Sunteți pe pagina 1din 10

ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.

2/2013

ASPECTE FISCALE ŞI CONTABILE PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ


LA S.C. MACOFIL S.A. TÂRGU JIU

Ion-Marian Blendea, Absolvent


Universitatea ,,Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
E-mail: blendea_marian@yahoo.com
Marcel Popa, Student
Universitatea ,,Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
E-mail: marcelpopa10@yahoo.com

Rezumat:
Cercetarea efectuată are ca obiectiv prezentarea principalelor aspecte contabile şi fiscale privind taxa pe
valoarea adăugată din punct de vedere teoretic, conceptual şi metodologic, precum şi modul de reflectare în
contabilitate a operaţiunilor economice aferente, inclusiv stabilirea şi achitarea obligaţiilor fiscale de la nivelul
S.C. Macofil S.A. Târgu Jiu. Astfel, analizând derularea operaţiilor economice care privesc achiziţionarea şi livrarea
de bunuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii, vom determina, după caz, taxa pe valoarea adăugată
deductibilă, colectată sau neexigibilă. Având în vedere că perioada fiscală la nivelul entităţii analizate este luna
calendaristic, studiul va cuprinde luna martie 2013, perioadă în care societatea menţionată a înregistrat atât taxă
pe valoarea adăugată deductibilă, cât şi taxă pe valoarea adăugată colectată, iar din compararea celor două valori
vom determina şi vom analiza impactul pe care rezultatul obţinut îl are asupra trezoreriei respectivei entităţi.

Cuvinte cheie: TVA, TVA deductibilă, TVA colectată, TVA neexigibilă, TVA de plată, TVA de recuperat.

1. Introducere

În contextul economic actual, generat de particularităţile unei economii care încă îşi mai caută făgaşul
normal după două decenii de tranziţie şi pe fondul crizei economice mondiale, fiscalitatea din ţara noastră poate fi
privită ca un efect al condiţiilor amintite, dar şi ca o cauză care poate să conducă la dezechilibre, atât la nivel
microeconomic, cât şi la nivel macroeconomic. Astfel, în centrul fiscalităţii se situează, cu certitudine, taxa pe
valoarea adăugată, un impozit general de consum, care cuprinde toate fazele circuitului economic şi prin intermediul
căruia statul are posibilitatea de a încasa în modul cel mai rapid bani la bugetul general consolidat.
În redactarea acestui articol ne-am propus realizarea unui studiu de caz privind aspectele fiscale şi contabile
aferente taxei pe valoarea adăugată la S.C. Macofil S.A. Târgu Jiu pentru luna martie 2013, scop în care am utilizat
informaţii teoretice şi noţiuni conceptuale din consultarea literaturii de specialitate, cu precădere lucrările apărute în
ultima perioadă de timp. Astfel, legislaţia din domeniul fiscalităţii – şi în special cea referitoare la taxa pe valoarea
adăugată – a ocupat un rol important în realizarea acestui studiu.
Activitatea de documentare pentru realizarea prezentului articol a fost efectuată la sediul S.C. Macofil S.A.
Târgu Jiu şi s-a concretizat în consultarea registrelor contabile referitoare la achiziţiile de imobilizări, materii prime
şi materiale şi cele privind livrările de produse finit, astfel încât studiul de caz, ca oricare altă monografie contabilă,
oferă o reflectare a unei activităţi economico-financiare, respectiv a operaţiunilor specifice domeniului cercetat.
Deşi problematica studiată este foarte vastă, am căutat soluţii pentru structurarea studiului astfel încât să
putem cuprinde, în linii generale şi cu accent pe particularităţile studiate, noţiunile conceptuale şi informaţiile teoretice
de bază. Astfel, am abordat, într-o primă parte, fiscalitatea taxei pe valoarea adăugată, desprinsă din consultarea
legislaţiei în vigoare şi a literaturii de specialitate, următoarea parte fiind consacrată noţiunilor teoretice şi
metodologice referitoare la contabilitatea taxei pe valoarea adăugată. A treia parte conţine un studiu privind
contabilitatea şi fiscalitatea taxei pe valoarea adăugată la societatea amintită şi cuprinde înregistrarea în contabilitate
a achiziţiilor şi livrărilor de bunuri, a lucrărilor şi serviciilor, dar şi obligaţiile fiscale aferente acestora.

2. Tratamente fiscale privind taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit general de consum, care cuprinde toate fazele circuitului
economic, respectiv: producţia, serviciile şi distribuţia, până la consumatorii finali, impozit indirect ce se stabileşte
asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţii bunurilor şi a prestărilor de servicii. [1]
Taxa pe valoarea adăugată are un caracter universal deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor şi serviciilor
din economie, rezultate din activitatea curentă de exploatare, cât şi din activitatea financiară de fructificare a
capitalurilor disponibile. Se caracterizează prin transparenţă, deoarece asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea
de a cunoaşte exact şi corect care este mărimea obligaţiei de plată ce îi revine. [2]

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~9~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

O altă caracteristică a taxei pe valoarea adăugată este aceea că se aplică numai în ţara în care produsul se
consumă şi nu acolo unde se realizează. În acest context, putem aprecia că tot ceea ce se exportă în afara graniţelor
comunitare este degrevat de plata acestui impozit, dar ceea ce se importă se impune lui, în mod corespunzător.
Pe plan mondial, taxa pe valoarea adăugată este un impozit relativ nou, introdus iniţial în Franţa, din
iniţiativa lui Maurice Loire în anul 1950, iar în anii următori a fost adoptat de ţările membre ale Uniunii Europene şi
de alte state. [4] În România, taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă la 1 iulie 1993, optându-se pentru o modalitate
aplicată în majoritatea ţărilor din spaţiul comunitar, respectiv pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată de
plată sau de recuperat, prin diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată colectată (aferentă vânzărilor) şi cea deductibilă
(aferentă cumpărărilor). [8]
Prin utilizarea taxei pe valoarea adăugată, statul are posibilitatea de a încasa o mare parte din acest impozit
mai repede decât în cazul impozitului pe profit, deoarece taxa pe valoarea adăugată se plăteşte la fiecare stadiu de
prelucrare şi realizare a mărfii sau a serviciului. Totodată, organele fiscale au posibilitatea de a controla modul de
calcul şi de plată la bugetul statului a acestui impozit, deoarece plătitorii au obligaţia de a ţine o evidenţă detaliată a
tranzacţiilor de vânzare-cumpărare şi a sumei impozitului plătit. [3]
2.1. Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată şi regimuri de impozitare
Operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt grupate în: [7]
► operaţiuni impozabile;
►operaţiuni neimpozabile.
Operaţiunile impozabile sunt acele operaţiuni care, din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată,
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
~ operaţiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri, executare de lucrări sau prestare de servicii
efectuate cu plată de către o persoană impozabilă care acţionează ca atare;
~ locul de livrare a bunurilor, de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi România;
~ livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor rezultă din activităţi economice.
Asupra acestor operaţiuni se aplică cota standard sau cota redusă de taxă pe valoarea adăugată, respectiv:
● cota standard de 24 % se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţii impozabile care nu sunt scutite de taxă
sau care nu sunt supuse cotei reduse;
● cota redusă de 9 % se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrării de
bunuri: serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectură sau arheologie, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale ori
cinematografice; livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în
principal publicităţii; livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare; livrarea de produse
ortopedice, de medicamente de uz uman şi veterinar; cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu
funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
● cota redusă de 5 % se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale,
inclusiv a terenului pe care acestea sunt construite;
● cota recalculată se aplică de regulă pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată la livrarea bunurilor şi
prestarea de servicii direct către populaţie în cazul în care preţul include taxa pe valoarea adăugată şi nu este
necesară emiterea unei facturi
Operaţiunile neimpozabile sunt acele operaţiuni care nu se consideră operaţiuni impozabile în sfera de
aplicare a taxei pe valoarea adăugată:
~ bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a unor cauze de forţă majoră;
~ bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe
casate înainte de expirarea duratei normale de întrebuinţare;
~ perisabilităţile în limitele prevăzute de lege;
~ bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;
~ acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale pentru încercarea sau pentru
demonstraţiile la punctele de vânzare;
~ acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de protocol, de mecenat, de sponsorizare
sau reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile în care acestea se încadrează în limitele
plafonului de deductibilitate;
~ transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, ce se efectuează cu ocazia transferului de active şi pasive,
ca urmare a unor operaţiuni precum: divizarea, fuziunea, indiferent dacă este făcută cu plată sau ca aport în natură la
capitalul unei societăţi.

2.2. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată şi calcularea acesteia

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, pentru livrările de bunuri, executările de lucrări şi
prestările de servicii, este formată din tot ceea ce reprezintă contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de
furnizor sau prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile legate de preţul
acestor operaţiuni.
Conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în baza de impozitare se includ:

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 10 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

♦ impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată;
♦ cheltuielile accesorii, precum: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de furnizor
sau prestator cumpărătorului sau beneficiarului.
În baza de impozitare nu se includ:
♦ rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de către furnizori direct clienţilor la data
exigibilităţii taxei;
♦ sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, penalităţile şi
orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute
peste preţurile şi/sau tarifele negociate;
♦ dobânzile percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;
♦ valoarea ambalajelor care circulă între furnizori şi clienţi, prin schimb, pe principiul restituirii directe (fără
facturare);
♦ sumele achitate de furnizor sau prestator în numele şi în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia,
precum şi sumele încasate în numele şi în contul altei persoane.
Baza de impozitare se reduce în următoarele situaţii:
♦ dacă a fost emisă o factură şi, ulterior, operaţiunea este anulată, total sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau
de prestarea serviciului;
♦ în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţul bunurilor livrate ori serviciilor prestate,
în condiţia anulării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză, declarată printr-o hotărâre
judecătorească definitivă şi irevocabilă ori în cazul în care există un acord scris între părţi;
♦ în situaţia în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ sunt acordate după livrarea bunurilor
sau prestarea serviciilor;
♦ în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului
beneficiarului;
♦ în situaţia în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru acele ambalaje care circulă
prin facturare.
În cazul în care bunurile de capital sunt utilizate de persoana impozabilă integral sau parţial pentru alte
scopuri decât activitatea economică sau pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei, se
procedează la ajustarea taxei deductibile astfel:
a) pe o perioada de cinci ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele decât cele prevăzute la
litera b);
b) pe o perioadă de douăzeci de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui imobil, precum şi pentru transformarea sau
modernizarea unui imobil, dacă valoarea fiecărei transformări sau modernizări este cel puţin douăzeci la sută din
valoarea totală a bunului imobil astfel transformat sau modernizat. Bunurile de capital reprezintă toate activele
corporale fixe, precum şi operaţiunile de construcţie sau modernizare a activelor corporale fixe.

2.3. Regimul deducerilor şi regimuri speciale privind taxa pe valoarea adăugată

Deducerea taxei pe valoarea adăugată achitată sau datorată furnizorilor de persoanele impozabile este
dreptul incontestabil şi exclusiv al acestor persoane, iar dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii
taxei, putând fi exercitat de orice persoană impozabilă, dacă achiziţiile sunt destinate utilizării, pentru realizarea
următoarelor operaţiuni:
♦ operaţiuni taxabile;
♦ operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării sau prestării se consideră a fi străinătatea;
♦ operaţiuni scutite de taxă;
♦ transferul total sau parţial al activelor ocazionat de operaţiuni de reorganizare, respectiv: divizare şi fuziune,
indiferent dacă transferul se realizează cu plată sau reprezintă aport în natură la capitalul unei societăţi;
♦ achiziţii efectuate de o persoană înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de taxă pe valoarea adăugată.
Nu se exercită dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată achitată sau datorată pentru:
▪ bunurile şi serviciile cumpărate şi utilizate pentru uz personal sau activităţi netaxabile;
▪ sumele achitate în numele şi în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia;
▪ sumele încasate în numele şi în contul altei persoane care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor sau
prestărilor efectuate;
▪ achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun, cu excepţia cazurilor când aceste bunuri sunt destinate
revânzării sau sunt utilizate pentru prestări de servicii.
Însă, conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pentru următoarele operaţiuni, taxa pe valoarea
adăugată are deductibilitate limitată, de 50%:
● cumpărarea, achiziţia intracomunitară, importul, închirierea sau leasingul de vehicule rutiere, cu o greutate de
până la 3.500 kg. şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, în cazul în care
acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice;
● cheltuielile legate de funcţionarea respectivelor vehicule.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 11 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

În cazul în care agenţii economici efectuează atât operaţii supuse taxei, cât şi operaţiuni scutite de la plata
taxei pe valoarea adăugată fără drept de deducere, atunci dreptul de deducere se calculează prin utilizarea proratei
de deducere a taxei pe valoarea adăugată, care se stabileşte în raport cu participarea bunurilor şi serviciilor la
realizarea operaţiunilor impozabile.[5]
Prorata de deducere a taxei pe valoarea adăugată se determină ca raport între:
a) suma totală, fără taxă, a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea
dreptului de deducere, la numărător;
b) suma totală fără taxă a operaţiunilor prevăzute la punctul a) şi a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi
prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor.
Elementele principale care se exclud din calculul proratei se referă la:
- valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă în activitatea economică;
- valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana impozabilă.
În plus, dreptul de deducere al taxei pe valoarea adăugată trebuie justificat cu unul din următoarele
documente originale:
▪ factura, care trebuie să conţină informaţiile minime stabilite de lege;
▪ bonurile fiscale ştampilate pentru carburanţii achiziţionaţi, pe care sunt înscrise denumirea cumpărătorului şi
numărul de înmatriculare al autovehiculului;
▪ facturile sau alte documente legale emise pe numele salariaţilor aflaţi în deplasare în interesul serviciului, pentru
cazarea şi transportul acestora, însoţite de decontul de deplasare;
▪ declaraţia vamală de import sau alt act constatator emis de autorităţile vamale, pentru importurile de bunuri.
2.4. Obligaţii declarative privind taxa pe valoarea adăugată
Entităţile înregistrate sau neînregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată sunt obligate, conform
prevederilor din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, să întocmească
şi să depună la organele fiscale competente următoarele declaraţii:
Declaraţia 392A ,,Declaraţie informativă privind livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile”
trebuie comunicată organelor fiscale de care aparţin, până la data de 25 februarie a anului următor, de către persoanele
impozabile înregistrate în scopuri de taxă pe valoare adăugată, a căror cifră de afaceri realizată la finele unui an
calendaristic, este inferioară sumei de 220.000 lei.
Declaraţia 392B ,,Declaraţie informativă privind livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile”
este comunicată de către persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, a căror cifră
de afaceri este inferioară sumei de 220.000 lei, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, organelor
fiscale competente.
Declaraţia 393 ,,Declaraţie informativă privind veniturile obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul
rutier internaţionale persoane, cu locul de plecare din România” este comunicată de persoanele impozabile
înregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, care prestează servicii de transport internaţional, organelor
fiscale competente, până pe data de 25 februarie inclusiv a anului următor.
Declaraţia 390 VIES ,,Declaraţie recapitulativă privind veniturile/achiziţiile intracomunitare de bunuri”
trebuie să fie întocmită şi depusă la organele fiscale competente, până la 25 inclusiv a lunii următoare unei luni
calendaristice, de către fiecare persoană impozabilă înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată care a
efectuat achiziţii, livrări sau prestări de servicii în ţările membre ale Uniunii Europene sau în cazul unor operaţiuni
triunghiulare. De asemenea, toate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată trebuie să
întocmească şi să depună la organele fiscale competente, la termenele de depunere a decontului de TVA o declaraţie
informativă privind operaţiunile impozabile realizate numai pe teritoriul naţional, completând, în acest sens, Declaraţia
informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional” (Formularul 394).
Persoanele impozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de taxă pe valoarea adăugată şi persoanele
juridice neimpozabile, care solicită să se înregistreze în cazul în care realizează achiziţii intracomunitare, trebuie să
depună la organele fiscale competente un decont special de taxă pentru: achiziţii intracomunitare şi pentru
operaţiuni pentru care sunt obligate la plata taxei. Decontul special de taxă pe valoarea adăugată (Formularul
301) trebuie întocmit potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice şi se depune până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea operaţiunilor. Decontul special de taxă trebuie depus
numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei.

3. Organizarea contabilităţii taxei pe valoarea adăugată

Fiecare entitate economică înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată îşi organizează activitatea
financiar-contabilă prin utilizarea documentelor contabile şi a conturilor corespunzătoare în scopul reflectării corecte
a proceselor şi fenomenelor economico-financiare, inclusiv a taxei pe valoarea adăugată.

3.1. Documentele utilizate pentru reflectarea taxei pe valoarea adăugată

Evidenţierea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată impune utilizarea unei game largi de documente
contabile, printre care precizăm: factura, autofactura şi jurnalele TVA.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 12 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

Factura se emite de către fiecare persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de
servicii, alta decât o livrare sau o prestare fără drept de deducere, către fiecare beneficiar, cel târziu până în a
cincisprezecea zi lucrătoare a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei.
Autofactura se întocmeşte de către beneficiar, persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă
obligată la plata taxei, până cel târziu în a cincisprezecea zi lucrătoare a lunii următoare celei în care ia naştere faptul
generator al taxei, în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia facturilor emise de furnizor sau prestator.
Decontul de TVA (Formularul 300) se depune de către persoana înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea
adăugată la organele fiscale competente pentru fiecare perioadă fiscală (lună/trimestru), până pe data de 25 inclusiv
a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.
Jurnalele de TVA cuprind jurnalul pentru vânzări şi jurnalul pentru cumpărături.
Jurnalul pentru vânzări serveşte ca document de stabilire lunară sau trimestrială, după caz, a taxei pe
valoarea adăugată colectată, completându-se pe baza documentelor privind livrările de bunuri, executările de lucrări
sau prestările de servicii. Entităţile economice scutite de obligaţia emiterii unei facturi trebuie să utilizeze documentul
borderoul de vânzare-încasare, pentru centralizarea zilnică a vânzărilor sau a încasărilor realizate de unitate şi
pentru înregistrarea acestora în jurnalul pentru vânzări şi stabilirea taxei pe valoarea adăugată colectată.
Jurnalul pentru cumpărări serveşte ca document de stabilire lunară sau trimestrială, după caz, a taxei pe
valoarea adăugată deductibilă şi se completează pe baza documentelor privind cumpărarea bunurilor, executarea
lucrărilor sau prestarea serviciilor de unităţi terţe.

3.2. Conturile aferente taxei pe valoarea adăugată

Evidenţa sintetică a taxei pe valoarea adăugată se realizează cu ajutorul contului 442 ,,Taxa pe valoarea
adăugată”, care din punct de vedere al funcţiei contabile este un cont bifuncţional, ce se detaliază în următoarele
conturi sintetice de gradul al doilea: [6]
Contul 4423 ,,TVA de plată” – ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de plătit către bugetul statului şi
are funcţia contabilă de pasiv. În creditul contului se evidenţiază diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe
valoarea adăugată colectată mai mare şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mică.
În debitul contului se înregistrează: plăţile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea
adăugată; taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată cu taxa pe valoarea adăugată de plată; sumele scutite
sau anulate reprezentând taxa pe valoarea adăugată de plată aferentă exerciţiilor financiare anterioare sau celui
curent, potrivit legii. Soldul creditor reprezintă taxa pe valoarea adăugată de plată.
Contul 4424 ,,TVA de recuperat” – ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul
statului şi are funcţia contabilă de activ. În debitul contului se înregistrează diferenţele rezultate la finele perioadei
între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare şi taxa pe valoarea adăugată colectată mai mică.
În creditul contului se evidenţiază: diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată
deductibilă mai mare şi taxa pe valoarea adăugată colectată mai mică; taxa pe valoarea adăugată încasată de la
bugetul statului în baza cererii de rambursare; taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată cu taxa pe
valoarea adăugată de plată sau cu alte taxe şi impozite, potrivit legii.
Soldul debitor reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul de stat.
Contul 4426 ,,TVA deductibilă” – ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit legii şi are
funcţia contabilă de activ. În debitul contului se înregistrează: sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată
deductibilă, potrivit legii; taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor facturate; sume reprezentând ajustări ale
taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor de capital sau achiziţiilor de bunuri şi servicii, altele decât
bunurile de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii.
În creditul contului se evidenţiază: sumele compensate la sfârşitul perioadei din taxa pe valoarea adăugată
colectată; diferenţele rezultate la finele perioadei fiscale între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare şi taxa
pe valoarea adăugată colectată mai mică; taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă prin aplicarea de pro-
rată; regularizarea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor sau a facturilor parţiale emise, potrivit legii;
ajustarea taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor de capital sau achiziţiilor de bunuri şi servicii,
altele decât bunurile de capital, în favoarea bugetului de stat, potrivit legii. La finele perioadei contul nu prezintă sold.
Contul 4427 ,,TVA colectată” – ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată colectată, potrivit legii, având
funcţia contabilă de pasiv. În creditul contului se înregistrează: taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de
bunuri şi prestărilor de servicii taxabile, avansurilor pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile, precum
şi taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor pentru care se aplică taxarea inversă; taxa pe valoarea adăugată
aferentă operaţiunilor care sunt asimilate livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii, taxabile; taxa pe valoarea
adăugată neexigibilă, devenită exigibilă în cursul lunii.
În debitul contului se evidenţiază: sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă, compensată
la finele perioadei, potrivit legii;regularizarea taxei aferente avansurilor sau a facturilor parţiale emise; taxa pe
valoarea adăugată de plată, datorată bugetului statului; sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă
clienţilor insolvabili, scoşi din activ; taxa pe valoarea adăugată aferentă garanţiilor pentru buna execuţie a lucrărilor,
reţinute de beneficiari. La finele perioadei fiscale contul nu prezintă sold.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 13 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

Contul 4428 ..TVA neexigibilă” – ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată neexigibilă rezultată din
vânzările şi cumpărările de bunuri, servicii sau lucrări, precum şi cea inclusă în preţul de vânzare cu amănuntul la
unităţile comerciale ce ţin evidenţa la acest preţ, fiind un cont bifuncţional. În creditul contului se evidenţiază: taxa
pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări pentru care nu s-au
întocmit facturi; taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor din unităţile comerciale cu amănuntul, inclusă în preţ;
taxa pe valoarea adăugată aferentă garanţiilor pentru buna execuţie, reţinută de beneficiarii lucrărilor; taxa pe
valoarea adăugată neexigibilă aferentă facturilor sosite, devenită deductibilă. În debitul contului se înregistrează:
taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri şi servicii pentru care nu s-au întocmit facturi; taxa pe
valoarea adăugată aferentă vânzărilor de mărfuri din unităţile comerciale cu amănuntul; taxa pe valoarea adăugată
neexigibilă, devenită colectată, la emiterea facturilor; taxa pe valoarea adăugată amânată la plată. Soldul contului
reflectă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.

4. Studiu de caz privind aspectele fiscale şi contabile privind TVA la S.C. Macofil S.A. Târgu Jiu

Cercetarea referitoare la taxa pe valoarea adăugată am realizat-a la nivelul lunii martie 2013, lună în care
societatea a achiziţionat diverse stocuri şi a beneficiat de lucrări executate şi servicii prestate de către terţi, în urma
cărora s-au înregistrat următoarele operaţii economice specifice taxei pe valoarea adăugată deductibilă:
1. În data de 01.03.2013 s-au achiziţionat materii prime de la S.C. Arabesque S.R.L. Galaţi, conform
facturii nr. 448699/01.03.2013, în valoare totala de 35.486,17 lei:
_____________________________________________________________________________________________
% = 401 ,,Furnizori” 35.486,17
301 ,,Materii prime”
28.617,88
4426 ,,TVA deductibilă” 6.868,29
_____________________________________________________________________________________________
2. Se primeşte factura nr. 108004811/03.03.2013 pentru energia electrică furnizată de CEZ Vânzare, în
valoare totală de 22.218,67 lei:
_____________________________________________________________________________________________
% = 401 ,,Furnizori” 22.218,67
605 ,,Cheltuieli privind energia” 17.918,28
4426 ,,TVA deductibilă” 4.300,39
_____________________________________________________________________________________________
3. Se înregistrează, în data de 05.03.2013, factura nr. 7939/03.03.2013, în valoare totală de 958,27 lei, pentru
transport marfă efectuat de S.C. 3G Trans Impex S.R.L. Târgu Jiu:
_____________________________________________________________________________________________
% = 401 ,,Furnizori” 958,27
624 ,,Cheltuieli cu transportul de bunuri 772,80
şi personal”
4426 ,,TVA deductibilă” 185,47
_____________________________________________________________________________________________
4. În data de 04.03.2013 se înregistrează factura nr. 30/04.03.2013, în valoare de 220,00 lei, emisă de un
cabinet de avocatură, persoană juridică neînregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, reprezentând onorariu
avocat pentru consultanţă juridică acordată societăţii:
_____________________________________________________________________________________________
622 ,,Cheltuieli privind comisioanele = 401 ,,Furnizori” 220,00
şi onorariile”
_____________________________________________________________________________________________
5. Pentru efectuarea de reparaţii la un utilaj, S.C. Marcom R.M.C.94 S.R.L. Otopeni emite factura nr.
24736/05.03.2013, în valoare totală de 4.719,61 lei, înregistrată în contabilitate în aceeaşi zi:
_____________________________________________________________________________________________
% = 401 ,,Furnizori” 4.719,61
611 ,,Cheltuieli cu întreţinerea 3.806,14
şi reparaţiile”
4426 ,,TVA deductibilă” 913,47
_____________________________________________________________________________________________
6. Se evidenţiază factura nr. 210250/08.03.2013, în valoare totală de 29.890,00 lei, primită de la S.C. Uzina
Mecanică Timişoara S.A., reprezentând avans în vederea procurării unui mijloc fix:
_____________________________________________________________________________________________
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări” 29.890,00
232 ,,Avansuri acordate pentru imobilizări 24.104,84
corporale”
4426 ,,TVA deductibilă” 5.785,16

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 14 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

_____________________________________________________________________________________________
7. Ulterior, se primeşte şi se înregistrează factura finală nr. 210254/11.03.2013, corespunzătoare mijlocului
fix achiziţionat:
____________________________________________________________________________________________
% = 13.660,00
2131 ,,Echipamente tehnologice” 35.120,97
232 ,,Avansuri acordate pentru imobilizări -24.104,84
corporale”
4426 ,,TVA deductibilă” 2.643,87
_____________________________________________________________________________________________
8. Reflectarea în contabilitate a facturii nr. 129/12.03.2013 reprezentând achiziţionarea de la S.C. Symac
S.R.L. a unui program informatic în valoare totală de 3.578,00 lei:
_____________________________________________________________________________________________
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări” 3.578,00
208 ,,Alte imobilizări necorporale” 2.885,49
4426 ,,TVA deductibilă” 692,51
_____________________________________________________________________________________________
9. Societatea achiziţionează un teren în valoare de 132.500,00 lei, cu factura nr. 1968/12.03.2013, de la S.C.
Succes S.R.L. Târgu Jiu:
_____________________________________________________________________________________________
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări” 132.500,00
2111 ,,Terenuri” 106.854,83
4426 ,,TVA deductibilă” 25.645,17
_____________________________________________________________________________________________
10. Pentru amenajarea terenului, în baza unui contract, se înregistrează factura nr. 21061991/13.03.2013, în
valoare totală de 8.680,00 lei, amenajare ce se efectuează de către S.C. Big Star S.R.L. Târgu Jiu:
_____________________________________________________________________________________________
% = 404 ,,Furnizori de imobilizări” 8.680,00
231 ,,Imobilizări corporale în curs 7.000,00
de execuţie”
4426 ,,TVA deductibilă” 1.680,00
_____________________________________________________________________________________________
11. Se primeşte factura nr. 319000837/15.03.2013, în sumă totală de 127.596,00 lei, de la S.C. OMV
Petrom S.A. pentru carburanţii achiziţionaţi:
_____________________________________________________________________________________________
% = 401 ,,Furnizori” 127.596,00
3022 ,,Combustibili” 102.900,00
4426 ,,TVA deductibilă” 24.696,00
____________________________________________________________________________________________
12. Farmacia Sensiblu S.R.L. Târgu Jiu emite factura nr. 246054/16.03.2013, în valoare de 1.145,00 lei,
pentru medicamentele livrate, cu TVA de 9%:
_____________________________________________________________________________________________
% = 401 ,,Furnizori” 1.145,00
604 ,,Cheltuieli pentru materiale nestocate” 1.050,46
4426 ,,TVA deductibilă” 94,54
_____________________________________________________________________________________________
Pentru livrările de produse finite, executările de lucrări şi prestările de servicii realizate în luna martie 2013,
s-au efectuat următoarele înregistrări contabile specifice taxei pe valoarea adăugată colectată:
1. Se evidenţiază livrarea de cărămidă, în valoare totală de 98.000,00 lei, conform facturii nr. 680417/
04.03.2013, către S.C. Echinox S.R.L.:
_____________________________________________________________________________________________
4111 ,,Clienţi” = % 98.000,00
701 ,,Venituri din vânzarea 79.032,26
produselor finite”
4427 ,, TVA colectată” 18.967,74
_____________________________________________________________________________________________
2. Pentru executarea unor lucrări de construcţii în favoarea S.C. Remat S.A. Târgu Jiu, se emite factura
640418/05.03.2013, în valoare totală de 145.000,00 lei:
____________________________________________________________________________________________
4111 ,,Clienţi” = % 145.000,00
704 ,,Venituri din lucrări executate 116.935,48
şi servicii prestate”

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 15 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

4427 ,,TVA colectată” 28.064,52


_____________________________________________________________________________________________
3. Reflectarea livrării de beton cu factura 640419/06.03.2013, în valoare totală de 1.250,00 lei, către S.C.
Grimex S.A. Târgu Jiu:
_____________________________________________________________________________________________
4111 ,,Clienţi” = % 1.250,00
701 ,,Venituri din vânzarea 1.008,06
produselor finite”
4427 ,, TVA colectată” 241,94
_____________________________________________________________________________________________
4. Se emite factura nr. 640421/07.03.2013, în valoare de 34.500,00 lei, pentru repararea unui utilaj de
balastieră al S.C. Artego S.A. Târgu Jiu:
_____________________________________________________________________________________________
4111 ,,Clienţi” = % 34.500,00
704 ,,Venituri din lucrări executate 27.822,58
şi servicii prestate”
4427 ,,TVA colectată” 6.677,42
_____________________________________________________________________________________________
5. Se înregistrează factura nr. 640422/08.03.2013, în valoare de 3.500 lei, emisă pentru vânzarea de produse
finite (cărămidă) către S.C. Rovincon S.A.:
_____________________________________________________________________________________________
4111 ,,Clienţi” = % 3.500,00
701 ,,Venituri din vânzarea 2.822,58
produselor finite”
4427 ,,TVA colectată” 677,42
_____________________________________________________________________________________________
6. Întrucât clientul S.C. Rovincon S.A. nu a efectuat plata din cauza insolvabilităţii, se reflectă trecerea la
creanţe incerte, conform notei contabile 110/12.03.2013:
_____________________________________________________________________________________________
4118 ,,Clienţi incerţi sau în litigiu” = 4111 ,,Clienţi” 3.500,00
_____________________________________________________________________________________________
≈ concomitent, se constituie o ajustare pentru deprecierea creanţelor, conform notei contabile nr.
111/12.03.2013:
_____________________________________________________________________________________________
6814 ,, Cheltuieli de exploatare privind = 419 ,,Ajustări pentru deprecierea 3.500,00
ajustările pentru deprecierea creanţelor – clienţi”
activelor circulante”
_____________________________________________________________________________________________
7. Se înregistrează trecerea la pierderi a clientului insolvabil, pe baza unei hotărâri judecătoreşti:
_____________________________________________________________________________________________
% = 4118 ,,Clienţi incerţi” 3.500,00
654 ,,Pierderi din creanţe” 2.822,58
4427 ,,TVA colectată” 677,42
_____________________________________________________________________________________________
≈ concomitent, clientul scos din activ se urmăreşte în continuare, trecându-se, în acest scop, în contul
extrabilanţier 8034, conform notei contabile nr. 112/22.03.2013:
_____________________________________________________________________________________________
D: 8034 ,,Debitori scoşi din activ şi urmăriţi 3.500,00
în continuare”
_____________________________________________________________________________________________
8. Se evidenţiază anularea ajustării, conform notei contabile nr. 113/24.03.2013:
_____________________________________________________________________________________________
491 ,,Ajustări pentru deprecierea = 7814 ,,Venituri din ajustări pentru 3.500,00
creanţelor – clienţi” deprecierea activelor circulante”
_____________________________________________________________________________________________
9. Se reflectă reactivarea clientului, conform notei contabile nr. 114/31.03.2013:
_____________________________________________________________________________________________
4111 ,,Clienţi” = % 3.500,00
754 ,,Venituri din creanţe reactivate” 2.822,58
4427 ,,TVA colectată” 677,42
_____________________________________________________________________________________________
≈ concomitent, se închide contul 8034, conform notei contabile nr. 115/31.03/2013:

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 16 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

_____________________________________________________________________________________________
C: 8034 ,,Debitori scoşi din activ şi 3.500,00
urmăriţi în continuare”
_____________________________________________________________________________________________
În cursul lunii martie 2013, S.C. Macofil S.A. Târgu Jiu a înregistrat în contabilitate următoarele operaţiuni
economice privind taxa pe valoarea adăugată neexigibilă:
1. Se achiziţionează de la S.C. Aprodes S.R.L. Târgu Jiu materiale auxiliare fără factură, în valoare de
3.258,00 lei şi TVA de 24%, pe baza avizului de însoţire a mărfii nr. 321/06.03.2013:
_____________________________________________________________________________________________
% = 408 ,,Furnizori – facturi nesosite” 4.039,92
3021 ,,Materiale auxiliare” 3.258,00
4428 ,,TVA neexigibilă” 781,92
_____________________________________________________________________________________________
2. Ulterior, se primeşte factura nr. 56412/10.03.2013, fără diferenţe:
_____________________________________________________________________________________________
408 ,,Furnizori – facturi nesosite” = 401 ,,Furnizori” 4.039,92
_____________________________________________________________________________________________
≈ concomitent, TVA neexigibilă devine TVA deductibilă:
_____________________________________________________________________________________________
4426 ,,TVA deductibilă” = 4428 ,,TVA neexigibilă” 781,92
_____________________________________________________________________________________________
3. Se evidenţiază livrarea de produse finite (stâlpi din beton pentru reţele electrice), fără factură, cu avizul
de însoţire a mărfii nr. 15669/19.03.2013 către S.C. CEZ S.A. Craiova:
_____________________________________________________________________________________________
418 ,,Clienţi – facturi de întocmit” = % 4.800,00
701 ,,Venituri din vânzarea 3.870,97
produselor finite”
4428 ,,TVA neexigibilă” 929,03
_____________________________________________________________________________________________
4. Se reflectă facturarea produselor finite livrate anterior pe baza avizului de însoţire a mărfii, conform
facturii nr. 640243/20.03.2013:
_____________________________________________________________________________________________
4111 ,,Clienţi” = 418 ,,Clienţi – facturi de întocmit” 4.800,00
_____________________________________________________________________________________________
≈ concomitent, TVA neexigibilă devine TVA colectată:
_____________________________________________________________________________________________
4428 ,,TVA neexigibilă” = 4427 ,,TVA colectată” 929,03
_____________________________________________________________________________________________
5. Se finalizează lucrările de construcţii la o hală industrială de producţie de către S.C. Serop S.R.L. Târgu
Jiu, la data de 11.03.2013, în valoare de 10.525,00 lei, TVA 24%, conform avizului de recepţie nr.14/03.2013:
_____________________________________________________________________________________________
% = 408 ,,Furnizori – facturi nesosite” 10.525.00
628 ,,Alte cheltuieli cu serviciile 8.487,90
executate de terţi”
4428 ,,TVA neexigibilă” 2.037,10
_____________________________________________________________________________________________
6. Se primeşte factura nr.129 de la firma de construcţii, înregistrată ulterior avizului, la data de 25.03.2013:
_____________________________________________________________________________________________
408 ,,Furnizori – facturi nesosite” = 401 ,,Furnizori” 10.525,00
_____________________________________________________________________________________________
≈ concomitent, TVA neexigibilă devine TVA deductibilă:
_____________________________________________________________________________________________
4426 ,,TVA deductibilă” = 4428 ,,TVA neexigibilă” 2.037,10
_____________________________________________________________________________________________
La finele lunii martie 2013, la nivelul S.C. Macofil S.A. Târgu Jiu s-au colectat datele înregistrate în
contabilitate pe categorii de taxă pe valoare adăugată, valori care sunt prezentate în Tabelul nr. 1.
Tabel nr. 1: TVA înregistrată de S.C. Macofil S.A. în luna martie 2013
Nr. Suma TVA înregistrată
crt. Tipul taxei pe valoarea adăugată (lei)
1 TVA deductibilă din achiziţii de la furnizori cu factură 73.504,87
2 TVA neexigibilă devenită deductibilă după primirea facturii de la furnizori 2.819,02

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 17 ~
ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 2/2013

Nr. Suma TVA înregistrată


crt. Tipul taxei pe valoarea adăugată (lei)
3 Total TVA deductibilă 76.323,89
4 TVA colectată din vânzări la clienţi cu factură 54.629,04
5 TVA neexigibilă devenită colectată după emiterea facturii către clienţi 929,03
6 Total TVA colectată 55.558,07
Din compararea celor două categorii de taxă pe valoarea adăugată prezentate anterior, rezultă că taxa pe
valoarea adăugată deductibilă este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectată, rezultând taxa pe
valoarea adăugată de recuperat (4426 > 4427 = 4424).
În această situaţie, la finele lunii martie 2013, în contabilitatea S.C. Macofil S.A. Târgu Jiu s-au înregistrat
următoarele operaţii economice privind închiderea lunară a conturilor de taxă pe valoarea adăugată:
1. Închiderea lunară a conturilor de taxă pe valoarea adăugată:
_____________________________________________________________________________________________
% = 4426 ,,TVA deductibilă” 76,323,89
4427 ,,TVA colectată” 55.558,07
4424 ,,TVA de recuperat” 20.765,82
_____________________________________________________________________________________________
2. Întrucât societatea mai avea de achitat taxa pe valoarea adăugată de plată aferentă lunii februarie 2013
în valoare de 11.420,14 lei, se evidenţiază compensarea TVA de recuperat cu TVA de plată, la nivelul sumei celei
mai mici:
_________________________________________________________________________________________
4423 ,,TVA de plată” = 4424 ,,TVA de recuperat” 11.420,14
_____________________________________________________________________________________________
După compensarea sumei de 11.420,14 lei, reprezentând suma neachitată aferentă TVA de plată din luna
februarie 2013, rezultă TVA de recuperat în sumă de 9.345,68 lei.
Deşi societatea a procedat la compensarea obligaţiei aferente lunii februarie cu creanţa din luna martie,
aceasta trebuie să achite şi majorările de întârziere de întârziere în procent de 0,04 % pe zi de întârziere, începând cu
ziua următoare termenului scadent până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.

4. Concluzii

Activitatea de documentare pentru realizarea prezentului studiu, efectuată la sediul S.C. Macofil S.A., s-a
concretizat în consultarea documentelor primare şi a registrelor contabile privind achiziţiile de imobilizări, materii
prime şi materiale consumabile, dar şi a celor referitoare la livrările de produse finite, executarea de lucrări şi
prestarea de servicii, constatându-se că acestea au fost întocmite şi înregistrate conform legii, respectându-se
disciplina financiară, operarea făcându-se la timp şi în mod cronologic.
Referindu-ne la taxa pe valoarea adăugată, am constatat că evidenţele contabile reflectă cu claritate aceste
operaţii, cota de impunere a taxei pe valoarea adăugată fiind stabilită, calculată şi înregistrată în mod corect.
Prezentul studiu de caz, ca orice altă monografie contabilă, oferă reflectarea în contabilitate a operaţiunilor
economico-financiare specifice domeniului cercetat, obligaţia de a achita taxa pe valoarea adăugată chiar înainte de
încasarea creanţei ducând la imobilizări de fonduri, după cum neachitarea acesteia atrage, după caz, majorări şi
penalităţi de întârziere, sume care majorează datoria către bugetul general consolidat.
Cu toate acestea, considerăm că spectrul operaţiunilor privind taxa pe valoarea adăugată, mai ales la nivelul
unei societăţi comerciale care are o activitate complexă, este greu de epuizat, ţinând cont şi de legislaţia fiscală
aflată într-o continuă dinamică. Pe măsura desfăşurării unei palete cât mai complexe şi mai diversificate a activităţii
legislative de impunere a noi reglementări privind fiscalitatea în ţara noastră, vor apărea noi situaţii în problematica
vastă a taxei pe valoarea adăugată care vor oferi noi oportunităţi de studiu.

5. Bibliografie

[1] Avram, M., Avram, V., ,,Legislaţie contabilă şi fiscală”, Editura Universitaria, Craiova, 2012, pp. 121.
[2] Brezeanu, P., ,,Fiscalitate: concepte, metode, practici”, Editura Economică, Bucureşti, 1999, pp. 89.
[3] Feleagă, N., Malciu, L., ,,Politici şi opţiuni contabile”, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pp. 58.
[4] Lăcriţă-Grigorie, N., ,,Ghidul specialistului în fiscalitate”, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2009, pp. 68.
[5] Popa-Paliu, L., Ecobici, N., ,,Contabilitate aprofundată şi fiscală – pentru uzul studenţilor ID, Editura Academica
Brâncuşi, Târgu Jiu, 2008, pp. 49.
[6] *** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, Capitolul VII – Funcţionarea conturilor.
[7] *** Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, art. 126.
[8] *** Ordonanţa de Guvern nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobată prin Legea nr. 130/1992.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 18 ~