[Link] contabilităţii in cadrul intreprinderii.

Întreprinderea este o societate pe acţiuni de tip deschis care activează în baza

legislaţiei Republicii Moldova cum ar fi: Legea cu privire la antreprenoriat şi intreprindere ,
Legea cu privire la societăţile pe acţiuni Nr. 1134 – XIII din 02.04.1997, Politica de contabilitate
(anexa 1) şi a altor acte normative şi regulamente interne.
Scopul principal al societăţii îl constituie obţinerea profitului şi asigurarea sursei stabile de venit
pentru acţionarii săi.
Pentru aceasta întreprinderea desfăşoară următoarele tipuri principale de activitate:
- Fabricarea, îmbutelierea, păstrarea şi comercializarea berei şi a altor băuturi alcoolice .
- Fabricarea, îmbutelierea, păstrarea şi comercializarea băuturilor răcoritoare.
- Fabricarea, îmbutelierea, păstrarea şi comercializarea apei minerale.
- Activitatea de laborator şi folosirea utilajului modern şi a tehnologiilor noi de fabricaţie a
băuturilor.
- Desfacerea în condiţii exclusive şi neexclusive a produselor şi serviciilor diferitor agenţi
economici şi asigurarea infrastructurii pentru întegrarea producţiei acestora în compania
republicii.
Capitalul statutar al societăţii pe acţiuni constituie 36198073, 00 lei. Acţiunile întreprinderii
sînt distribuite astfel:
- Efes Brewieries International Group – 96,504 %
- Persoane fizice – 3,496%
Capitalul social este divizat în 1447922 de acţiuni ordinare nominative nematerializate.
Toate acţiunile ordinare clasa întîi au aceeaşi valoare nominală de 25 lei.
Organele de conducere a societăţii sînt:
1. Adunarea generală
2. Consiliul societăţii
3. Comisia de Cenzori.
4. Organul executiv al Comitetului de Conducere.
La Întreprinderea Mixtă „ Efes Moldova Vitanta Brewery”, ţinerea evidenţei contabile se face în
baza Statutului , Politicii de contabilitate , bazîndu-se pe prevederile SNC 1 „Politica de
contabilitate”, în care se stabilesc principiile, convenţiile, regulile şi procedeele de ţinere a
contabilităţii şi a întocmirii rapoartelor financiare şi desigur se conduce de sistemul de
reglementare normativă a contabilităţii a Republica Moldova, principalele acte normative fiind:
- „Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” nr.845-XII din
3.01.1992;
- „Legea contabilităţii Republicii Moldova” nr.426-XIII, din 4.04.95;
 - „Legea cu privire la societăţile pe acţiuni” nr.1134-XIII din 02.04.1997;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la reforma contabilităţii”
24.12.1997;
- „Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare”;
- „Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor”;
- Legea Republicii Moldova „Privind investiţiile străine”, nr.998-XII din 01.04.98, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Standardele Naţionale de Contabilitate ale Republicii Moldova şi comentariile la ele;
- Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163-XIII din 24.04.1997;
- Legea anuală a bugetului de stat şi a asigurărilor sociale de stat etc.
Societatea ţine evidenţa contabilă în partidă dublă şi întocmeşte dări de seamă financiare,
statistice şi de specialitate în modul stabilit de legislaţie şi regulamentele societăţii. Societatea
ţine documentaţia respectivă a evidenţei contabile unde se înscriu în volum deplin de date
veridice care reflectă veniturile băneşti şi cheltuielile, activele şi pasivele, profitul şi pierderile,
operaţiile făcute în valută străină, împrumuturile şi altă informaţie necesară pentru reflectarea
acivităţii ei economico-financiare. Responsabilitatea pentru tinerea documentaţiei, o poartă
directorul financiar şi contabilul – şef.
Î.M „Efes Vitanta Moldova Breweri” S.A. fiind o întreprindere mare, pentru organizarea şi
ţinerea contabilităţii are nevoie de 15 contabili care la rîndul lor se supun directorului financiar.
Pentru a obţine rezultatele adecvate secţia contabilitate îşi pune cîteva obiective principale:
1. furnizarea informaţiei privind patrimoniul întreprinderi,
2. ţinerea evidenţei sintetice şi analitice a tuturor ativelor ţi pasivelor precum şi furnizarea
datelor pentru luarea de diciziilor,
3. efectuarea decontărilor,
4. calculul costului de productie,
5. calculează şi plăteşte ipozitele,
6. întocmirea şi prezentarea la timp a darilor de seamă şi a rapoartelor financiare.
Secţia de contabilitate este formată din sectoare, cum ar fi:
a) Sectorul aprovizionare –materiale. Acest sector generalizează toată informatia privind
intrarea materialelor, consumul lor şi a servicilor primite.
b) Sectorul de calcul are drept scop ţinerea evidenţei şi calculului salariului şi compensaţiilor de
naştere şi incapacitate temporară de muncă. Cu ajutorul sistemului automatizat, sectorul dat
colectează mai uşor informaţia privind timpul lucrat şi sarcina de lucru îndeplinită.
c) Sectorul mijloace fixe are ca sarcini de bază :
- Calculul valorii de intrare a mijloacelor fixe la întreprindere,

3
 - Calculul uzurii mijloacelor fixe,
- Calculul reevaluării din reparaţii.
d) Sectorul casa , fiind o subdiviziune aparte, ea duce evidenţa operativă a mijloacelor
băneşti . Pentru ţinerea evidenţei corecte şi cît mai veridice, răspunzător este contabilul-şef , care
întroduce datele în sistemul informaţional .
e) Sectorul de desfacere se ocupă cu evidenţa operaţiilor privind comercializarea mărfurilor
din Depozitul de producţie finită . Sectorul dat eliberează facturi fiscale şi facturi de expediţie,
cazul cînd contribuabilul nu este plătitor de TVA. În obligaţia acestui sector este controlul aspra
primirii mărfii şi verificarea autenticităţii cu datele reale şi la ieşirea mărfurilor se verifică dacă
banii pentru marfă au sosit la contul de decontare, iar mai apoi se livrează marfa.
Toate sectoarele din Secţia de contabilitate au legătură între ele şi sînt controlate de
contabilul-şef, care este ajutat de vice-contabil-şef. Funcţiile contabilului-şef la întreprinderea
analizată sînt:
 Planificarea lucrului contabilităţii.
 Alcătuirea tabloului circuitelor documentelor .
 Delegarea sarcinilor fiecărui contabil în parte.
 Să indice termenele de prezentare a raportului de lucru a fiecarui contabil.
 Să întocmească bilanţul contabil.
 Să întocmească Declaraţia privind impozitul pe venit din activitatea de antreprenoriat.
Sectoarele analizate mai sus sînt conectate la un sistem automatizat al evidenţei contabile.
La sfîrşitul lunii se efectiază controlul între contabili privitor la existenţa a aceloraşi sume în
diferite compartimente ale contabilităţii .
Toate rapoartele contabile sînt prezentate contabilului-şef nu mai tîrziu de data de 8 a lunii
următoare lunii gestionare. La „Efes Vitanta” aproape tot sistemul de ţinere a evidenţii contabile
este automatizat, fiecare contabil are la locul de muncă : computator de tipul Pentium IV, printer
cu lazer şi acces liber la xerox.
Toate computatoarele sînt conectate la o reţea unică, care apoi se divizează în microreţele,de
exemplu fabrica de bere. Răspunderea pentru aceste reţele o poartă „Secţia Tehnologii
Informationale” avînd sarcina de asigurare a securităţii datelor şi repararea maşinilor de calcul.
Dacă ne referim la programul folosit de întreprindere la ţinerea evidenţei contabile, atunci
aflăm că este un program procurat din străinătate şi se numeşte „SAP”. Acest program
performant din punct de vedere al prelucrării masive a informaţiei , asigură o flexibilitate înaltă
la întroducerea noilor tipuri de documente registre şi rapoarte. Contabilii întroduc numai datele
din documentele primare, apoi sistemul automatizat prelucrează informaţia pînă la registre pe
fiecare cont sintetic şi analitic, rapoarte şi anexele lor. Fiecare contabil are codul său şi poate

4
avea acces numai la conturile pe care le gestionează, neavînd posibilitatea de a se conecta la alte
conturi, astfel asigurînd securitatea informaţiei. Persoana care are acces la toată reţeaua şi să
intre în baza de date a întreprindreri este administratorul. La întreprinderea analizată mai este
permis accesul la internet.
La sfîrşitul zilei datele din sistem sunt colectate şi înscrise pe discul fix. Dările de seamă
financiară anuală a Societăţii trebuie să fie verificată şi confirmată prin avizele Comisiei de
Cenzori şi Organizaţiei de audit nu mai tîrziu de termenul stabilit de legislaţie pentru prezentarea
dărilor de seamă autorităţilor financiare locale.
Controlul de audit al documentaţiei Societăţii se efectuează din contul ei de către o firmă
independentă de audit care la propunerea Consiliului Societăţi se confirmă la adunarea generală a
acţionarilor. Controlul de audit al documentaţiei şi al rapoartelor financiare va fi exercitat în
conformitate cu Standartele Internaţionale de Contabilitate.
La decizia Consiliului Societăţii poate fi efectuat controlul repetat al activităţii întreprinderii
pe contul ei. Comitetul de conducere va asigura auditorilor acces liber la documentaţia societăţi
şi va asigura corectarea tuturor greşelilor depistate în cadrul controalelor de audit. Controlului de
audit, al cărui obiect este exerciţiu economico-financiar, societatea este supusă la decizia
adunării generale a acţionarilor. Controlul de audit extraordinar al activităţii economico-
financiară a societăţii se efectuează în temeiul deciziei instanţei judecătoreşti competente sau la
cererea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare sau la cererea acţionarilor care deţin cel puţin
10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţi. Dacă acest control este iniţiat de către instanţa
judecătorească competentă, atunci plata serviciilor de audit se efectuează de societate, iar în
cazul cererii acţionarilor se plătesc de către aceşti acţionari. Principalele prevederi ale actelor de
control şi ale deciziilor organelor de stat care au exercitat controlul asupra activităţii societăţii
vor fi aduse la cunoştinţă de către Consiliul Societăţii Adunării Generale a Acţionarilor.
Societatea şi persoanele cu funţie de răspundere poartă răspunderea, în conformitate cu
legislaţia, pentru neglijenţa în ţinerea evidenţei contabile şi în întocmirea dărilor de seamă
finaciare şi de alt ordin, pentru prezentarea cu întîrziere a lor creditorilor, acţionarilor şi
autorităţilor publice stabilite de legislaţie, precum şi pentru publicarea informaţiei neveridice
despre activitatea societăţii. Comitetul de Conducere întocmeşte raportulanual privind activitatea
societăţii şi îl prezintă Adunării Generale a Acţionarilor Societăţii.

5
 2. Contabilitatea activelor nemateriale pe termen lung

Activele nemateriale reprezintă active nebăneşti identificate care nu îmbracă forma

materială, sînt controlate de către întreprindere pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an în
activitatea de producţie, comerţ sau în alte tipuri de activităţi , precum şi în scopuri
administrative sau sînt destinate pentru a fi predate în folosinţă pesoanelor juridice sau fizice.
Activul nematerial se constată ca activ în cazul în care :

6
 a) există o certitudine întemeiată că intreprinderea va obţine avantaj economic ca urmare a
utillizării activului.
b) Valoarea activului poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine.
Dacă aceste condiţii nu pot fi îndeplinite, consumurile aferente procurării activului material se
constată ca cheltuieli ale perioadei de gestiune .
La „Efes Vitanta Moldova Brewery” se găsesc următoarele active nemateriale :
 Cheltuieli de constituire
 Brevete pentru fiecare produs
 Embleme comerciale
 Licenţe de producţie a berei şi a băuturilor nealcoolice
 Programe informatice
Activele nemateriale constatate se estimează la valoare de intrare care este egală în cazul
cumpărării –cu valoarea de cumpărare plus impozitele, taxele nerecuperabile prevăzute de
legislaţie, cheltuielile directe privind dobîndirea drepturilor patrimoniale la activele nemateriale
şi pregatirea acestora pentru utilizarea conform destinaţiei, protecţia juridică a activelor în
vigoare, achitarea serviciilor de evaluare a activelor nemateriale procurate. Rabaturile comerciale
şi scontul (înlesnirile) în acest caz se scad din valoarea de cumpărare a activelor.
Valoarea activului nematerial trebuie să fie repartizată sistematic de la data constatării inţiale a
acestuia.
La întreprindere pentru evidenţa activelor nemateriale se utilizează contul 111 „Active
nemateriale” – este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea de intrare sau
valoare reevaluată a activelor nemateriale procurate de la terţi, în credit se reflectă valoarea de
bilanţ a activelor nemateriale ieşite şi casarea amortizării calculate la ieşirea acestora. Soldul
acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale la finele perioadei de
gestiune.
În cadrul operatiunilor contabile la Compania „Efes Vitanta” S.A. se întîlnesc subconturile
:
a) 1111 „Cheltuieli de constituire”
b) 1113 „Brevete”
c) 1114 „Embleme comerciale”
d) 1115 „Licenţe de producţie”
e) 1116 „Programe informatice”, cum ar fi Sap, Soft, Nocado.
f) 1117 „Casete video”, „Film de prezentare”
Evidenţa analitică a activelor nemateriale se ţine pe tipurile acestora. La „Efes Vitanta
Moldova Brevery” S.A. intrarea activelor nemateriale are loc doar prin intermediul contului 112

7
„Active nemateriale în curs de execuţie”, în care preleminar sunt adunate toate cheltuielile şi
consumurile privind punerea lor în funcţiune. Documentele primare pot fi documentele care
atestă proprietate asupra activelor nemateriale. Drept exemplu, putem lua instalarea programei de
evidenta a salariului, folosind ca baza actului de recepţie-predare nr.42 în valoare de 202202,80
lei, cu o durată de funcţionare utilă de 5 ani. Deci în cazul dat se va reflecta următoarea formulă
contabilă:
Debit 111 „Active nemateriale”, subcontul 1116 „Programe informatice”
- 202202,80 lei
Credit 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” – 202202,80 lei
Odată cu darea în exploatare a activului nematerial, în cadrul companiei se calculează
amortizarea activului începînd din luna ulterioară lunii primirii acestuia în funcţiune .
Pentru reflectarea amortizării activelor nemateriale este destinat contul 113 "Amortizarea
activelor nemateriale". Contul dat este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă
calcularea amortizării activelor nemateriale pe parcursul duratei de funcţionare utilă a acestora,
iar în debit – casarea amortizării acumulate aferentă activelor nemateriale ieşite. Soldul acestui
cont este creditor şi reprezintă suma amortizării acumulate privind activele nemateriale la finele
perioadei de gestiune. Acest cont cuprinde aceleaşi subconturi ca şi la 111"Active nemateriale "
La „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. pentru calculul amortizării activului nematerial
se foloseşte metoda casării liniare,in baza politicii de contabilitate, conform căreia suma
amortizării este repartizată uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Deci, la
întreprinderea analizată amortizarea activului nematerial se calculă anual în mod automatizat
(anexa 2.3), de unde se vede însăşi calculul:
202202,80 ¿ 20 %
Calculul amortizării= 100 =40440,56 lei anuala , iar lunară 3370,05 lei
(40440,56 : 12) .
Respectiv formula contabilă a calculului amortizării se reflecta astfel :
Debit 712801 „Cheltuieli comerciale” – 40440,56 lei
Credit 113600 „Amortizarea programelor informatice” –40440,56 lei
Evidenţa analitică a amortizarii activelor nemateriale la „Efes Vitanta” S.A. se ţine în
Borderoul de evidenţă a amortizării activelor nemateriale ,în care se înregistrează valoarea
activului nematerial intrat, norma amortizării şi amortizarea calculată începînd cu luna ulterioară
de la data punerii în funcţiune.
Activele nemateriale pot fi scoase din activitatea economico-financiară a întreprinderii din
diferite motive :
 expirarea duratei de exploatare utilă-termenul de valabilitate contractual

8
  rezilierea contractului de licenţă
 casarea activului nematerial din motivul utilizării neeficiente
Ieşirea activelor nemateriale din circuitul economic al întreprinderii „Efes Vitanta Moldova
Brewery” S.A. poate fi din cauza expirării duratei de exploatare utile, de exemplu la sfîrşitul
lunii noiembrie 2020 a fost uzată 100% programa informatică „1 C Contabilitate” se reflectă
următoarea formulă contabilă:
Debit 113000 Amortizarea programei informatice „1 C Contabilitatea”
Credit 111000 Programa informatică „1 C Contabilitate”

In 2021 nu a fost scos din folosinta nici un activ nematerial.

La finele periodei de gestiune informaţia privind amortizarea activelor nemateriale se cumulează
pe toate conturile de conturile de consumuri şi cheltuieli şi se reflectă în Bilanţul Contabil .

3. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung

Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care pot fi utilizate in cadru
întreprinderii o perioadă mai mare de un an în activitatea economico-financiară a ei pentru
atingerea diferitor scopuri productive şi neproductive. Evidenţa activelor, definiţia cărora a fost
explicată mai sus se contabilizează în conformitate cu S.N.C 16 „Contabilitatea activelor
materiale pe termen lung”. După componenţa şi omogenitatea, activele materiale pe termen lung
se subdivizează în următoarele grupe :

9
 1. Active materiale în curs de execuţie

2. Terenuri

3. Mijloace fixe

În cadrul activelor materiale în curs de execuţie se includ cheltuielile aferente

achiziţionării utilajului care necesită montaj, construirii clădirilor, edificiilor etc. La „Efes
Vitanta Moldova Brewery” S.A în cadrul activelor materiale în curs de execuţie se includ
construcţiile în curs de execuţie şi utilajul destinat instalării. Terenurile reprezintă un imobil
limitat în spaţiu cu capacităţi de regenerare care poate fi folosit pentru desfăşurarea activităţii la
întreprinderi. Deci la întreprinderea analizată se duc evidenţa la 7,44 ha terenuri cu construcţii .
Mijloacele fixe sunt active materiale a căror valoarea unitară depăşeşte plafonul stabilit de
legislaţie, planificate spre utilizare pe o perioadă mai mare de un an în activitatea de producţie,
comercială şi alte activităţi, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor sau utilizarea lor în
scopuri administrative. Întreprinderea S.A. „Efes Vitanta Moldova Brewery” avînd un potenţial
mare, dispune de o vastă nomenclatură a mijloacelor fixe.
Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 123 „Mijloace fixe" care este un cont
de activ. În debit se reflectă valoarea de intrare a mijloacelor fixe date în folosinţă, iar în credit
— valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe ieşite. Soldul este debitor şi arată valoarea de intrare la o
anumită dată şi se reflectă în capitolul I al bilanţului contabil.
În componenţa mijloacelor fixe care se află la această întreprindere fac parte următoarele
subgrupe:
 123100 „Clădiri”
 123200 „Construcţii speciale”.
 123300 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie”
 123400 „Mijloace de transport”
 123600 „Alte mijoace fixe".
Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de mijloc fix şi în acelaşi timp fiecare mijloc fix
are un cod nomenclator care este introdus în toate documentele primare prin intermediul fişei de
inventar, datele din aceste fişe fiind inserate în memoria calculatorului.
Mijloacele fixe la întreprinderea analizată pot fi procurate contra plată de la diferiţi
furnizori. Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe se consideră data punerii în
funcţiune a obiectului. De la aceasta dată începe calculul uzurii mijloacelor fixe. Mijloacele fixe
la intrare se reflectă la valoarea de intrare care cuprinde:

10
 a. valoarea de cumpărare a mijloacelor fixe.
b. cheltuieli de transport-aprovizionare.
La S.A. „Efes Vitanta Moldova Brewery” s-au procurat 2 masini de spalat sub presiune cu
accesoriile date, documentul ce atestă această procurare este Factura fiscală Nr. SX2092077
(anexa 3.1) care este eliberată de furnizor unde este indicat preţul, cantitatea, contul de decontare
unde trebuie transferate mijloacele băneşti pentru mijloacele fixe procurate.
Sosit la întreprindere acest mijloc de calcul necesită instalare şi deci pînă la predarea în
folosinţă se duce evidenţa lui în contul 1212 „Utilaj destinat instalării”, fiind întocmită formula
contabilă:
Debit l212 „Utilaj destinat instalării” – 48132,50 lei
Debit 5342 „Datorii privind TVA” – 9626,50 lei
Credit 5211 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale achitate în ţară”
57759,00 lei
După ce mijlocul de calcul este instalat el se trece din debitul contului 1212 „Utilaj destinat
instalării” în creditul lui şi debitul contului 1233 „ Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie”.
Pentru darea în exploatare a masinii de spalat s-a întocmit Procesul verbal de primire – predare a
mijloacelor fixe (anexa 3.2) în care se arată:

• Data intrării.
• Termenul de utilizare.
• Caracteristica tehnică a obiectului.
Acest document se întocmeşte de către o comisie numită de conducătorul întreprinderii, în
momentul predării în folosinţă a mijlocului fix.
Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe este semnat de membrii comisiei şi
apoi se predă în contabilitate unde se ţine evidenţa analitică şi sintetică a mijloacelor fixe,
întocmindu-se formula contabilă:
Debit 123 .3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie" 57759,00 lei
Credit 121.2 „Utilaj distinat instalării” 57759,00 lei
În procesul exploatării mijloacelor fixe, la rîndul său acestea treptat se uzează. Uzura se
calculează în dependenţă de:
- mărimea valorii uzurabile
- durata de utilizare.
Valoarea uzurabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea probabilă
rămasă a mijloacelor fixe. Valoarea probabilă rămasă se stabileşte de fiecare întreprindere pentru
fiecare obiect şi reprezintă valoarea materială sau alte bunuri care urmează să fie obţinute după
exploatarea termenului de utilizare a mijlocului fix.

11
 Uzura se calculează pentru toate tipurile de mijloace fixe aflate în gestiunea întreprinderii.
Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe se ţine pe fiecare obiect în parte.
Pentru evidenţa sintetică a uzurii este destinat contul de pasiv 124 „Uzura mijloacelor
fixe". În credit se reflectă calculul uzurii, iar în debit – casarea ei. Soldul este creditor şi
reprezintă suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente la întreprindere la finele perioadei
de gestiune.
La societatea „Efes Vitanta Moldova Brewery" se foloseşte metoda casării liniare. Uzura
se determină reieşind din termenii reali de funcţionare utilă şi valoarea uzurabilă (anexa 1):
- clădiri – 20-65 de ani;
- construcţii – 5-40 de ani;
- inventarul gospodăresc şi de producţie – 2-10 ani;
Deci, în exemplul menţionat mai sus, calculul uzurii masinii de spalat sub presiune se face
prin metoda casării liniară. La întreprinderea dată uzura se calculează în computator introducînd
datele necesare calculului uzurii. Norma uzurii va fi egală cu raportul dintre 100 şi numărul de
ani ai duratei de funcţionare utilă, deci pentru o masina de spalat durata de funcţionare stabilită
de către comisie este 4 ani, atunci norma uzurii fiind de 25%.Masinele de spalat au fost date în
exploatare în luna aprilie, deci uzura se va începe a se calcula începînd cu luna mai, ea
constituind 1203,31 lei .Totodată uzura anuală 14439,75 lei este determinată în maşinograma-
registru de calcul a uzurii (1203,31*12). Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe la „Efes
Vitanta” S.A. se ţine în Borderoul de evidenţă a uzurii mijloacelor fixe , în care se înregistrează
valoarea mijlocului fix intrat, norma uzurii şi uzurii calculate începînd cu luna ulterioară de la
data punerii în funcţiune.
Astfel formulă contabilă pentru calculul uzurii lunare va fi următoarea:
Debit 7131 „Cheltuieli privind uzura, repararea şi întreţinerea mijloacelor
fixe cu destinaţie generală” – 1203,31 lei
Credit 1243 „Uzura maşinilor, utilajelor, instalaţiilor de transmisie” -1203,31 lei.
La fel după metoda liniară mai poate fi calculat uzura următoarelor mijloace fixe :
1. Calculul uzurii mijloacelor fixe aflate în secţia achiziţii se reflectă prin formula contabilă:
Debit 7139 „Alte cheltuieli generale şi administrative”
Credit 124 „Uzura mijloacelor fixe”
2. Calculul uzurii mijloacelor fixe aflate în secţia de marketing se reflectă prin formula
contabilă :

Debit 7128 „Alte cheltuieli comerciale”

Credit 124 „Uzura mijloacelor fixe”
3. Calculul uzurii clădirii secţiei de fierbere, se reflectă prin formula contabilă:

12
 Debit 8131 „Uzura, cheltuieli privind repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în
producţie”
Credit 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Documentele ce atestă ieşirea dau dreptul de a efectua modificări în fişa de inventar la
rubrica "ieşiri" şi dau dreptul la efectuarea operaţiilor de creditare a contului 123.
La întreprinderea analizată în luna aprilie 2021 comisia a decis să caseze cîteva mijloace
fixe. Casarea frigiderelor-vitrina are loc în conformitate cu procesul-verbal de casare
Nr.61(anexa 3.4) şi formula contabilă:
Debit 124 „Uzura mijloacelor fixe” – 11736,12 lei
Credit 123 „Mijloace fixe” – 11736,12 lei
La fel în cadrul întreprinderii în perioada analizată s-a efectuat vînzarea unui automobil în
baza Actului de predare-preluare a automobilului (anexa 3.5) , iar pentru efectuarea vînzării s-a
încheiat un Contract de vînzare – cumpărare Nr.15/HR din 29.01.2021 (anexa 3.6).
Deci, se întocmeşte Ordinul cu privire la realizarea automobilului (anexa 3.7), în care se
prevede uzura fizică a automobilului şi scoaterea lui de la balanţa întreprinderii, reflectînd
următoarele formule contabile:
1. Decontarea uzurii acumulate pînă la vînzare
Debit 1244 „Uzura mijloacelor de transport” – 30348,69lei

Credit 1234 „Mijloace de transport” – 30348,69 lei

2. Casarea valorii de bilanţ a mijlocului de transport:

Debit 7212 „Cheltuieli privind ieşirea activelor materiale pe termen lung” – 15955,62 lei
Credit 1234 „Mijloace de transport” – 15955,62 lei
La realizarea mijlocului fix s-a indeplinit Factura de expediţie Nr. 077619 (anexa 3.8) şi
deci în urma acestei operaţiuni întreprinderea obţine venit din ieşirea activului material pe
termen lung reflectîndu-se formula contabilă :
Debit 241 „Casa” – 5000 lei
Credit 6212”Venit din ieşirea activelor materiale pe termen lung”– 4166,67 lei
Credit 5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” – 833,33 lei
Spre sfîrşitul anului în luna octombrie la întreprinderea „Efes Vitanta Moldova Brewery” se
efectuează inventarierea şi rezultatele inventarierii sunt expuse într-un Proces-verbal privind
inventarierea şi ea se face analogic ca şi la materiale şi deci voi menţiona procedura de
inventariere în capitolul următor.

13
 [Link] arendei
Arenda reprezinta un acord ,potrivit caruia arendatorul cedeaza arendasului contra unei
plati dreptul de utilizare a activului in decursul unei perioade de timp [Link] functie de
gradul de repartizare intre arendator si arendas a riscurilor si avantajelor aferente utilizarii si
detinerii activelor arendate,arenda se subdivizeaza in operationala si finantata.
La „Efes Vitanta Moldova Brewery” avem doar arenda operationala,adica riscurile si
avantajele aferente folosirii si detinerii activelor arendate ramin pe seama [Link] cazul
aplicarii acestei forme de arenda arendatorul transmite activele sale arendasului pe un termen

14
anumit pentru satisfacerea necesitatilor [Link] expirarea termenului de arenda activele se
restituie [Link] durata termenului de arenda operationala arendasului i se transmite
numai dreptul de folosire a bunurilor arendate ,iar drepturile si obligatiile de proprietar apartin
[Link] formeaza stabilitatea componentei [Link] practica cum
predarea in arenda a activelor ,cit si arendarea altor careva active de care se presupune
necesitatea.
In asa fel intreprinderea data poate fi analizata din punct de vedere ca arendas si ca
arendator.
In primul pas analizez pozitia a „Efes Vitanta Moldova Brewery” ca arendas(acel agent
economic care primeste un bun contra plata).Pe data de 30 ianuarie 2020 I.M. „Efes Vitanta
Moldova Brewery” a incheiat un contract de arenda Nr.1300 operationala cu „Mondior”S.R.L.,a
unui depozit ce se afla pe adresa [Link] 15,[Link],contra plata ce constituie 20
MDL inclusiv TVA pentru 1m2.(anexa 4.1).Plata este efectuata in fiecare luna,corespunzator in
decursul anului arendatorul elibereaza factura fiscala lunar si actul lucrului indeplinit,eu am luat
ca exemplu factura fiscala nr.XT0471385 din 19 iunie 2021(anexa 4.2).Reflectam calculul platii
de arenda:
Debit 712„Cheltuieli comerciale” -35367,71 lei
Debit 226.1 „Creante preliminate privind decontarile cu bugetul”-7073,54 lei
Credit 521.1 „Facturi de achitat in tara” - 42441,25 lei
Localizarea acestei facturi este in registrul de procurari a perioadei respective(anexa 4.3).
Plata pentru furnizor se efectueaza in baza contului (anexa 4.4) si se elibereaza ordin de plata
(anexa 4.5).Se intocmeste urmatoarea formula contabila,inchidem datoria fata de furnizor:
Debit 521.1 „Facturi de primit din tara” -42441,25 lei
Credit 242.1 „Facturi de achitat in tara” -42441,25 lei
In al doilea caz analizam pozitia intreprinderii de arendator (agentul economic care ofera un bun
contra plata). Pe data de 12 aprilie 2005 I.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” a incheiat un
contract de arenda operationala cu „Daramax-Com”S.R.L .Plata s-a efectuat pentru 2 luni
consecutive,conform urmatoarelor facturi fiscale:SW0727172 din 30.04.21 si SW0727181 din
30.05.21.S-au intocmit urmatoarele formule contabile:
Pentru luna aprilie:
Debit 228.1 „Creante pe termen scurt privind arenda” -8421,48 lei
Credit 612.2 „Venituri din arenda curenta” -7017,90 lei
Credit 534.2 „Datorii privind TVA” -1403,58 lei
Pentru luna mai:
Debit 228.1 „Creante pe termen scurt privind arenda” -8941,31 lei

15
 Credit 612.2 „Venituri din arenda curenta” -7451,09 lei
Credit 534.2 „Datorii privind TVA” -1490,22 lei
„Daramax-Com”S.R.L ne-a platit datoria pentru aceste 2 luni pentru servicii in baza dispozitiei
de plata Nr.290 din 19 iunie 2021 (anexa 4.9).S-a intocmit urmatoarea formula contabila:
Debit 241.1 „Casa in valuta nationala” -17322,40 lei
Credit 228.1 „Creante pe termen scurt privind arenda” -17322,40 lei

5. Contabilitatea stocurilor
Stocurile sunt cantităţi de materiale care se acumulează în depozitele unităţilor economice
într-un anumit volum şi o anumită structură, pe o perioadă de timp determinată cu un anumit
scop.
Valorile materiale cuprind acele valori care se află la dispoziţia întreprinderii şi sunt
destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare, pentru a fi înregistrate ca producţie în curs
de execuţie, pentru a fi vîndute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie,
pentru întreţinerea maşinilor, utilajelor şi pentru alte scopuri.

16
 La întreprinderea „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. „Stocurile de mărfuri şi materiale”
sunt divizate în următoarele categorii:
a) materiale;
b) obiecte de mică valoare şi scurtă durată;
c) producţia în curs de execuţie;
d) produse;
e) mărfuri.
În activitatea unităţii economice se folosesc în număr mare diverse materiale, care se
clasifică în dependenţă de două criterii.:
I. După destinaţia şi rolul lor în procesul de producţie
II. După calităţile fizice şi tehnice
I. O importanţă deosebită pentru organizarea corectă a evidenţei stocurilor de materiale
reprezintă clasificarea lor după destinaţia şi rolul lor în procesul de producţie. Conform acestei
clasificări valorile materiale se împart în următoarele:
a) 2111 materia primă şi materia de bază
b) 2112 semifabricate cumpărate şi articole de completare
c) 2113 combustibil
d) 2114 ambalaj şi materiale pentru ambalaje.
e) 2115 piese pentru schimb
f) 2116 alte materiale etc.
II. În vederea organizării raţionale a contabilităţii şi exercitării controlului asupra folosirii
materialelor în producţie şi în legătură cu sortimentul lor mare, întreprinderile de producţie
folosesc o clasificare mai detaliată a materialelor din punct de vedere al însuşirii lor tehnice şi
fizice: clase, grupe, feluri, sortimente. Pentru clasificarea materialelor după acest criteriu la
întreprindere se întocmesc nomenclatoare de materiale, în care se arată clasele, grupele,
sortimentele folosite, precum şi numărul de evidenţă a materialelor.
Fiecarui tip de materiale i se atribuie un număr care se numeşte nomeclatorul materialelor.
Acest număr se arată în orice document primar şi codul se atribuie astfel încît să se poată depista
uşor grupa materialului. Această codificare permite o evidenţă analitică atît computerizată, cît şi
manuală. Prin intermediul fişei de magazie acest cod este introdus în toate documentele primare
ce atestă mişcarea acestui material.
Întreprinderea „Efes Vitanta Moldova Brewery” necesită aprovizionarea cu bioxid de
carbon de la S.A. „Franzeluţa”. colaboratorul Pogreban I. este delegat la S.A. „Franzeluţa” după
materiale şi i se eliberează documentul numit „delegaţie", care este de strictă evidenţă şi în el se

17
introduc datele personale din buletinul de identitate a delegatului, este pusă ştampila şi semnat
de contabilul responsabil de delegaţii, conducătorul secţiei aprovizionare şi însuşi delegatul.
Evidenţa analitică a acestor delegaţii se face în „Registrul delegaţilor” unde sunt înscrise
bunurile materiale care trebuie procurate şi firma unde este delegat. După 5 zile de la eliberarea
delegaţiei, delegatul trebuie să dea darea de seamă pe fiecare delegaţie eliberată lui şi drept
documente justificative pentru aceste dări de seamă sunt facturile fiscale şi de expediţie eliberate
de către furnizor.
În cazul exemplului nostru de către S.A. „Franzeluţa” este eliberată spre plată Factura
fiscală Nr.XT0591218, după care odată cu primirea materialului la depozit se întocmeşte
documentul Ordin de plata. Deci pentru înregistrarea acestei operaţiuni la întreprinderea
analizată se reflectă următoare formulă contabilă:
Debit 2111 „Materia primă şi materia de bază” – 30732,00 lei
Debit 5342 „Datorii privind TVA” – 6146,40 lei
Credit 5211 „Datorii faţă de facturile comerciale de achitat în ţara– 36878,40 lei

Pentru S.A. „Efes Vitanta Moldova Brewery” o importanţă mare acordă calităţii materiei prime
solicitînd astfel de la furnizori Certificatul de calitate.
După ce materialele şi materia primă au intrat la depozit magazinierul introduce la intrări în
Fişa de magazie , care este un document centralizator ce arată starea de facto a stocului de un
anumit tip de materiale, el este întocmit de magazinier odată cu producerea schimbărilor în stoc,
intrări sau ieşiri de la depozit.
În fiecare 10 zile aceste fişe sunt controlate de contabilul responsabil de evidenţa la acest
depozit, să corespundă cu datele din sistemul automatizat de contabilitate, după ce a verificat
soldurile contabilul responsabil este prezent la fiecare control şi pune data controlului. Fişa de
magazie se deschide odată cu intrarea unui nou tip de material şi ei i se pune un cod care
corespunde cu codul materialului. Ele se păstrează în cartotecă care este la fiecare magazinier,
totodată ele sunt întreţinute atît automatizat, cît şi manual.
Aceste fişe sunt păstrate timp de 3 ani după ce ele au fost scoase din uz.
Documentele ce atestă ieşiri şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de magazie la rubrica
ieşiri şi de asemenea ce dau dreptul la efectuarea operaţiilor de creditare a contului 211 sunt
următoarele:
Fişa limită de consum care este un document prin care se face eliberarea materiei prime şi
materialelor din depozitul central spre secţiile de producţie şi pe baza lor sunt calculate
consumurile directe de materiale. Ea este îndeplinită de către maistrul sau tehnologul şef şi în ea
trebuie să fie semnăturile şefului depozitului, şeful secţiei şi normator, în ea este pusă luna care

18
nu trebuie depăşită, de regulă, se îndeplineşte o fişă pe lună dar însemnările se fac zilnic, dacă în
secţia de producţie la sfîrşitul lunii sunt materiale care nu au fost utilizate ele sunt trecute la sold
în luna viitoare
În baza fişei limite de ridicare a valorilor materiale se observă mişcarea materialelor în cadru
întreprinderii şi se fac următoarele formule contabile:
Debit 211.6 „Materie primă şi materiale în producţie”
Credit 211.1 „Materie primă şi materiale la depozit”
La fel din depozit se eliberează în baza cererii materiale secţiei de marketing efectuîndu-se
formula contabilă:
Debit 712.1 „Cheltuieli privind operaţiile de marketing”
Credit 211.1 „Materie primă şi materiale la depozit”

Obiecte de mică valoare şi scurtă durată se consideră bunurile cu o valoare nu mai mare
decît limita stabilită pentru a fi considerate ca mijloace fixe (3000 de lei), indiferent de durata lor
de serviciu sau cu o durată de utilizare mai mică de un an, indiferent de valoarea acestora,
precum şi bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecţie, echipamente şi dispozitivele de
uz general şi special, îmbrăcămintea de protecţie şi alte obiecte similare). În componenţa
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată sunt incluse şi construcţiile speciale provizorii
(neprevăzute în lista de titluri).
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată se clasifică în dependenţă de mai multe criterii:
1. După locul de găsire:
- obiecte în depozit
- obiecte în exploatare
2. După preţ :
- obiecte valoarea iniţială a căror nu depăşeşte 1/2 din limita stabilită (3000 de
lei);
- obiecte valoarea iniţială a cărora depăşeşte 1/2 din limita stabilită (3000 de
lei)
Evaluarea, ca la orice întreprindere, este un procedeu al metodei contabilităţii care capătă
valenţe deosebit de importante într-o economie de piaţă şi constă în trecerea obiectelor de
evidenţă din etalon natural în cel valoric.
Conform paragrafului 99 din Standardele Internaţionale de Contabilitate nr.2 „Contabilitatea
stocurilor”, evaluarea reprezintă un proces de determinare a sumelor băneşti la care elementele

19
rapoartelor financiare trebuie să fie recunoscute şi incluse în bilanţ şi în raport privind rezultatul
financiar.
Evaluarea valorilor materiale vizează trei momente diferite:
1. La intrarea în patrimoniu este denumită valoarea iniţială;
2. La ieşire sau la darea în consum a materialelor este denumită evaluarea curentă.
3. La întocmirea rapoartelor financiare – evaluarea de bilanţ.
Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor este evaluarea la valoarea de intrare
care poate fi:
 Pentru bunurile achiziţionate de la terţi – valoarea de cumpărare plus
cheltuielile privind achiziţionarea stocurilor de materiale, care la rîndul său cuprind valoarea de
cumpărare, taxele vamale, precum şi cheltuielile de transport legate nemijlocit de achiziţionarea
materialelor. Rabaturile comerciale, sumele returnării materialelor şi sumele altor corecţii se scad
la determinarea cheltuielilor de achiziţionare.
 Pentru bunurile obţinute din producţia proprie – costul efectiv al
consumurilor de producţie care cuprinde consumurile materiale directe, consumurile directe de
retribuirea muncii, precum şi consumurile indirecte de producţie.
La „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. evidenţa stocurilor de mărfuri şi materiale se ţine
la:
- stocurile de matriale şi materie primă după metoda FIFO;
- obiectele de mică valoare şi scurtă durată după metoda FIFO;
- produsele finite luînd în considerare consumurile directe materiale, consumurile salariale
şi consumurile indirecte de producţie.
- pentru mărfurile şi reţeaua comercială de distribuţie se aplică metoda vînzării cu
amănuntul.

În componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată sunt incluse:

 instrumente şi dispozitive cu destinaţie generală şi specială;
 utilaj de schimb;
 ambalaj tehnologic;
 inventar de producţie şi uz casnic;
 îmbrăcăminte specială şi dispozitive de producţie;
 construcţii şi dispozitive provizorii;
 aparate de măsură şi control;etc.

20
 Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se foloseşte contul 213
„Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, care este destinat generalizării informaţiei privind existenţa
şi mişcarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată aflate în stoc şi în folosinţă, precum şi a
construcţiilor provizorii prevăzute în lista de titluri edificate de întreprindere. Contul dat este un cont de
activ. În debitul acestui cont se înregistrează valoarea de intrare a obiectelor intrate şi a construcţiilor
speciale, iar în credit – trecerea la cheltuieli a valorii uzurabile şi valoarea bunurilor materiale uzurabile
obţinute din lichidarea obiectelor. Soldul este debitor şi reprezintă existenţa la întreprindere la finele
perioadei de gestiune a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi construcţiilor provizorii.
La contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” pot fi deschise următoarele subconturi:
 2131 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc”
 2132 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare”
Întreprinderea „Efes Vitanta Moldova Brewery” vinde Intreprinderii IASA SRL.
Colaboratorul Pascari M. este delegat la IASA SRL şi i se eliberează documentul numit
„delegaţie" , care este de strictă evidenţă şi în el se introduc datele personale din buletinul de
identitate a delegatului, este pusă ştampila şi semnat de contabilul responsabil de delegaţii,
conducătorul secţiei aprovizionare şi însuşi delegatul.
Evidenţa analitică a acestor delegaţii se face în „Registrul delegaţilor” unde sunt înscrise
bunurile materiale care trebuie procurate şi firma unde este delegat. După 3 zile de la eliberarea
delegaţiei, delegatul trebuie să dea darea de seamă pe fiecare delegaţie eliberată lui şi drept
documente justificative pentru aceste dări de seamă sunt facturile fiscale şi de expediţie eliberate
de către furnizor.
În cazul exemplului nostru de către Î.M „Efes Vitanta Moldova Breweri” S.A este eliberată
spre plată Factura fiscală [Link] 241324(anexa 5.6)
Reflectarea în contabilitate a produselor finite se realizează cu ajutorul contului 2161
“Produse finite”, care asigură evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de produse finite. Este un
cont de active circulante materiale, cu funcţie contabilă de activ, în debitul căruia se evidenţiază
valoarea produselor finite intrate în gestiune, valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite
aduse de la terţi precum şi plusurile de inventar. În creditul contului se evidenţiază valoarea
produselor finite vîndute, precum valoarea produselor finite livrate prin magazinele proprii de
desfacere şi lipsurile de inventar. Soldul debitor reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a
produselor finite existente în stoc
În cadrul Î.M. „Efes Vitanta” evidenţa stocurilor de producţie finită, produselor în curs de
execuţie, precum şi a semifabricatelor se efectuează prin metoda costului normativ, întrucît
această metodă reflectă obiectiv cheltuielile suportate de întreprindere pentru a produce produsul
dat – costul de producţie.

21
 Costul efectiv de producţie este format din consumuri:

a) Consumuri de materiale;

b) Consumuri privind retribuirea muncii;

c) Consumuri indirecte de producţie.

Operaţiunile economice specifice mişcării şi gestiunii produselor sunt obţinerea produselor
şi semifabricatelor din secţiile de producţie şi predarea lor la depozit, efectuarea controlului
calităţii şi identificare produselor rebutate sau necorespunzătoare sub aspect calitativ, prestarea
serviciilor şi executarea lucrărilor pentru alte întreprinderi, vînzarea produselor către clienţi,
eliberarea produselor şi semifabricatelor pentru consum intern. La rîndul său, operaţiunile
specificate se înregistrează în bonul de predare, bonul de consum, sau în alte documente primare
interne care justifică mişcarea produselor între secţii, magazii şi depozite. În cazul costatării
rebutului se întocmeşte actul de rebut în care se consemnează produsele sau semifabricatele
rebutate definitiv sau constatate ca produse reziduale. Eliberarea produselor şi semifabricatelor
din depozite pentru vînzare se consemnează în factura fiscală .
Evaluarea şi înregistrare în contabilitate a stocurilor de produse se realizează la costuri de
producţie efectiv sau la preţuri prestabilite (standard sau normat). Produsele se consideră finite
dacă ele au fost predate la depozit nu mai tîrziu de ora 24 a ultimei zile a perioadei de gestiune
respective.
Produsele şi articolele, care n-au trecut pînă la acest timp toate fazele de prelucrare şi n-au
fost primite de către comisia tehnică, se include în componenţa producţiei neterminate şi se
reflectă prin formula contabilă:
Debit 215 „Producţia în curs de execuţie”
Credit 811 „Producţia de bază”
De regulă, toată producţia fabricată este predată la depozit sub răspunderea gestionarului,
în urma întocmirii documentelor necesare de primire-predare a produselor persoanei cu
răspundere materială. Producţia fabricată este destinată în general pentru vânzarea ei în afara
întreprinderii, însă o parte din ea poate fi folosită în interiorul întreprinderii.
Inventarierea stocurilor de produse finite
În scopul asigurării utilizării raţionale a stocurilor de mărfuri în procesul activităţii
întreprinderii o mare însemnătate o are controlul asupra existenţei şi păstrării lor.
Una din metodele cele mai efective pentru efectuarea controlului este inventarierea. În
conformitate cu legea despre contabilitate inventarierea stocurilor dc mărfuri trebuie efectuată nu
mai rar de o dată pe an (inventarierea totală). Inventarierea parţială trebuie efectuată sistematic în
cursul anului. Efectuarea inventarieri este obligatoare la schimbarea proprietarului întreprinderii

22
sau înregistrarea lui, lichidarea întreprinderii, la stabilirea unor furturi, deteriorării produselor de
la depozit, în caz de incendiu sau calamităţi naturale.
Scopul principal al inventarierii constă în reflectarea existenţei efective a produselor finite în
mărimi naturale şi valorice la locul lor de păstrare.
Toate datele privind inventarierea comisia le reflectă în Sechestru de inventariere a
produselor care este semnat de toţi membrii comisiei şi de către magaziner care confirmă prin
aceasta că toate bunurile au fost verificate în prezenţa dumnealui şi că el este de acord cu
rezultatele inventarierii valorilor în mărfuri şi materiale .Dacă magazinerul nu este de acord cu
rezultatele inventarierii el trebuie totuşi să semneze menţionînd că cu datele inventarierii nu este
de acord. Pentru fiecare caz de abateri gestionarii responsabili dau lămurire în scris, iar comisia
de inventariere stabileşte cauzele abaterilor şi vinovaţii, caracterul lor, modul de regularizare a
diferenţelor şi restituirea pierderilor potrivit procesului verbal al şedinţei comisiei de
inventariere.

6. Contabilitatea creanţelor

În cadrul Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. ca în oricare altă întreprindere există
o multitudine de relaţii economice şi juridice cu cumpărătorii de produse finite, cu bugetul de
stat privind plata impozitelor şi taxelor, cu personalul întreprinderii şi cu alte persoane juridice şi
fizice.

23
 Creanţele constituie o parte a activelor care sunt achitate întreprinderii de către alte
persoane fizice şi juridice la scadenţă stabilită prin condiţiile contractului.
În interiorul întreprinderii analizate creanţele au următoarea componenţă :
 În funcţie de termenul de achitare se deosebesc :
1. Creanţe pe termen lung
2. Creanţe pe termen scurt
 În funcţie de conţinutul economic se deosebeşte :
1. Creanţe aferente facturilor comerciale
2. Creanţe aferente decontărilor cu bugetul
3. Creanţe ale personalului
4. Creanţe aferente veniturilor calculate
5. Alte creanţe
Creanţe aferente facturilor comerciale
Relaţiile cu clienţii şi cumpărătorii ocupă un loc central în activitatea întreprinderii. Ele ţin
de livrarea de produse, şi îmbracă forma unor drepturi de creanţă faţă de client.
Decontările clienţilor şi cumpărătorilor rareori au loc concomitent cu expedierea produselor,
mărfurilor. În aceste condiţii furnizorul are dreptul unei creanţe asupra cumpărătorului. Pentru
generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu mai
mare de un an, aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele (mărfurile)
expediate şi serviciile prestate, este destinat contul de activ 221 „Creanţe pe termen scurt
privind facturile comerciale”. În debitul lui se reflectă formarea creanţelor pe termen scurt
aferente facturilor comerciale, iar în credit – achitarea lor. Soldul este debitor şi reprezintă
sumele datorate de cumpărători şi clienţi la finele perioadei de gestiune. La contul dat pot fi
deschise următoarele subconturi:
2211 "Facturi de primit din ţară”
2212 „Facturi de primit din străinătate”
Livrarea produselor finite în urma cărora apar creanţele comerciale se efectuează în baza
facturii fiscale, unde o deosebită atenţie calcului corect a sumei TVA aferentă produselor livrate,
suma totală fără TVA, valoarea totală a livrării şi informaţiile legate de conturile de decontare.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ţine pe
fiecare debitor pe termenul de formare şi de achitare a acestora.
Creanţele pe termen scurt privind decontările cu bugetul
Creanţele bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a impozitelor stabilite transferate la
buget în avans a sumelor plătite în plus în buget, a diferenţelor TVA.

24
 L a Î . M . „ Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. creanţele privind decontările cu bugetul
apar sub forma accizelor aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară în cont, impozitului pe
venit achitat în avans în decursul anului reţinut la sursa de plată, TVA pentru trecerea în cont
calculată de la avansurile primite şi altor impozite şi taxe republicane şi locale achitate în avans
sau plătite în plus.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea creanţelor
privind decontările cu bugetul cuvenite întreprinderii din buget, conform legislaţiei în vigoare,
este destinat contul de activ 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.
În debitul acestui cont se înregistrează avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite
de legislaţie (cu excepţia TVA), precum şi sumele plătite în plus la buget şi diferenţele între
sumele TVA plătită şi primită, iar în credit – sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor
aferente decontărilor cu bugetul, realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare,
precum şi plăţile în plus recuperate de buget. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă
datoriile bugetului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.
În componenţa contului 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” pot fi
deschise următoarele subconturi:
2251 „Creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit”
2252 „Creanţe pe termen scurt privind TVA”
2253 „Creanţe pe termen scurt privind accizele”.
La suma diferenţei dintre taxa pe valoare adăugată plătită şi cea primită se reflectă:
Debit 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
Credit 5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”
Evidenţa sintetică şi analitică a creanţelor bugetului se ţine în registrul pe contul 225
„Creanţe pe termen scurt privind decontărilor cu bugetul” care este întocmit în mod automatizat.
Contul 226 „Creanţe preliminare” este destinat generalizării informaţiei privind sumele
taxei pe valoarea adăugata de recuperat, aferenta valorilor în mărfuri si materiale si serviciilor
procurate (primite) de întreprindere. Acest cont este un cont de activ, în debitul acestui cont se
reflectă sumele TVA, aferente facturilor de plată pentru stocurile de mărfuri şi materiale,
serviciile prestate, care urmează a fi trecute la decontările cu bugetul, iar în credit – sumele
TVA, compensate pentru achitarea datoriilor fata de buget, realizate în perioadele de gestiune
sau ulterioare. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma TVA care va fi supusă
decontărilor cu bugetul.
Contabilitatea creanţelor pe termen scurt ale personalului, inclusiv ale titularilor de avans.
Creanţele personalului sînt datoriile angajaţilor faţă de întreprindere pot apărea în urma
acordării avansurilor spre decontare, comercializării mărfurilor angajaţilor cu achitarea în rate,

25
recuperării daunei materiale şi altor operaţii, cum ar fi plata pensiilor alimentare şi altor titluri
executorii.
Creanţele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ 227 „Creanţe pe
termen scurt ale personalului”. În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea creanţelor pe
termen scurt ale personalului faţă de întreprindere, iar în credit – achitarea creanţelor pe termen
scurt ale personalului. Soldul este debitor şi reprezintă datoriile personalului faţă de
întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt ale personalului se ţine pe fiecare debitor, pe
feluri de creanţe, pe termen de apariţie şi achitare a acestora. Creanţele personalului privind
retribuirea muncii apar în cazul acordării avansurilor contra remuneraţiilor. La acordarea
avansului, casierul întocmeşte o Dispoziţie de plată, în care se indică suma, această dispoziţie
trebuie să fie semnată de către conducător şi contabilul-şef.
Pentru executarea unor sarcini de serviciu, persoanelor numite titulari de avans, li se
eliberează avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate, în special, acoperirii
cheltuielilor de deplasare care includ cheltuieli de călătorie (costul biletelor de călătorie tur-
retur), cheltuieli privind cazarea, diurna.
Componenţa şi modul de determinare a cheltuielilor de deplasare este reglementat de
Regulamentul privind 2Modul de delegare a lucrătorilor întreprinderilor, instituţiilor şi
organizaţiilor din RM2. Delegatului i se plătesc cheltuielile de transport conform documentelor
justificative prezentate. În caz de neprezentare a documentelor privind utilizarea transportului pe
teritoriul RM, cheltuielile de transport se achită conform tarifelor minimale. Delegatului i se
compensează cheltuielile efective privind cazarea.
La 3 martie 2021,a fost inaintata o cerere pentru delegare de catre directorul general Guner
Alpercem pentru plecarea pe 3 zile in Turcia,Istambul(anexa 6.1).La 4 martie i s-a eliberat
ordinul de delegare (anexa 6.2).Astfel prin dispozitia de incasare Nr.11 a fost primit din banca
130$ (anexa 6.3). Pentru deplasare a fost eliberat avans prin Dispoziţia de plată Nr.13 (anexa 6.4
)
Debit 2411„Casa în valută naţională” -130 $=1446,41 lei
Credit 2432,,Conturi valutare in strainatate”- 130 $=1446,41 lei

Debit 227202„Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans”–130 $=1445,41 lei

Credit 2411 „Casa în valută naţională” – 130 $=1446,41 lei
La sosirea din deplasare în baza documentelor justificative anexate a fost întocmit decontul
de avans Nr.27 (anexa 6.5 )
Debit 7138 „Cheltuieli de deplasare” – 129$=1435,28 lei

26
Credit 5322 „Datorii fata de personal privind alte operatii” – 129$=1435,28 lei
Titularul de avans nu a folosit toata suma avansului acordat sau a afectuat cheltuieli din
contul avansului,dar care nu sint confirmate in modul stabilit,la suma respectiva se intocmeste
formula contabila.:
Debit 5311,,Datorii privind retribuirea muncii” -1$=11,1262 lei
Credit 5322 ,, „Datorii fata de personal privind alte operatii”- 1$=11,1262 lei
Informaţiile totalizatoare privind contul analizat sînt reflectate în registrul de evidenţă
sintetică a contului dat, mai apoi sînt reflectate în Cartea Mare.
La categoria „Alte creanţe” se referă şi datoriile debitoare privind reclamaţiile.
Reflectarea sumei reclamaţiei în debitul contului 229 „Alte creanţe pe termen scurt”, se
efectuează doar dacă pretenţiile au fost înaintate şi recunoscute de reclamant. Evidenţa analitică
este efectuată pe fiecare reclamant.

7. Contabilitatea mijloacelor băneşti

În procesul desfăşurării activităţii economico – financiare Î.M. „Efes Vitanta Moldova

Brewery” S.A. întreţine diverse relaţii cu membrii colectivului, cu alte întreprinderi şi cu
persoane fizice. Totodată la întreprindere apar datorii faţă de furnizori pentru bunurile materiale

27
procurate, faţă de personal privind munca prestată, faţă de bugetul de stat şi locale privind
vărsarea impozitelor şi taxelor etc.
Decontările în cadrul relaţiilor sus-numite necesită existenţa la întreprindere a mijloacelor
băneşti.
Mijloacele băneşti sînt activele cu cel mai înalt grad de lichiditate ale întreprinderii şi ele pot
fi clasificate după diferite criterii:
I În funcţie de locul păstrării şi formele de existenţă:
1. mijloace băneşti în numerar
2. mijloace băneşti în conturi bancare
3. alte mijloace băneşti
II În funcţie de valută în care sînt exprimate:
1. mijloace băneşti în valută naţională
2. mijloace băneşti în valută străină
Pentru păstrarea numerarului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la
întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea mijloacelor băneşti din casieria ÎM „Efes
Vitanta Moldova Brewery” este organizată în conformitate cu „Regulile privind ţinerea
operaţiilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova”, aprobate prin Hotărârea
Guvernului R.M. din 25 noiembrie 1992.
Operaţiile de casă sunt ţinute de către casier, care poartă răspundere materială deplină în
conformitate cu legislaţia în vigoare pentru integritatea tuturor valorilor şi pentru orice
prejudiciu organizat întreprinderii. În casierie se permite păstrarea mijloacelor băneşti pentru
scopuri gospodăreşti, delegarea salariaţilor în scopuri de serviciu etc. în limita stabilită de către
băncile comerciale la care întreprinderea are deschise conturi de decontare .
Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate. Astfel, primirea numerarului de către
casieria întreprinderii se efectuează prin Dispoziţia de încasare semnată de către contabilul-şef.
Primirea banilor este confirmată printr-o chitanţă semnată de contabilul-şef şi de casier,
certificată de ştampila casierului.
Eliberarea numerarului din casierie se efectuează prin Dispoziţia de plată, etc. La fel semnate de
conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii..
Evidenţa operaţiilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti din casieria
întreprinderii se ţine în contul de activ 241 „Casa”, care cuprinde următoarele subconturi: 2411
„Casa în valută naţională”, 2412 „Casa în valută străină”. În debitul acestor subconturi se
reflectă toate încasările de mijloace băneşti în casă, iar în creditul lui – plăţile în numerar. Soldul
este debitor şi reprezintă numerarul existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de
gestiune.

28
 La sfârşitul zilei de muncă datele documentelor de încasare şi de plată sunt înscrise de către
casier în Registrul de casă (anexa 7.1). Controlul asupra ţinerii corecte a Registrului de casă e în
răspunderea contabilului-şef al unităţii economice.

8. Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu constituie sursa proprie de finanţare permanentă a activităţii

întreprinderii de către proprietari, adică mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea
datoriilor, în componenţa căruia sunt incluse:

29
 1 . Capitalul statutar.
2. Capitalul suplimentar.
3. Rezervele.
4. Profitul nerepartizat.
La determinarea capitalului propriu din mărimea acestuia se scad:
- capitalul nevărsat.
- capitalul retras.
- pierderea neacoperită.
Reflectarea corectă în evidenţa contabilă a tuturor elementelor componente ale capitalului
propriu, precum şi modificărilor acestora, este o condiţie extrem de importantă atît pentru
aprecierea adecvată a situaţiei financiare întreprinderii, la un moment dat, cît şi pentru
gestionarea ulterioară a acesteia. În componenţa capitalului propriu o pondere importantă ocupă
capitalul statutar.

Capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii (acţionarilor,

fondatorilor) la patrimoniul acesteia, depuse în contul achitării acţiunilor (cotelor) pentru
asigurarea activităţii statutare a întreprinderii. Prin alte cuvinte, capitalul statutar poate fi numit
capital de start, necesar întreprinderii pentru desfăşurarea activităţii economico-financiare, care
este constituit la înfiinţarea societăţii fiind o condiţie a existenţei şi funcţionării acesteea şi
determină valoarea minimă a activelor sale nete care asigură interesele patrimoniale ale
creditorilor şi acţionarilor.

Capitalul social al societăţii pe acţiuni „Efes Vitanta Moldova Brewery” este stabilit în
statut (anexa ) şi constituie 36198073 lei .
Capitalul social este divizat în 1447922 de acţiuni ordinare nominative nematerializate.
Toate acţiunile ordinare clasa întîi au aceeaşi valoare nominală de 25 lei. Acţiunile
întreprinderii sînt distribuite astfel:
- Efes Brewieries International Group – 96,504 %
- Persoane fizice – 3,496%
Conform planului de conturi contabile pentru generalizarea informaţiei privind situaţia şi
mişcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311 „Capital propriu”. În credit se
reflectă mărimea capitalului anunţat în documentele de constituire, iar în debit – micşorarea lui.
Soldul este creditor şi reflectă mărimea apitalului statutar la finele perioadei de gestiune.
La fondarea societăţii pe acţiuni „Efes Vitanta Moldova Brewery” înregistrările în contul
311 „Capital statutar” s-au făcut după înregistrarea de stat a întreprinderii în modul stabilit de

30
legislaţie. La suma mijloacelor băneşti depuse în contul achitării capitalului statutar s-a întocmit
formula contabilă:
Debit contul 242 ”Cont de decontare” – 36198073 lei
Credit contul 311 „Capital statutar” – 36198073 lei
Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine pe fondatori (acţionari, asociaţi).
Din operaţiile de creştere a capitalului statutar rezultă capitalul suplimentar, care reprezintă
diferenţa dintre preţul de emisiune al acţiunilor (preţul de piaţă) şi valoarea nominală a acestora.
În practică se întîlneşte rar situaţia, în care valoarea de emisiune a noilor acţiuni corespunde
valorii nominale.
E necesar de menţionat, că deoarece compania este o întreprindere mixtă, deci la fondarea ei
au fost utilizate aporturi în valută străină, în aşa fel apare cursulde schimb a valutei străine în
raport cu leul moldovenesc în direcţia creşterii sau scăderii.

În primul caz apar diferenţe de curs pozitive, care se referă la majorarea capitalului
suplimentar şi se reflectă în creditul contului 312”Capital suplimentar”, în cel de al doilea caz
– diferenţe de curs negative, care se referă la micşorarea capitalului suplimentar şi se reflectă în
debitul aceluiaşi cont. La S.A. „Efes Vitanta Moldova Brewery” capitalul suplimentar constituie
554331 lei.

O formă de manifestare a capitalului propriu se consideră rezervele pe motiv că satisfac

necesităţi de finanţare şi reprezintă beneficii capitalizate. Rezervele sunt apreciate ca măsuri de
precauţie raţională de asigurare a desfăşurării continue şi normale a activităţii economico-
financiare şi, astfel, constituie o realizare a principiului prudenţei în contabilitate.

Spre deosebire de capital statutar, rezervele nu sunt generatoare de dividende.

După modul de constituire şi utilizare în cadrul întreprinderii analizate rezervele se structurează

astfel:

 Rezerve statutare se constituie anual din profitul net conform prevederilor din statutul
societăţii în valoare de 15% din capitalul ei social şi se formează prin prelevări anuale
din profitul net pînă la atingerea mărimii date. Mărimea prelevărilor anuale se stabileşte
de 5% din venitul net al societăţii.
 Alte rezerve pot fi constituite facultativ pe seama profitului net, potrivit deciziei adunării
generale a acţionarilor sau asociaţilor.
Capitalul de rezervă se plasează în active cu lichiditate înaltă, fapt care asigură folosirea lui
în orice moment şi se foloseşte numai în cazul insufucienţei profitului şi a mijloacelor fondurilor
speciale ale societăţii. Mijloacele capitalului de rezervă se folosesc pentru achitarea

31
dividendelor, fondul de stimulare materială, acordarea premiilor şi ajutoarelor materiale
personalului.
Contabilitatea sintetică a rezervei se ţine cu ajutorul conturilor clasei 32 „Rezerve”. Sunt
conturi de pasiv, în credit – formarea rezervelor, în debit — utilizarea lor.
Rezervele SA „Efes Vitanta „ se grupează în 2 categorii fiind destinate
conturile:
322 „Rezerve prevăzute de statut”.
323 „ Alte rezerve ".
Formarea rezervei se reflectă conform statutului:
Debit 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” - 66107744 lei
Credit 322„Rezerve prevăzute de statut” – 66107744 lei
Profitul nerepartizat reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost utilizat sau
repartizat între proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau venituri din
pa rt i c i paţii.

9. Contabilitatea datoriilor

32
 Multitudinea de relaţii cu mediul extern al întreprinderii generează situaţii cînd ea are
anumite angajamente de ordin financiar, numite datorii. Contabilitatea datoriilor se face prin
intermediul a două clase de conturi 4 şi 5, în dependenţă de termen.
În cazul apelării unui credit în valută, întreprindere îşi generează datorii financiare. Faptul
că este valutar, cauzează apariţia unor diferenţe de curs valutar, informaţia lunară despre care
este expediată de bancă întreprinderii după fiecare lună în forma unui Extras bancar (anexa
10.1). Aceste diferenţe se înregistrează în jurnalul pe contul 4116, fie la venituri, fie la cheltuieli
financiare, după cum urmează:
Debit contul 4116 „Credit bancar pe termen lung EUR” – diferenţa favorabilă
Credit contul 6223 „Venituri din diferenţe de curs valutar”
şi
Debit contul 7223 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”- diferenţa nefavorabilă
Credit contul 4116 „Credit bancar pe termen lung EUR”
Similar se înregistrează soldul lunar de pe conturile datoriilor financiare pe termen scurt.
Cel mai des, în activitatea operaţională, întreprinderea în cadrul cu clienţii şi furnizorii
capătă datorii comerciale, care constau din datorii şi avansuri. Deosebirea constă în esenţa lor,
datoriile avînd un caracter pur material, avansurile fiind cu caracter nemijlocit monetar. Orice
procurare de mărfuri şi materiale la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. se înregistrează
prin contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, care are subconturile:
5211 „Facturi de achitat în ţară”
5212 „Facturi de achitat peste hotare”
5213 „Datorii privind servicii aferente”
De exemplu, la procurarea materialelor, în baza facturii fiscale (anexa 5.2)
se înregistrează:
Debit contul 211100 „Materii prime şi materiale de bază la depozit” -30732,00lei
Debit contul 5342 „Datorii privind TVA” - 6146,40lei
Credit contul 5211 „Facturi de achitat în ţară” -36878,40lei
Observăm că procurarea duce imediat la micşorarea datoriei faţă de buget privind taxa pe
valoarea adăugată. Evidenţa procurărilor se duce în Registrul lunar al procurărilor (anexa 10.3),
avînd şi denumirea de Jurnal pe debitul contului 5342. Într-un compartiment aparte în fiecare
lună se înregistrează cumpărăturile efectuate prin import.
Pînă a achita salariul, întreprinderea se consideră datoare angajaţilor. Calcularea salariului
se face în creditul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. Datoriile
privind asigurările sociale se calculează în creditul contului 533.

33
 Ca contribuabil a diferitor impozite şi taxe, întreprinderea poate avea datorii faţă de buget.
Subcontul 5341 „Datorii privind impozitul pe venit” se foloseşte în operaţiile de calculare şi
achitare a impozitului pe venit al persoanelor juridice. Cu ajutorul lui se debitează contul 731.
Generalizarea informaţiei privind subcontul 5342 „Datorii privind TVA”, se face folosind
Jurnalul pe debitul contului 5342 şi Jurnalul pe creditul contului 5342. Confruntarea sumelor
lunare din aceste două jurnale, relevă informaţia privind situaţia decontărilor cu bugetul. Lunar
întreprinderea prezintă Declaraţia privind TVA (anexa 10.4). De asemenea lunar se prezintă şi
Declaraţia privind accizele (anexa 10.5), calculată în baza datelor privind producţia accizabilă
vîndută.
Un alt impozit la nivel de stat, impozitul pe bunurile imobiliare, are ca subcont de evidenţă
5345 „Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare”. Spre exemplu impozitul calculat în
Forma BIJ (anexa 10.6) constituie 31970 lei. În jurnalului automatizat derivă următoarea
formulă:
Debit 7134 „Impozite, taxe şi alte plăţi, cu excepţia impozitului pe venit” - 31970 lei
Credit 5345 „Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare” -31970 lei

Achitarea impozitului e înregistrată prin formula:

Debit contul 5345 „Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare” -31970 lei
Credit contul 2421 „Cont curent in valuta nationala lei” -31970 lei
Salariul reprezintă orice formă de recompensă sau venit calculat fiecărui angajat în
baza contractului individual de muncă de către patron şi depinde de sistemul de salarizare.
Angajarea la lucru şi concedierea persoanelor cu funcţii de răspundere şi a altor lucrători ai
societăţii sînt efectuate de Comitetul de Conducere. Toţi lucrătorii Societăţii pe acţiuni „Efes
Vitanta Moldova Brewery” se angajează în serviciu în baza de Contract individual de muncă pe
termen stabilit, iar munca este retribuită pe unitate de timp.
Modul de încheiere, modificare şi reziliere a contractelor de muncă pe termen stabilit,
conţinutul contractelor, chestiunile privind asigurarea realizării lor se reglementează prin
„Regulamentul privind sistemul de angajare a personalului prin contract” aprobat de Consiliul
Societăţii.
Salarizarea pe unitate de timp se calculă în funcţie de timpul lucrat (oră, zile), fără ca să se
precizeze cantitatea de muncă care trebuie să fie efectuată de către angajat pe unitate de timp
dată. Acest salariu se calculă prin formula:
Sb = Nh* Tarif* Prime, unde:
Nb — numărul de unităţi de timp lucrate la întreprindere, care este ora.
Tarif— compensarea monetară pentru unitatea de timp lucrată

34
 Prime — toate adaosurle la salariul de bază.
La companie salariile se divizează în două părţi:
Salariu de bază – care reprezintă remunerarea personalului întreprinderii pe timpul şi
volumul efectiv lucrat, inclusiv plăţi suplimentare, diferite prime şi adaosuri la salariu.
Salariu suplimentar – are în componenţa sa sumele plătite personalului pe perioada
nelucrată, dar asigurată de stat, cum este de exemplu plata pentru perioada concediilor şi a altor
salarii pe timpul nelucrat .
În caz de transferare la alt loc de lucru din secţie în secţie sau atribuirea altei categorii
sau calificări se face printr-un Ordin de transfer în baza cererii de transfer a angajatului sau
deciziei administrative.
La angajarea salariatului Tcaci Alexandru în cadrul activităţii întreprinderii salariatul
depune Cerere sau Foaia de angajare (anexa) către şeful secţiei cadre şi directorul
întreprinderii .
Toate drepturile şi obligaţiile sînt înscrise în Contractul individual de muncă, unde sînt
reglementate toate relaţiile dintre întreprindere şi angajat: statele de plată, timpul de muncă,
controlul medical, remunerarea muncii etc. Un alt document ce reglementează aceste relaţii este
Codul Muncii.
După angajarea lui este deschisă Fişa Personală Nr.195 (anexa) sub numărul matricol, cu
care angajatul va apărea în toate documentele de evidenţă primară a volumului şi timpului de
m u n c ă . La „Efes Vitanta Moldova Brewery” fiind un număr foarte mare de angajaţi evidenţa
Fişelor personale se duce computerizat .
Ordinele şi dispoziţiile privind mişcarea personalului se întocmesc în două exemplare: un
exemplar – pentru secţia de evidenţă a personalului, iar al doilea exemplar se transmite în
contabilitate. Documentele primare pentru evidenţa muncii şi salariilor pot fi diferite în
dependenţă de structură, număr, în funcţie de ramură şi activitatea economică desfăşurată de
întreprindere.
În cadrul companiei se folosesc următoarele documente primare :
 Tabel de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau Tabel de pontaj
 Lista de calcul a salariului
 Borderou de calcul a salariului
 Lista de plată
 Jurnalul order
În cadrul întreprinderii „Efes Vitanta” salariile personalului se calculează în baza Tabelului
evidenţei zilelor lucrate (anexa), din care datele cu privire la zilele lucrate sunt incluse în lista de

35
calcul după care datele privind salariul de bază, primele se includ în Fişa personală de unde se
scad scutirile personale şi apoi din venitul impozabil se calculează impozitul pe venit.
Pînă la începutul anului Bîrsa Vasile a prezentat o Cerere privind acordarea scutirilor la
impozitul pe venit reţinut din salariu (anexa). Pentru a analiza calculul salariului în cadrul
întreprinderii am luat ca exemplu pe Bîrsa Vasile, care conform Tabelului de pontaj a frecventat
toate zilele prevăzute pentru luna decembrie (anexa). Angajatul sus nominalizat beneficiază de o
scutire personală în sumă de 525 de lei lunar sau 6300 lei anual (anul 2021).
Cu ajutorul Fişei Personale vom reflecta calculul impozitului pe venit, atunci din venitul
acumulat pe luna decembrie în se scade suma scutirii acumulate şi astfel se obţine venitul
impozabil.
Asupra venitului impozabil se aplică cotele impozitului pe venit şi anume :
- 7% pentru suma venitului anual ce nu depăşeşte 25200 lei
- 18% pentru suma venitului anual impozabil ce depăşeşte 25200 lei
Suma datorată angajatului este egală cu suma venitului calculat minus suma reţinerilor.
Dacă angajaţii beneficiază în cursul lunii de un avans atunci acest avans se include la total
reţineri şi astfel la sfîrşitul lunii se scad sumele aferente reţinerilor după care se obţine suma
datorată angajatului.
Pentru evidenţa contabilă a salariilor este destinat contul de pasiv 531 „Datorii faţă de
personal privind retribuirea muncii”. În credit se calculează salariile, iar în debit — plata lor sau
reţinerile din salariu. La „Efes Vitanta Moldova Brewery” evidenţa analitică se duce pe secţii şi
pe personal.
Calcularea salariului Departamentului vînzări se face în baza Listei de calcul (anexa 30) în
care se reflectă salariu de bază pe secţia dată, plata concediilor, buletinele medicale. În baza
Listei de calcul se întocmeşte în mod automat Borderoul de calcul al salariului (anexa 31) şi se
întocmesc formulele contabile :
1. Reflectarea calculului buletinelor medicale (anexa):
Debit contul 5331 „Datorii Fondului Social”
Credit contul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii”
2. Reflectarea calculului salariului:
Debit contul 812 „Activităţi auxiliare”
Credit contul 5311 „Datorii privind retribuirea muncii”
3. Reflectarea asigurării sociale din salariu (23%)
Debit contul 812 „Activităţi auxiliare”
Credit 5331 „Datorii Fondului Social”

36
 La fel mai este dusă evidenţa pe fiecare salariat efectuîndu-se în mod automat Lista de
calcul detaliată pe salariaţii Departamentului vînzări.
La compania „Efes Vitanta” achitarea salariului se face prin intermediul cardurilor, adică
se transferă în bancă suma aferentă salariilor după care fiecare salariat îşi ridică suma necesară
cu ajutorul cardului, însă această modalitate nu se practică de către toţi salariaţii, de exemplu unii
salariaţi nu accepta această modalitate din motive proprii şi deci ei îşi ridică remunerarea pentru
munca prestată din casierie, la fel din casierie sînt remuneraţi şi salariaţii angajaţi temporar la
muncă. Precum compania în baza Dispoziţiei de plată se efectuează formula contabilă:
Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 241 „Casa”
La generalizarea Borderourilor de calcul al salariului pe fiecare secţie se întocmeşte
conform programei informatice Borderoul de calcul al salariului general pe întreprindere, în
care salariul se repartizează în dependenţă de secţia în care este calculat.
Alte plăţi efectuate către salariaţi este concediul de odihnă conform Codului Muncii,
fiecare lucrător avînd dreptul la odihnă 24 zile lucrătoare în anul calendaristic. Deci, pentru
calculul concedialelor salariatului avem nevoie de sumele salariilor pe ultimele 3 luni acestea le
putem lua din fişele de achitare.
Toată informaţia referitoare la contul 531 şi 533 este generalizată în jurnalul order Nr.8
(anexa) pe baza căruia se întocmeşte Cartea Mare pe contul respectiv.

37
 10. Contabilitatea consumurilor si cheltuielilor
Consumurile reprezită resursele întreprinderii utilizate pentru pentru fabricarea produselor
în scopul obţinerii venitului .Aceste consumuri sînt legate nemijlocit de procesul de producţie
şi se găsesc în componenţa stocurilor de produse finite şi producţiei în curs de execuţie
Consumurile care se află în costul de producţie se divizează în :
 consumuri de materiale care cuprind costul materialelor şi materiei prime ,
combustibilului pieselor de schimb care sînt utilizate nrmijlocit în procesul de
producţie
 consumuri privind retribuirea muncii includ salariile de bază şi suplimentare
muncitorilor încadraţi în procesul de producţie , adaosurile , contribuţiile la asigurările
sociale calculate pe baza salariului
 consumuri indirecte de producţie sînt legate de deservirea subdiviziunilor
întreprinderii şi includ cheltuielile de întreţinere şi uzura mijloacelor fixe, obiectelor
de mică valoare şi scurtă durată, salariile şi contribuţiile conducerii subdiviziunilor
întreprinderii şi alte consumuri indirecte.
Consumurile se reflectă în contabilitate în baza următoarelor documente :
1. fişă-limită de consum
2. bon de consum
3. factură fiscală
4. raport de producţie
5. alte documente.
Pentru evidenţa sintetică a consumurilor sînt destinate conturile :
811 „Producţia de bază”
812 „Activităţi auxiliare”
813 „Consumuri indirecte de producţie
Remarca principală este că aceste conturi nu au sold la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Contul 811 „Producţia de bază” este destinat pentru reflectarea consumurilor producţiei de
bază , în debitul acestui cont se duce evidenţa consumurilor materiale , privind retribuirea
muncii , consumuri indirecte de producţie rebuturile
În creditul acestui cont se reflectă costul efectiv al produselor fabricate , costul efectiv al
rebuturilor şi la sfîrşitul perioadei se închide cu producţia în curs de execuţie .Deci putem
reflecta următoarele operaţii contabile în cadru contului analizat:
 restabilirea soldului producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei
Debit 811 „Producţia de bază”
Credit 215 „Producţia în curs de execuţie”

38
 pe parcursul perioade de gestiune în debitul acestui cont se efectuiază
Debit 811 „Producţia de bază”
Credit 211 „Materiale”
Credit 531 „Datorii privind retribuirea muncii”
Credit 533 „Datorii privind asigurările
Credit 812 „Activităţi auxiliare
Credit 813 „Consumuri indirecte de producţie”
În creditul contului se reflectă:
După utilizarea malţului în producţie s-au obţinut deşeuri şi ele pot fi reflectate astfel:
Debit 211 „Materiale”
Credit 811 „Producţia de bază”
La finele fiecărei perioade de gestiune contul se inchide reflectîndu-se formula:
Debit 215 „Producţia în curs de execuţie”
Credit 811 „Producţia de bază”
La fel din componenţa consumurilor face parte şi contul 812 „Activităţi auxiliare” care se
folosesc pentru generalizarea informaţiei privind consumurile subdiviziunilor care sînt
auxiliare , deci în acest cont pot fi reflectate aprovizionarea întreprinderii cu energie ,
ambalarea produselor reparaţia mijloacelor fixe .
În debitul contului se reflectă produsele rebutate consumurile directe şi indirecte privind
subdiviziunile auxiliare, deci pentru reflectarea lor se întocmesc formulele contabile:
Debit 812 „Activităţi auxiliare”
Credit 2111 „Materie primă şi materiale”
Credit 2112 „Semifabricate cumpărate”
Credit 2113 „Combustibil”
Credit 2115 „Piese de schimb”
Credit 2131 „obiecte de mica valoare şi scurtă durată în stoc”
Credit 214 „Uzura OMVSD”
Credit 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Credit 521 „Facturi de achitat din ţară”
Credit 531 „Datorii privind retribuirea muncii”
Credit 533 „Datorii privind asigurările sociale”
În creditul acestui cont pot fi reflectate costul efectv la achiziţionarea activelor şi a
produselor fabricate , costul rebutului din secţiile auxiliare.

39
 Pentru evidenţa consumurilor indirecte de producţie este destinat contul 813 în debitul
căruia se acumulează consumurile aferente articolelor stabilite de fiecare întreprindere, deci
se reflectă următoarele formule contabile:
Debit 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Credit 1136 „Amortizarea programelor informatice”
Credit 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Credit 211 „Materiale”
Credit 531 „Datorii privind retribuirea muncii”
Credit 533 „Datorii privind asigurările sociale”
La finele fiecărei perioade consumurile acumulate în debitul contului se repartizează şi se
includ în costul produselor activităţii de bază şi auxiliare
făcîndu-se formula contabilă:
Debit 811 Producţia de bază
Debit 812 Activitatea auxiliară
Credit 813 Consumuri indirecte de producţie
Cheltuielile reprezintă cheltuielile şi pierderile (daunele) care apar în rezultatul activităţii
economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de producţie. Spre deosebire de
consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor (serviciilor), se reflectă în raportul
privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) al
perioadei de gestiune. Contabilitatea cheltuielilor la SA „Efes Vitanta Moldova Brewery” este
efectuată conform prevederilor S.N.C. 3 "Componenţa consumurilor şi cheltuielilor".
Cheltuielile au loc la toate tipurile de întreprinderi, în funcţie de direcţiile efectuării,
acestea se subdivizează în 3 grupe:
1 . Cheltuieli ale activităţii operaţionale
2. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale
3. Cheltuieli privind impozitul pe venit.
Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea activităţii
de bază a întreprinderii analizate . Aceste cuprind:
a) costul vînzărilor
b) cheltuieli comerciale
c) cheltuieli generale şi administrative
d) alte cheltuieli operaţionale
Evidenţa cheltuielilor se tine în Raport statistic nr. 5-c "Consumurile şi cheltuielile
întreprinderii". (anexa)

40
 Pentru contabilizarea cheltuielilor sunt destinate conturile sintetice din clasa 7 "Cheltuieli".
Aceste sunt conturi de activ. In debit pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă cheltuielile
(cu total cumulativ de la începutul anului) constatate conform S.N.C. 3. în credit se arată
trecerea cheltuielilor acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul financiar. La
sfârşitul fiecărui trimestru rulajele debitoare ale contului de cheltuieli se trec în Raportul
privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii)
perioadei de gestiune.

În literatura de specialitate există o diferenţiere foarte rigidă în ceea ce priveşte costul

producţiei finite şi preţul de producţie a producţiei finite. Diferenţa dintre aceste două noţiuni
nu rezultă din faptul că preţul apare în urma unei negocieri, iar costul în urma unei calculaţii,
aşa precum se consideră în numeroase materiale didactice, întrucît ceea ce se negociază este de
fapt profitul, calculele (costurile) stînd la baza formării oricăror categorii de preţuri. De fapt
diferenţa majoră între preţul de fabicare şi costul de fabricare constă în aceea că sarcina
calculării costului revine contabilităţii de gestiune, iar sarcina calculării preţului revine
contabilităţii financiare
Pe baza efectuării consumurilor se obţine producţia finită. Conform standardelor naţionale de
contabilitate şi planului de conturi consumurile efectuate pentru producerea produselor finite
(lucrărilor şi serviciilor prestate ) se acumulează în conturile contabilităţii de gestiune:
a) 811 "Producţia de bază" este destinat generalizării informaţiei privind consumuirile pentru
fabricarea produselor şi determinarea costului efectiv.
b) 812 "Activităţi auxiliare" este destinat generalizării informaţiei privind consumurile în
activităţile auxiliare
c) 813 "Consumurile indirecte de producţie" este destinat generalizării informaţiei privind
consumurile pentru fabricarea produselor şi determinarea costului lor efectiv.
Aceste conturi sunt conturi de Activ în debitul cărora se reflectă consumurile efectuate iar în
credit producţia finită fabricată sau ca în cazul consumurilor indirecte în credit se reflectă
repartizarea consumurilor indirecte asupra producţiei de bază fabricată (lucrărilor şi serviciilor
prestate).
În legătură cu aceasta Legea Contabilităţii permite agenţilor economici să detalieze clasificarea
din planul de conturi. De exemplu dacă o întreprindere confecţionează mai multe tipuri de
produse, atunci ea are dreptul să descompună contul sintetic 2161 „Produse finite” în subconturi
analitice care să desemneze fiecare produs în parte. Elaborarea conturilor analitice se efectuiază
de către întreprindere de sinestătător luînd în consideraţie specificul activităţii economice pe
care o desfăşoară.

41
 Conturile analitice pentru evidenţa unora din produsele finite
I. Băuturi slab-alcoolice (21611)
1) bere (216113)  blondă (2161131)  în sticle (21611311)  „Vitanta – Premium”
(216113111)
„Chişinău” (216113112)
„ARC” (216113113)
„Aurie” (216113114)

 în sticle de plastic (21611312)  „Camarad” 0,5 l

(216113121)
„Camarad” 2,0 l (216113122)

 la halbă (în butoaie) (21611313)  „ARC”

(216113131)
„Aurie”
(216113132)
2) băuturi VIP (216114)  „Red Vodka” (2161141)
„Gin Tonic” (2161142)
„Caffe Rom” (2161143)
„Caffe Amaretto” (2161144)

II. Băuturi nealcoolice carbogazoase (21612)

1) Apă dulce (216123)  în sticle (2161231)  „Viva Orange” (21612311)
 „Viva Crem-Soda” (21612312)
 „Viva Coacăză-Neagră” (21612313)
 „Viva Piersic” (21612314)
 „Viva Tarhun” (21612315)

 în sticle de plastic (0,5 l) (21612321)  „Viva Orange” (216123211)

 „Viva Crem-Soda” 216123212)
 „Viva Coacăză-Neagră” (216123213)
 „Viva Piersic” (216123214)
 „Viva Tarhun” (216123215)
 în sticle de plastic (1,5 l) (21612322)  „Viva Orange” (216123221)
 „Viva Crem-Soda” 216123222)

42
  „Viva Coacăză-Neagră” (216123223)
 „Viva Piersic” (216123224)
 „Viva Tarhun” (216123225)
2) Apă minerală (216124)  în sticle (2161241)
 în sticle de plastic (2161242)  sticle de 0,5 l (21612421)
 sticle de 1,5 l (21612422)
 sticle de 2,0 l (21612423)
Pentru calculaţia costului întreprinderea foloseşte metoda costului normat de aceea vor fi
deschise două conturi analitice pentru înregistrarea consumurilor pentru calculaţia costului la
bere -codul 1, pentru apa minerală codul 2. Luînd în consideraţie conturile şi subconturile
planului de conturi clasa 8, deschidem următoarele conturi analitice pentru evidenţa
consumurilor:
Conturile analitice pentru evidenţa consumurilor

Simbolul contului pentru

Denumirea contului analitic
Chişinău blondă „Real”

Consumuri indirecte de materiale 81111 81112

Consumuri directe privind remunerarea

81121 81122
muncii
Consumuri pentru asigurările şi protecţia
81131 81132
socială

Consumuri indirecte de producţie 81141 81142

ÎM "Efes Vitanta Moldova Brevery”" practică trei tipuri de preţuri (condiţii) de franco:
- Franco depozit - furnizor - toate cheltuielile de transport expediere de la depozit pînă la
cumpărător le acoperă cumpărătorul;
- Franco staţia de destinaţie - până la staţia de destinaţie toate documentele le compensează
Furnizorul;
- Franco depozit - cumpărător - toate cheltuielile sunt compensate pînă la cumpărător de către
furnizor.

43
 11. Contabilitatea veniturilor
Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane fizice sau juridice sau
aşa spus afluxuri de avantaje economice obţinute de întreprindere în cursul perioadei de
gestiune sub formă de majorare a activelor şi micşorare a datoriilor , care duc la creşterea
capitalului propriu a întreprinderii.
Conform politicii de contabilitate veniturile se constată odată cu trecerea dreptului de
proprietate la cumpărător sau client pentru realizarea produselor finite şi a mărfurilor – în ziua
descărcării, iar pentru efectuarea lucrărilor şi/sau prestarea serviciilor – în ziua finisării lor şi
predării lor clientului. Veniturile şi cheltuielile se reflectă în contabilitate şi rapoartele
financiare după metoda de calcul în acea perioadă de gestiune în care faptic au avut loc şi au
fost documentate, indiferent de data achitării mijloacelor băneşti şi a efectuării operaţiunilor.
În cadru SA „Efes Vitanta Moldova Brewery” constatarea şi evidenţa veniturilor are loc
conform prevederilor S.N.C. 18 "Venitul", în componenţa venitului la întreprinderea analizată
se include:
I. Venitul din activitatea operaţională care cuprinde sume rezultate din activitatea de bază
a întreprinderii:
- venituri din vânzări
- alte venituri operaţionale (sumele primite din ieşirea altor active, amenzi, penalităţi,
recuperările daunelor materiale, etc.).
II. Venituri din activitatea neoperaţională, care include:
- Venituri din activitatea financiară
- Venituri din activitatea de investiţii
Pentru evidenţa venitului sunt destinate conturile clasei a 6 "Venituri".
Conturile de venituri sunt conturi de pasiv. In creditul acestor conturi se reflectă în
decursul perioadei de gestiune, cu total cumulativ, de la începutul anului, sumele veniturilor,
constatate conform S.N.C. corespunzătoare, iar în debit – raportarea veniturilor acumulate la
sfârşitul perioadei de gestiune în contul rezultatelor financiare totale.
Veniturile din activitatea operaţională se înregistrează în contabilitate în baza
documentelor primare prezentate mai jos :
- Factura fiscală
- Factură de expediţie
- Ordin de încasare
- Dispoziţie de plată.

44
 Expeditorului, la încărcarea mărfii i se înmînează factură fiscală ,exemplarul I rămîne la
întreprindere. Observăm următoarea formulă contabilă compusă aferentă acestei operaţiuni:
Debit contul 2211 „Creanţe pe termen scurt în ţară”
Credit contul 6111 „Venit din vînzări producţie”
Credit contul 5343 „Datorii privind accizele”
Credit contul 5342 „Datorii privind TVA”
Credit contul 21140 „Ambalaj în secţia produse finite”
Constatarea veniturilor, la lăsarea primului exemplar al facturii fiscale la întreprindere şi
înmînarea al II-lea exemplar cumpărătorului are loc prin formula:
Debit contul 229300 „Alte creanţe pe termen scurt privind realizarea fondurilor fixe”
Credit contul 621200 „Venituri din realizarea fondurilor fixe”Astfel această sumă este
înregistrată şi în registrul pe contul 6212 „Venituri din realizarea fondurilor fixe” .
Evidenţa analitică pe clienţi a veniturilor se duce într-un registru în mediu informatic, în
care se înregistrează soldul iniţial, modificările pe debit şi pe credit şi soldul final al decontărilor
cu un client anumit.

45
 12. Rapoartele financiare ale entitatilor
Întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a procesului
contabil. Rapoartele financiare constituie un sistem de indicatori interdependenţi, care
caracterizează activitatea economică a întreprinderilor desfăşurată în cursul perioadei de
gestiune. Rapoartele financiare se întocmesc conform formularelor-tip aprobate de Ministerul
Finanţelor, se prezintă în termenele prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi cuprind:
 Bilanţul contabil (formularul nr. 1)
 Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr.2)
 Raportul privind fluxul capitalului propriu (formularul nr.3)
 Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (formularul nr.4)
 Nota explicativă şi anexele respective.
Rapoartele financiare, cu excepţia Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, se
întocmeşte după metoda specializării exerciţiilor, potrivit căreia în contabilitate se determină
activele, datoriile şi capitalul propriu. Veniturile şi cheltuielile se constată în acea perioadă de
gestiune, în care s-au înregistrat.
Pentru întocmirea unor rapoarte financiare veridice din punct de vedere economic, la
întreprindere se desfăşoară o activitate amplă de pregătire, care constă în reflectarea oportună,
integrală şi obiectivă a datelor incluse în rapoartele financiare. În aceste scopuri se determină
succesiunea îndeplinirii procedurii contabile finale, care cuprinde următoarele etape:
I. Analiza operaţiunilor economice şi reflectarea acestora in registrele contabile.
II. Inventarierea totală a patrimoniului şi datoriilor.
III. Completarea Cărţii mari şi întocmirea balanţei de verificare.
IV. Închiderea conturilor la finele perioadei de gestiune.
V. Întocmirea rapoartelor financiare.
Bilanţul contabil reprezintă un raport financiar în care se reflectă patrimoniul şi situaţia
economico-financiară a întreprinderii la un moment dat. Raportul privind rezultatele financiare
generalizează operaţiunile economice efectuate într-un interval de timp concret, numit perioadă
de gestiune. În prezent Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte trimestrial cu total
cumulativ de la începutul anului de gestiune.
Tehnica de întocmire a Raportul privind rezultatele financiare constă în completarea
fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale
Planului de conturi contabile. În procesul completării raportului nominalizat, rezultatele
financiare pozitive (profiturile) se înregistrează cu cifre obişnuite, fără paranteze, iar cele
negative (pierderile) - în paranteze.

46
 Inventarierea totală a patrimoniului şi a datoriilor la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery”
S.A. se efectuează odată pe an, de obicei la începutul lunii noiembrie, în baza unui ordin (anexa)
emis de conducătorul întreprinderii.
Cartea mare conţine soldurile şi rulajul de bază al fiecărui cont la sfîrşitul fiecărei luni.
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este unul dintre formularele principale ale
rapoartelor financiare, în care se reflect toate modificările intervenite în resursele financiare ale
întreprinderii, din punctul de vedere al încasării şi plăţii mijloacelor băneşti, în cursul perioadei
de gestiune respective. Necesitatea întocmirii Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti este
generată de utilizarea principiului specializării exerciţiului în baza căruia se întocmesc alte
rapoarte. Conform acestui principiu, veniturile se contabilizează în momentul efectuării
operaţiunilor care conduc la obţinerea acestora (livrarea produselor, prestarea serviciilor),
indiferent de momentul plăţii. Cheltuielile cuprind valoarea consumurilor şi cheltuielilor efective
ale perioadei, fără a lua în consideraţie faptul cînd au fost achitate. Astfel profitul realizat în
cursul perioadei determinate nu este legat direct de fluxul mijloacelor băneşti.
Informaţia conţinută în acest raport permite a aprecia capacitatea întreprinderii, de a atrage
şi a utiliza mijloace băneşti în cursul unei perioade determinate.
Modul de întocmire a Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este reglementat de
prevederile S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” şi S.N.C.7 „Raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti”.
Conform cerinţelor S.N.C. 7, toţi agenţii economici din Republica Moldova întocmesc
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti prin metode directă, care permite generalizarea în
raport a tuturor încasărilor şi plăţilor reale ale mijloacelor băneşti în baza registrelor contabile şi
documentelor primare cu total cumulativ de la începutul perioadei de gestiune.
Raportul privind fluxul capitalului propriu constituie o parte componentă a rapoartelor
financiare obligatorii. Evidenţierea indicatorilor privind fluxul capitalului propriu într-un
formular separat este legat de importanţa acestei informaţii pentru diferiţi utilizatori, în special,
pentru proprietarii întreprinderii.
Conform prevederilor SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” întreprinderile
întocmesc anexele la raportul financiar anual:
 Anexa la Bilanţul Contabil (formularul nr. 5)
 Anexa la Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr. 6)
Anexa la bilanţul contabil fiind o parte componentă a Raportului financiar se întocmeşte
potrivit unui formular unic stabilit de Ministerul Finanţelor, în care se sistematizează informaţiile
dezvăluite din Bilanţ , grupîndu-se în cinci capitole şi doua note informative :
 date generale

47
  existenţa şi mişcarea activelor pe termen lung
 existenţa şi mişcarea activelor curente
 starea datoriilor pe termen scurt
 notă informativă privind valorile şi datoriile contabilizate în conturi extrabilanţiere
 notă informativă privind avansurile şi investiţiile acordate şi primite , decontările cu
clienţii externi.
Drept baza pentru întocmirea Anexei servesc datele conturilor sintetice şi subconturilor a
activelor şi pasivelor .

48