1

CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................................................. 3

1. DESCRIEREA IDEII DE AFACERI ...........................................................................

4
1.1 Caracteristica întreprinderii ............................................................................................ 4
1.2 Descrierea activității de desfacere .................................................................................. 4
1.3 Analiza Swot ...................................................................................................................
5
2. PIAȚA DE MARKETING ............................................................................................
7
2.1 Cercetarea pieții ............................................................................................................. 7
2.2 Planul de marketig .......................................................................................................... 8
3. ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ ................................................................................. 9
3.1 Descrierea produsului serviciului ................................................................................... 9
3.2 Procesul tehnologic ...................................................................................................... 11
IV. Planificarea resurselor umane
4.1. Structura organizatorică a întreprinderii (anexe fișe de post) ............................................... 25

4.2. Necesarul de personl ............................................................................................................. 25

4.3. Planificarea fondului de remunerare a muncii ...................................................................... 26

4.4 Motivarea personalului ....................................................................................................... 27

V. Planul financiar
5.1. Planul investițional (cheltuieli de lansare) ......................................................................... 29
5.2 Planificarea veniturilor ...................................................................................................... 30
5.3. Planificarea situației de profit si pierderi ............................................................................ 30
5.5. Fluxul de numerar ............................................................................................................... 31
VI. Riscurile de afaceri .............................................................................................................. 32

2
 INTRODUCERE

Catina alba sau Catina de rau (Hippophae rhamnoides) este o specie rustica, intalnita
frecvent in zonele de deal si de munte din Romania. Este o specie cu o plasticitate ecologica
foarte ridicata. Creste si se dezvolta pe terenurile saraturate, acide sau nisipoase. Poate ameliora
terenurile erodate si fixeaza versantii sau taluzurile. Catina rezista la ger, seceta si vant. Fructele
de catina contin cantitati mari de vitamine si elemente nutritive, indispensabile organismului
uman (C, A, B, K, fier, calciu, sodiu, magneziu) si din acest motiv catina este utilizata in industra
farmaceutica si alimentara.

Catina este un arbust fructifer ce creste sub forma de tufa, cu o inaltime cuprinsa intre 1,5
si 5 m. In zonele cu climat aspru (altitudini mari sau zonele aride), acesta planta creste sub forma
de tufa taratoare. Este o planta unisexuat dioca. Plantele mascule sunt mai viguroase, au cresteri
anuale mai lungi, de culoare mai inchisa, iar mugurii sunt vizibil mai dezvoltati. Florile
barbatesti se formeaza pe ramurile anuale si sunt organizate in formatiuni numite conuri, de
3
culoare bruna. Acestea infloresc mai devreme decat florile femeiesti. Plantele femele infloresc
odata cu aparitia frunzelor, iar florile sunt grupate in inflorescente de tip racem. Perioada de
inflorire este cuprinsa intre martie si aprilie. Polenizarea se realizeaza cu ajutorul vantului, din
acesta motiv, in plantatie, raportul dintre plantele mascule si cele femele este de 1:8.

Tulpina arbustului prezinta numerosi spini ascutiti si foarte rezistenti. Frunzele sunt mici,
argintii, liniar-lanceolate si dispuse altern. Sistemul radicular este bine dezvoltat, atat pe
verticala, cat si pe orizontala si are capacitate de drajonare. De asemenea, radacinile secundare
formeaza simbioze cu bacterii fixatoare de azot.

Fructul este o baca de culoare portocalie, carnoasa. Maturarea fructelor incepe in prima
parte a lunii august si se incheie la sfarsitul lunii octombrie. In perioada de maxima productie,
cantintatea de fructe recoltata ajunge la aproximativ 25 tone/ha. Dupa 18 – 20 ani, plantatia intra
in declin, iar productiile scad semnificativ.
1. DESCRIEREA IDEII DE AFACERI
1.1 DESCRIEREA IDEII DE AFECRI

Descrierea firmă specializată pe producerea și comercializarea coacăzei și cătinei.

“.Fondatorii firmei sunt doi tineri antreprenori: Firma deține o suprafață de pământ de 5 ha și o
mașină de model Dacia Logan. Și un motobloc de model Buivol.

Considerăm că firmă de succes deoarece fructele de pădure sunt lamare căutare în zilele
noastre, și noi vom fi aceea care vom distribui cele mai bune fructe de pădurela un preț
avantajos.Scopul planului de afaceri este atragerea creditului de la banca “Comerțbank” SA,
suma acestuia fiind de 1500000 MDL cu o dobândă de 3% anual, pe un termen de 18 luni.
Comisionul vafi de 0,5%. Vom pune gaj utilajele de producție. Perioada de grație-3 luni

Viziunea firmei,, Să fim o firmă de succes și să depășim așteptările clienților prin calitatea
produselor.,

Misiunea firmei,, Magia fructelor de pădure în fiecare familie!,,

Obiective pe termen scurt

1.Obținerea fondurilor necesare pentru dezvoltarea și automatizarea afacerii în următoarea

lună

2.Achiziționarea utilajelor de picurare în următoarele 3 luni

3.Angajarea a 5 lucrători în următoarele 4 luni

Obiective pe termen lung

4
 1.Procurarea a 7ha de pământ timp de 3 ani

2.Construirea unei fabrici de producere a dulceții și gemului în următorii 8 ani

3.Încheierea de parteneriate pe termen mediu și lung cu firme de distribuție în următorii 5

ani

1.2 DESCRIEREA ACTIVITĂȚII DE DESFACERE

Coacăza și cătina sunt fructe cu o gamă largă de vitamine necesare organismului uman,
bogate în glucide, acizi grași, proteine și substanțe minerale, sunt utilizate atât în scopuri
terapeuticecât și la prepararea de sucuri, siropuri, jeleuri sau marmeladă. Acest aliaj de substanţe
vitale ajutăsistemul imunitar să ţină bolile departe de noi. Coacăzul este foarte sănătos pentru
femeile gravide și pentru copii. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât
măceșul și de 10 orimai mult decât citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400–800 mg
la 100 g suc proaspăt.
Produsele vor fi crescute in condiții ecologice, ceea ce ne va oferi un avantaj in fața
concurenților. La fel produsele vor fi comercializate fără nici un adaos, total naturale.
Produselenoastre vor avea cel mai înalt nivel de calitate. Dezavantejele pentru consumatori pot fi
că cătină estecontraindicată pentru bolnavii cu colecistită acută, pancreatită, diaree cronică, în
caz de astm bronşicşi în alte cazuri rare, betacarotenul, care se află în cantităţi mari în cătina
albă, poate provocăalergie,iar coacăza trebuie să o evite persoanele care au suferit un atac de
cord sau un accident vascular cerebral
Prețul va fi mai mic decât la concurenți, pentru cătină albă va fi 40 lei/kg,iar pentru
cocăzaneagra va fi 20 lei/kg. În medie, dintr-un hectar se obține cca 4 tone de cătină și 3 tone de
coacăză.Respectiv din 5ha de pământ se obțin cca 20 tone de cătină și 15 tone de coacăză.

1.3 Analiza SWOT

Analiza SWOT (acronim compus din (S) „strenghts" puncte lari, (W) „weaknesses" puncte
slabe. (O) „opportuniiics” oportunităţi şi (T) „threats" - ameninţări) urmăreşte să evidenţieze
aspecte legale de mediul intem al firmei şi de mediul extern in care aceasta îşi desfăşoară
activitatea.
Din analiza mediului intem rezultă punctele tari ale companiei (avantaje pe care acestea le
deţine în raport cu alte firme din ramura sau din mediul în care acţionează) şi punctele slabe
(dezavantaje care rezultă din comparaţia cu concurenţa).
5
 Oportunitatea de marketing este o circumstanţă (deschidere, şansă, ocazie), care permite
agentului economic să găsească o piaţâ-ţintă şi să obţină avantaje competitive. Ea se poate
concretiza intr-un produs sau o normă tehnologică, în modificarea unui produs existent,
deschiderea unei noi pieţe, fuziunea cu o altă societate, cooperarea cu alţi producători,
abandonarea unui produs pe care clienţii nu-1 mai doresc etc.
Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.

STRENGHTS (Puncte Forte) WEAKNESSES (Puncte Slabe)

 Am în proprietate terenul de o Nu dispun de tehnică agricolă proprie

pământ pe care va fi amplasată de prune. şi de aceea voi fi nevoită să le arendez în
 Voi procura sistema perioadele cînd voi avea nevoie.
antigrindină. o Costul producţiei este mare.

OPPORTUNITIES (Oportunităţile) THREATS (Ameninţările)

 Implementarea sistemului o Influenţa negativă a bolilor şi

antigrindină, care îmi va proteja livada, dăunătorilor.
majorînd roada.

6
 2. PIAȚA ȘI MARKETINGUL DE AFACERI
2.1 CERCETAREA PIEȚII
Piața țintă
Dinamica pieței fructelor de pădure este una în creștere. Fructele de pădure își găsesesc
întrebuințare în multe domenii ( medicină, cosmetică, alimentație etc.). Odată cu creșterea
capacității de producere a fructelor de pădure, compania dorește să își mărească spectrul de
beneficiari efectivi,care vor fi determinați să cumpere produsele noastre datorită calității și
beneficiilor acestuia pentrusănătate. Se va accentua conlucrararea cu persoane juridice (fabrici,
restaurante, cofetării, patiseriietc), aceștia reprezentând principala piață de desfacere. Simultan
nu se exclude și o eventuală comercializare a produselor și către persoanele fizice, în special
familiilor. Considerăm că fabricile vor cumpăra produsele noastre lunar, iar
restaurantele/cofetăriile săptămânal. În cazul persoanelor fizice, acestea vor cumpăra de 3-5 ori
pe săptămână. Pe sezon planificăm cca 1000 de clienți care vor fi dispuși să plătească cca 100-
200 lei
Concurența :
Numărul de concurenți este unul relativ mic, însă în ultimii ani se observă o crește
resemnificativă a suprafețelor plantațiilor de fructe de pădure, astfel puțini sînt agricultorii care
se bucură de o recoltă satisfăcătoare, din motiv că, în goana după venit, nu se pune accentul pe
calitateși prelucrare. Principalii concurenți sunt T&T Coroliagro SRL, GȚ Sergiu Pleșca, SRL
Pronat Agro.
Clienții :
Cererea pe piața internațională a cătinei albe este foarte mare dar la moment nelimităm cu
hotarele țării noastre pentru a oferi materie primă de calitate înaltă
“Viantic International” SRL fabrica de cosmetica și parfumerie din Republica Moldova.Șampon
"Viantic Baby" cătinăwww.viantic.md SA "Orhei-Vit" - este lider al industriei de
7
producereasucurilor, nectarelor si hranei pentru copii din RepublicaMoldova.Tel: (+373 22) 83-
54-54 www.orhei-vit.com Piața locală producătorilor și consumatorilor autohtoni. Noi suntem
unici producători de cătină albă
din Republica Moldova, ceea ce este un avantaj mare pentru gospodărie. Ne permite să realizez
produsul fără concurență pe piața națională.
Potențialii clienți unde vom comercializa producția:
“Viantic International” SRL fabrica de cosmetica și parfumerie din Republica Moldova.
Șampon "Viantic Baby" cătinăwww.viantic.md
SA "Orhei-Vit" - este lider al industriei de producereasucurilor, nectarelor si hranei pentru copii
din RepublicaMoldova.Tel: (+373 22) 83-54-54 www.orhei-vit.com
Dat fiind faptul că preferinețele consumatorilor în materie de sucuri sunt într-o permanentă
schimbare, brandul de sucuri “Ana are…” încearcă în permanență sărăspundă nevoilor
consumatorilor și aduc pe piață combinații inedite de sucuri de merecu cătină sau afine.“La mare
căutare în această perioadă sunt sucurile naturale cu cătină. Cătina este unadevărat antioxidant,
ce conține de 10 ori mai multă vitamina C. Este un fruct la modăcare și-a dovedit proprietățile
terapeutice. Combinația de cătină cu măr dulce sau custrugure este senzațională. La fel de căutate
sunt și sucurile de afine cu măr sau custruguri. Aceste combinații de fructe ne permit să ne
bucurăm de un gust foarte bun și săavem un aport însemnat de sănătate la pahar”, a declarat
Anca Otto-Guzu, de la brandulde sucuri“Ana are”
2.2 PLAN DE MARKETING

Firma dorește să practice preturi care sa fie întru-un raport optim cu calitatea produselor și
producția anuală. Strategia prețurilor noastre este una flexibilă, care permite acordarea de
discount-uri clienților fideli, dar fără mari oscilații, ținând cont de modificările ce pot surveni
între cererea șioferta de pe piață. Totodată se iau în vedere costurile de prestare ale serviciilor
in cele mai bune condiții astfel încât calitatea să nu fie afectată. Promovarea produselor
noastre se va realiza în principal prin distribuirea materialelor publicitare (pliante, broșuri),
prin canale electronice și nu în ultimul rând recomandările clientuluimulțumit. Firma va
beneficia de un website, care va promova pe piață, imaginea si produsele
firmei.Recomandările clienților, mulțumiți de produsele noastre, vor determina noi clienți.
Am adoptataceasta strategie de distribuție a produselor deoarece ea asigură o creștere lenta,
dar susținută a cifreide clienți, si menține o profitabilitate ridicată. Bugetul de marketing
(promovarea,monitorizarea pieței) va constitui în jur de 50 000 lei

8
 3. ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ

3.1 DESCRIEREA PRODUSULUI SERVICIULUI

Cătina albă este unul dintre arbuștii de mare valoare, atât în flora spontană, cât și
cultivată, datorită importanței fructelor în industria farmaceutică, alimentară, în silvicultură,
agricultură, cosmetică, dar și ca plantă ornamentală.

Preparate cosmetice și farmaceutice din cătină prezentate la Congresul

Internațional al cătinei – Berlin 2003.

Conținutul în vitamina C (129-272 mg%) îl depășește de 2 ori pe cel al măceșelor și

de circa 10 ori pe cel al citricelor. Cantitatea de vitamina C este mai mare în fructele bine
coapte, ajungând chiar până la 400-800 mg la 100 g de suc. Fructele de cătină albă sunt
bogate și în alte vitamine (A, B1, B2, B6, E, F, K, P), fiind considerate o adevărată
polivitamină naturală. Uleiul de cătină conține de 10 ori mai mult caroten decât morcovul,
are acțiune antibactericidă, ușor narcotică, sedativă, accelerând refacerea țesuturilor.
Cercetările efectuate în țară și străinătate au evidențiat faptul că fructele de cătină
conțin o serie de substanțe biologice active valoroase, cu rol foarte important în reglarea
metabolismului uman, cu acțiune terapeutică și curativă în prevenirea și tratarea unor boli

9
de ochi, piele, acnee juvenilă, gastroenterite, hepatite cronice, afecțiuni renale,
hipertensiune arterială, avitaminoze, boli ale sistemului nervos, arsuri, etc.
Prin prelucrarea fructelor se obțin produse foarte apreciate: suc, sirop, nectar, gem,
jeleu, marmeladă, peltea, dulceață, gelatină, lichioruri, băuturi alcoolice, etc.

Datorită capacității mari de drajonare, cătina albă se utilizează pentru consolidarea

terenurilor în pantă, dar și sub formă de gard viu, având în vedere numeroșii
spini puternici care împiedică pătrunderea iepurilor, a altor animale sau a omului în
plantațiile pomicole în locul gardurilor de sârmă ghimpată.
Folosită în agricultură, mărește rezistența la iernat a albinelor. Cătina biofertilizează
solul cu azot natural (300 kg/ha) format în nodozitățile rădăcinilor în urma activității
simbiotice a ciupercii Actinomices eleagni (N. Bălan, 1957, 1987). Preparatul
”polivitarom”este un produs industrial obținut la USAMV Cluj-Napoca (R. Moraru, 1988).
Prin contrastul de culoare dintre frunze (alb-argintii) și fructe (galben-portocalii ce
rămân pe plantă și în timpul iernii), este folosită în arhitectura peisageră ca plantă
ornamentală, este o plantă care participă la realizarea legăturilor spirituale şi culturale între
oameni.
Primele plantaţii de cătină la noi în ţară au fost făcute în silvicultură pentru fixarea
şi valorificarea terenurilor supuse degradării, în special în zona colinară a ţării, pentru
fixarea nisipurilor mişcătoare şi în deltă, apărând astfel cătinişurile de la Letea, Cordon,
Sistovka şi Sfântu Gheorghe.
Primele plantaţii experimentale s-au înfiinţat la ICPP Piteşti Mărăcineni, SCPP
Bacău (S.C. Fructex S.A.) şi Institutul Agronomic Iaşi, Facultatea de Horticultură. Cătina a
fost introdusă în cultură începând din anul 1980. În scopul înfiinţării şi consolidării
terenurilor degradate s-au realizat în judeţul Iaşi, 300 ha cătină în zona localităţilor
Bârnova, Dagâţa, Dolheşti, Rediu, Adamache.
În Rusia, încă de la sfârşitul secolului al XIX – lea se punea problema cultivării
cătinei. Atât vasta răspândire cât şi varietatea formelor de cătină a condus la impulsionarea
10
 unor cercetări privind cultura plantei. Zona din jurul Novosibirsk-ului a rămas până în
prezent centrul rusesc de cercetare al cătinei. La început de aceste plantaţii s-au ocupat
particularii, apoi ei au fost sprijiniţi de către stat. În 1920 printr-un decret dat de Lenin,
creşterea trebuia făcută în mod planificat. Începând cu 1960 se poate vorbi în Rusia de
cătină de cultură. În 1969 a avut loc în Altai primul Congres al cătinei din Rusia.
Statele Baltice au pus un accent deosebit pentru dezvoltarea plantaţiilor comerciale
de cătină. În pepinieră, producţia anuală este de 250.000 butaşi înrădăcinaţi. În China şi
India s-au realizat ferme mari, unele dintre acestea fiind organizate în cooperative.
S-au extins foarte mult plantaţiile de cătină în Finlanda, Suedia, estul Germaniei şi
al Poloniei, Anglia, Canada şi în ultimul timp Columbia, Chile – America de Sud.

3.2 PROCESUL TEHNOLOGIC

Cătina se prezintă ca un arbust înalt de 1,5-3,5 m cu numeroși țepi puternici. În funcție

de condițiile de climă și sol, ea crește diferit, și anume ca tufă joasă aproape târâtoare în zonele
aride și cu soluri sărace, sau sub formă arborescentă de 8-10 m înălțime pe soluri fertile. Cătina
albă intră pe rod în anul III de la plantare și are o durată de producție de 20-25 de ani.
Formează un sistem radicular relativ superficial, răspândit mai mult la suprafața solului
(20 cm adâncime) dar foarte bine ramificat, lungimea rădăcinilor depășind cu mult extinderea
părții aeriene, unele rădăcini putând depăși 20 m lungime și are mare capacitate de drajonare,
pe această însușire se bazează și folosirea ei ca specie antierozională. Cătina este una
dintre puținele specii pomicole care fixează azotul atmosferic, datorită nodozităților de pe
rădăcină fixatoare de azot (ca și leguminoasele).
Tulpina are o scoarță netedă, de culoare brună sau brună-verzuie, care cu timpul se
închide la culoare, este prevăzută cu mulți țepi puternici și foarte ascuțiți. Toate creșterile
anuale de pe tulpină și ramuri se termină cu ghimpi.
Frunzele sunt mici, dispuse altern, scurt pețiolate, cu limbul îngust și lung de 5-6 cm,
cu perișori solzoși de culoare cenușiu-argintie pe ambele fețe. Frunzele conțin cantități
însemnate de vitamina C.
Florile. Cătina albă este o specie unisexuat-dioică (are plante cu flori femele și plante
cu flori mascule). Plantele mascule sunt mai viguroase decât cele femele, au ramuri anuale mai
lungi, mai groase și de culoare mai închisă, precum și mugurii mai mari. Florile bărbătești sunt
grupate în conuri scurte (5-6 mm), de culoare brună și se află pe ramurile anuale. Florile
femele sunt grupate câte 10-12 într-un racem foarte scurt.
Fructele sunt drupe false, mici (0,26-0,5 g), de formă variabilă, de la ovoidă la

11
globuloasă și chiar turtită. Culoarea lor predominantă este portocalie, cu treceri spre galben-
limoniu. Mai rar apar și fructe de culoare roșie. Fiind în număr foarte mare, foarte scurt
pedunculate și așezate unul lângă altul, fructele îmbracă ramurile ca un manșon. Pulpa
fructelor este de culoare galbenă sau portocalie, foarte suculentă și lasă pete unsuroase.
Fructele de cătină au un miros plăcut și aromat, dar nu se consumă cu plăcere în stare
proaspătă, fiind acre și astringente. La completa maturitate, ele pierd multă aciditate și au o
aromă particulară, mai puternică atunci când recoltatul se face după îngheț.

Cătina albă înflorește în aprilie-mai, când temperatura medie diurnă este de 12- 15°C și
se desfășoară pe o perioadă de 15 zile. Plantele mascule înfloresc mai devreme, în timp ce
plantele femele înfloresc o dată cu înfrunzirea. Polenizarea se face cu ajutorul vântului și de
către insecte. La sfârșitul perioadei de înflorire, florile femele, după polenizare, evoluează în
fructe.
Maturarea fructelor începe în jurul datei de 15 august sau, în unele zone ale țării, chiar
mai devreme. Fructele se îngălbenesc, iar semințele sunt complet formate și sunt capabile să
germineze. Culoarea pieliței și a pulpei se intensifică, fructele cresc în volum, iar la sfârșitul
lunii septembrie începutul lui octombrie ajung la maturitate optimă. Dacă recoltarea se face cu
întârziere, calitatea fructelor se depreciază, unele fructe crapă și pierd din suc.
Cătina, care pretinde “totul de la lumină şi nimic din sol”, se remarcă printr-o
capacitate incredibilă de adaptare faţă de condiţiile de sol şi climă, ceea ce îi uşurează
creşterea pe anumite terenuri sau ocuparea acestora. Vastele ţinuturi înalte, din Tibet până la
5000 m, gerurile siberiene de lungă durată nu o afectează aproape de loc şi este rezistentă şi
faţă de perioadele lungi de secetă. Având o mare plasticitate ecologică, la noi în țară crește
atât în zone uscate de podiș, precum și în zone submontane și montane. Temperatura. Față de
temperatură, cătina este puțin pretențioasă, suportând temperaturi joase de până la -35°C și
chiar și -40°C. Aceeași rezistență o manifestă și la insolații puternice și directe, unde
12
temperatura pe sol înregistrează valori de peste +45°C. Lumina. Este o specie iubitoare de
lumină, se pretează la plantarea pe versanții cu expoziție sudică. Pentru producții mari și de
calitate are nevoie de lumină directă. În lipsa luminii, planta se degarnisește repede, creșterile
sunt slabe, iar producția este slabă calitativ și apare numai la extremitatea coroanei.
Umiditatea. Față de umiditate, cătina se adaptează foarte ușor, rezistând la cele mai
cumplite secete din zona temperată și până la excesul temporar de apă.
Solul. Cătina albă reușește pe toate formele de relief și este total indiferentă la natura
solului. Crește pe terenuri uscate, chiar lipsite de stratul de humus, pe soluri nisipoase sau
prundișuri. Ea poate valorifica terenuri compacte, argiloase (dar nu cu apă în exces), precum și
soluri sărăturoase, pe care alte specii pomicole nu reușesc.

SERPENI 11 (denumire definitivă a soiului: ”SERPENTA”) - Vigoarea plantelor

este mijlocie spre mare, coroana globulos-piramidală, cu ramuri moderat ramificate. Pe
ramurile de rod pornesc lăstari mijlocii ca grosime şi de 15-20 cm lungime. Ghimpii sunt
rigizi, de 3-4 cm lungime şi destul de deşi.
Frunzele au lăţime de peste 6 mm şi lungi de 6-7 cm, prezintă perişori solzoşi deschişi
la culoare, determinând o nuanţă argintie a părţii posterioare, a limbului şi nervurii mediane.
Mugurii micşti sunt deşi din care pornesc multe flori (6-8 buc.) pe toată lungimea,
rezultând o repartizare destul de densă a fructelor ce îmbracă de jur împrejur ramura pe toată
lungimea ei.
Fructul este oval-alungit, aproape cilindric, de greutate mijlocie(G=0,38 g; h=12,3mm;
d=7,6mm) cu peduncul peste 3 mm, care se desprinde destul de uşor de pe ramură. Biotipul se
pretează la recoltare prin vibrare. Epicarpul este de culoare portocalie, prezintă perişori solzoşi
de densitate moderată, cu o oarecare concentrare spre vârful fructului.
Seminţele sunt eliptic- alungite, de mărime medie.
Capacitatea de producţi este foarte mare, cu alternanţe de rodire de la 7 kg la 30,5
kg/plantă.

SFÂNTU GHEORGHE 5 (denumire definitivă a soiului: ”AURAS”) - Planta este de

13
vigoare mijlocie spre mare, cu coroana de formă globuloasă, cu ramuri laxe, prezentând ghimpi
de mărime mijlocie (3-5 cm lungime) rigizi şi ascuţiţi la vârf de o densitate medie, având o
capacitate medie de lăstărire, realizând creşteri de 15-20 cm lungime.
Frunzele sunt mici lanceolate dispuse altern, cu lungimea de 5,5-6,5 cm, cu nervura
mediană evidentă. Pe faţa posterioară a frunzei prezintă perişori stelaţi solzoşi de culoare
arămie cu o densitate mijlocie, determinând o culoare sidefiu-arămie.
Florile femele sunt foarte mici, abia vizibile cu ochiul liber, ce se deschid concomitent
cu detaşarea frunzuliţelor şi sunt grupate în mici bucheţele (raceme) scurt pedunculate cu un
număr de 5-8 flori.
Densitatea mugurilor micşti pe ramură şi numărul florilor din muguri determină o
densitate mare a fructelor pe ramuri, cu ciucuri destul de apropiaţi având aspectul unui manşon
ce îmbracă ramura.
Fructele sunt de mărime mijlocie (0,48-0,50 g) cu forma sferic-ovoidală, cu epiderma
de culoare galbenă-portocalie, cu peduncul mijlociu ca lungime (3 mm) şi desprindere relativ
uşoară de pe ramură. Prezintă pe toată suprafaţa epidermei solzişori rari de culoare brună şi un
mucron evident.
Sămânţa, de regulă, se găseşte câte una în fruct. Este de mărime mijlocie alungită,
tare, de culoare brun-cafenie spre negricioasă.
Capacitatea de producţie este mijlocie spre mare manifestându-şi alternanţa de rodire
caracteristică speciei cu producţii de la 7 kg în anii de producţie mică până la 16,6 kg în anii de
mare producţie.

SFÂNTU GHEORGHE 9 (denumire definitivă a soiului: ”OVIDIU”) - Plantele au

vigoare mare, destul de ramificate, cu forma coroanei piramidală. Lăstarii pornesc în număr
mare, au o creştere erectă şi sunt lungi de 20-25 cm.

Ghimpii sunt lungi de 8-10 cm , rigizi şi destul de deşi.

Frunzele sunt cu laţimi de 5-6 mm şi lungimi de 5-6 cm, cu perişori solzoşi de culoare

14
deschisă pe partea posterioară a limbului.
Mugurii micşti sunt cu densitate medie pe ramură şi acoperă sub jumătate din lungimea
ramurilor, unde se formează o aglomeraţie de fructe, iar porţiunea fără muguri micşti,
transformându-se într-un ghimpe lung şi rigid. Majoritatea mugurilor micşti sub buchetul floral
formează şi un mugure mixt mediu dezvoltat.
Fructul este mare (0,44 g) cu formă ovală (h=11,4 mm; d=8,8 mm). Culoarea
epicarpului este galbenă portocalie cu perişori solzoşi, rari dar evidenţiaţi prin culoarea lor
cenuşie şi aglomeraţi în zona mucronului.
Sămânţa este mijlocie ca mărime şi de culoare brună.
Capacitatea de fructificare este foarte mare, cu alternanţă de la 7,2 la 30,5 kg/plantă.

DELTA PR - Planta este de vigoare mijlocie spre mică, de formă globuloasă, cu ramuri
destul de ramificate şi coroana densă. De pe ramurile de rod pornesc mulţi lăstari cu lungimi de
10-15 cm pe toată lungimea acestora, cu muguri micşti puternic dezvoltaţi pe ½ din lungimea
lor, cu densitate mare, iar majoritatea lăstarilor au la punctul de inserţie un mugure mixt
puternic dezvoltat. Pe lăstar pornesc mulţi ghimpi care de la 2-3 cm în primul an ajung la 6-8
cm în următorii ani. Ramurile sunt putin flexibile.
Frunzele sunt de mărime medie 4-5 mm lăţime şi 4-5 cm lungime. Perişorii solzoşi pe
partea posterioară şi pe nervura mediană sunt slab evidenţiaţi.
Florile sunt dispuse în bucheţele de 7-10 flori pe toată lungimea ramurii, mai
concentrate în jumătatea inferioară acesteia şi mai rare către vârf.
Fructele sunt de greutate mare (0,46g) cu dimensiuni: h=10,7 mm; d=8,8 mm, de
culoare portocaliu-roşietic şi forma ovală uşor turtită în zona mucronului care este evident şi
uşor afundat în pulpa fructului.
Perişorii solzoşi cu număr mediu, de culoare brun-cenuşie sunt mai concentrați în zona
mucronului.
Pedunculul fructului este lung de peste 3 mm, recoltarea făcându-se relativ uşor. Capacitatea
de producţie este ridicată (întâlnim şi aici o alternanţă de rodire de la 2,5-10,6 kg/plantă).
ŞERBĂNEŞTI 2 - Planta este de vigoare mică, cu coroana globuloasă şi ramuri puţin
ramificate. De pe ramurile de rod pornesc lăstari laterali scurţi de 6-8 cm, cu ghimpi puternici
15
în varf şi lungi de 3-4 cm.
Mugurii micşti sunt bine dezvoltaţi, ocupă sub jumătate din lungimea lăstarilor şi
au o densitate mare.
Frunzele sunt late de 5-6 mm şi lungi de 4,5-5 cm cu perişorii uşor maronii evidenţiaţi
pe partea posterioară a limbului şi a nervurii mediane.
Florile sunt grupate câte 5-9 bucăţi în bucheţele relativ distanţate între ele. La
maturitatea fructelor, acestea au aspectul unor mici manşoane în jurul ramurei de 3-8 cm
lungime întrerupte între ele. Fructifică pe toată lungimea ramurei.
Fructele sunt ovale, de culoare portocalie, având greutatea de 0,33 g şi dimensiuni de:
H=7,5 mm; d=6,3 mm. Perişorii solzoşi au o densitate mică fiind mai concentrați în zona
mucronului iar datorită culorii cenusiu-deschise sunt puţin vizibili. Mucronul este clar evident.
Sămânţa este mică, eliptică, de culoare brun-negricioasă.
Capacitatea de producţie este medie (6,6-11,23 kg/plantă). Biotipul este predispus
spre alternanţă de rodire.

ONIŞCANI - Planta este de vigoare mijlocie, cu ramuri destul de ramificate şi

formează o coroană globulos-aplatizată. Pe ramurile de rod pornesc lăstari laterali şi de
prelungire, destul de mulţi, lungi de 8-12 cm, erecţi şi în vârf cu ghimpi scurţi ce rămân
datorită prezenţei mugurilor de rod pe aproape toată lungimea lăstarilor. Ghimpii porniţi din
zona laterală a lăstarilor sunt scurţi de 1-3 cm şi sunt rari. Mugurii micşti au o densitate mare
de lăstari. Frunzele au dimensiuni medii, au culoare verde intens pe partea superioară şi alb –
argintie pe partea posterioară.
Florile sunt în număr de 6-10 în buchet acoperind întreaga lungime a ramurei, având
aceeaşi densitate pe toată lungimea acesteia, astfel încât la maturitatea fructelor, acestea se
întrepătrund între ele formând o masă compactă de tip manşon. Fructul este de 0,35 g,
portocaliu-roşiatic, oval-turtit (h=9,0 mm; d=7,3 mm). Sâmburele este mijlociu ca mărime,
eliptic, uşor muchiat şi de culoare brun-cafenie.

16
Epoca de maturare a fructelor este extratimpurie.
Biotipul, spre deosebire de celelalte, prezintă o oarecare constantă de rodire, exceptând
anul I de rod ce este considerat an de mică producţie, anii III şi IV au realizat producţii
constante (5,10-14,2.2 kg/plantă).

FĂRĂ SPINI (denumirea definitivă a soiului: ”DIANA”) – Planta ca tip de creștere

este pom, având vigoare mijlocie, cu ramurile lungi flexibile, cu creştere descendentă rezultând
o coroană de tip plângător. Lăstarii sunt subţiri şi lungi de 15-20 cm. Aşa zişii ghimpi în cazul
acestui biotip sunt lungi de 4-5 cm, subţiri foarte flexibili şi rari, planta fiind puţin agresivă.
Frunzele sunt înguste şi cu lungimi de 4,5-5 cm. Culoarea limbului pe partea
posterioară este argintie, perişorii solzoşi fiind slab evidenţiaţi.
Mugurii micşti sunt destul de rari şi acoperă aproape toată lungimea lăstarilor. Din ei
pornesc 3-6 flori rezultând o încărcătură medie de fructe pe lungimea ramurilor, determinate de
repartizarea destul de rară a buchetelor.
Fructele sunt mijlocii spre mici (0,27 g), de formă ovală (d=7,2mm; h=9,2 mm).
Culoarea epicarpului este portocalie şi prezintă perişori solzoşi cu densitate medie. Mucronul
este slab conturizat şi este dat de o aglomerare de perişori solzoşi.
Seminţele sunt mari şi de culoare negricioasă.
Capacitatea de producţie este bună şi relativ constantă (10-12,6 kg/plantă). Maturitatea de
recoltare este tardivă.

17
Selecţii timpurii
SFÂNTU GHEORGHE 3 - Planta este de vigoare mijlocie, cu ramuri lungi destul de
ramificate, rezultând coroane dese de formă globulos-piramidală. De pe ramurile de rod
pornesc mulţi lăstari scurţi cei laterali (8-10 cm) şi mai lungi cei terminali.
Lăstarii sunt flexibili, ghimpii din vârful lor fiind mai scurţi şi mai puţin agresivi.
Formează însă ghimpi rigizi şi lungi de 3-6 cm pe lungimea ramurilor.
Mugurii micşti sunt dispuşi pe aproape toată lungimea lăstarilor şi sunt mai puţin
dezvoltaţi.
Frunzele au lăţimea de 4-5 mm şi lungimi de 4,4-4,5 cm cu perişorii slab evidenţiaţi pe
partea posterioară.
Florile sunt dispuse în bucheţele a 8-10 buc fiecare, repartizate uniform pe toată
lungimea ramurii determinând o densitate mare a fructelor ce îmbracă cu o masă relativ
compactă de fructe întreaga suprafaţă a ramurei.
Fructul este oval-alungit de mărime mijlocie (0,25 g) şi dimensiuni de: h=8,0 mm;
d=6,5 mm.
Pedunculul fructului este mai mare de 3 mm cu desprindere relativ uşoară de pe
ramuri.
Potenţialul de producţie este bun, observându-se şi aici predispoziţia spre alternanţă
de rodire (6,33 kg-16,6 kg/plantă).

ŞERBĂNEŞTI 1 (denumire definitivă a soiului: ”TIBERIU”) - Plantele au vigoare

mijlocie spre mare, cu ramuri destul de ramificate şi coroana globuloasă spre piramidală.
Lăstarii sunt lungi de 20-30 cm şi erecţi. Ghimpii sunt lungi de 7-8 cm, rigizi şi destul de deşi.

Frunzele sunt înguste de 4-5 mm şi lungi de 6-7 cm.

Mugurii micşti sunt destul de dezvoltaţi cu o densitate mijlocie pe lăstar şi ocupă 2/3

18
din lungimea lăstarului, la care treimea din vârf se transformă într-un spin lung şi rigid. Din
mugurii micşti pornesc 6-8 flori, care duc la obţinerea unei încărcături de fructe cu buchete
mari, având o repartiţie uniformă pe ramuri.
Fructul este oval-turtit (h=9,6 mm; d=9,4 mm), de culoare galben-portocalie,
mijlociu ca mărime (0,49 g) cu perişori solzoşi destul de rari pe epicarp.
Capacitatea de producţie este mijlocie şi alternantă de la an la an (6,5-14 kg/plantă).

Cătina se înmulţeşte pe cale generativă prin seminţe şi pe cale vegetativă prin butaşi,
marcote, drajoni, altoire şi înmulţire meristematică.
Înfiinţarea plantaţiilor de cătină
Tendinţele actuale pe plan mondial de a înlocui produsele alimentare şi terapeutice
obţinute pe cale sintetică, cu extracte similare din fructe şi plante pun într-o lumină favorabilă
arbuştii fructiferi.
O serie de înşuşiri remarcabile ale acestor specii pomicole, precocitatea excepţională,
potenţialul productiv ridicat, capacitatea de valorificare a unei game variate de tipuri de sol,
bogăţia de substanţe nutritive a fructelor, frunzelor şi lăstarilor sunt argumente care pledează
pentru accelerarea dezvoltării culturilor de arbuşti fructiferi cunoscuţi şi a celor valoroşi din
flora spontană.
Cu toate că arbuştii fructiferi se încadrează în grupa speciilor mai rustice, iar unii dintre
ei manifestă plasticitate ecologică ridicată, acţionează favorabil la o agrotehnică
corespunzătoare. Astfel, cătina este cea mai valoroasă specie de arbuşti fructiferi, care în flora
spontană produce 4-5 to/ha, în timp ce adusă în cultură poate produce şi peste 20 to/ha. Cătina
în exploataţii pomicole, permite valorificarea la maxim a unui mare avantaj. Se poate realiza o
tehnologie pentru agricultură ecologică, astfel produsele obţinute pot fi certificate să obţină
viză de produs ecologic. Cu alte cuvinte plantaţiile de cătină ne permit să intrăm în zona cea
mai fierbinte a agriculturii mondiale şi anume a produselor ecologice.

19
Lucrările necesare înfiinţării plantaţiei de cătină:
Alegerea terenului.

Cătina se caracterizează printr-o mare plasticitate, ceea ce permite folosirea

economică a unor soluri slab productive, degradate, etc.
Organizarea, amenajarea, şi pregătirea terenului.
Se fac în funcţie de condiţiile existente: suprafaţă, destinaţia înfiinţării plantaţiei, sol,
posibilităţi de drenare, etc.
Prima operaţie este trasarea drumurilor principale care trebuie să asigure un acces uşor
la toate parcelele şi să aibă legatură cu celelalte căi de comunicaţie din jur. Mărimea unei
parcele nu trebuie să fie mai mare de 5 ha. Rândurile trebuie să aibă direcţia nord- sud, pentru
ca plantele să aibă o cât mai mare expunere la soare. Direcţia rândului în plantaţiile pe terase
sau pe terenurile în pantă va fi cea a curbelor de nivel. Înainte de înfiinţarea culturii, terenul se
eliberează de resturile vegetale existente, se mobilizează solul la o adăncime de 25-30 cm după
care se mărunţeşte arătura. În solurile sărace se va încorpora odată cu arătura 30 to/ha
îngrăşământ organic + 200-300 kg superfosfat şi 200 kg sare potasică.

Distanţa, epoca şi tehnica de plantare.

Cea mai recomandată epocă de plantare este toamna deoarece plantele beneficiază de
multă umiditate în sol, dar se poate face şi primăvara foarte devreme cu condiţia ca terenul să
fie pregătit din toamnă.
La stabilirea distanţelor de plantare trebuie să se ţină seama de forma de conducere a
coroanei, vigoarea biotipurilor, sistemul de cultură. Dacă se foloseşte forma de conducere
aplatizată, distanţa dintre rânduri poate fi mai mică de 3 m iar pe rând 2 m.
La formele clasice (tufă liberă) distanţa se măreşte la 3-4/1,5-2 m. La plantare trebuie
asigurată o plantă masculă la 8 plante femele.
Materialul săditor, indiferent de cum a fost obţinut, trebuie să fie sănătos, cu lemnul
copt, muguri bine dezvoltaţi, rădăcini turgescente, nevătămate de ger sau uscăciune. Se va da o
mare atenţie manipulării materialului ca acesta să nu se deprecieze prin deshidratare. Înainte de
plantare rădăcinile vătămate, rupte, se îndepărtează după care se mocirlesc cu un amestec
compus din pământ galben, gunoi de grajd proaspăt şi apă în proporţii egale.
Obişnuit, cătina se plantează în gropi de 45/45/40 cm în locuri marcate prin picheţi.
Pentru a nu fi nevoie să se refacă pichetajul, gropile se fac de aceeaşi parte a pichetului. Odată
cu plantarea se mai adaugă 5-6 kg gunoi bine fermentat, 30-40 g superfosfat, 20- 25 g sulfat de
potasiu ce se amestecă bine cu o parte de pământ din groapă. Butaşii înradăcinaţi se aşează în

20
groapă cu 5-6 cm mai adânc, cu rădăcinile răsfirate şi cu vârful către pichet. Pe măsură ce
introducem pământ în groapă, puietul îl vom mişca scurt şi repede în sus şi în jos pentru ca
acesta să facă un contact cât mai bun cu rădăcinile. Se tasează bine cu piciorul pământul în
groapă, iar după ce aceasta s-a umplut cu pământ se face o mică copcă în care se toarnă 6-8 l
apă. Se scurtează butaşul la 8-10 cm deasupra nivelului solului, după care se face un muşuroi
până la nivelul mugurelui terminal.

Agrotehnica în plantaţiile de cătină

După înfiinţarea plantaţiilor se efectuează o serie de lucrări care privesc întreţinerea şi
lucrarea solului, formarea plantelor şi menţinerea potenţialului de producţie pe o durată cât mai
mare, tăieri, fertilizări, irigări precum şi acţiuni de combatare a bolilor şi dăunătorilor,
recoltarea fructelor etc.
Sisteme de conducere
Cătina se poate conduce sub formă aplatizată sau globuloasă.
a. Conducerea sub formă aplatizată cu şi fără trunchi. Prin dirijarea sub această
formă a coroanei se realizează o serie de avantaje de ordin agrotehnic, legate de mecanizarea
lucrărilor de întreţinere a solului, de combatere a bolilor şi dăunătorilor, uşurează executarea
unor lucrări manuale: tăieri şi recoltat. Conducerea aplatizată a coroanei satisface în mare
măsură cerinţa faţă de lumină a plantelor. Această formă de conducere se practică în plantaţiile
intensive.
b. Conducerea globuloasă a tufelor se practică în plantaţiile clasice sau la plante
izolate fiind de fapt forma naturală a plantei şi se poate realiza cu sau fără trunchi.
Indiferent de forma de conducere, se lasă braţe înalte pentru a putea fi scuturate, atunci
când sunt utilizate maşini de recoltare prin scuturare.

Întreţinerea şi lucrările solului.

Solul în plantaţiile de cătină se va menţine ca ogor negru pentru a asigura condiţii bune
de creştere şi dezvoltare a rădăcinilor şi de a înlătura orice concurenţă rădăcinilor cătinei care
explorează o suprafată mare de teren. Se poate cultiva şi în benzi înierbate între rânduri.
În anul I şi II de la plantare se pot cultiva pe intervalul dintre rânduri plante de talie
mică care nu intră în concurenţă cu cătina dar şi permit executarea mecanică a lucrărilor. În
plantaţiile unde cătina are rol de a combate sau preveni eroziunea, intervalul se înierbează, iar
pe rând terenul se lucrează ca ogor negru. Solul se poate înierba şi menţine înierbat şi pe
terenuri plane şi umede cu exces temporar de apă cu condiţia ca în perioadele secetoase
iarba să fie cosită foarte des, iar în jurul plantelor să se lucreze ca ogor negru pe o rază de 60
21
cm.
Fertilizarea plantaţiilor.
În plantaţiile amplasate pe soluri fertile sau potrivit de fertile, unde prin lucrările
agrotehnice se păstrează un echilibru între procesele de creştere şi fructificare, nu mai este
necesar ca solul în perioada de exploatare să mai fie fertilizat. Îngrăşămintele încorporate la
înfiinţarea culturii sunt suficiente până când planta se aprovizionează singură cu azotul
sintetizat din atmosferă. Se impune îngrăşarea doar în situaţia plantaţiilor înfiinţate pe terenuri
sărace, subţiri, unde plantele se dezvoltă foarte încet iar creşterile anuale sunt mici. În astfel de
cazuri, la plantare se dublează cantitatea de îngrăşăminte organice şi chimice ce se
administrează, iar o dată la 3-4 ani se administrează 20-30 to/ gunoi de grajd, 300-400 kg
superfosfat şi 200 kg sare potasică.

Tăieri de formare şi fructificare.

Forma de conducere la cătină va fi aleasă în așa fel încât să răspundă cât mai bine
scopului urmărit.
a. Tăierile de formare încep odată cu pregătirea materialului săditor, când imediat
după plantarea acestuia se va executa tăierea, funcţie de tipul de coroană ce urmează a se
proiecta. Pentru formele globuloase, tăierile constau în alegerea axului plantei şi a 3-5 ramuri
laterale cât mai bine repartizate pe ax. Atât ramurile cât şi axul se scurtează cu 1/2 la cele cu
creşteri mici şi cu 1/3 la cele viguroase. În anii 2-3 se va urmări garnisirea axului din 30 în 30
cm cu ramuri de schelet, aceeaşi operaţiune se execută şi pe ramurile de semischelet, cu
deosebirea că distanţa între ramurile de semischelet este de 12-15 cm cu poziţie bilaterală
alternă.
Pentru a obţine coroane aplatizate, tăierile de formare încep tot de la plantare, când se
îndepărtează axul la 35-40 cm înălţime, la care se şi proiectează primul etaj. Se aleg două
ramuri de schelet ce au poziţie pe direcţia rândului. În anul II şi III , în continuare din creşterile
ce se realizează pe ax din 25 în 25 cm se vor alege ramuri de schelet în direcţia rândului până
la înălţimea de 1,6-1,8 m.
Pentru a sigura o garnisire corespunzătoare a axului şi a ramurilor de schelet, creşterile
anuale de prelungire se scurtează la o treime. Ramurile de semischelet se răresc la 12-15 cm
una de cealaltă şi se scurtează la 30-35 cm. Dirijarea ramurilor se poate face prin ancorare şi
palisări sau cu ajutorul spalierului cu 1-2 sârme (0,5 -12 m) care se poate îndepărta după
lemnificarea ramurilor.
b. Tăieri de rodire. În condiţii de agrotehnică corespunzătoare, cătina intră pe rod în
anul 3-4 de la plantare. Rodul se aglomerează pe ax şi la baza şarpantelor, după care în anii
22
 următori se deplasează spre partea de mijloc a ramurilor de schelet, ca apoi mai tarziu, exclusiv
să se instaleze către periferia coroanei. Prin tăieri de rodire ce se execută diferenţiat, se va
urmări menţinerea unui echilibru între procesele de rodire şi fructificare, repartizând astfel
rodul cât mai uniform în toată coroana. Se răresc prin eliminare o parte din formaţiunile de rod
de prisos prin tăiere de la punctul de inserţie, în interiorul coroanei ramurile de rod să fie la o
distanţă de 10-12 cm una de cealaltă, iar în exteriorul coroanei la 6-7 cm. O altă parte se va tăia
la cep, din care în perioada de vegetaţie vor porni 1-3 lăstari, dintre aceştia se va alege cel mai
viguros care va înlocui formaţiunea de rod ce a produs fructe în anul precedent. Această
operaţiune de înlocuire se va repeta după acelaşi principiu în ambii ani. Un alt procedeu constă
în tăierea la cep a creşterilor vegetative sau de rod de pe jumătate din numărul de ramuri de
schelet; în acest mod ramurile de schelet vor rodi alternativ o dată la 2 ani. Tăierile se execută,
de obicei, toamna sau primăvara, dar se poate şi în perioada maturării fructelor în varianta când
recoltatul se face prin detaşarea totală sau parţială a ramurilor de rod. Prin tăiere se va urmări
permanent realizarea celor două zone şi anume generativă şi vegetativă.
Irigarea plantațiilor.
Cătina se poate adapta cu uşurinţă la condiţiile diferite de umiditate, de la seceta
prelungită la exces temporar de apă. Unde sunt posibilităţi de irigare în perioadele critice este
recomandat să se irige cu norme mici de apă, 300-400 m.c./ha.

1. Recoltarea fructelor.
Planta sălbatică are particularităţile şi perfidiile ei evidente. Modelele de recoltare şi
prelucrare ar putea fi puse sub motto-ul “Îmblânzirea scorpiei”.
Recoltarea fructelor este cea mai grea operaţie, datorită tufelor dese, a spinilor lungi şi
rigizi, a fructelor mici şi aglomerate pe ramuri, a prinderii lor puternice de ramuri; acestea sunt
principalele cauze care îngreunează foarte mult lucrarea.
Stabilirea momentului optim de recoltare este în funcţie de modul de valorificare al
fructelor. Pentru a realiza o eficienţă economică ridicată şi un randament sporit la hectar,
recoltarea trebuie făcută în momentul când fructele au ajuns la greutatea maximă şi când
majoritatea substanţelor chimice active acumulate ating nivele ridicate; la cătină acestea se
realizează la sfârşitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie, dar apare inconvenientul
legat de deprecierea culorii fructelor, scăderea conţinutului în vitamina C şi micşorarea
elasticităţii pieliţei fructului care plesneşte foarte uşor la recoltat.
În condiţiile ţării noastre, pentru a se desfăşura în bune condiţii, recoltatul trebuie să se
efectueze înainte de 15 octombrie. După aceasta dată fructele sunt supramaturate, randamentul
la recoltare scade, fructele scad în greutate şi se zbârcesc.
23
 Recoltarea manuală constă în desprinderea bob cu bob a fructelor direct de pe plantă;
metoda prezintă avantajul că fructele sunt curate, planta nu este cu nimic afectată , în schimb
randamentul la recoltare este foarte mic, un muncitor poate recolta într-o zi 5-10 kg fructe,
funcţie de mărimea fructului, uşurinţa desprinderii acestuia de ramuri şi îndemânarea acestuia.
În căutarea unor metode de recoltare mai uşoare a fructelor de cătină, s-au conceput o
serie de dispozitive, piepteni, furculiţe, cârlige, greble de diferite forme ce sporesc randamentul
la recoltare, astfel ajungându-se la 20-22 kg/zi.
Recoltarea fructelor de pe ramuri detaşate. Randamentul este sporit de până la

14 kg/zi, dar astfel se distrug plantele, (când nu s-a aplicat o tehnologie de cultură).

S-a observat că după temperatura de -17°C fructele se desprind uşor şi se pot

recolta prin simplă scuturare. Pornind de la aceasta constatare s-au creat condiţii
asemănătoare în depozite frigorifice, unde la temperatura de -16-17°C fructele s-au desprins
uşor de pe ramuri.

De asemeni, pentru obţinerea de sucuri de cătină în scop industrial s-au realizat nişte instalaţii
de presare a fructelor, direct de pe tufă, precum şi instalaţii fixe unde ramurile cu fructe
detaşate sunt fragmentate, zdrobite şi apoi presate.

În fosta U.R.S.S., Germania şi Estonia s-au utilizat scuturătoare electrice sau

pneumatice, maşini de recoltat fructe, ajungând astfel ca productivitatea muncii să crească de
8-10 ori în comparaţie cu recoltarea manuală.
La noi în ţară a fost conceput şi realizat un scuturător (vibrator pneumatic) cu care s-a
redus forţa de muncă de la 2900 z.o. la 35 z.o./ha. Acest vibrator a fost realizat de ing. Stan G.
de la ICPP Piteşti Mărăcineni și a fost încercat şi la S.C.Fructex pe mai multe biotipuri.
Datorită faptului că fructele de cătină sunt perisabile, recoltarea lor trebuie să se facă în
ambalaje mici ce nu depăşesc 5 kg. O atenţie deosebită trebuie acordată manipulării şi
depozitării, pe măsură ce fructele se apropie de faza de deplină maturitate. În stare proaspătă
ele se pot păstra timp de 3-4 săptămâni în depozite frigorifice la temperatura de 0°C. Pentru
aceasta e necesar ca fructele să fie nevătămate, recoltate
înainte de maturitatea deplină, pe timp uscat şi răcoros, în ambalaje mici şi în strat subţire de 5-
6 cm.
Un interes pentru cultivatorii de cătină îl prezintă şi producţia de frunze. Cercetările
întreprinse au scos în evidenţă faptul că frunzele sunt foarte bogate în proteine. În luna iunie
acestea conţin cea mai mare cantitate de proteine, 21,5% după care descreşte ajungând la
sfârşitul lunii septembrie la 11%. Toamna substanţele proteice trec în rădăcină, iar primăvara

24
intră din nou în circuit. Aceste constatări au determinat pe producători să realizeze culturi
specializate şi să stabilească exact momentul recoltării. Frunzele se pot usca la aer sau sunt
păstrate prin îngheţare.

4. PLANIFICAREA RESURSELOR UMANE

Potențialul uman rămîne a fi cel mai important resursă a companiei și numaivalorificarea ei
corectă duce la succesul oricărei afaceri.În cadru întreprinderii vor activa membrii familiei,
punînd la dispoziție toate mijloacele și bunurile economice. După necesitate vor fi angajați la
lucrări sezoniere și alți lucrători. Toată răspunderea și garantarea calității produsului o poartă
managerul. La fel conducătorul întreprinderii va îndeplini funcția de XI. Planul financiar
contabil și marketolog. Funcția de agronom, șofer și paznic vor executa membrii familiei.
Suprafața terenului este de 5 ha, în primul an vom avea nevoie de un lucrători suplimentar care
v-a săpa gropi pentru butașii de cătină și plantarea acestora și altelucrări. În al treilea an de
vegetație se v-a recolta prima roadă, vom avea nevoie de doi lucrători pentru tăierea ramurilor cu
boabe de cătină.

Organigrama întreprinderii

Partea
Administrator productivă

Partea comercială
Personalul de Personalul de
producere securitate

Personalul auxiliar

25
La plantarea livezii avem nevoie de mai mult personal, decît la întreținerea ulterioară. La început
vom avea nevoie de 1 – Administrator, 1 – Tractorist, 2 – Gardian, 20 – Personal auxiliar. În
continuare pentru întreținerea livezii vom avea nevoie de 1 – Administrator, 1 – Tractorist, 2 –
Gardian, 2 – Personal de producere, 1 – Mecanic, 4 – Personal auxiliar, 1 - Agronom-Tehnolog .

Nr. Funcția Statutul locului de muncă Studii

Superioare în administratea
1. Administrator De bază
afacerilor

Superioare în administrarea
2. Operator principal De bază
afacerilor

3. Gardian / Tractorist De bază Post-secundare tehnice

4. Gardian De bază Post-secundare tehnice

5. Mecanic De bază Post-secundare tehnice

6. Agronom-Tehnolog De bază Studii superioare Agricole

7. Operator utilaje De bază Post-secundare tehnice

8. Operator utilaje De bază Post-secundare tehnice

9. Auxiliar De bază Post-secundare tehnice

10. Auxiliar De bază Post-secundare tehnice

11. Auxiliar De bază Post-secundare tehnice

12. Auxiliar De bază Post-secundare tehnice

Tabelul 6. Lista personalului întreprinderii

Salariu Timp
Denumirea Nr. de Forma de Salariu total
lunar / zi lucrat
postului persoane salarizare (lei)
(lei)
Administrator 1 Lunară 15.000 12 luni 180.000
Gardian 2 Lunară 7.000 12 luni 168.000
Chelt.
3 - - - 348.000
administrative
CAS 24% 83.520
TOTAL 431.520
Operator
1 Lunară 10.000 12 luni 120.000
principal
Tractorist 1 Lunară 8.000 12 luni 96.000
Operator
2 Lunară 7.000 12 luni 168.000
utilaje
26
 Agronom -
1 Lunară 10.000 12 luni 120.000
Tehnolog
Mecanic 1 Lunară 8.000 12 luni 96.000
Muncitor
4 Lunară 5000 12 luni 240.000
auxiliar
Chelt.
9 - - - 840.000
operaționale
CAS 24% - - - - 201.600
TOTAL 1.041.600
Spor la salariu
- - - - 297.000
25%
Total: - - - - 1.473.120
Tabelul 7. Tabelul de salarizare
Premiul de 25% vor obține toți lucrătorii în cazul în care recolta depășește 4t/ha și inflația nu a
depășit 5% anual.
Totodată pentru motivarea personalului va fi introdusă metoda hîrtieii albe unde fiecare lucrător
va îndeplini ce lucrări a executat și în ce cantitate atît timp cît a fost la lucru iar lucrătorul care va
depune cel mai mult efort în cadrul întreprinderii acesta va primi un premiu suplimentar
indiferent de recolta anuală.

Stimularea/Motivarea personalului

Intreprinderea se foloseste 4 reguli simple pentru motivarea angajatilor

Un angajat motivat are toate sansele sa devina un angajat valoros. Companiile folosesc
diferite strategii pentru a-si pastra angajatii motivati. Sunt numeroase exemplele unor firme care
ofera chiar si recompense mai putin obisnuite in dorinta de a-si mentine oamenii entuziasti,
inspirati si increzatori in perspectivele lor.

Sunt insa cateva lucruri simple, de care orice angajator se poate folosi pentru a creste
gradul de implicare a angajatilor.

Ne asiguram ca stiu ce asteptari avem de la ei

O buna comunicare este cheia succesului. Un angajat care stie de la bun inceput ce are de facut,
iar pe parcurs primeste in mod constant informatiile de care are nevoie poate ajunge mai usor la
performantele pe care le asteptati de la el.
O solutie folosita frecvent de angajatori pentru a facilita comunicarea este planificarea unor
sedinte zilnice, in care se evalueaza statusul anumitor sarcini de indeplinit, se planifica si se
lamuresc diverse aspecte, astfel incat fiecare membru al echipei sa stie ce are de facut. Aceste
minute alocate unor astfel de intalniri pot fi extrem de profitabile, intrucat oamenii vor incepe
munca bazandu-se pe un plan clar si coerent.

27
 Le aratam ca sunt apreciati
Desi o marire de salariu sau un bonus generos pot sa insemne foarte mult la capitolul motivare,
exista si alte modalitati prin care angajatilor li se poate arata ca sunt apreciati. Acordati-le credit
atunci cand au idei bune, subliniind contributia lor in fata intregii echipe. O mana intinsa si
cateva cuvinte de apreciere ii pot stimula sa se implice mai mult si mai eficient in activitatea lor.
Îi implicam in rezolvarea problemelor atunci cand au facut greseli
Greselile sunt de cele mai multe ori inevitabile, iar modul in care sunt ele indreptate si felul in
care angajatii invata din aceste experiente sunt esentiale pentru cresterea performantei. Atunci
cand este posibil, este important sa-i oferiti angajatului care a gresit sansa de a rezolva problema.
Iar daca are nevoie de ajutor, sa i-l acordati. Delegarea altor membri ai echipei pentru rezolvarea
problemei il poate face pe angajatul respectiv sa se simta exclus. Implicarea in rezolvarea
situatiei il poate determina ca pe viitor sa fie mai responsabil si mult mai atent.
Incearcam sa mentinem un mediu de lucru placut
Se stie ca o anumita doza de stres poate sa stimuleze performantele. Insa desfasurarea activitatii
sub presiune constanta poate sa transforme un angajat bun intr-unul nemultumit si, prin urmare,
mai slab. Un mediu de lucru in care oamenii se bazeaza pe reguli rezonabile, dar ferme va ajuta
la crearea unui climat in care starile de criza sau conflictele vor aparea mai rar. Profitati de zilele
sau momentele in care volumul de munca este mai redus si valorificati timpul pentru activitati de
team building.

28
 5.PLANUL FINACIAR
5.1 Planul finaciar
Planul financiar presupune prognozarea volumului necesar de investiție pentruafacerea
propusă, determinarea profitabilității afacerii. În planul financiar se include date cene
reflectă modificarea veniturilor și cheltuielilor pentru inființarea afacerii.
5.1. Planul investițional (cheltuieli de lansare)

Valoarea
Denumirea Contribuție Contribuție Contribuție Contribuție
investiței,
investițelor proprie, lei proprie % externă, lei externă %
lei
Mijloacele
2.785.700 2.654.660 95,3 131.040 4,70
fixe
OMVSD 279.950 279.950 100 0 0
Materiale
451.500 451.500 100 0 0
necesare
Mijloacele
150.000 150.000 100 0 0
circulante
Total: 3.667.150 3.667.150 95,3 131.040 4,70
* Contribuția externă – Subvenții de la stat Tabelul 8. Tabelul de
investiții
Indicatorii Anii Total
LEI
II II III IV V VI VII VIII
COSTULL 11811 705 3658 38993 39987 41277 42696 43695 36839
VÎNZĂRILO 2 0 5 5
R
Cheltuieli - - 1680 1820 2100 2350 2460 2570 12980

29
comerciale
Cheltuieli 2250 495 950 1170 1150 1280 1440 1620 10345
administrative
Cheltuieli 12036 753 3921 41983 43237 44907 46596 47885 39172
totale 2 5 2 0
Costul unitar - - 6.87 6.31 5.68 5.25 4,90 4.58 X
Roada (1 h) - - 5700 6650 7600 8550 9500 10450 X
Venituri din - - 8550 10640 12920 15390 18050 20900 86450
vânzări 0 0 0 0 0 0 0
PROFIT - - 4628 64417 85963 10899 13390 16111 47278
12036 753 5 3 4 5 0
2 5

Tab. 5.2 PLANIFICAREA VENITURILOR

Indicatorii Anii Total
LEI
II II III IV V VI VII VIII
COSTULL 11811 705 3658 38993 39987 41277 42696 43695 36839
VÎNZĂRILO 2 0 5 5
R
Cheltuieli - - 1680 1820 2100 2350 2460 2570 12980
comerciale
Cheltuieli 2250 495 950 1170 1150 1280 1440 1620 10345
administrative
Cheltuieli 12036 753 3921 41983 43237 44907 46596 47885 39172
totale 2 5 2 0
Costul unitar - - 6.87 6.31 5.68 5.25 4,90 4.58 X
Roada (1 h) - - 5700 6650 7600 8550 9500 10450 X
Venituri din - - 8550 10640 12920 15390 18050 20900 86450
vânzări 0 0 0 0 0 0 0
PROFIT - - 4628 64417 85963 10899 13390 16111 47278
12036 753 5 3 4 5 0
2 5

30
 CONCLUZIE
Acest tabel întruchipează în sine informația despre costurile posibile suportate șiveniturile
obținute din realizarea boabelor de cătină albă. Plantația de cătină albă intră pe rod înal treilea an
de vegetație, de aceia primii 2 ani nu avem venit din vînzări, dar avem doar costuri.În anul 3,
roada la 1 ha este de 5 700 kg de boabe de cătină, în urma comercializării acestor boabe obținem
un venit în valoare de 85 500 lei. În urma scăderii costurilor totale suportate înanul trei de
vegetație din venitul din vînzări, obținem un profit în valoare de 46 285 lei. Venitultotal obținut
în urma comercializării boabelor pe parcursul a 6 ani, de la intrarea pe rod a plantației constituie
864 500 lei. Profitul obținut find de 472 780 lei.
Fluxul de numerar reprezintă dinamica lunară a tuturor încasărilor și cheltuielilor
întreprinderii pe parcursul a unei perioade anumite. Fluxul de numerar ne arată intrarea
sauieșirea mijloacelor bănești

5.3 FLUXUL DE NUMERAR

Indicatorii Anii Total
LEI
II II III IV V VI VII VIII
Intrări de 120362 7535 - - - - - - 146112
numerar 120362 7535 - - - - - - 146112
Aport propriu
lei
Costultotal, lei 120362 7535 39212 41983 43237 44907 46596 47885 391720
Inclusiv:- 120362 - - - 12362
Înființarea
plantației,lei 35000 - - - 35000
Procurarea
sistemului de
irigare prin - - 21000 21000 21000 21000 21000 21000 1260000
picurare,lei
Arenda cameră
frigoridică

31
Venit din - - 85500 106400 129200 153900 18050 209000 864500
vânzîri 0
Profit + - - 46285 64417 85963 108993 13390 161115 472780
Pierdere - 120362 7535 4
Profit - - - - 68768 177761 311665 472780 X
comulativ 120362 12789 81612 17195
7

Capitalul inițial va fi oferit din partea rudelor, în sumă de 120 362 lei, această sumă în primul
an acoperă toate consturile de înființare și întreținere a plantației de cătină alba, precumși
procurarea sistemului de irigare prin picurare. Primii doi ani de activitate a
gospodăriei“Cătină-Nord” sunt bazați pe îngrijirea plantației, după care în anul 3 de vegetație
conformrecomandărilor tehnice deja avem o roadă la ha, în marime de 5 700 kg de boabe de
cătină.Venitul din vînzări acoperă costurile toatale suportate în anul 3, obținînd un profit în
valoarede 46 285 lei. Din această sumă voi achita plata pentru arenda camerii frigorifice.

TAB. 5.3 PLANIIFCAREA SITUAȚIEI DE PROFIT ȘI PIERDERE

Indicatorii Anii
III IV V VI VII VIII
Profit net până la 46285 64417 85963 108993 133904 161115
impozitare
Contribuții privind 1584 1584 1584 1584 1584 1584
asigurări sociale
Primile de asigurare 4056 4056 4056 4056 4056 4056
medicală
Profit impozitabil 40645 58777 80323 103353 128464 155475
Impozit pe venit 4056 7320 11198 15343 19827 24725
Profit net lei 36589 51457 69125 88010 108437 130750

Concluzie:
În baza acetui tabel putem analiza profitul net în dinamică. Pot menționa că profitul pînă la
impozitare în anul 3 de vegetație este egal cu 46 285 lei. După plata tuturor contribuțiilor și
primelor de asigurări, la fel și impozitul pe venit la buget, obținem profitnet în sumă de 36 589

32
 lei. Pînă în anul 8 de vegetație și al 6 de roadă, suma profitului net prognozat va fi egală cu 130
750 lei.
Tab.5.4 Repartizarea profitului net în dinamică
Indicato Anii
rii III IV V VI VII VIII
Sum % Sum % Sum % Sum % Suma % Suma %
a a a a
Fonduri 3000 81.9 4000 77.7 5000 72.3 6000 68.1 8000 73.7 9000 688
de 0 9 0 0 3 0 7 0 8 0 3
dezvolta
re a
producți
ei
Fonduri 6589 18,0 1145 22.2 1912 27.6 2801 31.8 2847 26.2 4075 31.1
de 1 7 7 5 7 0 3 3 2 0 7
rezervă
Profit 3658 100 5145 100 6912 100 8801 100 1084 100 1307 100
net 9 7 5 0 37 50
CONCLUZIE
Pentru ca întreprinderea să se dezvolte în continuu este necesar de a utiliza profitulobținut
rational. Pe parcursul a 6 ani de cînd obțin profit, suma totală fiind de 484 368 lei.Suma de 350
000 lei din total profit o planific să o utilizez pentru dezvoltarea producerii.Mi-aș dori pe viitor
să introducem o linie de procesare a boabelor de cătină și înființareaunei pepiniere de producere
a puieților

33
 6. ANALIZA RISCURILOR

Riscul, în general, reprezintă posibilitatea apariției unui eveniment care săîmpiedice

activitatea întreprinderii. Riscul în afacere poate fi abordat fie din punctul devedere al
activității interne a firmei, fie din punctul de vedere al mediului extern în careevoluează
aceasta.
Riscul de piaţă. Orice studiu al pieţei ar efectua o firmă, nu poate afla cu preciziedacă tot
ce va produce se va şi vinde. Cererea faţă de produsele unei firme este, de regulă,mai mult
elastică decât stabilă, deoarece preferinţele şi orientările consumatorilor, nivelul preţului şi
mărimea ofertei competitorilor sunt imprevizibile. Aşa că, instabilitatea cererii,a vânzărilor, a
preţului, determină apariţia riscului în viaţa întreprinderilor
Riscurile pe care le poate întîlni pe parcursul activității gospodăriei:
1.Experiență slabă în domeniu;
2.Dependența comercializării producției de participarea terților persoane;
3.Factorii climaterici;
4.Creșterea prețurilor la serviciile mecanizate;
34
 5.Devalorizarea monedei naționale.
Pentru estimarea riscului de exploatare şi a riscului financiar, practica afacerilor
utilizeazăun instrument de analiză cunoscut sub denumirea de pragul de rentabilitate, care
permitestabilirea condiţiilor necesare realizării echilibrului microeconomic, cu sau fără
profit(punctul mort). Pragul de rentabilitate reprezintă volumul de activitate (volumul fizic
alvânzărilor) numit volum critic, la care veniturile (cifra de afaceri critică)
echilibreazăcheltuielile, la punctul mort rezultatul fiind egal cu zero.Analiza pragului de
rentabilitatePragul de rentabilitate reprezintă acel volum de vînzări la care gospodăria nuva avea
nici piederi dar nici profit. Marja de contribuție are menirea să determine pragulde rentabilitate
(punct critic, zero sau de echilibru). În punctul critic volumul vînzăriloreste egal cu costurile și
cheltuielile întreprinderii (profit = 0 lei).

ANALIZA PROECTULUI DE RENTABILITATE

Pragul de rentabilitate reprezintă acel volum de vînzări la care gospodăria nuva avea nici
piederi dar nici profit. Marja de contribuție are menirea să determine pragulde rentabilitate
(punct critic, zero sau de echilibru). În punctul critic volumul vînzăriloreste egal cu costurile și
cheltuielile întreprinderii (profit = 0 lei).

35
 Legenda:
O1A – Costuri și cheltuieli constante (40 000 lei)
OB – Costuri și cheltuieli variabile (39 159 lei)
OC – Costuri și cheltuieli totale (79 159 lei)
OD – Venituri din vînzări (85 500 lei)
O1KO – Zona pierderii
KDC –Zona profitului
Concluzie:Pentru ca afacerea mea să prospere, anual trebuie să produc 4895,96 kg de
boabede cătină, acesta fiind pentru mine punctul critic. Producînd această cantitate nu voiavea
nici pierdere nici profit. În urma comercializării acestei producții ar trebuie săobțin 73434,92 lei
la fel find punctul critic pentru afacerea mea. Voi avea pierdere dacăvoi obține venit din vînzări
mai mic de cît punctul meu critic.

36