Introducere

În toate perioadele de dezvoltare a societăţii umane, istoria societăţii este istoria apariţiei şi
dezvoltării unor sisteme economice din ce în ce mai complexe. Dezvoltarea permanentă a
schimbului reciproc de activităţi de la nivelul microeconomic, mezoeconomic la nivelul
macroeconomic şi apoi - la cel mondoeconomic demonstrează elocvent acest fapt. Sistemul
economic din Republica Moldova, este unul aflat în tranziţie de la sistemul socialist la sistemul
capitalist.
Ca element fundamental al sistemului economic naţional se identifică întreprinderea. Ea
reprezintă un agent economic, persoană juridică, în care elementele de natură materială,
financiară şi umană se combină în scopul realizării unor obiective, de obicei în obţinerea unor
bunuri si servicii sau comercializarea acestora. Fiecare agent economic care participă la ciclul
economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu este obligat prin lege, de a achita la
bugetul naţional impozite şi taxe. Unul dintre impozite este şi taxa pe valoare adăugată, care
reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor
prestate ce sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din
valoarea mărfurilor, serviciilor impotate pe teritoriul Republicii Moldova. Importanţa acestui
impozit se evidenţiază în constituirea veniturilor bugetului public, necesare pentru o bună
dezvoltare a societăţii unui stat. Reeşind din importanţa impozitului dat, s-a creat un sistem de
evidenţă a acestuia în cadrul tuturor întreprinderilor ce au obligaţia de a achita taxa pe valoare
adăugată în fondul bugetului public. Sistemul dat se reflectă în contabilitate, constituind un
subsistem al acesteia numitContabilitatea decontărilor cu bugetul privind taxa pe valoare
adăugată. Normele de evidenţă, calculare şi achitare a acestui impozit sunt egale pentru toate
întreprinderile, în funcţie de domeniul de activitate pe care îl desfăşoară. Responsabilitatea
agentului economic este doar de a respecta aceste norme. În continuare se va desfăşura cum are
loc acest proces în cadrul unei unităţi comerciale, care sunt cele mai mari furnizoare de venituri
la bugetul public acumulate din taxa pe valoare adăugată.

1
 1.Noţiuni generale şi principii de aplicare a taxei pe valoare adăugată

Taxa pe valoare adăugată (în continuare T.V.A.) a fost instituită în Republica Moldova la
01.01.1992. înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor.
Pe tot parcursul existenţei sale, T.V.A. a suferit multiple modificări care, în mod direct şi
indirect, influenţau, negativ activitatea economică a întreprinderilor şi situaţia materială a
populaţiei. În scopul stabilirii acestui impozit, a fost adoptat un nou, conţinut al legislaţiei şi
introducerea ei în Codul Fiscal al RM(Titlul III).
Conform titlului III din Codul fiscal, taxa pe valoare adăugată , constituie un impozit general de
stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate,
serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei
părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova. Acest
impozit se aplică valorii adăugate la fiecare stadiu al circuitului economic.
În calitate de subiecţi impozabili cu T.V.A. sunt:
a) persoanele juridice şi fizice care sînt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în calitate
de plătitori ai T.V.A. ;
b) persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care
importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită
de legislaţia în vigoare;
c) persoanele juridice şi fizice care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau nu
sînt înregistrate ca plătitori de T.V.A.

“UNIC” S.A. a fost înregistrată în calitate de subiect al impunerii cu T.V.A. în anul 1998
conform certificatului de înregistrare nr. 0200377 (anexa 3).
T.V.A. este un impozit pe consum, care se aplică asupra unui spectru larg de mărfuri şi servicii,
cu excepţia celor, care conform articolului 112 al Codului Fiscal, sunt scutite de impozitare.
Astfel din categoria obiectelor impozabile fac parte :
a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul
activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova;
b) importul mărfurilor, în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum
personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de
legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice;
c) importul serviciilor în Republica Moldova.

2
Nu constituie obiecte impozabile:
a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere;
b) venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing;
c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de
promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări obţinut pe
parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare;
d) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic.

Pentru a determina corect subiecţii impozabili cu T.V.A., Codul Fiscal prevede înregistrarea
acestora ca contribuabili ai T.V.A. Astfel orice persoană juridică sau fizică, cu excepţia
autorităţilor publice, instituţiilor publice finanţate din Bugetul Public Naţional, instituţiilor
medico-sanitare publice şi private şi deţinătorilor patentei de întreprinzător, care efectuează
livrări de mărfuri şi servicii, în proces de desfăşurare a activităţii de întreprinzător, valoarea
totală a cărora depăşeşte plafonul de 600000 lei într-o perioadăde oricare 12 luni consecutive, cu
excepţia livrărilor scutite de T.V.A., sau mai puţin de 12 luni, este obligată să se înregistreze ca
contribuabil al T.V.A.. ”UNIC” S.A. a fost înregistrată ca plătitor de T.V.A. în 01.07.1998,
conform anexei 4.Dar, în condiţiile economiei naţionale, Codul Fiscal oferă şi posibilitatea
înregistrării benevole, subiecţilor care, într-o perioadă de 12 luni consecutive, au efectuatlivrări
impozabile de mărfuri, servicii(cu excepţia celor de import) în sumă ce depăşeşte 100000lei, cu
condiţia că achitarea pentru aceste livrări se efectuează sub formă de decontare prin virament la
conturile bancare ale subiecţilor activitaţii de întreprinzător, deschise în instituţiile financiare ce
au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova.
Procedura de înregistrare este stipulată în articolul 112 al Codului Fiscal. Astfel persoana care
este obligată să se înregistreze, trebuie să înştiinţeze oficial despre aceasta Inspectoratul fiscal de
stat teritorial, completînd formularul oficial respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima
zi a lunii în care a avut loc depăşirea. Inspectoratul fiscal teritorial de stat este obligat să
elibereze persoanelor care au trecut procedura de înregistrare ca contribuabili ai T.V.A.,
certificatul de înregistrare, conform căruia ele trebuie să plătească T.V.A. pe livrările efectuate şi
au dreptul la trecere în cont a impozitului pe mărfurile, valorile materiale procurate şi serviciile
pentru livrările primite în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.
Livrările de mărfuri şi servicii pot fi grupate în livrări impozabile cu T.V.A. la cota standard –
20%, cotele reduse – 8% şi cota zero, în funcţie de tipul mărfurilor, consumatorilor şi caracterul
operaţunii, şi livrări scutite de T.V.A.(neimpozabile). Cota standard se aplică în mărime de 20%
din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul

3
Republicii Moldova. Cotele reduse în mărime de 8%, se aplică la pîinea şi produsele de
panificaţie, la laptele şi produsele lactate, livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu excepţia
produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A.,la medicamente, atît indicate în
Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, importate şi/sau
livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele preparate în farmacii conform
prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase) autorizate, la
gazele naturale şi gazele lichefiate, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul
Republicii Moldova. La cota zero a T.V.A. se impozitează următoarele livrări:
a) mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri
(inclusiv de expediţie) şi pasageri;
b)energia electrică, energia termică şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă,
indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri;
c) importul şi/sau livrarea pe teritoriul republicii a mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei
oficiale de către misiunile diplomatice în Republica Moldova şi uzului sau consumului personal
de către membrii personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi de către
membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei, pe bază de reciprocitate, precum şi cele
destinate folosinţei oficiale de către alte misiuni asimilate lor în Republica Moldova şi uzului sau
consumului personal de către membrii personalului diplomatic şi administrativ tehnic al acestor
misiuni şi membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei. Modul de aplicare a cotei zero a
T.V.A. se stabileşte de Guvern;
c1) importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate:
– proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile
internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte;
–proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul împrumuturilor şi granturilor
acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de
organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului), precum şi din contul
granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget;
f) mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova,
livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi
cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul
altuia;
g)serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul Republicii Moldova în
cadrul contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă;

4
h)mărfurile livrate în magazinele duty-fre

2. Modul de calculare şi achitare a taxei pe valoare adăugată

Necesitatea calcularii şi achitării T.V.A. reiese din obligativitatea contribuabilului de a

determina impozitul dat. Conform articolului 118 al Codului Fiscal se ţine evidenţa
corespunzătoare a tuturor operaţiunilor aferente impozitării. Inspectoratul fiscal de stat teritorial
nu este obligat să efectueze calculul obligaţiunii fiscale în locul subiecţilor impozabili, însă este
autorizat să controleze corectitudinea determinării sumei impozitului ce urmează a fi achitată şi
prezentarea declaraţiei privind T.V.A. în termenul stabilit.
Persoanele juridice şi fizice înregistrate ca contribuabili ai T.V.A. sunt obligate să ţină aşa o
evidenţă, care le va permite ulterior să determine corect suma impozitului pe mărfurile ,
valorilemateriale şi serviciile procurate, care urmează a fi trecută în cont, precum şi suma
impozitului care urmează a fi achitată pe livrările de mărfuri şi servicii efectuate de ele.
Astfel, fiecare subiect impozabil trebuiesă ţină evidenţa întregului volum de mărfuri, servicii
livrate şi a valorilor materiale respective procurate. În comerţul cu amănuntul, în sfera prestării
serviciilor, subiecţii impozabili în baza facturilor fiscale aferente mărfurilor procurate, respectiv
în baza documentelor ce atestă comercializarea mărfurilor, înregistrează suma T.V.A. din
procurări şi livrări.Prin urmare, lunar în cadrul întreprinderii se întocmesc registrele de evidenţă
a procurării şi livrării de mărfuri, servicii (anexele 4 şi 5). Termenul dat,este de o luna deoarece
perioada fiscală de calculare şi achitare a impozitului privind T.V.A. conform Codului Fiscal
corespunde unei luni calendaristice.
Registrul de evidenţă a procurării de mărfuri, servicii trebuie să includă:
- seria şi numărul facturii fiscale şi/sau seria şi numărul declaraţiei de import şi/sau
numărul documentului confirmativ pentru importul de servicii;
- data primirii facturii şi/sau data din declaraţie în regim liber de vamă şi/sau data plăţii
T.V.A. la servicii şi numărul documentului de plată;
- denumirea (numele) furnizorului;
- descrierea succintă a livrării;
- valoarea totală a livrării fără T.V.A.;
- suma totală a T.V.A..Pentru determinarea T.V.A., ce trebuie achitată la buget pentru
fiecare perioadă fiscală, este necesar de calculat:

5
a) T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată de către consumatori pentru marfurile,
serviciile livrate lor – T.V.A. colectată;
b) T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată furnizorilor la procurarea bunurilor şi la
prestarea serviciilor (inclusiv T.V.A. la valorile materiale importate) – T.V.A. deductibilă.

Obligaţia fiscală a T.V.A. (T.V.A. ce trebuie achitată la buget) se determină în modul următor:
T.V.A. la buget = T.V.A. colectată –T.V.A. deductibilă

T.V.A. colectată şi T.V.A. deductibilă se calculează în baza Registrului de evidenţă a livrărilor şi

Registrul de evidenţă a procurărilor( care sunt completate în baza facturilor fiscale). Conform
anexelor 4 şi 5, T.V.A. colectată în luna martie este de 1340352.460 lei, iar T.V.A. deductibilă
constituie 839525.060 lei. T.V.A. la buget = 1340352.460 lei – 839525.060 lei; T.V.A. la buget
= 500827.40 lei.
Dacă suma T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor
materiale, serviciilor depăşeşte T.V.A. primită sau care urmează să fie primită de la consumatori
pentru mărfurile, serviciile livrate în această perioadă, adică T.V.A. deductibilă este mai mare
decît T.V.A. colectată, atunci diferenţa se raporteză în următoarea perioadă fiscală şi devine o
creanţă a bugetului faţă de întreprindere în perioada ulterioară, sau se cere restituirea diferenţei
date din bugetul naţional de stat.

6
 3.Contabilitatea decontărilor cu bugetul privind taxa pe valoare adăugată

Principalul document primar, în baza căruia este contabilizată T.V.A., serveşte factura fiscală. În
livrările impozabile cu T.V.A. factura fiscală serveşte drept document:
- în baza căruia se fac decontările valorilor materiale livrate, lucrărilor executate,
serviciilor prestate;
- care însoţeşte marfa în timpul transportării;
- conform căruia încărcătura se transmite beneficiarului;
- în baza căruia se înregistrează operaţiile de ieşire a bunurilor materiale la furnizor
şi de intrare – la cumpărător;
- ce confirmă obligaţiile privind transportarea mărfurilor la cererea furnizorului sau
a cumpărătorului;
- ce confirmă dreptul la trecerea în cont a T.V.A. la cumpărătorul valorilor materiale
şi beneficiarul de servicii.

La procurarea bunurilor materiale (servicii), suma T.V.A. de asemenea este înregistrată în baza
facturii fiscale. Procurările de bunuri şi servicii pot fi efectuate de către contribuabili contra
numerar, prin virament, cu plata ulterioară, în avans, sub formă de aport în capitalul statutar, cu
titlu gratuit, în schimb etc.

În rezultatul inventarierii în cadrul întreprinderii pot fi depistate unele valori materiale lipsă,
delapidări.Valorile materiale lipsă se consideră ca şi cum nu sunt utilizate în activitatea de
întreprinzător. În baza art.102 al Codului fiscal, suma T.V.A. achitată sau care urmează a fi
achitată pe valorile materiale, serviciile procurate, care nu sunt utilizate în activitatea de
întreprinzător, au fost sustrase sau au costituit pierderi supranormative, nu se trece în cont, ci se
atribuie la rezultatele activităţii întreprinderii. Prin urmare în contabilitate vor fi efectuate
următoarele înregistrări:

1. Recunoaşterea mărfurilor lipsă drept cheltuieli ale perioadei:

Debit contul 714 “ Alte cheltuieli operaţionale”- la suma mărfurilor constatate lipsă fără T.V.A.
Credit contul 217 “Mărfuri”.

7
 2. Calcularea T.V.A. la buget din valoarea mărfurilor lipsă ce depăşeşte limita normelor de
perisabilitate naturală:

Debit contul713”Cheltuieli generale şi administrative”- la suma T.V.A aferentă mărfurilor lipsă

Credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 5342 “ Datorii privind taxa
pe valoare adăugată”

3. Înregistrarea creanţei gestionarului privind despăgubirea daunei materiale, dacă dauna s-a
produs din cauza acestuia:

Debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”- la valoarea mărfurilor la preţ de
piaţă, inclusiv T.V.A.
Credit contul 612 “Alte venituri curente”- la suma venitului ce urmează a fi recunoscut
Credit contul 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 5342 “ Datorii privind taxa
pe valoare adăugată” – la suma T.V.A. aferentă.

4. Recuperarea daunei materiale de către gestionar prin reţinere din salariu:

Debit contul531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”- la suma totală a

prejudiciului cauzat
Credit contul227”Creanţe pe termen scurt ale personalului”

Mărfurile importate se impozitează cu T.V.A. care se trece în cont, dacă aceste mărfuri sunt
procurate în scopul activităţii de întreprinzător.Suma T.V.A. pentru mărfurile importate se
plăteşte organelor vamale teritoriale în momentul efectuării procedurilor vamale
Drept bază pentru calcularea sumei T.V.A. la import serveşte declaraţia vamală de import
(anexa13). În acest document se determină valoarea în vamăa mărfurilor importate. Obligaţia
fiscală aferentă T.V.A. apare în momentul efectuării, sau pînă la efectuarea procedurilor vamale,
la prezentarea declaraţiei vamale. În calitate de document primar pentru înregistrarea T.V.A.
aferentă importului poate fi contractul de import sau cel mai des factura furnizorului (invoice)
sau factura comercială

În condiţiile dificile ale economiei de piaţă din perioada de tranziţie, fiecare furnizor de valori
materiale, servicii, doreşte să aibă încrederea în achitarea acestora de către beneficiar.Prin
urmare, în operaţiile de efectuare a livrărilor în contractele încheiate, deseori se negociază plata
anticipată pentru valorile materiale care urmează a fi expediate. Codul fiscal califică avansul ca o
livrare şi T.V.A. din avans trebuie să fie înregistrată, deşi dreptul patrimonial asupra bunurilor ce

8
urmează a fi vândute în momentul încasării avansului nu a trecut de la furnizor la cumpărător. În
acest caz furnizorul determină şi reflectă T.V.A. drept datorie faţă de buget.Deoarece furnizorul
nu scrie factură fiscală când încasează suma avansului, drept bază juridica de înregistrare a sumei
T.V.A. în Registrul de evidenţă a livrărilor serveşte dispoziţia de plată sau alt document anexat la
extrasul de cont al băncii. Prin urmare, furnizorul la încasarea avansului reflectă următoarele
operaţii:

1. Încasarea avansului conform dispoziţiei de plată sau altui document şi extrasul de cont de
la bancă:

Debit contul 242”Conturi curente în valută naţională” sau alte conturi - la suma avansului încasat
Credit contul 523”Avansuri pe termen scurt primite”.

2. Calcularea T.V.A. din suma avansului încasat:

Debit contul225 ”Crenţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul

225.5”Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoare adăugată ”- la suma T.V.A. aferentă
Credit contul 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 534.2 “ Datorii privind taxa
pe valoare adăugată”.

3. Recunoaşterea venitului din vânzarea mărfurilor:

Debit contul 221” Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” sau 229” Alte creanţe
pe termen scurt”- la valoarea mărfurilor inclusiv T.V.A.
Credit contul 611”Venituri din vînzări”
Credit contul 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 534.2 “ Datorii privind taxa
pe valoare adăugată”- la suma T.V.A colectată.

4. Casarea costului vânzărilor de mărfuri:

Debit contul 711”Costul vînzărilor”

Credit contul 217 “Mărfuri”, subcontul 217.2 “Mărfuri în unităţile de comerţ cu amănuntul”.

5. Trecerea în cont a avansului anterior încasat în achitarea partială a creanţei

cumpărătorului:

Debit contul 523”Avansuri pe termen scurt primite”- la suma avansului încasat anterior
Credit contul 221” Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” sau 229” Alte creanţe
pe termen scurt”.

9
 6. Trecerea în cont a T.V.A. aferentă avansului anterior încasat:

Debit contul 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 5342 “ Datorii privind taxa
pe valoare adăugată”-la suma T.V.A. aferentă avansului încasat
Credit contul225 ”Crenţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul
225.5”Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoare adăugată ”.

7. Încasarea mijloacelor băneşti în achitarea totată a crenţei cumpărătorului:

Debit contul 242”Conturi curente în valută naţională”- la suma creanţei rămase

Credit contul 221” Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” sau 229” Alte creanţe
pe termen scurt”.

Dacă nu se mai produc alte operaţii aferente T.V.A., iar T.V.A. colectată este mai mare decît
T.V.A. deductibilă , se cuvine de achitat difenţa la buget prin întocmirea formulei contabile:

Debit contul 534 “ Datorii privind decontările cu bugetul” subcontul 5342 “ Datorii privind taxa
pe valoare adăugată”- la suma diferenţei calculate
Credit contul 242” Conturi curente în valută naţională”.

Evidenţa sumei T.V.A. aferente avansurilor încasate se ţine în registrulul contului 225
”Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 225.5”Creanţe pe termen
scurt privind taxa pe valoare adăugată” pe debit (anexa 18) şi în registrul contului 534“ Datorii
privind decontările cu bugetul” subcontul 534.2 “ Datorii privind taxa pe valoare adăugată” pe
credit (anexa8). Conform anexei 17, în luna ianuarie “UNIC” S.A. a înregistrat creanţe pe termen
scurt privind decontările cu bugetul în valoare de 4421 lei, suma dată fiind un avans încasat
pentru livrarea ulterioară a mărfurilor. Suma data este identificată şi în registrul contului 534.2.
Astfel are loc concordanţa dintre două conturi care permit evidenţa cât mai corectă a sumelor
T.V.A. calculate din operaţiile de comerţ.

La comercializarea mărfurilor contra numerar unitatea comercială cu amănuntul aplică, de

regulă, metoda de evaluare a acestora la preţ de vînzare cu amănuntul inclusiv T.V.A.. Fiecare
vînzare contra numerar a mărfii respective unui cumpărător este perfectată printr-un bon de casă.
La cererea cmpărătorului se scrie factură fiscală. La sfîrşitul zilei, la suma totală a numerarului
încasat, contabilul scrie un ordin de încasare. Suma indicată în acest document exprimă volumul
mărfurilor vîndute la preţ de vînzare cu amănuntul, inclusivT.V.A.. Ordinul de încasare se
înregistrează în Registrul de înregistrare a acestora, apoi casierul face înregistrări în Registrul de

10
casă. Acesta se completează în două exemplare.Al doilea exemplar este detaşat, la el se anexează
toate documentele de flux al numerarului şi serveşte drept decont al casierului. Datele acestui
decont şi alte calcule suplimentare servesc drept bază informativă pentru a contabiliza
comercializarea mărfurilor cu amănuntul contra numerar şi a reflecta T.V.A..

4.Declararea taxei pe valoare adăugată şi întocmirea dării de seamă

Cum am menţionat mai sus, unitatea economică înregistrată ca plătitor de T.V.A. în conformitate
cu Codul fiscal, în fiecare perioadă fiscală este obligată să determine şi să achite de sine stătător
suma T.V.A. la buget. În mod simplificat suma T.V.A. de achitat la buget constituie diferenţa
dintre T.V.A. calculată sau colectată şi T.V.A. deductibilă (trecută în cont). Această sumă a
T.V.A., precum şi T.V.A. de restituit şi/sau de trecut în cont, se determină prin întocmirea
Declaraţiei privind T.V.A.
În cele ce urmează se va prezenta modul de calculare şi completare a Declaraţiei privind T.V.A.
în cadrul ”UNIC” S.A. pe parcursul perioadei fiscale 01.2013(anexa 6).
Declaraţia privind T.V.A. se întocmeşte în baza datelor din Registrul de evidenţă a procurărilor
şi Registrul de evidenţă a livrărilor(anexa 4 şi 5).
Cele două compartimente ale Declaraţiei cuprind informaţiile aferente:
- livrărilor de mărfuri şi servicii;
- procurărilor de mărfuri şi servicii.

Primul compartiment se completează în baza datelor din Registrul de evidenţă a livrărilor de

mărfuri şi servicii. În boxa 1 se reflectă valoarea impozabilă totală a valorilor materiale sau
serviciilor livrate în luna gestionară. În ea nu se include valoarea livrărilor la cota zero şi la
cotele micşorate (8%), sau scutite de T.V.A.
Valoarea impozabilă a bunurilor materiale (serviciilor) la cota T.V.A. redusă 8%şi suma T.V.A.
aferentă se vor reflecta în boxele 3 şi respectiv 4. Dacă contribuabilul a livrat în perioada fiscală
bunuri materiale (servicii) scutite de T.V.A., valoarea acestora va fi reflectată în boxa 6,. Boxele
7 şi 8 sunt destinate pentru reflectarea valorii serviciilor importate şi respectiv a sumei T.V.A.
aferente, în cazul dat nu există.
Boxa 9 este destinată pentru a reflecta sumele T.V.A. cu care se vor ajusta valoarea T.V.A.
înregistrată drept colectată (returnări, micşorarea preţurilor etc.) permise de Codul fiscal, de
asemenea nu există în luna dată. În boxa 10 a declaraţiei se reflectă valoarea totală a livrărilor de
bunuri (servicii) efectuate în perioada fiscală la cota standard (20%) cota redusă (8%), la cota
zero şi scutite de T.V.A.,

11
 Încheiere

Privită ca un sistem, întrepriderea funcţionează în baza interdependenţei elementelor ce

constituie acest sistem, fiind denumite departamente subfuncţionale. Unul dintre cele mai
importante departamente în întreprindere este cel contabil.
Departamentul contabil, este la rîndul său divizat pe activităţi funcţionale, ceea ce e benefic şi
aduce întreprinderii doar avantaje economice. Avantajele date sunt simţite şi de către contabili,
deoarece la o asemenea structură, le sunt simplificate sarcinile.
Organizarea contabilităţii se efectuează confom tuturor cerinţelor legale, dar în politica de
contabilitate sunt evidenţiate anumite aspecte ce ţin anume de specificul activităţii întreprinderii.
Aceste aspecte nu contravin normelor legale, ci doar facilitează organizarea contabilităţii la
anumite capitole.
Sumele acumulate la subcontul dat, sunt utilizate pentru corectarea sumei T.V.A. necesare a fi
achitate la buget. Cu toate că acest subcont nu este necesar a fi prezent, fiindcă valoarea T.V.A.
ţinută la evidenţa contului 825, influenţează doar suma T.V.A. aferentă mărfurilor vândute care
mai apoi se utilizează la calcularea sumei T.V.A. necesare a fi achitată la buget, acesta este
utilizat în funcţie de necesităţile întreprinderii. Corectarea propriu-zisă se execută manual fară a
face alte înregistrări contabile, conform normelor Codului fiscal. În modul dat întreprinderea,
individual îşi crează subconturi care ar facilita înregistrarea unor operaţii mai specifice. Situaţia
în cauza după cum am menţionat anterior nu contravine normelor legale şi este permisă.
Aflîndu-ne în perioada revoluţiei tehnico-ţtiinţifice, toate procesele din cadrul unei întreprinderi
se automatizează, de la cele mai complicate, la cele mai simple. Acest proces, influenţează doar
pozitiv activitatea întreprinderii, deoarece micşorează volumul de muncă al salariaţilor, şi timpul
de obţinere a informaţiei economice necesare pentru a lua decizii la nivel operaţional cît şi
managerial.

12
 Bibliografie

I.Acte legislative şi normative

I.1 Legea contabilităţii Nr.113 din 27.04.2007 (MO nr. 90-93 din 29.06.2007).
I.2 Standardele Naţionale de contabilitate.
I.3 Regulamentul Nr.586 din 01.11.1999 cu privire la aplicarea taxei pe valoare adăugată.
I.4 Codul fiscal al Republicii Moldova Nr. 1163 din 24.04.1997, Titlu III – Taxa pe valoare
adăugată.
I.5 Ordin cu privire la aprobarea formularului Declaraţiei privind TVA şi a Modului de
completare a Declaraţiei privind T.V.A., Nr. 1164 din 25.10.2012

II.Manuale, monografii şi lucrări didactice

2.1 Bajerean E., Melnic G., Ţugulschi I., Bugan C., Contabilitatea în comerţ, Chişinău, 2013,
290 p.

2.2 Bucur A., Ţurcanu V., Graur A., Contabilitatea impozitelor, Ediţia I, Chişinău,2005,562 p.

2.3 Harea R. Contabilitatea operaţiunilor comerciale, Chişinău, Editura ASEM, 2004.

2.3 Nederiţă A. Contabilitate financiară, Ediţia a II-a., Chişinău, ACAP, 2003, 640 P.

13