Rolul TVA la formarea

veniturilor bugetare în
Republica Moldova
 Pentru ca orice guvern să funcționeze eficient, are
nevoie de venituri pentru a-și continua
responsabilitățile. Aceste venituri sunt generate
prin impozite de diferite tipuri care sunt clasificate
în impozite directe și indirecte.
Ce este impozitul?
 ,,plata banească, obligatorie, generală, definită și
nereciprocă efectuată de persoane fizice și juridice
pentru susținerea cheltuielilor publice, în
cuantumul și la termenele stabilite prin lege, făra
obligația din partea statului de a presta platitorului
un echivalent direct și imediat''.
Unde și cînd a fost conceput impozitul TVA?

 În scopul armonizării legislatiei fiscale în anii 1952-

1953 în Franța este conceput un impozit indirect ce
viza taxarea cifrei de afaceri fiind numită de catre
inventatorul său Maurice Laure – Taxa pe Valoarea
Adăugată. Propusă în Parlament, ea a fost respinsa,
pentru a fi întrodusă mai tîrziu (după mai multe
negocieri politice), în noua lege a finanţelor pentru
1954.
Cum se numea acest impozit la început în RM?

 impozitul pe circulaţia mărfurilor – ICM,

Ulterior, în condiţiile trecerii la economia de piaţă
precum şi a tendinţei alinierii fiscalităţii la practica
ţărilor dezvoltate, impozitul pe circulaţia mărfurilor,
care funcţiona ca un impozit indirect, a fost substituit
cu Taxa pe Valoarea Adăugată.
Cînd a fost introdus acest impozit TVA în RM?

Sursa principală ale veniturilor publice în Republica

Moldova le constituie TVA.

 TVA a fost instituita în RM la 01.02.1992, înlocuind

impozitul pe circulația mărfurilor. Pe tot parcursul
existenței sale TVA a suferit multiple modificări care,
în direct sau indirect, influențau negativ activitatea
economică a întreprinderilor și situația materială a
populației.
Ce a îsemnat pentru RM introducerea TVA -
ului?

 Introducerea TVA-ului în RM a reprezentat un

moment de cotitură în perfecţionarea sistemului
fiscal şi în acelaşi timp primul pas făcut pe linia
reformei fiscale din ţara noastră, totodata aceasta a
constituit o cerinţă pentru trecerea la economia de
piaţa şi alinierea la standardele europene.
În ce lege este regelementat TVA-ul?

 Taxa pe valoarea adăugată în RM este reglementată

de titlul III al Codului Fiscal, – impozit general de
stat care reprezintă o formă de colectare la buget a
unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor
prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul
Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din
valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile
importate în RM.
Principiile care stau la baza TVA-ului

 Universalitatea impozitului;
 Teritorialitatea impozitului;
 Deductibilitatea impozitului;
 Transparenţa impozitului;
 Unicitatea impozitului;
 Fracţionalitatea plăţii impozitului.
Cine sunt subiecţii impozabili cu Taxa pe
Valoarea Adăugată?

 Art 94 din Codul Fiscal stabilește cine sunt subiecții.

 Regula generală este că plătitoare de TVA sunt

persoanele juridice și fizice care desfăşoară activitate

de întreprinzător;
 Este obligat să se înregistreze ca contribuabil al

TVA dacă, într-o oricare perioadă de 12 luni

consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii
în sumă ce depăşeşte 1,2 milioane de lei lei
În RM se aplică mai multe cote TVA, în funcție de
operațiunea impozabilă (art. 96 Cod Fiscal) :

 cota-standard în mărime de - 20%

 cote reduse în mărime de – 8%, 12%
Indicatori comparativi a cotelor TVA s-au utilizat ca etalon cotele standard în
rîndurile statelor europene:
Cum determinăm TVA-ul ce trebuie achitată la
buget?

Este necesar de calculat:

 TVA aferentă tuturor livrărilor impozabile numită TVA colectată (TVA );
col
 TVA aferentă tuturor procurărilor de mărfuri şi servicii pe teritoriul RM şi pentru valorile
materiale şi serviciile importate numită TVA deductibilă (TVAded).
 Obligaţia fiscală privind TVA (TVA ce trebuie achitată la buget) se determină în modul
următor:
 TVA
buget=TVAcol.- TVAded.

 TVAcol. se calculează în baza Registrului de evidenţă a livrărilor.

 TVAded. se calculează în baza Registrului de evidenţă a procurărilor.
 Aceste registre se completează în baza:
 facturilor fiscale pentru livrarile şi procurarile efectuate pe teritoriul ţării,
 declaraţiilor vamale pentru importuri şi exporturi,
 ordinelor de plata pentru serviciile importate.

 Dacă suma TVA

ded. depăşeşte TVAcol. într-o perioadă fiscală, adică

 TVA ded. > TVA col, atunci diferenţa se reportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o
parte componentă a sumei T.V.A ce urmează a fi dedusă din T.V.A colectată pentru perioada
următoare.
Neplata impozitului:
 Pentru neachitarea TVA în termenul stabilit conform
legislaţiei fiscale, organele cu atribuţiile de
admistrare fiscală sunt obligate să aplice penalităţi
conform prevederilor art. 228 al Codului Fiscal.
Penalitatea se aplică pentru perioada care începe
după scadenţa TVA şi se incheie în ziua plăţii ei
efective inclusiv. Cuantumul majorarii de întirziiere
se determină în funcţie de rata de bază (rotunjita
pîna la urmatorul procent întreg) stabilită de BNM.
Instituțiile cu atribuții în reglementarea și
administrarea TVA

 În Republica Moldova, instituțiile cu atribuții în reglementarea și

administrarea TVA sînt:
 Ministerul Finanțelor - exercită dirijarea metodologică a activității IFPS
fără ingerință în activitatea lui, a IFS teritoriale și IFS specializate;
 SFS - este un sistem centralizat de organe fiscale, compus din IFPS de
pe lîngă Ministerul Finanțelor, 35 IFS teritoriale și 2 IFS specializate în
subordinea IFPS de pe lîngă Ministerul Finanțelor, a cărui sarcină de
bază constă în exercitarea controlului asupra respectării legislației
fiscale în domeniul administrării TVA, calculării corecte, vărsării
depline și în termen la buget a sumelor obligațiilor fiscale.
 Serviciul Vamal - este responsabil de aplicarea TVA la mărfurile
introduse pe teritoriul vamal al țării.
 Cu cît valoarea adăugată este mai mare, cu atît
mai înalt e estimată activitatea de producţie şi
financiară a întreprinderii.
 Totodată, este de mentionat că, în temeiul art. 118 din
Codul fiscal, fiecare subiect impozabil este obligat să
ţină evidenţa întregului volum de mărfuri, servicii
livrate şi a valorilor materiale, serviciilor procurate.
Facturile fiscale pe valorile materiale, serviciile
procurate se inregistrează în Registrul de evidenţă a
procurării de marfuri, servicii în ordinea primirii.
 În situația cînd entitatea nu înregistrează în Registrul,
factura fiscală eliberată la valoarea ce depășeșete limita
stabilită se aplicată amendă în mărime de 3600 lei.
 Importanța TVA și impactul deosebit al variațiilor
încasărilor din TVA asupra bugetului de stat sînt
demonstrate de ponderea majoră pe care TVA o
deține în totalul surselor bugetare.
 Taxa pe Valoare Adăugată nu acţionează în mod
direct asupra veniturilor agenţilor economici, ci
prin intermediul preţurilor. Aceasta reduce
puterea de cumpărare a agenţilor economici prin
scumpirea bunurilor şi serviciilor.
 Creşterea preţurilor sub impactul TVA are unele caracteristici
faţă de creşterea lor sub impactul altor elemente de cost:

 este o creştere involuntară;

 creşterea costului de producţie nu este la latitudinea
producătorului, ci este o creştere imperativă, dictată din afara
procesului nemijlocit de producţie;
 este o creştere cu caracter permanent;
 această creştere nu poate fi eliminată ulterior prin măsuri
manageriale, sau alte măsuri care sunt la îndemâna
producătorului, ci depinde exclusiv de procesul normativ din
societate;
 este o creştere generală; deci, sub acest aspect, impozitarea
indirectă nu introduce elemente de concurenţă artificială între
entități, prin diferenţierea costurilor.
 TVA este plătit de consumatori nu în mod nemijlocit, ci prin
intermediul creşterii preţurilor la bunuri şi servicii.

Se pot face următoarele remarci generale:

 a) randamentul fiscal al impozitării (din perspectiva cererii) este maxim
atunci când cererea pentru bunul sau serviciul impozitat este rigidă;
 b) cu cât coeficientul de elasticitate este mai mare în valoare absolută, cu
atât randamentul TVA scade;
 c) cu cât TVA este mai mare, cu atât randamentul impozitării este mai
mic;
 d) cu cât preţul iniţial al produsului la care se aplică TVA este mai mare,
cu atât randamentul fiscal al acestei impozitări este mai mare. Această
concluzie ne poate duce la ideea că TVA trebuie aplicată la acele produse
la care deja preţul este foarte ridicat, concluzie care nu poate fi acceptată.
Prin urmare, preţul iniţial şi coeficientul de elasticitate
trebuie privite împreună.

 Deşi creşterea preţului la bunurile şi serviciile

supuse TVA ar trebui să conducă, în conformitate
cu legea ofertei, la stimularea ofertei, acest lucru nu
se produce, întrucât TVA încasat de către producător
nu rămâne în profitul acestuia, ci este prelevat de
către stat la dispoziţia bugetului de stat. -
 Deci, ca o consecinţă macroeconomică a impozitării
cu TVA asupra ofertei, aceasta din urmă va suferi o
presiune în sensul scăderii ei. De menţionat că
această tendinţă este una pe termen scurt, pe termen
lung producătorii vor încerca să contracareze
creşterea costurilor administrative prin reducerea
cât mai mult a costurilor economice.
 Prin urmare, principalul impact al TVA asupra
bugetului de stat îl constituie asigurarea veniturilor
bugetare, care să permită finanţarea cheltuielilor
bugetare angajate de guvern.
 Astfel, consecinţele asupra bugetului depind în mod
direct de randamentul fiscal al TVA. După cum s-a
văzut anterior, nu orice creştere a impozitării (a
gradului de fiscalitate) are drept efect creşterea
venitului bugetar, datorită micşorării bazei de
impozitare, ca urmare a reacţiei comportamentului
consumatorului şi producătorului la instituirea sau
creşterea impozitării.
 Economiştii consideră că există un prag (diferit de
la ţară la ţară şi de la un moment la altul, în cadrul
aceleiaşi ţări), dincolo de care creşterea în
continuare a gradului de fiscalitate conduce nu la
creşterea, ci la diminuarea venitului bugetar.
 S-a observat că în perioadele de criză de
subproducţie, cum este cazul Republicii Moldova în
prezent, este de preferat o politică fiscală relaxată
(grad de fiscalitate mic), care să încurajeze oferta,
mărind astfel baza de impozitare şi implicit,
veniturile bugetare. În practică, acest deziderat este
realizat prin diferenţierea TVA, în aşa fel încât
anumite activităţi să fie încurajate, iar altele să fie
descurajate.
 Prin urmare, privite prin prisma impactului asupra
proceselor social-economice, TVA aflat în componenţa
preţurilor contribuie la creşterea acestora, şi prin urmare,
mărfurile devin, în cele mai multe cazuri, inaccesibile
familiilor cu venituri modeste. Astfel, mijloacele băneşti,
sub forma TVA, sînt transferate din veniturile
consumatorilor în bugetul de stat, reducînd cererea
globală. Pe de altă parte, TVA inclus în preţul materiilor
prime, materialelor, pieselor de schimb etc. conduce la
creşterea costurilor de producţie şi, prin urmare, la
restrîngerea activităţii de producţie.
 Ţinînd cont de cele expuse, este evident importanţa
elaborării mecanismului de colectare a acestor
impozite, pornind de la stabilirea nivelului
acceptabil al cotelor, care reprezintă, în acelaşi
timp, un instrument de reglare şi control al
activităţii economice aflat la dispoziţia statului.
Însă, deseori, statul determină volumul resurselor
financiare necesar pentru îndeplinirea funcţiilor
sale, după care se stabileşte cotele impozitelor.
 Analizînd efectele impunerii cu TVA în condiţiile creşterii
nivelului general al preţurilor, se poate constata că TVA fiind
element component ale preţurilor, se indexează automat cu
rata inflaţiei, în timp ce impozitele directe se depreciază. În
situaţia reducerii volumului de producţie, TVA contribuie nu
numai la intensificarea procesului inflaţionist, ci şi are o
influenţă indirectă asupra creşterii preţurilor.
 Urmărirea impactului impunerii indirecte asupra proceselor
social-economice scoate în evidenţă o întrebare firească şi
anume: poate fi evitate deficitul bugetar în condiţiile
reducerii cotelor impozitelor indirecte?
Mulţi economişti răspund afirmativ, considerînd că
reducerea cotelor la TVA va avea următoarele
efecte:

 creşterea activităţii de producţie;

 acoperirea pierderilor legate de reducerea cotelor
de către volumul încasărilor determinat de creşterea
activităţii de producţie.
 În concluzie:

 În multe cazuri, pactica economică arată că creşterea

volumului încasărilor din impozite (în cazul reducerii cotelor)
este posibilă doar în anumite condiţii şi în special, atunci cînd
sectorul productiv al economieie poate reacţiona rapid şi
eficient la schimbările intervenite în cererea agregată.
 De aici rezultă, că TVA nu are un rol pur tehnic, de canale de
colectare a veniturilor bugetare, ci constituie un important
instrument de politică economică (politica fiscală).
Bibliografie:
 Codul fiscal al Republicii Moldova
 Legea cu privire la punerea în aplicare a Titlului III al codului fiscal nr. 1417- XIII
din 17.12.1997
 Anexa nr.2 la Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.128 din 29 iunie
2006 privind Modul de completare a Declaraţiei privind TVA.
 Hotărîrea cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii
în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova nr. 600 din
14.05.2002 (Monitorul Oficial al R.M. nr.66-68/697 din 23.05.2002)
 Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, aprobat prin Hotarirea
Guvernului RM nr. 1024 din 01.11.2010
 Scrisoarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat pe lîngă Ministerul Finanţelor al
RM „Cu privire la aplicarea TVA şi modul de elaborare a facturii fiscale în cazul
efectuării livrărilor cu titlu gratuit” nr. 10/1-2-07/721 din 03.12.2003
 Regulamentului privind completarea, păstrarea şi evidenţa carnetului de muncă,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1449 din 24.12.2007