Pe ce se bazează decizia cumulării sau nu a valorilor estimate în cazul achizițiilor de

produse?

Data publicării: 22 apr. 2020, 16:33:29

Versiune: 1
Raspuns:

Din interpretarea art. 2 din Legea nr. 98/2016, reiese că atunci când aplică prevederile respectivului act
normativ, autoritățile contractante trebuie să urmărească achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în
condiții de eficiență economică și socială, cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal,
recunoașterii reciproce, transparenței, proporționalității și asumării răspunderii.

Având în vedere prevederile art. 17 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, în aplicarea prevederilor art. 11
alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care obligă autoritatea contractantă de a nu diviza contractul de achiziției
publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să
conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de
atribuire reglementate de legea în discuție, autoritatea are obligația ca la alegerea procedurii de atribuire, să
se raporteze la valoarea estimată a produselor similare.

În acest sens, aducem în discuție prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care definește produsele
similare ca fiind „acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:

a. sunt destinate unor utilizări identice sau similare;

b. fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori
economici cu activitate constantă în sectorul respectiv”.

În continuare, atragem atenția asupra prevederile art. 16 din H.G. nr. 395/2016 potrivit cărora, în vederea
estimării valorii unei achiziții, trebuie luat în considerare scopul urmărit prin realizarea respectivei achiziții.

Revenind la eficiența economică și socială, subliniem că aceasta se obține în cazul realizării unei achiziții,
atunci când se creează condițiile necesare obținerii unui număr cât mai mare de candidaturi/oferte, astfel
încât operatorii economici, datorită concurenței mari, să fie motivați să ofere o calitate crescută la un preț
mai avantajos.

Astfel, în cadrul unei proceduri, se poate obține un număr mare de candidaturi/oferte atât prin aplicarea
principiilor transparenței, tratamentului egal, nediscriminării, recunoașterii reciproce și proporționalității,
cât și prin modul de configurare a cererii pe care autoritatea contractantă o lansează pe piață, care se
traduce inclusiv prin cumularea sau nu a anumitor achiziții.

Prin urmare, atunci când evaluează dacă este necesar sau nu să cumuleze valorile mai multor achiziții de
produse în vederea alegerii procedurii de atribuire, corelarea dintre scopul achiziției și similaritate va fi
realizată astfel încât să atragă un număr cât mai mare de ofertanți/candidați, în vederea generării unei
concurențe crescute, cu luarea în considerare a beneficiilor generate de economia de scară.

Menționăm că odată determinat tipul de procedură aplicabilă, dacă este oportun, se poate opta pentru
realizarea achiziției pe loturi, fiind posibil fie să se atribuie toate loturile odată, prin lansarea unei singure
proceduri, fie să se atribuie separat unul sau mai multe loturi, prin lansarea mai multor proceduri dar de
același tip cu cea determinată conform valorii estimate globale a tuturor loturilor.