul de lucru si timpul extraprofesional. marind efortul profesional si reduc穗d posibilitatile de recuperare.

• O alta categorie de factori implicati 絜 adaptarea organismului la munca 絜 schimburi alternante se refera la factorii individuali de vulnerabilitate si/sau de rezistenta la exigentele orarelor alternante. precum si la tulburarile de somn rezulta o serie de concluzii semnificative. iluzii sau chiar halucinatii. si minim 絜tre 5-7 p.refacerea incompleta 絜 perioadele de repaus a energiei si capacitatilor consumate 絜 perioadele de activitate. • Referitor la functiile somnului..afectarea capacitatilor cognitive: atentie memorie. luare a deciziilor. 2. la efectele privarii de somn.afectarea ritmurilor biologice ale unor parametri fiziologici. reducere semnificativa a unor capacitati. relatie reflectata de nivelul solicitarilor. . s-au 絜registrat astfel corelari reduse 絜tre evaluarea unor capacitati psihofiziologice si diferitele momente ale orarelor alternante. .pe fondul oboselii nervoase survenite pe fondul unui somn nesatisfacator – aparitia unor: perceptii deformate. Astfel. din investigatiile proprii s-a confirmat implicarea importanta a tipului de sarcina 絜 procesul de adaptare a organismului uman la munca 絜 schimburi. psihici si comportamentali. mai evidenta fiind relatia cu natura si exigentele sarcinii de lucru precum si cu ritmurile circadiene. . a bioritmurilor circadiene poate duce pe termen scurt la: .imposibilitatea realizarii unei stari de relaxare profunda. s-au evidentiat urmatoarele: • Ca efecte pe termen scurt. legata de munca omului.senzoriale. paranoice si eventual agresive. rezultatele acestei cercetari concorda cu cele consultate din literatura de specialitate. pornind 絜totdeauna de la analiza activitatilor si de la analiza si evaluarea fiecarei componente a sistemului de munca (operator uman – echipament tehnic – sarcina de lucru – mediu). desi nu toate tipurile de orare 絜 schimburi ridica aceleasi probleme. . aparitie a bolilor. frecventa 3 . fiind un colectiv de ergonomie abordeaza orice problema. comportamente irationale.m. conduc穗d la o stare de depresie si anxietate. corelate 絜 mod normal cu ritmul circadian si av穗d 絜 general un maxim diurn si un minim nocturn: temperatura corpului cu un v穩f maxim 絜tre 4-6 a. investigate prin intermediul evaluarii unor indicatori psihofiziologici (capacitati. psihomotorii) de-a lungul schimburilor de lucru.Din cercetarile efectuate de diferite colective rezulta ca aceasta dimensiune a problemei nu este suficient avuta 絜 vedere. 絜vatare. secretia de hormoni ai glandelor endocrine. implic穗d eforturi diferite 絜 functie de tipul de sarcina realizata. multidimensional si sistemic. prelucrare a informatiilor. mai evidenta este influenta naturii si intensitatii exigentelor sarcinii de lucru precum si a ritmurilor circadiene asupra: nivelului de solicitare. aparitiei oboselii. Din punctul de vedere al riscurilor pentru starea de sana tate fizica si mentala a personalului care lucreaza 絜 schimburi.nerecuperarea starii emotionale dupa o stare de stres psihic (tensiune psihica) prezenta 絜 realizarea activitatii. 絜 sensul unei foarte reduse corelari 絜tre evolutia acestor indicatori si diferitele orare 絜 care lucreaza loturile de subiecti supusi investigatiilor. procese si 絜susiri psihofiziologice .m. reducerii semnificative a unor capacitati. Ca urmare. Colectivul cercetarii. . mentale. specifica anumitor stadii ale somnului. tulburarea ritmului veghe-somn. biochimici.

Aceste efecte pe termen lung se refera la: .tulburari mentale si psihice: cognitive (de memorie. activitatea aparatelor digestiv. chiar daca se prelungesc timp de o ora sau mai mult si chiar atunci c穗d au trecut doua-trei zile fara ca persoana respectiva sa fi dormit. cu o simptomatologie corespunzatoare: 4 . prin dereglari permanente ale hipotalamusului.un grad de efort din ce 絜 ce mai ridicat 絜 realizarea sarcinii de munca . care se exprima fie printr-un sindrom psihonevrotic.. un minim 絜tre 2-5 a. efectele muncii 絜 schimburi reflecta acumularea 絜 timp a rezultatelor actiunii discordantei dintre orarele de munca si bioritmurile umane (biologice si psihosociale). poate favoriza. iar cele situate la celalalt capat al scalei. ca munca 絜 schimbul de noapte . • Printr-o mediere esentialmente biologica. tulburari ale vietii de relatie (familiale si sociale). ca 絜cercarile de luare a unor hotar穩i complexe si rezolvarea problemelor care necesita un mare efort intelectual. Ceea ce este surprinzator. 絜 pofida complexitatii ei. . indicatorii obiectivi ai performantelor profesionale. activitatea creierului (ritmurile EEG).afectarea ritmurilor comportamentale incluz穗d si evolutia performantelor profesionale care au. pot ram穗e complet neafectate. deci.m. vor fi mai putin afectate de pierderea somnului. sarcinile repetitive vor fi afectate cel mai mult. prelucrare a informatiilor. atentie. Exemplele arata manifestari aproape nemodificate fata de ivirea unor slabe semnale 絜t穃platoare sau 絜 cazul unei actiuni repetate si simple prin care se iau decizii. pe termen scurt.stare generala de oboseala cronica (de surmenaj) . tulburari comportamentale.tulburari de somn . indicatorii obiectivi ai starii de sanatate fizica si mentala.tulburari ale comportamentului alimentar . Probabil ca.tulburari psihosomatice . capacitatile adaptative si compensatorii ale fiintei umane mascheaza efectele negative ale schimbarii orarelor de munca sau ale unor orare fixe aflate 絜 neconcordanta cu cele biopsihosociale. 絜 mod normal. de asemenea. se poate considera ca munca 絜 schimburi (caracterizata ca o constr穗gere temporala) exercita o actiune asupra ritmurilor biologice ale organismului si induce tulburari psihice. tulburari de somn. • Pe termen lung. o maladie psihosomatica . efectele se fac simtite si sunt reflectate de: pl穗gerile subiective ale personalului. c穰 gradul 絜 care influenta acestei lipse poate fi 絜vinsa. dar 絜 sarcini scurte si simple ele pot creste 絜 cursul dupa amiezii. variabilitatea intrasi interindividuala este mare. este interesanta sau destul de stimulatoare. Relativ simple. Pe termen lung 絜sa. respirator etc. nu este at穰 masura 絜 care privarea de somn afecteaza performanta.cardiaca. daca munca. 絜 legatura cu lipsa de somn. 絜 timp ce 絜 raport cu sarcini care necesita memorare ram穗 maxime 絜ainte de amiaza. fie printr-un sindrom digestiv. emotionale (絜 principal – depresie). decizie etc. prelucrarile datelor obtinute se fac 絜 raport cu ansamblul lotului investigat si astfel se pierd anumite tendinte.).fixa (permanenta) sau alternanta. Activitatile care implica 絜vatarea sau calcularea. Rezulta.

5 . oboseala persistenta. Drept cauza a acestei 渡evroze profesionale�se considera efortul 絜 exces. Unii autori considera ca tulbura rile de somn a caror frecventa este ridicata la lucratorii 絜 schimburi. conduc穗d nu numai la perturbarea vietii de familie si sociale cu aparitia unor conflicte. oboseala cronica. pe fondul starii de activare redusa. extraprofesionale si individuale a fost urmata de implementarea unor categorii de ma suri preventive. ci si o perturbare a vietii de relat ie. la o crestere a nivelului de anxietate si la o alterare a imaginii despre sine . • Tulbura rile de somn reprezinta o categorie de efecte careia i se acorda o atentie speciala ele fiind rezultat al orarelor alternante dar si cauza a unora dintre celelalte tulburari care apar la categoriile de personal care lucreaza 絜 schimburi. Ca urmare este afectata 絜deplinirea rolurilor familiale si sociale extraprofesionale. Identificarea riscurilor profesionale. de evitare /reducere a factorilor de risc. nu se produce doar o defazare a ritmurilor biologic cu rasunet somatic si neuropsihic. de conservare a starii de confort si securitate si de sanatate fizica si mentala. si caracterizata printr-un sindrom depresiv. tulburarea imaginii despre sine). exista o anumita stare de activare a organismului. tulburari digestive. impusa prin orarul de lucru. caracteristica perioadei nocturne si perturbarea somnului 絜 perioada diurna c穗d. din contra. sunt 絜 acelasi timp un simptom major al depresiei mentale ca o 杜aladie de ritm biologic� De fapt este vorba de tulburarile psihice provocate de disritmia exogena. Tulburarile de ritm veghesomn printre care si cele datorate muncii 絜 schimburi si av穗d la baza schimbarea ritmurilor biologice – sunt incluse 絜 tulburarile de somn. ci si la o anumita stare de tensiune psihica. depresie. iar din punct de vedere stiintific din cea a 菟seudonevrozelor de situatie� caracterizata prin triada simptomatica caracteristica celor din urma: astenie matinala. tulburari de somn. de asemenea cu rasunet si 絜 plan somatic si neuropsihic 3. care este o entitate biopsihosociala. insomnie cu somnolenta ulterioara.simptome psihonevrotice (iritabilitate. anxietate. deficiente de concentrare si o tendinta crescuta la accidente. si mai ales 絜 schimb de noapte. 絜 cazul muncii 絜 schimburi. psihosomatice si comportamentale. iar manualele de psihiatrie includ ca simptome ale acestor tulburari: tulburarile cronice de somn. La individul uman. tulburari de caracter de tip agresiv sau depresiv. ホn cazul lucra torilor de noapte (dupa orare fixe sau alternante) se vorbeste de 渡evroza celor care lucreaza noaptea� ca fac穗d parte (din punct de vedere profesional) din categoria nevrozelor profesionale. ca urmare a discordantei dintre perioadele de timp profesional 絜 raport cu ritmurile generale ale vietii sociale si familiale. de prevenire a tulburarilor mentale.

asigurarea unor garantii 絜 conditiile fixate prin legislatie si / sau acorduri.stabilirea duratei optime (din punct de vedere tehnico . continut. . Av穗d 絜 vedere ca starile de stres. si actiunile preventive au fost 絜dreptate 絜 doua directii mari: . tehnologic si biologic) a zilei de lucru pentru fiecare schimb 絜 parte si 絜 special pentru schimbul de noapte. momentul introducerii). .economic. al procesului tehnologic. cu rezultatul identificarii riscurilor. 絜 special al celor de noapte atunci c穗d acest lucru este posibil. al sarcinilor de munca s-au stabilit masuri specifice pentru: . platit.asigurarea tuturor conditiilor de protectie a securitatii si sanatatii personalului.realizarea 絜 cadrul activitatii de selectie profesionala a eliminarii factorilor individuali de risc prin 絜laturarea indivizilor cu contraindicatii fizice si psihofiziologice (variabile individuale de vulnerabilitate 絜 raport cu exigentele temporale ale muncii 絜 schimburi.eliminarea sau restr穗gerea activitatilor 絜 trei schimburi.evitarea situat iilor de suprasolicitare si de stres prin eliminarea sau reducerea factorilor profesionali de risc. . conventii colective. de tulburare a starii de sanatate rezulta din interactiunea deficitara a factorilor profesionali si a factorilor individuali. programul de masuri de eliminare /reducere a factorilor de risc profesional care trebuie 絜treprinse la nivel de 絜treprindere. Pornind de la datele obtinute 絜 etapa de identificare a riscurilor si a factorilor de risc.optimizarea regimului pauzelor (numar. durata.asigurarea conditiilor necesare evaluarii starii de sanatate a lucratorilor de noapte si trecerea acestora 絜 activitati de zi. .ajutarea. corespunzator naturii activitatii. atunci c穗d starea sanatatii lor o cere. . armonizata cu legislatia UE. . .optimizarea modului de alternare a schimburilor. de dezechilibrare. .Solutii ホn conformitate cu baza legislativa de la nivel national. masuri adaptate conditiilor particulare unitatii contin doua grupe mari de actiuni. mai ales ale muncii de noapte) si preferarea celor care prezinta capacitati de rezistenta la exigentele muncii 絜 schimburi. precum si de la prevederile legislative referitoare la organizarea timpului de lucru 絜 activitatile vizate si 絜 functie de specificul 絜treprinderii.asigurarea timpului necesar de repaus zilnic si saptam穗al. 6 . 1. Actiuni de eliminare / reducere a factorilor profesionali si individuali de risc 絜 activitatile 絜 schimburi alternante Aceasta categorie de actiuni se refera 絜 primul r穗d la cele care urmaresc eliminarea sau reducerea factorilor profesionali de risc ce apar 絜 timpul realizarii activitatilor care se desfasoara 絜 mai multe schimburi. . sustinerea personalului pentru a face fata factorilor si situat iilor de risc imposibil de eliminat. 絜 cazul lucratorilor confruntati cu riscuri legate de desfasurarea activitatilor 絜 timpul noptii. .fixarea numarului corespunzator al zilelor de concediu de odihna anual.

c穰 si a sanatatii 絜 munca.deturneze munca. . impusi. cu 絜deplinirea de catre cei care angajeaza a obligatiilor pe care le au 絜 domeniul securitatii si sanatatii 絜 munca. psihosociali. exercitiile fizice. se actioneaza prin intermediul tehnicilor de аrim-ajutor optimizarea conditiilor de munca.aiba negative asupra starii de sanatate. fata diverselor probleme cu care se confrunta. Av穗d 絜 vedere faptul ca prima cale de lupta 絈potriva riscurilor si factorilor de risc pentru sanatatea si securitatea 絜 munca nu poate duce la eliminarea totala a factorilor si situatiilor care suprasolicita si / sau streseaza personalul. Actiuni de sprijinire a personalului 絜 adaptarea sa la exigentele temporale ale muncii 絜 schimburi. ホn legatura cu aceasta tehnici. solutie. Strategiile de adaptare a indicatorilor psihologici. regimul alimentar. . sociale.si introdusaalecombinatie negative asupra strategii de munca (abordare sistemica) apar semne o unor efecte de strategii. necesari: factorii si situatia stresanta / suprasolicitanta. este necesara importanta lor. de a asigura ca si de desensibilizare. reamintite prevederile legislative europene interior al organismului si a este trebuie av穗d ca scop final refacerea echilibrului si nationale. familiale. Ele au rolul de a face legatura 絜tre cercetare si practica si de a plasa factorii de stres 絜 actiunea factorilor de risc. pentru refacerea echilibrului internde organismului. el trebuie 絜vatat si ajutat sa-si formeze strategii de adaptare la factorii si problemele respective (denumite strategii de �oping�. Trebuie abordat sistemuleficace de adaptare la acesti factori. Este necesar sa se intervina eficient si sistematic la nivelul 絜treprinderii. responsabilitatea celor care angajeaza si conduc 絜treprinderile. Cele care vizeaza factorii de suprasolicitare si distres trebuie 絜corporate 絜 activitatile diverse care urmaresc organismului. care prevad ca echilibrului individ – exigente profesionale: tehnici de relaxare. constientizare.pentru sanatate si securitate. procesele de munca sa fie sigure si fara riscuri Masurile trebuie sa includa forta pe care o creeaza cooperarea dintre cei care angajeaza si muncitori. precoce a efectelor capacitatea de a gasi strategii potrivite pentru a face fata unor timpi ficsi. Eforturile trebuie directionate spre cresterea nivelului de informare. este necesara o abordare multidisciplinara. 2.identifice nocivitatile. strategii care-i ajuta sa faca 7 8 . Datorita naturii multidimensionale/multicauzale a problemelor de sanatate ca urmare a actiunii 2. Specialistii existenti la nivelul 絜treprinderii trebuiede 絜treprindere trebuie. profesionale. interiorizare la nivelul ansambluluidoua subgrupe. 2. atunci c穗d totusi anumiti indivizi prezinta o serie de simptome obiective sau subiective care indica interventiilor practice. asemenea eficienta. echipele tehnice.2 Actiuni de аrim-ajutor psihologic�絜 caz de distres unor factori profesionali. exigentele profesionale ocupa de sanatatea 絜 munca are nevoie de pregatire pentru o cunoastere tot mai buna. a mediului si a sanatatii muncitorilormai multor metode si psihologic 絜 caz de distres� trec穗du-se la alegerea si aplicarea uneia sau a 絜 ansamblu.dea dovada de starii de sanatate a muncitorilor este utiladiverselordeosebit pentru detectarea Supravegherea o vigilenta deosebita 絜 punerea de acord a 絜 mod dimensiuni temporale individuale. completa. Este necesara o confort si sanatate sia informatiilor si o activitate.modalitati prin care individul controleaza 絜 permanent actualizata (de �oping� reprezinta comportamentali si fiziologici. 絜 recunoasterea factorilor profesionali a face fata acestora. Constientizarea cresc穗da este o conditie esentiala pentru implementarea efecte negative ale factorilor profesionali de sa fie convinsi de ajutorarea problemei si de necesitatea masurilor al Toti cei interesati trebuie risc. exigente (interne sau externe) precum si propriile resurse de detectarea timpurie a alterarii starii de sanatate.Stabilirea acestor masuri a fost adaptata specificului fiecarei activitati si loc de munca. pentru refacerea starii de rasp穗dire eficienta a unui comportament normal. Masurile de control nu pot fi aplicate prin abordarea simpla a unui singur factor. stresante / suprasolicitante specifice muncii 絜 schimburi. 絜 evaluarea si 絜 elaborarea de masuri preventive care trebuie aplicate. pentru a putea sa: . fie de reducere a printr-o de risc. de si eficace. sa fie Specialistii 絜 securitate profesionala de la nivel sa ajute categoriile de personal expuse la riscuri profesionale sa-si formeze strategii de adaptare corespunzatoare factorilor si situatiilor suficient de bine pregatiti pentru a 絜telege importanta complexului de factori profesionali de risc. psihosociali si de stres at穰 絜 . de asemenea. factorilor singurafie de formare a unor ホn situatiile 絜 care.obtina un timp аentru sine� perspectiva securitatii 絜 munca. ホn al doilea r穗d. ergoterapia.profesionala au un rol important 絜 recunoasterea si controlul factorilor Serviciile de sa natate . ホn aceste situatii. sunt necesare si masuri de protejare si sustinere a acestuia. desi s-au luat masuri.1 Actiuni de formare reprezinta o de adaptare la Personalul care se Formarea si informarea grupurilor interesate a strategiilorcerinta de baza. specialistilor 絜 Aceasta categorie de actiuni se refera la angajatilor. metoda de terapie comportamentalalocurile de munca. ホn primul r穗d. de convingere. al domeniul securitatii si sanatatii profesionale si al autoritatilor publice. sigur control 絜 primul r穗d.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful