Cuprins

Argument

Cap.I Aspecte fiscale privind TVA

1.1 Notiuni generale privind TVA

1.2 Operatiuni impozabile si operatiuni scutite de TVA

1.3 Platitori de TVA

1.4 Baza de impozitare a TVA. Cotele de TVA

Cap. II Contabilitatea TVA

2.1 Faptul generator si exigibilitatea TVA

2.2 Conturi specifice inregistrarii in contabilitate a TVA

1
 Argument

Cocepută ca o modalitate progresivă de impozitare a mărfurilor, pentru a evita impozitarea

în cascadă (caracteristică a impozitului pe cifra de afaceri) adoptată de tările Pieței Comune
începând cu 1 ianuarie 1970, taxa pe valoare adăugată este o formă evoluată a impozitării generale a
mărfurilor. Exemplu cel mai concludent al aceste evolutii este Franța.
După primul razboi mondial Franța a trecut la impunerea indirectă (asupra cheltuielilor). La
început s-a procedat la organizarea unui sistem de impunere general asupra cheltuielilor, care s-a
manifestat prin introducerea în 1971, a taxei proporționale aspre plătitorilor, prin aplicarea de
timbre pe facturi, înlocuită în 1920 pe cifra de afaceri (asupra nivelului vânzării totale). În perioada
1925-1936, s-au aplicat taxe unice pentru diferite produse (așezate în faza de produție, fie în cea a
comercializării), ajungându-se la peste 30 de taxe unice.
Abia în perioada 1954-1955 se trece pentru prima data în Franța, la instituirea taxei pe
valoare adăugată, astfel, fiecare producător avea dreptul să deducă taxele pe valoare suportate
anterior asupra proceselor de producție.
Mecanismul TVA s-a extins rapid cuprinzând în prezent majoritatea statelor lumii.
Introducerea TVA-ului in locul impozitului pe circulatia marfurilor a reprezentat un moment
de cotitura in perfectionarea sistemului fiscal si in acelasi timp primul pas facut pe linia reformei
fiscale din tara noastra.
Totodata aceasta a constituit o cerinta pentru trecerea la economia de piata si alinierea la
standardele europene.
Dar pentru introducerea taxei pe valoarea adaugata trebuiau intreprinse o serie de masuri pe
linia impozitului pe circulatia marfurilor care trebuia inlocuit.
Inainte de implementarea TVA-ului s-a cautat sa se extinda câmpul de aplicare a impozitului
pe circulatia marfurilor la unele produse si prestari de servicii ca de exemplu la produsele agricole,
activitatea de posta si telecomunicatii, transportul de calatori si de marfuri.
Asa cum a fost stabilita, aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care spre deosebire de
impozitul pe circulatia marfurilor se aplica pe intreg circuitul economic, pâna la utilizatorul final al
produselor sau serviciilor insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit.
Obiectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor, a lucrarilor si a serviciilor la
preturile de facturare iar materia impozabila este suma globala a vânzarii, suportatorul fiind
consumatorul final.
TVA-ul are o mare elasticitate fata de procesele economice in sensul ca, daca afacerile se
dezvolta si TVA colectata, respectiv TVA de plata vor fi mai mari. Daca vânzarile stagneaza si
cuantumul TVA va fi mai mic, in consecinta si incasarile statului vor fi mai mici.
TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat, insa ca orice impozit indirect este
inechitabil. Acest lucru se traduce prin aceea ca devine regresiv in raport cu cresterea veniturilor si
nici nu se preteaza la un minim neimpozabil..
Astfel, TVA afecteaza mai pronuntat persoanele cu venituri mici si pe cele care isi
repartizeaza o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuielile de consum (de multe ori independent
de vointa lor fiind vorba de cheltuieli de stricta necesitate)
In tara noastra TVA-ul a fost introdus din urmatoarele considerente:
 necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor;
2
  pentru cresterea resurselor statului;
 din ratiuni de compatibilitate cu sistemele fiscale din tarile europene.
Tva se aplica tinand cont de urmatoarele principii:
 Universalitate, ca sferă de aplicare
TVA-ul se aplică tuturor operațiunilor efectuate de către persoane fizice sau juridice, care
implică plăți, cu excepția situațiilor enunțate de lege.
 Unicitate
Taxa percepută este egală cu taxa rezultată prin aplicarea cotei de impozitare asupra întregii
valori finale.
 Transparență
Taxa pe Valoare Adăugată datorată statului de către o firmă este aferentă valorii adăugate
bunului vândut.
 Teritorialitate
TVA-ul ține de origine (dacă sunt bunuri locale sau nu) și destinație consumul are loc pe
teritoriul țării sau nu).
 Fracționalitate
TVA-ul se încasează în fiecare stadiu parcurs de un produs până ajunge la consumatorul
final. Astfel statul are resursele necesare desfășurării activității treptat, fără să aștepte
vânzarea finală.
 Deductibilitate
Taxa pe Valoare Adăugată datorată statului este egală cu diferența dintre taxa colectată și
cea achitată prin cumpărături.
Am ales aceasta lucrare cu titlul “Aspecte fiscale si contabile privind TVA” datorita
importantei acestui impozit pentru bugetul public national. Lucrarea am structurat o in doua
capitole:
Capitolul 1 “Aspecte fiscale privind TVA” trateaza aspectele generale privind notiunea de
TVA, operatii impozabile persoanele impozabile baza de imozitare operatiuni scutite de TVA
precum si aspect legate de regimul deducerilor de TVA.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se stabileşte asupra operaţiunilor
privind livrările de bunuri mobile, transferul, bunurilor mobile,importul de bunuri, prestările de
servicii şi operaţiunile asimilate.
Tva se calculeaza prin aplicarea cotei standard de 19% sau a uneia din cotele reduse de
9% și 5% asupra bazei impozabile.
Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate,
exclusiv taxa pe valoare adaugată. Baza de impozitare se determină integral la data livrării
bunurilor, prestării serviciilor sau, după caz, la întocmirea facturilor, chiar dacă în contract se
prevede plata în rate sau la anumite termene.
TVA-ul este o taxă care se „autopercepe”, deoarece conform legislației, persoana
înregistrată în scopuri de TVA impune și colectează TVA de la clienții săi, după care virează taxa
către Ministerul de Finanțe. TVA-ul nu se aplică ca atare pe profitul brut, direct sau indirect.
Sumele plătite către Ministerul de Finanțe sunt integral suportate de consumatorul final.
Platitorii TVA sunt reprezentati de acele persoane fizice impozabile înregistrate ca plătitori
de taxă pe valoarea adăugată, pentru operaţiuni taxabile; titularii operaţiunilor de import de bunuri
efectuat direct, prin comisionari sau terţe persoane juridice care acţionează în numele şi din ordinul
titularului operaţiuni de import;precum si de persoane fizice pentru bunurile introduse în ţără
3
potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora; precum si persoanele juridice sau persoanele fizice
cu sediul in România, beneficiare ale prestărilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu
domiciliul în străinătate, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent dacă sunt
sau nu înregistrate cu plătitori de TVA la organele fiscale.
Persoanele plătitoare de TVA au dreptul de a deduce, conform legii, TVA-ul la achiziții
făcute în scopul realizării obiectului de activitate.
Așadar, deducerea de TVA diminuează TVA-ul care trebuie plătit la bugetul de stat. Pentru
că încadrarea corectă a cheltuielilor în funcție de criteriul obiectului de activitate nu este
întotdeauna ușoară, legea specifică în mod expres anumite cheltuieli ca fiind cu deductibilitate
limitată, iar altele ca fiind în mod cert nedeductibile. În categoria cheltuielilor deductibile limitat
intră cheltuieli precum cele de protocol, cheltuielile sociale, pierderile tehnologice, provizioanele și
rezervele, dobânzile, amortizarea, 50% dintre cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate
care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.
În categoria cheltuielilor nedeductibile intră, printre altele, impozitul pe profit, dobânzile și
majorările de întârziere, penalitățile și amenzile, cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc
activele și riscurile asociate activității contribuabilului, cheltuielile aferente veniturilor
neimpozabile, cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii.
Capitolul 2 “Contabilitatea TVA” prezinta notiuni referitoare la faptul generator si
exigibilitatea TVA, documentele de evidenta a TVA precum si conturile specifice inregistrarii in
contabilitate a TVA.
Exigibilitatea plății taxei reprezintă data la care o persoană are obligația de a plăti taxa la
bugetul statului.
Principalele Documente primare in care este evidentiata TVA sunt dispoziţia de livrare,
avizul de însoţire a mărfii, chitanţa fiscală, factura fiscală, jurnalul pentru vânzări, jurnalul pentru
cumpărări, decontul pentru TVA – reprezintă documentul care trebuie depus lunar la organul fiscal,
până la data de 25 a lunii următoare. In decontul TVA este evidenţiată suma impozabilă şi taxa
exigibilă.
Înregistrarea operaţiilor privind TVA se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul 1
“442 - Taxa pe valoarea adăugată“.
Evidenţa distinctă a TVA este realizată cu următoarele conturi sintetice de gradul I :
4423 - TVA de plată (P)- evidentiaza TVA datorat bugetului de stat
4424 - TVA de recupera (A) - evidentiaza TVA de recuperat de la bugetul de stat
4426 - TVA deductibilă (A) – evidentiaza TVA aferenta achizitiilor
4427 - TVA colectată (P) – evidentiaza TVA aferenta vanzarilor
4428 - TVA neexigibilă
Capitolul 3 reflecta un scurt studiu de caz privind modul de calcul si inregistrare a TVA la
SC.Optim Confort Trans SRL. In acest capitol au fost prezentate principalelel operatiuni de
inregistrare a TVA la aceasta societate.

4
 Capitolul I
Aspecte fiscale privind TVA

1.1Notiuni generale privind TVA

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se stabileşte asupra operaţiunilor
privind livrările de bunuri mobile, transferul, bunurilor mobile,importul de bunuri, prestările de
servicii şi operaţiunile asimilate.
Înţelegerea conţinutului TVA presupune, mai întăi,definirea noţiunii de valoare adăugată.
Aceasta reprezintă valoarea nou creată de întreprindere în urma ciclului de producţie. În vederea
calculării taxei, valoarea adăugată este echivalentă cu diferenţa dintre vânzările şi cumpărările din
acelaşi stadiu al circuitului economic, excluzându-se producţia stocată.
Mecanismul de determinare a TVA în România, ca în majoritatea ţărilor Uniuni
Europene,este indirect. Astfel, mai întâi se determină TVA colectată aferentă vânzărilor şi TVA
deductibilă aferentă cumpărărilor, pe baza documentelor justificative.Apoi, se determină TVA de
plată,dacă taxa colectată este mai mare decăt cea deductibilă, sau TVA de recuperat în situaţia
contrară.
Fiind în prezent cel mai important impozit indirect, taxa pe valoarea adăugată prezintă o
serie de caracteristici.
 Este un impozit neutru, pentru că afectează preţul final al unui bun sau al unui serviciu în
momentul în care acesta ajunge la consumatorul final, indiferent de numărul operaţiunilor care
preced livrarea la consumatorul final.
 Are un caracter universal, deoarece se aplica asupra tuturor bunurilor şi serviciilor din
economie,rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cât şi din activitatea financiară de
fructificare a capitalurilor disponibile.
 Este un impozit unic deoarece indiferent de circuitul pe care îl parcurge materia primă până la
realizarea produsului finit, este acelaşi ca nivel al cotei, taxa nefiind dependentă de întinderea
circuitului economic.
 Este un impozit cu plata fracţională, adică ea se calculeză pe fiecare stadiu care intervine în
realizarea şi valorificarea produsului.
 Se caracterizează prin trasparenţa, pentru că asiguură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a
cunoaşte exact şi concret care este mărimea impozitului şi a obligaţiei de plată ce-i revine.
Din analiza acestor trăsături caracteristice,rezultă că TVA nu are numai un rol pur tehnic,de
colectare a veniturilor bugetare,ci constituie un important instrument de politică economică şi
fiscală prin care sunt contracarate dezechilibrele macroeconomice.
Sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată
In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt cuprinse acele operaţiuni care
constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuată cu plată sau o operaţiune asimilată
acestora; sunt efectuate de persoanele impozabile si sunt rezultate din activitati economice ale
producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și
activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora.

5
 Prin persoană impozabilă se inţelege orice persoană, indiferent de statutul său juridic, care
efectuează de o manieră independentă activităţi economice oricare ar fi scopul şi rezultatul acestor
activităţi.

1.2 Operatiuni impozabile si operatiuni scutite de TVA

Operaţiunile care se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt operaţiuni
impozabile.
Astfel, sunt considerate operațiuni impozabile în România , operațiunile asimilate livrarilor
de bunuri sau prestarilor de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată, in conditiile urmatoare:
- ca locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor sa fie în România
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă,
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din activitățile economice
De asemenea, sunt considerate operatiuni impozabile importurile de bunuri efectuat în
România de orice persoană, dacă locul acestora este în România; achiziție intracomunitară de
bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuată de o persoană
impozabilă ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă
Nu sunt considerate operațiuni impozabile în România achizițiile intracomunitare de bunuri
care sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de
servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabila si a caror
valoarea totală nu depășește pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depășit pe parcursul
anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro.
 Sunt scutite de TVA urmatoarele operatiuni:
a) spitalizarea, îngrijirile medicale și operațiunile strâns legate de acestea, desfășurate de
unități autorizate pentru astfel de activități, indiferent de forma de organizare, precum:
spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete și laboratoare
medicale, centre de îngrijire medicală și de diagnostic, baze de tratament și recuperare, stații
de salvare și alte unități autorizate să desfășoare astfel de activități;
b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni
dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și de tehnicieni
dentari;
c) prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal medical și paramedical, conform
prevederilor legale aplicabile în materie;
d) transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest
scop, de către entități autorizate în acest sens
e) livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană;
f) activitatea de învățământ prevăzută în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările
și completările ulterioare,
g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele și cantinele organizate pe
lângă instituțiile publice și entitățile autorizate
h) meditațiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învățământului școlar,
preuniversitar și universitar;

6
 i) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de
organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educația fizică
j) activitățile specifice posturilor publice de radio și televiziune, altele decât activitățile de
natură comercială
In cazul importurilor si achizitiilor intracomunitare sunt scutite de taxa acele importuri si
achizitii a căror livrare în România este în orice situație scutită de taxă în interiorul țării; sau atunci
când persoana care achiziționează bunurile ar avea dreptul, în orice situație, la rambursarea
integrală a taxei care s-ar datora ; importul de bunuri efectuat în România de către forțele armate ale
statelor străine membre NATO, pentru uzul acestora sau al personalului civil însoțitor ori pentru
aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forțe iau parte la efortul comun de
apărare ; reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara
Uniunii Europene, dacă bunurile se află în aceeași stare în care se aflau la momentul exportului și
dacă importul respectiv beneficiază de scutire de taxe vamale ; importul, efectuat în porturi de către
întreprinderi de pescuit maritim, de produse piscicole pescuite, neprelucrate sau după ce au fost
conservate în vederea comercializării, dar înainte de livrare; importul de gaz prin intermediul unui
sistem de gaze naturale sau prin orice rețea conectată la un astfel de sistem ori importul de gaz
introdus de pe o navă care transportă gaz într-un sistem de gaze naturale
Sunt, de asemenea, scutite de taxă:
a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către furnizor
sau de altă persoană în contul său;
b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către
cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său, cu excepția
bunurilor transportate de cumpărătorul însuși și care sunt folosite la echiparea ori alimentarea
ambarcațiunilor și a avioanelor de agrement sau a oricărui altui mijloc de transport de uz privat.
Este scutită, de asemenea, și livrarea de bunuri care sunt transportate în bagajul personal al
călătorilor care nu sunt stabiliți în Uniunea Europeană, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
 călătorul nu este stabilit în Uniunea Europeană,
 bunurile sunt transportate în afara Uniunii Europene înainte de sfârșitul celei de-a treia
luni ce urmează lunii în care are loc livrarea;
 valoarea totală a livrării, plus TVA, este mai mare decât echivalentul în lei a 175 euro,
stabilit anual prin aplicarea cursului de schimb obținut în prima zi lucrătoare din luna
octombrie și valabil de la data de 1 ianuarie a anului următor;
c) livrările de bunuri și/sau prestările de servicii către un alt stat membru decât România,
destinate forțelor armate ale unui stat membru NATO, altul decât statul membru de destinație,
pentru utilizarea de către forțele în cauză ori de către personalul civil care le însoțește sau pentru
aprovizionarea popotelor ori cantinelor lor atunci când forțele respective participă la o acțiune
comună de apărare
d) livrările de aur către Banca Națională a României;
e) livrările de bunuri către organismele recunoscute care transportă sau expediază aceste
bunuri în afara Uniunii Europene, ca parte a activităților umanitare, caritabile sau educative
desfășurate în afara Uniunii Europene;
De asemenea, pot fi scutite de taxa:

7
 a) livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod
valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru, cu
excepția:
 livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică, altele decât livrările
intracomunitare de mijloace de transport noi;
 livrărilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-
hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități
b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi
comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA;
c) livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană impozabilă sau către o
persoană juridică neimpozabilă care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în
scopuri de TVA, cu excepția:
 livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică;
 livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere
de artă, obiecte de colecție și antichități, conform prevederilor
d) livrările intracomunitare de bunuri, care ar beneficia de scutirea dacă ar fi efectuate către
altă persoană impozabilă, cu excepția livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind
bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități.

1.3 Plătitorii de TVA

TVA datorată bugetului de stat se plăteşte de către:

 persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pentru operaţiuni
taxabile;
 titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terţe persoane
juridice care acţionează în numele şi din ordinul titularului operaţiuni de import;
 persoane fizice pentru bunurile introduse în ţără potrivit regulamentului vamal aplicabil
acestora;
 persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori domiciliul stabil din România ,
beneficiare ale prestărilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în
străinătate, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent dacă sunt sau
nu înregistrate cu plătitori de TVA la organele fiscale.
Dacă persoana care realizează operaţiuni impozabile nu are sediul sau domiciliul stabil în
România, este obligată să desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România care se angajează
să îndeplinească obligaţiile ce-i revin în legătură cu TVA.
În afară de obligaţiile obişnuite ale unui contribuabil supus TVA, reprezentantul fiscal va
primi factura externă de la persoana străină,în original,împreună cu două copii ale acesteia, după
care va emite factura fiscală potrivit normelor româneşti şi va trece în aceasta taxa colectată.
Clientului îi va trimite atât factura originală, cât şi un exemplar din factura fiscală întocmită.
Decontul întocmit de reprezentantul fiscal va cuprinde exclusiv operaţiunile rezultate din
activitatea desfăşurată în România de persoana străină pe care o reprezintă. Persoana străină pentru
care se întocmeşte decontul poate beneficia de deducerea taxei aferente cumpărărilor de bunuri şi
servicii din ţară care sunt destinate realizării de operaţiuni impozabile. Persoanle străine nu au

8
obligaţia de a desemna nu reprezentant fiscal dacă activitatea lor în România constă în prestarea de
servicii pentru care locul prestării se consideră a fi România şi nici dacă au în România subunităţi
prin care îşi desfăşoară activitatea, înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe.

1.4 Baza de impozitare a taxei pe valoare adugată. Cotele de TVA

 Baza de impozitare a taxei pe valoare adugată

Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate,
exclusiv taxa pe valoare adaugată. Baza de impozitare se determină integral la data livrării
bunurilor, prestării serviciilor sau, după caz, la întocmirea facturilor, chiar dacă în contract se
prevede plata în rate sau la anumite termene.
Pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, baza de impozitare a taxei pe valoarea
adăugată este constituită din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi
obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv
subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni;
Bentru achizițiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată , baza de impozitare este
prețul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absența unor astfel de
prețuri de cumpărare, prețul de cost, stabilit la data livrării. În cazul în care bunurile reprezintă
active corporale fixe sau bunuri de natură alimentară, baza de impozitare se stabilește conform
procedurii stabilite prin normele metodologice.
Pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o persoană
afiliată furnizorului/prestatorului, baza de impozitare este considerată valoarea de piață.
Valoare de piață înseamnă suma totală pe care, pentru obținerea bunurilor ori serviciilor în
cauză la momentul respectiv, un client aflat în aceeași etapă de comercializare la care are loc
livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ar trebui să o plătească în condiții de concurență loială
unui furnizor ori prestator independent de pe teritoriul statului membru în care livrarea sau prestarea
este supusă taxei. Atunci când nu poate fi stabilită o livrare de bunuri sau o prestare de servicii
comparabilă, valoare de piață înseamnă:
1. pentru bunuri, o sumă care nu este mai mică decât prețul de cumpărare al bunurilor sau al
unor bunuri similare ori, în absența unui preț de cumpărare, prețul de cost, stabilit la momentul
livrării;
2. pentru servicii, o sumă care nu este mai mică decât costurile complete ale persoanei
impozabile pentru prestarea serviciului.
Baza de impozitare cuprinde următoarele:
a) impozitele și taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepția taxei pe valoarea
adăugată;
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și
asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile
facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul
unui contract separat și care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în cauză,
se consideră cheltuieli accesorii.
Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori
direct clienților la data exigibilității taxei;
9
 b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă/definitivă și irevocabilă, după caz, penalizările și orice alte sume solicitate pentru
neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile
și/sau tarifele negociate;
c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;
d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără
facturare;
e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele și în contul altei persoane și care apoi
se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuși bunul care face obiectul unui
contract de leasing financiar sau operațional și refacturează locatarului costul exact al asigurării,
precum și sumele încasate de o persoană impozabilă în numele și în contul unei alte persoane.
Baza de impozitare se reduce în următoarele situații:
a) În cazul desființării totale sau parțiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau
prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi în avans;
b) În cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor
livrate sau ale serviciilor prestate, precum și în cazul desființării totale ori parțiale a contractului
pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părți sau ca urmare a unei
hotărâri judecătorești definitive/definitive și irevocabile, după caz, sau în urma unui arbitraj;
c) În cazul în care rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț, daca acestea
sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate
încasa ca urmare a intrării în faliment a beneficiarului
Pentru achizițiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabilește pe baza
acelorași elemente utilizate determinarea bazei de impozitare în cazul livrării acelorași bunuri în
interiorul țării. In acest caz, baza de impozitare cuprinde și accizele datorate sau achitate în
România de persoana care efectuează achiziția intracomunitară a unui produs supus accizelor.
Atunci când după efectuarea achiziției intracomunitare de bunuri, persoana care a achiziționat
bunurile obține o rambursare a accizelor achitate în statul membru în care a început expedierea sau
transportul bunurilor, baza de impozitare a achiziției intracomunitare efectuate în România se
reduce corespunzător.
Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită
conform legislației vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane și alte taxe
datorate în afara României, precum și cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu
excepția taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută.
De asemenea, in cazul importurilor, baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii,
precum comisioanele, cheltuieli de ambalare, transport și asigurare, care intervin până la primul loc
de destinație a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza
de impozitare, precum și cele care decurg din transportul către alt loc de destinație din Uniunea
Europeană, în cazul în care locul respectiv este cunoscut la momentul la care intervine faptul
generator. Primul loc de destinație a bunurilor îl reprezintă destinația indicată în documentul de
transport sau în orice alt document în baza căruia bunurile sunt importate în România ori, în absența
unei astfel de mențiuni, primul loc de descărcare a bunurilor în România.

10
  Cotele de impozitare a TVA

Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu
sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este de 19%.
Cote reduse:
 Cota de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii
și/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform
legislației specifice, cu excepția protezelor dentare scutite de taxă
b) livrarea de produse ortopedice;
c) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar
d) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice,
destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și
ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui
alimentele. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri;
e) livrarea apei pentru irigații în agricultură;
f) livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse
agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor specifice
utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al
ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
f) serviciile de alimentare cu apă și de canalizare.
 Cota de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri și
prestări de servicii:
a) manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal
publicității;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, bâlciuri, parcuri de
distracții și parcuri recreative, târguri, expoziții și evenimente culturale, evenimente sportive,
cinematografe
c) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței.
d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
e) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea
f) transportul de persoane utilizând instalațiile de transport pe cablu - telecabină,
telegondolă, telescaun, teleschi - în scop turistic sau de agrement;
g) transportul de persoane cu vehicule cu tracțiune animală, folosite în scop turistic sau de
agrement;
h) transportul de persoane cu ambarcațiuni folosite în scop turistic sau de agrement.
In cazul importului de bunuri si achizițiilor intracomunitare cota aplicabilă este cea
aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun, care este în vigoare la data la care
intervine exigibilitatea taxei.

11
 Capitolul II
Contabilitatea TVA

2.1 Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoare adaugata

Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condițiile legale necesare pentru
exigibilitatea taxei.
Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptățită, în baza
legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi
amânată.
Exigibilitatea plății taxei reprezintă data la care o persoană are obligația de a plăti taxa la
bugetul statului.
Regimul de impozitare aplicabil pentru operațiunile impozabile este regimul în vigoare la
data la care intervine faptul generator
În cazul operațiunilor pentru care se aplică sistemul de TVA la încasare, regimul de
impozitare aplicabil este regimul în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția
situațiilor în care se emite o factură sau se încasează un avans, înainte de data la care intervine
faptul generator. În aceste situații se aplică regimul de impozitare în vigoare la data emiterii facturii
sau la data încasării avansului, după caz.
Pentru livrarile de bunuri, faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data
prestării serviciilor.
Pentru livrările de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrării este data la care
intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca un proprietar, iar exigibilitatea taxei
intervine la data la care are loc faptul generator.

2.2 Documente de evidenţa TVA

Aplicarea prevederilor legale necesită întocmirea următoarelor documente obligatorii pentru

plătitorii de taxă pe valoarea adăugată:
Dispoziţia de livrare, serveşte ca:
- document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau alte valori materiale
destinate vânzării;
- document justificativ de scădere din gestiunea magaziei care face predarea;
- document de bază pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau facturii.
Avizul de însoţire a mărfii, este un formular cu regim special distribuit de unitatea
fiscală teritorială care serveşte ca:
- document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau altor valori destinate
vânzării, trimise pentru prelucrare la terţi, în custodie sau spre păstrare;
- document de însoţire pe timpul transportului ;
- document justificativ de scădere din gestiunea furnizorului ;
- document pentru întocmirea facturii;
12
 - document de primire în gestiunea cumpărătorului.
Avizul de însoţire a mărfii se întocmeşte de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii
facturii în momentul livrării mărfurilor produselor sau a altor valori materiale, datorită unor condiţii
obiective. Se emite de către compartimentul desfacere care semnează de întocmire. Pe avizul de
însoţire emis pentru valori materiale trimise la terţi pentru prelucrare se face menţiunea “ pentru
prelucrare la terţi “.
Avizul de însoţire a mărfii nu reprezintă un document legal pentru exercitarea dreptului de
deducere a taxei pe valoarea adăugată la cumpărători. Ei au obligaţia să solicite furnizorilor
emiterea facturilor în termen de trei zile.
Chitanţa fiscală este un formular cu regim special distribuit de unitatea fiscală
teritorială care serveşte ca:
- document justificativ privind cumpărarea unor produse sau prestarea unor servicii în situaţia
în care nu se întocmeşte factură;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate;
- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului .
Factura fiscală este un formular cu regim special, care serveşte ca :
- document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a mărfurilor şi produselor
livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate;
- document de încărcare în gestiunea primitorului;
- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpărătorului.
Factura se întocmeşte de către compartimentul “Desfacere“ sau alt compartiment, la livrarea
mărfurilor şi produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor, pe baza dispoziţiilor de
livrare, a avizului de însoţire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea lucrărilor şi
prestarea serviciilor.
Dacă factură se poate întocmi în momentul livrării mărfurilor şi produselor, acestea sunt
însoţite pe timpul transportului de avizul de însoţire a mărfii.
În cursul unei luni sunt prevăzute şi documente pentru centralizarea operaţiilor efectuate de
agenţii economici plătitori de TVA şi anume:
Jurnalul pentru vânzări care serveşte ca:
- registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de
servicii;
- document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată;
- document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate.
Jurnalul pentru vânzări se întocmeşte într-un singur exemplar în care se înregistrează zilnic
elementele necesare determinării corecte a taxei pe valoarea adăugată colectată datorată. Se
completează pe baza documentelor tipizate (facturi sau documente doveditoare) privind vânzările
de valori materiale şi prestările de servicii.
Unităţile scutite de obligaţia emiterii unei facturi sunt obligate să utilizeze documentul
“Borderoul de vânzare/încasare“. El serveşte ca document de centralizare zilnica a
vânzărilor/încasărilor realizate de unitate, precum şi la înregistrarea acestora în jurnalul pentru
vânzări şi stabilirea taxei pe valoarea adăugată colectată. Se întocmeşte de compartimentul
financiar-contabil pe baza: monetarelor sau borderourilor de vânzare, notelor de plată, borderourilor
de decontare a prestaţiilor, centralizatorul vânzărilor cu plată în rate, întocmite de fiecare unitate.
Jurnalul pentru cumpărări – serveşte ca :

13
 - registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor
de servicii
- document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată
- document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate
Baza de înregistrare o reprezintă documentele tipizate privind cumpărările de valori
materiale sau prestări servicii.
Jurnalul pentru cumpărări se întocmeşte într-un singur exemplar, în care se înregistrează zilnic
elementele necesare stabilirii corecte a taxei pe valoarea adăugată deductibilă.
Decontul pentru TVA – reprezintă documentul care trebuie depus lunar la organul
fiscal, până la data de 25 a lunii următoare. în decontul TVA este evidenţiată suma
impozabilă şi taxa exigibilă.
Agenţii economici plătitori de TVA sunt obligaţi să depună deconturi în fiecare lună,
indiferent dacă au realizat sau nu operaţiuni ori dacă suma de plată sau de rambursat este zero.
Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrisă în documentul pentru cumpărări se
determină în funcţie de data facturării, a chitanţei fiscale sau a altui document legal înlocuitor, dacă
acestea s-au primit până la data întocmirii decontului TVA. Documentele primite după data
întocmirii decontului aferent lunii în care bunurile au fost recepţionate se includ în deconturile
întocmite pentru lunile următoare.
Necuprinderea sumelor în baza de impozitare la furnizorii sau prestatorii de servicii atrage
pierderea dreptului de deducere la beneficiar. În acest caz, beneficiarilor le revin următoarele
obligaţii:
a) să înregistreze în “Jurnalul pentru cumpărări” valoarea facturilor şi TVA, corelate cu
reducerile acordate de furnizor şi respectiv cu influenţele rezultate din refuzurile făcute;
b) să solicite şi să urmărească primirea de la furnizor a facturilor corectate.
În cazul refuzurilor făcute furnizorului, valorile înscrise în Jurnalul pentru cumpărări, vor fi
corectate la nivelul valorilor acceptate înscrise în documente de compartimentul care avizează plată.
Corectarea taxei, facturate în mod eronat de către un agent economic, se va efectua prin emiterea
unei noi facturi, în roşu, pentru sumele care urmează a fi scăzute şi în negru pentru sumele de
adăugat. Noile facturi se înregistrează în jurnale şi se reflectă în deconturile întocmite de furnizor şi
beneficiar pentru luna în care a avut loc corectarea.
În cazul în care facturile, evidenţele contabile sau datele necesare pentru calcularea bazei de
impozitare lipsesc, sau sunt incomplete în ceea ce priveşte cantităţile, preţurile şi tarifele practicate
pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii ori taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, se
va proceda la reimpozitare prin estimarea de către organele fiscale.
TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă
TVA de recuperat = TVA deductibilă – TVA colectată
TVA colectată reprezinta suma TVA facturată clienţilor si depinde de aplicarea cotei
procentuale a TVA asupra bazei impozabile .
TVA facturată = baza impozabilă x cotă de TVA
Baza impozabilă cuprinde livrări de bunuri sau prestări servicii ca sumă totală a preţului
negociat între vânzător şi cumpărător în contrapartidă cu livrările de bunuri sau prestările de
servicii. Se includ şi toate cheltuielile, taxele de orice natură, în afara TVA.
Baza impozabilă = Preţul net total (fără TVA)

14
 Sunt incluse în baza de impozitare, ca elemente ale facturii supuse TVA,următoarele
elemente:
- preţul de vânzare,
- cheltuieli accesorii la vânzare ca :accize, taxe vamale pentru bunurile din import,
- cheltuieli cu recepţia şi punerea în funcţiune a mijloacelor fixe

2.3 Conturi specifice inregistrarii in contabilitate a TVA

Înregistrarea operaţiilor privind TVA se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul 1

“442 - Taxa pe valoarea adăugată“.
Evidenţa distinctă a TVA este realizată cu următoarele conturi sintetice de gradul I :
4423 - TVA de plată
4424 - TVA de recuperat
4426 - TVA deductibilă
4427 - TVA colectată
4428 - TVA neexigibilă

Debit 4426 TVA deductibila (A) Credit

- sumele reprezentand taxa pe valoarea
adaugata deductibila potrivit legii (401,
404, 512, 542);
- sumele reprezentand taxa pe valoarea
adaugata evidentiata anterior ca amanata
la plata (4428).
La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.
- sumele compensate din taxa pe valoarea
adaugata colectata (4427);
- diferentele rezultate la sfarsitul perioadei
intre taxa pe valoarea adaugata
deductibila si taxa pe valoarea adaugata
colectata (4424);
- prorata din taxa pe valoarea adaugata
deductibila devenita nedeductibila (635).

Debit 4427 TVA colectata (P) Credit

- taxa pe valoarea adaugata de plata,
datorata bugetului statului (4423);
- sumele reprezentand taxa pe valoarea
adaugata deductibila, potrivit legii
(4426);
- taxa pe valoarea adaugata aferenta
garantiilor pentru buna executie a
lucrarilor, retinute de catre beneficiari
(4428);
- decontarea taxei pe valoarea adaugata
aferenta avansurilor incasate (411).
- taxa pe valoarea adaugata colectata
aferenta vanzarilor de bunuri, lucrarilor
executate si serviciilor prestate (411,
428, 461, 531);
- taxa pe valoarea adaugata aferenta
lipsurilor imputate (428, 461);
- taxa pe valoarea adaugata neexigibila
devenita exigibila (4428);
- taxa pe valoarea adaugata aferenta
bunurilor si serviciilor utilizate pentru
consumul propriu sau predate cu titlu
gratuit, cea aferenta lipsurilor
neimputabile, precum si cea aferenta
bunurilor si serviciilor acordate
personalului sub forma avantajelor in

15
 natura (635);
- taxa pe valoarea adaugata aferenta
avansurilor incasate (411, 512).
La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.

Debit 4423 TVA de plata (P) Credit

- platile efectuate catre bugetul statului, - diferentele rezultate la finele perioadei
reprezentand taxa pe valoarea adaugata intre taxa pe valoarea adaugata colectata
(512); mai mare si taxa pe valoarea adaugata
- taxa pe valoarea adaugata de recuperat, deductibila (4427).
compensata (4424);
Soldul contului este creditor si reprezinta taxa pe
valoarea adaugata de plata.

Debit 4424 TVA de recuperat (A) Credit

- diferentele rezultate la sfarsitul perioadei
intre taxa pe valoarea adaugata
deductibila mai mare si taxa pe valoarea
adaugata colectata (4426).
Soldul contului este debitor si reprezinta taxa pe
valoarea adaugata de recuperat de la bugetul
statului
- taxa pe valoarea adaugata incasata de la
bugetul statului sau taxa pe valoarea
adaugata de recuperat compensata in
perioadele urmatoare cu taxa pe valoarea
adaugata de plata (512, 4423).

Debit 4428 TVA neexigibila (B) Credit

- taxa pe valoarea adaugata, aferenta
cumpararilor efectuate cu plata in rate
conform prevederilor legale (401, 404);
- taxa pe valoarea adaugata aferenta
vanzarilor de marfuri din unitatile
comerciale cu amanuntul (371);
- taxa pe valoarea adaugata, aferenta
vanzarilor de bunuri si servicii sau
prestarilor de lucrari cu plata in rate,
devenita exigibila in cursul exercitiului
(4427);
- taxa pe valoarea adaugata amanata la
plata (446).
Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila
- taxa pe valoarea adaugata, aferenta
livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii
si executarilor de lucrari cu plata in rate
conform prevederilor legale (411);
- taxa pe valoarea adaugata aferenta
marfurilor din unitatile comerciale cu
amanuntul (371);
- taxa pe valoarea adaugata, aferenta
livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii
si executarilor de lucrari pentru care nu
s-au intocmit facturi (418);
- taxa pe valoarea adaugata aferenta
garantiilor pentru buna executie, retinuta
de beneficiarii lucrarilor (4427);
- taxa pe valoarea adaugata, aferenta
cumpararilor efectuate cu plata in rate,
precum si cea aferenta facturilor sosite
devenita deductibila (4426).

16
 BIBLIOGRAFIE

1. Avram, M. - Contabilitatea financiară a firmei, Editura Universitaria,

Craiova, 2009
2. Avram, M. - Management contabil, Editura Universitaria, Craiova, 2010

3. Hangan Daniela - Finanţe şi fiscalitate, Editura CD Press, Bucureşti, 2006

4. Pătruţescu, M. - Contabilitatea financiară, vol. I, Editura Universitaria,

Craiova, 2009
5. Popan, Maria - Patrimoniul unităţii – Modul I – Manual pentru clasa a IX-a,
Editura Oscar Print, Bucureşti, 2014
6. *** - Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată

7. *** - Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată

8. *** - Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

9. *** - Legea nr. 60/2019 din 15 aprilie 2019 pentru modificarea și

completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
10. *** - HOTĂRÂRE Nr. 1/2016 din 6 ianuarie 2016 - Partea I
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
11. *** - HOTĂRÂRE Nr. 213/2019 din 10 aprilie 2019 pentru
modificarea şi completarea titlului VII "Taxa pe valoarea
adăugată" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 1/2016

17