Cuprins :

Pag.

Introducere

Capitolul I. Conceptul de proces de producţie în întreprinderile industriei

alimentare….5

1.1.Noţiunea şi structura procesului de producţie

1.2.Ciclul de producţie şi căile de micşorare a duratei lui

1.3.Particularităţile procesului de producţie în diferite ramuri ale industriei alimentare

Capitol II. Caracteristica tehnico-economică a întreprinderii şi analiza procesului de

producţie………………………………………………………………………………………20

2.1.Poziţia întreprinderii în ramură şi benchmarking

2.2.Caracteristica generală a întreprinderii

2.3.Analiza indicatorilor tehnico-economici de bază a întreprinderii

2.4.Analiza structurii procesului de producţie după destinaţia operaţiilor

2.5.Analiza nivelului de mecanizare şi automatizare a procesului de producţie

2.6.Analiza duratei ciclului de producţie

2.7.Analiza tehnologiilor de producţie şi tehnicii utilizate în întreprindere

2.8.Analiza SWOT

Capitolul III. Planul de măsuri pentru perfecţionarea organizării procesului de

producţie şi reducerea duratei ciclului de producţie la întreprindere

3.1.Măsuri de introducere a tehnicii noi şi tehnologiilor de producţie performante în

procesul de producţie a întreprinderii

1
 3.2.Măsuri de perfecţionare a organizării procesului de producţie şi reducerii ciclului de
producţie

3.3.Calculul eficienţei economice a măsurilor propuse

Concluzii

Bibliografie

2
 INTRODUCERE

In Moldova vinul se produce din cele mai stravechi timpuri. Forma vitei de vie a fost
cunoscuta pe acest spatiu cu sapte mii de ani in urma.In Perioada antica dupa cum arata
sapaturile arheologice efectuate pe teritoriul RM, cu aproximativ 2500 de ani in urma colonistii
greci au familiarizat populatia bastinasa cu procedeele folosite de ei in vinificatie, aceasta fiind
una dintre ramurile-cheie ale economiei statului elen antic. Atunci pe meleagurile noastre a
inceput ,,la scara industriala" producerea de vinuri.

Viticultura si vinificatia la etapa actuala

Sectorul vinicol este unul dintre cele mai importante pentru Republica Moldova -
producator traditional de vinuri, afirmat pe parcursul mai multor ani. Pe seama vinificatiei revine
o patrime din exportul tarii si 9% din Produsul Intern Brut, in ramura sunt antrenate 25% din
resursele de munca industriale. Viile moldovenesti cu suprafata totala de 147 de mii de hectare
ocupa 7,4% din terenurile agricole ale republicii, constituind in acelasi timp 2,3% din totalul pe
glob al spatiilor plantate cu vita-de-vie.

La momentul actual exista perspective de dezvoltare a ramurii vinicole din aspecte

economico-legislativ si tehnologice.

Referitor la prima directie este stricta necesitate de reorganizare sau restructurare a

relatiilor dintre viticultori si vinificatori, care astazi sunt contrarii. Astazi este nevoie de a crea o
noua sistema de cooperare dintre producatorii de struguri, vinificatori si cei care comercializeaza
vinurile pe pietele de Est si Vest. Experienta tarilor europene demonstreaza viabilitatea
structurilor cooperatiste , care unesc intr-un singur organism viticultorii si vinificatorii.
Asemenea experienta este si in Moldova si a fost bazata pe sovhoz-fabricile din a.a.1970-1980 si
a aratat perspectivele si avantajele acestor formatii.

Tot la aceasta directiie se refera si intrebarile legate de sistema de impozitare a productiei

alcoolice, care astazi nu este indreptata spre producatori. Cresterea in fiecare an a impozitelor la
productia alcoolica stopeaza procesele de perfectionare tehnologica si dezvoltarea in intregime a
intreprinderilor vinicole. Schimbarea regulilor de joc legate de exportul productiei vinicole in
Federatia Rusa, face ca biznesul cu vinurile din Moldova sa fie riscant si nu permite patrunderea
investitiilor de peste hotare in ramura vinicola a Moldovei.

3
 O datorie importanta a statului fata de ramura vinicola este lupta cu falsificarea vinurilor si
divinurilor, precum si vinurilor spumante. Astazi activitatea industriei vinicole ilegale aduce
cheltuieli enorme statului si stopeaza in mare masura activitatea intreprinderilor vinicole legale.

Printre prioritatile si perspectivele cu caracter tehnologic pentru dezvoltarea ramurii

vinicole trebuie de mentionat urmatoarele:

1. Restabilirea bazei materiei prime, sadirea soiurilor europene pretioase de struguri si

obtinerea unor recolte de struguri la nivelul de 80-100 chent/ha. Aceasta va permite de a
comercializa strugurii si vinul la preturi convenabile pe pietele de Vest si de Est.

2. Urgenta reutilare tehnologica a intreprinderilor de vinificatie primara. Astazi este

imposibila producerea vinurilor calitative la utilajul invechit produs in a.1970-1980.

3. Cresterea volumelor de producere a vinurilor de calitate superioara si mai ales a

vinurilor cu denumire de origine. Prioritate au vinurile rosii si cele albe cu un grad inalt de alcool
(12-13 % vol.) obtinute din soiuri pure europene.

4. Perfectionarea procedeelor tehnologice si elaborarea unor noi tehnologii de tratare a

vinurilor naturale in scopul asigurarii stabilitatii garantate pe un termen indelungat (2-3 ani) a
vinurilor destinate exportului.

5. Ameliorarea produsului igienic si indicilor de securitate a productiei vinicole finite

conform cerintelor internationale si asigurarea controlului calitatii la toate etapele tehnologice.

6. Valorificarea rationala a produselor secundare vinicole in scopul micsorarii sinecostului

produselor vinicole.

Realizarea acestor directii prioritare va permite dezvoltarea ramurii vinicole, care va

ramine faima Republicii Moldova.

La momentul actual prelucrarea strugurilor se efectueaza la 142 intreprinderi de vinificatie

primara, amplasate geografic in 23 raioane viticole. Capacitatea totala a liniilor de prelucrare a
strugurilor este de peste 2,0 mln. tone. In ultimii ani roada medie globala de struguri in Moldova
este de 300-500 mii tone, fapt ce demonstreaza ca capacitatile de prelucrare sunt folosite la circa
20-25 %. Dar la unele intreprinderi de vinificatie primara in ultimii ani nu s-au prelucrat deloc
struguri.

Industria vitivinicolă în Republica Moldova reprezintă una dintre ramurile principale

ale economiei țării, astfel în 2021 vinurile au reprezentat 6,2% din totalul exporturilor efectuate
de republică. 90 - 95% din tot volumul vinului produs merge la export, constituind astfel o

4
importantă sursă de venit pentru bugetul statului. Viile ocupă o suprafață de 148.500 hectare de
vii, din care 107.800 de hectare sunt folosite pentru producția comercială. Restul de 40.700 de
hectare sunt viile cultivate în sate, pe terenurile de lângă case, folosit pentru a face vin de casă.

Creșterea viței de vie și vinificația pe teritoriul actual al Moldovei a început cu 4 - 5 mii ani
în urmă, când Dacii au descoperit producerea vinului din struguri.

În martie 2006 Rusia a impus un embargou la importul de vinuri din Republica Moldova.
Motivul invocat atunci a fost calitatea proastă a băuturilor alcoolice moldovenești. Embargoul
care a fost valabil aproape doi ani de zile a dus la pierderea de către vinificatorii moldoveni a
accesului la piața rusească a vinului, spre care luau calea circa 80% din băuturile alcoolice
moldovenești. Pagubele directe de pe urma interdicției au fost estimatee la circa 300 milioane de
dolari. Interdicția privind importurile de vinuri a parvenit într-un moment al divergenței de
poziții între Rusia și Republica Moldova privind viitorul Transnistriei. Un an mai
devreme, Duma rusă a cerut o interdicție asupra importurilor de vinuri moldovenești, deoarece
Republica Moldova a fost considerată de a promova politici anti-rusești

Același scenariu la fel cu tentă politică a fost repetat în septembrie 2021 când iarăși a fost
interzis exportul către Moscova de aceasta dată pagubele fiind mai mici după ce producătorii
autohtoni și-au diversificar căile de export spre Belarus, Kazahstan, Ucraina, UE, Asia, et

5
 CAPITOLUL I Conceptul de proces de productie

1.1 Notiunea de proces de producție

Conceptul de proces de productie poate fi definit prin totalitatea actiunilor constiente ale
angajatilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor masini, utilaje sau instalatii asupra
materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transformarii lor în produse,
lucrari sau servicii cu anumita valoare de piata.În cadrul unui proces de productie componenta
principala o constituie procesele de munca iar în anumite ramuri industriale la acestea se adauga
si anumite procese industriale.Tinând seama de aceste componente, conceptul de proces de
productie mai poate fi definit prin totalitatea proceselor de munca si a proceselor naturale ce
concura la obtinerea produselor sau la executia diferitelor lucrari sau servicii

 Criterii de clasificare a elementelor componente ale procesului de

productie

Componentele procesului de productie pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

 în raport cu modul în care participa la executarea diferitelor produse,
lucrari sau servicii în procesul de munca ce constituie principala componenta a unui
proces de productie sunt:
procesele de munca de baza
procesele auxiliare
 procesele de munca de servire
procesele de productie se mai pot clasifica si în raport cu modul este executie, dupa care
sunt:
 procese manual
 procese manual mecanice
procese de aparatura.
în raport cu modul de obtinere a produselor finite din materii prime:
procese de munca directe - atunci când produsul finit se obtine ca urmare a efectuari unor
operatii succesive asupra aceleeasi materii prime;
 procese sintetice - atunci când produsul finit se obtine din mai multe feluri de
materii prime dupa prelucrari succesive;
 procese analitice -când dintr-un singur fel de materii prime se obtine o gama
larga de produse.

6
  în raport cu natura tehnologica a operatiilor efectuate:
- procese chimice,
- procese de schimbare a configuratiei sau formei,
- procese de ansamblu,
- procese de transport.
 în raport cu natura activitatii desfasurate:
- procese de productie propriu-zise formate din diferite operatii tehnologice,
- procese de depozitare sau magazinaj,
- procese de transport.
Diferitele procese si operatii elementare se reunesc într-un anumit mod formând un flux
de productie specific fabricarii diferitelor produse sau executarii diferitelor lucrari sau
servicii.
Fig.1 Componentele procesului de producție

Mişcarea obiectelor de muncă

Controlul tehnico-chimic şi microbiologic

Aprovizionarea
Procesul de producţie de bază Distribuţia

Producerea diferitelor tipuri de energie

Fabricarea şi reparaţia ambalajului

Reparaţia utilajului şi a mijloacelor de transport

Orice întreprindere industrială se organizează cu scopul fabricării producţiei necesare

satisfacerii cerinţelor consumatorilor. Procesul de fabricare a unui produs se numeşte proces de
producţie. Tot procesul de fabricare a producţiei finite, adică de la început până la sfârşit, poate
avea loc nu numai la o întreprindere. Fabricarea multor produse în industria alimentară are loc la
mai multe întreprinderi, în funcţie de nivelul diviziunii muncii (producerea divinului, vinului
spumant etc.). La fiecare întreprindere, are loc un anumit proces de producţie, prin care se

7
înţelege procesul de transformare a materiei prime în produs finit, adică în aşa produs care aici
nu mai poate fi prelucrat. La întreprinderile moderne ale industriei alimentare, procesele de
producţie au devenit destul de complicate. Fiecare întreprindere produce, în volume mari, un
sortiment de producţie diversificat, la fabricarea căreia foloseşte tehnici şi tehnologii moderne,
diferite procese de muncă în combinaţie cu cele naturale, care se efectuează, în mare măsură,
prin intermediul maşinilor, aparatelor, mecanismelor. Se consideră procese de muncă cele în
consecinţa cărora schimbările în produsul prelucrat au loc sub influenţa omului (presarea
strugurilor şi a fructelor, inspectarea materiei prime, pomparea vinului dintr-un recipient în altul
etc.). Se numesc naturale procesele, în decursul cărora obiectele de muncă se supun schimbărilor
fizice sau chimice sub influenţa forţelor naturii. În acest moment, procesul de muncă se opreşte
complet sau parţial (fermentarea, maturizarea vinului, păstrarea vinului după filtrare, uscarea
naturală a fructelor etc.). Pentru organizarea eficientă a procesului de producere a unui produs
sau a altuia, e nevoie să se cunoască structura lui, legităţile generale şi particularităţile
caracteristicii decurgerii lui în timp şi spaţiu. Întregul proces de producţie realizat la
întreprindere constă din procese particulare, care, după destinaţie, se clasifică în procese de bază,
auxiliare, de servire.
 Se consideră de bază procesul fabricării producţiei, care constituie
destinaţia de bază a întreprinderii date. În vinificarea primară – producerea vinului brut,
vinificarea secundară – producerea vinului finit, la uzinele prelucrătoare de legume şi
fructe – producerea conservelor.
 Se numesc auxiliare astfel de procese de producere, în urma cărora se
fabrică diferite tipuri de energie; se produce producţia, ce se foloseşte apoi în procesele
de bază, se efectuează lucrări cu caracter industrial. În condiţiile activităţii de producţie în
industria alimentară, acestea sunt: fabricarea ambalajului; producerea energiei electrice şi
termice, a agentului frigorific; reparaţia utilajului, mijloacelor de transport, ambalajului.
 Se numesc de servire procesele de suport material şi tehnic ale producerii
de bază şi auxiliare. La ele se referă: asigurarea unor subdiviziuni de bază şi auxiliare cu
semifabricate; primirea, păstrarea şi eliberarea materialelor de la depozitele întreprinderii;
mişcarea obiectelor de muncă în interiorul întreprinderii, între secţii, sectoare şi locuri de
muncă.

Componentele procesului de productie:

În activitatea economică a întreprinderii, rolul primordial îl deţine procesul de producţie de
bază, deoarece, în cadrul său, se realizează obiectivul principal al întreprinderii, fabricarea şi
comercializarea produsului sau prestarea serviciului. Totodată, producerea de bază e strâns legată
8
de cea auxiliară şi de servire, fără ele fiind imposibilă înfăptuirea normală a celei dintâi. Deci, la
organizarea procesului de producere, la orice întreprindere, e necesar să se atragă atenţia şi la
producerea de bază şi auxiliară, între ele impunându-se o armonie deplină. Eventuala
disproporţionalitate dintre aceste părţi ale procesului de producţie minimizează eficacitatea
activităţilor întreprinderii. După componenţa obiectelor de muncă folosite, procesele de
producţie pot fi: directe, de sintetice şi analitice. Fabricarea unui produs finit numai dintr-o
singură materie primă se numeşte proces direct (producerea sucurilor din anumite fructe sau
legume, a pastei de tomate). Dacă fabricarea produsului are loc pe calea combinării diferitelor
tipuri de materie primă, atunci acest proces se numeşte sintetic (fabricarea conservelor din
diferite legume, a vinurilor tari). Procesul analitic apare în cazul, când, dintr-un tip de materie
primă, se fabrică diferite produse alimentare (obţinerea din grâu şi cartofi a alcoolului etilic;
drojdiilor, din mere – suc şi magiun, din tomate – suc şi pastă; din tescovină - săruri de vin şi
alcool etc.). Variantele procesului de producere, numite mai sus, influenţează metodele de
organizare şi structura de producţie a întreprinderii. În secţiile şi întreprinderile cu procesul de
producţie direct se formează un şir de sectoare şi locuri de muncă organizate în formă de flux
tehnologic. La întreprinderile cu tip sintetic de producere, se formează câteva sectoare
pregătitoare (de obicei, după numărul tipurilor de materie primă), care lucrează în paralel, ale
căror semifabricate se transmit apoi la sectorul integrator de bază, unde ele se amestecă şi, în
stare de amestec, se supun prelucrării de mai departe. Procesul de producţie analitic presupune
prelucrarea primară a materiei prime iniţiale pe un sector, iar fabricarea producţiei finite – în alte
sectoare, al căror număr depinde de numărul de tipuri de producţie finită.
1.2 Ciclul de producție și căile de micșorare o duratei lui
Procesul de producţie, la orice întreprindere, decurge în timp. Aceasta înseamnă că pentru
transformarea materiei prime în produs finit e nevoie de un anumit interval de timp, care se
numeşte ciclu de producere, care presupune perioada de timp din momentul introducerii materiei
prime în producere şi până la fabricarea produsului finit pentru întreprinderea dată. Procesul de
producţie se termină odată cu transportarea produsului finit la depozit. Prin structura ciclului de
producţie se înţelege totalitatea elementelor componente, precum şi ponderea duratei acestora
faţă de durata totală a ciclului de producţie. Cunoaşterea structurii ciclului de producţie este
necesară pentru stabilirea duratei lui, precum şi pentru identificarea măsurilor tehnice şi
organizatorice ce trebuie întreprinse în scopul reducerii acesteia. Durata ciclului de producţie
reprezintă un element de bază folosit în programarea producţiei în scopul stabilirii termenelor de
începere a procesului de producţie a unui produs sau lot, a elaborării programelor operative de
producţie, a calculului stocului de producţie neterminată, necesarului de mijloace circulante şi
vitezei de rotaţie a acestora, a suprafeţelor încăperilor de depozitare şi de producţie. În unele
9
subramuri ale industriei alimentare, durata ciclului de producţie constituie informaţia, după care
se calculează capacitatea de producţie a întreprinderii. Componenţa ciclului de producţie e
prezentată în tabelul 1

Tabelul nr.1 Componentele ciclului de producere

Timpul de producţie (Tp)
Ciclul de producţie (Tc)
Timpul de Timpul proceselor de muncă Timpul Timpul întreruperilor (Tî)
păstrare a T1 proceselor
obiectelor Timpul Timpul naturale (Tn) Întreruperi Întreruperi
de muncă în proceselor proceselor reglementate nereglementate
stocuri (Ts) de bază (Tb) auxiliare (Ta) (Tîr) (Tînr)

Ciclul de producţie include timpul proceselor de muncă, timpul proceselor naturale şi al

întreruperilor reglementate şi nereglementate. Timpul de muncă are ponderea cea mai mare în
structura ciclului de producţie, durata acestuia cuprinzând atât duratele tehnologice, cât şi durata
operaţiunilor de pregătire-încheiere.
Durata proceselor naturale reprezintă perioada de timp de-a lungul căreia, sub influenţa
condiţiilor naturale, procesul de muncă încetează, procesul de producţie continuă.
Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul de producţie. În
cadrul duratei ciclului de producţie nu se includ toate întreruperile, ci numai acelea care sunt
considerate normale pentru condiţiile respective ale locului de muncă.

În funcţie de cauza care le-a produs, întreruperile reglementate pot fi grupate în:
- întreruperi în cadrul schimbului sau între operaţii;

- în afara schimbului sau de regim;

- condiţionate de specificul procesului tehnologic (odihna vinului, răcirea semifabricatelor

etc.)

Cele nereglementate sunt cauzate de stoparea utilajului, lacune în organizarea asigurării

tehnico-materiale şi a deservirii producerii.

10
 Astfel, durata ciclului de producţie se calculează după formulele:
Tc=Tm+Tn+Tî sau Tc=Tb+Ta+Tn+Tîr+Tînr-Tsup
unde T sup. reprezintă timpul de suprapunere a unor procese de bază cu cele auxiliare.
Durata ciclului de producţie se exprimă în unităţi de timp (ore, zile) şi se stabileşte sau pe o
unitate de producţie (mii dal, mbc etc.), sau pe un lot de producţie.
Prin lot de producţie se înţelege o masă de produs absolut identică, după calităţile fizico-
chimice şi dietetice, fabricată în acelaşi timp, după o schemă tehnologică şi regimuri unice,
având acelaşi volum, ambalaj identic după formă şi finalizare exterioară (un lot de vin
“Cabernet”, un lot de bere “Chişinău”, un lot de mazăre verde ambalat în anumite borcane).
Nu poate fi confundat ciclul de producere cu timpul de producere. Ultimul, de regulă, e
mai mare decât primul şi reprezintă timpul, în decursul căruia obiectele de muncă (în cazul dat,
materia primă) se află în circuitul general de producere. Este cunoscut că mijloacele circulante se
află permanent în circulaţie: un anumit interval de timp se află nemijlocit în procesul de
producţie şi o altul - în sfera de circulaţie. Fiind introduse în circuitul general de producere,
obiectele de muncă mai întâi se află în stocuri, prezentând doar factori de producere, apoi sunt
introduse în procesul de producere. Deci, timpul de producere (Tp) e mai mare decât ciclul de
producere (Tc) cu perioada aflării obiectelor de muncă în stocuri (Ts):
Tp=Ts+Tc
De asemenea, e necesar de deosebit ciclul de fabricare a produsului gata pentru consumul
final şi ciclul de producţie, care decurge la o întreprindere. La multe produse alimentare, aceste
cicluri nu coincid. Ciclul de fabricare a produsului finit e egal cu ciclul de producţie în cazul
când acest produs, de la început până la sfârşit, se petrece la o întreprindere. Dacă, însă, produsul
finit se obţine consecutiv prin transformare la câteva întreprinderi specializate pe anumite faze
tehnologice ale procesului, atunci ciclul de fabricare a produsului pentru consum final este egal
cu suma ciclului de producţie la toate întreprinderile, care iau parte la fabricarea lui, plus timpul
transportării semifabricatului între aceste întreprinderi (ex. producerea vinurilor când prelucrarea
primară a strugurilor are loc la o fabrică, prelucrarea vinului brut la alta şi îmbutelierea la ultima
întreprindere).
De durata ciclului de producţie depind mulţi indicatori economici ai activităţii
întreprinderii: capacitatea de producţie,
 productivitatea muncii
 costul producţiei
 circulaţia mijloacelor circulante
 calitatea şi volumul produselor fabricate

11
 Odată cu lungirea ciclului de producere, toţi aceşti indicatori, într-o măsură mai mare sau
mai mică, se înrăutăţesc şi, din contra, micşorarea lui asigură îmbunătăţirea indicatorilor sus-
numiţi. Din cele spuse, reiese că micşorarea ciclului de producţie reprezintă o sarcină importantă
pentru întreprindere, deoarece ea constituie una din direcţiile sporirii eficienţei întreprinderii. Cu
cât este mai mică durata ciclului de producţie, cu atât vor fi folosite mai raţional resursele
materiale şi umane în întreprindere.
Durata ciclului de producţie depinde de o serie de factori, care influenţează atât mărimea
elementelor structurale ale ciclului de producţie, cât şi perioada de deplasare a obiectelor muncii
de la o operaţie la alta.
Direcţiile majore de micşorare a ciclului de producţie la întreprinderile industriei
alimentare sunt:
 reutilarea tehnică a producerii;

 perfecţionarea organizării muncii în activitate de bază şi auxiliară;

 ridicarea nivelului de organizare a procesului de producţie.

Implementarea tehnicii noi, mai performante, micşorează timpul operaţiilor de bază şi

auxiliare. Folosirea tehnologiilor progresiste, bazate pe ultimele rezultate ştiinţifice şi tehnice,
concomitent cu îmbunătăţirea calităţii produselor alimentare, garantează continuitatea procesului
de producere, ameliorează structura lui, intensifică procesele tehnologice şi chiar naturale,
contribuind la micşorarea ciclului de fabricare. În vinificarea primară, de exemplu, folosirea
extractoarelor speciale în producerea vinurilor de masă roşii, în locul fermentării pe boştină,
reduce durata operaţiei date de la 24 până la 8 ore.
Micşorarea duratei ciclului de producere pe baza perfecţionării organizării muncii se poate
atinge prin:
 micşorarea timpului de pregătire şi încheiere;

 micşorarea sau eliminarea completă a întreprinderilor nereglementate;

 comasarea în timp a anumitor operaţii: de control şi de transport cu cele de bază;

de servire cu cele de bază, şi de transport.

Rezerve mari ale diminuării ciclului de producţie pot fi găsite în perfecţionarea organizării
producerii. Organizarea producerii constă în combinarea în timp şi în spaţiu a trei elemente de
bază, precum mijloacele şi obiectele de muncă, forţa de muncă. Procesul de producere va
decurge normal cu condiţia că toate aceste elemente corespund unul altuia calitativ şi cantitativ.
12
În practica activităţii întreprinderilor industriei alimentare, se aplică diferite direcţii de
perfecţionare a organizării producţiei.
Acestea se ating prin:
 crearea unei proporţionalităţi mai înalte între producerea de bază şi auxiliară, între
secţiile producerii de bază;

 introducerea metodelor de organizare a producerii în flux;

 alegerea unui tip mai raţional de mişcare a obiectelor de muncă la locurile de

muncă.

Proporţionalitatea este corespunderea, după productivitate, a tuturor subdiviziunilor

întreprinderii, unde are loc şi producerea de bază, şi cea auxiliară, cu subdiviziunea de bază, în
raport cu care se stabileşte capacitatea secţiei sau a întreprinderii, în general. Dacă, în
productivitatea anumitor sectoare de producţie şi subdiviziuni ale întreprinderii sau ale secţiei, nu
există devieri, procesul de producţie decurge continuu, fără întreruperi între anumite etape ale
procesului de producţie şi ciclul de producţie va fi mai scurt. Şi invers, orice abatere de la
proporţionalitate duce, inevitabil, la stopări ale obiectelor de muncă pe anumite sectoare sau
locuri de muncă, ceea ce duce la creşterea ciclului de producţie.
Introducerea metodei în flux a organizării producţiei contribuie la micşorarea duratei
întreruperilor, care apar inevitabil între efectuarea operaţiilor conexe în producerea discretă, cu
cât e mai înalt nivelul continuităţii fluxului, cu atât e mai mică suma acestor întreruperi şi invers.
Dacă proporţionalitatea şi producerea în flux asigură, în special, micşorarea timpului
întreruperilor în procesul de producţie, atunci alegerea tipului raţional de mişcare a obiectelor de
muncă la locurile de muncă duce la micşorarea timpului de muncă pentru fabricarea unui lot de
articole.
 Tipurile de mişcare a obiectelor de muncă la locurile de muncă
Se deosebesc trei tipuri de mişcare a obiectelor de muncă: succesiv, paralel şi paralel-succesiv.
Durata ciclului de producţie pentru toate tipurile de mişcare poate fi calculată prin trei metode:
analitică, grafică şi grafico-analitică. În cazul metodei analitice, durata ciclului se calculează după
formule, metoda grafică presupune imaginea procesului de producţie în formă de grafic. Cel mai
frecvent, metoda grafică se foloseşte la fabricarea produselor cu mai multe componente şi la folosirea
tipului paralel-succesiv de mişcare a obiectelor de muncă. Metoda grafico-analitică reprezintă
combinarea primelor două: aici metoda grafică de stabilire a duratei ciclului se completează cu
calcule.

13
  Tipul succesiv de mişcare se caracterizează prin faptul că toate obiectele, care
compun lotul, se transmit la operaţia următoare împreună, iar operaţia începe doar după sfârşitul
prelucrării întregului lot de obiecte la locul de muncă precedent.
Durata ciclului de producţie e egală:
Tc succesiv = tc*n
tc - indică durata ciclului de prelucrare la toate operaţiile a unui obiect din lot;
n – numărul de obiecte din lot.

Presupunem. că avem 6 obiecte în lot , durata ciclului de producere după

metoda succesiva va fi
Fig.2 Tipul succesiv de mișcare a obiectelor de munca

Durata Tcsuc = (2+4+1+4+2+6) x 5 = 95 secunde

Metoda succesivă de îmbinare se foloseşte în condiţiile producţiei individuale sau de serie

mică. Avantajul acestei metode este acela de a permite urmărirea relativ simplă a fabricaţiei
produselor. Dezavantajul folosirii metodei succesive este determinat de:

 durata mare a ciclului tehnologic;

 creşterea volumului de producţie nedeterminată;
 scăderea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante etc.

 Tipul paralel de mişcare se caracterizează prin faptul că fiecare obiect din lot se
transmite la
operaţia următoare imediat după sfârşitul prelucrării lui la operaţia precedentă, fără staţionări.
Fig.3 Tipul paralel de mișcare a obiectelor de munca

14
 Graficul arată că întreg ciclul de fabricare a lotului poate fi divizat în două părţi notate prin
A şi B.
A = tc = t1 + t2 + t3 + t4 + t5 + t6 = 19 sec
B corespunde duratei celei mai lungi operaţii, care, de obicei, se numeşte principală (6 sec.)
înmulţită la numărul de articole din lot fără unu, astfel
B = tpr (n-1) = 6 x 4 = 24 sec.
De aici, rezultă următoarea metodă de calcul
Tc paralel = tc+tm(n-1)
unde:
tm -este durata celei mai mari operaţii.
Tcparal = 19 + 24 = 43 secunde
 Tipul paralel-succesiv de mişcare se caracterizează prin faptul că, la fiecare loc de
muncă, se prelucrează întregul lot de obiecte, iar prelucrarea la următorul începe mai devreme,
decât se termină prelucrarea lotului la locul de muncă precedent. Aici operaţiile conexe, parţial,
se acoperă în timp, în legătură cu faptul că ele se efectuează într-un timp oarecare, în paralel. La
mişcarea paralel-succesivă, momentul începerii fiecărei operaţii se calculează astfel, ca să fie
asigurată continuitatea prelucrării întregului lot la locul de muncă dat.
Pentru stabilirea duratei ciclului de producţie e necesar ca, din durata ciclului calculată
după tipul succesiv de mişcare, să se scadă segmentele de timp, suprapuse în urma efectuării
paralele a operaţiilor conexe:
Tcpar-suc = t1x n + t2x n + t3x n + t4x n + t5x n + t6x n
Tcpar-suc = t1xn+ t2xn – t1(n-1) + t3xn - t3(n-1) + t4xn - t3(n-1) + t5xn - t5(n-1) + t6xn -t5(n-1);
unde:

t1(n-1); t3(n-1); t3(n-1); t5(n-1); t5(n-1) - segmentele de timp suprapuse.

15
 Deschizând parantezele, micşorând şi regrupând formula, vom primi:
Tcpar-suc = t1+t2+t2(n-1)+t3-t3(n-1)+t4+t4(n-1)+t5-t5(n-1)+t6+t6(n-1);
Tcpar-suc = (t1+t2+t3+t4+t5+t6)+[(t2(n-1)+t4(n-1)+t6(n-1)] –[(t3(n-1)+t5(n-1)];
Examinând atent graficul, se poate observa că t1+t2+t3+t4+t5+t6 = tc, operaţiile 2,3,6 –
fiecare din ele este amplasată între două cu o durată mai scurtă, deoarece ele se numesc “mari”,
operaţiile 3 şi 5 – fiecare e amplasată între două mai mari, fapt pentru care se numesc mai
“mici”. Pentru a stabili corect la ce categorie, după clasificarea sus-numită, se referă prima şi
ultima operaţie, la începutul şi sfârşitul ciclului, e introdusă noţiunea de “operaţii nule”. În
exemplul nostru, t1=2 nu se consideră nici mai mică, deoarece se află între 0 şi 4; t6 = 6 (ultima
operaţie) va fi mare, întrucât se află între 2 şi 0.
Formula de calcul al duratei ciclului de producţie organizat prin tipul paralel-succesiv :
Tc succ-paralel = tc+(∑tmr-∑tmc)(n-1)

tmc - suma duratelor operaţiilor mici, prin care se înţelege durata acelei operaţii aflate între
altele două cu o durată mai mare decât cea evaluată.
Tcpar-suc = 19+(4+4-6)-(1x2) x (5-1) = 63 min.
Reprezentarea grafică a acestui tip de mişcare se prezintă în figura 5.5. La elaborarea
graficului, se va ţine cont de premisa: dacă următoarea operaţie este mai mare decât cea
precedentă, se mişcă paralel cu primul obiect de muncă, dacă următoarea operaţie este mai mică
decât cea precedentă se mişcă paralel cu ultimul obiect de muncă.
Fig.4 Tipul succesiv-paralel de mișcare a obiectelor de munca

1 2
2 4
3 1
4 4
5 2
6 6
Tc=63 sec.

Fiecare din tipurile mişcării obiectelor la locurile de muncă, descrise mai sus are avantajele şi
dezavantajele sale.
Avantajul de bază al mişcării succesive constă în simplitatea organizării ei atât din punct de
vedere al planificării mişcării obiectelor, cât şi al încărcării locurilor de muncă: locurile de muncă
aici funcţionează fără întreruperi în limitele prelucrării loturilor.
La dezavantajele acestui tip de mişcare, care micşorează brusc eficienţa producţiei, se referă, în
primul rând, faptul că, din toate tipurile de mişcare, are cea mai mare durată a ciclului de producţie.
16
În al doilea rând, cel mai lung timp de staţionare a obiectelor de muncă la locurile de muncă. La
întreprinderile industriei alimentare, aceste inconveniente duc la micşorarea capacităţii de producere,
încetinirea circulaţiei mijloacelor circulante, creşterea pierderilor şi, în multe cazuri, la înrăutăţirea
calităţii producţiei.

Tabelul nr.2

Timpul Durata Staţionarea Staţionarea

mişcării ciclului, sec. utilajului, sec. interoperaţională a
obiectelor de muncă
A A
unui lotului
obiect în întreg,
mediu, sec.
sec.
Succesiv 95 - 60 300

Paralel 43 68 - -

Paralel- 63 - 44 220
succesiv

Din cauza neajunsurilor, tipul succesiv de mişcare la întreprinderile industriei alimentare se

foloseşte rar, doar la fabricarea produselor lichide (vin, bere, sucuri) şi atunci în etapa prelucrării
şi ambalării. Tehnologia producerii acestor produse cere ca o operaţie tehnologică (cleirea,
prelucrarea cu frig) sau un proces natural (menţinerea pe clei, odihna după filtrare) să se petreacă
asupra întregului lot concomitent.
Timpul paralel de mişcare a obiectelor de muncă este cel mai eficient. După cum arată
datele din tabel, aici e cel mai scurt ciclu de producţie şi nu există staţionări ale obiectelor de
muncă la locurile de muncă. Însă, la operaţiile nesincronizate în timp, sunt inevitabile staţionările
obiectelor la locurile de muncă, care micşorează eficacitatea folosirii utilajului, ceea ce
reprezintă un inconvenient.
Mişcarea paralelă a obiectelor de muncă la locurile de muncă este una din trăsăturile
caracteristice ale metodei în flux de organizare a producţiei, care a căpătat o răspândire largă la
17
întreprinderile industriei alimentare datorită tipurilor de masă şi de serie proprii acestor
întreprinderi. Fabricarea multor produse alimentare se efectuează în flux continuu, unde toate
operaţiile care alcătuiesc procesul de producţie sunt sincronizate, se efectuează în acelaşi timp,
paralel, iar obiectele de muncă de la un loc de muncă se transferă la altul fără a se reţine. Fluxul
continuu e cea mai perfectă formă a tipului paralel de mişcare, care asigură nu numai cel mai
scurt ciclu de fabricare a lotului, dar şi se înlătură staţionarea locurilor de muncă şi staţionarea
produsului prelucrat la anumite locuri de muncă.
În cazul tipului paralel-succesiv de mişcare, ciclul de producţie şi timpul de staţionare
interoperaţională a obiectelor e mai scurt, decât în cazul succesiv, dar e mai mare decât la
mişcarea paralelă. În afară de aceasta, aici se exclud staţionările la locurile de muncă în limitele
aflării la locul de muncă a lotului prelucrat, cu care şi se atinge continuitatea lucrului utilajului.
La neajunsurile acestui tip de mişcare, se referă complexitatea calculelor preliminare, planificării
operative şi administrării desfăşurării procesului de producere. La întreprinderile industriei
alimentare, acest tip de mişcare nu se foloseşte din cauza complexităţii organizării lui.
Durata ciclului de producţie poate fi micşorată prin îmbunătăţirea organizării
aprovizionării materiale şi tehnice a producerii de bază şi auxiliare, din contul micşorării
timpului întreruperilor, care apar în urma neajunsurilor survenite în organizarea deservirii
producerii (deteriorarea utilajului, neajunsul în aprovizionarea cu materie primă, cu materiale
auxiliare, cu ambalaj etc.)
Durata ciclului de producţie se calculează pentru fiecare tip sau grup de produse omogene,
fabricate după o tehnologie omogenă. Date iniţiale pentru aceste calcule sunt:
 schemele şi regimurile tehnologice de producţie;

 productivitatea utilajului, la care are loc procesul de producţie;

 normele de timp (manopera) pentru efectuarea operaţiilor;

 norma duratei proceselor naturale,

 normele pentru întreruperile reglementate în decursul schimbului de muncă, dintre

schimburi şi dintre operaţii.

Toate elementele ciclului de producere – timpul de muncă şi timpul întreruperilor – sunt

stabilite prin diferite metode tehnice de normare.
Pentru produsele alimentare cu multe componente şi produsele cu ciclul de producere
destul de îndelungat, e raţională elaborarea graficelor ce dau o idee concretă despre desfăşurarea
procesului de producţie, în general, şi a duratei lui. Graficele uşurează planificarea operativă şi

18
administrarea procesului de producţie la fabricarea diferitelor loturi de produse şi diferitelor
sisteme de fabricaţie. În cadrul sistemelor avansate de producţie, sistemul de producţie îşi
schimbă modul de a reacţiona la diverse sarcini de fabricaţie în condiţii de eficienţă şi
competitivitate.
Sistemul flexibil de producţie reprezintă o reacţie la cerinţele specifice, dar nu constituie o
soluţie universală aplicabilă în orice condiţii. Sistemele de producţie actuale sunt unei evoluţii
îndelungate şi constituie un mod de răspuns la modificările apărute în mediul economic în care
activează. Un sistem flexibil de producţie este un sistem de fabricaţie capabil să se adapteze la
sarcini de producţie diferite atât sub aspectul formei şi dimensiunilor, cât şi al procesului care
trebuie realizat.
Se consideră că un sistem flexibil de producţie trebuie să aibă următoarele caracteristici:
integrabilitate, adecvare, adaptabilitate, dinamism structural. În practică, nu poate fi vorba de
caracteristici absolute şi doar de anumite grade de integrabilitate sau dinamism structural,
deoarece nu pot fi atinse simultan toate aceste caracteristici.

1.3.Particularităţile procesului de producţie în diferite ramuri ale industriei

alimentare.

Procesele de fabricare a diferitelor produse alimentare, concomitent cu caracteristici

generale, prezintă un şir de particularităţi, cunoaşterea cărora e foarte importantă pentru
organizarea lor eficientă. Aceste particularităţi rezultă atât din caracterul produsului alimentar
însuşi, destinaţia lui, cât şi caracterul materiei prime, materialelor, modului de prelucrare,
folosite pentru fabricarea lui.
I. Întreprinderile multor ramuri ale industriei alimentare, în calitate de materie primă,
folosesc produsele agricole de provenienţă vegetală (fructe, legume, struguri, sfeclă de zahăr,
seminţe de floarea-soarelui etc.), recoltarea cărora pentru prelucrarea industrială se petrece o dată
în an în termenele limitate: de la 10 zile, pentru anumite soiuri de struguri, până la 60 zile şi mai
mult, pentru sfecla de zahăr. În aceste condiţii, procesele de producţie la întreprinderile, care
prelucrează această materie primă, nu durează tot anul, ci un sezon, durata căruia depinde de
caracterul materiei prime. Materia primă agricolă se alterează uşor şi de aceea, nu poate şi nu e
rezonabil să fie păstrată timp îndelungat. Se prelucrează tot atât timp, cât durează recoltarea ei. În
cazul, când materia primă vegetală poate fi păstrată un timp îndelungat, prelucrarea ei se
prelungeşte şi după sezonul de recoltare. Astfel, în vinificarea primară, sezonul de prelucrare a
strugurilor, o materie-primă uşor alterabilă, după timp, corespunde cu sezonul recoltării şi se
prelungeşte doar 15-20 zile în an; în industria sfeclei de zahăr, invers, sfecla poate fi păstrată un
19
timp îndelungat şi sezonul prelucrării, la fabricile de zahăr, durează 110-120 zile, în timp ce
recoltarea durează doar 60-70 zile.
Caracterul sezonier al lucrătorilor întreprinderilor anumitor ramuri ale industriei alimentare
acţionează asupra structurii procesului şi metodelor organizării lui. La formarea rezervelor de
materie primă (sfecla de zahăr, seminţe de floarea soarelui) apar operaţii suplimentare şi chiar
etape ale procesului de producere, legate de pregătirea primară a materiei prime pentru
producere, iar acolo, unde nu se creează rezerve de materie primă (vinificarea primară,
producerea conservelor din fructe şi legume), apar operaţii suplimentare pentru păstrarea
producţiei finite, deja transferate la depozit, deoarece comercializarea lor se efectuează uniform
pe parcursul întregului an.
II. Structura şi durata ciclului de producţie la fabricarea anumitor produse alimentare se
deosebesc. Fabricarea unor produse (vin, bere, vinuri de marcă) beneficiază de procese naturale
destul de îndelungate. Alte produse sunt fabricate fără ajutorul forţelor naturii (conserve, zahăr,
alcool, ulei vegetal). Producerea unor articole decurge un timp îndelungat, luni şi ani (divin, vin
maturat de calitate), fabricarea altora decurge repede, petrecându-se în decursul câtorva ore
(conserve, pâine, zahăr).
III. Procesul fabricării produselor vinicole nu e numai îndelungat, ci şi complicat, care
constă din mai multe faze, fapt condiţionat de caracterul produselor înseşi, componenţa lor
chimică, procesul de formare a calităţilor gustative.
Fermentarea alcoolică a mustului de struguri e un proces care formează vinul. În acest
mod, prima fază de viaţă a vinului este formarea lui. Odată cu stoparea fermentării, schimbările
calitative nu încetează. Procesele cu caracter fizic, chimic şi biochimic se prelungesc în vin până
la sfârşitul vieţii lui. Cu o anumită aproximaţie, schimbările care au loc pot fi divizate în etape
separate. Astfel, după oprirea fermentării vinului urmează etapa formării, după care urmează
etapele maturării, învechirii şi, în sfârşit, distrugerii vinului.
IV. Produsele alimentare, după componenţa lor chimică, sunt complicate. Ele pot fi
fabricate dintr-un tip de materie primă sau din câteva. La fabricarea lor, predomină nu numai
procesele mecanice, dar şi cele termice, biologice şi chimice, în urma cărora au loc schimbări
complicate în obiectul muncii. În această industrie, nu pot fi fabricate detalii separate, care,
ulterior, să fie asamblate într-un produs finit, cum e caracteristic industriei constructoare de
maşini. În industria alimentară, procesul de producţie este compus din faze a căror îndeplinire, de
regulă, este succesivă. Realizarea paralelă a anumitor faze tehnologice are loc la fabricarea
produselor cu mai multe componente, ce presupune o prelucrare separată preliminară a
componentelor, iar apoi prelucrarea se efectuează în amestec de componente ce formează
produsul finit. De exemplu, la producerea ardeiului umplut, asemenea faze, ca pregătirea
20
ardeiului, saramurii, borcanelor pentru ambalare, se derulează în paralel, restul fazelor –
umplerea ardeilor, ambalarea, sterilizarea – succesiv.
V. Consecinţa duratei îndelungate a producerii în vinificare o constituie marile pierderi de
produs. De exemplu, la păstrarea vinurilor în butoaie de stejar, în decursul a doi ani, pierderile
vor constitui circa 5% din volumul iniţial. La păstrarea alcoolurilor pentru divin, în butoaie de
stejar, pierderea naturală devine destul de vădită, de la 12%, la păstrarea de trei ani, până la 38%,
la păstrarea de 10 ani. Totodată, nu numai că se micşorează volumul, dar şi scade concentraţia
alcoolului.
Pornind de la particularităţile procesului de producţie din fiecare ramură a industriei
alimentare, se impune de la sine concluzia că micşorarea ciclului de producţie reprezintă o
sarcină economică importantă a fiecărei întreprinderi, realizarea căreia va asigura micşorarea
costului şi sporirea calităţii produselor.

21
 CAPITOLUL II Caracteristica tehnico –economica a intreprinderii si
analiza procesului de productie.
2.1.Poziţia întreprinderii în ramură şi benchmarking.

Benchmarking-ul este o strategie care imbunatateste performanta unei afaceri si care, odata
aplicata, asigura o mai mare eficienta serviciilor si o calitate superioara produselor pe care le
oferi clientilor tai. Benchmarking-ul presupune ca antreprenorul sa accepte ideea de schimbare si
sa fie receptiv sa invete permanent de la parteneri sau concurenta, asigurand, in felul acesta,
cresterea productivitatii prin cheltuirea mai economica a banilor si, in acelasi timp, calitate si
servicii mai bune.
Există patru tipuri diferite de benchmarking: intern, concurenţial, funcţional sau industrial
şi generic sau al proceselor.
Benchmarkingul intern constă în evaluarea operaţiunilor interne. Este una din formele cele
mai simple, din moment ce întreprinderea are funcţii similare în cadrul unităţii sale.
Determinarea standardelor interne de performanţă reprezintă scopul de bază al benchmarkingului
intern. Aceasta permite diseminarea unei multitudini de informaţii. Beneficiile percepute imediat
constă în identificarea celor mai bune proceduri interne şi în transferarea lor spre alte
componente ale organizaţiei. Chiar dacă nu sunt utilizate mai târziu pentru efectuarea
benchmarkingului extern, companiile ce implementează acest tip pot obţine estimări interne ale
activităţilor întreprinderii.
Benchmarkingul concurenţial este un tip aplicat concurenţilor direcţi. Scopul de bază al
acestuia este compararea companiilor de pe aceeaşi piaţă, care produc aceeaşi gamă de produse
ce concurează între ele, sau oferă aceleaşi servicii sau au aceleaşi procedee de lucru. Cu
respectarea anumitor condiţii ale concurenţilor, informaţiile necesare pot fi uşor obţinute, iar cele
ce ţin de domeniul public sunt cele mai accesibile.
Benchmarkingul funcţional sau industrial constă în compararea cu liderii industriei sau cu
cele mai bune operaţiuni funcţionale ale unor companii. în acest caz, partenerii de comparaţie
sunt întreprinderile ce deţin aceleaşi caracteristici tehnologice sau de piaţă. De asemenea, ei se
bazează pe aceleaşi funcţii specifice. Pornind de la faptul că ei sunt concurenţi direcţi, obţinerea
informaţiei este mai uşoară, partenerii contribuind la efectuarea analizei date. Dezavantajul
constă în compararea cu concurenţii depăşiţi sau cu care, deja, s-a făcut comparaţia de multe ori.
Un asemenea benchmarking este static şi nu orientează strategic.

22
 Benchmarkingul proceselor sau benchmarkingul generic se axează pe cele mai bune
procese de muncă. In acest caz, sunt scoase în evidenţă anumite proceduri sau funcţii ale
companiilor. Acest tip de benchmarking poate fi aplicat diverselor organizaţii. Cu toate că poate
fi extrem de eficient, este greu de implementat. Benchmarkingul generic necesită o
conceptualizare largă a tuturor proceselor, şi o înţelegere exactă a procedurilor.
Fig. 5 Etapele banchmarking

Pentru întreprinderea ÎM VINIA TRAIAN SA este characteristic banchmarkingul extern ,

deoarece întreprinderea studiaza activitatea altor întreprinderi vecine pentru inspirarea punctelor
tari ale lor , de exemplu fabrica de vinuri din Vulcanești.

2.2.Caracteristica generală a întreprinderii.

“VINIA TRAIAN „ SA este situată la conexiunea hotarelor Moldovei, Ucrainei,
României, în apropiere de stația de cale ferată Vulcănești (13 km), porturile Galați (40 km) și
Reni (35 km), ceea ce îi determină situația geografică avantajoasă. Are o zonă excelentă de
materii prime, situate pe versanții Stepei Bugeacului și podgoriile regiunii vitivinicole Cahul.
23
 Zona de materii prime constituie 2000 ha de vii într-un perimetru de 30 km.
Componența de soiuri a viilor este următoarea: Cabernet, Merlot, Pinot Franc -35%, Sauvignon,
Chardonnay – 30%, Aligote, Muscat, și Rkațiteli ș.a. – 35%. „VINIA TRAIAN” S.A. produce un
sortiment larg de vinuri brute seci și alcoolizate – peste 17 denumiri de vinuri brute. Anual,
vinurile brute spumante și seci de consum reprezintă aproape 80% din cantitatea totală de
struguri procesați. De o popularitate deosebit de mare se bucură vinurile seci de consum din
soiurile de struguri roșii Cabernet – Sauvignon, Merlot, Saperavi.
Structura juridică – proprietate privată. Suprafața ocupată – 7 ha. Capitalul social constituie
6249304 lei (echivalentul în dolari – peste 5,5 mil.). Colectivul de muncă al societății numără
156 de angajați . Vârsta medie a lucrătorilor este de circa 38 de ani. Principalele tipuri de
activitate ale societății, potrivit Statutului, sunt achiziționarea și procesarea strugurilor, fabricarea
și comercializarea vinurilor brute, a vinurilor pe piața internă și pentru export. Valuarea
exportului este cuprinsă anual în limitele de 65-90%.
„VINIA TRAIAN” este o societate de tip deschis. Organele de conducere și de control
ale societății, conform Statutului, sunt: Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul Societății,
Consiliul de Administrație și Comisia de Cenzori. Adunarea Acționarilor este organul de
conducere suprem. Consiliul Societății reprezintă interesele acționarilor în perioada dintre
desfășurarea adunărilor generale și în limitele competenței sale exercită administrarea și
controlul general al activității societății. Consiliul de Administrație al Societății este organul
executive care se subordonează Consiliului Societății. Acesta conduce activitatea societății pe
toate direcțiile, cu excepția celor care țin de competența exclusivă a Adunării Generale a
Acționarilor și a Consiliului Societății. Comisia de Cenzori exercită controlul activității
economic-financiară a societății și a consiliului de administrație al acesteia.

Fig.6 Organigrama întreprinderi

DIRECTOR GENERAL

Manager finante DRU Departament Laborator Director Manager

juridic comercial Calitate

24
 Inginer mechanic
Contabil Departament Director adjunct
superior
superior vînzări producere

Departamentul Serviciul Mecanic Contabilitatea

Transport Nr. De
№ Subdiviziunile
muncitori
1 2 3Director pe Sectia Inginer- Sectia
depozit îmbuteliere tehnolog producere
Subdiviziunia de
1 29
producere
2 Secția îmbuteliere 16
3 Secția cupajare 18
4 Serviciul mecanic 17
Serviciul
5 4
constructii
Tabelul nr.3
6 Serviciul paza 5 Numarul angajaților

Total 89 SA “VINIA TRAIAN”

Baza de materie primă

25
 Fabrica SA VINIA TRAIAN

În Republica Moldova predomină podgoriile descoperite, cu forma viţei de vie standard,

care acoperă aproximativ 70 % din toate suprafeţele destinate podgoriilor. De menţionat că doar
o parte nesemnificativă din suprafetele cu plantaţii de vie sunt irigate.
În ceea ce priveşte repartizarea soiurilor de viţă de vie, menţionăm că cele albe acoperă
circa 69% din suprafaţa totală de 71 mii hectare. Astfel printre soiurile albe se disting: Aligote
(22 %),
Sauvignon blanc (9 %), Chardonnay (6 %), Feteasca alba (6 %), Traminer (3 %) şi Pinot
Gris (2%). Dintre cele mai răspândite soiuri de struguri roşii se remarcă: Merlot
Fabrica de vinuri „VINIA TRAIAN” S.A. este o întreprindere cu un ciclu complex de
producere, ceea ce înseamnă că dispune de o importantă baza de materie primă proprie de peste
2000 ha de plantatii de viță de vie , ceea ce constituie circa 40% de aceea întreprinderea procura
materie primă și de la furnizori pentru a asigura întregul proces de producţie,
În vederea obţinerii unor vinuri calitative, întreprinderea şi-a propus să aleagă pentru
situarea podgoriilor sale zonele viticole din sudul Republicii regiunea raionului Cahul .
Pământurile care, se pare că, au fost destinate de natură anume unor vii roditoare, dispunând din
plin de fertilitate, umiditate şi, mai important, lumina şi caldura solară. Anume aici începe
istoria perlelor vinificaţiei moldave.
Trebuie să menționez că fabrica VINIA TRAIAN SA se preocupă tot mai mult în
ultimii ani de extinderea plantatiilor de viță de vie pentru a se asigura cît mai mult cu baza de
materie primă proprie.
Fabrica “VINIA TRAIAN “SA se specializează pe producerea vinurilor albe naturale , albe
de calitate , roșii naturale, roșii de calitate și a vinurilor de desert .
Tabelul nr.4 Furnizorii de materie primă(struguri) în anul 2022
№ FURNIZO Numele de Anul Soiul Numărul
RUL familie ,adresa,telef recoltei strugurilor certificatului

onul furnizorului sanitar

1 OOO"Viile Пантелеев Ф.В. 2022 Muscat alb 75

Noi Ciumai" с. Виноградовка, р-н
Тараклия
тел:(294)92230;
068836083.
2 OOO"Viile Пантелеев Ф.В. 2022 Aligote , 8
Noi Ciumai" с. Виноградовка, р-н Chardonay-sovignon 3
Тараклия
26
 тел:(294)92230;
068836083.
3 OOO"Viile Пантелеев Ф.В. 2022 Cabernet ,Merl 8
Noi Ciumai" с. Виноградовка, р-н o, Pinot Franc 4
Тараклия
тел:(294)92230;
068836083.
4 OOO"Jijco Р-н Кахул, с. 2022 Muscat, 8
Ştefan" Холубое Sovignon 5
5 OOO"Jijco Р-н Кахул, с. 2022 Merlo, Pinot 8
Ştefan" Холубое Franc 6
6 OOO"Colina Паруш С.Н. 2022 Aligote, 8
Viilor" р-н Кахул, с. Muscat 9
Гэвэноаса.
тел: (299)77428
7 OOO"Colina Паруш С.Н. 2022 Cabernet , 9
Viilor" р-н Кахул, с. Merlo 0
Гэвэноаса.
тел: (299)77428
8 KX"Zgherea Згеря Ион 2022 Merlo, 9
Ion" р-н Кахул, с. Cabernet, Pinot Franc 8
Вэлены
9 KX"Zgherea Згеря Ион 2022 Traminer, 9
Ion" р-н Кахул, с. aligote, Savignon , 9
Вэлены
Continuare tabelul 4
1 KX"Gaidarji р-н Тараклия, с. 2022 Cabernet- 9
0 Andrei" Будей sauvignon 9
1 CIA"Fîntîna Чобану С.И. 2022 Sauvignon, 1
1 din Cîmp" Акриш Ю. Muscat alb , aligote 05
р-н Кахул, с.
Пелиней.
тел: (299)74229
068197171.
1 KX"Nichifor Никифор С. 2022 Aligote , 1
2 ov Serghei" р-н Кахул, с. muscat alb 06
Букурия.
1 KX"Nichifor Никифор С. 2022 Merlo 1
3 ov Serghei" р-н Кахул, с. 07
Букурия.

27
 1 KX"Angheli Ангеличев Н. 2022 Cabernet – 1
4 cev Nicolai" р-н Тараклия, с. sauvignon 07
Салчия
1 OOO"Михду р-н Кахул, с. 2022 Sauvignon 1
5 м" Рошу 10
1 OOO"Михду р-н Кахул, с. 2022 Pinot 1
6 м" Рошу Franc ,Merlo 11
1 KX"Todos Тодос Н. 2022 Pinot Franc , 1
7 Nicolai" р-н Кахул, с. Merlo , Cabernet 12
Андрушу де Сус
1 KX"Todos Тодос Н. 2022 Chardonay , 1
8 Nicolai" р-н Кахул, с. Aligote 13
Андрушу де Сус
1 CI"Rodben" Кайсан Н.В. 2022 Pinot neagra, 1
9 р-н Кахул, с. Merlo 14
Манта
тел: (299)77892
078272984
2 CI"Rodben" Кайсан Н.В. 2022 Chardonay, 1
0 р-н Кахул, с. Sauvignon 15
Манта
тел: (299)77892
078272984
2 OOO"Ири Маткаш К.П. 2022 Muscat alb , 1
1 Кармен" р-н Кахул, с. Sauvignon 16
Лебеденко
тел: (299)73559
069119313
2 OOO"Ири Маткаш К.П. 2022 Merlo , 1
2 Кармен" р-н Кахул, с. Cabernet 17
Лебеденко
тел: (299)73559
069119313
OOO"Майда АТО Гагаузия, 2022 Sauvignon 1
2 н Груп" р-н Комратский, с. 20
3 Чок-Майдан, Димова,
66.
2 OOO"Чумай Пантелеев Ф.В. 2022 Chardonay 1
4 Вин" р-н Тараклия, 02
с. Мусаит
тел: (294)92230

28
 068836083.
2 OOO"Чумай Пантелеев Ф.В. 2022 Cabernet- 1
5 Вин" р-н Тараклия, Sauvignon 22
с. Мусаит
тел: (294)92230
068836083.
2 OOO"Дучел р-н Тараклия, 2022 Chardonay 1
6 оз" с. Будей 25
2 OOO"Дучел Швидченко 2022 Cabernet 1
7 оз" Г.Т. р-н Тараклия, 26
с. Будей. ООО
"Агроунит"
тел: (294)53225
068079230

2 OOO"Мороя Морояну 2022 Merlo 1

8 ну Дмитрий" Дмитрий 36
р-н Кахул, с.
Тэтэрэшть.

2 OOO"Мороя Морояну 2022 Sauvignon 1

9 ну Дмитрий" Дмитрий 37
р-н Кахул, с.
Тэтэрэшть.

3 OOO"Ализе Валентин Г. 2022 Merlo, Pinot 1

0 я Брест" р-н Кахул, Franc 40
с. Слобозия-
Маре
тел: 068374005.

3 OOO"Ализе Валентин Г. 2022 Cabernet 1

1 я Брест" р-н Кахул, 62
с. Слобозия-
Маре
тел: 068374005.

3 KX"Попов р-н Кахул, 2022 Merlo, Pinot 1

2 Петр" с. Манта Franc 63

3 KX"Попов р-н Кахул, 2022 Rkatiteli 1

29
3 Петр" с. Манта Aligote , Muscat alb 64

2.3.Analiza indicatorilor tehnico-economici de bază a întreprinderii.

Tabelul nr.5 Evoluţia principalilor indicatori tehnico – economici a S.A. ,,VINIA TRAIAN”

INDICATORII U ANII
nitatea 2 201 202 202 2
de 018 9 0 1 022
măsură
1. Venituri din vânzări mi 49 331 541 581 48
i lei 541 16 69 89 215
Ritmul de creştere faţă % 1 66. 109 117 9
de anul de bază (2018) 00 8 .3 .4 7.3
2. Producţia marfă în mi 49 331 541 581 48
preţuri curente i lei 541 16 69 89 215
Ritmul de creştere faţă % 1 66. 109 117 9
de anul de bază (2018) 00 8 .3 .4 7.3
3. Numărul mediu pe 11 86 91 93 89
scriptic rsoane 2
Ritmul de creştere faţă % 1 76. 81. 83. 7
de anul de bază (2018) 00 8 2 03 9.5
4. Productivitatea mi 44 385. 595. 625. 54
muncii i lei 2.3 1 3 7 1.6
Ritmul de creştere faţă % 1 87. 134 141 1
de anul de anul de bază (2018) 00 12 .6 .5 22.4
5. Fondul de mi 24 203 208 243 23
salarizare i lei 53 0 5 2 90
Ritmul de creştere faţă % 1 82. 85. 99. 9
de anul de bază (2018) 00 75 0 1 7.4
6. Salariul mediu lunar lei 18 196 190 217 22
la un angajat 25,15 7,05 9,34 9,21 37,82
Ritmul de creştere faţă % 1 107 104 119 1
de anul de bază (2018) 00 .8 .61 .4 22.6
7. Costul vânzărilor mi 37 301 501 557 53
i lei 006 76 59 27 387
Ritmul de creştere faţă % 1 81. 135 150 1
de anul de bază (2018) 00 5 .5 .6 44.3

30
 8.Cheltuieli totale mi 40 302 504 572 55
i lei 052 52 30 54 498
Ritmul de creştere faţă % 1 75. 125 142 1
de anul de bază (2018) 00 53 .91 .9 38.6
9. Costul la 1 leu ba 0. 0.91 0.93 0.98 1.
venituri din vânzări ni 74 15
Ritmul de creştere faţă % 1 123 125 132 1
de anul de bază (2018) 00 .7 .4 55.4
10. Profitul brut mi 15 306 448 398 36
i lei 582 1 1 7 01
Ritmul de creştere faţă % 1 19. 28. 25. 2
de anul de bază (2018) 00 64 75 6 3.1
11. Profitul mi 12 294 401 246 14
operaţional i lei 535 0 0 0 90
Ritmul de creştere faţă % 1 23. 32 19. 1
de anul de bază (2018) 00 45 6 1.9
12. Profitul net mi 15 301 400 350 31
i lei 582 6 3 9 69
Ritmul de creştere faţă % 1 23. 25. 22. 2
de anul de bază (2018) 00 4 86 5 0.3
13. Rentabilitatea % 31 9,24 8,27 6,85 7,
vînzărilor ,45 46

Fig.7 Dinamica salariului mediu lunar și productivității muncii

31
 2500

2179.21 2237.82
2000 1967.05 1909.34
1825.15

1500 Productivitatea muncii

Linear (Productivitatea muncii)
salariu mediu lunar
1000 Linear (salariu mediu lunar)

595.3 625.7
500 541.6
442.3 385.1

Creşterea performanţelor firmelor impune ca necesitate urmărirea respectării corelaţiei dintre dinamica
productivităţii muncii şi dinamica salariului mediu, respectiv creşterea mai rapidă a productivităţii muncii faţă de
creşterea salariului mediu. Necesitatea respectării unei astfel de corelaţii decurge din faptul că, la creşterea
productivităţii muncii concură şi alţi factori de producţie, care trebuie şi ei remuneraţi. La întreprinderea SA VINIA
TRAIAN , acesti 2 indicatori au tendință de crestere , după cum observăm pe baza linei trendului. Productivitatea
muncii și salariu mediu lunar au același ritm de crestere , ceea ce este admisibil .
Fig.9 Dinamica rentabilității vînzărilor

Rentabilitatea vînzărilor
35
31.4
30
25
20 Rentabilitatea vînzărilor

15
10 9.24 8.27 7.46
6.85
5
0

Rentabilitatea vînzărilor reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea

întreprinderii de a câştiga profit. Rentabilitatea se determină ca raportul dintre efectele
economice şi financiare obţinute de întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora.
Unul din motivele principale de diminuare a rentabilității vînzarilor începînd cu anul 2019
pină în 2022 a fost scaderea profitului brut al întreprinderii.

32
 2.4.Analiza structurii procesului de producţie după destinaţia operaţiilor.
Tabelul nr.6 procesul de producție după destinația operației

N Denumirea Si Op Op Oper Operat

r. ope ratiei mbol eratii de eratii de atii de ii de servire
C baza control transport
rt. C S
B T
1 Receptionarea *
strugurilor
2 Descarcarea *
strugurilor
3 Cintarirea tarei *

4 Indreptarea *
strugurilor la
zdrobire
5 Zdrobirea *
strugurilor
6 Inlaturarea *
ciorchinelor
7 Vehicularea *
must ravac
8 Presarea *
bostinei
9 Inlaturarea *
tescovinei
1 Pregatirea *
0 solutiei de SO2
1 Pregatirea *
1 suspensiei de
bentonita
1 Spalarea *
2 recipientului pentru
limpezire

33
 1 Vehicularea *
3 mustului la limpezire
1 Introducerea *
4 de SO2
1 Cleirea *
5 mustului cu
bentonita
1 Limpezirea *
6 mustului
1 Fementarea *
7 mustului cu LSA
1 Postfermentare *
8 a si formarea vinului
1 Decantarea de *
9 pe drojdie a vinului
materi prima
2 Pastrarea *
0 vinului materie
prima pina la 01.01
2 Vehicularea *
1 vinului la tratare

operatii de bază-
operatii auxiliare de transport auxiliare-
operatii auxiliare de servire-
operatii auxiliarede control-
Tabelul nr.7 Structura operațiilor procesului de producție

Tipul operației Nr. de Ponderea

operații operațiilor
Operații de bază 11 52,38

Operații auxiliare 6 28,59

de transport
Operații auxiliare 3 14,27
de control
Operații auxiliare 1 4,76

34
 de servire
Total 21 100

Ponderea operațiilor la întreprinderea SA “VINIA TRAIAN” , conform procesului

tehnologic de fabricare a vinurilor materie primă este : operații de bază 52,38% , operații
auxiliare de transport 28,59% , operații auxiliare de control 14,27% si operații auxiliare de
servire 4,76%.
Fig.9 Structura operațiilor procesului de producere dupa destinația operațiilor

4.76

14.27

De baza
auxiliare de transport
auxiliaredecontrol
52.38
auxiliare de servire

28.59

2.5.Analiza nivelului de mecanizare şi automatizare a procesului de producţie

Tabelul nr.8 procesul tehnologic

N Denumirea ope Operaț Ope Operat

r. ratiei ii mecanizate ratii ii manual -
C man mecanizate
rt. uale

1 Receptionarea *
strugurilor
2 Descarcarea *
strugurilor
3 Cintarirea tarei
*
35
 4 Indreptarea *
strugurilor la zdrobire
5 Zdrobirea *
strugurilor
6 Inlaturarea *
ciorchinelor
7 Vehicularea must *
ravac
8 Presarea bostinei *

9 Inlaturarea *
tescovinei
1 Pregatirea solutiei *
0 de SO2
1 Pregatirea *
1 suspensiei de bentonita
1 Spalarea *
2 recipientului pentru
limpezire
1 Vehicularea *
3 mustului la limpezire
1 Introducerea de *
4 SO2
1 Introducerea de *
5 bentonită în must
1 Limpezirea *
6 mustului
1 Fementarea *
7 mustului cu LSA
1 Postfermentarea si *
8 formarea vinului
1 Decantarea de pe *
9 drojdie a vinului materi
prima
2 Pastrarea vinului *
0 materie prima pina la
36
 01.01
2 Vehicularea *
1 vinului la tratare

Tabelul nr.9 Structura operațiilor procesului tehnologic

Tipul operației Nr. de Ponderea

operații
Operații mecanizate 15 71,43

Operații manuale 0 0

Operații manual- 6 28,57

mecanizate
TOTAL 21 100

Conform acestui tabelului 7 , ponderea operațiilor mecanizate la întrteprinderea SA VINIA

TRAIAN este de 71,43 % , operații manuale nu se îndeplinesc , operațiile manual-mecanizate
constituie 28,57 %.
Fig. 10 Structura operațiilor procesului tehnologic dupa modul de efectuare a operațiilor

28.57

mecanizate
manuale
manual -mecanizate

71.43

Calculul nivelului de mecanizare

Nm=Om/(Om+Omm)*100%
Nm=15/(15+6)*100=71,43 %

37
 Nivelul de mecanizare la întreprinderea SA VINIA TRAIAN constituie 71,43% , ceea ce
denota faptul că procesul de producție la intreprindere este aproape mecanizat. Numarul
operațiilor mecanizate este 15 , cele manual mecanizate 8 , operatiile manuale nu se
indeplinesc , fara implicarea utilajului tehnologic pentru a usura procesul de muncă a
muncitorilor și reducerea duratei ciclului de producție.
2.6 Analiza duratei ciclului de productie
Procesul de producţie, la orice întreprindere, decurge în timp. Aceasta înseamnă că pentru
transformarea materiei prime în produs finit e nevoie de un anumit interval de timp, care se
numeşte ciclu de producere, care presupune perioada de timp din momentul introducerii materiei
prime în producere şi până la fabricarea produsului finit pentru întreprinderea dată. Procesul de
producţie se termină odată cu transportarea produsului finit la depozit. Durata ciclui de producție
se măsoară în unităti de timp si se poate determina pentru un lot de produse sau pentru o unitate
de produs.
Pentru stabilirea duratei ciclului de productie este necesara cunoasterea structurii lui.
Ciclul de productie la intreprinderea “SA VINIA TRAIAN”, este compus din:
Fig. 11
Timpul proceselor de muncă

Procesele de Procesele de
muncă de muncă
bază(Tb) auxiliare(Ta)

Timpul întreruperilor

Întreruperi Întreruperi
reglementate nereglementate

38
 In cadrul schimbului,intre  Stopari de utilaj
operatii  Lacune in organizarea tehnico-
 Conditionate de specificul materiala
 2.7.Analiza tehnologiilor de producţie şi tehnicii utilizate în întreprindere

Desfasurarea in mod ritmic a activitatii de productie a unei intreprinderi industrial necesita,

conditie de baza, un utilaj ce se afla intr-o stare buna de functionare si cu o productivitate cit mai
mare. Acest lucru este influentat de faptul ca in procesul folosirii lui productive, mijloacele fixe
si utilajul de roductie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice si morale. Ca urmare
a uzurii fizice a utilajului de productie are loc un process de pierdere treptata a valorii de
imbunatatire si in cele din urma, o pierdere a capacitattii lui de a satisface o necessitate sociala,
ducind in final, in felul acesta , la pierderea valorii lui. Uzura fizica a utilajului de productie, in
conditiile folosirii utilajului in procesul de productie, eset insotita de transferarea valorii asupra
produselor create si recuperarea ei continua prin desfacerea acestora la diferiti beneficiari.
În anul 1975 fabrica a fost dată în exploatare ca fobrică de vinificație primară cu
productivitatea de prelucrare a strugurilor 10 t .
Capacitatea de pastrare a produselor vinicole constituia 818,2 mii dal.
În prezent fabrica dispune de 6 linii de prelucrare a strugurilor cu productivitatea 20 t/h.
În anul 2003 au fost instalate 2 fermanatoare produse in Bulgaria cu capacitatea 7,0 mii dal
.
În anul 2009 au fost instalate 12 bacuri fabricate din oțel inoxidabil , pentru producerea
vinurilor albe, conectate la statia de racire , pentru pastrarea temperaturii fermentării, cu
capacitatea totală de 42,0 mii dal . Au mai fost instalate 12 fermentatoare tot produse in
Bulgaria , cu capacitatea totală 42,0 mii dal .
39
 În anul 2003 au fost scoase din exploatare . toate rezervoarele din metal din secția de
cupajare ,și înlocuite cu rezervoare din inox.Au fost instalate 97 de rezervoare cu capacitatea de
500,1000,1900,2600,4000,13500 dal.Capacitatea totală a secției cupajare 463 mii dal.

Tabelul nr 10 Utilajul tehnologic

Nr Denumirea Productivitate Nr.d Țara Anu

. utilajului a utilajului e bucăți producătoare l
marca utilajului
1 Linia VPL-20 20t/h 4 Ucraina 198
6
2 Zdrobitor cu 20t/h 2 Italia 200
valțuri 4 Bulgaria 3
200
3
3 SeparatoareVPO 20t/h 5 Ucraina 197
-20 5

4 Fermentatoare 3500 dal 12 Bulgaria 200

“ Ganimed” 9
5 Termoreactoare 1600 10 Ucraina 198
BRK- 1000 4 Ucraina 6
2000 12 Ucraina 198
6
198
6
6 Prese pneumatic 1100 2 Franța 200
“PERA” 5

7 Stație de răcire a 500,0 kkal/h 1 Italia 201

vinurilor GLT195/N 8

8 Bacuri din inox 3500 dal 12 Bulgaria 200

Producerea 9
vinuri albe
9 Pompă 25m/h 10 Ucraina 198
elicoidală 6

40
 FTF
10 Buncar Fabri – 20t/h 6 Ucraina 198
Prese BIO -20 5 Ucraina 6
198
6

11 Rezervoare 2500 dal 24 Germani 198

emailate a 7

2.8 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

 Plantațiile proprii de vii care
permite producerea vinului de
calitate.
 Utilizarea tehnologiilor clasice.
 Utilajul modern și posibilitatea de
monitorizare automată a proceselor
tehnologice.
 Amplasarea economico geografica
favorabilă.
 Personal înalt calificat.
 Capacitatea de producție înaltă.
 Multi clienți aparținind la diferite
piețe.
 Condiții de lucru relativ bune
pentru tehnologi.
 Lipsa planului de strategie a
intreprinderii.
 Lipsa cunostinților în domeniul
afacerilor.
 Cea mai mare parte a vinzarilor este
orientata pe piața , Belarusului
 Vînzări minime pe piața locală.
 Comercializarea vinului în vrag.
 Datorii fața de furnizori.
 Organizarea nechibzuită a muncii.
 Nivelul scăzut de utilizare a
capacității.
 Numarul redus de personal

41
 Oportunități
 Schimbări favorabile în
regimul vamal în ţările vecine - o
oportunitate de a dezvolta pieţele
existente şi introducerea altor noi.
 Cu implimentarea noilor standarte de
calitate apare posibilitatea extinderii
peței de desfacere.
 Îmbunătăţirea accesului la sistemele de
informaţii. Acest lucru va permite
companiei să adune informaţii despre
pieţele externe şi interne, concurenţii,
clienţii, de stabilire a preţurilor, ş.a.
 Creșterea cererii vinurilor moldovenești
pe piața chineză.
 Promovarea producției pe piața internă ,
deschiderea magazinelor de firmă pe
teritoriul întregii țări, nu numai în
raioanele de sud , marinduși astfel
vînzările pe piața internă.
42
Riscuri
 Apariția noilor concurenți pe piață.
 Reduceria capacității de cumpărare a
populației.
 Înrăuțățirea stării financiare ale
organizațiilor importatoare.
 Introducerea unui embargo din partea
țărilor importatoare.
 Consolidarea politicilor protecţioniste
pe pieţele de export externe.
 Instabilitatea economica a Moldovei și
țărilor din CSI.
 Creșterea presiunii fiscale.
 Pierderea încrederii cumpăratorului.
 Producerea vinului de casă.
 Capitolul III. Planul de măsuri pentru perfecţionarea organizării procesului
de producţie şi reducerea duratei ciclului de producţie la întreprindere

3.1.Măsuri de introducere a tehnicii noi şi tehnologiilor de producţie

performante în procesul de producţie a întreprinderii.

Orce întreprindere tinde spre un nivel înalt de dezvoltare tehnică, pentru a spori
productivitatea întreprinderii, si a ușura munca angajaților.
La întreprinderea de vinificație SA VINIA TRAIAN sunt necesare schimbari majore în
ceea ce privește reutilarea secțiilor de producere , de îmbuteliere și a altor secții ale fabricii.
Analizînd procesul de producție și utilajul tehnologic folosit la producerea vinurilor voi
propune următoarele măsuri de introducere a tehnicilor noi și tehnologiilor performante pentru
îmbunătațirea procesului de producție.
 Modernizarea utilajului secției de producere
Secția de producere a fabricii este utilata în mare parte cu utilaj învechit de origine
sovietică, cu o productivitate redusă . Pentru sporirea productivității este necesar de înlocuit
utilajul vechi cu utilaj modern performant precum

 Buncăr de recepţie struguri, cu şnec de transfer

 Desciorchinător automat 50 t/h cu zdrobitor, opţional, şi monopompă

Kappa50 DIEMME
43
  Presă pneumatică închisă, cu membrană,funcţionare automată, diferite
programe de presare prestabilite.Velvet – DIEMME

 Vinificator cu piston, recircularea mustuielii, piston cu palete

pentru scufundarea căciulii de fermentare, termometru.

 Pompe cu piston, bronz sau inox, pe cărucior, cameră de compensare,

două viteze, reductor cu angrenaj elicoidal, reglare electronică a debitului, 25 m2/h

44
  Cisternă închisă , cu indicator de nivel, termometru, golire parţială şi
totală, robinet de probe, gură de vizitare

Reutilarea secției de producere la fabrica SA VINIA TRAIAN ar asigura :

 Sporirea productivitatii;

 Micsorarea cheltuielilor pentru remunerarea bratelor de munca prin ridicarea

numaului de utilaje;

 Realizarea productiei in termenii stabiliti fara intirzieri neprevazute din cauza

utilajului invechit;
 Obtinerea productiei de buna calitate

3.2.Măsuri de perfecţionare a organizării procesului de producţie şi reducerii ciclului

de producţie.

Analizînd procesul de producție la întreprinderea SA VINIA TRAIAN am observat că

intreprinderea întimpină unele dificultăți și probleme în procesul de producție . Aceste probleme
în procesul de producție sunt legate nemijlocit de

1. Stoparea utilajului din mai multe motive

2. Calificarea joasă a muncitorilor

3. Lipsa de inventar, utilaj necesar pentru fiecare operație tehnologică

4. Lipsa unui program de reparatie a utilajului

45
 Pentru îmbunătățirea procesului de producție și reducerea duratei ciclului de producție este
necesar de implimentat unele masuri de îmbunătățire ,de perfectionare a organizarii procesului
de productie si a reducerii duratei ciclului de productie deoarece de acesta depend multi
indicatori economici ai activitatii intreprinderii, de ex:

capacitatea de productie;
 productivitatea muncii;
 calitatea;
volumul de productie;
costul productiei
altele.

1. Stoparea utilajului din mai multe motive :

 Defectarea utilajului
În timpul procesului de producție deseori utilajul se defectează .Defectarea utilajului de
munca duce la marirea ciclului de producer , ceea ce nu este bine pentru procesul de
producere.
Pentru a preveni defectarea utilajului în timpul procesului de producție este necesar de
a elabora un grafic regulat de reparație. RPP
Implimentarea sistemului planificat de reparatie si profilaxie RPP

Implimentarea RPP ar permite evitarea avariilor , uzarea inainte de timp a utilajului si

mentinerea lui intr-o buna stare tehnica. Sistemul RPP bazat pe metoda reparatiei periodice prevede o
succedare anumita a examinarilor, reparatiilor de gr.I si II si capitale ,fapt ce ar garanta o inalta
siguranta a unei bune functionari a utilajului pe parcursul perioadei de lucru.

Acest sistem cuprinde 3 etape:

I. pregatirea tehnica si organizatorica pentru RPP ;

La etapa tehnica se vor indeplini urmatoarele lucrari:

 se vor intocmi fisele tehnice pentru tot utilajul, in care vor fi indicate
caracteristicile tehnice ale utilajului, structura ciclului de productie, periodicitatea lucrarilor
de reparatie, avariile si reparatiile realizate;
46
  se va elabora registrul de defecte pentru fiecare utilaj, pe baza caruia se va
determina volumul de lucrari ;
 se vor intocmi specificatiile pentru piese de schimb petru fiecare utilaj .

La etapa organizatorica se vor indeplini urmatoarele:

 se va elabora nomenclatura pieselor , se va stabili normele de rezerva a pieselor

de schimb, se vor procura piesele stabilite
 se va elabora un plan de asigurare cu materialele necesare pentru reparatia si
exploatarea utilajului , indicind necesitatile de materiale pe trimestre si sursele de asigurare
cu ele ;
 se va elabora fisele individuale pentru fiecare utilaj .
II. elaborarea planului de reparatie a utilajului ;

La aceasta etapa , sectia mecanica impreuna cu alte servicii ale intreprinderii, va indeplini
urmatoarele lucrari :

-va elabora graficul anual de reparatie a utilajului, prezentarea lui pe luni ;

-va calcula volumul de lucrari de reparatii pe sectii si intreprindere ;

-va calcula numarul de muncitori reparatori .

In graficul anual, se va indica tipul si numarul de reparatii si examinari pentru fiecare unitate
de utilaj , termenul lor de realizare si volumul de lucrari sumare pentru toate tipurile de lucrari .
Semnarea previzorie a contractelor cu furnizorii de materie prima ,stipulind in el toate
momentele necesare legate atit de conditiile de livrare,termenul,calitatea,volumul de materie
prima conform balantei , precum si responsabilitatile material a partilor in cazul eventualelor
litigii.Aceleasi reguli si in semnarea contractelor de realizarea productiei atit extern cit si intern.

Salariu mic al angajaților

La sezonul de prelucrare a strugurilor în 2015 , la întreprinderea VINIA TRAIAN ,
numarul de muncitori era în deplină scădere . Oamenii demisionau din mai multe motive cum ar
fi salariu mic , lipsa conditiilor de munca favorabile , gasirea unui loc de munca mai bun , lipsa
posibilității de a se ridica pe scara ierarhică etc.

47
 De aceea este necesar unele masuri de motivare și stimulare a angajaților cum ar fi :
- Mărirea salariului angajatilor – va duce la motivarea lucratorilor de a lucra la
realizarea obiectivelor intreprinderii
- Creaarea condițiilor de munca corespunzătoare – de exemplu , deschiderea din
nou a cantinei intreprinderii care fuseseră inchisă, procurarea echipamentelor pentru
muncitori (manuși, botine, combinizoane, inventar ) care sunt necesare la unele operații
tehnologice.
3.Efectuarea cursurilor de perfecționare a personalului
Această măsura este necesară la întreprindere deoarece unii muncitori , nu cunosc unele
operații tehnologice, și modul lor de realizare

3.3 Calculul eficienţei economice a măsurilor propuse.

Procurarea utilajului nou performant

Tabelul nr.11 Valuarea utilajului procurat

Denumirea , marca Cant Prețul Suma, mii lei
utilajului .
mii,lei

Buncăr de recepţie 6 4510,0 27060,0

struguri, cu şnec de transfer

Desciorchinător automat 5 250,0 1250,0

50 t/h cu zdrobitor, opţional, şi
monopompă Kappa50 DIEMME

Presă pneumatică închisă, 4 350,0 1420,0

cu membrană,funcţionare
automată, diferite programe
de presare prestabilite.Velvet
– DIEMME

Vinificator cu 4 550,0 2200,0

piston, recircularea
mustuielii, piston cu palete
pentru scufundarea căciulii de

48
 fermentare, termometru.

Pompe cu piston, bronz sau 5 100,0 500,0

inox, pe cărucior, cameră de
compensare, două viteze,
reductor cu angrenaj
elicoidal, reglare electronică a
debitului, 25 m2/h

TOTAL - - 32430,0 mii lei

 Determinarea termenului de răscumpărare a investiţiilor .

Termenul de răscumpărare a investițiilor este un indicator sintetic de eficiență economică a
investițiilor , care reprezintă perioda(termenul) în care fondurile investiționale consumate au fost
răscumpărate din venitul rezultat al producției marfă realizată.
Termenul de răscumpărare se determină după formula:

I
T rasc =
VV

unde,
VV- venitul mediu din vînzări în ultimii 5 ani
I-Investițiile totale
I 32430 mii , lei
T rasc = = =0 . 66
VV 48646 mii ,lei ani = 8 luni

Termenul de răscumpărare a investițiilor este de aproximativ 8 luni . Investitiile se vor

rascumpara din venitul din vînzări . Investiția în utilajul tehnologic de producere va avea multe
avantaje în ceea ce privește micșorarea duratei ciclului de produție,care este un obiectiv primar al

49
acestei întreprinderi, calitatea produselor s-ar mări. Creșterea calității produselor ar deschide noi
opertunități pe piața europeana în primul rînd, dar si pe celelalte piețe .

CONCLUZIE :

În urma elaborării acestei lucrări de an am analizat procesul de producție al întreprinderii

SA VINIA TRAIAN . Procesul de producție la această întreprindere se bazează pe tehnologii
clasice de producere a vinurilor.Nivelul utilarii secțiilor este unul destul de modest , deoarece
predomina utilaj tehnologic învechit, dar exista si utilaj modern performant cu capacitate mare.

În urma analizei efectuate am propus unele măsuri de îmbunătațire a procesului de

producere cum sunt:

 Renovarea utilajului tehnologic

 Motivarea angajaților întreprinderii

 Perfecționarea muncitorilor

 Crearea unui program de reparație a utilajului

 Etc.

50
 BIBLIOGRAFIE
1. Badea, F. „ Managementul producţiei”, Editura Economică, Bucureşti, 2005.
2. Bugaian, L. “Managementul producţiei la întreprinderile industriei alimentare” ,
Chişinău 2008.
3. Roşca, P. “Economia întreprinderii”, ULIM, Chişinău 2004.
4. Sîrghi, C., Zironi, R. “Aspecte inovative ale enologiei moderne” Editura Sigma,
1994.
5. Anuarul statistic al Republicii Moldova. 2002/ Chişinău, 2002, p. 263-264.
6. “Programul restabilirii şi dezvoltării viticulturii şi industriei vinicole pe anii

51
2002-2020”.
7. “Conferinţa Tehnico-Ştiinţifică a Colaboratorilor, Doctoranzilor şi Studenţilor”,
Volumul II, UTM, Chişinău 2009.
8. http://sursa.md/product_info.php?products_id=814
9. http://www.svedu.ro/curs/ei/c8.html
10. http://elearning.utm.md/moodle/mod/resource/view.php?id=3105
11. https://ru.scribd.com/doc/2528
12. http://conspecte.com/
13. http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/economie/

52
53