Domeniu Documentul se refera la un studiu de caz realizat pentru personalul de la unele locuri de munca la care activitatea se desfasoara 絜 trei

schimburi.

Premisele lucrarii. Faze de lucru 1. Munca 絜 schimburi are un caracter potential �ociv� аenibil�sau �eosebit� iar identificarea acestui tip de riscuri care contribuie la eventuale fenomene de inadaptare / dezadaptare 絜 raport cu exigentele muncii 絜 schimburi alternante (si mai ales 絜 schimbul de noapte) a reliefat urmatorii factori de risc: • Principalul factor de risc, caracteristic muncii 絜 schimburi alternante este reprezentat de neconcordanta dintre ritmurile biologice si cele impuse de orarele alternante, deci 絜tre perioadele 絜 care organismul este obisnuit sa fie activ si activat si cele impuse de programul de lucru. Ritmul circadian – consta din modificari ciclice, de-a lungul a 24 de ore, a unor parametri biochimici, fiziologici, psihofiziologici si de comportament: ciclul veghe-somn; starea de activare-dezactivare, temperatura corpului, secretia hormonala, dispozitia psihica, performanta etc.

Aceasta neconcordanta duce la o permanenta defazare a ritmurilor biologice, organismul afl穗du-se 絜tr-o permanenta stare de adaptare si readaptare a acestora din urma, stare care presupune un efort deosebit, o solicitare deosebita a diferitelor sale sisteme functionale si organe, si 絜 primul r穗d a S.N.C care controleaza, comanda si coordoneaza functionarea

1

.

jocul interactional care le conjuga. loc de realizare). Activitatea.existenta sau nu a muncii de noapte . Aceste deficiente se refera la: durata prea mare a timpului de lucru zilnic si/sau saptam穗al. 絜tre timpul de lucru si timpul extraprofesional.rapiditatea alternarii . ireversibile ale starii de securitate si sanatate ca o dovada a caracterului nociv al acestui tip de constr穗geri. adesea putin sau de loc modificabili. • La toti acesti factori se mai adauga si natura activitatii. acestia actioneaza ca agresori temporali conduc穗d la dezechilibre intra si interpersonale. timpul social si timpii tehnico economici profesionali. familiala. • Constr穗gerile temporale sunt si mai intense. un mod defectuos de concepere si organizare a timpului de lucru si de odihna. continut. sistem inadecvat de rotare a schimburilor. nu gaseste strategii adecvate diferitilor timpi ficsi. regimul nerational al pauzelor (numar. ホn raport cu acest factor. sociala 絜 general. cercetarile realizate evidentiaza importanta deosebita a urmatorilor parametri ai orarelor 絜 schimburi: . ホn raport cu sistemul complex de constr穗geri temporale de natura diferita si 絜 functie de limitele capacitatilor adaptative ale organismului uman pot aparea fenomene de inadaptare/ dezadaptare. perturbarile ritmurilor biologice si mai accentuate daca la primii doi factori de risc se mai adauga si cel rezultat dintr-un regim de lucru deficitar. cu manifestari psihosomatice. 2 . Ca urmare si rasunetul efortului amintit se manifesta 絜 primul r穗d la nivel central (prin oboseala generala.fixitate sau alternanta . Individul uman trebuie sa faca fata unor constr穗geri temporale multiple si de natura diferita: profesionala. psihice si / sau comportamentale.). • Un alt factor de risc care poate afecta adaptarea individului uman la exigentele activitatilor desfasurate dupa orare alternante (inclusiv de noapte) 精 reprezinta multiplicitatea temporalitat ilor 絜 care traieste acesta. mentale si psihomotorii implica un anumit efort profesional care interconditioneaza cu cel rezultat din caracteristicile temporale ale activitatii. senzoriale.絜tregului organism. prin natura si caracteristicile ei. biologica etc. nervoasa. digestiv etc. prin exigentele adresate anumitor capacitati fizice. ホn situatia 絜 care individul nu reuseste sa se adapteze 絜 raport cu diversele constr穗geri temporale. Manifestarile la nivel somatic sunt denumite psihosomatice datorita presupusei origini neuropsihice a tulburarilor respective. marind efortul profesional si reduc穗d posibilitatile de recuperare. 絜 cazul unor forme excesive ale lipsei de concordanta intra si extratemporala. timpul psihologic. neurosenzoriala si neuropsihica. de refacere a organismului 絜 perioadele de repaus. tulburari de somn) si apoi la nivelul unor sisteme cu sensibilitate individuala (cardio-vascular. moment de amplasare. cum sunt cei impusi de munca. care supraadauga constr穗geri. pot conduce la tulburari grave. fenomene care. durata. ホn acest context apar conflicte temporale 絜tre timpul biologic.durata schimbului si 絜 special a schimbului de noapte.

nerecuperarea starii emotionale dupa o stare de stres psihic (tensiune psihica) prezenta 絜 realizarea activitatii. Din punctul de vedere al riscurilor pentru starea de sana tate fizica si mentala a personalului care lucreaza 絜 schimburi.senzoriale. mai evidenta este influenta naturii si intensitatii exigentelor sarcinii de lucru precum si a ritmurilor circadiene asupra: nivelului de solicitare. Astfel. . desi nu toate tipurile de orare 絜 schimburi ridica aceleasi probleme. biochimici. tulburarea ritmului veghe-somn. frecventa 3 . • O alta categorie de factori implicati 絜 adaptarea organismului la munca 絜 schimburi alternante se refera la factorii individuali de vulnerabilitate si/sau de rezistenta la exigentele orarelor alternante. . legata de munca omului. . aparitiei oboselii. mentale. rezultatele acestei cercetari concorda cu cele consultate din literatura de specialitate. si minim 絜tre 5-7 p.afectarea ritmurilor biologice ale unor parametri fiziologici. 2.m.pe fondul oboselii nervoase survenite pe fondul unui somn nesatisfacator – aparitia unor: perceptii deformate.imposibilitatea realizarii unei stari de relaxare profunda. . s-au 絜registrat astfel corelari reduse 絜tre evaluarea unor capacitati psihofiziologice si diferitele momente ale orarelor alternante. implic穗d eforturi diferite 絜 functie de tipul de sarcina realizata. prelucrare a informatiilor. psihici si comportamentali.m. reducerii semnificative a unor capacitati. comportamente irationale. procese si 絜susiri psihofiziologice . 絜vatare. 絜 sensul unei foarte reduse corelari 絜tre evolutia acestor indicatori si diferitele orare 絜 care lucreaza loturile de subiecti supusi investigatiilor. corelate 絜 mod normal cu ritmul circadian si av穗d 絜 general un maxim diurn si un minim nocturn: temperatura corpului cu un v穩f maxim 絜tre 4-6 a. • Referitor la functiile somnului. conduc穗d la o stare de depresie si anxietate. precum si la tulburarile de somn rezulta o serie de concluzii semnificative. Ca urmare.afectarea capacitatilor cognitive: atentie memorie. pornind 絜totdeauna de la analiza activitatilor si de la analiza si evaluarea fiecarei componente a sistemului de munca (operator uman – echipament tehnic – sarcina de lucru – mediu). fiind un colectiv de ergonomie abordeaza orice problema. din investigatiile proprii s-a confirmat implicarea importanta a tipului de sarcina 絜 procesul de adaptare a organismului uman la munca 絜 schimburi. multidimensional si sistemic. aparitie a bolilor. a bioritmurilor circadiene poate duce pe termen scurt la: .refacerea incompleta 絜 perioadele de repaus a energiei si capacitatilor consumate 絜 perioadele de activitate. iluzii sau chiar halucinatii. reducere semnificativa a unor capacitati. paranoice si eventual agresive. psihomotorii) de-a lungul schimburilor de lucru. s-au evidentiat urmatoarele: • Ca efecte pe termen scurt. . secretia de hormoni ai glandelor endocrine. investigate prin intermediul evaluarii unor indicatori psihofiziologici (capacitati. Colectivul cercetarii. specifica anumitor stadii ale somnului. relatie reflectata de nivelul solicitarilor. la efectele privarii de somn.Din cercetarile efectuate de diferite colective rezulta ca aceasta dimensiune a problemei nu este suficient avuta 絜 vedere. mai evidenta fiind relatia cu natura si exigentele sarcinii de lucru precum si cu ritmurile circadiene. luare a deciziilor..

este interesanta sau destul de stimulatoare. decizie etc. 絜 legatura cu lipsa de somn. o maladie psihosomatica . deci. vor fi mai putin afectate de pierderea somnului. . nu este at穰 masura 絜 care privarea de somn afecteaza performanta. fie printr-un sindrom digestiv. Ceea ce este surprinzator.stare generala de oboseala cronica (de surmenaj) . Rezulta. ca munca 絜 schimbul de noapte . atentie. tulburari comportamentale. Relativ simple. ca 絜cercarile de luare a unor hotar穩i complexe si rezolvarea problemelor care necesita un mare efort intelectual. chiar daca se prelungesc timp de o ora sau mai mult si chiar atunci c穗d au trecut doua-trei zile fara ca persoana respectiva sa fi dormit.un grad de efort din ce 絜 ce mai ridicat 絜 realizarea sarcinii de munca . activitatea aparatelor digestiv.afectarea ritmurilor comportamentale incluz穗d si evolutia performantelor profesionale care au. 絜 pofida complexitatii ei. emotionale (絜 principal – depresie)..cardiaca. prelucrare a informatiilor. efectele muncii 絜 schimburi reflecta acumularea 絜 timp a rezultatelor actiunii discordantei dintre orarele de munca si bioritmurile umane (biologice si psihosociale).tulburari ale comportamentului alimentar .m. activitatea creierului (ritmurile EEG). dar 絜 sarcini scurte si simple ele pot creste 絜 cursul dupa amiezii. indicatorii obiectivi ai starii de sanatate fizica si mentala. de asemenea. un minim 絜tre 2-5 a.fixa (permanenta) sau alternanta. pe termen scurt. 絜 timp ce 絜 raport cu sarcini care necesita memorare ram穗 maxime 絜ainte de amiaza. prelucrarile datelor obtinute se fac 絜 raport cu ansamblul lotului investigat si astfel se pierd anumite tendinte. efectele se fac simtite si sunt reflectate de: pl穗gerile subiective ale personalului.). poate favoriza. 絜 mod normal. tulburari de somn.tulburari mentale si psihice: cognitive (de memorie. • Pe termen lung. variabilitatea intrasi interindividuala este mare. Activitatile care implica 絜vatarea sau calcularea. Pe termen lung 絜sa. sarcinile repetitive vor fi afectate cel mai mult. indicatorii obiectivi ai performantelor profesionale. pot ram穗e complet neafectate. c穰 gradul 絜 care influenta acestei lipse poate fi 絜vinsa.tulburari psihosomatice . tulburari ale vietii de relatie (familiale si sociale). Aceste efecte pe termen lung se refera la: . Probabil ca. care se exprima fie printr-un sindrom psihonevrotic. capacitatile adaptative si compensatorii ale fiintei umane mascheaza efectele negative ale schimbarii orarelor de munca sau ale unor orare fixe aflate 絜 neconcordanta cu cele biopsihosociale. respirator etc. • Printr-o mediere esentialmente biologica. cu o simptomatologie corespunzatoare: 4 . se poate considera ca munca 絜 schimburi (caracterizata ca o constr穗gere temporala) exercita o actiune asupra ritmurilor biologice ale organismului si induce tulburari psihice. prin dereglari permanente ale hipotalamusului. daca munca. Exemplele arata manifestari aproape nemodificate fata de ivirea unor slabe semnale 絜t穃platoare sau 絜 cazul unei actiuni repetate si simple prin care se iau decizii. iar cele situate la celalalt capat al scalei.tulburari de somn .

psihosomatice si comportamentale. tulburari de caracter de tip agresiv sau depresiv. ca urmare a discordantei dintre perioadele de timp profesional 絜 raport cu ritmurile generale ale vietii sociale si familiale. ci si la o anumita stare de tensiune psihica. tulburari de somn. Tulburarile de ritm veghesomn printre care si cele datorate muncii 絜 schimburi si av穗d la baza schimbarea ritmurilor biologice – sunt incluse 絜 tulburarile de somn. de prevenire a tulburarilor mentale. extraprofesionale si individuale a fost urmata de implementarea unor categorii de ma suri preventive. de conservare a starii de confort si securitate si de sanatate fizica si mentala. sunt 絜 acelasi timp un simptom major al depresiei mentale ca o 杜aladie de ritm biologic� De fapt este vorba de tulburarile psihice provocate de disritmia exogena. tulburarea imaginii despre sine). conduc穗d nu numai la perturbarea vietii de familie si sociale cu aparitia unor conflicte.simptome psihonevrotice (iritabilitate. si caracterizata printr-un sindrom depresiv. deficiente de concentrare si o tendinta crescuta la accidente. 5 . • Tulbura rile de somn reprezinta o categorie de efecte careia i se acorda o atentie speciala ele fiind rezultat al orarelor alternante dar si cauza a unora dintre celelalte tulburari care apar la categoriile de personal care lucreaza 絜 schimburi. din contra. insomnie cu somnolenta ulterioara. si mai ales 絜 schimb de noapte. exista o anumita stare de activare a organismului. caracteristica perioadei nocturne si perturbarea somnului 絜 perioada diurna c穗d. anxietate. tulburari digestive. 絜 cazul muncii 絜 schimburi. la o crestere a nivelului de anxietate si la o alterare a imaginii despre sine . depresie. de evitare /reducere a factorilor de risc. Ca urmare este afectata 絜deplinirea rolurilor familiale si sociale extraprofesionale. oboseala cronica. ci si o perturbare a vietii de relat ie. Identificarea riscurilor profesionale. Unii autori considera ca tulbura rile de somn a caror frecventa este ridicata la lucratorii 絜 schimburi. nu se produce doar o defazare a ritmurilor biologic cu rasunet somatic si neuropsihic. care este o entitate biopsihosociala. oboseala persistenta. iar manualele de psihiatrie includ ca simptome ale acestor tulburari: tulburarile cronice de somn. pe fondul starii de activare redusa. ホn cazul lucra torilor de noapte (dupa orare fixe sau alternante) se vorbeste de 渡evroza celor care lucreaza noaptea� ca fac穗d parte (din punct de vedere profesional) din categoria nevrozelor profesionale. impusa prin orarul de lucru. de asemenea cu rasunet si 絜 plan somatic si neuropsihic 3. La individul uman. Drept cauza a acestei 渡evroze profesionale�se considera efortul 絜 exces. iar din punct de vedere stiintific din cea a 菟seudonevrozelor de situatie� caracterizata prin triada simptomatica caracteristica celor din urma: astenie matinala.

Pornind de la datele obtinute 絜 etapa de identificare a riscurilor si a factorilor de risc. tehnologic si biologic) a zilei de lucru pentru fiecare schimb 絜 parte si 絜 special pentru schimbul de noapte.ajutarea. precum si de la prevederile legislative referitoare la organizarea timpului de lucru 絜 activitatile vizate si 絜 functie de specificul 絜treprinderii. Actiuni de eliminare / reducere a factorilor profesionali si individuali de risc 絜 activitatile 絜 schimburi alternante Aceasta categorie de actiuni se refera 絜 primul r穗d la cele care urmaresc eliminarea sau reducerea factorilor profesionali de risc ce apar 絜 timpul realizarii activitatilor care se desfasoara 絜 mai multe schimburi. armonizata cu legislatia UE. .evitarea situat iilor de suprasolicitare si de stres prin eliminarea sau reducerea factorilor profesionali de risc.realizarea 絜 cadrul activitatii de selectie profesionala a eliminarii factorilor individuali de risc prin 絜laturarea indivizilor cu contraindicatii fizice si psihofiziologice (variabile individuale de vulnerabilitate 絜 raport cu exigentele temporale ale muncii 絜 schimburi. cu rezultatul identificarii riscurilor.optimizarea regimului pauzelor (numar.optimizarea modului de alternare a schimburilor. . . si actiunile preventive au fost 絜dreptate 絜 doua directii mari: . . al procesului tehnologic. platit. masuri adaptate conditiilor particulare unitatii contin doua grupe mari de actiuni. continut.asigurarea timpului necesar de repaus zilnic si saptam穗al.fixarea numarului corespunzator al zilelor de concediu de odihna anual. al sarcinilor de munca s-au stabilit masuri specifice pentru: . mai ales ale muncii de noapte) si preferarea celor care prezinta capacitati de rezistenta la exigentele muncii 絜 schimburi. durata.asigurarea tuturor conditiilor de protectie a securitatii si sanatatii personalului. . . de tulburare a starii de sanatate rezulta din interactiunea deficitara a factorilor profesionali si a factorilor individuali. corespunzator naturii activitatii.asigurarea conditiilor necesare evaluarii starii de sanatate a lucratorilor de noapte si trecerea acestora 絜 activitati de zi. programul de masuri de eliminare /reducere a factorilor de risc profesional care trebuie 絜treprinse la nivel de 絜treprindere.asigurarea unor garantii 絜 conditiile fixate prin legislatie si / sau acorduri.Solutii ホn conformitate cu baza legislativa de la nivel national. 6 . momentul introducerii). atunci c穗d starea sanatatii lor o cere.stabilirea duratei optime (din punct de vedere tehnico . 絜 special al celor de noapte atunci c穗d acest lucru este posibil. . de dezechilibrare. Av穗d 絜 vedere ca starile de stres. . . 1. . conventii colective. sustinerea personalului pentru a face fata factorilor si situat iilor de risc imposibil de eliminat.economic.eliminarea sau restr穗gerea activitatilor 絜 trei schimburi. 絜 cazul lucratorilor confruntati cu riscuri legate de desfasurarea activitatilor 絜 timpul noptii.

modalitati prin care individul controleaza 絜 permanent actualizata (de �oping� reprezinta comportamentali si fiziologici. ホn legatura cu aceasta tehnici.pentru sanatate si securitate. de convingere. este necesara importanta lor.dea dovada de starii de sanatate a muncitorilor este utiladiverselordeosebit pentru detectarea Supravegherea o vigilenta deosebita 絜 punerea de acord a 絜 mod dimensiuni temporale individuale. c穰 si a sanatatii 絜 munca.profesionala au un rol important 絜 recunoasterea si controlul factorilor Serviciile de sa natate . exercitiile fizice.identifice nocivitatile. precoce a efectelor capacitatea de a gasi strategii potrivite pentru a face fata unor timpi ficsi. Trebuie abordat sistemuleficace de adaptare la acesti factori. metoda de terapie comportamentalalocurile de munca. de a asigura ca si de desensibilizare. Masurile de control nu pot fi aplicate prin abordarea simpla a unui singur factor. ホn primul r穗d. Cele care vizeaza factorii de suprasolicitare si distres trebuie 絜corporate 絜 activitatile diverse care urmaresc organismului. pentru a putea sa: . Este necesar sa se intervina eficient si sistematic la nivelul 絜treprinderii.Stabilirea acestor masuri a fost adaptata specificului fiecarei activitati si loc de munca. al domeniul securitatii si sanatatii profesionale si al autoritatilor publice. 2. Av穗d 絜 vedere faptul ca prima cale de lupta 絈potriva riscurilor si factorilor de risc pentru sanatatea si securitatea 絜 munca nu poate duce la eliminarea totala a factorilor si situatiilor care suprasolicita si / sau streseaza personalul. de asemenea. de si eficace. solutie. care prevad ca echilibrului individ – exigente profesionale: tehnici de relaxare. Specialistii existenti la nivelul 絜treprinderii trebuiede 絜treprindere trebuie. Ele au rolul de a face legatura 絜tre cercetare si practica si de a plasa factorii de stres 絜 actiunea factorilor de risc. ergoterapia. necesari: factorii si situatia stresanta / suprasolicitanta. psihosociali si de stres at穰 絜 .2 Actiuni de аrim-ajutor psihologic�絜 caz de distres unor factori profesionali. asemenea eficienta. regimul alimentar. strategii care-i ajuta sa faca 7 8 . Actiuni de sprijinire a personalului 絜 adaptarea sa la exigentele temporale ale muncii 絜 schimburi. 絜 evaluarea si 絜 elaborarea de masuri preventive care trebuie aplicate. profesionale. . cu 絜deplinirea de catre cei care angajeaza a obligatiilor pe care le au 絜 domeniul securitatii si sanatatii 絜 munca. sigur control 絜 primul r穗d. impusi. fata diverselor probleme cu care se confrunta. ホn aceste situatii. constientizare. 2. . sa fie Specialistii 絜 securitate profesionala de la nivel sa ajute categoriile de personal expuse la riscuri profesionale sa-si formeze strategii de adaptare corespunzatoare factorilor si situatiilor suficient de bine pregatiti pentru a 絜telege importanta complexului de factori profesionali de risc. interiorizare la nivelul ansambluluidoua subgrupe.deturneze munca. desi s-au luat masuri. echipele tehnice.obtina un timp аentru sine� perspectiva securitatii 絜 munca. Datorita naturii multidimensionale/multicauzale a problemelor de sanatate ca urmare a actiunii 2. psihosociali. pentru refacerea echilibrului internde organismului. exigente (interne sau externe) precum si propriile resurse de detectarea timpurie a alterarii starii de sanatate. factorilor singurafie de formare a unor ホn situatiile 絜 care. fie de reducere a printr-o de risc.si introdusaalecombinatie negative asupra strategii de munca (abordare sistemica) apar semne o unor efecte de strategii. se actioneaza prin intermediul tehnicilor de аrim-ajutor optimizarea conditiilor de munca. el trebuie 絜vatat si ajutat sa-si formeze strategii de adaptare la factorii si problemele respective (denumite strategii de �oping�. Constientizarea cresc穗da este o conditie esentiala pentru implementarea efecte negative ale factorilor profesionali de sa fie convinsi de ajutorarea problemei si de necesitatea masurilor al Toti cei interesati trebuie risc.1 Actiuni de formare reprezinta o de adaptare la Personalul care se Formarea si informarea grupurilor interesate a strategiilorcerinta de baza. ホn al doilea r穗d. pentru refacerea starii de rasp穗dire eficienta a unui comportament normal. Strategiile de adaptare a indicatorilor psihologici.aiba negative asupra starii de sanatate. 絜 recunoasterea factorilor profesionali a face fata acestora. procesele de munca sa fie sigure si fara riscuri Masurile trebuie sa includa forta pe care o creeaza cooperarea dintre cei care angajeaza si muncitori. este necesara o abordare multidisciplinara. sunt necesare si masuri de protejare si sustinere a acestuia. specialistilor 絜 Aceasta categorie de actiuni se refera la angajatilor. responsabilitatea celor care angajeaza si conduc 絜treprinderile. atunci c穗d totusi anumiti indivizi prezinta o serie de simptome obiective sau subiective care indica interventiilor practice. Eforturile trebuie directionate spre cresterea nivelului de informare. a mediului si a sanatatii muncitorilormai multor metode si psihologic 絜 caz de distres� trec穗du-se la alegerea si aplicarea uneia sau a 絜 ansamblu. Este necesara o confort si sanatate sia informatiilor si o activitate. stresante / suprasolicitante specifice muncii 絜 schimburi. sociale. completa. exigentele profesionale ocupa de sanatatea 絜 munca are nevoie de pregatire pentru o cunoastere tot mai buna. familiale. reamintite prevederile legislative europene interior al organismului si a este trebuie av穗d ca scop final refacerea echilibrului si nationale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful