DOSARUL

ACHIZIȚIEI
PUBLICE
 Cuprins
1. Aspecte generale privind contractul de achiziție publică
2. Părțile contractului de achiziție publică
3. Principiile care stau la baza proceduri atribuirii contractului de achiziții publice
4. Corelarea principiului transparentei cu celelalte principii ale achizițiilor publice
5. Obligația de transparență
6. Publicarea anunțurilor de intenție, de participare și de atribuire
7. Beneficiile aplicării principiului transparenței
 INTRODUCERE
„Sistemul de achiziții publice este procedura prin care instituțiile de stat și
organizațiile din sectorul public achiziționează bunuri și servici și încheie contracte
de lucrări publice cu furnizorii de produse și servicii, folosind bani publici.”
Importanța principiilor în materia achizițiilor publice este extrem de importantă.
În acest mod, orice situație care nu își găsește rezolvare prin raportarea la o anumită
reglementare, poate fi soluționată prin raportarea la principiile care guvernează
materia achizițiilor publice.
Prin transparență se înțelege aducerea la cunoștința publicului a informațiilor
privitoare la o procedură competitivă, astfel încât acei operatori economici care
operează pe piață, să poată participa la competitive, asigurându-se în acest mod,
promovarea concurenței.
 1. Aspectele generale privind
contractul de achiziție publică
„Sistemul achizițiilor publice desemnează totalitatea regulilor și acțiunilor referitoare
la cheltuirea banilor publici, și în care cererea lansată de organismele de interes public se
întâlnește cu oferta propusă de un operator economic.”
Între elementele componente ale sistemului intervin relații specifice atingerii scopului
general. În cadrul sistemului, elementele componente interacționează între ele
condiționându-se, potențându-se unele pe celelalte.
„Elementele componente ale sistemului sunt:
– autoritatea de reglementare;
– autoritățile contractante;
– operatorii economici;
– supraveghetorii sistemului.
Relațiile care se stabilesc între elementele sistemului suni de regulă”:
■ de comerț, unde o parte solicită să cumpere produse, servicii și lucrări, iar cealaltă
încearcă să le vândă;
■ de suport, acolo unde o parte solicită sprijin pentru aplicarea regulii jocului, iar
cealaltă îi oferă;
■ de supraveghere, unde o parte aplică regula jocului, iar cealaltă verifica aplicarea
corectă a acesteia;
■ de înfăptuire a dreptății, unde partea lezată își valorifică un drept pe calea acțiunii în
instanță;
„Formele contractului de achiziție publică sunt:
■ Contractul de furnizare de produse are drept obiect achiziționarea de care o anumită
autoritate publică a unuia sau a mai multor produse pe baza cumpărării, inclusiv în
rate, a închirierii sau leasingului cu sau fără opțiune de cumpărare;
■ Contractul de lucrări este acel contract de achiziție publică care are ca obiect execuția
sau proiectarea, cât și execuția uneia sau mai multor lucrări de construcții de către un
particular pentru o autoritate publică”.
■ „Contractul de servicii este contractul care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor
servicii de către un particular în favoarea unei autorități publice.
Contractul de achiziție publică are următoarele trăsături:
■ este un contract sinalagmatic, întrucât dă naștere unor obligații reciproce între părți, adică atât în
sarcina autorității publice, cât și a contractantului particular;
■ este un contract cu titlu oneros, pentru că fiecare parte urmărește obținerea unei contraprestații
prin încheierea contractului. În acest mod, autoritatea publică urmărește achiziționarea unui
produs, a unei lucrări sau a unui serviciu public, iar particularul urmărește încasarea contravalorii
produselor furnizate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;
■ este un contract solemn, întrucât se încheie în forma scrisă, între o autoritate publică și un
particular;
■ este un contract comutativ, deoarece întinderea prestațiilor fiecărei părți este certă și poate fi
apreciată chiar în momentul încheierii contractului;”
2. Părțile contractului de achiziție
publică
„Contractul de achiziție publică se încheie între o autoritate publică sau asociație
contractantă și un particular, persoană fizică sau juridică”:
■ oricare autoritate publică, așa cum este aceasta definită în Constituție, inclusiv
autoritatea judecătorească;
■ oricare instituție publică, de interes general sau local, autonomă ori aflată în
subordinea sau sub controlul unei autorități publice;
■ orice persoană juridică, de drept public care a fost înființată pentru a desfășura
activități de interes general fără caracter comercial sau industrial și care se afla
cel puțin în una din următoarele situații: este finanțată în majoritate de fonduri
publice, se află în subordinea sau sub controlul unei autorități ori instituții
publice, în componența consiliului de administrație;
■ „orice persoană juridică care desfășoară activități relevante în unul din
sectoarele de utilitate publică (apă, energie, transporturi și telecomunicații) și
care beneficiază de drepturi speciale sau exclusive pentru desfășurarea unor
astfel de activități”;
■ „orice asociere care ia naștere printr-o convenție civilă între două sau mai multe
autorități publice prin care acestea desemnează, din rândul lor, o persoană
juridică care le reprezintă în calitate de achizitor unic, în raporturile cu orice
furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii”;
■ „oricare întreprindere publică care desfășoară una sa mai multe dintre
activitățile relevante, atunci când acestea atribuie contracte de achiziție publică
sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activități”.
3. Principiile care stau la baza procedurii
atribuirii contractului de achiziții publice

Aceste principii sunt:

■ principiul asigurării tratamentului egal, adică aplicarea, în mod nediscriminatoriu, a criteriilor de
selecție și a criteriilor pentru atribuirea contractului de achiziție publică, astfel încât orice
furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii să aibă șanse egale de a i se
atribui contractul de achiziție publică;
■ principiul proporționalității, care presupune ca orice măsură stabilită de autoritatea publică
trebuie să fie necesară și corespunzătoare naturii contractului;
■ principiul asigurării transparenței atribuirii contractului de achiziție publică prin punerea la
dispoziția tuturor celor interesați a informațiilor referitoare la procedura aplicată în acest scop.
 4. Corelarea principiul
transparenței cu celelalte
principii ale achizițiilor publice
„Potrivit articolului 89 alineatul (1) din Regulamentul financiar, toate contractele de
achiziții publice finanțate integral sau parțial din buget respectă principiile
transparenței, proporționalității, tratamentului egal și nediscriminării.”
În cazul liberei concurențe, transparența contribuie într-o foarte mare măsură la
aplicarea principiului liberei concurențe, prin difuzarea cât mai largă a informaților
referitoare la achiziții, de asemenea, permite evaluarea de către cei interesați a
modului de respectare a principiului eficienței în cadrul unui proces de achiziție
publică.
În cazul eficienței, transparența oferă mijlocul prin care autoritatea contractantă
poate transmite cerințele sale și primește informații ce vor ajuta la luarea deciziei
optime, în plus, permite identificarea nevoilor reale ale comunității și informează
cetățenii cu privire la modul eficient de cheltuire a banului public.
Privind tratamentul egal, permite verificarea modului în care a fost aplicat principiul tratamentului egal
în cadrul procesului de achiziție publică.
Cu privire la confidențialitate, aceasta nu contrazice principiul transparenței ci îl nuanțează în sensul că
stabilește limitele comunicării informațiilor provenind de la ofertanți și care este continuată în ofertele
autorității contractante.
Potrivit jurisprudenței, autoritatea contractantă este obligată să asigure, în fiecare fază a unei proceduri
de cerere de ofertă, respectarea principiului egalității de tratament, și egalitatea de șanse a tuturor
participanților. Principiul egalității de tratament între ofertanți, are ca obiectiv favorizarea dezvoltării
unei concurențe corecte între întreprinderile participante la o procedură de achiziții publice, și se impune
ca toți ofertanții să dispună de aceleași șanse în elaborarea ofertelor lor, și să fie supuse acelorași condiții
pentru toți ofertanții. Acest principiu al transparenței are ca scop, înlăturarea riscului de favoritism și de
comportament arbitrar din partea autorității contractant. Presupune ca toate condițiile și modalitățile
procedurii de atribuire să fie formulate clar, precis și univoc în anunțul de participare, sau chiar în caietul
de sarcini.
Principiul transparenței presupune ca toate informațiile tehnice relevante pentru o bună înțelegere a
anunțului de participare sau a caietului de sarcini, să fie puse imediat ce este posibil, la dispoziția tuturor
întreprinderilor participante la procedura de achiziții publice, astfel încât să permită tuturor ofertanților
informații, și de asemenea, să ofere posibilitatea autorității contractante să verifice dacă ofertele
ofertanților corespund criteriilor care guvernează contractual în cauză.
 5. Obligația de transparență

Obligația de transparență revine autorităților publice care încheie un contract de

concesionare de servicii implică garantarea, în favoarea unui potențial ofertant, a
unui nivel de publicitate adecvat care permite exercitarea concurenței în domeniul
concesionării de servicii, precum și controlul imparțialității procedurilor de atribuire.
Pentru asigurarea transparenței procedurilor și egalității de tratament între
ofertanți, modificările aduse dispozițiilor esențiale ale unui contract de concesionare
de servicii, ar putea impune, în unele situații, atribuirea unui nou contract de
concesionare, în cazul în care acestea prezintă caracteristici diferite de cele ale
contractului inițial, și, în consecință, sunt de natură să demonstreze voința părților de
a renegocia clauzele esențiale ale acestui contract.
 6. Publicarea anunțurilor de intenție,
de participare și de atribuire

„De asemenea, pentru asigurarea transparenței atribuirii contractului de achiziții

publice autoritatea contractantă are obligația de a publica, în sistem electronic,
anunțul de intenție a efectuării achizițiilor publice, de participare a candidaților la
procedura de atribuire și de atribuire propriu-zisă a contractului în cauză.”
Anunțul de participare se publică în S.E.A.P. (Sistemul electronic de achiziții
publice) și în Monitorul Oficial al României, și după caz în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene. Autoritatea contractanta are obligația publicării anunțului de
atribuire în cel mult 48 de ore de la data finalizării procedurii de atribuire.
Anunțul de atribuire se publică în aceleași condiții și situații ca și anunțul de
participare la procedura de atribuire a contractului de achiziții publice.
7. Beneficiile aplicării principiului
transparenței

Beneficiile aplicării principiului transparenței pentru potențialii furnizori, prestatori

sau executanți:
■ posibilitatea anticipării succesiunii activităților pe parcursul derulării unei
proceduri;
■ asigurarea „vizibilități” regulilor, oportunităților, înregistrărilor datelor de ieșire
și rezultatelor;
■ claritatea acelor documente elaborate pe parcursul derulării procesului de
achiziție.
Beneficiile aplicării principiului transparenței pentru autoritatea contractantă:
■ înțelegerea de către potențialii furnizori, prestatori sau executanți a necesităților
reale ale autorității contractante și a modului în care aceste necesități se reflectă
în cadrul cerințelor din DEPO;
■ evidența clară a documentelor duce la o rapidă punere la punct a dosarului
achiziției publice și posibilitate urmăririi procesului achiziției în conformitate cu
cerințele legii; acea autoritate contractantă care respectă principiul transparenței
este și percepută ca atare, sporind astfel încrederea potențialilor furnizori,
prestatori sau executanți, fapt ce duce la participarea acestora în număr mare și
cu oferte optime în cadrul procedurilor de achiziție publică.
■ Un alt element de transparență îl reprezintă obligativitatea de a realiza dosarul
achiziției publice. Acest dosar cuprinde toate documentele relevante legate de
aplicarea procedurii respective, și anume:
■ nota privind determinarea valorii estimate (fără TVA) a contractului de achiziție
publică;
■ anunțul de intenție (dacă este cazul);
■ anunțul și/sau invitația de participare;
■ documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei, inclusiv clarificările
solicitate de ofertanți și răspunsurile transmise de autoritatea contractantă;
■ decizia de numire a Comisiei de evaluare/negociere/Juriului;
■ listele cuprinzând denumirea/numele și adresa candidaților care participă la
selecție și hotărârea comisiei de evaluare cu privire la rezultatul selecției (dacă
este cazul);
■ procesul verbal întocmit cu ocazia deschiderii ofertelor;
■ lista cu numele și adresele ofertanților;
■ hotărârea Comisiei de evaluare cu privire la rezultatul aplicării procedurii pentru
atribuirea contractului de achiziție publică;
■ contestațiile primite, rezoluțiile și eventualele măsuri corective, precum și
hotărârile judecătorești (dacă este cazul);
■ raportul comisiei de evaluare privind oferta declarată câștigătoare înaintat
autorității contractante;
■ contractul de achiziție publică semnat între ofertantul câștigător și autoritatea
contractantă;
■ anunțul de atribuire a contractului de achiziție publică (dacă este cazul);
■ studiul de piață (dacă este cazul).
Întocmirea lui este o obligație a autorității contractante. Dosarul achiziției publice
se păstrează cât timp contractul produce efecte juridice, dar nu mai puțin de 5 ani
de la data finalizării contractului. Potrivit OUG nr. 60/2001, poate fi pus la
dispoziție spre consultare oricărei entități publice, în cadrul legal, fără a-i fi afectat
interesul public sau interesul comercial al părților, precum și libera concurență.
 CONCLUZII
O autoritate contractantă are obligația să respecte principiul transparenței pe
toată durata procedurii de atribuire și de executare a contractului de achiziție
publică. În plus, chiar și entitățile juridice care nu au calitatea de autoritate
contractanta se pot regăsi sub incidența acestui principiu. Principiul transparenței a
fost privit ca un obiectiv intern al sistemului achizițiilor publice, respectiv al
autorității contractante, din perspectiva faptului că acesta se referă la modalitatea
în care un guvern, respectiv autoritățile contractante, își organizează activitățile de
cumpărare.