Introducere

Capitolul I. Conceptul de proces de producţie în întreprinderile industriei alimentare

1.1.Noţiunea şi structura procesului de producţie.
1.2. Ciclul de producţie şi căile de micşorare a duratei lui.

1.3. Particularităţile procesului de producţie în diferite ramuri ale industriei alimentare.

Capitol II. Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii şi analiza procesului de
producţie
2.1.Poziţia întreprinderii în ramură şi benchmarking.
2.2. Caracteristica generală a întreprinderii.
2.3. Analiza indicatorilor tehnico-economici de bază a întreprinderii.
2.4. .Analiza structurii procesului de producţie după destinaţia operaţiilor.
2.5. .Analiza nivelului de mecanizare şi automatizare a procesului de producţie.
2.6. .Analiza duratei ciclului de producţie.
2.7.Analiza tehnologiilor de producţie şi tehnicii utilizate în întreprindere.
2.8.Analiza SWOT.
Capitolul III. Planul de măsuri pentru perfecţionarea organizării procesului de
producţie şi reducerea duratei ciclului de producţie la întreprindere

3.1. Măsuri de introducere a tehnicii noi şi tehnologiilor de producţie performante în

procesul de producţie a întreprinderii.

3.2. Măsuri de perfecţionare a organizării procesului de producţie şi reducerii ciclului

de producţie.
Concluzii
Bibliografie

1
 Introducere
Producţia vitivinicolă este o sursă importantă de produse pentru export, iar consumul intern
al acesteia contribuie la formarea bugetului de stat. Ponderea producţiei vitivinicole constituie
circa un sfert din Produsul Intern Brut. Efectul social constă în faptul că viticultura acordă la o
mare parte a populaţiei locuri de muncă, venituri pentru întreţinere şi ridicarea nivelului de trai.
Republica Moldova dispune de condiţii pedoclimatice favorabile pentru dezvoltarea
viticulturii şi vinificaţiei, obţinînd rezultate remarcabile în perioada postbelică
Cel mai înalt nivel de dezvoltare a sectorului viticol a fost atins în prima jumătate a anilor
optzeci din secolul trecut, cînd suprafaţa viilor în gospodăriile producătoare de struguri era de
220,0 mii ha, recolta medie de struguri - circa 6,3 t/ha, iar recolta globală - 1150 mii tone.
Ulterior, fiind redusă aproape de 2 ori suprafaţa viilor, s-a redus şi recolta globală de
struguri - de 2,3 ori. Starea viilor după vîrstă şi potenţialul de productivitate în perioada dată se
caracterizează prin următorii indicatori
Factorii care au influenţat stagnarea ramurii viticole au fost cauzaţi de fenomenele
negative ale perioadei de tranziţie la economia de piaţă, cum ar fi: interdicţia la consumul de
alcool, impusă în perioada sovietică; privatizarea necorespunzătoare la începutul anilor 90;
calamităţile naturale; îngheţurile din iarna anilor 1996-1997. Ca urmare a reducerii catastrofale a
suprafeţelor de vii şi a recoltei de struguri, s-a înregistrat insuficienţa mijloacelor circulante
pentru renovarea ramurii, iar asigurarea cu maşini şi echipament pentru întreţinerea viilor şi
producerea materialului săditor este la un nivel redus şi la etapa actuală. Prin Hotărîrea
Guvernului nr. 1313 din 07.10.2002, s-a aprobat „Programul de restabilire şi dezvoltare a
viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020”, care are ca scop principal restabilirea şi crearea
unei ramuri performante a produselor vitivinicole de calitate superioară, competitive pe pieţele
de desfacere şi cu eficienţă economică sporită. Programul, avînd ca obiectiv frînarea agravării
crizei şi reducerii catastrofale a suprafeţelor de vii, recoltei de struguri, volumului de fabricare şi
comercializare a produselor vinicole, trasează, de asemenea, indicatorii principali şi măsurile
orientate spre reluarea activităţii normale şi crearea unei ramuri performante de producţie.
Necesarul de mijloace calculat pentru realizarea Programului de restabilire şi dezvoltare a
viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-2020 s-a cifrat la suma de 814,6 mil.dolari SUA, din care
800,0 mil.dolari SUA - la înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru struguri şi 14,6 mil.dolari SUA -
pentru înfiinţarea plantaţiilor altoi şi portaltoi. Totodată, s-a prevăzut că cel puţin 50% din
investiţii vor fi efectuate de către producători din sursele proprii.
Conform Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei în anii 2002-
2020, la nivel naţional, Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” a fost organul central de stat
2
împuternicit să elaboreze cadrul legislativ necesar pentru activitatea eficientă a agenţilor
economici; să coordoneze şi să dirijeze dezvoltarea durabilă a complexului vitivinicol la nivel
macroeconomic; să asigure asistenţa tehnico-ştiinţifică; susţinerea producătorilor (inclusiv
financiar) şi gestionarea Fondului extrabugetar de stat pentru revitalizarea viticulturii. Totodată,
Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin” a fost abilitată cu funcţii de promovare a politicii
statului în domeniul viticulturii, vinificaţiei, fabricării şi circulaţiei alcoolului etilic şi producţiei
alcoolice; de revitalizare a viticulturii şi industriei vinicole în corespundere cu cerinţele pieţei şi
politica statului în domeniu; de implementare a programelor de dezvoltare a ramurii vitivinicole;
de creare şi implementare a mecanismelor de atragere a resurselor financiare naţionale şi străine
pentru soluţionarea problemelor cardinale ale ramurii.
Reuşita realizării obiectivelor Programului de restabilire şi dezvoltare a viticulturii şi
vinificaţiei în anii 2002-2020, pentru crearea unei ramuri performante de producere a produselor
vitivinicole, depinde de starea şi posibilitatea pieţei de desfacere. Datorită pieţei limitate de
desfacere în ţară şi prezenţei altor băuturi alcoolice pe piaţa internă, producătorii se orientează
spre export, creîndu-şi de sine stătător pieţe de desfacere.
Astfel, în perioada anilor 2011-2017, industria vinicolă a înregistrat succese. Drept rezultat,
valoarea exportului producţiei alcoolice a crescut cu 77,4% (de la 176,4 mil. USD pînă la 313,0
mil.USD), inclusiv valoarea vinurilor exportate - de la 156,5 mil.USD pînă la 277,7 mil.USD, iar
volumul lor - cu 50%.
Aria geografică a exportului producţiei vinicole în anul 2017 a cuprins 44 de ţări,
principalele pieţe de desfacere fiind în ţările CSI. Ponderea acestora în structura exportului a
constituit 93%, inclusiv: Federaţia Rusă – 75%; Republica Belarus – 12% şi Ucraina – 6%.
Ţărilor din Uniunea Europeană le-a revenit 2,8% din volumul exportului.
Începînd cu anul 2018, exportul producţiei alcoolice a început să scadă brusc şi către anul
2020 a alcătuit 195,9 mil.USD , ori 12,3 mil.dal. Comparativ cu anul 2011, volumul producţiei
alcoolice exportate s-a diminuat de 2 ori, fiind condiţionat de orientarea acestuia spre piaţa unei
ţări, şi nu de lărgirea şi diversificarea pieţelor de desfacere. Embargoul impus de Federaţia Rusă
a afectat puternic exportul vinurilor din Moldova.
Deşi în anul 2020 aria exportului producţiei alcoolice a cuprins 49 de state, ponderea
producţiei vinicole exportate în Federaţia Rusă s-a diminuat cu 40 % faţă de anul 2017, în acelaşi
timp înregistrîndu-se o creştere a volumului exportat pe pieţele Republicii Belarus, Ucrainei şi
ale altor ţări. Totodată, piaţa internă a fost afectată de importul băuturilor alcoolice, care în anul
2020 a constituit 51,9 mil.dol.SUA, inclusiv bere – 30,7 mil.dol.SUA, faţă de anul 2019 –
respectiv, 28,7 mil.dol.SUA, inclusiv bere – 14,5 mil.dol.SUA.
În consecinţă, pînă la impunerea embargoului, în Rusia s-a livrat producţie alcoolică în
3
sumă de peste 140,0 mil. lei, care n-a fost restituită sau achitată producătorilor din Moldova, la
01.07.2021 datoriile constituind 108,0 mil.lei. La aceeaşi dată, s-au înregistrat datorii enorme ale
producătorilor faţă de instituţiile financiare în sumă de 1280,2 mil.lei. De asemenea, 131 de
producători au format stocuri de vinuri în vrac în volum de 20,0 mil.dal, iar alţi 28 de producători
şi-au sistat activitatea. Pe lîngă toate acestea, întreprinderile vinicole au creat datorii faţă de
furnizorii de materie primă achiziţionată în perioada anilor 2018-2020, care la începutul anului
2021 constituiau suma de 146,0 mil.lei.
La 30 noiembrie 2009 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare își propunea crearea
relaţiilor comerciale favorabile între Federaţia Rusă şi Republica Moldova, ce vor avantaja în
primul rînd întreprinderile de vinificaţie, care vor avea posibilitatea să-şi realizeze stocurile, să-şi
restabilească locurile de muncă, să achite salariile şi datoriile pe care le au faţă de viticultori.
Acest obiectiv primordial se preconiza că va fi realizat prin deschiderea a încă 6 terminale
vamale: 2 terminale în luna decembrie la Sankt – Peterburg şi Breansk şi 4 terminale în prima
jumătate a anului 2010. De asemenea, că vor creşte numărul întreprinedrilor care vor avea acces
pe piaţa Federaţiei Ruse pînă la 91 întreprinderi.
În urma acestor acţiuni, se preconiza că va creşte volumul vînzărilor producţiei agricole din
Republica Moldova în Federaţia Rusă pînă la 6 – 8 milioane dolari pentru o lună de vînzări, de la
3 milioane dolari pentru o lună în prezent.
Totodată, 36 de întreprinderi vinicole, care pe parcursul ultimilor ani au livrat produse în
Federaţia Rusă, posibil vor fi scoşi din regimul discriminatoriu şi vor fi trataţi ca şi alţi agenţi
economici din diferite ţări, cum ar fi Franţa, Italia, sau Bulgaria.
Se convenise cu partea rusă, ca Republica Moldova va trebui să inspecteze importatorii de
vinuri în vrac din Federaţia Rusă şi să creeze un sistem de inspecţie odată la 3 sau 6 luni, ca
agenţii economici care importă vin în vrac, să nu încalce tehnologia producerii vinurilor din
materialele vinicole importate în vrac din Republica Moldova.
Guvernul Republicii Molodva, va crea condiţii normale pentru activitatea întreprinedrilor
vinicole, va elimina toate restricţiile, va simplifica procedurile, va micşora numărul de
documente care se cer prezentate la export, va micşora timpul necesar pentru ca aceste
documente să fie emise, dar agenţii economici trebuie să fie responsabili pentru calitatea şi
inofensivitatea produsului exportat.
La ziua de azi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare se poate lăuda cu majorarea
exportului în Federația Rusă, în primele 6 luni ale anului fiind înregistrată o creştere de 45% la
exporturile de vin. Chiar şi în perioada iulie-august, când Federaţia Rusă a stopat importurile de
vin din Republica Moldova, s-a atestat o creştere faţă de anul precedent şi acest fapt se datorează
diversificării pieţei de desfacere.
4
 De asemenea, s-a eliminat marca comercială de stat, astfel încât agenţii economici din
vinificaţie achită cu 30 mln de lei mai puţin în bugetul statului. A fost eliminată şi taxa cu privire
la revitalizarea viticulturii, ceea ce a permis să fie micşorate cu 50 mln lei plăţile în bugetul
statului de către întreprinderile vinicole.
În luna noiembrie va fi organizată o săptămână a vinurilor moldoveneşti în Praga (Cehia).
O măsură foarte importantă întreprinsă este dublarea cotei de export al vinurilor pe piaţa Uniunii
Europene, de la 1 mln decalitri - la 2 mln decalitri de vin.

Obiectivele lucrarii de an sunt urmatoarele:

1) sa gasesc si sa rezolv problemele intreprinderii prin tema proiectului de an;
2) sa elaborez masuri de ridicare a nivelului productivitatii intreprinderii si de
prevenire a scaderii productivitatii;
3) sa introduce o structura eficienta de gestiune a activitatii intreprinderii.

5
 Capitolul I. Conceptul de proces de producţie
1.1 Notiunea procesului de productie
Conceptul de proces de productie poate fi definit prin totalitatea actiunilor constiente ale
angajatilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor masini, utilaje sau instalatii asupra
materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transformarii lor în produse,
lucrari sau servicii cu anumita valoare de piata.
În cadrul unui proces de productie componenta principala o constituie procesele de munca
iar în anumite ramuri industriale la acestea se adauga si anumite procese industriale. Tinând
seama de aceste componente, conceptul de proces de productie mai poate fi definit prin
totalitatea proceselor de munca si a proceselor naturale ce concura la obtinerea produselor sau la
executia diferitelor lucrari sau servicii.
Procesul de productie poate fi abordat si sub raport cibernetic, ca un proces destinat sa
transforme un set de elemente denumite iesiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de productie poate fi definit prin trei
componente

intrari

procesu
l de
product
realizare
a
ie
procesul
iesiri.
ui de
producti
e

6
 Componenta principala a procesului de munca poate fi definit prin actiunea muncitorilor cu
ajutorul uneltelor de munca asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în
vederea transformarii lor în bunuri economice.
La intreprinderile moderne a industriei alimentare, procesele de productie au devenit destul
de complicate. Fiecare intreprindere produce, in volume mari un soriment de productie
diversificat, la fabricarea careia foloseste tehnici si tehnologii modern, diferite procese de munca
in combinative cu cele natural, care se efectueaza in maremasura prin intermediul, masinilor,
aparatelor, mecanismelor. Se considera procese de munca cele in consecinta carora schimbarile
in produsul prelucrat au loc sub influenta omului( presarea strugurilor si a fructelor, inspectarea
materiei prime, pomparea vinului dintrun recipient in altul etc).
Se numesc naturale procesele, in decursul carora obiectele de munca s e supun
schimbarilor fizice sau chimice sub influenta fostelor naturii, in acest moment procesul de munca
se opreste complet sau partial (fermentarea, maturizarea vinului, pastrarea vinului dupa filtrare,
uscarea naturala a fructelor etc).
Orce unitate de producţie are ca obectiv principal producerea de bunuri material şi servicii
care se realizează prin desfăşurarea unor procese de producţie.
Conţinutul activităţii de producţie are un character complex şi cuprind atît activităţi de
fabricaţie proprio-zise cît şi activităti de laborator, de cercetare şi asimilar în fabricaţia a noilor
produse.
Analiza practicii tradiţionale privind organizarea şi conducerea întreprinderilor industriale,
prin prisma teoriei sistemelor, evidenţiază orientarea factorilor de conducere, atât din domeniul
proiectării, cât şi din cel al exploatării sistemelor industriale, spre abordarea cu precădere a
anumitor subsisteme. Ca urmare, o serie de elemente, cum ar fi: construcţiile, instalaţiile,
utilajele tehnologice, de transport şi de depozitare beneficiazăde metode, date statistice şi soluţii
de rezolvare verificare într-o practicăîndelungată. Alte subsisteme, care presupun însăintegrarea,
în cadrul unor activităţi esenţiale pentru funcţionalitatea sistemului, a elementelor sale de bază:
forţa de muncă, mijloacele de muncă şi obiectele muncii, nu se studiază într-o concepţie unitară
şi nu au extinderea şi gradul de aprofundare necesar. Unul din conceptele de bază caracteristic
domeniului proiectării şi exploatării sistemelor industriale este cel de proces de producţie.
Procesul de producţie este definit ca totalittea activităţilor desfăşurate cu ajutorul mijloacelor de
muncă şi a proceselor naturale care au loc în legătură cu transformarea organizată, condusă şi
realizatăde oameni, a obiectelor muncii în produse finite (servicii) necesare societăţii. În orice
ramurăindustrială, procesul de producţie reprezintăunitatea organicăa douălaturi şi anume:
procesul tehnologic şi procesul de muncă. Procesul tehnologic reprezintătransformarea directă,
7
cantitativă şi calitativăa obiectelor muncii, prin modificarea formelor, dimensiunilor, compoziţiei
chimice sau structurii interne şi dispoziţiei spaţiale a acestora.
Procesul tehnologic este una din laturile principale ale procesului de producţie care
determinăcerinţa obiectivăa dependenţei formelor şi metodelor de organizare în spaţiu şi timp de
conţinutul şi caracteristica tipologică a procesului de producţie.Procesul de muncă reprezintă
activitatea executantului în sfera producţiei industriale sauîndeplinirea unei funcţii în sfera
neproductivă. Deşi procesul de muncă este dependent, în ceea ce priveşte conţinutul şi structura
activităţilor, de procesul tehnologic şi mijloacele de muncă, el are însărolul primordial în
desfăşurarea procesului de producţie. Abordarea sistemicăa procesului de producţie, ca obiect al
investigaţiei ştiinţifice în domeniul organizării, implicăcaracterizarea sa nu numai sub aspect
tehnico-material, ci şi economico-social. Sub aspect tehnico-material, procesele de producţie, ce
au loc în diferite ramuri industriale, se caracterizează printr-o serie de trăsături specifice
determinate de: gradul de eterogenitate al destinaţiei economice a produselor (serviciilor)
realizate, complexitatea constructivă şi tehnologicăa produselor (serviciilor); dispersia în spaţiu a
procesuluui tehnologic şi a parcului de utilaje; gradul de continuitate al desfăşurării în timp a
procesului de producţie;stabilitatea în timp a factorilor procesului de producţie. O analizăde fond
a structurii procesului de producţie relevăcăacesta este alcătui didntro serie de procese parţiale de
fabricaţie, care se găsesc unele faţăde altele în anumite relaţii de interdependenţă. De aceea,
descompunerea conform principiilor analizei sistemice, a procesului de producţie global în
elementele sale componente şi clasificarea acestora în raport cu diferite criterii reprezintăo
premisăde bazăa organizării ştiinţifice a producţiei.
1.2 Ciclul de producţie şi căile de micşorare a duratei lui.
Ciclul de productie al unui produs sau al unui lot de produse (piese, setului de piese sau
masinei) este perioada de timp din momentul lansarii in fabricatie sub forma de materie prima si
pina la momentul iesirii lui sub forma de produs finit. In parcursul unui ciclu de productie o
bucata (piesa) trece toate fazele (operatiile) a procesului de productie de la prima operatie
(receptionarea) si pina la ultima (depozitarea sau incarcarea camionului).
Durata ciclului de productie poate fi exprimata in minute, ore, zile lucratoare si
calendaristice. Aceasta depinde de process de productie, produs fabricat (vin, calculator,
medicamente).

Prin structura ciclului de productie se intelege totalitatea elementelor componente a

procesului de productie. Ciclul de productie consta din doua parti: perioada de lucru si perioada
de intreruperi. Perioada de lucru cuprinde timpul in care obiectul de munca se afla nemijocit in
process de fabricatie (productie). Se imparte in:

8
 - ciclul operativ – operatiile de pregatire-incheiere si operatiile tehnologice
- procesele naturale
- operatiile auxiliare
 de control
 de transportare
 de servire

Perioada de intreruperi cuprinde intreruperile care au loc in process de productie. Pentru

calcularea duratei ciclului de productie se iau in consideratie intreruperile care se normeaza (se
reglamenteaza). Perioada de intreruperi se imparte in:

- intreruperile interoperationale (privind completarea loturilor, asteptarilor, etc.)

- intreruperile intre schimburi (include intreruperi datorita zilelor si schimburilor
nelucratoare, intreruperi pentru masa).
- Pierderi.
2. Durata ciclului de productie. Tipurile de imbinare in timp a executarii operatiilor de
productie.
Durata ciclului de productie influenteaza asupra rotatiei mijloacelor banesti al
intreprinderii. Durata lunga a c/p provoaca inghetarea banilor in productia neterminata. Creste
pericolul de falimentare.

Bani Marfa Bani '

Achizitionare-prelucrare-comercializare

Pentru optimizarea procesului de obtinerea banilor este necesar de a micsora durata ciclului
de productie.
Pentru optimizarea duratei c/p se folosesc trei metode de baza de imbinare in timp a
executarii operatiilor de productie in flux
1. Tipul de imbinare succesiva.
Se caracterizeaza prin faptul ca produsele sau piesele dintr-un lot se executa toate la
anumita operatie, trecerea la operatia urmatoare se face dupa terminarea intregului lot la operatia
anterioara. Transportarea pieselor de la un loc de munca la altul se efectueaza in loturi (seturi).
Este tipic pentru tipul de productie individuala sau in serii mici (pe partide).

9
 Durata c/p se calculeaza in modul urmator:
Tsuc =  ti x n = n ti (min, sec)

Unde,
t – durata operatiei i,
i – numarul operatiilor tehnologice,
n – numarul pieselor in lot.
2. Tipul de imbinare paralela.
Fiecare piesa din lot trece la operatia urmatoare imediat dupa ce s-a terminat prelucrarea ei
la operatia anterioara. Toate operatiile tehnologice se efectueaza parallel. Adica unitatile unui lot
in acelasi timp se afla in prelucrare la diferite locuri de munca. Aceasta metoda de imbinare
permite de a micsora considerabil durata c/p. Se foloseste in tipul de productie in masa.
Durata ciclului de productie se calculeaza:

Tpar = ti + tmax x (n-1), unde

tmax – durata operatiei cei mai lungi

Aceasta metoda de imbinare cere sincronizarea operatiilor de productie in timp.
3. Tipul de imbinare mixta (parallel-succesiva).

Se caracterizeaza prin faptul ca transmiterea pieselor de la o operatie la alta se face

individual numai cind operatia anterioara are o durata mai mica sau egala cu operatia urmatoare.
Transmiterea articolelor de la un loc de munca la altul se efectueaza in loturi mici.
Poate sa apare trei cazuri:

1. Operatia urmatoare are o durata

mai mare decit cea anterioara.
2. Operatia urmatoare are o durata
egala cu cea anterioara.
3. Operatia urmatoare are o durata
mai mica decit cea anterioara.
In primul si al doilea caz prelucrarea la operatia urmatoare poate incepe imediat dupa ce
prima piesa a fost prelucrata la operatia anterioara. In al treilea caz, prelucrarea poate incepe
numai dupa ce la operatia anterioara au fost prelucrate atite articole, ca sa fie sufficient, pentru ca
process de productie sa se desfasoare fara intreruperi.
10
 Cai de reducere a duratei ciclului de productie
Prin reducerea c/p se poate mari numarul de cicluri care se pot efectua in aceeasi perioada
de timp, ce asigura cresterea volumului de productie folosind aceleasi capacitati de productie si
aceleasi numar de muncitori.
Exista diferite cai de reducere a duratei c/p.
1. Introducerea tehnicii si tehnologiilor noi, perfectionarea utilajului de productie si
tehnologiilor de fabricatie existente.
2. Inlocuirea proceselor naturale cu procesele artificiale. Eliminarea operatiilor
manuale. Inlocuirea lor cu operatii mecanice sau automatizate.
3. Mecanizarea si automatizarea proceselor de transport, de control si organizarea
executarii lor parallel si concomitent cu procesele de baza.
4. Ridicarea nivelului de organizare a productiei si a muncii (organizarea productiei
in flux, folosirea imbinarilor paralela si mixta, reparatia in zile si schimbuiri nelucratoare,
aprovizionarea si desfacerea).
Structura unui ciclul de producţie: reprezintă totalitatea componentelor acestuia durata
fiecărei componente ponderea ei în durata totală a ciclului de producție este formată din două
elemente principale: perioada de fabricaţie timpul de întreruperi Ciclul de producţie Perioada de
fabricaţie Timpul de întreruperi Ciclu operativ Procese naturale Operaţii auxiliare Interoperaţii
Intreruperi de regim Operaţii tehnologice Lucrari pregătire- încheiere Control calitate Transport
intern Intreruperi datorită lotului Intreruperi de completare Intreruperi de aşteptare Zile
nelucrătoare Schimburi nelucrătoare Structura ciclului de producţie
Ciclul de producţie al unui produs sau al unui lot de produse - perioada de timp din
momentul lansării

1.3 Particularităţile procesului de producţie în diferite ramuri ale industriei

alimentare.

Procesele de fabricare a diferitor produse alimentare prezinta un sir de

particularitati,cunoasterea lor fiind foate importanta pentru organizarea lor eficienta.Aceste
particularitati rezulta atit din caracterul produsului alimentar insusi,destinatia lui, cit si caracterul
materiilor prime,materialelor,modului de prelucrare,folosite pentru fabricarea lui.
1.3.1.1 Intreprinderile multor ramuri ale industriei alimentare,in calitate de materie
prima folosesc produsele agricole de provenienta vegetala( fructe,legume,struguri
etc.) ,recoltarea carora pentru prelucrarea industriala se petrece odata in an in termenele limitate:
11
de la 10 zile pentru anumite soiuri de struguri, pina la 60 zile si mai mult,pentru sfecla de zahar.
Termenul de recoltare pentru anumite tipuri de produse agricole:
Cirese 20.06...10.07
Caise 11.07....05.08
Prune 06.08....15.10
Mere 01.08....15.11
Castraveti 15.07....10.08
Tomate 11.08...25.10
In aceste conditii ,procesele de productie la intreprinderile care prelucreaza aceasta materie
prima nu dureaza tot anul ,ci un sezon, durata caruia depinde de caracterul materiei
prime.Materia prima se altereaza usor , de aceea nu poate fi pastrata un timp indelungat.
In vinificatia primara ,sezonul de prelucrare a strugurilor corespunde cu sezonul recoltarii
si se prelungeste doar 15-20 zile pe an.
In industria sfeclei situatia e alta: sfecla poate fi pastrata un timp indelungat si sezonul
prelucrarii dureaza 110-120 zile,recoltarea ei dureaza 60-70 zile.
II Structura si durata ciclului de productie la fabricarea anumitor produse
alimentare se deosebesc.In industria vinului sint specifice procesele naturale.
Producerea unor articole decurge un timp indelungat,luni si ani (divin,vin maturat de
calitate) , fabricarea altora decurge foarte repede (conserve,piine,zahar) .
Dintre toate ramurileindustriei alimentare ,cele mai indelungate cicluri de producere sint in
vinificatie.Aici durata constituie de la 3 luni pentru vinurile tinere pina la 3 ani si mai
mult,pentru vinurile de calitate superioara 10- 30 ani.
Aceasta se explica prin faptul ca in producerea tuturor produselor vinicole , un rol
important il constituie procesele naturale care au o pondere destul de mare de la 75 % pina la
95,5 % la fabricarea vinurilor de calitate.
Spre deosebire de vinificare,in industria prelucrarii fructelor si legumelor procesele
naturale aproape ca lipsesc, iar ciclul de productie nu dureaza mai mult de 2 – 3 ore.
III Procesul fabricarii produselor vinicole nu e numai indelungat , ci si foarte
complicat, care consta in faze.
Fermentarea alcoolica a mustului de struguri e un proces care formeaza vinul.Astfel prima
faza de viata a vinului este formarea lui..Odata cu stoparea fermentarii ,schimbarile calitative nu
inceteaza .Procesele cu caracter fizic ,chimic,biochimic se prelungesc in vin pina la sfirsitul vietii
lui.
IV Produsele alimentare,dupa componenta lor chimica sint complicate.Ele pot
fi fabricate dintr-un tip de materie prima sau din mai multe.
12
 In industria alimentara, procesul de productie este alcatuit din faze , a caror indeplinire de
regula , este succesiva.
De exemplu : producerea ardeiului umplut incude urmatoarele faze:
 Pregatirea ardeiului,saramurii
 Pregatirea umpluturii
 Pregatirea borcanelor pentru ambalare s.a
V Pornind de la particularitatile procesului de productie din fiecare ramura a industriei
alimentare ,se impune concluzia ca micsorarea ciclului de productie reprezinta o sarcina
economica importanta a fiecarei intreprinderi,realizarea careia va asigura micsorarea costului si
sporirea calitatii produsului.

13
 Capitolul 2 Caracteristica tehnico –economica a intreprinderii si
analiza procesului de productie
2.1. Poziţia întreprinderii în ramură şi benchmarking.
Benchmarkingul este o tehnica de analiza ce permite identificarea celor mai inalte
standarte de excelenta a produselor, serviciilor sau proceselor si compararea lor cu altele,care de
regula, sunt numite „cele mai bune practici”. Benchmarkingul este una din tehnicile cele mai
populare si nu se refera doar la colectarea datelor, dar si la determinarea pozitiei companiei fata
de concurenta.Ea este utilizata in mai multe industrii, atit in cele pproducatoare de bunuri cit si in
cele prestatoare de servicii. Este, de asemenea, o metoda de identificare a noilor idei si a noilor
metode de imbunatatire aproceselor in deosebi a capacitatii de satisfacere a asteptarii
consumatorilor. Obiectivul de baza al utilizarii benchmarkingului este imbunatatirea procesului
care satisface nesesitatile consumatorilor.
Prin intermediul benchmarkingului întreprinderea SRL „Sălcuța” se raliază celor mai buni
din industrie şi încearcă să urmeze stilul şi procesele acestora. Aceasta îi permite întreprinderii să
determine ce pot face ea, ca să fie mai bună. Decizia de a iniţia procedura de benchmarking este
valoroasă, deoarece permite întreprinderilor să descopere idei noi privitoare la procesele
tehnologice, activităţile şi riscurile pe care le comportă.
Pentru ca benchmarkingul să aducă rezultate pozitive, întreprinderea trebuie să decidă ce
vrea să evalueze. Există patru tipuri diferite de benchmarking: intern, concurenţial, funcţional
sau industrial şi generic sau al proceselor.
Benchmarkingul intern constă în evaluarea operaţiunilor interne. Este una din formele
cele mai simple, din moment ce întreprinderea are funcţii similare în cadrul unităţii sale.
Determinarea standardelor interne de performanţă reprezintă scopul de bază al benchmarkingului
intern. Aceasta permite diseminarea unei multitudini de informaţii. Beneficiile percepute imediat
constă în identificarea celor mai bune proceduri interne şi în transferarea lor spre alte
componente ale organizaţiei. Chiar dacă nu sunt utilizate mai târziu pentru efectuarea
benchmarkingului extern, companiile ce implementează acest tip pot obţine estimări interne ale
activităţilor întreprinderii.
Benchmarkingul concurenţial este un tip aplicat concurenţilor direcţi. Scopul de bază al
acestuia este compararea companiilor de pe aceeaşi piaţă, care produc aceeaşi gamă de produse
ce concurează între ele, sau oferă aceleaşi servicii sau au aceleaşi procedee de lucru. Cu
14
respectarea anumitor condiţii ale concurenţilor, informaţiile necesare pot fi uşor obţinute, iar cele
ce ţin de domeniul public sunt cele mai accesibile.
Benchmarkingul funcţional sau industrial constă în compararea cu liderii industriei sau cu
cele mai bune operaţiuni funcţionale ale unor companii. în acest caz, partenerii de comparaţie
sunt întreprinderile ce deţin aceleaşi caracteristici tehnologice sau de piaţă. De asemenea, ei se
bazează pe aceleaşi funcţii specifice. Pornind de la faptul că ei sunt concurenţi direcţi, obţinerea
informaţiei este mai uşoară, partenerii contribuind la efectuarea analizei date. Dezavantajul
constă în compararea cu concurenţii depăşiţi sau cu care, deja, s-a făcut comparaţia de multe ori.
Un asemenea benchmarking este static şi nu orientează strategic.
Benchmarkingul proceselor sau benchmarkingul generic se axează pe cele mai bune
procese de muncă. In acest caz, sunt scoase în evidenţă anumite proceduri sau funcţii ale
companiilor. Acest tip de benchmarking poate fi aplicat diverselor organizaţii. Cu toate că poate
fi extrem de eficient, este greu de implementat. Benchmarkingul generic necesită o
conceptualizare largă a tuturor proceselor, şi o înţelegere exactă a procedurilor.
Pentru întreprinderea SRL „Sălcuța” este caracteristic benchmarkingul intern, deoarece
implică măsurarea şi compararea practicilor similare între diferite secţii ale ei, creînd un mediu
de comunicare bidirecţional şi conduce la depăşirea oricărei probleme de confidenţialitate şi
încredere.
Benchmarkingul este un proces foarte structural care include câteva etape care trebuie
parcurse. Aceste etape sunt, deseori, formulate în algoritmi structuraţi, dar modelul nu trebuie să
complice ideea simplă a benchmarkingului. Majoritatea modelelor de benchmarking includ
următoarele etape:
I. Planificarea. Intr-o primă etapă, se identifică scopurile strategice ale
func¬ţiei, activităţii sau procesului ce va fi supus benchmarkingului. Deseori, informaţia poate fi
primită la o examinare mai atentă a misiunii companiei, care încorporează obiectivele de bază. Mai apoi,
va fi selectat procesul care va fi evaluat, fapt ce presupune identificarea diverselor produse fabricate de
compania cu care se face com¬paraţia şi chestionarea propriilor angajaţi, dacă utilizarea proceselor
selectate va duce la rezultate pozitive în companie. In continuare, se vor identifica necesităţile
consumatorilor. In final, se vor identifica indicatorii de performanţă, care vor determina cheia succesului,
deoarece anume aceşti factori sunt cei care asigură atingerea unui nivel de business de succes.
II. Formarea echipei ce va efectua benchmarkingul. Membrii echipei trebuie
să fie reprezentanţi ai diferitelor compartimente ale organizaţiei. Ei trebuie să fie cooperanţi şi
sociabili pentru a obţine cele mai bune rezultate posibile. In baza listei de indicatori selectaţi
pentru benchmarking, se va efectua măsurarea propriilor performanţe. Acest lucru îi va permite
echipei să intre mai bine în esenţa proceselor companiei şi a indicatorilor de performanţă.

15
 III. Identificarea companiilor cu cele mai bune practici şi colectarea datelor.
În această etapă, are loc colectarea informaţiei despre companiile cu cele mai bune practici şi a
datelor despre performanţele lor. Un atare pas îi va permite companiei să înţeleagă, pe deplin,
gradul posibil de îmbunătăţiri ce poate fi realizat. Un factor important este vizitarea companiilor
cu cele mai bune practici, dacă e posibil, deoarece permite o înţelegere mai bună a proceselor.
IV. Analiza datelor colectate şi compararea cu datele proprii. în aşa mod are
loc poziţionarea întreprinderii în comparații cu „cele mai bune practici". Această etapă are ca
scop identificarea diferenţelor de performanţă şi determinarea cauzelor acestora.
V. Determinarea programului şi a etapelor de îmbunătăţire a indicatorilor de
activitate a companiei. Se vor determina măsurile ce trebuie luate pentru atingerea celor mai
bune performanţe înregistrate. Este importantă nu numai determinarea măsurilor ce trebuie luate,
ci şi modul în acestea ar trebui implementate. Pe parcursul monitorizării, programul de
îmbunătăţire poate fi actualizat, în funcţie de mediu.
Benchmarkingul, fiind o tehnică foarte eficientă, întâmpină şi anumite limite:
1. Concentrarea se face pe date, şi nu pe procesul care a permis
acumularea acestor date;
2. Gradul de percepere a clienţilor;
3. Rezistenţă din partea angajaţilor;
4. Benchmarkingul este foarte scump.
2.2. Caracteristica generală a întreprinderii.
Istoria fabricii de vin S.R.L. „Sălcuţa” începe odată cu istoria satului Sălcuţa, situat în
zona de sud- vest a Moldovei, unde poama are o mare importanţă în industrie.. Acolo în anii
1970 sau început lucrării de construcţie noi a fabricii de vin care afost dată în exploatare în
septebrie 1973. După trecerea R.Moldova la relaţiile de piaţă a apărut necesitatea privatizării
fabricii, cu acest scop pe 3 aprilie 1995 sa format propria asociaţia Moldo-Belgiană „Sălcuţa”
S.R.L. instalarea
capitalului a fost format în prezenţa participării companiei Belgiene „SPAREX” S.A.
„Sălcuţa S.R.L.” zilnic mărea tempul producerii . În anul 2000 au fost realizate 3 mln.
sticle, în 2020- 5 mln. sticle,în 2021 - 6,8mln. sticle, în 2022- 8,1 mln. sticle dar odata cu
embargoul pus de Rusia tempul a scazut brusc.
În planul viitoarelor dezvoltări fabrica prevede:
 Introducerea noilor tehnologii;
 Mărirea puterii prelucrării strugurilor şi extragerea materialelor vinicole;
 Mărirea teritoriilor şi sădirea viilor cu inca 400ha;
 Introducerea producerii coniacului;
16
  Încheierea construcţiei serei pentru creşterea puieţilor de viţă de vie;
 Producerea spirtului etilic şi divinuri;
Deci pentru a obtine un produs de calitate este necesar de avut utilaj modern ,specialisti
in domeniu ,muncitori competenti si o supraveghere a intregului process de producere.
„Sălcuţa” S.R.L. in prezent pentru obtinerea vinurilor albe utilizeaza utilaj modern de la
producatori cu renume;
- bunchere – Fabri- Inox
- zdrobitoare-Tehno-Food Group
- prese- Tehno-Food Group
- schimbator de caldura – Padovan
- vase p/u fermentare – Fabri
- pompe- Velo
e.t.c.,muncitorii sint calificati cu multa experienta de lucru , controlul procesului de
productie este la nivel ,dar intotdeauna este loc pentru mai bine iar prezentul proiect prevede
analiza si modernizarea tehnologiei de producere, deci se va încerca găsirea soluţiilor pentru a
ameliora procesul tehnologic, se va încerca utilizarea utilajului mai performant pentru a obtine
un produs care sa corespunda tuturor normelor si cerintelor potentialilor clienti,majorarea
vinzarilor,si ca in orice afacere obtinerea unui profit maxim.

17
 Examinând schema de mai sus putem vedea că toate lucrările în fabrică sunt gestionate de
către şeful de producţie, care se implică în orice activitate. În acelaşi timp vedem că sunt câteva
secţii care la rândul lor sunt dirijate de şefi de secţie, cum ar fi şef secţia îmbuteliere, şef secţia
vinificare, şef secţia mecanică, etc. Ceea ce ţine nemijlocit de producerea vinului este întru totul
organizat de tehnologul şef al întreprinderii. Iar având în vedere că întreprinderea are o linie de
îmbuteliere este foarte important să se lucreze în domeniul marketingului, mai ales că o mare
parte a producţia se exportă în statele membre a CSI.
Sala de degustaţii la fel un spaţiu important în cadrul întreprinderii pentru ca delegaţiile sau
oaspeţii veniţi din alte colţuri ale ţării sau de peste hotarele acesteia să poată aprecia din punct de
vedere organoleptic vinurile produse.
Directorul general are o funcţie mai redusă fiindcă acesta se implica în problemele de rang
economic sau în acele de un nivel mai global şi care necesită o atenţie sporită.
Cantitatea cea mai mare de struguri fabrica o prelucrează de pe propriile plantaţii de vii.
Dar fabrica mai are încheiate contracte în urma cărora fermieri atat din raionul Causeni, cat
si din localităţile raioanelor Nisporeni, Hancesti, Ştefan-Voda îşi potJivra strugurii la această
întreprindere.
Material saditor viticol se produce cu implimentarea "Salcuta" SRL garantează puritatea
soiului,categoriei biologice si corespunderea calităţii in conformitate cu prevederile standardelor
in vigoare, pentru realizare se propune material saditor viticol de soiurile: Cabernet-Savignon
Chardonnay Merlot Pinot Noir Sauvignon Berlandieri x Riparia SO-4 Berlandieri x Riparia
Kober 5 BB Consultaţia de rigoare o puteţi obţine de la specialiştii societăţii.Butaşii obţinuţi
-Cabernet, Merlo, Şardone, Sauvignon. Aici as menţiona ca una din direcţiile principale de
activitate a întreprinderii este ca in anii apropiaţi sa treacă complet la aprovizionarea cu struguri
de calitate inalta si de sorturi de vita-de-vie devirusate de pe plantaţiile proprii, cat si de la
producătorii particulari. Si aceasta va da posibilitatea de a menţine mereu la cel mai inalt nivel in
ceea ce priveşte calitatea producţiei.
Organizatorii în exportarea producţiei finite sunt in căutarea a noi pieţe de desfacere in
occident.Actualmente Fabrica de Vin „Sălcuţa SRL" produce peste 50 de soiuri de vin de o
calitate înaltă. Principala piaţă de desfacere sînt ţările din CSI, Ţările Baltice. Se -colaborează
destul de fructuos cu România, Suedia, Germania, SUA, Canada.Pentru aceasta se dispune de
condiţii optime de muncă, de producţie de o înaltă calitate, de specialişti calificaţi. Ne dăm destul
de bine seama că în condiţiile economiei de piaţă există o anumită concurenţă. Ca să poţi ţine
piept, trebuie să fii mereu în mişcare, să cauţi noi pieţe de desfacere, parteneri de colaborare. Dar
principalul - să propui producţie de calitate înaltă. Deci, în primul rînd, e nevoie de utilaj
18
 performant, de specialişti calificaţi, de plantaţii viticole bine îngrijite. Toate acestea necesită
investiţii serioase.Astăzi piaţa externă cere un vin de o calitate superioară. De aceea anual se
investeşte peste 500.000 dolari doar pentru utilaj performant, iar specialiştii îşi îmbogăţesc
experienţa în Noua Zeelandă, Franţa, Italia. Cu asemenea investiţii ne vor permite să cucerim noi
pieţe de desfacere din Europa.
2.3. Analiza indicatorilor tehnico-economici de bază a întreprinderii
Indicatorii tehnico-economici de baza a intreprinderii “Salcuta”S.R.L sint reprezentati in
urmatorul tabel:
% 107,3 88,6 92,9 94,7
INDICATORII Uni 00 ANII
20 201 201 202 2021
tatea de
8 9 0
măsu
ră
1. Venituri din vânzări mii 12 102 126 187 2459
lei 1028 97 84 73 1
Ritmul de creştere faţă de anul de bază % 10 8,5 10,4 15, 20,3
0 5
(2017)
2. Producţia marfă în preţuri curente mii 12 491 375 403 3146
lei 4709 47 15 98 0
Ritmul de creştere faţă de anul de bază % 10 39, 30,0 32, 25,2
0 4 3
(2017)
3. Numărul mediu scriptic pers 142 52 58 67 81
oane
Ritmul de creştere faţă de anul de bază % 10 36, 40,8 47, 57,0
0 6 1
(2017)
4. Productivitatea muncii mii 87 945 646, 602 388,3
lei 8,23 ,13 81 ,95 9
Ritmul de creştere faţă de anul de anul % 10 107 73,0 68, 44,2
de 0 ,6 0
bază (2017)
5. Fondul de salarizare mii 9 100 114 159 1975
lei 981 3 3 1
Ritmul de creştere faţă de anul de bază % 10 10, 11,4 15, 19,7
0 0 9
(2017)
6. Salariul mediu lunar la un angajat lei 5 160 164 197 2031
857 7,3 2,24 8,8
Ritmul de creştere faţă de anul de bază % 10 27, 28,0 33, 34,6
0 4 7
(2017)
7. Costul vânzărilor mii 96 881 897 139 1859
lei 612 5 4 17 2
Ritmul de creştere faţă de anul de bază % 10 9,1 9,2 14, 19,2
0 4
(2017)
8.Cheltuieli totale mii 1065 981 101 155 2056
lei 93 8 17 08 7
Ritmul de creştere faţă de anul de bază % 10 9,2 9,4 14, 19,2
0 5
(2017)
9. Costul la 1 leu venituri din vânzări bani 0, 0,8 0,70 0,7 0,756
798 56 7 41

Ritmul de creştere faţă de anul de bază

(2017)
10. Profitul brut 144 479 2567 3265 4024
ii lei 35
Ritmul de creştere faţă de anul de bază 100 3,3 17,8 22,6 27,9

19
 (2017)
11. Profitul net - - 30.2 - -894.2
ii lei 9770.6 1580.4 489.6
Ritmul de creştere faţă de anul de bază 100 183.8 200.3 194.9 190.8
(2017)
12. Rentabilitatea economică 97, 20,9 33,8 46,5 78,2
1

Din dinamica veniturilor din vinzari comparate cu productia marfa, observam o decadere
brusca si destul de grava in anul 2018 cu mici ridicari pina in 2021, in comparatie cu 2017.
Aceasta problema este din cauza embargoului cu Rusia cind „Salcuta” a livrat in Rusia o
cantitate mare de productie pentru care nu a fost remunerata si de atunci, intreprinderea are
probleme de restabilire.De aceea la semnarea previzorie contractelor de exportarea a productiei
trebuie stabilite din timp toate conditiile: termen, calitate, conditii, suma de bani, avans di suma,
s.a cu o foarte mare atentie

2.4 Analiza structurii procesului de productie dupa destinatia operatiilor

Operatiile care formeaza procesele de producere la intreprinderile industriei alimentare
sint numeroase si se clasifica in dependenta de mai multe criterii.
Un criteriu de clasificare este:divizarea operatiilor dupa destinatia acestora in procesul de
productie.
La intreprinderea “Salcuta” S.R.L. Causeni,operatiile procesului de producere in vinificatia
primara se clasifica conform urmatorului tabel:

Nr. Simbol Operatii Operatii Operatii de Operatii

Crt. Denumirea ope ratiei de baza de control transport de servire
C T S
B
1 Receptionarea *
strugurilor
2 Descarcarea strugurilor *
3 Cintarirea tarei *

4 Indreptarea strugurilor la *
zdrobire
5 Zdrobirea strugurilor *
6 Inlaturarea ciorchinelor *

20
7 Scurgerea ravacului *

8 Presarea bostinei *
 14 Introducerea sol de SO2 *

15 Cleirea mustului cu *
bentonita
16 Limpezirea mustului *

17 Fementarea mustului cu *
LSA
18 Postfermentarea si *
formarea vinului materie
prima
19 Decantarea de pe drojdie *
a vinului materi prima
20 Pastrarea vinului materie *
prima pina la 01.01
21 Vehicularea vinului la *
tratare

La prezentarea structurii de productie a procesului de fabricare a vinului materie prima

“Salcuta”
S.R.L Causeni, operatiile sint prezentate cu ajutorul simbolurilor .

Operatii: Simbo Nr. Numarul de operatii Ponderea

lul total operatii dupa destinatie din totalul de
operatii,%
De baza 11 52,38

Auxiliare 21 5 23,80
de
control
Auxiliare 4 19,04
de
transport
Auxiliare 1 4,7
de
servire

21
 Numarul operatiilor auxiliare totale este egal cu 10,sau 47,62% din numarul total de
operatii. Numarul operatiilor de baza este egal cu 11 sau 52,38% din numarul total de operatii.
structura operatiilor la intreprindeera "Salcuta" S.R.L.

47.62
52.38

2.5 Analiza nivelului de mecanizare a procesului de productie

Operatiile procesului de productie se pot clasifica si dupa un alt criteriu si anume dupa
metoda de efectuare in:
✓ Operatii mecanice
✓ Operatii manual
✓ Operatii manual-mecanizate
Acest criteriu de clasificare permite de a stabili nivelul de mecanizare Nm al procesului de
productie.
Construim un tabel generalizator.

Operatii Nr total Nr.operatiil Ponderea dintotal

or dupa metodaoperatii,%
de
efectuare
Manuale -

22
 Manual- 8 38,1
mecanizate 21
Mecanizate 13 61,9

structura operatiilor la intreprinderea "Salcuta" S.R.L

38.1

operatii manual- mecanizate

61.9
operatii mecanizate

Calculam nivelul de mecanizare:

Nm=Om/(Om+Omn)*100%=13/21*100%=61,9

Conform datelor din acest tabel obsevam ca nivelul de mecanizare al procesului de

productie la intreprinderea “Salcuta” S.R.L. constituie 61,9, ceea ce denota faptul ca procesul de
fabricare a vinului este aproape total mecanizat.
Numarul operatiilor mecanizate este egal cu 13,iar cel al operatiilor manual-mecanizate-8.
Operatia de inspectare nu poate fi total mecanizata,deoarece este necesara contributia omului in
selectarea exemplarelor neadecvate,intrucit nu exista o masina de acest gen.
2.6 Analiza duratei ciclului de productie

La orice intreprindere procesul de productie decurge in timp ,adica este nevoie de un

anumit interval de timp pentru a transforma materia prima in produs finit.Acest interval de timp
este repartizat pe cicluri, durata ciclului de productie se masoara in unitati de timp(ore, zile) sis
estabileste sau pe o unitate de productie, sau pe un lot de productie
23
 Insa pentru stabilirea duratei ciclului de productie este necesara cunoasterea structurii lui.
Ciclul de productie la intreprinderea “Salcuta”, precum si la alte intreprinderii este compus din:

Timpul intreruperilor Tc=Tm+Ti=Tb+Ta+Tir+Tin

impul proceselor de munca la intreprinderea “Salcuta”, Causeni ocupa cea mai mare
pondere in structura ciclului de productie,durata acestuia incluzind:duratele procesului
tehnologic cit si durata operatiunilor de pregatire si incheiere.
Perioada de intreruperi include:
I intreruperi reglementate
✓ In cadrul schimbului,intre operatii
✓ Conditionate de specificul procesului tehnologic
II Intreruperi nereglementate
✓ Stopari de utilaj
✓ Lacune in organizarea tehnico-materiala
✓ Deservirea producerii
2.7.Analiza tehnologiilor de producţie şi tehnicii utilizate în întreprindere
Desfasurarea in mod ritmic a activitatii de productie a unei intreprinderi industrial necesita,
conditie de baza, un utilaj ce se afla intr-o stare buna de functionare si cu o productivitate cit mai
mare. Acest lucru este influentat de faptul ca in procesul folosirii lui productive, mijloacele fixe
si utilajul de roductie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice si morale. Ca urmare
a uzurii fizice a utilajului de productie are loc un process de pierdere treptata a valorii de
imbunatatire si in cele din urma, o pierdere a capacitattii lui de a satisface o necessitate
sociala, ducind in final, in felul acesta , la pierderea valorii lui. Uzura fizica a utilajului de
productie, in conditiile folosirii utilajului in procesul de productie, eset insotita de transferarea
valorii asupra produselor create si recuperarea ei continua prin desfacerea acestora la diferiti
beneficiary.
Specificaţia utilajului tehnologic şi recipientelor

24
 Denu Tipul şi Uzina Productivita
marca tea
mirea producătoare
, volumul
utilajului,
recipientelor
1 2 3 5
Buncăr TMCI Italia 20 t/h
PADOVAN
Zdrobitor- S-250 Italia 20t/h
Padovan
desciorchinător cu
valţuri
Dozator AQUA Italia 50l/h
Pompă SP 24 FTF Italia 25m3/h
elicoidală
Rezervor TMCI Italia 5000dal
PADOVAN
Europresa TMCI Italia 24 t/h
orizontala PADOVAN
pneumatica EP
1200
Pompă VELO Italia Q=25m3/h
centrifugală

Dozator de sulf 75-100gml

2.8. Analiza SWOT Punctele forte:

➢ Plantațiile proprii de vii care permite producerea vinului de calitate.
➢ Utilizarea tehnologiilor clasice.
➢ Utilajul modern și posibilitatea de monitorizare automată a proceselor tehnologice.
➢ Amplasarea economico geografica favorabilă.
➢ Personal înalt calificat.
➢ Capacitatea de producție înaltă.
➢ Multi clienți aparținind la diferite piețe.
➢ Condiții de lucru relativ bune pentru tehnologi.
Punctele slabe:
➢ Lipsa planului de strategie a intreprinderii.
➢ Lipsa cunostinților în domeniul afacerilor.
➢ Cea mai mare parte a vinzarilor este orientata pe piața rusească
➢ Absența vînzărilor pe piața locală.

25
 ➢ Comercializarea vinului în vrag.
➢ Absența standartelor de calitate ISO 9001, 2200.
➢ Plata unor dobînzi ridicate.
➢ Datorii fața de furnizori.
➢ Organizarea nechibzuită a muncii.
➢ Nivelul scăzut de utilizare a capacității.
➢ Media de virsta a lucrătorilor este ridicata.
➢ Absența compartimentului de marketing.

Oportunități:
➢ Schimbări favorabile în regimul vamal în ţările vecine - o oportunitate de a
dezvolta pieţele
existente şi introducerea altor noi.
➢ Cu implimentarea noilor standarte de calitate apare posibilitatea extinderii peței de
desfacere.
➢ Rusia va deschide un nou post pentru producţia vinicolă din Moldova
➢ Îmbunătăţirea accesului la sistemele de informaţii. Acest lucru va permite
companiei să adune
informaţii despre pieţele externe şi interne, concurenţii, clienţii, de stabilire a preţurilor,
ş.a.
➢ Guvernul intenţionează să instituie un Fond de promovare a exporturilor de vinuri
moldoveneşti,
finanțat din buget.
➢ Accesarea de catre guvern a unui credit oferit de Banca Europeană de Investiţii, în
mărime de 75
milioane de euro, care va permite producătorilor să-şi procure echipament performant.
➢ Scoaterea accizelor la produsele vinicole si must pe perioada anului 2022.
➢ Creșterea cererii vinurilor moldovenești pe piața chineză.
Amenințări externe:
➢ Interzicerea vînzarilor de alcool în locurile publice și de agrement de la 22:00-9:00.
➢ Apariția noilor concurenți pe piață.
➢ Reduceria capacității de cumpărare a populației.
➢ Înrăuțățirea stării financiare ale organizațiilor importatoare.
➢ Introducerea unui embargo din partea țărilor importatoare.
➢ Consolidarea politicilor protecţioniste pe pieţele de export externe.
26
➢ Instabilitatea economica a Moldovei și țărilor din CSI.
➢ Creșterea presiunii fiscale.
➢ Pierderea încrederii cumpăratorului.
➢ Promovarea berei,vodka.

27
➢ Producerea vinului de casă.

28
 Capitolul III. Planul de măsuri pentru perfecţionarea organizării procesului de
producţie şi reducerea duratei ciclului de producţie la întreprindere
3.1.Măsuri de introducere a tehnicii noi şi tehnologiilor de producţie performante în
procesul de producţie a întreprinderii.

Avind in vedere ca, la orce intreprindere, in orce domeniu tehnologiile si tehnicile noi duc
intreprinderea la prosperare, trebuie de luat in consideratie ca la “Salcuta” S.R.L. ar fi foarte bine
venita o innoire a utilajului si a lu calificatlupersona pentru a asigura:
- Sporirea productivitatii;
- Micsorarea cheltuielilor pentru remunerarea bratelor de munca prin ridicarea
numaului de utilaje;
- Realizarea productiei in termenii stabiliti fara intirzieri neprevazute din cauza
utilajului invechit;
- Obtinerea productiei de buna calitate.
Aceste lucruri ar fi posibile doar prin inlocuirea utilajului invechit cu utilaj
Inlocuirea desciorchinatorului vechi de la intreprindere cu capacitatea de 20t/h cu
desciorchinatorul cu pompa ARNO cu capacitatea de 40t/h micsoram de 2 ori timpul pierdut
pentru desciorchinare

Desciorchinator cu pompa - ARNO 15 Smalto

Inlocuirea rezervoarelor invechite de poliester de 2000 dal cu rezervoare noi din inox cu
capacitatea de 5 si/sau 10 mii dal cu capac culisant care tin permanent rezervorul plin, pastrand
vinul proaspat ca in sticla fara sa oxideze, ocupa mai putin loc si pastreaza calitatea produsului

3.2 Masuri de perfectionare a organizarii procesului de productie si reducerii ciclului

de productie
Observind, din cele descrise in capitolele de mai sus ca, intreprinderea “Salcuta” intimpina
oarecare probleme in procesul de productie, as putea propune masuri de perfectionare a
organizarii procesului de productie si a reducerii duratei ciclului de
productie deoarece de acesta depend multi indicatori economici ai activitatii intreprinderii,
de ex:
29
 - capacitatea de productie;
-productivitatea muncii;
-calitatea;
-volumul de productie;
-costul productiei s.a.
Durata mare a ciclului de productie duce la:
-calitate joasa a produsului;
- Productivitate joasa a muncii;
-Cost de productie mare s.a.
Intrucit durata procesului de productie, indiferent de intreprinderea unde se executa ,
implica reproducerea sistematica a tuturor factorilor de productie:
 Forta de munca
 Mijloacele de munca
 Obiectele de munca
Este absolut necesar de a implementa anumite schimbari asupra acestora.
Forta de munca in intreprinderea „Salcuta” este mai mult de virsta mai inaintata ceea ce
demonstreaza faptul ca ele au nevoie de instruire in folosirea utilajului nou, iar instruierea necesita
cheltuieli suportate de intreprindere, de asemenea nu cunosc si noile tehnici in procesul de
productie.Pentru rezolvarea acestor probleme propun urmatoarele masuri
1) Angajarea personalului calificat cu virste nu mai mari de 35-40 de ani;
2) Motivarea materiala a angajatilor in vederea cresterii productivitatii muncii;
3) Crearea conditiilor mai bune de munca fapt ce ar stimula angajatii sa lucreze mai
productiv; 4)Normarea muncii;
5)Marirea salariului si ridicarea pe scara ierarhica a personalului dupa un anumit
termen de experienta, care da un imbold angajatilor de munca exemplara.
Insa, durata mare a unui ciclu de producere este influientata direct si de utilajul folosit in
procesul de productie.
Masuri propuse :
 Inlocuirea unor aparate vechi cu o capacitate joasa de producere cu altele noi
Aceasta inlocuire ar permite imbunatatirea parametrilor tehnico-functionali ai liniei de
producere, ar reduce consumul de energie electrica, ar ridica gradul de siguranta, ar mari viteza de
lucru, ar mari productivitatea muncii mic si desigur ar micsora durata ciclului de productie.
Mentinerea fondurilor fixe intr-o capacitate mai buna de functionare
Mentinerea fondurilor fixe intr-o capacitate mai buna de functionare ,ingrijirea lor mai
minutioasa, efectuarea unor reparatii mai calitative ar determina o siguranta mai mare in ceea ce
30
priveste aparitia stoparilor de utilaj.

 Implimentarea sistemului planificat de reparatie si profilaxie RPP

Implimentarea RPP ar permite evitarea avariilor , uzarea inainte de timp a utilajului si
mentinerea lui intr-o buna stare tehnica. Sistemul RPP bazat pe metoda reparatiei periodice
prevede o succedare anumita a examinarilor, reparatiilor de gr.I si II si capitale ,fapt ce ar garanta
o inalta siguranta a unei bune functionari a utilajului pe parcursul perioadei de lucru.
Acest sistem cuprinde 3 etape:
1. pregatirea tehnica si organizatorica pentru RPP ;
La etapa tehnica se vor indeplini urmatoarele lucrari:
a. se vor intocmi fisele tehnice pentru tot utilajul, in care vor fi indicate caracteristicile
tehnice ale utilajului, structura ciclului de productie, periodicitatea lucrarilor de reparatie, avariile
si reparatiile realizate;
b. se va elabora registrul de defecte pentru fiecare utilaj, pe baza caruia se va determina
volumul de lucrari ;
c. se vor intocmi specificatiile pentru piese de schimb petru fiecare utilaj .
La etapa organizatorica se vor indeplini urmatoarele:
a. se va elabora nomenclatura pieselor , se va stabili normele de rezerva a pieselor de
schimb, se vor procura piesele stabilite
b. se va elabora un plan de asigurare cu materialele necesare pentru reparatia si
exploatarea utilajului , indicind necesitatile de materiale pe trimestre si sursele de asigurare cu
ele ;
c. se va elabora fisele individuale pentru fiecare utilaj .
2. elaborarea planului de reparatie a utilajului ;
La aceasta etapa , sectia mecanica impreuna cu alte servicii ale intreprinderii,
va indeplini urmatoarele lucrari :
-va elabora graficul anual de reparatie a utilajului, prezentarea lui pe luni ;
-va calcula volumul de lucrari de reparatii pe sectii si intreprindere ;
-va calcula numarul de muncitori reparatori .
In graficul anual, se va indica tipul si numarul de reparatii si examinari pentru fiecare unitate
de utilaj , termenul lor de realizare si volumul de lucrari sumare pentru toate tipurile de lucrari .
Semnarea previzorie a contractelor cu furnizorii de materie prima ,stipulind in el toate
momentele necesare legate atit de conditiile de livrare,termenul,calitatea,volumul de materie
prima conform balantei , precum si responsabilitatile material a partilor in cazul eventualelor
litigii.Aceleasi reguli si in semnarea contractelor de realizarea productiei atit extern cit si
31
intern.

32
 Concluzii:

Proiectul dat este prevazut pentru studierea procesului de productie la intreprinderea

“Salcuta”
S.R.L. Causeni. Astfel in proiect in acest scop au fost analizate urmatoarele
neajunsuri ale intreprinderii in organizarea procesului de productie:
- nivelul de mecanizare a intreprinderii;
- durata ciclului de producer;
-principalii indicatori ai intreprinderii.
In baza detectarii acestor probleme am propus urmatoarele masuri de solutionare:
-inlocuirea utilajului invechit cu cel nou;
-personal calificat;
-mariri de salarii s.a.
Urmarind si respectind aceste masuri intreprinderea ar atinge apogeuri importante pe
piata de desfacere si intre intreprinderile de vinificatie

33
 Bibliografie:
1. Badea, F. „ Managementul producţiei”, Editura Economică, Bucureşti, 2017.
2. Bugaian, L. “Managementul producţiei la întreprinderile industriei alimentare” ,
Chişinău 2020.
3. Roşca, P. “Economia întreprinderii”, ULIM, Chişinău 2004.
4. Sîrghi, C., Zironi, R. “Aspecte inovative ale enologiei moderne” Editura Sigma, 1994.
5. Anuarul statistic al Republicii Moldova. 2002/ Chişinău, 2002, p. 263-264.
6. “Programul restabilirii şi dezvoltării viticulturii şi industriei vinicole pe anii 2002-
2020”.
7. “Conferinţa Tehnico-Ştiinţifică a Colaboratorilor, Doctoranzilor şi Studenţilor”,
Volumul II,
UTM, Chişinău 2021.
8. http://sursa.md/product_info.php?products_id=814
9. http://www.svedu.ro/curs/ei/c8.html

34