Subiecte posibile MAP 2015

Cap. 2

1. Din ce puncte de vedere se apreciaz c achiziiile publice reprezint

una dintre cele mai sensibile activiti ce se desfoar la nivelul administraiei
publice?
Sunt 3 puncte de vedere:
- se cheltuiesc bani publici, care sunt tentani att datorit sumelor vehiculate, dar i
siguranei n primirea acestora de vnztori i a cror cheltuire presupune respectarea anumitor
principii. De aceea, trebuie promovate n acest domeniu i respectate principiile responsabilit ii
i transparenei autoritilor publice n procesul de luare a deciziilor, pt a se diminua vicierea
legal de corupie a achiziiilor publice. Alocarea corect, transparent i n interesul cet enilor a
banilor publici este un deziderat a luptei anticorupie.
- decizia aparine unor decideni alei, care n mod permanent sunt supui unei duble
presiuni, att din partea alegtorilor,care au pretenia de a li se satisface la un nivel ct mai nalt
trebuinele, ct i din partea profesionalitilor, care cunosc toate aspectele care ar putea face
benefic o achiziie. Uneori prerile prilor menionate pot fi contradictorii. i aceasta nu e
singura problem cu care se confrunt instituiile care se presupune c ar trebui s vegheze
corectitudinea procesului de achiziii.
- aparent principiile de eficien i eficacitate capt sens aparte dac avem n vedere
faptul c proprietatea public nu stimuleaz eficiena, ci ctigul. Eficiena funcionarii
instituiilor publice e un principiu fundamental, care st la baza evalurii responsabilit ii
demnitarilor i funcionarilor publici, care va urmri economicitatea activit ilor ntreprinse,
adic dreapta msur dintre obinerea unor beneficii ct mai mari cu ajutorul unor costuri ct mai
mici. Evaluarea va urmri i eficacitatea acestor activiti, adic msura n care activit ile
ntreprinse chiar rspund nevoilor specifice ale comunitii.

2.
Cum se pot caracteriza relaiile care se stabilesc n procesul
asigurrii resurselor materiale n domeniul public?
- sunt relaii de schimb ntre diferii furnizori de produse, servicii, prestatori de lucrri i o
organizaie din sectorul public, determinate de necesitatea acesteia de a-i asigura continuitatea
activitilor derulate pt satisfacerea comunitii pe care o deservete.

- sunt relaii economice prin care se urmrete i de o parte implicat n relaie i de

cealalt obinerea unui beneficiu fie bnesc, fie sub forma unui avantaj economic.
- efectele economice se regsesc la nivelul activitii beneficiarului , aceasta putndu-i
satisface mai multe obiective, cu aceeai valoare financiar.
- sunt raporturi economice care depind de raportul de putere ce exist ntre furnizor
i beneficiar, al doilea putnd stabili anumite reguli, criterii, limite, restric ii datorit faptului c
reprezint puterea public, primul, orict de care ar fi puterea deinut de acesta pe pia
trebuind s se supun.

3.
Care sunt particularitile asigurrii resurselor materiale n
administraia public?
a)
b)
c)
d)
e)

diversitatea beneficiarilor publici

modul specific de cumparare (achizitie) in administratia publica;
restrictiile legislative;
activitatea de marketing in cazul pietelor publice;
caracteristicile cumprrilor in administratia public.

SA MA INTREBI DACA TREBUIE SA MI SPUI DESPRE ELE, SA O

INTREB PE PROFA!!!!!! SI SA ASTEPTI..
a) diversitatea beneficiarilor publici ;
Se pot grupa astfel:
1. colectivitati naionale i locale;
2. intreprinderi si institutii publice cu caracter industrial si comercial
b) modul specific de cumparare (achizitie) in administratia publica;
Efectuarea cumpararilor in administratia publica se face pe baza unor proceduri prevazute
in legislatia ce reglementeaza achizitiile publice. Pot sa existe exceptii pentru anumite
intreprinderi care isi pot elabora propriile proceduri inspirate din legislatia achizitiilor publice si
aprobate de catre puterea publica careia I se subordoneaza.
Cumpararile pot fi:
1. cumparari simple cand se cunosc caracteristicile si volumul resurselor ce se vor
cumpara
2. cumparari complexe cand nu se poate stabili cu certitudine ce se va cumpara. Si aici
avem doua tipuri de cumparari:
cumparari la care se cunoaste un numar minim de comenzi,
cumparari la comanda.
c) restrictiile legislative;

 efectuarea publicitatii cumpararii, care este de atentionare, participare si atribuire

participarea la o anumit procedur nu se poate face de ctre operatorii economici dect
n anumite condiii (condiii de calificare)
alegerea unei proceduri de cumparare, conform caracteristicilor cumpararii si conditiilor
legislative
aplicarea procedurii de cumparare : primirea ofertelor, deschiderea, evaluarea
atribuirea (ncheierea contractelor) se face respectnd anumite cerine
comunicarea rezultatelor, rezolvarea litigiilor si incheierea contractului.
d) activitatea de marketing in cazul pietelor publice;
Realizarea procesului de asigurare a resurselor materiale in domeniul public, presupune si
anumite actiuni care sunt specifice marketingului aprovizionarii: definirea nevoilor, atragerea
produselor, evaluarea furnizorilor, negocierea conditiilor, etc.
Din acest punct de vedere exista cateva specificatii determinate de compromisul care
trebuie sa existe intre doua atitudini apparent antagoniste:
necesitatea de a fi alaturi de alegator(alesii alegatorilor introduce element de
dicontinuitate)
necesitatea de a respecta opiniile specialistilor (vor asigura continuitatea in abordare).
e) caracteristicile cumprrilor in administratia public.
restrictia bugetara
presiunea contribuabilului
autoritatea crescanda a achizitorului
rigiditatea organizatorica
fundamentarea riguroasa a materiilor
transparenta

4.
Enumerai caracteristicile cumprrilor (asigurrii materiale) n
administraia public?
Caracteristicile cumprrilor in administratia public.
restrictia bugetara
presiunea contribuabilului
autoritatea crescanda a achizitorului
rigiditatea organizatorica
fundamentarea riguroasa a materiilor
transparenta

5.

Prezentai elementele sistemului achiziiilor publice.

a. Autoritatea de reglementare: Autoritatea Naional pentru Reglementarea i

Monitorizarea Achiziiilor Publice;
b. Autoriti contractante: autoriti ale AP i alte persoane juridice de drept privat ce
desfoar activiti n acest domeniul, avand rolulul de cumprtori, utiliznd bani publici.
c. Operatorii economici: livreaz produse, servicii sau lucrri (vnztorii, prestatorii,
executanii).
d. Supraveghetorii sistemului: ANRMAP, Consiliul Naional de Soluionare a
Contestaiilor; Ministerul Finanelor Publice, SEAP, Curtea de Conturi.

1. 6.
ntre elementele sistemului achiziiilor publice se stabilesc
anumite relaii. Cum sunt aceste relaii?
ntre elementele sistemului achiziiilor publice se stabilesc relaii care de regul sunt:
Relaii de comer ntre A.C. i operatorii economici
Relaii de suport n care ANRMAP ofer sprijin operatorilor economici pentru
aplicarea regulilor stabilite
Relaii de supraveghere - n care ANRMAP verific aplicarea corect a regulilor de ctre
A.C.
Relaii de nfptuire a dreptii n care partea lezat (operatorii economici lezai) i
valorific un drept pe calea aciunii n instan (Consiliul Naional de Soluionare a Contestaiilor,
Instanele de Judecat).
Sistemul achiziiilor publice desemneaz ansamblul regulilor, principiilor, instituiilor i
aciunilor referitoare la modul de cheltuire a banilor publici n interesul comunitii i n care
cererea lansat de o autoritate contractant se ntlnete cu oferta unui operator economic.
Sistemul achiziiilor publice reprezint o parte a realitii juridico-economico-tehnice a
societii romneti, al crui scop general este dedicat satisfacerii interesului public, respectiv
dezvoltarea i mbuntirea mediului de via al comunitii.

7.
n ce const principiul.... i care sunt efectele preconizate a se
obine prin aplicarea lui. ( doar 2 principii ne va da)!!
a)

Principul nediscriminrii const n asigurarea condiiilor de manifestare a concurenei

reale pentru ca orice operator economic, indiferent de naionalitate, s poat participa la obinerea
unui contract de achiziie public.
Efectele scontate:

Deschiderea i dezvoltarea pieei de achiziii publice;

Cadru competiional sntos, care determin obinerea celor mai bune rezultate de pe pia.

Eliminarea cerinelor restrictive;

Interzicerea discriminrii potenialilor participani la o procedur de achiziie public.

b)

Principiul tratamentului egal presupune presupune ca oricnd pe parcursul unei proceduri

de achiziie public s se stabileasc i s se aplice cerine, reguli, criterii identice pentru to i
operatorii economici, pentru ca toi s aibe anse egale de a fi contractai.
Efecte:

Instituirea unui cadru bazat pe incredere, corectitudine i imparialitate;

Furnizarea concomitent de informaii aferente unei proceduri;

Eliminarea elementelor de natur subiectiv care ar putea influena deciziile n procesul de

achiziie public;

Eliminarea tratamentului preferenial acordat operatorilor economici locali;

Reducerea fraudei i a corupiei.

c)

Principiul recunoaterii reciproce presupune acceptarea de ctre toate autoritile

contractante a:

produselor, serviciilor, lucrrilor oferite n mod licit pe piaa UE.

Diplomelor, certificatelor, a altor documente emise de autoritile competente din alte state;
Specificaiile tehnice echivalente cu cele solicitate la nivel naional.
Efecte:

Eliminarea tratamentului preferenial acordat operatotilor economici naionali.

Deschiderea i dezvoltarea pieei achiziiilor publice ;

Eliminarea cerinelor restrictive.

d)

Principiul transparenei presupune aducerea la cunotina publicului a tuturor informaiilor

referitoare la applicare procedurii de atribuire. Public area anunului se face face n presa
intern/internaional n funcie de importana lucrrii i interesele investitorului, cu cel mult 30
de zile inainte de data depunerii ofertei. Se vor realiza cel pu in 3 anun uri ntr-un cotidian de
larg circulaie, i, dup caz, n Monitorul Oficial sau o alt publicaie de speciali tate.
Efecte:

Asigurarea vizibilitii regulilor, proceselor, nregistrrilor i rezultatelor.

nelegerea necesitii obiective a AC de potenialii ofertani.

Reducerea fraudei i a corupiei.

e)

Principiul proporionalitii presupune ca prin cerinele i condiiile impuse s se asigure

corelaia dintre:

 Necesitatea AC;
Obiectul contractului de achiziie public.
Cerinele solicitate a fi ndeplinite.
Efecte:

f)

Elliminarea cerinelor restrictive, prin stabilirea unor pretenii fa de operatorii economici

conforme cu necesitile AC.
Limitarea apariiei erorilor pe parcursul desfurrii procesului de achiziie public.

Principiul eficenei utilizrii fondurilor publice presupune s se aleag sau s se

aplice acele proceduri i s se utilizeze criteriii care s reflecte avantajele de natur economic
ale ofertelor, n vederea obinerii raportului optim ntre calitate i pre.
Efecte:

Obinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, ntotdeauna considerate ca fiind
insufficiente n raport cu necesitile.

Supravegherea costurilor procesului de achiziie public.

Reducerea fraudei i a corupiei.

g)

Principiul asumrii rspunderii const n determinarea clar a sarcinilor i

responsabilitilor persoanelor implicate n procesul de achiziie public, asigurndu-se
profesionalismul, imparialitateai independena deciziilor adoptate pe parcursul acestui proces.
Efecte:

Reducerea fraudei i a corupiei.

Cunoaterea exact a responsabilitilor prilor i eliminarea posibilitilor de a se eschiva de

la anumite ndatoriri.

O monitorizare mai bun, mai facil i un control eficace din partea organelor abilitate n acest
sens.

8.

Precizai domeniul de aplicare al legii achiziiilor publice.

Organizaiile care aplic legea achiziiilor publice atunci cnd doresc s ncheie contracte
de achiziie de produse, servicii sau lucrri sunt:

Autoritile contractante din sectorul clasic (orice organism al satului, autori tate public,
orice organism cu personali tate juridic etc.)
Operatori economici (care dei nu sunt AC au primit o subvenie de la acestea de mai
mult de 50% din valoarea contractului)

Aceste organizaii se supun legii achiziiilor publice atunci cnd doresc s ob in o seris
de contracte de achiziie public, de consesiune de lucrri, de concesiune de servicii, contract de
lucrri cu o valoare ce depete doar un anumit prag valoric (Vc 4.845.000 euro), contract de
servicii cu o valoare ce depete doar un anumit prag valoric (Vc 193.000 euro).
Aceste contracte, n funcie de specificul lor, de anumite trsturi, se pot ob ine
folosindu-se unele sau altele dintre procedurile de achiziie public, proceduri de atribuire
(licitaie, negociere, cerere de oferte, dialog competitiv, concurs de soluii) sau modalit i
speciale de atribuire (acord-cadru, sistem de achiziie dinamic, licitaie electronic).

9.
publice.

Precizai excepiile de la domeniul de aplicare a legii achiziiilor

Excepiile de la domeniul de aplicare a legii achiziiilor publice:

1)

Se atribuie contracte de achiziie public n domeniul aprrii i securitii naionale doar dac
prin intermediul acestora s-ar crea circumstane care ar conduce la divulgarea unor secrete sau
implic protecia unor interese.

2) n cazul contractelor care au fost declarate cu caracter secret de autoritatile abilitate n acest
sens.
3)

n cazul contractelor care presupun msuri special de siguran pentru protejarea unor interese
naionale.

4)

n cazul contractelor atribuite ca urmare a ncheierii unui acord internaional, cu unul sau mai
multe state care nu sunt membre ale UE, dar ncheiate conform Tratatului UE, i care vizeaz
furnizarea de produse sau executarea de lucrri destinate implementrii sau exploatrii unui
proiect comun de statele semnatare i numai dac prin acordul respectiv a fost men ionat o
procedur specific pentru atribuirea contractului respectiv.

5)

n cazul contractelor atribuite ca urmare a ncheierii unor acorduri internaionale referitoare la

staionarea de trupe, i numai dac prin acordul respectiv a fost menionat o procedur specific
pentru atribuirea contractului respectiv.

6)

n cazul acelor contracte de achiziie public atribuite ca urmare a aplicrii unei proceduri
specifice unei organizaii internaionale.

7)

n cazul acelor contracte de servicii care se refer la cumprarea sau nchirierea de terenuri,
cldiri existente sau alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora.

8)

n cazul contractelor de servicii care au ca obiect:

Cumprarea, producia de programe destinate difuzrii de instituii de
radiodifuziune i televiziune.
Prestarea de servicii de arbitraj i conciliere.
Angajarea de for de munc.

 Activiti de cercetare-dezvoltare remunerate n totalitate totalitate de AC i ale

cror rezultate sunt destinate, n mod exclusiv, AC pentru propriul beneficiu.
Atribuirea contractului unei alte AC sau unei asocieri de AC, dac acestea
beneficiaz de un drept exclusiv pentru prestarea serviciilor respective.

10. Care sunt excepiile specifice de la domeniul de aplicare?

Legislatia prevede si o serie de exceptii specifice de la domeniul de aplicare, cum ar fi:
1) Un subiect de drept caruia o AC i-a acordat drepturi speciale sau exclusive de a presta
un serviciu public are obligatia de a respecta numai principiul nediscriminarii atunci cand acesta
atribuie contracte furnizate de terti. AC care acorda unei persoane juridice care nu este definita ca
AC drepturi speciale sau exclusive de a presta un serviciun public are obligatia de a impune, prin
autorizatia pe care o emite in acest scop, respectarea de persoana juridica respectiva a
principiului nediscriminarii atunci cand aceasta atribuie contracte catre terti.
2) Daca avem un contract de servicii din categoria 2B (servicii hoteliere, de transport pe
apa, juridice, de selectie si plasare a fortei de munca, de invatamant, de sanatate si asistenta
sociala, recreative, culturale, sportive), atunci obligatia de a aplica ordonanta:
-exista numai pentru acele contracte a caror valoare este mai mare de 125.000 de euro si
-se limiteaza numai la prevederile referitoare la caietul de sarcini si la anuntul de atribuire.
3) Daca un contract de servicii din categoria 2B cuprinde si prestarea de servicii din
categoria 2A (servicii de intretinere si reparare, de transport terestru si aerian, transport postal, de
telecomunicatii, financiare, informatice, de cercetare-dezvoltare, contabilitate, audit financiar,
pentru afaceri, de management, arhitectura, publicitate, administrare, curatenie a imobilelor, de
eliminare a deseurilor si apelor uzate, salubrizare), a caror valoare estimata este inferioara valorii
serviciilor din categoria 2B, atunci obligatia de a aplica ordonanta:
-exista numai pentru acele contracte a caror valoare este mai mare de 125.000 euro si
-se limiteaza numai la prevederile referitoare la caietul de sarcini si la anuntul de atribuire.
INTERDICTIE!
AC nu are dreptul de a combina, in cadrul aceluiasi contract, servicii incluse atat in Anexa
2B, cat si in Anexa 2A, cu scopul de a nu aplica prezenta OUG atunci cand atribuie respectivul
contract de achizitie publica.
Cap. 4

11. Ce este PAAP, ce informaii cuprinde, cnd se elaboreaz, de cine se

aprob i de ce aspecte se va ine cont la elaborarea lui?
Planul annual al achizitiilor publice este un instrument de lucru util atat compartimentului
de achizitii, cat si celui financiar-contabil si reprezinta documentul, cu caracter obligatoriu, in
care se regasesc toate contractele de achizitie publica, inclusiv acordurile- cadru, ce se
intentioneaza a fi atribuite sau incheiate pe parcursul unui an bugetar de o autoritate contractanta.

Programul anual al achiziiilor publice trebuie s cuprind urmtoarele informaii:

obiectul contractului sau acordului-cadru
cod CPV
valoarea estimat fra TVA (lei i euro)
procedura ce urmeaz a fi aplicat
datele estimate pentru nceperea i finalizarea procedurii
responsabilul achiziiei publice ce urmeaz a fi fcut
Planul anual al achiziiilor publice:

se ntocmete n fiecare an
se elaboreaz ntr-o prim form n decursul ultimului trimestru al anului de baz
se definitiveaz - dup aprobarea bugetului
- n funcie de fondurile aprobat
- cu luarea n considerare a posibilitilor de atragere a altor fonduri
- poate fi modificat dac respectivele necesiti nu au fost cuprinse iniial n program iar
introducerea lor este condiionat de asigurarea surselor de finanare
- se aprob de ctre conductorul autoritii contractante cu avizul prealabil al
compartimentului financiar-contabil.
Modificarea programului anual necesit aceleai aprobri!
La elaborarea Programului se va ine cont de:
necesitile obiective de produse, de lucrri i servicii
gradul de prioritate a necesitilor
anticiprile cu privire la fondurile ce urmeaz a fi alocate prin bugetul anual
contractele de achiziie public aflate n derulare

12. Metode de determinare a necesarului de aprovizionat (probleme ex.

Care este valoarea unui contract de lucrri dac valoarea lucrrilor este 120
000 euro, iar A.C. pune la dispoziia executantului utilaje n valoare de 270 000
euro al cror cost de utilizare este de 12 000 euro i efectueaz amenajri n
valoare de 10 200 euro pentru facilitarea lucrrilor?)
n fundamentarea necesitilor pot fi utilizate diverse metode:
1.

Metoda calculului direct (cu toate variantele)

2.

Metoda pe baza realizrilor

3.

Metoda sortimentului tip

4.

Metoda pe arje

13. Care sunt elementele de care trebuie s se in seama n estimarea

valorii contractelor?
Atunci cnd autoritile contractante estimeaz contractele de achiziie public, trebuie s
in seam de o serie de elemente:

informaii obinute din cercetrile de pia;

durata previzionat a contractului;
costuri legate de ndeplinirea contractului;
posibilitatea apariiei unor costuri accidentale (suplimentare);
posibilitatea optrii pentru suplimentarea ctre nivelul maxim prevzut a cantitilor de
produse sau servicii.

14. Precizai scopul estimrii valorii contractelor de achiziie public i

momentul estimrii.
Estimarea valorii contractelor de achiziie public are drept scop, pe de o parte
determinarea resurselor financiare necesare, iar pe de alta parte, alegerea procedurii de atribuire,
motiv pentru care, aceast operaiune trebuie derulat nainte de iniierea procedurii de atribuire a
contractului respectiv, iar condiia care trebuie ndeplinit de aceast valoare este ca ea s fie
valabil n momentul transmiterii spre publicare a anunului de participare sau a iniiativei de
participare la procedura de achiziie public.

15. Care sunt regulile generale de estimare a valorii contractelor?

Regulile generale ale estimrii valorii contractelor (prevzute de lege):
1. Identificarea tuturor costurilor aferente pentru obinerea produselor, serviciilor sau
lucrrilor necesare;
2. nsumarea tuturor costurilor pltibile pentru ndeplinirea contractului respectiv, fr
T.V.A., exprimate n lei i n euro;
3. Luarea n considerare a modalitilor de dobndire (plata n rate, leasing, credit etc.);
4. Luarea n calcul a eventualelor majorri ale preului contractului, prin acceptarea ajustrii
acestuia, dac aceast posibilitate a fost prevzut n mod expres;
5. Luarea n considerare a oricror eventuale suplimentri fa de obiectul iniial;
6. Dac este cazul, luarea n calcul i a valorii premiilor sau primelor ce se intenioneaz a
se acorda.
16. Regulile specifice de estimare a valorii contractelor.(probleme ex. Dac valoarea
estimat a lucrrilor este de 850 000 euro, iar valoarea onorariilor este de 15 000 euro, care
este valoarea estimat contractului de proiectare?; Care este valoarea estimat a unui
contract de servicii dac nu se poate anticipa valoarea total a prestaiei, dar se apreciaz
un tarif mediu lunar de 5 000 euro, pe o durat de 4 ani i 8 luni? )

Reguli specifice, pe tipuri de contracte

Estimarea valorii contractelor de furnizare (de produse):
1.
Dac produsele ce urmeaz a fi achiziionate necesit i operaii de instalare i punere n
funciune, atunci valoarea contractului va fi valoarea produselor plus valoarea manoperei,
instalrii i punerii n funciune;
2.
Dac nu s-a stabilit nc modalitatea de cumprare, respectiv nu s-a facut opiunea ntre
cumprare, cumprare n rate, nchiriere sau leasing, atunci valoarea estimat va fi valoarea
cea mai mare a contractului, dintre modalitile de cumprare;
3.
n cazul n care s-a stabilit modalitatea de cumprare, atunci:
- dac durata este stabilit i este mai mic sau egal cu 12 luni, valoarea contractului va fi
valoarea ratei pltibile nmulit cu numrul de luni (nu se aplic la cumprarea prin leasing, caz
n care calculul valorii va avea n vedere rata iniial, ratele lunare i rata rezidual!),
- dac durata contractului este stabilit i este mai mare de 12 luni, dar mai mic de 48 de luni,
valoarea contractului este valoarea ratei lunare multiplicat cu numrul de luni, la care se adaug
valoarea rezidual (eventual numrul de luni rmase inmulit cu valoarea ratei);
- dac durata contractului este mai mare de 48 de luni sau dac nu se cunoate exact durata
acestuia dar se estimeaz la mai mare de 48 de luni, valoarea contractului va fi rata lunar
multiplicat cu 48 (n acest caz se face o planificare multianual i este necesar obinerea
acordului ordonatorului principal de credite).
4. n cazul n care avem de-a face cu un contract de furnizare repetabil, care trebuie rennoit,
atunci:
- dac se cunoate valoarea unui contract din anul precedent, valoarea contractului va fi egal cu
valoarea din anul precedent ajustat i actualizat,
- dac se cunoate valoarea unui contract similar, valoarea contractului va fi valoarea contractelor
similare care urmeaz a fi atribuite n urmtoarele 12 luni, ajustat i actualizat;
5. n cazul n care produsele se achiziioneaz pe loturi, prin atribuirea mai multor contracte de
furnizare distincte, valoarea estimat va fi suma valorii tuturor loturilor.
Se creaz posibilitatea partajrii contractului pe loturi tocmai datorit importanei
momentului la care se face achiziia n instituiile publice, i anume atunci cnd ea este absolut
necesar pentru acoperirea unei (unor) nevoi ale organizaiei, ns, aceast partajare este interzis
a se face cu scopul de a urmri atribuirea loturilor prin procedura cerere de ofert. Tocmai de
aceea, valoarea unui contract derulat n acest mod este dat de valoarea obinut prin nsumarea
tuturor loturilor i aceasta sum este valoarea de referin, respectiv valoarea care va dicta ce
procedur se va folosi. i dac aceast sum depete pragul valoric stabilit pentru posibilitatea
aplicrii cerere de oferte, respectiv 130 000 euro, totui legea permite folosirea acesteia ca
procedur n anumite condiii.
Astfel, dac valoarea contractului (suma valorii loturilor) este mai mare de 130 000 euro,
atunci se poate aplica procedura de cerere de ofer numai pentru loturile care ndeplinesc
cumulativ dou condiii:

- valoarea estimat a lotului respectiv este mai mic sau egal cu echivalentul n lei a 75 000
euro
- valoarea cumulat a loturilor respective (care respect prima condiie), nu depete 20% din
valoarea total a contractului.
Estimarea valorii contractului de servicii:
1.
n cazul n care autoritatea contractant i propune s atribuie un contract de servicii
pentru care nu se poate anticipa preul total al prestaiei, dar este posibil estimarea unui tarif
mediu lunar, atunci valoarea estumat este tariful mediu lunar nmulit cu numrul de luni
(dac durata este stabilit i nu depete 48 de luni); n cazul n care durata nu se poate
estima sau este mai mare de 48 de luni, valoare va fi valoarea tarifului mediu lunar inmulit
cu 48 de luni;
2.
n cazul n care autoritatea contractant i propune s atribuie un contract de servicii care
trebuie reinnoit, atunci:
- dac se cunoate valoarea unui contract din anul precedent, valoarea contractului va fi egal cu
valoarea din anul precedent ajustat i actualizat,
- dac se cunoate valoarea unui contract similar, valoarea contractului va fi valoarea contractelor
similare care urmeaz a fi atribuite n urmtoarele 12 luni, corectat;
3. n cazul n care se achiziioneaz servicii similare defalcate pe trane a cror achiziionare face
obiectul unor contracte distincte de servicii, valoarea contractului va fi suma valorilor tranelor.
n cazul n care valoarea este mai mare de 130 000 euro, atunci se poate aplica procedura cerere
de ofert numai pentru tranele care ndeplinesc cumulativ dou condiii:
- valoarea lotului respectiv este mai mic sau egal cu 75 000 euro
- valoarea cumulat a loturilor pentru care se aplic cererea de oferte nu depete 20% din
valoarea total a serviciilor care urmeaz s fie prestate.
Dup cum se poate observa, ca i n cazul contractelor de produse, i n cazul contractelor
de servicii se d posiblitatea partajrii pe trane, cu respectarea aceleiai condiii de a nu urmri
prin aceast modalitate (partajarea) atribuirea prin cerere de ofert. n situaia depirii pragului
valoric pentru cerere de oferte trebuie respectate aceleai condiii ca i la produse pentru a se
putea atribui o tran prin cerere de oferte.
4. n cazul n care autoritatea contractant i propune s achiziioneze servicii de asigurare,
valoarea estimat este prima de asigurare multiplicat cu numrul de luni;
5. n cazul n care autoritatea contractant i propune s achiziioneze servicii bancare sau alte
servicii financiare, valoarea estimat este dat de suma valorii taxelor, comisioanelor, dobnzilor,
alte remuneraii aferente;
6. n cazul n care autoritatea contractant i propune s achiziioneze servicii de proiectare,
urbanism, inginerie i alte servicii tehnice, atunci valoarea estimat este suma onorariilor i a
altor remuneraii aferente.
Estimarea valorii contractelor de lucrri:
1.
n cazul n care autoritatea contractant i propune s achiziioneze lucrri pentru care
urmeaz s se pun la dispoziia executantului materiale, utilaje, echipamente tehnologice
sau orice alte amenajri i dotri necesare execuiei lucrrilor, atunci valoarea estimat este

egal cu costul lucrrii la care se adaug valoarea facilitilor puse la dispoziie de ctre
autoritatea contractant;
2.
n cazul n care obiectul contractului de lucrri l constituie execuia unui ansamblu de
lucrri care presupune, dup caz, i furnizarea de echipamente, instalaii, utilaje sau alte
dotri aferente, valoarea contractului va fi suma valorii estimate a echipamentelor, valorii
estimate a instalaiilor, a utilajelor i a dotrilor aferente;
3.
n cazul n care lucrarea permite execuia pe obiective, pentru care autoritatea
contractant i propune s atribuie unuia sau mai multor executani contracte distincte de
lucrri, atunci valoarea estimat va fi suma valorii obiectivelor.
i n cazul contractelor de lucrri (ca i n cazul contractelor de produse i servicii) se
prevede posibilitatea partajrii contractului pe obiective (dac acestea au funcionalitate
independent pentru a putea fi realizabil partajarea) cu aceeai interdicie, de a nu se urmri prin
defalcarea pe obiective a lucrrii atribuirea unui contract prin cerere de ofert. Totui, ca i n
cazul celorlalte dou tipuri de contracte, dac valoarea contractelor de lucrri este mai mare de
5 000 000 euro se poate aplica procedura prin cerere de ofert numai pentru acele obiective care
ndeplinesc, cumulativ, dou condiii:
valoarea estimat a obiectivului respectiv este mai mic sau egal cu 500 000 euro;
valoarea cumulat a obiectivelor pentru care se aplica cererea de ofert nu depete 20%
din valoarea total a lucrrilor.
Este necesar a se face o observaie important, i anume, trebuie precizat faptul c, chiar
dac valoarea unui lot este mai mic i dect pragul valoric stabilit de lege pentru achiziia
direct, situaie n care nu este nevoie de vreo procedur pentru a face achiziia, (respectiv 15 000
euro, la momentul actual) n niciun caz nu se va achiziiona direct ci prin cerere de oferte.
Estimarea valorii n cazul organizrii unui concurs de soluii:
n cazul n care concursul de soluii este organizat ca o procedur independent, atunci
valoarea estimat este suma premiilor la care se adaug valoarea estimat a contractului de
servicii care poate fi ncheiat.
Estimarea valorii n cazul ncheierii unui acord-cadru:
Valoarea estimat este egal cu valoarea maxim estimat, fr TVA, a tuturor
contractelor de achiziie public care se anticipeaz c vor fi atribuite n baza acordului-cadru
respectiv, pe ntraga sa durat.
Estimarea valorii n cazul n care se utilizeaz un sistem de achiziie dinamic:
Valoarea estimat va fi egal cu valoarea maxim estimat, fr TVA, a tuturor
contractelor de achiziie public care se anticipeaz c vor fi atribuite prin utilizarea sistemului de
achiziie dinamic respectiv.
n concluzie putem spune, pe baza celor de pn acum, c o estimare raional a valorii
contractelor de achiziie public nseamn, de fapt, utilizarea unor uniti de cost stabilite pe baza
prospectrilor de pia, pe baza contractelor similare care sunt considerate a fi modele de bune
practici precum i pe baza standardelor de cost existente, evitndu-se prin folosirea acestor
elemente att riscul risipei banilor publici, printr-o scurgere nejustificat de fonduri ctre anumii
ofertani, ct i riscul subevalurii contractului n scopul eliminrii concurenei i ncredinrii

contractului unui ofertant care ulterior atribuirii acestuia s solicite suplimentarea valorii
contractului invocnd motive justificate cum ar fi de ex. o situaie neprevzut.

17. Cnd se poate aplica procedura cerere de ofert dac valoarea unui
contract de servicii care se deruleaz pe trane depete pragul valoric stabilit
pentru cerere de ofert?
Chiar dac Valoarea contractului (Vc) depete 130,000 de - se poate aplica CO n
cazul n care produsele sunt achiziionate pe trane i se ndeplinesc cumulativ condiiile:
A. V tran <= 75000 ;
B. valorii tranelor <= 20% Vc

18. Cnd se poate aplica procedura cerere de ofert dac valoarea unui
contract de lucrri care se deruleaz pe obiective depete pragul valoric
stabilit pentru cerere de ofert?
Chiar dac Valoarea contractului (Vc) depete 5.000.000 de - se poate aplica CO n cazul n
care produsele sunt achiziionate pe obiective i se ndeplinesc cumulativ condiiile:
C. V obiectiv <= 500000 ;
C. valorii obiectivelor <= 20% Vc

19. Ce este CPV, ce conine i cnd se asigur corespondena produselor,

serviciilor i lucrrilor cu CPV?
Utilizarea codurilor CPV se ncadreaz n cadrul general de ac iune pentru depirea
barierelor de orice natur n domeniul achiziiilor publice, n aa fel nct orice operator
economic, indiferent de naionalitate s poat participa la o procedur pentru atribuirea unui
contract, acest cod contribuind , dup cum este lesne de neles, la nlturarea barierelor
lingvistice dintre autoritatea contractant i ofertani. Utilizarea sistemului permite accesibilitatea
i precizia informaiei privind obiectul contractului tuturor oprtatorilor economici, chiar dac
acetia sunt vorbitori de alte limbi.
Sistemul de grupare i codificare utilizat n Vocabularul comun al achiziiilor publice
(CPV) permite realizarea corespondeei produselor, serviciilor lucrrilor care fac obiectul unui
contract cu acesta, sistemul coninnd un vocabular principal pentru determinarea obiectului unui
contract i un vocabular suplimentar pentru adugarea unor informaii ulterioare de calitate.
Corespondena produselor, serviciilor sau lucrrilor cu sistemul de grupare i codificare
CPV se asigur atunci cnd:

se elaboreaz programul anual al achiziiilor publice;

se precizeaz n anunul de intenie i anunul sau invitaia de participare produsele,

serviciile sau lucrrile ce urmeaz a fi achiziionate;
se ntocmete documentaia de atribuire;
se precizeaz n anunul de atribuire produsele,serviciile sau lucrrile pentru care s-a
ncheiat contractul de achiziie public;
se transmit ctre ANRMAP informaiile necesare monitorizrii procesului de achizi ie
public.

20. n funcie de ce elemente se face alegerea procedurii de achiziie

public?
O operaiune extrem de important este alegerea procedurii pe baza datelor furnizate de etapele
anterioare, dintre carea valoarea este cea mai important.
Alegerea procedurii se face n funcie de:

complexitatea contractului de achiziii;

costurile implicate de atribuirea contractului;
nivelul de dezvoltare i concurena pe piaa din domeniul unde va avea loc ahiziia;
constrngerile cum ar fi : urgena, compatibilitatea cu produse, servicii deja existente n
cadrul AC, existena unui singur OE.

21. De ce elemente se ine cont la stabilirea calendarului procedurii?

Pentru a finaliza aciunile ce ne furnizeaz informaii pentru elaborarea planului anual al
achiziiilor publice este necesar s se elaboreze i calendarul procedurii, adic o proiecie din
punct de vedere temporal a procedurii de atribuire.
La elaborarea calendarului procedurii se va ine cont de:

termenele prevazute n ordonana pentru publicarea anunurilor;

termenele prevzute n ordonan pentru depunerea candidaturilor/ofertelor;
durata previzionat pentru examinarea i evaluarea candidaturilor/ofertelor sau pentru
derularea rundelor de negocieri;
perioada de ateptare;
orice alte termene ce pot influena procedura, cum ar fi cel pentru soluionarea unei
contestaii.

Cnd se elaboreaz calendarul procedurii pot aprea o serie de elemente car s poten eze frauda
i corupia, cum ar fi:

planificarea deficitar a procesului de achiziie;

alocarea de timp insuficient pentru derularea corespunztoare a fiecrei proceduri.

22. Anunul de intenie.

Este un document care se ntocmete n mod obligatoriu dup primirea i aprobarea
bugetului i cuprinde, pe tipuri de contracte, toate contractele estimate a fi atribuite n anul de
plan.
Se publica atunci cnd AC dorete s beneficieze de reducerea termenului referitor la
perioada dintre data transmiterii spre publicare a anunului de participare in JOUE i data limit
de depunere a ofertelor pentru aplicarea procedurilor de licitaie
Atunci cnd AC dorete s beneficieze de reducerea termenelor, intervalul de timp dintre
publicarea anunului de intenie i a celui de participare trebuie s fie de minim 52 de zile i
maxim 12 luni
Obs. Anunul simplificat de informare prealabil transmis CE conine informaii referitoare
la anunul de intenie publicat pe pagina de internet proprie AC denumit profilul
cumprtorului (buyer profile).
Anunul de intenie se transmite spre publicare obligatoriu dac:
- valoarea contractului de produse i servicii este mai mare sau egal cu 750 000 euro
- valoarea contractului de lucrri este mai mare sau egal cu 4 845 000 euro.
Publicarea n anunul de intenie a unui contract nu creeaz i obligaia atribuirii lui.
Anunul de intenie se public:
- n Jurnalul Oficial al U.E. (dac sunt depite anumite valori)
- n SEAP
- M.O. al Romniei, partea a VI-a Achiziii publice
Structura cadru a unui anun de intenie este:
n cazul contractelor de produse:
- date de identificare a autoritii contractante
- natura, cantitatea i valoarea produselor ce urmeaz a fi achiziionate, identificarea
inclusiv prin CPV
- datele estimate de ncepere i finalizare a procedurii
- procedura de atribuire estimat
- se precizeaz dac este cazul ncheierii unui acord cadru
- alte informaii necesare.
n cazul contractelor de servicii:

- aceeai structur, doar c se refer la serviciul respectiv

n cazul contractelor de lucrri:
- natura i dimensiunea lucrrilor iar dac este cazul mprirea pe loturi i caracteristicile
eseniale ale acestora
- dup caz, amplasamentul lucrrilor.
Cap. 5

23. Precizai structura documentaiei de atribuie.

Documentaia de atribuire reprezint acele documente care conin cerinele formale, tehnice
i financiare, prin care se asigur:
- descrierea obiectiv a obiectului contractului;
- elaborarea de ctre ofertani a unor oferte pertinente;
- se elaboreaz de ctre compartimentul intern de achiziii publice;
- n cazul n care este elaborat de o firm de consultan, compartimentul intern de
achiziii publice trebuie s coordoneze i s supervizeze activitatea respectiv;
- trebuie s fie clar, complet i fr echivoc;
- trebuie s fie finalizat nainte de transmiterea spre publicare a anunului de participare
sau a invitaiei de participare ctre operatorii economici.
Structura documentaiei de atribuire:
1. Caietul de sarcini sau documentaia descriptiv
2. Clauzele contractuale obligatorii
3. Fia de date a achiziiei
4. Formulare i modele
5. Alte informaii cu privire la impozitare, protecia mediului, protecia muncii.

24. Ce cuprinde i pentru care dintre proceduri se elaboreaz caietul de

sarcini?
Pe lng specificaiile tehnice, n caietul de sarcini se vor preciza i date despre cantitile
ce fac obiectul contractului pentru respectarea transparenei i tratamentului egal, cantit i care
pot fi ferme, cu opiunea de achiziionare de cantiti suplimentare, i estimate, stabilindu-se o
cantitate minim i maxim care ar putea fi achiziionat.
De asemenea, se vor gsi n caietul de sarcini i informaii referitoare la termenele de
ndeplinire a contractului, lundu-se n considerare, n acest sens, respectarea principiilor i
satisfacerea necesitilor AC, dar i natura i complexitatea obiectului contractului, astfel ca
termenele precizate s fie unele fezabile.
Pot fi incluse n caietul de sarcini orice alte informaii pe care AC le apreciaz ca fiind
necesare, OE n vederea elaborrii de acetia a unor oferte ct mai pertinente, cum ar fi:

cerinele considerate minimale, n funcie de criteriul de atribuire ales;

instituiile competente de la care OE pot obine informaii privind reglementrile
obligatorii cu privire la protecia muncii, prevenirea incendiilor, protecia mediului;
studiul de fezabilitate pe care-l va avea la baz caietul de sarcini, n cazul contractelor de
proiectare al lucrrilor de construcii, etc.

25. Ce este documentaia descriptiv, n cazul cror proceduri se

elaboreaz i ce informaii cuprinde?
Documentaia descriptiv este un document al documentaiei de atribuire, care ine locul
caietului de sarcini n cazul procedurilor dialog competitiv i negociere cu publicarea unui anun
prealabil de participare i se elaboreaz deoarece AC fie nu poate s defineasc precis, obiectiv,
corect, pe msura necesitilor sale, specificaiile tehnice, fie nu poate stabili montajul financiar
i cadrul juridic al viitorului contract.
Documentaia descripriv poate cuprinde informaii referitoare la:
1. descrierea necesitilor, a obiectivelor i a constrngerilor AC (performane tehnice
dorite, condiii legale, contractuale, administratice, economico financiare, etc.)
2. orice alte informaii pe baza crora se va derula dialogul pentru identificarea soluiilor
viabile;
3. primele care se vor acorda participanilor la dialog;
4. posibilitatea de a realiza dialogul sau negocierea n runde succesive, cu scopul de a
reduce nr. de soluii discutate au propuneri de oferte;
5. o descriere a modului concret de aplicare a factorilor de evaluare.

26. Enumerai clauzele contractuale.

Contractul de achiziie public se ncheie n form scris, n cel puin dou exemplare, n
urma aplicrii unei proceduri de atribuire sau n baza unui acord-cadru.
Clauzele contractului sunt stabilite n cea mai mare parte de ctre A.C.
Clauzele contractuale sunt:
Clauze de ncetare a contractului:

nceteaz, de drept, la expirarea perioadei pentru care a fost ncheiat

prile pot stabili i alte cauze de ncetare a contractului, fr a aduce atingere clauzelor
obligatorii
Clauze obligatorii sunt acele prevederi care se regsesc obligatoriu n orice contract i se
refer la:
- Obiectul principal al contractului

- Pre i modalitile de plat

- Durata contractului
- Sanciuni pentru neexecutarea culpabil a obligaiilor
- Documentele contractului
- Obligaiile principale ale prilor
Clauze contractuale specifice sunt decise cu acordul prilor i pot face referire la:
- subcontractani
- garania de bun execuie
- garania de calitate
- modalitatea de ajustare a preului
- termene de executare a obligaiilor prilor
- recepie, inspecii, teste
- ambalare, marcare, transport
- asigurri
- alte condiii de executare a contractului
Att cele obligatorii ct i cele specifice pot fi:
- ajustabile
- imperative.
Clauzele imperative nu pot fi ajustate iar cele ajustabile pot fi adaptate n funcie de tipul
contractului i de oferta declarat ctigtoare.
A.C. Trebuie s precizeze specifice care dintre acestea sunt obligatorii i care pot fi ajustate
n funcie de specificul contractului respectiv i de oferta declarat ctigtoare.

27. La ce se refer clauzele obligatorii?

Contractul de achiziie public se ncheie n form scris, n cel puin dou exemplare, n
urma aplicrii unei proceduri de atribuire sau n baza unui acord-cadru.
Clauzele contractului sunt stabilite n cea mai mare parte de ctre A.C.
Clauzele contractuale sunt:
Clauze de ncetare a contractului:
- nceteaz, de drept, la expirarea perioadei pentru care a fost ncheiat;
- prile pot stabili i alte cauze de ncetare a contractului, fr a aduce atingere clauzelor
obligatorii;
Clauze obligatorii sunt acele prevederi care se regsesc obligatoriu n orice contract i se
refer la:
- Obiectul principal al contractului;
- Pre i modalitile de plat;
- Durata contractului;
- Sanciuni pentru neexecutarea culpabil a obligaiilor;

- Documentele contractului;
- Obligaiile principale ale prilor;
Clauze contractuale specifice sunt decise cu acordul prilor i pot face referire la:
- subcontractani
- garania de bun execuie
- garania de calitate
- modalitatea de ajustare a preului
- termene de executare a obligaiilor prilor
- recepie, inspecii, teste
- ambalare, marcare, transport
- asigurri
- alte condiii de executare a contractului
Att cele obligatorii ct i cele specifice pot fi:
- ajustabile
- imperative.Clauzele imperative nu pot fi ajustate, iar cele ajustabile pot fi adaptate n
funcie de tipul contractului i de oferta declarat ctigtoare.
A.C. Trebuie s precizeze specifice care dintre acestea sunt obligatorii i care pot fi ajustate
n funcie de specificul contractului respectiv i de oferta declarat ctigtoare.

28. Ce este garania de participare.

Garantia de participare se constituie doar daca AC a solicitat prin documentatia de
atribuire, fiind recomandat a se solicita in cazul contractelor relativ complexe sau ori de cate ori
se poate anticipa un comportament neadecvat al OE participanti la o procedura.
Garantia de participare se stabileste :
-in suma fixa
-in cunatum de cel mult 2% din valoarea estimata a contractului de achizitie publica.
Perioada de valabilitate a garantiei de participare va fi cel putin egala cu perioada minima
de valabilitate a ofertei.
Garantia de participare se restituie in mod normal tuturor OE, insa, ea poate fi retinuta de
AC ca o sanctiune aplicata OE care are un comportament necorespunzator fata de aceasta.
Garantia de restituie:
-ofertantului castigator, in cel mult 3 zile de la data constituirii garantiei de buna executie
sau dupa incheierea acordului-cadru
-ofertantiilor necastigatori, dupa semnarea contractului sau incheierea acordului-cadru, dar
nu mai tarziu de 3 zile de la data expirarii perioadei de valabilitate a ofertei.

29. Din cine este format Comisia de evaluare i care sunt atribuiile ei
principale?
Comisia se stabileste de autoritatea contractanta, fiind formata din specialisti cu abilitati in
problemele de achizitii publice, nominalizati din cadrul compartimentului cu abilitati in
problemele de achiztii publice sau din alte compartimente ale A.C, de preferat intr-un numar
impar, pentru evitarea imposibilitatii luarii deciziei ce ar intruni numar egal de voturi, si are drept
scop principal evaluarea ofertelor si stabilirea ofertei castigatoare.
principalele atributii:

deschiderea tuturor ofertelor depuse

evaluarea ofertelor acceptate
stabilirea ofertei castigatoare
intocmirea raportului procedurii derulate

30. Care este modul de lucru al Comisiei de evaluare?

Modul de lucru al comisiei de evaluare se stabilete de comun acord de membrii si
componeni, inndu-se seama de datele precizate n calendarul procedurii, care are caracter
estimativ, oreintativ, de perioadele solictate pentru valabilitatea ofertelor, n aa fel nct s se
ncadreze cu derularea ntregii proceduri n acele perioade valabilitate i, de asemenea, de
termenul prevzut de legislaia n vigoare pentru desemnarea ofertei ctigtoare.
Analiza i evaluarea documentelor depuse de ofertani sau candidai se pot face n mod
individual sau n cadrul unor edine comune de memrbii comisiei de evaluare.
Comisa de evaluare va consemna prin nscrisuri deciziile pe care le va adopta pe parcursul
ntregului proces de evaluare, lucrnd n modul urmtor:

la ntrunirile comisiei au dreptul s participe membrii acesteia i cei cooptai;

orice decizie a comisiei de evaluare trebuie s ntruneasc votul a cel puin dou treimi
din numrul membrilor si;
fiecare membru fundamenteaz un punctaj, n mod individual, pe baza criteriului stabilit,
pentru fiecare ofert;
dac exist divergene de preri ntre membrii comisiei de evaluare i decizia nu
ntrunete dou treimi din numrul membrilor si, atunci preedintele comisiei va solicita
reanalizarea punctelor de divergen;
n situaia n care comisia de evaluare nu ajunge la un acord i se constat o criz de timp,
deciziile se adopta cu majoritate simpl;

membrii comisiei care nu sunt de acord cu decizia adoptat sunt obliga i s- i prezinte
punctul de vedere n scris, elabornd n acest sens o not justificativ, o declaraie
individual, care se ataeaz la Raportul precedurii de atribuire.

Experii cooptai, care nu au drept de vot, lucreaz independent. La toate edinele, ntrunirile
comisiei de evaluare nu pot participa dect membrii acesteia i experii, cu excep ia edin ei de
deschidere, la care pot participa i OE. Preedintele comisiei de evaluare deschide ofertele la data
i locul indicaten anunule de participare i n documentaia de atribuire, iar comisia verific
modul de respectare a regulilor formale de depunere i prezentare a ofertelor i a documentele
care le nsoesc, apoi ntocmete i transmite procesul-verbal de deschidere tuturor ofertan ilor
participani.

31. Ce este concursul de soluii i cum se poate organiza?

La fel ca la 35!!!!

32. Ce este licitaia, negocierea, concursul de soluii, etc. i care sunt

etapele derulrii procedurii?
( are 4 pag , zi la fiecare cate ceva, PE
SCURT)!!!
1)Licitatia deschisa reprezinta regula de atribuire a contractului de achizitie publica ce nu
necesita nicio conditie de aplicare si poate fi definita ca fiind procedura prin care orice operator
economice are dreptul de a depune o oeferta, fiind recomandata a se folosi in situatiile in care
oferta nu este excedentara. Daca oferta este excedentara si se decide aplicarea licitatiei deschise,
procesul va fi ingreunat, evaluarea ofertelor putand fi foarte dificila din cauza probabilitatii
depunerii unui numar mare de oferte similare d p d v tehnic si financiar. De aceea, intr-o astfel de
situatie se recomanda licitatia restransa, care presupune o triere a OE care vor depune ofertele
spre evaluare, dupa anumite criterii, cu respectarea principiilor achizitiilor publice.
Licitatia deschisa se desfasoara intr-o singura etapa, iar, uneori se poate decide si
organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica, de obicei in fundamentarea
punctajelor corespunzatoare fiecarei oferte, dar numai daca se specifica acest lucru in anuntul de
participare si in documentatia de atribuire. Se initiaza prin transmiterea spre publicare a unui
anunt de participare, prin care autoritatea anunta demararea procedurii de achizitie publica, a
licitatiei deschise si solicita operatorilor economici depunerea de oferte.
2)Licitatia restransa reprezinta regula de atribuire a contractului de achizitie publica ce nu
necesita nicio conditie de aplicare si poate fi definita ca procedura la care orice operator
economic are dreptul de a-si depune candidatura, urmand ca, numai candidatii slectati sa aiba
dreptul de a depune o oferta. Se recomanda, asa cum am mentionat deja sa se acceseze atunci
cand oferta pe obiectul contractului este excedentara.
Se desfasoara, de regula, in doua etape:
a)Etapa de selectare a candidatilor

b)Etapa de evaluare a ofertelor

Se poate decide si aici organizarea unei etape suplimentare de licitatie electronica, dar
numai daca se specifica acest lucru in anuntul de participare si in documentatia de atribuire. Se
initiaza prin transmiterea spre publicare a unui anunt de participare, prin care se solicita
operatorilor economici depunerea de candidaturi, precizandu-se totdata nr minim de candidati pe
care AC ii va selecta, dar nu mai mic de cinci, Candidatii isi depun candidaturi si ale caror dosare
de candidatura vor contine toate documentele solicitate de AC in vederea evaluari si selectiei se
vor selecta prin aplicarea criteriilor de selectie stabilite in anuntul de participare. Daca nr celor
selectati este mai mic decat cel indicat, deoarece nu au fost depuse suficiente candidaturi sau o
parte dubtre cabdudati nu au indeplinit criteriile de selectie, AC poate decide fie anularea
procedurii, fie continuarea acesteia, prin trecerea in etapa 2, daca exista cel putin un CND
(CANDIDAT) care a indeplinit criteriile. In etapa a doua respectiv evaluarea ofertelor, vor fi
invitati doar candidatii slectati in prima etapa, evaluarea si selectia candidatilor, fara a se
admite la etapa a doua vreun CND care nu ai depus candidatura, respectiva care nu a participat la
eta intai.
3)Dialogul competitiv reprezinta procedura prin care orice operator economic are dreptul
de a-si depune candidatura si prin care autoritatea contractanta conduce un dialog cu CND
admisi, in scopul identificarii uneia sau mai multor solutii apte sa raspunda necesitatilor sale,
urmand ca, pe baza solutiei identificate, CND selectati sa elaboreze oferta finala, aplicandu-se
numai atunci cand:
a)contractul in cauza este considerat a fi de complexitate deosebita(AC nu este in masura sa
defineasca specificatiile tehnice capabile sa ii satisfca necesitatile sau sa stabileasca montajul
financiara sau cadrul juridic de implementare a proiectului)
b)aplicarea procedurii de licitatie deschisa sau restransa nu ar permite atribuirea
contractului respectiv
Dialogul competitiv se desfasoara in 3 etape:
a)etapa de selectare a candidatilor
b)etapa de dialog cu candidatii admisi in urma preselectiei, pentru identificarea celor mai
bune solutii
c)etapa de evaluare a ofertelor finale
La fel ca celelalte oferte,se iniiaz prin transmiterea spre publicare a unui anun de
participare prin care se solicit operatorilor economici interesai depunerea de candidaturi si in
care se precizeaza nr minim de CND pe care AC ii va selecta, insa nu mai mic de 3.
Daca nr CND selectati este mai mic decat cel indicat, AC poate decide fie anularea
procedurii, fie continuarea, prin trecerea in etapa 2 daca exista cel putin un CND care a indeplinit
criteriile.

4)Negocierea reprezinta procedura prin care AC deruleaza consultari cu CND selectati si

negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu unul sau mai multi dintre acestia.
Negocierea poate imbraca 2 forme:
a)Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare
b)Negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare
a)Negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare este procedura in care
orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura pt a participa la procedura.
Se desfasoara de regula in 3 etape:
etapa de preselectie a CND
etapa de negociere
etapa de evaluare a ofertelor depuse de CND selectati
b)Negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare reprezinta procedura
prin care AC deruleaza consultari si negociaza clauzele contractual inclsuvi pretul cu 1 sau mai
multi OE si se aplica numai in: (2 pag de conditii147 148)
5)Cererea de oferte reprezinta procedura simplificata prin care AC solicita oferte de la mai
multi OE aplicanduse doar in cazul in care valoarea estimata fara TVA a contractului este mai
mica decat anumite praguri valorice stabilite prin legea in dom achiz pub. Aceste praguri valorice
sunt:
125000 euro pt contract de furnizare
125000 euro pt contractul de servicii
4845000 pt contractul de lucrari
Aceasta procedura se initiaza prin publicarea in SEAP a unei invitatii de participare
incepand cu 1 ian 2007 la procedura de apribuire si se desfasoara intro singura etapa.
Invitatia de participare tre sa contina urm info: data si ora limita stabilita pt primirea
depunerea ofertelor; adresa la care se transmit ofertele; limba in care tre elaborata oferta;
valoarea estimata lei fara tva; criterii minime de calificare daca sunt cerute; scurta descriere a
obiectului contractului; modul de obtinere a doc de atribuire; sursa de finantare
Si in cazul cererii de oferte se poate demara acea etapa suplimentara, electronica, daca se
constata ca aplicand criteriul de atribuire a ofertelor care au trecut de etapa de verificare a
indeplinirii cerintelor minime, fiind categorisite drept oferte admisibile, nu sunt sanse prea mair
sa se atribuie contractul.
6)Concursul de solutii reprezinta procedura prin care se achiz in special in domeniul
amenajarii teritoriului al proiectarii urbanistice si peisagistice al arhitecturii sau in cel al

prelucrarii datelor un plan sau un proiect prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de un
juriu cu sau fara acordarea de premii putanduse oorganiza ca:
a)o procedura independenta in care concurentii pot obtine premii sau prime de participare
b)parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii
Se initiaza prin publicarea unui anunt de participare prin care se solicita depunerea de
proiecte, stabilinduse pt depunerea ofertelor o perioada intre momentul publicarii anuntului de
participare si momentul depunerii.
Se poate desfasura intro singura etapa de evaluare a proiectelor daca AC nu opteaza si pt o
selectie preliminara a concurentilor, sau in doua etape respectiv:
-selectia preliminara a concurentilor
-evaluarea proiectelor depuse de concurentii selectati
Daca se desfasoara in 2 etape, in anuntuk de participare se va preciza nr minim de
concurenti ce vor fi selectati sau nr max, nr stabilit in asa fel incat sa poata garanta concurenta
reala. In anunt tre precizate si criteriile d eselectie in fct de care concurentii vor fi selectati pt a fi
invitati in etapa 2 de evaluare a proiectelor dupa criteriul ales de AC. Nu pot primi invitatie de
participare la etapa de evaluare a proiectelor decat acei OE care au depus candidatura in prima
etapa si care au indeplinit criteriile de selectie, fiind selectati.
7)Cumpararea directa reprezinta o modalitate simpla de achizitie si se aplica in cazul in
care se achiz produse servicii sau lucrari a caror valoare fara TVA vumulata pe parcursul unui an
nu depaseste un anumit prag valoric care la momentul actual e 15000 euro.
Se realizeaza in baza unui documente justificativ care se considera a fi baza legala de plata
(facutra fiscala) cu precizarea ca daca AC apreciaza ca este necesar se poate folosi ca document
justificativ si contractul de achizitie publica.
Achizitia directa se poate efectua si prin utilizarea catalogului electronic de produse servicii
sau lucrari care reprezinta un instrument de lucru optional, in care sunt publicate produsele
serviciile sau lucrarile pe care le ofera operatorii economici din SEAP, lista produselor de catalog
accesanduse din modul cumparari directe.
La initierea cumpararii din catalogul electronic, cantitatea pe care doreste sa o achizitioneze
AC tre exprimata in unitatea de masura definita de ofertant, pretul de pornire fiind pretul unitar
pe produs, iar daca unitatea de masura potrivita nu se regaseste totusi, AC poate insera in campul
unitate de masura pe cea considerata adecvata nevoilor sale.
Pe langa aceste proceduri cadrul legislativ prevedere si alte modalitati speciale de atribuire
a contractelor de achizitie publica: acordul cadru, sistemul de achizitie dinamic si licitatia
electronica.

33. Cnd se poate aplica negocierea cu publicarea unui anun prelabil de

participare?
Este procedura in care orice OE are dreptul de a-si depune candidatura pentru a participa la
procedura si se poate aplica doar in situatiile urmatoare:

atunci cand in urma aplicarii LD, LR sau a dialogului competitiv nu a fost depusa nicio
oferta sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme ( dar numai dupa
anularea procedurilor mentionate si numai daca cerintele initiale prevazute in
documentatia de atribuire nu sunt modificate substantial)
in
situatii
exceptionale,
temeinic
motivate,
atunci
cand
natura
produselor/serviciilor/lucrarilor sau riscurile implicate de livrarea/prestarea/executarea
acestora nu permit o estimare initiala globala a pretului viitorului contract de achizitie
publica
atunci cand caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea
unui contract de achizitie publica prin aplicarea LD sau LR (servicii financiare,
intelectuale, de exemplu, proiectarea lucrarilor).
cand lucrarile care urmeaza a fi executate sunt necesare exclusiv in scopul cercetarii
stiintifice, experimentarii sau dezvoltarii tehnologice, si numai daca acestea nu se
realizeaza pentru obtinerea de profit.

34. Cnd se poate aplica dialogul competitiv?

Dialogul competitiv este o procedura special de atribuire a contractelor i reprezint
modalitatea prin care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura i prin care
autoritatea contractant conduce un dialog cu candidaii admii. Scopul acestei proceduri este de
a identifica una sau mai multe soluii apte sa rspund necesitilor AC.
Aceast procedur se poate aplica atunci cnd:

contractul ce trebuie ncheiat este de o complexitate deosebit, AC nefiind capabil de a

stabili specificaii tehnice de natur s i satisfac necesitile;
aplicarea unei alte proceduri (licitaie deschis/restrns) nu ar putea conduce la
atribuirea contractului respectiv;

35. Ce este concursul de soluii i cum se poate organiza?

Concursul de soluii - reprezint procedura prin care se achiziioneaz, n special n
domeniul amenajrii teritoriului, al proiectrii urbanistice i peisagistice, al arhitecturii sau n cel
al prelucrrii datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concureniale de
ctre un juriu, cu sau fr acordarea de premii.

Se poate organiza ca:

Procedur independent, n care concurenii pot obine premii sau prime de participare
Parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii.
Se iniiaz prin publicarea unui anun de participare prin care se solicit depunerea de
proiecte.
Pentru depunerea ofertelor se acord cel puin 52 zile de la data anunului
Se poate desfura ntr-o singur etap( de evaluare a proiectelor, daca AC nu opteaza si
pentru o selectie preliminara a concurentilor ) sau n dou etape respectiv :
-Selectia preliminara a concurentilor;
-Evaluarea proiectelor depuse de concurentii selectati;

36. Ce este acordul-cadru i cum se ncheie?

Acordul-cadru:
- reprezint nelegerea scris intervenit ntre una sau mai multe A.C. i unul sau mai muli
operatori economici, al crei scop este stabilirea elementelor/condiiilor eseniale care vor
guverna contractele de achiziie public ce urmeaz a fi atribuite ntr-o perioad dat, n mod
special n ceea ce privete preul i, dup caz, cantitile avute n vedere;
- Nu reprezin baz legal pentru angajarea fondurilor publice; n baza lui se atribuie
contracte subsecvente care constituie temei legal pentru plat;
- A.C. are obligaia de a ncheia acord-cadru, de regul, prin licitaie deschis sau restrns;
prin excepie se pot aplica i alte proceduri numai n anumite situaii;
- Nu se poate utiliza abuziv sau impropriu de ctre A.C., nct s mpiedice sau s
distorsioneze concurena;
A.C. nu are dreptul:
De a ncheia acorduri-cadru pe o perioad mai mare de 4 ani, dect n cazuri justificate;
De a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestaii de alt natur dect cele
stabilite prin acordul-cadru;
De a ncheia acorduri-cadru pe baza crora se pot atribui contracte subsecvente de tipuri
sau natur diferite unele fa de altele;
De a ncheia contracte subsecvente dect cu operatorul sau operatorii economici
semnatari ai acordului-cadru i numai pe baza regulilor i condiiilor prevzute n respectivul
acord;
De a atribui contracte subsecvente n numele i pentru o alt A.C. care nu este parte n
acordul-cadru respectiv dect n cazul n care are calitatea de unitate de achiziii centralizat.
Avantajele acordului cadru:
Atribuirea rapid i flexibil a contractelor subsecvente;
Reducerea costurilor;
Satisfacerea ntr-un timp optim a necesitilor AC;

 Crearea unor relaii pe termen lung ntre AC i OE;

A.C. are obligaia:
De a respecta
regulile procedurii de licitaie deschis n toate fazele
prevederile referitoare la regulile de comunicare i transmitere a ofertelor
De a permite
accesul nerestricionat direct i complet la coninutul documentaiei de atribuire
oricrui OE s depun o ofert orientativ, cu scopul de a fi admis n sistem
De a invita
toi ofertanii admii n sistem s depun o ofert ferm stabilind n acest sens o dat
limit de depunere
De a atribui
contractul ofertantului care prezint cea mai avantajoas ofert ferm pe baza aplicrii
criteriilor stabilite

37. Ce este acela un sistem de achiziie dinamic? Dar licitaia electronic?

Este un proces n ntregime electronic, limitat n timp i deschis pe ntreaga sa durat
oricrui OE care ndeplinete criteriile de calificare i selecie i care a prezentat o ofert
orientativ conform cu cerinele caietului de sarcini.
Licitaia electronic
Este procesul repetitiv, n ntregime electronic, ce se realizeaz dup o prim evaluare
complet a ofertelor prin care ofertanii au posibilitatea de a reduce preurile prezentate i/sau de
a mbunti alte elemente ale ofertei.
Licitaia electronic se utilizeaz numai ca o etap final a:
Licitaiei deschise
Licitaiei restrnse
Cererii de oferte
Negocierii cu publicarea unui anun prealabil de participare
Cu ocazia depunerii ofertelor ferme n vederea atribuirii unui contract de achiziie
public prin utilizarea unui sistem dinamic
Cap. 6

38. n ce const etapa a III-a, Chemarea la competiie a procesului

general de atribuire a unui contract de achiziie public? (sau etapa a IV-a
derularea procedurii)
Etapa 3 : Chemarea la competitie sau initializarea procedurii
-publicarea anuntului de participare
-punerea la dispozitie a documentatiei de atribuire sau a documentatiei descriptive
-raspunsul la solicitarile de clarificari
-stabilirea regulilor de participare si de evitare a conflictului de interese-comisia de
evaluare sau juriul
Etapa 4: Derularea procedurii de atribuire
-daca este cazul ,primirea ofertelor de candidatura si selectarea candidatilor(doar la licitatie
restransa,dialog competitiv,negociere cu anunt prealabil)
-daca este cazul,desfasurarea rundelor de discutii(dialog competitiv,negociere cu anunt
prealabil)
-termen pentru elaborarea ofertelor
-primirea ofertelor
-examinarea si evaluarea ofertelor
-stabilirea ofertei castigatoare
-daca este cazul,anularea procedurii.
Etapa 4 se desfasoara intr-o singura faza,uneori putand sa apara o faza suplimentara ce se
desfasoara electronic,de obicei pentru evaluarea ofertelor.In cazul licitatiei restranse,al dialogului
competitiv si al negocierii cu anunt prealabil,etapa 4 se desfasoara in minim 2 faze:
Faza 1 : Evaluarea si selectia candidatilor
Faza 2 : Evaluarea ofertelor
Si aici poate sa apara o faza suplimentara,de achizitie electronica, asa cum am vazut deja.

39. Cum se desfoar etapa a IV-a a procesului de atribuire n cazul

negocierii cu anun prealabil de participare?
faza 4 se desfasoara in 3 faze:
1. evaluarea si selectia

primirea ofertelor de candidatura

evaluarea indeplinirii cerintelor minime de calificare
selectia canditatilor

2. derularea rundelor de discutie

discutii in una sau mai multe faze

identificarea unei solutii finale

3. examinarea si evaluarea ofertelor

primirea ofertelor
deschiderea ofertelor
examinarea si evaluarea ofertelor
stabilirea ofertei castigatoare
anularea procedurii, daca este cazul

40. Cum se desfoar etapa a IV-a a procesului de atribuire n cazul

licitaiei restrnse?
Etapa 4 se desfasoara de obicei in doua faze:
Faza 1: Evaluarea si selectia candidatilor
-primirea ofertelor de candidatura
-evaluarea indeplinirii cerintelor minime de calificare
-evaluarea si selectia candidatilor
-retinerea candidatilor selectati
-transmiterea invitatiilor de participare pentru depunerea ofertelor
Faza 2 : Primirea,evaluarea ofertelor depuse
- primirea ofertelor
-deschiderea ofertelor
-examinarea si evaluarea ofertelor
-stabilirea ofertei castigatoare
-daca este cazul,anularea procedurii.
Se poate stabili o faza 3 de evaluare electronica a ofertelor

41. Cum se desfoar etapa a IV-a a procesului de atribuire n cazul

dialogului competitiv?
Reprezint procedura prin care orice operator economic are dreptul de a-i depune
candidatura i prin care autoritatea contractant conduce un dialog cu candidaii admii, n scopul
identificrii uneia sau mai multor soluii apte s rspund necesitilor sale, urmnd ca, pe baza
soluiei/soluiilor identificate, candidaii selectai s elaboreze oferta final.
Se aplic numai atunci cnd:
a)
contractul n cauz este considerat a fi de complexitate deosebit (A.C. nu este n
msur s defineasc specificaiile tehnice capabile, s i satisfac necesitile sau s stabileasc
montajul financiar sau cadrul juridic de implementare a proiectului);
b) aplicarea procedurii de licitaie deschis sau restrns nu ar permite atribuirea
contractului respectiv.
Se desfoar n trei etape:
a)
etapa de selectare a candidailor
b) etapa de dialog cu candidaii admii n urma preseleciei, pentru identificarea soluiilor
cele mai bune;
c)
etapa de evaluare a ofertelor finale.

42. Anunul de participare.

Este un document care se transmite spre publicare n SEAP, n M.O.R.- partea IV-a,
Achiziiile Publice, i dac este cazul (valorile contractelor de furnizare sau servicii este mai mare
de 125 000 euro pentru sistemul clasic, i mai mare de 420 000 euro pentru utiliti; valoarea
contractelor de lucrri este mai mare de 5 000 000 euro) se public i n JOUE. El trebuie s aib
nu mai mult de 650 de cuvinte i are un coninut standard, prevzut n legislaie.
Anunul de participare se public ori de cte ori este nevoie pentru:
Iniierea procedurii de atribuire a contractului de achiziie sau de ncheierea unui acord cadru prin:
licitaie deschis
licitaie restrns
dialog competitiv
negociere cu publicarea prealabil a unui anun
Lansarea i iniierea unui sistem dinamic de achiziii (anun simplificat)
Organizarea concursului de soluii
Publicarea anunului de participare de ctre autoritatea contractant este obligatorie.
Anunul de participare, atunci cnd avem evaluare i selecie de candidai, adic n cazul
aplicrii procedurilor de licitaie restrns, dialog competitiv sau negociere, trebuie s cuprind:

criterii de selecie

reguli aplicabile pentru selecie: punctaje maxime, algoritm de punctare

numrul minim al candidailor ce vor fi selectai sau preselectai
numrul maxim al candidailor ce vor fi selectai sau preselectai
data limit de depunere a candidaturilor
Cum se completeaz?

Anunul de participare se completeaz utiliznd formularele standard disponibile n SEAP la

adresa:www.e-licitaie.ro seciunea Anunuri

43. Invitaia de participare

E un document care se public ori de cte ori se iniiaz cerea de ofert ca procedur de
atribuire a contractului. La fel ca n cazul anunului de atribuire, AC are obligaia publicrii
invitaiei de participare. Aceasta se public obligatoriu n SEAP pentru valori ale contractelor ce
depesc pragul pentru achiziia direct (15 000 euro), dar care se situeaz sub pragurile pentru
aplicarea cererii de ofert. Se completeaz utiliznd formularele standard disponibile n SEAP la
adresa www. e-licitaie. ro - seciunea Invitaii de participare.
Trebuie amintit n acest context i anunul tip erat, care se public pentru a corecta
anumite informaii din anunul de participare precum i atunci cnd AC anuleaz o procedur de
atribuire, n conformitate cu prevederile legale.

44. Ce calitate pot avea operatorii economici n cadrul unui proces de

atribuire?
In functie de etapa la care participa in cadrul procesului de atribuire , OE pot avea calitati
diferite, cum ar fi:

ofertant-daca depune oferta, in cadrul etapei derularea procedurii de atribuire

candidat, daca depune oferta de candidatura in faza evaluarea si selectia
candidatilor(licitatie restransa, dialog competitiv, negociere)
concurent, daca prezinta un proiect in cadrul unui concurs de solutii.

Participarea OE intr-un grup de operatori se poate realiza:

-ca asociat, cand se depunde o oferta comuna
-ca subcontractant, cand executa ca subcontractant o parte din contractul gandit de contractantul
principal.

45. Care sunt situaiile n care un OE poate fi exclus de la procedur?

OE este exclus daca in cadrul aceleiasi proceduri depune:

doua sau mai multe candidaturi

o candidatura individuala si una comuna

doua sau mai multe oferte individuale

doua sau mai multe oferte comune
o oferta individuala si este nominalizat ca subcontractant in cadrul alteia ( va fi exclusa
oferta individuala)
o oferta comuna si este nominalizat ca subcontractant in cadrul alteia (va fi exclusa oferta
comuna)

OE poate fi exclus din procedurile de licitatie restransa daca:

este candidat si asociat cu un alt candidat ( pentru a depune oferta comuna)

este candidat, depune oferta individuala/comuna si participa totodata ca subcontractant in
cadrul unei alte oferte

Alte situatii de excludere:

sunt intreprinderi afiliate

au fost implicati direct in verificarea sau evaluarea candidatilorr, respectiv ofertelor
au participat la elaborarea documentatiei de atribuire

46. Ce reprezint conflictul de interese i cum poate fi?

Conflictul de interese reprezint situaia n care angajatul public are un interes personal
care ar putea influena n mod necorespunztor ndeplinirea sarcinilor i obliga iilor sale de
serviciu i poate fi financiar sau nefinanciar.
Conflictele de interese pot aprea cnd salariaii sau oficialii din sectorul public sunt
influenai sau par a fi influenai de interese personale n desfurarea actvitii.
Interesele financiare implic un ctig real sau potenia care poate fi obinut cu ajutorul
unui funcionar public, oficial guvernamental sau al unei persoane alese prin vot sau prin
intermediul unui membru al familiilor acestora, care au proprieti, ac iuni sau dein o anumit
poziie ntr-o societate care particip la o procedur de achiziie public, accept cadouri sau alte
atenii sau primesc venit dintr-o a doua slujb.
Interesele nefinanciare sunt acelea care duc la apariia puterii politice sau a unui control
sporit i pot aprea din relaii personale sau de familie sau dein implicarea n activit i sportive,
sociale sau culturale.
Cap. 7

47. La ce se refer criteriile de calificare i selecie a candidailor?

Criteriile de calificare = cerinele minime impuse de A.C. care trebuie ndeplinite de ctre
un O.E. pentru a putea fi considerat calificat.
Criteriile de selecie/preselecie = condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc O.E.
calificat n vederea selectrii/preselectrii.

Cerinele minime de calificare sunt cerine minime impuse, ce trebuie ndeplinite de ctre
operatorul economic care dorete s devin parte ntr-un contract de achiziie public. Atunci
cnd se decide ndeplinirea unor cerine minime referitoare la situaia economic i financiar sau
la capacitatea tehnic i profesional, A.C. trebuie s elaboreze o not de justificare prin care s
argumenteze existena cerinelor respective. Aceast not se ataeaz la dosarul achiziiei.
Cerinele, criteriile de calificare i selecie se refer numai la:

situaia personal a candidatului

capacitatea de exercitare a activitii profesionale
situaia economic i financiar
capacitatea tehnic sau/i profesional
standarde de asigurare a calitii
standarde de protecie a mediului.
Criteriile de calificare i selecie se stabilesc n funcie de cerinele contractului cu
respectarea principiului proporionalitii.
Pentru demonstrarea ndeplinirii cerinelor minime de calificare, operatorii economici vor
prezenta:

certificate emise de autoritatea competent sau de organisme publice sau private care
respect standardele europene de certificare
orice alte documente echivalente cu certificarea solicitat.

48. La ce se refer cerinele privind situaia personal a operatorului

economic?
Situaia personal a operatorului economic reprezinta o categorie de cerinte care pot duce la
excluderea din competitive a OE, fiind necesara in toate cazurile si contribuind la mentinerea
unei concurente sanatoase, protejand AC de atribuirea contractelor si, implicit, inceperea unei
relatii, cu un partener care ar putea avea antecedente ce ar reflecta capacitatea lui de a-si indeplini
obligatiile contractual, cum ar fi abateri profesionale, neindeplinirea altor obligatii ce decurgeau
din alte contracte, etc. Utilizarea acestor criteria poate fi optional si nu obligatory, insa ele se
constituie ca o cateorie de cerinte garantie pt AC ca nu va atribui contractual unui OE cu
probleme in activitatea lui economica si, care ar putea fi in imposibilitatea realizarii obiectului
viitorului contract.
Un operator economic ar trebui sa faca dovada ca nu:
a) A fost condamnat in ultimii 5 ani printr-o hotarare judecatoreasca definitive pt
participarea la activitati ale unei organizatii criminale, coruptie, frauda, spalare de bani, etc;
b) Se afla in una din urm situatii:

- Nu este in stare de faliment sau lichidare, afacerile nu ii sunt administrate de un

administrator judiciar;
- Activitatile sale comerciale nu sunt suspendate sau nu fac obiectul unui aranjament cu
creditorii;
- Nu face obiectul unei proceduri legale pt declararea sa in una dintre situatiile de mai sus;
- Si-a indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asiurari sociale
catre bugetul general consolidate;
- Si-a indeplinit corespunzator, in ultimii 2 ani, obligatiile contractual, neaducand prejudicii
beneficiarilor sai;
- Nu a fost condamnat in ultimii 3 ani, prin hotarare definitive, pt o fapta care a adus
atingere eticii profesionale sau pt comiterea unei greseli in materie profesionala;
- Nu prezinta informatii false sau prezinta informatiile solicitate de AC.

49. La ce se refer cerinele privind capacitatea de exercitare a activitii

profesionale?
Se solicit pentru a verifica dac OE este autorizat s desfoare, potrivit legii, i activitatea
care face obiectul contractului ce urmeaz a fi atribuit:
a. nregistrarea la Reg. Com. a pf/pj
b. autorizarea funcionrii pentru activitile declarate ncadrate n clasele CAEN

50. Care este valoarea maxim a cerinei minime pe care autoritatea

contractant o poate stabili la criteriul cifra de afaceri, pentru un contract
de servicii?
Pentru un contract de servicii, autoritatea contractanta poate stabili ca cerinta minima
adecvata la criteriul cifra de afaceri ca aceasta sa fie mai mica sau egala cu de doua ori
valoarea estimata a contractului.

51. n ce situaii Comisia nu are dreptul de a permite i solicita un

document care lipsete?
n situaia n care:
-s-a menionat expres n documentaia de atribuire c nu este permis depunerea ulterioar
a respectivului document;
-ofertantul, dei cunoatea cerinele, a omis s prezinte mai mult de trei documente;
-prin acceptarea documentului se creeaz un avantaj evident n raport cu ceilali candidai.

52. De ctre cine se face eliminarea omisiunilor/neconcordanelor i care

sunt situaiile de oferte neconforme din acest punct de vedere?
Comisia poate solicita, in masura in care constata anumite omisiuni sau neconcordante in
cadrul ofertelor, eliminarea acestora, care se realizeaza de ofertant.
Se considera ca avem de-a face cu situatia omisiuni sau neconcordante atunci cand:
-se respecta in mod substantial caietul de sarcini
-estimarea valorica a omisiunilor/neconcordantelor nu reprezinta mai mult de 3% din pretul
propunerii financiare.

53. n ce mod i de ctre cine se face corectarea erorilor aritmetice?

in cadrul ofertelor depuse si supuse examinarii se pot constata si erori aritmetice. care se
pot corecta numai cu acceptul ofertantului, neacceptarea corectarii erorilor de catre OE, atragand
includerea ofertei in categoria ofertelor neconforme.
Corectarea erorilor aritmetice, se face in urmatorul mod:
-daca exista o discrepanta intre pretul unitar si cel total, trebuie luat in considerare pretul
unitar, iar pretul total va fi corectat corespunzator
-daca exista discrepante intre valorea in cifre si cea in litere, trebuie luata in considerare
valoarea in litere, iar valoarea in cifre va fi modificata corespunzator
Poate fi considerata eroare aritmetica situatia in care valoarea toatala din centralizatorul de
preturi nu reprezinta suma valorilor unitare inscrise in aceasta, situatie in care comisia poate
corecta eroara numai cu acceptul ofertantului.

54. Care oferte pot fi respinse n cadrul edinei de deschidere?

Ofertele depuse de OE in cadrul unei proceduri de achiziii publice se pot respinge fie in
cadrul sedintei de deschidere, daca au fost depuse dupa data si ora limita de depundere, la o alta
adresa sau neinsotite de garantia de participare exact asa cum era solicitat prin documentatia de
atribuire, fie in cadrul sedintelor de evaluare, ulterioare celei de deschidere, din motive de
inadmisibilitate in raport cu solicitarile din anuntul sau invitatia de participare si documentatia de
atribuire.

55. Care sunt situaiile de oferte inacceptabile?

Sunt ofertele care se ncadreaz ntr-una dintre situaiile de mai jos:

ofertele depuse peste termenul limit de depunere (dat i or);

ofertele depuse la o alt adres dect cea stabilit n anunul de participare;
oferta nensoit de garania de participare i n forma n care a fost solicitat, dac este
cazul;

oferta ce a fost depus de un ofertant care nu ndeplinete cerinele minime de calificare;

oferta care constituie o alternativ la prevederile caietului de sarcini, alternativ care nu
poate fi luat n considerare din urmtoarele motive:
n anunul de participare nu este prevzut acest posibilitate;
respectiva ofert alternativ nu respect cerinele minime prevzute n caietul de
sarcini;
oferta conine n propunerea financiar un pre care depete valoarea estimat a
contractului respectiv (cu mai mult de 10%);
oferta conine n propunerea financiar un pre care dei nu depete cu mai mult de
10 % valoarea estimat a contractului respectiv, pot sau nu s fie disponibilizate
fonduri, ns, ncheierea contractului la preul respectiv ar putea conduce la eludarea
aplicrii obligaiilor legale ale AC, n raport cu anumite praguri valorice;
oferta prezint un pre neobinuit de sczut n raport cu ceea ce urmeaz a fi furnizat,
executat sau prestat, iar justificrile primite nu sunt concludente,
oferta nu asigur respectarea reglementrilor obligatorii referitoare la condiiile
specifice de munc i protecia muncii, dac a fost solicitat acest lucru;
oferta pt. care ofertantul nu prezint sau completeaz documentele care probeaz
ndeplinirea cerinelor de calificare, n termenul stabilit de comisie;
dac oferta a fost depus de un ofertant care n ultimii 2 ani, din motive imputabile
lui, nu i-a ndeplinit sau i-a ndeplinit n mod defectuos obligaiile contractuale, fapt
care a produs grave prejudicii beneficiarilor acestuia.

56. Care sunt situaiile de oferte neconforme?

- nu sunt satisfcute cerinele caietului de sarcini
- conin propuneri de clauze contractuale dezavantajoase pentru autoritatea contractant
- conin n cadrul propunerii financiare preuri care nu sunt rezultatul liberei concurene i
care nu pot fi justificate
- conin vicii de form sau erori aritmetice a cror remediere nu a fost acceptat de ctre
ofertant
- este revocat/modificat ulterior deschiderii, cu excepia licitaiei electronice.

57. Descriei metoda cost/calitate de evaluare a ofertelor.

Modul de evaluare a ofertelor va fi : metoda cost/calitate. Metoda presupune clasificarea
ofertelor n ordinea descrescatoare a punctajelor combinate, tehnic i financiar (urmeaz s
completez)

58. n ce const metoda de cuantificare a avantajelor economice i cum se

stabilete oferta ctigtoare?
Metoda de cuantificare a avantajelor economice, care consta in acordarea unor punctaje
totale tuturor ofertelor admisibile, in functie de o valoare a avantajului economic al fiecaruia,
determinata (cuantidicata) pe baza eforturilor de achizitie si a veniturilor suplimentare. Avantajul
economic obtinut prin scaderea veniturilor din cheltuieli va fi factorul de evaluare in functie de
care ofertele vor primi un punctaj total, oferta cu valoarea cea mai buna a avantajului primind
punctajul maxim (100 d puncte).
Oferta castigatoare se stabileste de comisia de evaluare, utilizand crieteriul de evaluare
stabilit in documentatia de atribuire, dintre ofertele admisibile.
Daca criteriul utilizat a fost pretul cel mai scazut, atunci evaluarea ofertelor se realizeaza
prin compararea pretului, fara TVA, al fiecarei oferte in parte si intocmirea, in ordinea
descrescatoare a preturilor respective, a clasamentului pe baza caruia se stabileste oferta
castigatoare. Oferta castigatoare va fi oferta admisibila ce propune pretul cel mai scazut.
Daca exista 2 sau mai multe oferte cu acelasi pret, exista posibilitatiile:
-comisia de evaluare solicita o noua propunere financiara
-poate stabili oferta castigatoare pe baza unor criterii suplimentare ce trebuie sa fie doar de
natura tehnica.
Daca criteriul utilizat este oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic,
atunci evaluarea ofertelor se realizeaza prin acordarea, pt fiecare oferta in parte, a unui punctaj
rezultat ca urmare a aplicarii algoritmului de calcul stabilit in documentatia de atribuire. Oferta
castigatoare va fi oferta cu punctajul cel mai mare.

59. Care ofert este ctigtoare n urma aplicrii metodei bugetului

fix, pentru un contract de servicii?
Metoda bugetului fix presupune parcurgerea a 3 etape, si anume:

se retin doar ofertele care se incadreaza in bugetul destinat contractului in cauza

se evalueaza ofertele retinute dupa propunerea financiara
se ierarhizeaza ofertele retinute in prima etapa dupa punctajele din a doua etapa,
obtinandu-se oferta castigatoare.

60. n situaia atribuirii unui contract care are ca obiect proiectarea i

execuia de lucrrii ce criteriu se poate folosi n evaluarea ofertelor (metoda
punctelor de calitate) i cu respectarea crei condiii?
Criteriul de atribuire: oferta cea mai avantajoas din punct de vedere economic

n evaluarea ofertelor n cazul folosirii acestui criteriu de atribuire se pot folosi metoda
punctelor de calitate, care const n acordarea unui punctaj total fiecrei oferte fundamentat din
puntele obinute de oferte la anumii factori de evaluare cum ar fi, de exemplu, preul (nu trebuie
s lipseac), durata de execuie, programul de calitate, etc. n cazul lucrrilor lipsite de proiect,
caz n care este necesar i proiectarea lucrrii respective se introduce un criteriu suplimentar de
evaluare pentru a evidenia calitatea proiectului (de ex. calitatea tehnic i funcional a
proiectului).
Criteriul de atribuire oferta cea mai avantajoas din punct de vedere economic i factorii
de evaluare stabilii pot fi utilizai numai dac:
- exist definite cerine minime obligatorii/eseniale care trebuie ndeplinite de O.E. n
cadrul caietului de sarcini;
- factorii de evaluare sunt o prelungire a cerinei minime obligatorii specificate n cadrul
caietului de sarcini;
- pot aduce n etapa de evaluare a ofertelor un avantaj ofertantului care le ofer;
- permit compararea ofertelor una cu cealalt;
- sunt prezentate metode de cuantificare obiective ca cele menionate anterior de noi pentru
fiecare tip de contract.

61. Ce oferte se resping de la evaluarea propriu-zis?

In cadrul ofertelor depuse si supuse examinarii se pot constata,erori aritmetice care se pot
corecta numai cu acceptul ofertantului,neacceptarea erorilor aritmetice de OE atragand
includerea ofertei in categoria ofertelor neconforme.
Corectarea erorilor aritmetice se face in modul urmator:
-daca exista o discrepanta intre pretul unitar si pretul total,trebuie luat in considerare pretul
unitar,iar pretul totatl va fi corectat corespunzator
-daca exista o discrepanta intre valoare in cifre si cea in litere,trebuie luata in
considerare,valoarea in litere,iar valoarea in cifre va fi corectata corespunzator
Poate fi considerata o eroare aritmetica situatia in care valoarea totala din centralizatorul de
preturi nu reprezinta suma valorilor unitare inscrise in aceasta,situatie in care comisia poate
corecta eroarea numai cu acceptul ofertantului
Ofertele considerate corespunzatoare din punct de vedere al cerintelor cuprinse in documentatia
de atribuire sunt considerate oferte admisibile,dintre care,prin aplicarea criteriului de evaluare
stabilit.se va alege oferta castigatoare.Se resping insa ofertele necorespunzatoare,adica acele
oferte care se abat de la cerintele cuprinse in documentatia de atribuire si se include in
categoria ofertelor irelevante in raport cu obiectul contractului,inacceptabile sau neconforme.

Oferte irelevante in raport cu obiectul contractului sunt acele oferte care se refera la altceva decat
la obiectul ,cantitatea,solicitate de autoritatea contractanta.
Ofertele inacceptabile sunt ofertele care se incadreaza intr-una din situatiile de mai jos:
-oferte depuse peste termenul limita de depunere
-ofertele depuse la o alta adresa decat cea stabilita in anuntul de participare
-oferta neinsotita de garantia de participare
-oferta ce a fost depusa de un ofertant care nu indeplineste cerintele minime de calificare
-oferta care constituie o alternativa la prevederile caietului de sarcini
In cazul unei oferte care are un pret neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi
furnizat,executat sau prestat,AC are obligatia de a solicita ofertantului,in scris, si inainte de a lua
o decizie de respingere a acelei oferte,detalii si precizari pe care le considera semnificative cu
privire la oferta si de a verifica raspunsurile care justifica pretul respectiv.
Oferte neconforme sunt acele oferte care se afla intr-una din urm situatii:
-

Oferta nu satisface cerintele caietului de sarcini;

Oferta contine propuneri de clause contractual dezavantajoase pt autoritatea contractanta;

Oferta contine in cadrul propunerii financiare preturi care nu sunt rezultatul liberei
concurente si care nu pot fi justificate;
Oferta care a modificat propunerea tehnica prin prin raspunsurile la clarificarile solicitate
de comisie;
Oferta care a modificat propunerea financiara prin raspunsurile la clarificarile solicitate de
comisie;
Oferta care contine vicii de forma sau erori aritmetice a caror remediere nu a fost acceptata
de ofertant;
Oferta pt care ofertantul nu transmite in termen clarificarile sau raspunsurile solicitate sau
daca acestea nu sunt concludente;
-

Oferta care este revocata/modificata ulterior deschiderii, cu exceptia licitatiei electronice.

62. Cum se va stabili oferta ctigtoare dac n urma evalurii dou sau mai
multe oferte au acelai punctaj?
Dac dou sau mai multe oferte au acelai punctaj:
- Comisia de evaluare stabilete oferta ctigtoare ca fiind cea cu preul cel mai mic.
Dac i preurile sunt egale, atunci Comisia de evaluare solicit ofertanilor
ctigtori noi propuneri financiare urmnd a ctiga cea care propune preul cel mai
mic.

Comisia de evaluare poate atribui contractul utiliznd criterii suplimentare, exclusiv

de natur tehnic. (care nu se regsesc n documentaia de atribuire)
Obs. Oferta declarat ctigtoare nu poate fi modificat i este parte integrant a viitorului
contract de achiziie public.

63. n ce situaii se poate anula o procedur de atribuire?

Decizia de anulare se ia de ctre Comisia de evaluare i se avizeaz de eful autoritii
contractante nainte de data transmiterii comunicrii rezultatului procedurii de atribuire.
O procedur de atribuire se anuleaz atunci cnd:
1. nu s-a asigurat un nivel satisfctor al concurenei
Se consider nivel necorespunztor al concurenei atunci cnd:
a) numrul de operatori economici este mai mic dect cel minim prevzut n documentaia
de atribuire i n legislaie, pentru fiecare procedur n parte
b) numrul ofertelor admise este mai mic de 2, cu excepia:
- licitaiei deschise cnd se poate atribui contractul chiar dac a participat un singur
ofertant, dac preul solicitat corespunde pieei
- lecitaie electronic (SEAP)
- preul solicitat corespunde preului pieei.
1. dac au fost depuse numai oferte inacceptabile, neconforme sau irelevant
2. dac au fost depuse oferte care, dei pot fi luate n considerare, nu pot fi comparate
ntre ele datorit modului neuniform de abordare a soluiilor tehnice sau financiare
3. exist abateri grave de la prevederile legislative. Aceste abateri afecteaz procedura de
atribuire n sensul:
- n cadrul documentaiei de atribuire sau n modul de aplicare a procedurii de atribuire se
constat erori sau omisiuni care au ca efect nclcarea principiilor prevzute de lege
autoritatea contractant se afl n imposibilitate de a adopta msuri corective fr ca acestea
s conduc, la rndul lor, la nclcarea principiilor prevzute de lege.
Cap. 8

64. De ctre cine se rezolv contestaiile i care sunt competenele

organismelor abilitate?
Contestatiile se rezolva de Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) si/sau
instantele de judecata.
Consiliul este competent:
a. sa rezolve contestatiile formulate inainte de semnarea contractului
b. sa se pronunte asupra legalitatii procedurilor si operatiunilor desfasurate in atribuirea
unui contract de achizitie publica
c. sa emita opinie asupra litigiului supus judecatii, daca instanta solicita acest lucru

Instanta de judecata este competenta exclusiv in:

a. solutionarea litigiilor aparute dupa semnarea contractului de achiz. pub.
b. solutionarea litigiilor privind acordarea de despagubiri
c. judecarea recursurilor depuse impotriva deciziilor Consiliului.
Solutionarea contestatiilor se face respectand urmatoarele PRINCIPII: legalitatii, celeritatii,
contradictorialitatii, dreptului la aparare.

65. Cum se fundamenteaz deciziile Consiliului?

deciziile se iau de ctre un complet format din 3 membri, dintre care cel puin
preedintele este liceniat n drept
deciziile se adopt cu votul majoritii membrilor completului, acetia neavnd
posibilitatea de a se abine
decizia va fi motivat i comunicat n scris prilor n termen de 5 zile de la pronunare
va fi publicat pe pagina de internet a Consiliului
decizia poate fi atacat cu plngere n 10 zile de la comunicare pentru nelegalitate au
netemeinicie
dup luarea deciziei completul va ntocmi o minut semnat de ctre toi membrii
completului i nregistrat ntr-un registru special inut de ctre Consiliu
Obs. Decizia Consiliului este obligatorie pentru pri!

66. Pot fi atacate deciziile consiliului?

Deciziile Consiliului pot fi atacate, calea de atac fiind pangerea , iar procedura de
solutionare fiind recursul, intr-un anumit termen de la comunicare (max. 3 zile). Plangerea,
formulata in scris si motivata, este inaintata Curtii de Apel, sectia de contencios-administrativ si
fiscal, pe raza careia se afla sediul AC. Rezolvarea plangerii impotriva deciziilor Consiliului se
face in complet de 3 judecatori.

67. Cine are dreptul de a solicita instanei constatarea nulitii

contractului i n ce situaii se poate constata nulitatea?
Nulitatea se poate constata de instanta in situatiile:

nu s-a publicat anunt/invitatie de participare

nu s-au respectat perioadele de asteptare
contractul s-a incheiat inainte de solutionarea cauzei de instanta
nu s-au respectat obligatiile de reluare a competitiei intre OE semnatari ai unui acordcadru sau la depunerea ofertelor orientative in sistemul dinamic
nu s-au respectat cerintele minime prevazute de AC in caietul de sarcini sau, desi s-au
respectat, contractul s-a incheiat in conditii mai putin favorabile decat cele prevazute in
propunerea tehnica si in cea financiara

daca, desi AC urmareste dobandirea unui contract ce se incadreaza in categoria

contractelor de achizitie publica, aceasta incheie un alt tip de contract.

68. Garania de bun execuie.

Procedura de atribuire a contractului se finalizeaza prin semnarea contractului, AC avand
obligatia incheierii contractului cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare, in
perioada de valabilitate a ofertelor.
Ofertantul castigator, care va fi invitat la semnarea constractului de achizitie publica, are
obligatia de constitui o garantie de buna executie, in conformitate cu prevederile din
documentatia de atribuire. Garantia de buna executie este ca o masura de precautie a AC pentru
siguranta indeplinirii corespunzatoare, din punct de vedere cantitativ, calitativ si al termenelor, a
contractului de achizitie publica.
Garantia de buna executie se poate contitui de ofertant ca o suma in favoarea si la
dispozitia AC, fie in perioada premergatoare semnarii contractului, in cazul constituirii printr-un
instrument de garantare sau prin sume (daca sunt mici) depuse la casierie, fie ulterior semnarii,
intr-un termen stabilit de parti in contract, daca aceasta se constituie prin retineri succesive din
sumele datorate pentru facturi partiale.
Cuantumul garantiei de buna executie poate fi de maxim 10% din pretul contractului fara
TVA, perioada de valabilitate a acesteia fiind egala cu durata contractului.
Aceasta suma va fi eliberata, potrivit clauzelor contractuale, daca nu s-au ridicat pretentii
asupra ei, in modul urmator:

in cazul contractelor de furnizare, in cel mult

14 zile de la data intocmirii
procesului-verbal de receptie
in cazul contractelor de servicii, in cel mult 14 zile de la data indeplinirii de contractant a
obligatiilor
in cazul contractelor de lucrari, se elibereaza 70% din valoare in termen de 14 zile de la
data incheierii procesului-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, iar restul de 30%, la
expirarea perioadei de garantie a lucrarilor executate, pe baza procesului-verbal de
receptie finala.

Clauzele continute in oferta privitoare la propunerea tehnica si financiara, graficul de indeplinire

a contractului, graficul de plati, garantia bancara de buna executie, daca este cazul, devin parte
integranta a contractului, in masura in care nu afecteaza clauzele obligatorii.

69. Anunul de atribuire.

Se public n scopul asigurrii transparenei i trasabilitii procedurii i nu n ultimul rnd
pentru monitorizarea modului de funcionare a sistemului achiziiilor publice
se public dup semnarea contractului de achiziie public, n cel mult 48 de zile de la
ncheierea contractului/acordului-cadru prin:

 licitaie deschis
licitaie restrns
dialog competitiv
negociere cu publicarea prealabil a unui anun de participare
negociere fr publicarea prealabil a unui anun de participare
sistem dinamic de achiziii
cerere de oferte
finalizarea concursului de soluii
Publicarea anunului de atribuire de ctre AC este obligatorie.
n cel mult 48 de zile de la anularea procedurii, AC are obligaia de a transmite n SEAP
informaiile referitoare la motivele anulrii.
El se public obligatoriu, n funcie de tipul i obiectul contractului i de valoarea
estimat a acestuia n:
Monitorul Oficial al Romniei, partea aVI-a, Achiziii publice
S.E.A.P.
JOUE, dac valoarea depete:
- 125 000 euro pentru produse i servicii (sistem clasic)
- 420 000 euro pentru sistemul de utiliti
- 5 milioane euro pentru contractele de lucrri.

70. Dosarul achiziiei publice.

Dosarul achiziiei publice trebuie s cuprind documentele ntocmite/primite de autoritatea
contractant n cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fr a se limita la urmtoarele:
a) nota privind determinarea valorii estimate;
b) anunul de intenie i dovada transmiterii acestuia spre publicare, dac este cazul;
c) anunul de participare i dovada transmiterii acestuia spre publicare i/sau, dup caz,
invitaia de participare;
d) documentaia de atribuire;
e) nota justificativ privind alegerea procedurii de atribuire, n cazul n care procedura
aplicat a fost alta dect licitaia deschis sau licitaia restrns;
f) nota justificativ privind accelerarea procedurii de atribuire, dac este cazul;
g) procesul-verbal al edinei de deschidere a ofertelor;
h) formularele de ofert depuse n cadrul procedurii de atribuire;

i) solicitrile de clarificri precum i clarificrile transmise/primite de autoritatea

contractant;
j) raportul procedurii de atribuire;
k) dovada comunicrilor privind rezultatul procedurii;
l) contractul de achiziie public/acordul-cadru, semnate;
m) anunul de atribuire i dovada transmiterii acestuia spre publicare.
n) contestaiile formulate n cadrul procedurii de atribuire, dac este cazul;
o) avizul consultativ emis n conformitate cu prevederile legale, referitor la funcia de
verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziie
public, dac este cazul;
p) documentul constatator care conine informaii referitoare la ndeplinirea obligaiilor
contractuale de ctre contractant.