Introducere

„Domeniul ajutorului de stat urmează a fi strict reglementat, pentru că unele autorităţi

publice, prin acordarea unor ajutoare de stat agenţilor economici, fie sub forma unor
facilităţi fiscale sau vamale, scutiri de taxe şi impozite, fie sub forma unor credite
preferenţiale sau bunuri materiale, sau mijloace financiare, pot plasa aceşti agenţi
economici într-o poziţie privilegiată faţă de alţii, limitează concurenţa pe piaţă sau
creează o concurenţă neloială”, - a explicat el. Proiectul de lege, elaborat de ANPC
formulează definiţia ajutorului de stat, stabilind norme generale, valabile pentru toate
autorităţile care procedează la acordarea ajutorului de stat, indiferent de profilul
acestei autorităţi şi forma sub care se acordă ajutorul de stat. În proiect sunt prevăzute
cazurile, în care poate fi acordat ajutor de stat, responsabilităţile părţii care oferă şi a
celei care recepţionează ajutorul, modalităţile de control a utilizării ajutorului de stat
şi responsabilităţile în cazul neutilizării conform destinaţiei, precum şi procedura de
returnare a acestuia.
 Scopul
 Promovarea concurenţei între operatorii economici;

 Garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici;

 Asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică;

 Asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de

atribuire de către autorităţile contractante.

 Principii
 Nediscriminarea

 Tratamentul egal

 Recunoasterea reciproca

 Transparenţa

 Proportionalitatea

 Eficienta utilizarii fondurilor publice

 Asumarea raspunderii
 Nediscriminarea
Asigurarea conditiilor de manifestare a unei
concurente reale astfel incat orice operator
economic (furnizor / executant / prestator),
indiferent de nationalitate, sa aiba dreptul de
a participa la procedura de atribuire.

Efecte
 cadru competiţional sănătos (obţinerea celor mai bune rezultate
de pe piaţă)
 interzicere discriminare potenţiali participanţi
 Tratamentul egal

Stabilirea si aplicarea, in toate etapele

procedurii de atribuire, a unor reguli, cerinte
si criterii identice pentru toti operatorii
economici, astfel incat orice participant la
procedura sa beneficieze de sanse egale de a
dobandi calitatea de contractant.
Efecte
 instituire cadru bazat pe încredere, corectitudine si imparţialitate
 furnizare informaţii aferente unei proceduri (concomitent)
 eliminare elemente de natură subiectivă
 Recunoasterea reciproca

Acceptarea:
 produselor, serviciilor, lucrarilor oferite pe

piata Uniunii Europene;

 diplomelor, certificatelor, a altor documente,

emise de autoritatile competente din alte

state;
 specificatiilor tehnice, echivalente cu cele

solicitate la nivel national.

 Transparenta
Aducerea la cunostinta tuturor celor interesati a
informatiilor referitoare la aplicarea procedurii
de atribuire contractului.

Efecte
 asigurare „vizibilitate" reguli, procese, înregistrări şi rezultate
 întelegere necesităţi obiective AC (de către potenţialii ofertanţi)
 Proportionalitatea
Asigurarea corelatiei intre
 necesitatea obiectiva a AC,
 obiectul contractului si
 cerintele formulate in cadrul procedurii.

Efecte

 evitare impunere solicitări abuzive

 Eficienta utilizarii fondurilor
publice
Folosirea sistemului concurenţial şi a criteriilor
economice pentru atribuirea contractului.

Efecte

 obţinere “cea mai bună valoare” pentru fondurile utilizate

 supraveghere costuri proces de achiziţie publică

 Asumarea raspunderii
Determinarea clara a sarcinilor si
responsabilitatilor persoanelor implicate in
procesul de achizitie publica.

Efecte

 profesionalismul si impartialitatea persoanelor implicate in

procedura de atribuire a contractelor de achizitie publica;

 independenta deciziilor in cadrul procesului de achiziţie publică

 Principii
 Nediscriminarea

 Tratamentul egal

 Recunoasterea reciproca

 Transparenţa

 Proportionalitatea

 Eficienta utilizarii fondurilor publice

 Asumarea raspunderii
Concluzie
 Legea achizițiilor publice, care a intrat în vigoare încă la data de 1 mai 2016. În
același timp, autoritățile contractante ar trebui să aplice în mod proporțional
criteriile de calificare și selecție a agenților economici. Totuși, deocamdată nu
există practici în privința modului în care legea va funcționa pe viitor. Analiza a fost
efectuată de Consiliul Concurenței și inclusă în proiectul de lege cu privire la
aprobarea Programului național în domeniul concurenței și ajutorului de stat
pentru anii 2017-2020. În opinia Consiliului Concurenței, o problemă importantă
este că achizițiile publice din domeniul utilităților rămân nereglementate.
 Mai mult, cadrul legal care reglementează concesiunile și parteneriatele publice
private necesită revizuire și aliniere la legislația europeană. Consiliul Concurenței
mai precizează că, odată cu implementarea
 Strategiei de dezvoltare a sistemului de schiziții publice, va crește gradul de
promovare a concurenței loiale, care va elimina discriminarea agenților economici
în cazurile de achiziții publice. Autoritatea de concurență consideră că
introducerea unor standarde transparente și concursuri electronice, precum și noi
mecanisme de raportare, va îmbunătăți mediului concurențial între întreprinderi.
Acest fapt va duce la economisirea resurselor publice destinate achiziției de
produse, servicii și lucrări
Bibliografie
 V. Mircea, Legislația concurenței. Comentarii și explicații, Ed.
C.H. Beck, 2013, pp. 33-34.
 V. Vedinaş, Drept administrativ. Ediţia a 10-a revăzută şi
actualizată, Ed. Universul Juridic, 2017, pp. 97-98.
 Marius Bulancea, Cristina Butacu, Adina Claici, Ghid pentru
practicieni în dreptul concurenței, Ed. C.H. Beck, București,
2014, p.7.