CUPRINS

CAPITOLUL 1: ANALIZA ACTIVITATII DE PRODUCTIE.......................2

1.1. Conceptul de productie...........................................................................2
1.2. Tipologia productiei................................................................................2
1.3. Indicii de realizare ai programului de productie.....................................6
1.3.1. Analiza produţiei fizice.....................................................................6
1.3.2. Analiza calităţii producţiei..............................................................10
CAPITOLUL 2: ANALIZA ACTIVITĂŢII DE COMERCIALIZARE........13
2.1. Analiza cifrei de afaceri........................................................................13
2.2. Analiza valorii adăugate........................................................................18
CAPITOLUL 3: ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE.....................24
ŞI COMERCIALIZARE S.C. ADESGO S.A.................................................24
3.1. Prezentarea generala a firmei................................................................24
3.1.1. Date generale...................................................................................24
3.1.2. Scurt istoric.....................................................................................24
3.1.3. Distribuitori.....................................................................................25
3.1.4. Structura organizatorica..................................................................26
3.2. Analiza activităţii de producţie la SC Adesgo SA................................28
3.3. Analiza activităţii de comercializare la la SC Adesgo SA....................31
CONCLUZII SI PROPUNERI........................................................................45
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................49

1
 CAPITOLUL 1: ANALIZA ACTIVITATII DE PRODUCTIE

1.1. Conceptul de productie

Întreprinderile productive îsi realizeaza functiunea de productie prin

desfasurarea în bune conditii a procesului de productie.
Procesul de productie contribuie atât la obtinerea diferitelor produse,
lucrari si servicii, cât si la crearea unui ansamblu de relatii de productie între
persoane ce concura la realizarea acestuia.1
Conceptul de proces de productie poate fi definit prin totalitatea
actiunilor constiente ale angajatilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul
diferitelor masini, utilaje sau instalatii asupra materiilor prime, materialelor
sau a altor componente în scopul transformarii lor în produse, lucrari sau
servicii cu anumita valoare de piata.
În cadrul unui proces de productie componenta principala o constituie
procesele de munca iar în anumite ramuri industriale la acestea se adauga si
anumite procese industriale. Tinând seama de aceste componente, conceptul
de proces de productie mai poate fi definit prin totalitatea proceselor de
munca si a proceselor naturale ce concura la obtinerea produselor sau la
executia diferitelor lucrari sau servicii.
Procesul de productie poate fi abordat si sub raport cibernetic, ca un
proces destinat sa transforme un set de elemente denumite iesiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de productie poate fi
definit prin trei componente: 2
- intrari;
- iesiri;
- realizarea procesului de productie.
Componenta principala a procesului de munca poate fi definit prin
actiunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munca asupra diferitelor materii
prime, materiale sau alte componente în vederea transformarii lor în bunuri
economice.

1.2. Tipologia productiei

Componentele procesului de productie pot fi clasificate dupa mai multe

criterii:

1
Bărbulescu C., Bâgu C. – „Managementul producţiei”-, vol. I şi II, Editura Tribuna Economică, Bucureşti,
2001
2
Stark L., Pantea I. M. – “Analiza situaţiei financiare a firmei”-, Editura Economică, Bucureşti, 2001

2
 - în raport cu modul în care participa la executarea diferitelor produse,
lucrari sau servicii în procesul de munca ce constituie principala componenta
a unui proces de productie sunt:
a) procesele de munca de baza prin care se înteleg acele procese care au
ca scop transformarea diferitelor materii prime si materiale în produse, lucrari
sau servicii care constituie obiectul activitatii de baza a întreprinderii;
b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigura
obtinerea unor produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de
baza a întreprinderii, dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a
proceselor de munca de baza;
c) procesele de munca de servire au ca scop executarea unor servicii
productive care nu constituie obiectul activitatii de baza sau activitatii
auxiliare dar care prin realizarea lor conditioneaza buna desfasurare atât a
activitatii de baza, cât si a celor auxiliare.
- procesele de productie se mai pot clasifica si în raport cu modul este
executie, dupa care sunt:
a) procese manuale;
b) procese manual mecanice;
c) procese de aparatura.
- în raport cu modul de obtinere a produselor finite din materii prime:
a) procese de munca directe - atunci când produsul finit se obtine ca
urmare a efectuari unor operatii succesive asupra aceleeasi materii prime;
b) procese sintetice - atunci când produsul finit se obtine din mai multe
feluri de materii prime dupa prelucrari succesive;
c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se obtine
o gama larga de produse.
- în raport cu natura tehnologica a operatiilor efectuate:
a) procese chimice,
b) procese de schimbare a configuratiei sau formei,
c) procese de ansamblu,
d) procese de transport.
- în raport cu natura activitatii desfasurate:
a) procese de productie propriu-zise formate din diferite operatii
tehnologice,
b) procese de depozitare sau magazinaj,
c) procese de transport.
Diferitele procese si operatii elementare se reunesc într-un anumit mod
formând un flux de productie specific fabricarii diferitelor produse sau
executarii diferitelor lucrari sau servicii.
Conceptul de productie are o acceptiune complexa, ceea ce necesita o
abordare dupa diferite criterii:
a) dupa natura productiei se deosebesc:
- întreprinderi care furnizeaza servicii,

3
 - întreprinderi care îsi realizeaza productia prin montaj,
- întreprinderi care fabrica produse prin transformarea materiilor prime
si a materialelor.
În prima categorie intra prestarile de servicii sau prestarile de ordin
intelectual care nu se concretizeaza într-un produs material.
În a doua categorie intra acele întreprinderi care efectueaza numai
operatiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le
achizitioneaza de la alte întreprinderi.
În a treia categorie intra întreprinderile care obtin produse prin
transformarea materiilor prime si a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau
instalatii.

b) Sub raportul continuitatii desfasurarii lor, procesele de productie se

pot clasifica:
- procese de productie discontinue, adica procese de productie
neliniare, ce se caracterizeaza prin aceea ca produsele se obtin prin prelucrari
succesive la diferite locuri de munca grupate în ateliere sau sectii de
productie, iar productia discontinua este o productie fabricata pe laturi de
unicat si productie de masa;
- procese de productie continue, a caror productie este de tip liniar si se
caracterizeaza prin faptul ca procesul de prelucrare a materiilor prime si
materialelor nu se întrerupe între doua locuri de munca consecutive si necesita
stocaje intermediare între posturi.
Productia de tip continuu se realizeaza pe linii tehnologice sau de
fabricatie caracterizate printr-o viteza regulata de transformare si de transfer si
cu aprovizionare continua.

c) Dupa tipurile de fabricatie care definesc relatiile întreprindere-client:

- fabricatia pe comanda ce se caracterizeaza prin faptul ca produsul nu
se executa decât dupa primirea unei comenzi ferme care stabileste felul
produsului, cantitatea, calitatea si termenele de executie;
- fabricatia pe stoc, ce se caracterizeaza prin faptul ca produsele se
executa fara a se cunoaste cumparatorii, produsele putând fi comandate
imediat de clienti;
- fabricarea mixta reprezinta o varianta a productiei la comanda,
întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta în
mod operativ la comanda beneficiarilor.
Conducerea si organizarea activitatii de productie din cadrul
întreprinderii se afla într-o dependenta directa fata de tipul productiei.
Prin tip de productie se întelege o stare organizatorica si functionala a
întreprinderii, determinata de nomenclatura produselor fabricate, volumul
productiei executate pe fiecare pozitie din nomenclatura, gradul de
specializare a întreprinderii, sectiilor si locurilor de munca, modul de

4
deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de
munca la altul.
În practica se disting 3 tipuri de productie:
- tipul de productie în serie,
- tipul de productie în masa,
- tipul de productie individual.
Tipul de productie preponderent ce caracterizeaza o întreprindere
impune metodele si tehnicile de organizare a productiei de baza auxiliare si de
servire precum si modul de pregatire a fabricatiei noilor produse de evidentasi
control a activitatii productive.
Tipul de productie în masa este caracteristic întreprinderilor care
fabrica o gama redusa de tipuri de produse iar fiecare tip de produs se executa
în cantitati foarte mari, adica în masa.3
În conditiile acestui tip de productie are loc o specializare a
întreprinderii în ansamblu sau pe sectii si ateliere pâna la nivelul locurilor de
munca.
La acest tip de productie deplasarea produselor de la un loc de munca la
altul se face în mod continuu, de regula bucata cu bucata, folosindu-se în
acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte mecanizate si
automatizate.
Prin caracteristicile sale, tipul de productie în masa creeaza conditii
pentru automatizarea productiei si organizarea ei sub forma de linii
tehnologice în flux.
Tipul de productie în serie caracterizeaza întreprinderile care fabrica o
gama mai larga de produse în cantitati mari, mijlocii sau mici.
În raport cu nomenclatura produselor fabricate si marimea seriilor de
fabricatie precum si gradul de specializare a sectiilor, atelierelor si a locurilor
de munca, acesta poate fi mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea
produselor de la un loc de munca la altul se face în catitati egale cu marimea
lotului de transport.
Pentru deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se folosesc
mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari si cu mers
discontinuu în cazul unor serii mici de fabricatie.
La întreprinderile caracterizate prin tipul de productie în serie
amplasarea diferitelor masini si utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii
de productie în flux.

Tipul de productie individual4

3
Tutui D., Tomescu N., Negescu M. – „Analiză economico-financiară: note de seminar”-, Ed. ASE,
Bucureşti, 2001
4
Vintilă G. – “Gestiunea financiară a întreprinderii” – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997

5
 Întraprinderile caracterizate prin acest tip de productie executa o gama
foarte larga de produse, fiecare fel de produs fiind unicat sau executându-se
îan cantitati foarte reduse.
În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele sectii, ateliere si
locuri de munca sunt organizate dupa principiul tehnologic, folosind masini,
utilaje si forta de munca cu caracter universal pentru a fi adaptate rapid la
executia unei varietati de feluri de produse în conditii de eficienta economica.
O alta caracteristica a acestui tip de productie o constituie faptul ca
produsele sau piesele se deplaseaza de la un loc de munca la altul bucata cu
bucata sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport
cu mers discontinuu.
Datorita caracterului de unicat al produselor sau agamei largi de
produse, pregatirea tehnica a fabricatiei nu este la fel de detaliata ca la tipul
productiei în masa.

1.3. Indicii de realizare ai programului de productie

1.3.1. Analiza produţiei fizice

Analiza realizării programului de fabricaţie pe sortimente şi pe total

societate:
Conceptual, producţia fizică reprezintă totalitatea valorilor de
întrebuinţare rezultate din activitatea productivă şi destinate consumului
intermediar sau final.
Pentru desfăşurarea normală a activităţii economice este necesar ca
orice întreprindere săîşi stabilească un program de fabricaţie aferent unui
interval variabil de timp, prin care să aibă certitudinea că îşi va onora integral
obligaţiile contractuale faţă de clienţii săi.
Programul de fabricaţie de realizează pe subdiviziuni organizatorice,
echipe, secţii, etc. Şi ia în calcul capacitatea de producţie a agantului
economic.
Gradul de îndeplinire a programului de fabricaţie permite formularea
unor concluzii referitoare la fundamentarea acestuia la capacitatea factorilorde
decizie de anticipare a activităţii întreprinderii. Pentru caracterizarea gradului
de îndeplinire a programului de fabricaţie se utilizează:5
 Indicii individuali de îndeplinire a programului de producţie;
 Coeficientul mediu de sortiment;
 Coeficientul de nomenclatură.
Indicii individuali de îndeplinire a programului evidenţiază măsura în
care previziunile au fost respectate pe sortimente şi pe total ăroducţie.

5
Aurel Isfanescu, Vasile Robu, Anca Maria Hristev, Camelia vasilescu, „Analiza economico-financiară”

6
 Coeficientul de sortiment (KS) – oferă o imagine de ansamblu asupra
gradului de realizarea a programului de fabricaţie pe sortimente la nivelul
societăţii comerciale.
Principiul determinării acestui coeficient este al necompensării unor
neîndepliniri de program la unele sortimente cu depăşirile înregistrate la alte
sortimente. În condiţiile unei cereri nemodificate faţă de program, depăşirile
de producţie fabricată la unele sortimente semnifică o creştere a stocurilor
întreprinderii deci o imobilizare de resurse iar o nerealizare a producţiei
planificate la diferite sortimente presupune o onorare parţială a obligaţiilor
contractuale, cu consecinţe negative asupra activităţii economice viitoare.
Mărimea maximă a coeficientului de sortiment este 1. În practică apar
două situaţii:
a) Ks = 1, în următoarele situaţii:
 Când programul de fabricaţie a fost realizat la toate sortimentele în
proporţie de 100%;
 Când programul de fabicaţie a fost realizat şi depăşit la toate
sortimentele, indiferent de proporţia de realizare.
b) Ks < 1, în următoarele situaţii:
 Când programul de fabricaţie a fost realizat şi depăşit pe total, dar cel
puţin la un sortiment nu s-a realizat nivelul prevăzut;
 Când programul de fabricaţie nu a fost realizat atât pe total, cât şi pe
sortimente, indiferent de proproţia de nerealizare.

Relaţiile de determinare a coeficientului de sortiment sunt:

1)

2)

3)

în care:
 - valoarea producţiei recalculată în limita prevederilor,
determinată prin compararea valorii realizate pe produse cu valoarea
prevăzută şi luarea în calcul a valorii minime;
 - ponderea prevăzută a sortimentelor la care nu s-a realizat
programul;
 - ponderea prevăzută a sortimentelor la care s-a realizat/depăşit
programul;
 - indicele de îndeplinire a prevederilor la sortimentele luate în
calcul;
 - suma abaterilornegative pe sortimente.

7
 Coeficientul de nomenclatură ( ) arată numărul de produse
(sortimente) la care nu s-a respectat programul de fabricaţie.

Relaţia de calcul este :

în care :
 N – numărul total de produse/sortimente existente în nomenclator ;
 n – numărul de produse/sortimente la care nu s-a realizat programul
de fabricaţie.

Analiza structurii producţiei :

Relizarea programului de producţie în proporţii diferite pe sortimente
(abateri de la program) generează modificări şi în structura acesteia
evidenţiate prin modificarea ponderilor pe care le deţin diferite sortimente din
nomenclatorul de fabricaţie în volumul total de activitate.
Procedee specifice de analiză a structurii producţiei sunt:6
 ponderile (greutăţile specifice);
 coeficentul mediu de structură (asortiment).
Compararea ponderilor efective cu cele programate ale fiecărui
sortiment arată măsura în care s-a respectat structura iniţială a programului de
producţie.
Caracterizarea intesnităţii modificării structurii producţiei se realizează
pe baza coeficientului mediu de structură ( ) determinat prin relaţiile :
1)
unde :
 - abaterea negativă a ponderii pe sortimente/produse;
2)

Utilizarea acestui model impune parcurgerea următoarelor etape:

a. recalcularea producţiei prevăzute conform structurii prevăzutee, fie
prin aplicarea ponderii prevăzute a fiecărui sortiment la valoarea totală
realizată fie prin înmulţirea indicelui mediu de realizare a programului de
prooducţie cu valoarea prevăzută a fiecărui sortiment;
b. determinarea valorii producţiei realizate în contul structurii
programate prin compararea valorii efective pe fiecare sortiment cu cea
recalculată, luându-se în calcul valoarea minimă.

6
Stancu I., - “Finanţe. Teoria pieţelor financiare, finanţele întreprinderilor, analiza şi gestiunea financiară”-,
Editura Economică, Bucureşti, 1997

8
 Analiza corelată a coeficientului de structură cu coeficientul de
sortiment:
Modificarea structurii producţiei se va reflecta în toţi indicatorii
economico-financiari determinaţipe baza acesteia:
1. Rata eficieţei costurilor aferente exploatării:

unde:
 q – producţia obţinută destinată vânzării;
 c – costul unitar de producţie;
 p – preţul mediu de vânzare.
2. Profitul de exploatare aferent producţiei fabricate:

unde:
 - producţia fabricată destinată vânzării;
 - profitul la 1 leu venituri din exploatare sau la 1 leu produţie
vândută;
 - profitul recalculat în funcţie de structura efectivă a producţiei,
respectiv: =1-
3. Eficienţa activelor de exploatare:
, unde: AE – active de exploatare;
4. Eficienţa activelor fixe:
, unde: AF –active fixe;
5. Eficienţa activelor circulare:
, unde: AC –active circulante;
6. Rata rentabilităţii resurselor consumate:

7. Rata rentabilităţii comerciale:

8. Eficienţa capitalului permanent:

, unde: - capitalul permanent

9. Alţi indicatori de performaţă.

9
 1.3.2. Analiza calităţii producţiei
Calitatea reprezintă gradul în care un produs sau serviciu, prin
totalitatea caracteristicilor tehnice, ecconomice, sociale şi de exploatare,
satisface nevoia pentru care a dost creat.
Îmbunătăţirea calităţii producţiei reprezintă un obiectiv esenţial al
oricărei societăţi deoarece permite creşterea performanţelor economico-
financiare, a competitivităţii şi consolidarea poziţiei de piaţă a întreprinderii.
Caracterizarea calităţii producţiei se realizează prin utilizarea unui
sistem de indicatori, principalele modalităţi de analiză fiind:7
a. Coeficientul echivalenţei tehnice sau al parametrului unic prin care
însuţirile calitative ale unui produs sunt reduse la una singură, aceea care
interesează pe beneficiar;
b. Dinamica refuzurilor din partea beneficiarilor prin determinarea
ponderii produselor refuzate în totalul producţiei livrate;
c. Dinamica reclamaţiilor din partea beneficiarilor prin determinarea
numărului de reclamaţii sau valoarea produselor reclamate, într-o perioadă de
timp;
d. Dinamica cheltuielilor cu remedierile în termne de garanţie
exprimată ca sumă absolută sau ca nivel ce revine la 1 milion (1 miliard) lei
producţie;
e. Indicatorii tehnico-economici specifici fiecărei ramuri;
f. Alte modalităţi.
În apreciarea eficienţei activităţii economice o deosebită importanţă o
prezintă analiza calităţii producţiei diferenţiate pe clase de calitate.Aceasta se
poate realiza pe produs sau la nivel de întreprindere.
Principalele criterii care stau la baza grupării produselor pe clase de
calitate sunt:
 Calitatea materiei prime folosite;
 Procedeele tehnologice utilizate pentru prelucrarea materiilor prime;
 Abaterile de la normele interne care reglementeză parametrii de
calitate ai produselor respective.

Analiza calităţii la nivelul unui produs:

Se realizează prin:
a. Coeficientul mediu de calitate ( ), stabilit conform modelului:
sau ,
în care:
 - coeficientul mediu de calitate;

7
D.Mărgulescu, “Analiză economico-financiară a societăţilor comerciale”, Tribuna economică, Bucureşti,
1994

10
  - structura producţiei fabricate pe clase de calitate;
 - coeficientul clasei de calitate “i”;
 - cantitatea fabricată din clasa de calitate “i”.
b. Coeficientul mediu de calitate stabilit pe baza coeficienţilor de
echivalenţă:
sau ,
în care:
 - coeficientul de echivalenţă al clasei de calitate “i” stabilit ca
raport între preţul unitar al produsului din clasa de calitate “i” şi preţul de
vânzare al produsului de calitate superioară.
c. Procedeul preţului mediu ( ):
sau ,
în care:
 - preţul unitar al produselor din clasa de calitate “i”.
În ceea ce priveşte primele două procedee, situaţia este apreciată
favorabil când coeficientul mediu de calitate înregistrează valori apropiate de
1 (clasa I de calitate).
Prin intermediu preţului mediu de vânzare, când se asistă la
o înbunătăţire a calităţii producţiei faţă de perioada precedentă în care:
- preţul mediu al perioadei curente;
- preţul mediu al bazei de comparaţie.

Analiza calităţii la nivel de întreprindere:8

La nivel de întrerpindere, relaţiile de determinare analitică a calităţii
sunt:
a. coeficientul mediu generalizat al calităţii :
,
în care:
 - structura producţiei fabricate pe tipuri de produse;
 - coeficientul mediu de calitate pe produse.
b. Poderea produselor de
calitate superioară în
valoarea totală a =
*100
produselor diferenţiate
pe calităţi

8
Mihai I. (coord.), - “Analiza asigurării şi utilizării resurselor de muncă ale agenţilor economici” –, Institutul
de Studii Economice “Performer Consult” S.A., Editura Mirton, Timişoara, 1997

11
 Apropierea de 1 a coeficientului mediu generalizat al calităţii relevă o
situaţie favorabilă pentru activivtatea întreprinderii. Valoarea celui de-al
doilea indicator – ponderea produselor de calotate superioară în valoarea
totală a produselor diferenţiate faptul că societatea realizează şi
comercializează cu preponderenţă produse de calitatea I.

CAPITOLUL 2: ANALIZA ACTIVITĂŢII DE

COMERCIALIZARE

12
 2.1. Analiza cifrei de afaceri

Conceptual cifra de afaceri poate fi abordată ca: cifră de afaceri totalî,

cifră de afaceri netă, cifra de afaceri medie, cifră de afaceri marginală, cifră de
afaceri critică.9

Analiza evoluţiei în timp a cifrei de afaceri:

Aprecierea dimensiunii activităţii economice a unui agent economic şi
a modificării acesteia în timp este absolut obligatotrie pentru procurarea şi
asigurarea resurselor viitoare necesare îndeplinirii obiectivelor propuse.
Analiza evoluţiei în timp a cifrei de afceri se realizează cu ajutorul
mărimilor absolute, indicilor de dinamică şi a ritmutilot medii. În condiţiile
unei economii de piaţă instabile, pentru o apreciere reală a rezultatelor
întreprinderii, se impune corectarea valorilor curente ale indicatorilor
economici cu indicele mediu al preţurilor în scopul eliminării efectului
inflaţiei, factor exogen care nu reflectă efortul propriu al unităţii economice.

Astfel:
 Cifra de afaceri reală se determină pe baza relaţiei:
CAc
CAr  ,
Ip

unde:
o CAc - cifra de afaceri curentă (statistică);
o CAr - cifra de afaceri reală;
o I p - indicele mediu al preţurilor.
 Rata reală de creştere a cifrei se determină pe baza relaţiei:

9
Maria Niculescu – Diagnostic global strategic, Editura Economică, Bucureşti, 1997

13
  1  Rc 
R reala    1100 ,
1 R 
 p 

unde:
o Rc - rata de creştere a cifrei de afaceri curente;
o R p - rata de creştere a preţurilor.

Analiza structurii cifrei de afaceri:

Analiza structurală a cifrei de afaceri pe tipul de activităţi, sortimente,
clienţi, ciclu de viaţă a produselor, pieţe de desfacere, etc. este nu numai
recomandată ci şi necesară, deoarece ea permire luarea unor decizii obiective
care să conducă la maximizarea efecteelor obţinute în raport cu eforturile
depuse. Practic, nu toate variabilele unui anumit criteriu deţin acelaşi
coeficeint de semnificaţie în obţinerea rezultatelor economice şi în consecinţă
politica strategică a unităţii trebuie să ia în considerare aceste aspecte în
scopul eficientizării activităţii.10

Metode de analiză a structurii de afaceri:

Din punct de vedere metodologic, analiza structurii cifrei de afaceri se
realizează prin:
1) mărimile relative de structură;
2) coeficientul de concentrare Gini-Struck (G);
n  g i2  1
G ,
n 1

unde:
 g i - ponderea activităţii “i” în cifra de afaceri;
 n – numărul de termeni ai seriei.
Coeficientul de concentrare G poate lua valori în intervalul [0,1],
seminficaţia fiind următoarea:
10
Aurel Isfanescu, Vasile Robu, Anca Maria Hristev, Camelia vasilescu, „Analiza economico-financiară”

14
 o când G → 1, rezultă că în structura activităţii câteva produse
contribuie în cea mai mare proporţie la realizarea cifrei de afacrei;
o când G → 0, rezultă că în structura activităţii, majoritatea produselor
deţin ponderi aproximativ egale în cifra de afaceri.
n

3) Indicele Herfindhal: H   g i ,
2

i 1

unde:
 g i - pondrea activităţii “i” în cifra de afaceri;
 n – numărul de termeni consideraţi.
Interpretarea rezultatelor este similară cu cea a coeficientului Gini-
1 
Struck cu precizarea că intervalul de valori este  ,1 .
n 

4) Metoda ABC este utilizată în pricipal pentru analiza structurii cifrei

de afaceri pe produse, clienţi, furnizori. Literatura de specialitate evidenţiază
fatul că produsele comercializate contribuie în proporţii diferite la realizarea
cifrei de afaceri a unei întreprinderi. În acest sens se dinstig trei grupe de
produse:
 Grupa A: 10 – 15% din număril de produse realizează 60 – 70% din
cifra de afaceri;
 Grupa B: 25 – 30% din numărul de produse realizează 25 – 30%din
cifra de afaceri;
 Grupa C: 65 – 70% din numărul de produse realizează cu 10 – 15%
din cifra de afaceri.
În baza acestor coordonate poate fi reprezentată grafic curba teoretică a
cifrei de afaceri. Curba reală, specifică fiecărei întreprinderi nu se identifică
perfect cu cea teoretică deşi tendinţa se menţine. Mai mult, curba reală a unei
societăţi poate înregistra modificări şi de la o perioadă de timp la alta.

15
 În funcţie de poziţia graficului efectiv în raport cu cel teoretic se fac
interpretări asupra structurii activităţii economice.

Astfel: 11
- Când curba reală este situată deasupra curbei teoretice, produsele
grupei A deţin o pondere foarte importantă în cifra de afaceri, iar sortimentul
este redus;
- Când curba reală se află sub curba teoretică, societatea dispune de un
număr mare de articole la grupele B şi C.

Etapele metodei ABC sunt:

1. orodnarea nomeclatorului de produse în sensul decsrescător al valorii
vânzărilor de articole;
2. determinarea vânzărilor cumulate;
3. stabilirea grupelor de semifabricaţie;
4. trasarea curbei teoretice şi a celei reale;
5. interpretarea rezultatelor economice şi ponderea unor măsuri pentru
eficientizarea activităţii.
Utilitatea metodei ABC constă în definirea politiciii de aprovizionare a
întreprinderii pe grupe (pentru comerţ) precum şi a puterii de negociere în
raport cu clienţii/furnizorii (pentru toate domeniile).

Analiza factorială a cifrei de afaceri:

Scopul analizei factoriale este determinarea corelaţiei dintre diferiţi
factori de înfluenţă şi indicatorul analizat şi găsirea soluţiilor pentru
redresarea activităţii sau îmbunătăţirea performanţeleor viitoare.
11
Mandache R., Dobay K., Dumitru Gh. – “Diagnosticul economico-financiar în întreprinderile
agroalimentare”-, Editura Leda & Muntenia, Constanţa 2000

16
 Utilizatorii sunt în principal agenţii economici, instituţiile financiare
creditoare, acţionarii, statul, etc.

Metodele de analiză:
Analiza factorială a cifrei de afaceri se realizează diferenţiat de la un
domeniu de activitate la altul (producţie, comerţ, turism) întrucât factorii de
influenţă şi relaţiile de cauzalitate sunt specifice.
Ca principale modele de analiză pentru activitatea industrială pot fi
utilizate:12
Qf CA
1) CA  Np  Np  Qf

MF MF ' Qf CA
2) CA  Np    '

Np MF MF Qf

3) CA   q  p
în care:
 Np- numărul mediu scriptic de personal;
 Qf – producţia fabricată;
 MF – valoarea medie anuală a mijloacelor fixe;
 MF ' - valoarea medie anuală a mijloaceleor fixe productive;
 q – volumul fizic al producţiei vândute;
 p – preţul mediu de vânzare pe produs (-TVA).

Reflectarea modificării cifrei de afaceri în principalii indicatori

economico-financiari
Modificarea cifrei de afaceri se reflectă în toţi indicatorii de
performanţe şi rezultate care o implică în calcul:13
1) Profitul brut:

12
Isaic-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V. – „Statistica pentru managementul afacerilor-”, Editura
Economică, Bucureşti, 1999
13
Vasile Robu, Nicolae Georgescu , „Analiză economico-financiară”,Editura Omnia UNI S.A.S.T. SRL,
Braşov, 2000

17
 CA1  CA0  pr0 , pr0 - profitul la un leu cifră de afaceri.
2) Rata rentabilităţii economice:
CA1  CA0  pr0
, At1 - active totale
At1

3) Viteza de rotaţie a activelor circulante:

AC 0 AC 0
T  T , AC – active circulante
CA1 CA0

4) Eliberarea/imobilizarea de activ circulant, ca efect al modificării

vitezei de rotaţie:
 AC 0 AC 0  CA
 T   T   1
 CA1 CA0  T

5) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe:

CA1 CA0
 1000   1000 , MF – mijloace fixe
MF1 MF0

6) Eficienţa utilizării potenţialului uman:

CA1  CA0  pr0
, Ns1 - numărul mediu de salariaţi
Ns1

2.2. Analiza valorii adăugate

Valoarea adăugată defineşte dimensiune reală a activităţii întreprinserii

şi prezintă plusul de bogăţie obţinut peste consumurile intermediare provenite
de la terţi, prin valorificarea tutror resurselor economice proprii.
Valoarea adăugată permite aprecierea contribuţiei întreprinderii la
realizarea produsului intern brut şi evidenţierea gradului de integrare pe
verticală, prin raportarea la producţie.
Beneficiarii valorii adăugate sunt: personalul, acţionarii, statul,
instituţiile de credit şi întreprinderea.

18
 Metode de determinare a valorii adăugate:
Valoarea adăugată poate fi determinată prin două metode: sustractivă şi
aditivă.

Metoda sustractivă(diferenţei):
Această metodă presupune scăderea din producţia exerciţiului sau din
cifra de afaceri a consumurilor intermediare provenite de la terţi.
Relaţiile de calcul sunt:
a. Qa = Qe – C
unde: Qe – producţia exerciţiului;
C –consumurile intermediare provenite de la terţi;
Qa – valoarea adăugată.
Această formulă este valabilă în cazul societăţilor care desfăşoară
activitate de producţie.
b. Qa = (Qe + MC) – C’
unde: MC – marja comercială;
C’ – consumurile intermediare provenite de la terţi pentru
activitatea de producţie şi comerţ.
Relaţia este valabilă pentru întreprinderile care desfăşoară activitate de
comerţ şi producţie.
Marja comercială (MC) este un sold intermediar de gestiune calculat ca
diferenţă între valoarea mărfurilor vândute şi costul de cumpărare al
mărfurilor vândute.
Metoda aditivă:
Metoda aditivă presupune însumarea următoarelor componente:
 Salarii
 Contribuţii pentru asigurările şi protecţia socială
 Amortizări
 Provizioane

19
  Cheltuieli cu impozite şi taxe (nu include impozitul pe profit)
 Rezultatul exploatării
 Cheltuieli financiare

Analiza dinamicii şi structurii valorii adăugate:

Se realizează prin utilizarea următoarelor procedee:14
a. Modificarea absolută:
Qa  Qa1  Qa 0 ,

unde: 1 – reprezintă perioada curentă;

0 – reprezintă perioada de comparaţie.
b. Indicii de dinamică cu bază fixă şi în lanţ:
Qa N
I Qa   100 , indici cu bază fixă
Qa 0

Qa N
I Qa   100 , indici cu bază în lanţ
Qa N 1

c. Ratele valorii adăugate:

 Rata variaţiei valorii adăugate:
Qa1  Qa0
RQa   100 , evidenţiază modificarea procentuală a valorii
Qa0

adăugate faţă de baza de comparaţie;

 Rata valorii adăugate (gradul de integrare pe verticală)
Qa Qa
R  100 sau R'   100
CA Qe

Această rată evidenţiază contribuţia adusă de întreprindere la realizarea

produsului finit. Ea înregistrează valori mai mari (până la 75 – 80%) în
sectorul industrial şi mai reduse (până la 20%) în sectorul distribuţiei.
 Ratele de remunerare a valorii adăugate determinate ca ponderi ale
elementelor componente în total valoare adăugată:

14
Gheorghiu A., Anghel I., Vasilescu C. – “Metode de diagnostic global al firmei (IV)”, Tribuna Economică
27/2002

20
  Rata de remunerare a personalului:
salarii  participatii
Rp   100
Qa

 Rata de remunerare a statului:

impozite  si  taxe
RS   100
Qa

 Rata de remunerare a creditelor:

dobanzi
Rc   100
Qa

 Rata de remunerare a acţionarilor:

dividende
Ra   100
Qa

 Rata de remunerare a întreprinderii:

profit  net
Ri   100
Qa

 Rata de remunerare a capitalului tehnic:

cheltuieli  cu  amortizarea
Rc   100
Qa

Evoluţia acestor rate se studiază în paralel cu alţi indicatori de eficienţă

(productivitatea muncii, randamentul activelor imobilizate, ş.a.).15
Se apreciază ca situaţie favorabilă creşterea ratei de remunerare a
întreprinderii, respectiv devansarea ritmului de creştere a valotii adăugate de
către ritmul de creştere a ptofitului net ( I Qa  I PN )

Analiza factorială a valorii adăugate:

Scopul analizei factoriale este determinarea abaterilor valorii adăugate
de la baza de comparaţie, estimarea contribuţiei diferiţilor factori de influenţă
la formarea şi modificarea indicatorului analizat şi identificarea soluţiilor de
redresare a activităţii economice viitoare.
15
Cişmaşu I., Negescu M, Popescu-Fundulea A. – „Analiza economico-financiară a întreprinderii. Caiet de
lucrări aplicative”-, Editura ASE, Bucureşti, 2002

21
 Modele de analiză:
 C 
1) Qa  Qe  C  Qe  1    Qe  a
 Qe 

Schema analitică 16

T Ns
Qe t
Qa Wh
gi
a
ai
Qe Qa
2) Qa  Ns  Ns  Qe  Ns  Wa  a ,

unde:
 - valoarea medie adăugată la 1 leu producţie a exerciţiului;
 Wa - productivitatea medie anuală;
 C – consumuri provenite de la terţi
Reflectarea modificării valoriiadăugate în pricipalii indicatori
economico-financiari:
modificarea valorii adăugate în sensul creşterii sau reducerii acesteia se
va reflecta în acelaşi sens asupra tuturor indicatorilor de performanţă:
1) Rezultatul exploatării:
RE 0
Qa1  Qa0  pra 0 , pra 0  ,
Qa0

unde: RE0 - rezultatul exploatării;

pra – profitul la 1 leu valorea adăugată
2) Productivitatea muncii:
Vasile Robu, Nicolae Georgescu , „Analiză economico-financiară”,Editura Omnia UNI S.A.S.T. SRL,
16

Braşov, 2000, pag 62

22
 Qa1  Qa 0
Ns1
,

unde: Ns – numărul mediu de salariaţi

3) Rata rentabilităţii economice :
Qa1  Qa0  pra0
 100 ,
AT1

unde : AT – valoarea medie a activelor totale 

4) Eficienţa utilizării activelor fixe:
Qa1  Qa 0
 1000 ,
MF1

unde: MF – valoarea medie a mijloacelor fixe

5) Alţi indicatori.

CAPITOLUL 3: ANALIZA ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE

ŞI COMERCIALIZARE S.C. ADESGO S.A.

3.1. Prezentarea generala a firmei

3.1.1. Date generale

Nume firma: ADESGO SA

Sediu: Bucuresti, Romania, Calea Serban Voda Nr. 220. Sector 4

23
 Tel.: +40 21 336 68 10; 337 19 72
Fax: +40 21 336 56 05; 337 19 72
Email: adesgo@adesgo.ro
Dep. Vanzari: sales@adesgo.ro
Dep. Import - export: import_export@adesgo.ro
Dep. Calitate: quality@adesgo.ro
Obiectul de activitate: proiectarea, producerea şi comercializarea de
ciorapi, şosete şi ciorapi pantalon pentru bărbaţi, femei şi copii şi a altor
produse, realizate pe maşini de tricotat ciorapi.

3.1.2. Scurt istoric

Adesgo este cel mai mare producator de ciorapi pantalon, ciorapi,

sosete, din fire poliamidice si lycra, pentru femei si copii din Romania.
Compania a fost infiintata in anul 1926, ca proprietate particulara a lui
Arthur Drechsel avand ca obiect de activitate producerea si comercializarea
ciorapilor din bumbac si matase pentru femei.
Intre anii 1926-1940, Adesgo se dezvolta prin construirea unor noi
corpuri de cladiri si prin aducerea unor masini de tricotat ciorapi impreuna cu
utlilajele auxiliare, de la firme cu mare renume. Maistrii si specialistii erau in
exclusivitate straini. Productia realizata era comercializata in magazine
specializate si sustinuta de actiuni publicitare .
Dupa al doilea razboi mondial U.R.S.S. a dobandit dreptul de control
asupra bunurilor germane din Romania si implicit asupra Adesgo, situatie
care s-a mentinut pana in 1954, cand compania a fost redata statului roman.
Principalele evenimente care au marcat evolutia firmei, din 1950 pana
in perioada actuala, s-au concretizat in realizarea unor produse in premiera
pentru piata romaneasca dintre care amintim: ciorapii din fire sintetice in
1953, ciorapii fara cusatura in 1960, ciorapii pantalon din fire poliamidice
texturate in 1969, ciorapii pantalon cu desene jacquard, ciorapii cu fire
elastomer-lycra in 1993, ciorapii pantalon lycra 3D in 1996.
Aceasta evolutie a fost sustinuta de investitii realizate pentru:
dezvoltarea spatiilor construite, a capacitatilor de productie prin dotari cu
utilaje performante si de mare randament, exploatate de personal calificat.
In anul 1993 Adesgo si-a schimbat natura proprietatii devenind o
societate pe actiuni cu capital integral privat. In perioada post-privatizarii
cultura organizationala a companiei a fost imbunatatita. Prin eforturi proprii s-
au facut investitii pentru achizitia de noi utilaje.
Rezultatele Adesgo au fost confirmate prin aprecieri la nivel national
prin ocuparea locului I si II pe tara, pentru rezultate economice in anul 1993,
respectiv 1994.

24
 In perioada anilor 1998 – 2002, pachetul majoritar de actiuni a fost
detinut de grupul belgian N.V. Bonneterie Bosteels de Smeth S.A.. Ca urmare
Adesgo a suferit mari schimbari in toate structurile activitatilor sale, la
sfarsitul anului 2008 devenind una din cele mai moderne fabrici de ciorapi din
Centrul si Estul Europei.
Din iunie 2002, compania LOAR B.V., parte a Grupului Argaman
Industries LTD. a preluat pachetul majoritar de actiuni ADESGO.
Cresterea treptata dar substantiala a cifrei de afaceri si extinderea
prezentei produselor Argaman pe pietele externe, ca efect al activitatii de
export, reprezinta intentiile grupului legate de ADESGO.
Compania isi va dubla productia si cifra de afaceri, si va deveni alaturi
de Grupul Argaman unul din cei mai importanti producatori de ciorapi din
Europa.
La ora actuala, ADESGO este cel mai mare producator de ciorapi pentru
femei din Romania, capacitatile sale de productie fiind de peste 23 milioane
perechi de ciorapi pe an.
ADESGO se poate adapta celor mai variate cerinte in domeniul
productiei ciorapilor pentru femei.
Intregul proces tehnologic, de la tricotat pana la ambalat se desfasoara
in cadrul companiei. In prezent, ca si in trecut, compania pune un accent
deosebit pe calitatea produselor realizate

3.1.3. Distribuitori

Oras Telefon - fax

Distribuitor
Geograd Trading Bucuresti 021 335 26 39
Optima R Arad 0257 270 800
Eurisko Bacau 0234 211700
Rotel Bacau 0234 211 385
Max Trading Bistrita Bistrita 0263 218748
Mudomo Cosmetex Braila 0239 626559
Cosmetics Distribution GroupBrasov 0268 331 107,
Retel Buzau 0238 720727
Racomy Impex Cluj Napoca 0264 432 560
Com Unison Constanta 0241 542 709
Minteger Impex Craiova 0251 185 911
Young Art Craiova 0251 429832
Consult Medicom Deva 0254 214 947
Progres Distributie Focsani 0237 615 226
Megadeth Impex Iasi 0232 271 238
Marsic Oradea 0256-275.182

25
 Petrans Piatra Neamt 0745 393529
Rom Tech Piatra Neamt 0233 234 544
Emma Comimpex Pitesti 0248 284 263
Predo Impex Ploiesti 0244 510 341
Hanny Ramnicu Valcea 0250 735 150
Acorada Satu Mare 0261 768 611
Vira Com Sibiu 0269 222370
Adicost Exim Suceava 0230 521 901
Belfomar Tg. Jiu 0253 228 198
Larmira Tg. Jiu 0253-216.367
Farmec Timisoara 0256-215 779
 
3.1.4. Structura organizatorica

Structura organizatorică existentă la data de 01.04.2010 este prezentată

în tabelul 3.1.

Structura organizatorică
Tabelul 3.1
Nr. Denumirea Număr de posturi
crt. compartimentului Conducere E Total
şi xecuţie
răspundere
I Activitatea: INDUSTRIE
A. CONDUCERE 2 – 2*
1 Director general 1 – 1
2 Director tehnic – – –
3 Director economic – – –
4 Director comercial 1 – 1
B COMPARTIMENTE 12 32 44*
FUNCŢIONALE
5 Birou personal salarizare şi 1 1 2
protecţie socială
6 Birou administrativ-PSI 1 2 3
7 Birou C.T.C. 1 – 1
8 Oficiu juridic 1 – 1
9 Protecţie civilă – Protecţia muncii 1 – 1
10 Birou ONM, Tehnic-creaţie 1 4 5
11 Birou mecano-energetic 1 1 2
12 Birou producţie 1 2 3
13 Birou financiar-contabilitate 1 9 10

26
 14 Birou preţ-cost 1 1 2
15 Oficiul de calcul 1 1 2
16 Birou aprovizionare-transport- 1 11 12
desfacere
C ATELIERE DE PRODUCŢIE ŞI 5 11 16*
AUXILIARE
17 Atelier I: Bobinat, tricotat, 1 2 3
încheiat şi repasat ciorapi
18 Atelier II: Bobinat, tricotat, 1 1 2
încheiat, repasat ciorapi şi
confecţii
19 Atelier III: Bobinat, tricotat, 1 1 2
încheiat şi repasat ciorapi
20 Atelier IV: Finisaj-Vopsitorie 1 2 3
21 Atelier mecano-energetic – – –
întreţinere
22 Depozite materii prime, materiale – – –
şi produse finite
23 Conducători auto – – –
24 Secţia Adesgo 1 5 6
TOTAL INDUSTRIE 19 43 62
II Activitatea: COMERŢ – 5 5
- Puncte de desfacere – – –
III Activitatea: SĂNĂTATE 1 1 2
- Dispensar medical – – –
TOTAL ACTIVITĂŢI 20 49 69

Societatea comercială Adesgo SA îşi realizează obiectivele, activităţile

şi componentele sale în cadrul unui sistem de organizare şi managerial
(conducere) propriu, aşa cum este prezentat în tabelul 1. Structura
organizatorică ca număr de posturi se referă numai la personalul tehnic,
economic de altă specialitate şi administrativ şi cuprinde la activitatea
„Industrie” un număr total de 62 de posturi, din care de conducere 19 posturi
şi 43 de posturi de execuţie. Proporţia între posturile de conducere, cele de
execuţie faţă de total se prezintă în tabelul 3.2.

Proporţia posturi conducere-execuţie

Tabelul 3.2
Explicaţii Număr (%)
Posturi de conducere 19 31,0
Posturi de execuţie 43 69,0
TOTAL 62 100,0

27
 Raportul între numărul de posturi de conducere (31%) faţă de total
poate fi îmbunătăţit prin comasarea unor compartimente care desfăşoară
activităţi asemănătoare.
În acelaşi timp se constată şi situaţii în sens invers, când activităţile
tehnice sunt asimilate unei activităţi tehnico-economice.
Întrucât observaţiile prezentate mai sus sunt izolate, acestea pot fi
corectate pe baza unei analize, iniţiată de către Consiliul de Administraţie. În
acelaşi timp se impune încadrarea pe posturi a directorului tehnic şi
economic.

3.2. Analiza activităţii de producţie la SC Adesgo SA

Activitatea productivă a SC Adesgo SA se analizează pe baza

indicatorilor producţiei fizice de ciorapi la intern şi export, pe perioada 2008-
2010. Astfel, producţia fizică realizată în anii 2008, 2009, şi preliminat în
anul 2008, exprimată în „perechi ciorapi”, la intern şi export este prezentată
în tabelele 3.3., 3.4 şi 3.5.

Producţia de ciorapi la intern (perechi)

Tabelul 3.3.
Nr. Specificaţie REALIZAT PRELIMINAT
crt. 2008 2009 2010
1 Ciorapi BBC şi tip 5.053.836 1.326.637 1.070.871
BBC
2 Ciorapi lână şi tip lână 310.261 156.606 63.933
3 Ciorapi supraelastici 247.683 7.412 859
4 Dres simplu tip BBC 90.185 36.580 3.890
5 Dres simplu tip lână 322.633 159.536 116.260
6 Dres echiv. tip BBC 157.825 55.110 6.808
7 Dres echiv. tip lână 564.607 288.095 203.455
TOTAL INTERN 6.024.598 1.686.813 1.255.813
TOTAL INT. ECHIV. 6.334.212 1.833.860 1.345.926
Indice de creştere echivalent
- cu bază fixă 100,0 28,9 21,2
- cu bază în lanţ 100,0 28,9 73,4

Producţia de ciorapi la export (perechi)

Tabelul 3.4.
Nr. Specificaţie REALIZAT PRELIMINAT
crt. 2008 2009 2010

28
 1 Ciorapi BBC şi tip 1.097.990 2.561.656 2.918.276
BBC
2 Ciorapi lână şi tip lână 132.589 409.689 783.101
3 Dres simplu tip BBC 10 87.000 146.500
4 Dres simplu tip lână – 49.305 1.000
5 Dres echiv. tip BBC 18 152.250 256.375
6 Dres echiv. tip lână – 86.285 1.750
TOTAL EXPORT 1.230.589 3.107.650 3.848.877
TOTAL EXP. ECHIV. 1.230.597 3.209.880 3.959.502
Indice de creştere echivalent
- cu baza fixă (%) 100,0 260,8 321,7
- cu baza în lanţ (%) 100,0 260,8 123,3

Producţia de ciorapi la intern şi export (perechi)

Tabelul 3.5
Specificaţie REALIZAT PRELIMINAT
2008 2009 2010
TOTAL GENERAL 7.255.187 4.794.721 5.104.690
TOTAL GEN. ECHIV. 7.564.809 5.043.740 5.305.428
Indice de creştere echivalent
- cu baza fixă (%) 100,0 66,7 70,1
- cu baza în lanţ (%) 100,0 66,7 105,2

Producţia fizică totală în anul 2010 pe total comparativ cu realizările

anului 2008 se prezintă în scădere: 5.305.428 de perechi, faţă de 7.564.809
perechi cât s-a realizat în anul 2008, în timp ce faţă de anul 2009, aceasta
creşte în proporţie de 105,2%.
Dacă ne referim la cele două segmente de piaţă, intern şi extern, se poate
semnala faptul că producţia la intern a scăzut de la 6.334.212 perechi în 2008, la
1.345.926 perechi în 2010 (preliminat), în timp ce la export a crescut de la
1.230.597 perechi la 3.959.502 perechi ciorapi.
Reţinem pozitiv faptul că începând cu anul 2007 creşte producţia la
export pe seama producţiei destinată la intern, ca urmare a preocupării
conducerii societăţii, care a reuşit să pătrundă cu produsele sale pe piaţa
occidentală (ca de exemplu: Germania, Franţa, Italia şi Belgia, în anul 2009).
Producţia valorică realizată în anul 2008, 2009, preliminat pe 2010,
exprimată în preţurile curente ale perioadei este prezentată în tabelele 3.6, 3.7
şi 3.8.

Producţia de ciorapi la intern ( lei)

Tabelul 3.6.
Nr. Specificaţie REALIZAT PRELIMINAT

29
crt. 2008 2009 2010
1 Ciorapi BBC şi tip 19.360.202 7.660.298 6.121.978
BBC
2 Ciorapi lână şi tip 1.871.653 939.219 453.376
lână
3 Ciorapi 625.538 19 3
supraelastici
4 Dres simplu tip 687.835 282.882 26
BBC
5 Dres simplu tip lână 3.067.653 1.233.729 1.164.290
6 Dres echiv. tip BBC – – –
7 Dres echiv. tip lână – – –
TOTAL INTERN 25.612.881 10.116.147 7.739.673
Indice de creştere echivalent
- cu bază fixă (%) 100,0 39,5 30,2
- cu bază în lanţ (%) 100,0 39,5 76,5

Producţia de ciorapi la export ( lei)

Tabelul 3.7
Nr. Specificaţie REALIZAT PRELIMINAT
crt. 2008 2009 2010
1 Ciorapi BBC şi tip 4.206.169 2.505.948 31.058.074
BBC
2 Ciorapi lână şi tip 799.844 3.853.604 8.656.139
lână
3 Dres simplu tip 76 818.337 1.486.223
BBC
4 Dres simplu tip lână – 463.771 10
5 Dres echiv. tip BBC – – 2.591.554
6 Dres echiv. tip lână – – 18
TOTAL EXPORT 5.006.089 30.192.660 43.395.417
Indice de creştere echivalent
- cu baza fixă (%) 100,0 603,1 866,8
- cu baza în lanţ (%) 100,0 603,1 143,7

Producţia de ciorapi la intern şi export ( lei)

Tabelul 3.8.
Nr. Specificaţie REALIZAT PRELIMINAT
crt. 2008 2009 2010
TOTAL GENERAL 7.255.187 4.794.721 5.104.690
Indice de creştere echivalent
- cu baza fixă (%) 100,0 131,6 167,0

30
 - cu baza în lanţ (%) 100,0 131,6 126,8

Producţia valorică în preţuri curente pe total la 31.12.2010 se prelimină

să ajungă la 51.135.090 lei, comparativ cu anul 2008, când aceasta se situa la
20.618.970 lei. Creştere însemnată s-a înregistrat şi faţă de anul 2009,
respectiv 126,8%.
Se constata acelaşi fenomen pozitiv în ceea ce priveşte creşterea
volumului producţiei destinată exportului, în defavoarea producţiei destinată
pieţei interne. Se prevede că la 31.12.2010 ponderea exportului faţă de total să
ajungă la 85% (43.395.417 : 51.135.090).

3.3. Analiza activităţii de comercializare la la SC Adesgo SA

Economia contemporană impune acordarea unei atenţii prioritare

funcţiei comerciale, care trebuie să o preceadă pe cea de producţie, organizare
şi control şi devine punct de pornire a întregii activităţi a firmei. Această
funcţie trebuie, în acelaşi timp, să ofere soluţii (răspunsuri) adecvate unei
dezvoltări eficiente şi eficace prin fructificarea oportunităţilor pieţei.
Analiza activităţii comerciale are ca obiectiv determinarea „pieţei” şi a
locului ocupat de firmă pe această piaţă, în prezent şi în perspectivă. Acest tip de
investigare se face asupra elementelor care acţionează pe piaţă, şi anume: produse,
furnizori, concurenţă, modalitate de distribuţie etc. Criteriile urmărite de analiza
financiară sunt: evoluţia vânzărilor; produsele şi serviciile comerciale; dimen-
siunea pieţei de desfacere; poziţia ocupată de firmă; relaţiile cu clienţii;
concurenţii societăţii; reţeaua de distribuţie; promovarea produselor şi serviciilor;
relaţia firmei cu furnizorii etc.
Funcţionarea firmei în condiţii de eficienţă necesită studiul pieţei
(cercetări de marketing), care are ca scop următoarele: obţinerea informaţiilor
despre pieţele de pe care întreprinderea se aprovizionează şi pe care desface
produse; identificarea ofertelor şi cerinţelor clienţilor; culegerea de informaţii
despre concurenţii efectivi şi cei potenţiali; testarea produselor pe piaţă.
Situaţia contractelor şi comenzilor pe anul 2008, 2009, la export este
prezentată în tabelul 3.9

Situaţia contractelor şi comenzilor la export (2008 şi 2009)

Tabelul 3.9.
Anu Ţara Cantit. Valoare Valoare Valoare Valoare
l Firma (mii per.) (mii DM) (mii (mii (lei)
FB) FF)

31
2008 Germania
- Ketenbach 784,6 1.490,7 – – –
- Kreissig 38,0 22,39 – – –
Franţa
- Quelle 50,0 – – 22,39 –
Italia
- Primavera 328,0 164,0 – – –
Suedia
- Activa 30,0 – 450,0 – –
TOTAL 1230,6 1677,09 450,0 125,0 10.502,14
2009 Germania
- Ketenbach 2.111,2 3.779,11 – – –
- Kreissig 38,0 22,39 – – –
Franţa
- Benjamin 104,2 – – 317,79 –
Italia
- Primavera 203,3 101,64 – – –
Belgia
- Sergei 736,3 – 11.413,2 – –
- Gowitex 16,8 – 61,7 – –
TOTAL 3209,8 3903,14 11.474,9 317,79 30.192.661

Cantitatea de produse la export în anul 2009, comparativ cu anul 2008,

creşte cu 1979,2 mii perechi de ciorapi (3.209,8 – 1230,6), ceea ce reprezintă
260,8% (3209,8 : 1230,6) şi se reflectă în mod pozitiv asupra activităţii şi
rezultatelor economico-financiare în anul 2009, când unitatea a încheiat
exerciţiul financiar cu profit, recuperând, în acelaşi timp, şi pierderile înregistrate
în anul 2008. Situaţia contractelor şi comenzilor pe anul 2010 la export se
prezintă în tabelul 3.10
Situaţia contractelor şi comenzilor la export (2010)
Tabelul 3.10
Nr. Trim. Prel. Trim. Prel. Trim. Prel. Anul
crt Ţara I 2010 I Val. 2010 I Val. 2010 2010
. (firma) Val. Val. Val.
(mii (mii (mii (mii (mii (mii (mii
per.) per.) DM) DM) FB) FB) FF)
1 Germania
- Ketenbach 455 2094 976 4622 – – –
- Kreissig 18 65 15 52 – – –
2 Belgia
- Gowitex 5 5 – – 62 62 –
- Sergei 733 991 – – 12.087 16.262 –

32
3 Italia
- Primavera 68 299 33 149 – – –
- Mode 137 137 119 119 – – –
Glady’s
4 Franţa
- Benjamin – 486 – – – – 1643
- Quelle – 320 – – – – 865
TOTAL 1416 4397 1143 4942 12.149 16.324 2508

Valoare lei = 43.395.417

Situaţia contractelor şi comenzilor la export pe anul 2010 confirmă
managementul competent al conducerii de menţinere a relaţiilor comerciale
cu partenerii străini de pe piaţa occidentală.
Situaţia articolelor nou create în anul 2009 şi trim. I 2010 pentru piaţa
internă şi pentru export este prezentată în tabelul 3.11.

Situaţia articolelor nou create (trim. I 2010)

Tabelul 3.11.
Anul
Specificaţie
2009 Trim. I-2010
TOTAL 180 104
Intern 22 4
Export 158 100
Germania 72 26
Belgia 61 50
Italia 21 21
Suedia 4 4
Ungaria 0 3

Numărul relativ mare de articole nou create, respectiv 180, din care 158
pentru export în anul 2009 şi de 104 în trim. I 2010, din care pentru export 100,
confirmă preocuparea societăţii pentru promovarea noului şi menţinerea
prestigiului produselor oferite pieţei externe şi interne. Realizarea planului de
calitate pe anul 2008, 2009 şi trim. I 2010 este prezentată în tabelul 3.12.

Planul de calitate al produselor

Tabelul 3.12.
ANII Producţia de ciorapi şi dres în echivalenţa executată
TOT. Cal. I % Cal. II % Cal. % Cal. %
III IV
2008 7564809 7029099 92,92 248378 3,28 258211 3,41 29121 0,39
INT. 6334212 5798502 91,54 248378 3,92 258211 4,04 29121 0,46

33
EXP. 1230597 1230597 100,0 – – – – – –
2009 5043740 4836546 95,89 132909 2,64 66725 1,32 7560 0,41
INT. 1833861 1650147 89,98 108429 5,97 66725 3,64 – –
EXP. 3209879 3186399 99,27 23480 0,73 – – – –
Trim.I 1415713 1303220 93,05 55560 3,93 50133 3,54 6800 0,48
2010
INT. 611926 499433 81,62 55560 9,08 50133 8,19 6800 1,11
EXP. 803787 803787 100,0 – – – – – –

Stabilirea nivelului calităţii producţiei se realizează prin

compartimentul de control tehnic de calitate. Aşa cum rezultă din datele
prezentate în tabelul 2.10, nivelul de calitate pe total se situează cu precădere
către calitatea I-a, astfel: 92,92% în anul 2008; 95,89% în anul 2009 şi
93,05% în trim. I 2010. O atenţie deosebită a fost acordată producţiei
destinate exportului, care reprezintă 100% calitatea I, cu excepţia anului 2009,
când a fost de 99,27%.
Situaţia reclamaţiilor şi sesizărilor pe linie de calitate în anul 2008,
2009 şi trim. I. 2010 este prezentată în tabelul 3.13.

Situaţia reclamaţiilor şi sesizărilor

Tabelul 3.13.
Anii Ţara Reclamaţii Sesizări
Firma Număr Valoare Număr Valoare
( lei) (lei)
2008 – – – – –
Franţa
- Quelle 2 94.993 2 3
- Dola 1 – 1 –
2009
Germania
- – – 3 –
Kettenbach
TOTAL ANUL 2009 3 94.993 3 –
Tr. I – – – – –
2010

În anul 2009, societatea comercială Adesgo SA a înregistrat din partea

firmei „Quelle” din Franţa 2 reclamaţii de calitate, a cărei sumă se ridica la
94.943 lei, fapt ce a influenţat negativ asupra rezultatelor financiare.
Situaţia consumurilor de fire pe anul 2009 şi trim. I 2010, pe total şi pe
feluri de fire, este prezentată în tabelul 3.14.

34
 Situaţia consumurilor de fire
Tabelul 3.14.
Anul Denumirea Consum (kg) Diferenţa
Normat Rea absolută
lizat (+-)
2009 Total 244.329 241.661 2.668
- Bumbac 167.775 164.959 2.816
- Tip lână 35.050 34.256 794
- Supraelast. 41.504 42.446 (-)942
Trim. I- Total 59.613 57.589 2.024
2010 - Bumbac 36.611 34.642 1.969
- Tip lână 13.360 13.396 (-)36
- Supraelast. 9.642 9.551 91

Aşa cum rezultă din tabelul 2.12, în anul 2009 societatea a realizat o
economie de 2.668 kg, iar în trimestrul I 2010, economia de fire este de 2.024 kg
faţă de prevederile normelor de consum. Atât în anul 2009, cât şi în trim. I 2010
ponderea economiei o reprezintă firele de bumbac.
Situaţia aprovizionării cu materii prime de bază (fire) şi al furnizorilor
este prezentată în tabelul 3.15.
Categorii de materii prime şi furnizori
Tabelul 3.15.
Nr. Denumirea Furnizor Obiectul
crt. materiei prime contractului
1 Fire poliamidă SC „Fibrex” SA fire pentru
(PA) Săvineşti tricotat
2 Fire poliester SC „Terom” Iaşi ciorapi
(PES)
3 Fire bumbac SC „Superyarns”
(BBC) Lugoj
4 Fire tip lână SC „Transilvania”
(T.L.) Ghimbav
5 Fire poliacrinitril SC „Transilvania”
(PNA) Ghimbav
SC „Filatura” Buzău

Aprovizionarea cu materii prime de bază, aşa cum rezultă din tabelul

2.13., se face de la diverse societăţi comerciale din ţară, cu excepţia societăţii
comerciale „Primavera”, cu care se lucrează în Lohn.
Strategia pe termen scurt privind programul de producţie şi producţia
destinată livrării se prezintă în tabelul 3.16.

35
 Program de producţie pe termen scurt (2010)
Tabelul 3.16.
Nr Destinaţi Cantitate (perechi)
. a TOTAL Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
Cr Producţie
t i
1. Intern 1.345.926 611.926 529.363 98.196 106.441
2. Export 3.959.502 803.787 1.025.623 947.585 1.182.507
3. TOTAL 5.305.428 1.415.713 1.554.986 1.045.781 1.288.948
Nr Destinaţi Valoare ( lei)
. a TOTAL Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
Cr Producţie
t i
1. Intern 7.739.673 3.518.574 3.043.837 564.627 612.635
2. Export 43.395.41 8.809.139 11.290.68 10.385.30 12.960.28
7 2 9 8
3. TOTAL 51.135.09 12.327.71 14.284.51 10.949.93 13.572.92
0 2 9 6 3

Programul de producţie, destinat livrării, pe anul 2010 defalcat pe

trimestre este fundamentat în principal pe contractele şi comenzile la export
74,6% (3.959.502 : 5.305.428).
Situaţia vânzărilor de produse finite la intern în anul 2008, 2009 şi trim.
I 2010 este prezentată în tabelul 3.17.

Situaţia vânzărilor de produse finite la intern

Tabelul 3.17.
Perioada
Grupa de 2008 2009 Trim. I 2010
produse Cantitate Valoare Cantitate Valoare Cantitate Valoare (
(mii per.) ( lei) (mii per.) ( lei) (mii per.) lei)
BBC copii 1.672 3.485.693 620 1.540.817 93 338.854
BBC adulţi 3.690 11.253.777 1.446 6.762.589 253 1.389.766
Patent 348 1.716.734 172 1.289.331 26 222.043
TOTAL 5.710 16.456.204 2.238 9.592.737 372 1.950.663
BBC
S/EL copii 9 14.345 1 1.511 (-) 0,3 (-) 505
S/EL adulţi 208 558.242 51 166.478 3,2 26.456
TOTAL 217 572.587 52 167.989 2,9 25.951

36
S/EL
PNA copii 137 351.720 95 304.328 23 80.493
PNA adulţi 241 813.771 133 550.969 23 114.196
TOTAL 378 1.165.491 228 855.297 46 194.689
PNA
TOTAL 6.305 18.194.282 2.518 10.616.023 421,2 2.171.303
CIORAP
Dres BBC 54 401.915 71 615.510 0,4 4.084
copii
Dres PNA 320 2.994.976 148 1.853.281 20 352.708
copii
TOTAL 374 3.396.891 219 2.468.791 20,4 356.792
Dres
TOTAL 6.679 21.591.173 2.737 13.084.814 441,6 2.528.095
GENERAL

Scăderea vânzărilor de produse finite se explică prin aceea că au

crescut vânzările la export. În anul 2009 cantitatea de ciorapi vândută scade
de la 6.331 mii perechi la 2.563 mii de perechi, fenomenul având aceiaşi
tendinţă şi în anul 2010.
Situaţia veniturilor şi cheltuielilor aferente vânzărilor de mărfuri prin
magazinele proprii la finalul anului 2009 este prezentată în tabelul 3.18.

Situaţia veniturilor şi cheltuielilor (lei)

Tabelul 3.18.
Valoarea Cheltuieli
Nr. Denumirea Diferenţa
adausului efectiv
crt. magazinelor ()
realizat realizate
1. Magazin TM1 40.547.89 5.721.294 34.826.605
9
2. Magazin TM2 – cămin 4.177.148 4.063.288 113.860
nefamilişti
3. Magazin TM3 – Iosefin 28.115.98 26.492.290 1.623.692
2
4. Magazin TM4 – Terra 33.280.09 79.237.197 (-)45.957.1
2 05
5. Magazin TM5 – Aurora - - -
6. Magazin TM8 – Piaţa 767.129 4.109.266 (-)3.342.13
Reşiţa 7
7. Magazin S. Mare 4.354.504 5.405.934 (-)1.051.43
0
8. Magazin Caransebeş 14.250.84 12.500.353 1.750.490

37
 3
9. Distribuitor persoană 6.294.541 - 6.294.541
fizică
10. TOTAL 131.788.1 137.529.62 (-)5.741.48
38 2 4

Aşa cum rezultă din tabelul 2.16, magazinele de desfacere cu amănuntul la

31.12.2009 au încheiat activitatea cu o pierdere de 5.741.484 lei. Cea mai mare
pierdere a fost înregistrată de magazinul TM 6 „Terra” a cărei sumă se ridică la
45.957.105 lei. În ceea ce priveşte beneficiul realizat de magazinul TM 1,
34.826.605 lei, care funcţionează la sediul societăţii se explică prin aceea că parte
sau în totalitate cheltuielile au fost contabilizate şi suportate de activitatea de bază.
Situaţia economico-financiară constantă în timpul analizei a fost adusă la
cunoştinţa conducerii societăţii, care în luna august 2009 a hotărât închiderea
tuturor magazinelor cu excepţia magazinului TM 1, care funcţionează la sediul
firmei. Încasările din vânzarea de active în anul 2009 (cămin de nefamilişti) sunt
prezentate în tabelul 3.19.

Încasările din vânzarea de active ( lei)

Tabelul 3.19.
Nr. Număr Denumirea Anul Valoare Valoarea Preţ de
crt. inventar activului PIF de rămasă vânzare
inventar exc. TVA
1. 1047 Cămin 1975 13.244 10.8748 1.145.001
nefamilişti

Încasările din vânzări de mijloace fixe în anul 2008, 2009 şi trim. I

2010 sunt prezentate în tabelul 3.20

Încasările din vânzări de mijloace fixe ( lei)

Tabelul 3.20.
Nr Număr Denumirea Anul Valoare Valoare Preţ de
. inventar mijlocului PIF de a vânzare exc.
crt (an) fix inventa rămasă TVA
. r
1. 6288 Autoşasiu cu 1991 15.607 9.642 70.300
(2008) furgon
izoterm
„Roman”
1. 6242 Tractor uni- 1984 3.913 445 25.500
(2009) versal U 650

38
2. 6289 Autoutilitară 1993 11.975 5.447 14.661
(2009) furgon „Da-
cia” 1304L
3. 6245 Caroserie 1984 2.000 - 2.000
(2009) „Dacia”
4. 6286 Autoturism 1992 5.357 2.262 16.395
(2009) „Aro” 243L
5. 6262 Remorcă 1989 1.444 356 7.000
(2009) basculantă
TOTAL 24.693 8.510 65.556
1. D3VC (17 Maşină de 1975- 23.993 18.993 86.980
buc.) tricotat 1980
(trim.I-
2010)
TOTAL GENERAL 1.367.857
Încasările din închirierea de clădiri şi spaţii la data de 30.04.2010 sunt
prezentate în tabelul 3.21.

Încasări din închirierea de clădiri şi spaţii

Tabelul 3.21.
Nr. Denumirea Felul spa- Val. Amorti- Val. netă
crt chiriaşului ţiului lunară a zarea exclusiv
. închiriat chiriei în- amortizarea
casată
(lei)
1 SC „Mobilrom” Antena 3.346.667 – 3.346.667
SA Buc. Dialog
2 SC „Timconf” Hala de 24.482.682 – 24.482.682
SRL Arad prod.
3 SC TMB „Deriva Baracă 3.011.400 – 3.011.400
Grup” Timişoara metal.
4 SC „Cleopatra” Disp. 400.000 7.900 392.100
SRL Tms. medical
5 SC „Foresta Tim” Baracă 1.204.560 – 1.204.560
SRL Timişoara metal.
6 SC „Ocsi” SRL Cantină+clu 9.318.600 81.121 9.236.879
Tms b
7 SC „Nascas” SRL Hala de 12.395.768 57.180 12.338.558
Tms prod.
8 SC Baracă 6.022.800 – 6.022.800
Conselectrificarea metal.
39
 Tms
9 AF „Lobonea” Birou transp. 1.249.530 – 1.249.530
Tms
10 SC Taro-Tex SRL Hala de 35.333.760 50.395 35.283.365
Zabrani prod.
TOTAL 96.765.167 196.596 96.568.571

În perioada 2008-30.04.2010, în urma vânzărilor de active şi mijloace

fixe, unitatea a realizat venituri în sumă de: 1.367.837 lei, iar din închirierea
de spaţii încasează lunar suma de 95.568.571 lei. Sumele încasate au fost şi
sunt utilizate pentru nevoi curente şi plata unor datorii.
La data de 30.04.2010 erau propuneri de vânzări de active, conform
caietului de sarcini existent la sediul societăţii, după cum sunt prezentate în
tabelul 3.22..

Propuneri de vânzări de active

Tabelul 3.22.
Nr. Număr Denumirea activului Anul Val. Val. ră- Preţ por-
crt inven- PIF de masă la nire lici-
. tar inven- 31.04.2010 taţie ( lei
tar ( lei)
( lei)
1 1026 Clădire pt. 1948 13.617 8.798 535.000
cantină+club
2 1065 Loc de depozitare 1973 2.903 1.944 81.000
(şopron met)
3 1032 Baracă metal. 1968 387 – 85.000
4 1042 Clădire pt. reparat lăzi 1930 62 – 89.000
5 1077 Clădire birou desf. 1937 10.093 6.174 404.000
+export
6 1078 Clădire dep. produse 1937 679 – 186.000
finite
7 1080 Clădire pt. dispensar 1930 18.679 13.960 447.000
şi depoz.
8 1081 Clădire auxiliară 1930 96 – 66.000
depozitare
9 1082 Clădire auxiliară 1947 11 – 20.000
depozitare
10 1083 Clădire auxiliară pt. 1947 64 – 24.000
garaj auto
11. 1084 Clădire aux. pt. atelier 1947 130 – 21.000
tâmplar

40
12 1085 Gheretă pentru portar 1947 137 – 3.000
13 1224 Magazie metalică pt. 1992 4.736 1.223 61.000
depozit
14 1225 Magazie metalică pt 1992 6.510 1.763 109.000
depozit
TOTAL 58.104 33.992 1.203.000

Propunerile de vânzări de active la 30.04.2010 din cadrul Adesgo sunt

prezentate în tabelul 3.23.

Propuneri de vânzări de active

Tabelul 3.23.
Nr. Număr Denumirea Anul Val. de Val. ră- Preţ por-
crt inven- activului PIF inven- masă la nire lici-
. tar tar 31.04.2010 taţie ( lei
( lei) ( lei
1 1052 Clădire industrială 1948 7.752 5.970 69.824
producţie
2 1059 Clădire industrială 1948 37.366 29.401 343.870
depozitare
3 1054 Clădire ind. Prod. 1948 42.703 31.749 371.332
Corp Tric. 1
4 1055 Clădire ind. Prod. 1948 15,925 11.840 138.479
Corp Tric. 2
5 1063 Clădire pt. post trafo 1972 24.180 20.148 235.648
6 1064 Clădire pt. C.T. 1972 20.547 16.875 197.368
7 1071 Clădire pt. corp 1974 48.857 41.151 481.297
finisaj
8 1067 Baracă metal 1973 657 – 657
9 1068 Baracă metal 1973 737 – 737
10 1075 Baracă metal 1975 848 – 848
TOTAL 199.572 157.134 1.840.060

Propunerile de vânzări de mijloace fixe la 30.04.2010 sunt prezentate în

tabelul 3.24.

Propuneri de vânzări de mijloace fixe (total)

Tabelul 3.24.
Nr. Număr Denumirea Anul Val. de Val. răma- Preţ por-
crt inventar mijloc fix PIF inven- să la nire lici-
. tar 31.04.2010 ( taţie ( lei
( lei) lei

41
1 Timişoara Utilaje X X X 848.096
tehnologice
2 Adesgo Utilaje X X X 213.018
tehnologice
TOTAL X X X 1.061.114

La data de 30.04.2010, societatea comercială SC Adesgo SA avea

întocmite lucrări cu propuneri de vânzare de active şi mijloace fixe, conform
tabelelor 2.20, 2.21, 2.22, în valoare de 5.104.174 lei, din care: active în
sumă de 4.043.060 lei şi mijloace fixe în sumă de 1.061.114 lei, ceea ce pot
constitui realizări de venituri potenţiale suplimentare, care ar putea fi utilizate
pentru investiţii (retehnologizare şi modernizare).
Stocuri de produse finite (ciorapi) la 30.04.2010 la export şi intern sunt
prezentate în tabelul 3.25.

Stocuri de produse finite ( lei)

Tabelul 3.25.
Nr. Specificaţie Sold Intrări Ieşiri Sold
crt. iniţial final
1 Prod. finite 3.601.906 1.423.643 555.991 4.469.558
- export
2 Prod. finite 757.391 2.880.874 3.353.741 284.524
- intern
TOTAL 4.359.297 4.304.517 3.909.732 4.754.082
3 Prod. fin. 48.913 – 22.065 26.848
custodie

Stocurile de produse finite prezintă o creştere la 31.03.2008 faţă de

stocul iniţial: 4.754.082 lei faţă de 4.359.297 lei, ceea ce reprezintă circa 10
procente (110%). Litigiile SC Adesgo SA, la data de 30.04.2010, sunt
prezentate în tabelul 3.26. În cadrul acestor litigii societatea are calitatea de
reclamant, iar obiectul litigiului îl reprezintă contravaloarea mărfii livrate
(vândute).

Litigii comerciale
Tabelul 3.26.
Nr. Cu cine este în litigiu Vechimea Valoarea
crt. litigiului litigiului
1 Firomex Galaţi 9 luni 29.484.670
2 Elena Elias Cojocaru – 2,3 ani 11.833.494
Breaza
3 Production – Iaşi 6 luni 17.758.844
4 Mihăiţă – Oradea 7 luni 12.662.676
42
 5 Galatex – Galaţi 7 luni 63.566.690
6 Ovidiu Tex – Constanţa 3,5 luni 5,015,850
7 Matex – Tulcea 7 luni 4.039.521
8 Lucreţia – Vaslui 3,8 ani 20.912.471
9 A.F. Şerban Vasile – Vaslui 11 luni 24.270.831
10 Viabil Tricom – Botoşani 11 luni 1.840.037
11 Elegant Oţelu-Roşu 8 luni 1.571.822
12 Walas – Vaslui 2,3 ani 22.528.758
13 Alisiama – vaslui 9 luni 21.553.837
14 Sergio Bruno – Vaslui 2,3 ani 13.442.447
15 Arama – Vaslui 2,3 ani 11.844.530
16 United Invest – Botoşani 3,3 ani 19.944.892
17 Lux Comstar – Suceava 3,3 ani 32.070.749
18 Mell Trading – Bucureşti 2,3 ani 8.195.255
19 Farom Impex – Turnu 2,3 ani 21.575.874
Magur.
20 Tesma Lupeni 2,3 ani 12.244.443
21 Flamel – Vaslui 6 luni 11.556.718
22 Jorj Cojocaru – Craiova 6 luni 415.646
23 Mefisto – Bârlad 6 luni 9.561. 286
24 Catarom – Comexim Buc. 5,3 ani 53.024.664
25 Editura Banat – Reşiţa 11 luni 524.716
TOTAL X 431.492.155

La data de 30.04.2010 numărul litigiilor pentru produse livrate şi

neîncasate este de 25, iar valoarea litigiilor reprezintă 431.492.155 lei, ceea ce
duce la concluzia că societatea nu s-a edificat în prealabil asupra bonităţii
clienţilor. Sume importante în litigiu le are unitatea cu „Galatex” Galaţi:
63.566.690 lei, cu Catarom Comexim – Bucureşti: 53.024.664 lei, cu Lux
Comstar – Suceava: 32.070.743 lei şi alţii.
S-a mai constatat că oficiul juridic a făcut propuneri consiliului de
Administraţie de trecere a unor debite prescrise pentru motivul că unitatea a
pierdut dreptul la acţiune astfel:
 la 26.10.2001……………….76.683.390 lei;
 la 11.01.2010……………….71.766.372 lei.
Trecerea pe costuri a debitelor prescrise influenţează negativ situaţia
economico-financiară. Sarcina de urmărire a încasării clienţilor revine
compartimentului financiar-contabil, care are obligaţia de a face notificări
clienţilor prin oficiul juridic, în vederea evitării prescrierii sumelor neîncasate
la termen.

43
 CONCLUZII SI PROPUNERI

Program de măsuri
Programul de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii şi rezultatelor
economico-financiare până la finele trimestrului I 2010 vizează atât aspecte
organizatorice şi tehnologice, cât şi financiare.

Măsuri de natură organizatorică, tehnologică şi financiară

Măsurile de natură organizatorică vizează direcţiile menţionate mai jos
cu efectele corespunzătoare, şi anume:
A) Măsurile de natură organizatorică se referă la următoarele direcţii
şi efecte:
a) Studierea şi însuşirea totală sau în parte a noii structuri organiza-
torice şi a organigramei de structura propusă care să răspundă la obiectivele,

44
activităţile şi competenţele manageriale, care are drept efect asigurarea
îndeplinirii obiectivelor economico-financiare;
b) Ocuparea posturilor de conducere a societăţii (director tehnic şi
director economic), care are drept efect preluarea atribuţiilor de serviciu şi a
răspunderilor de către persoanele numite în funcţii;
c) Numirea unei persoane competente cu studii superioare care să preia
atribuţiile de serviciu privind organizarea producţiei, a muncii şi relaţii de
muncă, care drept efect organizarea mai bună a activităţii economice;
d) Reducerea numărului de personal cu 12 persoane în urma desfiinţării
punctelor de desfacere nerentabile şi transferării producţiei secţiei Adesgo, care
are drept efect reducerea cheltuielilor cu personalul;
e) Montarea în holul de la intrare în fabrică a unor ceasuri de înregistrat
sau sistem electronic cu autorul cărora, întreg personalul să fie obligat să
ponteze ora intrării şi ieşirii de la lucru. Ţinerea evidenţei timpului efectiv
lucrat face parte din elementele sistemului de salarizare şi este impus de legis-
laţia financiară, care are drept efect asigurarea cunoaşterii timpului lucrat
efectiv de către fiecare salariat;
f) Elaborarea şi aprobarea unui nomenclator al funcţiilor şi a vechimii
minime necesare de specializare pentru încadrarea pe posturi a personalului
tehnic şi economic, de altă specialitate şi administrativ, care asigură unitatea
că persoanele care solicită angajarea pe posturi tehnice şi administrative pre-
zintă garanţia competenţei profesionale;
g) Actualizarea „Regulamentului de organizare şi funcţionar”, respectiv
a fişei postului în urma aplicării noii organigrame de structură, care are drept
efect încărcarea echilibrată cu atribuţii de serviciu a personalului;
h) Înfiinţarea unui compartiment de desfacere (vânzare) prin separarea
acestuia de biroul aprovizionare-transport şi numirea în funcţie de şef de
compartiment a unei persoane cu studii superioare economice de profil, care
are drept efect îmbunătăţirea activităţii de comercializare a produselor
fabricate la intern şi export;
i) Organizarea contabilităţii de gestiune şi calculul costului unitar al
produselor fabricate, care are drept efect cunoaşterea gradului de rentabilitate
pe fiecare produs realizat;
j) Dimensionarea numărului de personal direct productiv, indirect
productiv şi de administraţie pe baza de norme şi normative şi al volumului de
activitate, care are drept efect utilizarea raţională a personalului şi de funda-
mentare a productivităţii muncii;
k) Extinderea lucrărilor de birou cu ajutorul tehnicii de calcul din
dotare, care are drept efect creşterea operativităţii în execuţia lucrărilor de
administraţie.
B) Măsurile de natură tehnică şi tehnologică vizează următoarele
direcţii şi efecte:
a) Punerea în funcţiune a investiţiei în valoare de 467.235 lei privind:

45
compresor „KAESER” A.S. 3,7 mc/min/7,5 bari (3 buc.); uscător „KAESER”
TE 9,1/9,6 mc/min (1 buc.), care are drept efect creşterea productivităţii şi
calităţii producţiei fabricate;
b) Întocmirea unui studiu tehnico-economic cu privire la dimensionarea
capacităţilor de producţie datorită gradului scăzut de utilizare (57% în 1998),
urmând ca cele disponibilizate, în mod deosebit cele uzate fizic şi moral
(D3Vc, 2AN, Velox) să fie valorificate prin vânzare, care are drept efect
reducerea cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile şi creşterea gradului de
rentabilitate al întreprinderii;
c) Centralizarea întregii activităţi de producţie la sediul central al
societăţii, inclusiv a producţiei ce se realizează în prezent la secţia din
Adesgo, care are drept efect creşterea gradului de rentabilitate a întreprinderii;
d) Închirierea spaţiilor disponibile în urma reorganizării activităţii de
producţie şi a transferării producţiei, care are drept efect creşterea veniturilor
pe seama spaţiilor închiriate
e) Studierea posibilităţilor de introducere în fabricaţie a unor articole şi
accesorii tricotate şi chiar a unor articole confecţionate din textile, în
conformitate cu prevederile cuprinse în statutul societăţii, care are drept efect
diversificarea producţiilor şi creşterea volumului de activitate;
f) Creşterea producţiei şi vânzărilor de produse destinate pieţei interne
pe baza unor studii de marketing cât şi printr-o politică comercială mai
agresivă, care are drept efect creşterea veniturilor.
C) Măsurile de natură financiară vizează următoarele direcţii şi
efecte:
a) Închiderea magazinelor proprii de vânzare cu amănuntul care
generează pierderi şi care are drept efect reducerea pierderilor cu circa
5.741.484 lei/an;
b) Urmărirea permanentă a vânzărilor activelor şi mijloacelor fixe
prezentate în tabelele 2.21. şi 2.22. şi utilizarea fondurilor rezultate în
proporţii legale pentru achiziţionarea de noi echipamente tehnologice mai
performante, plata datoriilor restante la bugetul de stat, care au drept efect
sumele rezultate din vânzarea activelor mijloacelor fixe estimate la 5.104.174
lei vor conduce la îmbunătăţirea activităţii şi rezultatelor financiare;
c) Plata datoriilor la bugetul de stat în asigurările sociale şi restituirea
împrumutului pe termen mediu-lung, care asigură optimizarea echilibrului
financiar;
d) Valorificarea stocurilor de materii prime, producţie în curs de
execuţie, produse finite etc. care la 30.03.2008 însumau 15.167.835 lei, care
asigură îmbunătăţirea ratei de lichiditate curentă;
e) Recuperarea creanţelor de la clienţi ca urmare a facturilor neîncasate
care la 31.03.2008 reprezentau 4.199.765 lei, făcând în acelaşi timp
demersurile pe lângă clienţii rău platnici pentru recuperarea contravalorii

46
bunurilor livrate cât şi eliminarea clienţilor insolvabili, care are drept efect
îmbunătăţirea ratei stabilităţii financiare;
f) Neapelarea la credite pe termen scurt sau lung pe cât posibil
finanţându-se activitatea din surse proprii, care are drept efect evitarea
fenomenului de îndatorare şi plată a dobânzilor;
g) Virarea soldului de disponibilităţi bancare de la secţia Sînnicolau-
Mare, închiderea acestui cont bancar, iar încasările şi plăţile care privesc secţia
Adesgo să se refacă prin contul bancar de la sediul societăţii, care are drept efect
asigurarea controlului financiar preventiv şi evitarea de plăţii nelegale sau
care nu au legătură cu activitatea.

Concluzii
Activitatea financiară a societăţii pentru perioada aferentă strategiei pe
termen scurt va avea la bază:
a) Profitul degajat din activitatea de exploatare, rezultat al:
 programului de producţie cu efecte în planul încasărilor;
 introducerea în fabricaţie de noi produse cu o rentabilitate scontată de
10%
 reducerii cheltuielilor de exploatare pe seama economiilor realizate
mai ales la cheltuielile (secţia Adesgo) şi al cheltuielilor cu amortizarea
aferentă activelor şi mijloacelor fixe propuse spre vânzare.
b) Rezultatul activităţii excepţionale, ca urmare a încasărilor din
vânzarea de active şi mijloace fixe şi eliminării cheltuielilor excepţionale ce
decurg din penalităţi şi maorări de neplată la termen;
c) Politica de încasare a creanţelor şi de reducere a stocurilor;
d) Achitarea integrală a datoriilor restante la bugetul de stat;
e) Stabilirea unor relaţii mai bune cu furnizorii bazate pe reducerea
datoriilor faţă de furnizori prin efectuarea unor plăţi ritmice şi la termen.
Prin realizarea acestor obiective minime presiunile exercitate asupra
activităţii de exploatare vor fi mult mai reduse ţinându-se spre fluidizarea
acestei activităţi şi intrarea într-o stare de normalitate.

47
 BIBLIOGRAFIE

1. Bâgu C., Badea Florica s.a., Sisteme de organizare a producţiei, Ed.

Tribuna economică, Bucureşti, 2002.
2. Bărbulescu C., Bâgu C., Managementul producţiei, vol. I,II, Ed.
Tribuna economică, Bucureşti, 2002.
3. Adascalitei, Virgil. Tehnici comerciale moderne: marketingul
spaţiilor de vânzare. Bucureşti: Uranus, 2000
4. Butler, David. Dezvoltarea afacerii: strategia pentru mica
întreprindere. Bucureşti: Bic All, 2005

48
 5. Butunoiu, George. Tehnici de vanzare: curs pentru agenţii de
vânzări. Bucureşti: All, 1998,
6. Iftime, Silvia. Strategii de vânzare către distribuitori. În: Tribuna
economică, 2006
7. Cristea H. – Evaluarea firmei, Editura Marineasa, Timişoara, 2000
8. Duran V. – Gestiunea financiară a firmei. teorie şi practică, Editura
Eurostampa, Timişoara, 2000
9. Iosif, Bogdan. Proceduri de promovare eficientă a vânzărilor. În:
Tribuna Economică, 2005
10. Popa, Virgil. Strategii în managementul firmei: producţia şi
distribuţia produselor de consum individual. Bucureşti: Macarie, 1997
11. Zaharia, Razvan; Cruceru, Anca. Gestiunea forţelor de vânzare.
Buureşti: Uranus, 2002
12. Dinu, Eduard. Analiza economica si financiara a firmei. Bucuresti:
Editura ASE, 2001
13. Donos, Sergiu-Gabriel. Analiza gestiunii stocurilor după sistemele
de producţie "ABC" şi "Just in time". În: Gestiunea şi contabilitatea firmei, v.
9, nr. 9, p. 21-29, septembrie 2006
14. Dragota, Victor; Dragota, Mihaela. Abordari practice în finanţele
firmei. Bucuresti: IRECSON, 2005
15. Georgescu, Nicolae; Robu, Vasile. Analiza economico-financiara.
Bucuresti: Editura ASE, 2001
16. Jianu, Iulia. Analiza cost-volum-profit, instrument de calcul si
management al costurilor. In: Gestiunea si contabilitatea firmei v. 9, nr. 4,
2006
17. Mihailescu, Nicolae; Raducan, Mihaela. Analiza activitatii
economico-financiare. Bucuresti: Editura Victor, 2005

49
 18. Mitu, Narcis Eduard; Mitu, Ioana, Ecaterina. Performanta
intreprinderii pe baza cifrei de afaceri. In: Tribuna economica v. 17, nr. 12,
2006
19. Valceanu Gheorghe coord. Analiza economico-financiara.
Bucuresti: Editura Economica, 2005

50