Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”,Bârlad

Clasa a XII-a Ec

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE

NIVELUL DE CALIFICARE 4

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Prof. coordonator: Candidat:

Filiche Carmen

PROMOŢIA 2019

2
CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ

3
 Cuprins

Argument..................................................................................................3

Capitolul I Taxa pe valoare adăugată.......................................................5

1.1. Definiţii.........................................................................................6
1.2. Operaţiuni impozabile şi baza de impozitare................................6
1.3. Cotele............................................................................................7
1.4. Operaţiuni scutite de taxă.............................................................7
1.5. Obligaţii........................................................................................8

Capitolul II Contabilitatea taxei pe valoare adăugată..............................9

2.1. Organizarea contabilităţii TVA-ului.........................................10

2.2. Sistemul de conturi utilizate.....................................................12

Capitolul III Studiu de caz - .....................................................................17

Concluzii şi propuneri..............................................................................19

Bibliografie.............................................................................................20

Anexe

4
 Argument
Lucrarea de faţă îşî propune să prezinte cadrul legal al aplicării taxei pe valoare adăugată si
principalele operaţii contabile in legătură cu aprovizionarea si relaţiile cu clienţii ale unei societăţi
comerciale ce îşî desfăşoară activitatea in România, operaţii care presupun aplicarea taxei pe
valoare adăugată, cititorul având posibilitatea să studieze modul de aplicare, calculare şi înregistrare
în principalele documente contabile.
De la apariţia lor, impozitele au fost concepute şi aplicate diferit, in funcţie de dezvoltarea
economico-socială şi de cheltuielile publice acceptate în fiecare stat. Informaţii despre impozitele,
taxele si cheltuielile publice provin din antichitate, în sprecial, din istoria statelor antice, grec şi
roman.
Impactul taxei pe valoare adăugată asupra economiei a avut loc pentru prima dată în Franţa
la iniţiativa lui Maurice Laure în 1954. Ulterior acest impozit a fost introdus şi in alte ţări din
Europa, America Latină şi Africa.
Fundamentul introducerii taxei pe valoare adăugată şi-a găsit motivaţia în substituirea
diverselor taxe practicate asupra cifrei de afaceri şi folosirea ei ca taxă unică percepută în diferitele
stadii ale producţiei de către producători. Fiecare producător era îndreptăţit prin lege să deducă taxa
pe valoare adăugată suportată anterior în procesul de producţie propriu.
Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect cuvenit bugetului de stat pentru
valoarea adăgată creată în fiecare stadiu al circuitului economic.
Pe continentul Europa în anul 1967 după 10 ani de la semnarea Tratatului de la Roma, în
cadrul Comunităţii Economice Europene, au fost adoptate o serie de directive care au pus bazele
legislative ale acestui tip de impozit indirect. În prima etapă organele de decizie ale CEE au mers pe
linia armonizării legislaţiei comunitare, pe linia taxei pe valoare adăugată, iar în momentul de faţă
toate ţarile comunitare sunt obligate să folosească acest impozit indirect.
Introducerea TVA-ului în locul impozitului pe circulaţia mărfurilor a reprezentat un
moment de cotitură în perfecţionarea sistemului fiscal şi în acelaşi timp primul pas făcut pe linia
reformei fiscale în ţara noastră. Totodată aceasta a constituit o cerinţă pentru trecerea la economia
de piaţă şi alinierea la standardele europene.
Înainte de implementarea TVA-ului s-a căutat să se extindă câmpul de aplicare a
impozitului pe circulaţia mărfurilor la unele produse si prestări de servicii ca de exemplu la
produsele agricole, activitatea de poştă si telecomunicaţii, transportul de călători si de mărfuri.
În sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată se cuprind: operaţiunile care constituie
livrări de bunuri si servicii, prestări de servicii efectuate cu plată sau operaţiile asimilate acestora
efectuate de către contribuabili. Se cuprind de asemenea în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată şi
importul de bunuri.
Sunt supuse TVA operaţiunile economice efectuate pe teritoriul României, în condiţiile
prevăzute de lege, care din punct de vedere al regimului de impozitare se clasifică în: operaţiuni
taxabile la care se aplică cota standard 24%; operaţiuni scutite de taxa pe valoare adăugată cu drept
de reducere; operaţiuni scutite de taxa pe valoare adăugată fără drept de reducere; operaţiuni de
import scutite de taxa pe valoare adăugată.

Reglementările fiscale stabilesc în acelşi timp: operaţiunile economice efectuate în interiorul

ţarii care sunt scutite de plata TVA; operaţiunile scutite la import, scutirile de la plata TVA
pentru exporturi şi transportul internaţional; scutirile speciale privind traficul internaţional
de bunuri.

5
 Taxa pe valoare adăugată se plăteşte de persoanele fizice sau juridice care efectuează una
sau mai multe operaţiuni impozanbile prevăzute serviciilor.

În prezent cota standard a taxei pe valoare adăugată este de 24% aplicându-se la baza de
calcul reprezentând contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe
valoare adăugată.

Taza pe valoare adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă intre valoarea
taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrărilor, dedusă
potrivit normelor fiscale. Diferenţa de taxă în plus sau în minus se regularizează în condiţiile legii
pe baza „deconturilor lunare” întocmite de către contribuabili până la data de 25 a lunii următoare
inclusive, care constituie şi termenul limită pentru plata obligaţiunilor cuvenite bugetului de
stat.Suportatorul este consumatorul final.

TVA are o mare elasticitate faţă de procesele economice în sensul că, dacă afacerile se
dezvoltă şi TVA colectată, raspectiv TVA de plată vor fi mai mari. Dacă vânzarile stagnează şi
cuantumul TVA va fi mai mic, în consecinţă şi încasările statului vor fi mai mici.

TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat, însă ca orice impozit indirect este
inechitabil. Acest lucru se traduce prin aceea că devina regresiv în raport cu creşterea veniturilor şi
nici nu se pretează la un minim neimpozabil. Astfel,TVA-ul afectează mai pronunţat persoanele cu
venituri mici si pe cele care îşî repartizează o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuielile de
consum.

Actualment cota preponderentă de TVA în România este de 24%,însă se mai foloseşte

începând cu 01.01.2004 şi TVA de 9% pentru cărţi, medicamente şi servicii de cazare turistică.

Pentru plătitorul de TVA bunurile sau serviciile necesare desfăşurării activităţii sunt mai
„ieftine” de 24%

Lucrarea este structurată pe trei capitole.

TVA nou

6
 Cap I Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoare adăgată este un impozit indirect bazat pe criteriul deductibilităţii.

Din punct de vedere economic valoarea este un indicator care permite masurarea valorii
nou create de întreprindere în urma activităţii sale. Valoarea adăugată poate fi definită ca diferenţă
între valoarea bunurilor şi serviciilor produse de întreprindere şi cea a serviciilor şi bunurilor
utilizate pentru realizarea lor numite consumuri intermediare.
Din punct de vedere contabil valoarea adăugată este definită ca diferenţă între producţia
exerciţiului de marfa comercială si consumurile provenite de la terţi.
Marja comercială se calculează ca diferenţă intre vânzarile de mărfuri şi costul de
cumpărare al mărfurilor vândute.
Producţia exerciţiului este dată de suma dintre produţia vândută, producţia stocată şi
producţia de imobilizări corporale si necorporale.
Consumurile provenite de la terţi reprezintă ansamblul cheltuielilor cu materii prime şi
materiale consumabile, cu serviciile efectiv prestate de terţi, inclusiv personalul angajat din afara
întreprinderii.
Valoarea adăugată permite remunerarea factorilor: forţa de muncă(salarii), stat(prin
impozite, taxe la stat), creditări prin dobânzi vărsate şi proprietarii întreprinderilor private.

Valoarea=Marja+Producţia-Consumuri provenite

Pornind de la această afirmaţie calculăm valoarea adăugată pentru a determina baza de

impozitare a TVA-ului. În al doilea rând, TVA-ul poate avea un cost pentru întreprindere deoarece
elaborarea declaratiilor privind decontul de TVA şi ţinerea unei contabilităţi detaliate necesita forţă
de muncă deloc neglijabilă. Literatura îl defineşte ca un cost de gestiune pentru întreprindere. TVA
este deci un impozit de consum suportat de consumatorul final.
Întreprinderile au rolul de a colecta impozitul în contul fiscalităţii şi de a vira diferenţa
dintre TVA colectată şi TVA dedcutibilă la bugetul de stat.
În prezent cota standard a taxei pe valoare adăugată este de 24% aplicându-se la baza de
calcul reprezentând contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. Taxa pe valoare
adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţă între valoarea taxei facturate pentru
bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrărilor, dedusă potrivit normelor fiscale.
Diferenţa de taxă în plus sau îm minus se regularizează în conditiile legii pe baza
„deconturilor lunare” întocmite de către contribuabili până la data de 25 a lunii următoare inclusiv,
care constituie şi termenul şi termenul limita pentru plata obligaţiunilor cuvenite bugetului de stat.

1.1 DEFINIŢII
Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului şi care este
colectat conform prevederilor prezentului titlu.
În înţelesul prezentului titlu:
a) o persoană impozabilă are un sediu fix în România dacă dispune de suficiente resurse tehnice şi
umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile;
b) o persoană impozabilă este stabilită în România în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii:
1. persoana impozabilă are în România un sediu central, o sucursală, o fabrică, un atelier, o agentie,
un birou, un depozit sau orice altă structură fixă, cu excepţia şantierelor de construcţii;

7
2. structura este condusă de o persoană împuternicită să angajeze o persoană impozabilă în relaţiile
cu clienţii şi furnizorii;
3. persoana care angajează o persoană impozibilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii să fie
împuternicită să efectueze achiziţii, impoturi, livrări de bunuri şi prestări pentru persoana
impozabilă;
4. obiectul de activitate al structurii respective să fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii,
conform prezentului titlu.

1.2 OPERAŢIUNI IMPOZABILE ŞI BAZA DE IMPOZITARE

Din punct de vedere al taxei, sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
a) operaţiunile care, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în
sfera taxei, efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă,
acţionând ca atare.
Operaţiunile impozabile pot fi:
a) operaţiuni taxabile;
b) operaţiuni scutite de taxă ce drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este
permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii;
c) operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxă şi nu este
permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii;
d) importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxă.
Baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată este constituită din:
a) pentru livrări de bunuri şi prestări de servici;
b) pentru compensaţia aferentă;
c) pentru preţul de cumpărare al bunuirilor respective sau al unor bunuri similare ori,în absenţa unor
astfel de preţuri de cumpărare,preţul de cost,stabilit la data livrării.În cazul în care bunurile
reprezintă active corporale fixe,baza de impozitare se stabileşte conform procedurii stabilite prin
norme;
d)pentru cheltuielile efectuate de persoana impozabilă pentru realizarea prestării de servicii;
e)în cazul când plata se face parţial ori integral în natură sau atunci când valoarea plăţii pentru o
livrare de bunuri sau o prestare de servicii nu a fost stabilită de părţi sau nu poate si uşor
stabilită,baza de impozitare se consideră ca fiind valoarea normală pentru respectiva livrare.

1.3 COTELE

Cota standard este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de
servicii si/sau livrări de bunuri:
a)serviciile constând în permiterea accesului la castele,muzee,case memoriale,monumente
istorice.monumente de arhitectură si arheologie,târguri,expoziţii şi evenimente culturale;
b)livrarea de manuale şcolare,cărţi,ziare şi reviste,cu excepţia celor destinate exclusiv sau in
principal publicităţii;
c)livrarea de proteze şi accesorii ale acestora;
d)livrarea de produse ortopedice;
e)livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;
f)cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,inclusiv închirierea
terenurilor amenajate pentru camping.
8
 Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca
parte a politicii sociale,inclusiv a terenului pe care sunt construite.Terenul pe care este construită
locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei.În sensul prezentului titlu,prin locuinţa livrată ca
parte a politicii sociale se inţelege:
a)livrarea de clădiri,inclusiv a terenului pe care sunt construite,destinate a fi utilizate drept cămine
de bătrâni şi de pensionari;
b)livrarea de clădiri,inclusiv a terenului pe care sunt construite,destinate a fi utilizate drept case de
copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
c)livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 ,exclusiv anexele gospodăreşti,a
căror valoare,inclusiv a terenului pe care sunt construite,nu depăşeşte suma de 380.000 lei,exclusiv
taxa pe valoarea adăugată,achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie.Orice persoană
necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%,respectiv:
1.în cazul persoanelor necăsătorite,să nu fi deţinut şi să nu deţină nici o locuinţă îm proprietate pe
care au achiziţionat-o cu cota de 5%;
2.în cazul familiilor,soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină,fiecare sau împreună,nici o
locuinţă în proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%.
d)livrarea de clădiri,inclusiv a terenului pe care sunt construite,de către primării în vederea atribuirii
de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le
permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

1.4 OPERAŢIUNI SCUTITE DE TAXĂ

Sunt scutite de taxă:

a)importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situaţie
scutită de taxă în interiorul ţării;
b)achiziţia intracomunitară de bunuri al căror import în România este în orice situaţie scutit de
taxă,conform prezentului articol;
c)achiziţia intracomunitară de bunuri;
d)importul definitiv de bunuri;
e)importul,în regim diplomatic sau consular,al bunurilor scutite de taxe vamale;
f)importul de bunuri efectuat în România de organismele internaţionale recunoscute ca atare de
autorităţile publice din România,precum si de către membri acestora,în limitele şi în conformitate
cu limitele stabilite în convenţiile de înfiinţare a acestor organizaţii sau prin acorduri de sediu;

1.5 OBLIGAŢII

Următoarele persoane sunt obligate la plata taxei,dacă aceasta este datorată în conformitate
cu prevederile prezentului titlu:
a)persoana impozsabilă care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile;
b)persoana căreia i se livrează gaze naturale sau energie electrică;
c)persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă,care este beneficiarul unei livrări
ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare.

9
 Persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă,obligată la plata taxei,trebuie sa
autofactureze,până cel mai târziu în a 15-a zi lucrătoare a luni următoare celei în care ia naştere
faptul generator al taxei,în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia facturii emise de
furnizor/prestator.
Persoanele înregistrate trebuie sa depună la organele fiscale competente,pentru fiecare
perioadă fiscală,un decont de taxă,până la data de 25 inclusiv a luni următoare celei în care se
încheie perioda fiscală respectivă.
Decontul de taxă întocmit de persoanele înregistrate va cuprinde suma taxei deductibile
pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare şi,după caz,suma taxei
pentru care se exercită drepul de deducere.
Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin decontul unei perioade
fiscale ulterioare şi se vor înscrie la rândurile de regularizări.
Orice persoană obligată la plata taxei poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la
termenul legal al taxei către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a decontului şi
declaraţiilor,la organul fiscal competent,conform prezentului titlu şi legislaţiei vamale în vigoare.
Taxa se administrează de către organele fiscale şi de autorităţile vamale,pe baza
competenţelor,aşa cum sunt prevăzute în prezentul titlu,în norme şi în legislaţia vamală în vigoare.
Ministerul Finanţelor Publice-Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va lua măsuri
pentru crearea unei baze de date electronice,care să conţină informaţiile tranzacţiilor desfăşurate de
persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoare adăugată,în vederea realizării
schimbului de informaţii în domeniul taxei pe valoare adăugată cu statele membre ale Uniunii
Europene.

10
 CAP. II CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ

În cadrul activităţii economice,se realizează schimburi de valori între entităţile participante

la circuitul economic.În funcţie de poziţia acestora,iau naştere rapoturi juridice de drepturi şi
obligaţii,cunoscute sub denumirea generică de „relaţii cu terţii”.Acestea sunt generatoare de creanţe
pentru cei care oferă ceva şi de datorii pentru cei care primesc sau în favoarea cărora se realizează
anumite prestaţii.În aceste condiţii creditorul este în drept să pretindă o contraprestaţie.Crenţele
reprezintă contrapartida unei prestaţii,a unei livrări şi se concretizează în drepturile creditorilor de a
pretinde debitorilor anumite sume de bani,bunuri,servicii sau lucrări.Din punct de vedere al poziţiei
financiare sunt încadrate în activul bilanţului.Creanţele pot fi grupate după mai multe criterii:
a După natura operaţiilor din care provin:
-creanţe comerciale;
-creanţe financiare;
-alte creanţe.
b) În funcţie de conţinutul activităţii la care se referă:
-creanţe din activitatea de finanţare şi anume:
1)faţă de clienţi pentru livrări şi prestaţii;
2)faţă de salariaţi pentru avansurile acordate;
3)faţă de buget pentru subvenţiile primite,TVA de recuperat,etc.
-creanţe diverse:faţă de asociaţi sau acţionari,faţă de unităţi din cadrul
grupului,faţă de debitori diverşi etc.
-cheltuieli anticipate,constate ş înregistrate în prezent,dar care aparţin de drept
perioadelor contabile viitoare.Ele reflectă o creanţă a exerciţiului curent faţă de exerciţiile
viitoare.Datoriile reprezintă surse atrase şi angajamente financiare constituind obligaţii actuale ale
întreprinderii rezultate din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o
ieşire de resurse care să încorporeze beneficii economice.O datorie reprezintă un angajament sau o
responsabilitate de a acţiona într-un anumit fel.O obligaţie apare,în mod normal,numai în momentul
unor livrări sau când firmele au acorduri irevocabile de achiziţie.Stingerea datoriilor se poate face
pe mai multe căi:
-plata în numerar şi/sau virament;
-transferul unor active;
-înlocuirea unor datorii cu o altă obligaţie.
Din punct de vedere al poziţiei financiare datoriile sunt încadrate în pasivul bilanţului.
Clasificarea datoriilor se poate face după aceleaşi criterii folosite în cadrul creanţelor:
a)după natura operaţiunilor din care provin:-datorii din activitatea comercială
-datorii din activitatea financiară
-alte
datorii(salariile,fiscal,sociale)
b)după conţinutul activităţii la care se referă:
1)datorii din activitatea de exploatare:-faţă de furnizori pentru livrări şi prestaţii;
-faţă de personal pentru drepturile salariale;
-faţă de buget:impozite,taxe,contribuţii.
2)datorii diverse:-datorii faţă de acţionari sau asociaţi;
-datorii faţă de unităţi din cadrul grupului;
-datorii faţă de creditori diverşi.

2.1 ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII TAXEI PE VALOARE

ADĂUGATĂ
11
 La organizarea contabilităţii decontărilor cu terţii trebuie avute în vedere:
-obiectivele şi factorii de influenţă;
-evaluarea datoriilor şi creanţelor;
-sistemul conturilor utilizate.
a) Obiectivele şi factorii
Complexitatea şi diversitatea relaţiilor dintre întreprindere şi terţi impune luarea în
considerare a următoarelor obiective:
-cunoaşterea în orice moment a nivelului creanţelor şi datoriilor întreprinderii,ca derivă din
relaţiile comerciale cu alte unităţi şi cele financiare cu bugetul statului;
-cunoaşterea creanţelor şi datoriilor;
-cunoaşterea exactă a termenelor de încasare a creanţelor;
-soluţionarea la termen a decontărilor din operaţiuni în curs de clarificare;
-soluţionarea conform legii a deprecierilor constatate asupra creanţelor şi datoriilor,precum
şi a creşterilor de valoare a acestora.
Realizarea acestor obiective este condiţionată de o serie de factori specifici,cum sunt:
-conţinutul şi sfera de cuprindere a relaţiilor de decontare dintre întreprinderi;
-sistemul de decontare,formele,modalităţile şi instrumentele utilizate;
-formă de organizare a terţilor respectiv:persoane fizice,persoane juridice,instituţi
publice,firme private;
-natura relaţiilor comerciale şi fiananciare:permanente,ocazionale,temporale.
Luarea în considerare a acestor factori va conduce la o mai bună coordonare acţiunilor
întreprinse în vederea unei corecte reflectări în contabilitate a datoriilor şi creanţelor din relaţiile
întreprinderii cu terţii.
b) Evaluarea creanţelor
Decontările cu terţii generatoare de datorii şi creanţe,sunt evaluate în contabilitate la
valoarea nominală din momentul înregistrării lor,în baza documentelor justificative care le
atestă.Creanţele şi datoriile interne,în monedă naţională,sunt evaluate în lei,reprezentând sumele
posibile de încasat în documentele care consemnează creanţa ori datoria.
Creanţele externe în valută se înregistrează în contabilitate în lei şi în valută,dacă
operaţiunile ce dau naştere datoriilor şi creanşelor sunt efectuate în valută sau firma a optat din
considerente proprii pentru întocmirea situaţiilor financiare într-o monedă stabilă.Transfornarea în
lei a contravalorii devizelor se face la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operaţiilor prin
care acestea au fost înregistrate.Pe măsura încasării creanţelor respectiv a plăţii
datoriilor,diferenţele de curs între data încasării,respectiv a plăţii şi data înregistării în contabilitate
se evidenţiază ca venituri sau cheltuieli financiare,în funcţie de situaţie.
Cu ocazia inventarierii evaluarea creanţelor şi datoriilor se face la valoarea actuală care se
stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat,respectiv de plată.
c) Sistemul de documente privind contabilitatea taxei pe valoare adăugată
Documentele justificative se grupează după mai multe criterii:
-documente care reflectă relaţii cu furnizorii,clienţii,debitorii şi creditorii diverşi: facturi
fiscale,chitanţe,ordine de plată,bilete la ordin,file CEC,dispoziţii de încasare,dispoziţii de
plată,contracte,etc.
-documente privind relaţiile cu personalul:state de salarii,liste de avans chenzional,liste de
plată pentru concedii de odihnă,dispoziţii de încasare sau de plată,contracte,decizii de
imputare,condică de prezenţă,bon de lucru individual şi colectiv,raport de producţie şi
salarizare,pontajul lucrărilor efectuate,fişa orelor suplimentare,etc.
-documente privind relaţiile cu bugetul statului şi alte organisme publice:declaraţie de
impozite şi taxe,situaţii de calcul,deconturi de TVA,ordine de plată,chitanţe;

12
 -documente privind operaţiuni neobişnuite,neregulate,întâmplătoare:procese
verbale,decizii de imputare,titluri executorii,hotărâri judecătoreşti,etc.
-documente privind relaţiile cu asociaţii sau acţionarii:ordin de plată,declaraţii de
subscriere,prospecte de emisiune,situaţii de calcul,etc.

2.2 SISTEMUL DE CONTURI

Contabilitatea sintetică a relaţiilor de decontare de natura creanţelor,datoriilor fiscale în

ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată şi a operaţiunilor asimilate acestora,se realizează cu
ajutorul conturilor din clasa a patra din Planul General de Conturi „Conturi de terţi”.Această clasă
cuprinde grupa 44 „Bugetul statului,fonduri speciale şi conturi asimilate”.
În vederea înregistrării în contabilitate a taxei pe valoare adăugată,planul general de conturi
a prevăzut contul 442 „Taxa pe valoare adăugată” care se dezvoltă în mai multe conturi sintetice
de gradul II:
4423 „TVA de plată”
4424 „TVA de recuperat”
4426 „TVA deductibilă”
4427 „TVA colectată”
4428 „TVA neexigibilă”
Contabilitatea taxei pe valoare adăugată deductibilă se conduce cu ajutorul contului 4426
„TVA deductibilă”.
Dupa funcţia contabilă este un cont de active.
În debitul contului se înregistrează:
-sumele reprezentând TVA deductibilă avidenţiată potrivit legii aferentă achiziţiilor pe bază
de facturi:

%
2xx „Conturi de imobilizări” =401 „Furnizori”
3xx „Conturi de stocuri şi (404 „Furnizori de imobilizări”)
Producţie în curs de execuţie”
6xx „Conturi de cheltuieli”
4426 „TVA deductibilă”

-sumele reprezentând TVA devenită deductibilă,evidenţiază anterior ca amânate de plată:

4426 TVA deductibilă” =4428 „TVA neexigibilă”

În creditul contului se înregistrează:

-sumele compensate din taxa pe valoare adăugată colectată:

4427 „TVA colectată” =4426 „TVA deductibilă”

-sumele rezultate la sfarşitul perioadei ca diferenţă între taxa pe valoare adăugată

deductibilă mai mare şi taxa pe valoare adăugată colectată mai mică:

4424 „TVA de recuperat” =4426 „TVA deductibilă”

-valoarea proratei din taxa pe valoarea adăugată care a devenit nedeductibilă:

13
 635 „Cheltuieli cu alte impozite, =4426 „TVA deductibilă”
taxe şi vărsăminte asimilate”

La sfârşit de lună nu prezintă sold.

Contabilitatea taxei pe valoare adăugată colectată se conduce cu ajutorul contului 4427
„TVA colectată”.
După funcţia contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează:
-taxa pe valoarea adăugată colectată,datorată pentru vânzările de bunuri,executările de
lucrări şi prestările de servicii evidenţiate pe bază de documente legale:

4111 „Clienţi” = %
(428 „Alte datorii şi creanţe în 7xx „Conturi de venituri”
legătură cu personalul”) 4427 „TVA colectată”
(461 „Debitori diverşi”)
(531 „Casa”)

-taxa pa valoarea adăugată aferentă prejudiciilor cauzate de salariaţi sau de debitori diverşi:

428 „Alte datorii şi creanţe în = %

legatură cu personalul” 7588 „Alte venituri din exploatare”
(461 „Debitori dicverşi”) 4427 „TVA colectată”

-taxa pe valoare adăugată neexigibilă,devenită exigibilă:

4428 „TVA neexigibilă” =4427 „TVA colectată”

-taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor destinate consumului propriu sau
predate cu titlu gratuit,cea aferentă lipsurilor neimputabile,precum şi cea aferentă bunurilor şi
serviciilor acordate personalului sub forma unor drepturi în natură:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, =4427 „TVA colectată”

taxe şi vărsăminte asimilate”

-taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor facturate sau încasate:

4111 „Clienţi” = %
(512 „Conturi curente la bănci”) 419 „Clienţi-creditori”
4427 „TVA colectată”

Se debitează cu:
-sumele compensate din taxa pe valoarea adăugată deductibilă,potrivit legii:

4427 „TVA colectată” =4426 „TVA deductibilă”

-taxa pe valoare adăugată de plată,datorată bugetului de stat,când TVA colectată > TVA
dedectibilă:

14
 4427 “TVA colectată” = 4423 “TVA de plată”

-taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate,după decontarea acesteia:

4427 „TVA colectată” = 4111 „Clienţi”

La sfârşitul perioadei contul nu prezintă sold.

Contul 4428 „TVA neexigibilă”:
-ţine evidenţa taxei pe valoare adăugată neexigibilă;
-după funcţia contabilă este un cont bifuncţional.
În creditul contului se înregistrează:
-taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri,executărilor de lucrări şi prestărilor
de servicii de plată în rate:

4111 „Clienţi” = %
472 „Venituri înregistrate în avans”
4428 „TVA neexigibilă”

-taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor intrate în unităţile comerciale cu

amănuntul:

418 „Clienţi-facturi de întocmit” = %

7xx „conturi de venituri”
4428 „TVA neexigibilă”

-taxa pe valoarea adăugată aferentă garanţiilor pentru buna execuţie,reţinută de către

beneficiarii lucrărilor:

4427 „TVA colectată” = 4428 „TVA neexigibilă”

-taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor efectuate în rate,precum şi cea aferentă

facturilor sosite,devenită deductibilă:

4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă”

În debitul contului se înregistreză:

-taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor cu plata în rate:

% = 401 „Furnizori”
3xx „Conturi de stocuri şi producţie (404 „Furnizori de imobilizări”)
în curs de execuţie”
2xx „Conturi de imobilizări”
4428 „TVA neexigibilă”

-taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de mărfuri din unităţile comerciale cu

amănuntul:

4428 „TVA neexigibilă” = 371 „Mărfuri”

15
 -taxa pe valoarea adăugată aferentă prestaţiilor şi vânzărilor cu plata în rate,devenită
exigibilă în cursul exerciţului:

4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”

-taxa pe valoarea adăugată amânată la plată:

4428 „TVA neexigibilă” = 446 „Alte impozite,taxe şi vărsăminte

asimilate”

La finele perioadei soldul conutului reprezintă valoarea taxei neexigibilă;poate fi debitor

reflectând creanţe şi creditor reflectând datorii privind taxa pe valoarea adăugată neexigibilă care pe
masură ce va deveni exigibilă se va regăsi în debitul contului 4426 „TVA deductibilă” respectiv în
creditul contului 4427 „TVA colectată”.
Contul 4423 „TVA de plată”:
-evidenţiază TVA-ul datorat bugetului de stat:
-după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistreză diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe
valoarea adăugată colectată mai mare şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mică,rezultând
TVA datorat bugetului de stat(de plată):

4427 „TVA colectată” = %

4423 „TVA de plată”
4426 „TVA deductibilă”

În debitul contului se înregistrează:

-sumele achitate bugetului de stat cu titlu de TVA:

4423 „TVA de plată” = 512 „Conturi curente la bănci”

-taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată cu cea de plată:

4423 „TVA de plată” = 4424 „TVA de recuperat”

-valoarea datoriilor privind TVA-ul de plată anulate:

4423 „TVA de plată” = 7588 „Alte venituri din exploatare”

Soldul contului este creditor şi reprezintă taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului
de stat(TVA colectată>TVA deductibilă).

Contul 4424 „TVA de recuperat”:

-evidenţiază TVA-ul de recuperat de la bugetul statului atunci când TVA deductibilă >
TVA colectată;
-după funcţia contabilă este un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează:
-diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă
mai mare şi taxa pe valoarea adăugată colectată mai mică:

16
 % = 4426 „TVA deductibilă”
4424 „TVA de recuperat”
4427 „TVA colectată”

În creditul contului se înregistrează:

-TVA încasată de la bugetul statului:

512 „Conturi curente la bănci” = 4424 „TVA de recuperat”

-taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată cu taxa pe valoarea adăugată de

plată:

4423 „TVA de plată” = 4424 „TVA de recuperat”

Soldul conutului este debitor şi reprezintă creanţa întreprinderii fată de bugetul

statului privind dreptul legal al acesteia de a întreprinde rambursarea TVA-ului.

17
 CAP. III STUDIU DE CAZ - ……

3.1.SCURT ISTORIC
Înfiinţată în anul 1993, S.C. ANGEL COMPANY S.Rl. a devenit o societate de renume pe
piaţa regională în domeniul comercializării materialelor de construcţii.

Succesul şi dezvoltarea companiei se explică prin:

1. Gama diversificată de produse de top în domeniu oferite clienţilor săi - societăţi comerciale şi
persoane fizice;
2. Preţurile pe care le practică şi care constituie un avantaj faţă de concurenţă;
3. Asigurarea permanentă de stocuri de materiale;
4. Sistemele de comercializare pe care le practică;
5. Vânzarea directa la punctele de desfacere din teritoriu - aria de distribuţie a Cova Ghera acoperă
judeţele: Timiş, Arad si Caraş-Severin.

6. Reţeaua de Depozite Cova Ghera:

- Depozit Central - Moşniţa Nouă, nr. 323, jud. Timiş, coordonator: dl. Neamţu Sorin 0730 930
767, 0256 - 393 614, contact@covaghera.ro

- Roof Center by Cova Ghera - Timişoara, str. Demetriade, nr. 1, coordonator :d-na Janini Rejep ,
0724 008728 , 0256 - 280 800;

- Depozit Buziaşului - Timişoara, str. Stan Vidrighin, nr. 14, 0723 190 938, 0256 - 295 515, d-na
Szollo Mirela;
Ţelul Cova Ghera a fost încă de la înfiinţare să devină unul dintre cei mai importanţi
distribuitori de materiale de construcţii din regiunea de Vest a României (judeţele Timiş, Arad,
Caraş-Severin), un statut pe care l-a câştigat în cei 17 ani de funcţionare.
Distribuţia şi personalul calificat reprezintă cheia succesului companiei Cova
Ghera.

3.2. APLICAŢIE

Agentul economic COVA GHERA SRL desfăşoară activitate de producţie.În cursul

lunii aprilie se desfăşoară evenimente şi tranzacţii:
Se dă: 1012 = 30000 lei
371 = 20000 lei
5121 = 8000 lei
5311 = 2000 lei

18
Operaţia 1. 15.IV.2011. Agentul economic achiziţionează materii prime in valoare de 2000 lei, plus
TVA si plăteşte furnizorii în numerar.Documente:Factură fiscală şi Chitanţă.
a) % = 401 2480 lei
301 2000
4426 480

b) 401 = 5311 2480 lei

Operaţia 2. 17.IV.2011 Agentul economic dă în consum materii prime în valoare de 2000 lei.
Documente:Bon de consum.

601 = 301 2000 lei

Operaţia3. 18.IV.2011 Agentul economic achiziţionează mărfuri în valoare de 3000 lei, plus TVA.
Documente:Factură fiscală şi Notă de recepţie.
% = 401 3720 lei
371 3000
4426 720

Operaţia4. 20.IV.2011 Agentul economic vinde mărfuri şi încasează clienţii prin conturi
bancare.Documente:Factură fiscală,Ordin de plată şi Extras de cont.
a) 4111 = % 4760 lei
707 4000
4427 760

b) 5121 = 4111 4760 lei

Operaţia 5. 26.IV.2010.Agentul economic scoate din gestiune mărfurile vândute.Documente:

Raport de gestiune.
607 = 371 3000 lei

Operaţia 6. 29.IV.2010. La sfârşitul lunii se regularizează situaţia TVA. Documente: Decont de

TVA.
% = 4426 950 lei
4424 190
4427 760

Operaţia 7. 30.IV.2010. Închidere conturi de cheltuieli şi venituri.Documente:Situaţie de calcul şi

Notă de contabilitate.
a) 121 = % 5000 lei
601 2000
607 3000 lei

b) 707 = 121 4000 lei

19
 CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Societatea COVA GHERA SRL înregistrează la sfârșitul lunii aprilie 2017

următoarele:
- Un profit brut acceptabil ;
- Clienţi de încasat în valoare de 4760 lei;
- TVA de recuperat în valoare de 190 lei care provine din:
a. TVA colectat în luna aprilie 2010 în sumă de 760 lei care provine de la factura
emisă către clienţi cu numărul 305 din 20.IV.2010.
b. TVA deductibilă în luna aprilie 2010 în sumă de 950 lei care provine de la achiziţiile
făcute de societate pe parcursul lunii aprilie 2010.
Firma dispune de o cotă de piaţă bună datorită renumelui pe care îl are şi a
materialelor de construcţii de calitate oferite.
Eu aş propune ca pe viitor să-şi caute furnizori mai eficienţi pentru a reduce costurile şi
a avea un profit mai mare. De asemenea, oferirea unor oferte consumatorilor ar mări volumul
vânzărilor.

20
 BIBLIOGRAFIE

Bazele contabilităţii – O. Călin,M. Ristea,I. Vaduva

Elemente de contabilitate generală – O Călin

Reglementări contabile pentru agenţii economici – Editura Economică

Contabilitatea societăţilor comerciale – M. Ristea

Monitorul Oficial al României – Partea I:Legi,Decrete,Hotărâri şi alte acte

www.google.com

www.mfinanţe.ro

www.conta.ro

Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor,clasa a XI-a,Editura Oscar Print

10. Contabilitatea situaţiilor financiare şi calculaţia costurilor,clasa a XII-a, Editura Oscar Print

21
ANEXE

22