Domeniu Documentul se refera la un studiu de caz realizat pentru personalul de la unele locuri de munca la care activitatea se desfasoara 絜 trei

schimburi.

Premisele lucrarii. Faze de lucru 1. Munca 絜 schimburi are un caracter potential �ociv� аenibil�sau �eosebit� iar identificarea acestui tip de riscuri care contribuie la eventuale fenomene de inadaptare / dezadaptare 絜 raport cu exigentele muncii 絜 schimburi alternante (si mai ales 絜 schimbul de noapte) a reliefat urmatorii factori de risc: • Principalul factor de risc, caracteristic muncii 絜 schimburi alternante este reprezentat de neconcordanta dintre ritmurile biologice si cele impuse de orarele alternante, deci 絜tre perioadele 絜 care organismul este obisnuit sa fie activ si activat si cele impuse de programul de lucru. Ritmul circadian – consta din modificari ciclice, de-a lungul a 24 de ore, a unor parametri biochimici, fiziologici, psihofiziologici si de comportament: ciclul veghe-somn; starea de activare-dezactivare, temperatura corpului, secretia hormonala, dispozitia psihica, performanta etc.

Aceasta neconcordanta duce la o permanenta defazare a ritmurilor biologice, organismul afl穗du-se 絜tr-o permanenta stare de adaptare si readaptare a acestora din urma, stare care presupune un efort deosebit, o solicitare deosebita a diferitelor sale sisteme functionale si organe, si 絜 primul r穗d a S.N.C care controleaza, comanda si coordoneaza functionarea

1

.

durata. Manifestarile la nivel somatic sunt denumite psihosomatice datorita presupusei origini neuropsihice a tulburarilor respective. • La toti acesti factori se mai adauga si natura activitatii. biologica etc. timpul psihologic. mentale si psihomotorii implica un anumit efort profesional care interconditioneaza cu cel rezultat din caracteristicile temporale ale activitatii. perturbarile ritmurilor biologice si mai accentuate daca la primii doi factori de risc se mai adauga si cel rezultat dintr-un regim de lucru deficitar. moment de amplasare. Activitatea. fenomene care. marind efortul profesional si reduc穗d posibilitatile de recuperare. • Un alt factor de risc care poate afecta adaptarea individului uman la exigentele activitatilor desfasurate dupa orare alternante (inclusiv de noapte) 精 reprezinta multiplicitatea temporalitat ilor 絜 care traieste acesta.durata schimbului si 絜 special a schimbului de noapte. continut. sistem inadecvat de rotare a schimburilor. digestiv etc. 絜tre timpul de lucru si timpul extraprofesional. jocul interactional care le conjuga. Individul uman trebuie sa faca fata unor constr穗geri temporale multiple si de natura diferita: profesionala. neurosenzoriala si neuropsihica. pot conduce la tulburari grave. Aceste deficiente se refera la: durata prea mare a timpului de lucru zilnic si/sau saptam穗al. psihice si / sau comportamentale. cum sunt cei impusi de munca. nu gaseste strategii adecvate diferitilor timpi ficsi. cu manifestari psihosomatice. ホn acest context apar conflicte temporale 絜tre timpul biologic. sociala 絜 general. un mod defectuos de concepere si organizare a timpului de lucru si de odihna. nervoasa. senzoriale. prin natura si caracteristicile ei.).fixitate sau alternanta . ホn raport cu sistemul complex de constr穗geri temporale de natura diferita si 絜 functie de limitele capacitatilor adaptative ale organismului uman pot aparea fenomene de inadaptare/ dezadaptare. 絜 cazul unor forme excesive ale lipsei de concordanta intra si extratemporala. familiala. timpul social si timpii tehnico economici profesionali. loc de realizare). tulburari de somn) si apoi la nivelul unor sisteme cu sensibilitate individuala (cardio-vascular. care supraadauga constr穗geri. acestia actioneaza ca agresori temporali conduc穗d la dezechilibre intra si interpersonale. de refacere a organismului 絜 perioadele de repaus. ireversibile ale starii de securitate si sanatate ca o dovada a caracterului nociv al acestui tip de constr穗geri. regimul nerational al pauzelor (numar. adesea putin sau de loc modificabili. cercetarile realizate evidentiaza importanta deosebita a urmatorilor parametri ai orarelor 絜 schimburi: .絜tregului organism. ホn raport cu acest factor. prin exigentele adresate anumitor capacitati fizice.existenta sau nu a muncii de noapte . 2 . Ca urmare si rasunetul efortului amintit se manifesta 絜 primul r穗d la nivel central (prin oboseala generala. ホn situatia 絜 care individul nu reuseste sa se adapteze 絜 raport cu diversele constr穗geri temporale.rapiditatea alternarii . • Constr穗gerile temporale sunt si mai intense.

m. s-au evidentiat urmatoarele: • Ca efecte pe termen scurt. multidimensional si sistemic. specifica anumitor stadii ale somnului. pornind 絜totdeauna de la analiza activitatilor si de la analiza si evaluarea fiecarei componente a sistemului de munca (operator uman – echipament tehnic – sarcina de lucru – mediu).refacerea incompleta 絜 perioadele de repaus a energiei si capacitatilor consumate 絜 perioadele de activitate. la efectele privarii de somn. . fiind un colectiv de ergonomie abordeaza orice problema. aparitiei oboselii. . 絜 sensul unei foarte reduse corelari 絜tre evolutia acestor indicatori si diferitele orare 絜 care lucreaza loturile de subiecti supusi investigatiilor. psihici si comportamentali. . implic穗d eforturi diferite 絜 functie de tipul de sarcina realizata. aparitie a bolilor.. Colectivul cercetarii. 絜vatare.Din cercetarile efectuate de diferite colective rezulta ca aceasta dimensiune a problemei nu este suficient avuta 絜 vedere. corelate 絜 mod normal cu ritmul circadian si av穗d 絜 general un maxim diurn si un minim nocturn: temperatura corpului cu un v穩f maxim 絜tre 4-6 a. Astfel. 2. biochimici. relatie reflectata de nivelul solicitarilor. desi nu toate tipurile de orare 絜 schimburi ridica aceleasi probleme. reducerii semnificative a unor capacitati. legata de munca omului. mai evidenta este influenta naturii si intensitatii exigentelor sarcinii de lucru precum si a ritmurilor circadiene asupra: nivelului de solicitare. Din punctul de vedere al riscurilor pentru starea de sana tate fizica si mentala a personalului care lucreaza 絜 schimburi. comportamente irationale. . Ca urmare. iluzii sau chiar halucinatii. . • O alta categorie de factori implicati 絜 adaptarea organismului la munca 絜 schimburi alternante se refera la factorii individuali de vulnerabilitate si/sau de rezistenta la exigentele orarelor alternante. prelucrare a informatiilor. investigate prin intermediul evaluarii unor indicatori psihofiziologici (capacitati. psihomotorii) de-a lungul schimburilor de lucru. conduc穗d la o stare de depresie si anxietate.imposibilitatea realizarii unei stari de relaxare profunda. rezultatele acestei cercetari concorda cu cele consultate din literatura de specialitate. mentale. • Referitor la functiile somnului. mai evidenta fiind relatia cu natura si exigentele sarcinii de lucru precum si cu ritmurile circadiene. precum si la tulburarile de somn rezulta o serie de concluzii semnificative. paranoice si eventual agresive.m.senzoriale. secretia de hormoni ai glandelor endocrine. din investigatiile proprii s-a confirmat implicarea importanta a tipului de sarcina 絜 procesul de adaptare a organismului uman la munca 絜 schimburi. si minim 絜tre 5-7 p. a bioritmurilor circadiene poate duce pe termen scurt la: . luare a deciziilor. s-au 絜registrat astfel corelari reduse 絜tre evaluarea unor capacitati psihofiziologice si diferitele momente ale orarelor alternante.nerecuperarea starii emotionale dupa o stare de stres psihic (tensiune psihica) prezenta 絜 realizarea activitatii.afectarea ritmurilor biologice ale unor parametri fiziologici. procese si 絜susiri psihofiziologice .pe fondul oboselii nervoase survenite pe fondul unui somn nesatisfacator – aparitia unor: perceptii deformate.afectarea capacitatilor cognitive: atentie memorie. frecventa 3 . tulburarea ritmului veghe-somn. reducere semnificativa a unor capacitati.

indicatorii obiectivi ai starii de sanatate fizica si mentala. un minim 絜tre 2-5 a. dar 絜 sarcini scurte si simple ele pot creste 絜 cursul dupa amiezii. efectele se fac simtite si sunt reflectate de: pl穗gerile subiective ale personalului.un grad de efort din ce 絜 ce mai ridicat 絜 realizarea sarcinii de munca . indicatorii obiectivi ai performantelor profesionale. ca 絜cercarile de luare a unor hotar穩i complexe si rezolvarea problemelor care necesita un mare efort intelectual.tulburari de somn . chiar daca se prelungesc timp de o ora sau mai mult si chiar atunci c穗d au trecut doua-trei zile fara ca persoana respectiva sa fi dormit.tulburari ale comportamentului alimentar . nu este at穰 masura 絜 care privarea de somn afecteaza performanta. prelucrarile datelor obtinute se fac 絜 raport cu ansamblul lotului investigat si astfel se pierd anumite tendinte.fixa (permanenta) sau alternanta. sarcinile repetitive vor fi afectate cel mai mult. Rezulta. care se exprima fie printr-un sindrom psihonevrotic. activitatea aparatelor digestiv. fie printr-un sindrom digestiv. activitatea creierului (ritmurile EEG). se poate considera ca munca 絜 schimburi (caracterizata ca o constr穗gere temporala) exercita o actiune asupra ritmurilor biologice ale organismului si induce tulburari psihice. c穰 gradul 絜 care influenta acestei lipse poate fi 絜vinsa. Aceste efecte pe termen lung se refera la: . Relativ simple.afectarea ritmurilor comportamentale incluz穗d si evolutia performantelor profesionale care au. prin dereglari permanente ale hipotalamusului. atentie. pot ram穗e complet neafectate. ca munca 絜 schimbul de noapte . cu o simptomatologie corespunzatoare: 4 .tulburari mentale si psihice: cognitive (de memorie. daca munca. Activitatile care implica 絜vatarea sau calcularea. Exemplele arata manifestari aproape nemodificate fata de ivirea unor slabe semnale 絜t穃platoare sau 絜 cazul unei actiuni repetate si simple prin care se iau decizii. Ceea ce este surprinzator. deci. 絜 pofida complexitatii ei. tulburari comportamentale. variabilitatea intrasi interindividuala este mare. capacitatile adaptative si compensatorii ale fiintei umane mascheaza efectele negative ale schimbarii orarelor de munca sau ale unor orare fixe aflate 絜 neconcordanta cu cele biopsihosociale.. efectele muncii 絜 schimburi reflecta acumularea 絜 timp a rezultatelor actiunii discordantei dintre orarele de munca si bioritmurile umane (biologice si psihosociale).tulburari psihosomatice . 絜 legatura cu lipsa de somn. 絜 mod normal. • Pe termen lung. prelucrare a informatiilor. Probabil ca. este interesanta sau destul de stimulatoare.m. Pe termen lung 絜sa. de asemenea.). emotionale (絜 principal – depresie). tulburari ale vietii de relatie (familiale si sociale). decizie etc. pe termen scurt. 絜 timp ce 絜 raport cu sarcini care necesita memorare ram穗 maxime 絜ainte de amiaza. o maladie psihosomatica . poate favoriza. vor fi mai putin afectate de pierderea somnului. . tulburari de somn.cardiaca.stare generala de oboseala cronica (de surmenaj) . respirator etc. • Printr-o mediere esentialmente biologica. iar cele situate la celalalt capat al scalei.

oboseala cronica. psihosomatice si comportamentale. de asemenea cu rasunet si 絜 plan somatic si neuropsihic 3. La individul uman. de prevenire a tulburarilor mentale. oboseala persistenta. exista o anumita stare de activare a organismului. tulburari digestive. impusa prin orarul de lucru. 絜 cazul muncii 絜 schimburi. conduc穗d nu numai la perturbarea vietii de familie si sociale cu aparitia unor conflicte. sunt 絜 acelasi timp un simptom major al depresiei mentale ca o 杜aladie de ritm biologic� De fapt este vorba de tulburarile psihice provocate de disritmia exogena. iar manualele de psihiatrie includ ca simptome ale acestor tulburari: tulburarile cronice de somn. si mai ales 絜 schimb de noapte. tulburarea imaginii despre sine). care este o entitate biopsihosociala. ホn cazul lucra torilor de noapte (dupa orare fixe sau alternante) se vorbeste de 渡evroza celor care lucreaza noaptea� ca fac穗d parte (din punct de vedere profesional) din categoria nevrozelor profesionale. insomnie cu somnolenta ulterioara. din contra. iar din punct de vedere stiintific din cea a 菟seudonevrozelor de situatie� caracterizata prin triada simptomatica caracteristica celor din urma: astenie matinala. ca urmare a discordantei dintre perioadele de timp profesional 絜 raport cu ritmurile generale ale vietii sociale si familiale. • Tulbura rile de somn reprezinta o categorie de efecte careia i se acorda o atentie speciala ele fiind rezultat al orarelor alternante dar si cauza a unora dintre celelalte tulburari care apar la categoriile de personal care lucreaza 絜 schimburi. extraprofesionale si individuale a fost urmata de implementarea unor categorii de ma suri preventive. si caracterizata printr-un sindrom depresiv. Ca urmare este afectata 絜deplinirea rolurilor familiale si sociale extraprofesionale.simptome psihonevrotice (iritabilitate. tulburari de caracter de tip agresiv sau depresiv. Unii autori considera ca tulbura rile de somn a caror frecventa este ridicata la lucratorii 絜 schimburi. caracteristica perioadei nocturne si perturbarea somnului 絜 perioada diurna c穗d. de conservare a starii de confort si securitate si de sanatate fizica si mentala. ci si o perturbare a vietii de relat ie. Drept cauza a acestei 渡evroze profesionale�se considera efortul 絜 exces. tulburari de somn. pe fondul starii de activare redusa. la o crestere a nivelului de anxietate si la o alterare a imaginii despre sine . 5 . Tulburarile de ritm veghesomn printre care si cele datorate muncii 絜 schimburi si av穗d la baza schimbarea ritmurilor biologice – sunt incluse 絜 tulburarile de somn. nu se produce doar o defazare a ritmurilor biologic cu rasunet somatic si neuropsihic. ci si la o anumita stare de tensiune psihica. anxietate. deficiente de concentrare si o tendinta crescuta la accidente. depresie. de evitare /reducere a factorilor de risc. Identificarea riscurilor profesionale.

. . cu rezultatul identificarii riscurilor. . 6 . 1.stabilirea duratei optime (din punct de vedere tehnico . . 絜 special al celor de noapte atunci c穗d acest lucru este posibil. sustinerea personalului pentru a face fata factorilor si situat iilor de risc imposibil de eliminat. atunci c穗d starea sanatatii lor o cere. . precum si de la prevederile legislative referitoare la organizarea timpului de lucru 絜 activitatile vizate si 絜 functie de specificul 絜treprinderii.asigurarea conditiilor necesare evaluarii starii de sanatate a lucratorilor de noapte si trecerea acestora 絜 activitati de zi.asigurarea unor garantii 絜 conditiile fixate prin legislatie si / sau acorduri.economic. . de dezechilibrare. momentul introducerii). si actiunile preventive au fost 絜dreptate 絜 doua directii mari: .ajutarea.asigurarea timpului necesar de repaus zilnic si saptam穗al. corespunzator naturii activitatii. al sarcinilor de munca s-au stabilit masuri specifice pentru: . continut. . Pornind de la datele obtinute 絜 etapa de identificare a riscurilor si a factorilor de risc. mai ales ale muncii de noapte) si preferarea celor care prezinta capacitati de rezistenta la exigentele muncii 絜 schimburi.Solutii ホn conformitate cu baza legislativa de la nivel national.eliminarea sau restr穗gerea activitatilor 絜 trei schimburi. . durata. 絜 cazul lucratorilor confruntati cu riscuri legate de desfasurarea activitatilor 絜 timpul noptii. de tulburare a starii de sanatate rezulta din interactiunea deficitara a factorilor profesionali si a factorilor individuali.optimizarea regimului pauzelor (numar. Actiuni de eliminare / reducere a factorilor profesionali si individuali de risc 絜 activitatile 絜 schimburi alternante Aceasta categorie de actiuni se refera 絜 primul r穗d la cele care urmaresc eliminarea sau reducerea factorilor profesionali de risc ce apar 絜 timpul realizarii activitatilor care se desfasoara 絜 mai multe schimburi. platit. armonizata cu legislatia UE.asigurarea tuturor conditiilor de protectie a securitatii si sanatatii personalului. tehnologic si biologic) a zilei de lucru pentru fiecare schimb 絜 parte si 絜 special pentru schimbul de noapte. al procesului tehnologic.optimizarea modului de alternare a schimburilor.fixarea numarului corespunzator al zilelor de concediu de odihna anual. Av穗d 絜 vedere ca starile de stres. programul de masuri de eliminare /reducere a factorilor de risc profesional care trebuie 絜treprinse la nivel de 絜treprindere.evitarea situat iilor de suprasolicitare si de stres prin eliminarea sau reducerea factorilor profesionali de risc. . .realizarea 絜 cadrul activitatii de selectie profesionala a eliminarii factorilor individuali de risc prin 絜laturarea indivizilor cu contraindicatii fizice si psihofiziologice (variabile individuale de vulnerabilitate 絜 raport cu exigentele temporale ale muncii 絜 schimburi. conventii colective. masuri adaptate conditiilor particulare unitatii contin doua grupe mari de actiuni.

ergoterapia. 2.pentru sanatate si securitate. specialistilor 絜 Aceasta categorie de actiuni se refera la angajatilor. ホn aceste situatii. Masurile de control nu pot fi aplicate prin abordarea simpla a unui singur factor. de asemenea. regimul alimentar. cu 絜deplinirea de catre cei care angajeaza a obligatiilor pe care le au 絜 domeniul securitatii si sanatatii 絜 munca. strategii care-i ajuta sa faca 7 8 . interiorizare la nivelul ansambluluidoua subgrupe. exigentele profesionale ocupa de sanatatea 絜 munca are nevoie de pregatire pentru o cunoastere tot mai buna. Strategiile de adaptare a indicatorilor psihologici. profesionale. Trebuie abordat sistemuleficace de adaptare la acesti factori. de si eficace. este necesara o abordare multidisciplinara. precoce a efectelor capacitatea de a gasi strategii potrivite pentru a face fata unor timpi ficsi. necesari: factorii si situatia stresanta / suprasolicitanta. . atunci c穗d totusi anumiti indivizi prezinta o serie de simptome obiective sau subiective care indica interventiilor practice.profesionala au un rol important 絜 recunoasterea si controlul factorilor Serviciile de sa natate . stresante / suprasolicitante specifice muncii 絜 schimburi. factorilor singurafie de formare a unor ホn situatiile 絜 care. impusi. sa fie Specialistii 絜 securitate profesionala de la nivel sa ajute categoriile de personal expuse la riscuri profesionale sa-si formeze strategii de adaptare corespunzatoare factorilor si situatiilor suficient de bine pregatiti pentru a 絜telege importanta complexului de factori profesionali de risc.deturneze munca. . responsabilitatea celor care angajeaza si conduc 絜treprinderile. 絜 recunoasterea factorilor profesionali a face fata acestora. Specialistii existenti la nivelul 絜treprinderii trebuiede 絜treprindere trebuie. Actiuni de sprijinire a personalului 絜 adaptarea sa la exigentele temporale ale muncii 絜 schimburi. constientizare. Datorita naturii multidimensionale/multicauzale a problemelor de sanatate ca urmare a actiunii 2. desi s-au luat masuri. Este necesara o confort si sanatate sia informatiilor si o activitate. este necesara importanta lor. metoda de terapie comportamentalalocurile de munca.Stabilirea acestor masuri a fost adaptata specificului fiecarei activitati si loc de munca. reamintite prevederile legislative europene interior al organismului si a este trebuie av穗d ca scop final refacerea echilibrului si nationale. sociale. psihosociali. solutie. a mediului si a sanatatii muncitorilormai multor metode si psihologic 絜 caz de distres� trec穗du-se la alegerea si aplicarea uneia sau a 絜 ansamblu. Cele care vizeaza factorii de suprasolicitare si distres trebuie 絜corporate 絜 activitatile diverse care urmaresc organismului.1 Actiuni de formare reprezinta o de adaptare la Personalul care se Formarea si informarea grupurilor interesate a strategiilorcerinta de baza. 絜 evaluarea si 絜 elaborarea de masuri preventive care trebuie aplicate. care prevad ca echilibrului individ – exigente profesionale: tehnici de relaxare. fie de reducere a printr-o de risc. sunt necesare si masuri de protejare si sustinere a acestuia. fata diverselor probleme cu care se confrunta. sigur control 絜 primul r穗d. completa. ホn al doilea r穗d. el trebuie 絜vatat si ajutat sa-si formeze strategii de adaptare la factorii si problemele respective (denumite strategii de �oping�. exigente (interne sau externe) precum si propriile resurse de detectarea timpurie a alterarii starii de sanatate. asemenea eficienta. psihosociali si de stres at穰 絜 . Av穗d 絜 vedere faptul ca prima cale de lupta 絈potriva riscurilor si factorilor de risc pentru sanatatea si securitatea 絜 munca nu poate duce la eliminarea totala a factorilor si situatiilor care suprasolicita si / sau streseaza personalul. Ele au rolul de a face legatura 絜tre cercetare si practica si de a plasa factorii de stres 絜 actiunea factorilor de risc. pentru a putea sa: . procesele de munca sa fie sigure si fara riscuri Masurile trebuie sa includa forta pe care o creeaza cooperarea dintre cei care angajeaza si muncitori. ホn legatura cu aceasta tehnici.obtina un timp аentru sine� perspectiva securitatii 絜 munca.modalitati prin care individul controleaza 絜 permanent actualizata (de �oping� reprezinta comportamentali si fiziologici. pentru refacerea starii de rasp穗dire eficienta a unui comportament normal. ホn primul r穗d. Este necesar sa se intervina eficient si sistematic la nivelul 絜treprinderii. al domeniul securitatii si sanatatii profesionale si al autoritatilor publice. exercitiile fizice.identifice nocivitatile. se actioneaza prin intermediul tehnicilor de аrim-ajutor optimizarea conditiilor de munca. de a asigura ca si de desensibilizare. 2. echipele tehnice.si introdusaalecombinatie negative asupra strategii de munca (abordare sistemica) apar semne o unor efecte de strategii. c穰 si a sanatatii 絜 munca.aiba negative asupra starii de sanatate. de convingere. Constientizarea cresc穗da este o conditie esentiala pentru implementarea efecte negative ale factorilor profesionali de sa fie convinsi de ajutorarea problemei si de necesitatea masurilor al Toti cei interesati trebuie risc. Eforturile trebuie directionate spre cresterea nivelului de informare.2 Actiuni de аrim-ajutor psihologic�絜 caz de distres unor factori profesionali. familiale. pentru refacerea echilibrului internde organismului.dea dovada de starii de sanatate a muncitorilor este utiladiverselordeosebit pentru detectarea Supravegherea o vigilenta deosebita 絜 punerea de acord a 絜 mod dimensiuni temporale individuale.