Dan Cimpoeru Achiziţii Publice. Concesiuni. Parteneriat Public-Privat. Remedii Şi Căi de Atac Ediția A 5-A - Revizuită Și Adăugită

Achiziţii publice. Concesiuni.
Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac

CIMPOERU, Dan
S-a născut la 28 ianuarie 1968, la Tulcea.

Studii: Şcoala Militară de Ofiţeri de Artilerie şi Rachete Antiaeriene – specialitatea rachete
antiaeriene (1986-1989), Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1991-1996),
doctor în drept (2009).
Activitate: În perioada 1989-1997 a activat în diverse structuri de comandă din Ministerul
Apărării Naţionale, iar în perioada 1997-2006 a fost consilier juridic (ofițer de justiție) la
Direcția Juridică din același minister, iar din anul 2007 este avocat definitiv în cadrul
Baroului Bucureşti. Din anul 2011 este cadru universitar asociat la Facultatea de Adminis-
traţie şi Afaceri din cadrul Universităţii din Bucureşti, iar începând cu anul 2017 este
conferențiar universitar la aceeași facultate, titular al cursului de Achiziții publice. Din anul
2009 predă cursul „Legislaţie medicală – malpraxis”, în cadrul programului EMC (educaţie
medicală continuă) desfăşurat sub egida Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti,
Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România – Filiala Bucureşti. În perioada 2015-2016
a organizat și condus conferințele lunare pe teme de sănătate publică în cadrul proiectului
„INTELIGENȚĂ ÎN SĂNĂTATE” („SMART IN HEALTH”) organizat sub Asociația
Alianța Pacienților Cronici din România, Facultatea de Administrație și Afaceri din Universi-
tatea din București și Asociația Română de Drept și Afaceri Europene. Începând cu anul 2016
este consultant pe probleme juridice al Organizației Mondiale a Sănătății - Oficiul pentru
România și membru în Consiliul director al Coaliției Europene a Pacienților Bolnavi de
Cancer (European Cancer Patient Coalition) cu sediul la Bruxelles. Este membru în comi-
tetul editorial/științific al Revistelor „Pandectele române”, „Acta Universitatis Danubius.
Juridica”, și „Afaceri Juridice Europene”, precum și în Consiliul Ştiinţific al Centrului de
Studii şi Cercetări Juridice şi Socio-Administrative din cadrul Universităţii Petrol-Gaze din
Ploieşti. Din anul 2007 este membru al Institutului de Ştiinţe Administrative „Paul
Negulescu” Sibiu.
Publicaţii: A publicat 8 cărți: „Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale” (2010),
„Dreptul internetului” (2012), „Malpraxisul” (2013), „Dreptul internetului. ed. revizuită”
(2013) „Achiziții publice. Concesiuni. Remedii și căi de atac” (2016), „Achiziții publice.
Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii și căi de atac”, ed. a 2-a, revizuită și
adăugită (2017) și „Achiziții publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii și căi
de atac”, ed. a 3-a, revizuită și adăugită (2018), „Achiziții publice. Concesiuni. Parteneriat
public-privat. Remedii și căi de atac”, ed. a 4-a, revizuită și adăugită (2019). Cartea
„Dreptul internetului”, publicată la Editura C.H. Beck, a primit premiul „Iordan Gruia”
acordat în anul 2012 de către Uniunea Juriștilor din România. A scris peste 40 de articole
științifice și studii publicate în reviste de specialitate sau prezentate în cadrul unor confe-
rințe naționale și internaționale.
Dan Cimpoeru
Achiziţii publice. Concesiuni.

Parteneriat public-privat.
Remedii şi căi de atac
Ediția a 5-a
- revizuită și adăugită -
Editura C.H. Beck

Bucureşti 2020
AVERTISMENT!
Având în vedere amploarea luată de fenomenul fotocopierii lucrărilor de specialitate, mai ales în
domeniul Dreptului, atragem atenţia că, potrivit art. 14 şi 196 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul
de autor şi drepturile conexe, republicată, reproducerea operelor sau a produselor purtătoare de
drepturi conexe, dacă respectiva reproducere a fost efectuată fără autorizarea sau consimţământul
titularului drepturilor recunoscute de legea menţionată, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare sau cu amendă. Prin reproducere, conform legii, se înţelege realizarea, integrală sau
parţială, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent,
prin orice mijloace şi sub orice formă.
Nu vă faceţi părtaşi la distrugerea cărţii!
Editura C.H. Beck este acreditată CNATDCU şi este considerată editură cu prestigiu
recunoscut.
Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac

Dan Cimpoeru
Copyright © 2016, 2017, 2018, 2019, 2020 – Editura C.H. Beck
Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck.

Nicio parte din această lucrare nu poate fi copiată fără acordul scris al Editurii C.H. Beck.
Drepturile de distribuţie în străinătate aparţin în exclusivitate editurii.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CIMPOERU, DAN
Achiziţii publice, concesiuni, parteneriat public-privat : remedii şi căi
de atac / Dan Cimpoeru. - Ed. a 5-a, rev. şi adăug.. - Bucureşti : Editura
C.H. Beck, 2020
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-18-0968-4
336.5
Editura C.H. Beck

Calea Plevnei, nr. 172, et. 3-4, Sector 6, Bucureşti
Tel.: 021.410.08.47; 021.410.08.73
Fax: 021.410.08.48
E-mail: comenzi@beck.ro Redactor: Bianca Vlad
Tehnoredactor: Cătălin Mantu
Cuprins
Abrevieri ................................................................................................................. XV
Cuvânt-înainte .................................................................................................... XVII
TITLUL I. Noţiuni generale ..................................................................................... 1

Capitolul I. Piața unică europeană și achizițiile publice ........................................ 3
Capitolul II. Evoluția reglementării achizițiilor publice
în Uniunea Europeană ........................................................................................... 6
Secțiunea 1. Scurt istoric .................................................................................... 6
Secțiunea a 2-a. Perspectivele achizițiilor publice la nivel european ............... 12
Capitolul III. Aspecte metodologice ....................................................................... 17
TITLUL II. Achiziţiile publice ............................................................................... 19

Capitolul I. Obiectul, scopul și principiile achizițiilor publice ............................ 21
Secțiunea 1. Obiectul achizițiilor publice ......................................................... 21
Secțiunea a 2-a. Scopul achizițiilor publice ...................................................... 21
Secțiunea a 3-a. Principiile achizițiilor publice ................................................ 22
§1. Caracterul obligatoriu al principiilor achizițiilor publice ....................... 22
§2. Nediscriminarea ..................................................................................... 24
§3. Tratamentul egal .................................................................................... 25
§4. Recunoaşterea reciprocă......................................................................... 26
§5. Transparenţa ........................................................................................... 26
§6. Proporţionalitatea ................................................................................... 28
§7. Asumarea răspunderii ............................................................................ 28
§8. Concluzii ................................................................................................ 28
Capitolul II. Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016 ....................................... 30
Secțiunea 1. Praguri. Revizuirea pragurilor ...................................................... 30
§1. Situația entității juridice fără calitate de autoritate contractantă ............ 30
§2. Praguri valorice ...................................................................................... 31
§3. Revizuirea pragurilor ............................................................................. 32
Secțiunea a 2-a. Reguli privind modul de calcul al valorii estimate
a achiziţiei ....................................................................................................... 34
Secțiunea a 3-a. Exceptări de la aplicarea Legii nr. 98/2016 ............................ 38
Secțiunea a 4-a. Achizițiile mixte ..................................................................... 43
Secțiunea a 5-a. Situații speciale ...................................................................... 44
Secțiunea a 6-a. Activităţi de achiziţie centralizate şi achiziţii comune
ocazionale ....................................................................................................... 48
VI Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
Secțiunea a 7-a. Achiziţii care implică autorităţi contractante

din alte state membre ...................................................................................... 57
Capitolul III. Contractul de achiziție publică ....................................................... 59
Secțiunea 1. Definiția și trăsăturile juridice ale contractului
de achiziție publică ......................................................................................... 59
Secțiunea a 2-a. Părțile contractului de achiziție publică ................................. 61
Secțiunea a 3-a. Tipuri de contracte de achiziție publică.................................. 64
Capitolul IV. Reguli generale de participare și desfășurare
a procedurilor de atribuire .................................................................................. 66
Secțiunea 1. Reguli generale privind operatorii economici .............................. 66
Secțiunea a 2-a. Contracte rezervate ................................................................. 69
Secțiunea a 3-a. Confidenţialitate ..................................................................... 69
Secțiunea a 4-a. Reguli de evitare a conflictului de interese ............................ 70
Secțiunea a 5-a. Reguli aplicabile comunicărilor ............................................. 71
Capitolul V. Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică .......... 75
Secțiunea 1. Enumerare. Clarificări terminologice ........................................... 75
Secțiunea a 2-a. Etapele procesului de achiziţie publică. Strategia anuală
de achiziții publice. Programul anual al achizițiilor publice ........................... 75
§1. Etapele procesului de achiziție publică .................................................. 75
§2. Strategia anuală de achiziţie publică ...................................................... 76
§3. Programul anual al achizițiilor publice .................................................. 77
Secțiunea a 3-a. Proceduri „standard” de atribuire ........................................... 78
§1. Licitația deschisă .................................................................................... 78
§2. Licitația restrânsă ................................................................................... 82
§3. Negocierea competitivă.......................................................................... 85
§4. Dialogul competitiv................................................................................ 89
§5. Parteneriatul pentru inovare ................................................................... 93
§6. Negocierea fără publicare prealabilă ...................................................... 97
§7. Concursul de soluții ............................................................................... 99
§8. Procedura de atribuire în cazul serviciilor sociale şi al altor
servicii specifice .................................................................................. 101
§9. Procedura simplificată.......................................................................... 102
Secțiunea a 4-a. Achiziția directă ................................................................... 105
§1. Caracterizare ........................................................................................ 105
§2. Procedura ............................................................................................. 105
Capitolul VI. Instrumente și tehnici specifice de atribuire a contractelor
de achiziție publică ............................................................................................. 107
Secțiunea 1. Acordul-cadru ............................................................................ 107
§1. Definiție ............................................................................................... 107
§2. Atribuirea acordului-cadru ................................................................... 107
§3. Durata acordului-cadru......................................................................... 108
§4. Conținutul acordului-cadru .................................................................. 108
§5. Modalitățile acordului-cadru ................................................................ 109
Cuprins VII
Secțiunea a 2-a. Sistemul dinamic de achiziţii ............................................... 112
§1. Definiție ............................................................................................... 112
§2. Termene ............................................................................................... 113
§3. Caracterizare ........................................................................................ 113
Secțiunea a 3-a. Licitația electronică .............................................................. 114
§1. Definiție ............................................................................................... 114
§2. Situații .................................................................................................. 114
§3. Procedură ............................................................................................. 115
Capitolul VII. Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire
a contractelor de achiziție publică .................................................................... 118
Secțiunea 1. Consultarea pieței ....................................................................... 118
Secțiunea a 2-a. Împărțirea pe loturi ............................................................... 119
Secțiunea a 3-a. Reguli de publicitate şi transparenţă..................................... 120
§1. Publicarea anunţurilor de intenţie ........................................................ 120
§2. Publicarea anunţurilor de participare ................................................... 121
§3. Publicarea anunţurilor de atribuire ....................................................... 122
§4. Alte reguli specifice de publicitate și transparență ............................... 123
Secțiunea a 4-a. Elaborarea documentaţiei de atribuire .................................. 125
§1. Conținutul documentației de atribuire .................................................. 125
§2. Publicarea documentației de atribuire în SEAP ................................... 127
§3. Specificaţiile tehnice ............................................................................ 128
§4. Cerințele de etichetare .......................................................................... 130
§5. Rapoarte de încercare și certificate de conformitate ............................ 131
Secțiunea a 5-a. Oferte alternative .................................................................. 132
Secțiunea a 6-a. Criterii de calificare şi selecţie ............................................. 133
§1. Criterii privind eligibilitatea ................................................................. 133
§2. Criterii privind capacitatea ................................................................... 138
Secțiunea a 7-a. Criterii de atribuire ............................................................... 143
§1. Caracterizare ........................................................................................ 143
§2. Preţul cel mai scăzut ............................................................................ 144
§3. Costul cel mai scăzut............................................................................ 144
§4. Cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost ....................................... 145
Secțiunea a 8-a. Garanția de participare ......................................................... 146
Secțiunea a 9-a. Garanția de bună execuție .................................................... 148
§1. Caracterizare ........................................................................................ 148
§2. Forme de constituire............................................................................. 148
§3. Pretențiile asupra garanției de bună execuție ....................................... 149
§4. Eliberarea/restituirea garanției de bună execuție.................................. 149
Secțiunea a 10-a. Documentul unic de achiziţie european. E-Certis .............. 150
§1. Documentul unic de achiziţie european ............................................... 150
§2. E-Certis ................................................................................................ 151
Secțiunea a 11-a. Liste oficiale ale operatorilor economici agreaţi
şi certificarea de către organisme de drept public sau privat ........................ 152
Secțiunea a 12-a. Cataloage electronice ......................................................... 153
Secțiunea a 13-a. Ajustarea prețului ............................................................... 154
VIII Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
Secțiunea a 14-a. Atribuirea contractelor de achiziţie publică

şi încheierea acordurilor-cadru...................................................................... 154
Secțiunea a 15-a. Comisia de evaluare şi modul de lucru al acesteia ............. 156
Secțiunea a 16-a. Procesul de verificare şi evaluare ....................................... 159
Secțiunea a 17-a. Finalizarea procedurii de atribuire...................................... 164
§1. Încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru ............... 165
§2. Anularea procedurii de atribuire .......................................................... 165
Secțiunea a 18-a. Informarea candidaţilor/ofertanţilor ................................... 166
Secțiunea a 19-a. Raportul procedurii de atribuire și dosarul achiziţiei ......... 167
§1. Raportul procedurii de atribuire ........................................................... 167
§2. Dosarul achiziţiei ................................................................................. 169
Capitolul VIII. Executarea contractului de achiziție publică/
acordului-cadru .................................................................................................. 171
Secțiunea 1. Subcontractarea .......................................................................... 171
Secțiunea a 2-a. Modificarea contractului de achiziţie publică/
acordului-cadru ............................................................................................. 173
Secțiunea a 3-a. Prelungirea duratei contractelor de furnizare
sau de servicii cu caracter de regularitate ..................................................... 175
Secțiunea a 4-a. Finalizarea contractului de achiziţie publică ........................ 176
Secțiunea a 5-a. Cazuri specifice de încetare a contractului
de achiziţie publică ....................................................................................... 177
TITLUL III. Achizițiile sectoriale. Particularități .............................................. 179

Capitolul I. Entități contractante ......................................................................... 181
Capitolul II. Activități relevante........................................................................... 183
Capitolul III. Alte particularități ......................................................................... 186
Secțiunea 1. Praguri ........................................................................................ 186
Secțiunea a 2-a. Achiziţii mixte ...................................................................... 186
§1. Achiziţii mixte care cuprind aceeaşi activitate ..................................... 186
§2. Achiziţii mixte care cuprind mai multe activităţi ................................. 187
TITLUL IV. Achizițiile publice în domeniile apărării și securității.

Particularități ....................................................................................................... 189
Capitolul I. Domeniul de aplicare ........................................................................ 191
Secțiunea 1. Achiziții publice în domeniile apărării şi securităţii................... 191
Secțiunea a 2-a. Achiziții publice în domeniul securităţii nonmilitare ........... 191
Capitolul II. Proceduri de atribuire ..................................................................... 192
Secțiunea 1. Proceduri de atribuire. Enumerare ............................................. 192
Secțiunea a 2-a. Alegerea procedurii de achiziție ........................................... 192
Secțiunea a 3-a. Securitatea informaţiei ......................................................... 196
Secțiunea a 4-a. Securitatea aprovizionării ..................................................... 196
Cuprins IX
TITLUL V. Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate
din fonduri europene. Particularități ................................................................. 199
Capitolul I. Noțiuni generale privind fondurile europene.................................. 201
Capitolul II. Regimul juridic aplicabil ................................................................. 204
Secțiunea 1. Regimul juridic al Legii nr. 98/2016 .......................................... 204
Secțiunea a 2-a. Procedura competitivă .......................................................... 205
§1. Domeniul de aplicare ........................................................................... 205
§2. Reguli generale .................................................................................... 206
§3. Principiile procedurii competitive ........................................................ 207
§4. Evitarea conflictului de interese ........................................................... 208
§5. Elaborarea specificaţiilor tehnice şi determinarea valorii estimate ...... 209
§6. Derularea procedurii competitive ......................................................... 211
§7. Contractul de achiziţie.......................................................................... 216
§8. Aplicarea principiului proporţionalităţii............................................... 219
§10. Achiziția directă ................................................................................. 221
§11. Dosarul achiziţiei ............................................................................... 222
§12. Lista de verificare............................................................................... 223
Capitolul III. Modul de efectuare a achiziţiilor publice în cadrul
proiectelor cu finanţare europeană implementate în parteneriat .................. 227
Secțiunea 1. Domeniu de aplicare .................................................................. 227
Secțiunea a 2-a. Reguli privind efectuarea achiziţiilor ................................... 227
TITLUL VI. Concesiunile de lucrări și de servicii.............................................. 229

Capitolul I. Noțiuni generale................................................................................. 231
Secțiunea 1. Reglementarea juridică a concesiunilor publice.
Categorii de concesiuni și delimitări ............................................................. 231
Secțiunea a 2-a. Obiectul, scopul și principiile concesiunilor
de lucrări și de servicii .................................................................................. 233
Capitolul II. Domeniul de aplicare al Legii nr. 100/2016 ................................... 235
Secțiunea 1. Riscul de operare ........................................................................ 235
Secțiunea a 2-a. Pragul valoric şi modul de calcul al valorii estimate
a concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii .................................... 238
Secțiunea a 3-a. Revizuirea pragului valoric .................................................. 239
Secțiunea a 4-a. Reguli de atribuire a contractelor mixte ............................... 240
§1. Contracte mixte .................................................................................... 240
§2. Contracte mixte care implică aspecte legate de apărare
sau securitate ........................................................................................ 241
§3. Concesiuni de lucrări sau concesiuni de servicii care acoperă
atât activităţile prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 100/2016,
cât şi alte activităţi ............................................................................... 242
§4. Concesiuni de lucrări sau concesiuni de servicii care acoperă atât
activităţi prevăzute în anexa nr. 2, cât şi activităţi care implică
aspecte legate de apărare sau de securitate .......................................... 243
X Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
Secțiunea a 5-a. Situaţii speciale .................................................................... 243

§1. Servicii sociale şi alte servicii specifice ............................................... 243
§2. Concesiuni rezervate ............................................................................ 244
§3. Servicii de cercetare şi de dezvoltare ................................................... 244
Secțiunea a 6-a. Exceptări .............................................................................. 244
§1. Exceptări aplicabile concesiunilor de lucrări sau concesiunilor
de servicii atribuite de entităţile contractante autorităţile/
entităţile contractante ........................................................................... 244
de servicii organizate conform unor norme internaţionale .................. 245
de servicii care includ aspecte de apărare şi de securitate ................... 245
§4. Exceptări aplicabile contractelor de concesiune de servicii ................. 247
§5. Exceptări specifice în domeniul comunicaţiilor electronice ................ 248
de servicii atribuite pentru desfăşurarea unei activităţi relevante
într-o ţară terţă ..................................................................................... 249
de servicii atribuite unei întreprinderi afiliate ...................................... 249
de servicii atribuite unei asocieri de mai multe autorități/entităţi
contractante sau unei autorități/entităţi contractante care face
parte dintr-o astfel de asociere ............................................................. 250
§9. Exceptări privind activităţile care sunt expuse direct concurenţei ....... 250
de servicii încheiate între entităţi din sectorul public .......................... 250
Capitolul III. Contractul de concesiune de lucrări și de servicii ....................... 252
de concesiune de lucrări și de servicii ........................................................... 252
Secțiunea a 2-a. Părțile contractului de concesiune de lucrări
și de servicii .................................................................................................. 254
Secțiunea a 3-a. Tipuri de contracte de concesiune ........................................ 255
Capitolul IV. Reguli generale de participare și desfășurare
a procedurilor de atribuire ................................................................................ 256
Secțiunea 1. Reguli generale privind operatorii economici ............................ 256
Secțiunea a 2-a. Confidenţialitate ................................................................... 257
Secțiunea a 3-a. Reguli de evitare a conflictului de interese .......................... 257
Secțiunea a 4-a. Reguli aplicabile comunicărilor ........................................... 259
Secțiunea a 5-a. Comisia de coordonare şi supervizare.
Comisia de evaluare ...................................................................................... 259
§1. Comisia de coordonare și supervizare .................................................. 259
§2. Comisia de evaluare ............................................................................. 260
Secțiunea a 6-a. Planificarea concesiunilor de lucrări şi a concesiunilor
de servicii ...................................................................................................... 263
Cuprins XI
Capitolul V. Procedurile de atribuire a contractelor de concesiune ................. 265
Secțiunea 1. Enumerare .................................................................................. 265
Secțiunea a 2-a. Proceduri de atribuire ........................................................... 265
§1. Licitația deschisă .................................................................................. 265
§2. Dialogul competitiv.............................................................................. 269
§3. Negocierea fără publicarea unui anunţ de concesionare ...................... 273
§4. Procedura simplificată.......................................................................... 274
Capitolul VI. Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire
a contractelor de concesiune .............................................................................. 275
Secțiunea 1. Reguli de publicitate şi transparenţă .......................................... 275
§1. Publicarea anunţurilor de intenţie ........................................................ 275
§2. Publicarea anunţurilor de concesionare................................................ 275
§3. Publicarea anunţurilor de atribuire ....................................................... 276
Secțiunea a 2-a. Elaborarea documentaţiei de atribuire .................................. 277
§1. Garanţii procedurale ............................................................................. 277
§2. Cerinţe tehnice şi funcţionale ............................................................... 280
§3. Criterii de calificare şi selecţie ............................................................. 281
§4. Motive de excludere ............................................................................. 282
Secțiunea a 3-a. Termene de primire a solicitărilor de participare şi
a ofertelor pentru concesiunea de lucrări sau concesiunea de servicii .......... 287
Secțiunea a 4-a. Oferta şi documentele însoţitoare ......................................... 287
Secțiunea a 5-a. Criterii de atribuire ............................................................... 289
Secțiunea a 6-a. Garanția de participare ......................................................... 290
Secțiunea a 7-a. Procesul de verificare şi evaluare ......................................... 292
Secțiunea a 8-a. Finalizarea procedurii de atribuire........................................ 294
§1. Semnarea contractului de concesiune .................................................. 295
§2. Anularea procedurii de atribuire .......................................................... 297
Secțiunea a 9-a. Informarea candidaţilor/ofertanţilor ..................................... 298
Secțiunea a 10-a. Durata concesiunii de lucrări sau a concesiunii
de servicii ...................................................................................................... 299
Capitolul VII. Reguli privind executarea contractelor de concesiune .............. 300
Secțiunea 1. Subcontractarea .......................................................................... 300
Secțiunea a 2-a. Modificarea contractului de concesiune ............................... 302
Secțiunea a 3-a. Încetarea contractului de concesiune .................................... 304
TITLUL VII. Parteneriatul public-privat ........................................................... 307

Capitolul I. Noțiuni generale................................................................................. 309
Capitolul II. Domeniul de aplicare ....................................................................... 311
Capitolul III. Partenerul public şi partenerul privat.......................................... 313
Capitolul IV. Finanţarea proiectului de parteneriat public-privat ................... 314
Capitolul V. Pregătirea proiectului de parteneriat public-privat ..................... 316
XII Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
Capitolul VI. Procedura de atribuire a proiectului de parteneriat

public-privat........................................................................................................ 318
Capitolul VII. Contractul de parteneriat public-privat ..................................... 319
Secțiunea 1. Aspecte generale ........................................................................ 319
Secțiunea a 2-a. Durata și modificarea contractului ....................................... 321
Secțiunea a 3-a. Încetarea anticipată a contractului. Efecte ............................ 322
Secțiunea a 4-a. Alte particularități ale executării contractului ...................... 323
TITLUL VIII. Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor

de lucrări și servicii.............................................................................................. 325
Capitolul I. Controlul ex ante și ex post în cadrul Strategiei naţionale
în domeniul achiziţiilor publice ......................................................................... 327
Capitolul II. Controlul ex ante ............................................................................. 330
Secțiunea 1. Autoritatea competentă şi domeniul de aplicare ........................ 330
Secțiunea a 2-a. Activitatea de control ex ante ............................................... 333
§1. Metodologia de selecţie........................................................................ 333
§2. Iniţierea controlului ex ante ................................................................. 334
§3. Desfăşurarea activităţii de control al documentaţiei de atribuire,
a anunţului de participare/de participare simplificat/de concurs,
a anunţului de tip erată şi a solicitărilor de clarificări/informaţii
suplimentare ......................................................................................... 335
§4. Desfăşurarea activităţii de control al procesului de evaluare a
ofertelor/candidaturilor şi de atribuire a contractului .......................... 335
§5. Avizul conform .................................................................................... 336
§6. Procedura de conciliere ........................................................................ 338
§7. Contravenţii şi sancţiuni....................................................................... 339
Capitolul III. Controlul ex post ............................................................................ 340
Secțiunea 1. Autoritatea competentă şi obiectul controlului ex post .............. 340
Secțiunea a 2-a. Activitatea de control ex post ............................................... 342
Secțiunea a 3-a. Agenţii constatatori .............................................................. 346
TITLUL IX. Remediile și căile de atac ................................................................ 347

Capitolul I. Caracterizare ..................................................................................... 349
Capitolul II. Procedura administrativ-jurisdicțională în fața
Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor ....................................... 354
Secțiunea 1. Persoana care se consideră vătămată .......................................... 354
Secțiunea a 2-a. Situația terțului prejudiciat ................................................... 355
Secțiunea a 3-a. Problema pluralității de contestații ....................................... 356
Secțiunea a 4-a. Plata cauțiunii ....................................................................... 357
Secțiunea a 5-a. Termenul de contestare şi efectele contestaţiei .................... 358
Secțiunea a 6-a. Conținutul contestației.......................................................... 359
Secțiunea a 7-a. Soluționarea contestației....................................................... 360
Cuprins XIII
§1. Principiile procedurii de soluționare a contestațiilor............................ 360
§2. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor ............................... 363
§3. Procedura de soluționare a contestației ................................................ 366
§4. Suspendarea procedurii de atribuire ..................................................... 368
§5. Termenul de soluţionare a contestaţiei ................................................. 369
§6. Suspendarea procedurii de soluționare ................................................. 369
§7. Cereri de intervenție voluntară ............................................................. 370
§8. Soluţiile pe care le poate pronunţa Consiliul ....................................... 370
§9. Hotărârile Consiliului ........................................................................... 371
§10. Căile de atac împotriva deciziilor Consiliului .................................... 372
Capitolul III. Sistemul de remedii judiciare ........................................................ 376
Secțiunea 1. Contestaţia formulată pe cale judiciară ...................................... 376
§1. Instanța competentă.............................................................................. 376
§2. Conținutul contestației formulată pe cale judiciară .............................. 376
§3. Plata cauțiunii Taxa judiciară de timbru .............................................. 377
§4. Termenele de introducere a contestației formulată pe cale judiciară ... 377
§5. Procedura de soluționare a contestației formulată pe cale judiciară..... 377
§6. Suspendarea procedurii de atribuire ..................................................... 378
§7. Soluțiile instanței de judecată............................................................... 379
Secțiunea a 2-a. Soluţionarea litigiilor în instanţa de judecată ....................... 379
§1. Obiectul și instanța competentă ........................................................... 379
§2. Taxele judiciare de timbru ................................................................... 380
§3. Procedura de soluționare a litigiilor în instanţa de judecată ................. 380
§4. Suspendarea executării contractului ..................................................... 382
Secțiunea a 3-a. Constatarea nulității absolute a contractelor
de achiziție publică ....................................................................................... 382
§1. Situații de nulitate absolută .................................................................. 382
§2. Situații când se mențin efectele contractului ........................................ 384
§3. Termenul legal de așteptare pentru încheierea contractului ................. 384
§4. Procedura de judecată a cererilor privind constatarea nulității
absolute a contractului ......................................................................... 385
Anexă. Decizii relevante ale Consiliului Național de Soluționare
a Contestațiilor ................................................................................................... 387
Grile ........................................................................................................................ 433
I. Achiziții publice .......................................................................................... 433
II. Achiziții sectoriale și achiziții publice în domeniile apărării
și securității ................................................................................................... 443
III. Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri
europene. Particularități ................................................................................ 445
IV. Concesiunile de lucrări și de servicii ........................................................ 446
V. Parteneriatul public-privat ......................................................................... 450
VI. Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor de lucrări și servicii ..... 451
VII. Remediile și căile de atac ........................................................................ 453
XIV Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
Răspunsuri ............................................................................................................. 457

I. Achiziții publice .......................................................................................... 457
II. Achiziții sectoriale și achiziții publice în domeniile apărării
și securității ................................................................................................... 457
III. Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri
europene. Particularități ................................................................................ 457
IV. Concesiunile de lucrări și de servicii ........................................................ 458
V. Parteneriatul public-privat ......................................................................... 458
VI. Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor de lucrări și servicii ..... 458
VII. Remediile și căile de atac ........................................................................ 458
Bibliografie ............................................................................................................. 459
Abrevieri
alin. - alineat(ul)
apud - citat după
art. - articol(ul)
BEI - Banca Europeană de Investiții
C.civ. - Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată)
C.pen. - Codul penal (Legea nr. 286/2009)
C.proc.civ. - Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată)
CPV - Common Procurement Vocabulary
Dreptul - revista „Dreptul”
DST - drepturi speciale de tragere
DUAE - Document Unic de Achiziție Unică
ed. - ediţia
Ed. - Editura
GECT - Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială
H.G. - hotărârea Guvernului României
IMM - întreprinderile mici și mijlocii
infra - mai jos
JOCE - Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene
JOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
lit. - litera
M.Of. - Monitorul Oficial al României, Partea I
n.n. - nota noastră
nr. - număr(ul)
NACE - Clasificarea Statistică a Activităților Economice în Comunitatea
Europeană
O.G. - ordonanţa Guvernului României
O.U.G. - ordonanţa de urgenţă a Guvernului României
op. cit. - opera citată
p. - pagina
P.U.F. - Presses Universitaires de France
parag. - paragraf(ul)
pct. - punct(ul)
SA - societate pe acţiuni
s.n. - sublinierea noastră
XVI Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
SC - societate comercială
SEAP - Sistemul electronic de achiziţii publice
SRL - societate cu răspundere limitată
supra - mai sus
TFUE - Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
TVA - taxa pe valoarea adăugată
v - versus
Cuvânt-înainte
Comisia Europeană a prezentat la 3 martie 2010 Comunicarea intitulată „Europa

2020 – o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă
incluziunii”. Un rol-cheie în acest document programatic al Comisiei revine achizi-
țiilor publice care reprezintă unul dintre instrumentele de piață care trebuie utilizate
pentru transpunerea în practică a acestor inițiative.
În anul 2014, s-a adoptat un pachet de acte normative menite să modernizeze
materia achizițiilor publice în cadrul Uniunii Europene: Directiva 2014/23/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea
contractelor de concesiune, Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Direc-
tivei 2004/18/CE și Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European şi a Consiliului
din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară
activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de
abrogare a Directivei 2004/17/CE.
Aceste 3 noi directive au fost transpuse de România în legislația națională prin
următoarele acte normative: Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legea
nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale și Legea nr. 100/2016 privind concesiunile
de lucrări şi concesiunile de servicii. Suplimentar, pentru a întregi acest „pachet”
legislativ, s-a adoptat și Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în
materie de atribuire a contractelor de achiziție publică și a contractelor de conce-
siune și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a
Contestațiilor care transpune Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie
1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative
privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contrac-
telor de achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări, şi Directiva
92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu
putere de lege şi actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare
cu privire la procedurile de achiziţii publice ale entităţilor care desfăşoară activităţi
în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor.
În plus, pentru transpunerea Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea
anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii de
către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile apărării şi securităţii şi de
modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE a fost adoptată O.U.G.
nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile
apărării şi securităţii.
Prima ediție a cărții a fost concepută sub forma unui curs universitar pentru stu-
denţii şi masteranzii Facultăţii de Administraţie şi Afaceri din cadrul Universităţii din
Bucureşti, este în acord cu noul cadru normativ și abordează exhaustiv problematica
achizițiilor publice, astfel: achizițiile publice „clasice”, achizițiile sectoriale, achizițiile
XVIII Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac
publice în domeniile apărării și securității, concesiunile de lucrări și de servicii, reme-

diile și căile de atac. Următoarele ediții au fost configurate sub forma unei monografii,
prin introducerea unor capitole suplimentare care prezintă un interes deosebit în con-
textul actual al achizițiilor publice: parteneriatului public-privat ca urmare a adoptării
Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, particularitățile achizițiilor
publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene și controlul ex ante și ex
post al achizițiilor publice și al concesiunilor de lucrări și servicii.
ianuarie 2020
Autorul
TITLUL I
Noţiuni generale
Capitolul I
Piața unică europeană și achizițiile publice
Piața unică – idee fundamentală a arhitecturii europene comunitare – reprezintă

esența Uniunii Europene și constituie principala rațiune economică a existenței sale1.
Piața unică nu poate exista fără o reală integrare economică a statelor membre ale
Uniunii.
La nivel conceptual, Swann distinge între mai multe niveluri ale integrării econo-
mice, în funcție de gradul de interacțiune între economiile participante2:
- zona de liber schimb reprezintă o înțelegere între state, prin care acestea sunt de
acord să înlăture toate taxele vamale asupra schimburilor comerciale dintre ele,
precum și cotele de import; în schimb, fiecare parte este liberă să stabilească în mod
unilateral nivelul taxelor vamale la importurile provenite din afara zonei;
- uniunea vamală presupune ca statele membre să aplice un nivel comun al tari-
fului vamal asupra mărfurilor care vin în uniune din exterior; în acest caz se menține
eliminarea taxelor vamale și a cotelor între statele membre;
- piața comună presupune că libera circulație a mărfurilor în cadrul uniunii
vamale se adaugă liberei circulații a factorilor de producție: munca, capitalul și între-
prinderile;
- uniunea economică reprezintă o piață comună în care există și o unificare
completă a politicii monetare și fiscale, adică o piață unde există o monedă comună.
Art. 26 alin. (2) din TFUE3 consacră principiile fundamentale ale realizării pieței
interne, numite și cele „patru libertăți”: libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a
capitalurilor și libertatea de stabilire și de a presta servicii. La acestea se mai adaugă și
o a 5-a „libertate” admisă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene4, respectiv libera
circulație a plăților, aceasta fiind în strânsă legătură cu libera circulație a capitalurilor.
1
P. Craig, G. de Búrca, Dreptul Uniunii Europene. Comentarii, jurisprudență și doctrină,
ed. a IV-a, Ed. Hamangiu, București, 2009, p. 755.
2
D. Swann, The Economics, of the Common Market, ed. 7, Penguin, 1992, p. 11-12, apud
P. Craig, G. de Búrca, op. cit., p. 756.
3
Varianta consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene a fost publicată
în JOUE C 326/1 din 26 octombrie 2012 (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/
RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2012.326.01.0001.01.RON&toc=OJ:C:2012:326:TOC#C_2012
326RO.0100470). În urma acestei consolidări, articolele din Tratatul de instituire a Comunită-
ților Europene au fost renumerotate.
4
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Cauza C-286/82 și C-26/83 Graziana Luisi and
Giuseppe Carbone v Ministero del Tesoro (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/
EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:61982CJ0286&from=EN), și Cauza C-308/86 Ministere Public
v R. Lambert (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=
CELEX:61986CJ0308&from=EN).
4 Noțiuni generale
Pentru realizarea unei piețe unice europene, dreptul comunitar utilizează două
tehnici principale de abordare1:
Abordarea negativă presupune că dreptul european interzice ca normele naționale
să împiedice schimburile transfrontaliere. Această abordare este susținută de
principiul „recunoașterii reciproce”, potrivit căruia un stat membru este obligat să
accepte, cu anumite excepții, mărfurile care au fost fabricate în conformitate cu
normele altui stat membru.
Abordarea pozitivă pornește de la premisa că normele naționale pot reglementa
diferit diferite aspecte cum ar fi sănătatea, siguranța, standardele tehnice și altele
asemenea, astfel că apar adevărate bariere împotriva liberei circulații. Înlăturarea
acestor bariere se poate face prin armonizarea legilor naționale, prin intermediul
directivelor europene.
În timp ce barierele tarifare au fost eliminate prin Tratatul de instituire a Comuni-
tăților Economice Europene (Tratatul de la Roma din 1957)2, barierele „nontarifare” au
continuat să subziste încă multă vreme, modificarea lor uno ictu fiind imposibilă
deoarece implicau practici comerciale și reguli utilizate de foarte multă vreme 3 .
Barierele nontarifare reprezintă „o formă ascunsă de protecție discriminatorie și poate
fi exercitată atât prin mijloace administrative, cât și prin acte juridice ce pot institui
monopoluri publice, fiscalitate (de exemplu: taxe indirecte), ajutoare de stat, standarde
tehnice și, în final, achiziții publice”4.
Din perspectiva dreptului concurenței, în literatura de specialitate 5 se face
distincție între piețele private și piețele publice. Astfel, „în timp ce economia privată
este reglementată de norme juridice și politice antitrust, economia publică este locul
unde normele dreptului concurenței sunt oarecum nepotrivite și inadecvate”6.
În acest context, achizițiile publice joacă un rol major în configurarea piețelor
publice. Pe lângă efectele pozitive, intervenția statului în piață care, cu bani publici,
efectuează achiziții de bunuri sau servicii poate perturba mecanismele complexe ale
economiei de piață. Din perspectivă europeană, reglementarea diferită a achizițiilor
publice la nivelul statelor membre poate de asemenea afecta într-o mare măsură piața
unică și procesul de integrare economică europeană. Pentru a se elimina practicile
discriminatorii din statele membre, s-a optat pentru reglementarea unitară a
1
Pentru dezvoltări, a se vedea P. Craig, G. de Búrca, op. cit., p. 757.
2
A se vedea varianta neconsolidată a tratatului la (http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Axy0023).
3
M.V. Cârlan, Procedura achizițiilor publice cu referire specială la cele finanțate din
fonduri europene, Ed. Wolters Kluwer, București, 2013, p. 14.
4
M.V. Cârlan, op. cit., p. 14.
5
D. Konstadacopoulos, The Linked Oligopoly Concept in the Single European Market, în
Public Procurement Law Review no. 4/1995, p. 213, C.H. Bovis, The Regulation of the Public
Procurement as an Element in the Evolution of the European Economic Law, European Law
Journal, Spring, 1998, D. Swann, The Retreat of the State: deregulation and privatisation in
the UK and US, Ed. Harvester-Wheasheaf, New-York, London, 1988, cap. 1-2, apud
M.V. Cârlan, op. cit., p. 17-19.
6
M.V. Cârlan, op. cit., p. 17.
Piaţa unică europeană şi achiziţiile publice 5
achizițiilor publice la nivelul Uniunii Europene, iar instrumentul legal specific ales
pentru atingerea acestui obiectiv a fost Directiva. Aceasta conferă un cadru normativ
care permite statelor membre să-și normeze piețele publice, ținând cont de specificul
sistemului juridic național existent, dar în același timp, datorită caracterului unifi-
cator al Directivei, acestea sunt obligate să-și armonizeze legislația națională cu
obiectivele comunitare.
Capitolul II
Evoluția reglementării achizițiilor publice
în Uniunea Europeană
Secțiunea 1. Scurt istoric
În anul 1962, Consiliul de Miniștri a adoptat două Programe Generale pentru

eliminarea restricțiilor comerciale intracomunitare între statele membre 1 . Aceste
Programe reprezentau documente cu rol îndrumător și au fost emise pentru aplicarea
art. 52 și 53 din Tratatul de instituire a Comunităților Economice Europene.
Scopul principal al Programelor l-a constituit eliminarea restricţiilor care exclu-
deau, limitau sau impuneau condiţii referitoare la posibilitatea de a depune ofertă sau
de a participa ca şi ofertant principal sau subcontractor într-o procedură de atribuire a
statului sau a unei persoane juridice guvernată de dispoziţii de drept public.
În anul 1966, s-a adoptat Directiva 66/6832/CEE din 7 noiembrie 1966 privind
eliminarea tuturor diferențelor dintre tratarea produselor naționale și cea a produ-
selor care, în conformitate cu articolele 9 și 10 din tratat, trebuie să fie admise pentru
libera circulație, în ceea ce privește actele cu putere de lege sau acte administrative
care interzic utilizarea produselor menționate anterior și a se prescrie utilizarea a
produselor naționale sau a face o astfel de utilizare sub rezerva rentabilității2.
Așa cum rezultă chiar din titlu, directiva avea ca obiective eliminarea măsurilor
prohibitive privind folosirea produselor importate sau specificarea produselor
naţionale în cadrul documentaţiilor de atribuire. Directiva a fost adoptată în scopul
abolirii tuturor cotelor şi a măsurilor cu efect echivalent restricţiilor cantitative din
comerţul între statele membre, ca rezultat al primei perioade de tranziţie a Comunită-
ţilor Europene.
În anul 1969, s-a adoptat Directiva 70/32/CEE din 17 decembrie 1969 privind
achizițiile de bunuri ale statului, autorităților locale și altor persoane juridice și
drept public3. Spre deosebire de directiva anterioară, Directiva 70/32/CEE viza toate
produsele indiferent de specificaţiile acestora care făceau obiectul liberei circulaţii în
cadrul Comunităţii în baza art. 9 şi 10 din Tratat. Art. 3 alin. (3) din Directivă enu-
meră o listă în care sunt cuprinse posibile forme de discriminare împotriva mărfurilor
1
A se vedea JOCE 36/32 din anul 1962 accesibil la pagina oficială de internet a Uniunii
Europene (www.eur-lex.europa.eu).
2
Directiva 66/683/EEC, în JOUE L 220 din 20 noiembrie 1966 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A31966L0683).
3
Directiva 70/62/CEE, în JOUE L 013 din 19 ianuarie 1970 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/FR/TXT/?uri=CELEX%3A31970L0032).
Evoluția reglementării achizițiilor publice în Uniunea Europeană 7
străine. Printre aceste forme de discriminare se regăsesc şi specificaţiile tehnice
aplicate fără distincţie produselor naţionale, cât şi celor importate, acestea având un
caracter restrictiv în ceea ce priveşte comerţul.
În anul 1971, s-au adoptat Directiva 71/304/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971
privind eliminarea restricțiilor privind libertatea de a presta servicii în domeniul
contractelor de achiziții publice de lucrări și la atribuirea contractelor de lucrări
publice prin intermediul agențiilor sau sucursalelor 1 și Directiva 71/305/CEE a
Consiliului din 26 iulie 1971 privind coordonarea procedurilor de atribuire a
contractelor de lucrări publice2. Directiva 71/304/CEE prevedea ca statele membre
să înlăture restricțiile în ceea ce privește participarea străinilor la procedurile de achi-
ziție publică și de lucrări. Directiva 71/305/CEE a vizat achiziția de lucrări publice;
potrivit preambulului, această directivă a avut la bază principiul interzicerii specifi-
cațiilor tehnice discriminatorii, principiul publicității adecvate și prompte a contrac-
telor, principiul stabilirii obiective a criteriilor de selecție și de atribuire, dar și o
supraveghere dublă atât din partea autorităților statelor membre, cât și din partea
Comisiei Europene în asigurarea respectării principilor anterior arătate.
În anul 1976, s-a adoptat Directiva 77/62/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1976
privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice3.
Primul obiectiv al Directivei 77/62/CEE a fost asigurarea unor condiţii de concu-
renţă nedistorsionate şi prin asigurarea celor mai favorabile condiţii pentru sectorul
public în cazul contractelor încheiat cu diferiţii contractori şi furnizori. În acest sens,
au fost introduse trei principii fundamentale:
a) publicitatea la nivel comunitar a contractelor;
b) interzicerea specificaţiilor tehnice care pot discrimina anumiţi ofertanţi;
c) aplicarea de criterii obiective în cadrul participării la ofertare şi în cadrul
procedurilor de atribuire.
În Cartea albă pentru finalizarea pieței interne4, Comisia europeană a identificat
barierele nontarifare și a propus un set de măsuri pentru finalizarea până în anul 1992
a pieței interne europene. Pornind de la acest deziderat, în anul 1992, s-au adoptat
3 directive: Directiva 92/50/CEE a Consiliului din 18 iunie 1992 privind coordo-
narea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de servicii, Direc-
tiva 93/36/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind coordonarea procedurilor de
atribuire a contractelor de achiziţii publice de bunuri şi Directivei 93/37/CEE a
Consiliului din 14 iunie 1933 privind coordonarea procedurilor de atribuire a
contractelor de achiziţii publice de lucrări.
1
Directiva 71/304/CEE, în JOUE L 0185 din 16 august 1971 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:1971:185:TOC).
2
Directiva 71/305/CEE, în JOUE L 0185 din 16 august 1971 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:1971:185:TOC).
3
Directiva 77/32/CEE, în JOUE L 013 din 15 ianuarie 1977 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.1977.013.01.0001.01.ENG&toc=OJ:L:1977:013:TOC).
4
Comunication of Commission of the European Communities no. COM(85) 310 final,
14 June 1985 on Completing the Internal Market (a se vedea https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:51985DC0310&from=EN).
8 Noțiuni generale
În anul 2004, s-au adoptat Directiva 2004/17/CE a Parlamentului și a Consiliului

din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de achiziţie aplicate de
entităţile care operează în sectoarele apă, energie, transport şi servicii poştale1 și
Directiva 2004/18/CE a Parlamentului și a Consiliului din 31 martie 2004 privind
coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări,
de bunuri şi de servicii2. Aceste două directive – Directiva 2004/17/CE și Directiva
2004/18/CE – au fost transpuse în plan național de România prin O.U.G. nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de
lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii3.
În contextul crizei economice și financiare la nivel mondial declanșată de fali-
mentul uneia dintre cele mai mari bănci americane de investiții4, Comisia Europeană
a prezentat la 3 martie 2010 Comunicarea intitulată „Europa 2020 – o strategie
europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (în conti-
nuare, Strategia 2020)5.
1
Directiva 2004/17/CE, în JOUE L 134/114 din 30 aprilie 2004 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32004L0018&from=PT).
2
Directiva 2004/18/CE, în JOUE L 134/114 din 30 aprilie 2004 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32004L0018&from=PT).
3
O.U.G. nr. 34/2006 (M.Of. nr. 418 din 15 mai 2006) a fost aprobată prin Legea
nr. 337/2006. Ulterior, acest act normativ a suferit numeroase modificări și completări.
4
Pe 15 septembrie 2008, banca de investiții Lehman Brothers solicita intrarea sa în
faliment. În acea zi, Lehman avea active în valoare de 639 miliarde dolari și o datorie uriașă,
de 619 miliarde dolari. Falimentul său a fost cel mai mare din istorie în condițiile în care
activele sale le depășeau pe cele ale altor giganți bancari, precum WorldCom sau Enron.
Lehman Brothers era cea de-a patra bancă de investiții americană la acel moment, având 25.000 de
angajați în toate colțurile lumii. Colapsul lui Lehman Brothers a fost semnalul unei crize economice
ce abia avea să își facă simțită prezența și să trezească toata lumea la realitate. Falimentul Lehman
Brothers a contribuit la erodarea a 10 trilioane dolari de pe piețele de capital globale în doar o
singură lună (a se vedea http://europolitics.ro/stiri/sase-ani-de-la-momentul-care-a-declansat-
criza-creditelor-ipotecare-falimentul-lehman-brothers/). Pentru detalii privind cauzele acestui
faliment și efectele sale asupra economiei mondiale și a piețelor financiare, a se vedea: Nicholas,
Tom, and David Chen, Lehman Brothers, Harvard Business School Case 810-106, February 2010,
revised September 2011; S.D. Duncan, Causes of Collapse: The Failure of Lehman Brothers
Holdings, Inc., December 10, 2012 (a se vedea http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2192284);
J.K. Mensah Mawutor, The Failure of Lehman Brothers: Causes, Preventive Measures and
Recommendations, Research Journal of Finance and Accounting Vol. 5, No. 4, 2014 (a se vedea
http://www.iiste.org/Journals/index.php/RJFA/article/viewFile/11290/11598); N. Dumontaux,
A. Pop, Contagion Effects in the Aftermath of Lehman’s Collapse: Measuring the Collateral
Damage. 2012 (a se vedea https://halshs.archives-ouvertes.fr/hal-00695721/document);
R.Z. Wiggins, A. Metrick, The Lehman Brothers Bankruptcy E: The Effect on Lehman's U.S.
Broker-Dealer (October 1, 2014). Yale Program on Financial Stability Case Study 2014-3E-
V1 (a se vedea http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2588556); Sieczka, Pawel and Sornette, Didier
and Holyst, Janusz, The Lehman Brothers Effect and Bankruptcy Cascades (February 2,
2010). Swiss Finance Institute Research Paper No. 10-06 (a se vedea http://dx.doi.org/
10.2139/ssrn.1547172).
5
A se vedea (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010
DC2020&from=RO).
Potrivit acestui document programatic, pentru anul 2020, Uniunea Europeană are
trei priorități care se susțin reciproc:
- creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
- creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere
al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
- creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
Pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare, Comisia
Europeană a prezentat şapte iniţiative emblematice:
- „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările
pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor
inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;
- „Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi
pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;
- „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de
internet de mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digi-
tală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;
- „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a
permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini
trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor
regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova
eficienţa energetică;
- „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de
afaceri, în special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale
solide şi durabile în măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;
- „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza
pieţele muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competen-
ţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa
muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă,
inclusiv prin mobilitatea profesională;
- „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea
socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distri-
buite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să
li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.
Un rol-cheie în Strategia Europa 2020 revine achizițiilor publice care reprezintă
unul dintre instrumentele de piață care trebuie utilizate pentru transpunerea în
practică a acestor inițiative.
Astfel, Comisia va depune eforturi pentru „îmbunătăţirea accesului la capital şi
utilizarea deplină a politicilor care vizează cererea, de exemplu prin achiziţii publice şi
reglementare inteligentă”1. Pentru sprijinirea tranziţiei către o economie eficientă în
ceea ce priveşte utilizarea resurselor şi cu emisii reduse de dioxid de carbon, Comisia
1
Strategia Europa 2020, Inițiativa emblematică „O Uniune a inovării”, p. 15.
10 Noțiuni generale
va asigura „încurajarea unei utilizări mai extinse a achiziţiilor publice ecologice”1. La

nivel național, statele europene vor trebui „să dezvolte instrumente de piaţă, precum
stimulente fiscale şi achiziţii publice menite să adapteze metodele de producţie şi de
consum”, precum și „instrumente de piaţă, precum impozitarea, subvenţiile şi achizi-
ţiile publice pentru a reduce consumul de energie şi de resurse şi să utilizeze fondurile
structurale pentru a investi în construcţia de clădiri publice eficiente din punct de
vedere energetic şi într-o reciclare mai eficientă”2. De asemenea, Comisia va urmări
„dezvoltarea unei abordări orizontale a politicii industriale, care să combine diverse
instrumente de politică (de exemplu, reglementarea „inteligentă”, modernizarea achizi-
ţiilor publice, normele în materie de concurenţă şi stabilirea de standarde)”, iar statelor
membre le va reveni obligația „să îmbunătăţească mediul de afaceri, în special pentru
IMM-urile inovatoare, inclusiv prin achiziţii publice menite să sprijine iniţiativele care
încurajează inovarea”3. În vederea consolidării bugetare pentru a se asigura o creștere
economică pe termen lung, „politica de achiziţii publice trebuie să asigure utilizarea cât
mai eficientă a fondurilor publice, iar pieţele de achiziţii trebuie menţinute deschise în
întreaga UE”4.
În anul 2014, s-a adoptat un pachet de acte normative menite să modernizeze
materia achizițiile publice în cadrul Uniunii Europene:
- Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februa-
rie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune5;
rie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE6;
rie 2014 privind achiziţiile efectuate de entităţile care îşi desfăşoară activitatea în
sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale şi de abrogare a
Directivei 2004/17/CE7.
Potrivit art. 288 din TFUE8, directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru
destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților naționale
competența în ceea ce privește forma și mijloacele. Directiva este un instrument aflat
1
Strategia Europa 2020, Iniţiativa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere
al utilizării resurselor”, p. 18.
2
Strategia Europa 2020, Iniţiativa emblematică „O Europă eficientă din punctul de vedere
al utilizării resurselor”, p. 18 și 19.
3
Strategia Europa 2020, Iniţiativa emblematică „O politică industrială adaptată erei
globalizării”, p. 20.
4
Strategia Europa 2020, p. 30.
5
Directiva 2014/23/UE, în JOUE L 94 din 28 martie 2014 (a se vedea http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32014L0023).
6
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32014L0024).
7
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32014L0025).
8
A se vedea varianta consolidată a tratatului la (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/
RO/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2012.326.01.0001.01.RON&toc=OJ:C:2012:326:TOC#C_2012
326RO.0100470).
la dispoziția instituțiilor europene pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii
Europene. În ceea ce privește transpunerea acestor 3 directive în legislațiile naționale,
s-a prevăzut un termen limită – 18 aprilie 2016 – până când statele membre sunt
obligate să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor adminis-
trative necesare în acest sens1.
România s-a aliniat acestei cerințe imperative și a adoptat Strategia naţională în
domeniul achiziţiilor publice, aprobată prin H.G. nr. 901/2015 privind Strategia
naţională în domeniul achiziţiilor publice2. Prin acest document sunt propuse acţiuni
ce definesc politicile guvernamentale cu privire la reformarea sistemului naţional de
achiziţii publice în perioada 2015-2020. Așa cum se arată în preambul, „dezvoltarea
strategiei reprezintă o etapă crucială în vederea reformării sistemului românesc de
achiziţii publice, deoarece stabileşte o viziune comună, într-un moment-cheie în care
noile directive în domeniu propun statelor membre trecerea la o nouă paradigmă, în
contextul în care achiziţiile publice devin instrumentul principal de deblocare a
creşterii economice la nivel european”.
Strategia națională în domeniul achiziţiilor publice este structurată pe cinci
capitole care cuprind problemele majore identificate, direcţiile de acţiune adecvate
pentru reformarea sistemului, precum şi o serie de documente-suport care fundamen-
tează situaţiile identificate. La nivelul fiecărui capitol se regăseşte un plan de acţiune
cu termene clare, instituţii responsabile, indicatori de performanţă şi impact preco-
nizat. Cele 5 capitole care constituie şi direcţiile de acţiune sunt următoarele: cali-
tatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea opţiunilor de transpunere a noilor direc-
tive în legislaţia naţională; coerenţa globală şi eficienţa sistemului instituţional;
regularitatea şi calitatea procesului de achiziţii publice; capacitatea autorităţilor con-
tractante, cu accent pe profesionalizare şi aspecte de integritate; funcţiile de moni-
torizare şi supervizare ale sistemului de achiziţii publice din România.
Pentru transpunerea în plan național a celor 3 directive europene din domeniul
achizițiilor publice au fost adoptate următoarele acte normative:
- Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice3;
- Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale4;
- Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii5.
Pentru a întregi pachetul de reglementară națională unitară a achizițiilor publice,
s-a adoptat și Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de
atribuire a contractelor de achiziție publică și a contractelor de concesiune și pentru
organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor 6 .
Această lege transpune Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989
privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind
1
Art. 51 din Directiva 2014/23/UE, art. 90 din Directiva 2014/24/UE și art. 106 din
Directiva 2014/25/UE.
2
M.Of. nr. 881 din 25 noiembrie 2015.
3
M.Of. nr. 391 din 23 mai 2016.
4
M.Of. nr. 391 din 23 mai 2016.
5
M.Of. nr. 391 din 23 mai 2016.
6
M.Of. nr. 391 din 23 mai 2016.
aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contractelor de

achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări 1 , şi Directiva
92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind coordonarea actelor cu
putere de lege şi actelor administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare
cu privire la procedurile de achiziţii publice ale entităţilor care desfăşoară activităţi
în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi telecomunicaţiilor2.
În plus, pentru transpunerea Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea
anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri şi de prestare de servicii de
către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile apărării şi securităţii şi de
modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE 3 a fost adoptată O.U.G.
apărării şi securităţii4.
Secțiunea a 2-a. Perspectivele achizițiilor publice la nivel european
Adoptarea în anul 2014 a celor 3 directive europene nu reprezintă o etapa finală a

procesului de modernizare a materiei achizițiilor publice la nivelul Uniunii Europene
ci, dimpotrivă, constituie un nou început în cadrul căruia Comisia Europeană
evaluează permanent impactul noului cadru normativ și propune o nouă paradigmă a
achizițiilor publice la nivel european. Într-un document recent – Comunicarea inti-
tulată Transformarea achiziţiilor publice pentru ca acestea să funcţioneze în şi
pentru Europa5 – Comisia expune pe larg Strategia în domeniul achiziţiilor publice
1
Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989, în JOCE L 395 din
30 decembrie 1989 (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=
CELEX:01989L0665-20080109&from=RO).
2
Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie, în JOCE L 76 din 23 martie 1992
(a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:31992L0013&
from=RO).
3
Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind
coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de
bunuri şi de prestare de servicii de către autorităţile sau entităţile contractante în domeniile
apărării şi securităţii şi de modificare a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE, în JOCE L 210
din 20 august 2009 (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2009/81/oj/ ron/pdfa1a).
4
O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în dome-
niile apărării şi securităţii (M.Of. nr. 932 din 29 decembrie 2011) a fost aprobată cu modi-
ficări și completări prin Legea nr. 195/2012 (M.Of. nr. 753 din 8 noiembrie 2012), cu modifi-
cările și completările ulterioare.
5
Comunicarea Comisiei nr. 13286/17 din 16 octombrie 2017 către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor intitulată Transformarea
achiziţiilor publice pentru ca acestea să funcţioneze în şi pentru Europa (http://data.
consilium.europa.eu/doc/document/ST-13286-2017-INIT/ro/pdf).
care stabileşte cadrul general de politică şi priorităţi clare de a îmbunătăţi procedurile
de achiziţii publice în practică şi de a sprijini investiţiile în cadrul UE.
Comisia propune un parteneriat extins bazat pe colaborare:
Pentru a consolida recunoaşterea dimensiunii strategice a achiziţiilor publice şi a
îmbunătăţi achiziţiile publice în practică, este nevoie de o adeziune politică solidă şi
vastă la toate nivelurile administraţiei. Dacă autorităţile se angajează să acorde
acestei chestiuni o prioritate absolută, există un potenţial de îmbunătăţire semnifi-
cativ. […]
Parteneriatul ar putea asocia următoarele aspecte şi părţi interesate:
- autorităţile naţionale ar putea îmbunătăţi organizarea achiziţiilor prin formu-
larea unor strategii de achiziţii naţionale clare, prin asigurarea unei coordonări mai
eficiente la nivel naţional şi regional, prin furnizarea de norme naţionale clare şi de
orientări practice, ar putea face schimb de bune practici, ar putea institui centre de
asistenţă pentru competenţe şi organisme de achiziţie centralizate, îmbunătăţind
transparenţa şi punând la dispoziţie proceduri de revizuire rapide, independente şi
echitabile;
- autorităţile locale şi regionale ar putea coopera mai mult şi ar putea utiliza
achiziţiile publice agregate, ar putea promova achiziţiile strategice şi digitale şi ar
putea să îşi profesionalizeze achizitorii publici;
- Comisia s-ar angaja să lucreze în spiritul colaborării şi să elaboreze o serie
întreagă de instrumente de sprijin, inclusiv orientări şi bune practici în mai multe
domenii-cheie pentru ca achiziţiile publice să devină cât mai simple şi mai eficiente.
În acelaşi timp, ea va continua să îşi urmărească politica de punere în aplicare şi să-
şi folosească puterea discreţionară în mod strategic pentru a se concentra asupra
celor mai importante încălcări ale dreptului UE care afectează interesele cetăţenilor
şi ale întreprinderilor;
- întreprinderile, industria şi asociaţiile de întreprinderi ar putea, de exemplu, să
încurajeze o participare mai mare pe pieţele de achiziţii, inclusiv dincolo de frontie-
rele naţionale, prin elaborarea de modele de evaluare pentru compararea diferitelor
soluţii pe o bază obiectivă. Procedurile de revizuire ar trebui utilizate în mod res-
ponsabil. Consultările prealabile ale pieţei sunt o etapă importantă pentru a îmbu-
nătăţi nivelul de expertiză în domeniul achiziţiilor publice şi ar trebui să implice, de
asemenea, IMM-urile;
- părţile interesate: în numeroase oraşe şi comunităţi se acordă o atenţie tot mai
mare abordării bugetare participative, ceea ce ar putea facilita privilegierea crite-
riilor strategice promovate de către grupuri locale. Jurnaliştii şi publicul ar trebui să
utilizeze datele disponibile pentru a exercita un control public în ceea ce priveşte
procedurile de achiziţii şi pentru a se asigura că achizitorii publici îşi asumă răspun-
derea. Oamenii de ştiinţă şi cadrele universitare au, de asemenea, un rol important
prin faptul că elaborează instrumente analitice şi modele de date.
În continuare, Comisia a identificat şase domenii prioritare clare şi măsuri
concrete care pot fi adoptate în domeniul achizițiilor publice de natură să genereze
beneficii substanțiale pentru politicile economice ale statelor membre:
a) Asigurarea adoptării pe scară mai largă a achiziţiilor publice strategice.
Administraţiile centrale şi locale ar trebui să acorde un rol mai important
achiziţiilor publice strategice pentru a atinge obiective societale, economice şi de

mediu, cum ar fi economia circulară. Integrarea criteriilor ecologice, inovatoare şi
sociale1, o utilizare mai intensă a consultării prealabile introducerii pe piaţă sau a
evaluărilor calitative (MEAT2), precum şi achiziţionarea unor soluţii inovatoare în
etapa premergătoare comercializării nu implică doar utilizarea unui grup deosebit
de competent de achizitori publici, ci şi, mai ales, o viziune politică şi asumarea poli-
tică. Unele state membre au prevăzut obligativitatea alegerii ofertei celei mai avan-
tajoase din punct de vedere economic (MEAT), inclusiv a criteriilor ecologice,
pentru procesele lor de achiziţii. Altele ar putea lua în considerare stabilirea de
obiective voluntare pentru a monitoriza gradul de adoptare. În orice caz, pentru a
obţine rezultate optime în materie de achiziţii publice, criteriile strategice trebuie să
fie aplicate în mod sistematic. Acest lucru poate fi facilitat printr-un sprijin practic
pe scară largă, prin acţiuni, precum difuzarea de standarde, de metodologii pentru
criteriile de referinţă, de actualizări periodice ale etichetelor 3 şi de criterii de
evaluare, precum şi punerea la dispoziţie a unei biblioteci de bune practici. […]
Este nevoie de o abordare specifică pentru sectoarele prioritare, cum ar fi
sectorul construcţiilor, sectorul sanitar şi sectorul tehnologiei informaţiei, din cauza
efectului de pârghie al acestora, a caracterului specific şi a problemelor tipice,
inclusiv din cauza evoluţiei rapide a tehnologiei şi a pieţei. Iniţiativa Comisiei pentru
un mecanism de evaluare voluntară ex ante destinat marilor proiecte de infrastruc-
tură poate fi plasată în acest context. […]
În paralel, sectoarelor apărării şi securităţii trebuie să fie avute în vedere în mod
direct, inclusiv securitatea cibernetică. Activităţile se află deja în plină desfăşurare
în contextul planului de acţiune europeană în domeniul apărării. Obiectivul planului
de acţiune este punerea în aplicare eficientă a Directivei privind achiziţiile publice
în domeniul apărării, cu scopul de a oferi oportunităţi întreprinderilor europene,
indiferent de dimensiunea şi localizarea acestora.
b) Profesionalizarea achizitorilor publici. Schimbarea trebuie declanşată de
persoane cu un nivel de competenţe adecvat. Nivelul scăzut de profesionalizare a
achizitorilor publici4 este o problemă sistemică în multe state membre. Îmbunătăţirea
competenţelor în materie de achiziţii publice în toate etapele procedurii de achiziţie,
inclusiv a competenţelor informatice, este de o importanţă vitală. Schimbarea
culturii şi utilizarea sporită a achiziţiilor publice strategice necesită o utilizare mai
extinsă a practicilor flexibile, cunoaşterea pieţelor şi instrumente inovatoare.
1
Care ar trebui să includă, de asemenea, obligaţia de accesibilitate pentru persoanele cu
handicap (nota Comisiei, s.n.).
2
Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, care permite acordarea unei
importanţe sporite calităţii (nota Comisiei, s.n.).
3
Cum ar fi etichetele ecologice, etichetele energetice sau cele pentru comerţul echitabil
(nota Comisiei, s.n.).
4
Potrivit unui studiu (Bandiera, Prat, Valletti, 2008), lipsa de competenţe profesionale
este o problemă chiar mai importantă decât corupţia: 83% din resursele irosite în cadrul
achiziţiilor publice se datorează lipsei de profesionalism şi de stimulente şi doar 17% se
datorează corupţiei (nota Comisiei, s.n.).
Sectorul public trebuie să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare pentru a com-
pensa aversiunea faţă de risc şi a atrage, a forma şi a dezvolta talente şi competenţe
în întregul sector al achiziţiilor publice.
Statele membre se află în stadii diferite în eforturile lor de profesionalizare, dar
este important ca toate să depună astfel de eforturi. Schimbul de experienţă le va
permite să-şi îmbunătăţească practicile în materie de achiziţii publice şi va spori
impactul şi reputaţia sectorului achiziţiilor publice în ceea ce priveşte realizarea
obiectivelor de politică publică. Strategiile de profesionalizare pe termen lung la
nivel naţional sunt esenţiale pentru a avea persoanele potrivite, cu competenţele şi
instrumentele adecvate, la locul potrivit şi la momentul potrivit în vederea obţinerii
celor mai bune rezultate. […]
c) Îmbunătăţirea accesului pe pieţele de achiziţii publice. IMM-urile sunt
esenţiale pentru crearea de locuri de muncă, pentru creştere şi inovare, însă întâm-
pină dificultăţi în ceea ce priveşte accesul la achiziţiile publice, atât în cadrul UE,
cât şi pe pieţele internaţionale. În prezent, IMM-urilor li se atribuie 45% din valoa-
rea contractuală totală care depăşeşte plafoanele stabilite la nivelul UE, în mod
direct sau în cadrul unei asocieri de ofertanţi sau subcontractanţi. Directivele din
2014 includ măsuri1 care ar trebui să faciliteze accesul întreprinderilor, inclusiv al
IMM-urilor, la achiziţiile publice, inclusiv la nivel transfrontalier. Aceste oportunităţi
consolidate de achiziţii publice pentru IMM-uri trebuie să fie comunicate mai bine
publicului larg, societăţilor şi autorităţilor contractante. Acest lucru este deosebit de
important în vederea promovării achiziţiilor transfrontaliere. Obiectivul este de a
creşte proporţia de contracte de achiziţii publice atribuite IMM-urilor, în conformi-
tate cu ponderea lor globală în economie. Comisia a iniţiat, de asemenea, acţiuni
specifice pentru a facilita accesul IMM-urilor la contractele de achiziţii publice, cum
ar fi proiectele finanţate prin programul COSME. De asemenea, în mod specific în
sectorul apărării, au fost lansate o serie de acţiuni pentru facilitarea accesului IMM-
urilor la piaţa transfrontalieră, aşa cum a fost precizat în planul de acţiune european
în domeniul apărării. […]
d) Creşterea transparenţei, a integrităţii şi a calităţii datelor. Datele fiabile
sunt esenţiale pentru a pregăti răspunsuri adecvate la nivel de politică. Transfor-
marea digitală, ameliorarea calităţii datelor în general şi disponibilitatea standar-
delor în materie de date deschise oferă posibilitatea creării unor tehnici de analiză
mai bune pentru elaborarea de politici axate pe nevoi şi a unor sisteme de avertizare
pentru a combate corupţia2 în domeniul achiziţiilor publice. Ar trebui să fie puse la
dispoziţie date de o calitate mai bună şi mai accesibile3 privind achiziţiile publice,
1
Măsurile de îmbunătăţire a accesului IMM-urilor la pieţele de achiziţii publice includ
recomandarea de a împărţi contractele în loturi, limitarea cifrei de afaceri necesare pentru a
putea participa la o procedură de cerere de ofertă şi reducerea cerinţelor de documentare
(nota Comisiei, s.n.).
2
Astfel cum se reflectă în unele dintre recomandările specifice fiecărei ţări în cadrul
procesului semestrului european (nota Comisiei, s.n.).
3
Respectând în acelaşi timp drepturile fundamentale şi, în special, dreptul la protecţia
datelor cu caracter personal, în măsura în care este aplicabil (nota Comisiei, s.n.).
întrucât astfel ar apărea o întreagă gamă de posibilităţi de evaluare îmbunătăţită a

performanţei politicilor de achiziţii, de optimizare a interacţiunii dintre sistemele de
achiziţii publice şi de orientare a viitoarelor decizii strategice. Sistemele de achiziţii
publice electronice trebuie să producă date de bună calitate, dar, şi mai important,
factorii de decizie trebuie să utilizeze aceste date şi să le comunice celorlalte părţi
interesate. Aceste sisteme oferă, de asemenea, o metodă de detectare a neregulilor.
La nivelul UE, Comisia va propune noi modele de formulare electronice pentru a
îmbunătăţi colectarea de date. […]
e) Stimularea transformării digitale a achiziţiilor publice. Noile tehnologii
digitale oferă posibilităţi considerabile de raţionalizare şi simplificare a procedurilor
de achiziţii publice prin implementarea achiziţiilor publice electronice. Directivele
privind achiziţiile publice prevăd că, până în octombrie 2018, depunerea electronică
a ofertelor va deveni obligatorie. Cu toate acestea, avantajele achiziţiilor publice
electronice vor fi vizibile pe deplin numai în cazul în care întregul proces de achiziţii
publice va fi supus transformărilor digitale. Acest proces include mai multe etape, de
la planificare, notificare şi prezentare la facturare, plată şi arhivare.
Noile tehnologii oferă posibilitatea de a regândi în mod fundamental modul în
care sunt organizate achiziţiile publice şi părţile relevante ale administraţiilor
publice. Există o şansă unică de a restructura sistemele relevante şi de a realiza o
transformare digitală. […]
f) Cooperarea pentru efectuarea de achiziţii publice în comun. Agregarea
achiziţiilor publice a început să ia amploare în întreaga UE1. În calitate de agrega-
tori, organismele centrale de achiziţie (CPB) gestionează cote tot mai mari ale
pieţelor de achiziţii publice. Acestea joacă un rol tot mai important în promovarea
reformei în domeniul achiziţiilor publice, inclusiv prin punerea în aplicare a unei
abordări strategice. Ele creează condiţiile pentru amplificarea efectului de pârghie
al achizitorilor publici, care este indispensabil în anumite pieţe dominate de un
număr mic de operatori de pe piaţă. În funcţie de situaţie, CPB-urile pot fi înfiinţate
cu un mandat general la nivel naţional, pot viza sectoare specifice (cum ar fi cel al
sănătăţii sau sectorul informatic) sau se pot specializa în achiziţii publice regionale/
municipale.
Volumele mari de achiziţii publice ale CPB ar putea fi utilizate în beneficiul
achiziţiilor strategice, de exemplu, prin stabilirea unor obiective în materie de
achiziţii. Rolul lor în procesul de standardizare a procedurilor de achiziţii publice şi
cunoaşterea pieţei de către aceştia reprezintă, de asemenea, un element-cheie pentru
profesionalizarea administraţiei publice şi facilitează utilizarea procedurilor favo-
rabile IMM-urilor. Regruparea cunoştinţelor şi a expertizei creează efecte de propa-
gare, întrucât CPB oferă deseori asistenţă şi servicii de consultanţă altor autorităţi
contractante. […]
1
Care beneficiază de soluţiile de interoperabilitate existente stabilite de comun acord la
nivelul UE, cum ar fi identitatea electronică, semnătura electronică, livrarea online, factu-
rarea electronică (nota Comisiei, n.n.).
Capitolul III
Aspecte metodologice
În vechea reglementare – O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de

achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii1 – achizițiile publice, achizițiile sectoriale și concesiunile de
lucrări și de servicii erau incluse în același act normativ, respectiv:
- achizițiile publice – Capitolul I-VI;
- achizițiile sectoriale – Capitolul VIII;
- concesiunile de lucrări și de servicii – Capitolul VII.
Dispozițiile speciale referitoare la achizițiile sectoriale și concesiunile de lucrări și
de servicii se completau cu dispozițiile generale în materia achizițiilor publice
„clasice”2 în măsura în care reglementarea specială nu prevede altfel3.
De asemenea, și materia soluționării contestațiilor era inclusă în același act nor-
mativ într-un capitol separat4, fiind comună achizițiilor publice „clasice”, achizițiilor
sectoriale și concesiunilor de lucrări și de servicii.
În noua legislație, s-a preferat o soluție mixtă: pe de o parte, achizițiile publice
„clasice”, achizițiile sectoriale și concesiunile de lucrări și de servicii sunt reglemen-
tate separat, fiecare în câte o lege proprie, iar pe de altă parte, materia remediilor şi
căilor de atac sunt reglementate unitar într-o singură lege.
În ceea ce privește achiziţiile publice în domeniile apărării şi securităţii, acestea
au cunoscut încă de la început o reglementare juridică autonomă, respectiv O.U.G.
nr. 114/2011.
În esență, achizițiile sectoriale și achizițiile publice în domeniile apărării şi secu-
rităţii sunt tot achiziții publice „clasice”, dar care, datorită unor particularități, au un
regim juridic specific diferit reglementat de Legea nr. 99/2016 privind achizițiile
sectoriale, respectiv O.U.G. nr. 114/2011. Din analiza comparativă a acestor texte
1
O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor
de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (M.Of. nr. 418 din
15 mai 2006) a fost aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulte-
rioare. O.U.G. nr. 34/2006 a fost abrogată prin Legea nr. 98/2016.
2
În mod convențional, numim achizițiile reglementate de Legea nr. 98/2016 privind
achizițiile publice ca fiind „clasice” pentru a le putea deosebi de achizițiile „sectoriale”.
3
Art. 229 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 prevedea: „Dispoziţiile cap. I-VI sunt aplicabile
contractelor sectoriale în măsura în care prezentul capitol nu prevede altfel”.
Art. 226 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 prevedea: „În cazul în care concesionarul are
calitatea de autoritate contractantă în sensul prevederilor art. 8 lit. a)-c), acesta are obligaţia
de a respecta prevederile cap. I-VI atunci când atribuie un contract de achiziţie publică unei
terţe părţi”.
4
Capitolul IX din O.U.G. nr. 34/2006.
legale observăm o multitudine de similarități, drept pentru care, din motive metodo-
logice, în cuprinsul Titlului III „Achizițiile sectoriale. Particularități” și al Titlului IV
„Achizițiile publice în domeniile apărării şi securităţii. Particularități” din această
lucrare vom examina numai aspectele specifice ale achizițiilor sectoriale și ale
achizițiilor publice în domeniile apărării şi securităţii; în aceste condiții, în legătură
cu celelalte noțiuni și instituții juridice care sunt comune cu cele ale achizițiilor
publice „clasice”, pentru identitate de rațiune, vor fi aplicabile cele arătate în Titlul II
din prezenta lucrare.
TITLUL II
Achiziţiile publice
Capitolul I
Obiectul, scopul și principiile achizițiilor publice
Secțiunea 1. Obiectul achizițiilor publice
Legea nr. 98/2016 reglementează modul de realizare a achiziţiilor publice,

procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi de organizare a con-
cursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru
atribuirea contractelor de achiziţie publică, precum şi anumite aspecte specifice în
legătură cu executarea contractelor de achiziţie publică.
Legea nr. 98/2016 abordează următoarele aspecte care vor fi abordate pe larg în
cadrul prezentei lucrări:
- autorităţile contractante;
- domeniul de aplicare și exceptările;
- achizițiile mixte, situațiile speciale, activitățile de achiziţie centralizate şi achi-
ziţii comune ocazionale și achiziţiile care implică autorităţi contractante din alte state
membre;
- regulile generale de participare şi desfăşurare a procedurilor de atribuire;
- modalitățile de atribuire;
- organizarea şi desfăşurarea procedurii de atribuire;
- executarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru;
- cazurile specifice de încetare a contractului de achiziţie publică.
Secțiunea a 2-a. Scopul achizițiilor publice
Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, scopul achizițiilor publice îl consti-
tuie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri,
servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială.
Spre deosebire de vechea reglementare1 în care „prețul cel mai scăzut” reprezenta
criteriul comun de atribuire a contractului de achiziție publică, art. 187 alin. (3) lit. c)
și d) din Legea nr. 98/2016 introduce două noi criterii de atribuire, respectiv „cel mai
bun raport calitate-preț” și „cel mai bun raport calitate-cost”2.
Pornind de la premisa că nu întotdeauna ce este ieftin este în mod necesar și bun
(ca o consecință a aplicării criteriului „prețul cel mai scăzut”), observăm o nouă
1
Art. 198 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006.
2
A se vedea infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 7-a.
22 Achizițiile publice
abordare a achizițiilor publice în spațiul european care se axează mai mult pe calitate
decât pe cantitate.
Importanța acestui nou criteriu de atribuire este subliniată și în preambulul
Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie
20141: „Cercetarea şi inovarea, inclusiv ecoinovarea şi inovarea socială, sunt printre
principalele motoare ale creşterii viitoare şi au fost înscrise în centrul strategiei
Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Autori-
tăţile publice ar trebui să dea achiziţiilor publice o utilizare strategică optimă pentru a
stimula inovarea. Achiziţionarea de produse, lucrări şi servicii inovatoare joacă un rol
esenţial pentru îmbunătăţirea eficienţei şi a calităţii serviciilor publice, ţinând cont în
acelaşi timp de provocările societale majore. Aceasta contribuie la obţinerea celui
mai bun raport calitate-preţ, dar şi a unor beneficii economice, societale şi de mediu
mai ample prin generarea unor idei noi, transpunerea lor în produse şi servicii
inovatoare şi promovarea unei creşteri economice sustenabile”.
Noua concepție europeană în materia achizițiilor publice ține cont și de alți
factori, alții decât prețul cel mai scăzut, cum ar fi beneficiile de mediu, creșterea eco-
nomică sustenabilă, inteligentă și ecologică etc. În acest context, legiuitorul a preluat
noua concepție și a inclus „condiţiile de eficienţă economică şi socială” în definirea
scopului achizițiilor publice.
Secțiunea a 3-a. Principiile achizițiilor publice
§1. Caracterul obligatoriu al principiilor achizițiilor publice

Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organi-
zării concursurilor de soluții, prevăzute în mod expres de art. 2 alin. (2) din Legea
nr. 98/2016, sunt:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoaşterea reciprocă;
d) transparenţa;
e) proporţionalitatea;
f) asumarea răspunderii.
Din perspectiva teoriei generale a dreptului, principiile de drept sunt acele idei
conducătoare ale conținutului tuturor normelor juridice și au atât un rol constructiv,
cât și valorizator pentru sistemul de drept2.
O chestiune disputată în doctrina juridică este aceea de a stabili care este rolul
principiilor de drept în raport cu norma de drept și cum sunt acestea utilizate de cei
care interpretează și aplică legea.
1
Parag. 47 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din
26 februarie 2014.
2
N. Popa, M. Eremia, S. Cristea, Teoria generală a dreptului, ed. 2, Ed. All Beck,
București, 2005, p. 105.
Obiectul, scopul și principiile achizițiilor publice 23
De esența dreptului este norma juridică, adică acea „regulă generală și obligatorie
de conduită al cărui scop este acela de a asigura ordinea socială, regulă ce poate fi
adusă la îndeplinire pe cale statală, în caz de nevoie prin constrângere”1. Deoarece,
prin definiție, norma juridică urmează să constituie temei pentru reglementarea
viitoare a unor relații sociale, atunci nu poate îmbrăca decât o formă generală.
În acest mod, norma juridică se va putea interpreta și aplica la cazuri particulare.
Astfel, la un caz concret, cel care aplică legea observă nu numai „litera” legii, adică
forma sa exterioară, dar trebuie caute și „spiritul” legii, adică să descopere înțelesul
propriu al acesteia. Acest demers este important deoarece „aplicarea pur mecanică ar
denatura dreptul, ducând la cele mai absurde consecințe: acest fapt fiind remarcat și
de romani prin cuvintele: summum jus, summa injuria” 2 . De aceea, urmărind
„spiritul” legii, judecătorul are libertatea de interpretare a acesteia. Această marjă de
apreciere pornește de la premisa că judecătorul nu poate refuza să judece un caz
concret pe motiv dă legea este neclară sau insuficient precizată. În aceste condiții,
dacă norma juridică este obscură, neclară, el va recurge la principiile de drept pe care
le va aplica la un caz concret. Altfel spus, principiile sunt izvoare formale de drept.
În materia achizițiilor publice, legiuitorul a conferit forță juridică principiilor
enumerate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, astfel că acestea vor avea
aplicabilitate directă, întocmai ca o normă de drept. În continuare evocăm, cu titlu de
exemplu, astfel de referiri la aceste principii:
- autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziţie publică/acordurile-
cadru şi organizează concursurile de soluţii care privesc achiziţii publice a căror
valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la
alin. (1) prin aplicarea unei proceduri simplificate, cu respectarea principiilor
prevăzute la art. 2 alin. (2)3;
- pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică care intră sub incidenţa
prevederilor alin. (1) şi a căror valoare estimată este mai mare decât cea prevăzută
la art. 7 alin. (5), autoritatea contractantă elaborează norme proprii care să asigure
aplicarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din prezenta lege4;
- în cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii eco-
nomici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente,
autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanţilor/
candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de
aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea princi-
piilor tratamentului egal şi transparenţei5;
- autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza sau implementa opiniile, suges-
tiile sau recomandările primite în cadrul consultărilor prevăzute la alin. (1) pentru
pregătirea achiziţiei şi pentru organizarea şi desfăşurarea procedurii de atribuire,
cu condiţia ca utilizarea sau implementarea acestor opinii, sugestii sau recomandări
1
N. Popa, op. cit., p. 136.
2
G. Del Vecchio, Lecții de filosofie juridică, Ed. Europa Nova, București, p. 208.
3
Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.
4
5
să nu aibă ca efect denaturarea concurenţei şi/sau încălcarea principiilor nediscri-

minării şi transparenței1;
- în procesul de realizare a achiziţiilor publice orice situaţie pentru care nu există
o reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2
alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice2;
- Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau instanţa de judecată
dispune modificarea/eliminarea oricăror specificaţii tehnice din caietul de sarcini
ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, iar autoritatea
contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca
acestea să afecteze principiile achiziţiilor publice reglementate la art. 2 alin. (2)3.
În ceea ce privește originea lor, principiile achizițiilor publice derivă din princi-
piile Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, respectiv libera circulaţie a
mărfurilor, libertatea de stabilire şi libertatea de a furniza servicii4.
§2. Nediscriminarea
Principiul nediscriminării presupune asigurarea condițiilor pentru o concurență
reală între agenții economici, astfel încât aceștia să aibă șansa de a participa la o
procedură de achiziție publică și de a încheia un contract5.
Pentru definirea conceptului de „concurență”, literatura de specialitate are vedere
mai multe semnificații6.
În accepţiunea generală, concurenţa este „o confruntare între tendinţe adverse,
care converg spre acelaşi scop”7. În plan social, ea semnifică conflictul interuman în
cadrul căruia fiecare ins tinde la conservarea şi dezvoltarea proprie. În planul
relaţiilor interumane, concurenţa implică multiple afinităţi cu emulaţia, fără ca între
cele două concepte să existe similitudine8.
1
Art. 139 alin. (3) Legea nr. 98/2016.
2
Art. 1 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile
publice din 2 iunie 2016, aprobare prin H.G. nr. 395/2016 (M.Of. nr. 423 din 6 iunie 2016).
3
Art. 212 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016.
4
Parag. 1 din preambulul Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din
26 februarie 2014 prevede că „atribuirea contractelor de achiziţii publice de către sau în numele
autorităţilor statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcţionarea
Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulaţie a mărfurilor, libertatea de stabilire şi
libertatea de a furniza servicii, precum şi principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de
tratament, nediscriminarea, recunoaşterea reciprocă, proporţionalitatea şi transparenţa”.
5
În același sens, a se vedea D. Daniel Şerban, Achiziţiile publice. Teoria şi practica
jurisdicţiei administrative, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 71.
6
A se vedea, pentru dezvoltări, O. Căpățână, Dreptul concurenței comerciale. Concurența
onestă, Ed. Lumina Lex, București, 1992, p. 82-86.
7
Ed. Goblot, La vocabulaire philosophique, Paris, 1901, p. 133, apud O. Căpăţînă,
op. cit., p. 82.
8
„Emulaţia, ca dispoziţie morală, este dorinţa de a te întrece pe tine, întrecând pe altul” –
T. Vianu, Filosofia culturii, Bucureşti, 1944, p. 197-198, apud O. Căpăţînă, op. cit., p. 82.
În accepțiunea economică, concurenţa a fost privită, iniţial, ca un factor decisiv
care asigură, în mod spontan, divizarea muncii între întreprinderi, precum şi
condiţiile normale ale producţiei, ale schimburilor şi ale consumului de bunuri. Ea
este „mâna invizibilă” care, indiferent de orice intervenţie statală, realizează adap-
tarea cererii şi ofertei, sub impulsul exclusiv al interesului individual, disciplinând
prin ea însăşi, în mod natural, întreaga activitate economică1.
În accepțiunea juridică, concurența este privită ca „rivalitatea dintre agenţii
economici în căutarea şi păstrarea clientelei”2 sau „o luptă, adesea acerbă, între ope-
ratorii economici, care exercită aceeaşi activitate sau o activitate similară, pentru
dobândirea, menţinerea şi extinderea clientelei”3. În doctrină juridică de specialitate
s-a definit concurența ca fiind „confruntarea dintre agenții economici cu activități
similare sau asemănătoare, exercitată în domeniile deschise pieței, pentru câștigarea
și conservarea clientelei, în scopul rentabilizării propriei întreprinderi”4.
Potrivit Glosarului de termeni folosiţi în politica de concurenţă a Uniunii
Europene, elaborat de Consiliul Concurenţei5, concurența este definită ca o „situație
pe piață, în care vânzătorii unui produs sau serviciu acționează independent, pentru
captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adică un anumit
nivel al beneficiilor, al volumului de vânzări și/sau al cotei de piață. Această concu-
rență între întreprinderi poate avea loc în domeniul prețurilor, calității, service-ului
sau al unei combinații între acestea, precum și în domeniul altor factori care pot pre-
zenta importanță pentru clienți. O concurență loială și nedistorsionată este piatra de
temelie a economiei de piață. Comisia Europeană a fost învestită cu puterile necesare
pentru a controla respectarea dreptului comunitar al concurenței și pentru a determina
aplicarea legislației concurenței de o manieră care să garanteze existența unei con-
curențe efective pe piața internă”.
Achizițiile publice constituie un instrument specific prin care statul intervine în
piață și influențează în mod direct fenomenele economice. Pentru a nu fi un factor
perturbator, intervenția statului nu trebuie să distorsioneze piața liberă și nici să afec-
teze în vreun fel competiția dintre operatorii economici. Din acest motiv, reglemen-
tarea unitară a achizițiilor publice la nivelul Uniunii Europene reprezintă o modalitate
prin care se protejează și se promovează concurența liberă între operatorii economici.
§3. Tratamentul egal

Principiul egalităţii de tratament presupune utilizarea de către autoritatea contrac-
tantă a unor reguli, cerințe și criterii care să fie valabile pentru toți operatorii economici
participanți la procedura de achiziție publică. Autoritatea contractantă trebuie să se
1
H. Denis, Histoire de la pensée économique, ed. 9, Paris, 1990, p. 191-206, apud
O. Căpăţînă, op. cit., p. 83.
2
J. Azema, Le droit français de la concurrence, ed. 2e, P.U.F., Paris, 1986, p. 17.
3
I. Băcanu, Libera concurenţă în perioada de tranziţie spre economia de piaţă, în Dreptul
nr. 9-12/1990, p. 50.
4
O. Căpăţînă, op. cit., p. 86.
5
(http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id298/GLOSAR_UE_TABEL.pdf)
asigure de garantarea unui tratament echitabil pentru „toţi ofertanţii, indiferent de naţio-
nalitate având aceleaşi şanse în ceea ce priveşte formularea termenilor ofertelor”1.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a definit principiul tratamentului egal în
materia achizițiilor publice astfel: „principiul egalității de tratament impune ca situații
comparabile să nu fie tratate în mod diferit și ca situații diferite să nu fie tratate în
același mod, cu excepția cazului în astfel de tratament este justificat în mod obiectiv”2.
În alte decizii ale sale, Curtea a adus o serie de clarificări: principiul tratamentului egal
„se aplică nu doar firmelor care au participat efectiv la o procedură de atribuire, dar, de
asemenea, și pentru cei care speră să participe”3, iar ideea egalității de tratament nu
înseamnă doar că alți ofertanți din Uniunea Europeană trebuie să fie tratați în mod egal
cu ofertanții interni ci toți ofertanții trebuie să fie tratați în mod egal4.
§4. Recunoaşterea reciprocă

Principiul recunoașterii reciproce este unul din principiile-cheie care stau la baza
pieței unice europene5, în virtutea căruia este permisă libera circulație a bunurilor și a
serviciilor în întreaga Uniune Europeană fără a fi necesară armonizarea legislației
naționale. În esență, „un producător va trebui în mod normal să respecte normele
naționale dintr-un singur stat pentru ca mărfurile sale să poată circula în mod liber în
cadrul CE (Uniunea Europeană, n.n.)”6.
În materia achizițiilor publice, respectarea acestui principiu, presupune acceptarea
de către autorităţile contractante a „produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod
licit pe piaţa Uniunii Europene; diplomelor, certificatelor, a altor documente emise de
autorităţile competente din alte state; specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele
solicitate la nivel naţional”7.
§5. Transparenţa
Principiul transparenței asigură îndeplinirea a două obiective: introducerea unui
sistem deschis al achizițiilor publice ale statelor membre al Uniunii Europene și
1
D. Daniel Şerban, op. cit., p. 74.
2
Cauza C-21/03 și C-34/03, Fabricom v Belgium (http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:62003CJ0021&from=EN).
3
Cauza C-16/98, Commission v France (http://curia.europa.eu/juris/showPdf.jsf?text=&docid
=101632&pageIndex=0&doclang=en&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=7610316).
4
Cauza C-87/94 R Commission v Belgium (Wallon Buses) (http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:61994CO0087&from=EN).
5
Comunicarea Comisiei COM (1999) 299 final din 16 iunie 1999 privind recunoașterea
reciprocă pe piața unică a Uniunii Europene (http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/
TXT/?uri=URISERV%3Al21001b).
6
P. Craig, G. de Búrca, op. cit., p. 891.
7
Achiziţii publice. Contracte, norme de aplicare şi ghid de atribuire, ed. septembrie 2008,
Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2008, p. 304.
asigurarea unui sistem de bune practici pentru ambele părți implicate, respectiv
autoritățile contractante și ofertanți1.
În cauza C-496/99P Commission v Italy (Succhi di Frutta), Curtea de Justiție
Uniunii Europene a arătat că „principiul transparenței, care este corolarul acestuia
[a principiului egalității de tratament] este destinat în principal pentru a exclude
orice risc de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta
presupune că toate condițiile și regulile detaliate ale procedurii de atribuire trebuie
să se stabilească într-un mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau
documentele contractului, astfel încât, în primul rând, toți ofertanții informați să
poată înțelege cu o minimă diligență semnificația lor exactă și să le interpreteze în
același mod și, în al doilea rând, autoritatea contractantă să fie în măsură să verifice
dacă ofertele depuse îndeplinesc criteriile aplicabile contractului în cauză”2.
Chiar dacă în literatura de specialitate 3 și în jurisprudența Curții de Justiție a
Uniunii Europene există încă o dezbatere privind conceptul de transparență, în sensul
definirii acestuia ca obligație sau ca principiu4, în mod justificat s-a arătat că „în
prezent, cu greu se poate nega că principiul transparenței a ajuns un principiu general
al dreptului comunitar”5.
Față de cele arătate, putem defini transparența ca fiind acel principiu în temeiul
căruia se garantează că toți participanții la achizițiile publice vor avea acces, în mod
complet și de o manieră accesibilă, la documentația de atribuire și deciziile luate de
autoritatea contractantă în cadrul procedurii de achiziție publică.
Unii autori consideră că transparența este un auxiliar al principiului tratamentului
egal6. În primul rând, transparența acesta creează premisele egalității între ofertanți;
prin transparență, autoritățile publice asigură ofertanții să aibă aceleași condiții când
formulează ofertele. În al doilea rând, transparența permite să se verifice dacă prin-
cipiul egalității de tratament a fost respectat.
1
C. Bovis, EU Public Procurement Law, The Second Edition, Edward Elgar Publishing,
2012, p. 250.
2
Cauza C-496/99P Commission v Italy (Succhi di Frutta), parag. 111 (http://curia. europa.eu/
juris/showPdf.jsf;jsessionid=9ea7d0f130d5e7f8d7bf546c44babe989eaa2b142cdf.e34KaxiLc3eQc40
LaxqMbN4OchaKe0?text=&docid=49126&pageIndex=0&doclang=EN&mode=lst&dir=&occ=
first&part=1&cid=98144).
3
S. Prechal, M. de Leeuw, Dimensions of Transparency: The Building Blocks for a New
Legal Principle, Review of European Administrative Law (2007), p. 51-61, D. Daniel Şerban,
op. cit., p. 74.
4
Concluziile Avocatului General Bot în Cauza C-203/08 Sporting Exchange Ltd v Minister
van Justitie, parag. 135 (http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=
72508&pageIndex=0&doclang=en&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=101204).
5
K. Lenaerts, In the Union we trust: trust-enhancing principles of Community Law, 41
Common Market Law Review (2004), p. 321.
6
A. Buijze, The Principle of Transparency in EU Law, Uitgeverj BOXPress, 2013, p. 155.
§6. Proporţionalitatea
Principiul proporționalității impune ca achizițiile publice să fie efectuate în
conformitate cu obiectul de achiziții publice, în special în ceea ce privește selectarea,
determinarea și utilizarea condițiilor și criteriilor care trebuie asociate mutatis
mutandis cu obiectul achiziției publice.
Includerea proporționalității în principiile achizițiilor publice a fost impusă în
primul rând de necesitatea formulării unor condiții și criterii adecvate în cadrul
documentației de atribuire.
Principiul proporţionalităţii „presupune asigurarea unei relaţii de corespondenţă
cantitativă şi calitativă între necesitatea autorităţii contractante, obiectului
contractului de achiziţie publică şi cerinţele de îndeplinit pentru atribuirea acestuia”1.
Respectarea principiului proporționalității impune ca o măsură luată de autoritatea
contractantă trebuie să fie, în același timp, potrivită pentru atingerea obiectivului
urmărit și necesară pentru atingerea acestui obiectiv2.
§7. Asumarea răspunderii

Acest principiu presupune că participanții la procedurile de achiziție publică vor
răspunde pentru deciziile luate şi acţiunile realizate.
Totodată principiul răspunderii presupune și instituirea unui mecanism de control
adecvat al achizițiilor publice. Din această perspectivă vorbim despre auditul ex-ante
(asigurarea eficacităţii) şi auditul ex-post (verificarea rezultatelor), activități desfășu-
rate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice prin mecanisme specifice.
Auditul ex-ante presupune verificarea dacă bunurile, serviciile sau lucrările ce
urmează̆ a fi achiziţionate sunt într-adevăr necesare şi dacă îmbunătăţesc activitatea
organizaţiei înainte de iniţierea procedurii, nu doar dacă aceasta era o cheltuială
planificată.
Auditul ex-post presupune verificarea dacă s-a obţinut „valoare pentru bani” prin
procedura de achiziţie publică şi nu doar dacă procesul a respectat legea şi normele).
§8. Concluzii
Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate3 , utilitatea principiilor de drept
prezintă utilitate practică dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, principiile trasează
o linie directoare pentru un sistem juridic, iar pe de altă parte, acestea au rol și în
administrarea justiției.
1
S. Lazăr, Achiziţii publice – Principii – Proceduri – Operaţiuni – Metodologie, Ed. Wolters
Kluwer, București, 2009, p. 16.
2
S. Arrowsmith et all, EU Public Procurement Law: An Introduction, p. 38 (https://www.
nottingham.ac.uk/pprg/documentsarchive/asialinkmaterials/eupublicprocurementlawintroduct
ion.pdf).
3
N. Popa, M. Eremia, S. Cristea, op. cit., p. 105.
Această abordare din perspectiva teoriei generale a dreptului are aplicabilitate și
în cazul principiilor achizițiilor publice. Având o consacrare legislativă la nivel euro-
pean și național, principiile vor orienta activitatea de elaborare a legislației secundare
și terțiare în materia achizițiilor publice. Cu alte cuvinte, orice act care se va elabora
în materia achizițiilor publice (hotărâre de Guvern, ordin, instrucțiune etc.) va trebui
să respecte principiile enunțate de actele normative primare. De asemenea, în activi-
tatea de aplicare curentă a legislației, practicienii vor trebui să țină cont nu numai de
„litera legii”, ci și de „spiritul” său, adică tocmai de aceste principii de drept1.
1
Ibidem.
Capitolul II
Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016
Secțiunea 1. Praguri. Revizuirea pragurilor
§1. Situația entității juridice fără calitate de autoritate contractantă

Legea nr. 98/2016 se aplică pentru atribuirea de către o entitate juridică fără
calitate de autoritate contractantă a unui contract de lucrări, în cazul în care se înde-
plinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) contractul este finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de
50% din valoarea acestuia, de către o autoritate contractantă;
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât
pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/20161;
c) contractul include una dintre activităţile: lucrări de geniu civil sau lucrări de
construcţie pentru spitale, facilităţi destinate activităţilor sportive, recreative şi de
agrement, clădiri ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar şi clădiri
de uz administrativ.
Legea nr. 98/2016 se aplică pentru atribuirea de către o entitate juridică fără
calitate de autoritate contractantă a unui contract de servicii în cazul în care se înde-
plinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
1
Potrivit art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 valoarea fără TVA este de 25.013.925
lei pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări. Potrivit art. 1 din Regu-
lamentul delegat (UE) nr. 2019/1828 al Comisiei din 30 octombrie 2019 şi publicat în JOUE
nr. 279 din 31 octombrie 2019, începând cu 1 ianuarie 2020 pragul valoric de la care se aplică
procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, prevăzut la art. 4 lit. a) din
Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 24/2014, publicată în JOUE nr. 94 din
28 martie 2014, se modifică de la 5.548.000 euro la 5.350.000 euro. De asemenea, potrivit
Comunicării Comisiei Europene cu nr. 2019/C370/01, publicată în JOUE nr. 370 din 31 octom-
brie 2019 C 438, pragul de 5.350.000 euro prevăzut în Directiva nr 24/2014, exprimat în lei este
de 25.013.925 RON. Aceste modificări ale Directivelor intră în vigoare la 1 ianuarie 2020 şi vor
fi valabile şi aplicabile tuturor procedurilor lansate începând cu această dată. Regulamentul are
un domeniu de aplicare general, este obligatoriu în toate elementele sale, se aplică direct în
statele membre şi trebuie respectat integral de cei cărora li se aplică (persoane private, state
membre, instituţii ale Uniunii). Regulamentul se aplică direct în toate statele membre încă de la
intrarea sa în vigoare, fără a fi necesar un act de transpunere la nivel naţional.
Domeniul de aplicare al Legii nr. 98/2016 31
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât
pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/20161;
c) contractul este în legătură cu un contract de lucrări.
§2. Praguri valorice

Principalul criteriu folosit de legiuitor pentru stabilirea domeniului de aplicare al
Legii nr. 98/2016 îl reprezintă valoarea estimată a contractului2 de achiziție publică/
acordului-cadru.
În funcție de valoarea estimată a contractului, autoritatea contractantă va fi
obligată să aplice una din următoarele proceduri de achiziție publică, astfel:
1. Procedura „standard” de atribuire

Procedurile „standard” de atribuire se aplică în cazul atribuirii contractelor de
achiziţie publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau
mai mare decât următoarele praguri valorice:
a) 25.013.925 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări;
b) 649.895 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse
şi de servicii3;
1
Potrivit art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, valoarea fără TVA este de 1.000.557
lei, pentru contractele de achiziții publice de produse și de servicii atribuite de autoritățile
contractante regionale și locale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități.
Potrivit art. 1 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2019/1828 al Comisiei din 30 octombrie 2019
şi publicat în JOUE nr. 279 din 31 octombrie 2019, începând cu 1 ianuarie 2020 pragul valoric
de la care se aplică procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice de produse şi de
servicii atribuite de autorităţile contractante regionale şi locale şi concursurile de proiecte
organizate de aceste autorităţi, prevăzut la art. 4 lit. c) din Directiva Parlamentului European şi
a Consiliului nr. 24/2014, publicată în JOUE nr. 94 din 28 martie 2014, se modifică de la
221.000 euro la 214.000 euro.
De asemenea, potrivit Comunicării Comisiei Europene cu nr. 2019/C370/01, publicată în
JOUE nr. 370 din 31 octombrie 2019, prevăzut în Directiva nr 24/2014, exprimat în lei este de
1.000.557 RON. Aceste modificări ale Directivelor intră în vigoare la 1 ianuarie 2020 şi vor fi
valabile şi aplicabile tuturor procedurilor lansate începând cu această dată. Regulamentul are
un domeniu de aplicare general, este obligatoriu în toate elementele sale, se aplică direct în
statele membre şi trebuie respectat integral de cei cărora li se aplică (persoane private, state
membre, instituţii ale Uniunii). Regulamentul se aplică direct în toate statele membre încă de
la intrarea sa în vigoare, fără a fi necesar un act de transpunere la nivel naţional.
2
Modul de calcul al valorii estimate a contractului este prevăzut de art. 9-25 din Legea
nr. 98/2016.
3
Potrivit art. 1 din Regulamentul delegat (UE) nr. 2019/1828 al Comisiei din 30 octombrie
2019 şi publicat în JOUE nr. 279 din 31 octombrie 2019, începând cu 1 ianuarie 2020 pragul
valoric de la care se aplică procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice de pro-
duse şi de servicii atribuite de autorităţile guvernamentale centrale şi concursurile de proiecte
organizate de aceste autorităţi, prevăzut la art. 4 lit. b) din Directiva Parlamentului European şi
a Consiliului nr. 24/2014, publicată în JOUE nr. 94 din 28 martie 2014, se modifică de la
c) 1.000.557 lei, pentru contractele de achiziţii publice/acordurile-cadru de produse

şi de servicii atribuite de consiliul judeţean, consiliul local, Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, precum şi de instituţiile publice aflate în subordinea acestora;
d) 3.506.625 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de
servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa
nr. 2 din Legea nr. 98/20161.
Procedurile „standard” de atribuire sunt: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă,
negocierea competitivă, dialogul competitiv, parteneriatul pentru inovare, negocierea
fără publicare prealabilă, concursul de soluţii și procedura de atribuire aplicabilă în
cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice, procedura simplificată2.
2. Achiziția directă
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în
cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 135.060 lei,
respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai
mică decât 450.200 lei.
§3. Revizuirea pragurilor

Spre deosebire de Directiva 2004/18/CE, actuala Directivă 2014/24/UE a Parla-
mentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 introduce un nou mecanism
pentru revizuirea pragurilor valorice în funcție de care se aplică procedurile de atri-
buire a contractelor de achiziție publică.
În esență, nou mecanism de revizuire a pragurilor reglementat de art. 6 din
Directivă valorice funcționează astfel:
- art. 87 din Directivă împuterniceşte Comisia să adopte acte delegate, în confor-
mitate cu art. 290 din TFUE, pentru revizuirea pragurilor;
- Comisia verifică din doi în doi ani dacă pragurile valorice prevăzute la art. 4
lit. (a), (b) şi (c) din Directivă corespund pragurilor fixate în Acordul privind
144.000 euro la 139.000 euro. De asemenea, potrivit Comunicării Comisiei Europene cu

nr. 2019/C370/01, publicată în JOUE nr. 370 din 31 octombrie 2019, prevăzut în Directiva nr
24/2014, exprimat în lei este de 649.895 RON. Aceste modificări ale Directivelor intră în
vigoare la 1 ianuarie 2020 şi vor fi valabile şi aplicabile tuturor procedurilor lansate începând
cu această dată. Regulamentul are un domeniu de aplicare general, este obligatoriu în toate
elementele sale, se aplică direct în statele membre şi trebuie respectat integral de cei cărora li
se aplică (persoane private, state membre, instituţii ale Uniunii). Regulamentul se aplică direct
în toate statele membre încă de la intrarea sa în vigoare, fără a fi necesar un act de transpunere
la nivel naţional.
1
Potrivit potrivit Comunicării Comisiei Europene cu nr. 2019/C370/01, publicată în JOUE
nr. 370 din 31 octombrie 2019, pragul de 750.000 euro, prevăzut la art. 4 lit. d) din Directiva
24/2014, exprimat în lei noi este de 3.506.625 RON.
2
Procedurile „standard” de atribuire sunt prevăzute de art. 68 din Legea nr. 68/2016. A se
vedea infra Titlul II, Capitolul V, Secțiunea a 2-a.
achiziţiile publice (AAP) 1 al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi, dacă este
necesar, le revizuieşte2;
- în conformitate cu metoda de calcul prevăzută în AAP, Comisia calculează
valoarea acestor praguri pe baza valorii zilnice medii a monedei euro exprimată în
drepturi speciale de tragere (DST) în decursul unei perioade de 24 de luni care se
încheie la data de 31 a lunii august anterioare revizuirii care intră în vigoare de la
1 ianuarie;
- din doi în doi ani, Comisia stabileşte valorile, în monedele naţionale ale statelor
membre a căror monedă nu este euro, ale pragurilor menţionate la art. 4 lit. (a), (b)
şi (c) din Directivă;
- Comisia publică noile praguri revizuite, contravaloarea acestora în monedele
naţionale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la începutul lunii noiembrie de după
revizuire.
Cu privire la acest aspect, art. 8 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 cuprinde o normă
de trimitere în sensul că „de la data intrării în vigoare a oricăror praguri valorice
modificate de către Comisia Europeană conform regulilor și procedurilor corespun-
zătoare prevăzute la art. 6 din Directiva 2014/24/UE, pragurile valorice prevăzute la
art. 7 alin. (1) sau orice praguri modificate anterior se înlocuiesc cu pragurile
modificate corespunzătoare, iar orice referire sau trimitere din cuprinsul prezentei
legi la pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) este înțeleasă ca referire sau trimitere la
pragurile corespunzătoare astfel modificate”. Așadar, de la publicarea noilor praguri
valorice în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, acestea se vor aplica direct și vor
înlocui vechile praguri prevăzute de Legea nr. 98/2016.
De asemenea, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice publică pe pagina sa de
internet pragurile valorice stabilite de către Comisia Europeană conform regulilor şi
procedurilor corespunzătoare prevăzute la art. 6 din Directivă.
1
Acordul este un acord multilateral din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Obiectivul acordului este de a deschide în mod reciproc pieţele de achiziţii publice între
părţile la acord. Acest acord a fost aprobat prin Decizia 94/800/CE a Consiliului din
22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunităţii Europene, referitor la domeniile
de competenţa sa, a acordurilor obţinute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din
Runda Uruguay (1986-1994) (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/
?uri=CELEX:31994D0800&from=EN).
2
În virtutea acestei delegări, a fost emis deja Regulamentul delegat (UE) 2015/2170 al
Comisiei din 24 noiembrie 2015 de modificare a Directivei 2014/24/UE a Parlamentului
European şi a Consiliului în ceea ce priveşte pragurile de aplicare pentru procedurile de
atribuire a contractelor de achiziţii publice (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32015R2170&from=RO).
Secțiunea a 2-a. Reguli privind modul de calcul

al valorii estimate a achiziţiei
Dată fiind importanța valorii estimate în determinarea procedurii de achiziție,

autoritățile contractante sunt obligate să respecte o serie de Reguli privind modul de
calculul acesteia1:
1. Obiectul achiziţiei publice se pune în corespondenţă cu codul/codurile CPV2

care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracte-
rizează scopul principal al contractului.
Obiectul achiziţiei publice se pune în corespondenţă cu codul/codurile CPV care
îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează
scopul principal al contractului.
2. Autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziţie în funcţie de urmă-

toarele aspecte:
a) valoarea estimată a tuturor achiziţiilor cu acelaşi obiect, cu obiect similar sau al
căror obiect fac parte din aceeaşi clasă CPV, pe care autoritatea contractantă intenţio-
nează să le atribuie în cursul unui an bugetar;
b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit;
c) îndeplinirea condiţiilor specifice de aplicarea a anumitor modalităţi de atribuire.
3. Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii având în

vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând
în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului menţio-
nate în mod explicit în documentele achiziţiei.
4. În cazul în care autoritatea contractantă prevede acordarea unor premii/prime

pentru ofertanţi sau candidaţi, determinarea valorii estimate a achiziţiei trebuie să
includă şi valoarea premiilor/primelor respective.
5. De regulă, în cazul în care autoritatea contractantă are în structura sa unităţi

operaţionale separate, valoarea estimată se calculează prin luarea în considerare a
valorii estimate totale pentru toate unităţile operaţionale luate separat.
1
Aceste reguli sunt prevăzute de art. 9-25 din Legea nr. 98/2016.
2
Common Procurement Vocabulary (CPV) reprezintă o codificare a activităților care formează
obiectul achizițiilor publice. Această codificare a fost adoptată prin Regulamentului (CE)
nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind
achizițiile publice (CPV) și a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și
ale Consiliului în ceea ce priveşte procedurile de achiziții publice, în ceea ce privește revizuirea CPV,
astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 213/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2007
(http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008R0213&from=RO).
Prin excepţie, dacă o unitate operaţională este responsabilă în mod independent
pentru achiziţiile sale sau pentru anumite categorii ale acestora, valorile estimate se
pot calcula la nivelul unităţii în cauză.
O unitate operaţională este responsabilă în mod independent pentru achiziţiile
sale sau pentru anumite categorii ale acestora dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ
următoarele condiţii:
a) unitatea operaţională desfăşoară în mod independent procedurile de atribuire;
b) unitatea operaţională ia în mod independent deciziile privind achiziţiile;
c) unitatea operaţională are la dispoziţie în buget surse de finanţare identificate în
mod distinct pentru achiziţii;
d) unitatea operaţională încheie în mod independent contractele de achiziţii
publice;
e) unitatea operaţională asigură plata contractelor de achiziţii publice din bugetul
pe care îl are la dispoziţie.
6. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii

estimate a achiziţiei cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevă-
zute de prezenta lege.
7. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie

publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza
metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului
de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire regle-
mentate de prezenta lege.
Autoritatea contractantă are obligaţia ca, la alegerea modalităţii în care se va derula
procesul de atribuire a contractului de achiziţie publică, să se raporteze la valoarea
estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare.
Pentru contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiţii publice noi sau a
lucrărilor de intervenţie asupra celor existente, autoritatea contractantă alege proce-
dura de atribuire în funcţie de următoarele considerente, cu condiţia ca respectivele
investiţii să nu facă parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată
la nivel naţional, regional sau local:
a) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de elabo-
rare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte, dacă
contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor;
b) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de pro-
iectare tehnică şi asistenţă din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiţii
în parte, cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiţii, indiferent dacă
acestea fac obiectul aceluiaşi contract sau se atribuie contracte diferite;
c) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de diri-
genţie de şantier pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte.
8. Valoarea estimată a achiziţiei se determină înainte de iniţierea procedurii de

atribuire şi este valabilă la momentul iniţierii procedurii de atribuire prin una dintre
următoarele modalităţi:
a) transmiterea spre publicare a anunţului de participare;
b) în cazul achiziţiei de servicii sociale ori alte servicii specifice, prevăzute în

anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016, transmiterea spre publicare a anunţului de
participare ori a anunţului de intenţie care este valabil în mod continuu;
c) transmiterea invitaţiei de participare la procedura de negociere fără publicarea
prealabilă a unui anunţ de participare.
9. În cazul concursului de soluţii se face următoarea distincție:

- dacă este organizat în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de
achiziţie publică de servicii, valoarea estimată se calculează pe baza valorii estimate,
fără TVA, a contractului de achiziţie publică de servicii, inclusiv a oricăror eventuale
premii sau plăţi către participanţi.
- dacă este organizat ca o procedură de atribuire distinctă, cu premii sau plăţi
acordate participanţilor, valoarea estimată se calculează prin raportare la valoarea
totală a premiilor sau plăţilor către participanţi.
10. În cazul acordului-cadru sau al sistemului dinamic de achiziţii, valoarea esti-

mată a achiziţiei se consideră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor con-
tractelor de achiziţie publică subsecvente care se anticipează că vor fi atribuite în baza
acordului-cadru sau prin utilizarea sistemului dinamic de achiziţii pe întreaga sa durată.
11. În cazul parteneriatului pentru inovare, valoarea estimată a achiziţiei se consi-

deră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a activităţilor de cercetare şi dezvol-
tare care urmează să se realizeze pe durata tuturor etapelor parteneriatului avut în
vedere, precum şi a produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează să fie realizate
şi achiziţionate la sfârşitul parteneriatului respectiv.
12. În cazul contractelor de achiziţie publică de lucrări valoarea estimată a

achiziţiei se calculează luând în considerare atât costul lucrărilor, cât şi valoarea
totală estimată a produselor şi serviciilor puse la dispoziţia contractantului de către
autoritatea contractantă, necesare pentru executarea lucrărilor.
13. În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze o

construcţie sau servicii, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi sepa-
rate, valoarea estimată a achiziţiei se determină luând în considerare valoarea globală
estimată a tuturor loturilor.
Ca regulă, în cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare
decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea
nr. 98/2016, procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru
atribuirea fiecărui lot, indiferent de valoarea estimată a acestuia.
14. În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze produse

similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea
estimată a achiziţiei se determină luând în considerare valoarea globală estimată a
tuturor loturilor. În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai
mare decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea
nr. 98/2016, procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru
atribuirea fiecărui lot.
Prin produse similare se înţelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ
a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare;
b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de
către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv.
15. Prin excepţie, regulile 13 și 14 nu se aplică, iar autoritatea contractantă poate

aplica procedura simplificată sau, după caz, achiziţia directă, pentru atribuirea
contractelor pe loturi individuale, în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ
a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 360.160 lei,
în cazul achiziţiei de produse sau servicii, sau mai mică de 4.502.000 lei, în cazul
achiziţiei de lucrări;
b) valoarea cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia prevăzută la
lit. a) şi care sunt sau au fost atribuite în temeiul prezentului articol fără aplicarea
procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege nu depăşeşte 20% din
valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită construcţia avută în vedere,
achiziţia de produse similare sau serviciile avute în vedere.
16. În cazul contractelor de achiziţie publică de produse sau de servicii cu

caracter de regularitate sau care se intenţionează să fie reînnoite în cursul unei
anumite perioade, valoarea estimată a achiziţiei se calculează ținând cont de una din
aceste valori:
a) valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în
ultimele 12 luni sau în anul bugetar anterior, ajustată, acolo unde este posibil, pentru
a lua în considerare modificările cantitative şi valorice care pot surveni într-un
interval de 12 luni de la data contractului iniţial;
b) fie valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-un
interval de 12 luni de la prima livrare.
17. În cazul contractelor de achiziţie publică de produse prin cumpărare în rate,

prin închiriere sau prin leasing cu sau fără opţiune de cumpărare, valoarea estimată
a achiziţiei se calculează în funcţie de durata contractului, astfel:
a) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată determinată mai
mică sau egală cu 12 luni, valoarea estimată este valoarea totală estimată pentru
întreaga durată a contractului respectiv;
b) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată determinată mai
mare de 12 luni, valoarea estimată este valoarea totală estimată pentru întreaga durată
a contractului respectiv la care se adaugă valoarea reziduală estimată a produselor la
sfârşitul perioadei pentru care s-a încheiat contractul;
c) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată nedeterminată sau
în cazul în care durata acestora nu poate fi stabilită la data estimării, valoarea
estimată se calculează prin înmulţirea cu 48 a valorii lunare a contractului.
18. În cazul contractelor de achiziţie publică de servicii având ca obiect servicii

de asigurare, valoarea estimată a achiziţiei se calculează pe baza primelor de
asigurare ce urmează a fi plătite şi a oricăror alte forme de remunerare aferente
serviciilor respective.

bancare sau alte servicii financiare, valoarea estimată a achiziţiei se calculează pe
baza onorariilor, comisioanelor ce urmează a fi plătite, dobânzilor şi a oricăror alte
forme de remunerare aferente serviciilor respective.

de proiectare, valoarea estimată a achiziţiei se calculează pe baza onorariilor,
comisioanelor ce urmează a fi plătite şi a oricăror alte forme de remunerare aferente
serviciilor respective.
21. În cazul contractelor de achiziţie publică de servicii care nu prevăd un preţ total,
valoarea estimată a achiziţiei se calculează în funcţie de durata contractului, astfel:
a) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată determinată mai
mică sau egală cu 48 de luni, valoarea estimată este valoarea totală a contractului
pentru întreaga durată a acestuia;
b) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată nedeterminată sau
pe durată determinată mai mare de 48 de luni, valoarea estimată se calculează prin
înmulțirea cu 48 a valorii lunare a contractului.
Secțiunea a 3-a. Exceptări de la aplicarea Legii nr. 98/2016
Sunt situații când pentru anumite achiziții publice nu se aplică prevederile Legii
nr. 98/2016, ci alte reglementări.
Aceste exceptări de la aplicarea Legii nr. 98/2016 sunt următoarele:
1. Contractele din sectoarele de apă, energie, transporturi şi servicii

poştale
Procedurile de achiziție publică (clasice) reglementate de Legea nr. 98/2016 nu se
aplică în cazul achizițiilor sectoriale.
Astfel, Legea nr. 98/2016 nu se aplică:
a) contractelor de achiziţie sectorială, acordurilor-cadru sectoriale şi concursurilor
de soluţii sectoriale atribuite sau organizate de autorităţi contractante care au
obligaţia de a aplica prevederile Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale;
b) contractelor de achiziţie sectorială, acordurilor-cadru sectoriale şi concursurilor
de soluţii sectoriale excluse de la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind
achiziţiile sectoriale.
De asemenea, Legea nr. 98/2016 nu se aplică contractelor de achiziţie publică,
acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii atribuite sau organizate de o autoritate
contractantă care furnizează servicii poştale în sensul dispoziţiilor Legii nr. 99/2016
privind achiziţiile sectoriale în scopul desfăşurării următoarelor activităţi:
a) servicii cu valoare adăugată în legătură cu poşta electronică, furnizate integral
prin mijloace electronice, inclusiv transmiterea securizată prin mijloace electronice a
documentelor codificate, servicii de gestiune a adreselor şi transmiterea de mesaje de
poştă electronică înregistrată;
b) servicii financiare care fac obiectul codurilor CPV cuprinse între 66100000-1 şi
66720000-3 şi al dispoziţiilor Legii privind achiziţiile sectoriale, care includ, în
principal, mandate poştale şi transferuri pe bază de conturi curente poştale;
c) servicii filatelice;
d) servicii de logistică, constând în servicii care combină livrarea fizică şi/sau
depozitarea cu alte funcţii decât cele poştale.
2. Exceptările specifice în domeniul comunicaţiilor electronice

Legea nr. 98/2016 nu se aplică contractelor de achiziţie publică, acordurilor-cadru
şi concursurilor de soluţii care au ca scop principal să permită autorităţilor
contractante să furnizeze sau să exploateze reţele publice de comunicaţii electronice
sau să furnizeze către public unul sau mai multe servicii de comunicaţii electronice.
Noţiunile „reţea publică de comunicaţii electronice” şi „serviciu de comunicaţii
electronice” au înţelesurile prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 9 şi 10 din O.U.G.
nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice1, aprobată, cu modificări şi comple-
tări, prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Contractele de achiziţie publică/acorduri-cadru atribuite şi concursuri

de soluţii organizate conform unor norme internaţionale
O altă excepție o reprezintă contractele de achiziţie publică/acordurilor-cadru şi
concursurilor de soluţii pe care autoritatea contractantă este obligată să le atribuie sau
să le organizeze conform unor proceduri de atribuire diferite de cele prevăzute în
prezenta lege:
a) instituite printr-un instrument juridic care creează obligaţii de drept interna-
ţional public, precum un tratat sau acord internaţional, încheiat în conformitate cu
Tratatele Uniunii Europene, între România şi una sau mai multe ţări terţe sau subdi-
viziuni ale acestora, care vizează lucrări, produse sau servicii destinate implementării
sau exploatării în comun a unui proiect de către semnatari sau ca urmare a aplicării
unei proceduri specifice prevăzute de legislația europeană în contextul programelor şi
proiectelor de cooperare teritorială;
b) stabilite de către o organizaţie internaţională.
În astfel de situații, autorităţile contractante au obligaţia de a informa Agenția
Națională pentru Achiziții Publice cu privire la acordurile existente în domeniul lor
de activitate, încheiate în conformitate cu Tratatele.
De asemenea, Legea nr. 98/2016 nu se aplică contractelor de achiziţie publică/acor-
durilor-cadru şi concursurilor de soluţii care sunt atribuite sau organizate de
1
O.U.G. nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice (M.Of. nr. 925 din 27 decembrie
2011) a fost aprobată prin Legea nr. 140/2012 (M.Of. nr. 505 din 23 iulie 2012).
autoritatea contractantă în conformitate cu regulile în materie de achiziţii stabilite de

o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, în cazul în
care contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru sau concursurile de soluţii în
cauză sunt finanţate integral de organizaţia sau instituţia respectivă. Într-o astfel de
situație, părţile convin asupra procedurilor de atribuire aplicabile.
4. Exceptările specifice pentru contractele de servicii

Legea nr. 98/2016 nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/
acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect:
a) cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri
existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
b) cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de materiale pentru
programe destinate serviciilor media audiovizuale, atribuite de furnizori de servicii
media, sau contractelor pentru spaţiu de emisie sau furnizarea de programe care sunt
atribuite furnizorilor de servicii media;
c) servicii de arbitraj, mediere şi alte forme de soluţionare alternativă a disputelor;
d) servicii juridice;
e) servicii financiare în legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea sau trans-
ferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, în sensul art. 4 alin. (1)
din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din
26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile
de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/20121;
f) împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu emisiunea, vânzarea,
cumpărarea sau transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare;
g) contracte de muncă;
h) servicii de apărare civilă, protecţie civilă şi prevenirea pericolelor, prestate de per-
soane fără scop patrimonial, care fac obiectul codurilor CPV 75250000-3, 75251000-0,
75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8, 98113100-9 şi
85143000-3, cu excepţia serviciilor de ambulanţă pentru transportul pacienţilor;
i) servicii de transport public de călători feroviar sau cu metroul. Din punct de
vedere terminologic noțiunile acestor exceptări au următorul înțeles:
(i) noţiunile „serviciu media audiovizual” şi „furnizor de servicii media” au înţele-
surile prevăzute la art. 1 alin. (1) pct. 1 şi 12 din Legea audiovizualului nr. 504/20022;
(ii) noţiunea „program” cuprinde atât programele având înţelesul prevăzut la
art. 1 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 504/2002, incluse într-un serviciu de programe de
televiziune, cât şi programele incluse într-un serviciu de programe de radiodifuziune
şi materialele pentru programe, iar noţiunea „material pentru programe” are acelaşi
înţeles cu noţiunea „program”.
1
A se vedea (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02013
R0575-20190627&from=EN).
2
M.Of. nr. 534 din 22 iulie 2002.
(iii) „serviciile juridice” sunt următoarele:
- asistenţa şi reprezentarea unui client de către un avocat în sensul Legii
nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat1, republicată, în
cadrul unei proceduri de arbitraj sau de mediere ori al altei forme de soluţionare
alternativă a disputelor desfăşurate în faţa unei instanţe sau alt organism naţional de
arbitraj sau de mediere ori de soluţionare alternativă a disputelor în altă formă din
România ori din alt stat sau în faţa unei instanţe internaţionale de arbitraj sau de
mediere ori de soluţionare alternativă a disputelor în altă formă ori în cadrul unor
proceduri judiciare în faţa instanţelor de judecată sau a autorităţilor publice naţionale
din România ori din alt stat sau în faţa instanţelor de judecată ori a instituţiilor
internaţionale; asistenţă şi consultanţă juridică acordată de un avocat, anticipat sau în
vederea pregătirii oricăreia dintre procedurile arătate sau în cazul în care există
indicii concrete şi o probabilitate ridicată ca speţa în legătură cu care este acordată
asistenţa şi consultanţa juridică să facă obiectul unor astfel de proceduri;
- servicii de certificare şi autentificare a documentelor care sunt prestate de notari
publici potrivit dispoziţiilor legale;
- servicii juridice furnizate de fiduciari sau administratori-sechestru ori alte
servicii juridice furnizate de entităţi desemnate de o instanţă judecătorească naţională
sau care sunt desemnaţi potrivit dispoziţiilor legale să îndeplinească sarcini specifice
sub supravegherea şi controlul instanţelor judecătoreşti;
- servicii prestate de executorii judecătoreşti.
5. Contracte de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv

Legea nr. 98/2016 nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/
acordurilor-cadru de servicii de către o autoritate contractantă unei alte autorităţi
contractante sau unei asocieri de autorităţi contractante, în baza unui drept exclusiv
de care acestea beneficiază pentru prestarea serviciilor respective în temeiul unor acte
cu putere de lege sau acte administrative cu caracter normativ, în măsura în care
acestea sunt compatibile cu prevederile Tratatului de funcționare a Uniunii Europene.
6. Contracte de achiziţii publice/acorduri-cadru încheiate între entităţi

din sectorul public
În prima situație, sunt exceptate și contractele de achiziţie publică/acordurilor-
cadru atribuite de o autoritate contractantă unei persoane juridice de drept privat sau
de drept public în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control
similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii; se
consideră că o autoritate contractantă exercită asupra unei persoane juridice un
control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii
atunci când exercită o influenţă determinantă atât asupra obiectivelor strategice, cât şi
asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate; un astfel de control
1
M.Of. nr. 98 din 7 februarie 2011.
poate fi exercitat şi de o altă persoană juridică, ea însăşi controlată în acelaşi mod de

către autoritatea contractantă;
b) mai mult de 80% din activităţile persoanei juridice controlate sunt efectuate în
vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredinţate de către autoritatea contrac-
tantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva
autoritate contractantă;
c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu
excepţia formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau
dreptul de veto, dar a căror existenţă este necesară potrivit dispoziţiilor legale, în con-
formitate cu Tratatele, şi care nu exercită o influenţă determinantă asupra persoanei
juridice controlate.
Excepţia se aplică şi atunci când o persoană juridică controlată care are calitatea
de autoritate contractantă atribuie un contract autorităţii contractante care o contro-
lează sau unei alte persoane juridice controlate de aceeaşi autoritate contractantă, cu
condiţia să nu existe participare privată directă la capitalul persoanei juridice căreia i
se atribuie contractul, cu excepţia formelor de participare a capitalului privat care nu
oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existenţă este necesară potrivit dispo-
ziţiilor legale, în conformitate cu Tratatele Uniunii Europene, şi care nu exercită o
influenţă determinantă asupra persoanei juridice controlate.
A doua situație când Legea nr. 98/2016 nu se aplică contractelor de achiziţie
publică/acordurilor-cadru atribuite unei persoane juridice de drept privat sau de drept
public de către o autoritate contractantă care nu exercită asupra acelei persoane
juridice un control în sensul celor arătate anterior, în cazul în care sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiţii:
a) autoritatea contractantă exercită în comun cu alte autorităţi contractante asupra
persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra pro-
priilor departamente sau servicii.
Autorităţile contractante exercită în comun controlul asupra unei persoane juridice
dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- organele de decizie ale persoanei juridice controlate sunt compuse din reprezen-
tanţi ai tuturor autorităţilor contractante participante, aceeaşi persoană având dreptul
de a reprezenta mai multe sau toate autorităţile contractante participante;
- autorităţile contractante sunt în măsură să exercite în comun o influenţă deter-
minantă asupra obiectivelor strategice şi a deciziilor importante ale persoanei juridice
controlate;
- persoana juridică controlată nu urmăreşte interese contrare celor ale autorităţilor
contractante care o controlează.
b) mai mult de 80% din activităţile respectivei persoane juridice sunt efectuate în
vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredinţate de către autorităţile contrac-
tante care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de aceleaşi
autorităţi contractante;
c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu
excepţia formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau
dreptul de veto, dar a căror existenţă este necesară potrivit dispoziţiilor legale, în con-
formitate cu Tratatele, şi care nu exercită o influenţă determinantă asupra persoanei
juridice controlate.
În sfârșit, a treia situație când Legea nr. 98/2016 nu se aplică contractelor înche-
iate exclusiv între două sau mai multe autorităţi contractante în cazul în care sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) contractul instituie sau pune în aplicare o cooperare între autorităţile contrac-
tante participante, cu scopul de a asigura că serviciile publice a căror realizare trebuie
să o asigure sunt prestate în vederea îndeplinirii unor obiective comune;
b) punerea în aplicare a cooperării are la bază exclusiv consideraţii de interes
public;
c) autorităţile contractante participante desfăşoară pe piaţa liberă mai puţin de
20% din activităţile vizate de cooperare.
7. Alte excepţii
Legea nr. 98/2016 nu se aplică actelor juridice altele decât contractele de achi-
ziţie publică/acordurile-cadru, încheiate de o persoană care are calitatea de autoritate
contractantă, cum ar fi acordarea de finanţări rambursabile sau nerambursabile per-
soanelor fizice sau juridice în condiţiile legislaţiei speciale ori constituirea împreună
cu persoane fizice sau juridice de societăţi ori asocieri fără personalitate juridică în
conformitate cu dispoziţiile Codului civil.
De asemenea, Legea nr. 98/2016 nu se aplică pentru atribuirea contractelor de
achiziţie publică pentru structurile autorităţilor contractante care funcţionează pe
teritoriul altor state atunci când valoarea contractului este mai mică decât pragurile
valorice prevăzute de lege. În acest caz, autoritatea contractantă elaborează norme
proprii care să asigure aplicarea principiilor achizițiilor publice1.
Secțiunea a 4-a. Achizițiile mixte
În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile Legii nr. 98/2016, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile altor
acte normative, iar diferitele părţi ale unui anumit contract mixt sunt în mod obiectiv
separabile, autoritatea contractantă are dreptul de a alege între a atribui contracte
distincte pentru părţile separate şi a atribui un singur contract.
Dacă autoritatea contractantă alege să atribuie contracte distincte pentru părţile
separate, regimul juridic şi actul normativ care se aplică atribuirii fiecăruia dintre
aceste contracte distincte sunt cele determinate în funcţie de caracteristicile fiecărei
părţi avute în vedere.
Dacă autoritatea contractantă alege să atribuie un singur contract, atribuirea
contractului mixt se realizează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 98/2016, indiferent de
valoarea părţilor care, dacă ar fi cuprinse în contracte separate, ar fi supuse unui alt
act normativ şi indiferent de actul normativ care s-ar aplica părţilor respective.
Atribuirea contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile prezentei legi, cât şi achiziţii efectuate în scopul desfăşurării unei
1
activităţi care face obiectul dispoziţiilor legii privind achiziţiile sectoriale se reali-
zează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.
În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică dispo-
ziţiile prezentei legi, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile altor acte normative,
iar diferitele părţi ale unui anumit contract nu sunt în mod obiectiv separabile, contractul
este atribuit potrivit actului normativ aplicabil în funcţie de obiectul său principal.
Contractele care au ca obiect cel puţin două tipuri de achiziţie publică, constând
în lucrări, servicii sau produse, pentru a căror atribuire se aplică Legea nr. 98/2016 se
atribuie în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi aplicabile pentru tipul de
achiziţie care constituie obiectul principal al contractului în cauză.
Secțiunea a 5-a. Situații speciale
1. Servicii de cercetare şi dezvoltare

Legea nr. 98/2016 se aplică contractelor de achiziţie publică de servicii care au ca
obiect prestarea de servicii de cercetare şi dezvoltare care fac obiectul codurilor CPV
cuprinse între 73000000-2 şi 73120000-9, 73300000-5, 73420000-2 sau 73430000-5,
doar dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) rezultatele sunt destinate, în mod exclusiv, autorităţii contractante, pentru uz
propriu în exercitarea propriei activităţi; şi
b) serviciul prestat este remunerat în totalitate de către autoritatea contractantă.
2. Apărare şi securitate
În materia contractelor din domeniul apărării și securității, Legea nr. 98/2016 se
aplică:
a) contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru atribuite şi concursurilor de
soluţii organizate în domeniile apărării şi securităţii naţionale, cu excepţia celor
pentru care se aplică dispoziţiile O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor
contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii1;
b) contractelor exceptate de la aplicarea O.U.G. nr. 114/2011.
Astfel, în anumite situații prevăzute în mod expres2, O.U.G. nr. 114/2011 nu se
aplică contractelor din domeniul apărării și securității, urmând să se aplice Legea
nr. 98/2016:
b.1) în cazul contractelor reglementate:
- de norme procedurale specifice în temeiul unui acord sau al unei înţelegeri inter-
naţionale, încheiate între unul sau mai multe state membre şi una sau mai multe ţări terţe;
1
O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile
apărării şi securităţii (M.Of. nr. 932 din 1 octombrie 2011) a fost aprobată prin Legea
nr. 195/2012 (M.Of. nr. 753 din 8 noiembrie 2012).
2
Art. 21, 22 și 56 din O.U.G. nr. 114/2011.
- de norme procedurale specifice în temeiul unui acord internaţional încheiat sau
al unei înţelegeri internaţionale încheiate referitoare la staţionarea trupelor şi privind
angajamentele unui stat membru sau ale unei ţări terţe;
- de normele procedurale specifice ale unei organizaţii internaţionale care
efectuează achiziţii în propriile scopuri sau contractelor care trebuie acordate în con-
formitate cu normele respective.
b.2) în cazul:
- contractelor care ar obliga statul român să ofere informaţii a căror divulgare este
considerată ca fiind contrară intereselor sale fundamentale de securitate;
- contractelor destinate activităţilor specifice structurilor de informaţii;
- contractelor atribuite în cadrul unui program de cooperare bazat pe cercetare şi
dezvoltare la care participă doar state membre şi este desfăşurat în comun de cel
puţin două state membre şi având drept obiectiv elaborarea unui produs nou şi, dacă
este cazul, a fazelor ulterioare pentru întreaga durată sau a anumitor părţi ale ciclului
de viaţă al acestui produs. La încheierea unui astfel de program de cooperare în
domeniul lor de activitate, autorităţile contractante au obligaţia de a informa Agenţia
Naţională pentru Achiziţii Publice asupra ponderii cheltuielilor legate de cercetare şi
dezvoltare din costul total al programului de cooperare, acordului de repartizare a
costurilor, precum şi asupra ponderii achiziţiilor pe stat membru, după caz. Agenţia
Naţională pentru Achiziţii Publice are obligaţia de a comunica Comisiei Europene
informaţiile primite în acest sens;
- contractelor atribuite într-o ţară terţă, inclusiv în scopuri civile, pe durata
participării forţelor în afara teritoriului Uniunii Europene, în cazul în care necesităţile
operaţionale impun încheierea acestor contracte cu operatori economici situaţi în
zona de operaţiuni;
- contractelor care au ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace
financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra
acestora;
- contractelor atribuite de un guvern unui alt guvern referitoare la:
(i) furnizarea de produse militare sau produse sensibile; sau
(ii) lucrări şi servicii în legătură directă cu astfel de produse; sau
(iii) lucrări şi servicii special destinate unor scopuri militare sau lucrări şi servicii
cu caracter sensibil;
- serviciilor de arbitraj şi de conciliere;
- serviciilor financiare, cu excepţia serviciilor de asigurări;
- contractelor de muncă;
- serviciilor de cercetare şi de dezvoltare, altele decât cele ale căror beneficii revin
exclusiv autorităţii contractante pentru uz propriu în cadrul propriilor activităţi, cu
condiţia ca serviciul prestat să fie integral remunerat de către autoritatea contractantă.
b.3) în cazul achiziționării directe de produse, servicii sau lucrări, în măsura în
care valoarea achiziţiei, nu depăşeşte echivalentul în lei a 75.000 euro pentru fiecare
achiziţie de produse, servicii sau lucrări.
Chiar și aceste situații arătate mai sus – când nu sunt incidente procedurile
prevăzute de O.U.G. nr. 114/2011 – Legea nr. 98/2016 nu se aplică:
a) în măsura în care protecţia intereselor esenţiale de securitate ale statului nu
poate fi garantată doar prin măsuri mai puţin invazive, cum ar fi impunerea unor
cerinţe în vederea protejării caracterului confidenţial al informaţiilor pe care

autoritatea contractantă le pune la dispoziţie în cadrul unei proceduri de atribuire;
b) în măsura în care aplicarea Legii nr. 98/2016 ar obliga autoritatea contractantă
să furnizeze informaţii a căror divulgare este contrară intereselor esenţiale ale
securităţii naţionale potrivit art. 346 alin. (1) lit. a) din TFUE1.
c) contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru sau concursurilor de soluţii
în legătură cu care este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
- atribuirea şi executarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau a
concursului de soluţii reprezintă informaţii secrete de stat, în conformitate cu dispo-
ziţiile legale privind protecţia informaţiilor clasificate;
- atribuirea şi executarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau a
concursului de soluţii necesită impunerea, potrivit dispoziţiilor legale, a unor măsuri
speciale de securitate pentru protejarea unor interese esenţiale de securitate ale sta-
tului, cu condiţia ca acestea să nu poată fi garantate prin măsuri mai puţin invazive.
3. Achiziţii mixte care implică aspecte de apărare sau securitate

Distingem două situații:
a) În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile Legii nr. 98/2016, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile O.U.G.
nr. 114/2011 sau ale altor acte normative/memorandumuri emise în temeiul art. 20
alin. (3) din O.U.G. nr. 114/20112, în legătură cu situaţiile prevăzute la art. 346 din
TFUE, iar diferitele părţi ale unui anumit contract mixt sunt în mod obiectiv separa-
bile, autoritatea contractantă are dreptul de a alege între a atribui contracte distincte
pentru părţile separate şi a atribui un singur contract.
În cazul în care autoritatea contractantă alege să atribuie contracte distincte pentru
părţile separate, regimul juridic care se aplică atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte
distincte este cel determinat în funcţie de caracteristicile fiecărei părţi avute în vedere.
În cazul în care autoritatea contractantă alege să atribuie un singur contract,
pentru stabilirea regimului juridic aplicabil atribuirii contractului respectiv se aplică
următoarele criterii:
1
Art. 346 alin. (1) lit. a) din TFUE prevede:
„(1) Dispozițiile tratatelor nu contravin următoarelor norme:
(a) nici un stat membru nu are obligația de a furniza informații a căror divulgare o
consideră contrară intereselor esențiale ale siguranței sale;
(b) orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția
intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament,
muniție și material de război; aceste măsuri nu trebuie să modifice condițiile de concurență pe
piața internă în ce privește produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare.
(2) Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate modifica lista
stabilită la 15 aprilie 1958 cuprinzând produsele cărora li se aplică dispozițiile alineatului (1)
litera (b)”.
2
Art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011 prevede: „Guvernul are dreptul de a stabili cir-
cumstanţele şi procedurile specifice pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică în
situaţiile prevăzute de art. 346 din TFUE”.
(i) atunci când o parte a contractului face obiectul actelor normative emise în
temeiul art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, în legătură cu situaţiile prevăzute la
art. 346 din TFUE, contractul poate fi atribuit fără aplicarea dispoziţiilor prezentei legi,
cu condiţia ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective;
(ii) atunci când o parte a contractului face obiectul dispoziţiilor O.U.G. nr. 114/2011,
contractul poate fi atribuit în conformitate cu dispoziţiile O.U.G. nr. 114/2011, cu
condiţia ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective; aceste
dispoziții nu aduc atingere pragurilor şi excepţiilor prevăzute de dispoziţiile O.U.G.
nr. 114/2011.
b) În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile prezentei legi, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile O.U.G.
nr. 114/2011 sau ale altor acte normative emise în temeiul art. 20 alin. (3) din O.U.G.
nr. 114/2011, în legătură cu situaţiile prevăzute la art. 346 din TFUE, iar diferitele
părţi ale unui anumit contract mixt nu sunt în mod obiectiv separabile, contractul
poate fi atribuit în conformitate cu dispoziţiile actelor normative emise în temeiul
art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, dacă include elemente în legătură cu situa-
ţiile prevăzute la art. 346 din TFUE, sau în conformitate cu prevederile O.U.G.
nr. 114/2011, în caz contrar.
4. Contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru şi concursuri de soluţii

care implică aspecte de apărare sau securitate, atribuite sau organizate
conform unor norme internaţionale
Legea nr. 98/2016 nu se aplică contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru
şi concursurilor de soluţii care implică aspecte de apărare sau securitate naţională şi
pe care autoritatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze
conform unor proceduri de atribuire diferite de cele prevăzute în prezenta lege,
stabilite în unul dintre următoarele moduri:
a) printr-un acord sau înţelegere internaţională, încheiat în conformitate cu Trata-
tele Uniunii Europene, între România şi una sau mai multe ţări terţe sau subdiviziuni
ale acestora, care vizează lucrări, produse sau servicii destinate implementării sau
exploatării în comun a unui proiect de către semnatari;
b) printr-un acord sau un aranjament internaţional referitor la staţionarea de trupe
şi care vizează operatorii economici ai unui stat membru sau ai unei ţări terţe;
c) de către o organizaţie internaţională.
Prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru şi
concursurilor de soluţii care implică aspecte de apărare sau securitate naţională şi
care sunt atribuite sau organizate de autoritatea contractantă în conformitate cu regu-
lile în materie de achiziţii stabilite de o organizaţie internaţională sau de o instituţie
financiară internaţională, în cazul în care contractele de achiziţie publică/acordurile-
cadru sau concursurile de soluţii în cauză sunt finanţate integral de organizaţia sau
instituţia respectivă.
În cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru şi al concursurilor de
soluţii care implică aspecte de apărare sau securitate cofinanţate în cea mai mare
parte de o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională,
părţile convin asupra procedurilor de atribuire aplicabile.
Secțiunea a 6-a. Activităţi de achiziţie centralizate

şi achiziţii comune ocazionale
§1. Activităţi de achiziţie centralizate

Înfiinţarea de unităţi de achiziţii centralizate şi situaţiile şi condiţiile în care auto-
rităţi contractante achiziţionează produse sau servicii de la unităţi de achiziţii centra-
lizate care furnizează activităţile de achiziţie centralizate, precum şi în care unităţi de
achiziţii centralizate care furnizează activităţile de achiziţie centralizate atribuie
contracte de achiziţie publică/încheie acorduri-cadru de lucrări, produse sau servicii
destinate altor autorităţi contractante se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, res-
pectiv prin hotărâre a autorităţilor deliberative locale.
Autoritatea contractantă nu aplică dispoziţiile Legii nr. 98/2016 pentru achiziţiile
care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) au ca obiect produse sau servicii achiziţionate de la o unitate de achiziţii
centralizate care furnizează activităţile de achiziţie centralizate;
b) au ca obiect lucrări, produse sau servicii achiziţionate în temeiul unor contracte
atribuite de către o unitate de achiziţii centralizate care furnizează activităţile de achi-
ziţie centralizate;
c) au ca obiect lucrări, produse sau servicii a căror achiziţie se realizează prin
utilizarea unui sistem dinamic de achiziţii administrat de o unitate de achiziţii centra-
lizate care furnizează activităţile de achiziţie centralizate;
d) au ca obiect lucrări, produse sau servicii achiziţionate printr-un acord-cadru
încheiat de o unitate de achiziţii centralizate care furnizează activităţile de achiziţie
centralizate, în măsura în care identitatea autorităţii contractante a fost prevăzută în
cuprinsul anunţului de participare publicat în cadrul procedurii de atribuire a acordului-
cadru organizate de către unitatea de achiziţii centralizate. Toate procedurile de
atribuire organizate de o unitate de achiziţii centralizate se realizează prin mijloace
electronice de comunicare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016.
Autoritatea contractantă nu are obligaţia de a aplica procedurile de atribuire
reglementate de Legea nr. 98/2016 atunci când atribuie unei unităţi de achiziţii
centralizate un contract de achiziţie publică de servicii având ca obiect furnizarea de
activităţi de achiziţie centralizate. Aceste contracte de achiziţie publică de servicii pot
include şi furnizarea de activităţi de achiziţie auxiliare. Dispoziţiile Legii nr. 98/2016
nu sunt aplicabile în cazul în care o unitate de achiziţii centralizate furnizează
activităţi de achiziţie centralizate sau un furnizor de servicii de achiziţie furnizează
activităţi de achiziţie auxiliare pentru o autoritate contractantă altfel decât în temeiul
unui contract de achiziţie publică.
§2. Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate
1. Rolul, obiectivele şi atribuţiile ONAC
Prin O.U.G. nr. 46/20181 s-a înființat Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centra-
lizate (în continuare ONAC), instituţie publică cu personalitate juridică, în subor-
dinea Ministerului Finanţelor Publice, finanţată integral de la bugetul de stat prin
bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
ONAC are drept scop îndeplinirea următoarelor obiective principale:
a) optimizarea condiţiilor şi procesului de achiziţii pe bază de criterii economice
şi de calitate şi în condiţiile asigurării securităţii juridice, prin agregarea necesităţilor
utilizatorilor;
b) creşterea transparentei şi achiziţiile publice;
c) îmbunătăţirea şi profesionalizarea sistemului de achiziţii publice;
d) asigurarea disponibilităţii produselor şi serviciilor achiziţionate în sistem cen-
tralizat pentru utilizatori.
ONAC este desemnată ca unitate de achiziţii centralizate care furnizează urmă-
toarele activităţi în numele şi pentru utilizatori:
a) încheierea de acorduri-cadru;
b) administrarea de sisteme dinamice de achiziţii.
Acordurile-cadru şi sistemele dinamice de achiziţii încheiate de ONAC au ca
obiect exclusiv produsele şi serviciile achiziţionate în sistem centralizat. La solici-
tarea utilizatorilor, ONAC poate semna acorduri-cadru de lucrări.
În exercitarea atribuţiilor sale, ONAC acţionează în numele şi pentru utilizatori,
exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile care revin acestora şi asigură, în calitate
de parte, reprezentarea în justiţie a drepturilor şi intereselor utilizatorilor.
Utilizatorii încheie contracte subsecvente în baza acordurilor-cadru semnate de
ONAC în nume propriu şi pentru aceştia sau contracte de achiziţii în cadrul
sistemelor dinamice de achiziţii gestionate de ONAC, în condiţiile legii.
ONAC are următoarele atribuţii principale:
a) colectarea necesităţilor utilizatorilor în legătură cu produsele şi serviciile
achiziţionate în sistem centralizat;
b) stabilirea programului anual al achiziţiilor publice pentru produsele si serviciile
achiziţionate în sistem centralizat;
c) organizarea procedurilor de atribuire centralizate şi încheierea acordurilor-
cadru centralizate;
d) punerea la dispoziţia utilizatorilor a acordurilor-cadru centralizate;
e) monitorizarea acordurilor-cadru centralizate, precum şi exercitarea drepturilor
şi îndeplinirea obligaţiilor utilizatorilor rezultate din acestea în situaţiile prevăzute de
normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
f) participarea în calitate de parte în cadrul procedurilor administrativ-jurisdic-
ţionale sau în faţa instanţelor de judecată în legătură cu actele sale emise în exerci-
tarea atribuţiilor sale;
g) furnizarea de activităţi de achiziţie auxiliare.
1
O.U.G. nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional
pentru Achiziţii Centralizate (M.Of. nr. 476 din 08 iunie 2018).
2. Raporturile dintre utilizatori şi ONAC

A. Obligaţiile utilizatorilor şi ale ONAC
Utilizatorii principali au obligaţia de a achiziţiona produsele şi serviciile în sistem
centralizat de către ONAC prin una dintre următoarele modalităţi:
a) prin utilizarea acordurilor-cadru centralizate încheiate de ONAC;
b) prin utilizarea sistemelor dinamice de achiziţii administrate de către ONAC în
numele şi pentru utilizatori.
Prin excepţie, utilizatorii principali au dreptul de a achiziţiona produse şi servicii
fără utilizarea sistemului centralizat în următoarele situații:
a) în cazul în care, la momentul iniţierii achiziţiei, sistemul centralizat nu poate fi
utilizat, iar această situaţie a fost confirmată în scris de către ONAC în termen de 5
zile lucrătoare de la solicitarea utilizatorului. În această situație, utilizatorii principali
încheie în nume propriu acorduri-cadru/contracte de achiziţie publică având ca obiect
produse şi servicii achiziţionate în sistem centralizat, aceştia execută contractele de
achiziţie publică sau acordurile-cadru respective până la încetarea obligaţiilor care
decurg din acestea;
b) în cazul în care utilizatorii principali realizează achizițiile prin intermediul unei
alte unități de achiziţii publice centralizată1;
c) în cazul în care utilizatorii principali realizează achizițiile prin intermediul unei
alte unități de achiziţii publice centralizată dintr-un alt stat membru al Uniunii
Europene, în condițiile legii.
Utilizatorii principali au obligaţia de a contribui la realizarea activităţilor desfăşu-
rate de ONAC prin îndeplinirea obligaţiilor ce le revin potrivit O.U.G. nr. 46/2018.
În vederea exercitării atribuţiilor sale, ONAC are dreptul de a solicita date şi
informaţii utilizatorilor, iar utilizatorii principali au obligaţia să pună la dispoziţia
ONAC datele şi informaţiile solicitate în termen de 20 de zile de la primirea
solicitării. În vederea desfăşurării activităţilor sale în legătură cu organizarea proce-
durilor de atribuire centralizate, ONAC solicită utilizatorilor transmiterea necesită-
ţilor de produse şi servicii achiziţionate în sistem centralizat, precum şi orice alte
date şi informaţii necesare în legătură cu acestea, iar utilizatorii principali au obli-
gaţia de a transmite ONAC datele şi informaţiile solicitate, în termen de 30 de zile de
la primirea solicitării.
B. Registrul utilizatorilor
În vederea realizării unei evidenţe unitare a utilizatorilor, ONAC înfiinţează şi
menţine un registru complet al utilizatorilor organizat sub forma unei baze de date
electronice disponibile pe pagina de internet a ONAC.
Registrul va conţine datele de identificare ale tuturor utilizatorilor, inclusiv datele
de contact ale persoanelor desemnate de fiecare utilizator ca responsabilă pentru
1
Cum ar fi spre exemplu prin intermediul Ministerului Sănătății, in condițiile O.U.G.
nr. 71/2012 sau Baza de aprovizionare, gospodărire şi reparaţii, unitate cu personalitate juri-
dică subordonată Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, in condițiile H.G. nr. 257/2019
(a se vedea in continuare §3 și §4).
comunicarea cu ONAC, care sunt deţinute/prelucrate cu protejarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale personalelor fizice, în special a dreptului la viaţă intimă,
familiară şi privată.
Utilizatorii au obligaţia de a solicita ONAC înregistrarea în Registru a modifi-
cărilor survenite în legătură cu datele de identificare ale acestora, în termen de 10 zile
de la apariţia modificării.
ONAC furnizează activităţile de achiziţii centralizate şi activităţile de achiziţii
auxiliare exclusiv în beneficiul utilizatorilor înregistraţi în Registru.
C. Remediile şi căile de atac în legătură cu procedurile de atribuire centralizate
Contestaţiile împotriva actelor emise de ONAC în cadrul sau în legătură cu
procedurile de atribuire centralizate, inclusiv cererile de suspendare a procedurilor de
atribuire centralizate, se introduc în contradictoriu cu ONAC în calitate de emitent al
actelor autorităţii contractante. ONAC are calitatea de parte în procesele şi cererile
privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul
procedurilor de atribuire centralizate pentru încheierea acordurilor-cadru.
ONAC reprezintă utilizatorii, iar utilizatorii îşi exercită drepturile şi obligaţiile
procesuale prin intermediul ONAC în cadrul următoarelor procese şi cereri:
a) procesele şi cererile privind anularea sau constatarea nulităţii absolute a acor-
durilor-cadru centralizate, inclusiv a contractelor subsecvente încheiate de ONAC în
temeiul acordurilor-cadru centralizate în nume propriu;
b) procesele şi cererile privind executarea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea
unilaterală a acordurilor-cadru centralizate.
Hotărârile judecătoreşti pronunţate în legătură cu procesele şi cererile privind
procedurile de atribuire centralizate produc efecte în mod direct faţă de ONAC.
ONAC are dreptul de a pune în executare hotărârile judecătoreşti şi, respectiv,
obligaţia de a executa hotărârile judecătoreşti, inclusiv în ceea ce priveşte plata
eventualelor sume de bani cu titlu de despăgubiri sau cu orice alt titlu, care se asigură
din bugetul ONAC.
Contestaţiile împotriva actelor autorităţii contractante emise de utilizatori în
cadrul sau în legătură cu procedurile organizate de utilizatori pentru atribuirea
contractelor subsecvente în temeiul acordurilor-cadru centralizate, inclusiv cererile
de suspendare a procedurilor organizate de utilizatori, se introduc în contradictoriu cu
utilizatorii în calitate de emitenţi ai actelor autorităţii contractante. Utilizatorii au
calitatea de parte în procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru
repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurilor organizate de utilizatori.
Utilizatorii au calitatea de parte şi îşi exercită drepturile şi obligaţiile procesuale
în mod direct în cadrul următoarelor procese şi cereri:
a) procesele şi cererile privind executarea contractelor de achiziţie publică cen-
tralizate în legătură cu drepturile şi obligaţiile utilizatorilor care rezultă din rapor-
turile individuale constituite între fiecare utilizator şi contractant, inclusiv cu privire
la livrarea produselor sau prestarea serviciilor, recepţia, facturarea şi plata acestora şi
plata şi încasarea de despăgubiri;
b) procesele şi cererile privind anularea sau constatarea nulităţii absolute a con-
tractelor subsecvente atribuite de utilizatori în temeiul acordurilor-cadru centralizate;
c) procesele şi cererile privind executarea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea
unilaterală a contractelor subsecvente încheiate în temeiul acordurilor-cadru centralizate.
3. Conducerea, organizarea şi funcţionarea ONAC

ONAC este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin
decizie a prim-ministrului României, în baza propunerii înaintate de către ministrul
finanţelor publice.
În exercitarea prerogativelor ce îi revin, preşedintele ONAC emite ordine şi
instrucţiuni, în condiţiile legii.
Personalul ONAC este constituit din funcţionari publici şi/sau, după caz, din per-
sonal contractual.
§2. Achizițiile centralizate realizate la nivelul Ministerului Sănătății

Potrivit O.U.G. nr. 71/20121, Ministerului Sănătății a fost desemnat ca unitate de
achiziții publice centralizată, iar în această calitate încheie acorduri-cadru în numele
și pentru unitățile sanitare publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi reţeaua
autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi pentru instituţii publice aflate în
subordinea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii. Unitatea de achiziții publice
centralizată încheie acorduri-cadru pentru achiziția centralizată la nivel naţional de
medicamente, materiale sanitare, echipamente medicale, echipamente de protecție,
servicii, combustibili și lubrifianți pentru parcul auto. În baza acordurilor-cadru atri-
buite de unitatea de achiziții publice centralizată, unitățile sanitare publice încheie și
derulează contracte subsecvente, cu avizul Ministerului Sănătății. O.U.G. nr. 71/2012
se aplică şi achiziţiilor a căror sursă de finanţare este asigurată într-o proporţie de
minimum 10% din fondurile Ministerului Sănătăţii.
Procedura de realizare a achizițiilor centralizate realizate la nivelul Ministerului
Sănătății este reglementată de Norme metodologice pentru achiziţia publică centrali-
zată, la nivel naţional, de medicamente, materiale sanitare, echipamente medicale,
echipamente de protecţie, servicii, combustibili şi lubrifianţi pentru parcul auto2 și
cuprinde mai multe etape:
Etapa 1. Elaborarea Listei cu medicamentele, materialele sanitare, echipa-

mentele medicale, echipamentele de protecţie, serviciile, combustibilii şi lubri-
fianţii pentru parcul auto
Anual sau ori de câte ori este nevoie, Ministerul Sănătăţii elaborează lista cu medi-
camentele, materialele sanitare, echipamentele medicale, echipamentele de protecţie,
1
O.U.G. nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății ca unitate de achiziții
publice centralizată, cu modificările și completările ulterioare (M.Of. nr. 794 din 26 noiembrie
2012), aprobată prin Legea nr. 184/2013 (M.Of. nr. 379 din 26 iunie 2013).
2
Norme metodologice pentru achiziţia publică centralizată, la nivel naţional, de medi-
camente, materiale sanitare, echipamente medicale, echipamente de protecţie, servicii, com-
bustibili şi lubrifianţi pentru parcul auto, aprobate prin Ordinul nr. 1292/2012 al ministrului
sănătății (M.Of. nr. 872 din 20 decembrie 2012).
serviciile, combustibilii şi lubrifianţii pentru parcul auto, denumită în continuare lista,
pentru care se organizează achiziţii publice centralizate, la nivel naţional1.
În baza acestei liste, în termen de 15 zile de la solicitarea Direcţiei achiziţii
publice din cadrul Ministerului Sănătăţii, unităţile sanitare publice transmit date
referitoare la:
a) cantităţile şi volumele minime şi maxime necesare pentru următorii 4 ani şi
detaliat pentru fiecare an;
b) specificaţiile tehnice ale produselor şi serviciilor utilizate anterior emiterii soli-
citării de transmitere a informaţiilor;
c) preţul unitar al produselor şi serviciilor obţinute în procedurile de achiziţii
publice anterioare;
d) orice alte date solicitate de către Direcţia achiziţii publice.
Pentru produsele şi serviciile incluse în listă, unităţile sanitare publice aflate în
reţeaua Ministerului Sănătăţii şi a ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie,
precum şi a autorităţilor din administraţia publică locală, pe perioada derulării
acordului-cadru, nu au dreptul să organizeze alte achiziţii publice.
Pentru produsele care nu sunt cuprinse în Lista cu medicamentele, materialele
sanitare, echipamentele medicale, echipamentele de protecţie, serviciile, combus-
tibilii şi lubrifianţii pentru parcul auto, pentru care se organizează achiziţii publice
centralizate, unităţile sanitare publice organizează şi desfăşoară propriile proceduri
de achiziţie.
Unităţile sanitare publice transmit până la data de 30 iunie sau ori de câte ori
este nevoie, la solicitarea Direcţiei achiziţii publice, necesarul de medicamente,
materiale sanitare, echipamente medicale, echipamente de protecţie, servicii, com-
bustibili şi lubrifianţi pentru parcul auto şi programele de achiziţii publice pentru
produsele pentru care Unitatea poate încheia acorduri-cadru.
Etapa a 2-a. Elaborarea documentaţiei de atribuire
Comisia pentru elaborarea documentaţiei de atribuire va fi compusă din

5 membri, astfel:
- 3 membri, specialişti tehnici selectaţi de la 3 unităţi sanitare sau instituţii publice
diferite. Specialiştii tehnici stabilesc specificaţiile tehnice ale produselor, în acord cu
cerinţele unităţilor sanitare publice;
- un reprezentant de la Direcţia achiziţii publice din cadrul Ministerului Sănătăţii;
- un reprezentant de la Direcţia juridică şi contencios, din cadrul Ministerului
Sănătăţii.
Specialiştii tehnici sunt persoanele cu pregătire şi experienţă profesională în
specificaţiile tehnice ale produselor/serviciilor şi care în desfăşurarea activităţii
utilizează, verifică sau certifică produsele/serviciile prevăzute în listă.
1
Lista medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor
de protecţie, a serviciilor, combustibililor şi lubrifianţilor pentru parcul auto, pentru care se
organizează proceduri de achiziţie centralizate la nivel naţional, a fost aprobată prin Ordinul
nr. 658/2013 al ministrului sănătății (M.Of. nr. 304 din 28 mai 2013).
Componenţa comisiei pentru elaborarea documentaţiei de atribuire este aprobată

prin ordin al ministrului sănătăţii.
În prima şedinţă de lucru, membrii comisiei completează declaraţiile de conflict
de interese şi de incompatibilităţi şi îşi aleg, prin consens, un preşedinte. În termen de
5 zile lucrătoare de la constituire, Comisia pentru elaborarea documentaţiei de atri-
buire va elabora specificaţiile tehnice ale produselor. În termen de 10 zile lucrătoare
de la constituire, Comisia pentru elaborarea documentaţiei de atribuire va finaliza
documentaţia de atribuire.
Etapa a 3-a. A doua opinie de la specialiştii tehnici
Pentru validarea specificaţiilor tehnice ale produselor şi serviciilor, elaborate de

comisie, se desemnează, prin ordin al ministrului sănătăţii, 2 experţi independenţi,
specialişti tehnici, alţii decât cei care fac parte din comisia pentru elaborarea docu-
mentaţiei de atribuire. Specialiştii tehnici sunt selectaţi şi propuşi de către Direcţia
achiziţii publice.
În maximum 3 zile lucrătoare de la numire, specialiştii tehnici sunt consultaţi
independent de către Direcţia achiziţii publice prin poşta electronică sau personal
asupra specificaţiilor tehnice stabilite pentru produse şi servicii. Fiecare specialist îşi
prezintă şi susţine propria opinie referitoare la specificaţiile tehnice.
În cazul în care sunt diferenţe de opinie între soluţiile tehnice ale comisiei pentru
elaborarea documentaţiei de atribuire şi opiniile tehnice ale specialiştilor, are loc o
mediere prin corespondenţă electronică, videoconferinţă sau întâlniri personale, coor-
donată de o persoană nominalizată şi aprobată prin ordin de către ministrul sănătăţii.
Corespondenţa electronică este transmisă comisiei pentru elaborarea documentaţiei
de atribuire şi face parte din dosarul de achiziţii.
Etapa a 4-a. Procedura derulată în SEAP
Derularea procedurilor prin SEAP (postarea anunţurilor de intenţie, de participare,

de atribuire, documentaţiei de atribuire, clarificări şi răspunsuri la clarificări, faţă de
documentaţia de atribuire şi oferte etc.), se realizează conform Legii nr. 98/2016.
Etapa a 5-a. Conferinţă de clarificări anterioară depunerii ofertelor
Conferinţa de clarificări anterioară depunerii ofertelor este întâlnirea dintre

membrii comisiei pentru elaborarea documentaţiei de atribuire şi reprezentanţii
potenţialilor ofertanţi.
Conferinţa de clarificări anterioară depunerii ofertelor se organizează în scopul
clarificărilor finale asupra documentaţiei de atribuire, înaintea ofertării, prin elimi-
narea posibilelor neînţelegeri şi neclarităţi.
Conferinţa de clarificări anterioară depunerii ofertelor se organizează de către
comisia pentru elaborarea documentaţiei de atribuire şi va avea loc înainte cu cel
puţin 10 zile calendaristice de data-limită de depunere a ofertelor.
Data şi locul întâlnirii conferinţei de clarificări anterioară depunerii ofertelor se
anunţă în SEAP.
În termen de 3 zile calendaristice de la publicarea anunţului privind organizarea
conferinţei de clarificări anterioară depunerii ofertelor, reprezentanţii potenţialilor
ofertanţi îşi anunţă intenţia de a participa la această activitate.
Discuţiile din cadrul conferinţei de clarificări anterioară depunerii ofertelor sunt
înregistrate.
Concluziile finale şi clarificările rezultate din conferinţa de clarificări anterioară
depunerii ofertelor se comunică în cel mult 3 zile lucrătoare în SEAP.
Conferinţa de clarificări anterioară depunerii ofertelor nu anulează dreptul potenţia-
lilor ofertanţi de a depune contestaţii faţă de documentaţia de atribuire conform legii.
Etapa a 6-a. Comisia de evaluare
Comisia de evaluare este alcătuită din 5 membri, din care 3 sunt specialişti tehnici.
Membrii comisiei de evaluare se propun de către Direcţia achiziţii publice şi se
aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.
Comisia de evaluare va include cel puţin unul şi cel mult 2 dintre specialiştii
tehnici care au participat la comisia pentru elaborarea documentaţiei de atribuire.
Membrii comisiei de evaluare completează declaraţii de conflict de interese şi de
incompatibilitate.
Membrii comisiei de evaluare utilizează documentaţia de atribuire, înregistrările
de la conferinţa de clarificări şi de la medierea cu comisia de experţi care au validat
specificaţiile tehnice.
Etapa a 7-a. Finalizarea procedurii de achiziţie
Ofertele financiare aferente procedurilor de achiziţie publică se publică în SEAP.

Ofertele financiare se exprimă în moneda/monedele specificată/specificate prin
Ofertele operatorilor economici se analizează şi se validează de către comisia de
evaluare.
După evaluarea ofertelor din punct de vedere tehnic şi al îndeplinirii condiţiilor de
eligibilitate, operatorii economici pot înainta oferte financiare revizuite prin SEAP
pentru produsele şi/sau serviciile ofertate, în cazul în care procedura de achiziţie
publică este organizată cu etapă finală de licitaţie electronică.
Unitatea încheie acordurile-cadru cu operatorii economici declaraţi câştigători care
vor fi părţi ale viitoarelor contracte subsecvente încheiate cu unităţile sanitare publice.
Unitatea transmite, în format electronic, unităţilor sanitare publice acordurile-
cadru, documentaţia de atribuire, oferta tehnică şi financiară în vederea încheierii
contractelor subsecvente.
Contractele subsecvente se încheie de către unităţile sanitare publice, în funcţie de
necesităţile obiective de produse şi servicii, în conformitate cu programul anual al
achiziţiilor publice, în limita bugetului aprobat pentru această destinaţie.
După încheierea contractelor subsecvente, unităţile sanitare publice transmit o
copie a acestora Direcţiei achiziţii publice din cadrul Ministerului Sănătăţii.
§3. Furnizarea activităţilor centralizate de achiziţii publice pentru

unităţile sistemului administraţiei penitenciare
Potrivit H.G. nr. 257/2019 1 Baza de aprovizionare, gospodărire şi reparaţii,
unitate cu personalitate juridică subordonată Administraţiei Naţionale a Penitencia-
relor, a fost nominalizată ca unitate de achiziţii publice centralizate care realizează, în
condiţiile legii şi ale prezentei hotărâri, achiziţiile publice centralizate pentru unităţile
sistemului administraţiei penitenciare.
În calitate de unitate de achiziţii publice centralizate, Baza de aprovizionare, gos-
podărire şi reparaţii desfăşoară următoarele activităţi de achiziţie publică centralizată:
a) încheie acorduri-cadru pentru achiziţia de produse şi/sau servicii, în numele şi
pentru unităţile sistemului administraţiei penitenciare;
b) în baza acordurilor-cadru pentru achiziţia de produse şi/sau servicii prevăzute
la lit. a), încheie contractele subsecvente în numele şi pentru unităţile sistemului
administraţiei penitenciare;
c) încheie contracte de achiziţie publică având ca obiect produse şi/sau servicii, în
numele şi pentru unităţile sistemului administraţiei penitenciare;
d) încheie în nume propriu contracte de achiziţie publică având ca obiect produse
şi/sau servicii destinate unităţilor sistemului administraţiei penitenciare.
În vederea asigurării utilizării eficiente a fondurilor bugetare, Baza de aprovizio-
nare, gospodărire şi reparaţii desfăşoară activităţi de achiziţie publică centralizată
pentru unităţile sistemului administraţiei penitenciare în situaţia în care achiziţia
vizează produse şi servicii şi este îndeplinită una din următoarele condiţii:
a) produsele/serviciile răspund necesităţilor unora sau tuturor unităţilor sistemului
administraţiei penitenciare;
b) serviciile sunt de natura utilităţilor care asigură activităţile curente ale unităţilor
sistemului administraţiei penitenciare;
c) produsele/serviciile trebuie să fie identice din punct de vedere calitativ pentru
asigurarea necesităţilor sistemului administraţiei penitenciare.
§4. Achiziţii comune ocazionale

Două sau mai multe autorităţi contractante pot conveni să efectueze în comun
anumite achiziţii specifice.
În cazul în care o procedură de achiziţie publică este organizată în întregime în
comun, în numele şi pe seama tuturor autorităţilor contractante, acestea sunt respon-
sabile în mod solidar pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin în temeiul Legea
nr. 98/2016. Situația este aceeași și în cazul în care o singură autoritate contractantă
organizează procedura de atribuire, acţionând atât în nume propriu, cât şi în numele
şi pe seama celorlalte autorităţi contractante.
1
H.G. nr. 257/2019 privind furnizarea activităţilor centralizate de achiziţii publice pentru
unităţile sistemului administraţiei penitenciare (M.Of. nr. 338 din 03 mai 2019).
În cazul în care o procedură de achiziţie publică nu este organizată în întregime în
numele şi pe seama autorităţilor contractante, acestea sunt responsabile în mod solidar
numai cu privire la activităţile efectuate în comun; fiecare autoritate contractantă este
responsabilă în mod individual pentru îndeplinirea obligaţiilor sale în temeiul prezentei
legi în ceea ce priveşte activităţile pe care le realizează în nume propriu.
Secțiunea a 7-a. Achiziţii care implică autorităţi contractante

din alte state membre
Autorităţile contractante naţionale pot acţiona în comun cu autorităţi contractante

din alte state membre pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică.
Autorităţile contractante naţionale au dreptul de a utiliza activităţile de achiziţie
centralizate furnizate de o unitate de achiziţii centralizate dintr-un alt stat membru.
Furnizarea activităţilor de achiziţie centralizate de către o unitate de achiziţii
centralizate dintr-un alt stat membru se realizează în conformitate cu dispoziţiile legis-
laţiei naţionale a statului membru în care este situată unitatea de achiziţii centralizate.
Dispoziţiile legislaţiei naţionale a statului membru în care este situată unitatea de
achiziţii centralizate se aplică, de asemenea, pentru:
a) atribuirea unui contract în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii;
b) încheierea unui contract subsecvent prin reluarea competiţiei în executarea
unui acord-cadru;
c) stabilirea, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) lit. a) şi c), a
operatorilor economici parte a acordului-cadru care îndeplinesc o anumită activitate.
Autorităţile contractante naţionale pot, împreună cu autorităţi contractante din alte
state membre, să atribuie în comun un contract de achiziţie publică, să încheie un
acord-cadru sau să administreze un sistem dinamic de achiziţii, precum şi, în măsura
în care identitatea autorităţilor contractante a fost prevăzută în cuprinsul anunţului de
participare publicat în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru, să încheie
contracte în executarea acordului-cadru sau în cadrul sistemului dinamic de achiziţii.
În acest caz şi cu excepţia situaţiei în care elementele necesare sunt stabilite printr-un
acord internaţional încheiat între România şi statul membru în cauză, autorităţile
contractante participante încheie un acord prin care stabilesc:
a) responsabilităţile părţilor şi dispoziţiile de drept naţional aplicabile;
b) aspectele de organizare internă a procedurii de atribuire, inclusiv organizarea
procedurii, repartizarea lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie
achiziţionate şi încheierea contractelor.
Autoritatea contractantă participantă la o achiziţie care implică autorităţi contrac-
tante din alte state membre nu are obligaţia de a aplica dispoziţiile Legii nr. 98/2016
atunci când achiziţionează lucrări, produse sau servicii care fac obiectul achiziţiei de la
autoritatea contractantă responsabilă pentru organizarea procedurii de atribuire. La o
astfel de achiziție autorităţile contractante pot stabili repartizarea responsabilităţilor
specifice între acestea şi pot conveni asupra aplicării legislaţiei naţionale interne a
oricăruia dintre statele membre unde sunt situate autorităţile contractante participante.
Modul de repartizare a responsabilităţilor şi legislaţia naţională aplicabilă se men-

ţionează în documentaţia de atribuire pentru contractele de achiziţie publică atribuite
în comun.
În cazul în care mai multe autorităţi contractante din România şi alte state
membre au înfiinţat o entitate comună, inclusiv o grupare europeană de cooperare
teritorială în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European
şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare teritorială de cooperare euro-
peană (GECT)1 sau o altă entitate în temeiul dreptului Uniunii Europene, autorităţile
contractante participante convin, prin decizie a organismului competent al entităţii
comune, asupra aplicării dispoziţiilor de drept naţional în materie de achiziţii publice
ale unuia dintre următoarele state membre:
a) statul membru în care entitatea comună îşi are sediul;
b) statul membru în care entitatea comună îşi desfăşoară activităţile.
Acest acordul poate produce efecte pe o perioadă nedeterminată, atunci când este
încorporat în actul constitutiv al entităţii comune, sau poate fi limitat la o perioadă
determinată, anumite tipuri de contracte sau una sau mai multe atribuiri de contracte
individuale.
1
A se vedea (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02006R
1082-20140622&from=EN).
Capitolul III
Contractul de achiziție publică
Secțiunea 1. Definiția și trăsăturile juridice ale

contractului de achiziție publică
Contractul de achiziție publică este definit ca fiind acel contract cu titlu oneros,
asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi
operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect
execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii1. Potrivit art. 1166
C.civ.2, prin contract se înțelege „acordul de voinţe dintre două sau mai multe per-
soane cu intenţia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic”.
Definiția cuprinde trăsăturile juridice ale contractului de achiziții publice:
1. Este un contract sinalagmatic

Contractul sinalagmatic este acel contract în care obligațiile născute sunt reci-
proce și interdependente.
Astfel, în schimbul prețului plătit de autoritatea contractantă, operatorul economic
se obligă să execute lucrări, să furnizeze produse sau să presteze servicii. În mod
reciproc, autoritatea contractantă se obligă să plătească prețul deoarece operatorul
economic se obligă să execute lucrări, să furnizeze produse sau să presteze servicii.
2. Este un contract bilateral/multilateral

Factorul esențial al contractului de achiziție publică, ca de altfel al oricărui
contract, îl reprezintă voința părților, adică voința lor juridică manifestată în scopul
de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.
În acest context, vorbim de principiul libertății de a contracta consacrat de
art. 1169 C.civ.: „Părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţi-
nutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri”.
Acest acord de voințe poate avea caracter:
a) bilateral – contractul de achiziție publică se încheie între un singur operator
economic și o autoritate contractantă;
c) multilateral – contractul de achiziție publică se încheie între mai mulți opera-
tori economici și mai multe autorități contractante.
1
Art. 3 lit. j) din Legea nr. 98/2006.
2
Legea nr. 287/2009, republicată (M.Of. nr. 505 din 15 iulie 2011), cu modificările și
completările ulterioare.
Așa cum vom arăta, datorită asimilării contractului de achiziție publică cu actul
administrativ, libertatea de a contracta suferă unele limitări.
3. Este un contract cu titlu oneros

Art. 1172 alin. (1) C.civ. definește un contract ca fiind oneros dacă fiecare parte
urmăreşte să îşi procure un avantaj în schimbul obligaţiilor asumate este cu titlu oneros.
În cazul contractului de achiziție publică, părțile urmăresc obținerea unui avantaj
astfel:
- operatorul economic urmărește obținerea unui preț în schimbul obligațiilor asumate;
- pentru prețul plătit, autoritatea publică urmărește execuţia de lucrări, furnizarea
de produse sau prestarea de servicii din partea operatorului economic.
4. Este un contract administrativ

În literatura de specialitate, contractul administrativ a fost definit ca fiind acel
„acord de voinţă, dintre o autoritate publică, aflată pe o poziţie de superioritate juri-
dică, pe de-o parte, şi alte subiecte de drept pe de altă parte (persoane fizice, persoane
juridice sau alte organe ale statului subordonate celeilalte părţi) prin care se urmă-
reşte satisfacerea unui interes general, prin prestarea unui serviciu public, efectuarea
unei lucrări publice sau punerea în valoare a unui bun public, supus unui regim de
putere publică”1.
Contractul administrativ are următoarele caracteristici2:
- părţile contractului administrativ nu se află pe poziţie de egalitate juridică, parti-
cularul fiind subordonat juridic autorităţii publice;
- încheierea, executarea şi încetarea contractului administrativ sunt subordonate
principiului priorităţii interesului public faţă de interesul privat;
- contractul administrativ cuprinde clauze derogatorii de la dreptul comun, cunos-
cute drept clauze exorbitante, imperative prin puterea legii, care nu pot face obiectul
niciunei negocieri;
- litigiile care au ca obiect contractele administrative sunt de competenţa instan-
ţelor de contencios administrativ.
5. Este un contract solemn

Contractul de achiziție publică se încheie în formă scrisă 3 . În opinia noastră,
forma scrisă este o condiție ad validitatem; lipsa formei scrise atrage nulitatea actului
juridic (negotium). Condiția ad validitatem a formei scrise decurge din caracterul
administrativ al contractului de achiziție publică.
Necesitatea formei scrise rezidă și din respectarea imperativelor legale impuse de
legislația finanțelor publice și a accesului la informații publice.
1
V. Vedinaş, Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p. 118.
2
L.P. Pavel, Observații cu privire la natura juridică a contractului de achiziție publică
(http://www.juridice.ro/154110/observatii-cu-privire-la-natura-juridica-a-contractului-de-
achizitie-publica.html).
3
Art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016.
Contractul de achiziție publică 61
Astfel, alături de alte acte (facturi fiscale, situații de lucrări, procese-verbale de
recepție etc.), contractul de achiziție publică reprezintă un „document justificativ” pe
baza căruia se efectuează înregistrări în contabilitate și se efectuează plățile de către
autoritatea contractantă.
Potrivit art. 111 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de
interes public1, „orice autoritate contractantă, astfel cum este definită prin lege, are
obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice interesate, în condiţiile
prevăzute la art. 7, contractele de achiziţii publice”.
Contractul de achiziție publică face parte din dosarul achiziției publice, ceea ce
presupune să îmbrace forma scrisă, care se va păstra de către autoritatea contractantă
atât timp cât contractul de achiziţie publică/acordul-cadru produce efecte juridice, dar
nu mai puţin de 5 ani de la data încetării contractului respectiv2.
Secțiunea a 2-a. Părțile contractului de achiziție publică
Capacitatea de a contracta reprezintă o expresie a principiului libertății de a

contracta. Altfel spus, părțile sunt libere să încheie orice contracte în limitele impuse
de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri. Capacitatea de a contracta face
parte din capacitatea de folosință a persoanei3.
În materia achizițiilor publice, nu orice persoană – fizică sau juridică – poate
încheia un contract de achiziție publică deoarece legea impune ca acestea să aibă
calitatea de „operator economic” și, respectiv, „autoritate contractantă”, astfel cum
sunt definite în mod specific de Legea nr. 98/2016.
Prin operator economic se înțelege orice persoană fizică sau juridică, de drept
public sau de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în
mod licit pe piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei construcţii, furnizarea de pro-
duse sau prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două
sau mai multe dintre aceste entităţi4.
Au calitatea de autoritate contractantă în sensul legii achizițiilor publice:
1. Autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi struc-

turile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de
credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice
Titlul III din Constituția României stabilește că autoritățile publice sunt: Camera
Deputaților, Senatul, Președintele și Guvernul.
Potrivit art. 116 din Legea fundamentală, administrația publică centrală de specia-
litate este formată din ministere care se organizează numai în subordinea Guvernului
1
M.Of. nr. 663 din 23 octombrie 2001.
2
3
G. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Casa
de Editură și Presă „Șansa”, București, 1992, p. 124.
4
Art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016.
și alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a

ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome;
În ceea ce privește administrația publică locală, art. 121-123 din Legea fundamen-
tală distinge următoarele autorități publice: primarul, consiliul local, consiliul
județean și prefectul.
Dintr-o altă perspectivă, instituțiile publice sunt definite de art. 2 pct. 30 din Legea
nr. 500/2002 privind finanțele publice ca fiind o denumire generică ce include Parla-
mentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi
instituţiile din subordinea/coordonarea acestora, finanţate din bugetele publice.
Pornind de la cele arătate, au calitatea de autorități contractante: ministerele,
Administraţia Prezidenţială, Senatul României, Camera Deputaţilor, Consiliul Legis-
lativ, Inspectoratul General de Poliţie, Autoritatea Rutieră Română, Agenţia Naţio-
nală Antidoping, consiliile județene, Instituția Prefectului, primăriile etc.
2. Organismele de drept public

Prin organismele de drept public se înțelege orice entităţi altele decât cele prevă-
zute la pct. 1 care, indiferent de forma de constituire sau organizare, îndeplinesc în
mod cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt înfiinţate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comer-
cial sau industrial;
b) au personalitate juridică;
c) sunt finanţate, în majoritate, de către entităţi dintre cele prevăzute la pct. 1 sau
de către alte organisme de drept public sau se află în subordinea, sub autoritatea sau
în coordonarea ori controlul unei entităţi dintre cele prevăzute la pct. 1 sau ale unui
alt organism de drept public sau mai mult de jumătate din membrii consiliului de
administraţie/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiţi de către o
entitate dintre cele prevăzute la pct. 1 sau de către un alt organism de drept public.
Se consideră că nevoile de interes general au „caracter industrial sau comercial”,
dacă entitatea înfiinţată, în condiţiile legii, de către o autoritate contractantă îndepli-
neşte în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) funcţionează în condiţii normale de piaţă;
b) urmăreşte obţinerea unui profit;
c) suportă pierderile care rezultă din exercitarea activităţii sale.
Așadar, pentru a aprecia dacă o anumită entitate este un „organism de drept
public” și deci are calitatea de autoritate contractantă căreia i se aplică legislația
specifică achizițiilor publice trebuie să se verifice dacă sunt întrunite cumulativ cele
trei condiții evocate.
Spre exemplu, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România – S.A. este persoană juridică română, de interes strategic naţional cât timp
statul este acţionar majoritar, care se organizează şi funcţionează sub autoritatea
Ministerului Transporturilor, pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară,
conform legilor în vigoare şi statutului său1.
1
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. a fost înființată prin
O.U.G. nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii
3. Asocierile formate de una sau mai multe autorități contractante dintre
cele prevăzute la pct. 1 sau 2
Altfel spus, o entitate, alta decât cele de la pct. 1 și 2, dacă participă în asociere
alături de o autoritate publică/instituție sau un organism public, în sensul arătat
anterior, la o procedură de achiziție publică, dobândește calitatea de „autoritate
contractantă” prin efectul legii și i se va aplica regimul juridic special al achizițiilor
publice cu toate consecințele de rigoare ce decurg din această situație.
Art. 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016 prevede că în
vederea realizării achiziţiilor publice, autoritatea contractantă înfiinţează în condiţiile
legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, format, de
regulă, din minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii
superioare, precum şi specializări în domeniul achiziţiilor.
În măsura în care structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite
înfiinţarea unui compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor distinct,
principalele atribuţii ale acestuia sunt duse la îndeplinire de una sau, după caz, mai
multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante, însărcinate în acest sens
prin act administrativ al conducătorului autorităţii contractante.
Compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, are următoa-
rele atribuţii principale:
a) întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/recuperarea
înregistrării autorităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital,
dacă este cazul;
b) elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de cele-
lalte compartimente ale autorităţii contractante, strategia de contractare şi programul
anual al achiziţiilor publice;
c) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de
atribuire şi a documentelor-suport, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a docu-
mentaţiei de concurs, pe baza necesităţilor transmise de compartimentele de specialitate;
d) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevă-
zute de Lege;
e) aplică şi finalizează procedurile de atribuire;
f) realizează achiziţiile directe;
g) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice.
Celelalte compartimente ale autorităţii contractante au obligaţia de a sprijini
activitatea compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, în funcţie de
specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei, fără a se limita la acestea, după cum
urmează:
a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesităţile de produse,
servicii şi lucrări, valoarea estimată a acestora, precum şi informaţiile de care dispun,
potrivit competenţelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a respec-
tivelor contracte/acorduri-cadru;
Rutiere – S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome Administraţia Naţională a Drumurilor din
România (M.Of. nr. 694 din 3 octombrie 2003).
b) transmiterea, dacă este cazul, a specificaţiilor tehnice aşa cum sunt acestea
prevăzute de lege;
c) în funcţie de natura şi complexitatea necesităţilor identificate în referatele pre-
văzute la lit. a), transmiterea de informaţii cu privire la preţul unitar/total actualizat al
respectivelor necesităţi, în urma unei cercetări a pieţei sau pe bază istorică;
d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinaţie, precum şi
poziţia bugetară a acestora;
e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în exe-
cuţia contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea
modificărilor propuse;
f) transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor
contractuale.
Autoritatea contractantă are, totodată, dreptul de a achiziţiona servicii de consul-
tanţă, denumite servicii auxiliare achiziţiei, în vederea sprijinirii activităţii compar-
timentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, precum şi pentru elaborarea
documentelor/documentaţiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziţie
publică şi/sau pentru implementarea unor programe de prevenire/diminuare a riscu-
rilor în achiziţiile publice, vizând toate etapele, de la planificarea/pregătirea proce-
sului, organizarea/aplicarea procedurii de atribuire şi până la executarea/monitori-
zarea implementării contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv în
raport cu activitatea comisiei de evaluare şi/sau soluţionarea contestaţiilor.
Referatul de necesitate reprezintă un document intern emis de fiecare com-
partiment din cadrul autorităţii contractante în ultimul trimestru al anului în curs
pentru anul viitor, care cuprinde necesităţile de produse, servicii şi lucrări identi-
ficate, precum şi preţul unitar/total al necesităţilor. Prin excepţie, în cazul în care
necesitatea nu este previzibilă sau nu poate fi identificată în ultimul trimestru al
anului în curs pentru anul următor, referatele de necesitate pot fi elaborate la
momentul identificării necesităţii.
Ori de câte ori este necesar, referatul de necesitate poate fi modificat, cu urmă-
toarele condiţii:
a) modificarea să se realizeze înainte de iniţierea procedurii de atribuire, cu luarea
în considerare, dacă este cazul, a timpului necesar modificării programului anual al
achiziţiilor publice şi aprobării acestuia;
b) compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice să fie
notificat în timp util cu privire la modificarea respectivă, astfel încât să poată
întreprinde toate diligenţele necesare realizării achiziţiei.
Secțiunea a 3-a. Tipuri de contracte de achiziție publică
Contractele de achiziție publică sunt clasificate în funcție de obiect, astfel:
1. Contractul de achiziţie publică de produse este acel contract care are ca

obiect achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere,
leasing cu sau fără opţiune de cumpărare sau prin orice alte modalităţi contractuale în
temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă
dobândeşte sau nu proprietatea asupra acestora.
Contractul de achiziţie publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări
sau operaţiuni de amplasare şi de instalare.
2. Contractul de achiziţie publică de lucrări este acel contract care are ca obiect:
- fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu
una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1 din Legea nr. 98/2016;
- fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii;
- fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde cerinţelor
stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra
tipului sau proiectării construcţiei.
Anexa 1 la Legea nr. 98/2016 cuprinde activitățile care fac pot face obiectul
contractelor de achiziție publică de lucrări. În principal, este vorba de activități care
fac parte din clasa „Construcții” – diviziunea 45 conform clasificării NACE1 – cum
ar fi: construcţia de clădiri şi lucrări noi, restaurare și reparații curente, demolări de
clădiri, terasamente, pregătirea șantierelor, lucrări de foraj și șantaj, lucrări de
construcţii complete sau parţiale, lucrări de geniu civil, construcţii de autostrăzi,
şosele, aerodromuri şi complexe sportive etc.
3. Contractul de achiziţie publică de servicii este acel contract care are ca

obiect prestarea de servicii, altele decât cele care fac obiectul unui contract de
achiziţie publică de lucrări.
Observăm că, spre deosebire de „execuția de lucrări” care sunt în detaliu
enumerate în anexa nr. l din Legea nr. 98/2016, în cazul „serviciilor” care pot face
obiectul unui contract de concesiune acestea nu sunt enumerate ca atare. Cu privire la
„servicii”, legiuitorul folosește doar un criteriu de excludere pentru a le deosebi de
„lucrări”, fără să le definească ca atare.
1
Clasificarea Statistică a Activităților Economice în Comunitatea Europeană, denumite în
mod obișnuit NACE (pentru termenul francez „Nomenclature statistique des Activités écono-
miques dans la Communauté Européenne”), este sistemul de clasificare standard industrial utilizat
în Uniunea Europeană. Acest sistem a fost stabilit prin Regulamentul (CE) 1893/2006 al Parla-
mentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic
al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE)
nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice
specifice, a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L393/1 din 30 decembrie 2006
(http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006R1893&from=EN).
Capitolul IV
Reguli generale de participare și desfășurare a
procedurilor de atribuire
Secțiunea 1. Reguli generale privind operatorii economici
1. Autorităţile contractante au obligaţia să acorde operatorilor economici un

tratament egal şi nediscriminatoriu şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi
proporţională.
2. Autorităţile contractante nu vor concepe sau structura achiziţiile ori elemente

ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi
sau al restrângerii artificiale a concurenţei. Se consideră că există o restrângere
artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt
concepute sau structurate cu scopul de a favoriza sau dezavantaja în mod nejustificat
anumiţi operatori economici.
3. Autoritatea contractantă are obligaţia să precizeze în documentaţia de atribuire

reglementările obligatorii în domeniile mediului, social şi al relaţiilor de muncă,
stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională, prin
acorduri colective sau prin tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale în aceste
domenii, care trebuie respectate pe parcursul executării contractului de achiziţie
publică sau să indice instituţiile competente de la care operatorii economici pot
obţine informaţii detaliate privind reglementările respective. Autoritatea contractantă
are totodată obligaţia de a solicita operatorilor economici să indice în cadrul ofertei
faptul că la elaborarea acesteia au ţinut cont de obligaţiile relevante din domeniile
mediului, social şi al relaţiilor de muncă.
4. Operatorii economici care, potrivit legislaţiei statului în care sunt stabiliţi, au

dreptul să presteze o anumită activitate inclusă în obiectul achiziţiei nu pot fi respinşi
numai pe motiv că, în temeiul legislaţiei statului membru în care se atribuie
contractul, sunt obligaţi să fie persoane fizice sau persoane juridice.
În cazul contractelor de achiziţie publică de servicii, al contractelor de achiziţie
publică de lucrări şi al contractelor de achiziţie publică de produse care includ şi
servicii sau lucrări ori operaţiuni de amplasare şi de instalare, autoritatea contractantă
poate obliga persoanele juridice sau alte entităţi constituite într-o altă formă de orga-
nizare prevăzută de dispoziţiile legale să indice, în cadrul ofertelor sau solicitărilor de
participare, numele şi calificările profesionale relevante ale persoanelor fizice
responsabile cu executarea contractului în cauză.
Reguli generale de participare și desfășurare a procedurilor de atribuire 67
5. Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire
în calitate de ofertant sau candidat, individual sau în comun cu alţi operatori
economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării
la procedura de atribuire, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune operatorilor economici care
participă în comun la procedura de atribuire să adopte sau să constituie o anumită
formă juridică pentru depunerea unei oferte sau a unei solicitări de participare.
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici parti-
cipanţi în comun la procedura de atribuire a căror ofertă a fost desemnată câştigă-
toare să adopte sau să constituie o anumită formă juridică, cu condiţia ca acest lucru
să fi fost prevăzut în anunţul de participare şi documentaţia de atribuire şi în măsura
în care o astfel de modificare este necesară pentru executarea în mod corespunzător a
contractului de achiziţie publică.
Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire,
atunci când este necesar şi justificat din motive obiective, modul în care operatorii
economici urmează să îndeplinească cerinţele referitoare la capacitatea economică şi
financiară şi capacitatea tehnică şi profesională în cazul participării în comun la
procedura de atribuire, cu respectarea principiului proporţionalităţii.
Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire
anumite condiţii specifice privind executarea contractului de achiziţie publică/acor-
dului-cadru în cazul în care operatori economici participă în comun la procedura de
atribuire, diferite de cele aplicabile ofertanţilor individuali, justificate de motive
obiective şi cu respectarea principiului proporţionalităţii.
Autoritatea contractantă are dreptul de a impune prin documentaţia de atribuire ca,
în cazul în care este depusă o ofertă de către operatori economici care participă în
comun la procedura de atribuire, fiecare dintre aceştia să demonstreze îndeplinirea unui
nivel al criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară şi capacitatea tehnică şi
profesională proporţional cu cota de implicare în executarea viitorului contract.
6. Autoritatea contractantă solicita ofertantului/candidatului să precizeze în ofertă

ori solicitarea de participare partea/părţile din contract pe care urmează să le sub-
contracteze şi datele de identificare ale subcontractanţilor propuşi, dacă aceştia din
urmă sunt cunoscuţi la momentul depunerii ofertei sau a solicitării de participare.
Subcontractanţii propuşi trebuie să respecte aceleaşi obligaţii ca şi ofertanţii, în
domeniul mediului, social şi al relaţiilor de muncă, stabilite prin legislaţia adoptată la
nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională, prin acorduri colective sau prin
tratatele şi acordurile internaţionale în aceste domenii.
7. Sub sancţiunea excluderii şi fără a afecta posibilitatea operatorilor economici

de a depune ofertă alternativă sau de a oferta pe mai multe loturi diferite, ofertantul/
candidatul nu are dreptul ca în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire:
a) să depună două sau mai multe candidaturi/oferte individuale şi/sau comune,
sub sancţiunea excluderii din competiţie a tuturor candidaturilor/ofertelor în cauză;
b) să depună ofertă individuală/comună şi să fie nominalizat ca subcontractant în
cadrul unei alte oferte, sub sancţiunea excluderii ofertei individuale sau, după caz, a
celei în care este ofertant asociat.
8. În cazul în care ofertantul/candidatul îşi demonstrează situaţia economică şi

financiară, respectiv capacitatea tehnică şi profesională invocând suportul unui/unor
terţ/terţi, atunci acesta are obligaţia de a dovedi susţinerea de care beneficiază, de regulă,
prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, prin care se confirmă
faptul că acesta va pune la dispoziţia ofertantului/candidatului resursele invocate.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a lua în considerare această susţinere, ca
probă a îndeplinirii criteriilor minime impuse în cadrul documentaţiei de atribuire, cu
condiţia ca ofertantul/candidatul să poată demonstra că dispune efectiv de resursele
entităţilor ce acordă susţinerea, necesare pentru realizarea contractului.
În scopul verificării îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie de către terţul/
terţii care acordă susţinere, autoritatea contractantă poate solicita terţului/terţilor
susţinător(i), oricând pe parcursul procesului de evaluare, documente şi informaţii
suplimentare în legătură cu angajamentul dat sau cu documentele prezentate, în cazul
în care există rezerve în ceea ce priveşte corectitudinea informaţiilor sau documen-
telor prezentate sau cu privire la posibilitatea de executare a obligaţiilor asumate prin
respectivul angajament.
În cazul în care contractantul întâmpină dificultăţi pe parcursul executării contrac-
tului de achiziţie publică/acordului-cadru, iar susţinerea acordată de unul sau mai
mulţi terţi vizează îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi finan-
ciară şi/sau capacitatea tehnică şi profesională, autoritatea contractantă va solicita
ofertantului/candidatului ca prin actul încheiat cu terţul/terţii susţinător(i) să garan-
teze materializarea aspectelor ce fac obiectul respectivului angajament ferm. Preve-
derile contractuale dintre autoritatea contractantă şi contractantul principal vor
asigura că autoritatea contractantă poate aplica această obligaţie.
Autoritatea contractantă va trebui, de asemenea, să includă în contract clauze
specifice care să permită autorităţii contractante să urmărească orice pretenţie la
daune pe care contractantul ar putea să o aibă împotriva terţului/terţilor susţinător/
susţinători pentru nerespectarea obligaţiilor asumate prin angajamentul ferm, cum ar
fi, dar fără a se limita la, printr-o cesiune a drepturilor contractantului către autori-
tatea contractantă, cu titlu de garanţie.
9. În situaţia în care autoritatea contractantă solicită în cadrul criteriilor referitoare la

capacitatea de exercitare a activităţii profesionale şi/sau capacitatea tehnică şi profesio-
nală prezentarea unor autorizaţii specifice, cerinţa se consideră îndeplinită în cazul
operatorilor economici ce participă în comun la procedura de atribuire, dacă aceştia
demonstrează că dispun de respectivele resurse autorizate şi/sau că unul dintre membrii
asocierii deţine autorizaţia solicitată, după caz, cu condiţia ca respectivul membru să
execute partea din contract pentru care este solicitată autorizaţia respectivă.
În cazul în care ofertantul/candidatul sau operatorii economici care participă în
comun la procedura de atribuire subcontractează o parte din contractul de achiziţie
publică care urmează să fie atribuit, cerinţa se consideră îndeplinită dacă subcon-
tractantul nominalizat deţine autorizaţia solicitată prin documentaţia de atribuire, cu
condiţia ca acesta să execute partea din contract pentru care este solicitată autorizaţia
respectivă.
Secțiunea a 2-a. Contracte rezervate
Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili ca participarea la procedura de

atribuire să fie rezervată doar unităţilor protejate autorizate prevăzute de Legea
nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap1,
şi întreprinderilor sociale de inserţie prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind
economia socială2 sau de a stabili ca executarea contractelor de achiziţie publică/acor-
durilor-cadru să se realizeze în contextul unor programe de angajare protejată, cu condiţia
ca un număr de cel puţin 30% dintre angajaţii implicaţi în cadrul acestor unităţi protejate
autorizate, întreprinderi sociale de inserţie sau programe de angajare protejată să fie
persoane cu dizabilităţi sau persoane defavorizate.
În cazul în care autoritatea contractantă decide să aplice dispozițiile privind
contractele rezervate, această decizie trebuie precizată explicit în anunţul/invitaţia de
participare la procedura de atribuire.
Secțiunea a 3-a. Confidenţialitate
Fără a aduce atingere dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de

interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorităţii
contractante, autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile
transmise de operatorii economici indicate de aceştia ca fiind confidenţiale, inclusiv
secrete tehnice sau comerciale şi elementele confidenţiale ale ofertelor. Informaţiile
indicate de operatorii economici ca fiind confidenţiale, inclusiv secrete tehnice sau
comerciale şi elementele confidenţiale ale ofertelor, trebuie să fie însoţite de dovada
care le conferă caracterul de confidenţialitate.
Aceste obligații privind confidențialitatea nu afectează̆ obligaţiile autorităţii
contractante în legătură cu transmiterea spre publicare a anunţului de atribuire şi,
respectiv, comunicarea rezultatului procedurii de atribuire către candidaţi/ofertanţi.
Autoritatea contractantă poate impune operatorilor economici anumite cerinţe în
vederea protejării caracterului confidenţial al informaţiilor pe care aceasta le pune la
dispoziţie pe durata întregii proceduri de atribuire.
1
Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
(M.Of. nr. 1006 din 18 decembrie 2006), republicată (M.Of. nr. 1 din 3 ianuarie 2008), cu
modificările și completările ulterioare.
2
M.Of. nr. 561 din 127 iulie 2015.
Secțiunea a 4-a. Reguli de evitare a conflictului de interese
Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia

de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de
conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării
tratamentului egal pentru toţi operatorii economici.
Prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului
autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în
numele autorităţii contractante care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de
atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un
interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca
element care compromite imparţialitatea sau independenţa lor în contextul procedurii
de atribuire.
Reprezintă situaţii potenţial generatoare de conflict de interese orice situaţii care
ar putea duce la apariţia unui conflict de interese, cum ar fi următoarele, regle-
mentate cu titlu exemplificativ:
a) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofer-
telor a persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul
subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi
propuşi ori a persoanelor care fac parte din consiliul de administraţie/organul de
conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau
subcontractanţi propuşi;
b) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/
ofertelor a unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea
inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de condu-
cere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcon-
tractanţi propuşi;
c) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/
ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii
rezonabile că poate avea, direct sau indirect, un interes personal, financiar, economic
ori de altă natură, sau se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa
şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare;
d) situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcon-
tractantul propus/terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de adminis-
traţie/ organului de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi
semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea
inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în
cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în
procedura de atribuire; prin „acționar/asociat semnificativ” se înțelege persoana care
exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din
capitalul social sau îi conferă deţinătorului cel puţin 10% din totalul drepturilor de
vot în adunarea generală;
e) situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane
desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin
până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu
funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de
achiziţie implicat în procedura de atribuire.
Ofertantul declarat câştigător cu care autoritatea contractantă a încheiat contractul
de achiziţie publică nu are dreptul de a angaja sau încheia orice alte înţelegeri
privind prestarea de servicii, direct sau indirect, în scopul îndeplinirii contractului de
achiziţie publică, cu persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de
verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor depuse în cadrul unei
proceduri de atribuire sau angajaţi/foşti angajaţi ai autorităţii contractante sau ai
furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire cu care
autoritatea contractantă/furnizorul de servicii de achiziţie implicat în procedura de
atribuire a încetat relaţiile contractuale ulterior atribuirii contractului de achiziţie
publică, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la încheierea contractului,
sub sancţiunea rezoluţiunii ori rezilierii de drept a contractului respectiv.
În cazul în care autoritatea contractantă identifică o situaţie potenţial genera-
toare de conflict de interese, aceasta are obligaţia de a întreprinde orice demersuri
necesare pentru a stabili dacă situaţia respectivă reprezintă o situaţie de conflict de
interese şi de a prezenta candidatului/ofertantului aflat în respectiva situaţie o
expunere a motivelor care, în opinia autorităţii contractante, sunt de natură să ducă la
un conflict de interese. Autoritatea contractantă solicita candidatului/ofertantului
transmiterea punctului său de vedere cu privire la respectiva situaţie.
În cazul în care autoritatea contractantă stabileşte că există un conflict de interese,
autoritatea contractantă adoptă măsurile necesare pentru eliminarea circumstanţelor
care au generat conflictul de interese, dispunând măsuri cum ar fi înlocuirea persoa-
nelor responsabile cu evaluarea ofertelor, atunci când le este afectată imparţialitatea,
acolo unde este posibil, sau eliminarea ofertantului/candidatului aflat în relaţie cu
persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante.
Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei numele persoanelor
cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de
achiziţie implicat în procedura de atribuire.
Autoritatea contractantă publică prin mijloace electronice denumirea şi datele de
identificare ale ofertantului/candidatului/subcontractantului propus/terţului susţinător,
în termen de maximum 5 zile de la expirarea termenului-limită de depunere a
solicitărilor de participare/ofertelor, cu excepţia persoanelor fizice, în cazul cărora se
publică doar numele.
Secțiunea a 5-a. Reguli aplicabile comunicărilor
1. Orice comunicare, solicitare, informare, notificare şi altele asemenea, prevăzute

de prezenta lege, sunt transmise în scris, prin mijloace electronice de comunicare
sau, ca excepţie, prin alte mijloace decât cele electronice.
Instrumentele şi dispozitivele utilizate pentru comunicarea prin mijloace elec-
tronice, precum şi caracteristicile tehnice ale acestora trebuie să fie nediscriminatorii,
disponibile cu caracter general, trebuie să asigure interoperabilitatea cu produsele de

uz general în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi să nu limiteze
accesul operatorilor economici la procedura de atribuire.
2. Prin excepţie, comunicarea verbală poate fi utilizată pentru alte comunicări

decât cele privind elementele esenţiale ale unei proceduri de atribuire, cu condiţia
consemnării în scris a principalelor elemente ale conţinutului comunicării verbale.
Sunt considerate „elemente esenţiale” ale procedurii de atribuire: documentele
achiziţiei, solicitările de participare şi ofertele. Conţinutul comunicărilor verbale cu
ofertanţii care ar putea avea un impact semnificativ asupra conţinutului şi evaluării
ofertelor se consemnează prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi minute, înregis-
trări audio sau sinteze ale principalelor elemente ale comunicării.
3. Orice autoritate contractantă, precum şi orice operator economic care utilizează

SEAP în vederea participării la o procedură de atribuire, are obligaţia de a solicita
înregistrarea şi, respectiv, reînnoirea înregistrării în SEAP.
Responsabilitatea oricărei decizii şi măsuri luate cu privire la achiziţionarea prin
utilizarea mijloacelor electronice revine autorităţii contractante.
Responsabilitatea pentru corecta funcţionare din punct de vedere tehnic a SEAP
revine operatorului acestui sistem.
Înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării în SEAP se efectuează respec-
tându-se procedura electronică implementată de către operatorul SEAP, cu avizul
Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, potrivit atribuţiilor.
Procedura electronică pentru înregistrarea, reînnoirea şi recuperarea înregistrării,
atât pentru autorităţile contractante, cât şi pentru operatorii economici, se publică pe
site-ul www.e-licitatie.ro.
Autorităţile contractante şi operatorii economici care solicită înregistrarea,
reînnoirea sau recuperarea înregistrării în SEAP răspund pentru corectitudinea
datelor şi informaţiilor transmise în cadrul procedurii de înregistrare şi/sau reînnoire
a înregistrării şi au obligaţia de a transmite operatorului SEAP orice modificare
survenită în legătură cu aceste date şi informaţii, în termen de cel mult 3 zile
lucrătoare de la producerea respectivelor modificări.
4. Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura protejarea integrităţii

datelor, a confidenţialităţii ofertelor şi a solicitărilor de participare în cadrul tuturor
operaţiunilor de comunicare, transmitere şi stocare a informaţiilor.
Conţinutul ofertelor şi al solicitărilor de participare, precum şi cel al planurilor/
proiectelor în cazul concursurilor de soluţii este confidenţial până la publicarea
raportului procedurii. Autoritatea contractantă ia cunoştinţă de conţinutul ofertelor, al
solicitărilor de participare sau al planurilor/proiectelor în cazul concursurilor de
soluţii numai de la data stabilită pentru deschiderea acestora.
5. Autoritatea contractantă are dreptul, dacă este necesar, să impună utilizarea

unor instrumente şi dispozitive care nu sunt disponibile cu caracter general, cu
condiţia să ofere mijloace alternative de acces.
Autoritatea contractantă oferă mijloace alternative de acces adecvate dacă se află
într-una dintre următoarele situaţii:
a) oferă acces direct, liber, complet şi gratuit, prin mijloace electronice, la aceste
instrumente şi dispozitive de la data publicării anunţului de participare; în cuprinsul
anunţului de participare se specifică adresa de internet la care sunt accesibile aceste
instrumente şi dispozitive;
b) asigură că operatorii economici care nu au acces la aceste instrumente şi
dispozitive şi nici posibilitatea de a le obţine în termenele stabilite, cu condiţia ca
lipsa accesului să nu poată fi atribuită operatorului economic în cauză, pot avea acces
la procedura de atribuire prin utilizarea unor dispozitive provizorii puse la dispoziţie
cu titlu gratuit online;
c) asigură disponibilitatea unei metode alternative pentru depunerea electronică a
ofertelor.
6. Situaţiile şi condiţiile în care este permisă folosirea altor mijloace de comu-

nicare decât cele electronice sunt:
a) atunci când, ca urmare a naturii specializate a achiziţiei, se utilizează mijloace
electronice de comunicare care necesită instrumente, dispozitive, formate de fişiere
specifice, aplicaţii care nu sunt disponibile cu caracter general;
b) atunci când aplicaţiile care suportă formatele de fişiere adecvate pentru
descrierea ofertelor utilizează formate de fişiere care nu pot fi procesate de nicio altă
aplicaţie deschisă sau disponibilă cu caracter general sau fac obiectul unui regim de
licenţe limitate de drepturi de proprietate intelectuală, iar autoritatea contractantă nu
le poate pune la dispoziţie pentru descărcare sau pentru utilizare la distanţă;
c) atunci când utilizarea mijloacelor electronice de comunicare ar necesita echipa-
mente de birou specializate care nu sunt disponibile cu caracter în general pentru
autorităţile contractante;
d) atunci când prin documentele achiziţiei se solicită prezentarea unor mostre,
machete sau modele la scară redusă care nu pot fi transmise prin mijloace electronice;
e) atunci când este necesară, fie din cauza unei încălcări a securităţii mijloacelor
electronice de comunicare, fie pentru protejarea naturii deosebit de sensibile a infor-
maţiilor care necesită un nivel de protecţie atât de ridicat încât nu poate fi asigurat în
mod corespunzător prin utilizarea instrumentelor şi dispozitivelor electronice dispo-
nibile cu caracter general pentru operatorii economici sau care pot fi puse la dispo-
ziţia acestora prin mijloace alternative de acces.
În ceea ce priveşte comunicările, pentru care nu sunt folosite mijloace electronice
comunicarea se poate realiza prin:
a) intermediul serviciilor poştale;
b) fax;
c) combinaţie între lit. a) şi b).
Autoritatea contractantă care se află în una dintre situaţiile de a folosi mijloace
electronice de comunicare are obligaţia de a indica în raportul procedurii de atribuire
motivele concrete care au condus la solicitarea altor mijloace de comunicare în
procesul de depunere a ofertelor decât cele electronice.
Instrumentele şi dispozitivele de recepţie electronică a ofertelor, a cererilor de

participare, precum şi a planurilor şi proiectelor pentru concursul de soluţii trebuie să
garanteze, prin mijloace tehnice şi proceduri adecvate, cel puţin că:
a) data şi ora exacte de primire a ofertelor, a cererilor de participare, a planurilor
şi a proiectelor pot fi determinate cu precizie;
b) se poate asigura în mod rezonabil ca nimeni să nu poată avea acces la infor-
maţiile transmise conform prezentelor cerinţe înainte de termenele specificate;
c) numai persoanele autorizate pot stabili sau modifica datele pentru deschiderea
informaţiilor primite;
d) în decursul diferitelor etape ale procedurii de achiziţie sau ale concursului de
soluţii, accesul la toate datele prezentate sau la o parte din acestea trebuie să fie
permis doar persoanelor autorizate;
e) doar persoanele autorizate pot permite accesul la informaţiile trimise şi doar
după data stabilită;
f) informaţiile primite şi deschise în temeiul prezentelor cerinţe trebuie să rămână
accesibile doar persoanelor autorizate în acest sens;
g) în cazul în care interdicţiile de acces sau condiţiile prevăzute la lit. b)-f) sunt
încălcate sau se încearcă acest lucru, se poate asigura în mod rezonabil că încălcările
sau încercările de încălcare pot fi uşor detectate.
Capitolul V
Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică
Secțiunea 1. Enumerare. Clarificări terminologice
În funcție de valoarea estimată a contractului1, autoritatea contractantă va aplica

una din următoarele proceduri de atribuire:
- procedurile „standard” de atribuire: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, nego-
cierea competitivă, dialogul competitiv, parteneriatul pentru inovare, negocierea fără
publicare prealabilă, concursul de soluţii, procedura de atribuire în cazul serviciilor
sociale şi al altor servicii specifice și procedura simplificată;
- achiziția directă.
Procedurile „standard” de atribuire sunt reglementate pe larg de Legea nr. 98/2016.
În mod convențional, din punct de vedere terminologic, am numit aceste proceduri ca
fiind proceduri „standard” de atribuire pentru a le putea deosebi de „achiziția directă”
care, în esență, este tot o procedură de atribuire, dar aceasta este doar evocată de Legea
nr. 98/20162, reglementarea de detaliu fiind realizată de Normele metodologice apro-
bate prin H.G. nr. 395/2016.
Secțiunea a 2-a. Etapele procesului de achiziţie publică. Strategia

anuală de achiziții publice. Programul anual al achizițiilor publice
§1. Etapele procesului de achiziție publică

Atribuirea unui contract de achiziţii publică/acord-cadru este rezultatul unui
proces ce se derulează în trei etape distincte:
a) etapa de planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieţei;
b) etapa de organizare a procedurii şi atribuirea contractului/acordului-cadru;
c) etapa postatribuire contract/acord-cadru, respectiv executarea şi monitorizarea
implementării contractului/acordului-cadru.
Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziţie publică se iniţiază prin
identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu apro-
barea de către conducătorul autorităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a
1
Pentru dezvoltări privind pragurile valorice, a se vedea supra Titlul II, Capitolul II,
Secțiunea 1.
2
Art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 se referă la achiziția directă.
documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport, precum şi a strategiei de

contractare pentru procedura respectivă.
Strategia de contractare este un document al fiecărei achiziţii cu o valoare
estimată egală sau mai mare decât pragurile valorice stabilite la art. 7 alin. (5) din
Legea nr. 98/2016, iniţiată de autoritatea contractantă şi este obiect de evaluare a
Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, în condiţiile legii.
Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de
planificare/pregătire a achiziţiei în legătură cu:
a) relaţia dintre obiectul, constrângerile asociate şi complexitatea contractului, pe
de o parte, şi resursele disponibile la nivel de autoritate contractantă pentru derularea
activităţilor din etapele procesului de achiziţie publică, pe de altă parte;
b) procedura de atribuire aleasă, precum şi modalităţile speciale de atribuire a
contractului de achiziţie publică asociate, dacă este cazul;
c) tipul de contract propus şi modalitatea de implementare a acestuia;
d) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul
acestuia, măsuri de gestionare a acestora, stabilirea penalităţilor pentru neîndeplinirea
sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale;
e) justificările privind determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru,
precum şi orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru autoritatea con-
tractantă şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului adminis-
traţiei publice în care activează autoritatea contractantă;
f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire și, după caz, decizia de a
reduce termenele în condiţiile legii, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi,
criteriile de calificare privind capacitatea şi, după caz, criteriile de selecţie, criteriul
de atribuire şi factorii de evaluare utilizaţi;
g) obiectivul din strategia locală/regională/naţională de dezvoltare la a cărui reali-
zare contribuie contractul/acordul-cadru respectiv, dacă este cazul;
h) orice alte elemente relevante pentru îndeplinirea necesităţilor autorităţii con-
tractante.
Etapa de organizare a procedurii şi atribuire a contractului/acordului-cadru
începe prin transmiterea documentaţiei de atribuire în SEAP şi se finalizează odată
cu intrarea în vigoare a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.
Etapa postatribuire contract/acord-cadru vizează aspecte privind executarea şi
monitorizarea implementării contractului/acordului-cadru.
§2. Strategia anuală de achiziţie publică

Autoritatea contractantă are obligaţia de a realiza un proces de achiziţie publică
prin utilizarea uneia dintre următoarele abordări:
a) cu resursele profesionale necesare celor trei etape mai sus identificate existente
la nivel de autoritate contractantă;
b) prin recurgerea la unităţi centralizate de achiziţie înfiinţate prin hotărâre a
Guvernului, în condiţiile legii;
c) cu ajutorul unui furnizor de servicii de achiziţie, selectat în condiţiile legii.
Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică 77
Totalitatea proceselor de achiziţie publică planificate a fi lansate de o autoritate
contractantă pe parcursul unui an bugetar reprezintă strategia anuală de achiziţie
publică la nivelul autorităţii contractante.
Strategia anuală de achiziţie publică se realizează în ultimul trimestru al anului
anterior anului căruia îi corespund procesele de achiziţie publică cuprinse în aceasta,
şi se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante. Autoritatea contractantă
are dreptul de a opera modificări sau completări ulterioare în cadrul strategiei anuale
de achiziţie publică, modificări/completări. În cazul în care modificările au ca scop
acoperirea unor necesităţi ce nu au fost cuprinse iniţial în strategia anuală de achiziţii
publice, introducerea acestora în strategie este condiţionată de identificarea surselor
de finanţare.
Autoritatea contractantă utilizează ca informaţii pentru elaborarea strategiei
anuale de achiziţii cel puţin următoarele elemente estimative:
a) nevoile identificate la nivel de autoritate contractantă ca fiind necesar a fi satis-
făcute ca rezultat al unui proces de achiziţie, aşa cum rezultă acestea din solicitările
transmise de toate compartimentele din cadrul autorităţii contractante;
b) valoarea estimată a achiziţiei corespunzătoare fiecărei nevoi;
c) capacitatea profesională existentă la nivel de autoritate contractantă pentru
derularea unui proces care să asigure beneficiile anticipate;
d) resursele existente la nivel de autoritate contractantă şi, după caz, necesarul de
resurse suplimentare externe, care pot fi alocate derulării proceselor de achiziţii
publice.
§3. Programul anual al achizițiilor publice

În cadrul strategiei anuale de achiziţie publică, autoritatea contractantă are obli-
gaţia de a elabora programul anual al achiziţiilor publice, ca instrument managerial
utilizat pentru planificarea şi monitorizarea portofoliului de procese de achiziţie la
nivel de autoritate contractantă, pentru planificarea resurselor necesare derulării
proceselor şi pentru verificarea modului de îndeplinire a obiectivelor din strategia
locală/regională/naţională de dezvoltare, acolo unde este aplicabil.
Programul anual al achiziţiilor publice se elaborează pe baza referatelor de nece-
sitate transmise de compartimentele autorităţilor contractante şi cuprinde totalitatea
contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru pe care autoritatea contractantă
intenţionează să le atribuie în decursul anului următor.
Atunci când stabileşte programul anual al achiziţiilor publice, autoritatea contrac-
tantă are obligaţia de a ţine cont de:
a) necesităţile obiective de produse, servicii şi lucrări;
b) gradul de prioritate a necesităţilor prevăzute la lit. a);
c) anticipările cu privire la sursele de finanţare ce urmează a fi identificate.
După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligaţia de a-şi
actualiza programul anual al achiziţiilor publice în funcţie de fondurile aprobate.
Programul anual al achiziţiilor publice trebuie să cuprindă cel puţin informaţii
referitoare la:
a) obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru;
b) codul vocabularului comun al achiziţiilor publice (CPV);

c) valoarea estimată a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit ca
rezultat al derulării unui proces de achiziţie, exprimată în lei, fără TVA;
d) sursa de finanţare;
e) procedura stabilită pentru derularea procesului de achiziţie;
f) data estimată pentru iniţierea procedurii;
g) data estimată pentru atribuirea contractului;
h) modalitatea de derulare a procedurii de atribuire, respectiv online sau offline.
După definitivarea programului anual al achiziţiilor publice, autoritatea contrac-
tantă are obligaţia de a publica semestrial în SEAP extrase din acesta, precum şi orice
modificări asupra acestora, în termen de 5 zile lucrătoare, extrase care se referă la:
a) contractele/acordurile-cadru de produse şi/sau servicii a căror valoare estimată
este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016;
b) contractele/acordurile-cadru de lucrări a căror valoare estimată este mai mare
sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016.
Prin excepţie, în cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte
finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, are
obligaţia de a elabora distinct pentru fiecare proiect în parte un program al achiziţiilor
publice aferent proiectului respectiv.
Autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul
achiziţiilor, are obligaţia de a ţine evidenţa achiziţiilor directe de produse, servicii şi
lucrări, ca parte a strategiei anuale de achiziţii publice.
Secțiunea a 3-a. Proceduri „standard” de atribuire
§1. Licitația deschisă

1.1. Definiție
Licitaţia deschisă este acea procedură de atribuire în cadrul căreia orice operator
economic are dreptul de a depune ofertă în urma publicării unui anunţ de participare.
Ca regulă1, procedura licitației deschise se aplică atunci când valoarea estimată a
achiziției, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice:
a) 25.013.925 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări;
b) 649.895 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse
şi de servicii;
1
Așa cum vom arăta, de la această regulă există și unele excepții prevăzute de lege când,
deși valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute de art. 7 alin. (1)
din Legea nr. 98/2016 se vor aplica alte proceduri de atribuire: licitația publică restrânsă, parte-
neriatul pentru inovare, negocierea competitivă cu sau fără publicarea unui anunț de participare,
dialogul competitiv, concursul de soluții și situația contractelor care au ca obiect servicii sociale
şi alte servicii specifice și procedura simplificată.
c) 1.000.557 lei, pentru contractele de achiziţii publice/acordurile-cadru de produse
şi de servicii atribuite de consiliul judeţean, consiliul local, Consiliul General al Muni-
cipiului Bucureşti, precum şi de instituţiile publice aflate în subordinea acestora;
d) 3.506.625 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de
servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa
nr. 2 din Legea nr. 98/2016.
Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de
participare1, prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor economici depu-
nerea de oferte.
Ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informaţiile şi cerinţele
prevăzute în documentele achiziţiei, însoţită de documentele sau de documentul unic
de achiziţie european2, după caz, care demonstrează îndeplinirea criteriilor de califi-
care stabilite de autoritatea contractantă.
1.2. Etapele procedurii

1. Procedura de licitaţie deschisă se desfăşoară într-o singură etapă obligatorie.
Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape finale
de licitaţie electronică3, caz în care are obligaţia de a preciza această decizie în
anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.
2. Autoritatea contractantă aplică procedura de licitaţie deschisă prin mijloace

electronice, completând în SEAP anunţul de participare, situaţie în care numai
operatorii economici înregistraţi în SEAP pot depune ofertă.
Prin excepţie, autoritatea contractantă poate, după publicarea anunţului de partici-
pare, să nu utilizeze mijloacele electronice pentru derularea procedurii de atribuire
atunci când acest lucru nu este posibil din motive tehnice imputabile operatorului
SEAP, situaţie în care evaluarea conformităţii ofertelor cu specificaţiile tehnice şi
celelalte cerinţe prevăzute în documentele achiziţiei şi aplicarea criteriului de atri-
buire se realizează anterior verificării îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie.
3. În cazul în care autoritatea contractantă solicită îndeplinirea de către candidaţi

a unor criterii de calificare, aceasta are obligaţia de a introduce în SEAP informaţii
referitoare la forma şi condiţiile în care se demonstrează îndeplinirea de către opera-
torii economici a acestor criterii, precum şi termenul în care estimează că va finaliza
verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare.
4. Autoritatea contractantă nu are dreptul să solicite modificarea, iar operatorul

SEAP nu are dreptul să modifice informaţiile de natură să afecteze funcţionarea siste-
mului informatic şi/sau desfăşurarea procedurii. În situaţia în care se constată erori
1
2
Cu privire la documentul unic de achiziție european, a se vedea infra Titlul II, Capitolul VII,
Secțiunea a 10-a.
3
A se vedea infra Titlul II, Capitolul VI, Secțiunea a 3-a.
sau omisiuni cu privire la aceste informaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a

dispune anularea procedurii de atribuire.
5. Operatorul economic are obligaţia de a transmite oferta şi DUAE în format

electronic şi numai până la data şi ora-limită de depunere a ofertelor prevăzute în
anunţul de participare.
Valoarea totală a propunerii financiare se criptează în SEAP. Toate documentele
de fundamentare a valorii totale se depun prin mijloace electronice, fiind încărcate
într-o secţiune dedicată a portalului SEAP, iar conţinutul acestora poate fi vizualizat
de comisia de evaluare după decriptarea propunerii financiare.
Documentele vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un
certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condi-
ţiile legii şi încărcate în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul infor-
matic şi numai de către operatorii economici înregistraţi.
6. În cazul în care, în scopul verificării conformităţii propunerii tehnice cu cerin-

ţele caietului de sarcini sau în scopul verificării propunerii financiare, autoritatea
contractantă solicită prezentarea anumitor clarificări/completări, atât solicitarea, cât
şi răspunsul ofertantului se transmit în SEAP în format electronic, semnate cu sem-
nătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de
servicii de certificare acreditat.
7. În cazul în care, din motive tehnice, nu este posibilă transmiterea anumitor

documente în format electronic prin intermediul SEAP, documentele respective se
transmit autorităţii contractante în forma şi utilizându-se modalitatea de comunicare
solicitate de aceasta, cu respectarea prevederilor privind regulile de comunicare şi
transmitere a datelor.
8. În situația în care, după publicarea anunţului de participare, din motive tehnice

imputabile operatorului SEAP, autoritatea contractantă nu utilizează mijloacele
electronice pentru derularea procedurii de atribuire, se vor aplica următoarele reguli:
- autoritatea contractantă transmite solicitarea de clarificări/completări la adresa/
numărul de fax/adresa de e-mail menţionate de ofertant; în acest caz, ofertantul va trans-
mite răspunsul său la adresa şi prin modalitatea prevăzute în anunţul de participare;
- autoritatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la data, ora şi adresa
indicate în anunţul de participare, organizându-se în acest sens o şedinţă de deschi-
dere a ofertelor; orice ofertant are dreptul de a participa la şedinţa de deschidere a
ofertelor;
- în cadrul şedinţei de deschidere a ofertelor nu este permisă respingerea vreunei
oferte, cu excepţia celor pentru care nu a fost prezentată dovada constituirii garanţiei
de participare;
- ședinţa de deschidere a ofertelor se finalizează printr-un proces-verbal semnat de
membrii comisiei de evaluare şi de reprezentanţii legali/împuterniciţi ai operatorilor
economici prezenţi la şedinţă, în care se consemnează modul de desfăşurare a
şedinţei respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele
principale ale fiecărei oferte, inclusiv preţul, consemnându-se totodată lista documen-
telor depuse de fiecare operator economic în parte;
- autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite un exemplar al procesului-
verbal tuturor operatorilor economici participanţi la procedura de atribuire, precum şi
de a-l încărca în SEAP, în cel mult o zi lucrătoare de la deschidere, indiferent dacă
aceştia au fost sau nu prezenţi la şedinţa respectivă;
- orice decizie cu privire la calificarea ofertanţilor sau, după caz, cu privire la
evaluarea ofertelor se adoptă de către comisia de evaluare în cadrul unor şedinţe
ulterioare şedinţei de deschidere a ofertelor;
- oferta depusă după data şi ora-limită de depunere a ofertelor sau la o altă adresă
decât cea precizată în anunţul de participare se returnează fără a fi deschisă operato-
rului economic care a depus-o.
9. Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă

atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punctul de vedere
al aspectelor financiare pe care le implică.
În urma finalizării verificării ofertelor, autoritatea contractantă comunică fiecărui
ofertant ce a fost respins motivele care au stat la baza acestei decizii, iar celorlalţi
faptul că se trece la faza următoare de verificare.
Comisia de evaluare are obligaţia, în urma finalizării verificării ofertelor, să
introducă în SEAP rezultatul admis/respins, să comunice motivele de respingere
ofertanţilor respinşi, să deschidă în SEAP sesiunea pentru prezentarea documentelor-
suport aferente DUAE depuse de ofertantul de pe primul loc, precum şi să acorde un
termen de răspuns.
10. În situaţia în care ofertantul clasat pe primul loc nu demonstrează în mod

corespunzător îndeplinirea integrală a tuturor criteriilor de calificare, autoritatea
contractantă solicită ofertantului clasat pe locul următor să depună toate documentele
justificative ca dovadă a informaţiilor cuprinse în DUAE, în scopul verificării înde-
plinirii criteriilor de calificare. În acest caz, autoritatea contractantă atribuie con-
tractul de achiziţie publică/acordul-cadru ofertantului clasat pe locul următor, dacă
acesta îndeplineşte toate criteriile de calificare prevăzute în anunţul de participare
şi/sau în fişa de date a achiziţiei.
11. Comisia de evaluare are obligaţia elaborării raportului procedurii de atribuire,

care se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante.
Raportul procedurii se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în
sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat
calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
După aprobarea raportului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are
obligaţia informării ofertanţilor.
1.3. Termenele procedurii

Referitor la termenele pe care autoritatea contractantă este obligată să
respecte, ca regulă, este stabilit un termen de cel puţin 35 de zile între data transmi-
terii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi

data limită de depunere a ofertelor.
De la această regulă există două excepții:
(i) Autoritatea contractantă are dreptul de a reduce această perioadă prevăzută la
cel puţin 15 zile dacă a publicat un anunț de intenție 1 și sunt îndeplinite în mod
a) anunţul de intenţie a inclus toate informaţiile necesare pentru anunţul de
participare, în măsura în care informaţiile respective erau disponibile în momentul
publicării anunţului de intenţie;
b) anunţul de intenţie a fost transmis spre publicare cu o perioadă cuprinsă între
35 de zile şi 12 luni înainte de data transmiterii anunţului de participare.
(ii) În cazul în care o situaţie de urgenţă, demonstrată în mod corespunzător de
către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioada de 35 de zile,
autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea ofertelor,
care nu poate fi mai mică de 15 zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului
de participare.
Autoritatea contractantă are dreptul de a reduce cu 5 zile perioada de 35 de zile
pentru depunerea ofertelor în cazul în care acceptă depunerea ofertelor prin mijloace
electronice, în condițiile legii.
§2. Licitația restrânsă
2.1. Definiție
Licitația restrânsă este acea procedură de atribuire în care orice operator eco-
nomic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui
anunţ de participare, urmând ca numai candidaţii care îndeplinesc criteriile de califi-
care şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de a depune oferta
în etapa ulterioară.
Ca și licitația deschisă, licitaţia restrânsă se iniţiază prin transmiterea spre
publicare a unui anunţ de participare 2 , prin care autoritatea contractantă solicită
operatorilor economici depunerea de oferte.
Autoritatea contractantă aplică procedura de licitaţie restrânsă prin mijloace
electronice, completând în SEAP anunţul de participare, situaţie în care numai
operatorii economici înregistraţi în SEAP pot depune solicitare de participare. Prin
excepţie, autoritatea contractantă poate, după publicarea anunţului de participare, să
nu utilizeze mijloacele electronice pentru derularea procedurii de atribuire atunci
când acest lucru nu este posibil din motive tehnice imputabile operatorului SEAP.
1
Potrivit art. 143 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă îşi poate face
cunoscute intenţiile cu privire la achiziţiile planificate prin publicarea unui anunţ de intenţie”
(s.n.). Anunțul de intenție este publicat anterior anunțului de participare și are un caracter
opțional, spre deosebire de anunțul de participare care este obligatoriu. A se vedea, pentru
dezvoltări, infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 3-a.
2
Procedura de licitaţie restrânsă se desfăşoară în două etape obligatorii:
a) etapa depunerii solicitărilor de participare şi a selectării candidaţilor, prin
aplicarea criteriilor de calificare şi selecţie;
În cadrul acestei etape, autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de
candidaţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie şi care vor fi invitaţi să
depună oferte în etapa a doua, cu condiţia să fie asigurat un anumit număr minim de
candidaţi.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare crite-
riile sau regulile obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să le aplice,
numărul minim de candidaţi pe care intenţionează să îi invite să depună oferte în
etapa a doua a procedurii şi, dacă este cazul, numărul maxim.
Numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare trebuie să fie
suficient pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic
de cinci.
În cazul în care autoritatea contractantă solicită îndeplinirea de către candidaţi a
unor criterii de calificare, aceasta are obligaţia de a introduce în SEAP informaţii
referitoare la forma şi condiţiile în care se demonstrează îndeplinirea de către opera-
torii economici a acestor criterii, precum şi termenul în care estimează că va finaliza
verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare.
Autoritatea contractantă nu are dreptul să solicite modificarea, iar operatorul
SEAP nu are dreptul să modifice informaţiile de natură să afecteze funcţionarea
sistemului informatic şi/sau desfăşurarea procedurii. În situaţia în care se constată
erori sau omisiuni cu privire la informaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a
dispune anularea procedurii de atribuire.
Operatorul economic are obligaţia de a transmite solicitarea de participare,
inclusiv DUAE, în format electronic şi numai până la data şi ora-limită de depunere a
acestora, prevăzute în anunţul de participare.
În prima etapă a licitaţiei restrânse, comisia de evaluare stabileşte candidaţii
selectaţi, aplicând în acest scop numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de
participare şi respectând metodologia de punctare prevăzută în fişa de date a achiziţiei.
După ce a finalizat selecţia candidaţilor, comisia de evaluare are obligaţia de a
elabora un raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul autorităţii
contractante. Raportul se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în
sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat
calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. După aprobarea
raportului intermediar, autoritatea contractantă are obligaţia de a comunica candi-
daţilor rezultatul etapei de selecţie.
În urma finalizării primei etapei, autoritatea contractantă transmite simultan
tuturor candidaţilor selectaţi o invitaţie de participare la etapa a doua.
Invitaţia de participare la etapa a doua se transmite prin SEAP şi trebuie să
cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
- referinţe privind anunţul de participare publicat;
- data şi ora-limită stabilite pentru transmiterea ofertelor în SEAP.
Sistemul informatic permite doar candidaţilor selectaţi în etapa anterioară să

depună oferte în cadrul celei de-a doua etape a procedurii de licitaţie restrânsă.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita în etapa a doua un număr de
candidaţi cel puţin egal cu numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de partici-
pare. În cazul în care numărul de candidaţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi
selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, auto-
ritatea contractantă are dreptul de a opta între a continua procedura de atribuire
numai cu acel candidat/acei candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc cerinţele solici-
tate și a anula procedura, în condiţiile legii.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a invita în etapa a doua un operator
economic care nu a depus o solicitare de participare în prima etapă sau nu a îndeplinit
criteriile de calificare şi selecţie.
b) etapa depunerii ofertelor de către candidaţii selectaţi în cadrul primei etape
şi a evaluării acestora, prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare.
Candidaţii selectaţi nu au dreptul de a se asocia în scopul depunerii de ofertă
comună, iar autoritatea contractantă nu are dreptul de a accepta o astfel de ofertă.
În plus, autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape
finale de licitaţie electronică1, caz în care are obligaţia de a preciza această decizie
în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.

În legătură cu termenele pe care autoritatea contractantă este obligată să le
respecte distingem următoarele situații:
a) în cazul primei etape de depunere a solicitărilor de participare şi a selectării
candidaţilor;
Ca regulă, autoritatea contractantă este obligată să respecte un termen de cel puţin
30 de zile între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene şi data limită de depunere a ofertelor.
Autoritatea contractantă are dreptul de a reduce cu 5 zile perioada pentru depu-
nerea ofertelor în cazul în care acceptă depunerea ofertelor prin mijloace electronice,
în condiţiile legii.
Cu titlu de excepție, într-o situaţie de urgenţă care face imposibilă respectarea ter-
menului de 30 de zile, demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contrac-
tantă, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea
solicitărilor de participare, care nu poate fi mai mică de 15 zile de la data transmiterii
spre publicare a anunţului de participare;
b) în cazul celei de-a doua etape pentru depunerea ofertelor de către candidaţii
selectaţi în cadrul primei etape şi a evaluării acestora.
Ca regulă, autoritatea contractantă este obligată să respecte un termen de cel puțin
30 de zile între data transmiterii invitaţiei de participare la etapa a doua a procedurii
de atribuire şi data limită de depunere a ofertelor.
1
A se vedea infra Titlul II, Capitolul VI, Secțiunea a 3-a.
(i) autoritatea contractantă are dreptul de a reduce această perioadă prevăzută la
cel puţin 10 zile dacă a publicat un anunţ de intenţie 1 și sunt îndeplinite în mod
a) anunţul de intenţie a inclus toate informaţiile necesare pentru anunţul de parti-
cipare, în măsura în care informaţiile respective erau disponibile în momentul
(ii) în cazul în care o situaţie de urgenţă, demonstrată în mod corespunzător de
către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioada de 30 de zile sau
cea redusă cu 5 zile2, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru
depunerea ofertelor, care nu poate fi mai mică de 10 zile de la data transmiterii
invitaţiei de participare la etapa a doua a procedurii de atribuire.
§3. Negocierea competitivă
3.1. Definiție
Negocierea competitivă este acea procedură de atribuire în care orice operator
economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma publicării unui
anunţ de participare, urmând ca numai candidaţii care îndeplinesc criteriile de
calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de a depune
oferte iniţiale în etapa ulterioară, pe baza cărora autoritatea contractantă va derula
negocieri în vederea îmbunătăţirii acestora.
Negocierea competitivă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ
de participare 3 , prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor economici
depunerea de solicitări de participare în vederea furnizării informaţiilor şi documen-
telor pentru calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă.
În cuprinsul documentaţiei de atribuire autoritatea contractantă defineşte
obiectul achiziţiei prin descrierea necesităţilor autorităţii contractante şi a caracte-
risticilor solicitate pentru produsele, lucrările sau serviciile care urmează a fi achizi-
ţionate şi stabileşte criteriul de atribuire şi factorii de evaluare a ofertelor. În cadrul
descrierii acestor elemente, autoritatea contractantă stabileşte care sunt cerinţele
minime în legătură cu acestea pe care ofertele trebuie să le îndeplinească.
Informaţiile furnizate prin documentaţia de atribuire trebuie să fie suficient de
precise pentru a permite operatorilor economici să determine natura şi obiectul
1
A se vedea, pentru explicații, infra nota de subsol 1, p. 80.
2
În cazul ofertelor depuse prin mijloace electronice.
3
general al achiziţiei şi, pe baza acestora, să decidă transmiterea unei solicitări de

participare sau neparticiparea la procedura de atribuire.
3.2. Situații când se aplică procedura

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere compe-
titivă în următoarele situații:
a) dacă se îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:
- necesităţile autorităţii contractante nu pot fi asigurate fără adaptarea soluţiilor
disponibile în mod rapid pe piaţă;
- lucrările, produsele sau serviciile includ soluţii de proiectare sau soluţii inovatoare;
- contractul nu poate fi atribuit fără negocieri prealabile din cauza unor circumstanţe
specifice legate de natura ori complexitatea sa sau de structura juridică şi financiară
ori din cauza riscurilor legate de acestea;
- specificaţiile tehnice nu pot fi definite cu suficientă precizie de către autoritatea
contractantă prin trimitere la un standard, o evaluare tehnică europeană, o specificaţie
tehnică comună sau o referinţă tehnică.
b) dacă, în urma unei proceduri de licitaţie deschisă sau de licitaţie restrânsă,
au fost depuse numai oferte neconforme sau inacceptabile.
În acest caz, autoritatea contractantă are dreptul de a nu publica un anunţ de
participare dacă invită la procedura de atribuire exclusiv acei ofertanţi care, în cadrul
procedurii anterioare de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă, au îndeplinit criteriile
de calificare şi au depus oferte în conformitate cu cerinţele formale ale procedurii de
atribuire.

Procedura de negociere competitivă se desfăşoară, de regulă, în trei etape obli-
gatorii:
Autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de candidaţi care
îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie şi care vor fi invitaţi să depună oferte
iniţiale, cu condiţia să fie asigurat un anumit număr minim de candidaţi.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare
criteriile sau regulile obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să le aplice,
numărul minim de candidaţi pe care intenţionează să îi invite să depună oferte iniţiale
în etapa a doua a procedurii şi, dacă este cazul, numărul maxim.
Numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare trebuie să fie suficient
pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic de trei.
Atunci când selectează candidaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica
numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de participare.
În urma finalizării acestei etape, autoritatea contractantă transmite simultan
Invitaţia de participare la etapa a doua trebuie să cuprindă cel puţin următoarele
informaţii:
- data şi ora-limită stabilite pentru depunerea ofertelor şi demararea negocierilor;
- adresa la care se transmit ofertele;
- adresa la care se derulează negocierile;
- limba sau limbile în care se vor derula negocierile.
b) etapa depunerii ofertelor iniţiale de către candidaţii selectaţi în cadrul
primei etape şi a evaluării conformităţii acestora cu cerinţele minime stabilite de
autoritatea contractantă;
Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita în etapa a doua un număr de can-
didaţi cel puţin egal cu numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare.
În cazul în care numărul de candidaţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi
selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare,
autoritatea contractantă are dreptul de a opta între a continua procedura de atribuire
numai cu acel candidat/acei candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc cerinţele solici-
tate și a anula procedura, în condiţiile legii.
tuturor candidaţilor rămaşi în competiţie o invitaţie de participare la etapa treia. Prin
excepţie, autoritatea contractantă poate atribui contractul de achiziţie publică/acordul-
cadru pe baza ofertelor iniţiale, fără parcurgerea etapei a treia, în cazul în care şi-a
rezervat această posibilitate prin anunţul de participare.
c) etapa negocierilor în vederea îmbunătăţirii ofertelor iniţiale, a depunerii
ofertelor finale şi a evaluării acestora, prin aplicarea criteriului de atribuire şi a
factorilor de evaluare.
Autoritatea contractantă negociază cu ofertanţii ofertele iniţiale şi toate ofertele
ulterioare depuse de aceştia, cu excepţia ofertelor finale, în vederea îmbunătăţirii
conţinutului acestora.
Cerinţele minime stabilite de autoritatea contractantă, criteriul de atribuire şi
factorii de evaluare nu pot face obiect al negocierilor.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a organiza în cadrul procedurii de
negociere competitivă întâlniri cu fiecare ofertant, în cadrul cărora se desfăşoară
negocieri cu privire la ofertele iniţiale depuse de aceştia în etapa a doua a procedurii.
Negocierile se pot desfăşura prin intermediul SEAP, printr-o modalitate securi-
zată, accesibilă doar ofertanţilor rămaşi în competiţie, sau prin intermediul unei
camere de date puse la dispoziţie de autoritatea contractantă sau de furnizorul de
servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.
Scopul negocierilor este de a îmbunătăţi ofertele iniţial depuse de participanţii la
negocieri şi de adaptare a acestora la condiţiile concrete în care se va derula
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru care urmează a fi atribuit.
La sfârşitul fiecărei întâlniri de negocieri, comisia de evaluare are obligaţia
consemnării aspectelor discutate şi convenite într-un proces-verbal de şedinţă, care
se semnează de către toţi participanţii la negocieri.
În măsura în care a prevăzut această posibilitate în anunţul de participare sau în
fişa de date a achiziţiei, autoritatea contractantă are dreptul de a derula negocierile
în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de oferte care urmează să fie

negociate.
Negocierile în cadrul etapei a doua a procedurii de atribuire se derulează până în
momentul în care fiecare participant la negocieri declară că oferta pe care a
prezentat-o nu mai poate fi îmbunătăţită, fapt care se consemnează explicit în
procesul-verbal de şedinţă.
În cazul în care, pe parcursul negocierilor, comisia constată că nu se înregistrează
îmbunătăţiri substanţiale ale ofertei preliminare faţă de întâlnirile anterioare, aceasta are
dreptul de a stabili o întâlnire finală, cu fiecare participant în parte. În cadrul acestei
întâlniri fiecare participant are obligaţia de a prezenta elementele finale ale propunerii
sale tehnice şi financiare, pentru care urmează să se aplice criteriul de atribuire.
Pe durata negocierilor, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura respec-
tarea principiului tratamentului egal faţă de toţi ofertanţii şi de a nu furniza informaţii
într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre ofertanţi un
avantaj în raport cu ceilalţi.
Autoritatea contractantă are dreptul de a desfăşura negocierile în runde succesive,
cu scopul de a reduce numărul de oferte care urmează să fie negociate. Reducerea
numărului de oferte se realizează numai pe baza factorilor de evaluare stabiliţi prin
anunţul de participare sau alt document al achiziţiei. Aplicarea opţiunii de reducere a
numărului de oferte trebuie indicată de autoritatea contractantă în cadrul anunţului de
participare sau al altui document al achiziţiei.
Autoritatea contractată informează în scris toţi ofertanţii ale căror oferte nu au fost
eliminate din competiţie în legătură cu orice modificări ale specificaţiilor tehnice sau
ale altor documente ale achiziţiei, cu excepţia prevederilor referitoare la cerinţele
minime stabilite de autoritatea contractantă care nu pot fi modificate. În urma acestor
modificări, autoritatea contractantă acordă o perioadă suficientă ofertanţilor pentru
modificarea ofertelor şi retransmiterea ofertelor modificate, dacă este cazul.
În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să încheie negocierile,
aceasta îi informează pe ofertanţii rămaşi în competiţie şi stabileşte un termen pentru
depunerea unor oferte noi sau revizuite, care reprezintă ofertele finale.
Autoritatea contractantă verifică dacă ofertele finale respectă cerinţele minime
stabilite de autoritatea contractantă şi celelalte cerinţe prevăzute în documentaţia de
atribuire, evaluează ofertele finale şi atribuie contractul pe baza criteriului de
atribuire şi a factorilor de evaluare.
De menționat că această a treia fază poate îmbrăca forma unei licitații electro-
nice. În acest caz, autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza această decizie în
După ce a finalizat etapa a doua, comisia de evaluare are obligaţia de a elabora un
raport, care se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante. Raportul se
introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic, semnat
cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un fur-
nizor de servicii de certificare acreditat. După aprobarea raportului, autoritatea
contractantă are obligaţia de a comunica ofertanţilor rezultatul procedurii.
În legătură cu termenele pe care autoritatea contractantă este obligată să le
respecte distingem următoarele situații:
a) în cazul primei etape de depunere a solicitărilor de participare şi a selec-
tării candidaţilor;
Ca regulă, autoritatea contractantă este obligată să respecte un termen de cel puţin
30 de zile între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene şi data limită de depunere a ofertelor.
Cu titlu de excepție, într-o situaţie de urgenţă care face imposibilă respectarea
termenului de 30 de zile, demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea con-
tractantă, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea
solicitărilor de participare, care nu poate fi mai mică de 15 zile de la data transmiterii
spre publicare a anunţului de participare;
b) în cazul celei de a doua etape pentru depunerea ofertelor de către candi-
daţii selectaţi în cadrul primei etape şi a evaluării acestora.
Ca regulă, autoritatea contractantă este obligată să respecte un termen de cel puțin
30 de zile între data transmiterii invitaţiei de participare la etapa a doua a procedurii
de atribuire şi data limită de depunere a ofertelor.
(i) autoritatea contractantă are dreptul de a reduce această perioadă prevăzută la
cel puţin 10 zile dacă a publicat un anunţ de intenţie 1 și sunt îndeplinite în mod
a) anunţul de intenţie a inclus toate informaţiile necesare pentru anunţul de
participare, în măsura în care informaţiile respective erau disponibile în momentul
(ii) în cazul în care o situaţie de urgenţă, demonstrată în mod corespunzător de
către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioada de 30 de zile sau
cel redus cu 5 zile2, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru
depunerea ofertelor, care nu poate fi mai mică de 10 zile de la data transmiterii invi-
taţiei de participare la etapa a doua a procedurii de atribuire.
§4. Dialogul competitiv
4.1. Definiție
Dialogul competitiv este acea procedură de atribuire în care orice operator
1
A se vedea, pentru explicații, supra nota de subsol 1, p. 80.
2
În cazul ofertelor depuse prin mijloace electronice.
anunţ de participare, urmând ca numai candidaţii care îndeplinesc criteriile de

calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de a participa
la etapa de dialog, iar candidaţii rămaşi la sfârşitul etapei de dialog au dreptul de a
depune oferte finale.
Procedura de dialog competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui
anunţ de participare1, prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor econo-
mici depunerea de solicitări de participare în vederea furnizării informaţiilor şi docu-
mentelor pentru calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă.
Autoritatea contractantă îşi stabileşte necesităţile şi cerinţele prin anunţul de
participare şi le defineşte în cadrul anunţului de participare şi/sau al unui document
descriptiv. Autoritatea contractantă stabileşte şi defineşte în cadrul anunţului de par-
ticipare şi/sau al documentului descriptiv criteriul de atribuire şi factorii de evaluare
aleşi, precum şi un termen orientativ pentru desfăşurarea procedurii de atribuire.

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere compe-
titivă în următoarele situații:
a) dacă se îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:
- necesităţile autorităţii contractante nu pot fi asigurate fără adaptarea soluţiilor
disponibile în mod rapid pe piaţă;
- lucrările, produsele sau serviciile includ soluţii de proiectare sau soluţii inovatoare;
- contractul nu poate fi atribuit fără negocieri prealabile din cauza unor
circumstanţe specifice legate de natura ori complexitatea sa sau de structura juridică
şi financiară ori din cauza riscurilor legate de acestea;
- specificaţiile tehnice nu pot fi definite cu suficientă precizie de către autoritatea
contractantă prin trimitere la un standard, o evaluare tehnică europeană, o specificaţie
tehnică comună sau o referinţă tehnică.
b) dacă, în urma unei proceduri de licitaţie deschisă sau de licitaţie restrânsă,
au fost depuse numai oferte neconforme sau inacceptabile.
În acest caz, autoritatea contractantă are dreptul de a nu publica un anunţ de partici-
pare dacă invită la procedura de atribuire exclusiv acei ofertanţi care, în cadrul procedurii
anterioare de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă, au îndeplinit criteriile de calificare şi
au depus oferte în conformitate cu cerinţele formale ale procedurii de atribuire.

Procedura de negociere competitivă se desfăşoară, de regulă, în trei etape obli-
gatorii:
Autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de candidaţi care
îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie şi care vor fi invitaţi să participe în etapa
de dialog, cu condiţia să fie asigurat un anumit număr minim de candidaţi.
1
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare crite-
riile sau regulile obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să le aplice,
numărul minim de candidaţi pe care intenţionează să îi invite să depună oferte iniţiale
în etapa a doua a procedurii şi, dacă este cazul, numărul maxim.
Numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare trebuie să fie suficient
pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic de trei.
numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de participare.
Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin:
- data şi ora stabilite pentru demararea dialogului;
- adresa la care se derulează dialogul;
- limba sau limbile în care se va derula dialogul.
b) etapa dialogului cu candidaţii selectaţi, în vederea identificării soluţiei/
soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi pe baza
căreia/cărora se vor depune ofertele finale;
Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita în etapa a doua un număr de can-
didaţi cel puţin egal cu numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare.
selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, autori-
tatea contractantă are dreptul de a opta între a continua procedura de atribuire numai
cu acel candidat/acei candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc cerinţele solicitate și a
anula procedura, în condiţiile legii.
Autoritatea contractantă desfăşoară etapa dialogului cu fiecare candidat selectat
în parte, în scopul identificării şi definirii celor mai bune mijloace pentru satisfacerea
necesităţilor sale. În cadrul dialogului autoritatea contractantă şi candidaţii selectaţi
pot discuta toate aspectele referitoare la achiziţie.
Pe durata dialogului, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura respec-
tarea principiului tratamentului egal faţă de toţi candidaţii şi de a nu furniza infor-
maţii într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre candidaţi
un avantaj în raport cu ceilalţi.
Etapa a doua a procedurii de dialog competitiv constă în organizarea de întâlniri
cu fiecare candidat selectat, pe parcursul cărora se derulează un dialog cu scopul
identificării soluţiilor/opţiunilor referitoare la aspectele tehnice, financiare, proble-
mele legate de cadrul juridic şi orice alte elemente ale contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru care urmează să fie atribuit.
La sfârşitul fiecărei întâlniri, comisia de evaluare are obligaţia consemnării
problemelor discutate şi aspectelor convenite într-un proces-verbal de şedinţă.
Identificarea soluţiilor/opţiunilor se structurează în funcţie de necesităţile,
obiectivele şi constrângerile autorităţii contractante, astfel cum au fost acestea
evidenţiate în documentaţia descriptivă.
După finalizarea unei runde succesive de reducere a numărului de soluţii, comisia

de evaluare are obligaţia de a elabora un raport intermediar, care se aprobă de către
conducătorul autorităţii contractante.
Raportul se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul
informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat,
eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. După aprobarea raportului
intermediar, autoritatea contractantă are obligaţia informării participanţilor la dialog.
Următoarea rundă de dialog se derulează numai cu participanţii rămaşi în
competiţie după finalizarea rundei succesive organizate anterior.
Participanţii rămaşi în competiţie în urma finalizării rundei succesive organizate
anterior nu au dreptul ca, în cadrul rundelor următoare sau atunci când depun oferta
finală, să modifice angajamentele asumate prin propunerile tehnice şi/sau financiare
parţiale pe care le-au prezentat decât în sensul îmbunătăţirii acestora.
Etapa dialogului cu candidaţii selectaţi se poate desfăşura şi prin intermediul
SEAP, printr-o modalitate securizată, accesibilă doar candidaţilor selectaţi, sau prin
intermediul unei camere de date puse la dispoziţie de autoritatea contractantă sau de
furnizorul de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.
După ce a declarat încheiată etapa dialogului şi a informat în acest sens candidaţii
rămaşi în competiţie, autoritatea contractantă îi invită pe fiecare dintre aceştia să
depună ofertele finale pe baza soluţiei sau soluţiilor prezentate şi specificate în cursul
dialogului.
Invitaţia de participare la a treia etapă a procedurii de dialog competitiv trebuie să
cuprindă cel puţin:
- data şi ora stabilite pentru depunerea ofertelor finale;
- adresa la care se depun ofertele finale;
- limba sau limbile în care se vor elabora ofertele.
În cazul în care etapa a doua a procedurii de dialog competitiv nu se poate finaliza
prin identificarea unei soluţii viabile, autoritatea contractantă are dreptul de a anula
procedura de atribuire.
c) etapa depunerii ofertelor finale de către candidaţii rămaşi în urma etapei
de dialog şi a evaluării acestora, prin aplicarea criteriului de atribuire şi a
În cadrul etapei a treia a dialogului competitiv, ofertantul/ofertanţii trebuie să
depună oferta/ofertele pe baza soluţiei/soluţiilor identificate în cursul etapei ante-
rioare, până la data şi ora-limită specificate în invitaţia de participare, astfel cum au
fost stabilite de comun acord în cadrul etapei de dialog.
Ofertele finale cuprind toate elementele solicitate şi necesare pentru realizarea
proiectului.
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări, precizări şi îmbună-
tăţiri ale ofertelor finale. Clarificările, precizările şi îmbunătăţirile, precum şi orice
informaţii suplimentare transmise de ofertant nu pot să conducă la modificarea ele-
mentelor esenţiale ale procedurii de atribuire, inclusiv ale necesităţilor şi cerinţelor
stabilite în anunţul de participare şi/sau documentul descriptiv, în cazul în care modi-
ficarea acestor elemente, necesităţi şi cerinţe este susceptibilă a denatura concurenţa
sau a avea un efect discriminatoriu.
Autoritatea contractantă evaluează ofertele primite pe baza criteriului de atribuire
şi a factorilor de evaluare stabiliţi prin anunţul de participare şi/sau în documentul
descriptiv prevăzut. La solicitarea autorităţii contractante se pot desfăşura negocieri
cu ofertantul a cărui ofertă finală a fost desemnată ca prezentând cel mai bun raport
calitate-preţ în urma aplicării factorilor de evaluare stabiliţi de autoritatea contrac-
tantă, având ca obiect confirmarea angajamentelor financiare sau a altor termeni sau
condiţii incluse în ofertă în vederea stabilirii clauzelor contractului, cu condiţia ca
aceste negocieri să nu conducă la modificări substanţiale ale aspectelor esenţiale ale
ofertei sau ale achiziţiei publice, inclusiv ale necesităţilor şi cerinţelor stabilite prin
anunţul de participare sau documentul descriptiv, şi să nu rişte să denatureze
concurenţa sau să conducă la discriminare.

În cazul acestei proceduri, legea prevede doar că perioada cuprinsă între data trans-
miterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi
data limită de depunere a solicitărilor de participare este de cel puţin 30 de zile.
§5. Parteneriatul pentru inovare

5.1. Definiție
Parteneriatul pentru inovare este acea procedură de atribuire prin care orice
operator economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma
publicării unui anunţ de participare, urmând ca numai candidaţii care îndeplinesc
criteriile de calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă să aibă dreptul de
a depune oferte iniţiale în etapa ulterioară, pe baza cărora autoritatea contractantă va
desfăşura negocieri în vederea îmbunătăţirii acestora.
Parteneriatul pentru inovare se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui
anunţ de participare, prin care autoritatea contractantă solicită operatorilor econo-
mici depunerea de solicitări de participare în vederea furnizării informaţiilor şi docu-
mentelor pentru calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă. În cadrul
documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă defineşte regulile aplicabile
drepturilor de proprietate intelectuală.
Valoarea estimată a produselor, serviciilor sau lucrărilor nu trebuie să fie dispro-
porţionată în raport cu investiţiile necesare pentru dezvoltarea acestora.
5.2. Situații când se aplică procedura. Caracterizare

Parteneriatul pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs, a unui serviciu
inovator sau a unor lucrări inovatoare şi achiziţia ulterioară a produselor, serviciilor
sau lucrărilor rezultate, cu condiţia ca acestea să corespundă nivelurilor de perfor-
manţă şi costurilor maxime convenite între autoritatea contractantă şi participanţi.
Autoritatea contractantă aplică parteneriatul pentru inovare atunci când identifică
necesitatea dezvoltării şi achiziţiei ulterioare a unui produs, serviciu sau a unor
lucrări inovatoare, necesitate care nu poate fi satisfăcută de soluţiile disponibile pe
piaţă la un anumit moment.
În cuprinsul documentaţiei de atribuire autoritatea contractantă descrie necesităţile

cu privire la produsul, serviciul sau lucrările inovatoare care nu pot fi satisfăcute prin
achiziţia produselor, serviciilor sau lucrărilor disponibile pe piaţă la acel moment. În
cadrul descrierii acestor elemente autoritatea contractantă stabileşte care sunt cerinţele
minime în legătură cu acestea pe care ofertele trebuie să le îndeplinească.
Informaţiile furnizate prin documentele achiziţiei trebuie să fie suficient de
precise pentru a permite operatorilor economici să determine natura şi obiectul solu-
ţiei solicitate şi, pe baza acestora, să decidă transmiterea unei solicitări de participare
sau neparticiparea la procedura de atribuire.

Parteneriatul pentru inovare se desfăşoară în trei etape:
Autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de candidaţi care înde-
plinesc criteriile de calificare şi selecţie şi care vor fi invitaţi să depună oferte iniţiale,
cu condiţia să fie asigurat un anumit număr minim de candidaţi. Numărul minim de
candidaţi indicat în anunţul de participare trebuie să fie suficient pentru a asigura o
concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic de trei.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de participare
criteriile de selecţie şi regulile obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să
le aplice pentru selecţia candidaţilor, numărul minim de candidaţi pe care intenţio-
nează să-i invite în etapa a doua a procedurii şi, după caz, numărul maxim.
numai criteriile de calificare şi selecţie prevăzute în anunţul de participare.
În legătură cu calificarea şi selecţia candidaţilor, autoritatea contractantă stabileşte
în special criterii legate de capacitatea candidaţilor în domeniul cercetării şi dezvol-
tării, elaborării de soluţii inovatoare şi implementării acestora.
Numai candidaţii selectaţi de autoritatea contractantă pot prezenta proiecte de
cercetare şi inovare care să răspundă necesităţilor identificate de autoritatea contrac-
tantă care nu pot fi satisfăcute de soluţiile existente.
În urma finalizării primei etape, autoritatea contractantă transmite simultan
b) etapa depunerii ofertelor iniţiale de către candidaţii selectaţi în cadrul
primei etape şi a evaluării conformităţii acestora cu cerinţele minime stabilite de
autoritatea contractantă;
Autoritatea contractantă are obligaţia de invita în etapa a doua cel puţin un număr
de candidaţi egal cu numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare.
selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de participare, autori-
tatea contractantă are dreptul de a opta între a continua procedura de atribuire numai
cu acel candidat/acei candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc cerinţele solicitate şi a
anula procedura, în condiţiile legii.
După ce a finalizat etapa a doua, comisia de evaluare are obligaţia de a elabora un
raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante.
Raportul se introduce în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul infor-
matic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat,
eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
După aprobarea raportului intermediar, autoritatea contractantă are obligaţia de a
comunica ofertanţilor rezultatul etapei a doua.
În urma finalizării celei de-a doua etape, autoritatea contractantă transmite
simultan tuturor candidaţilor o invitaţie de participare la etapa a treia a procedurii de
atribuire.
Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin:
- data şi ora stabilite pentru demararea negocierilor;
- adresa la care se derulează negocierile;
- limba sau limbile în care se vor derula negocierile.
c) etapa negocierilor în vederea îmbunătăţirii ofertelor iniţiale, a depunerii
ofertelor finale şi a evaluării acestora, prin aplicarea criteriului de atribuire şi a
Autoritatea contractantă are obligaţia de a organiza, în cadrul etapei a treia a pro-
cedurii, întâlniri cu fiecare ofertant în parte, în cadrul cărora se desfăşoară negocieri
cu privire la ofertele iniţiale depuse de aceştia în etapa a doua.
Scopul negocierilor este de îmbunătăţire a ofertei iniţiale depuse de participanţii
la negocieri şi de adaptare a acesteia la condiţiile concrete în care se va derula
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru care urmează a fi atribuit.
La sfârşitul fiecărei întâlniri de negociere, comisia de evaluare are obligaţia
Etapa a treia a procedurii de atribuire se poate desfăşura şi prin intermediul
SEAP, printr-o modalitate securizată, accesibilă doar ofertanţilor rămaşi în compe-
tiţie în urma derulării etapei a doua, sau prin intermediul unei camere de date puse la
dispoziţie de autoritatea contractantă sau de furnizorul de servicii de achiziţie
implicat în procedura de atribuire.
În măsura în care a prevăzut această posibilitate în anunţul de participare sau în
fişa de date a achiziţiei, autoritatea contractantă are dreptul de a derula negocierile în
runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de oferte care urmează să fie
negociate.
Negocierile în cadrul etapei a treia a procedurii de atribuire se derulează până în
momentul în care fiecare participant la negocieri declară că oferta pe care a pre-
zentat-o nu mai poate fi îmbunătăţită, fapt care se consemnează explicit în procesul-
verbal de şedinţă.
Autoritatea contractantă poate decide să implementeze parteneriatul pentru
inovare cu un singur partener sau cu mai mulţi parteneri care desfăşoară activităţi de
cercetare şi dezvoltare separate.
Parteneriatul pentru inovare se desfăşoară în faze succesive, urmând succesiunea
stadiilor din procesul de cercetare şi de inovare, care poate include fabricarea
produselor, prestarea serviciilor sau finalizarea lucrărilor.
În cadrul parteneriatului pentru inovare se stabilesc obiective intermediare care
trebuie realizate de către parteneri, precum şi plata preţului în tranşe corespunzătoare.
Pe baza acestor obiective, autoritatea contractantă poate decide după fiecare fază să
înceteze parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat pentru inovare
încheiat cu mai mulţi parteneri, să reducă numărul de parteneri prin încetarea
anumitor contracte individuale, cu condiţia ca autoritatea contractantă să fi menţionat
în documentaţia de atribuire aceste posibilităţi, precum şi condiţiile aplicării acestora.
În cazul parteneriatului pentru inovare încheiat cu mai mulţi parteneri, autoritatea
contractantă are obligaţia de a nu dezvălui celorlalţi parteneri soluţiile propuse sau
alte informaţii confidenţiale comunicate de un partener în cadrul parteneriatului, fără
acordul acestuia.
Autoritatea contractantă negociază cu ofertanţii ofertele iniţiale şi toate ofertele
ulterioare depuse de aceştia, cu excepţia ofertelor finale, în vederea îmbunătăţirii
conţinutului acestora.
Cerinţele minime stabilite de autoritatea contractantă, criteriul de atribuire şi
factorii de evaluare nu pot face obiect al negocierilor.
Pe durata negocierilor, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura respec-
tarea principiului tratamentului egal faţă de toţi ofertanţii şi de a nu furniza infor-
maţii într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre ofertanţi
un avantaj în raport cu ceilalţi.
Autoritatea contractantă informează în scris toţi ofertanţii ale căror oferte nu au
fost eliminate din competiţie în legătură cu orice modificări ale specificaţiilor tehnice
sau ale altor documente ale achiziţiei, cu excepţia prevederilor referitoare la cerinţele
minime stabilite de autoritatea contractantă, care nu pot fi modificate.
În urma modificărilor autoritatea contractantă acordă o perioadă suficientă
ofertanţilor pentru modificarea ofertelor şi retransmiterea ofertelor modificate, dacă
este cazul.
Autoritatea contractantă are dreptul de a desfăşura negocierile în runde succesive,
cu scopul de a reduce numărul de oferte care urmează să fie negociate. Reducerea
numărului de oferte se realizează numai pe baza factorilor de evaluare stabiliţi prin
anunţul de participare sau alt document al achiziţiei. Aplicarea opţiunii de a reduce
ofertele trebuie indicată de autoritatea contractantă în cadrul anunţului de participare
sau al altui document al achiziţiei.
Autoritatea contractantă se asigură că structura parteneriatului şi, în special,
durata şi valoarea diferitelor faze ale acestuia reflectă gradul de inovaţie al soluţiei
propuse şi succesiunea activităţilor de cercetare şi inovare necesare pentru dezvol-
tarea unei soluţii inovatoare care nu este disponibilă pe piaţă.
Criteriul de atribuire utilizat în cazul parteneriatului pentru inovare este cel mai
bun raport calitate-preţ.

În cazul acestei proceduri, legea prevede doar că perioada cuprinsă între data
transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene şi data limită de depunere a solicitărilor de participare este de cel puţin
30 de zile.
§6. Negocierea fără publicare prealabilă
6.1. Definiție
Negocierea fără publicare prealabilă este acea procedură de atribuire în care, în
anumite situații prevăzute de lege, autoritatea contractantă atribuie contractul de
achiziţii publice/acordul-cadru de lucrări, de produse sau de servicii fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare.
Iniţierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă se realizează prin trans-
miterea unei invitaţii de participare la negocieri, însoţită de documentaţia de atribuire,
către unul sau, ori de câte ori este posibil, către mai mulţi operatori economici.

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără
publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru atribuirea contractelor de
achiziţii publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii într-unul
din următoarele cazuri:
a) dacă în cadrul unei proceduri de licitaţie deschisă ori licitaţie restrânsă
organizate pentru achiziţia produselor, serviciilor sau lucrărilor respective nu a
fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau au fost depuse numai
oferte/solicitări de participare neconforme;
În acest caz, se poate aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă cu
condiţia să nu se modifice în mod substanţial condiţiile iniţiale ale achiziţiei şi, la
solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport.
b) dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un
anumit operator economic din anumite motive prevăzute de lege;
Aceste motive sunt următoarele:
(i) scopul achiziţiei este crearea sau achiziţionarea unei opere de artă sau unei
reprezentaţii artistice unice;
(ii) concurenţa lipseşte din motive tehnice;
(iii) protecţia unor drepturi exclusive, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală.
În cazul motivelor (i) și (ii), autoritatea contractantă poate aplica procedura de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare numai dacă nu există
o soluţie alternativă sau înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi utilizarea unor canale de
distribuţie alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia sau achiziţia unor
lucrări, produse sau servicii comparabile, iar absenţa concurenţei sau protecţia
drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către autoritatea
contractantă a parametrilor achiziţiei în vederea viitoarei proceduri de atribuire.
c) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a proce-
durilor de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere competitivă sau proce-
dura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă deter-
minate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei
acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante;
În situaţii în care se impune intervenţia imediată, autoritatea contractantă are
dreptul de a realiza achiziţia publică în paralel cu aplicarea procedurii de negociere
fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.
d) pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse într-unul

din următoarele cazuri:
(i) atunci când produsele care fac obiectul achiziţiei sunt fabricate exclusiv în
scop de cercetare ştiinţifică, experimental, de studiu sau de dezvoltare, iar contractul
de achiziţie publică nu prevede producţia în serie a unor cantităţi ale produsului în
vederea stabilirii viabilităţii comerciale a acestuia sau recuperarea costurilor de
cercetare şi dezvoltare;
(ii) atunci când este necesară achiziţionarea de la contractantul iniţial a unor can-
tităţi suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderii produselor
sau instalaţiilor existente şi numai dacă schimbarea contractantului iniţial ar pune
autoritatea contractantă în situaţia de a achiziţiona produse cu caracteristici tehnice
diferite de cele deja existente care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăţi
tehnice disproporţionate de utilizare şi întreţinere; în acest caz, durata actelor adiţio-
nale nu pot depăşi, de regulă, trei ani;
(iii) pentru produsele cotate şi achiziţionate pe o piaţă de mărfuri;
(iv) pentru cumpărarea de produse sau servicii în condiţii speciale avantajoase de
la un operator economic care încetează definitiv activităţile comerciale sau care se află
într-o procedură de faliment, de concordat preventiv sau într-o procedură similară.
e) pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice de servicii ca urmare a
unui concurs de soluţii;
În acest caz, ca urmare a unui concurs de soluţii, contractul de achiziţii publice de
servicii urmează să fie atribuit, conform regulilor stabilite în cadrul concursului de
soluţii respectiv, concurentului câştigător sau unuia dintre concurenţii câştigători ai
concursului respectiv; în acest din urmă caz, autoritatea contractantă are obligaţia de
a transmite invitaţie la negocieri tuturor concurenţilor câştigători.
f) pentru achiziționarea de lucrări și servicii noi, ulterior atribuirii unui
contract de achiziţie publică de lucrări sau de servicii.
În acest caz trebuie să se îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:
(i) atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile
servicii, constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare prevăzute în contractul
atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în documentele achiziţiei
elaborate cu ocazia atribuirii contractului iniţial;
(ii) valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări sau servicii s-a determinat
prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor sau serviciilor noi care pot fi achiziţio-
nate ulterior;
(iii) în anunţul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractului
iniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru
achiziţionarea ulterioară de noi lucrări, respectiv noi servicii, de la operatorul
economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare în cadrul procedurii respective;
(iv) procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare
este aplicată într-un interval care nu poate depăşi 3 ani de la încheierea contractului
iniţial.
§7. Concursul de soluții
7.1. Definiție
Concursul de soluţii este acea procedură de atribuire în care, datorită specificului
obiectului achiziției, atribuirea contractului de achiziție publică se face în urma
evaluării proiectelor depuse de către un juriu alcătuit exclusiv din persoane fizice
independente.
7.2. Situații când se aplică procedura. Caracterizare

Concursul de soluţii poate fi organizat în una dintre următoarele modalităţi:
a) în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziţie publică de
servicii;
b) ca o procedură de atribuire distinctă, cu premii sau plăţi acordate participanţilor.
Concursul de soluţii se iniţiază prin publicarea în SEAP de către autoritatea contrac-
tantă a unui anunţ de concurs prin care solicită operatorilor economici interesaţi
depunerea de proiecte. În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să
atribuie un contract subsecvent de achiziţie publică de servicii ca urmare a unei
proceduri de negociere fără publicare prealabilă, autoritatea contractantă indică acest
lucru în anunţul de concurs.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei de
concurs orice informaţie, cerinţă, regulă sau criteriu necesare pentru a asigura poten-
ţialilor participanţi o informare completă şi corectă cu privire la modul de organizare
şi desfăşurare a concursului de soluţii.
Documentaţia de concurs trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
- informaţii generale privind autoritatea contractantă;
- instrucţiuni privind date-limită care trebuie respectate şi formalităţi care trebuie
îndeplinite în legătură cu participarea la concurs;
- criteriile minime de calificare solicitate în legătură cu participarea la concurs,
precum şi documentele care urmează să fie prezentate de concurenţi pentru dovedirea
îndeplinirii criteriilor respective;
- ansamblul cerinţelor pe baza cărora concurenţii urmează să elaboreze şi să
prezinte proiectele;
- numărul şi cuantumul premiilor care urmează să fie acordate, în cazul în care
concursul este organizat ca o procedură independentă, precum şi modalitatea de acor-
dare a acestora;
- angajamentul autorităţii contractante de a încheia contractul de achiziţie publică
de servicii cu câştigătorul sau cu unul dintre câştigătorii concursului respectiv, în
cazul în care concursul este organizat ca parte a unei alte proceduri de atribuire a
unui contract de achiziţie publică de servicii;
- informaţii detaliate şi complete privind criteriul/criteriile aplicat/aplicate pentru
stabilirea proiectului/proiectelor câştigător/câştigătoare.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a limita accesul participanţilor la con-
cursul de soluţii:
- prin referire la teritoriul sau la o parte din teritoriul statului;
- pe motiv că legislaţia naţională permite doar participarea persoanelor fizice sau
persoanelor juridice.
Numărul minim al participanţilor indicat în anunţul de concurs trebuie să fie sufi-

cient pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic de trei.
Atunci când selectează participanţii la concurs, autoritatea contractantă are obli-
gaţia de a aplica numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de concurs. Aceasta
contractantă are obligaţia de a invita să depună proiecte doar participanţii selectaţi.
În cazul în care numărul de participanţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi
selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul de concurs, autoritatea
contractantă are dreptul fie de a continua procedura de atribuire numai cu acel parti-
cipant/acei participanţi care îndeplineşte/îndeplinesc criteriile solicitate, fie de a
anula procedura.
Autoritatea contractantă stabileşte perioada minimă cuprinsă între data transmi-
terii anunţului de concurs şi data-limită de depunere a proiectelor, astfel încât opera-
torii economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient
pentru elaborarea proiectelor. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite
spre publicare anunţul de concurs cu cel puţin 30 de zile înainte de data-limită de
depunere a proiectelor; acest termen poate fi redus cu 5 zile în cazul în care se
acceptă depunerea proiectelor prin mijloace electronice de comunicare.
Autoritatea contractantă care a organizat un concurs de soluţii transmite spre
publicare un anunţ cu privire la rezultatele concursului şi trebuie să fie în măsură să
facă dovada datei transmiterii anunţului. Prin excepţie, în cazul în care comunicarea
informaţiilor privind rezultatul concursului ar împiedica aplicarea unor dispoziţii
legale, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legi-
time ale unei întreprinderi publice sau private sau ar putea aduce atingere concurenţei
loiale între prestatorii de servicii, publicarea acestor informaţii nu este obligatorie.
În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să limiteze numărul de
participanţi în cadrul unui concurs de soluţii, autoritatea contractantă stabileşte
criterii de calificare şi selecţie clare, obiective şi nediscriminatorii, care trebuie să fie
precizate în mod explicit în documentele achiziţiei.
În scopul evaluării proiectelor prezentate în cadrul unui concurs de soluţii,
autoritatea contractantă numeşte un juriu din cel puțin 3 membri, alcătuit exclusiv
din persoane fizice independente faţă de participanţii la concurs. Membrii juriului
pot fi numiţi din cadrul autorităţii contractante, dacă este posibil, sau din afara
acesteia. În cazul în care participanţilor la concurs li se solicită o anumită calificare
profesională, cel puţin o treime din numărul membrilor juriului trebuie să deţină
calificarea respectivă sau o calificare echivalentă.
Juriul este autonom în deciziile şi opiniile pe care le emite.
Juriul are obligaţia de a evalua, în mod anonim şi exclusiv pe baza criteriilor indi-
cate în anunţul de concurs, planurile şi proiectele depuse de candidaţi. Anonimatul
este menţinut până la momentul la care juriul adoptă o decizie sau formulează o
opinie; în acest sens, nu sunt aplicabile prevederile legale1 privind obligaţia publicării
prin mijloace electronice a denumirii şi a datelor de identificare ale ofertantului/can-
didatului/subcontractantului propus/terţului susţinător.
1
Pe baza evaluării calitative a fiecărui proiect, juriul stabileşte clasamentul
proiectelor, precum şi observaţiile şi aspectele care ar trebui clarificate, într-un raport
semnat de toţi membrii juriului.
Candidaţii pot fi invitaţi, dacă este necesar, să răspundă întrebărilor consemnate în
raportul întocmit de juriu, în vederea clarificării oricărui aspect privind proiectele.
În situaţia în care concursul de soluţii este organizat cu premii sau plăţi acordate
participanţilor, autoritatea contractantă acordă participanţilor premii sau plăţi în
conformitate cu prevederile documentaţiei de concurs, pe baza clasamentului
proiectelor întocmit de juriu. Premiile sau plăţile acordate participanţilor se reflectă
ca o cheltuială de aceeaşi natură cu achiziţia sau vor fi reflectate în poziţie distinctă
în bugetul şi, respectiv, contul de execuţie al autorităţii contractante.
Juriul are obligaţia de a redacta un proces-verbal complet al dialogului dintre
membrii juriului şi candidaţi.
Autoritatea contractantă care a organizat un concurs de soluţii transmite spre
publicare în SEAP un anunţ cu privire la rezultatele concursului.
§8. Procedura de atribuire în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii

specifice
Procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii
specifice este:
a) una din procedurile standard prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a)-g) din Legea
nr. 98/20161 în cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragul
prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d) din lege2;
b) procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât
pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d).
În cazul atribuirii unui contract de achiziţie publică/acord-cadru care are ca obiect
servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2 din Legea
nr. 98/2016, cu o valoare estimată mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1)
lit. d) din lege, autoritatea contractantă are următoarele obligaţii:
a) de a-şi face cunoscută intenţia de a achiziţiona respectivele servicii fie prin
publicarea unui anunţ de participare, fie prin intermediul unui anunţ de intenţie
valabil în mod continuu3;
1
Licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, negocierea competitivă, dialogul competitiv, parte-
neriatul pentru inovare, negocierea fără publicare prealabilă, concursul de soluţii.
2
Pragul valoric este de 3.506.625 lei.
3
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 anunţul de intenţie valabil în mod
continuu este „anunţul de intenţie publicat de autoritatea contractantă ca modalitate de iniţiere
a unei proceduri de atribuire pentru achiziţia de servicii sociale ori alte servicii specifice,
prevăzute în anexa nr. 2, alternativă anunţului de participare, în cuprinsul căruia se face
referire în mod specific la categoriile de servicii care fac obiectul contractelor care urmează să
fie atribuite, se indică faptul că respectivele contracte sunt atribuite fără publicarea ulterioară a
unui anunţ de participare şi se invită operatorii economici interesaţi să îşi exprime în scris
interesul pentru participarea la procedura de atribuire”.
b) de a publica un anunţ de atribuire a contractului.

Alternativ publicării unor anunţuri de atribuire individuale, autoritatea contrac-
tantă are dreptul de a grupa trimestrial anunţurile de atribuire, caz în care autoritatea
contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare anunţurile de atribuire astfel
grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.
Criteriile de atribuire utilizate pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/
acordurilor-cadru având ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice sunt cel mai
bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport calitate-cost, ţinându-se seama de crite-
riile de calitate şi de sustenabilitate ale serviciilor sociale.
Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili ca participarea la procedurile de
atribuire a contractelor de achiziţii publice având ca obiect exclusiv serviciile de
sănătate, sociale şi culturale1 să fie rezervată unor operatori economici, cum ar fi
persoane juridice fără scop lucrativ, întreprinderi sociale şi unităţi protejate, acre-
ditate ca furnizori de servicii sociale, furnizori publici de servicii sociale. Acești ope-
ratori economici cărora le poate fi rezervată participarea la procedurile de atribuire
trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii:
a) scopul pentru care a fost înfiinţat operatorul economic este îndeplinirea unor
obiective în domeniul serviciilor publice, în legătură cu prestarea serviciilor de
sănătate, sociale şi culturale, arătate;
b) profitul obţinut de operatorul economic este reinvestit în vederea îndeplinirii
scopului pentru care acesta a fost înfiinţat; în cazul în care profitul este distribuit sau
redistribuit, acest lucru se bazează pe considerente legate de participarea angajaţilor
la beneficiile activităţii operatorului economic;
c) organizarea structurilor de conducere sau a structurilor care deţin operatorul
economic care execută contractul se bazează pe principiul participării angajaţilor în
cadrul structurilor care deţin operatorul economic sau necesită participarea activă a
angajaţilor, a utilizatorilor sau a altor entităţi interesate;
d) operatorului economic nu i-a fost atribuit un contract pentru serviciile în cauză
de către autoritatea contractantă respectivă, în temeiul prezentului articol, în ultimii
trei ani. Durata maximă a contractelor de achiziţie publică rezervate operatorilor
economici este de 3 ani.
§9. Procedura simplificată
9.1. Caracterizare
Autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru
şi organizează concursurile de soluţii care privesc achiziţii publice prin aplicarea
unei proceduri simplificate în situația în care valoare estimată a contractului de
achiziție publică este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7
1
Potrivit art. 112 din Legea nr. 98/2016, este vorba de serviciile cu codurile CPV
75121000-0, 75122000-7, 75123000-4, 79622000-0, 79624000-4, 79625000-1, 80110000-8,
80300000-7, 80420000-4, 80430000-7, 80511000- 9, 80520000-5, 80590000-6, cuprinse între
85000000-9 la 85323000-9, 92500000- 6, 92600000-7, 98133000-4, 98133110-8.
alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și mai mare sau egală cu pragurile prevăzute de art. 7
alin. (5) din aceeași lege1:
a) între 450.200 lei și 25.013.925 lei pentru lucrări;
b) între 135.060 lei și 649.895 lei, pentru produse şi de servicii;
c) între 135.060 lei și 1.000.557 lei, pentru contractele de achiziţii publice/acor-
durile-cadru de produse şi de servicii atribuite de autorităţile contractante locale, aşa
cum sunt acestea definite la art. 23 din Legea administraţiei publice locale
nr. 215/2001, precum şi de cele aflate în subordinea acestora;
d) între 135.060 lei și 3.506.625 lei pentru servicii sociale şi alte servicii speci-
fice, prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016.
Procedura simplificată se iniţiază prin publicarea în SEAP2 a unei anunţ de parti-
cipare simplificat, însoţit de documentaţia de atribuire aferentă.
Autoritatea contractantă poate decide desfăşurarea procedurii simplificate:
a) fie într-o etapă; în acest caz, autoritatea contractantă are dreptul de a decide
organizarea unei etape finale de licitaţie electronică, caz în care are obligaţia de a
preciza această decizie în anunţul de participare simplificat şi în documentaţia de
atribuire;
b) fie în mai multe etape care presupun atât selecţia candidaţilor, cât şi negocierea
şi evaluarea ofertelor.
În cazul în care procedura simplificată se desfășoară în mai multe etape, intervin
următoarele particularități:
- acest aspect este precizat în anunţul de participare simplificat;
- autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite anunţul de participare
simplificat, spre publicare în SEAP, cu cel puţin 10 zile înainte de data-limită pentru
depunerea solicitărilor de participare;
- autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite simultan, tuturor candidaţilor
selectaţi, o invitaţie de participare la etapa a doua;
- în etapa a doua, perioada minimă între data transmiterii invitaţiei de participare
şi data-limită de depunere a ofertelor este de cel puţin 10 zile; în cazul în care se are
în vedere atribuirea unui contract de achiziţie publică de produse de complexitate
redusă, perioada minimă este de cel puţin 6 zile.
Anunţul de participare simplificat conţine următoarele informaţii:
a) denumirea, adresa, numărul de telefon şi de fax, adresa de e-mail ale autorităţii
contractante;
b) dacă este cazul, se precizează dacă urmează să fie încheiat un acord-cadru;
c) denumirea produselor/serviciilor/lucrărilor care urmează să fie furnizate/
prestate/executate şi codul/codurile CVP;
d) cantitatea de produse care trebuie furnizată;
e) termenul limită de primire a ofertelor;
f) adresa la care se transmit ofertele;
1
Sub pragurile prevăzute de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 se va aplica achiziția
directă. A se vedea infra Titlul II, Capitolul V, Secțiunea a 3-a.
2
Sistemul electronic de achiziţii publice – SEAP.
g) limba sau limbile în care trebuie redactate ofertele;

h) perioada de timp în care ofertantul trebuie să îşi menţină oferta valabilă;
i) criteriul de atribuire a contractului/acordului-cadru.
Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind
documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în
mod clar, complet şi fără ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare
solicitată, într-o perioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 2 zile lucrătoare
de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic. Autoritatea
contractantă are obligaţia de a publica în SEAP răspunsul la solicitările de clarificări
fără a dezvălui identitatea solicitanţilor.
Autoritatea contractantă aplică procedura simplificată prin mijloace electronice,
situaţie în care numai operatorii economici înregistraţi în SEAP pot depune ofertă.
Prin excepţie, autoritatea contractantă poate să nu utilizeze mijloacele electronice
pentru derularea procedurii de atribuire atunci când acest lucru nu este posibil din
motive tehnice imputabile operatorului SEAP.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili numai cerinţe de calificare
privind: eligibilitatea, capacitatea de exercitare a activităţii profesionale și experienţa
similară, în formă simplificată.

Autoritatea contractantă are obligația de a stabili perioada de depunere a ofertelor
funcţie de complexitatea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi de
cerinţele specifice, astfel încât operatorii economici interesaţi să beneficieze de un
interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea
documentelor de calificare şi selecţie, dacă sunt solicitate prin documentele achiziţiei.
Perioada minimă între data transmiterii anunţului de participare la procedura
simplificată şi data limită de depunere a ofertelor este de cel puţin:
- 10 zile, în cazul în care se are în vedere atribuirea unui contract de achiziţie
publică de servicii sau produse;
publică de produse de complexitate redusă;
publică de lucrări.
În cazul în care o situaţie de urgenţă, demonstrată în mod corespunzător de către
autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioadele de mai sus, autoritatea
contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea ofertelor, care nu poate
fi mai mică de:
- 6 zile, în cazul atribuirii unui contract de achiziţie publică de servicii sau produse;
- 9 zile, în cazul unui contract de achiziţie publică de lucrări.
Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi prin publicarea unei notificări
în SEAP perioadele în cazul în care răspunsul la solicitările de clarificări modifică
documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica un
anunţ de atribuire în termen de 15 de zile de la data încheierii contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru în urma finalizării procedurii simplificate.
Secțiunea a 4-a. Achiziția directă
§1. Caracterizare
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau
lucrări, în măsura în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică
decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016:
- 135.060 lei, pentru produse și servicii;
- 450.200 lei, pentru lucrări.
Achiziţia directă se realizează pe bază de document justificativ.
Angajamentul legal prin care se angajează cheltuielile aferente achiziţiei directe
poate lua forma unui contract de achiziţie publică sau, după caz, a unui document
fiscal ori a unei comenzi, inclusiv în cazul achiziţiilor iniţiate prin intermediul
instrumentelor de plată ce permit posesorului să le utilizeze în relaţia cu comercianţii
în vederea efectuării de plăţi, fără numerar, pentru achiziţionarea de produse, servicii
şi/sau lucrări prin intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fără a se limita la, cardu-
rile de plată şi/sau portofele electronice.
§2. Procedura
2.1. Procedura prin SEAP

De regulă, achiziția directă se realizează prin intermediul SEAP.
În cadrul SEAP, operatorii economici înregistraţi au posibilitatea de a publică un
catalog electronic cuprinzând produsele, serviciile sau lucrările pe care le oferă, cu
rol de instrument de lucru opţional.
În cazul în care publică un astfel de catalog, operatorii economici au obligaţia de a
menţiona detalii cu privire la produsele, serviciile sau lucrările oferite, inclusiv
preţul, astfel încât autoritatea contractantă să aibă suficiente informaţii pentru a alege
în mod corect şi obiectiv.
Autoritatea contractantă, accesând cataloagele publicate în SEAP, are dreptul de a
alege dintre produsele, serviciile sau lucrările prezentate în aceste cataloage şi de a
transmite în acest scop, prin intermediul SEAP, notificări operatorilor economici care
le oferă.
Notificările trebuie să conţină informaţii referitoare la:
a) datele de identificare ale produselor, serviciilor sau lucrărilor solicitate;
b) cerinţele privind livrarea, prestarea sau executarea;
c) condiţiile în care urmează să se efectueze plata.
În termen de două zile de la primirea notificării, operatorul economic are obli-
gaţia de a transmite prin intermediul SEAP dacă acceptă sau nu acceptă condiţiile
impuse de autoritatea contractantă. Netransmiterea unui răspuns în acest termen
echivalează cu neacceptarea condiţiilor impuse de autoritatea contractantă.
În cazul în care operatorul economic acceptă condiţiile impuse de autoritatea con-
tractantă, va transmite acesteia, prin intermediul SEAP, oferta fermă pentru furni-
zarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor.
Autoritatea contractantă va transmite prin intermediul SEAP dacă acceptă oferta

fermă, în termen de cel mult 5 zile de la data transmiterii ofertei ferme de către
operatorul economic.
2.2. Procedura directă de la operatorul economic

Cu titlu de excepție, achiziția directă nu se realizează prin SEAP în una din
următoarele situații:
- autoritatea contractantă nu identifică în cadrul catalogului electronic produsul,
serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea;
- constată că preţul postat de operatorii economici pentru obiectul achiziţiei este
mai mare decât preţul pieţei;
- din motive tehnice imputabile SEAP, nu este posibil accesul la catalogul elec-
tronic.
În aceste situații, autoritatea contractantă poate realiza achiziţia de la orice
operator economic identificat pe bază de document justificativ.
Autoritatea contractantă este obligată să transmită în SEAP o notificare cu privire
la achiziţia directă a cărei valoare depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 13.000 lei
fără TVA, în cel mult 10 zile de la data primirii documentului justificativ ce stă la
baza achiziţiei realizate. Transmiterea notificării se va efectua în format electronic
prin utilizarea aplicaţiei disponibile la adresa de internet www.e-licitatie.ro şi va
cuprinde următoarele informaţii:
a) denumirea şi datele de identificare ale operatorului economic;
b) obiectul achiziţiei;
c) codul CPV;
d) valoarea achiziţiei;
e) cantitatea achiziţionată;
f) data realizării achiziţiei.
Capitolul VI
Instrumente și tehnici specifice de atribuire a
contractelor de achiziție publică
Secțiunea 1. Acordul-cadru
§1. Definiție
Acordul-cadru este definit de lege1 ca fiind acordul încheiat în formă scrisă între
una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici
care are ca obiect stabilirea termenilor şi condiţiilor care guvernează contractele de
achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea
ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere.
§2. Atribuirea acordului-cadru

Atribuirea acordului-cadru se realizează prin aplicarea de către autoritatea
contractantă a procedurilor „standard” (licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, nego-
cierea competitivă, dialogul competitiv, parteneriatul pentru inovare, negocierea fără
publicare prealabilă, concursul de soluţii și procedura de atribuire în cazul serviciilor
sociale şi al altor servicii specifice) sau a procedurii simplificate, cu respectarea
condițiilor prevăzute de lege pentru acestea2.
Spre exemplu, dacă autoritatea contractantă înțelege să aplice pentru atribuirea
acordului-cadru procedura licitaţiei restrânsă trebuie să respecte condițiile prevăzute
de lege pentru acest tip de procedură de atribuire.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu
acordurile-cadru astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concu-
renţa. În acest sens, autoritatea contractantă:
a) nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru cu o durată mai mare de 4 ani decât în
cazuri excepţionale şi pe care le poate justifica doar prin obiectul specific al
contractelor subsecvente ce urmează să fie atribuite în baza acordului-cadru respectiv;
b) nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestaţii de
altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru;
c) nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru pe baza cărora se pot atribui con-
tracte subsecvente de tipuri sau natură diferite unele faţă de altele;
1
Art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.
2
Pentru dezvoltări, a se vedea supra Titlul II, Capitolul V.
d) nu are dreptul de a încheia contracte subsecvente decât cu operatorul/operatorii

economic/economici semnatar/semnatari al/ai acordului-cadru şi numai pe baza
regulilor şi condiţiilor prevăzute în respectivul acord;
e) nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente în numele şi pentru o altă
autoritate contractantă care nu este parte în acordul-cadru respectiv decât în cazul în
care are calitatea de unitate de achiziţie centralizată;
f) are obligaţia de a impune cerinţe minime de calificare care să se raporteze cel
mult la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează a
fi atribuit pe durata acordului-cadru;
g) are dreptul de a încheia contracte subsecvente numai în perioada de valabilitate
a acordului-cadru.
În cazul în care operatorul economic căruia autoritatea contractantă îi transmite o
solicitare pentru încheierea unui contract subsecvent nu are capacitatea de a răs-
punde acestei solicitări deoarece cantitatea care face obiectul contractului depăşeşte
cantitatea estimată, autoritatea contractantă are dreptul de a iniţia o nouă procedură
de atribuire pentru achiziţionarea diferenţei care nu poate fi acoperită de respectivul
operator economic, numai în cazul în care:
a) acordul-cadru este încheiat doar cu operatorul economic respectiv; sau
b) deşi acordul-cadru este încheiat şi cu alţi operatori economici, nici aceştia, la
rândul lor, nu au capacitatea de a acoperi diferenţa respectivă.
În cazul în care operatorul economic căruia autoritatea contractantă îi transmite o
solicitare pentru încheierea unui contract subsecvent nu are capacitatea de a
răspunde acestei solicitări din propria sa culpă, autoritatea contractantă are dreptul
de a iniţia o nouă procedură de atribuire pentru achiziţionarea întregii cantităţi nece-
sare, numai în cazul în care:
a) acordul-cadru este încheiat doar cu operatorul economic respectiv; sau
b) deşi acordul-cadru este încheiat şi cu alţi operatori economici, nici aceştia, la
rândul lor, nu au capacitatea de a răspunde solicitării respective.
Operatorul economic în culpă va suferi consecinţele prevăzute în acordul-cadru
pentru neîndeplinirea obligaţiilor în sarcina sa.
§3. Durata acordului-cadru

De regulă, durata unui acord-cadru nu poate depăşi 4 ani; în cazuri excepţionale
pe care autoritatea contractantă le justifică temeinic, în special prin obiectul acor-
dului-cadru respectiv, durata acordului-cadru poate fi mai mare.
§4. Conținutul acordului-cadru

Prin încheierea acordului-cadru, autoritatea contractantă îşi asumă următoarele
obligaţii principale:
a) să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract
având ca obiect achiziţionarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul
acordului-cadru respectiv.
Instrumente și tehnici specifice de atribuire a contractelor de achiziție publică 109
Prin excepţie, autoritatea contractantă are dreptul să încheie cu alt operator
economic un contract având ca obiect achiziţionarea produselor/serviciilor/lucrărilor
care fac obiectul acordului-cadru, respectiv operatorul/operatorii economici sem-
natar/semnatari ai acordului nu mai are/au capacitatea de a răspunde solicitărilor
autorităţii contractante.
b) să atribuie contracte operatorului/operatorilor economic/economici semnatar/
semnatari, ori de câte ori intenţionează să achiziţioneze produsele/serviciile/lucrările
care au făcut obiectul acordului-cadru respectiv, respectând condiţiile esenţiale stabilite
la încheierea acestuia.
Operatorul/operatorii economic/economici semnatar/semnatari al/ai acordului-
cadru îşi asumă ca obligaţie principală faţă de autoritatea contractantă furnizarea de
produse/prestarea de servicii/execuţia de lucrări, astfel cum a fost prevăzut în
acordul-cadru respectiv, ori de câte ori autoritatea contractantă solicită acest lucru.
Acordul-cadru trebuie să prevadă, pentru contractele subsecvente care urmează să
fie atribuite, elementele/condiţiile considerate esenţiale, care se referă la:
a) obligaţiile pe care operatorul/operatorii economic/economici şi le-a/le-au
asumat prin propunerea tehnică prezentată în cursul procedurii de atribuire, în special
în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice – funcţionale şi de performanţă – ale
produselor care urmează să fie furnizate, descrierea serviciilor care urmează să fie
prestate şi nivelul calitativ al acestora, descrierea lucrărilor care urmează să fie
executate şi nivelul calitativ al acestora, duratele/termenele de livrare, de prestare sau
de execuţie începând din momentul încheierii contractului, garanţiile acordate, orice
alte elemente care au fost luate în considerare în procesul de analiză şi evaluare a
propunerilor tehnice;
b) preţul/tariful unitar sau preţurile/tarifele unitare, alte angajamente financiare
sau comerciale, pe care operatorul/operatorii economic/economici le-a/le-au prevăzut
în propunerea financiară;
c) condiţii specifice, coeficienţi de ajustare şi formule de ajustare a preţurilor,
după caz;
d) orice alte elemente/clauze pe care autoritatea contractantă le consideră necesare.
În cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulţi operatori economici, iar
contractele subsecvente urmează să fie atribuite prin reluarea competiţiei, acordul-
cadru trebuie să prevadă:
a) elementele/condiţiile care rămân neschimbabile pe întreaga durată a respecti-
vului acord;
b) numărul maxim de operatori economici cu care se încheie acordul-cadru,
conform celor precizate în cadrul anunţului de participare;
c) elementele/condiţiile care vor face obiectul reluării competiţiei pentru atri-
buirea contractelor subsecvente.
§5. Modalitățile acordului-cadru

În cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru, autoritatea contractantă stabi-
leşte prin documentele achiziţiei ca acordul-cadru se încheie într-una din urmă-
toarele modalităţi:
a) cu un singur operator economic;

b) cu mai mulţi operatori economici.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili operatorul economic sau, după
caz, operatorii economici care sunt parte a acordului-cadru respectiv prin aplicarea
criteriilor de calificare şi selecţie, a criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare
prevăzuţi în documentele achiziţiei.
Contractele care se atribuie în executarea unui acord-cadru, numite și contracte
„subsecvente”, nu pot fi încheiate decât între autoritatea contractantă/autorităţile
contractante menţionate în anunţul de participare prin care a fost iniţiată procedura de
atribuire a acordului-cadru şi operatorul economic/operatorii economici care sunt
parte a acordului respectiv.
Clauzele unui contract subsecvent atribuit în executarea unui acord-cadru nu pot
în niciun caz să aducă modificări substanţiale termenilor şi condiţiilor stabilite iniţial
prin acordul-cadru respectiv.
A. Acordul-cadru încheiat cu un singur operator economic

În cazul în care acordul-cadru este încheiat cu un singur operator economic,
acordul-cadru trebuie să prevadă cel puţin:
a) obligaţiile principale pe care operatorul economic şi le-a asumat prin ofertă;
b) preţul unitar pe care operatorul economic l-a prevăzut în ofertă şi pe baza
căruia se va determina preţul fiecărui contract atribuit ulterior.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractele de achiziţie publică
subsecvente acordului-cadru numai cu respectarea condiţiilor tehnice şi financiare
stabilite în acordul-cadru respectiv.
De fiecare dată când intenţionează să atribuie un contract de achiziţie publică
subsecvent unui acord-cadru, autoritatea contractantă poate consulta, în scris, opera-
torul economic, solicitându-i acestuia, dacă este necesar, completarea ofertei.
B. Acordul-cadru încheiat cu mai mulți operatori economici

În cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulţi operatori economici,
acordul-cadru se execută în unul dintre următoarele moduri:
- fără reluarea competiţiei;
- cu reluarea competiţiei;
- parţial fără reluarea/cu reluarea competiţiei.
a) acordul-cadru încheiat fără reluarea competiţiei;
În acest caz, acordul-cadru stabileşte toţi termenii şi condiţiile care reglementează
execuţia lucrărilor, prestarea serviciilor şi furnizarea produselor care constituie
obiectul său, precum şi condiţiile obiective în funcţie de care se stabileşte care dintre
operatorii economici parte la acordul-cadru va executa lucrările, presta serviciile sau
furniza produsele.
Autoritatea contractantă este obligată să precizeze expres în documentaţia de
atribuire elaborată în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru criteriile obiec-
tive în funcţie de care se stabileşte care dintre operatorii economici parte la acordul-
cadru va executa lucrările, presta serviciile sau furniza produsele care constituie
obiectul său.
Executarea acordului-cadru se va face în strictă conformitate cu termenii şi
condiţiile prevăzute în cuprinsul său.
Acest tip de acord-cadru reprezintă forma cea mai completă deoarece prevede în
detaliu toate condițiile de executare care vor fi transpuse întocmai în contractele
subsecvente.
b) acordul-cadru încheiat cu reluarea competiţiei;
În acest caz, acordul-cadru nu stabileşte toţi termenii şi condiţiile care reglemen-
tează execuţia lucrărilor, prestarea serviciilor şi furnizarea produselor care constituie
obiectul său.
În vederea încheierii contractelor subsecvente, autoritatea contractantă reia com-
petiţia între operatorii economici care sunt parte la acordul-cadru, cu respectarea
următoarelor reguli procedurale:
- autoritatea contractantă are obligaţia, ori de câte ori decide achiziţionarea produ-
selor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului respectiv, să transmită conco-
mitent o invitaţie de participare la reofertare către toţi operatorii economici semna-
tari ai acordului-cadru;
- invitaţia la reofertare trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii: cu
privire la cantităţile şi elementele specifice care vor face obiectul contractului ce
urmează să fie atribuit; cu privire la elementele/condiţiile care fac obiectul reluării
competiţiei şi criteriul de atribuire/factorii de evaluare care urmează să fie aplicaţi
pentru stabilirea operatorului economic căruia îi va fi atribuit contractul, astfel cum s-
a prevăzut în documentaţia de atribuire elaborată pentru încheierea acordului-cadru;
cu privire la modul în care se depune/transmite noua ofertă şi data-limită până la care
operatorii economici au dreptul de a depune/transmite noua ofertă;
- elementele care pot face obiectul reofertării se pot referi la preţ, termene de
livrare/prestare/execuţie, caracteristici tehnice, nivel calitativ şi de performanţă, în
măsura în care au fost prevăzute în fişa de date a achiziţiei;
- operatorii economici au dreptul ca în procesul de reofertare să modifice elemen-
tele/condiţiile care fac obiectul reluării competiţiei numai în sensul îmbunătăţirii
acestora şi fără să afecteze elementele/condiţiile stabilite;
- în cazul în care a fost prevăzută posibilitatea de ajustare a preţului, îmbunătă-
ţirea acestui element se raportează la valoarea actualizată care se obţine în urma
aplicării coeficienţilor de ajustare;
- în cazul în care, în urma reofertării, autoritatea contractantă nu obţine îmbună-
tăţiri ale elementelor/condiţiilor care fac obiectul reluării competiţiei, aceasta are
obligaţia de a atribui contractul ofertantului clasat pe primul loc în cadrul procedurii
aplicate pentru încheierea acordului-cadru, prin luarea în considerare a condiţiilor şi
elementelor prevăzute în oferta iniţială a acestuia actualizată;
- pentru fiecare contract care urmează a fi atribuit, autoritatea contractantă con-
sultă în scris operatorii economici parte la acordul-cadru respectiv care sunt capabili
să execute contractul;
- autoritatea contractantă stabileşte o perioadă suficientă pentru depunerea ofer-
telor pentru atribuirea contractului, ţinând seama de elemente specifice, precum
complexitatea obiectului contractului şi timpul necesar pentru transmiterea ofertelor;
- ofertele se depun în scris, iar acestea nu vor fi deschise până la expirarea
perioadei stabilite de autoritatea contractantă;
- autoritatea contractantă atribuie fiecare contract ofertantului care prezintă oferta

cea mai avantajoasă, desemnată prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de
evaluare menţionaţi în documentaţia de atribuire elaborată în cadrul procedurii de
atribuire a acordului-cadru;
c) acordul-cadru încheiat parţial fără reluarea competiţiei între operatorii eco-
nomici, în conformitate cu lit. a), şi parţial cu reluarea competiţiei, în conformitate
cu lit. b).
În acest caz, autoritatea contractantă a precizat expres în documentaţia de atri-
buire elaborată în cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru criteriile obiective
în funcţie de care se stabileşte dacă anumite lucrări, produse sau servicii care fac
obiectul acordului-cadru se achiziţionează cu reluarea competiţiei sau direct, fără
reluarea competiţiei, în conformitate cu termenii şi condiţiile prevăzute în acordul-
cadru, precum şi termenii şi condiţiile prevăzute în acordul-cadru pentru care se
poate relua competiţia.
Această modalitate se aplică în mod corespunzător oricărui lot dintr-un acord-
cadru pentru care au fost stabiliţi toţi termenii şi condiţiile care reglementează exe-
cuţia lucrărilor, prestarea serviciilor şi furnizarea produselor care constituie obiectul
lotului respectiv, indiferent dacă au fost sau nu stabiliţi toţi termenii şi condiţiile care
reglementează execuţia lucrărilor, prestarea serviciilor şi furnizarea produselor care
constituie obiectul celorlalte loturi.
Ca și în situația prevăzută la lit. b), în vederea încheierii contractelor subsecvente,
atunci când se reia competiţia între operatorii economici care sunt parte la acordul-
cadru, autoritatea contractantă trebuie să respecte următoarele reguli procedurale:
- pentru fiecare contract care urmează a fi atribuit, autoritatea contractantă con-
sultă în scris operatorii economici parte la acordul-cadru respectiv care sunt capabili
să execute contractul;
- autoritatea contractantă stabileşte o perioadă suficientă pentru depunerea ofer-
telor pentru atribuirea contractului, ţinând seama de elemente specifice, precum
complexitatea obiectului contractului şi timpul necesar pentru transmiterea ofertelor;
- ofertele se depun în scris, iar acestea nu vor fi deschise până la expirarea
perioadei stabilite de autoritatea contractantă;
- autoritatea contractantă atribuie fiecare contract ofertantului care prezintă oferta
cea mai avantajoasă, desemnată prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de
evaluare menţionaţi în documentaţia de atribuire elaborată în cadrul procedurii de
atribuire a acordului-cadru.
Secțiunea a 2-a. Sistemul dinamic de achiziţii
§1. Definiție
Sistemul dinamic de achiziţii este acel proces de achiziţie organizat în integra-
litate prin mijloace electronice şi deschis, pe întreaga sa perioadă de valabilitate,
oricărui operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie, pentru
achiziţii de uz curent, ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac
necesităţile autorităţii contractante.
§2. Termene
Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta următoarele termene:
a) perioada minimă pentru depunerea solicitărilor de participare este de 30 de zile
de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare;
b) perioada minimă pentru depunerea ofertelor este de 10 zile de la data transmi-
terii invitaţiei de depunere a ofertelor.
Din momentul transmiterii invitaţiei de participare la etapa a doua a procedurii
pentru prima achiziţie specifică în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii nu se mai
aplică alte termene pentru depunerea solicitărilor de participare.
§3. Caracterizare
Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza un sistem dinamic de achiziţii
pentru achiziţii de uz curent, ale căror caracteristici generale disponibile pe piaţă
satisfac necesităţile autorităţii contractante.
Sistemul dinamic de achiziţii este organizat şi funcţionează în integralitate ca un
proces electronic şi este deschis, pe întreaga sa perioadă de valabilitate, oricărui
operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi selecţie.
Sistemul dinamic de achiziţii poate fi împărţit pe categorii de produse, lucrări sau
servicii care sunt definite în mod obiectiv, pe baza caracteristicilor achiziţiilor care
urmează a fi realizate în cadrul categoriei în cauză, caracteristici care pot include
referinţe la dimensiunea maximă admisibilă a contractelor subsecvente specifice sau la
o anumită zonă geografică în care contractele subsecvente specifice vor fi executate.
Pentru efectuarea unei achiziţii în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii, auto-
ritatea contractantă aplică regulile licitaţiei restrânse, precum şi regulile specifice
acestei modalități.
Toţi candidaţii care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie sunt admişi în
sistem, autoritatea contractantă neavând dreptul de a limita numărul de candidaţi care
vor fi admişi în cadrul sistemului.
Toate comunicările în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii se realizează
exclusiv prin mijloace electronice.
La atribuirea contractelor în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii, autoritatea
contractantă are următoarele obligaţii:
a) de a publica un anunţ de participare în care se precizează în mod clar faptul că
pentru atribuirea contractului/contractelor de achiziţie publică se utilizează un sistem
dinamic de achiziţii;
b) de a indica în documentele achiziţiei cel puţin natura şi cantitatea estimată a
achiziţiilor avute în vedere, precum şi toate informaţiile necesare privind sistemul
dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la modul de funcţionare a acestuia, echipa-
mentele electronice utilizate şi modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare;
c) de a indica orice împărţire pe categorii de produse, lucrări sau servicii şi
caracteristicile care le definesc;
d) de a permite pe toată perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziţii,

începând cu momentul publicării anunţului de participare şi până la închiderea siste-
mului, accesul nerestricţionat, direct şi complet la conţinutul documentelor achiziţiei;
e) după lansarea sistemului dinamic de achiziţii şi pe întreaga perioadă de valabi-
litate a acestuia autoritatea contractantă are obligaţia de a permite oricărui operator eco-
nomic interesat să depună o solicitare de participare cu scopul de a fi admis în sistem.
După primirea unei solicitări de participare, autoritatea contractantă evaluează
îndeplinirea de către candidat a criteriilor de calificare şi selecţie stabilite. Autori-
tatea contractantă are obligaţia de a finaliza evaluarea în termen de 10 zile lucrătoare
de la data primirii solicitării de participare. Acest termen poate fi prelungit până la 15
zile lucrătoare în situaţii specifice, în cazul în care este justificat în special prin nece-
sitatea de a examina documente suplimentare sau de a verifica în alt mod îndeplinirea
criteriilor de calificare şi selecţie.
Autoritatea contractantă informează operatorii economici cu privire la admiterea
în sistemul dinamic de achiziţii sau, după caz, respingerea solicitării de participare
imediat după finalizarea evaluării.
Autoritatea contractantă transmite câte o invitaţie de participare tuturor partici-
panţilor admişi în cadrul sistemului dinamic de achiziţii, în vederea depunerii de
oferte pentru fiecare achiziţie specifică în cadrul sistemului.
Autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică ofertantului care
prezintă oferta cea mai avantajoasă, desemnată prin aplicarea criteriului de atribuire
şi a factorilor de evaluare stabiliţi prin anunţul de participare publicat cu ocazia
lansării sistemului dinamic de achiziţii.
Este interzisă perceperea de tarife operatorilor economici interesaţi sau partici-
panţilor la sistemul dinamic de achiziţii.
Secțiunea a 3-a. Licitația electronică
§1. Definiție
Licitația electronică este acel proces repetitiv desfăşurat prin mijloace electronice
după o evaluare iniţială completă a ofertelor, în cadrul căruia ofertanţii au posibilitatea
de a reduce preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte valori ale unor elemente ale
ofertei, care permite clasificarea ofertelor prin metode automate de evaluare.
§2. Situații
Autoritatea contractantă poate să utilizeze licitaţia electronică în următoarele
situaţii şi numai dacă conţinutul documentelor achiziţiei, în special specificaţiile
tehnice, pot fi stabilite în mod precis:
a) ca o etapă finală a procedurii de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere
competitivă sau procedură simplificată1;
b) la reluarea competiţiei dintre operatorii economici parte la un acord-cadru2;
c) la depunerea ofertelor în vederea atribuirii unui contract de achiziţie publică în
cadrul unui sistem dinamic de achiziţii3.
Licitaţia electronică nu poate fi utilizată pentru atribuirea contractelor de achiziţie
publică/acordurilor-cadru de servicii şi de lucrări care au incluse în obiectul acestora
prestaţii intelectuale, întrucât acestea nu pot fi clasificate prin metode de evaluare
automată. Categoriile de contracte pentru a căror atribuire nu poate fi utilizată
licitaţia electronică sunt prevăzute în anexa la Normele metodologice aprobate prin
H.G. nr. 395/20164.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu
licitaţia electronică astfel încât:
- să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurenţa;
- să modifice obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, astfel
cum a fost acesta prevăzut în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.
Criteriile de atribuire în cazul licitației electronice sunt stabilite:
a) exclusiv pe preţuri, în cazul în care contractul este atribuit pe baza criteriului de
atribuire al preţului cel mai scăzut;
b) pe preţuri şi/sau pe noile valori ale elementelor ofertelor indicate în documen-
tele achiziţiei, în cazul în care contractul este atribuit pe baza criteriului de atribuire
cel mai bun raport calitate-preţ sau al costului cel mai scăzut.
§3. Procedură
1. Înainte de începerea licitaţiei electronice, autoritatea contractantă are obligaţia
de a realiza o evaluare iniţială integrală a ofertelor, în conformitate cu criteriul de
atribuire şi factorii de evaluare stabiliţi prin documentele achiziţiei.
2. În cazul în care licitaţia electronică reprezintă etapa finală a unei proceduri de

atribuire care a fost aplicată prin utilizarea integrală a mijloacelor electronice, aceasta
poate fi iniţiată de autoritatea contractantă numai după transmiterea de către SEAP a
clasamentului ofertanţilor ale căror oferte au fost considerate admisibile.
În cazul în care licitaţia electronică reprezintă etapa finală a unei proceduri de
atribuire care a fost aplicată prin utilizarea parţială a mijloacelor electronice sau la
reluarea competiţiei dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru,
aceasta poate fi iniţiată numai după introducerea de către autoritatea contractantă în
SEAP a informaţiilor solicitate în mod automat de sistemul informatic.
1
A se vedea supra Titlul II, Capitolul V, Secțiunea a 2-a.
2
A se vedea supra Titlul II, Capitolul VI, Secțiunea 1.
3
A se vedea supra Titlul II, Capitolul VI, Secțiunea a 2-a.
4
Servicii de contabilitate şi de consultanţă fiscală, servicii de studii, servicii de consultanţă
în afaceri, servicii de dezvoltare de software, servicii de arhitectură şi inginerie, servicii de
cercetare şi dezvoltare, servicii juridice.
3. Licitaţia electronică se poate organiza numai în măsura în care facilităţile

tehnice disponibile în cadrul SEAP permit aplicarea algoritmului de calcul stabilit de
autoritatea contractantă.
4. Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite, simultan, prin mijloace

electronice, invitaţia la licitaţia electronică către toţi ofertanţii care au depus oferte
admisibile.
Invitaţia la licitaţia electronică trebuie să precizeze data şi momentul de început al
licitaţiei electronice, precum şi instrucţiunile necesare pentru realizarea conectării indi-
viduale la echipamentul electronic utilizat pentru participarea la licitaţia electronică.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a începe licitaţia electronică mai devreme
de 2 zile lucrătoare de la data la care au fost transmise invitaţiile la licitaţia electronică.
Invitaţia la licitaţia electronică este însoţită de:
a) rezultatul evaluării integrale a ofertei depuse de ofertantul calificat şi căruia îi
este transmisă invitaţia, realizată prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor
de evaluare stabiliţi prin documentele achiziţiei;
b) formula matematică care va fi utilizată în cadrul licitaţiei electronice pentru
stabilirea automată a noului clasament, pe baza noilor preţuri şi/sau a noilor valori
prezentate de ofertanţi.
Formula matematică încorporează ponderile tuturor factorilor de evaluare ce
urmează a fi aplicaţi pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de
vedere economic conform menţiunilor din anunţul de participare sau din celelalte
documente ale achiziţiei.
5. Autoritatea contractantă are obligaţia de a introduce în SEAP informaţii cu

privire la numărul de runde ale licitaţiei electronice pe care le organizează, calen-
darul de desfăşurare a acestora, precum şi elementele ofertei care urmează să facă
obiectul procesului repetitiv de ofertare.
Durata unei runde de licitaţie electronică se stabileşte în zile şi este de minimum o
zi, iar între runde trebuie să existe intervale stabilite în zile, a căror durată minimă
este de o zi.
Dacă pe parcursul unei runde de licitaţie electronică nu se mai introduc preţuri
şi/sau valori noi ale elementelor care fac obiectul procesului repetitiv de ofertare,
autoritatea contractantă are dreptul de a decide cu privire la finalizarea licitaţiei
electronice fără a mai organiza rundele următoare.
6. În orice moment pe parcursul desfăşurării licitaţiei electronice, sistemul infor-

matic pune la dispoziţia participanţilor la procesul repetitiv de ofertare informaţii
necesare acestora pentru a-şi determina poziţia pe care o ocupă în clasament.
Sistemul informatic pune la dispoziţia participanţilor la procesul repetitiv de
ofertare informaţii referitoare la preţuri sau valori noi prezentate în cadrul licitaţiei
electronice, precum şi numărul participanţilor la licitaţia electronică respectivă, în
cazul în care autoritatea contractantă a prevăzut la iniţierea acestei faze posibilitatea
comunicării acestor informaţii.
Pe parcursul licitaţiilor electronice, sistemul informatic nu va dezvălui identitatea
ofertanţilor participanţi.
Ofertele depuse în cadrul licitaţiei electronice de către ofertanţii participanţi nu
pot decât să îmbunătăţească ofertele depuse anterior organizării acestei faze.
La momentul finalizării licitaţiei electronice, sistemul informatic va pune la
dispoziţia autorităţii contractante clasamentul rezultat ca urmare a derulării acestei
faze, determinat prin luarea în considerare a ofertelor finale introduse de ofertanţii
participanţi şi pe baza criteriului de atribuire specificat în fişa de date a achiziţiei.
Cu privire la preţul final rezultat în urma licitaţiei electronice nu se mai pot cere
clarificări decât cu privire la justificarea preţului neobişnuit de scăzut ofertat, fără a
se permite însă modificarea acestuia.
În cazul în care ofertantul declarat admis şi înregistrat în SEAP nu modifică în
cadrul fazei de licitaţie electronică elementele ofertei care fac obiectul procesului
repetitiv, la stabilirea clasamentului final este luată în considerare oferta depusă de
către acesta anterior desfăşurării acestei faze, introdusă în prealabil în SEAP.
7. Licitaţia electronică se desfăşoară în una sau mai multe runde succesive.

Pe parcursul fiecărei runde a licitaţiei electronice, autoritatea contractantă are
obligaţia de a comunica în mod instantaneu tuturor ofertanţilor cel puţin informaţiile
care sunt suficiente pentru ca aceştia să-şi poată determina, în orice moment, poziţia
pe care o ocupă în clasament.
Autoritatea contractantă are dreptul de a comunica şi alte informaţii privind:
a) numărul participanţilor în runda respectivă a licitaţiei electronice;
b) preţurile sau valorile noi prezentate în cadrul rundei respective de către alţi
ofertanţi, numai dacă acest lucru a fost prevăzut în documentele achiziţiei.
Pe parcursul desfăşurării rundelor licitaţiei electronice, autoritatea contractantă nu
poate dezvălui, în nicio situaţie, identitatea ofertanţilor.
8. Autoritatea contractantă finalizează licitaţia electronică printr-una din următoa-

rele modalităţi sau printr-o combinaţie a acestora:
a) la data şi ora indicate anterior;
b) dacă nu se mai primesc preţuri şi/sau valori noi care îndeplinesc cerinţele cu
privire la diferenţele minime, cu condiţia să se fi specificat un termen care va fi lăsat
să curgă de la primirea ultimei oferte până la finalizarea licitaţiei electronice;
c) când numărul de runde de licitare indicat în prealabil a fost epuizat.
Autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică prin aplicarea
criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare stabiliţi prin documentele achiziţiei,
pe baza rezultatului obţinut în urma finalizării licitaţiei electronice.
Capitolul VII
Organizarea și desfășurarea procedurii de
atribuire a contractelor de achiziție publică
Secțiunea 1. Consultarea pieței
Înainte de iniţierea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are dreptul de a

organiza consultări ale pieţei în vederea pregătirii achiziţiei, prin raportare la obiectul
contractului de achiziţie publică, şi pentru a informa operatorii economici cu privire la
planurile de achiziţie şi cerinţele avute în vedere în legătură cu acestea, făcând cunoscut
acest lucru prin intermediul SEAP, precum şi prin orice alte mijloace.
În cadrul consultărilor, autoritatea contractantă are dreptul de a invita experţi
independenţi, autorităţi publice sau operatori economici, inclusiv organizaţii repre-
zentative ale acestora.
Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza sau implementa opiniile, sugestiile
sau recomandările primite în cadrul consultărilor pentru pregătirea achiziţiei şi pentru
organizarea şi desfăşurarea procedurii de atribuire, cu condiţia ca utilizarea sau imple-
mentarea acestor opinii, sugestii sau recomandări să nu aibă ca efect denaturarea
concurenţei şi/sau încălcarea principiilor nediscriminării şi transparenţei.
În situaţia în care un candidat/ofertant sau o entitate care are legături cu un
candidat/ofertant a oferit opinii, sugestii sau recomandări autorităţii contractante în
legătură cu pregătirea procedurii de atribuire, în cadrul consultărilor sau în orice alt
mod, inclusiv ca parte a unor servicii de consultanţă, ori a participat în alt mod la
pregătirea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă ia toate măsurile necesare
pentru a se asigura că participarea respectivului candidat/ofertant la procedura de
atribuire nu este de natură a denatura concurenţa. Aceste măsuri pot include, printre
altele, comunicarea către ceilalţi candidaţi/ofertanţi a informaţiilor relevante care au
fost transmise în contextul participării candidatului/ofertantului la pregătirea procedurii
de atribuire sau care decurg din această participare şi stabilirea unor termene corespun-
zătoare pentru depunerea ofertelor; aceste măsuri se justifică în raportul procedurii.
Autoritatea contractantă poate derula un proces de consultare a pieţei, ca parte a
procesului de achiziţie publică, care se iniţiază prin publicarea în SEAP, precum şi
prin orice alte mijloace, a unui anunţ privind consultarea, în cazul în care doreşte
achiziţionarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică,
financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.
Anunţul trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:
a) denumirea autorităţii contractante şi datele de contact;
b) adresa de internet unde sunt publicate informaţiile cu privire la procesul de
consultare a pieţei;
Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor 119
c) descrierea necesităţilor obiective şi constrângerilor de natură tehnică, financiară
şi/sau contractuală ce caracterizează nevoia autorităţii contractante în raport cu care
se organizează respectiva consultare;
d) aspectele supuse consultării;
e) termenul până la care se transmit propunerile persoanelor interesate în cadrul
procesului de consultare;
f) termenul până la care se desfăşoară procesul de consultare;
g) descrierea modalităţii de desfăşurare a consultării, respectiv modul în care se
va realiza interacţiunea cu operatorii economici ce răspund la invitaţia autorităţii
contractante.
Aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potenţiale soluţii
tehnice, financiare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorităţii contractante,
precum şi aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi sau
posibilitatea solicitării de oferte alternative.
Orice persoană/organizaţie interesată transmite autorităţii contractante opinii,
sugestii sau recomandări cu privire la aspectele supuse consultării, utilizând formele
şi mijloacele de comunicare precizate în anunţul privind consultarea.
Autoritatea contractantă poate decide ca opiniile, sugestiile sau recomandările să
fie transmise numai prin mijloace electronice la o adresă dedicată.
Autoritatea contractantă poate lua în considerare opiniile, sugestiile sau recoman-
dările primite, în cazul în care le consideră relevante.
Autoritatea contractantă poate organiza întâlniri cu fiecare persoană/organizaţie,
în cadrul cărora se poartă discuţii cu privire la opiniile, sugestiile sau recomandările
pe care acestea le-au transmis.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica în SEAP rezultatul procesului
de consultare a pieţei, dar nu mai târziu de momentul iniţierii procedurii de atribuire.
Pe parcursul desfăşurării procesului de consultare, autoritatea contractantă are
obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra informaţiilor declarate de participanţii
la consultare ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate
intelectuală, potrivit legii.
Secțiunea a 2-a. Împărțirea pe loturi
Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a con-

tractelor de achiziţie publică şi a acordurilor-cadru şi, în acest caz, de a stabili dimen-
siunea şi obiectul loturilor, cu condiţia includerii acestor informaţii în documentele
achiziţiei. În acest caz, autoritatea contractantă precizează în anunţul de participare
dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru mai multe sau pentru toate loturile.
În situaţia în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe
loturi, aceasta are obligaţia de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi.
Autoritatea contractantă are dreptul, chiar şi în cazul în care pot fi depuse oferte
pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi
atribuite aceluiaşi ofertant. În acest caz, autoritatea contractantă precizează în anunţul
de participare numărul maxim de loturi care pot fi atribuite unui ofertant.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în documentele achiziţiei

criteriile şi regulile obiective şi nediscriminatorii care se vor aplica pentru stabilirea
loturilor care vor fi atribuite aceluiaşi ofertant, în cazul în care în urma aplicării
criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare ar rezulta atribuirea către un ofertant
a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim admis.
În cazul în care aceluiaşi ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi, autoritatea
contractantă are dreptul de a decide atribuirea contractului/contractelor prin reunirea
mai multor loturi sau a tuturor loturilor şi atribuirea acestora aceluiaşi ofertant, dacă
a precizat în anunţul de participare faptul că îşi rezervă dreptul de a face acest lucru
şi a indicat loturile sau grupurile de loturi care pot fi reunite.
În cazul în care aceluiaşi ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi, autoritatea
contractantă efectuează o evaluare comparativă a ofertelor, pentru a stabili dacă
ofertele depuse de către un ofertant pentru o anumită combinaţie de loturi luate în
ansamblu ar primi un punctaj superior prin aplicarea criteriului de atribuire şi a
factorilor de evaluare stabiliţi în documentaţia de atribuire prin raportare la loturile
respective faţă de punctajul total obţinut de ofertele pentru loturile individuale în cauză
luate separat. Autoritatea contractantă efectuează evaluarea comparativă prin stabilirea
în primul rând a punctajelor ofertelor pentru fiecare lot în parte prin aplicarea crite-
riului de atribuire şi a factorilor de evaluare stabiliţi în documentaţia de atribuire şi,
apoi, prin compararea punctajului total astfel obţinut cu punctajul atribuit ofertelor
depuse de către un ofertant pentru combinaţia de loturi respectivă, în ansamblu.
Secțiunea a 3-a. Reguli de publicitate şi transparenţă
Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa procedurii de atri-

buire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru prin publicarea anunţu-
rilor de intenţie, anunţurilor de participare şi a anunţurilor de atribuire.
§1. Publicarea anunţurilor de intenţie

Autoritatea contractantă îşi poate face cunoscute intenţiile cu privire la achiziţiile
planificate prin publicarea unui anunţ de intenţie. Anunţul de intenţie se publică în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi la nivel naţional.
Anunţurile de intenție, inclusiv anunţurile corespunzătoare tip erată, se transmit
spre publicare de către autoritatea contractantă prin mijloace electronice în condiţiile
prevăzute prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi şi se publică în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu respectarea formatelor-standard stabilite de
Comisia Europeană1.
1
Formatele-standard sunt stabilite în temeiul dispoziţiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de
Anunţurile de intenție nu pot fi publicate la nivel naţional înainte de data
publicării acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin excepţie, publicarea
la nivel naţional a anunţurilor de intenție este permisă atunci când autoritatea con-
tractantă nu a fost notificată de către Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene cu
privire la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor transmise
spre publicare în termen de 48 de ore de la confirmarea primirii de către Oficiul
pentru Publicaţii al Uniunii Europene a anunţului transmis spre publicare.
Anunţurile de intenție publicate la nivel naţional nu trebuie să conţină alte
informaţii faţă de cele existente în anunţurile corespunzătoare publicate în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene şi trebuie să menţioneze data transmiterii către Oficiul
pentru Publicaţii al Uniunii Europene.
§2. Publicarea anunţurilor de participare

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de
participare atunci când:
a) iniţiază procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau
negociere competitivă ori un parteneriat pentru inovare, pentru atribuirea contractelor
de achiziţie publică/acordurilor-cadru;
b) lansează un sistem dinamic de achiziţii;
c) organizează un concurs de soluţii;
d) iniţiază procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor-
cadru pentru servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2, cu
excepţia cazului în care a fost publicat un anunţ de intenţie valabil în mod continuu.
Publicarea anunţului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este
obligatorie în toate situaţiile în care valoarea estimată a contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/20161.
Anunţurile de participare, inclusiv anunţurile corespunzătoare tip erată, se
transmit spre publicare de către autoritatea contractantă prin mijloace electronice în
condiţiile prevăzute prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi şi se
publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu respectarea formatelor-standard
stabilite de Comisia Europeană2.
Anunţurile de participare nu pot fi publicate la nivel naţional înainte de data
la nivel naţional a anunţurilor de participare este permisă atunci când autoritatea con-
1
A se vedea supra Titlul II, Capitolul II, Secțiunea 1.
2
Anunţurile de participare publicate la nivel naţional nu trebuie să conţină alte

§3. Publicarea anunţurilor de atribuire

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de
atribuire în termen de 30 de zile de la data:
a) încheierii contractului de achiziţie publică/acordului-cadru în urma finalizării
procedurii de atribuire;
b) finalizării unui concurs de soluţii prin stabilirea concurentului câştigător;
c) atribuirii unui contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic de achiziţii;
d) închiderii unui sistem dinamic de achiziţii.
În cazul contractelor de achiziție publică subsecvente încheiate în executarea
acordurilor-cadru, autoritatea contractantă grupează trimestrial anunţurile de atribuire
şi are obligaţia de a transmite spre publicare anunţurile de atribuire astfel grupate în
termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.
În cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru atribuite printr-un
sistem dinamic de achiziţii autoritatea contractantă are dreptul de a grupa trimestrial
anunţurile de atribuire şi are obligaţia de a transmite spre publicare anunţurile de
atribuire astfel grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.
Publicarea nu este obligatorie în cazul în care comunicarea unor informaţii
privind atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru ar împiedica apli-
carea unor dispoziţii legale, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere
intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic, public sau privat,
ori ar putea aduce atingere concurenţei loiale între operatorii economici.
Anunţurile de atribuire, inclusiv anunţurile corespunzătoare tip erată, se transmit
spre publicare de către autoritatea contractantă prin mijloace electronice în condiţiile
prevăzute prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi şi se publică în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu respectarea formatelor-standard stabilite de
Comisia Europeană1.
Anunţurile de atribuire nu pot fi publicate la nivel naţional înainte de data publi-
cării acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin excepţie, publicarea la
nivel naţional a anunţurilor de atribuire este permisă atunci când autoritatea con-
1
Anunţurile de atribuire publicate la nivel naţional nu trebuie să conţină alte
§4. Alte reguli specifice de publicitate și transparență
4.1. Situația contractelor de publicitate media

În cazul atribuirii contractelor de publicitate media cu o valoare estimată mai
mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea
nr. 98/2016 1 , autoritatea contractantă are următoarele obligaţii specifice de publi-
citate şi transparenţă, suplimentare în legătură cu publicitatea şi transparenţa con-
tractelor de achiziţie publică de servicii:
a) obligaţia de a publica un anunţ de participare pe platforma electronică utilizată
pentru realizarea achiziţiei, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina proprie de
internet, însoţit de justificarea oportunității achiziţiei;
b) obligaţia de a publica un anunţ de atribuire pe platforma electronică utilizată
pentru realizarea achiziţiei, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina proprie de
internet;
c) la încetarea contractului de publicitate media, obligaţia de a publica pe plat-
forma electronică utilizată pentru realizarea achiziţiei un raport de evaluare a impac-
tului achiziţiei serviciilor de publicitate respective.
4.2. Situația utilizării SEAP

Autoritatea contractantă asigură prin mijloace electronice, prin intermediul
Sistemului Electronic de Achiziţii Publice, accesul direct, complet, nerestricţionat şi
gratuit al operatorilor economici la documentele achiziţiei începând cu data publi-
cării anunţului de participare.
Autoritatea contractantă prevede în cuprinsul anunţului de participare adresa de
internet la care sunt disponibile documentele achiziţiei.
În cazul în care autoritatea contractantă nu poate asigura prin mijloace electronice
accesul direct, complet, nerestricţionat şi gratuit la anumite documente ale achiziţiei,
iar autoritatea contractantă se află intr-una din situaţiile prevăzute de normele meto-
dologice de aplicare a prezentei legi în care este permisă folosirea altor mijloace de
comunicare decât cele electronice, autoritatea contractantă indică în anunţul de partici-
pare modalitatea prin care asigură accesul operatorilor economici la documentele achi-
ziţiei. În această situație, autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi termenul de
depunere a ofertelor sau solicitărilor de participare cu 5 zile, cu excepţia situaţilor de
urgenţă demonstrate în mod corespunzător de autoritatea contractantă.
1
Pragul valoric de 648.288 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de
produse şi de servicii.
În situaţia în care autoritatea contractantă, din motive legate de protejarea naturii

confidenţiale a informaţiilor, nu poate asigura prin mijloace electronice acces direct,
complet, nerestricţionat şi gratuit la anumite documente ale achiziţiei, aceasta are
obligaţia să precizeze în anunţul de participare măsurile pe care le solicită în scopul
protejării naturii confidenţiale a informaţiilor, precum şi modalitatea prin care asigură
accesul operatorilor economici la documentele respective. În această situație, auto-
ritatea contractantă are obligaţia de a prelungi termenul de depunere a ofertelor cu
5 zile, cu excepţia situaţiilor de urgenţă demonstrate în mod corespunzător de autori-
tatea contractantă.
4.3. Transmiterea invitațiilor de participare

În cadrul procedurilor de licitaţie restrânsă, dialog competitiv, negociere compe-
titivă şi al parteneriatului pentru inovare, autoritatea contractantă are obligaţia de a
transmite invitaţia de participare la etapa a doua a procedurii tuturor candidaţilor
selectaţi, simultan şi în scris.
Invitaţia de participare include o referinţă la adresa electronică la care docu-
mentele achiziţiei au fost puse la dispoziţia operatorilor economici prin mijloace
electronice.
În cazul în care, autoritatea contractantă nu a putut asigura – în condițiile legii1 –
prin mijloace electronice accesul direct, complet, nerestricţionat şi gratuit la anumite
documente ale achiziţiei, iar acestea nu au fost puse la dispoziţie într-un alt mod,
autoritatea contractantă ataşează documentele achiziţiei la invitaţia de participare.
4.4. Asigurarea unui interval de timp adecvat și suficient pentru

operatorii economici
Fără a afecta aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 98/2016 referitoare la perioa-
dele minime care trebuie asigurate între, pe de o parte, data transmiterii spre publi-
care a anunţurilor de participare şi, pe de altă parte, data limită pentru depunerea
ofertelor sau solicitărilor de participare, autoritatea contractantă are obligaţia de a
corela şi stabili perioada de depunere a ofertelor în funcţie de complexitatea
contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi de cerinţele specifice, astfel încât
operatorii economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi
suficient pentru elaborarea ofertelor sau solicitărilor de participare şi pentru pregătirea
documentelor de calificare şi selecţie care sunt solicitate prin documentele achiziţiei.
În situaţia în care ofertele sau solicitările de participare nu pot fi elaborate decât
după vizitarea amplasamentului sau după consultarea la faţa locului a unor
documente suplimentare pe care se bazează documentele achiziţiei, perioada stabilită
de autoritatea contractantă pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare este
mai mare decât perioada minimă prevăzută de prezenta lege pentru procedura de
atribuire utilizată şi este stabilită astfel încât operatorii economici interesaţi să aibă
posibilitatea reală şi efectivă de a obţine toate informaţiile necesare pentru pregătirea
corespunzătoare a ofertelor/solicitărilor de participare.
1
Situații prevăzute de art. 150 alin. (3) sau (5) din Legea nr. 98/2016.
Autoritatea contractantă prelungeşte perioada stabilită în anunţul de participare
sau în documentele achiziţiei pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare,
în următoarele cazuri:
a) în cazul în care, din orice motiv, informațiile suplimentare sau răspunsul auto-
rităţii contractante la solicitarea de clarificări nu sunt transmise în termenele prevă-
zute art. 161 din Legea nr. 98/20161, deşi clarificările sau informaţiile suplimentare
au fost solicitate de operatorul economic în termenul prevăzut în anunţul de partici-
pare/simplificat/de concurs;
b) în cazul în care se modifică semnificativ documentele achiziţiei.
Durata acestei prelungiri este proporţională cu volumul şi complexitatea infor-
maţiilor transmise prin clarificări, a informaţiilor suplimentare sau a modificărilor
aduse documentelor achiziţiei.
Autoritatea contractantă nu are obligaţia de a prelungi perioada pentru depu-
nerea ofertelor, în cazul în care solicitarea de clarificări sau informaţii suplimentare
nu a fost transmisă în timp util sau informaţiile transmise de autoritatea contractantă
sunt nesemnificative în ceea ce priveşte elaborarea ofertelor.
Secțiunea a 4-a. Elaborarea documentaţiei de atribuire
§1. Conținutul documentației de atribuire

Autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire
care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o
informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul
contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire.
Documentaţia de atribuire este alcătuită din următoarele:
a) fişa de date a achiziţiei;
b) caiet de sarcini sau document descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în
cazul procedurilor de dialog competitiv sau de negociere competitivă;
c) clauze contractuale obligatorii;
d) formulare şi modele de documente.
Documentaţia de atribuire conţine orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii
necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi
explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.
Fişa de date a achiziției trebuie să conţină cel puţin informaţii generale standard,
însoţite de formalităţile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în
1
Art. 161 din Legea nr. 98/2016 prevede: „În măsura în care solicitările de clarificări sau
informaţii suplimentare au fost adresate în termenul prevăzut în anunţul de participare/de
concurs, răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel
puţin 10 zile, respectiv 5 zile în situaţiile de urgenţă demonstrate în mod corespunzător de
autoritatea contractantă, prevăzute la art. 74 alin. (3) şi art. 79 alin. (5), înainte de termenul
stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare”.
cauză, particularizate în funcţie de contextul în care se încadrează achiziţia, aspec-

tele/cerinţele ce pot face obiectul Documentului Unic de Achiziție Unică (DUAE)1,
modul în care trebuie întocmite şi structurate propunerea tehnică şi cea financiară,
criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum şi căile de atac ce pot fi utilizate.
Pentru formularea şi aplicarea aspectelor referitoare la cerinţele care pot face
obiectul DUAE se utilizează prevederile din Regulamentul de punere în aplicare
(UE) 2016/7 al Comisei din 5 ianuarie 2016.
Autoritatea contractantă are obligaţia de genera electronic DUAE completat cu
informaţiile solicitate în raport cu criteriile de calificare şi selecţie stabilite prin docu-
mentaţia de atribuire, marcând câmpurile din formular pentru care trebuie prezentate
referinţe de către operatorii economici, corespunzător respectivelor cerinţe, şi de a-l
ataşa în SEAP, împreună cu celelalte documente ale achiziţiei.
Autoritatea contractantă trebuie să asigure corelaţia dintre informaţiile solicitate
prin fişa de date a achiziţiei şi cele marcate în DUAE în vederea completării de către
operatorii economici interesaţi, menţionând totodată în fişa de date a achiziţiei modul
în care se poate accesa DUAE în vederea completării de către operatorii economici
interesaţi.
În cazul în care există discrepanţe între informaţiile prevăzute în DUAE şi cele
prevăzute în fişa de date, prevalează informaţiile din fişa de date, DUAE urmând a fi
revizuit corespunzător.
În cazul acordului-cadru, fişa de date a achiziţiei trebuie să conţină şi un set
minim de informaţii specifice referitoare la:
a) numărul sau intervalul în care se va încadra numărul de operatori economici
care vor fi parte a acordului-cadru ce urmează să fie încheiat;
b) opţiunea de a atribui contractele subsecvente încheierii acordului-cadru cu/fără
reluarea competiţiei sau parţial cu/fără reluarea competiţiei, în cazul în care acordul-
cadru urmează să fie încheiat cu mai mulţi operatori economici;
c) criteriul de atribuire şi, după caz, factorii de evaluare care urmează să se aplice
pentru atribuirea contractelor subsecvente, precum şi orice alte reguli aferente, în
cazul în care atribuirea contractelor respective urmează să se realizeze prin reluarea
competiţiei sau parţial prin reluarea competiţiei;
d) estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi solicitate pe durata
întregului acord-cadru;
e) estimarea valorii celui mai mare contract subsecvent care urmează să fie
atribuit pe durata acordului-cadru.
În cazul în care autoritatea contractantă decide organizarea unei etape finale de
licitație electronică, fişa de date a achiziţiei va cuprinde:
a) elementele ofertei ale căror valori vor face obiectul licitaţiei electronice, cu
condiţia ca respectivele elemente să fie cuantificabile, astfel încât să poată fi expri-
mate în cifre sau procente;
b) eventualele limite ale valorilor până la care elementele prevăzute la lit. a) pot fi
îmbunătăţite, astfel cum rezultă din specificaţiile care definesc obiectul contractului;
1
A se vedea, pentru dezvoltări, infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 10-a.
c) informaţiile care vor fi puse la dispoziţia ofertanţilor pe parcursul licitaţiei
electronice şi, după caz, momentul la care aceste informaţii vor fi disponibile;
d) informaţiile relevante privind procesul licitaţiei electronice;
e) condiţiile în care ofertanţii vor avea dreptul să liciteze, cu referire în special la
diferenţele minime care, dacă este cazul, vor fi solicitate pentru licitarea noilor oferte;
f) diferenţele minime care, dacă este cazul, vor fi solicitate pentru licitarea noilor
oferte; informaţiile relevante privind echipamentele electronice utilizate, precum şi
modalităţile şi specificaţiile tehnice de conectare.
Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă
cerințe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu
sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesi-
tăţii autorităţii contractante.
Documentul descriptiv cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin o descriere a
necesităţilor, obiectivelor şi constrângerilor autorităţii contractante, pe baza cărora se
vor derula negocierile/dialogul/parteneriatul pentru inovare, precum şi cerinţele
minime de ordin tehnic, sau de performanţă/funcţionalitate minime, ce trebuie înde-
plinite de fiecare ofertă/soluţie preliminară pentru a fi admisă la faza următoare.
În cazul procedurii de dialog competitiv, documentaţia descriptivă va conţine şi
posibilitatea acordării de prime care vor fi acordate participanţilor la dialog, precum
şi valoarea acestora. Primele se stabilesc în limita bugetului disponibil al autorităţii
contractante şi în funcţie de cheltuielile specifice implicate de participarea la dialog,
valoarea totală a primelor respective neputând depăşi 2% din valoarea estimată a
contractului care urmează să fie atribuit. Este exceptat de la acordarea primelor
operatorul economic a cărui ofertă este, în final, declarată câştigătoare.
§2. Publicarea documentației de atribuire în SEAP

Autoritatea contractantă poate iniţia aplicarea procedurii de atribuire numai după
ce a fost elaborată documentaţia de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a încărca integral în SEAP, în zilele
lucrătoare, documentaţia de atribuire împreună cu documentele suport.
Documentele suport conţin:
a) formularul de integritate;
b) justificarea privind: determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru,
alegerea procedurii de atribuire şi, după caz, decizia de a accelera procedura de atri-
buire, decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi, cerinţele de calificare şi, după caz,
criteriile de selecţie, factorii de evaluare.
În cazul aplicării procedurii simplificate, justificarea alegerii procedurii conține
numai explicaţii cu privire la determinarea valorii estimate a contractului/acordului-
cadru.
Informaţiile cuprinse în fişa de date a achiziţiei se încarcă în SEAP numai prin
completarea formularului specific disponibil în sistemul informatic şi numai de către
autorităţile contractante înregistrate.
Documentele vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certi-
ficat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat şi încărcate în
SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic şi numai de către

autorităţile contractante înregistrate.
Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice evaluează, înainte de transmiterea spre
publicare a invitaţiei de participare/anunţului de participare, conformitatea cu
legislaţia aplicabilă în domeniul achiziţiilor publice a documentaţiilor de atribuire
aferente contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru, ce au fost selectate în
baza unei analize de risc şi/sau aleatoriu, dintre cele care intră sub incidenţa
prevederilor Legii nr. 98/2016. În acest sens, prevederile caietului de sarcini sau cele
ale documentaţiei descriptive, după caz, vor fi analizate numai din prisma necesităţii
de a se urmări eliminarea unor elemente cu caracter restrictiv, cum ar fi menţionarea
unor nume de firmă ce favorizează anumiţi producători/ofertanţi, sau introducerea
unor cerinţe ce nu pot fi încadrate ca specificaţii tehnice.
În termen de maximum 10 zile lucrătoare1 de la data primirii documentaţiei în
SEAP, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice:
a) emite autorităţii contractante acceptul în vederea iniţierii procedurii de atri-
buire; sau
b) informează autoritatea contractantă asupra neconformităţilor constatate la
nivelul documentaţiei de atribuire şi a motivului pentru care acestea nu sunt în con-
cordanţă cu prevederile legale privind achiziţiile publice.
În acest din urmă caz, documentaţia de atribuire retransmisă de autoritatea con-
tractantă este evaluată de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice în termen
de maximum 3 zile lucrătoare de la data repostării acesteia în SEAP.
§3. Specificaţiile tehnice
3.1. Caracterizare
Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc
caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul
achiziţiei.
Aceste caracteristici pot, de asemenea, să vizeze procesul sau metoda specifică
de execuţie a lucrărilor, fabricaţie a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau
un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă al acestora, chiar dacă
aceste elemente nu fac parte din conţinutul material al produselor, lucrărilor sau
serviciilor care urmează să fie achiziţionate, dar cu condiţia ca aceste caracteristici să
aibă legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi să fie
proporţionale prin raportare la valoarea şi obiectivele acestuia.
Prin specificaţiile tehnice se poate de asemenea stabili dacă se solicită transferul
drepturilor de proprietate intelectuală.
Pentru toate achiziţiile destinate utilizării de către persoane fizice, indiferent dacă
este vorba de publicul larg sau de personalul autorităţii contractante, specificaţiile
1
Acest termen poate fi extins la maximum 20 zile lucrătoare, pentru efectuarea verifi-
cărilor necesare potrivit legii.
tehnice se definesc astfel încât să ţină seama de cerinţele de accesibilitate ale
persoanelor cu dizabilităţi sau de conceptul de proiectare pentru toate categoriile de
utilizatori, cu excepţia cazurilor temeinic justificate.
În cazul în care printr-un act normativ adoptat la nivelul Uniunii Europene sunt
introduse cerinţe de accesibilitate obligatorii, specificaţiile tehnice se definesc, în
ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau con-
ceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la cerinţele
obligatorii astfel introduse.
Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal
la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole
nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.
3.2. Modalități de stabilire a specificațiilor tehnice

Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura
în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene,
specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi:
a) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, inclusiv
caracteristici de mediu, cu condiţia ca parametrii să fie suficient de precişi pentru a
permite ofertanţilor să determine obiectul contractului şi autorităţile contractante să
atribuie contractul;
Autoritate contractantă nu poate respinge o ofertă pentru lucrări, produse sau
servicii care sunt conforme cu un standard naţional care transpune un standard
european, cu un agrement tehnic european, cu o specificaţie tehnică comună, cu un
standard internaţional sau cu un sistem de referinţă tehnic elaborat de un organism
european de standardizare, dacă aceste specificaţii vizează cerinţele de performanţele
sau cerinţele funcţionale stabilite de autoritatea contractantă. Ofertantul demonstrează
în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că lucrările, produsele sau serviciile
conforme standardului satisfac cerinţele de performanţă sau cerinţele funcţionale
stabilite de autoritatea contractantă.
b) prin trimitere la specificaţii tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde
naţionale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii
tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite
de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre
acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii
tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la
utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea „sau echivalent”;
În acest caz, autoritatea contractantă nu poate respinge o ofertă pe motiv că
lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificaţiile tehnice la
care se face trimitere, dacă ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace
adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite
prin specificaţiile tehnice.
c) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, potrivit lit. a), şi
prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma
conformitatea cu respectivele cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale;
d) prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele carac-

teristici şi prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale prevăzute
la lit. a) pentru alte caracteristici.
Ca regulă, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită
origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate
de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o
origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea
anumitor operatori economici sau produse. Prin excepţie, stabilirea specificaţiilor
tehnice prin precizarea unor astfel de elemente este permisă în situaţii excepţionale,
în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de inteligibilă a
obiectului contractului; în aceste situaţii, precizarea elementelor este însoţită de
cuvintele „sau echivalent”.
§4. Cerințele de etichetare

În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze lucrări,
produse sau servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură,
aceasta poate solicita prin specificaţiile tehnice, factorii de evaluare sau prin
condiţiile de executare a contractului o etichetă specifică drept dovadă că lucrările,
serviciile sau produsele corespund cerinţelor solicitate, dacă următoarele condiţii
sunt îndeplinite în mod cumulativ:
a) cerinţele de etichetare se referă numai la criterii care sunt legate de obiectul
contractului şi sunt potrivite pentru a defini caracteristicile lucrărilor, produselor sau
serviciilor care constituie obiectul contractului;
b) cerinţele de etichetare se bazează pe criterii nediscriminatorii şi verificabile în
mod obiectiv;
c) etichetele sunt create printr-o procedură deschisă şi transparentă, în cadrul
căreia pot participa toate entităţile interesate relevante, inclusiv organisme guverna-
mentale, consumatori, parteneri sociali, producători, distribuitori şi organizaţii negu-
vernamentale;
d) etichetele sunt accesibile tuturor entităţilor interesate;
e) cerinţele de etichetare sunt stabilite de o entitate terţă asupra căreia operatorul
economic care solicită acordarea etichetei nu poate exercita o influenţă determinantă.
În cazul în care nu impune ca lucrările, produsele sau serviciile să îndeplinească
toate cerinţele de etichetare, autoritatea contractantă precizează cerinţele de
etichetare care trebuie îndeplinite.
În situaţia în care autoritatea contractantă impune în legătură cu lucrările,
produsele sau serviciile pe care le achiziţionează, o etichetă specifică, aceasta acceptă
toate etichetele care confirmă că lucrările, produsele sau serviciile îndeplinesc cerinţe
de etichetare echivalente.
În cazul în care operatorul economic poate demonstra că nu are nicio posibilitate
de a obţine eticheta specifică solicitată de autoritatea contractantă sau o etichetă
echivalentă în termenele stabilite, din motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea
contractantă are obligaţia de a accepta şi alte mijloace de probă adecvate, care pot
include un dosar tehnic al producătorului, cu condiţia ca operatorul economic în
cauză să demonstreze că lucrările, produsele sau serviciile pe care urmează să le
execute/furnizeze/presteze îndeplinesc cerinţele etichetei specifice sau cerinţele
specifice solicitate de autoritatea contractantă.
§5. Rapoarte de încercare și certificate de conformitate

Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici să
furnizeze un raport de încercare eliberat de un organism de evaluare a conformităţii
sau un certificat emis de un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste
conformitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei cu
cerinţele sau criteriile stabilite prin specificaţiile tehnice, factorii de evaluare sau
condiţiile de executare a contractului.
În cazul în care autoritatea contractantă solicită prezentarea unor certificate emise
de un anumit organism de evaluare a conformităţii, aceasta acceptă şi certificate
echivalente emise de alte organisme de evaluare a conformităţii.
Organismul de evaluare a conformităţii este acel organism care efectuează
activităţi de evaluare a conformităţii, inclusiv etalonare, încercare, certificare şi
inspecţie, acreditat în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 765/2008
al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor
de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea
produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/931.
În cazul în care un operator economic nu deţine certificatele sau rapoartele de
încercare sau nu are posibilitatea de a le obţine în termenele stabilite, pentru motive
care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta şi alte
mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în măsura în
care astfel de mijloace de probă atestă faptul că lucrările, produsele sau serviciile
executate/furnizate/prestate îndeplinesc cerinţele sau criteriile stabilite prin specifica-
ţiile tehnice, factorii de evaluare sau condiţiile de executare a contractului.
§6. Solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare

Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau infor-
maţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea terme-
nului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunţul de participare/simplificat/de
concurs.
Autoritatea contractantă stabileşte prin anunţul de participare/simplificat/de
concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar şi complet
tuturor solicitărilor de clarificare/informaţiilor suplimentare
Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde în mod clar şi complet, cât
mai repede posibil, la orice solicitare de clarificări sau informaţii suplimentare, într-o
1
Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie
2008 a fost publicat în JOUE L 2018/30 din 13 august 2008 (a se vedea http://eur-lex.
europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:218:0030:0047:ro:PDF).
perioadă care nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea

unei astfel de solicitări din partea unui operator economic.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a publica răspunsurile însoţite de
întrebările aferente la adresa de internet la care sunt disponibile documentele
achiziţiei, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea operatorului economic care a
solicitat clarificările sau informaţiile suplimentare respective.
În măsura în care solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare au fost
adresate în timp util, ţinând seama de termenul de răspuns al autorităţii contractante,
răspunsul autorităţii contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel
puţin 10 zile, respectiv 5 zile în situaţiile de urgenţă demonstrate în mod corespun-
zător de autoritatea contractantă, înainte de termenul stabilit pentru depunerea
ofertelor sau solicitărilor de participare. În cazul aplicării procedurii simplificate,
termenele se reduc la 6 zile în cazul contractului de achiziţie publică de lucrări,
respectiv 3 zile în cazul contractului de achiziţie publică de produse sau de servicii,
sau cu cel puţin două zile, în cazul contractului de achiziţie publică de produse de
complexitate redusă sau în situaţiile de urgenţă, demonstrate în mod corespunzător de
către autoritatea contractantă, înainte de data-limită stabilită pentru depunerea
ofertelor sau solicitărilor de participare.
Orice răspuns al autorităţii contractante la solicitările de clarificări sau informații
suplimentare se postează în SEAP la secţiunea specifică, disponibilă în sistemul
informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat,
În măsura în care solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare în legătură
cu documentaţia de atribuire nu au fost adresate de operatorii economici interesaţi în
timp util, autoritatea contractantă răspunde la solicitarea de clarificări în măsura în
care se respectă, în mod cumulativ, următoarele:
a) perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea de către autoritatea con-
tractantă a răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici
înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare;
b) răspunsul nu modifică informaţiile deja publicate, nu afectează modul de
elaborare a ofertelor şi nici nu devine necesară publicarea unei erate.
Secțiunea a 5-a. Oferte alternative
Autoritatea contractantă are dreptul de a permite sau solicita ofertanţilor să

depună oferte alternative numai dacă a precizat explicit în anunţul de participare că
permite sau solicită depunerea de oferte alternative.
În cazul în care autoritatea contractantă nu a precizat explicit că permite sau
solicită depunerea de oferte alternative, autoritatea contractantă nu are dreptul de a
lua în considerare ofertele alternative.
Ofertele alternative trebuie să fie în legătură cu obiectul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru.
Autoritatea contractantă care permite sau solicită depunerea de oferte alternative
are obligaţia de a preciza în documentele achiziţiei cerinţele minime obligatorii pe
care acestea trebuie să le respecte şi orice alte cerinţe specifice pentru prezentarea
ofertelor alternative, în special dacă ofertele alternative pot fi depuse numai în cazul
în care a fost depusă şi o ofertă care nu este o ofertă alternativă. În acest caz,
autoritatea contractantă trebuie să se asigure că este posibilă aplicarea criteriului de
atribuire şi a factorilor de evaluare stabiliţi atât în cazul ofertelor alternative care
îndeplinesc cerinţele minime stabilite, cât şi în cazul ofertelor conforme care nu sunt
oferte alternative.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a nu lua în considerare ofertele alter-
native care nu respectă cerinţele minime stabilite.
În cazul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice de produse
sau de servicii, autoritatea contractantă care a permis sau solicitat depunerea de oferte
alternative nu are dreptul de a respinge o astfel de ofertă alternativă pentru singurul
motiv că, dacă aceasta este declarată câştigătoare:
a) contractul de furnizare pentru atribuirea căruia s-a organizat procedura se
califică drept contract de servicii; sau
b) contractul de servicii pentru atribuirea căruia s-a organizat procedura se califică
drept contract de furnizare.
Secțiunea a 6-a. Criterii de calificare şi selecţie
Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire

numai criterii de calificare şi selecţie referitoare la:
a) eligibilitatea candidatului/ofertantului;
b) capacitatea candidatului/ofertantului.
§1. Criterii privind eligibilitatea

1.1. Situații de excludere din procedura de atribuire
A. Săvârșirea unor infracțiuni
Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care a stabilit,
în urma analizei informaţiilor şi documentelor prezentate de acesta, sau a luat
cunoştinţă în orice alt mod că a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei
instanţe judecătoreşti, pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni:
a) constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 C.pen., sau
de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a statului în care respectivul
operator economic a fost condamnat;
b) infracţiuni de corupţie, prevăzute de art. 289-294 C.pen., şi infracţiuni asimi-
late infracţiunilor de corupţie prevăzute de art. 10-13 din Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi
completările ulterioare, sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a
statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
c) infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzute de

art. 181-185 din Legea nr. 78/2000 sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei
penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
d) acte de terorism, prevăzute de art. 32-35 şi art. 37-38 din Legea nr. 535/2004
privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările
ulterioare, sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a statului în care
respectivul operator economic a fost condamnat;
e) spălarea banilor, prevăzută de art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea
şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de preve-
nire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare,
sau finanţarea terorismului, prevăzută de art. 36 din Legea nr. 535/2004 privind
prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare, sau
f) traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, prevăzute de art. 209-217 C.pen.,
sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a statului în care respectivul
operator economic a fost condamnat.
Obligaţia de a exclude din procedura de atribuire un operator economic, se aplică şi
în cazul în care persoana condamnată printr-o hotărâre definitivă este membru al
organului de administrare, de conducere sau de supraveghere al respectivului operator
economic sau are putere de reprezentare, de decizie sau de control în cadrul acestuia.
În cazuri excepţionale, autoritatea contractantă are dreptul de a nu exclude din
procedura de atribuire un operator economic care se află într-una dintre situaţiile de
mai sus, pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea publică sau
protecţia mediului.
B. Încălcarea obligațiilor de plată privind plata impozitelor, taxelor sau a

contribuţiilor la bugetul general consolidat
Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire orice operator
economic despre care are cunoştinţă că şi-a încălcat obligaţiile privind plata impo-
zitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat, iar acest lucru a
fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă având caracter
definitiv şi obligatoriu în conformitate cu legea statului în care respectivul operator
economic este înfiinţat.
Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire un operator economic
în cazul în care poate demonstra prin orice mijloace adecvate că respectivul operator
economic şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contri-
buţiilor la bugetul general consolidat. Operatorul economic nu este exclus din proce-
dura de atribuire dacă, anterior deciziei de excludere, îşi îndeplineşte obligaţiile prin
plata impozitelor, taxelor sau contribuţiilor la bugetul general consolidat datorate ori
prin alte modalităţi de stingere a acestora sau beneficiază, în condiţiile legii, de
eşalonarea acestora ori de alte facilităţi în vederea plăţii acestora, inclusiv, după caz,
a eventualelor dobânzi ori penalităţi de întârziere acumulate sau a amenzilor.
Prin excepţie, un operator economic nu este exclus din procedura de atribuire
atunci când cuantumul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la bugetul general conso-
lidat datorate şi restante este mai mic de 10.000 lei.
C. Alte situații de excludere
Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achi-
ziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre
următoarele situaţii:
a) a încălcat obligaţiile stabilite potrivit reglementările obligatorii în domeniile
mediului, social şi al relaţiilor de muncă 1 , iar autoritatea contractantă poate
demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi decizii ale autori-
tăţilor competente prin care se constată încălcarea acestor obligaţii;
b) împotriva operatorului economic s-a deschis procedura de insolvenţă, potrivit
dispoziţiilor legale, cu excepţia situaţiei în care operatorul economic se află în
reorganizare judiciară; prin excepţie, autoritatea contractantă are dreptul de a nu
exclude din procedura de atribuire un operator economic împotriva căruia s-a deschis
procedura generală de insolvenţă şi care se află în perioada de observaţie atunci când,
pe baza informaţiilor şi/sau documentelor prezentate de operatorul economic sau în
orice alt mod, stabileşte că operatorul economic în cauză are capacitatea de a executa
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, ţinând cont de măsurile adoptate de
respectivul operator privind continuarea activităţii;
c) a comis o abatere profesională gravă care îi pune în discuţie integritatea, iar
autoritatea contractantă poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat,
cum ar fi o decizie a unei instanţe judecătoreşti sau a unei autorităţi administrative; prin
„abatere profesională gravă” se înţelege orice abatere comisă de operatorul economic
care afectează reputaţia profesională a acestuia, cum ar fi încălcări ale regulilor de
concurenţă de tip cartel care vizează trucarea licitaţiilor sau încălcări ale drepturilor de
proprietate intelectuală, săvârşită cu intenţie sau din culpă gravă;
d) autoritatea contractantă are suficiente indicii plauzibile pentru a considera că
operatorul economic a încheiat cu alţi operatori economici acorduri care vizează
denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză;
Se consideră că autoritatea contractantă are suficiente „indicii plauzibile” pentru a
considera că operatorul economic a încheiat cu alţi operatori economici acorduri care
vizează denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză în
următoarele situaţii, reglementate cu titlu exemplificativ:
- ofertele sau solicitările de participare transmise de doi sau mai mulţi operatori
economici participanţi la procedura de atribuire prezintă asemănări semnificative din
punct de vedere al conţinutului documentelor nestandardizate potrivit documentaţiei
de atribuire;
- în cadrul organelor de conducere a doi sau mai multor operatori economici
participanţi la procedura de atribuire se regăsesc aceleaşi persoane sau persoane care
1
Estre vorba despre reglementările obligatorii în domeniile mediului, social şi al relaţiilor
de muncă stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională,
prin acorduri colective sau prin tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale în aceste
domenii, care trebuie respectate pe parcursul executării contractului de achiziţie publică sau să
indice instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate
privind reglementările respective [art. 51 alin. (1) din Legea nr. 98/2016].
sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care au interese
comune de natură personală, financiară sau economică sau de orice altă natură.
Înainte de excluderea unui operator economic pe acest temei, autoritatea
contractantă solicită în scris Consiliului Concurenţei punctul de vedere cu privire la
indiciile identificate care vizează denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu
procedura de atribuire în cauză. Autoritatea contractantă are obligaţia furnizării
tuturor informaţiilor solicitate de Consiliul Concurenţei, în vederea formulării
punctului de vedere.
e) se află într-o situaţie de conflict de interese în cadrul sau în legătură cu proce-
dura în cauză, iar această situaţie nu poate fi remediată în mod efectiv prin alte
măsuri mai puţin severe;
f) participarea anterioară a operatorului economic la pregătirea procedurii de
atribuire a condus la o distorsionare a concurenţei, iar această situaţie nu poate fi
remediată prin alte măsuri mai puţin severe;
g) operatorul economic şi-a încălcat în mod grav sau repetat obligaţiile principale
ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziţii publice, al unui contract de achiziţii
sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au
dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte
sancţiuni comparabile;
Se consideră „încălcări grave ale obligaţiilor contractuale”, cu titlu exemplificativ,
neexecutarea obligaţiilor privind livrarea produselor sau serviciilor, livrarea unor
produse sau servicii care prezintă neconformităţi majore care le fac improprii utili-
zării conform destinaţiei avute în vedere de autoritatea contractantă sau un compor-
tament necorespunzător care creează îndoieli serioase cu privire la credibilitatea
operatorului economic.
h) operatorul economic s-a făcut vinovat de declaraţii false în conţinutul informa-
ţiilor transmise la solicitarea autorităţii contractante în scopul verificării absenţei
motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie, nu a
prezentat aceste informaţii sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative
solicitate;
i) operatorul economic a încercat să influenţeze în mod nelegal procesul deci-
zional al autorităţii contractante, să obţină informaţii confidenţiale care i-ar putea
conferi avantaje nejustificate în cadrul procedurii de atribuire sau a furnizat din
neglijenţă informaţii eronate care pot avea o influenţă semnificativă asupra deciziilor
autorităţii contractante privind excluderea din procedura de atribuire a respectivului
operator economic, selectarea acestuia sau atribuirea contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru către respectivul operator economic.
1.2. Stabilirea existenței/inexistenței situațiilor de excludere din

procedura de atribuire
Autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta ca fiind suficient şi relevant
pentru demonstrarea faptului că ofertantul/candidatul nu se încadrează într-o situație
de excludere orice document considerat edificator, din acest punct de vedere, în ţara
de origine sau în ţara în care ofertantul/candidatul este stabilit, cum ar fi certificate,
caziere judiciare sau alte documente echivalente emise de autorităţi competente din
ţara respectivă. În cazul în care există incertitudini în ceea ce priveşte existenţa sau
inexistenţa unei situaţii de excludere, autoritatea contractantă are dreptul de a
solicita în mod direct informaţii de la autorităţile competente străine.
În cazul în care în ţara de origine sau în ţara în care este stabilit ofertantul/
candidatul nu se emit documente de natura celor solicitate sau respectivele docu-
mente nu vizează toate situaţiile de excludere, autoritatea contractantă are obligaţia
de a accepta o declaraţie pe propria răspundere sau, dacă în ţara respectivă nu există
prevederi legale referitoare la declaraţia pe propria răspundere, o declaraţie autentică
dată în faţa unui notar, a unei autorităţi administrative sau judiciare sau a unei
asociaţii profesionale care are competenţe în acest sens.
Autoritatea contractantă exclude un operator economic în orice moment al
procedurii de atribuire în care ia la cunoştinţă că operatorul economic se află, având
în vedere acţiunile sau inacţiunile săvârşite înainte sau în cursul procedurii, în una
dintre situaţiile de excludere.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica inexistenţa unei situaţii de
excludere și în legătură cu subcontractanţii propuşi. În cazul în care este identificată
o situaţie de excludere, autoritatea contractantă solicită ofertantului/candidatului să
înlocuiască subcontractantul în legătură cu care a rezultat, în urma verificării, că se
află în această situaţie.
În cazul în care autoritatea contractantă consideră dovezile prezentate de opera-
torul economic ca fiind suficiente pentru demonstrarea în concret a credibilităţii,
autoritatea contractantă nu exclude operatorul economic din procedura de atribuire.
Dovezile pe care operatorul economic aflat în oricare din situaţiile de excludere le
poate furniza autorităţii contractante, se referă la:
- efectuarea de către operatorul economic a plăţii sau la asumarea de către opera-
torul economic a obligaţiei de plată a despăgubirilor în ceea ce priveşte eventualele
prejudicii cauzate printr-o infracţiune sau printr-o altă faptă ilicită,
- clarificarea de către operatorul economic în mod complet a faptelor şi împreju-
rărilor în care a fost comisă infracţiunea sau altă faptă ilicită,
- adoptarea de către operatorul economic, prin cooperarea activă cu autorităţile
care efectuează investigaţia, a unor măsuri concrete şi adecvate la nivel tehnic, orga-
nizaţional şi în materie de personal, cum ar fi eliminarea legăturilor cu persoanele şi
organizaţiile implicate în comportamentul necorespunzător, măsuri de reorganizare a
personalului, implementarea unor sisteme de control şi raportare, crearea unei
structuri de audit intern pentru verificarea respectării dispoziţiilor legale şi a altor
norme sau adoptarea unor reguli interne privind răspunderea şi plata despăgubirilor,
pentru a preveni săvârşirea unor noi infracţiuni sau alte fapte ilicite.
În cazul în care operatorului economic i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a
unei instanţe de judecată măsura interdicţiei de a participa la proceduri de atribuire
a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune,
care produce efecte în România, atunci hotărârea judecătorească are întâietate.
În cazul în care operatorului economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă
a unei instanţe de judecată măsura interdicţiei de a participa la proceduri de
atribuire a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru sau a unui contract de
concesiune pentru o anumită perioadă, situaţiile de excludere nu se aplică:
a) dacă, în cazul faptelor prevăzute la pct. A, a expirat o perioadă de 5 ani de la
data hotărârii definitive de condamnare;
b) dacă, în cazul situaţiilor, faptelor sau evenimentelor prevăzute la pct. C, a

expirat o perioadă de 3 ani de la data apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii
evenimentului relevant.
§2. Criterii privind capacitatea
2.1. Caracterizare
Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire
numai criterii de capacitate referitoare la:
a) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;
b) situaţia economică şi financiară;
c) capacitatea tehnică şi profesională.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune operatorilor economici alte
cerinţe de capacitate privind participarea la procedura de atribuire faţă de cele
menționate mai sus.
Autoritatea contractantă stabileşte numai cerinţe de participare care sunt
necesare şi adecvate pentru a asigura că un candidat/ofertant are capacitatea juridică
şi financiară şi competenţele tehnice şi profesionale pentru a executa contractul de
achiziţie publică/acordul-cadru care urmează să fie atribuit.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili cerinţe de participare pentru
subcontractanţii propuşi de ofertant/candidat în ofertă sau solicitarea de participare,
dar ia în considerare capacitatea tehnică şi profesională a subcontractanţilor propuşi
pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sunt
prezentate documente relevante în acest sens.
Toate cerinţele privind capacitatea solicitate de autoritatea contractantă trebuie să
aibă legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi să fie
proporţionale prin raportare la obiectul acestuia.
Atunci când intenţionează să atribuie un contract de achiziţie publică/acord-cadru
pe loturi, autoritatea contractantă aplică cerinţele privind capacitatea prin rapor-
tare la fiecare lot în parte. Prin excepţie, autoritatea contractantă poate stabili
cerinţele privind nivelul cifrei de afaceri minime anuale, precum şi cerinţele privind
capacitatea tehnică şi profesională prin raportare la grupuri de loturi, în cazul în care
este permisă atribuirea mai multor loturi aceluiaşi ofertant, iar contractele pentru
acestea trebuie executate în acelaşi timp.
Criteriile privind capacitatea şi cerinţele minime solicitate pentru îndeplinirea
acestora, împreună cu mijloacele de probă corespunzătoare, sunt prevăzute în anunţul
de participare.
În cazul în care mai mulţi operatori economici participă în comun la procedura de
atribuire, îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională se
demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului, iar
autoritatea contractantă poate solicita ca aceştia să răspundă în mod solidar pentru
executarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.
2.2. Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să
prezinte documente relevante care să dovedească forma de înregistrare şi, după caz,
de atestare ori apartenenţă din punct de vedere profesional, în conformitate cu
cerinţele legale din ţara în care este stabilit operatorul economic.
În procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică de servicii, în cazul
în care este necesar ca operatorii economici să deţină o autorizaţie specială sau să fie
membri ai unei anumite organizaţii pentru a putea presta serviciile în cauză în statul
de origine, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita acestora să demonstreze
că deţin o astfel de autorizaţie sau că sunt membri ai unei astfel de organizaţii.
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului/candidatului să
transmită informaţii şi documente relevante referitoare la capacitatea tehnică şi
profesională a subcontractanţilor propuşi, cu privire la partea/părţile din contract pe
care aceştia urmează să le îndeplinească efectiv. În cazul în care din aceste informaţii
şi documentele nu rezultă că subcontractantul propus are capacitatea tehnică şi
profesională necesară pentru partea/părţile din contract pe care acesta urmează să le
îndeplinească efectiv, autoritatea contractantă respinge subcontractantul propus şi
solicită ofertantului/candidatului înlocuirea acestuia şi prezentarea unui alt subcon-
tractant propus care să aibă capacitatea tehnică şi profesională necesară pentru
partea/părţile din contract pe care acesta urmează să le îndeplinească efectiv.
2.3. Situaţia economică şi financiară

Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire
cerinţe privind situaţia economică şi financiară care sunt necesare şi adecvate pentru
a se asigura că operatorii economici dispun de capacitatea economică şi financiară
necesară pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru şi pentru a fi
protejată faţă de un eventual risc de neîndeplinire corespunzătoare a contractului.
Cerinţele privind situaţia economică şi financiară stabilite de autoritatea contrac-
tantă pot viza elemente cum ar fi:
1. Un anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, inclusiv o anumită cifră

de afaceri minimă în domeniul obiectului contractului de achiziţie publică/acordului-
cadru; cifra de afaceri minimă anuală impusă operatorilor economici nu trebuie să
depăşească de două ori valoarea estimată a contractului de achiziţie publică sau, după
caz, la valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente ce urmează să se
execute în acelaşi timp sau, dacă aceasta nu este cunoscută, la valoarea estimată a
celui mai mare contract subsecvent.
Prin excepţie, cifra de afaceri minimă anuală impusă operatorilor economici poate
depăşi limita impusă de autoritatea contractantă în cazuri temeinic justificate, precum
cele legate de existenţa unor riscuri speciale aferente naturii lucrărilor, serviciilor sau
produselor care fac obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru.
În acest caz, autoritatea contractantă indică în documentele achiziţiei principalele
motive care justifică o astfel de cerinţă.
În cazul în care urmează să fie atribuite contracte de achiziţii publice în baza unui
acord-cadru cu reluarea competiţiei, nivelul cifrei de afaceri minime anuale se
raportează la valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente ce urmează a se

executa în acelaşi timp sau, dacă aceasta nu este cunoscută, la valoarea estimată a
acordului-cadru.
În cazul unui sistem dinamic de achiziţii, nivelul cifrei de afaceri minime anuale
se raportează la valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente care urmează
să fie atribuite în cadrul sistemului respectiv.
2. Anumite niveluri ale altor indicatori economico-financiari relevanţi, precum

nivelul de lichiditate anuală.
3. Un nivel corespunzător al asigurării de risc profesional. Operatorul eco-

nomic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind situaţia economică şi financiară, de
regulă, prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele infor-
maţii şi documente:
a) declaraţii sau extrase bancare corespunzătoare sau, acolo unde este cazul,
dovada asigurării de risc profesional;
b) prezentarea situaţiilor financiare sau a extraselor din situaţiile financiare, în
cazul în care publicarea situaţiilor financiare este prevăzută de legislaţia ţării în care
este stabilit operatorul economic;
c) o declaraţie privind cifra totală de afaceri a operatorului economic şi, acolo
unde este cazul, cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contrac-
tului, pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare disponibile, în funcţie de data
înfiinţării sau începerii activităţii operatorului economic, în măsura în care infor-
maţiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile.
În cazul în care, din motive obiective şi justificate, operatorul economic nu este în
măsură să prezinte una sau mai multe dintre informaţiile şi documentele menționate,
operatorul economic are dreptul să demonstreze îndeplinirea cerinţelor privind
situaţia economică şi financiară prin orice alte informaţii şi documente apte să facă
această dovadă.
2.4. Capacitatea tehnică şi profesională

Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziţiei cerinţe
privind capacitatea tehnică şi profesională care sunt necesare şi adecvate pentru a se
asigura că operatorii economici deţin resursele umane şi tehnice şi experienţa
necesare pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru la un standard
de calitate corespunzător.
Cerinţele privind capacitatea tehnică şi profesională stabilite de autoritatea
contractantă pot viza în special existenţa unui nivel corespunzător de experienţă, prin
raportare la contractele executate în trecut.
În cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică/acordurilor-
cadru de servicii sau de lucrări ori a contractelor de achiziţie publică/acordurilor-
cadru de produse care necesită lucrări sau operaţiuni de amplasare sau instalare,
capacitatea profesională a operatorilor economici de a presta serviciile sau de a
executa construcţia sau operaţiunile de instalare poate fi evaluată în funcţie de aptitu-
dinile, competenţele, eficienţa, experienţa şi potenţialul acestora.
Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea
tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre
următoarele informaţii şi documente:
a) o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult
ultimii cinci ani, însoţită de certificate de bună execuţie pentru lucrările cele mai
importante; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de
concurenţă, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări
relevante realizate cu mai mult de cinci ani în urmă;
b) lista principalelor livrări de produse efectuate sau a principalelor servicii
prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii trei ani, cu indicarea
valorilor, datelor şi a beneficiarilor publici sau privaţi; atunci când este necesar în
scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurenţă, autoritatea contractantă
poate stabili că sunt luate în considerare livrări de produse relevante efectuate sau
servicii relevante prestate cu mai mult de trei ani în urmă;
c) indicarea tehnicienilor sau a organismelor tehnice implicate, indiferent dacă
fac sau nu parte din organizaţia operatorului economic, în special a celor care
răspund de controlul calităţii şi, în cazul contractelor de achiziţii publice de lucrări, a
celor aflaţi la dispoziţia contractantului în vederea executării lucrărilor;
d) descrierea facilităţilor tehnice şi a măsurilor utilizate de operatorul economic
în vederea asigurării calităţii şi a facilităţilor sale de studiu şi de cercetare;
e) precizarea sistemelor de management şi de trasabilitate din cadrul lanţului de
aprovizionare pe care operatorul economic le va putea aplica pe parcursul executării
contractului;
f) în cazul în care produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate sunt complexe
sau, cu caracter excepţional, sunt destinate unui scop special, rezultatele unui control
efectuat de autoritatea contractantă sau, în numele acesteia, de un organism oficial
competent din ţara în care este stabilit operatorul economic, sub rezerva acordului
respectivului organism, care vizează capacităţile de producţie a operatorului economic
care furnizează produsele sau capacitatea tehnică a operatorului economic care prestează
serviciile şi, dacă este necesar, facilităţile de studiu şi de cercetare care sunt la dispoziţia
acestuia şi măsurile de control a calităţii pe care acesta urmează să le aplice;
g) calificările educaţionale şi profesionale ale operatorului economic care prestează
servicii ori execută lucrări sau ale personalului de conducere al operatorului eco-
nomic, dacă acestea nu constituie factori de evaluare1;
1
În legătură cu această cerință, Agenția Națională pentru Achiziții Publice a emis Instruc-
ţiunea nr. 1/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) şi art. 187 alin. (8) lit. a) din
Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) şi a art. 209 alin. (8)
din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale (M.Of. nr. 32 din 11 ianuarie 2017). Așa
cum rezultă din preambul, aceste instrucțiuni au drept scop elaborarea unor „îndrumări privind
modalitatea în care pot fi stabilite şi utilizate cerinţe referitoare la studiile, pregătirea profesio-
nală şi/sau calificarea personalului, fie în procesul de calificare şi selecţie a operatorilor
economici ce participă la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale,
fie ca parte a condiţiilor de implementare a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi
atribuit/încheiat, în acest din urmă caz existând posibilitatea formulării unor factori de
evaluare asociaţi modului de organizare, calificarea şi/sau experienţa experţilor ce vor realiza
efectiv activităţile ce fac obiectul respectivului contract”.
h) precizarea măsurilor de management de mediu pe care operatorul economic le

va putea aplica pe parcursul executării contractului;
i) o declaraţie cu privire la numărul mediu anual de personal al operatorului
economic care prestează servicii ori execută lucrări şi numărul personalului de
conducere din ultimii trei ani;
j) o declaraţie cu privire la utilajele, instalaţiile şi echipamentele tehnice la
dispoziţia operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări pentru
executarea contractului;
k) precizarea părţii/părţilor din contract pe care operatorul economic intenţio-
nează să o/le subcontracteze;
l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a
căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante;
m) certificate emise de institute oficiale responsabile cu controlul calităţii sau
organisme cu competenţe recunoscute, care atestă conformitatea produselor care
urmează a fi livrate, identificată în mod clar prin trimitere la specificaţii tehnice sau
standarde.
2.5. Susținerea unui terț

Operatorul economic are dreptul, dacă este cazul şi în legătură cu un anumit
contract de achiziţie publică/acord-cadru, să invoce susţinerea unui/unor terţ/terţi în
ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară
şi/sau a criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională, indiferent de natura
relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi terţul/terţii respectiv/respectivi.
Operatorul economic are dreptul să invoce susţinerea unui/unor terţ/terţi în ceea
ce priveşte îndeplinirea criteriilor referitoare la calificările educaţionale şi profe-
sionale doar dacă terţul va desfăşura efectiv lucrările sau serviciile în legătură cu care
sunt necesare respectivele calificări.
În cazul în care operatorul economic îşi demonstrează situaţia economică şi
financiară şi/sau capacitatea tehnică şi/sau profesională invocând şi susţinerea
acordată, de către unul sau mai mulţi terţi, atunci operatorul economic are obligaţia
de a dovedi autorităţii contractante că a luat toate măsurile necesare pentru a avea
acces în orice moment la resursele necesare, prezentând un angajament în acest sens
din partea terţului/terţilor.
Autoritatea contractantă verifică dacă terţul/terţii care asigură susţinerea în ceea
ce priveşte îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară ori
privind capacitatea tehnică şi/sau profesională îndeplineşte/îndeplinesc criteriile
relevante privind capacitatea, precum şi criteriile privind eligibilitatea.
Dacă terţul/terţii nu îndeplineşte/îndeplinesc criteriile relevante privind capaci-
tatea sau criteriile privind eligibilitatea, autoritatea contractantă solicită ca operatorul
economic să înlocuiască terţul/terţii susţinător/susţinători, fără ca acest aspect să
aducă atingere principiului tratamentului egal.
În cazul în care un operator economic demonstrează îndeplinirea criteriilor referi-
toare la situaţia economică şi financiară invocând susţinerea unui/unor terţ/terţi,
autoritatea contractantă poate solicita ca operatorul economic şi terţul/terţii
susţinător/susţinători să răspundă în mod solidar pentru executarea contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru.
În cazul în care mai mulţi operatori economici participă în comun la procedura de
atribuire, îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională, precum şi
cea privind situaţia economică şi financiară, se demonstrează prin luarea în consi-
derare a resurselor tuturor membrilor grupului, iar autoritatea contractantă solicită ca
aceştia să răspundă în mod solidar pentru executarea contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru.
În cazul contractelor de achiziţie publică de lucrări sau de servicii şi al lucrărilor
sau operaţiunilor de amplasare sau de instalare din cadrul unui contract de achiziţie
publică de produse, autoritatea contractantă poate solicita prin documentele achiziţiei
ca anumite activităţi esenţiale să fie realizate în mod direct de către ofertant sau, în
cazul unei oferte depuse de o asociere de operatori economici, de un anumit membru
al asocierii.
Secțiunea a 7-a. Criterii de atribuire
§1. Caracterizare
Fără a aduce atingere dispoziţiilor legale sau administrative privind preţul
anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru ofertantului care a depus oferta cea
mai avantajoasă din punct de vedere economic. Autoritatea contractantă stabileşte
oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de
atribuire şi a factorilor de evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei.
Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic,
autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de
atribuire:
a) preţul cel mai scăzut;
b) costul cel mai scăzut;
c) cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost.
Autoritatea contractantă poate utiliza criteriul preţul cel mai scăzut numai în
situaţia în care achiziţionează produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a
contractului nu depăşeşte pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016.
Observăm că prin această prevedere recentă1 legiuitorul a stabilit că regula în materie
este reprezentată de criteriul costului cel mai scăzut sau de criteriul cel mai bun
raport calitate-preţ/calitate-cost, în timp ce criteriul preţul cel mai scăzut a devenit o
excepție.
1
Această prevedere a fost introdusă prin O.U.G. nr. 45/2018 care a completat alin. (3) al
art. 187 cu un nou alin. (31).
§2. Preţul cel mai scăzut

În cazul criteriului prețului cel mai scăzut singurul element care este luat în
considerație este doar prețul ofertat de către operatorul economic. Comparativ cu
celelalte 2 criterii de atribuire, prețul cel mai scăzut este cel mai simplu criteriu.
Autoritatea contractantă nu va utiliza preţul cel mai scăzut drept criteriu de
atribuire în cazul:
a) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări
sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi cu
nivel de complexitate ridicat;
b) contractelor de achiziţie publică/acorduri-cadru de proiectare şi execuţie sau de
servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, aşa
cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri judeţene.
§3. Costul cel mai scăzut

Costul cel mai scăzut se determină pe considerente de rentabilitate, utilizând
factori, precum calcularea costurilor pe ciclul de viaţă1.
Autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/preţul cel mai scăzut
drept criteriu de atribuire în cazul:
a) anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări
sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi cu
nivel de complexitate ridicat;
b) contractelor de achiziţie publică/acorduri-cadru de proiectare şi execuţie sau de
servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, aşa
cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri judeţene.
Calcularea costurilor pe parcursul ciclului de viaţă acoperă, în măsura în care sunt
relevante, toate sau o parte dintre următoarele costuri pe parcursul ciclului de viaţă
al unui produs, serviciu sau al unei lucrări:
a) costuri suportate de autoritatea contractantă sau de alţi utilizatori, cum ar fi
costuri legate de achiziţie, costuri de utilizare, precum consumul de energie şi de alte
resurse, costuri de întreţinere, costuri de la sfârşitul ciclului de viaţă, precum costurile
de colectare şi reciclare;
b) costuri determinate de efecte externe asupra mediului în legătură cu produsul,
serviciul sau lucrarea pe parcursul ciclului lor de viaţă, cu condiţia ca valoarea
pecuniară a acestora să poată fi determinată şi verificată; aceste costuri pot să includă
costul emisiilor de gaze cu efect de seră şi al altor emisii poluante şi alte costuri de
atenuare a efectelor schimbărilor climatice.
1
În acest sens, pentru stabilirea ratei de actualizare utilizate pentru calcularea costurilor pe
ciclul de viaţă al achiziţiei, s-a adoptat Metodologia de calcul al ratei de actualizare ce va fi
utilizată la atribuirea contractelor de achiziţie publică, aprobată prin Ordinul nr. 842/2016 al
Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (M.Of. nr. 1022 din 19 decembrie 2016).
În cazul în care autoritatea contractantă evaluează costurile folosind o abordare pe
baza costului pe parcursul ciclului de viaţă, aceasta indică în documentele achiziţiei
datele care trebuie furnizate de către ofertanţi, precum şi metoda pe care autoritatea
contractantă urmează să o utilizeze pentru a stabili costurile pe parcursul ciclului de
viaţă pe baza datelor respective.
Metoda utilizată de autoritatea contractantă pentru evaluarea costurilor determi-
nate de efectele externe asupra mediului trebuie să îndeplinească în mod cumulativ
a) se bazează pe criterii nediscriminatorii şi verificabile în mod obiectiv; în
special, în cazul în care nu a fost stabilită în vederea aplicării repetate sau continue,
nu favorizează sau dezavantajează în mod nejustificat anumiţi operatori economici;
b) este accesibilă tuturor părţilor interesate;
c) datele solicitate pot fi furnizate printr-un efort rezonabil de către operatori
economici care dau dovadă de o diligenţă obişnuită, inclusiv de operatori economici
din ţări terţe care sunt parte a Acordului privind Achiziţiile Publice al Organizaţiei
Mondiale a Comerţului, sau la alte acorduri internaţionale în cadrul cărora Uniunea
şi-a asumat obligaţii.
În toate cazurile în care o metodă comună de calculare a costurilor pe parcursul
ciclului de viaţă a devenit obligatorie printr-un act normativ adoptat la nivelul
Uniunii Europene, respectiva metodă comună se aplică pentru evaluarea costurilor pe
parcursul ciclului de viaţă.
§4. Cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost

Cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de
evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu
obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, cum ar fi:
- calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale,
accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale,
de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia;
- organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea
contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact
semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului;
- serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data
livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare.
Criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ include de regulă un element
de preţ sau de cost; în situaţia în care autoritatea contractantă iniţiază o procedură de
atribuire cu buget fix, în care elementul de preţ sau de cost este un preţ sau cost fix,
factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau
lucrărilor care fac obiectul achiziţiei.
Factorii de evaluare au legătură directă cu obiectul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru atunci când se referă în orice mod la produsele, serviciile sau
lucrările care urmează a fi furnizate/prestate/executate în temeiul contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru şi în orice stadiu al ciclului lor de viaţă, chiar dacă
aceşti factori nu fac parte din substanţa materială a produselor, serviciilor sau
lucrărilor respective.
Autoritatea contractantă poate avea în vedere factori de evaluare în legătură cu:
a) procesul specific de producţie, furnizare sau comercializare a lucrărilor,
produselor sau serviciilor;
b) un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă a lucrărilor, produ-
selor sau serviciilor.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să
conducă la o libertate de apreciere nelimitată. În acest sens, factorii de evaluare
utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între
operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă
a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare.
Atunci când consideră necesar, autoritatea contractantă verifică exactitatea informa-
ţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi.
Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei ponderea relativă
pe care o acordă fiecărui factor de evaluare ce va fi aplicat pentru determinarea
ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepţia cazului în
care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este determinată prin
aplicarea criteriului preţului cel mai scăzut.
Ponderile relative pot fi exprimate ca intervale valorice.
În cazul în care stabilirea unei ponderi nu este posibilă din motive obiective,
autoritatea contractantă indică factorii de evaluare în ordinea descrescătoare a
importanţei.
Secțiunea a 8-a. Garanția de participare
Garanţia de participare are drept scop protejarea autorităţii contractante faţă de

riscul unui comportament necorespunzător al ofertantului pe toată perioada implicării
sale în procedura de atribuire.
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanţilor constituirea garanţiei
de participare.
Fişa de date a achiziţiei trebuie să conţină următoarele informaţii privind
constituirea garanţiei de participare:
a) valoarea, ce nu poate depăşi 2% din valoarea estimată a contractului de achiziţie
publică sau în cazul acordului-cadru din valoarea estimată a celui mai mare contract
subsecvent, fără a se lua în calcul eventualele opţiuni de suplimentare ale contractului;
b) perioada de valabilitate care va fi cel puţin egală cu perioada minimă de
valabilitate a ofertei, astfel cum a fost solicitată prin documentația de atribuire.
Garanţia de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un instru-
ment de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară ori de o societate de
asigurări.
Garanţia de participare trebuie să fie constituită în suma şi pentru perioada de
valabilitate prevăzute în documentaţia de atribuire.
Garanţia trebuie să fie irevocabilă.
Instrumentul de garantare trebuie să prevadă că plata garanţiei se va executa
necondiţionat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declaraţiei acestuia
cu privire la culpa persoanei garantate.
Autoritatea contractantă nu are dreptul:
a) de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis
de către o anumită societate bancară ori societate de asigurări, nominalizată în mod
expres în documentaţia de atribuire;
b) de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la
cele care sunt emise de către societăţi bancare sau numai la cele care sunt emise de
către societăţi de asigurări.
Prin excepție, dacă valoarea garanției de participare este redusă ca valoare şi
numai dacă în documentaţia de atribuire este prevăzută această posibilitate, garanţia
de participare se poate constitui şi prin depunerea la casieria autorităţii contractante
a unei sume în numerar.
În orice situaţie, dovada constituirii garanţiei de participare trebuie să fie
prezentată cel mai târziu la data limită de depunere a ofertelor.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a reţine garanţia de participare atunci
când ofertantul se află în oricare dintre următoarele situaţii:
a) îşi retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia;
b) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, nu constituie garanţia de bună execuţie în
termenul prevăzut;
c) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, refuză să semneze contractul de achiziţie
publică/acordul-cadru în perioada de valabilitate a ofertei.
Garanţia de participare, constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca
fiind câştigătoare, se restituie de autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de
la data constituirii garanţiei de bună execuţie. În cazul unei proceduri de atribuire a
unui acord-cadru, precum şi în cazul atribuirii unui contract pentru care nu este obli-
gatorie constituirea garanţiei de bună execuţie, garanţia de participare constituită de
ofertantul a cărei ofertă a fost stabilită câştigătoare se restituie de către autoritatea con-
tractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data semnării acordului-cadru/contractului.
Garanţia de participare, constituită de ofertanţii a căror ofertă nu a fost stabilită
câştigătoare, se returnează de autoritatea contractantă după semnarea contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru cu ofertantul/ofertanţii ale cărui/căror oferte au fost
desemnate câştigătoare, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării
perioadei de valabilitate a ofertei.
În cazul în care autoritatea contractantă se află în situaţia de a anula procedura de
atribuire, garanţia de participare se restituie după data expirării termenului de
depunere a unei contestaţii cu privire la această decizie, dar nu mai târziu de 3 zile
lucrătoare de la această dată.
Secțiunea a 9-a. Garanția de bună execuție
§1. Caracterizare
Garanţia de bună execuţie a contractului se constituie de către contractant în
scopul asigurării autorităţii contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în
perioada convenită a contractului de achiziţie publică.
În cazul atribuirii prin achiziție directă a unui contract de furnizare sau de servicii,
cu excepţia serviciilor de proiectare, autoritatea contractantă are dreptul de a nu
solicita contractantului constituirea garanţiei de bună execuţie.
Garanţia de bună execuţie se constituie în maxim 15 zile de la data semnării
contractului de achiziţie publică.
Autoritatea contractantă stabileşte valoarea garanţiei de bună execuţie prin rapor-
tare la complexitatea contractului de achiziţie publică care urmează a fi executat, care
însă nu trebuie să depăşească 10% din preţul contractului, fără TVA.
§2. Forme de constituire

Garanţia de bună execuţie se constituie în una din următoarele forme:
- printr-un instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară
sau de o societate de asigurări, care devine anexă la contract.
- prin depunerea la casierie a unor sume în numerar, în cazul în care valoarea
garanţiei de bună execuţie este redusă ca valoare, autoritatea contractantă are dreptul
de a accepta constituirea acesteia
- prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale. În acest sens,
contractantul are obligaţia de a deschide un cont la dispoziţia autorităţii contractante,
la o bancă agreată de ambele părţi.
În cazul în care autoritatea contractantă are calitatea de autoritate publică,
instituţie publică sau operator economic cu capital integral sau majoritar de stat,
contractantul are obligaţia de a deschide la unitatea Trezoreriei Statului din cadrul
organului fiscal competent în administrarea acestuia un cont de disponibil distinct la
dispoziţia autorităţii contractante. Suma iniţială care se depune de către contractant în
acest cont nu trebuie să fie mai mică de 0,5% din preţul contractului.
Pe parcursul îndeplinirii contractului, autoritatea contractantă urmează să alimen-
teze contul de disponibil prin reţineri succesive din sumele datorate şi cuvenite
contractantului până la concurenţa sumei stabilite drept garanţie de bună execuţie în
documentaţia de atribuire şi va înştiinţa contractantul despre vărsământul efectuat,
precum şi despre destinaţia lui.
Din contul de disponibil deschis la Trezoreria Statului pe numele contractantului
pot fi dispuse plăţi atât de către contractant, cu avizul scris al autorităţii contractante
care se prezintă unităţii Trezoreriei Statului, cât şi de unitatea Trezoreriei Statului la
solicitarea scrisă a autorităţii contractante în favoarea căreia este constituită garanţia
de bună execuţie. Contul de disponibil este purtător de dobândă în favoarea con-
tractantului.
§3. Pretențiile asupra garanției de bună execuție
Autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună
execuţie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita prejudiciului creat,
în cazul în care contractantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract.
Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie autoritatea contrac-
tantă are obligaţia de a notifica pretenţia contractantului, precizând obligaţiile care nu
au fost respectate.
§4. Eliberarea/restituirea garanției de bună execuție

În cazul contractului de furnizare, autoritatea contractantă are obligaţia de a
elibera/restitui garanţia de bună execuţie în cel mult 14 zile de la data întocmirii
procesului-verbal de recepţie a produselor care fac obiectul contractului şi/sau de la
plata facturii finale, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei.
În cazul contractului de servicii, autoritatea contractantă are obligaţia de a
elibera/restitui garanţia de bună execuţie în cel mult 14 zile de la data îndeplinirii de
către contractant a obligaţiilor asumate prin contractul respectiv, dacă nu a ridicat
până la acea dată pretenţii asupra ei.
În cazul contractelor de servicii de proiectare, autoritatea contractantă are obli-
gaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:
a) valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă studiilor de prefezabilitate şi/sau
fezabilitate, în termen de 14 zile de la data predării şi însuşirii/aprobării docu-
mentaţiei tehnico-economice respective, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii
asupra ei;
b) valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă proiectului tehnic şi/sau detaliilor
de execuţie, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la
terminarea lucrărilor executate în baza proiectului respectiv, dacă nu a ridicat până la
acea dată pretenţii asupra ei, dar nu mai târziu de 3 ani de la predarea respectivelor
documentaţii tehnice, în situaţia în care autoritatea contractantă nu a atribuit în
această perioadă procedura de atribuire a contractului de lucrări.
c) valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă serviciilor de supervizare a
lucrărilor/dirigenţie de şantier, în termen de 14 zile de la data emiterii raportului final
de supervizare/expirarea duratei de garanţie acordată lucrării în cauză.
În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă are obligaţia de a
elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează:
a) 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii proce-
sului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea dată
pretenţii asupra ei, iar riscul pentru vicii ascunse este minim;
b) restul de 30% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a
lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepţie finală.
Procesele-verbale de recepţie finală pot fi întocmite şi pentru părţi/obiecte din/de
lucrare, dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fizic şi funcţional.
Secțiunea a 10-a. Documentul unic de achiziţie european. E-Certis
§1. Documentul unic de achiziţie european

Documentul unic de achiziţii european – DUAE – este acel document furnizat în
format electronic prin utilizarea formatului standard stabilit de Comisia Europeană,
constând în declaraţia pe propria răspundere a operatorului economic cu privire la
îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie.
Autoritatea contractantă acceptă la momentul depunerii solicitărilor de participare
sau ofertelor documentul unic de achiziţii european (DUAE), constând într-o decla-
raţie pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor
eliberate de către autorităţile publice sau de către terţi care confirmă că operatorul
economic în cauză îndeplineşte următoarele condiţii:
a) nu se află în niciuna din situaţiile de excludere menţionate de lege;
b) îndeplineşte criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autori-
tatea contractantă;
c) dacă este cazul, îndeplineşte criteriile de selecţie stabilite de autoritatea con-
tractantă în conformitate cu prevederile prezentei legi.
În cazul în care operatorul economic demonstrează îndeplinirea criteriilor referi-
toare la situaţia economică şi financiară ori privind capacitatea tehnică şi profesională
bazându-se pe capacităţile altor entităţi, invocând, după caz, susţinerea unui terţ,
DUAE, împreună cu angajamentul de susţinere, trebuie să fie completat separat şi de
către terţul/terţii susţinător(i) pe a căror capacitate se bazează ofertantul/candidatul.
DUAE prezentat de terţul/terţii susţinător(i) va include toate informaţiile menţionate
la lit. a), precum şi informaţiile de la lit. b) şi c) care prezintă relevanţă pentru
susţinerea acordată în cadrul procedurii de atribuire respective.
În cazul în care ofertantul/candidatul intenţionează să subcontracteze o parte/
părţi din contract, DUAE include şi informaţii privind partea din contract care
urmează a fi eventual subcontractată şi va avea anexat acordul de subcontractare.
Subcontractanţii pe a căror capacităţi se bazează ofertantul/candidatul trebuie să
completeze, la rândul lor, DUAE separat, incluzând toate informaţiile menţionate la
lit. a), precum şi cele de la lit. b) şi c) care prezintă relevanţă din perspectiva
capacităţilor subcontractanţilor pe care se bazează ofertantul/candidatul în cadrul
procedurii de atribuire respective. În cazul subcontractanţilor pe a căror capacităţi
ofertantul/candidatul nu se bazează, DUAE va conţine numai informaţiile menţionate
la alin. (1) lit. a).
DUAE conţine şi informaţii cu privire la autoritatea publică sau partea terţă
responsabilă cu întocmirea documentelor justificative, precum şi o declaraţie oficială
care să ateste că operatorul economic are obligaţia să furnizeze, la cerere şi fără
întârziere, documentele justificative respective. În cazul în care autoritatea
contractantă poate obţine aceste documente justificative în mod direct, prin accesarea
unei baze de date, DUAE cuprinde, de asemenea, informaţiile solicitate în acest scop,
cum ar fi adresa de internet a bazei de date, orice dată de identificare şi, dacă este
cazul, declaraţia necesară de acordare a consimţământului.
Operatorii economici pot reutiliza un DUAE deja utilizat într-o procedură de
atribuire precedentă, cu condiţia să confirme că informaţiile cuprinse în acesta sunt în
continuare corecte şi valabile la data depunerii acestuia.
DUAE se elaborează pe baza unui formular standard aprobat de Comisia
Europeană şi se furnizează exclusiv în format electronic.
Autoritatea contractantă poate solicita candidaţilor/ofertanţilor să depună toate
sau o parte dintre documentele justificative ca dovadă a informaţiilor cuprinse în
DUAE, în orice moment pe durata desfăşurării unei proceduri de atribuire, dacă
acest lucru este necesar pentru a asigura desfăşurarea corespunzătoare a procedurii.
Înainte de atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, cu excepţia
situaţiei contractelor subsecvente atribuite în executarea unui acord-cadru,
autoritatea contractantă solicită ofertantului clasat pe primul loc după aplicarea
criteriului de atribuire să prezinte documente justificative actualizate prin care să
demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie, în conformitate
cu informaţiile cuprinse în DUAE.
Prin excepţie, operatorii economici nu sunt obligaţi să prezinte documente
justificative sau alte probe în sprijinul informaţiilor declarare în DUAE în cazul şi în
măsura în care autoritatea contractantă are posibilitatea de a obţine certificatele sau
informaţiile relevante în mod direct, prin accesarea unei baze de date naţionale din
orice stat membru, disponibile în mod gratuit, cum ar fi un registru naţional al
achiziţiilor publice, un dosar virtual al societăţilor, un sistem electronic de stocare a
documentelor sau un sistem de preselecţie. Bazele de date care conţin informaţii
relevante privind operatorii economici trebuie să fie accesibile tuturor autorităţilor
contractante din toate Statele Membre şi trebuie să fie actualizate periodic în mod
corespunzător.
Prin excepţie, operatorii economici nu sunt obligaţi să prezinte documente
justificative în sprijinul informaţiilor declarate în DUAE în cazul în care autoritatea
contractantă care a atribuit contractul de achiziţie publică sau a încheiat acordul-
cadru este deja în posesia documentelor respective.
§2. E-Certis
E-Certis1 este sistemul electronic implementat şi administrat de Comisia Europeană
cuprinzând informaţii privind certificate şi alte documente justificative solicitate în
mod obişnuit de autorităţile contractante în cadrul procedurilor de atribuire.
Agenția Națională pentru Achiziții Publice pune la dispoziţia Comisiei Europene
şi actualizează în e-Certis lista completă a bazelor de date care conţin informaţii
relevante privind operatorii economici stabiliţi în România.
Pentru a facilita procedurile de atribuire transfrontaliere, Agenția Națională pentru
Achiziții Publice se asigură că informaţiile privind certificatele şi alte forme de
documente justificative introduse în e-Certis sunt actualizate în permanenţă.
1
(http://ec.europa.eu/markt/ecertis/login.do)
Autorităţile contractante utilizează e-Certis şi solicită în principal acele tipuri de

certificate sau forme de documente justificative care sunt disponibile în e-Certis.
În cazul în care autoritatea contractantă impune operatorilor economici obligaţia
prezentării unor certificări specifice, acordate de organisme independente care atestă
respectarea de către aceştia a anumitor standarde de asigurare a calităţii, inclusiv
privind accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi, sau standarde ori sisteme de
management de mediu, aceasta se va raporta la sistemele de asigurare a calităţii
bazate pe seriile de standarde europene relevante certificate de organisme acreditate.
Autoritatea contractantă are obligaţia, în conformitate cu principiul recunoaşterii
reciproce, de a accepta certificate echivalente, emise de organisme de certificare
acreditate stabilite în alte state membre.
În cazul în care se poate demonstra că un operator economic nu a avut acces la un
certificat de calitate sau de mediu astfel cum este solicitat de autoritatea contractantă
sau nu are posibilitatea de a-l obţine în termenele stabilite, din motive care nu îi sunt
imputabile, autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta orice alte probe sau
dovezi prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/
dovezile prezentate confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al calităţii sau,
după caz, al protecţiei mediului, echivalent cu cel solicitat de autoritatea contractantă.
Secțiunea a 11-a. Liste oficiale ale operatorilor economici agreaţi şi

certificarea de către organisme de drept public sau privat
Operatorii economici au dreptul de a se înscrie în Liste oficiale ale operatorilor

economici agreaţi şi certificarea de către organisme de drept public sau privat.
Agenția Națională pentru Achiziții Publice are obligaţia de a informa Comisia
Europeană cu privire la coordonatele şi modul de funcţionare a acestui sistem de
certificare.
Operatorii economici înscrişi pe listele oficiale sau care deţin un certificat pot
depune la autorităţile contractante, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui
contract de achiziţie publică/acord-cadru, un certificat de înregistrare eliberat de
autoritatea competentă sau de organismul de certificare competent; certificatele
respective indică referinţele care au stat la baza înscrierii operatorilor economici pe
lista oficială sau a certificării acestora, precum şi clasificarea pe lista respectivă.
Înscrierea operatorilor economici pe listele oficiale certificate de organismele
competente sau un certificat eliberat de un organism de certificare reprezintă o
prezumţie relativă în ceea ce priveşte îndeplinirea de către operatorul economic
înscris pe respectiva listă sau care deţine respectivul certificat a cerinţelor de
calificare şi selecţie acoperite de lista oficială sau de acel certificat.
Informaţiile care rezultă din înscrierea pe listele oficiale sau din certificatele
eliberate de organisme de certificare nu pot fi puse la îndoială fără justificare.
În ceea ce priveşte plata impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor la bugetul general
consolidat, se poate solicita un certificat suplimentar de la orice operator economic
înscris pe o listă oficială sau care deţine un certificat, atunci când se atribuie un
contract de achiziţie publică/acord-cadru. Operatorii economici din alte state membre
nu au obligaţia de a se înscrie pe o listă oficială întocmită de organisme din România
în vederea participării la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţie
publică/acord-cadru.
În cazul în care autoritatea contractantă solicită în cadrul unei proceduri de atribuire
anumite certificate, aceasta are obligaţia de a accepta certificate echivalente eliberate
de organisme stabilite în alte state membre sau alte mijloace de probă echivalente.
Secțiunea a 12-a. Cataloage electronice
În cazul în care dispoziţiile legale impun utilizarea mijloacelor electronice de

comunicare, autoritatea contractantă poate solicita ca ofertele să fie prezentate sub
formă de catalog electronic.
Ofertele prezentate sub formă de cataloage electronice pot fi însoţite de alte
documente care le completează.
Cataloagele electronice sunt elaborate de către candidaţi/ofertanţi în vederea
participării la o anumită procedură de atribuire, în conformitate cu specificaţiile
tehnice şi formatul stabilite de autoritatea contractantă.
Cataloagele electronice respectă cerinţele aplicabile instrumentelor de comuni-
care electronice, precum şi orice cerinţe suplimentare stabilite de autoritatea contrac-
tantă, în conformitate cu dispozițiile legii.
Atunci când acceptă sau solicită prezentarea ofertelor sub formă de cataloage
electronice, autoritatea contractantă:
a) precizează acest lucru în anunţul de participare;
b) indică în documentele achiziţiei toate informaţiile necesare referitoare la
formatul, echipamentele electronice utilizate şi aranjamentele şi specificaţiile tehnice
de conectare pentru catalog.
În cazul în care a fost încheiat un acord-cadru cu mai mulţi operatori economici
pe bază de oferte prezentate sub formă de cataloage electronice, autoritatea contrac-
tantă poate prevede că reluarea competiţiei pentru atribuirea contractelor subsecvente
se realizează pe baza cataloagelor actualizate, astfel:
a) invită ofertanţii să transmită din nou cataloagele electronice, adaptate la
cerinţele contractului în cauză;
b) informează ofertanţii că intenţionează să colecteze din cataloagele electronice care
au fost deja transmise informaţiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerinţele
contractului în cauză, cu condiţia ca utilizarea acestei metode să fi fost anunţată în
documentele achiziţiei care au stat la baza încheierii acordului-cadru. În acest caz, aceasta
notifică ofertanţii cu privire la data şi ora la care intenţionează să colecteze informaţiile
necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerinţele contractului în cauză şi le dă
ofertanţilor posibilitatea de a refuza această colectare de informaţii.
Autoritatea contractantă poate atribui contracte de achiziţie publică pe baza unui
sistem dinamic de achiziţii, solicitând prezentarea ofertelor pentru un contract
specific sub forma unui catalog electronic.
Secțiunea a 13-a. Ajustarea prețului
Pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat în situația în care pe

piață au apărut anumite condiţii, în urma cărora s-a constatat creşterea/diminuarea
indicilor de preţ pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în
creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.
Pentru a se respecta principiul transparenţei, posibilitatea de ajustare a preţului
trebuie să fie precizată atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul care
urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens.
Autoritatea contractantă precizează în documentaţia de atribuire, cât şi în
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, modul concret de ajustare a preţului,
indicii care vor fi utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia
acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri.
Lipsa, modificarea sau completarea informaţiilor/clauzelor determină inaplicabili-
tatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a preţului contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru. Cu toate acestea, ajustarea preţului este posibilă,
chiar dacă nu s-a prevăzut în documentația de atribuire, numai în următoarele cazuri:
a) au loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost emise de
către autorităţile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau
renunţarea la anumite taxe/impozite locale al căror efect se reflectă în creşterea/dimi-
nuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului, sau
b) au survenit circumstanţe imprevizibile şi independente de voinţa părţilor, altele
decât cele de la lit. a).
Preţul contractului poate fi ajustat doar în măsura strict necesară pentru acoperirea
costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.
Modul de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică nu trebuie să
conducă în niciun caz la alterarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea
sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia contractantul respectiv a fost
declarat câştigător în urma finalizării respectivei proceduri.
Secțiunea a 14-a. Atribuirea contractelor de achiziţie

publică şi încheierea acordurilor-cadru
1. Autoritatea contractantă stabileşte oferta câştigătoare pe baza criteriului de

atribuire şi a factorilor de evaluare precizaţi în invitaţia de participare/anunţul de
participare şi în documentele achiziţiei, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ
a) oferta respectivă îndeplineşte toate cerinţele, condiţiile şi criteriile stabilite prin
anunţul de participare şi documentele achiziţiei;
b) oferta respectivă a fost depusă de un ofertant care îndeplineşte criteriile privind
capacitatea şi, dacă este cazul, criteriile de selecţie, şi nu se află sub incidenţa moti-
velor de excludere.
2. În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul cu ofertantul
a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, din cauza faptului că ofertantul în
cauză se află într-o situaţie de forţă majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa
contractul, autoritatea contractantă are dreptul să declare câştigătoare oferta clasată pe
locul doi, în condiţiile în care aceasta este admisibilă. În cazul în care nu există o ofertă
clasată pe locul doi admisibilă, procedura de achiziție este anulată.
3. În cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii

economici sunt incomplete sau eronate, sau în cazul în care lipsesc anumite docu-
mente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen
ofertanţilor/candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezen-
tate de aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea prin-
cipiilor tratamentului egal şi transparenţei. Autoritatea contractantă nu are dreptul ca
prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în
favoarea unui ofertant/candidat.
4. În cazul unei propuneri financiare aparent neobişnuit de scăzută în raport cu

lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are
obligaţia de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la
preţul sau costurile propuse în respectiva ofertă, care se pot referi în special la:
a) fundamentarea economică a modului de formare a preţului, prin raportare la
procesul de producţie, serviciile furnizate sau metodele de construcţie utilizate;
b) soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit de favorabile de care
beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea
lucrărilor;
c) originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant;
d) respectarea obligaţiilor privind reglementările obligatorii în domeniile mediului,
social şi al relaţiilor de muncă;
e) respectarea obligaţiilor privind subcontractarea;
f) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat.
Autoritatea contractantă evaluează informaţiile şi documentele furnizate de ofer-
tantul a cărui ofertă are un preţ aparent neobişnuit de scăzut şi respinge respectiva
ofertă numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod corespunzător nivelul
scăzut al preţului sau al costurilor propuse, ţinând seama de elementele menţionate.
Autoritatea contractantă respinge întotdeauna o ofertă atunci când constată că
aceasta are un preţ neobişnuit de scăzut deoarece nu respectă obligaţiile privind
reglementările obligatorii în domeniile mediului, social şi al relaţiilor de muncă.
Atunci când autoritatea contractantă constată că o ofertă are un preţ neobişnuit de
scăzut, deoarece ofertantul beneficiază de un ajutor de stat, oferta respectivă poate fi
respinsă doar din acest motiv numai dacă, în urma clarificărilor solicitate, ofertantul
nu a putut demonstra, într-un termen corespunzător stabilit de autoritatea contrac-
tantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal. În acest caz, autoritatea contrac-
tantă va informa Comisia Europeană după consultarea cu Consiliul Concurenţei.
Secțiunea a 15-a. Comisia de evaluare şi modul de lucru al acesteia
1. Autoritatea contractantă are obligaţia de a desemna, pentru atribuirea contrac-

telor de achiziţie publică/acordurilor-cadru, persoane responsabile pentru evaluarea
ofertelor şi, după caz, a solicitărilor de participare, care se constituie într-o comisie de
evaluare.
Din cadrul comisiei de evaluare pot face parte membri aparţinând comparti-
mentelor autorităţii contractante, iar în cazul în care beneficiarul final al contractului/
acordului-cadru este o altă autoritate contractantă, din cadrul respectivei autorităţi
contractante.
2. În cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o exper-
tiză aprofundată în domeniul achiziţiilor publice ori de natură tehnică, financiară,
juridică şi/sau privind aspectele contractuale specifice, autoritatea contractantă poate
desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialişti externi, numiţi experţi cooptaţi,
care desfăşoară activităţi independente sau care sunt puşi la dispoziţie de către furni-
zorii de servicii auxiliare achiziţiei.
Acești experţii pot fi desemnaţi încă de la începutul procesului de evaluare sau pe
parcursul acestui proces, în funcţie de problemele care ar putea impune expertiza
acestora, scop în care în cadrul deciziei de desemnare a experţilor cooptaţi se
precizează atribuţiile şi responsabilităţile specifice deţinute pe parcursul procesului
de evaluare. Propunerea privind cooptarea experţilor externi, respectiv necesitatea
participării acestora la procesul de evaluare se justifică şi se realizează prin raportare
la atribuţiile şi responsabilităţile ce sunt deţinute/exercitate de către aceştia.
Experţii cooptaţi nu au drept de vot în cadrul comisiei de evaluare, însă în
îndeplinirea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi a mandatului primit în baza
deciziei de desemnare, precum şi a competenţelor personale, aceştia procedează la
întocmirea unor rapoarte de specialitate asupra cărora îşi exprimă punctul de vedere,
pe baza propriei expertize pe care o deţin.
Expertul cooptat este responsabil din punct de vedere profesional pentru acura-
teţea şi realitatea informaţiilor consemnate în cadrul raportului de specialitate.
Raportul de specialitate este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea
deciziilor în cadrul procesului de analiză a solicitărilor de participare/ofertelor şi de
stabilire a ofertei/ofertelor câştigătoare.
Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu raportul de specialitate al
expertului cooptat au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând
în acest sens o notă individuală care devine anexă la raportul procedurii de atribuire.
În cadrul acestei note se justifică în mod documentat punctul de vedere al
respectivilor membri la. Raportul de specialitate se ataşează la raportul procedurii de
atribuire şi devine parte a dosarului achiziţiei publice.
3. Nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare se poate realiza

atât pentru atribuirea fiecărui contract/acord-cadru în parte, cât şi pentru atribuirea
mai multor contracte/acorduri-cadru, acest din urmă caz aplicându-se când contrac-
tele respective sunt de complexitate redusă.
În cazul procedurilor cu mai multe etape, nominalizarea persoanelor care
constituie comisia de evaluare se poate realiza atât pentru fiecare etapă în parte, cât şi
pentru toate etapele.
Autoritatea contractantă va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii
de atribuire din cadrul compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor.
Preşedintele comisiei de evaluare poate fi limitat numai la aspectele de organizare
şi reprezentare, în acest din urmă caz neavând drept de vot.
Persoanele care constituie comisia de evaluare nu trebuie să fie în relaţii de
subordonare ierarhică unele faţă de altele, în măsura în care structura organizatorică
permite acest lucru.
Autoritatea contractantă are dreptul de a nominaliza membri de rezervă pentru
membrii comisiei de evaluare.
Autoritatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de
evaluare cu un membru de rezervă numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită
nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-şi îndeplini atribuţiile care rezultă din
calitatea de membru al comisiei de evaluare. După înlocuire, calitatea de membru al
comisiei de evaluare este preluată de către membrul de rezervă, care îşi va exercita
atribuţiile aferente până la finalizarea procedurii de atribuire.
4. Comisia de evaluare are următoare atribuţii:

a) deschiderea ofertelor şi, după caz, a altor documente care însoţesc oferta;
b) verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi;
c) realizarea selecţiei candidaţilor, dacă este cazul;
d) desfăşurarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de
dialog competitiv;
e) desfăşurarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedu-
rilor de negociere;
f) verificarea conformităţii propunerilor tehnice ale ofertanţilor cu prevederile
caietului de sarcini;
g) evaluarea propunerilor tehnice ale ofertanţilor în conformitate cu criteriile de
atribuire, dacă este cazul;
h) verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi, inclusiv verificarea
conformităţii cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în
fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie
publică respectiv;
i) elaborarea solicitărilor de clarificări şi/sau completări necesare în vederea
evaluării solicitărilor de participare şi/sau ofertelor;
j) stabilirea ofertelor inacceptabile şi/sau neconforme şi a motivelor care stau la
baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii;
k) stabilirea ofertelor admisibile;
l) aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare, astfel cum a fost
prevăzut în fişa de date a achiziţiei;
m) stabilirea ofertei/ofertelor câştigătoare sau, după caz, formularea propunerii de
anulare a procedurii;
n) elaborarea proceselor-verbale aferente fiecărei şedinţe, a rapoartelor interme-
diare aferente fiecărei etape în cazul procedurilor cu mai multe etape şi a raportului
procedurii de atribuire.
5. Rapoartele intermediare şi raportul procedurii de atribuire se înaintează de

către preşedintele comisiei de evaluare conducătorului autorităţii contractante spre
aprobare.
În cazul în care nu aprobă raportul procedurii, conducătorul autorităţii contrac-
tante va motiva în scris decizia sa şi poate, după caz:
a) returna raportul, o singură dată, comisiei de evaluare spre corectare sau reeva-
luare parţială;
b) solicita o reevaluare completă, caz în care o nouă comisie de evaluare va fi
numită.
În situaţia în care autoritatea contractantă aprobă raportul procedurii de atribuire
fără a ţine cont de observaţiile formulate de observatorii Agenției Naționale pentru
Achizițiile Publice în urma controlului ex-ante, cu privire la situaţiile prind conflictul
de interese 1 , Agenţia Naţională de Integritate este sesizată pentru identificarea
încălcării regimului juridic al conflictelor de interese prin raportare la dispoziţiile
Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor
publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modi-
ficarea şi completarea altor acte normative2, în termen de 5 zile de la semnarea rapor-
tului procedurii de atribuire. Odată cu sesizarea, Agenţiei Naţionale de Integritate îi
este transmisă şi documentaţia completă privind atribuirea contractului.
6. Pe parcursul desfăşurării procesului de evaluare, membrii comisiei de evaluare

şi experţii cooptaţi au obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra conţinutului
ofertelor/solicitărilor de participare, precum şi asupra oricăror alte informaţii
prezentate de către candidaţi/ofertanţi în procedura de atribuire.
Încălcarea angajamentelor referitoare la confidenţialitate se sancţionează conform
legii.
Cu excepţia şedinţei de deschidere a ofertelor, la întrunirile comisiei de evaluare
au dreptul de a participa numai membrii acesteia şi, după caz, experţii cooptaţi,
precum şi persoanele împuternicite de către Agenţia Naţională de Integritate.
7. Membrii comisiei de evaluare şi experţii externi cooptaţi au obligaţia de a

respecta regulile de evitare a conflictului de interese prevăzute de lege.
Comisia de evaluare şi experţii cooptaţi au obligaţia de a semna pe propria
răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate prin care confirmă că nu
se află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese. Declaraţia
trebuie semnată de membrii comisiei de evaluare înainte de preluarea atribuţiilor spe-
cifice, după data şi ora-limită pentru depunerea solicitărilor de participare/ofertelor,
şi conţine următoarele date de identificare:
a) numele şi prenumele;
b) data şi locul naşterii;
1
Aceste situații sunt prevăzute de art. 60 din Legea nr. 98/2016.
2
c) domiciliul actual;
d) codul numeric personal.
În cazul în care unul dintre membrii desemnaţi în comisia de evaluare sau unul
dintre experţii cooptaţi constată că se află într-o situaţie de conflict de interese, atunci
acesta are obligaţia de a solicita de îndată înlocuirea sa din componenţa comisiei
respective cu o altă persoană.
Situaţiile privind conflictul de interese pot fi sesizate autorităţii contractante şi de
către terţi. În cazul în care sunt sesizate astfel de situaţii, autoritatea contractantă are
obligaţia de a verifica cele semnalate şi, dacă este cazul, de a adopta măsurile
necesare pentru evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina apariţia unui
conflict de interese.
8. Modul de lucru al comisiei de evaluare este stabilit de comun acord între

membrii acesteia, urmând a se avea în vedere calendarul estimativ de aplicare a
procedurii de atribuire şi perioada solicitată pentru valabilitatea ofertelor.
Membrii comisiei de evaluare au dreptul de a analiza şi evalua documentele
depuse de ofertanţi/candidaţi individual şi/sau în şedinţe comune.
Deciziile comisiei de evaluare se iau cu votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi cu
drept de vot.
Fiecare decizie a comisiei de evaluare este fundamentată prin identificarea
elementelor concrete ale solicitării de participare/ofertelor în raport cu cerinţele
definite prin documentele achiziţiei şi prevederile legale.
În cazul procesului de selecţie a candidaţilor sau stabilirii ofertei câştigătoare pe
bază de punctaj, votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul
individual acordat fiecărei solicitări de participare/oferte în parte.
În cazul în care există divergenţe de păreri între membrii comisiei de evaluare sau
când există o diferenţă considerabilă între punctajele acordate de aceştia, preşedintele
comisiei de evaluare va solicita reanalizarea punctelor de divergenţă, în scopul
finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor şi de stabilire a ofertei
câştigătoare. Dacă comisia de evaluare nu ajunge la un acord după reanalizarea
punctelor de divergenţă, decizia finală se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată au obligaţia
de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală
care devine anexă la raportul procedurii de atribuire.
Procesul de reanalizare a punctelor de divergenţă se consemnează într-un proces-
verbal, justificându-se opiniile contrare.
Secțiunea a 16-a. Procesul de verificare şi evaluare
1. În cazul în care, în cadrul documentaţiei de atribuire, a fost prevăzută obligaţia

îndeplinirii unor criterii de calificare şi selecţie, comisia de evaluare are obligaţia
verificării modului de îndeplinire a acestora de către fiecare ofertant/candidat în
parte prin analizarea conţinutului DUAE.
Comisia de evaluare are obligaţia solicitării documentelor doveditoare privind

îndeplinirea criteriilor de calificare ofertantului clasat pe primul loc în urma aplicării
criteriului de atribuire.
Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât
din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punct de vedere al
aspectelor financiare pe care le implică. Propunerea tehnică trebuie să corespundă
cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv.
Propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate
pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică.
2. Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi com-

pletările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de
participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora,
termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată
o oră anume în cadrul acestuia.
Comisia de evaluare, înainte de a lua o decizie de respingere a candidaturii/
ofertei, solicită clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate iniţial
de candidat/ofertant/subcontractant/terţ susţinător.
Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcţie de volumul şi complexi-
tatea clarificărilor şi completărilor formale sau de confirmare necesare pentru
evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte. Termenul astfel stabilit va fi, de
regulă, de minimum 3 zile lucrătoare.
Comunicarea transmisă către candidat/ofertant trebuie să fie clară şi să definească
în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.
În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi,
după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau
solicitării de participare, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de
comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările
transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.
În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei
de evaluare conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi
considerată neconformă. Prin excepţie, oferta nu va fi considerată neconformă în
măsura în care modificări operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se
încadrează în una din categoriile de mai jos:
a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau
b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare
a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea
clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire.
Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea
tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea
unei noi oferte.
O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică
minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii:
a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depă-
şeşte 1% din preţul total al ofertei;
b) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni
conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligaţii ale
autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice;
c) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba
clasamentul ofertanţilor;
d) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparaţie cu oferta iniţială;
e) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a
exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale
respectivei documentaţii, iar oferta iniţială nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe.
Prin excepţie, oferta nu va fi considerată neconformă în măsura în care modi-
ficările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa financiară reprezintă erori
aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu ajutorul principiilor prevăzute la
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, elementele propunerii financiare urmând a fi
corectate, implicit alături de preţul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente,
pe baza datelor/informaţiilor care sunt cunoscute de către toţi participanţii, deoarece
sunt prevăzute în legislaţia aplicabilă, documentaţia de atribuire şi/sau în alte docu-
mente prezentate de ofertant. În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndrep-
tarea erorilor aritmetice oferta sa va fi considerată neconformă.
3. Comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de

formă cu privire la oferta acestuia.
În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea viciilor de formă, oferta
sa va fi considerată neconformă.
Viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a
căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul
altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror
corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a
produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire.
4. În situaţia în care comisia de evaluare constată că elemente de preţ ale unei

oferte sunt aparent neobişnuit de scăzute, prin raportare la preţurile pieţei, utilizându-
se ca referinţă în acest sens informaţii cum ar fi buletine statistice, sau cotaţii ale
burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în
cauză explicaţii cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condiţiile de
calitate impuse prin documentaţia de atribuire.
Explicaţiile aduse de ofertant vor fi însoţite de dovezi concludente, precum şi,
după caz, documente privind preţurile ce pot fi obţinute de la furnizori, situaţia
stocurilor de materii prime şi materiale, modul de organizare şi metodele utilizate în
cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, perfor-
manţele şi costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.
În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informaţiile şi/sau
documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al
preţului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată inacceptabilă.
5. Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi

neconforme.
Potrivit legii, oferta admisibilă este oferta care nu este inacceptabilă, neconformă
sau neadecvată.
Oferta este considerată inacceptabilă dacă nu îndeplineşte condiţiile de formă
aferente elaborării şi prezentării acesteia, a fost prezentată de către un ofertant care
nu are calificările necesare sau al cărei preţ depăşeşte valoarea estimată, astfel cum a
fost stabilită şi documentată înainte de iniţierea procedurii de atribuire, iar această
valoare nu poate fi suplimentată.
Oferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerinţele prezentate în
documentele achiziţiei, a fost primită cu întârziere, prezintă indicii de înţelegeri
anticoncurenţiale sau corupţie sau a fost considerată de autoritatea contractantă ca
fiind neobişnuit de scăzută.
Oferta este considerată neadecvată dacă este lipsită de relevanţă faţă de obiectul
contractului, neputând în mod evident satisface, fără modificări substanţiale,
necesităţile şi cerinţele autorităţii contractante indicate în documentele achiziţiei.
Solicitarea de participare este considerată neadecvată în situaţia în care candidatul
nu îndeplinește criteriile privind eligibilitatea sau nu îndeplineşte criteriile de
calificare stabilite de autoritatea contractantă1.
În Norma metodologică de aplicare a legii, toate aceste aspecte sunt detaliate, astfel:
Oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii:
a) prin răspunsul transmis nu clarifică eventualele neconcordanţe sau nu a depus
dovada constituirii garanţiei de participare la data-limită de depunere a ofertelor;
b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte una sau mai multe dintre
criteriile de calificare stabilite în documentaţia de atribuire sau nu a completat DUAE
în conformitate cu criteriile stabilite de autoritatea contractantă;
c) constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini, alternativa care nu
poate fi luată în considerare deoarece în anunţul de participare nu este precizată în
mod explicit posibilitatea depunerii unor oferte alternative, iar respectiva ofertă
alternativă, nu respecta cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini;
d) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condiţiile speci-
fice de muncă şi de protecţie a muncii, atunci când aceasta cerinţa este formulată în
condiţiile legii;
e) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată
comunicată prin anunţul de participare şi nu există posibilitatea disponibilizării de
fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv;
f) preţul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depăşeşte valoarea estimată
comunicată prin anunţul de participare şi, deşi există posibilitatea disponibilizării de
fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv,
se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la modificarea substanţială
în sensul legii;
1
A se vedea supra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 6-a.
g) în urma verificărilor se constată că oferta are un preţ/cost neobişnuit de scăzut
pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura
îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi şi calitativi solicitaţi prin caietul de
sarcini;
h) oferta este depusă cu nerespectarea prevederilor art. 60 alin. (1) lit. d) şi e) din
Legea nr. 98/2016 1 , raportat la data-limită stabilită pentru depunerea cererilor de
participare/ofertelor şi/sau oricând pe parcursul evaluării acestora;
i) ofertantul refuză să prelungească perioada de valabilitate a ofertei şi a garanţiei
de participare;
j) oferta şi documentele care o însoţesc nu sunt semnate cu semnătură electronică
extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certifi-
care acreditat;
k) în cazul în care unei oferte îi lipseşte una din cele două componente: propu-
nerea financiară, propunerea tehnică.
Oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii:
a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini;
b) conţine propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit
autoritatea contractantă în cadrul documentaţiei de atribuire, care sunt în mod evident
dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deşi a fost informat cu privire
la respectiva situaţie, nu acceptă renunţarea la clauzele respective.
c) conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei
concurenţe şi care nu pot fi justificate;
d) propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce
ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de
la legislaţia incidentă, alta decât cea în domeniul achiziţiilor publice;
e) în cadrul unei proceduri de atribuire pentru care s-a prevăzut defalcarea pe
loturi, oferta este prezentată fără a se realiza distincţia pe loturile ofertate, din acest
motiv devenind imposibilă aplicarea criteriului de atribuire pentru fiecare lot în parte.
Ofertele care nu au fost respinse de comisia de evaluare în urma verificării şi
evaluării reprezintă oferte admisibile.
1
Art. 60. (1) Reprezintă situații potențial generatoare de conflict de interese orice situații
care ar putea duce la apariția unui conflict de interese în sensul art. 59, cum ar fi urmă-
toarele, reglementate cu titlu exemplificativ:
(…) d) situația în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontrac-
tantul propus/terțul susținător are drept membri în cadrul consiliului de administrație/orga-
nului de conducere sau de supervizare și/sau are acționari ori asociați semnificativi persoane
care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relații
comerciale cu persoane cu funcții de decizie în cadrul autorității contractante sau al
furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire;
e) situația în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane
desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soț/soție, rudă sau afin până la
gradul al doilea inclusiv ori care se află în relații comerciale cu persoane cu funcții de decizie
în cadrul autorității contractante sau al furnizorului de servicii de achiziție implicat în
procedura de atribuire.
Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele

admisibile.
După finalizarea verificărilor, comisia de evaluare introduce în SEAP, utilizând
facilităţile tehnice accesibile prin acest sistem informatic, numele candidaţilor/ofer-
tanţilor ale căror candidaturi/oferte sunt admisibile, precum şi ale candidaţilor respinşi
sau ale ofertanţilor ale căror oferte au fost declarate inacceptabile sau neconforme.
6. În cazul în care criteriul utilizat este „preţul cel mai scăzut”, clasamentul
ofertelor se stabileşte prin ordonarea crescătoare a preţurilor respective, oferta
câştigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu preţul cel mai scăzut.
În cazul în care două sau mai multe oferte sunt situate pe primul loc, autoritatea
contractantă solicită ofertanţilor o nouă propunere financiară, iar contractul va fi
atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut.
În situaţia încheierii unui acord-cadru cu mai mulţi operatori economici, fără
reluarea competiţiei, atunci când două sau mai multe oferte au o valoare totală egală
a propunerii financiare şi sunt clasate pe acelaşi loc, în vederea departajării,
autoritatea contractantă solicită noi propuneri financiare acestora, fără ca acest lucru
să afecteze poziţiile superioare în clasament.
În situaţia încheierii unui acord-cadru cu mai mulţi operatori economici, cu
reluarea competiţiei, atunci când două sau mai multe oferte au aceeaşi valoare totală
a propunerii financiare şi sunt clasate pe acelaşi loc, autoritatea contractantă
menţionează în fişa de date dacă solicită noi propuneri financiare acestora sau dacă
va încheia acordul-cadru cu toţi operatorii economici clasaţi pe locurile aferente
numărului maxim stabilit în fişa de date şi în anunţul de participare.
În cazul în care atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru se
face pe baza criteriului „cel mai bun raport calitate-preţ” sau „cel mai bun raport
calitate-cost”, evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă
în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în
documentaţia de atribuire. În acest caz, se stabileşte clasamentul ofertelor prin
ordonarea descrescătoare a punctajelor respective, oferta câştigătoare fiind cea de pe
primul loc, respectiv cea cu cel mai mare punctaj.
În cazul în care atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru se
face pe baza criteriului „costul cel mai scăzut”, evaluarea ofertelor se realizează prin
acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării
algoritmului de calcul stabilit în documentaţia de atribuire. În acest caz, se stabileşte
clasamentul ofertelor prin ordonarea descrescătoare a punctajelor respective, oferta
câştigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu cel mai mare punctaj.
Indiferent de criteriul aplicat pentru atribuirea contractului, compararea preţurilor
prevăzute în propunerile financiare ale ofertanţilor se realizează la valoarea fără TVA.
Secțiunea a 17-a. Finalizarea procedurii de atribuire
Procedura de atribuire se finalizează prin:

a) încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru; sau
b) anularea procedurii de atribuire.
§1. Încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru
Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publică/
acordul-cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare.
În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul de achiziţie
publică/acordul-cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare,
ca urmare a faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă majoră sau în
imposibilitatea fortuită de a executa contractul/acordul-cadru, aceasta are obligaţia să
declare câştigătoare oferta clasată pe locul doi, în condiţiile în care aceasta există şi
este admisibilă.
La încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, următoarele
documente devin parte integrantă a contactului de achiziţie publică/acordului-cadru,
sub formă de anexe:
a) caiet de sarcini, inclusiv clarificările şi/sau măsurile de remediere aduse până la
depunerea ofertelor ce privesc aspectele tehnice şi financiare;
b) oferta, respectiv propunerea tehnică şi propunerea financiară, inclusiv clarifică-
rile din perioada de evaluare;
c) garanţia de bună execuţie, dacă este cazul;
d) angajamentul ferm de susţinere din partea unui terţ, dacă este cazul;
e) contractele cu subcontractanţii, în măsura în care în contractul de achiziţie
publică/acordul-cadru este reglementat un mecanism de efectuare a plăţilor directe
către subcontractanţi.
f) acordul de asociere, dacă este cazul.
În cazul în care, pe parcursul executării contractului de achiziţie publică/acor-
dului-cadru, se constată că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare
sau nu corespund cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, prevalează prevederile
caietului de sarcini.
Refuzul ofertantului declarat câştigător de a semna contractul de achiziţie publică/
acordul-cadru este asimilabil situaţiei încălcării grave a unei obligații principale și are
ca efect excluderea din cadrul procedurii de atribuire a acelui operator economic.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a amâna încheierea contractului cu
scopul de a crea circumstanţe artificiale de anulare a procedurii.
§2. Anularea procedurii de atribuire

Autoritatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire a
contractului de achiziţie-publică/acordului-cadru în următoarele cazuri:
a) dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau dacă nu a fost
depusă nicio ofertă admisibilă;
b) dacă au fost depuse oferte admisibile care nu pot fi comparate din cauza
modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/ori financiare;
c) dacă încălcările prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă
este imposibilă încheierea contractului; prin „încălcări ale prevederilor legale” se
înţelege situaţia în care, pe parcursul procedurii de atribuire se constată erori sau
omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri
corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea principiilor achiziţiilor publice;
d) Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestațiilor sau instanţa de judecată

dispune modificarea/eliminarea oricăror specificaţii tehnice din caietul de sarcini ori
din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, astfel încât nu mai
poate fi atins în mod corespunzător scopul achiziţiei, iar autoritatea contractantă se
află în imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca acestea să afecteze
principiile achiziţiilor publice reglementate de lege;
e) dacă contractul nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită
câştigătoare din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă
majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul şi nu există o ofertă
clasată pe locul doi admisibilă.
Autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire a contrac-
tului de achiziţie publică/acordului-cadru în cazul în care numărul de candidaţi care
îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie este mai mic decât numărul minim
indicat în anunţul de participare (în situația licitației restrânse, a negocierii compe-
titive, a dialogului competitiv și a parteneriatului pentru inovare).
Autoritatea contractantă are obligaţia de a face publică decizia de anulare a
procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, însoţită de
justificarea anulării procedurii de atribuire, prin intermediul Sistemului Electronic de
Achiziţii Publice, în termen de 3 zile de la adoptarea deciziei de anulare.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a amâna încheierea contractului cu
scopul de a crea circumstanţe artificiale de anulare a procedurii.
Autoritatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a
întârzia nejustificat procesul de evaluare a ofertelor, sau de a crea circumstanţe
artificiale de anulare a procedurii de atribuire, o asemenea abordare fiind considerată
o încălcare a principiului asumării răspunderii.
Secțiunea a 18-a. Informarea candidaţilor/ofertanţilor
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite ofertantului declarat câşti-

gător o comunicare privind acceptarea ofertei sale, prin care îşi manifestă acordul de
a încheia contractul de achiziţie publică/acordul-cadru.
Autoritatea contractantă informează fiecare candidat/ofertant cu privire la
deciziile luate în ceea ce priveşte rezultatul selecţiei, rezultatul procedurii, respectiv
atribuirea/încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau admiterea
într-un sistem dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza
oricărei decizii de a nu atribui un contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu
implementa un sistem dinamic de achiziţii ori de a relua procedura de atribuire, cât
mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile de la emiterea deciziilor respective.
În cadrul comunicării privind rezultatul procedurii, autoritatea contractantă are
obligaţia de a cuprinde:
a) fiecărui candidat respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de
respingere a solicitării sale de participare;
b) fiecărui ofertant respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de
respingere a ofertei sale;
c) fiecărui ofertant care a depus o ofertă admisibilă, dar care nu a fost declarată
câştigătoare, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei/ofertelor desemnate
câştigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie
contractul de achiziţie publică sau, după caz, ale ofertantului/ofertanţilor cu care
urmează să se încheie un acord-cadru;
d) fiecărui ofertant care a depus o ofertă admisibilă, informaţii referitoare la
desfăşurarea şi progresul negocierilor şi al dialogului cu ofertanţii.
Oferta admisibilă este oferta care nu este inacceptabilă, neconformă sau neadecvată.
Oferta este considerată inacceptabilă dacă nu îndeplineşte condiţiile de formă
aferente elaborării şi prezentării acesteia, a fost prezentată de către un ofertant care
nu are calificările necesare sau al cărei preţ depăşeşte valoarea estimată, astfel cum a
fost stabilită şi documentată înainte de iniţierea procedurii de atribuire, iar această
valoare nu poate fi suplimentată.
Oferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerinţele prezentate în
documentele achiziţiei, a fost primită cu întârziere, prezintă indicii de înţelegeri anti-
concurenţiale sau corupţie sau a fost considerată de autoritatea contractantă ca fiind
neobişnuit de scăzută.
Oferta este considerată neadecvată dacă este lipsită de relevanţă faţă de obiectul
contractului, neputând în mod evident satisface, fără modificări substanţiale, necesi-
tăţile şi cerinţele autorităţii contractante indicate în documentele achiziţiei.
Solicitarea de participare este considerată neadecvată în situaţia în care candidatul
se află în una dintre situaţiile de excludere prevăzute de lege sau nu îndeplineşte
criteriile de calificare stabilite de autoritatea contractantă.
Autoritatea contractantă are dreptul de a nu comunica anumite informaţii privind
atribuirea contractului de achiziţie publică, încheierea acordului-cadru sau admiterea
într-un sistem dinamic de achiziţii, în situaţia în care dezvăluirea acestora:
a) ar împiedica aplicarea unor dispoziţii legale sau ar fi contrară interesului public;
b) ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui operator economic,
publice.
Secțiunea a 19-a. Raportul procedurii de atribuire

și dosarul achiziţiei
§1. Raportul procedurii de atribuire

Autoritatea contractantă are obligaţia de a întocmi raportul procedurii de
atribuire pentru fiecare contract de achiziţie publică atribuit sau acord-cadru încheiat,
precum şi pentru fiecare sistem dinamic de achiziţii lansat.
Autoritatea contractantă întocmeşte raportul procedurii într-un termen care să nu
depăşească:
a) 60 de zile lucrătoare pentru procedurile: licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă,
parteneriatul pentru inovare, concursul de soluţii și procedura de atribuire aplicabilă
în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice;
b) 20 de zile lucrătoare pentru procedurile: negocierea fără publicare prealabilă și

procedura simplificată;
c) 100 de zile lucrătoare pentru procedurile: negocierea competitivă și dialogul
competitiv.
Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate şi cu aprobarea conducătorului auto-
rităţii contractante, această perioadă se poate prelungi o singură dată fără a depăşi
perioada de valabilitate a ofertei, aducându-se la cunoştinţa operatorilor economici
implicaţi în procedură în termen de maximum două zile lucrătoare de la aprobarea de
către conducătorul autorităţii contractante a deciziei de prelungire.
În cazul în care, drept urmare a unei soluţii emise de Consiliul Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor/instanţa de judecată se dispune reevaluarea ofertelor,
autoritatea contractantă reface raportul procedurii de atribuire într-un termen care nu
poate depăşi 20 de zile lucrătoare de la data comunicării deciziei.
Raportul procedurii de atribuire trebuie să cuprindă cel puţin următoarele
documente/informaţii:
a) denumirea şi adresa autorităţii contractante, obiectul şi valoarea contractului de
achiziţie-publică/acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziţii;
b) dacă este cazul, rezultatele procesului de calificare şi/sau selecţie a candida-
ţilor/ofertanţilor şi/sau reducerea numărului acestora pe parcursul procedurii de atri-
buire, respectiv denumirea candidaţilor/ofertanţilor calificaţi şi/sau selectaţi şi moti-
vele care au stat la baza acestor decizii și denumirea candidaţilor/ofertanţilor respinşi
şi motivele respingerii;
c) motivele respingerii unei oferte care are un preţ neobişnuit de scăzut;
d) denumirea ofertantului declarat câştigător şi motivele pentru care oferta acestuia
a fost desemnată câştigătoare;
e) în măsura în care sunt cunoscute, partea/părţile din contractul de achiziţie
publică/acordul-cadru pe care ofertantul declarat câştigător intenţionează să o/le
subcontracteze unor terţi şi denumirea subcontractanţilor;
f) justificarea motivelor privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul aplicării
procedurilor de negociere competitivă, dialog competitiv sau negociere fără publi-
carea prealabilă a unui anunţ de participare;
g) justificarea motivelor pentru care autoritatea contractantă a decis anularea
procedurii de atribuire;
h) atunci când este cazul, motivele pentru care au fost folosite alte mijloace de
comunicare decât cele electronice pentru depunerea ofertelor;
i) atunci când este cazul, conflictele de interese identificate şi măsurile luate în
acest sens.
Autoritatea contractantă nu este obligată să redacteze raportul procedurii în
legătură cu contractele subsecvente atribuite în executarea unui acord-cadru, în
situaţia în care acordul-cadru este încheiat cu un singur operator economic sau cu mai
mulți operatori economici, fără reluarea competiției.
Raportul procedurii de atribuire sau orice elemente importante din cuprinsul
acestuia vor fi comunicate Comisiei Europene sau autorităţilor şi instituţiilor publice
competente, la solicitarea acestora.
§2. Dosarul achiziţiei
Autoritatea contractantă are obligaţia de a întocmi dosarul achiziţiei publice
pentru fiecare contract de achiziţie publică/acord-cadru încheiat, respectiv pentru
fiecare sistem dinamic de achiziţii lansat.
Dosarul achiziţiei publice se păstrează de către autoritatea contractantă atât timp
cât contractul de achiziţie publică/acordul-cadru produce efecte juridice, dar nu mai
puţin de 5 ani de la data încetării contractului respectiv.
În cazul anulării procedurii de atribuire, dosarul se păstrează cel puţin 5 ani de la
data anulării respectivei proceduri.
Ulterior finalizării procedurii de atribuire, dosarul achiziţiei publice are caracter
de document public.
Accesul persoanelor la dosarul achiziţiei publice se realizează cu respectarea
termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la
informaţiile de interes public 1 şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care
aceste informaţii sunt confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprie-
tate intelectuală.
Prin excepţie, după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea
contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o
zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/can-
didat la raportul procedurii de atribuire, precum şi la informaţiile din cadrul docu-
mentelor de calificare, precum și la informațiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau
financiare care nu au fost declarate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale, clasificate
sau protejate de un drept de proprietate intelectuală.
Dosarul achiziţiei publice trebuie să cuprindă documentele întocmite/primite de
autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se
limita la următoarele:
a) strategia de contractare;
b) anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare, dacă este cazul;
c) anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
d) erata, dacă este cazul;
e) documentaţia de atribuire;
f) documentaţia de concurs, dacă este cazul;
g) decizia/dispoziţia/ordinul de numire a comisiei de evaluare şi, după caz, a
experţilor cooptaţi;
h) declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate;
i) procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor, dacă este cazul;
j) formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire;
k) DUAE şi documentele de calificare, atunci când acestea au fost solicitate;
l) solicitările de clarificări, precum şi clarificările transmise/primite de autoritatea
contractantă;
m) raportul intermediar privind selecţia candidaţilor, dacă este cazul;
n) procesele-verbale de evaluare, negociere, dialog, după caz;
1
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
o) raportul procedurii de atribuire, precum şi anexele la acesta;

p) dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;
q) contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, semnate, şi, după caz, actele adi-
ţionale;
r) dacă este cazul, contractele atribuite în temeiul unui acord-cadru;
s) anunţul de atribuire şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
ş) dacă este cazul, contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, însoţite
de deciziile motivate pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
t) hotărâri ale instanţelor de judecată referitoare la procedura de atribuire;
ţ) documentul constatator care conţine informaţii referitoare la îndeplinirea
obligaţiilor contractuale de către contractant;
u) dacă este cazul, decizia de anulare a procedurii de atribuire.
În cazul în care autoritatea contractantă aplică procedurile de atribuire prevăzute
de lege prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, utilizează un sistem
dinamic sau o licitaţie electronică, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura
arhivarea documentelor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 135/2007 privind
arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.
Capitolul VIII
Executarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru
Secțiunea 1. Subcontractarea
1. În cazul subcontractării, o parte/părți din contractul de achiziție publică vor fi

îndeplinite de operatorii economici subcontractanți. În acest caz, autoritatea contractantă
are obligaţia de a stabili clauze contractuale obligatorii privind cesiunea de creanţă legată
de partea/părţile din contract care sunt îndeplinite de către subcontractanţi.
2. În vederea determinării valorii creanţei, ofertantul are obligaţia de a cuprinde

în oferta sa denumirea subcontractanţilor şi datele de contact ale acestora,
partea/părţile din contract care urmează a fi îndeplinite de către aceştia, valoarea la
care se ridică partea/părţile respective, precum şi acordul subcontractanţilor cu
privire la aceste aspecte.
3. Autoritatea contractantă are obligaţia să efectueze plăţi corespunzătoare

părţii/părţilor din contract îndeplinite de către subcontractanţii propuşi în ofertă,
dacă aceştia solicită, pentru servicii, produse sau lucrări furnizate contractantului
potrivit contractului dintre contractant şi subcontractant în conformitate cu dispo-
ziţiile legale aplicabile, atunci când natura contractului permite acest lucru şi dacă
subcontractanţii propuşi, şi-au exprimat opţiunea în acest sens. În acest mod, vor fi
evidențiate atât partea/părțile din contract îndeplinite de către subcontractanți, cât și
plata/plățile aferente acestora. De menționat că, în orice situație, autoritatea contrac-
tantă nu va efectua plata direct către subcontractant, ci către operatorul economic cu
care s-a încheiat contractul de achiziție publică.
Faptul că plățile se vor efectua corespunzător părţii/părţilor din contract îndepli-
nite de către subcontractanţii propuşi în ofertă nu diminuează răspunderea contrac-
tantului în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a viitorului contract de achiziţie
publică/acord-cadru. Altfel spus, contractantul va fi răspunzător pentru modul de
executare a contractului de achiziție chiar dacă o parte/părți ale acestuia au fost
cesionate către subcontractanți.
4. Până cel mai târziu la momentul începerii executării contractului, autoritatea

contractantă solicită contractantului informații despre subcontractanți, respectiv
numele, datele de contact şi reprezentanţii legali ai subcontractanţilor săi implicaţi în
executarea contractului de achiziţie publică, în măsura în care aceste informaţii sunt
cunoscute la momentul respectiv. În legătură cu aceste informații, contractantul are
obligaţia de a notifica autorităţii contractante orice modificări pe durata contractului
de achiziţie publică.
5. Înlocuirea/implicarea subcontractanţilor de către contractant în perioada de

implementare a contractului poate interveni în următoarele situaţii:
a) înlocuirea subcontractanţilor nominalizaţi în ofertă şi ale căror activităţi au fost
indicate în ofertă ca fiind realizate de subcontractanţi1;
b) declararea unor noi subcontractanţi ulterior semnării contractului de achiziţie
publică în condiţiile în care lucrările/serviciile ce urmează a fi subcontractate au fost
prevăzute în ofertă fără a se indica iniţial opţiunea subcontractării acestora2;
c) renunţarea/retragerea subcontractanţilor din contractul de achiziţie publică3.
În cazul înlocuirii/implicării de subcontractanţi de către contractant în perioada de
implementare a contractului, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita pre-
zentarea contractelor încheiate între contractant şi subcontractanţii declaraţi
ulterior, care să conţină obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:
a) activităţile ce urmează a fi subcontractate;
b) numele, datele de contact, reprezentanţii legali ai noilor subcontractanţi;
c) valoarea aferentă prestaţiilor noilor subcontractanţi.
Noii subcontractanţi au obligaţia de a prezenta o declaraţie pe propria răspundere
prin care îşi asumă respectarea prevederilor caietului de sarcini şi a propunerii tehnice
depuse de către contractant la ofertă, aferentă activităţii supuse subcontractării.
Contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanţi, pe durata executării

contractului de achiziţie publică, cu condiţia ca nominalizarea acestora să nu
reprezinte o modificare substanţială a contractului de achiziţie publică, în sensul
1
Această situație nu reprezintă modificare substanţială, aşa cum este aceasta definită la
art. 221 din Legea nr. 98/2016. În această situație valoarea aferentă activităţilor subcontractate
va fi cel mult egală cu valoarea declarată în cadrul ofertei ca fiind subcontractată, la care se
poate adăuga numai ajustarea preţurilor existente în contract, iar obiectul noului contract de
subcontractare nu trebuie să modifice obiectul contractului de subcontractare anterior.
2
În această situație contractantul are dreptul de a implica noi subcontractanţi pe durata
executării contractului, cu condiţia ca nominalizarea acestora să nu reprezinte o modificare
substanţială a contractului de achiziţie publică în condiţiile art. 221 din Legea nr. 98/2016.
Această situație nu reprezintă o modificare substanţială, dacă se îndeplinesc următoarele
condiţii cumulative:
a) introducerea unui nou subcontractant nu are impact asupra îndeplinirii criteriilor de
calificare/selecţie sau în privinţa aplicării criteriului de atribuire raportat la momentul evaluării
ofertelor;
b) introducerea unui nou subcontractant nu modifică preţul contractului dintre autoritatea
contractantă şi contractant;
c) introducerea unui nou subcontractant este strict necesară pentru îndeplinirea contrac-
tului de achiziţie publică;
d) prin introducerea unui nou subcontractant nu este schimbat caracterul general al obiec-
tului contractului de achiziţie publică, fapt ce presupune că scopul contractului, precum şi
indicatorii principali ce caracterizează rezultatul respectivului contract rămân nemodificaţi.
3
În această situație, în cazul în care un contract de subcontractare este denunţat unila-
teral/reziliat de către una din părţi, contractantul are obligaţia de a prelua partea/părţile din
contract aferente activităţii subcontractate sau de a înlocui acest subcontractant cu un nou
subcontractant.
Executarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru 173
legii1. În această situaţie, contractantul va transmite autorităţii contractante informa-
ţiile privind noii subcontractanți şi va obţine acordul autorităţii contractante în ceea
ce privește implicarea acestora în executarea contractului.
Atunci când înlocuirea sau introducerea unor noi subcontractanţi are loc după
atribuirea contractului, aceştia transmit certificatele şi alte documente necesare
pentru verificarea inexistenţei unor situaţii de excludere şi a resurselor/capabilităţilor
corespunzătoare părţii lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit.
În scopul unei informări complete, autoritatea contractantă are dreptul de a
extinde aplicarea obligaţiei de informare și cu privire la:
a) furnizorii implicaţi în contracte de achiziţii publice de lucrări sau de servicii;
b) subcontractanţii subcontractanţilor contractantului sau subcontractanţii aflaţi pe
niveluri subsecvente ale lanţului de subcontractare.
Secțiunea a 2-a. Modificarea contractului de achiziţie

publică/acordului-cadru
Contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru pot fi modificate, fără organi-

zarea unei noi proceduri de atribuire, în următoarele situaţii:
a) atunci când modificările, indiferent de valoarea acestora, au fost prevăzute în
documentele achiziţiei iniţiale sub forma unor clauze de revizuire clare, precise şi fără
echivoc, care pot include clauze de revizuire a preţului; clauzele de revizuire precizează
obiectul, limitele și natura eventualelor modificări sau opţiuni, precum şi condiţiile în
care se poate recurge la acestea, şi nu pot stabili modificări sau opţiuni care ar afecta
caracterul general al contractului de achiziţie publică sau al acordului-cadru.
b) pentru lucrările, serviciile sau produsele adiţionale din partea contractantului
iniţial, în limita a maximum 50% din valoarea contractului iniţial, care au devenit nece-
sare şi nu au fost incluse în procedura de achiziţie iniţială, iar schimbarea contractantului:
(i) este imposibilă din motive economice sau tehnice, precum cerinţe privind
interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, serviciile sau instala-
ţiile existente achiziţionate în cadrul procedurii de achiziţii iniţiale; şi
(ii) ar cauza autorităţii contractante o creştere semnificativă a costurilor.
Schimbarea contractantului este imposibilă atunci când sunt îndeplinite în mod
- schimbarea contractantului nu poate fi realizată din motive economice sau
tehnice, precum cerinţe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echi-
pamentele, serviciile sau instalaţiile existente achiziţionate în cadrul procedurii de
achiziţie iniţiale;
- schimbarea contractantului ar cauza autorităţii contractante dificultăţi semnifi-
cative sau creşterea semnificativă a costurilor.
1
Art. 221-222 din Legea nr. 98/2016.
c) atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:

(i) modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanţe pe care o autoritate
contractantă care acţionează cu diligenţă nu ar fi putut să le prevadă;
(ii) modificarea nu afectează caracterul general al contractului;
(iii) creşterea preţului nu depăşeşte 50% din valoarea contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru iniţial.
În cazul în care se efectuează majorarea preţului contractului prin mai multe
modificări succesive, valoarea cumulată a modificărilor contractului nu va depăşi cu
mai mult de 50% valoarea contractului iniţial. Autoritatea contractantă nu are dreptul
de a efectua modificări succesive ale contractului de achiziţie publică/acordului-
cadru în scopul eludării aplicării procedurilor de atribuire prevăzute de lege.
Autorităţile contractante care modifică un contract de achiziţie publică/ acord-cadru
au obligaţia de a publica un anunţ în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
şi la nivel naţional, cu respectarea formularului-standard stabilit de Comisia Europeană
în temeiul dispoziţiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 26 februarie 2014.
d) atunci când contractantul cu care autoritatea contractantă a încheiat iniţial
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru este înlocuit de un nou contractant, într-
una dintre următoarele situaţii:
- ca urmare a unei clauze de revizuire sau a unei opţiuni stabilite de autoritatea
contractantă;
- drepturile şi obligaţiile contractantului iniţial rezultate din contractul de achiziţie
publică sunt preluate, ca urmare a unei succesiuni universale sau cu titlu universal în
cadrul unui proces de reorganizare, inclusiv prin fuziune, divizare, achiziţie sau insol-
venţă, de către un alt operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi
selecţie stabilite iniţial, cu condiţia ca această modificare să nu presupună alte modi-
ficări substanţiale ale contractului de achiziţie publică şi să nu se realizeze cu scopul de
a eluda aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege;
- în cazul în care autoritatea contractantă îşi asumă obligaţiile contractantului prin-
cipal faţă de subcontractanţii acestuia, respectiv aceştia faţă de autoritatea contractantă;
e) atunci când modificările, indiferent de valoarea lor, nu sunt substanţiale.
O modificare a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru pe perioada de
valabilitate este considerată modificare substanţială atunci când, prin această modi-
ficare, contractul/acordul-cadru prezintă caracteristici care diferă în mod substanţial
de cele ale documentului semnat iniţial și este îndeplinită cel puţin una dintre urmă-
toarele condiţii:
- modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atri-
buire iniţială, ar fi permis selecţia altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau accep-
tarea unei alte oferte decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi participanţi la
procedura de atribuire;
- modificarea schimbă echilibrul economic al contractului de achiziţie publică/acor-
dului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul
de achiziţie publică/acordul-cadru iniţial;
- modificarea extinde în mod considerabil obiectul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru;
- un nou contractant înlocuieşte contractantul iniţial.
Modificarea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru nu poate aduce
atingere naturii generale a contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru.
În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, valoarea modificărilor
se va determina pe baza valorii nete cumulate a modificărilor succesive.
f) atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:
- valoarea modificării este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016;
- valoarea modificării este mai mică decât 10% din preţul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru iniţial, în cazul contractelor de achiziţie publică de servicii
sau de produse, sau mai mică decât 15% din preţul contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru iniţial, în cazul contractelor de achiziţie publică de lucrări.
Orice modificare a unui contract de achiziţie publică ori acord-cadru în cursul
perioadei sale de valabilitate altfel decât în cazurile şi condiţiile prevăzute la lit. a)-f)
se realizează prin organizarea unei noi proceduri de atribuire, în conformitate cu
dispoziţiile legii. În caz contrar, autoritatea contractantă are dreptul de a denunţa
unilateral contractul de achiziţie publică iniţial. Dreptul de denunţare unilaterală al
autorității contractante va fi prevăzut în condiţiile contractuale cuprinse în documen-
taţia de atribuire.
Înlocuirea personalului de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contrac-
tului se realizează numai cu acceptul autorităţii contractante, şi nu reprezintă o modi-
ficare substanţială, aşa cum este aceasta definită în art. 221 din Legea nr. 98/2016,
decât în următoarele situaţii:
a) noul personal de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului nu
îndeplineşte cel puţin criteriile de calificare/selecţie prevăzute în cadrul documen-
taţiei de atribuire;
b) noul personal de specialitate nominalizat pentru îndeplinirea contractului nu
obţine cel puţin acelaşi punctaj ca personalul propus la momentul aplicării factorilor
de evaluare.
În aceste situații, contractantul are obligaţia de a transmite pentru noul personal
documentele solicitate prin documentaţia de atribuire, fie în vederea demonstrării
îndeplinirii criteriilor de calificare/selecţie stabilite, fie în vederea calculării puncta-
jului aferent factorilor de evaluare.
Secțiunea a 3-a. Prelungirea duratei contractelor de furnizare

sau de servicii cu caracter de regularitate
Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi durata contractelor de furnizare

sau de servicii cu caracter de regularitate, încheiate în anul precedent şi a căror
durată normală de îndeplinire expiră la data de 31 decembrie, dacă se îndeplinesc, în
mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) în documentaţia de atribuire, elaborată cu ocazia atribuirii contractului iniţial,
s-au prevăzut posibilitatea de suplimentare a cantităţilor de produse şi servicii deja
achiziţionate, precum şi nivelul maxim până la care va fi posibilă o astfel de
suplimentare;
b) în documentaţia de atribuire, precum şi în contract este prevăzută în mod

explicit o clauză prin care dreptul autorităţii contractante de a opta pentru suplimen-
tarea cantităţilor de produse sau de servicii este condiţionat de existenţa resurselor
financiare alocate cu această destinaţie;
c) valoarea estimată a contractului iniţial s-a determinat prin luarea în considerare
a variantei în care autoritatea contractantă optează pentru suplimentarea la nivelul
maxim prevăzut a cantităţilor de produse sau servicii;
d) prelungirea contractului iniţial nu poate depăşi o durată de 4 luni de la data
expirării duratei iniţiale de îndeplinire a acestuia.
Secțiunea a 4-a. Finalizarea contractului de achiziţie publică
Autoritatea contractantă are obligaţia de a emite documente constatatoare care

conţin informaţii referitoare la îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obliga-
ţiilor contractuale de către contractant/contractant asociat şi, dacă este cazul, la
eventualele prejudicii, după cum urmează:
a) pentru contractele de furnizare atribuite printr-o procedură de atribuire: în
termen de 14 zile de la data finalizării livrării produselor care fac obiectul respecti-
vului contract/contract subsecvent şi, suplimentar, în termen de 14 zile de la data
expirării perioadei de garanţie tehnică a produselor în cauză;
b) pentru contractele de servicii atribuite printr-o procedură de atribuire, altele
decât contractele de servicii de proiectare: în termen de 14 zile de la data finalizării
prestării serviciilor care fac obiectul respectivului contract/contract subsecvent;
c) pentru contractele de servicii de proiectare atribuite printr-o procedură de atri-
buire: în termen de 14 zile de la data finalizării prestării serviciilor care fac obiectul
respectivului contract/contract subsecvent şi, suplimentar, în termen de 14 zile de la
data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor proiectate;
d) pentru contractele de servicii de supervizare a lucrărilor/dirigenţie de şantier, în
termen de 14 zile de la data emiterii raportului final de supervizare/expirarea duratei
de garanţie acordată lucrării în cauză;
e) pentru contractele de lucrări atribuite printr-o procedură de atribuire: în termen
de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor
şi, suplimentar, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie
finală a lucrărilor, întocmit la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor în cauză.
Autoritatea contractantă poate emite document constatator unui subcontractant la
solicitarea acestuia şi numai în cazul prezentării contractului de subcontractare şi a
recepţiilor aferente.
Autoritatea contractantă are următoarele obligaţii:
- să elibereze un exemplar al documentului constatator al finalizării contractantului;
- să păstreze un exemplar la dosarul achiziţiei publice.
Documentul constatator al finalizării contractului poate fi contestat la instanța de
contencios administrativ, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Secțiunea a 5-a. Cazuri specifice de încetare

a contractului de achiziţie publică
Fără a aduce atingere dispoziţiilor dreptului comun privind încetarea contractelor

sau dreptului autorităţii contractante de a solicita constatarea nulităţii absolute a con-
tractului de achiziţie publică, în conformitate cu dispoziţiile dreptului comun, autori-
tatea contractantă are dreptul de a denunţa unilateral un contract de achiziţie
publică în perioada de valabilitate a acestuia în una dintre următoarele situaţii:
a) contractantul se afla, la momentul atribuirii contractului, în una dintre situaţiile
care ar fi determinat excluderea sa din procedura de atribuire potrivit art. 164-167 din
Legea nr. 98/20161;
b) contractul nu ar fi trebuit să fie atribuit contractantului respectiv, având în
vedere o încălcare gravă a obligaţiilor care rezultă din legislaţia europeană relevantă
şi care a fost constatată printr-o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Autoritatea contractantă introduce dreptul de denunţare unilaterală în condiţiile
contractuale cuprinse în documentaţia de atribuire.
1
Pentru o analiză a motivelor de excludere a se infra vedea Titlul II, Capitolul VII,
Secțiunea a 6-a, §1.
TITLUL III
Achizițiile sectoriale. Particularități
Capitolul I
Entități contractante
Au calitatea de entitate contractantă în materia achizițiilor sectoriale orice entitate

care desfăşoară una dintre activităţile relevante prevăzute la art. 5-11 din Legea
nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale1 şi care se încadrează într-una dintre urmă-
toarele categorii:
a) autorităţi contractante:
(i) autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din
componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au
stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice sectoriale;
(ii) organismele de drept public;
(iii) asocierile care cuprind cel puţin o autoritate contractantă dintre cele prevă-
zute la pct. (i) sau (ii);
b) întreprinderile publice adică acele persoane juridice ce desfăşoară activităţi
economice şi asupra căreia se exercită direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi
de proprietate, a participaţiilor financiare sau a regulilor specifice prevăzute în actul
de înfiinţare a întreprinderii respective, influenţa dominantă a unei autorităţi contrac-
tante în sensul lit. a) pct. (i); prezumţia de exercitare a influenţei dominante se aplică
în orice situaţie în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau mai multe autorităţi
contractante în sensul lit. a) pct. (i) se află, direct ori indirect, în cel puţin unul dintre
următoarele cazuri:
(i) deţin majoritatea capitalului subscris;
(ii) deţin controlul majorităţii voturilor asociate acţiunilor emise de întreprindere;
(iii) pot numi în componenţa consiliului de administraţie, a organului de con-
ducere sau de supraveghere mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia;
c) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. a) şi b) care funcţio-
nează în baza unor drepturi exclusive sau speciale2, astfel cum sunt definite la art. 3
alin. (1) lit. s), acordate de o autoritate competentă.
Prin excepţie, nu constituie drepturi exclusive sau speciale, drepturile acordate
prin proceduri în care s-a asigurat o publicitate adecvată şi în care acordarea
drepturilor respective s-a bazat pe criterii obiective, cum ar fi:
1
Gaze şi energie termică, energie electrică, apă, servicii de transport, porturi și aeropor-
turi, servicii poștale, extracţia de petrol şi gaze naturale, prospectarea şi extracţia de cărbune
sau alţi combustibili solizi.
2
Art. 3 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 99/2016 definește „drepturile exclusive sau speciale”
ca fiind acele „drepturi acordate de o autoritate competentă prin orice act legislativ sau act
administrativ al cărui efect constă în limitarea exercitării unei activităţi relevante la una sau
mai multe entităţi şi care afectează substanţial capacitatea altor entităţi de a desfăşura o
astfel de activitate”.
182 Achiziţiile sectoriale. Particularități
- proceduri de atribuire cu publicarea unui anunţ de participare/anunţ de conce-

sionare, prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Legea
nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii sau O.U.G.
apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012;
- proceduri prin care se asigură un nivel adecvat de transparenţă prealabilă pentru
acordarea de autorizaţii pe baza unor criterii obiective, prevăzute de Legea energiei
electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, O.U.G. nr. 13/2013 privind serviciile
poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 187/2013, Legea petro-
lului nr. 238/2004, sau Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European
şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport fero-
viar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 şi
nr. 1107/70 ale Consiliului;
- orice alte proceduri organizate pe baza unor criterii obiective prin care se asigură
un nivel adecvat de transparenţă prealabilă şi pentru care s-a asigurat publicitatea
corespunzătoare.
Capitolul II
Activități relevante
Legea nr. 99/2016 se aplică în cazul următoarelor activități relevante:
1. Gaze şi energie termică

Sunt considerate activităţi relevante în domeniul gazelor şi energiei termice:
a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de
servicii publice în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de gaze sau
energie termică;
b) livrarea gazelor sau energiei termice prin reţele de natura celor prevăzute la lit. a).
Livrarea gazelor sau energiei termice prin reţele fixe destinate furnizării de
servicii publice de către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă,
nu se consideră a fi o activitate relevantă, dacă sunt îndeplinite cumulativ condi-
ţiile următoare:
a) producerea de gaze sau de energie termică de către entitatea contractantă res-
pectivă este consecinţa inevitabilă a desfăşurării unei alte activităţi decât cele consi-
derate de prezenta lege ca fiind relevante;
b) livrarea gazelor şi energiei termice prin reţele publice este destinată doar
exploatării economice a unei astfel de producţii şi reprezintă maximum 20% din cifra
de afaceri a entităţii contractante, ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul
în curs.
2. Energie electrică
Sunt considerate activităţi relevante în domeniul energiei electrice:
a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii
publice în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de energie electrică;
b) livrarea energiei electrice prin reţele de natura celor prevăzute la lit. a).
Livrarea energiei electrice prin reţele destinate furnizării de servicii publice de
către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă, nu se consideră a fi
o activitate relevantă, dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile următoare:
a) producerea de energie electrică de către entitatea contractantă respectivă are
drept scop desfăşurarea unei alte activităţi decât cele considerate de prezenta lege ca
fiind relevante;
b) livrarea energiei electrice prin reţele publice depinde doar de consumul propriu
al entităţii contractante respective şi nu a depăşit 30% din producţia totală de energie
a entităţii contractante respective, ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul
în curs.
3. Apă
Sunt considerate activităţi relevante în domeniul apei:
a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de
servicii publice în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de apă potabilă;
b) furnizarea de apă potabilă unor reţele de natura celor prevăzute la lit. a).
Legea nr. 99/2016 se aplică şi contractelor sectoriale, acordurilor-cadru sau con-
cursurilor de soluţii atribuite sau organizate de entităţi contractante care desfăşoară o
activitate relevantă în domeniul apei şi care au legătură cu următoarele:
a) proiecte de inginerie hidraulică, irigaţii sau drenare, dacă volumul de apă utilizat
pentru furnizarea de apă potabilă reprezintă mai mult de 20% din volumul total de apă
pus la dispoziţie prin astfel de proiecte sau instalaţii de irigare sau drenare;
b) evacuarea sau tratarea apelor uzate.
Furnizarea apei potabile către reţele destinate furnizării de servicii publice de
către o entitate contractantă, alta decât o autoritate contractantă, nu se consideră a fi
o activitate relevantă, dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile următoare:
a) producerea de apă potabilă de către entitatea contractantă respectivă are drept
scop desfăşurarea unei alte activităţi decât cele considerate de prezenta lege ca fiind
relevante;
b) furnizarea apei potabile către reţele publice depinde doar de consumul propriu
al entităţii contractante respective şi nu a depăşit 30% din producţia totală de apă
potabilă a entităţii contractante respective, ţinând cont de media ultimilor 3 ani,
inclusiv anul în curs.
4. Servicii de transport
Este considerată activitate relevantă în domeniul transporturilor punerea la dis-
poziţie sau exploatarea reţelelor destinate furnizării de servicii publice în domeniul
transportului pe calea ferată, cu sisteme automate, cu metroul, tramvaiul, troleibuzul,
autobuzul sau pe cablu.
Se consideră că există o reţea pentru prestarea serviciilor de transport, în cazul în
care condiţiile de operare, care pot viza rutele ce urmează a fi deservite, capacitatea
de transport care urmează să fie asigurată sau frecvenţa serviciului, sunt prestabilite
de o autoritate competentă.
5. Porturi şi aeroporturi
Se consideră activităţi relevante în domeniul porturi şi aeroporturi acele activităţi
care presupun exploatarea unui areal geografic în scopul punerii la dispoziţia trans-
portatorilor aerieni, maritimi sau fluviali, a aeroporturilor şi a porturilor maritime sau
fluviale sau a altor terminale de transport.
6. Servicii poştale
Este considerată activitate relevantă în domeniul poştei, prestarea următoarelor
servicii:
a) servicii poştale, respectiv serviciile constând în colectarea, sortarea, transportul
şi livrarea la destinatari a trimiterilor poştale – corespondenţă, cărţi, cataloage, ziare,
Activităţi relevante 185
periodice, colete poştale conţinând bunuri cu sau fără valoare comercială – indiferent
de greutate;
b) servicii de gestiune a serviciilor de curierat, respectiv serviciile care preced şi
urmează expedierii, inclusiv servicii de gestiune a corespondenţei;
c) servicii privind trimiterile poştale neincluse la lit. a), cum ar fi publicitatea
directă prin corespondenţă, care nu poartă adresă;
Prestarea serviciilor prevăzute la lit. b) şi c) intră în categoria activităţilor rele-
vante numai dacă persoana în cauză prestează şi servicii poştale [lit. a)] şi numai dacă
activitatea de servicii poştale nu este direct expusă concurenţei.
7. Extracţia de petrol şi gaze naturale. Prospectarea şi extracţia de

cărbune sau alţi combustibili solizi
Se consideră activităţi relevante acele activităţi legate de exploatarea unui areal
geografic în scopul:
a) extracţiei de petrol şi gaze naturale;
b) prospectării şi extracţiei de cărbune sau de alţi combustibili solizi.
Activităţile legate de exploatarea unui areal geografic în scopul extracţiei de
petrol şi gaze naturale includ producţia de petrol brut sau gaze naturale, precum şi
dezvoltarea infrastructurii corespunzătoare pentru producţia viitoare de petrol brut
sau gaze naturale.
Capitolul III
Alte particularități
Secțiunea 1. Praguri
Procedurile de atribuire reglementate de Legea nr. 99/2016 se aplică în cazul

atribuirii contractelor sectoriale a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau
mai mare decât următoarele praguri valorice:
a) 2.000.114 lei, pentru contractele sectoriale de produse şi de servicii, precum şi
pentru concursurile de soluţii;
b) 25.013.925 lei, pentru contractele sectoriale de lucrări;
c) 4.675.500 lei pentru contractele sectoriale de servicii care au ca obiect servicii
sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 99/2016.
Autorităţile contractante atribuie contractele sectoriale, acordurile-cadru şi organi-
zează concursurile de soluţii care privesc achiziţii sectoriale a căror valoare estimată
este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la lit. a)-c), prin aplicarea
unei proceduri simplificate, cu respectarea principiilor achizițiilor publice.
Prin excepţie, entităţile contractante, altele decât autorităţile contractante, pot
organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale, acordurilor-cadru
şi concursurilor de soluţii care privesc achiziţii sectoriale a căror valoare estimată
este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la lit. a)-b) cu respectarea
principiilor achizițiilor publice. Entităţile contractante au dreptul de a achiziţiona
direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA,
este mai mică de 135.060 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a
achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 450.200 lei.
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în
cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 135.060 lei,
respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai
mică de 450.200 lei.
Secțiunea a 2-a. Achiziţii mixte
§1. Achiziţii mixte care cuprind aceeaşi activitate

În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii sectoriale pentru care se
aplică dispoziţiile Legii nr. 99/2016, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile
altor acte normative, iar diferitele părţi ale unui anumit contract mixt sunt în mod
obiectiv separabile, entitatea contractantă are dreptul de a alege între a atribui
contracte distincte pentru părţile separate şi a atribui un singur contract.
Alte particularităţi 187
În cazul în care entitatea contractantă alege să atribuie contracte distincte pentru
părţile separate, regimul juridic şi actul normativ care se aplica atribuirii fiecăruia
dintre aceste contracte distincte sunt cele determinate în funcţie de caracteristicile
fiecărei părţi avute în vedere.
În cazul în care entitatea contractantă alege să atribuie un singur contract,
atribuirea contractului mixt se realizează potrivit Legii nr. 99/2016 indiferent de
valoarea părţilor care, dacă ar fi cuprinse în contracte separate, ar fi supuse unui alt
act normativ şi indiferent de actul normativ care s-ar aplica părţilor respective.
În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente de achiziţie de
produse, lucrări sau servicii, cât şi de concesiuni, dispoziţiile Legii nr. 99/2016 se
aplică atribuirii contractului exclusiv în situaţiile în care valoarea estimată a
părţii/părţilor din contract care reprezintă achiziţie sectorială, este egală sau depăşeşte
pragurile valorice corespunzătoare prevăzute de Legea nr. 99/2016.
În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât achiziţii pentru care se aplică
dispoziţiile Legii nr. 99/2016, cât şi achiziţii pentru care se aplică dispoziţiile altor
acte normative, iar diferitele părţi ale unui anumit contract nu sunt în mod obiectiv
separabile, contractul este atribuit potrivit actului normativ aplicabil în funcţie de
obiectul său principal.
Contractele care au ca obiect cel puţin două tipuri de achiziţie sectorială,
constând în lucrări, servicii sau produse se atribuie în conformitate cu dispoziţiile
legale aplicabile pentru tipul de achiziţie care reflectă scopul principal al contractului
în cauză.
În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât servicii sociale şi alte servicii
specifice, prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 99/2016, cât şi alte servicii, precum
şi în cazul contractelor mixte care au ca obiect atât servicii, cât şi produse, scopul
principal se determină în funcţie de cea mai mare dintre valorile estimate ale
serviciilor sau produselor respective.
§2. Achiziţii mixte care cuprind mai multe activităţi

În cazul contractelor care acoperă mai multe activităţi, entităţile contractante pot
alege să atribuie contracte distincte pentru fiecare activitate în parte sau să atribuie un
singur contract. Decizia de atribuire a unui singur contract şi atribuirea mai multor
contracte separate nu poate fi luată în scopul excluderii contractului sectorial sau a
contractelor sectoriale din domeniul de aplicare al Legii nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale sau, după caz, al Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice sau
al Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.
În cazul în care, entităţile contractante aleg să atribuie contracte distincte, regimul
juridic şi actul normativ care se aplică atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte distincte
sunt cele determinate în funcţie de caracteristicile fiecărei activităţi avute în vedere.
În cazul contractelor care acoperă mai multe activităţi, regimului juridic şi actul
normativ aplicabil se stabilesc în funcţie de activitatea principală. În cazul contrac-
telor în privinţa cărora este în mod obiectiv imposibil să se stabilească activitatea
principală, regimului juridic şi actul normativ aplicabil se stabilesc în funcţie de
următoarele criterii:
a) dacă una dintre activităţi face obiectul dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale, iar cealaltă activitate face obiectul Legii nr. 98/2016 privind
achiziţiile publice, contractul se atribuie conform dispoziţiilor Legii nr. 98/2016
privind achiziţiile publice;
b) dacă una dintre activităţi face obiectul dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale, iar cealaltă activitate face obiectul Legii nr. 100/2016 privind
concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, contractul se atribuie în confor-
mitate cu Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale;
c) dacă una dintre activităţi face obiectul dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale, iar cealaltă activitate nu intră sub incidenţa Legii nr. 99/2016
privind achizițiile sectoriale şi nici a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice sau
a Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, con-
tractul se atribuie conform dispoziţiilor Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale.
TITLUL IV
Achizițiile publice în domeniile apărării
și securității. Particularități
Capitolul I
Domeniul de aplicare
Secțiunea 1. Achiziții publice în domeniile apărării şi securităţii
O.U.G. nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în

domeniile apărării şi securităţii se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie
publică, inclusiv a contractelor sectoriale, şi a acordurilor-cadru atribuite în dome-
niile apărării şi securităţii, care au ca obiect:
a) furnizarea de produse militare, inclusiv orice fel de piese de schimb, compo-
nente şi/sau subansambluri ale acestora;
b) furnizarea de produse sensibile, inclusiv orice fel de piese de schimb, compo-
nente şi/sau subansambluri ale acestora, inclusiv privind infrastructura informatică
critică de interes naţional, având în vedere sensibilitatea informaţiilor vehiculate prin
intermediul acesteia;
c) lucrări, produse şi servicii legate în mod direct de produsele menţionate la
lit. a) şi b), pentru oricare stadiu sau pentru totalitatea stadiilor din ciclul de viaţă al
acestora;
d) lucrări şi servicii special destinate unor scopuri militare sau lucrări şi servicii cu
caracter sensibil, inclusiv privind infrastructura informatică critică de interes naţional,
având în vedere sensibilitatea informaţiilor vehiculate prin intermediul acesteia.
Secțiunea a 2-a. Achiziții publice în domeniul

securităţii nonmilitare
În domeniul specific al securităţii nonmilitare, O.U.G. nr. 114/2011 se aplică

achiziţiilor care au caracteristici similare cu cele ale achiziţiilor din domeniul apărării
şi care prezintă un caracter la fel de sensibil. Aceste condiţii pot fi îndeplinite în
special în domeniile în care forţele militare şi cele nonmilitare îndeplinesc aceleaşi
misiuni şi/sau în cazul în care obiectivul achiziţiilor este de a proteja securitatea
Uniunii Europene şi/sau a statului român în interiorul ori în afara graniţelor acestuia
împotriva unor ameninţări grave provenite de la entităţi nonmilitare şi/sau neguver-
namentale. Acest domeniu poate include, spre exemplu, protecţia frontierelor, activi-
tăţi de poliţie şi misiuni de gestionare a crizelor, protecţia infrastructurilor infor-
matice critice în sectoare de utilitate publică, în condițiile legii.
Capitolul II
Proceduri de atribuire
Secțiunea 1. Proceduri de atribuire. Enumerare
Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică în domeniile apărării şi

securităţii sunt:
a) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are
dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă
dreptul de a depune oferta;
b) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are
dreptul de a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un
dialog cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să
răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi
să elaboreze oferta finală;
c) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează
consultări cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul,
cu unul sau mai mulţi dintre aceştia.
Negocierea poate fi:
- negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
- negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
d) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea
contractantă solicită oferte de la mai mulţi operatori economici.
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau
lucrări, în măsura în care valoarea estimată a achiziţiei nu depăşeşte echivalentul în
lei a 100.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări. Achiziţia
se realizează pe bază de document justificativ.
De asemenea, autoritatea contractantă poate aplica și modalitățile speciale de atribuire
a contractelor de achiziție publică, respectiv acordul-cadru și licitația electronică.
Observăm că în domeniile apărării şi securităţii, nu întâlnim achiziții publice prin
procedura licitației publice deschise.
Secțiunea a 2-a. Alegerea procedurii de achiziție
Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul de achiziţie publică

prin aplicarea procedurilor de licitaţie restrânsă sau negociere cu publicarea
prealabilă a unui anunţ de participare.
Proceduri de atribuire 193
Procedura de licitaţie restrânsă se desfăşoară, de regulă, în două etape:
a) etapa de selectare a candidaţilor, prin aplicarea criteriilor de selecţie;
b) etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi, prin aplicarea crite-
riului de atribuire.
Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimen-
tare de licitaţie electronică, caz în care are obligaţia de a anunţa această decizie în
Procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare
se desfăşoară, de regulă, în două etape:
a) etapa de selectare a candidaţilor, prin aplicarea criteriilor de selecţie;
b) etapa de negociere a propunerilor de oferte depuse de candidaţii selectaţi.
Prin excepţie, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte proceduri,
în următoarele situații, astfel:
1. Dialogul competitiv, dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită;
b) aplicarea procedurii de licitaţie restrânsă sau de negociere cu publicarea prea-
labilă a unui anunţ de participare nu ar permite atribuirea contractului de achiziţie
publică în cauză.
2. Procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de parti-

cipare, numai în următoarele cazuri:
a) atunci când, în urma aplicării licitaţiei restrânse, negocierii cu publicarea
prealabilă a unui anunţ de participare, dialogului competitiv sau cererii de oferte, nu a
fost prezentată nicio ofertă sau au fost prezentate numai oferte necorespunzătoare,
datorită faptului că acestea sunt complet irelevante în raport cu obiectul contractului.
Aplicarea procedurii de negociere în acest caz este posibilă numai după anularea
procedurii iniţiale şi numai dacă cerinţele iniţiale prevăzute în documentaţia de
atribuire nu sunt modificate substanţial; autoritatea contractantă are, în acest caz, şi
obligaţia de a transmite o informare către Comisia Europeană, dacă aceasta informare
este solicitată;
b) atunci când, în urma aplicării licitaţiei restrânse, negocierii cu publicarea preala-
bilă a unui anunţ de participare, dialogului competitiv sau cererii de oferte, au fost
depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme. Aplicarea procedurii de negociere în
acest caz este posibilă numai după anularea procedurii iniţiale şi numai dacă se
respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
- cerinţele iniţiale prevăzute în documentaţia de atribuire nu sunt modificate
substanţial;
- autoritatea contractantă invită la negocieri numai şi pe toţi acei ofertanţi care au
îndeplinit criteriile de calificare şi selecţie în cadrul procedurii anterioare şi care au
depus oferte conform regulilor prevăzute în documentaţia de atribuire;
c) în cazul unei urgenţe care rezultă în urma apariţiei unei situaţii de criză şi care
nu este compatibilă cu perioadele de aplicare a licitaţiei restrânse, a negocierii cu
publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, dialogului competitiv sau cererii de
oferte. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o
194 Achizițiile publice în domeniile apărării și securității. Particularități
perioadă mai mare decât cea necesară, pentru a face faţă situaţiei de urgenţă care a
determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ
de participare. În cazuri de forţă majoră sau în cazuri temeinic motivate, autoritatea
contractantă are dreptul de a emite un ordin de începere a furnizării/prestării/exe-
cutării produselor/serviciilor/lucrărilor concomitent cu iniţierea procedurii de nego-
ciere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
d) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitaţiei
restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, dialogului
competitiv sau cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă,
determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei
acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. Autoritatea contractantă nu are dreptul de
a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară, pentru a face
faţă situaţiei de urgenţă care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publi-
carea prealabilă a unui anunţ de participare. În cazuri de forţă majoră sau în cazuri
temeinic motivate, autoritatea contractantă are dreptul de a emite un ordin de începere a
furnizării/prestării/executării produselor/serviciilor/lucrărilor concomitent cu iniţierea
procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
e) atunci când, din motive tehnice sau pentru motive legate de protecţia unor
drepturi de exclusivitate, contractul de achiziţie publică poate fi atribuit numai unui
anumit operator economic;
f) pentru serviciile de cercetare şi de dezvoltare;
g) atunci când produsele ce urmează a fi livrate sunt fabricate exclusiv în scopul
cercetării ştiinţifice, experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice şi numai
dacă acestea nu se realizează pentru obţinerea unui profit şi nici nu urmăresc
acoperirea costurilor aferente;
h) atunci când este necesară achiziţionarea de la furnizorul iniţial a unor cantităţi
suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderii echipamen-
telor/instalaţiilor livrate anterior şi numai dacă schimbarea furnizorului iniţial ar pune
autoritatea contractantă în situaţia de a achiziţiona produse care, datorită caracteris-
ticilor tehnice diferite de cele deja existente, determină incompatibilităţi sau dificul-
tăţi tehnice sporite de operare şi întreţinere. Durata unor astfel de contracte, precum
şi cea a contractelor reînnoite nu poate fi mai mare de 5 ani, în afara situaţiilor
excepţionale determinate de luarea în considerare a duratei de viaţă preconizate a
oricăruia dintre articolele, instalaţiile sau sistemele livrate şi dificultăţile tehnice pe
care o schimbare de furnizor le-ar putea cauza;
i) pentru achiziţionarea de materii prime cotate la bursele de mărfuri, achiziţia
acestora realizându-se ca urmare a tranzacţiilor de pe piaţa la disponibil;
j) atunci când produsele pot fi achiziţionate în condiţii deosebit de avantajoase de la
un operator economic care îşi lichidează definitiv afacerile, de la un judecător-sindic
care administrează afacerile unui operator economic în stare de faliment sau lichidare,
printr-un aranjament cu creditorii unui operator economic în stare de faliment sau
lichidare ori printr-o altă procedură similară cu cele anterioare, reglementată prin lege;
k) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/
adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor
circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în
cauză, şi numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
- atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;
- lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu pot fi, din punct de vedere
tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente
majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, sunt
strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;
- valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care
vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale nu depăşeşte
20% din valoarea contractului iniţial; în cazuri temeinic motivate, ordonatorul
principal de credite poate aproba majorarea procentului până la limita maximă de
50% din valoarea contractului iniţial pe baza unei note justificative în care vor fi
precizate motivele care au condus la depăşirea procentului de 20% şi care este parte a
dosarului achiziţiei publice;
l) atunci când, ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau de servicii, autoritatea
contractantă îşi propune să achiziţioneze noi lucrări, respectiv noi servicii care sunt
similare lucrărilor sau serviciilor achiziţionate prin atribuirea contractului iniţial şi
numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
- atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii
constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare celor prevăzute în contractul
atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini elaborat cu
ocazia atribuirii respectivului contract;
- contractul de lucrări/servicii iniţial a fost atribuit printr-o procedură de cerere de
oferte, de licitaţie restrânsă, de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de
participare sau de dialog competitiv;
- valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări/servicii s-a determinat prin luarea
în considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor similare care pot fi achiziţionate ulterior;
- în anunţul/invitaţia de participare la procedura aplicată pentru atribuirea
contractului iniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta
pentru achiziţionarea ulterioară de noi lucrări similare, respectiv noi servicii similare
de la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare în cadrul
procedurii respective;
- autoritatea contractantă are dreptul de a aplica această procedură într-un interval
care nu poate depăşi 5 ani de la atribuirea contractului iniţial, în afara situaţiilor
excepţionale determinate de luarea în considerare a duratei de viaţă preconizate a
oricăruia dintre articolele, instalaţiile sau sistemele livrate şi dificultăţile tehnice pe
care o schimbare de furnizor le-ar putea cauza;
m) în cazul contractelor legate de prestarea de servicii de transport aerian şi mari-
tim destinate forţelor armate sau forţelor de securitate mobilizate sau care urmează a
fi mobilizate în afara graniţelor, atunci când autoritatea contractantă trebuie să
achiziţioneze astfel de servicii de la operatorii economici care garantează validitatea
ofertelor lor doar pentru perioade foarte scurte, astfel încât perioadele de aplicare a
licitaţiei restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare,
dialogului competitiv sau cererii de oferte nu pot fi respectate.
3. Cererea de oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contrac-
tului de achiziţie publică este mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:
a) pentru contractul de furnizare: 443.000 euro;
b) pentru contractul de servicii: 443.000 euro;
c) pentru contractul de lucrări: 5.548.000 euro.
196 Achizițiile publice în domeniile apărării și securității. Particularități
Secțiunea a 3-a. Securitatea informaţiei
În cazul în care participarea la procedura de atribuire sau executare a unui

contract de achiziţii publice/acord-cadru implică accesul sau gestionarea de infor-
maţii clasificate, autoritatea contractantă este obligată să impună în anunţul/invitaţia
de participare şi în documentaţia de atribuire ca ofertantul/candidatul/contractantul/
subcontractantul să deţină autorizaţii în acest sens, eliberate în conformitate cu
legislaţia naţională în domeniu sau recunoscute de Oficiul Registrului Naţional al
Informaţiilor Secrete de Stat – ORNISS, în baza tratatelor, acordurilor sau protocoa-
lelor internaţionale la care România este parte.
Autoritatea contractantă poate solicita ofertanţilor, printre altele, următoarele
elemente:
a) angajamentul ofertantului şi al subcontractanţilor deja identificaţi de a proteja
în mod corespunzător confidenţialitatea tuturor informaţiilor clasificate aflate în
posesia lor sau aduse la cunoştinţa lor pe întreaga durată a contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru, precum şi după rezilierea sau expirarea acestuia, în confor-
mitate cu legislaţia şi actele administrative aplicabile;
b) angajamentul ofertantului de a obţine angajamentul prevăzut la lit. a) din
partea celorlalţi subcontractanţi la care va apela pe durata executării contractului;
c) informaţii suficiente privind subcontractanţii deja identificaţi, care să permită
autorităţii contractante să constate că fiecare subcontractant posedă capacităţile
necesare pentru a proteja în mod corespunzător confidenţialitatea informaţiilor clasi-
ficate la care are acces sau pe care este obligat să le producă în cadrul realizării
activităţilor lor de subcontractare;
d) angajamentul ofertantului de a furniza informaţiile solicitate la lit. c) în ceea ce
priveşte noii subcontractanţi înainte de a le atribui un subcontract.
Autoritatea contractantă este obligată să coreleze termenele procedurii de achi-
ziţie, menţionate în prezenta ordonanţă de urgenţă, cu cele stabilite de legislaţia
naţională în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, astfel încât să asigure
accesul nediscriminatoriu al participanţilor la respectiva procedură.
Secțiunea a 4-a. Securitatea aprovizionării
Autoritatea contractantă precizează în anunţul/invitaţia de participare şi docu-

mentaţia de atribuire aferente unui contract de achiziţii publice/acord-cadru cerinţele
sale referitoare la securitatea aprovizionării.
În acest scop, autoritatea contractantă poate solicita ca oferta să cuprindă, printre
altele, următoarele elemente:
a) o certificare sau documente care să dovedească autorităţii contractante că ofer-
tantul va fi capabil să îşi îndeplinească obligaţiile legate de exportul, de transferul şi
de tranzitul produselor care fac obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-
cadru, inclusiv orice document justificativ primit din partea statului membru sau a
statelor membre implicat(e);
b) indicarea oricărei restricţii impuse autorităţii contractante cu privire la divul-
garea, transferul sau utilizarea produselor şi serviciilor sau a oricărui rezultat al
produselor şi serviciilor respective, care ar rezulta din regimurile de control al expor-
turilor sau de securitate;
c) certificate sau documente prin care să se demonstreze că organizarea şi locali-
zarea lanţului de aprovizionare al ofertantului îi vor permite să respecte cerinţele
autorităţii contractante privind securitatea aprovizionării, cerinţe menţionate în
caietul de sarcini, precum şi angajamentul de a asigura că eventualele modificări care
apar în lanţul său de aprovizionare pe durata executării contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru nu vor influenţa respectarea acestor cerinţe;
d) angajamentul ofertantului de a stabili şi/sau menţine capacitatea necesară
pentru a face faţă unor creşteri ale necesităţilor, impusă de autoritatea contractantă,
ca urmare a unei situaţii de criză, în anumite condiţii care urmează a fi convenite;
e) orice documente justificative primite de la autorităţile naţionale ale ofertantului
referitoare la satisfacerea unor creşteri ale necesităţilor autorităţii contractante, ca
urmare a unei situaţii de criză;
f) angajamentul ofertantului de a asigura întreţinerea, modernizarea şi adaptarea
produselor care fac obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru;
g) angajamentul ofertantului de a informa în timp util autoritatea contractantă în
legătură cu orice schimbare apărută în organizarea sa, lanţul de aprovizionare sau în
strategia sa industrială, care ar putea afecta obligaţiile sale faţă de respectiva autoritate;
h) angajamentul ofertantului de a pune la dispoziţia autorităţii contractante, în
anumite condiţii care urmează a fi convenite, toate mijloacele specifice necesare pentru
producerea pieselor de schimb, a componentelor, a ansamblurilor, precum şi a echipa-
mentelor de testare speciale, inclusiv desenele tehnice, autorizaţiile şi instrucţiunile de
utilizare, în cazul în care nu mai este în măsură să asigure aceste aprovizionări.
Ofertantului nu i se poate cere să obţină un angajament al unui stat membru care
ar aduce prejudicii libertăţii statului membru respectiv de a aplica, în conformitate cu
dreptul internaţional sau dreptul Uniunii Europene aplicabil, propriile criterii
naţionale de acordare a licenţelor de export, transfer sau tranzit în circumstanţele care
prevalează în momentul deciziei respective de acordare a licenţei.
TITLUL V
Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate
din fonduri europene. Particularități
Capitolul I
Noțiuni generale privind fondurile europene
Politica de coeziune, denumită și politică regională, este una dintre cele mai
importante politici ale Uniunii Europene. Politica de coeziune reprezintă un
ansamblu de activități care au drept scop reducerea inegalităților regionale și sociale
în Uniunea Europeană1.
Politica regională se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană,
sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea
economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții. În perioada 2014-2020,
au fost alocate 351,8 miliarde euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE –
pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective şi a îndeplinirii diver-
selor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE 2 . Obiectivele politicii
regionale sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale: Fondul european de
dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul social european
(FSE). Acestea constituie împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare
rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF),
Fondurile structurale și de investiții europene (ESI)3.
La 6 august 2014, Comisia Europeană a aprobat Acordul de parteneriat al României
pentru perioada de programare financiară 2014-2020 4 . Acordul de parteneriat, care
include cele 5 fonduri evidențiate (ESI), vizează următoarele provocări şi priorităţile
aferente5:
- promovarea competitivităţii şi a dezvoltării locale, în vederea consolidării
sustenabilităţii operatorilor economici şi a îmbunătăţirii atractivităţii regionale;
- dezvoltarea capitalului uman prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi
a numărului de absolvenţi din învăţământul terţiar, oferind totodată soluţii pentru
provocările sociale severe şi combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităţilor
defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale;
1
L. Hooghe, Cohesion Policy and European Integration: Building Multi-level Governance,
Oxford University Press, 1996, p. 3.
2
Comisia Europeană, Introducere în politica de coeziune a UE 2014-2020, iunie 2014 (a se
vedea http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf).
3
A se vedea (http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/what/investment-policy/).
4
Acordul de parteneriat al României pentru perioada de programare financiară 2014-2020
(2014RO16M8PA001.1.2), aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2014) 5.515 din
6 august 2014 (textul integral al acordului poate fi accesat aici: http://www.fonduri-ue.ro/
files/documente-relevante/acord/Acord_de_Parteneriat_2014-2020_RO.pdf).
5
Comisia Europeană, Rezumatul Acordului de parteneriat cu România, 2014-2020, p. 1
(https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/partnership-agreement-romania-summary-aug2014_ro.pdf)
202 Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene. Particularităţi
- dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât şi în sectorul trans-
porturilor, în vederea sporirii accesibilităţii regiunilor din România şi a atractivităţii
acestora pentru investitori;
- încurajarea utilizării durabile şi eficiente a resurselor naturale prin promovarea
eficienţei energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecţiei
mediului şi a adaptării la schimbările climatice;
- consolidarea unei administraţii publice moderne şi profesioniste prin intermediul
unei reforme sistemice, orientată către soluţionarea erorilor structurale de guvernanţă.
În perioada 2014-2020, fondurile alocate României sunt de aproximativ
22,4 miliarde euro în cadrul politicii de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de coeziune),
la care se adaugă încă 106 milioane euro din Iniţiativa privind ocuparea forţei de
muncă în rândul tinerilor (alături de o alocare identică din FSE). Fondurile alocate
pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a zonelor rurale vor fi suplimentate cu
8 miliarde euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
Alocarea pentru Fondul European pentru Pescuit ŞI Afaceri Maritime (EMFF) se
ridică la aproximativ 168 milioane euro1.
Referitor la accesarea acestor fonduri europene, din perspectiva acestei lucrări,
prezintă interes și se impune a se analiza în continuare modalitățile prin care se
realizează achizițiile publice în această materie.
Înainte de a proceda la o analiză a caracterului specific de realizare a achizițiilor
publice în acest domeniu se impune un scurt comentariu referitor la mecanismele de
accesare a fondurilor europene.
Potrivit legislației specifice2, autoritatea de management elaborează:
- „programul operaţional” pe care îl gestionează, în conformitate cu prevederile
regulamentelor Uniunii Europene incidente domeniului de activitate specific;
- „procedurile pentru gestionarea programului operaţional”, în vederea asigurării
îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin și
- „ghidul solicitantului”, în vederea selectării operaţiunilor din cadrul programului
operaţional gestionat.
Dintre aceste documente, „ghidul solicitantului” 3 prezintă relevanță deosebită,
deoarece acest instrument juridic stabilește în concret criteriile de eligibilitate ale
solicitanților, modul de completare a cererilor de finanțare, verificarea, evaluarea,
selecția și contractarea proiectelor etc. Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate4
„ghidul solicitantului însumează toate elementele și aspectele de natură precon-
tractuală necesare pentru nașterea, desfășurarea, modificarea și stingerea unor
1
Comisia Europeană, Rezumatul Acordului de parteneriat cu România, 2014-2020, p. 4.
2
Hotărârea nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestio-
nare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii
cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, cu
modificările și completările ulterioare (M.Of. nr. 488 din 3 iulie 2015).
3
Pentru un exemplu, a se vedea Ghidul solicitantului pentru Programul Operațional Regional
(REGIO) 2014-2020 (https://regio.adrmuntenia.ro/ghidul-general/static/1222).
4
M.V. Cârlan, Procedura achizițiilor publice cu referire specială la cele finanțate din
fonduri europene, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2013, p. 91-92.
Noţiuni generale privind fondurile europene 203
raporturi juridice având ca părți o entitate, de regulă, de drept public și eventualii
beneficiari selectați în baza cererilor de finanțare depuse în vederea obținerii de
finanțări din fonduri structurale sau de coeziune necesare derulării proiectelor la care
s-au angajat prin semnarea contractelor de finanțare”.
După semnarea contractului de finanțare, solicitantul – devenit „beneficiar” –
urmează să utilizeze fondurile europene alocate conform destinației stabilite, iar
achizițiile pe care le realizează vor urma, așa cum vom arăta, un regim juridic stabilit
fie de legislația generală privind achizițiile publice, fie de o procedură competitivă.
Capitolul II
Regimul juridic aplicabil
Secțiunea 1. Regimul juridic al Legii nr. 98/2016
Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice se aplică în cazul achiziţiilor de

lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de achiziţie publică
de către una ori mai multe autorităţi contractante de la operatori economici desemnaţi
de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori
nu realizării unui interes public. Unul din criteriile de stabilire a domeniului de
aplicare al Legii nr. 98/2016 1 îl reprezintă calitatea de „autoritate contractantă” a
entității juridice care realizează achiziția publică, respectiv:
a) autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din
componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au
stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice;
b) organismele de drept public;
c) asocierile care cuprind cel puţin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute
la lit. a) sau b).
Cu alte cuvinte, ca regulă, ori de câte ori o entitate juridică are calitatea de
„autoritate contractantă” – subiect de drept public – în sensul legii, se va aplica
regimul juridic al achizițiilor publice reglementat de Legea nr. 98/2016. Cu toate
acestea, cu titlu de excepție, Legea nr. 98/2016 se aplică și pentru atribuirea de către
o entitate juridică fără calitate de „autoritate contractantă” a unui contract, în cazul
în care se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii2. Astfel:
A. Contract de lucrări
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare de
25.013.925 lei;
c) contractul include una dintre activităţile: lucrări de geniu civil, lucrări de
construcţie pentru spitale, facilităţi destinate activităţilor sportive, recreative şi de
agrement, clădiri ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar şi clădiri
de uz administrativ.
1
Pentru o analiză exhaustivă a domeniului de aplicare, a se vedea supra Titlul II, Capitolul II.
2
Art. 4 din Legea nr. 98/2016.
Regimul juridic aplicabil 205
B. Contract de servicii
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare de
1.000.557 lei;
c) contractul este în legătură cu un contract de lucrări (A).
Așadar, în condițiile în care solicitantul/beneficiarul fondurilor europene are
calitatea de „autoritate contractantă” (subiect de drept public) în sensul legii sau
este o entitate juridică fără calitate de „autoritate contractantă” (subiect de drept
privat) care atribuie un contract de lucrări și servicii în condițiile arătate mai sus,
atunci se va aplica regimul juridic general stabilit de Legea nr. 98/2016.
Secțiunea a 2-a. Procedura competitivă
§1. Domeniul de aplicare

Față de cele arătate la Secțiunea 1, per a contrario, Legea nr. 98/2016 nu se aplică
în cazul achizițiilor efectuate de solicitantul/beneficiarul fondurilor europene care
este entitate juridică fără calitate de „autoritate contractantă” (subiect de drept
privat), în următoarele situații:
(i) a unui contract de produse, indiferent de valoare;
(ii) a unui contract de lucrări cu o valoare mai mică de 25.013.925 lei sau a unui
contract de servicii cu o valoare mai mică de 1.000.557 lei;
(iii) contractul de lucrări/servicii nu este finanţat/subvenţionat în mod direct, în
proporţie de mai mult de 50% din valoarea acestuia, de către o autoritate contractantă;
(iv) a unui contract de lucrări cu o valoare egală sau mai mare de 25.013.925 lei
care nu include una din activitățile: lucrări de geniu civil, lucrări de construcţie pentru
spitale, facilităţi destinate activităţilor sportive, recreative şi de agrement, clădiri ale
instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar şi clădiri de uz administrativ;
(v) a unui contract de servicii cu o valoare egală sau mai mare de 1.000.557 lei
care nu are legătură cu un contract de lucrări.
În toate aceste situații se va aplica regimul juridic special prevăzut de Procedura
competitivă aplicabilă solicitanţilor/beneficiarilor privaţi pentru atribuirea contrac-
telor de furnizare, servicii sau lucrări finanţate din fonduri europene1.
Se observă că Procedura competitivă folosește sintagmele de „solicitant”, respectiv
„beneficiar privat” pe care le și definește la pct. 3.2.-3.4.:
- „beneficiar privat” – entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă care
a semnat un contract de finanţare/acord sau care are calitatea de partener în cadrul
unui contract de finanţare/acord;
1
Procedura competitivă aplicabilă solicitanţilor/beneficiarilor privaţi pentru atribuirea
contractelor de furnizare, servicii sau lucrări finanţate din fonduri europene, aprobată prin
Ordinul nr. 1284/2016 al ministrului fondurilor europene (M.Of. nr. 618 din 12 august 2016).
- „solicitant privat” – entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă care
poate depune o cerere de finanţare/aplicaţie în cadrul programelor finanţate din
fonduri europene, devenind beneficiar privat ulterior semnării contractului de finan-
ţare/acordului.
De asemenea, „partenerul” este definit ca o entitate juridică care participă alături
de beneficiarul privat la desfăşurarea activităţilor din cadrul proiectului.
Articolul 5 din Ordinul nr. 1284/2016 stabilește și categoriile de fonduri cărora le
va fi aplicabilă procedura competitivă, respectiv:
a) fondurile europene structurale şi de investiţii 2014-2020, respectiv Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de coeziune,
Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime;
b) mecanismele financiare SEE şi norvegian;
c) Programul de cooperare elveţiano-român (PCER) vizând reducerea disparită-
ţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse – obiectivul 1 al ariei
de concentrare 4 „Îmbunătăţirea mediului înconjurător”.
§2. Reguli generale

Procedura competitivă stabilește o serie de reguli generale cu caracter obliga-
toriu pentru solicitanţii/beneficiarii privaţi pentru atribuirea contractelor de furnizare,
servicii sau lucrări finanţate din fonduri europene:
1. Sunt interzise divizarea în mai multe contracte de valoare mai mică, precum şi
utilizarea unor metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate,
cu scopul de a se încadra sub pragurile prevăzute în lege sau cu scopul de a evita
aplicarea prezentei proceduri.
2. În cazul în care solicitanţii/beneficiarii privaţi se asociază cu o entitate care are

calitatea de „autoritate contractantă”, în înţelesul Legii nr. 98/2006, aceştia au obli-
gaţia să aplice prevederile acestei legi.
3. Solicitantul/Beneficiarul privat va utiliza numai termenii şi definiţiile regle-

mentate prin procedură, în vederea evitării unor confuzii faţă de termenii utilizaţi de
legislaţia aferentă domeniului achiziţiilor publice.
4. Toate documentele achiziţiei trebuie să respecte prevederile din manualul de

identitate vizuală/alte orientări specifice.
5. Toate documentele achiziţiei (inclusiv clarificările) vor fi redactate, respectiv

publicate/transmise de solicitantul/beneficiarul privat în limba română. Dacă se
consideră necesar, documentele achiziţiei pot fi traduse şi într-o altă limbă de către
solicitantul/beneficiarul privat. În această situaţie solicitantul/beneficiarul privat se va
asigura că nu există neconcordanţe între versiunea în limba română şi cealaltă/
celelalte versiune/versiuni. Dacă există traduceri într-o altă limbă, în cazul unui
conflict între versiunea în limba română şi orice versiune într-o altă limbă, va prevala
varianta în limba română.
6. În cazul procedurilor competitive derulate de un solicitant privat, documentele
achiziţiei trebuie corelate cu prevederile din Ghidul solicitantului sau alte reglemen-
tări ale finanţatorului, după caz.
7. În cazul procedurilor competitive derulate în cadrul unui proiect, beneficiarii

privaţi trebuie să coreleze documentele achiziţiei cu clauzele contractelor de
finanţare/acordurilor semnate.
8. În cazul contractelor de finanţare/acordurilor multianuale care se implemen-

tează pe o perioadă mai mare de 1 an calendaristic, beneficiarul privat va alege
modalitatea de achiziţie ţinând cont de valoarea totală a produselor, serviciilor,
lucrărilor care sunt considerate similare ori care se adresează operatorilor economici
ce desfăşoară în mod constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă estimată
pentru întreaga perioadă de implementare a proiectului, fără obligativitatea derulării
unei singure proceduri/achiziţii directe. Dacă va organiza mai multe proceduri/
achiziţii directe, beneficiarul privat se va asigura că aceste activităţi nu vor genera
costuri administrative suplimentare în cadrul proiectului.
9. În cazul în care un beneficiar privat implementează mai multe contracte de

finanţare/acorduri în aceeaşi perioadă, pentru alegerea procedurii de achiziţii în
cadrul unui proiect, valorile estimate din respectivele contracte de finanţare/acorduri
pentru acelaşi tip de produs/serviciu/lucrare nu se cumulează. Ele vor fi estimate
distinct pentru fiecare contract de finanţare/acord în parte.
10. Încadrarea contractelor care au ca obiect cel puţin două tipuri de achiziţie,
constând în lucrări, servicii sau produse, se stabileşte în funcţie de obiectul principal
al contractului în cauză. Obiectul principal se determină în funcţie de cea mai mare
dintre valorile estimate ale produselor, serviciilor sau lucrărilor respective.
§3. Principiile procedurii competitive

Pe parcursul întregului proces de achiziţie prin procedură competitivă, la
adoptarea oricărei decizii, trebuie avute în vedere următoarele principii:
1. Principiul transparenţei. Prin transparenţă se înţelege aducerea la cunoştinţa

publicului a informaţiilor referitoare la procedura competitivă, astfel încât operatorii
economici care operează pe piaţă să poată participa la competiţie, asigurându-se prin
aceasta promovarea concurenţei.
Acest principiu presupune:
(i) transparenţa la iniţierea procedurii:
- solicitanţii privaţi trebuie să publice un anunţ într-un cotidian/ziar/publicaţie/gazetă
naţional(ă) sau regional(ă), format tipărit sau online, ori pe o pagină web dedicată servi-
ciilor de publicitate, în aceeaşi zi cu transmiterea de invitaţii de participare;
- beneficiarii privaţi trebuie să publice un anunţ însoţit de specificaţiile tehnice
aferente pe pagina web https://www.fonduri-ue.ro.
(ii) transparenţa la încheierea procedurii:
- solicitanţii privaţi trebuie să comunice în scris tuturor ofertanţilor rezultatul
procedurii competitive, în termen de 5 zile calendaristice de la semnarea contractului
de achiziţie;
- beneficiarii privaţi trebuie să completeze informaţiile referitoare la câştigătorul
contractului pe pagina web https://www.fonduri-ue.ro, în termen de 5 zile calenda-
ristice de la semnarea contractului.
Nerespectarea obligaţiilor de mai sus atrage după sine aplicarea unei corecţii
financiare în conformitate cu H.G. nr. 519/20141.
2. Principiul economicităţii prevede minimizarea costului resurselor alocate

pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii cores-
punzătoarea acestor rezultate.
3. Principiul eficienţei presupune asigurarea unui raport optim între resursele

utilizate şi rezultatele obţinute.
4. Principiul eficacităţii vizează gradul de îndeplinire a obiectivelor specifice

stabilite pentru fiecare activitate planificată, în sensul obţinerii rezultatelor scontate.
§4. Evitarea conflictului de interese

Solicitanţii/Beneficiarii privaţi, persoane fizice/juridice, în aplicarea procedurilor
competitive de achiziţie au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita
situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese.
Sunt aplicabile prevederile art. 13 şi 14 din O.U.G. nr. 66/2011 2 . Dacă solici-
tantul/beneficiarul privat constată că se află în una dintre situaţiile menţionate în
1
Hotărârea nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/
corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la O.U.G. nr. 66/2011
privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea
fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora (M.Of. nr. 481 din
28 iunie 2014).
2
Art. 13 prevede: Beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat nu au dreptul de a
angaja persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a
cererilor de finanţare în cadrul procedurii de selecţie pe parcursul unei perioade de cel puţin
12 luni de la semnarea contractului de finanţare.
(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să solicite
instanţei anularea contractului de finanţare care a fost încheiat, în cazul încălcării preve-
derilor alin. (1).
Art. 14 prevede: Pe parcursul aplicării procedurii de achiziţie, beneficiarii persoane
fizice/juridice de drept privat au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita
situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese, şi anume a situaţiei în care
există legături între structurile acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între
membrii comisiei de evaluare şi ofertanţi sau în care ofertantul câştigător deţine pachetul
majoritar de acţiuni în două firme participante pentru acelaşi tip de achiziţie.
O.U.G. nr. 66/2011, acesta va menţiona în nota justificativă de atribuire motivele
pentru care respinge oferta respectivă.
Solicitantul/Beneficiarul privat trebuie să includă în dosarul achiziţiei o declaraţie
pe propria răspundere din care să rezulte că nu a încălcat prevederile referitoare la
conflictul de interese, precum şi declaraţia ofertantului câştigător.
§5. Elaborarea specificaţiilor tehnice şi determinarea valorii estimate
5.1. Elaborarea specificaţiilor tehnice

1. Solicitantul/Beneficiarul privat elaborează cerinţele tehnice obiective ce
descriu obiectul achiziţiei pentru a se asigura de îndeplinirea corespunzătoare a
scopului proiectului.
În situaţia în care achiziţia implică transferul unor drepturi de proprietate inte-
lectuală, solicitantul/beneficiarul privat are obligaţia ca prin contractul de achiziţie să
se asigure că la finalizarea acestuia i se vor transfera aceste drepturi (de exemplu, în
domeniul IT – codul sursă etc.).
2. Prin excepţie de la regulă, solicitantul/beneficiarul privat poate atribui

contractul unui anumit operator economic în următoarele situaţii:
a) scopul achiziţiei este crearea sau achiziţionarea unei opere de artă sau unei
reprezentaţii artistice unice;
b) concurenţa lipseşte din motive tehnice;
c) protecţia unor drepturi exclusive, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală;
d) atunci când produsele care fac obiectul achiziţiei sunt fabricate exclusiv în scop
de cercetare ştiinţifică, experimental, de studiu sau de dezvoltare, iar contractul de
achiziţie nu prevede producţia în serie a unor cantităţi ale produsului în vederea
stabilirii viabilităţii comerciale a acestuia sau recuperarea costurilor de cercetare şi
dezvoltare;
e) atunci când este necesară achiziţionarea de la contractantul iniţial desemnat ca
urmare a derulării unei proceduri competitive pentru atribuirea unui contract de furni-
zare/servicii/lucrări a unor cantităţi suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale
sau extinderii produselor ori instalaţiilor existente şi numai dacă schimbarea contrac-
tantului iniţial ar pune solicitantul/beneficiarul privat în situaţia de a achiziţiona
produse cu caracteristici tehnice diferite de cele deja existente care ar conduce la
incompatibilitate sau la dificultăţi tehnice disproporţionate de utilizare şi întreţinere;
f) pentru cumpărarea de produse sau servicii (care îndeplinesc cerinţele tehnice
necesare) în condiţii speciale avantajoase de la un operator economic care încetează
definitiv activităţile comerciale sau care se află într-o procedură de faliment, de
concordat preventiv sau într-o procedură similară.
(2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu deduceri/excluderi din cheltuielile

solicitate la plată/rambursare, în funcţie de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat
fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora.
3. Specificaţiile tehnice trebuie să cuprindă toate cerinţele necesare pentru ela-
borarea ofertei. Solicitantul/Beneficiarul trebuie să elaboreze aceste specificaţii într-o
manieră obiectivă/clară/detaliată pentru a se asigura de îndeplinirea corespunzătoare
a scopului proiectului.
4. Definirea unor cerinţe care indică o anumită origine, sursă, producţie, un

procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă
de fabricaţie, care pot avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori
economici ori a anumitor produse, nu reprezintă o bună practică. Se admite o astfel
de indicaţie în situaţia în care nu se pot descrie obiectiv specificaţiile şi numai înso-
ţită de menţiunea „sau echivalent”.
5. În cazul beneficiarilor privaţi, specificaţiile tehnice prezentate generic în

cererea de finanţare/aplicaţie trebuie detaliate în documentele achiziţiei.
6. În cazul în care se constată că specificaţiile tehnice menţionate în cererea de

finanţare/aplicaţie nu mai sunt actuale, beneficiarul privat trebuie să comunice aceste
aspecte autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene înainte de lan-
sarea procedurii competitive, pentru a evalua din timp, împreună cu reprezentanţii
acestor instituţii, un eventual impact asupra clauzelor din contractul de finanţare/
acord şi pentru a lua măsurile care se impun.
7. În cadrul documentului „Specificaţii tehnice” se vor prezenta, în ordinea

priorităţii, elementele de departajare a ofertelor, dacă este cazul.
8. Solicitantul/Beneficiarul privat trebuie să solicite prin documentul „Specificaţii

tehnice” o declaraţia pe propria răspundere din partea ofertanţilor din care să rezulte că
aceştia nu se află în conflict de interese, conform art. 15 din O.U.G. nr. 66/20111. La
finalul procedurii ofertantul câştigător va reînnoi această declaraţie, dacă este cazul.
5.2. Determinarea valorii estimate

1. Valoarea estimată a achiziţiei se determină înainte de iniţierea procedurii
competitive şi trebuie să fie valabilă la momentul iniţierii procedurii.
2. Valoarea estimată a achiziţiei se determină pe baza ofertelor de preţ existente

pe piaţă (primite/solicitate/obţinute prin studiu de piaţă etc.) sau pe baza unor infor-
maţii din achiziţiile/contractele anterioare recente, în scopul asigurării rezonabilităţii
1
Art. 15 prevede: La depunerea ofertei în cadrul unei proceduri de achiziţii, ofertantul
este obligat să depună o declaraţie conform căreia nu se află în conflict de interese, aşa cum
este acesta definit la art. 14.
(1) Dacă apare o situaţie de conflict de interese pe perioada derulării procedurii de
achiziţie, ofertantul are obligaţia să notifice în scris, de îndată, entitatea care a organizat
această procedură şi să ia măsuri pentru înlăturarea situaţiei respective.
costurilor estimate, şi va întocmi în acest scop nota justificativă privind determinarea
valorii estimate.
3. În determinarea valorii estimate, solicitantul/beneficiarul privat are obligaţia să

se raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor sau lucrărilor
care sunt considerate similare, respectiv care au acelaşi obiect, sau sunt destinate
utilizării identice ori similare ori care se adresează operatorilor economici ce desfă-
şoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă.
4. Prin excepţie de la pct. 3, achiziţiile efectuate înainte de aprobarea contractului

de finanţare de către solicitanţi nu se cumulează cu cele efectuate în timpul derulării
contractului de finanţare.
5. Pentru achiziţiile efectuate în cadrul unui proiect, beneficiarul privat determină

valoarea estimată pentru fiecare achiziţie în parte încă de la momentul depunerii
fişei de proiect/cererii de finanţare/aplicaţiei. În cazul în care există un interval de
timp semnificativ între depunerea cererii de finanţare/aplicaţiei sau aprobarea con-
tractului de finanţare/acordului şi efectuarea achiziţiei, se pot înregistra modificări
(creşteri/diminuări) de preţuri pe piaţă. Din acest motiv, se va verifica actualitatea
valorii estimate a achiziţiei şi, dacă este cazul, se va actualiza această valoare. Verifi-
carea actualităţii valorii estimate se va realiza înainte de publicare, deoarece, în caz
contrar, există riscul depunerii de oferte necorespunzătoare.
§6. Derularea procedurii competitive

6.1. Prospectarea pieţei
I. Publicarea anunţului în cazul solicitanţilor privaţi
1. Solicitantul privat are obligaţia de a publica un anunţ într-un cotidian/ziar/
publicaţie/gazetă naţional(ă) sau regional(ă), format tipărit sau online, ori pe pagina
web dedicată serviciilor de publicitate (nu este vorba despre pagina web proprie a
solicitantului/beneficiarului privat).
2. Publicarea anunţului nu este obligatorie în situaţiile de excepţie când solici-

tantul/beneficiarul privat poate atribui contractul unui anumit operator economic1.
3. Nepublicarea anunţului, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de

prezenta procedură, atrage o corecţie de 25% din valoarea contractului de achiziţie.
4. Anunţul va conţine, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:

- informaţii generale privind solicitantul (denumirea solicitantului, adresa, datele
de contact, mijloacele de comunicare etc.);
1
Situațiile prevăzute supra §6, 6.1., pct. II din prezenta secțiune.
- denumirea/obiectul şi locul de livrare a produselor/execuţie a lucrărilor/prestare
a serviciilor, după caz;
- tipul şi durata contractului;
- valoarea estimată (se menţionează dacă se poate ajusta preţul contractului);
- data, locul şi ora-limită de depunere a ofertelor;
- eventuale formalităţi care trebuie îndeplinite de operatorii economici în legătură
cu participarea la procedură.
5. Mijloacele de comunicare stabilite în anunţ nu pot fi modificate ulterior

(exemple de mijloace de comunicare: e-mail, fax, poştă etc.).
6. Nu este obligatorie publicarea specificaţiilor tehnice împreună cu anunţul. În

cazul nepublicării specificaţiilor tehnice, solicitantul privat are obligaţia de a
menţiona în anunţ adresa de la care acestea se pot obţine şi de a asigura, la cerere,
accesul imediat şi neîngrădit la aceste informaţii. Totodată solicitantul privat are
obligaţia de a menţine o evidenţă clară a operatorilor economici care au solicitat
specificaţiile tehnice, cu precizarea datelor de identificare a acestora şi data la care au
ridicat aceste specificaţii. Acest document trebuie pus la dispoziţia autorităţilor cu
competenţe în gestionarea fondurilor europene/organismelor cu competenţe în veri-
ficarea fondurilor europene.
7. Pentru a asigura o publicitate suplimentară, solicitantul privat va transmite

obligatoriu, în aceeaşi zi cu publicarea anunţului, şi invitaţia de participare la proce-
dura competitivă către cel puţin doi potenţiali ofertanţi, care activează pe piaţa
relevantă, concomitent cu publicarea acesteia pe pagina de internet a solicitantului,
dacă există. Invitaţia de participare va fi însoţită de specificaţiile tehnice şi trebuie să
conţină cel puţin informaţiile din anunţ.
8. În anunţ/invitaţie se acordă un termen pentru elaborarea şi prezentarea

ofertei, luând în considerare complexitatea contractelor. Pentru contractele de furni-
zare se vor acorda minimum 6 zile calendaristice de la publicarea anunţului/ transmi-
terea invitaţiei, iar pentru contractele de servicii şi lucrări se acordă minimum 10 zile
calendaristice de la publicarea anunţului/transmiterea invitaţiei.
9. La stabilirea datei de prezentare a ofertei nu se iau în calcul ziua de publi-

care/transmitere a anunţului/invitaţiei şi ziua în care se depun ofertele.
10. În cazul în care există solicitări de clarificare din partea operatorilor economici,
răspunsurile vor fi aduse la cunoştinţa tuturor operatorilor economici interesaţi, res-
pectiv prin trimiterea răspunsului către operatorii care au solicitat specificaţiile tehnice
şi către cei cărora li s-a transmis invitaţie de participare, după caz (aceste clarificări nu
se publică, dacă solicitantul a ales să aplice prevederile pct. 6).
11. În situaţia în care intervin solicitări de clarificare care pot duce la modificări/
ajustări ale specificaţiilor tehnice, solicitantul poate să prelungească termenul de
depunere a ofertelor, astfel încât să asigure timpul necesar pentru elaborarea acestora,
cu respectarea condiţiilor de comunicare prevăzute la pct. 10.
12. La finalul procedurii, în termen de 5 zile calendaristice de la semnarea

contractului de achiziţie, solicitantul privat va comunica tuturor ofertanţilor, în scris,
rezultatul procedurii competitive.
13. În cazul în care solicitantul privat nu comunică rezultatul procedurii compe-

titive, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de prezenta procedură, se aplică o
corecţie de 5% din valoarea contractului de achiziţie. Termenul este exprimat în zile
calendaristice şi se calculează din ziua imediat următoare semnării contractului. Dacă
termenul se împlineşte într-o zi nelucrătoare, acesta se încheie la expirarea ultimei
ore a următoarei zile lucrătoare.
II. Publicarea anunţului în cazul beneficiarilor privaţi
1. Beneficiarul privat are obligaţia de a publica un anunţ pe pagina web
www.fonduri-ue.ro, secţiunea „Achiziţii privaţi”, însoţit de specificaţiile tehnice.
2. Publicarea anunţului pe pagina web www.fonduri-ue.ro este asigurată gratuit

de Ministerul Fondurilor Europene.
3. Publicarea anunţului şi a specificaţiilor tehnice nu este obligatorie în situaţiile

de excepţie când solicitantul/beneficiarul privat poate atribui contractul unui anumit
operator economic1.
4. Nepublicarea anunţului pe pagina web www.fonduri-ue.ro însoţit de specifi-

caţiile tehnice, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de prezenta procedură,
atrage o corecţie de 25% din valoarea contractului de achiziţie. Nu este suficient să
se menţioneze adresa de la care se pot obţine specificaţiile. Trebuie să se asigure
accesul neîngrădit la aceste informaţii.
5. Aspecte tehnice. Accesarea paginii web:

- În vederea obţinerii dreptului de publicare, beneficiarul privat va solicita
autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene emiterea „codului de
acces şi parolei”, care vor fi utilizate de acesta în vederea publicării anunţului.
- Lista persoanelor de contact din cadrul autorităţilor cu competenţe în gestionarea
fondurilor europene poate fi consultată la adresa: https//www.fonduri-ue/info/lista-
contact.
Limita actuală pentru dimensiunea fişierului ataşat anunţului este de 10 MB.
Pentru fişierele de modificări şi clarificări anexate ulterior publicării, până la data de
expirare a procedurii, este de 2 MB.
1
Situațiile prevăzute supra §6, 6.1., pct. II din prezenta secțiune.
În cazul în care dimensiunea fişierelor ataşate anunţului depăşeşte valorile
menţionate mai sus şi specificaţiile tehnice nu pot fi publicate, beneficiarul privat are
obligaţia de a menţiona în anunţ adresa de la care acestea se pot obţine şi de a
asigura, la cerere, accesul imediat şi neîngrădit la aceste informaţii.
6. Pentru a asigura o publicitate suplimentară, beneficiarul privat poate transmite

în aceeaşi zi cu publicarea anunţului şi invitaţii de participare la procedura compe-
titivă. În acest caz, informaţiile publicate trebuie să fie identice cu cele cuprinse în
invitaţiile de participare. Transmiterea de invitaţii nu este obligatorie. Beneficiarul
privat poate transmite potenţialilor ofertanţi invitaţiile prin intermediul mijloacelor de
comunicare: fax, e-mail, poştă etc.
7. În anunţ/invitaţie se acordă un termen pentru elaborarea şi prezentarea

ofertei, luând în considerare complexitatea contractelor. Pentru contractele de furni-
zare se vor acorda minimum 6 zile calendaristice de la publicarea anunţului, iar
pentru contractele de servicii şi lucrări se acordă minimum 10 zile calendaristice de
la publicarea anunţului. La stabilirea datei de prezentare a ofertei nu se iau în calcul
ziua de publicare/transmitere a anunţului/invitaţiei şi ziua în care se depun ofertele.
8. În caz de clarificări/modificări, în anunţ se va bifa câmpul care anunţă

operatorii economici că s-au adus clarificări/modificări la informaţiile iniţiale.
9. În situaţia în care intervin solicitări de clarificare care pot duce la modifi-

cări/ajustări ale specificaţiilor tehnice, beneficiarul privat poate să prelungească
termenul de depunere a ofertelor, astfel încât să asigure timpul necesar pentru elabo-
rarea acestora, cu respectarea condiţiilor de publicitate.
10. La finalul procedurii, în termen de 5 zile calendaristice de la semnarea

contractului de achiziţie, se va completa anunţul pe pagina web www.fonduri-ue.ro
cu informaţii despre câştigătorul contractului.
11. În cazul în care beneficiarul privat nu completează informaţiile menţionate la

pct. 10, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de prezenta procedură, se aplică o
corecţie de 5% din valoarea contractului de achiziţie. Termenul este exprimat în zile
calendaristice şi se calculează din ziua imediat următoare semnării contractului. Dacă
termenul se împlineşte într-o zi nelucrătoare, acesta se încheie la expirarea ultimei
ore a următoarei zile lucrătoare. Dovada respectării acestor cerinţe de publicitate se
poate prezenta sub formă de print screen (captură de ecran înregistrată în registrul
intern al firmei). Informaţiile pot fi vizualizate permanent pe pagina web
https://www.fonduri-ue.ro.
12. Dacă la momentul publicării anunţului aferent unei proceduri cu mai multe
loturi beneficiarul privat previzionează faptul că pentru anumite loturi contractele de
achiziţie vor fi semnate la intervale de timp mai mari de 5 zile calendaristice
(de exemplu: urgenţa în executarea unui contract în raport cu celelalte contracte,
respectarea unui termen asumat legat de proiect etc.), în scopul evitării corecţiei de
5% pentru nepublicarea informaţiilor privind câştigătorii tuturor contractelor, benefi-
ciarul privat poate publica câte un anunţ de achiziţie pentru fiecare lot în parte,
situaţie în care pentru fiecare lot sistemul electronic va vizualiza o procedură
distinctă. Urmând această cale, anunţul nu va mai fi condiţionat de semnarea contrac-
telor aferente celorlalte loturi.
13. În situaţia în care la momentul publicării anunţului aferent unei proceduri cu

mai multe loturi beneficiarul privat nu a previzionat semnarea contractelor aferente
loturilor la momente diferite, dar se află în situaţia în care contractele se semnează la
intervale de timp mai mari de 5 zile calendaristice, pentru a evita aplicarea corecţiei de
5%, acesta va salva şi imprima un print screen (captură de ecran înregistrată în registrul
intern al firmei) cu care va justifica şi va dovedi faptul că a publicat anunţurile privind
câştigătorul contractului aferent fiecărui lot, în termen. De asemenea, va elabora o notă
justificativă cu privire la motivele care au condus la decalarea datelor de semnare.
Publicarea unor anunţuri diferite pentru loturi nu este considerată divizare artificială a
procedurii, dacă se aplică pentru fiecare lot o procedură competitivă.
6.2. Analiza ofertelor şi elaborarea notei justificative de atribuire

1. Solicitantul/Beneficiarul privat compară ofertele primite prin raportarea lor la
toate cerinţele publicate şi alege oferta care îndeplineşte cerinţele tehnice şi prezintă
avantaje faţă de acestea, la un raport calitate/preţ competitiv.
2. În situaţia în care nu se depune nicio ofertă, procedura competitivă se poate

relua cu respectarea tuturor prevederilor procedurale aferente, după o analiză a
cauzelor care au condus la anularea procedurii.
3. Dacă se depun numai oferte care nu respectă prevederile de la subsecţiunea

„Specificaţii”, procedura se va anula. În acest caz, procedura se poate relua (cu
respectarea tuturor prevederilor aferente procedurii competitive), după o analiză a
cauzelor care au condus la această situaţie.
4. Dacă se primeşte o singură ofertă, solicitantul/beneficiarul privat poate să o

analizeze şi să procedeze la atribuirea contractului de achiziţie dacă oferta respectă
specificaţiile tehnice elaborate.
5. Prezenta procedură nu stabileşte obligativitatea constituirii unei comisii de

evaluare. Prin urmare, se poate desemna o persoană de specialitate care va întocmi şi
semna nota justificativă de atribuire.
6. Solicitantul/Beneficiarul privat nu evaluează ofertele care sunt transmise după

data de expirare (data şi ora din anunţ). Acestea se vor returna nedeschise.
7. Solicitantul/Beneficiarul privat are obligaţia de a pune la dispoziţia reprezen-

tanţilor autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/organismelor
cu competenţe în verificarea fondurilor europene, cu prilejul vizitelor la faţa locului,
documentele justificative ale procedurii competitive, inclusiv cele care confirmă data
şi ora la care au fost primite ofertele.
8. Pentru a asigura o justificare corespunzătoare în alegerea ofertei pentru contrac-

tare, se elaborează nota justificativă de atribuire, pornind de la cerinţele solicitate,
detaliind avantajele şi dezavantajele ofertelor primite în raport cu fiecare specificaţie în
parte/celelalte oferte. De asemenea, având în vedere că scopul procedurii este realizarea
optimă a obiectivelor proiectului finanţat, este recomandat ca în notă să se detalieze
modalitatea în care avantajul din ofertă contribuie la realizarea proiectului.
9. În analiza ofertelor se ţine cont de toate cerinţele pe care le-a menţionat solici-
tantul/beneficiarul privat în documentele achiziţiei. Dacă în conţinutul documentului
„Specificaţii tehnice” sunt menţionate şi cerinţe care ţin de verificarea capacităţii
tehnice/financiare a operatorilor economici sau alt tip de cerinţe, acestea vor face
obiectul analizei.
10. În analiza ofertelor nu se pot adăuga alte cerinţe şi nu se poate renunţa la

specificaţiile deja enunţate în anunţ/specificaţii/clarificări/modificări.
11. Dacă solicitantul/beneficiarul privat identifică erori de fond în documentele

achiziţiei care nu au fost clarificate înainte de data de expirare a anunţului, procedura
nu se va încheia cu atribuirea contractului. În acest caz procedura se va anula, se vor
corecta erorile identificate şi se va relua procedura.
6.3. Contestarea
În situaţia în care un operator economic este nemulţumit de modul în care s-a
desfăşurat procedura competitivă, acesta se poate adresa instanţelor de judecată
competente pentru soluţionarea cauzei. În opinia noastră, în această situație urmează
a se aplica procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
și nu procedura administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului Național de
Soluționare a Contestațiilor reglementată de Legea nr. 101/2016.
§7. Contractul de achiziţie
7.1. Semnarea contractului de achiziţie

1. Contractul se va semna numai cu operatorul economic desemnat prin nota
justificativă de atribuire.
2. Contractul trebuie să menţioneze datele de identificare ale celor două părţi

semnatare, obiectul, valoarea şi durata contractului. Vor fi prevăzute în mod expres
condiţii referitoare la prestarea serviciilor, execuţia lucrărilor, livrare, montaj, punere
în funcţiune, recepţie, standarde de calitate, service, garanţii, posibilitatea de acordare
a unui avans etc., după caz, conform prevederilor legale aplicabile.
3. Specificaţiile tehnice, clarificările şi oferta aleasă vor fi parte integrantă din
contract, sub formă de anexe.
4. Nu se pot modifica prin contract specificaţiile tehnice şi oferta câştigătoare

care au stat la baza atribuirii contractului.
5. Orice contract semnat în condiţiile legislaţiei naţionale în vigoare începe să pro-

ducă efecte din momentul semnării acestuia de către ambele părţi. Anterior semnării
contractului nu pot fi furnizate produse/prestate servicii/executate lucrări şi nu pot fi
efectuate plăţi. Acelaşi principiu este aplicabil şi actelor adiţionale la aceste contracte.
7.2. Implementarea contractului de achiziţie

1. Se vor respecta întocmai clauzele contractuale asumate.
2. Orice modificare a contractului se consemnează printr-un act adiţional.
3. Scopul actului adiţional trebuie să fie strâns legat de obiectul contractului iniţial.
4. Modificări la contract se pot face doar în perioada de execuţie a contractului.
5. Specificaţiile tehnice/Oferta, care au/a stat la baza semnării contractului de

finanţare/acordului, se pot/poate modifica în cazul produselor, dacă ceea ce s-a
ofertat nu se mai comercializează în mod curent pe piaţă (cu prezentarea unei dovezi
în acest sens) şi dacă produsele se înlocuiesc cu produse cu caracteristici egale sau
superioare din punct de vedere tehnic care nu ridică probleme de compatibilitate, fără
modificarea preţului, cu respectarea prevederilor Ghidului solicitantului şi ale con-
tractului de finanţare/acordului.
6. Orice modificare ce prelungeşte durata de execuţie a contractului trebuie

efectuată astfel încât implementarea să fie realizată înaintea expirării contractului
de finanţare/acordului în cauză, iar plăţile să fie realizate conform regulilor de
eligibilitate stabilite prin contractul de finanţare/acord. În cazul în care durata de
execuţie a constituit un avantaj decisiv în alegerea ofertei câştigătoare, este permisă
prelungirea duratei de execuţie dacă nu este afectat avantajul ofertantului câştigător
faţă de următorul clasat. Dacă este afectat acest avantaj, beneficiarul îşi asumă
aplicarea principiului proporţionalităţii.
7. Aplicarea unei clauze contractuale de revizuire clare, precise şi fără echivoc,

care a fost menţionată de solicitantul/beneficiarul privat în documentele achiziţiei, nu
constituie o modificare contractuală.
8. Solicitantul/Beneficiarul privat nu are dreptul de a efectua una sau mai multe

modificări succesive ale contractului de achiziţie care cumulate au ca efect:
- neaplicarea prezentei proceduri (de exemplu: mai multe achiziţii directe cu
acelaşi obiect care însumate ca valoare conduceau la obligativitatea aplicării unei
proceduri competitive);
- favorizarea ofertantului câştigător (de exemplu: acordarea unui avans care nu a
fost prevăzut de solicitantul/beneficiarul privat în documentele achiziţiei);
- neaplicarea prevederilor din domeniul achiziţiilor publice (de exemplu: prin
modificarea/modificările efectuată/efectuate, noua situaţie creată îndeplineşte condi-
ţiile cumulative din lege).
9. Este interzisă modificarea contractului dacă aceasta conduce la modificări

substanţiale. Sunt considerate modificări substanţiale modificările care:
- schimbă elementele ofertei sau ale achiziţiei, inclusiv ale necesităţilor şi cerin-
ţelor stabilite prin anunţ sau specificaţiile tehnice;
- afectează concurenţa existentă ca urmare a aplicării procedurii competitive
(modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială, ar fi
permis acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi
participanţi la procedură);
- schimbă natura contractului (de exemplu: se modifică obiectul contractului prin
creşterea ponderii serviciilor în raport cu produsele, astfel încât devin aplicabile
prevederile legii prin îndeplinirea cumulativă a condiţiilor).
7.3. Ajustarea preţului

1. Pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziţie, preţul poate fi ajustat numai
în următoarele situaţii:
a) au avut loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost
emise de către autorităţile publice locale acte administrative care au ca obiect insti-
tuirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se
reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul
contractului de achiziţie;
b) pe piaţă au apărut anumite condiţii în urma cărora s-a constatat creşterea/dimi-
nuarea indicilor de preţ pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se
reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul
contractului de achiziţie.
2. Posibilitatea de ajustare a preţului trebuie să fie precizată atât în anunţ, cât şi

în contractul încheiat, prin clauze speciale în acest sens.
3. Solicitantul/Beneficiarul privat are obligaţia de a preciza totodată, atât în anunţ,

cât şi în contractul încheiat, şi modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi
utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi
buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri. Lipsa, modificarea sau comple-
tarea respectivelor informaţii/clauze determină inaplicabilitatea prevederilor referi-
toare la posibilitatea de ajustare a preţului contractului de achiziţie, suplimentarea
preţului contractului putând fi asigurată în acest caz din bugetul propriu, fără a depăşi
pragurile valorice prevăzute de lege.
4. În orice situaţie, preţul contractului nu poate fi ajustat decât în măsura strict

necesară pentru acoperirea creşterii costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul
contractului.
5. Modul de ajustare a preţului contractului de achiziţie nu trebuie să conducă în
niciun caz la depăşirea pragurilor prevăzute în lege sau la anularea/diminuarea
avantajelor competitive menţionate în nota justificativă de atribuire, cu excepţia
cazului prevăzut la pct. 1 lit. a).
§8. Aplicarea principiului proporţionalităţii

8.1. Principiul proporţionalităţii în legislaţia aplicabilă
1. Principiul proporţionalităţii presupune că orice măsură administrativă ce se
adoptă trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în
ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce
priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura
şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiec-
tului/programului respectiv1.
2. Orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi al stabilirii

creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului
proporţionalităţii, ţinând-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate,
precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia2.
3. Aplicarea principiului proporţionalităţii se realizează luând în considerare gra-

vitatea abaterii, prejudiciul provocat sau posibil să fie provocat fondurilor europene
şi fondurilor publice naţionale aferente acestora3.
4. Pentru aplicarea principiului proporţionalităţii trebuie îndeplinite cumulativ

două elemente: primul este determinarea gravităţii abaterii şi cel de al doilea se referă
la prejudiciul provocat sau posibil să fie provocat. În funcţie de aceste două elemente
se pot întâlni mai multe situaţii:
a) În funcţie de gravitatea abaterii există:
- abateri cu grad mic de impact;
- abateri cu grad mediu de impact;
- abateri cu grad mare de impact.
În acest caz se menţionează actul normativ nerespectat şi descrierea gravităţii
abaterii.
b) Referitor la prejudiciu, acesta poate fi:
- prejudiciu provocat – calcularea cuantumului (valoarea efectivă) rezultat în
urma abaterii de la prevederile actului normativ;
1
Art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011.
2
Art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011.
3
Partea a 3-a, pct. 3 din anexa la H.G. nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente
reducerilor procentuale/corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa
la O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în
obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente
acestora, cu modificările și completările următoare (M.Of. nr. 481 din 28 iunie 2014).
- prejudiciu posibil să fie provocat – estimarea valorii ce ar fi rezultat în urma
abaterii de la prevederile actului normativ;
- imposibilitatea de a estima valoarea prejudiciului rezultat în urma abaterii de la
prevederile actului normativ.
8.2. Îndrumări privind aplicarea unitară a principiului proporţionalităţii

Aceste îndrumări nu au aplicabilitate în cazurile de constatare a neregulii şi/sau
fraudei, situaţie în care se vor aplica direct prevederile actelor normative din
domeniul neregulilor/fraudelor.
1. În cazul în care se poate determina prin calcul valoarea prejudiciului sau a
posibilului prejudiciu rezultat din abaterea de la prevederile actului normativ, valoarea
rezultată reprezintă cheltuială neeligibilă/debit. În această situaţie a cuantificării
efective a prejudiciului/posibilului prejudiciu nu este relevantă gravitatea abaterii.
Exemple:
- diferenţa de preţ dintre oferta ce ar fi fost câştigătoare şi oferta declarată câşti-
gătoare (de exemplu: oferta 1-100 lei şi oferta 2-120 lei, se declară greşit câştigătoare
oferta 2 – rezultă valoarea prejudiciului 20 lei, aceasta fiind şi cuantumul corecţiei);
- semnarea unor acte adiţionale, fără justificare, care măresc valoarea contractului
[de exemplu: preţ contract 100 lei mărit (fără apariţia unor situaţii care se încadrează
în regulile de modificare) la 115 lei prin actul adiţional – rezultă valoarea preju-
diciului 15 lei, acesta fiind şi cuantumul corecţiei].
2. În cazul în care nu se poate determina prin calcul valoarea prejudiciului sau a

posibilului prejudiciu rezultat din abaterea de la actul normativ, atunci valoarea
prejudiciului se va calcula prin aplicarea unei corecţii/reduceri procentuale care se va
determina ţinând seama de gravitatea abaterii. Cuantumul corecţiilor/reducerilor
procentuale se va determina, în funcţie de gravitate, după cum urmează:
a) între 1% şi 5% din valoarea contractului în cauză, în situaţia în care abaterea
este cu grad mic de impact;
b) între 6% şi 10% din valoarea contractului în cauză, în situaţia în care abaterea
este cu grad mediu de impact;
c) între 11% şi 15% din valoarea contractului în cauză, în situaţia în care abaterea
este cu grad mare de impact.
Exemple:
- există oferte ce respectă toate specificaţiile tehnice, care se încadrează în
valoarea estimată, dar beneficiarul/solicitantul privat alege o ofertă cu caracteristici
tehnice inferioare – suntem în situaţia unei abateri cu grad mare de impact şi se va
aplica o corecţie/reducere procentuală de 15% din valoarea contractului în cauză;
- există oferte care respectă toate specificaţiile tehnice, dintre care numai unele
depăşesc valoarea estimată, dar beneficiarul/solicitantul privat alege o ofertă cu
caracteristici tehnice corespunzătoare, însă cu o valoare mai mare decât a altor oferte
care au caracteristici tehnice similare sau superioare cu cele solicitate şi care se
încadrează şi în valoarea estimată – suntem în situaţia unei abateri cu grad mare de
impact şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 15% din valoarea contrac-
tului în cauză (dacă diferenţa nu este plătită din bugetul propriu);
- există oferte ce respectă toate specificaţiile tehnice, care depăşesc valoarea esti-
mată, dar beneficiarul/solicitantul privat alege o ofertă cu caracteristici tehnice
inferioare, care nu depăşeşte valoarea estimată – suntem în situaţia unei abateri cu
grad mediu de impact şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 10% din
valoarea contractului în cauză;
- nu există nicio ofertă care respectă toate specificaţiile tehnice, dar aceste oferte nu
depăşesc valoarea estimată şi beneficiarul/solicitantul privat alege oferta care respectă
majoritatea specificaţiilor tehnice – suntem în situaţia unei abateri cu grad mic de impact
şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 5% din valoarea contractului în cauză;
- există oferte care respectă toate specificaţiile tehnice, dar care depăşesc valoarea
estimată şi beneficiarul/solicitantul privat alege o ofertă care respectă toate speci-
ficaţiile tehnice, dar depăşeşte valoarea estimată – suntem în situaţia unei abateri cu
grad mic de impact şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 5% din valoarea
contractului în cauză (dacă diferenţa nu este plătită din bugetul propriu);
- modificarea nejustificată a ordinii de prioritate a elementelor de departajare a
ofertelor faţă de cea publicată de solicitantul/beneficiarul privat în documentele
achiziţiei, situaţie care determină alegerea unei alte oferte câştigătoare decât cea care
ar fi rezultat din aplicarea ordinii de prioritate iniţiale – suntem în situaţia unei
abateri cu grad mare de impact şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 15%
din valoarea contractului în cauză;
- modificarea justificată a ordinii de prioritate a elementelor de departajare a
ofertelor faţă de cea publicată de solicitantul/beneficiarul privat în documentele achi-
ziţiei, situaţie care determină alegerea unei alte oferte câştigătoare decât cea care ar fi
rezultat din aplicarea ordinii de prioritate iniţiale – suntem în situaţia unei abateri cu
grad mediu de impact şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 10% din
valoarea contractului în cauză;
- modificarea ordinii de prioritate a elementelor de departajare a ofertelor, situaţie care
nu determină alegerea unei alte oferte câştigătoare decât cea care ar fi rezultat din apli-
carea ordinii de prioritate iniţiale – suntem în situaţia unei abateri cu grad mic de impact
şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de 5% din valoarea contractului în cauză.
3. În situaţia unor abateri deosebit de grave, autorităţile cu competenţe în gestio-
narea fondurilor europene pot aplica corecţii/reduceri procentuale cuprinse între 16%
şi 25%, justificând neîncadrarea în situaţiile de la pct. 2.
Exemplu:
- în situaţiile exceptate de la procedura competitivă (concurenţa lipseşte din
motive tehnice) se constată că justificarea excepţiei nu este susţinută de o documen-
tare adecvată (există în mod evident soluţii alternative) – suntem în situaţia unei
abateri deosebit de grave şi se va aplica o corecţie/reducere procentuală de până la
25% din valoarea contractului în cauză.
§10. Achiziția directă

1. Dacă valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât pragurile
valorice prevăzute de lege1, solicitantul/beneficiarul privat achiziţionează direct pro-
duse, servicii sau lucrări:
1
- achiziţie de produse – valoarea estimată este mai mică decât 135.060 lei, exclusiv
TVA;
- achiziţie de servicii – valoarea estimată este mai mică decât 135.060 lei, exclusiv
TVA;
- achiziţie de lucrări – valoarea estimată este mai mică decât 450.200 lei, exclusiv
TVA.
2. Achiziţia se realizează pe bază de documente justificative (de exemplu:

contract, dacă este cazul, comandă, bon fiscal/ factură, ordin de plată, extras de cont,
notă de recepţie, fişă de cont, documente de transport sau altele, după caz).
3. Pentru achiziţia directă nu este obligatorie semnarea unui contract. În cazul în

care solicitantul/beneficiarul privat consideră că pentru predictibilitatea relaţiilor
comerciale are nevoie de clauze contractuale clare, acesta poate semna un contract în
acest sens.
4. Reguli aplicabile:
a) Principiile economicităţii, eficienţei și eficacităţii trebuie respectate indiferent
de valoarea estimată a achiziţiei. Solicitantul/Beneficiarul privat este obligat să
întreprindă toate măsurile pe care le consideră necesare în vederea respectării acestor
principii, incluse în principiului bunei gestionări financiare, pornind de la premisa că
procedează de o manieră similară şi în organizarea activităţii proprii.
b) Achiziţia directă nu trebuie să respecte o procedură şi reguli de publicitate,
respectiv nu trebuie să se publice anunţ pe pagina web www.fonduri-ue.ro/alte forme
de publicitate prevăzute de prezenta procedură.
c) Solicitantul/Beneficiarul privat, înainte de efectuarea achiziţiei directe, va
întocmi o notă privind determinarea valorii estimate, care va include informaţiile
rezultate din cercetarea ofertelor din piaţă (oferte de preţ solicitate, cataloage de
produse etc.).
d) Pentru achiziţiile directe efectuate în cadrul unui proiect, beneficiarul privat
determină valoarea estimată pentru fiecare achiziţie în parte încă de la momentul
depunerii fişei de proiect/cererii de finanţare/aplicaţiei. În cazul în care există un
interval de timp semnificativ între depunerea cererii de finanţare/aplicaţiei sau
aprobarea contractului de finanţare/acordului şi efectuarea achiziţiei, se pot înregistra
modificări (creşteri/diminuări) de preţuri pe piaţă. Din acest motiv, se va verifica
actualitatea valorii estimate a achiziţiei şi, dacă este cazul, se va actualiza această
valoare, înainte de efectuarea achiziţiei.
e) Solicitantul/Beneficiarul privat trebuie să facă dovada realităţii cheltuielii efec-
tuate, inclusiv prin înregistrări contabile. Realitatea cheltuielilor trebuie dovedită şi în
cazul vizitelor la faţa locului efectuate de către autorităţile cu competenţe în gestionarea
fondurilor europene/organismele cu competenţe în verificarea fondurilor europene.
§11. Dosarul achiziţiei

La finalul procedurii se va întocmi dosarul de achiziţie care va conţine următoa-
rele documente:
- specificaţiile tehnice;
- nota privind determinarea valorii estimate;
- dovada anunţului/invitaţiilor/clarificărilor/comunicărilor rezultatului (după caz);
- nota justificativă de atribuire;
- nota justificativă privind decalarea datelor de semnare a contractelor (după caz);
- declaraţii pe propria răspundere din care rezultă că ofertantul câştigător/solici-
tantul/beneficiarul privat nu a încălcat prevederile referitoare la conflictul de interese;
- ofertele originale şi clarificările (după caz);
- contractul de achiziţie;
- actele adiţionale (după caz);
- alte documente relevante, inclusiv documentele care dovedesc realizarea achizi-
ţiei (de exemplu: procese-verbale de recepţie servicii şi lucrări, livrabile, procese-
verbale de predare primire etc.);
- contestaţiile (după caz).
§12. Lista de verificare

Pentru procedura competitivă autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor
europene verifică următoarele elemente:
A. Elaborarea specificaţiilor tehnice şi determinarea valorii estimate
1. Au fost motivate detaliat excepţiile de la publicarea/transmiterea specifi-
caţiilor?
Instrucțiuni:
În cazul în care nu există o motivare care să justifice încadrarea în excepţiile
prevăzute, specificaţiile trebuie să fie obiective şi să se asigure accesul imediat şi
neîngrădit la acestea.
Se verifică dacă s-au motivat detaliat specificaţiile tehnice particulare (dacă este
cazul) pentru încadrarea în excepţiile prevăzute la nivelul prezentei proceduri.
Se verifică scopul achiziţiei.
Sancţiune procedură solicitant privat:
- Nepublicarea anunţului într-un cotidian/ziar/publicaţie/gazetă naţional (ă) sau regio-
nal (ă), format tipărit sau online, ori pagina web de publicitate, concomitent cu transmi-
terea de invitaţii de participare – corecţie de 25% din valoarea contractului de achiziţie;
- Specificaţii tehnice care nu au un caracter obiectiv/renunţarea pe parcursul eva-
luării la anumite specificaţii tehnice comunicate – corecţie proporţional cu prejudiciul.
Sancţiune procedură beneficiar privat:
- Nepublicarea anunţului pe pagina web https://www.fonduri-ue.ro, însoţit de
specificaţiile tehnice – corecţie de 25% din valoarea contractului de achiziţie (partea
a 3-a pct. 1 din anexa la H.G. nr. 519/2014);
- Publicarea unor specificaţii tehnice care nu au un caracter obiectiv/Renunţarea
pe parcursul evaluării la anumite specificaţii tehnice publicate – corecţie
proporţională cu prejudiciul (partea a 3-a pct. 3 din anexa la H.G. nr. 519/2014).
2. Valoarea estimată a contractului este mai mică decât pragurile valorice
prevăzute în lege?
Instrucțiuni:
Se verifică dacă valoarea menţionată în nota privind valoarea estimată este mai
mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016.
Se verifică dacă valoarea estimată corespunde cu valoarea din contractul de
finanţare/acord, după caz.
Sancțiuni:
- Dacă solicitantul/beneficiarul privat trebuia să aplice prevederile legii şi a
aplicat prevederile prezentei proceduri, se vor aplica sancţiunile prevăzute în anexa la
H.G. nr. 519/2014 (Partea 1 – Achiziţii publice).
- Dacă solicitantul/beneficiarul privat trebuia să aplice procedura competitivă şi a
ales să achiziţioneze direct, fără publicarea unui anunţ, se va aplica o corecţie de 25%
din valoarea contractului de achiziţie, ca urmare a nepublicării anunţului. La fel se va
proceda dacă motivarea încadrării pe excepţiile de la publicare nu este corectă.
3. Contractul nu a fost divizat în mai multe contracte distincte de valoare

mai mică cu scopul de a evita aplicarea prevederilor art. 6 şi art. 7 alin. (1) din
lege/prevederilor prezentei proceduri?
Instrucțiuni:
Se verifică dacă contractul nu a fost divizat, având în vedere scopul şi/sau
obiectul achiziţiei, prin raportare la planul de achiziţii al proiectului, după caz.
Sancțiuni:
- Dacă solicitantul/beneficiarul privat trebuia să aplice prevederile legii şi a
aplicat prevederile prezentei proceduri, se vor aplica sancţiunile prevăzute în anexa la
4. Solicitantul/Beneficiarul privat a ales corect procedura aplicabilă?

Instrucțiuni:
Se verifică dacă s-a ales corect procedura pornind de la valoarea estimată. Dacă
valoarea estimată depăşeşte pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (5) din lege şi nu se
încadrează în prevederile art. 6 din lege, solicitantul/beneficiarul privat trebuia să
aplice procedura competitivă.
Sancțiuni:
- Dacă solicitantul/beneficiarul privat trebuia să aplice prevederile legii şi a apli-
cat prevederile prezentei proceduri, se vor aplica sancţiunile prevăzute în anexa la
B. Prospectarea pieței
1. S-a publicat anunţul?
Instrucțiuni:
În cazul beneficiarilor privaţi se verifică dacă anunţul este postat pe pagina web –
În cazul solicitanţilor privaţi se verifică:
- dacă anunţul este publicat într-un cotidian/ziar/publicaţie/gazetă naţional (ă) sau
regional (ă), format tipărit sau online, ori pe pagina web de publicitate;
- dacă anunţul conţine elementele obligatorii prevăzute în prezenta procedură.
Sancţiune:
- Corecţie de 25% din valoarea contractului de achiziţie (partea a 3-a pct. 1 din
anexa la H.G. nr. 519/2014).
2. S-a asigurat accesul neîngrădit la specificaţiile tehnice?

Instrucțiuni:
Nu trebuie să existe obstacole în vizualizarea/comunicarea specificaţiilor tehnice.
În cazul beneficiarilor privaţi se verifică dacă anunţul însoţit de specificaţiile
tehnice este postat pe pagina web – https://www.fonduri-ue.ro.
În cazul solicitanţilor privaţi, unde publicarea specificaţiilor nu este obligatorie, se
verifică:
- dacă s-a menţionat în anunţ adresa de la care acestea se pot obţine;
- dacă s-a asigurat, la cerere, accesul imediat şi neîngrădit la aceste informaţii (se
verifică solicitările de clarificare/eventualele contestaţii etc.).
Se verifică dacă pentru contractele de furnizare s-a acordat un termen pentru ela-
borarea şi prezentarea ofertei de minimum 6 zile calendaristice, iar pentru contractele
de servicii şi lucrări de minimum 10 zile calendaristice.
3. S-a elaborat corespunzător nota justificativă de atribuire?

Instrucțiuni:
Nota justificativă de atribuire a fost completată corespunzător, în sensul că au fost
prezentate avantajele tehnice şi financiare care motivează alegerea ofertei pentru
contractare în raport cu celelalte oferte primite/specificaţiile tehnice.
În situaţiile de excepţie când publicarea anunţului şi a specificaţiilor tehnice nu
este obligatorie, nota justificativă trebuie motivată prin raportare la specificaţiile
tehnice particulare/scopul achiziţiei.
Sancţiune:
- În cazul în care sunt identificate specificaţii tehnice ofertate care nu corespund
specificaţiilor tehnice solicitate se aplică o corecţie conform părţii a 3-a pct. 3 din
anexa la H.G. nr. 519/2014 (proporţional).
C. Semnarea contractului de achiziţie
1. Contractul a fost semnat cu ofertantul menţionat în nota justificativă de
atribuire?
Instrucțiuni:
Se compară cele două documente.
Sancţiune:
- Dacă se schimbă câştigătorul desemnat şi, implicit, oferta câştigătoare aferentă, se va
aplica sancţiunea prevăzută în partea a 3-a pct. 3 din anexa la H.G. nr. 519/2014.
2. S-a comunicat câştigătorul?
Instrucțiuni:
În cazul beneficiarilor privaţi se verifică publicarea anunţului pe pagina web
În cazul solicitanţilor privaţi se verifică dacă s-a transmis comunicarea.
Sancţiune:
- Dacă în termen de 5 zile calendaristice de la semnarea contractului de achiziţie
nu s-a asigurat transparenţa rezultatului procedurii, se aplică o corecţie de 5% din
valoarea contractului de achiziţie (partea a 3-a pct. 2 din anexa la H.G. nr. 519/2014).
Nu se aplică corecţie financiară în cazul erorilor de tehnoredactare justificate.
3. Contractul este însoţit de declaraţia pe propria răspundere din care

rezultă că nu s-au încălcat prevederile referitoare la conflictul de interese?
Instrucțiuni:
Se verifică existenţa declaraţiilor (declaraţia beneficiarului privat/ofertantului
câştigător).
D. Implementarea contractului de achiziţie
1. Modificările clauzelor contractuale respectă prevederile prezentei proceduri?
Instrucțiuni:
Se verifică respectarea regulilor prevăzute. Se verifică, de asemenea, impactul
modificărilor efectuate (valoarea modificărilor se va determina pe baza valorii
cumulate a modificărilor succesive, dacă este cazul).
Sancţiune:
- Se aplică o corecţie conform părţii a 3-a pct. 3 din anexa la H.G. nr. 519/2014
(proporţional).
2. Ajustarea preţului s-a realizat cu respectarea prevederilor prezentei pro-

ceduri?
Instrucțiuni:
Se verifică respectarea regulilor cu privire la ajustare.
Sancţiune:
- Dacă nu s-au respectat prevederile, se aplică o corecţie conform părţii a 3-a pct. 3
din anexa la H.G. nr. 519/2014 (proporţional cu prejudiciul).
Capitolul III
Modul de efectuare a achiziţiilor publice în cadrul proiectelor
cu finanţare europeană implementate în parteneriat
Secțiunea 1. Domeniu de aplicare
Modul de efectuare a achiziţiilor în cadrul proiectelor cu finanţare europeană

implementate în parteneriat 1 se aplică beneficiarilor/partenerilor, pentru atribuirea
contractelor de furnizare, servicii sau lucrări aferente:
a) programelor finanţate din fondurile europene structurale şi de investiţii 2014-2020,
respectiv Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul
de coeziune, Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime;
b) programelor finanţate din mecanismele financiare ale Spaţiului Economic
European şi norvegian;
c) Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor
economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse – Obiectivul 1 al Ariei de
concentrare 4 – „Îmbunătăţirea mediului înconjurător”.
Secțiunea a 2-a. Reguli privind efectuarea achiziţiilor
1. În cazul proiectelor implementate în parteneriat constituit din una sau mai

multe „autorităţi contractante” şi una sau mai multe entităţi juridice fără calitatea
de „autoritate contractantă”, parteneriatul respectiv este considerat „autoritate con-
tractantă”2 şi trebuie să achiziţioneze produse, servicii sau lucrări în cadrul proiec-
tului, conform prevederilor Legii nr. 98/2016.
În acest caz, în cadrul parteneriatului, se va opta pentru una dintre următoarele
modalităţi de organizare a procesului/proceselor de achiziţie:
a) fiecare dintre membrii parteneriatului va derula achiziţiile publice aferente activi-
tăţilor pentru care este responsabil în cadrul proiectului/contractului de finanţare; sau
b) liderul de parteneriat sau unul dintre membrii parteneriatului, autoritate con-
tractantă sau entitate juridică fără calitatea de autoritate contractantă, va derula toate
achiziţiile publice din cadrul proiectului/contractului de finanţare.
1
Modul de efectuare a achiziţiilor în cadrul proiectelor cu finanţare europeană imple-
mentate în parteneriat, aprobat prin Ordinul comun nr. 6712/890/2017 al ministrului fondu-
rilor europene și al președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (M.Of. nr. 933
din 27 noiembrie 2017).
2
În baza art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016.
2. Indiferent de modalitatea de organizare pentru care se optează, parteneriatul
are obligaţia, ca la alegerea modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a
contractului de achiziţie publică, să se raporteze la modul de calcul al valorii
estimate a achiziţiei astfel cum este acesta reglementat de lege1.
3. Programul achizițiilor publice2 se va realiza după cum urmează:

a) pentru modalitatea de organizare descrisă la regula 1.a), programul respectiv va
fi elaborat de către liderul de parteneriat prin centralizarea achiziţiilor publice
aferente fiecăruia dintre membrii parteneriatului, cu respectarea regulii 2 privind
valoarea achiziției;
b) pentru modalitatea de organizare descrisă la regula 1.b), programul respectiv va
fi elaborat de către partenerul care va derula toate achiziţiile publice din cadrul
proiectului, respectiv lider sau unul dintre membrii parteneriatului, cu respectarea
regulii 2 privind valoarea achiziției.
În ambele situaţii, fiecare dintre membrii parteneriatului contribuie la elaborarea
Programului achiziţiilor publice la nivelul proiectului, prin stabilirea achiziţiilor
publice proprii derulate/avute în vedere în proiect, cu respectarea regulii 2 privind
valoarea achiziției.
4. În cazul proiectelor implementate în parteneriat între o „autoritate contrac-

tantă” şi o entitate juridică fără calitatea de „autoritate contractantă”, pentru
atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru care au ca obiect
servicii sociale şi alte servicii specifice3, se va proceda după cum urmează:
a) membrii parteneriatului care au calitatea de „autorităţi contractante” au
dreptul de a derula propriile proceduri simplificate4;
b) membrii parteneriatului care sunt entităţi juridice fără calitatea de „autoritate
contractantă” au dreptul de a derula procedura competitivă5.
5. În cazul proiectelor implementate în parteneriat constituit din două sau mai

multe entităţi juridice fără calitatea de „autoritate contractantă”, atribuirea contrac-
telor de achiziție se va realiza potrivit procedurii competitive6.
1
Art. 9-25 din Legea nr. 98/2016.
2
Potrivit art. 13 din Normele metodologice, aprobate prin H.G. nr. 395/2016, „în cazul în
care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile
şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, are obligaţia de a elabora distinct pentru fiecare
proiect în parte un program al achiziţiilor publice aferent proiectului respectiv”.
3
Serviciile sociale şi alte servicii specifice prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016.
4
„Procedura simplificată” este reglementată de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și
art. 101 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016. A se vedea
supra Titlul II, Capitolul V, Secțiunea a 3-a, §9.
5
„Procedura competitivă” este reglementată de Ordinul nr. 1.284/2016. A se vedea pentru
detalii supra Titlul V, Capitolul II.
6
„Procedura competitivă” este reglementată de Ordinul nr. 1.284/2016.
TITLUL VI
Concesiunile de lucrări și de servicii
Capitolul I
Noțiuni generale
Secțiunea 1. Reglementarea juridică a concesiunilor publice.

Categorii de concesiuni și delimitări
Potrivit art. 136 alin. (4) din Constituția României, „bunurile proprietate publică
sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor
autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea,
ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică”.
Potrivit art. 297 din Codul administrativ 1 „autorităţile prevăzute la art. 287 2
decid, în condiţiile legii, cu privire la modalităţile de exercitare a dreptului de
proprietate publică, respectiv:
a) darea în administrare;
b) concesionarea;
c) închirierea;
d) darea în folosinţă gratuită”.
De asemenea, la art. 866, 871-873, Codul civil cuprinde o serie de prevederi
referitoare la conținutul, exercitarea și apărarea dreptului de concesiune, ca drept real
corespunzător al proprietății publice.
Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii
reglementează regimul juridic al concesiunilor de lucrări și al concesiunilor de servicii.
Legea nr. 100/2016 a fost aplicată prin Normele metodologice de aplicare a preve-
derilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de
servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de
servicii, aprobate prin H.G. nr. 867/20163.
1
Codul administrativ a fost adoptat prin O.U.G. nr. 57/2019 (M.Of. nr. 555 din 5 iulie
2019), cu modificările și completările ulterioare.
2
Potrivit art. 287 din Codul administrativ, „exercitarea dreptului de proprietate publică, cu
excepţia reprezentării în instanţă a statului român prin Ministerul Finanţelor Publice în legă-
tură cu raporturile juridice privind proprietatea publică, se realizează de către:
a) Guvern, prin ministerele de resort sau prin organele de specialitate ale administraţiei
publice centrale din subordinea Guvernului sau a ministerelor de resort, după caz, pentru
bunurile aparţinând domeniului public al statului;
b) autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale, pentru bunurile aparţinând
domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale.”
3
Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de
concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de
lucrări şi concesiunile de servicii, aprobate prin H.G. nr. 867/2016 (M.Of. nr. 985 din 7 decem-
brie 2016).
232 Concesiunile de lucrări și de servicii
În afară de aceste reglementări, care constituie dreptul comun în materie, regăsim

dispoziții speciale referitoare la concesiuni și în alte acte normative cum ar fi: Legea
nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor 1 , Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere 2 , Legea
petrolului nr. 238/20043, Legea minelor nr. 85/20034 etc.
Din cele prezentate până acum putem constata următoarele:
1. Regimul juridic al concesiunilor are o reglementare amplă și bine conturată.
2. Dreptul comun în materie îl constituie:

- art. 866, art. 871-873 C.civ. și O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de
concesiune de bunuri proprietate publică pentru concesiunile de bunuri proprietate
publică,
- Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii
pentru lucrările publice și serviciile publice.
Toate celelalte acte normative constituie dreptul special în materie astfel că, în
raport cu dreptul comun, vor fi aplicabile regulile generalia specialibus non derogant
și specialia generalibus specialibus derogant.
3. Legislația în vigoare distinge între următoarele categorii de concesiuni: de

bunuri proprietate publică, de lucrări și de servicii.
Având în vedere că în prezenta lucrare vor fi examinate doar concesiunile de lucrări
și de servicii, aici vom evoca doar definiția concesiunii de bunuri proprietate publică,
astfel încât să putem realiza delimitările necesare dintre aceste instituții juridice.
Concesiunea bunurilor proprietate publică a fost definită în doctrină 5 ca fiind
„contractul prin care o autoritate publică, dintre cele menţionate în art. 3 din Legea
nr. 219/1998, permite unei persoane fizice sau juridice private să posede şi să folo-
sească, în condiţiile legii şi ale contractului de concesiune, un bun aparţinând
domeniului public ori privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale”. S-a
mai arătat că6 acestei definiții „ar fi util să i se mai adauge şi ideea că scopul unei
astfel de concesiuni este acela al obţinerii unor venituri pentru bugetul public
naţional (de stat sau local), sub forma redevenţei calculate ca şi cota procentuală din
profitul ce va fi obţinut de concesionar, precum şi acela de a realiza interesul public,
de a pune în valoare bunurile avute în vedere”.
1
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru reali-
zarea locuinţelor (M.Of. nr. 163 din 7 august 1991), republicată (M.Of. nr. 3 din 13 ianuarie
1997) și (M.Of. nr. 933 din 13 octombrie 2004), cu modificările și completările ulterioare.
2
M.Of. nr. 182 din 30 iulie 1992, cu modificările și completările ulterioare.
3
M.Of. nr. 535 din 15 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare.
4
M.Of. nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare.
5
A. Sebeni, Noţiunea contractului de concesiune şi încheierea acestuia, în Dreptul
nr. 8/1999, p. 9.
6
T. Prescure, Despre regimul juridic al contractului de concesiune în dreptul românesc
contemporan, în C.J. nr. 1-2 (16-17), 2004, p. 7.
Noţiuni generale 233
Din punct de vedere legal1, contractul de concesiune de bunuri proprietate publică
este definit ca fiind „acel contract încheiat în formă scrisă prin care o autoritate
publică, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane,
denumite concesionar, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi
obligaţia de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevenţe”.
Secțiunea a 2-a. Obiectul, scopul și principiile

concesiunilor de lucrări și de servicii
Potrivit art. 1, obiectul Legii nr. 100/2016 reglementează modul de atribuire a

contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de servicii,
regimul juridic aplicabil acestor contracte, precum şi anumite aspecte specifice în
legătură cu executarea acestora.
Art. 2 stabilește scopul și principiile Legii nr. 100/2016.
Astfel, scopul legii îl constituie:
a) promovarea concurenţei între operatorii economici;
b) utilizarea resurselor în condiţii de eficienţă, economicitate şi eficacitate;
c) asigurarea integrităţii procedurii de atribuire a contractelor de concesiune de
lucrări şi de concesiune de servicii;
d) asigurarea cadrului legal pentru atribuirea contractelor de concesiune de lucrări
şi de concesiune de servicii.
Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune de lucrări şi de
concesiune de servicii sunt:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoaşterea reciprocă;
d) transparenţa;
e) proporţionalitatea;
f) asumarea răspunderii.
Din analiza comparativă a acestor prevederi legale cu dispozițiile art. 2 alin. (1)
din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, observăm că principiile conce-
siunilor de lucrări și de servicii sunt identice cu principiile achizițiilor publice. În
ceea ce privește scopurile, Legea nr. 100/2016 prevede mai multe, spre deosebire de
Legea nr. 98/2016 care are unul singur; cu toate acestea, până la un punct, unele din
„scopuri” se confundă cu „principiile” concesiunilor de servicii și de lucrări.
Astfel, scopurile „asigurarea cadrului legal pentru atribuirea contractelor de con-
cesiune de lucrări şi de concesiune de servicii” de către autorităţile/entităţile contrac-
tante [art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 100/2016] și „utilizarea resurselor în condiţii
de eficienţă, economicitate şi eficacitate” [art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 100/2016],
împreună, sunt similare scopului achizițiilor publice, respectiv „asigurarea cadrului
1
Art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 54/2006.
legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de

eficienţă economică şi socială” [art. alin. (1) din Legea nr. 98/2016]. Celelalte
scopuri ale concesiunilor – „promovarea concurenţei între operatorii economici”
[art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 100/2016] și „asigurarea integrităţii procedurii de
atribuire a contractelor de concesiune de lucrări şi de concesiune de servicii” [art. 2
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 100/2016] corespund într-o anumită măsură principiilor
achizițiilor publice, respectiv „nediscriminarea” [art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea
nr. 98/2016] și „asumarea răspunderii” [art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016].
În aceste condiții, comentariile noastre din prezenta lucrare 1 privind scopul și
principiile achizițiilor publice sunt aplicabile mutatis mutandis și în materia conce-
siunilor de lucrări şi de servicii.
În sfârșit, arătăm că, în mod similar materiei achizițiilor publice, și în cazul
concesiunilor principiile sunt izvoare de drept2.
1
A se vedea supra Titlul II, Capitolul I.
2
Art. 1 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 867/2016 prevede că
„în procesul de realizare a concesiunilor de lucrări şi a concesiunilor de servicii, denumite în
continuare contracte de concesiune, în orice situaţie pentru care nu există o reglementare
expresă, se aplică principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 100/2016 privind
concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii”.
Capitolul II
Domeniul de aplicare al Legii nr. 100/2016
Secțiunea 1. Riscul de operare
1. Unul din criteriile legale în funcție de care se va aplica sau nu regimul juridic al
concesiunilor de lucrări și de servicii, reglementat de Legea nr. 100/2016, este „riscul
de operare”.
Conceptul „riscului de operare” pornește de la premisa că atribuirea unei
concesiuni de lucrări sau de servicii implică întotdeauna transferul către concesionar
a unei părţi semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu
exploatarea lucrărilor şi/sau a serviciilor respective.
Se consideră că o parte semnificativă a riscului de operare a fost transferată atunci
când pierderea potenţială estimată suportată de concesionar nu este una neglijabilă.
Potrivit legii, riscul de operare este riscul care îndeplineşte, în mod cumulativ,
a) este generat de evenimente care nu se află sub controlul părţilor la contractul
de concesiune;
b) implică expunerea la fluctuaţiile pieţei;
c) ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, în
condiţii normale de exploatare, recuperarea costurilor investiţiilor efectuate şi a
costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor.
Riscul de operare poate consta în:
a) fie riscul de cerere – riscul privind cererea reală pentru lucrările sau serviciile
care fac obiectul concesiunii de lucrări sau de servicii;
b) fie riscul de ofertă – riscul legat de furnizarea lucrărilor sau a serviciilor care fac
obiectul concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii, în special riscul că furni-
zarea serviciilor nu va corespunde cererii. Riscul de ofertă poate fi împărţit în riscul de
construcţie şi riscul operaţional legat de disponibilitatea serviciilor atunci când
construcţia şi operarea constituie cele două mari faze ale proiectului de concesiune;
c) fie ambele riscuri, de cerere şi de ofertă.
2. În orice situaţie în care o entitate contractantă intenţionează să realizeze un

proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung, care să cuprindă fie executarea
de lucrări şi operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea şi operarea de
servicii, autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a elabora un studiu de
fundamentare prin care se va demonstra necesitatea şi oportunitatea realizării proiec-
tului în acest mod. Aceste dispoziții se aplică şi în cazul în care proiectul pe termen
lung presupune crearea unei societăţi având ca acţionari operatorul economic, pe de o
parte, şi autoritatea/entitatea contractantă, pe de altă parte.
Prin intermediul studiului de fundamentare, autoritatea/entitatea contractantă are

obligaţia să analizeze dacă atribuirea contractului implică transferul unei părţi
semnificative a riscului de operare către operatorul economic; astfel, se vor distinge
două situații:
- dacă se constată că o parte semnificativă a riscului de operare va fi transferată
operatorului economic, contractul va fi considerat contract de concesiune, urmând a
se aplica prevederile Legii nr. 100/2016;
- dacă se constată că o parte semnificativă a riscului de operare nu va fi transferată
operatorului economic, contractul va fi considerat contract de achiziţie publică sau
contract sectorial, după caz, urmând a se aplica prevederile Legii nr. 98/2016 privind
achizițiile publice.
Autoritatea/entitatea contractantă are posibilitatea de a elabora un studiu de
fundamentare a deciziei de concesionare atunci când intenţionează să atribuie un
contract de concesiune cu o durată mai mică de 5 ani, în cazul în care este necesar, în
funcţie de complexitatea contractului.
Studiul de fundamentare trebuie să se axeze pe analiza unor elemente relevante în
care se includ: aspectele generale, fezabilitatea tehnică, fezabilitatea economică şi
financiară, aspectele de mediu, aspectele sociale şi aspectele instituţionale ale proiec-
tului în cauză.
Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie să cuprindă o analiză
care să permită definirea şi cuantificarea în termeni economici şi financiari a riscu-
rilor de proiect, luând în considerare, totodată, şi variantele identificate de repartiţie a
riscurilor între părţile viitorului contract de concesiune, precum şi analiza privind
încadrarea contractului în categoria celor de concesiune. În scopul realizării acestei
analize, autoritatea/entitatea contractantă poate să utilizeze, ca model, matricea preli-
minară de repartiţie a riscurilor de proiect 1 cuprinsă în anexa nr. 1 la Normele
metodologice aprobate prin H.G. nr. 867/2016.
Rezultatele studiului de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie să
justifice necesitatea şi oportunitatea concesiunii şi să demonstreze că:
a) proiectul este realizabil;
b) proiectul răspunde cerinţelor şi politicilor entităţii contractante;
c) au fost luate în considerare diverse alternative de realizare a proiectului;
d) varianta de realizare a proiectului prin atribuirea unui contract de concesiune
este mai avantajoasă în raport cu varianta prin care proiectul este prevăzut a fi
realizat prin atribuirea unui contract de achiziţie publică;
e) proiectul beneficiază de susţinere financiară, menţionând, dacă este cazul, care
este contribuţia entităţii contractante.
La realizarea studiului de fundamentare trebuie ţinut seama de estimarea
cheltuielilor şi veniturilor pe întreaga durată a unui proiect, la care trebuie luate în
calcul nu numai costurile legate de construcţie, ci şi totalul cheltuielilor şi veniturilor
1
Matricea preliminară de repartiţie a riscurilor reprezintă un instrument pentru reprezen-
tarea, compararea şi, respectiv, ierarhizarea riscurilor pentru un proiect de concesiune, pe baza
unei liste generale de referinţă a riscurilor identificate.
aferente operării şi întreţinerii de-a lungul perioadei proiectului. Estimarea are un
dublu scop:
a) de a furniza o perspectivă atentă asupra tuturor costurilor, veniturilor şi riscu-
rilor care pot apărea pe parcursul duratei de viaţă a proiectului;
b) de a furniza un reper pentru perioada de derulare a contractului de concesiune.
Estimarea costurilor proiectului trebuie începută la o dată de referinţă care este, de
regulă, data demarării procedurii de atribuire a contractului de concesiune, în acest
caz această estimare neincluzând şi costurile deja suportate de autoritatea/entitatea
contractantă, legate de pregătirea proiectului. Prin excepţie, în cazul în care
autoritatea/entitatea contractantă intenţionează recuperarea costurilor deja suportate,
legate de pregătirea proiectului, aceste costuri se includ în valoarea estimată a
proiectului, autoritatea/entitatea contractantă având obligaţia de a le evidenţia în mod
distinct în documentaţia de atribuire. În acest caz, autoritatea/entitatea contractantă
precizează în documentaţia de atribuire şi în modelul de contract obligaţia viitorului
concesionar de a rambursa costurile deja suportate de concedent, legate de pregătirea
proiectului, precum şi condiţiile în care se va realiza această rambursare.
În cazul în care autoritatea/entitatea contractantă achiziţionează, potrivit legii, ser-
vicii de consultanţă în vederea elaborării studiului de fundamentare atunci aceasta, prin
comisia de coordonare şi supervizare, are obligaţia de a lua toate măsurile prin care să
se asigure că elaborarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare se reali-
zează la un nivel corespunzător şi că reflectă în totalitate cerinţele şi condiţiile solici-
tate. Principalele atribuţii ale comisiei de coordonare şi supervizare sunt următoarele:
a) facilitarea accesului consultantului la documente, rapoarte, baze de date, măsu-
rători şi, în general, la orice informaţie disponibilă care ar putea servi la elaborarea
studiului de fundamentare a deciziei de concesionare;
b) facilitarea contactelor consultantului cu alte autorităţi/instituţii publice şi/sau cu
persoane de drept privat;
c) analizarea fiecărui raport intermediar şi a raportului final înaintate de consul-
tant şi formularea observaţiilor şi propunerilor de modificare, după caz;
d) avizarea documentelor elaborate de consultant în îndeplinirea activităţilor
desfăşurate în fiecare fază;
e) elaborarea unui raport după finalizarea studiului de fundamentare a deciziei de
concesionare de către consultant şi prezentarea acestuia conducătorului entităţii
contractante în vederea aprobării.
3. Autoritatea/entitatea contractantă determină, pe baza unei analize economico-

financiare, modul în care proiectul ar trebui realizat: fie printr-o concesiune, fie
printr-un contract de achiziţie publică.
Analiza economico-financiară presupune derularea următoarelor etape:
a) întocmirea costului comparativ de referinţă;
b) determinarea structurii preliminare a concesiunii;
c) realizarea analizei economico-financiare.
Alte aspecte specifice, relevante pentru analiza economico-financiară, pot fi:
a) taxa pe valoarea adăugată;
b) costuri suplimentare asociate finalizării lucrărilor înainte de termenul contractual;
c) costul reluării procedurii de atribuire a contractului de concesiune;

d) venituri din refinanţarea proiectului;
e) costuri de monitorizare şi administrare a proiectului;
f) asigurări;
g) rata de discontare.
Secțiunea a 2-a. Pragul valoric şi modul de calcul al valorii

estimate a concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii
Procedurile de atribuire prevăzute de Legea nr. 100/2016 se aplică concesiunilor

de lucrări sau a concesiunilor de servicii a căror valoare, fără TVA, este egală sau
mai mare decât pragul valoric de 25.013.925 lei.
Concesiunile de lucrări sau concesiunile de servicii a căror valoare este mai mică
decât acest prag valoric se atribuie, cu respectarea principiilor generale prevăzute la
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 100/2016, în condiţiile şi potrivit procedurilor regle-
mentate prin normele metodologice de aplicare a Legii nr. 100/2016. În acest caz se
va aplica o procedură simplificată1.
Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii este cifra
totală de afaceri a concesionarului generată pe durata contractului, fără TVA, în
schimbul lucrărilor şi serviciilor care fac obiectul concesiunii, precum şi pentru
bunurile accesorii acestor lucrări şi servicii.
Valoarea unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii se estimează
de către autoritatea/entitatea contractantă înainte de iniţierea procedurii de
atribuire şi este valabilă la momentul iniţierii procedurii de atribuire prin transmiterea
spre publicare a anunţului de concesionare.
În cazul în care valoarea concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii în
momentul atribuirii contractului de concesiune este mai mare cu peste 20% decât
valoarea sa estimată la momentul iniţierii procedurii de atribuire, se va considera că
estimarea valabilă este cea rezultată la momentul atribuirii contractului de concesiune.
Autoritatea/entitatea contractantă calculează valoarea estimată a concesiunii de
lucrări sau a concesiunii de servicii utilizând o metodă obiectivă ce trebuie specifi-
cată în documentaţia de atribuire, prin raportare, în special, la următoarele:
a) valoarea oricărei forme de opţiune sau de prelungire a duratei concesiunii de
lucrări sau a concesiunii de servicii;
b) venitul din achitarea onorariilor şi a amenzilor de către utilizatorii lucrărilor/
serviciilor, altele decât cele colectate în numele entităţii contractante;
c) plăţile sau orice avantaje financiare, sub orice formă, efectuate de către
autoritatea/entitatea contractantă sau de către orice altă entitate publică în favoarea
concesionarului, inclusiv compensaţia pentru respectarea obligaţiei de serviciu public
şi subvenţiile publice de investiţii;
1
Procedura simplificată reglementată de art. 73-75 din Normele metodologice aprobate prin
H.G. nr. 867/2016. A se vedea pentru dezvoltări, infra Titlul VI, Capitolul V, Secțiunea a 2-a, §4.
d) valoarea granturilor sau a oricăror avantaje financiare, sub orice formă, primite
de la terţi pentru executarea concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii;
e) venitul din vânzarea oricăror active care fac parte din concesiunea de lucrări
sau din concesiunea de servicii, cu respectarea prevederilor legale referitoare la
regimul juridic al bunurilor proprietate publică;
f) valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor care sunt puse la dispoziţia concesio-
narului de către entităţile contractante autorităţile/entităţile contractante, cu condiţia
ca acestea să fie necesare pentru executarea lucrărilor sau furnizarea serviciilor;
g) orice premiu sau plată acordată candidaţilor/ofertanţilor.
Autoritatea/entitatea contractantă nu are dreptul de a utiliza o anumită metodă de
calcul a valorii estimate a unei concesiuni de lucrări sau a unei concesiuni de servicii
cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de lege.
Autoritatea/entitatea contractantă nu are dreptul de a diviza o concesiune de
lucrări sau o concesiune de servicii, astfel încât aceasta să aibă ca efect neaplicarea
procedurilor prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor justificate de motive obiective.
În cazul în care o construcţie preconizată sau un serviciu preconizat poate duce la
atribuirea contractelor de concesiune pe loturi separate, valoarea estimată a conce-
siunii de lucrări sau a concesiunii de servicii se determină luând în considerare
valoarea globală estimată a tuturor loturilor.
În cazul în care valoarea globală estimată a tuturor loturilor este egală sau mai
mare decât pragul valoric de 25.013.925 lei, procedurile de atribuire prevăzute de
lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot.
Secțiunea a 3-a. Revizuirea pragului valoric
Pragul valoric prevăzut de Legea nr. 100/2016 se revizuieşte de către Comisia

Europeană conform regulilor şi procedurilor corespunzătoare prevăzute la art. 9 din
Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie
2014 privind atribuirea contractelor de concesiune. De la data intrării în vigoare a
oricărui prag valoric revizuit de către Comisia Europeană conform regulilor şi proce-
durilor corespunzătoare prevăzute la art. 9 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului
European şi a Consiliului, pragul valoric prevăzut de Legea nr. 100/2016 sau orice
prag revizuit anterior se înlocuieşte cu pragul astfel revizuit.
Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice publică pe propria pagină internet
pragul valoric stabilit de către Comisia Europeană conform regulilor şi procedurilor
corespunzătoare prevăzute la art. 9 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului
European şi a Consiliului, la data intrării în vigoare a acestuia.
Secțiunea a 4-a. Reguli de atribuire a contractelor mixte
§1. Contracte mixte

1. Contractele care au ca obiect atât concesiunea de lucrări, cât şi concesiunea de
servicii se atribuie în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 100/2016 aplicabile pentru
tipul de concesiune care caracterizează scopul principal al contractului.
2. În cazul concesiunilor mixte care au ca obiect atât servicii sociale sau alte
servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 3 1 din Legea nr. 100/2016, cât şi alte
servicii, scopul principal al contractului se determină în funcţie de cea mai mare
dintre valorile estimate ale serviciilor respective.
3. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente pentru care se aplică
dispoziţiile Legii nr. 100/2016, cât şi alte elemente pentru care se aplică dispoziţiile
altor acte normative, iar diferitele părţi ale contractului sunt în mod obiectiv
separabile, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a alege între a atribui
contracte distincte pentru părţile separate şi a atribui un singur contract:
- dacă autoritatea/entitatea contractantă alege să atribuie contracte distincte
pentru părţile separate, regimul juridic şi actul normativ care se aplică atribuirii
fiecăruia dintre aceste contracte distincte sunt cele determinate în funcţie de carac-
teristicile fiecărei părţi avute în vedere;
- dacă autoritatea/entitatea contractantă alege să atribuie un singur contract
atribuirea contractului mixt se realizează potrivit Legii nr. 100/2016, indiferent de
valoarea părţilor care, dacă ar fi cuprinse în contracte separate, ar fi supuse unui
regim juridic diferit şi indiferent de actul normativ care s-ar aplica părţilor respective.
4. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente de concesiuni,

precum şi elemente de achiziţie publică sau de achiziţie sectorială, contractul mixt se
atribuie în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice,
respectiv ale Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.
5. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente pentru care se aplică
dispoziţiile Legii nr. 100/2016, cât şi alte elemente pentru care se aplică dispoziţiile
altor acte normative, iar diferitele părţi ale contractului nu sunt în mod obiectiv
separabile, contractul este atribuit potrivit actului normativ aplicabil obiectului
principal al contractului.
În cazul în care contractul mixt implică atât elemente ale unei concesiuni de
servicii, cât şi elemente ale unui contract de furnizare produse, obiectul principal se
determină în funcţie de cea mai ridicată valoare estimată a serviciilor sau a bunurilor
respective.
1
În anexa 3 din Legea nr. 100/2016 sunt incluse servicii sociale şi alte servicii specifice.
§2. Contracte mixte care implică aspecte legate de apărare sau
securitate
1. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente ale unei concesiuni
de lucrări sau ale unei concesiuni de servicii pentru care se aplică dispoziţiile Legii
nr. 100/2016, cât şi achiziţii sau alte elemente pentru care se aplică dispoziţiile
O.U.G. nr. 114/2011, sau ale altor acte normative/memorandumuri emise în temeiul
art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, iar diferitele părţi ale unui anumit contract mixt
sunt în mod obiectiv separabile, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a
alege între:
(i) a atribui contracte distincte pentru părţile separate; în acest caz, regimul juri-
dic şi actul normativ care se aplică atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte distincte
sunt cele determinate în funcţie de caracteristicile fiecărei părţi avute în vedere;
(ii) a atribui un singur contract; în acest caz, pentru stabilirea regimului juridic şi a
actului normativ aplicabil atribuirii contractului respectiv, se aplică următoarele criterii,
cu condiţia ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective:
- atunci când o parte a contractului face obiectul actelor normative/memorandu-
murilor emise în temeiul art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, contractul poate fi
atribuit fără aplicarea dispoziţiilor prezentei legi;
- atunci când o parte a contractului face obiectul dispoziţiilor O.U.G. nr. 114/2011,
contractul poate fi atribuit fie în conformitate cu Legii nr. 100/2016, fie cu dispoziţiile
O.U.G. nr. 114/2011.
Decizia de a atribui un singur contract nu poate fi luată de autoritatea/entitatea
contractantă în scopul exceptării unor contracte de la aplicarea prevederilor prezentei
legi sau ale O.U.G. nr. 114/2011.
2. În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât elemente ale unei concesiuni
pentru care se aplică dispoziţiile Legii nr. 100/2016, cât şi achiziţii sau alte elemente
pentru care se aplică dispoziţiile O.U.G. nr. 114/2011 sau ale altor acte normative/
memorandumuri emise în temeiul art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, iar dife-
ritele părţi ale unui anumit contract mixt nu sunt în mod obiectiv separabile:
(i) contractul poate fi atribuit fără aplicarea Legii nr. 100/2016, în cazul în care
contractul include elemente în legătură cu situaţiile prevăzute la art. 346 din TFUE1;
sau, în caz contrar
1
Art. 346 alin. (1) lit. a) din TFUE prevede: „(1) Dispozițiile tratatelor nu contravin
următoarelor norme:
(a) nici un stat membru nu are obligația de a furniza informații a căror divulgare o
consideră contrară intereselor esențiale ale siguranței sale;
(b) orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția
intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament,
muniție și material de război; aceste măsuri nu trebuie să modifice condițiile de concurență pe
piața internă în ce privește produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare.
(2) Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate modifica lista
stabilită la 15 aprilie 1958 cuprinzând produsele cărora li se aplică dispozițiile alineatului (1)
litera (b)”.
(ii) contractul poate fi atribuit în conformitate cu prevederile Legii nr. 100/2016

sau ale O.U.G. nr. 114/2011.

activităţile prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 100/2016, cât şi alte
activităţi
1. În cazul contractelor care acoperă atât activităţi prevăzute în anexa nr. 2 din
Legea nr. 100/2016, cât şi alte activităţi, autorităţile/entităţile contractante au dreptul
de a alege între:
(i) a atribui contracte distincte pentru părţile separate; regimul juridic şi actul
normativ aplicabil atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte sunt cele determinate de
caracteristicile fiecărei activităţi avute în vedere.
(ii) a atribui un singur contract; regimul juridic şi actul normativ aplicabil se
stabilesc în funcţie de activitatea principală.
Decizia de a atribui un singur contract sau mai multe contracte distincte nu poate
fi luată de autoritatea/entitatea contractantă în scopul exceptării atribuirii unui
contract sau a unor contracte de la aplicarea prevederilor Legii nr. 100/2016 privind
concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, ale Legii nr. 98/2016 privind
achiziţiile publice sau ale Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale.
2. În cazul contractelor care acoperă mai multe activităţi prevăzute în anexa nr. 2
din Legea nr. 100/2016, cât şi alte activităţi, regimul juridic şi actul normativ
aplicabil se stabilesc în funcţie de activitatea principală.
În cazul contractelor în privinţa cărora este în mod obiectiv imposibil să se stabi-
lească activitatea principală, regimul juridic şi actul normativ aplicabil se stabilesc
prin aplicarea următoarelor criterii:
(i) dacă una dintre activităţi face obiectul dispoziţiilor Legii nr. 100/2016 apli-
cabile autorităţilor contractante, iar cealaltă face obiectul celor aplicabile entităţilor
contractante, contractul se atribuie conform dispoziţiilor Legii nr. 100/2016 aplica-
bile autorităţilor contractante;
(ii) dacă una dintre activităţi face obiectul Legii nr. 100/2016, iar cealaltă activi-
tate face obiectul Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, contractul se atribuie
conform dispoziţiilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice;
(iii) dacă una dintre activităţi face obiectul Legii nr. 100/2016 privind concesiu-
nile de lucrări și concesiunile de servicii, iar cealaltă activitate nu intră sub incidenţa
Legii nr. 100/2016, a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice sau a Legii
nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, contractul se atribuie conform dispoziţiilor
Legii nr. 100/2016.
activităţi prevăzute în anexa nr. 2, cât şi activităţi care implică aspecte
legate de apărare sau de securitate
1. În cazul contractelor care vizează atât activităţi prevăzute în anexa nr. 21, cât şi
activităţi care implică aspecte legate de apărare sau de securitate, autorităţile/enti-
tăţile contractante au dreptul de a alege între:
(i) a atribui contracte distincte pentru părţile separate; regimul juridic şi actul
normativ aplicabil atribuirii fiecăruia dintre aceste contracte sunt cele determinate de
caracteristicile fiecărei activităţi avute în vedere.
(ii) a atribui un singur contract; se aplică Legea nr. 100/2016.
Decizia de a atribui un singur contract sau mai multe contracte distincte nu poate fi
luată de autoritatea/entitatea contractantă în scopul exceptării unui contract sau a
unor contracte de la aplicarea prevederilor prezentei legi sau ale O.U.G. nr. 114/2011.
2. În cazul contractelor care vizează o activitate care face obiectul Legii

nr. 100/2016 şi o altă activitate care face obiectul actelor normative/memorandu-
murilor emise în temeiul art. 20 alin. (3) din O.U.G. nr. 114/2011, contractele pot fi
atribuite fără aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 100/2016.
3. În cazul contractelor care vizează o activitate care face obiectul Legii

nr. 100/2016 şi o altă activitate care face obiectul dispoziţiilor O.U.G. nr. 114/2011,
contractele pot fi atribuite în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 100/2016 sau cu
dispoziţiile O.U.G. nr. 114/2011.
Secțiunea a 5-a. Situaţii speciale
§1. Servicii sociale şi alte servicii specifice

În cazul atribuirii unei concesiuni care are ca obiect servicii sociale şi alte servicii
specifice, prevăzute în anexa nr. 3 din Legea nr. 100/2016, aplicarea Legii
nr. 100/2016 se limitează la obligația entității contractante de a transmite spre publi-
care un anunţ de intenţie atunci când iniţiază procedura de atribuire a unui contract
de concesiune de acest tip; autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a grupa
trimestrial anunţurile de atribuire în cazul contractelor de concesiune de servicii
sociale şi alte servicii specifice prevăzute în anexa nr. 3 şi are obligaţia de a transmite
spre publicare anunţurile de atribuire astfel grupate, în termen de 48 de zile de la
încheierea fiecărui trimestru.
1
Anexa 2 din Legea nr. 100/2016 cuprinde activități relevante pentru domeniile: gaze şi
energie termică, energie electrică, apă, transporturi, porturi și aeroporturi, poștă, petrol și gaze,
cărbune și alți combustibili solizi.
§2. Concesiuni rezervate

Autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a stabili ca participarea la
procedura de atribuire să fie permisă doar unităţilor protejate autorizate prevăzute de
Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap şi întreprinderilor sociale de inserţie prevăzute de Legea nr. 219/2015
privind economia socială sau de a stabili ca executarea contractelor de concesiune să
se realizeze în contextul unor programe de angajare protejată, cu condiţia ca un
procent de cel puţin 30% dintre angajaţii implicaţi în cadrul acestor unităţi protejate
autorizate, întreprinderi sociale de inserţie sau programe de angajare protejată sunt
persoane cu dizabilităţi sau persoane defavorizate. Această decizie a entității contrac-
tante trebuie precizată explicit în anunţul de concesionare/de intenție.
§3. Servicii de cercetare şi de dezvoltare

Legea nr. 100/2016 se aplică contractelor de concesiune de servicii care au ca
obiect prestarea de servicii de cercetare şi de dezvoltare care fac obiectul codurilor
CPV cuprinse între 73000000-2 şi 73120000-9, 73300000-5, 73420000-2 sau
73430000-5 doar dacă sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) rezultatele sunt destinate, în mod exclusiv, entităţii contractante, pentru uz
propriu în exercitarea propriei activităţi;
b) serviciul prestat este remunerat în totalitate de către autoritatea/entitatea con-
tractantă.
Secțiunea a 6-a. Exceptări
§1. Exceptări aplicabile concesiunilor de lucrări sau concesiunilor de

servicii atribuite de autorităţile/entităţile contractante
Legea nr. 100/2016 nu se aplică:
a) concesiunilor de servicii atribuite unei entităţii contractante sau unei asocieri a
acestora, în baza unui drept exclusiv acordat în baza unor acte legislative sau admi-
nistrative, în conformitate cu principiile TFUE;
b) concesiunilor de servicii atribuite unui operator economic, în baza unui drept
exclusiv acordat în conformitate cu principiile TFUE şi cu actele juridice ale Uniunii
Europene care stabilesc norme comune privind accesul pe piaţă, aplicabile activită-
ţilor prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 100/2016;
c) concesiunilor de servicii de transport aerian acordate în baza unei licenţe de
operare în sensul Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea servi-
ciilor aeriene în Comunitate;
d) concesiunilor de servicii publice de transport de călători, în sensul Regula-
mentului (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului;
e) pentru atribuirea contractelor care nu presupun plăţi către contractant şi în
cadrul cărora contractantul este remunerat pe baza tarifelor reglementate, calculate
astfel încât să acopere toate costurile şi investiţiile suportate de contractant pentru
furnizarea serviciilor publice corespunzătoare activităţilor menţionate în anexa nr. 2
la Legea nr. 100/2016.
Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice are obligaţia de a informa Comisia
Europeană cu privire la drepturile exclusive acordate pentru exercitarea uneia dintre
activităţile prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 100/2016, în termen de o lună de la
acordarea dreptului respectiv.

servicii organizate conform unor norme internaţionale
Legea nr. 100/2016 nu se aplică contractelor de concesiune pe care
autoritatea/entitatea contractantă este obligată să le atribuie conform unor proceduri
de atribuire diferite de cele prevăzute în prezenta lege, stabilite printr-un instrument
juridic care creează obligaţii de drept internaţional public, încheiat în conformitate cu
Tratatele, între România şi una sau mai multe ţări terţe sau subdiviziuni ale acestora,
organizaţii internaţionale, care vizează lucrări, produse sau servicii destinate imple-
mentării sau exploatării în comun a unui proiect de către semnatari.
Entităţile/autoritățile contractante au obligaţia de a informa Agenţia Naţională
pentru Achiziţii Publice cu privire la aceste acorduri, existente în domeniul lor de
activitate, încheiate în conformitate cu Tratatele. Agenţia Naţională pentru Achiziţii
Publice are obligaţia de a comunica Comisiei Europene informaţiile primite.
Legea nr. 100/2016 nu se aplică contractelor de concesiune care sunt atribuite de
autoritatea/entitatea contractantă în conformitate cu regulile în materie de achiziţii
stabilite de o organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, în
cazul în care contractele de concesiune în cauză sunt finanţate integral de organizaţia sau
instituţia respectivă.
În cazul contractelor de concesiune cofinanţate în cea mai mare parte de o
organizaţie internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, părţile convin
asupra procedurilor de atribuire aplicabile.
Legea nr. 100/2016 nu se aplică contractelor de concesiune care implică aspecte
de apărare şi de securitate naţională şi pe care autoritatea/entitatea contractantă le
atribuie unei organizaţii internaţionale.

servicii care includ aspecte de apărare şi de securitate
Legea nr. 100/2016 se aplică atribuirii concesiunilor de lucrări sau concesiunilor
de servicii în domeniul apărării şi securităţii, cu excepţia situaţiilor prevăzute la
art. 21 şi art. 22 lit. a), c), d) şi f) din O.U.G. nr. 114/20111.
1
Art. 21. Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică contractelor reglementate:
a) de norme procedurale specifice în temeiul unui acord sau al unei înţelegeri inter-
naţionale, încheiate între unul sau mai multe state membre şi una sau mai multe ţări terţe;
Legea nr. 100/2016 nu se aplică concesiunilor de lucrări sau concesiunilor de

servicii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, în măsura în care protecţia
intereselor esenţiale de securitate ale statului nu poate fi garantată doar prin măsuri
mai puţin invazive, cum ar fi impunerea unor cerinţe în vederea protejării carac-
terului confidenţial al informaţiilor pe care autoritatea/entitatea contractantă le pune
la dispoziţie în cadrul unei proceduri de atribuire potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
Legea nr. 100/2016 nu se aplică concesiunilor de lucrări sau concesiunilor de
servicii în domeniul apărării şi securităţii în legătură cu care este îndeplinită cel
puţin una dintre următoarele condiţii:
b) de norme procedurale specifice în temeiul unui acord internaţional încheiat sau al unei
înţelegeri internaţionale încheiate referitoare la staţionarea trupelor şi privind angajamentele
unui stat membru sau ale unei ţări terţe;
c) de normele procedurale specifice ale unei organizaţii internaţionale care efectuează
achiziţii în propriile scopuri sau contractelor care trebuie acordate în conformitate cu
normele respective.
Art. 22. Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică în următoarele cazuri:
a) contractelor pentru care aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă ar obliga statul
român să ofere informaţii a căror divulgare este considerată ca fiind contrară intereselor sale
fundamentale de securitate;
b) contractelor destinate activităţilor specifice structurilor de informaţii;
c) contractelor atribuite în cadrul unui program de cooperare bazat pe cercetare şi
dezvoltare la care participă doar state membre şi este desfăşurat în comun de cel puţin două
state membre şi având drept obiectiv elaborarea unui produs nou şi, dacă este cazul, a fazelor
ulterioare pentru întreaga durată sau a anumitor părţi ale ciclului de viaţă al acestui produs.
La încheierea unui astfel de program de cooperare în domeniul lor de activitate, autorităţile
contractante au obligaţia de a informa Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi
Monitorizarea Achiziţiilor Publice asupra ponderii cheltuielilor legate de cercetare şi dezvol-
tare din costul total al programului de cooperare, acordului de repartizare a costurilor,
precum şi asupra ponderii achiziţiilor pe stat membru, după caz. Autoritatea Naţională pentru
Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice are obligaţia de a comunica Comisiei
Europene informaţiile primite în acest sens;
d) contractelor atribuite într-o ţară terţă, inclusiv în scopuri civile, pe durata participării
forţelor în afara teritoriului Uniunii Europene, în cazul în care necesităţile operaţionale
impun încheierea acestor contracte cu operatori economici situaţi în zona de operaţiuni;
e) contractelor care au ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace finan-
ciare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
f) contractelor atribuite de un guvern unui alt guvern referitoare la:
(i) furnizarea de produse militare sau produse sensibile; sau
(ii) lucrări şi servicii în legătură directă cu astfel de produse; sau
(iii) lucrări şi servicii special destinate unor scopuri militare sau lucrări şi servicii cu
caracter sensibil;
g) serviciilor de arbitraj şi de conciliere;
h) serviciilor financiare, cu excepţia serviciilor de asigurări;
i) contractelor de muncă;
j) serviciilor de cercetare şi de dezvoltare, altele decât cele ale căror beneficii revin
exclusiv autorităţii contractante pentru uz propriu în cadrul propriilor activităţi, cu condiţia
ca serviciul prestat să fie integral remunerat de către autoritatea contractantă.
a) atribuirea şi executarea contractului de concesiune reprezintă secrete de stat, în
conformitate cu dispoziţiile legale privind protecţia informaţiilor clasificate;
b) atribuirea şi executarea contractului de concesiune necesită impunerea, potrivit
dispoziţiilor legale, a unor măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor inte-
rese esenţiale de securitate ale statului, cu condiţia ca acestea să nu poată fi garantate
prin măsuri mai puţin invazive.
§4. Exceptări aplicabile contractelor de concesiune de servicii

Legea nr. 100/2016 nu se aplică contractelor de concesiune de servicii care au ca
obiect:
a) cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri
existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
b) cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de materiale pentru pro-
grame destinate serviciilor media audiovizuale 1 , atribuite de furnizori de servicii
media2, sau contractelor pentru spaţiu de emisie ori furnizarea de programe care sunt
atribuite furnizorilor de servicii media3;
c) servicii de arbitraj, mediere şi alte forme de soluţionare alternativă a disputelor;
d) servicii juridice:
- reprezentarea unui client de către un avocat în sensul Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea şi exercitarea profesiei de avocat4, în cadrul unei proceduri de arbitraj
sau de mediere desfăşurate în faţa unei instanţe naţionale de arbitraj sau de mediere
din România ori din alt stat sau în faţa unei instanţe internaţionale de arbitraj sau de
mediere ori în cadrul unor proceduri judiciare în faţa instanţelor de judecată sau a
autorităţilor publice naţionale din România ori din alt stat sau în faţa instanţelor de
judecată ori a instituţiilor internaţionale;
- asistenţă şi consultanţă juridică acordată de un avocat sau în cazul în care există
indicii concrete şi o probabilitate ridicată ca speţa în legătură cu care este acordată
asistenţa şi consultanţa juridică să facă obiectul unor astfel de proceduri;
1
Potrivit art. 1 pct. 1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, prin „serviciu media audio-
vizual” se înțelege acel serviciu „aflat sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de
servicii media, al cărui obiectiv principal este furnizarea de programe în scop informativ, de
divertisment sau educativ pentru publicul larg, prin reţele de comunicaţii electronice”.
2
Potrivit art. 1 pct. 1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, prin „furnizor de servicii
media” se înțelege acea „persoană fizică sau juridică având responsabilitate editorială pentru
alegerea conţinutului audiovizual al serviciului media audiovizual şi care stabileşte modul de
organizare a acestuia”.
3
Potrivit art. 1 pct. 1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, prin „program” se înțelege
un „ansamblu de imagini în mişcare, cu sau fără sunet, care constituie un întreg identificabil
prin titlu, conţinut, formă sau autor, în cadrul unei grile ori al unui catalog realizat de un
furnizor de servicii media audiovizuale, având forma şi conţinutul serviciilor de televiziune
sau fiind comparabil ca formă şi conţinut cu acestea”.
4
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată
(M.Of. nr. 98 din 7 februarie 2011), cu modificările și completările ulterioare.
- servicii de certificare şi autentificare a documentelor care sunt prestate de notari

publici potrivit dispoziţiilor legale;
- servicii juridice furnizate de fiduciari sau de administratori-sechestru ori alte
servicii juridice furnizate de entităţi desemnate de o instanţă judecătorească naţională
sau care sunt desemnaţi potrivit dispoziţiilor legale să îndeplinească sarcini specifice
sub supravegherea şi controlul instanţelor judecătoreşti;
- servicii prestate de executorii judecătoreşti.
e) servicii financiare în legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea sau
transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, potrivit prevederilor
art. 4 alin. (1) pct. 50 din Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit
şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012,
servicii ale băncilor centrale şi operaţiuni efectuate cu Fondul European de Stabilitate
Financiară şi cu Mecanismul European de Stabilitate;
f) împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu emisiunea, vânzarea,
cumpărarea sau transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare;
g) servicii de apărare civilă, protecţie civilă şi prevenirea pericolelor, prestate de
persoane fără scop patrimonial şi care fac obiectul codurilor CPV 75250000-3,
75251000-0, 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8,
98113100-9 şi 85143000-3, cu excepţia serviciilor de ambulanţă pentru transportul
pacienţilor;
h) serviciile de loterie în sensul O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploa-
tarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/20101.
§5. Exceptări specifice în domeniul comunicaţiilor electronice

Legea nr. 100/2016 nu se aplică contractelor de concesiune care au ca scop
principal să permită autorităţilor contractante să furnizeze sau să exploateze reţele
publice de comunicaţii electronice2 sau să furnizeze către public unul sau mai multe
servicii de comunicaţii electronice3.
1
O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc (M.Of. nr. 439
din 26 iunie 2009) a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu
modificările și completările ulterioare.
2
Potrivit art. 4 alin. (1) pct. 10 din O.U.G. nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice,
prin „reţea publică de comunicaţii electronice” se înțelege acea „reţea de comunicaţii
electronice care este utilizată, în întregime sau în principal, pentru furnizarea de servicii de
comunicaţii electronice destinate publicului”.
3
Potrivit art. 4 alin. (1) pct. 9 din O.U.G. nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice,
prin „serviciu de comunicaţii electronice” se înțelege acel „serviciu, furnizat, de regulă,
contra cost, care constă, în întregime sau în principal, în transmiterea semnalelor prin
reţelele de comunicaţii electronice, incluzând serviciile de telecomunicaţii şi pe cele prin
reţelele utilizate pentru transmisia serviciilor de programe audiovizuale, dar fără a include
serviciile prin care se furnizează conţinutul informaţiei transmise prin intermediul reţelelor
ori serviciilor de comunicaţii electronice sau se exercită controlul editorial asupra acestui
§6. Exceptări aplicabile concesiunilor de lucrări sau concesiunilor de ser-
vicii atribuite pentru desfăşurarea unei activităţi relevante într-o ţară terţă
Legea nr. 100/2016 nu se aplică în cazul concesiunilor de lucrări sau conce-
siunilor de servicii atribuite de autoritățile/entităţile contractante pentru desfăşurarea
activităţilor relevante prevăzute în anexa nr. 2 într-o ţară terţă, în condiţii în care în
efectuarea respectivelor activităţi nu intervine utilizarea fizică a unei reţele sau a unui
areal geografic din Uniunea Europeană.

servicii atribuite unei întreprinderi afiliate
Legea nr. 100/2016 nu se aplică atribuirii contractelor de concesiune:
a) de către o entitate contractantă unei întreprinderi afiliate;
b) de către o asociere de mai multe autorități/entităţi contractante, formată exclusiv
cu scopul de a derula o activitate prevăzută în anexa nr. 2, unei întreprinderi afiliate
la una dintre entităţile contractante respective.
Legea nr. 100/2016 nu se aplică dacă atribuirii contractelor de concesiune
atribuite unei întreprinderi afiliate:
a) în cazul unei concesiuni de servicii, numai dacă cel puţin 80% din cifra medie
de afaceri totală în domeniul serviciilor prestate de întreprinderea afiliată, din ultimii
3 ani, provine din prestarea de astfel de servicii pentru autoritatea/entitatea contrac-
tantă sau pentru alte întreprinderi cu care este afiliată;
b) în cazul unei concesiuni de lucrări, numai dacă cel puţin 80% din cifra medie
de afaceri totală în domeniul lucrărilor executate de întreprinderea afiliată, din ultimii
3 ani, provine din execuţia de astfel de lucrări pentru autoritatea/entitatea contrac-
tantă sau pentru alte întreprinderi cu care este afiliată.
Prin „întreprindere afiliată” se înțelege orice persoană juridică ce desfăşoară
activităţi economice şi care intră, în conformitate cu prevederile legale referitoare la
consolidarea conturilor, în perimetrul de consolidare al entităţii contractante sau orice
persoană juridică ce desfăşoară activităţi economice şi care se află în oricare dintre
următoarele situaţii:
a) autoritatea/entitatea contractantă exercită, direct sau indirect, o influenţă domi-
nantă asupra sa;
b) exercită, direct sau indirect, o influenţă dominantă asupra unei autorități/entităţi
contractante;
c) împreună cu autoritatea/entitatea contractantă se află, direct sau indirect, sub
influenţa dominantă a unei alte persoane care desfăşoară activităţi economice, în
virtutea dreptului de proprietate, a unei participări financiare sau a regulilor care îi
reglementează activitatea.
conţinut; de asemenea, nu se includ serviciile societăţii informaţionale, definite la art. 1 pct. 1

din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, republicată, care nu constau, în între-
gime sau în principal, în transmiterea semnalelor prin reţelele de comunicaţii electronice”.

servicii atribuite unei asocieri de mai multe autorități/entităţi contrac-
tante sau unei autorități/entităţi contractante care face parte dintr-o
astfel de asociere
Legea nr. 100/2016 nu se aplică pentru atribuirea contractelor de concesiune:
a) de către o asociere de mai multe autorități/entităţi contractante, înfiinţată
exclusiv cu scopul de a derula o activitate prevăzută în anexa nr. 2, uneia dintre
entităţile/autoritățile contractante respective;
b) de către o entitate contractantă unei asocieri de autorități/entităţi contractante
din care ea însăşi face parte, înfiinţată exclusiv cu scopul de a derula o activitate
prevăzută în anexa nr. 2.
Pentru a nu fi aplicabile dispozițiile Legea nr. 100/2016 trebuie ca asocierea a fost
înfiinţată pentru efectuarea activităţii în cauză pe o perioadă de cel puţin 3 ani, iar
instrumentul juridic prin care s-a înfiinţat asocierea să prevadă că entităţile/autoritățile
contractante în cauză vor face parte din asocierea respectivă pentru o perioadă de cel
puţin 3 ani.
§9. Exceptări privind activităţile care sunt expuse direct concurenţei

Legea nr. 100/2016 nu se aplică în cazul concesiunilor de lucrări sau conce-
siunilor de servicii atribuite de entităţile/autoritățile contractante dacă s-a stabilit că
activitatea respectivă este expusă direct concurenţei, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile sectoriale.

servicii încheiate între entităţi din sectorul public
1. Legea nr. 100/2016 nu se aplică contractelor de concesiune atribuite de o
entitate contractantă unei persoane juridice de drept privat sau de drept public, în
cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) autoritatea/entitatea contractantă respectivă exercită asupra persoanei juridice
în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente
sau servicii; se consideră că autoritatea/entitatea contractantă exercită asupra unei
persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor
departamente sau servicii, atunci când exercită o influenţă determinantă atât asupra
obiectivelor strategice, cât şi asupra deciziilor importante ale persoanei juridice
controlate; un astfel de control poate fi exercitat şi de o altă persoană juridică, ea
însăşi controlată în acelaşi mod de către autoritatea/entitatea contractantă respectivă;
b) mai mult de 80% din activităţile persoanei juridice controlate sunt efectuate în
vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredinţate de către autoritatea/entitatea
contractantă respectivă care o controlează sau de către alte persoane juridice
controlate de respectiva entitate contractantă;
c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate,
cu excepţia participaţiilor care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror
existenţă este necesară potrivit dispoziţiilor legale, în conformitate cu Tratatele, şi
care nu exercită o influenţă determinantă asupra persoanei juridice controlate.
2. Legea nr. 100/2016 nu se aplică nici contractelor de concesiune atribuite unei

persoane juridice de drept privat sau de drept public de către o entitate contractantă
care nu exercită asupra acelei persoane juridice un control, în cazul în care sunt
îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) autoritatea/entitatea contractantă exercită în comun cu alte autorități/entităţi
contractante asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl
exercită asupra propriilor departamente sau servicii;
Se „exercită în comun controlul” asupra unei persoane juridice dacă sunt înde-
plinite, cumulativ, următoarele condiţii:
(i) organele de decizie ale persoanei juridice controlate sunt compuse din repre-
zentanţi ai tuturor entităţilor contractante participante, aceeaşi persoană având dreptul
de a reprezenta mai multe sau toate entităţile/autoritățile contractante participante;
(ii) entităţile/autoritățile contractante sunt în măsură să exercite în comun o
influenţă determinantă asupra obiectivelor strategice şi a deciziilor importante ale
persoanei juridice controlate;
(iii) persoana juridică controlată nu urmăreşte interese contrare celor ale entită-
ţile/autoritățile contractante care o controlează.
b) mai mult de 80% din activităţile respectivei persoane juridice sunt efectuate în
vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredinţate de către entităţile/autoritățile
contractante care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de
aceleaşi autorități/entităţi contractante;
c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate,
cu excepţia participaţiilor care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror
existenţă este necesară potrivit dispoziţiilor legale, în conformitate cu Tratatele, şi
care nu exercită o influenţă determinantă asupra persoanei juridice controlate.
3. Legea nr. 100/2016 nu se aplică contractelor de concesiune încheiate exclusiv

între două sau mai multe autorități/entităţi contractante, în cazul în care sunt înde-
plinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) contractul instituie sau pune în aplicare o cooperare între entităţile/autoritățile
contractante participante, cu scopul de a asigura faptul că serviciile publice a căror
realizare trebuie să o asigure sunt prestate în vederea îndeplinirii unor obiective
comune;
b) punerea în aplicare a cooperării are la bază exclusiv consideraţii de interes
public;
c) entităţile/autoritățile contractante participante desfăşoară pe piaţa liberă mai
puţin de 20% din activităţile vizate de cooperare.
Capitolul III
Contractul de concesiune de lucrări și de servicii

de concesiune de lucrări și de servicii
Art. 5 alin. (1) lit. g) și h) din Legea nr. 100/2016 definește contractul de
concesiune de lucrări și contractul concesiune de servicii, astfel:
Contractul de concesiune de lucrări este acel contract cu titlu oneros, asimilat
potrivit legii actului administrativ, încheiat în scris prin care una sau mai multe
autorități/entităţi contractante încredinţează executarea de lucrări, unuia sau mai
multor operatori economici, în care contraprestaţia pentru lucrări este reprezentată fie
exclusiv de dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor care fac obiectul contractului,
fie de acest drept însoţit de o plată.
Contract de concesiune de servicii este acel contract cu titlu oneros, asimilat
potrivit legii actului administrativ, încheiat în scris prin care una sau mai multe
autorități/entităţi contractante încredinţează prestarea şi gestionarea de servicii, altele
decât executarea de lucrări, unuia sau mai multor operatori economici, în care contra-
prestaţia pentru servicii este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata
serviciile care fac obiectul contractului, fie de acest drept însoţit de o plată.
Analizând definiția legală, dar și literatura de specialitate1, identificăm următoa-
rele trăsături juridice ale contractului de concesiune de lucrări/servicii:
1. Este un contract sinalagmatic

Contractul sinalagmatic este acel contract în care obligațiile născute sunt reci-
proce și interdependente.
Astfel, în schimbul acordării de către concedent a dreptului de a exploata rezul-
tatul lucrărilor sau serviciilor, însoțit sau nu de o plată, concesionarul se obligă să
execute lucrări sau să presteze și să gestioneze servicii.
2. Este contract bilateral/multilateral

Factorul esențial al contractului de concesiune, ca de altfel al oricărui contract, îl
reprezintă voința părților, adică voința lor juridică manifestată în scopul de a
constitui, modifica sau stinge un raport juridic.
1
A. Sebeni, Noţiunea contractului de concesiune şi încheierea acestuia, în Dreptul
nr. 8/1999, p. 17.
Contractul de concesiune de lucrări și de servicii 253
În acest context, vorbim de principiul libertății de a contracta consacrat de
art. 1169 C.civ.: „Părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţi-
nutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri”.
Acest acord de voințe poate avea caracter:
a) bilateral – contractul de concesiune se încheie între un singur operator
economic și o entitate contractantă;
b) multilateral – contractul de achiziție publică se încheie între mai mulți opera-
tori economici și mai multe entități contractante.
Datorită asimilării contractului de concesiune cu actul administrativ, libertatea de
a contracta suferă unele limitări.
3. Este un contract cu titlu oneros

Art. 1172 alin. (1) C.civ. definește un contract ca fiind oneros dacă fiecare parte
urmăreşte să îşi procure un avantaj în schimbul obligaţiilor asumate este cu titlu
oneros.
În cazul contractului de concesiune, părțile urmăresc obținerea unui avantaj astfel:
- operatorul economic urmărește dreptului de a exploata rezultatul lucrărilor sau
serviciilor în schimbul obligațiilor asumate;
- autoritatea publică urmărește execuţia unei lucrări prestarea şi gestionarea de
servicii din partea operatorului economic.
4. Este un contract administrativ

Așa cum am arătat1, în literatura de specialitate, contractul administrativ a fost
definit ca fiind acel „acord de voinţă, dintre o autoritate publică, aflată pe o poziţie de
superioritate juridică, pe de-o parte, şi alte subiecte de drept pe de altă parte
(persoane fizice, persoane juridice sau alte organe ale statului subordonate celeilalte
părţi) prin care se urmăreşte satisfacerea unui interes general, prin prestarea unui
serviciu public, efectuarea unei lucrări publice sau punerea în valoare a unui bun
public, supus unui regim de putere publică”.
Aceleași caracteristici specifice contractului administrativ le întâlnim și în cazul
contractului de concesiune:
- părţile contractului administrativ nu se află pe poziţie de egalitate juridică, parti-
cularul fiind subordonat juridic autorităţii publice;
- încheierea, executarea şi încetarea contractului administrativ sunt subordonate
principiului priorităţii interesului public faţă de interesul privat;
- contractul administrativ cuprinde clauze derogatorii de la dreptul comun, cunos-
cute drept clauze exorbitante, imperative prin puterea legii, care nu pot face obiectul
niciunei negocieri;
- litigiile care au ca obiect contractele administrative sunt de competenţa instan-
ţelor de contencios administrativ.
1
Pentru dezvoltări, a se vedea supra Titlul II, Capitolul III, Secțiunea 1.
5. Este un contract solemn

Contractul de achiziție publică se încheie în formă scrisă. În opinia noastră, forma
scrisă este o condiție ad validitatem; lipsa formei scrise atrage nulitatea actului
juridic (negotium). Condiția ad validitatem a formei scrise decurge din caracterul
administrativ al contractului de concesiune.
Necesitatea formei scrise rezidă și din respectarea imperativelor legale impuse de
legislația finanțelor publice și a accesului la informații publice.
Astfel, alături de alte acte (facturi fiscale, situații de lucrări, procese-verbale de
recepție etc.), contractul de concesiune publică reprezintă un „document justificativ”
pe baza căruia se efectuează înregistrări în contabilitate și se efectuează plățile de
către autoritatea contractantă.
Potrivit art. 111 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de
interes public1, „orice autoritate contractantă, astfel cum este definită prin lege, are
obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice interesate, în condiţiile
prevăzute la art. 7, contractele de achiziţii publice”.
Secțiunea a 2-a. Părțile contractului de concesiune

de lucrări și de servicii
Ca și în cazul achizițiilor publice, în materia concesiunilor nu orice persoană –

fizică sau juridică – poate încheia un contract de concesiune, deoarece legea impune
ca acestea să aibă calitatea de „operator economic” și, respectiv, „autoritate
contractantă”/”entitate contractantă”, astfel cum sunt definite în mod specific de
Legea nr. 100/2016.
Prin operator economic se înțelege orice persoană fizică sau juridică, de drept
public sau de drept privat, sau grup ori asociere, inclusiv temporară, de astfel de
persoane, care oferă pe piaţă, în mod licit, executarea de lucrări şi/sau a unei
construcţii, furnizarea de produse sau prestarea de servicii2.
Au calitatea de „autorităţi contractante”3, în sensul Legii nr. 100/2016:
a) autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale;
b) organismele de drept public;
c) asocierile care cuprind cel puţin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute
la lit. a) sau b).
Prin „entităţi contractante” se înțeleg următoarele entităţi, cu condiţia să exercite
una dintre activităţile relevante prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr. 100/2016 şi să
atribuie un contract de concesiune pentru exercitarea uneia dintre activităţile respective:
1
2
Art. 5 alin. (1) lit. x) din Legea nr. 100/2016.
3
Comentariile și exemplificările de la Titulul II, Capitolul III, Secțiunea a 2-a din prezenta
lucrare, privind noțiunea de „autoritate contractantă” în cazul contractului de achiziție
publică, sunt valabile și pentru contractul de concesiune.
Contractul de concesiune de lucrări și de servicii 255
a) autorităţile contractante;
b) întreprinderile publice;
c) oricare subiecte de drept, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b),
care funcţionează pe baza unor drepturi exclusive sau speciale acordate pentru
exercitarea uneia dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 2.
„Întreprindere publică” este definită1 ca fiind acea persoana juridică ce desfăşoară
activităţi economice şi asupra căreia se exercită direct sau indirect, ca urmare a unor
drepturi de proprietate, a participaţiilor financiare sau a regulilor specifice prevăzute în
actul de înfiinţare a întreprinderii respective, influenţa dominantă a unei autorităţi
contractante; prezumţia de exercitare a influenţei dominante se aplică în orice situaţie
în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau mai multe autorităţi contractante se
află, direct ori indirect, în cel puţin unul dintre următoarele cazuri: deţin majoritatea
capitalului subscris, deţin controlul majorităţii voturilor asociate acţiunilor emise de
întreprindere sau pot numi în componenţa consiliului de administraţie, a organului de
conducere sau de supraveghere mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia.
Secțiunea a 3-a. Tipuri de contracte de concesiune
Contractele de concesiune sunt clasificate în funcție de obiect, astfel:
1. Contractul de concesiune de lucrări are ca obiect executarea de lucrări.

„Execuţia de lucrări” reprezintă fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi
execuţia de lucrări în legătură cu una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. l din
Legea nr. 100/2016, fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia unei
construcţii sau realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde
cerinţelor stabilite de autoritatea/entitatea contractantă care exercită o influenţă deter-
minantă asupra tipului sau proiectării construcţiei2.
2. Contractul de concesiune de servicii are ca obiect prestarea şi gestionarea de

servicii, altele decât executarea de lucrări prevăzute la lit. g) din Legea nr. 100/2016.
Observăm că, spre deosebire de „execuția de lucrări” care sunt în detaliu
enumerate în anexa nr. l din Legea nr. 100/2016, în cazul „serviciilor” care pot face
obiectul unui contract de concesiune acestea nu sunt enumerate ca atare. Cu privire la
„servicii”, legiuitorul folosește doar un criteriu de excludere pentru a le deosebi de
„lucrări”, fără să le definească ca atare.
1
Art. 5 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 100/2016.
2
Art. 5 alin. (1) lit. q) din Legea nr. 100/2016.
Capitolul IV
Reguli generale de participare și desfășurare a
procedurilor de atribuire
Secțiunea 1. Reguli generale privind operatorii economici
1. Operatorii economici care, potrivit legislaţiei statului în care sunt stabiliţi, au

dreptul să presteze o anumită activitate inclusă în obiectul concesiunii de lucrări sau de
servicii nu pot fi respinşi numai pe motiv că, în temeiul legislaţiei statului membru în
care se atribuie contractul, sunt obligaţi să fie persoane fizice sau persoane juridice.
2. Persoanele juridice sau alte entităţi constituite într-o altă formă de organizare
prevăzută de lege pot fi obligate să indice, în cadrul ofertelor/solicitărilor de parti-
cipare, numele şi calificările profesionale relevante ale persoanelor fizice respon-
sabile cu executarea contractului în cauză.
3. În executarea contractelor de concesiune, operatorii economici sunt ţinuţi să

respecte obligaţiile aplicabile în domeniile mediului, social şi al relaţiilor de muncă,
stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, prin legislaţia naţională,
prin contracte colective sau prin tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale în
aceste domenii.
4. Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în

calitate de ofertant sau de candidat, individual ori în comun cu alţi operatori
economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării
la procedura de atribuire, subcontractant propus sau terţ susţinător, potrivit prevede-
rilor prezentei legi.
5. Autoritatea/entitatea contractantă nu are dreptul de a impune operatorilor

economici care participă în comun la procedura de atribuire să adopte sau să constituie
o anumită formă juridică pentru depunerea unei oferte/solicitări de participare. Prin
excepţie, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor econo-
mici cărora le-a fost atribuit contractul de concesiune să adopte sau să constituie o
anumită formă juridică, cu condiţia ca acest lucru să fi fost menţionat în anunţul de
concesionare şi documentaţia de atribuire şi în măsura în care o astfel de modificare
este necesară pentru executarea în mod corespunzător a contractului de concesiune.
6. Autoritatea/entitatea contractantă poate stabili prin documentaţia de atribuire,

atunci când este necesar, modul în care operatorii economici urmează să îndepli-
nească cerinţele referitoare la situaţia economică şi financiară sau capacitatea
tehnică şi profesională, precum şi anumite condiţii specifice privind executarea
contractului de concesiune, în cazul participării în comun la procedura de atribuire,
cu condiţia ca acest lucru să fie justificat de motive obiective şi proporţionale.
Secțiunea a 2-a. Confidenţialitate
Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispoziţiilor legale
privind liberul acces la informaţiile de interes public ori ale altor acte normative care
reglementează activitatea autorităţii contractante, autoritatea/entitatea contractantă
are obligaţia de a nu dezvălui informaţiile transmise de către operatorii economici,
indicate de aceştia ca fiind confidenţiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale şi
elementele confidenţiale ale ofertelor.
Aceste obligații privind confidențialitatea nu afectează obligaţiile entităţii
contractante privind publicarea anunțului de atribuire şi nici publicarea părţilor din
contractele de concesiune încheiate fără caracter confidenţial, inclusiv a eventualelor
modificări ulterioare.
Autoritatea/entitatea contractantă poate impune operatorilor economici cerinţe
care vizează protejarea caracterului confidenţial al informaţiilor pe care aceasta le
pune la dispoziţie pe durata întregii proceduri de atribuire.
Secțiunea a 3-a. Reguli de evitare a conflictului de interese
Pe parcursul desfăşurării procedurii de atribuire, entităţile/autoritățile contractante

au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia
situaţiile de conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigu-
rării transparenţei procedurii de atribuire şi a tratamentului egal al tuturor candi-
daţilor şi ofertanţilor.
Prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului
entităţii contractante care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau
care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes
financiar, economic sau alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care
compromite imparţialitatea sau independenţa lor în contextul procedurii de atribuire.
Reprezintă situaţii potenţial generatoare de conflict de interese orice situaţii care
ar putea duce la apariţia unui conflict de interese cum ar fi următoarele, regle-
mentate cu titlu exemplificativ:
a) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/
ofertelor a persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul
subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi
propuşi ori a persoanelor care fac parte din consiliul de administraţie/organul de
conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau
subcontractanţi propuşi;
b) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/

ofertelor a unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea
inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de condu-
cere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcon-
tractanţi propuşi;
c) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/
ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii
rezonabile că poate avea, direct sau indirect, un interes personal, financiar, economic
ori de altă natură, sau se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa
şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare;
d) situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontrac-
tantul propus/terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/
organului de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi semni-
ficativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori
care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul entităţii
contractante; prin acţionar sau asociat semnificativ se înţelege persoana care exercită
drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul
social sau îi conferă deţinătorului cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în
adunarea generală;
e) situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane
desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin
până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu
funcţii de decizie în cadrul entităţii contractante.
Ofertantul declarat câştigător cu care autoritatea/entitatea contractantă a încheiat
contractul de concesiune nu are dreptul de a angaja sau de a încheia orice alte
înţelegeri privind prestarea de servicii, direct sau indirect, în scopul îndeplinirii
contractului de concesiune, cu persoane fizice sau juridice care au fost implicate în
procesul de verificare/evaluare al solicitărilor de participare/ofertelor depuse în
cadrul unei proceduri de atribuire sau angajaţi/foşti angajaţi ai entităţii contractante
cu care aceasta a încetat relaţiile contractuale ulterior atribuirii contractului de conce-
siune, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la încheierea contractului,
sub sancţiunea rezoluţiunii ori rezilierii de drept a contractului de concesiune.
În cazul în care autoritatea/entitatea contractantă identifică o situaţie potenţial
generatoare de conflict de interese, aceasta întreprinde demersurile necesare pentru a
stabili dacă situaţia respectivă reprezintă o situaţie de conflict de interese şi prezintă
candidatului/ofertantului aflat în respectiva situaţie o expunere a motivelor care, în
opinia entităţii contractante, sunt de natură să genereze un conflict de interese. Auto-
ritatea/entitatea contractantă solicită candidatului/ofertantului transmiterea punctului
său de vedere cu privire la respectiva situaţie.
În cazul în care autoritatea contractantă stabileşte că există un conflict de
interese, autoritatea/entitatea contractantă va adopta măsurile necesare pentru elimi-
narea circumstanţelor care au generat conflictul de interese, dispunând măsuri cum ar
fi: înlocuirea persoanelor responsabile cu evaluarea/verificarea ofertelor/solicitărilor
de participare, atunci când le este afectată imparţialitatea, acolo unde este posibil, sau
eliminarea ofertantului/candidatului aflat în relaţie cu persoanele cu funcţii de decizie
din cadrul entităţii contractante.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a preciza în documentele conce-
siunii numele persoanelor ce deţin funcţii de decizie în cadrul entităţii contractante.
Secțiunea a 4-a. Reguli aplicabile comunicărilor
1. Orice comunicare, solicitare, informare, notificare şi altele asemenea, sunt

transmise printr-unul dintre următoarele mijloace de comunicare:
a) mijloace electronice;
b) poştă sau fax;
c) comunicare verbală, inclusiv telefonică;
d) înmânare directă sub semnătură.
2. Mijloacele de comunicare alese trebuie să fie nediscriminatorii, disponibile cu

caracter general şi să nu limiteze accesul operatorilor economici la procedura de atribuire.
În cazul utilizării mijloacelor electronice de comunicare, instrumentele şi dispozitivele
folosite, precum şi caracteristicile tehnice ale acestora trebuie să asigure interoperabi-
litatea cu produsele de uz general în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
3. Comunicarea verbală, inclusiv telefonică, poate fi utilizată pentru alte comu-

nicări decât cele privind elementele esenţiale ale unei proceduri de atribuire, cu
condiţia consemnării în scris a principalelor elemente ale conţinutului comunicării
verbale: prin „elementele esenţiale ale procedurii de atribuire” se înțeleg documen-
tele concesiunii, solicitările de participare şi ofertele.
Conţinutul comunicărilor verbale cu ofertanţii care ar putea avea un impact
semnificativ asupra conţinutului şi evaluării ofertelor se consemnează prin mijloace
corespunzătoare, cum ar fi minute, înregistrări audio sau sinteze ale principalelor
elemente ale comunicării verbale.
4. Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a asigura protejarea inte-

grităţii datelor şi a confidenţialităţii ofertelor/solicitărilor de participare în cadrul
tuturor operaţiunilor de comunicare, transmitere şi stocare a informaţiilor.
Autoritatea/entitatea contractantă ia cunoştinţă de conţinutul ofertelor şi al solici-
tărilor de participare numai de la data stabilită pentru deschiderea acestora.
Secțiunea a 5-a. Comisia de coordonare şi supervizare.

Comisia de evaluare
§1. Comisia de coordonare și supervizare

Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a desemna o comisie de coordo-
nare şi supervizare pentru pregătirea şi planificarea fiecărui contract de concesiune.
Membrii comisiei de coordonare şi supervizare sunt numiţi de autoritatea/entitatea

contractantă din cadrul specialiştilor proprii, la care pot fi cooptaţi, după necesităţi,
experţi externi.
Principalele responsabilităţi ale comisiei de coordonare şi supervizare constau în:
a) fundamentarea deciziei de concesionare;
b) coordonarea procesului de elaborare a documentaţiei de atribuire;
c) stabilirea procedurii de atribuire a contractului de concesiune;
d) coordonarea procesului de elaborare a strategiei de contractare a concesiunii.
§2. Comisia de evaluare

1. Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a desemna, pentru atribuirea
fiecărui contract de concesiune de lucrări/servicii, persoanele responsabile pentru
evaluarea ofertelor, care se constituie într-o comisie de evaluare.
Membrii comisiei de evaluare trebuie să fie în număr impar şi se nominalizează,
de regulă, din cadrul comisiei de coordonare şi supervizare.
Autoritatea/entitatea contractantă desemnează, prin hotărâre, ordin sau decizie,
preşedintele comisiei de evaluare dintre membrii acesteia. Autoritatea/entitatea con-
tractantă are obligaţia de a nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de
evaluare.
Autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei
de evaluare cu un membru de rezervă numai dacă persoana care urmează să fie
înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-şi îndeplini atribuţiile care
rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare. După înlocuire, calitatea de
membru al comisiei de evaluare este preluată de către membrul de rezervă care îşi
exercită atribuţiile aferente până la finalizarea procedurii de atribuire.
2. În cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o exper-

tiză aprofundată în domeniul concesiunilor ori de natură tehnică, financiară, juridică
şi/sau privind aspectele contractuale specifice, autoritatea contractantă poate
desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialişti externi, numiţi experţi cooptaţi,
care desfăşoară activităţi independente sau care sunt puşi la dispoziţie de către furni-
zorii de servicii auxiliare achiziţiei.
Experţii cooptaţi pot fi nominalizaţi odată cu numirea comisiei de evaluare sau
ulterior, în funcţie de problemele specifice care ar putea impune expertiza acestora.
În cazul în care experţii cooptaţi sunt desemnaţi pe parcursul procesului de evaluare,
propunerea privind cooptarea acestora, precum şi justificarea necesităţii participării
lor la procesul de evaluare este elaborată de comisia de evaluare.
Experţii cooptaţi pentru probleme specifice nu au drept de vot în cadrul comisiei
de evaluare, însă au obligaţia de a elabora un raport de specialitate cu privire la
aspectele tehnice, financiare sau juridice, asupra cărora îşi exprimă punctul de
vedere. Raportul de specialitate este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adop-
tarea deciziilor în cadrul procesului de analiză a solicitărilor de participare/ofertelor
şi de stabilire a ofertei/ofertelor câştigătoare. Experţii cooptaţi răspund profesional
pentru conţinutul raportului de specialitate.
Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu raportul de specialitate al
experţilor cooptaţi au obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând
în acest sens o notă individuală care devine anexă la raportul procedurii de atribuire.
În cadrul acestei note se justifică în mod documentat punctul de vedere al respec-
tivilor membri.
Raportul de specialitate se ataşează la raportul procedurii de atribuire şi devine
parte a dosarului concesiunii.
3. Comisia de evaluare are următoare atribuţii:

a) verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi, în
cazul în care acestea au fost solicitate prin documentaţia de atribuire;
b) realizarea selecţiei candidaţilor, dacă este cazul;
c) realizarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de
dialog competitiv;
d) realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de
licitaţie deschisă în două etape şi în cazul procedurii de negociere fără publicare a
anunţului de concesionare;
e) verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere
al modului în care acestea corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini/docu-
mentul descriptiv;
f) verificarea propunerilor tehnice finale prezentate de ofertanţi;
g) verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi;
h) stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme şi a motivelor care stau la
baza încadrării ofertelor respective în fiecare dintre aceste categorii;
i) stabilirea ofertelor admisibile;
j) aplicarea criteriilor de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de
atribuire, şi stabilirea ofertei câştigătoare;
k) emiterea propunerii de anulare a procedurii de atribuire, în condițiile legii;
l) elaborarea proceselor-verbale aferente fiecărei şedinţe, a rapoartelor interme-
diare aferente fiecărei etape în cazul procedurilor cu mai multe etape şi a raportului
procedurii de atribuire.
4. Rapoartele intermediare şi raportul procedurii de atribuire se înaintează de către

preşedintele comisiei de evaluare conducătorului entităţii contractante spre aprobare.
În cazul în care nu aprobă rapoartele, conducătorul entităţii contractante moti-
vează în scris decizia sa şi poate, după caz:
a) returna raportul comisiei de evaluare spre corectare sau reevaluare parţială;
b) solicita o reevaluare completă, caz în care o nouă comisie de evaluare va fi numită.
5. Pe parcursul desfăşurării procesului de evaluare, membrii comisiei de evaluare

şi experţii cooptaţi au obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra conţinutului
ofertelor/solicitărilor de participare, precum şi asupra oricăror altor informaţii pre-
zentate de către candidaţi/ofertanţi în procedura de atribuire. Încălcarea angajamen-
telor referitoare la confidenţialitate se sancţionează conform legii.
Comisia de evaluare şi experţii cooptaţi au obligaţia de a semna pe propria
răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate prin care se angajează să
respecte prevederile legale privind confidențialitatea şi prin care confirmă că nu se

află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese. Declaraţia trebuie
semnată de membrii comisiei de evaluare înainte de preluarea atribuţiilor specifice,
după data şi ora-limită pentru depunerea solicitărilor de participare/ofertelor şi
conţine următoarele date de identificare:
a) numele şi prenumele;
b) data şi locul naşterii;
c) domiciliul actual;
d) codul numeric personal.
În cazul în care unul dintre membrii desemnaţi în comisia de evaluare sau unul
dintre experţii cooptaţi constată că se află într-o situaţie de conflict de interese,
atunci acesta are obligaţia de a solicita de îndată înlocuirea sa din componenţa comi-
siei respective cu o altă persoană.
Situaţiile privind conflictul de interese pot fi sesizate entităţii contractante şi de
către terţi. În cazul în care sunt sesizate astfel de situaţii, autoritatea/entitatea contrac-
tantă; are obligaţia de a verifica cele semnalate şi, dacă este cazul, de a adopta
măsurile necesare pentru evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina
apariţia unui conflict de interese.
Modul de lucru al comisiei de evaluare este stabilit de comun acord între membrii
acesteia, urmând a se avea în vedere calendarul estimativ de aplicare a procedurii de
atribuire şi perioada solicitată pentru valabilitatea ofertelor.
Membrii comisiei de evaluare au dreptul de a analiza şi evalua documentele
depuse de ofertanţi/candidaţi individual şi/sau în şedinţe comune.
Deciziile comisiei de evaluare se iau cu votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi
votanţi. Fiecare decizie a comisiei de evaluare este fundamentată prin identificarea
elementelor concrete ale solicitării de participare/ofertelor în raport cu cerinţele
definite prin documentele concesiunii şi prevederile legale.
În cazul procesului de selecţie a candidaţilor sau stabilirii ofertei câştigătoare pe
bază de punctaj, votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul
individual acordat fiecărei solicitări de participare/oferte în parte. Fiecare punctaj
individual este însoţit de o justificare scrisă.
În cazul de divergenţe de păreri între membrii comisiei de evaluare, preşedintele
comisiei de evaluare solicită reanalizarea punctelor de divergenţă, în scopul fina-
lizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor şi de stabilire a ofertei câştigătoare.
Procesul de reanalizare a punctelor de divergenţă se consemnează într-un proces-
verbal, justificându-se opiniile contrare.
În cazul în care, în situația unei divergențe de păreri, comisia de evaluare nu
ajunge la un acord, decizia finală se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată au obligaţia
de a-şi prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală
care devine anexă la raportul procedurii de atribuire.
Secțiunea a 6-a. Planificarea concesiunilor de lucrări

şi a concesiunilor de servicii
1. Atribuirea unui contract de concesiune este rezultatul unui proces de conce-

sionare ce se derulează în trei etape distincte:
a) etapa de planificare, fundamentare şi pregătire;
b) etapa de organizare şi derulare a procedurii şi atribuirea contractului de conce-
siune;
c) etapa postatribuire a contractului de concesiune, respectiv executarea şi moni-
torizarea implementării acestuia.
Etapa de planificare, fundamentare şi pregătire a unui proces de concesionare se
iniţiază prin documentarea nevoii identificate şi se încheie cu aprobarea de către
conducătorul entităţii contractante a strategiei de contractare şi a documentaţiei de
atribuire pentru procedura respectivă.
2. Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa

de planificare, fundamentare şi pregătire a procedurii de atribuire a contractului de
concesiune în legătură cu:
a) relaţia dintre obiectul, constrângerile asociate şi complexitatea contractului şi
resursele disponibile la nivel de entitate contractantă;
b) contractul de concesiune propus, durata contractului şi modalitatea de înde-
plinire a acestuia;
c) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul
acestuia, măsuri de gestionare a riscurilor, stabilirea penalităţilor pentru neîndepli-
nirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale;
d) justificările privind determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru,
precum şi orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru autoritatea/enti-
tatea contractantă şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului
administraţiei publice în care activează autoritatea/entitatea contractantă;
e) justificările privind alegerea procedurii de atribuire şi, după caz, decizia de a
reduce termenele în condiţiile legii;
f) criteriile de calificare şi selecţie ce urmează a fi utilizate şi caracteristicile
pieţei căreia se adresează concesiunea;
g) criteriile de atribuire şi ponderile alocate acestora;
h) orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru autoritatea/entitatea
contractantă; şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului adminis-
traţiei publice în care activează autoritatea/entitatea contractantă;
i) alte elemente relevante pentru îndeplinirea necesităţii autorității/entităţii
contractante.
Strategia de contractare este un document al fiecărei proceduri de atribuire a unui
contract de concesiune iniţiate de autoritatea/entitatea contractantă şi este subiect de
evaluare a Agenția Națională pentru Achiziții Publice, împreună cu documentaţia de
atribuire, referitor la aspectele arătate supra la lit. c) şi d).
3. Autoritatea/entitatea contractantă poate folosi un model financiar ca instru-

ment în luarea deciziilor în fiecare etapă a procesului de concesionare, care se aprobă
odată cu strategia de contractare. Prin model financiar se înţelege instrumentul care
reflectă relaţiile istorice dintre venituri, cheltuieli şi valoarea capitalului, precum şi
cele rezultate din previziunea acestor variabile, pe baza căruia se realizează schema
de evoluţie a venitului sau fluxului de numerar periodic al unei entităţi sau proprie-
tăţi, din care pot fi calculaţi indicatorii rentabilităţii financiare.
În funcţie de fiecare etapă a procesului, modelul financiar poate fi utilizat pentru:
a) evaluarea preliminară a rentabilităţii investiţiei;
b) stabilirea nivelului finanţării şi a structurii de finanţare a concesiunii;
c) identificarea impactului riscurilor asupra structurii de finanţare;
d) suport pe parcursul derulării procedurii de atribuire a contractului de concesiune;
e) suport în etapele de dialog/negociere specifice procedurilor de dialog compe-
titiv şi negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare;
f) susţinerea termenilor şi condiţiilor contractului de împrumut.
Capitolul V
Procedurile de atribuire a contractelor de concesiune
Secțiunea 1. Enumerare
Ca regulă, autoritatea/entitatea contractantă atribuie contractul de concesiune

printr-una dintre următoarele proceduri de atribuire:
a) licitaţie deschisă;
b) dialog competitiv.
Aceste proceduri reglementate pe larg de Legea nr. 100/2016 vor fi dezvoltate pe
larg în secțiunile următoare ale prezentului capitol.
Prin excepţie, autoritatea/entitatea contractantă poate utiliza ca procedură de
atribuire negocierea fără publicarea unui anunţ de concesionare.
Concesiunile de lucrări sau concesiunile de servicii a căror valoare este mai mică
decât pragul valoric prevăzut de lege1 se atribuie printr-o procedură simplificată.
Secțiunea a 2-a. Proceduri de atribuire
§1. Licitația deschisă

1.1. Definiție
Licitaţia deschisă este definită ca fiind acea procedură de atribuire în cadrul
căreia orice operator economic are dreptul de a depune ofertă în urma publicării unui
anunţ de concesionare.
Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de
concesionare prin care autoritatea/entitatea contractantă solicită operatorilor econo-
mici depunerea de oferte, atât la nivel naţional în SEAP, cât şi în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
1.2. Documentația de atribuire

În cuprinsul documentaţiei de atribuire, autoritatea/entitatea contractantă defi-
neşte obiectul concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii prin descrierea
necesităţilor autorităţii contractante şi a caracteristicilor solicitate pentru lucrările sau
1
Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, pragul valoric este de 24.977.096 lei,
fără TVA.
serviciile care urmează a fi concesionate şi stabileşte criteriile de atribuire, precum şi

modul de repartizare a riscurilor; autoritatea/entitatea contractantă stabileşte care sunt
cerinţele minime pe care ofertele trebuie să le îndeplinească.
Informaţiile furnizate prin documentaţia de atribuire trebuie să fie suficient de
precise, clare şi complete pentru a permite operatorilor economici să determine natura
şi obiectul concesiunii de lucrări sau ale concesiunii de servicii, iar pe baza acestora, să
decidă transmiterea unei oferte sau neparticiparea la procedura de atribuire.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de concesio-
nare criteriile de calificare şi, în cazul în care se utilizează etapa de negociere, regulile
aplicabile.

Procedura de licitaţie deschisă se desfăşoară, de regulă, într-o singură etapă.
Autoritatea/entitatea contractantă poate stabili prin anunţul de concesionare şi
documentaţia de atribuire ca procedura de licitaţie deschisă să se desfăşoare în două
etape:
1. Prima etapă – depunerea ofertelor1 elaborate în conformitate cu informaţiile

şi cerinţele prevăzute în documentaţia de atribuire, însoţită de documentele care
demonstrează îndeplinirea criteriilor de calificare şi de selecţie stabilite de auto-
ritatea/entitatea contractantă.
Operatorul economic are obligaţia de a transmite oferta şi documentele de califi-
care la adresa indicată în anunţul de concesionare şi numai până la data şi ora-limită
de depunere a ofertelor prevăzute în anunţul de concesionare.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a deschide ofertele la data, ora
şi locul indicate în anunţul de concesiune. Orice ofertant are dreptul de a participa la
deschiderea ofertelor.
În cadrul şedinţei de deschidere nu este permisă respingerea niciunei oferte, cu
excepţia celor care se încadrează în una dintre următoarele situaţii:
a) au fost depuse după data şi ora-limită de depunere sau la o altă adresă decât
cele stabilite în anunţul de concesiune;
b) nu sunt însoţite de garanţia de participare astfel cum a fost solicitată în docu-
mentaţia de atribuire.
Şedinţa de deschidere se finalizează printr-un proces-verbal semnat de membrii
comisiei de evaluare, de experţii cooptaţi şi de reprezentanţii operatorilor economici,
în care se consemnează modul de desfăşurare a şedinţei respective, aspectele formale
constatate la deschiderea ofertelor, elementele principale ale fiecărei oferte.
Comisia de evaluare are obligaţia de a transmite un exemplar al procesului-
verbal de deschidere tuturor operatorilor economici participanţi la procedura de atri-
buire, indiferent dacă aceştia au fost sau nu prezenţi la şedinţa de deschidere.
1
Cu privire la ofertă și documentele însoțitoare, a se vedea infra Titlul VI, Capitolul VI,
Secțiunea a 4-a.
Procedurile de atribuire a contractelor de concesiune 267
Orice decizie cu privire la calificarea/selecţia ofertanţilor/candidaţilor sau, după
caz, cu privire la evaluarea ofertelor, se adoptă de către comisia de evaluare în
cadrul unor şedinţe ulterioare şedinţei de deschidere a ofertelor.
Oferta depusă după data şi ora-limită de depunere a ofertelor sau la o altă adresă
decât cea precizată în anunţul de concesionare se returnează fără a fi deschisă
operatorului economic care a depus-o.
În cazul în care, în cadrul documentaţiei de atribuire, a fost prevăzută obligaţia
îndeplinirii unor criterii de calificare şi selecţie, comisia de evaluare are obligaţia
verificării modului de îndeplinire a acestor criterii de către fiecare ofertant în parte.
Pentru fiecare ofertant calificat, comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi
de a verifica fiecare ofertă atât din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse,
cât şi din punctul de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. În urma fina-
lizării fiecăreia dintre fazele de verificare, comisia de evaluare întocmeşte un raport
intermediar, care se aprobă de conducătorul entităţii contractante, urmând să comu-
nice fiecărui ofertant ce a fost respins, motivele care au stat la baza acestei decizii, iar
celorlalţi li se aduce la cunoştinţă faptul că se trece la etapa următoare de verificare.
În urma finalizării primei etape, autoritatea/entitatea contractantă transmite simultan
tuturor ofertanţilor care au depus oferte admisibile o invitaţie de participare la etapa
negocierii care trebuie să cuprindă cel puţin:
a) referinţe privind anunţul de concesionare publicat;
b) data şi ora stabilite pentru demararea negocierilor;
c) adresa la care se derulează negocierile;
d) limba sau limbile în care se vor derula negocierile.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de parti-
cipare la etapa a doua a procedurii tuturor ofertanţilor/candidaţilor selectaţi, simultan şi
în scris. Invitaţia de participare include o referinţă la adresa electronică la care docu-
mentele concesiunii au fost puse la dispoziţia operatorilor economici prin mijloace
electronice.
2. Etapa a doua – negocieri în vederea îmbunătăţirii ofertelor admisibile şi

evaluarea ofertelor îmbunătăţite, prin aplicarea criteriilor de atribuire.
În cazul în care alege să aplice procedura licitaţiei deschise cu etapă de negociere,
autoritatea/entitatea contractantă stabileşte prin documentaţia de atribuire elementele
care pot face obiectul negocierii.
Scopul negocierilor este de a îmbunătăţi oferta iniţială depusă de participanţii la
negocieri şi de adaptare a acesteia la condiţiile concrete în care se va derula con-
tractul de concesiune care urmează a fi atribuit. Comisia de evaluare are obligaţia să
se asigure că oferta îmbunătăţită nu este de natură a aduce proiectului modificări de
ordin tehnic, economic, social şi/sau de mediu, care nu au fost prevăzute în documen-
taţia de atribuire.
Autoritatea/entitatea contractantă negociază în etapa negocierii cu fiecare ofertant
care a depus o ofertă admisibilă şi a fost invitat, în vederea îmbunătăţirii conţinutului
acestora.
În cadrul negocierii, autoritatea/entitatea contractantă şi ofertanţii pot discuta
oricare aspecte referitoare la concesiune, indicate în documentaţia de atribuire, cu
excepţia obiectului concesiunii, criteriilor de atribuire şi cerinţelor minime, care nu se

pot modifica în cursul negocierii.
Pe durata negocierii, autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a asigura
respectarea principiului tratamentului egal şi de a nu furniza informaţii într-o manieră
discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre ofertanţi un avantaj în raport cu
ceilalţi.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui celorlalţi ofer-
tanţi soluţiile propuse sau alte informaţii confidenţiale comunicate de un ofertant
care participă la negociere, fără acordul acestuia, exprimat în scris, cu privire la
fiecare intenţie de comunicare a anumitor informaţii specifice.
La sfârşitul fiecărei întâlniri de negocieri, comisia de evaluare are obligaţia
Negocierile în cadrul etapei a doua a procedurii de atribuire se derulează până
în momentul în care fiecare participant la negocieri declară că oferta iniţială pe
care a prezentat-o nu mai poate fi îmbunătăţită, fapt care se consemnează explicit
în procesul-verbal de şedinţă.
În cazul în care autoritatea/entitatea contractantă intenţionează să încheie
negocierile, aceasta îi informează pe ofertanţii rămaşi în competiţie.
După încheierea negocierilor, ofertanţii care au depus oferte admisibile şi care
au participat la negocieri transmit oferte îmbunătăţite până la data şi ora-limită
convenite de comun acord cu autoritatea/entitatea contractantă.
Comisia de evaluare evaluează ofertele îmbunătăţite din punct de vedere tehnic
şi financiar şi atribuie contractul de concesiune ofertantului a cărui ofertă a fost
declarată câştigătoare, prin aplicarea criteriului de atribuire.
Oferta câştigătoare se stabileşte numai dintre ofertele admisibile şi numai pe
baza criteriului de atribuire precizat în anunţul de participare şi în documentaţia de
atribuire.
Comisia de evaluare are obligaţia elaborării raportului procedurii de atribuire
care se aprobă de către conducătorul entităţii contractante. Raportul procedurii se
încarcă în SEAP în secţiunile specifice disponibile în sistemul informatic, semnat
cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un
furnizor de servicii de certificare acreditat. După aprobarea raportului procedurii de
atribuire, autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia informării ofertanţilor,
Activitatea comisiei de evaluare încetează după elaborarea raportului procedurii
de atribuire.

Perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de concesionare spre publi-
care în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data limită de depunere a ofertelor,
în cazul în care procedura de licitaţie deschisă se desfăşoară într-o singură etapă,
respectiv de depunere a ofertelor iniţiale, în cazul în care procedura se desfăşoară
în două etape, este de cel puţin 30 de zile.
Perioada cuprinsă între data transmiterii invitaţiei de participare la etapa nego-
cierii şi data limită de depunere a ofertelor îmbunătăţite în cazul în care procedura
se desfăşoară în două etape este de cel puţin 22 de zile.
Termenul de primire a ofertelor poate fi redus cu 5 zile, în cazul în care auto-
ritatea/entitatea contractantă acceptă ca depunerea ofertelor să fie făcută prin mij-
loace electronice.
§2. Dialogul competitiv
2.1. Definiție
Dialogul competitiv este acea procedură de atribuire în care orice operator
anunţ de concesionare, urmând ca numai candidaţii care îndeplinesc criteriile de
calificare şi selecţie stabilite de autoritatea/entitatea contractantă să aibă dreptul de a
participa la etapa de dialog, iar candidaţii rămaşi la sfârşitul etapei de dialog au
dreptul de a depune oferte finale.
Procedura de dialog competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui
anunţ de concesionare prin care autoritatea/entitatea contractantă solicită operatorilor
economici depunerea de solicitări de participare, atât la nivel naţional în SEAP, cât şi
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
2.2. Documentația de atribuire

Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de conce-
sionare criteriile de calificare şi de selecţie şi regulile aplicabile, numărul minim de
candidaţi pe care intenţionează să îi invite în etapa a doua şi, dacă este cazul, numărul
maxim al acestora.
Numărul minim de candidaţi, indicat în anunţul de concesionare, trebuie să fie
suficient pentru a asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic
de 3.
Atunci când selectează candidaţii pentru etapele următoare, autoritatea/entitatea
contractantă are obligaţia de a aplica numai criteriile de selecţie şi calificare prevă-
zute în anunţul de concesionare, care trebuie să fie obiective şi nediscriminatorii.

Procedura de dialog competitiv se desfăşoară în trei etape:
1. Prima etapă – depunerea solicitărilor de participare şi selectarea candida-

ţilor, prin aplicarea criteriilor de calificare şi de selecţie prevăzute în documentaţia
de atribuire.
În prima etapă a dialogului competitiv, comisia de evaluare stabileşte candidaţii
selectaţi, aplicând în acest scop numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de
concesionare şi respectând metodologia de punctare prevăzută în fişa de date a
concesiunii.
După ce a finalizat selecţia candidaţilor, comisia de evaluare are obligaţia de a
elabora un raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul entităţii contrac-
tante. Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a informa toţi candidaţii în
legătură cu rezultatul aplicării primei etape a procedurii de atribuire, imediat după

obţinerea aprobării raportului intermediar.
În urma finalizării primei etape, autoritatea/entitatea contractantă transmite
simultan tuturor candidaţilor selectaţi o invitaţie de participare la etapa a doua care
trebuie să cuprindă cel puţin:
b) data şi ora stabilite pentru demararea dialogului;
c) adresa la care se derulează dialogul;
d) limba sau limbile în care se va derula dialogul.
Invitaţia de participare include o referinţă la adresa electronică la care docu-
mentele concesiunii au fost puse la dispoziţia operatorilor economici prin mijloace
electronice.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia de
participare însoţită de un exemplar al documentaţiei de atribuire, care va include şi
un document descriptiv. Documentul descriptiv, conţine detalii referitoare la necesi-
tăţile şi cerinţele entităţii contractante, criteriile de atribuire alese, modul de reparti-
zare a riscurilor, termenul orientativ pentru desfăşurarea procedurii de atribuire,
precum şi, dacă este cazul, primele care vor fi acordate participanţilor la dialog.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a invita în etapa a doua un
număr de candidaţi cel puţin egal cu numărul minim de candidaţi indicat în anunţul
de concesionare. Prin excepție, în cazul în care numărul de candidaţi care îndeplinesc
criteriile de calificare şi selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul
de concesionare, entitatea contractantă are dreptul de a continua procedura de
atribuire numai cu acei candidaţi care îndeplinesc cerinţele solicitate sau de a anula
procedura.
Autoritatea/entitatea contractantă nu are dreptul de a invita în etapa a doua un
operator economic care nu a depus o solicitare de participare în prima etapă sau nu a
îndeplinit criteriile de calificare şi de selecţie solicitate.
2. Etapa a doua – dialogul cu candidaţii selectaţi, în vederea identificării

soluţiei/soluţiilor apte să răspundă necesităţilor entităţii contractante pe baza
căreia/cărora se vor depune ofertele finale.
Etapa a doua a procedurii de dialog competitiv constă în organizarea de întâlniri
cu fiecare candidat selectat, pe parcursul cărora se derulează un dialog cu scopul
identificării soluţiilor/opţiunilor referitoare la aspectele tehnice, financiare, proble-
mele legate de cadrul juridic şi orice alte elemente ale contractului de concesiune
care urmează să fie atribuit.
Pe parcursul dialogului, comisia de evaluare trebuie să discute şi să clarifice, în
conformitate şi în limitele mandatului acordat de conducătorul entităţii contractante,
elemente esenţiale cum ar fi:
a) identificarea responsabilităţilor de natură tehnică, financiară şi juridică ale
concedentului şi ale concesionarului;
b) modul de distribuire a riscurilor între concesionar şi concedent;
c) modificarea, revizuirea sau adaptarea studiilor existente, în funcţie de condiţiile
de realizare propuse de participanţii la dialog şi în măsura în care sunt agreate de
autoritatea/entitatea contractantă;
d) identificarea clară a standardelor de performanţă, a facilităţilor, a echipamen-
telor care urmează să fie asigurate pe parcursul derulării contractului de concesiune,
precum şi a cerinţelor de predare la sfârşitul perioadei de contract;
e) modul de efectuare a controlului şi identificarea mecanismelor de urmărire a
costurilor, calităţii şi siguranţei prestaţiilor, a relaţiilor cu terţii, precum şi a altor
cerinţe specifice de operare şi întreţinere;
f) aranjamentele alternative pentru cazurile în care concesionarul intră în stare de
insolvenţă sau lichidare ori în cazul în care, din motive care nu ţin de voinţa părţilor,
concesiunea încetează înainte de termen;
g) clauzele generale ale contractului care urmează să fie încheiat;
h) stabilirea categoriilor de bunuri accesorii;
i) alte obiective stabilite de entitatea contractantă.
Autoritatea/entitatea contractantă desfăşoară etapa dialogului cu fiecare candidat
selectat în parte, în scopul identificării şi definirii celor mai bune mijloace pentru
satisfacerea necesităţilor sale. La sfârşitul fiecărei întâlniri, comisia de evaluare are
obligaţia consemnării problemelor discutate şi aspectelor convenite într-un proces-
verbal de şedinţă.
În cadrul dialogului, autoritatea/entitatea contractantă şi candidaţii selectaţi pot
discuta toate aspectele referitoare la concesiune, indicate în documentaţia de atri-
buire, cu excepţia obiectului concesiunii, criteriilor de atribuire şi cerinţelor
minime, care nu se pot modifica în cursul dialogului.
Pe durata dialogului, autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a asigura
respectarea principiului tratamentului egal şi de a nu furniza informaţii într-o
manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre candidaţi un avantaj
în raport cu ceilalţi.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui celorlalţi
candidaţi soluţiile propuse sau alte informaţii confidenţiale comunicate de un
candidat care participă la dialog, fără acordul acestuia, exprimat în scris, cu privire
la fiecare intenţie de comunicare a anumitor informaţii specifice.
autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a desfăşura dialogul în runde
succesive, cu scopul de a reduce numărul de soluţii care urmează să fie discutate în
etapa dialogului. Aplicarea acestei opţiuni trebuie indicată de autoritatea/entitatea
contractantă în cadrul anunţului de concesionare şi al documentului descriptiv. După
finalizarea fiecărei runde succesive de reducere a numărului de soluţii, comisia de
evaluare are obligaţia de a elabora un raport intermediar, care se aprobă de către
conducătorul entităţii contractante sau persoana desemnată în acest scop, iar ulterior
se încarcă în SEAP.
Următoarea rundă de dialog se derulează numai cu participanţii rămaşi în
competiţie după finalizarea rundei succesive organizate anterior. Participanţii
rămaşi în competiţie în urma finalizării rundei succesive organizate anterior nu au
dreptul ca, în cadrul rundelor următoare sau atunci când depun oferta finală, să
modifice angajamentele asumate prin propunerile tehnice şi/sau financiare parţiale
pe care le-au prezentat decât în sensul îmbunătăţirii acestora.
Etapa dialogului cu candidaţii selectaţi se poate desfăşura şi prin intermediul
SEAP, printr-o modalitate securizată, accesibilă doar candidaţilor selectaţi, sau prin
intermediul unei camere de date puse la dispoziţie de autoritatea/entitatea contrac-

tantă. Prin cameră de date se înţelege spaţiul, constituit în formă fizică sau virtuală,
unde autoritatea/entitatea contractantă şi candidaţii selectaţi pot accesa toate
documentele relevante în etapa a doua a procedurii de dialog competitiv.
În cazul în care etapa a doua a procedurii de dialog competitiv nu se poate
finaliza prin identificarea unei soluţii viabile, autoritatea/entitatea contractantă
are dreptul de a anula procedura de atribuire.
Autoritatea/entitatea contractantă continuă dialogul până când este în măsură să
identifice soluţia/soluţiile apte să satisfacă necesităţile sale.
În urma finalizării etapei dialogului, autoritatea/entitatea contractantă transmite
simultan tuturor candidaţilor rămaşi în competiţie o invitaţie de depunere a
ofertelor finale, însoţită de soluţia/soluţiile, în urma finalizării etapei dialogului,
identificată/identificate, care trebuie să cuprindă cel puţin:
b) data şi ora stabilite pentru depunerea ofertelor finale;
c) adresa la care se depun ofertele finale;
d) limba sau limbile în care se vor elabora ofertele.
3. Etapa a treia – depunerea ofertelor finale de către candidaţii rămaşi în

urma etapei de dialog şi evaluarea acestora, prin aplicarea criteriilor de atribuire.
Ofertele finale1 cuprind toate elementele solicitate şi necesare entităţii contrac-
tante pentru realizarea obiectului concesiunii de lucrări sau al concesiunii de
servicii şi sunt elaborate pe baza soluţiei sau soluţiilor prezentate şi negociate cu
candidatul respectiv în cursul etapei dialogului.
Perioada acordată pentru elaborarea şi depunerea ofertei finale nu trebuie să fie
mai mică decât perioada stabilită de comun acord cu candidaţii selectaţi pe
parcursul derulării etapei dialogului.
Autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări, precizări
şi îmbunătăţiri ale ofertelor finale. Clarificările, precizările şi îmbunătăţirile,
precum şi orice informaţii suplimentare transmise de ofertant, nu pot să conducă la
modificarea elementelor esenţiale ale procedurii de atribuire, inclusiv ale necesi-
tăţilor şi cerinţelor stabilite în anunţul de concesionare şi/sau documentul
descriptiv, în cazul în care modificarea acestor elemente, necesităţi şi cerinţe este
susceptibilă a denatura concurenţa sau a avea un efect discriminatoriu.
Autoritatea/entitatea contractantă evaluează ofertele primite pe baza criteriilor de
atribuire stabilite prin anunţul de concesionare şi/sau în documentul descriptiv.

Perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de concesionare spre publi-
care în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data limită de depunere a solici-
tărilor de participare este de cel puţin 30 de zile.
1
Cu privire la ofertă și documentele însoțitoare, a se vedea infra Titlul VI, Capitolul VI,
Secțiunea a 4-a.
Perioada cuprinsă între data transmiterii invitaţiei de participare la etapa a treia
a procedurii de atribuire şi data limită de depunere a ofertelor finale este de cel
puţin 22 de zile.
Termenul de primire a solicitărilor de participare poate fi redus cu 5 zile, în
cazul în care autoritatea/entitatea contractantă acceptă ca depunerea solicitărilor de
participare să fie făcută prin mijloace electronice.
§3. Negocierea fără publicarea unui anunţ de concesionare

Prin excepţie, entităţile/autoritățile contractante pot aplica procedura negocierii
fără publicarea unui anunţ de concesionare dacă lucrările/serviciile respective pot fi
furnizate numai de către un anumit operator economic, pentru unul dintre următoa-
rele motive:
a) scopul concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii este crearea sau
achiziţionarea unei opere de artă sau a unei reprezentaţii artistice unice;
b) concurenţa lipseşte din motive tehnice;
c) existenţa unui drept exclusiv;
d) protecţia unor drepturi de proprietate intelectuală şi a altor drepturi exclusive,
altele decât cele definite la art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 100/20161.
Motivele prevăzute la lit. b)-d) se aplică doar în cazul în care nu există o soluţie
alternativă sau înlocuitoare rezonabilă, iar absenţa concurenţei nu este rezultatul unei
restrângeri artificiale a parametrilor concesiunii de lucrări sau ai concesiunii de
servicii.
De asemenea, entităţile/autoritățile contractante nu au obligaţia de a publica un
nou anunţ de concesionare dacă, în cadrul unei proceduri de atribuire iniţiale, prevă-
zute în prezenta lege, nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare, sau au
fost depuse numai oferte/solicitări de participare neconforme, cu condiţia să nu se
modifice în mod substanţial condiţiile iniţiale ale concesiunii de lucrări sau ale
concesiunii de servicii şi, dacă la solicitarea Comisiei Europene, s-a transmis un
raport în acest sens.
Iniţierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă se realizează prin
transmiterea unei invitaţii de participare la negocieri către unul sau, ori de câte ori
este posibil, către mai mulţi operatori economici.
În cadrul negocierii propriu-zise, autoritatea/entitatea contractantă negociază cu
fiecare ofertant în parte.
1
Art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 100/2016 definește „drepturile exclusive” ca fiind
acele „drepturi acordate de o autoritate competentă prin orice act legislativ sau act admi-
nistrativ al cărui efect constă în limitarea exercitării unei activităţi relevante, dintre cele
prevăzute în anexa nr. 2, la o singură entitate şi care afectează capacitatea altor entităţi de a
desfăşura o astfel de activitate”.
§4. Procedura simplificată

Procedura simplificată se iniţiază prin publicarea în SEAP a unui anunţ de
concesiune simplificat, însoţit de documentaţia de atribuire aferentă.
Anunţul de participare simplificat conţine următoarele informaţii:
a) denumirea, adresa, numărul de telefon şi de fax, adresa de e-mail ale entităţii
contractante;
b) tipul de contract de concesiune, precum şi denumirea serviciilor sau lucrărilor
ce urmează a fi concesionate, însoţite de codul CPV aferent;
c) valoarea estimată;
d) termenul-limită de primire a ofertelor;
e) adresa la care se transmit ofertele, precum şi documentele de calificare, dacă
este cazul;
f) limba sau limbile în care trebuie redactate ofertele;
g) perioada de timp în care ofertantul trebuie să îşi menţină oferta valabilă;
h) criteriul de atribuire a contractului de concesiune.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a stabili perioada de depunere a
ofertelor în funcţie de complexitatea contractului de concesiune şi de cerinţele
specifice, astfel încât operatorii economici interesaţi să beneficieze de un interval de
timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documen-
telor de calificare şi selecţie.
Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind
În urma finalizării procedurii simplificate, autoritatea/entitatea contractantă are
obligaţia de a publica în SEAP un anunţ de atribuire în termen de 15 zile de la data
încheierii contractului de concesiune, precum şi orice modificare a contractului.
Capitolul VI
Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a
contractelor de concesiune
Secțiunea 1. Reguli de publicitate şi transparenţă
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa proce-

durii de atribuire a contractelor de concesiune prin publicarea anunţurilor de conce-
sionare, anunţurilor de intenţie şi a anunţurilor de atribuire.
§1. Publicarea anunţurilor de intenţie

Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un
anunţ de intenţie atunci când iniţiază procedura de atribuire a unui contract de
concesiune de servicii sociale sau alte servicii specifice prevăzute în anexa nr. 3 din
Legea nr. 100/2016.
§2. Publicarea anunţurilor de concesionare

anunţ de concesionare atunci când iniţiază una dintre procedurile reglementate lege,
respectiv licitaţia deschisă sau dialogul competitiv.
Anunţurile de concesionare, inclusiv anunţurile corespunzătoare tip erată, se
transmit spre publicare de către autoritatea/entitatea contractantă prin mijloace
electronice, în condiţiile prevăzute prin normele metodologice de aplicare a preve-
derilor prezentei legi şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu respec-
tarea formatelor-standard stabilite de Comisia Europeană în temeiul dispoziţiilor art.
33 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului.
Anunţurile de concesionare nu pot fi publicate la nivel naţional înainte de data
la nivel naţional a anunţurilor de concesionare este permisă atunci când autoritatea/enti-
tatea contractantă nu a fost notificată de către Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii
Europene cu privire la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor
transmise spre publicare, în termen de 48 de ore de la confirmarea primirii de către
Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene a anunţului transmis spre publicare.
Anunţurile de concesionare publicate la nivel naţional nu trebuie să conţină alte
Entităţile/autoritățile contractante asigură prin mijloace electronice, prin interme-

diul SEAP, accesul direct, complet, nerestricţionat şi gratuit al operatorilor economici
la documentele concesiunii, începând cu data publicării anunţului de concesionare.
În cuprinsul anunţului de concesionare se specifică adresa de internet la care sunt
disponibile documentele concesiunii.
În cazuri justificate în mod obiectiv, în care autoritatea/entitatea contractantă nu
poate asigura accesul direct, complet, nerestricţionat şi gratuit la anumite documente
ale concesiunii, din motive tehnice sau datorită securităţii excepţionale ori naturii
deosebit de sensibile a informaţiilor comerciale, care necesită un nivel extrem de
ridicat de protecţie, anunţul de concesionare prevede că documentele concesiunii în
cauză vor fi transmise prin alte mijloace decât cele electronice şi că se prelungeşte
termenul de primire a ofertelor. În acest caz, autoritatea contractantă are obligaţia de
a prelungi termenul de depunere a ofertelor sau solicitărilor de participare cu 5 zile.
§3. Publicarea anunţurilor de atribuire

anunţ de atribuire în termen de cel mult 48 de zile de la data atribuirii unei concesiuni
de lucrări sau a unei concesiuni de servicii. Prin excepţie, autoritatea/entitatea con-
tractantă are dreptul de a grupa trimestrial anunţurile de atribuire în cazul contrac-
telor de concesiune de servicii sociale şi alte servicii specifice prevăzute în anexa
nr. 3 din Legea nr. 100/2016 şi are obligaţia de a transmite spre publicare anunţurile
de atribuire astfel grupate, în termen de 48 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.
Anunţurile de atribuire a concesiunii, inclusiv anunţurile corespunzătoare tip
erată, se transmit spre publicare de către autoritatea/entitatea contractantă prin
mijloace electronice, în condiţiile prevăzute prin normele metodologice de aplicare a
prevederilor prezentei legi şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu
respectarea formatelor-standard stabilite de Comisia Europeană în temeiul dispozi-
ţiilor art. 33 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului.
Anunţurile de atribuire a concesiunii nu pot fi publicate la nivel naţional înainte
de data publicării acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin excepţie,
publicarea la nivel naţional a anunţurilor de atribuire a concesiunii este permisă
atunci când autoritatea/entitatea contractantă nu a fost notificată de către Oficiul
pentru Publicaţii al Uniunii Europene cu privire la publicarea în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene a anunţurilor transmise spre publicare, în termen de 48 de ore de la
confirmarea primirii de către Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene a anun-
ţului transmis spre publicare.
Anunţurile de atribuire a concesiunii publicate la nivel naţional nu trebuie să
conţină alte informaţii faţă de cele existente în anunţurile corespunzătoare publicate
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi trebuie să menţioneze data transmiterii
către Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene.
Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau infor-
maţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea terme-
nului-limită stabilit de autoritatea/entitatea contractantă în anunţul de concesio-
nare/anunţul de participare simplificat, în următoarele condiţii:
Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor de concesiune 277
a) autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a stabili în anunţul de

concesionare/anunţul de participare simplificat unul sau două termene-limită în care
va răspunde în mod clar şi complet tuturor solicitărilor de clarificare/informaţiilor
suplimentare, potrivit normelor metodologice la prezenta lege;
b) în măsura în care solicitările de clarificări sau informaţii suplimentare au fost
adresate în termenul prevăzut de lege, răspunsul entităţii contractante la aceste
solicitări trebuie să fie transmis cu cel puţin 15 zile înainte de termenul stabilit pentru
primirea ofertelor/solicitărilor de participare.
Secțiunea a 2-a. Elaborarea documentaţiei de atribuire
§1. Garanţii procedurale

1. Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de
atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura ofertanţilor/can-
didaţilor o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele concesiunii de
lucrări sau ale concesiunii de servicii, obiectul contractului, repartizarea riscurilor şi
modul de desfăşurare a procedurii de atribuire. În acest sens, autoritatea/entitatea
contractantă furnizează:
a) o descriere a obiectului concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii şi a
cerinţelor de calificare şi de selecţie – în anunţul de concesionare;
b) o descriere a criteriilor de atribuire şi, după caz, a cerinţelor minime care
trebuie îndeplinite, precum şi un termen orientativ de finalizare a procedurii de
atribuire – în anunţul de concesionare, în documentaţia de atribuire şi/sau în alte
documente ale concesiunii.
Autoritatea/entitatea contractantă comunică tuturor operatorilor economici orice
modificare a elementelor prevăzute în anunţul de concesionare. De asemenea,
autoritatea/entitatea contractantă comunică tuturor candidaţilor modul de organizare
a procedurii de atribuire şi termenul orientativ de finalizare, precum şi orice modifi-
care intervenită într-unul dintre documentele concesiunii.
Autoritatea contractantă asigură înregistrarea adecvată asupra etapelor proce-
durii, utilizând mijloacele pe care le consideră adecvate.
Contractele de concesiune se atribuie pe baza criteriilor de atribuire stabilite de
autoritatea/entitatea contractantă prevăzute de lege1, dacă sunt îndeplinite cumulativ
a) oferta respectă cerinţele minime stabilite prin documentaţia de atribuire de
autoritatea/entitatea contractantă;
b) ofertantul respectă criteriile de calificare şi selecţie;
c) ofertantul nu este exclus, în condițiile legii, de la participarea la procedura de
atribuire.
1
A se vedea, pentru dezvoltări, infra Titlul VI, Capitolul VI, Secțiunea 1.
2. Documentaţia de atribuire cuprinde următoarele documente:

a) fişa de date a concesiunii;
b) specificaţiile tehnice, respectiv caietul de sarcini, sau documentul descriptiv,
după caz;
c) modelul de contract, conţinând clauzele contractuale obligatorii;
d) formularele şi modelele de documente.
Fişa de date trebuie să conţină cel puţin informaţii generale standard, însoţite de
informaţii privind formalităţile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de
atribuire în cauză, particularizate în funcţie de contextul în care se încadrează
concesiunea, criteriile de calificare şi/sau de selecţie, informaţii privind garanţia de
participare, modul în care trebuie întocmită şi structurată oferta, criteriul de atribuire
ce urmează a fi aplicat, precum şi căile de atac ce pot fi utilizate.
Caietul de sarcini trebuie să conţină:
a) specificaţii tehnice minime;
b) obiectivele pe termen lung, mediu şi imediate ale proiectului preconizat a se
realiza prin concesiune;
c) informaţii referitoare la condiţiile de exploatare/regimul de utilizare aferente
obiectului contractului de concesiune, precum şi alte aspecte ce descriu contextul în
care se anticipează că se va derula viitorul contract;
d) modul de operare vizat pentru derularea proiectului preconizat a se realiza prin
concesiune, inclusiv, dacă este cazul, investiţiile pe care concesionarul va fi obligat
să le realizeze şi termenul de realizare a acestora;
e) descrierea activităţilor, condiţii generale tehnice şi de calitate;
f) dacă există, condiţii speciale impuse de natura activităţilor care vor intra în
obiectul contractului de concesiune, cum ar fi condiţii de siguranţă în exploatare,
protecţia mediului, protecţia muncii, condiţii privind folosirea şi conservarea patri-
moniului sau privind protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului naţional, con-
diţii privind protejarea secretului de stat, utilizarea unor materiale cu regim special,
condiţii speciale impuse de acorduri şi convenţii la care România este parte;
g) propunerea entităţii contractante de alocare a riscurilor în cadrul contractului de
concesiune;
h) dacă este cazul, opţiunea pentru crearea unei societăţi având ca acţionari opera-
torul economic, pe de o parte, şi autoritatea/entitatea contractantă, pe de altă parte;
i) clauze financiare şi de asigurări;
j) dacă este cazul, regimul bunurilor utilizate şi/sau realizate de concesionar în
timpul derulării contractului de concesiune;
k) cuantumul garanţiilor care urmează a fi constituite, după caz.
Specificaţiile tehnice definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea sau ser-
viciul care face obiectul concesiunii. Aceste caracteristici pot, de asemenea, să vizeze
procesul sau metoda specifică de execuţie a lucrărilor sau prestare a serviciilor
solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă al acestora,
chiar dacă aceste elemente nu fac parte din conţinutul material al lucrărilor sau servi-
ciilor care fac obiectul concesiunii, dar cu condiţia ca aceste caracteristici să aibă
legătură cu obiectul contractului de concesiune şi să fie proporţionale prin raportare
la valoarea şi obiectivele acestuia. Prin caietul de sarcini/documentul descriptiv se
pot stabili şi aspecte care privesc transferul drepturilor de proprietate intelectuală.
Specificaţiile tehnice se definesc astfel încât să ţină seama de cerinţele de

accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi şi de conceptul de proiectare pentru
toate categoriile de utilizatori, în cazul concesiunilor având ca obiect servicii sau
lucrări destinate utilizării de către persoane fizice.
În cazul în care printr-un act normativ adoptat la nivelul Uniunii Europene sunt
introduse cerinţe de accesibilitate obligatorii, specificaţiile tehnice se definesc, în
ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau con-
ceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la cerinţele
obligatorii astfel introduse.
Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul
egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obsta-
cole nejustificate care să împiedice realizarea unei concurenţe efective între opera-
torii economici.
3. Autoritatea/entitatea contractantă poate iniţia aplicarea procedurii de atribuire

numai după ce au fost elaborate documentaţia de atribuire şi documentele-suport.
Documentele-suport conţin:
a) declaraţia privind persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul entităţii con-
tractante, respectiv cele cu putere de reprezentare din partea furnizorilor de servicii
auxiliare concesiunii, precum şi datele de identificare ale acestora;
b) strategia de contractare.
4. Informaţiile cuprinse în fişa de date a concesiunii se încarcă în SEAP numai

prin completarea formularului specific disponibil în sistemul informatic şi numai de
către entităţile/autoritățile contractante înregistrate.
5. Agenția Națională pentru Achiziții Publice evaluează, în condițiile legii, înainte

de transmiterea spre publicare a anunţului de concesionare, conformitatea cu legis-
laţia aplicabilă în domeniul concesiunilor de lucrări şi concesiunilor de servicii, a
documentaţiilor de atribuire aferente contractelor care intră sub incidenţa preve-
derilor Legii nr. 100/2016.
Procesul de evaluare a documentaţiilor de atribuire, precum şi a anunţurilor/era-
telor aferente acestora nu exonerează de răspundere autoritatea/entitatea contractantă.
Procesul de evaluare se realizează în termen de 10 zile lucrătoare de la data încărcării
documentaţiei în SEAP, în urma căruia Agenția Națională pentru Achiziții Publice:
a) emite entităţii contractante acceptul în vederea iniţierii procedurii de atribuire;
sau
b) informează autoritatea/entitatea contractantă asupra neconformităţilor
constatate la nivelul documentaţiei de atribuire şi a motivului pentru care acestea nu
sunt în concordanţă cu prevederile legale privind concesiunile.
Documentaţia de atribuire retransmisă de autoritatea/entitatea contractantă [supra
cazul b)] este evaluată de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice în termen
de 3 zile lucrătoare de la data repostării acesteia în SEAP. Se consideră documentaţie
de atribuire retransmisă de către autoritatea/entitatea contractantă numai documen-
taţia reîncărcată în SEAP în termen de 15 zile de la respingere.
6. Pentru documentaţiile de atribuire evaluate, operatorul SEAP are obligaţia de a

asigura Agenției Naționale pentru Achiziții Publice accesul nerestricţionat la
anunţurile transmise de către entităţile/autoritățile contractante, înainte de publicarea
acestora, cu excepţia anunţului de intenţie şi de atribuire. În acest sens, este verificat
fiecare anunţ, inclusiv pe cel de tip erată, transmis de către autoritatea/entitatea
contractantă pentru publicare în SEAP.
În termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii anunţului în SEAP, Agenția
Națională pentru Achiziții Publice are obligaţia:
a) fie să emită către operatorul SEAP acceptul de publicare pentru anunţul res-
pectiv, în cazul în care în urma verificării nu se constată erori/omisiuni de completare;
b) fie să respingă publicarea anunţului, în cazul în care se constată erori/omisiuni
de completare, informând totodată autoritatea/entitatea contractantă asupra acestei
decizii, precum şi asupra modului în care erorile/omisiunile pot fi remediate.
7. Agenția Națională pentru Achiziții Publice controlează ex-post modul de atribuire a

contractelor de concesiune, care intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 100/2016, ca
urmare a sesizărilor/solicitărilor persoanelor fizice/juridice sau din oficiu.
Sesizarea trebuie să fie însoţită de date/documente relevante în susţinerea acesteia.
În cazul acţiunilor tematice, ANAP controlează ex post, din oficiu, modul de
atribuire a contractelor de concesiune.
Orice răspuns al entităţii contractante la solicitările de clarificări sau informaţii
primite se postează în SEAP la secţiunea specifică, disponibilă în sistemul infor-
matic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat,
În măsura în care solicitările de clarificări sau informaţiile suplimentare în
legătură cu documentaţia de atribuire nu au fost adresate de operatorii economici
interesaţi în timp util, autoritatea/entitatea contractantă răspunde la solicitarea de
clarificări în măsura în care se respectă, în mod cumulativ, următoarele:
a) perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea de către autoritatea/entitatea
contractantă a răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici
înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare;
§2. Cerinţe tehnice şi funcţionale

Cerinţele tehnice şi funcţionale sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi
definesc caracteristicile necesare ale lucrărilor/serviciilor care fac obiectul concesiunii.
Cerinţele pot, de asemenea, să vizeze procesul specific de producţie sau de furni-
zare a lucrărilor/serviciilor solicitate, cu condiţia să fie legate de obiectul concesiunii
şi proporţionale cu valoarea şi obiectivele acesteia.
Autoritatea/entitatea contractantă nu poate face trimitere, prin cerinţele tehnice şi
funcţionale, la un anumit producător, origine sau procedeu care caracterizează
produsele sau serviciile furnizate. De asemenea, cerinţele tehnice şi funcţionale nu
pot face trimitere la o marcă, brevet, tip sau producţie specifică, care ar avea ca efect
favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse.
Prin excepţie, o astfel de trimitere este autorizată, cu titlu excepţional, în cazul în

care nu este posibilă o descriere suficient de exactă şi de inteligibilă a obiectului
concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii şi cu condiţia ca menţiunea să fie
însoţită de sintagma „sau echivalent”.
Autoritatea/entitatea contractantă nu poate respinge o ofertă pe motiv că lucrările
şi serviciile oferite nu sunt conforme cu cerinţele tehnice şi funcţionale la care se face
trimitere, dacă ofertantul dovedeşte în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că
soluţiile pe care le-a propus îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele tehnice şi
funcţionale.
§3. Criterii de calificare şi selecţie

Autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de
atribuire numai criterii de calificare şi selecţie nediscriminatorii şi proporţionale cu
obiectul concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii, referitoare la:
a) motivele de excludere ale candidatului/ofertantului;
b) capacitatea candidatului/ofertantului.
Criteriile referitoare la capacitatea candidatului/ofertantului pot face referire
numai la:
a) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;
b) situaţia economică şi financiară;
c) capacitatea tehnică şi profesională.
Criteriile de calificare au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi
organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care
trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a
rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta
sa este declarată câştigătoare.
Criteriile de selecţie au ca scop selectarea ofertanţilor/candidaţilor cu cea mai
mare capacitate economică şi financiară, tehnică şi/sau profesională dintre opera-
torii economici care au depus o solicitare de participare în cazul aplicării procedu-
rilor de atribuire ce se desfăşoară în mai multe etape.
Autoritatea/entitatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la
procedura de atribuire a contractului de concesiune prin introducerea unor criterii
minime de calificare, ce:
a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de
concesiune ce urmează să fie atribuit;
b) sunt disproporţionate în raport cu valoarea şi obiectivele contractului de
concesiune ce urmează a fi atribuit.
Autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a impune ca criteriu minim de
calificare, în raport cu situaţia economică şi financiară a ofertanţilor/candidaţilor,
un anumit nivel al unor indicatori economici sau financiari, numai în cazul în care
indicatorii respectivi au o legătură concretă cu un eventual risc de neîndeplinire a
contractului.
Autoritatea/entitatea contractantă verifică îndeplinirea criteriilor de calificare şi
de selecţie pe baza declaraţiilor pe propria răspundere, precum şi pe baza
documentelor care trebuie prezentate ca dovadă, în conformitate cu cele menţionate

în anunţul de concesionare.
Criteriile de calificare şi de selecţie trebuie să aibă legătură şi să fie propor-
ţionale cu nevoia de a asigura capacitatea concesionarului de a executa contractul
de concesiune, luând în considerare obiectul concesiunii de lucrări sau al conce-
siunii de servicii şi scopul de a asigura o concurenţă reală.
Operatorul economic are dreptul, dacă este cazul şi în legătură cu un anumit
contract de concesiune, să recurgă la susţinerea unui/unor terţ/terţi în ceea ce priveşte
îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau a crite-
riilor privind capacitatea tehnică şi profesională, indiferent de natura relaţiilor juridice
existente între operatorul economic şi terţul/terţii respectiv/respectivi.
În cazul în care operatorul economic îşi demonstrează situaţia economică şi
financiară şi/sau capacitatea tehnică şi profesională invocând şi susţinerea acordată
de către unul sau mai mulţi terţi, atunci operatorul economic are obligaţia de a
dovedi entităţii contractante că a luat toate măsurile necesare pentru a avea acces în
orice moment la resursele necesare, prezentând un angajament în acest sens din
partea terţului/terţilor susţinător/susţinători.
În cazul în care un operator economic demonstrează îndeplinirea criteriilor
referitoare la situaţia financiară invocând susţinerea unui terţ, autoritatea/entitatea
contractantă poate solicita ca operatorul economic şi terţul susţinător să răspundă în
mod solidar pentru executarea contractului de concesiune.
În cazul în care mai mulţi operatori economici participă în comun la procedura
de atribuire, îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională se
demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului, iar
autoritatea/entitatea contractantă poate solicita ca aceştia să răspundă, în mod
solidar, pentru executarea contractului de concesiune.
În cazul în care mai mulţi operatori economici participă în comun la procedura
de atribuire, aceştia pot beneficia de susţinerea unui terţ în ceea ce priveşte înde-
plinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau capacitatea
tehnică şi profesională.
Autoritatea/entitatea contractantă verifică dacă terţul/terţii care asigură susţi-
nerea în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi
financiară ori a celor privind capacitatea tehnică şi/sau profesională îndeplineşte/
îndeplinesc criteriile relevante privind capacitatea, precum şi dacă nu se încadrează
în motivele de excludere prevăzute de lege.
Dacă terţul se încadrează în motivele de excludere prevăzute de lege, autori-
tatea/entitatea contractantă solicită, o singură dată, ca operatorul economic să înlo-
cuiască terţul susţinător.
§4. Motive de excludere
4.1. Situații de excludere din procedura de atribuire

A. Săvârșirea unor infracțiuni
Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care a stabilit,
în urma analizei informaţiilor şi documentelor prezentate de acesta, sau a luat

cunoştinţă în orice alt mod că a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei
instanţe judecătoreşti, pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni:
a) constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 C.pen., sau
b) infracţiuni de corupţie, prevăzute de art. 289-294 C.pen., şi infracţiuni asimi-
late infracţiunilor de corupţie prevăzute de art. 10-13 din Legea nr. 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi
completările ulterioare, sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a
statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
c) infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzute de
art. 181-185 din Legea nr. 78/2000 sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei
penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
d) acte de terorism, prevăzute de art. 32-35, şi art. 371-38 din Legea nr. 535/2004
privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările
ulterioare, sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a statului în care
respectivul operator economic a fost condamnat;
e) spălarea banilor, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea
şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modifi-
carea şi completarea unor acte normative, sau de dispoziţiile corespunzătoare ale
legislaţiei penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
f) traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, prevăzute de art. 209-217 C.pen.,
sau de dispoziţiile corespunzătoare ale legislaţiei penale a statului în care respectivul
operator economic a fost condamnat.
Obligaţia de a exclude din procedura de atribuire un operator economic, se aplică şi
în cazul în care persoana condamnată printr-o hotărâre definitivă este membru al
organului de administrare, de conducere sau de supraveghere al respectivului operator
economic sau are putere de reprezentare, de decizie sau de control în cadrul acestuia.
B. Încălcarea obligațiilor de plată privind plata impozitelor, taxelor sau a

contribuţiilor la bugetul general consolidat
Autoritatea/entitatea contractantă exclude din procedura de atribuire orice
operator economic despre care:
a) fie are cunoştinţă că şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor
sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat, iar acest lucru a fost stabilit printr-
o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă având caracter definitiv şi
obligatoriu în conformitate cu legea statului în care respectivul operator economic
este înfiinţat sau cu cele ale statului membru al autorităţii contractante;
b) fie poate demonstra prin orice mijloace adecvate că respectivul operator eco-
nomic şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la
bugetul general consolidat.
Operatorul economic nu este exclus din procedura de atribuire dacă, anterior
deciziei de excludere, îşi îndeplineşte obligaţiile prin plata impozitelor, taxelor sau
contribuţiilor la bugetul general consolidat datorate ori prin alte modalităţi de stin-
gere a acestora sau beneficiază, în condiţiile legii, de eşalonarea acestora ori de alte
facilităţi în vederea plăţii acestora, inclusiv, după caz, a eventualelor dobânzi ori
penalităţi de întârziere acumulate sau a amenzilor.
Prin excepţie, un operator economic nu este exclus din procedura de atribuire
atunci când cuantumul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la bugetul general conso-
lidat datorate şi restante este mai mic de 10.000 lei.
C. Alte situații de excludere

Autoritatea/entitatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contrac-
tului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în
oricare dintre următoarele situaţii:
a) a încălcat obligaţiile stabilite potrivit reglementările obligatorii în domeniile
mediului, social şi al relaţiilor de muncă1, iar autoritatea contractantă poate demonstra
acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi decizii ale autorităţilor
competente prin care se constată încălcarea acestor obligaţii;
b) împotriva operatorului economic s-a deschis procedura de insolvenţă, potrivit
dispoziţiilor legale, cu excepţia situaţiei în care operatorul economic se află în
reorganizare judiciară; prin excepţie, autoritatea contractantă are dreptul de a nu
exclude din procedura de atribuire un operator economic împotriva căruia s-a deschis
procedura generală de insolvenţă şi care se află în perioada de observaţie atunci când,
pe baza informaţiilor şi/sau documentelor prezentate de operatorul economic sau în
orice alt mod, stabileşte că operatorul economic în cauză are capacitatea de a executa
contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, ţinând cont de măsurile adoptate de
respectivul operator privind continuarea activităţii;
c) a comis o abatere profesională gravă care îi pune în discuţie integritatea, iar
autoritatea contractantă poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat,
cum ar fi o decizie a unei instanţe judecătoreşti sau a unei autorităţi administrative; prin
„abatere profesională gravă” se înţelege orice abatere comisă de operatorul economic
care afectează reputaţia profesională a acestuia, cum ar fi încălcări ale regulilor de
concurenţă de tip cartel care vizează trucarea licitaţiilor sau încălcări ale drepturilor de
proprietate intelectuală, săvârşită cu intenţie sau din culpă gravă;
d) autoritatea contractantă are suficiente indicii plauzibile pentru a considera că
operatorul economic a încheiat cu alţi operatori economici acorduri care vizează
denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză;
Se consideră că autoritatea contractantă are suficiente „indicii plauzibile” pentru a
considera că operatorul economic a încheiat cu alţi operatori economici acorduri care
vizează denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză în
următoarele situaţii, reglementate cu titlu exemplificativ:
- ofertele sau solicitările de participare transmise de doi sau mai mulţi operatori
economici participanţi la procedura de atribuire prezintă asemănări semnificative din
1
Estre vorba despre reglementările obligatorii în domeniile mediului, social şi al relaţiilor
de muncă stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională,
prin acorduri colective sau prin tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale în aceste
domenii, care trebuie respectate pe parcursul executării contractului de achiziţie publică sau să
indice instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate
privind reglementările respective [art. 51 alin. (1) din Legea nr. 100/2016].
punct de vedere al conţinutului documentelor nestandardizate potrivit documentaţiei

de atribuire;
- în cadrul organelor de conducere a doi sau mai multor operatori economici
participanţi la procedura de atribuire se regăsesc aceleaşi persoane sau persoane care
sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care au interese
comune de natură personală, financiară sau economică sau de orice altă natură.
Înainte de excluderea unui operator economic pe acest temei, autoritatea contrac-
tantă solicită în scris Consiliului Concurenţei punctul de vedere cu privire la indiciile
identificate care vizează denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu procedura
de atribuire în cauză. Autoritatea contractantă are obligaţia furnizării tuturor informa-
ţiilor solicitate de Consiliul Concurenţei, în vederea formulării punctului de vedere.
e) se află într-o situaţie de conflict de interese în cadrul sau în legătură cu proce-
dura în cauză, iar această situaţie nu poate fi remediată în mod efectiv prin alte
măsuri mai puţin severe;
f) participarea anterioară a operatorului economic la pregătirea procedurii de atri-
buire a condus la o distorsionare a concurenţei, iar această situaţie nu poate fi reme-
diată prin alte măsuri mai puţin severe; în acest caz, înainte ca autoritatea contrac-
tantă să-l excludă din procedură, trebuie să-i acorde respectivului candidat/ofertant
posibilitatea de a demonstra că implicarea sa în pregătirea procedurii de achiziţie nu
poate denatura concurenţa;
g) operatorul economic şi-a încălcat în mod grav sau repetat obligaţiile principale
ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziţii publice, al unui contract de achiziţii
sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au
dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte
sancţiuni comparabile;
Se consideră „încălcări grave ale obligaţiilor contractuale”, cu titlu exemplificativ,
neexecutarea obligaţiilor privind livrarea produselor sau serviciilor, livrarea unor
produse sau servicii care prezintă neconformităţi majore care le fac improprii utili-
zării conform destinaţiei avute în vedere de autoritatea contractantă sau un compor-
tament necorespunzător care creează îndoieli serioase cu privire la credibilitatea
operatorului economic.
h) operatorul economic s-a făcut vinovat de declaraţii false în conţinutul informa-
ţiilor transmise la solicitarea autorităţii contractante în scopul verificării absenţei moti-
velor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie, nu a prezentat
aceste informaţii sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative solicitate;
i) operatorul economic a încercat să influenţeze în mod nelegal procesul
decizional al autorităţii contractante, să obţină informaţii confidenţiale care i-ar putea
conferi avantaje nejustificate în cadrul procedurii de atribuire sau a furnizat din
neglijenţă informaţii eronate care pot avea o influenţă semnificativă asupra deciziilor
autorităţii contractante privind excluderea din procedura de atribuire a respectivului
operator economic, selectarea acestuia sau atribuirea contractului de achiziţie
publică/acordului-cadru către respectivul operator economic.
j) au comis în conduita lor profesională greşeli grave demonstrate prin orice
mijloace pe care autoritatea contractantă le poate justifica, inclusiv ale instanţelor
judecătoreşti, BEI şi ale organizaţiilor internaţionale.
4.2. Stabilirea existenței/inexistenței situațiilor de excludere din proce-

dura de atribuire
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a accepta ca fiind suficient şi
relevant pentru demonstrarea faptului că ofertantul/candidatul nu se încadrează într-o
situație de excludere orice document considerat edificator, din acest punct de vedere,
în ţara de origine sau în ţara în care ofertantul/candidatul este stabilit, cum ar fi certi-
ficate, caziere judiciare sau alte documente echivalente emise de autorităţi compe-
tente din ţara respectivă. În cazul în care există incertitudini în ceea ce priveşte exis-
tenţa sau inexistenţa unei situaţii de excludere, autoritatea contractantă are dreptul
de a solicita în mod direct informaţii de la autorităţile competente străine.
În cazul în care în ţara de origine sau în ţara în care este stabilit ofertantul/
candidatul nu se emit documente de natura celor solicitate sau respectivele docu-
mente nu vizează toate situaţiile de excludere, autoritatea contractantă are obligaţia
de a accepta o declaraţie pe propria răspundere sau, dacă în ţara respectivă nu există
prevederi legale referitoare la declaraţia pe propria răspundere, o declaraţie autentică
dată în faţa unui notar, a unei autorităţi administrative sau judiciare sau a unei
asociaţii profesionale care are competenţe în acest sens.
Autoritatea contractantă/entitatea contractantă exclude un operator economic în
orice moment al procedurii de atribuire în care ia la cunoştinţă că operatorul eco-
nomic se află, având în vedere acţiunile sau inacţiunile săvârşite înainte sau în cursul
procedurii, în una dintre situaţiile de excludere.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica inexistenţa unei situaţii de
excludere și în legătură cu subcontractanţii propuşi. În cazul în care este identificată
o situaţie de excludere, autoritatea contractantă solicită ofertantului/candidatului să
înlocuiască subcontractantul în legătură cu care a rezultat, în urma verificării, că se
află în această situaţie.
În cazul în care autoritatea contractantă consideră dovezile prezentate de ope-
ratorul economic ca fiind suficiente pentru demonstrarea în concret a credibilităţii,
autoritatea contractantă nu exclude operatorul economic din procedura de atribuire.
Dovezile pe care operatorul economic aflat în oricare din situaţiile de excludere le
poate furniza autorităţii contractante, se referă la:
- efectuarea de către operatorul economic a plăţii sau la asumarea de către opera-
torul economic a obligaţiei de plată a despăgubirilor în ceea ce priveşte eventualele
prejudicii cauzate printr-o infracţiune sau printr-o altă faptă ilicită,
- clarificarea de către operatorul economic în mod complet a faptelor şi împre-
jurărilor în care a fost comisă infracţiunea sau altă faptă ilicită,
- prin cooperarea activă cu autorităţile care efectuează investigaţia, şi la adoptarea
de către operatorul economic a unor măsuri concrete şi adecvate la nivel tehnic, orga-
nizaţional şi în materie de personal, cum ar fi eliminarea legăturilor cu persoanele şi
organizaţiile implicate în comportamentul necorespunzător, măsuri de reorganizare a
personalului, implementarea unor sisteme de control şi raportare, crearea unei
structuri de audit intern pentru verificarea respectării dispoziţiilor legale şi a altor
norme sau adoptarea unor reguli interne privind răspunderea şi plata despăgubirilor,
pentru a preveni săvârşirea unor noi infracţiuni sau alte fapte ilicite.
Autoritatea contractantă evaluează măsurile luate de operatorii economici şi dove-
dite, ţinând seama de gravitatea şi circumstanţele particulare ale infracţiunii sau abaterii
avute în vedere. În cazul în care aceste măsuri sunt considerate insuficiente de către
autoritatea contractantă, aceasta transmite operatorului economic o expunere a motive-
lor care au condus la luarea deciziei de excludere a acestuia din procedura de atribuire.
În cazul în care operatorului economic i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a
unei instanţe de judecată măsura interdicţiei de a participa la proceduri de atribuire
a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune,
care produce efecte în România, atunci hotărârea judecătorească are întâietate.
În cazul în care operatorului economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă
a unei instanţe de judecată măsura interdicţiei de a participa la proceduri de atri-
buire a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru sau a unui contract de
concesiune pentru o anumită perioadă, situaţiile de excludere nu se aplică:
a) dacă, în cazul faptelor prevăzute la pct. A, a expirat o perioadă de 5 ani de la
data hotărârii definitive de condamnare;
b) dacă, în cazul situaţiilor, faptelor sau evenimentelor prevăzute la pct. C, a
expirat o perioadă de 3 ani de la data apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii
evenimentului relevant.
Secțiunea a 3-a. Termene de primire a solicitărilor de participare şi a

ofertelor pentru concesiunea de lucrări sau concesiunea de servicii
Fără a afecta aplicabilitatea prevederilor legale referitoare la perioadele minime

care trebuie asigurate între, pe de o parte, data transmiterii spre publicare a anunţu-
rilor de concesiune de lucrări sau de concesiune de servicii şi, pe de altă parte, data
limită pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare, autoritatea/entitatea
contractantă are obligaţia de a stabili perioada respectivă în funcţie de complexitatea
contractului de concesiune şi de cerinţele specifice, astfel încât operatorii economici
interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea
ofertelor/solicitărilor de participare şi pentru pregătirea documentelor de calificare şi
de selecţie care sunt solicitate prin documentaţia de atribuire.
În situaţia în care ofertele/solicitările de participare nu pot fi elaborate decât după
vizitarea amplasamentului sau după consultarea la faţa locului a unor documente
suplimentare pe care se bazează documentele concesiunii, perioada stabilită de auto-
ritatea/entitatea contractantă pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare
este mai mare decât perioada minimă prevăzută de prezenta lege pentru procedura de
atribuire utilizată şi este stabilită astfel încât operatorii economici interesaţi să aibă
posibilitatea reală şi efectivă de a obţine toate informaţiile necesare pentru pregătirea
corespunzătoare a ofertelor/solicitărilor de participare.
Secțiunea a 4-a. Oferta şi documentele însoţitoare
1. Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de

atribuire şi indică în cuprinsul acesteia care informaţii din propunerea tehnică şi/sau
din propunerea financiară sunt confidenţiale, clasificate sau sunt protejate de un drept
de proprietate intelectuală, în baza legislaţiei aplicabile.
Riscurile transmiterii ofertei/solicitării de participare, inclusiv forţa majoră sau
cazul fortuit, cad în sarcina operatorului economic care transmite respectiva
ofertă/solicitare de participare.
2. Oferta este compusă din propunere tehnică şi propunere financiară şi este

însoţită de documentele de calificare şi/sau documentele care dovedesc îndeplinirea
criteriilor de calificare şi selecţie.
Oferta are caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conţinutului, pe toată
perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea/entitatea contractantă şi asumată
de ofertant.
3. Perioada de valabilitate a ofertelor, prevăzută în anunţul de concesionare/

invitaţia de concesionare/anunţul de concesiune simplificat şi în documentaţia de
atribuire, trebuie să fie stabilită astfel încât să cuprindă toate etapele până la
momentul încheierii contractului de concesiune.
Atunci când stabileşte perioada de valabilitate a ofertelor, autoritatea/entitatea con-
tractantă trebuie să ia în considerare estimările privind perioada necesară pentru analiza
şi evaluarea ofertelor, perioada necesară pentru verificările legate de aceste activităţi,
precum şi perioada legală prevăzută pentru rezolvarea eventualelor contestaţii.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a solicita prelungirea valabi-
lităţii ofertelor, precum şi, după caz, a garanţiei de participare, în situaţii excepţio-
nale care impun o astfel de prelungire, datorate extinderii neprevăzute a duratei
procedurii de atribuire, în condiţiile legii.
4. Operatorul economic are obligaţia de a depune oferta, precum şi celelalte

documente la adresa şi până la data şi ora-limită pentru depunere stabilite în anunţul
de concesionare.
Oferta depusă la o altă adresă a entităţii contractante decât cea prevăzută în
anunţul de concesionare sau după expirarea datei-limită pentru depunere menţionată
în cuprinsul anunţului se returnează nedeschisă.
Conţinutul ofertelor trebuie să rămână confidenţial până la data stabilită pentru
deschiderea acestora, autoritatea/entitatea contractantă urmând a lua cunoştinţă de
conţinutul respectivelor oferte numai după această dată.
5. Fără a afecta posibilitatea operatorilor economici de a depune ofertă alternativă

sau de a oferta pe mai multe loturi diferite, ofertantul/candidatul nu are dreptul ca în
cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire:
a) să depună două sau mai multe candidaturi/oferte individuale şi/sau comune,
sub sancţiunea excluderii din competiţie a tuturor candidaturilor/ofertelor în cauză;
b) să depună ofertă individuală/comună şi să fie nominalizat ca subcontractant în
cadrul unei alte oferte, sub sancţiunea excluderii ofertei individuale sau, după caz, a
celei în care este ofertant asociat.
Întreprinderile afiliate1, au dreptul de a participa în cadrul aceleiaşi proceduri de

atribuire, dar numai în cazul în care participarea acestora nu este de natură să
distorsioneze concurenţa.
În situaţia în care, în cadrul unei proceduri de atribuire, două sau mai multe
întreprinderi afiliate depun oferte separate, autoritatea/entitatea contractantă solicită
ofertanţilor în cauză să demonstreze, prezentând documente relevante în acest sens,
faptul că situaţia respectivă nu poate influenţa rezultatul procedurii de atribuire. În
cazul în care dovezile şi clarificările transmise sunt insuficiente, ofertele depuse de
respectivele întreprinderi afiliate sunt considerate inacceptabile.
Secțiunea a 5-a. Criterii de atribuire
Contractele de concesiune se atribuie pe baza criteriului ofertei celei mai avan-

tajoase din punct de vedere economic, stabilită în baza unor criterii obiective care
garantează evaluarea ofertelor în condiţii de concurenţă reală. Criteriile obiective
trebuie să aibă legătură directă cu obiectul concesiunii de lucrări sau al concesiunii de
servicii, nu conferă autorităţii/entităţii contractante o libertate de alegere nelimitată şi
se pot referi la oricare dintre următoarele:
a) gradul de preluare a unor riscuri de către concesionar;
b) nivelul plăţilor actualizate efectuate de către autoritatea/entitatea contractantă;
c) nivelul tarifelor de utilizare;
d) modalitatea de execuţie a lucrărilor/prestare a serviciilor bazată pe indicatori de
performanţă de ordin calitativ, tehnic, funcţional, financiar etc.;
e) modul de asigurare a protecţiei mediului;
f) modul de rezolvare a unor probleme sociale;
g) nivelul redevenţei;
h) durata concesiunii;
i) inovarea.
Atunci când stabileşte criteriile pentru atribuirea contractului de concesiune,
autoritatea/entitatea contractantă nu are dreptul de a utiliza criterii care:
a) nu au o legătură directă cu obiectul contractului de concesiune de lucrări sau de
concesiune de servicii care urmează să fie atribuit;
1
Potrivit art. 33 alin. (3) din Legea nr. 100/2016, „întreprindere afiliată reprezintă orice
persoană juridică ce desfășoară activități economice și care intră, în conformitate cu preve-
derile legale referitoare la consolidarea conturilor, în perimetrul de consolidare al entității
contractante sau orice persoană juridică ce desfășoară activități economice și care se află în
oricare dintre următoarele situați:
a) autoritatea/entitatea contractantă exercită, direct sau indirect, o influenţă dominantă
asupra sa;
b) exercită, direct sau indirect, o influenţă dominantă asupra unei entităţi contractante;
c) împreună cu autoritatea/entitatea contractantă se află, direct sau indirect, sub influența
dominantă a unei alte persoane care desfășoară activități economice, în virtutea dreptului de
proprietate, a unei participări financiare sau a regulilor care îi reglementează activitatea”.
b) nu reflectă un avantaj real şi evident pe care autoritatea/entitatea contractantă îl

poate obţine, în numele său sau al utilizatorilor finali, prin utilizarea criteriului
respectiv.
Ordinea importanţei, precum şi cerinţele stabilite pentru a permite verificarea
efectivă a informaţiilor furnizate de ofertanţi nu trebuie să conducă la distorsionarea
rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune.
Pentru fiecare factor de evaluare entitatea contractantă are obligaţia de a stabili
o pondere care să reflecte în mod corect:
a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj
calitativ, de mediu şi/sau social ce poate fi punctat; sau
b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot
oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime
prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv.
Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la
distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de
concesiune.
Autoritatea/entitatea contractantă poate utiliza aceste criterii şi în mod combinat,
în funcţie de obiectul concesiunii şi în măsura în care respectivele criterii sunt
compatibile.
Criteriile de atribuire sunt enumerate în cuprinsul documentației de atribuire, în
ordinea descrescătoare a importanţei lor, fiind însoţite de cerinţe care să permită
verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de ofertanţi.
În cazul în care autoritatea/entitatea contractantă primeşte o ofertă care propune o
soluţie inovatoare cu un nivel excepţional de performanţă funcţională, care nu ar fi
putut fi prevăzut de către o entitate contractantă diligentă, aceasta poate, în mod
excepţional, să modifice ordinea criteriilor de atribuire, pentru a ţine seama de soluţia
inovatoare respectivă. Modificarea ordinii criteriilor de atribuire nu conduce la dis-
criminare. În acest caz, entitatea contractantă comunică tuturor ofertanţilor modifi-
carea ordinii importanţei şi emite o nouă invitaţie de a prezenta oferte. În această
situație, dacă criteriile de atribuire au fost publicate la momentul publicării anunţului
de concesionare, autoritatea/entitatea contractantă publică un nou anunţ de conce-
sionare, cu respectarea termenelor minime prevăzute de lege.
Secțiunea a 6-a. Garanția de participare
Garanţia de participare are drept scop protejarea entităţii contractante faţă de

riscul unui comportament necorespunzător al ofertantului pe toată perioada impli-
cării sale în procedura de atribuire.
Autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanţilor constituirea
garanţiei de participare.
Fişa de date a concesiunii trebuie să conţină următoarele informaţii privind consti-
tuirea garanţiei de participare:
a) valoarea, ce nu poate depăşi 2% din valoarea estimată medie anuală a contrac-
tului de concesiune;
b) perioada de valabilitate care va fi cel puţin egală cu perioada minimă de

valabilitate a ofertei, astfel cum a fost solicitată prin documentaţia de atribuire.
Garanţia de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un instru-
ment de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară ori de o societate de
asigurări, care nu se află în situaţii speciale privind autorizarea ori supravegherea, în
condiţiile legii.
Garanţia de participare trebuie să fie constituită în suma şi pentru perioada de
valabilitate prevăzute în documentaţia de atribuire.
Garanţia trebuie să fie irevocabilă.
Instrumentul de garantare trebuie să prevadă că plata garanţiei se va executa
necondiţionat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declaraţiei acestuia
cu privire la culpa persoanei garantate, şi se prezintă autorităţii contractante cel mai
târziu la data şi ora limită de depunere a ofertelor.
Autoritatea/entitatea contractantă nu are dreptul:
a) de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis
de către o anumită societate bancară ori societate de asigurări, nominalizată în mod
expres în documentaţia de atribuire;
b) de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la
cele care sunt emise de către societăţi bancare sau numai la cele care sunt emise de
către societăţi de asigurări.
Prin excepţie, în cazul în care valoarea garanţiei de participare este mai mică de
5.000 lei şi numai dacă în documentaţia de atribuire este prevăzută această posibi-
litate, garanţia de participare se poate constitui şi prin depunerea la casieria entităţii
contractante a unei sume în numerar.
În orice situaţie, dovada constituirii garanţiei de participare trebuie să fie prezen-
tată, în original, cel mai târziu la data şi ora limită de depunere a ofertelor.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a reţine garanţia de participare
atunci când ofertantul se află în oricare dintre următoarele situaţii:
a) îşi retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia;
b) oferta sa fiind stabilită câştigătoare, refuză să semneze contractul de conce-
siune în perioada de valabilitate a ofertei.
Garanţia de participare, constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca
fiind câştigătoare, precum şi de ofertanţii a căror ofertă nu a fost stabilită câşti-
gătoare, se returnează de autoritatea/entitatea contractantă nu mai târziu de 3 zile
lucrătoare de la data semnării contractului de concesiune.
În cazul în care autoritatea/entitatea contractantă se află în situaţia de a anula
procedura de atribuire, garanţia de participare se restituie după data expirării terme-
nului de depunere a unei contestaţii cu privire la această decizie, dar nu mai târziu de
3 zile lucrătoare de la această dată.
Ofertanţii ale căror oferte au fost declarate necâştigătoare au dreptul de a obţine
eliberarea garanţiei de participare dacă transmit entităţii contractante o solicitare în
acest sens.
Secțiunea a 7-a. Procesul de verificare şi evaluare
1. În cazul în care, în cadrul documentaţiei de atribuire, a fost prevăzută obligaţia

îndeplinirii unor criterii de calificare şi selecţie comisia de evaluare are obligaţia
verificării modului de îndeplinire a acestora de către fiecare ofertant/candidat în
parte prin analizarea conţinutului documentelor privind calificarea.
Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât
din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punctul de vedere al
aspectelor financiare pe care le implică.
2. Eventualele neconcordanţe cu privire la îndeplinirea condiţiilor de formă ale

garanţiei de participare, inclusiv cele privind cuantumul şi valabilitatea, se vor clarifica
de către comisia de evaluare cu ofertanţii în maximum 3 zile lucrătoare de la data-
limită de depunere a ofertelor, sub sancţiunea respingerii ofertei ca inacceptabilă.
Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi comple-
tările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de
participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora,
termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată
o oră anume în cadrul acestuia. Comunicarea transmisă către candidat/ofertant
trebuie să fie clară şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă
solicitarea comisiei de evaluare.
Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcţie de volumul şi complexi-
tatea clarificărilor şi completărilor formale sau de confirmare necesare pentru
evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte. Termenul astfel stabilit va fi, de
regulă, de minimum 3 zile lucrătoare.
3. În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări şi,

după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei/solici-
tării de participare, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de
comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările
transmise nu sunt concludente, oferta sa este considerată inacceptabilă.
4. În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă

comisiei de evaluare conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta
sa este considerată neconformă. Prin excepţie, oferta nu este considerată necon-
formă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea
sa tehnică se încadrează în una dintre categoriile de mai jos:
a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau
b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare
a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea
clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire.
5. În cazul în care ofertantul nu este de acord cu corectarea viciilor de formă,

oferta sa este considerată neconformă.
Viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a
căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul
altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror
corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a
produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire.
Comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de
formă cu privire la oferta acestuia.
6. Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea

tehnică care au la bază erori materiale evidente şi care pot fi completate/corectate
într-un mod care nu conduce în realitate la depunerea unei noi oferte.
O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică
minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii:
a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni con-
duce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligaţii ale entităţii
contractante în raport cu anumite praguri valorice;
b) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba
clasamentul ofertanţilor;
c) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparaţie cu oferta iniţială;
d) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a
exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale
respectivei documentaţii, iar oferta iniţială nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe.
Prin excepţie, oferta nu este considerată neconformă în măsura în care modifi-
cările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa financiară reprezintă erori
aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu ajutorul principiilor prevăzute
la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 100/2016, elementele propunerii financiare urmând a
fi corectate, implicit alături de preţul total al ofertei, prin refacerea calculelor
aferente, pe baza datelor/informaţiilor care sunt cunoscute de către toţi participanţii,
deoarece sunt prevăzute în legislaţia aplicabilă, documentaţia de atribuire şi/sau în
alte documente prezentate de ofertant.
În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea erorilor aritmetice,
oferta sa este considerată neconformă.
7. Comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele inacceptabile şi necon-

forme.
Oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii:
a) se încadrează în situația în care eventualele neconcordanţe cu privire la
îndeplinirea condiţiilor de formă ale garanţiei de participare, inclusiv cele privind
cuantumul şi valabilitatea, nu au fost clarificate în maximum 3 zile lucrătoare de la
data-limită de depunere a ofertelor;
b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte una sau mai multe dintre
criteriile de calificare stabilite în documentaţia de atribuire;
c) constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini sau ale documentului
descriptiv, alternativă care nu poate fi luată în considerare deoarece în anunţul de
concesiune nu este precizată în mod explicit posibilitatea depunerii unor oferte
alternative, iar respectiva ofertă alternativă nu respectă cerinţele minime prevăzute în

caietul de sarcini sau în documentul descriptiv;
d) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condiţiile
specifice de muncă şi de protecţie a muncii, potrivit legii;
e) oferta este depusă cu nerespectarea datei-limită stabilită pentru depunerea cere-
rilor de participare/ofertelor şi/sau oricând pe parcursul evaluării acestora;
f) ofertantul refuză să prelungească perioada de valabilitate a ofertei şi a garanţiei
de participare;
g) în cazul în care unei oferte îi lipseşte una dintre cele două componente, aşa
cum sunt precizate la art. 5 alin. (1) lit. w) din Legea nr. 100/20161.
Oferta este considerată neconformă în următoarele situaţii:
a) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini sau ale
documentului descriptiv;
b) conţine propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit
autoritatea/entitatea contractantă în cadrul documentaţiei de atribuire, care sunt în
mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deşi a fost
informat cu privire la respectiva situaţie, nu acceptă renunţarea la clauzele respective;
c) propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice, ceea
ce ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere
de la legislaţia incidentă, alta decât cea în domeniul concesiunilor de lucrări şi
concesiunilor de servicii.
8. Ofertele care nu au fost respinse de comisia de evaluare în urma verificării şi

evaluării reprezintă oferte admisibile.
Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele
admisibile.
Evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a
unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în docu-
mentaţia de atribuire. În acest caz, comisia de evaluare trebuie să întocmească clasa-
mentul pe baza căruia se stabileşte oferta câştigătoare în ordinea descrescătoare a
punctajului acordat.
Secțiunea a 8-a. Finalizarea procedurii de atribuire
Procedura de atribuire se finalizează prin:

a) semnarea contractului de concesiune, sau
b) anularea procedurii de atribuire.
1
Potrivit art. 5 alin. (1) lit. w) din Legea nr. 100/2016, prin ofertă se înțelege „actul juridic
prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic
într-un contract de concesiune format din propunere financiară şi propunere tehnică şi care,
împreună cu prevederile corespunzătoare ale documentaţiei de atribuire, cuprinde condiţiile în
care se încheie contractul de concesiune”.
§1. Semnarea contractului de concesiune
1. Autoritatea contractantă semnează contractul de concesiune cu ofertantul a

cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerii tehnice şi a
propunerii financiare cuprinse în respectiva ofertă.
La încheierea contractului de concesiune, următoarele documente devin parte
integrantă a contactului de concesiune, sub formă de anexe:
a) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, după caz, inclusiv clarificările
şi/sau măsurile de remediere aduse până la depunerea ofertelor ce privesc aspectele
tehnice şi financiare;
b) oferta, respectiv propunerea tehnică şi propunerea financiară, inclusiv
clarificările din perioada de evaluare;
c) angajamentul ferm de susţinere din partea unui terţ, dacă este cazul;
d) contractele cu subcontractanţii, în măsura în care în contractul de concesiune
este reglementat un mecanism de efectuare de către autoritatea/entitatea contractantă
a plăţilor corespunzătoare părţii/părţilor din contract îndeplinite de către subcontrac-
tanţii propuşi în ofertă;
e) acordul de asociere, dacă este cazul.
În cazul în care, pe parcursul executării contractului de concesiune, se constată că
anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerinţelor
prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv, prevalează prevederile
specificaţiilor tehnice sau documentului descriptiv.
2. În temeiul contractului de concesiune, concesionarul dobândeşte dreptul de a

exploata, în tot sau în parte, rezultatul lucrărilor sau de a presta serviciile care fac
obiectul contractului, potrivit obiectivelor şi standardelor de calitate stabilite de
concedent. Concesionarul are dreptul de a folosi şi de a culege fructele bunurilor ce
fac obiectul concesiunii, potrivit naturii bunului şi scopului stabilit de părţi prin
contractul de concesiune.
În temeiul contractului de concesiune, concesionarul are obligaţia de a asigura
exploatarea eficace, în regim de continuitate şi permanenţă, a lucrărilor sau a
serviciilor care fac obiectul concesiunii, în conformitate cu cerinţele şi destinaţia
impuse de concedent.
Scopul principal al contractului este să asigure, pe baza unei gestionări optime,
efectuarea la un nivel corespunzător a activităţilor, la preţuri accesibile pentru
utilizatorii finali, precum şi întreţinerea şi dezvoltarea oricăror bunuri de retur
încredinţate concesionarului pentru efectuarea respectivelor activităţi. În acest sens,
indiferent de modul de distribuire a riscurilor, modul de recuperare a costurilor de
către concesionar trebuie stabilit astfel încât sa îl determine pe acesta să depună toate
diligenţele necesare pentru reducerea costurilor respective.
Prin bunuri de retur se înţelege totalitatea bunurilor care au fost puse la dispoziţia
concesionarului de către autoritatea/entitatea contractantă, în scopul executării lucră-
rilor sau furnizării serviciilor care fac obiectul contractului de concesiune şi care revin
de plin drept, gratuit şi libere de orice sarcini concedentului la încetarea contractului de
concesiune.
3. Modul în care se realizează recuperarea costurilor de către concesionar

trebuie să includă, în mod obligatoriu, preluarea celei mai mari părţi din riscurile de
operare aferente contractului de concesiune.
Concedentul nu se obligă la plata niciunei sume de bani dacă prin contract se
stabileşte faptul că riscul de operare este preluat integral de concesionar. În cazul în
care contractul de concesiune conţine clauze în acest sens, concedentul are dreptul de
a primi o redevenţă care poate fi stabilită la un nivel fix sau într-un anumit procent
din cuantumul veniturilor încasate de concesionar de la utilizatorii finali ca urmare a
activităţilor realizate.
În cazul în care riscul de operare este distribuit între concedent şi concesionar,
prin contractul de concesiune trebuie să se stabilească în mod explicit contribuţia
financiară a concedentului pe parcursul derulării contractului, precum şi alte angaja-
mente ale acestuia, ca sprijin complementar.
Contractul de concesiune trebuie să cuprindă clauze prin care se stabileşte în
mod explicit modul de distribuire a riscurilor pe întreaga durată a acestuia.
Concedentul nu are dreptul ca, pe parcursul îndeplinirii contractului de conce-
siune, să accepte sau să solicite modificări ale clauzelor contractuale care ar avea ca
efect o diminuare a responsabilităţilor concesionarului în asemenea măsură încât cea
mai mare parte a riscurilor să fie redistribuită concedentului.
4. Autoritatea/entitatea contractantă trebuie să elaboreze mecanismul de plată,

care trebuie specificat în cadrul unui contract de concesiune, astfel încât să se asigure
că proiectul este bancabil şi să se constituie într-un stimulent pentru concesionar,
astfel încât acesta să îndeplinească obiectivele proiectului stabilite de către autori-
tatea/entitatea contractantă.
Mecanismul de plată trebuie să reflecte alocarea riscurilor în cadrul concesiunii
şi trebuie să reprezinte o modalitate de remunerare pentru concesionar pentru
serviciile furnizate în cadrul proiectului de concesiune.
În cazul contractelor de concesiune de lucrări în care plata pentru utilizarea
activelor ce fac obiectul contractului, inclusiv cele rezultate în urma implementării
acestuia, se face direct de către utilizatorii finali, autoritatea/entitatea contractantă
stabileşte un mecanism de plată bazat pe nivelul cererii.
În cazul modalităţilor şi proiectelor de transport, care pot fi viabile din punct de
vedere economic, dar nu şi din punct de vedere financiar, precum şi al altor servicii
publice sau municipale, se foloseşte un mecanism de plată bazat pe plăţi de disponi-
bilitate.
Prin plăţi de disponibilitate se înţelege plăţile făcute de autoritatea/entitatea con-
tractantă către concesionar, condiţionate de respectarea, pe întreaga durată a proiec-
tului, a unor parametri de performanţă şi calitate, clar determinaţi şi măsurabili, ai
lucrării/serviciului care face obiectul contractului de concesiune.
5. Concedentul trebuie să definească prin contractul de concesiune nivelul de

performanţă şi de calitate al activităţilor pe care concesionarul urmează să le
efectueze, precum şi modul în care acesta trebuie să răspundă în eventuale situaţii de
urgenţă, stabilind în acest sens indicatori relevanţi şi măsurabili pe baza cărora se va
realiza verificarea modului de respectare a obligaţiilor contractuale.
Clauzele contractuale trebuie să prevadă dreptul concedentului de a verifica înde-

plinirea cerinţelor de performanţă şi calitate a activităţilor realizate de concesionar,
asigurându-se în acest sens inclusiv dreptul de a verifica documente relevante cu
privire la aceste aspecte.
Clauzele contractuale trebuie să prevadă, de asemenea, modul în care concesio-
narul se obligă să prezinte concedentului rapoarte periodice sau la solicitarea acestuia
din urmă, cu privire la modul de realizare a anumitor parametri pe parcursul derulării
contractului.
6. În contractul de concesiune trebuie precizată procedura legală prin care, la

momentul începerii proiectului, se realizează punerea la dispoziţia concesionarului a
infrastructurii sau a oricăror bunuri ce vor fi utilizate în derularea concesiunii şi
faptul că lista acestora se constituie în anexe ale contractului de concesiune.
Contractul de concesiune trebuie să stabilească distincţia dintre bunurile de retur
şi bunurile proprii, precum şi regimul juridic al acestora.
Contractul de concesiune trebuie să precizeze, de asemenea, procedura legală prin
care, la momentul finalizării proiectului, se realizează transferul obiectului conce-
siunii de la concesionar la concedent.
§2. Anularea procedurii de atribuire

Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a anula procedura de atribuire
a contractului de concesiune în următoarele cazuri:
a) nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau nu a fost depusă nicio
ofertă/solicitare de participare admisibilă;
b) au fost depuse oferte admisibile care nu pot fi comparate din cauza modului
neuniform de abordare a soluţiilor tehnice şi/ori financiare;
c) încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este
imposibilă încheierea contractului; prin „încălcări ale prevederilor legale” se înţelege
situaţia în care, pe parcursul procedurii de atribuire se constată erori sau omisiuni, iar
autoritatea/entitatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri
corective fără ca acestea să conducă la încălcarea principiilor prevăzute de Legea
nr. 100/2016;
d) Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau instanţa de judecată
dispune modificarea/eliminarea oricăror specificaţii tehnice din caietul de sarcini ori
din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, iar autoritatea
contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca
acestea să afecteze principiile prevăzute de Legea nr. 100/2016;
e) contractul nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită
câştigătoare din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă
majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul şi nu există o ofertă
conformă clasată pe locul al doilea;
f) apar circumstanţe care fac necesară atribuirea unui alt tip de contract căruia îi
este aplicabil un alt regim juridic decât cel aplicabil potrivit Legii nr. 100/2016;
g) valoarea concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii la momentul

atribuirii contractului depăşeşte cu mai mult de 20% valoarea estimată la momentul
iniţierii concesiunii, fapt ce ar atrage necesitatea organizării unei proceduri de
atribuire potrivit prevederilor Legii nr. 100/2016.
Autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire a
contractului de concesiune în cazul în care numărul de candidaţi care îndeplinesc
criteriile de calificare şi selecţie este mai mic decât numărul minim indicat în anunţul
de concesionare.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a face publică decizia de
anulare a procedurii de atribuire a contractului de concesiune, însoţită de justificarea
anulării procedurii de atribuire, prin intermediul SEAP.
Secțiunea a 9-a. Informarea candidaţilor/ofertanţilor
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a transmite ofertantului

declarat câştigător o comunicare privind acceptarea ofertei sale, prin care îşi
manifestă acordul de a încheia contractul de concesiune.
Autoritatea/entitatea contractantă informează, cât mai curând posibil, fiecare
candidat/ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce priveşte atribuirea contrac-
tului de concesiune, inclusiv cu privire la numele ofertantului câştigător, motivele
pentru care a decis să respingă solicitarea de participare/oferta acestuia şi motivele
care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract ori de a relua procedura
de atribuire.
La solicitarea părţii interesate, autoritatea/entitatea contractantă comunică, cât mai
curând posibil, dar nu mai târziu de 15 zile de la primirea unei solicitări scrise,
fiecărui ofertant care a depus o ofertă admisibilă, dar care nu a fost declarată câşti-
gătoare, caracteristicile şi avantajele relative ale ofertei desemnate câştigătoare.
Autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a nu comunica anumite infor-
maţii privind atribuirea contractului de concesiune, în situaţia în care dezvăluirea
acestora:
a) ar împiedica aplicarea unor dispoziţii legale sau ar fi contrară interesului public;
b) ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui operator economic,
public sau privat, ori ar putea aduce atingere concurenţei loiale între operatorii
economici.
În sensul Legii nr. 100/2016, oferta admisibilă este oferta care nu este inaccep-
tabilă sau neconformă:
- oferta este considerată inacceptabilă dacă nu îndeplineşte condiţiile de formă
aferente elaborării şi prezentării acesteia, precum şi cerinţele de calificare şi de
selecţie prevăzute în documentele concesiunii.
- oferta este considerată neconformă dacă este lipsită de relevanţă faţă de obiectul
contractului de concesiune, neputând satisface în mod evident, fără modificări
substanţiale, necesităţile şi cerinţele entităţii contractante indicate în documentele
concesiunii, inclusiv în situaţia în care oferta nu respectă specificaţiile tehnice şi/sau
condiţiile financiare; solicitarea de participare este considerată neconformă în

situaţia în care candidatul se află într-una dintre situaţiile de excludere prevăzute de
lege sau nu îndeplineşte criteriile de calificare stabilite de autoritatea/entitatea
contractantă.
Secțiunea a 10-a. Durata concesiunii de lucrări

sau a concesiunii de servicii
Durata contractelor de concesiune este limitată, în scopul evitării denaturării

concurenţei. Autoritatea/entitatea contractantă estimează durata concesiunii pe baza
lucrărilor sau a serviciilor solicitate. Atunci când stabileşte durata concesiunii,
autoritatea/entitatea contractantă trebuie să aibă în vedere evitarea restricţionării
artificiale a accesului la competiţie, asigurarea unui nivel minim de profit ca urmare a
exploatării într-o perioadă dată, asigurarea unui nivel rezonabil al preţurilor pentru
prestaţiile care vor fi efectuate pe durata contractului şi a altor costuri ce urmează a fi
suportate de către utilizatorii finali.
Durata concesiunii trebuie să poată fi argumentată şi trebuie asumată de
autoritatea/entitatea contractantă prin strategia de contractare.
Pentru concesiunile de lucrări sau concesiunile de servicii a căror durată estimată
este mai mare de 5 ani, durata maximă a concesiunii nu poate depăşi timpul estimat
în mod rezonabil necesar concesionarului pentru a obţine un venit minim care să
permită recuperarea costurilor investiţiilor efectuate, a costurilor în legătură cu
exploatarea lucrărilor sau a serviciilor, precum şi a unui profit rezonabil.
Autoritatea/entitatea contractantă stabileşte, în cadrul documentaţiei de atribuire şi
în contractul de concesiune, durata concesiunii, ce include şi perioada în care
concesionarul va realiza lucrările şi va presta serviciile ce fac obiectul dreptului său de
exploatare.
Capitolul VII
Reguli privind executarea contractelor de concesiune
Secțiunea 1. Subcontractarea
1. Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertantului să

precizeze în ofertă partea/părţile din contract pe care urmează să le subcontracteze şi
datele de identificare ale subcontractanţilor propuşi. Această obligație nu se aplică în
cazul subcontractanţilor care realizează în cadrul contractului de concesiune
activităţi a căror valoare este mai mică de 5% din valoarea concesiunii de lucrări sau
a concesiunii de servicii, cu condiţia ca această posibilitate să fie menţionată explicit
în documentaţia de atribuire; prin excepţie, în situaţia în care activităţile realizate de
subcontractanţi sunt esenţiale prin raportare la obiectul contractului, conform
documentaţiei de atribuire, atunci se vor furniza datele de identificare ale subcon-
tractanţilor propuşi.
2. Subcontractanţii propuşi sunt ţinuţi de respectarea aceloraşi obligaţii în

domeniul mediului, social şi al relaţiilor de muncă, prevăzute de lege, întocmai ca şi
ofertanţii.
3. Subcontractarea nu diminuează răspunderea concesionarului în ceea ce

priveşte modul de îndeplinire a viitorului contract de concesiune.
4. Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a verifica existenţa unei

situaţii de excludere, prevăzută de lege, în legătură cu subcontractanţii propuşi. În
cazul în care este identificată o situaţie de excludere, autoritatea/entitatea contrac-
tantă solicită ofertantului/candidatului să înlocuiască subcontractantul în legătură cu
care a rezultat, în urma verificării, că se află în această situaţie. În scopul efectuării
acestor verificări, subcontractantul completează declaraţia pe proprie răspundere,
precizând că nu se află în niciuna dintre situaţiile ce atrag excluderea din procedura
de atribuire.
5. Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia să efectueze plăţi corespun-

zătoare părţii/părţilor din contract îndeplinite de către subcontractanţii propuşi în
ofertă, dacă aceştia solicită, atunci când natura contractului permite acest lucru şi
dacă subcontractanţii propuşi şi-au exprimat opţiunea în acest sens.
Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a stabili clauze contractuale obli-
gatorii privind cesiunea de creanţă legată de partea/părţile din contract care sunt înde-
plinite de către subcontractanţi, după începerea operării contractului de concesiune.
Reguli privind executarea contractelor de concesiune 301
Autoritatea/entitatea contractantă trebuie să elaboreze mecanismul de plată1, care
trebuie specificat în cadrul unui contract de concesiune, astfel încât să se asigure că
proiectul este bancabil şi să se constituie într-un stimulent pentru concesionar, astfel
încât acesta să îndeplinească obiectivele proiectului stabilite de către autoritatea/enti-
tatea contractantă.
Mecanismul de plată trebuie să reflecte alocarea riscurilor în cadrul concesiunii şi
trebuie să reprezinte o modalitate de remunerare pentru concesionar pentru serviciile
furnizate în cadrul proiectului de concesiune.
În cazul contractelor de concesiune de lucrări în care plata pentru utilizarea
activelor ce fac obiectul contractului, inclusiv cele rezultate în urma implementării
acestuia, se face direct de către utilizatorii finali, autoritatea/entitatea contractantă
stabileşte un mecanism de plată bazat pe nivelul cererii.
În cazul modalităţilor şi proiectelor de transport, care pot fi viabile din punct de
vedere economic, dar nu şi din punct de vedere financiar, precum şi al altor servicii
publice sau municipale, se foloseşte un mecanism de plată bazat pe plăţi de disponi-
bilitate. Prin plăţi de disponibilitate se înţelege plăţile făcute de autoritatea/entitatea
contractantă către concesionar, condiţionate de respectarea, pe întreaga durată a
proiectului, a unor parametri de performanţă şi calitate, clar determinaţi şi măsurabili,
ai lucrării/serviciului care face obiectul contractului de concesiune.
6. Autoritatea/entitatea contractantă solicită concesionarului, după atribuirea

contractului, dar cel mai târziu la momentul începerii executării contractului, să îi
indice numele, datele de contact şi reprezentanţii legali ai subcontractanţilor săi
implicaţi în executarea contractului de concesiune, în măsura în care aceste infor-
maţii sunt cunoscute la momentul respectiv. Concesionarul are obligaţia de a notifica
entităţii contractante orice modificări ale acestor informaţii pe durata contractului de
concesiune.
7. Concesionarul are dreptul de a implica noi subcontractanţi, pe durata execu-

tării contractului de concesiune, cu condiţia ca respectivul concesionar să transmită
entităţii contractante informaţiile privind numele, datele de contact şi reprezentanţii
legali ai subcontractanţilor săi şi să obţină acordul acesteia privind eventualii noi
subcontractanţi implicaţi ulterior în executarea contractului.
Autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a solicita de la concesionar infor-
mații privind numele, datele de contact şi reprezentanţii legali și:
a) cu privire la furnizorii implicaţi în contractele de concesiune de lucrări sau
concesiune de servicii;
b) cu privire la subcontractanţii subcontractanţilor concesionarului sau subcon-
tractanţii aflaţi pe niveluri inferioare ale lanţului de subcontractare.
1
Componentele-cheie ale Mecanismului de plată sunt prevăzute în Anexa 2 și 3 din
Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 867/2016.
Secțiunea a 2-a. Modificarea contractului de concesiune
Contractele de concesiune pot fi modificate, fără organizarea unei noi proce-

duri de atribuire, doar în următoarele situații:
1. Atunci când modificările, indiferent dacă sunt sau nu evaluabile în bani şi

indiferent de valoarea acestora, au fost prevăzute în documentele iniţiale ale conce-
siunii de lucrări sau ale concesiunii de servicii sub forma unor clauze de revizuire
clare, precise şi fără echivoc, care pot include clauze de revizuire a valorii sau orice
alte opţiuni.
Clauzele de revizuire precizează obiectul, limitele şi natura eventualelor modi-
ficări sau opţiuni, precum şi condiţiile în care se poate recurge la acestea, şi nu pot
stabili modificări sau opţiuni care ar afecta caracterul general al contractului de
concesiune.
2. Atunci când sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

- devine necesară achiziţionarea de la concesionarul iniţial a unor servicii sau
lucrări suplimentare, care nu au fost incluse în contractul de concesiune iniţial, dar
care au devenit strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;
- schimbarea concesionarului este imposibilă.
Schimbarea concesionarului este imposibilă atunci când sunt îndeplinite, în mod
cumulativ, următoarele condiţii:
- schimbarea concesionarului nu poate fi realizată din motive economice sau
tehnice, precum cerinţe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echi-
pamentele, serviciile sau instalaţiile existente, achiziţionate în cadrul contractului de
concesiune iniţial;
- schimbarea concesionarului ar cauza entităţii contractante dificultăţi semnifi-
cative sau creşterea semnificativă a costurilor.
În cazul contractelor de concesiune atribuite de autoritatea contractantă, în
vederea desfăşurării unei activităţi, alta decât cele prevăzute în anexa nr. 2 din Legea
nr. 100/2016, nicio creştere a valorii nu poate depăşi 10% din valoarea concesiunii
de lucrări sau a concesiunii de servicii iniţiale.
În cazul în care autoritatea contractantă efectuează mai multe modificări succe-
sive, acestea nu pot depăşi, cumulat, o majorare cu peste 10% din valoarea conce-
siunii de lucrări sau a concesiunii de servicii iniţiale.

- modificarea a devenit necesară în urma unor circumstanţe pe care o entitate
contractantă care acţionează cu diligenţă nu ar fi putut să le prevadă;
- modificarea nu afectează caracterul general al concesiunii de lucrări sau al
concesiunii de servicii;
- în cazul contractelor de concesiune atribuite de autorităţile contractante în
vederea desfăşurării unei alte activităţi decât cele prevăzute în anexa nr. 2 din Legea
nr. 100/2016, modificarea nu implică o creştere a valorii cu mai mult de 10% din
valoarea concesiunii iniţiale.
Entităţile/autoritățile contractante care modifică un contract de concesiune, au
obligaţia de a publica un anunţ în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
şi la nivel naţional, cu respectarea formularului-standard stabilit de Comisia Euro-
peană în temeiul dispoziţiilor art. 33 din Directiva 2014/23/UE a Parlamentului
European şi a Consiliului.
4. Atunci când un nou concesionar îl înlocuieşte pe cel căruia autoritatea/

entitatea contractantă i-a atribuit iniţial concesiunea de lucrări sau concesiunea de
servicii, într-una dintre următoarele situaţii:
- ca urmare a unei clauze de revizuire sau a unei opţiuni stabilite de autoritatea/
entitatea contractantă prin documentația de atribuire;
- drepturile şi obligaţiile concesionarului iniţial rezultate din contractul de conce-
siune sunt preluate ca urmare a unei succesiuni universale sau cu titlu universal în
cadrul unui proces de reorganizare, inclusiv prin fuziune ori divizare de către un alt
operator economic care îndeplineşte criteriile de calificare şi de selecţie stabilite
iniţial, cu condiţia ca această modificare să nu presupună alte modificări substanţiale
ale contractului de concesiune şi să nu se realizeze cu scopul de a eluda aplicarea
procedurilor de atribuire prevăzute de lege;
- încetarea anticipată a contractului de concesiune şi a cesiunii contractelor înche-
iate cu subcontractanţii de către concesionarul principal al entităţii contractante, ca
urmare a unei clauze de revizuire sau a unei opţiuni stabilite de autoritatea/entitatea
contractantă prin documentația de atribuire.
5. Atunci când modificările, indiferent de valoarea lor, nu sunt substanţiale.

O modificare a unui contract de concesiune pe perioada de valabilitate este consi-
derată modificare substanţială atunci când, prin această modificare, caracterul
concesiunii devine substanţial diferit faţă de cel al concesiunii încheiate iniţial.
Este considerată modificare substanţială orice modificare care îndeplineşte cel
puţin una dintre următoarele condiţii:
- modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atri-
buire iniţială, ar fi permis selecţia altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau accep-
tarea unei alte oferte decât cea acceptată iniţial ori ar fi atras şi alţi participanţi la
- modificarea schimbă echilibrul economic al contractului de concesiune în
favoarea concesionarului şi/sau alocarea riscurilor între părţi într-un mod care nu a
fost prevăzut în concesiunea de lucrări sau în concesiunea de servicii iniţială;
- modificarea extinde în mod considerabil domeniul de aplicare al concesiunii de
lucrări sau al concesiunii de servicii;
- un nou concesionar înlocuieşte concesionarul iniţial.

- valoarea modificării este mai mică decât pragul prevăzut la art. 11 alin. (1) din
Legea nr. 100/2016;
- valoarea modificării este mai mică de 10% din valoarea concesiunii iniţiale de
lucrări sau a concesiunii iniţiale de servicii.
Modificarea contractului de concesiune nu poate aduce atingere caracterului

general al concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii.
Pentru calcularea valorii concesiunii aplicabilă în cazul modificării contractului se
va utiliza valoarea actualizată, care reprezintă:
- valoarea de referinţă, atunci când contractul de concesiune include o clauză de
indexare;
- valoarea calculată în funcţie de rata medie a inflaţiei publicate de Institutul
Naţional de Statistică, atunci când contractul de concesiune nu include o clauză de
indexare.
Orice modificare a unui contract de concesiune în cursul perioadei sale de
valabilitate, în alte situații decât cele arătate la lit. a)-f), se realizează prin organi-
zarea unei noi proceduri de atribuire, în conformitate cu dispoziţiile Legii
nr. 100/2016. În caz contrar, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul de a
denunţa unilateral contractul de concesiune iniţial; dreptul de denunţare unilaterală
este inclus de autoritatea/entitatea contractantă în condiţiile contractuale cuprinse în
Secțiunea a 3-a. Încetarea contractului de concesiune
Fără a aduce atingere dispoziţiilor dreptului comun privind încetarea contractelor

sau dreptului entităţii contractante de a solicita constatarea nulităţii absolute a con-
tractului de concesiune, în conformitate cu dispoziţiile dreptului comun, autoritatea/
entitatea contractantă are dreptul de a denunţa unilateral un contract de conce-
siune, în perioada de valabilitate a acestuia, într-una dintre următoarele situaţii:
a) concesionarul se afla, la momentul atribuirii contractului, într-una dintre situa-
ţiile prevăzute la art. 79-81 din Legea nr. 100/2016, care ar fi determinat excluderea
sa din procedura de atribuire;
b) contractul nu ar fi trebuit să fie atribuit concesionarului respectiv, având în
vedere o încălcare gravă a obligaţiilor care rezultă din legislaţia europeană relevantă
şi care a fost constatată printr-o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Autoritatea/entitatea contractantă introduce dreptul de denunţare unilaterală în
condiţiile contractuale cuprinse în documentaţia de atribuire.
Contractul trebuie să prevadă situaţiile în care acesta poate înceta, după cum
urmează:
a) la expirarea duratei stabilite conform angajamentelor din oferta prezentată de
concesionar şi a clauzelor contractuale specifice; suplimentar, în acest caz, contractul
de concesiune trebuie să conţină proceduri adecvate de rezolvare a neconformităţilor
în îndeplinirea cerinţelor de performanţă şi calitate, inclusiv penalităţi aplicabile în
cazul constatării unor astfel de neconformităţi, până la corectarea acestora.
b) în cazul constatării unor abateri grave ale concesionarului de la îndeplinirea
obligaţiilor contractuale, prin rezilierea unilaterală de către concedent şi cu plata unei
despăgubiri în sarcina concesionarului;
c) în cazul constatării unor abateri grave ale concedentului de la îndeplinirea
obligaţiilor contractuale, prin rezilierea unilaterală de către concesionar şi cu plata
unei despăgubiri în sarcina concedentului;
d) în cazul în care interesul naţional sau local o impune, prin denunţarea unilate-
rală de către concedent, dar numai cu plata de despăgubiri juste şi prealabile în
sarcina concedentului;
e) în cazuri de forţă majoră sau caz fortuit, când concesionarul se află în imposi-
bilitatea de a continua contractul, prin renunţare fără plata unei despăgubiri.
Părţile vor stabili în mod obligatoriu mecanismele de soluţionare a divergenţelor
care pot să apară pe parcursul derulării contractului şi instanţele învestite cu soluţio-
narea acestor diferende. Părţile pot insera în contract clauza compromisorie care
atribuie competenţa de soluţionare a litigiilor izvorâte din executarea contractului
instanţelor arbitrale.
Concedentul are obligaţia de a elibera concesionarului documente constatatoare
care conţin informaţii referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către
acesta şi a eventualelor prejudicii, în termen de 14 zile de la data finalizării contrac-
tului respectiv. Autoritatea/entitatea contractantă are următoarele obligaţii:
a) să elibereze un exemplar al documentului constatator contractantului;
b) să păstreze un exemplar la dosarul concesiunii.
Documentele constatatoare emise de către e autoritatea/entitatea contractantă pot
fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Documentele
constatatoare emise de către autoritatea/entitatea contractantă se publică în SEAP,
după expirarea termenelor de contestare prevăzute de Legea nr. 554/2004.
Autoritatea/entitatea contractantă poate emite document constatator unui subcon-
tractant la solicitarea acestuia şi numai în cazul prezentării contractului de subcon-
tractare şi a recepţiilor aferente.
TITLUL VII
Parteneriatul public-privat
Capitolul I
Noțiuni generale
Unul din mecanismele viabile care asigură o conlucrare eficientă între sectorul
public și sectorul privat pentru realizarea de proiecte de investiții publice este
parteneriatul public-privat. Parteneriatul public-privat vizează atât atenuarea presiunii
imediate asupra finanțelor publice prin realizarea unor proiecte publice, într-o primă
etapă, cu finanțare privată, cât și creșterea eficienței serviciilor publice ca urmare a
valorificării expertizei din sectorul privat.
Chiar dacă până în prezent nu a fost adoptată o directivă care să reglementeze
parteneriatul public-privat, la nivelul Uniunii Europene, a fost lansat de către
Comisia Europeană documentul de consultare publică, intitulat Green paper on
public-private partnerships and Community law on public contracts and concessions
[COM (2004) 327 final] 1 . Documentul a fost urmat de diferite alte rapoarte 2 și
comunicări ale Comisiei privind aspecte relevante în domeniu, cum ar fi: raportarea
parteneriatului public-privat la dreptul comunitar aplicabil în materia achizițiilor
publice și concesiunilor, recurgerea la parteneriatul public-privat ca măsură anti-criză
și integrarea fondurilor europene în proiecte de parteneriat public-privat ș.a.
În urma acestor activități concertate la nivel european, s-au cristalizat o serie de
bune practici în materia parteneriatul public-privat:
- definirea mecanismului parteneriatului public-privat în sens de mecanism
economic caracterizat de durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale,
cooperarea între sectorul public și sectorul privat și distribuția riscurilor între
partenerul public și partenerul privat în funcție de capacitatea fiecărei părți de evalua,
controla și gestiona un anumit risc,
- obligativitatea aplicării principiilor specifice atribuirii contractelor de achiziție
publică în procedurile de atribuire a contractelor de parteneriat public-privat;
- consacrarea a două categorii de parteneriat public-privat, și anume: contractual
(care nu se implementează printr-o companie de proiect în care este și partenerul
public acționar) și instituțional (care se implementează obligatoriu printr-o companie
de proiect în care și partenerul public este acționar).
Nu în ultimul rând amintim aici despre constituirea în anul 2008 de către Comisia
Europeană, Banca Europeană de Investiții și Statele Membre a European PPP
1
Green paper on public-private partnerships and Community law on public contracts and
concessions [COM (2004) 327 final] (a se vedea https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ES/
TXT/PDF/?uri=CELEX:52004DC0327&from=EN).
2
Report on the public consultation on Green paper on public-private partnerships and
Community law on public contracts and concessions [SEC(2005) 629] (a se vedea
http://ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/docs/ppp/ppp-report_en.pdf).
310 Parteneriatul public-privat
Experise Center (EPEC)1, structură care are ca principal scop întărirea capacității
sectorului public de a se angaja în parteneriate public-privat. Activitatea EPEC se
concretizează și prin publicarea de ghiduri, rapoarte și informări, între care men-
ționăm EPEC PPP Guide2 referitor la modul în care trebuie pregătit și implementat
un proiect de parteneriat public-privat.
Pornind de la aceste ghiduri de bune practici și ținând cont de neajunsurile vechii
reglementări în materie 3 , s-a adoptat Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul
public-privat4 care însă după o perioadă scurtă de timp a fost abrogată și înlocuită cu
O.U.G. nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat5. Noua reglementare a fost jus-
tificată prin faptul că „stimularea investiţiilor private se propune a se realiza prin două
modalităţi intersectoriale şi cu implicarea activă a statului, respectiv prin amplificarea
proiectelor în parteneriat public privat şi prin ajutoare de stat acordate de Guvern,
care pot afecta echilibrele bugetare dacă nu sunt implementate foarte rapid”.
1
A se vedea (http://www.eib.org/epec/).
2
A se vedea (http://www.eib.org/epec/g2g/index.htm).
3
Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010 (M.Of. nr. 676 din 5 octombrie 2010) a
suferit de-a lungul timpului numeroase modificări și completări ca urmare a criticilor formulate
de Comisia Europeană (a se vedea, în acest sens, Expunerea de motive a Legii nr. 233/2016,
http://www.cdep.ro/proiecte/2013/400/50/7/em774.pdf). Legea nr. 178/2010 a fost abrogată
prin Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.
4
Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat (M.Of. nr. 954 din 25 noiembrie
2016).
5
O.U.G. nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat (M.Of. nr. 427 din 18 mai 2018).
Capitolul II
Domeniul de aplicare
Parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea

şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului parte-
nerului public şi/sau operarea unui serviciu public. O.U.G. nr. 39/2018 se aplică de
către partenerul public pentru implementarea unui proiect, în cazul în care studiul de
fundamentare a proiectului demonstrează faptul că mai mult de jumătate din venitu-
rile care urmează să fie obţinute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/
bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din
plăţi efectuate de către partenerul public sau de către alte entităţi publice în beneficiul
partenerului public.
Mecanismul parteneriatului public-privat este caracterizat de următoarele elemente:
a) cooperarea dintre partenerul public şi partenerul privat, în vederea implemen-
tării unui proiect public;
b) durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, de peste 5 ani, care să
permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil;
c) finanţarea proiectului, în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea
în comun a fondurilor private cu fonduri publice;
d) atingerea scopului urmărit de partenerul public şi partenerul privat;
e) distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de
capacitatea fiecărei părţi contractante de a gestiona şi controla un anumit risc.
Formele de parteneriat public-privat sunt:
a) parteneriatul public-privat contractual – parteneriatul public-privat realizat în
temeiul unui contract încheiat între partenerul public, partenerul privat şi o societate
nouă al cărei capital social este deţinut integral de partenerul privat care va acţiona ca
societate de proiect;
b) parteneriatul public-privat instituţional – parteneriatul public-privat realizat în
temeiul unui contract încheiat între partenerul public şi partenerul privat, prin care se
constituie de către partenerul public şi partenerul privat o societate nouă, care va
acţiona ca societate de proiect şi care, ulterior înregistrării în registrul societăţilor,
dobândeşte calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat respectiv.
Atât în cazul parteneriatului public-privat contractual, cât şi în cazul parteneria-
tului public-privat instituţional, dacă o altă entitate publică intenţionează să sprijine
realizarea proiectului prin asumarea faţă de partenerul privat desemnat câştigător a
procedurii de atribuire a contractului sau faţă de societatea de proiect a unei/unor
obligaţii de plată sau de garanţie, în beneficiul partenerului public, poate face acest
lucru numai în situaţia în care obligaţia de plată sau de garanţie a fost prevăzută în
studiul de fundamentare şi în documentaţia de atribuire a procedurii, într-o modali-
tate clară, precisă şi neechivocă, indicându-se condiţiile în care poate fi realizată.
Asumarea de către entitatea publică a obligaţiei/obligaţiilor rezultate din partene-
riatul public-privat, se poate face în condiţiile stabilite prin documentaţia de atribuire,
după caz: a) după desemnarea de către partenerul public a câştigătorului procedurii

de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, dar mai înainte de semnarea
contractului, situaţie în care entitatea publică devine astfel parte a contractului
respectiv de la momentul încheierii acestuia; sau b) după semnarea contractului de
parteneriat public-privat, în timpul executării acestuia, situaţie în care entitatea
publică încheie cu părţile contractului respectiv un act adiţional, ce stabileşte
drepturile şi obligaţiile reciproce, entitatea publică devenind parte a contractului în
cauză de la momentul încheierii actului adiţional respectiv. Potrivit art. 5 din O.U.G.
nr. 39/2018, contractele de parteneriat public-privat pot fi încheiate şi în scopul:
- efectuării unei activităţi relevante în sectoarele de utilitate publică prevăzute în
Legea nr. 99/2016, respectiv: gaze şi energie termică, energie electrică, apă, servicii
de transport, porturi și aeroporturi, servicii poştale, extracţia de petrol şi gaze
naturale, prospectarea şi extracţia de cărbune sau alţi combustibili solizi1;
- realizării de către un operator privat a serviciilor comunitare de utilităţi publice
prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată,
respectiv: alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canali-
zarea şi evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat,
salubrizarea localităţilor, iluminatul public, transportul public local de călători2.
1
Pentru detalii, a se vedea supra Titlul III, Capitolul II.
2
A se vedea, în acest sens, art. 1 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi
publice nr. 51/2006, republicată (M.Of. nr. 121 din 5 martie 2013), cu modificările și comple-
tările ulterioare.
Capitolul III
Partenerul public şi partenerul privat
Are calitatea de partener public oricare dintre entităţile care sunt autorităţi
contractante sau entităţi contractante în sensul:
- Legii nr. 98/2016, respectiv: autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale,
precum şi structurile din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator
de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice (i), organis-
mele de drept public (ii), asocierile formate de una sau mai multe autorităţi contrac-
tante dintre cele arătate la pct. (i) sau (ii)1.
- Legii nr. 99/2016, respectiv: autoritățile contractante (i), întreprinderile publice
(ii), oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute pct. (i) și (ii) care funcţionează
în baza unor drepturi exclusive sau speciale acordate de o entitate competentă2, și
- Legii nr. 100/2016, respectiv: autorităţile şi instituţiile publice centrale sau
locale (i), organismele de drept public (ii) și asocierile care cuprind cel puţin o autori-
tate contractantă dintre cele prevăzute la pct. (i) sau (ii)3.
Partenerul privat este acel investitor privat sau asocierea de investitori privaţi
care a semnat cu partenerul public contractul de parteneriat public-privat. Orice
investitor privat poate să participe în cadrul procedurii de atribuire a contractului de
parteneriat public-privat, cu condiţia să nu aparţină categoriilor de parteneri publici.
1
Pentru detalii, a se vedea infra Titlul II, Capitolul III, Secțiunea a 2-a.
2
Pentru detalii, a se vedea supra Titlul III, Capitolul I.
3
Pentru detalii, a se vedea supra Titlul VI, Capitolul III, Secțiunea a 2-a.
Capitolul IV
Finanţarea proiectului de parteneriat public-privat
Finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul proiectelor de parteneriat

public-privat se poate asigura, după caz:
- integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat;
- din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public;
- din resurse financiare asigurate de fondurile suverane de dezvoltare şi de inves-
tiţii, fondurile de pensii administrate privat, precum şi fonduri de investiţii şi societăţi
de investiţii.
Partenerul privat asigură finanţarea necesară realizării investiţiilor din resurse
proprii şi/sau din resurse atrase din partea unor finanţatori, alţii decât fondurile sau
societăţile de investiţii private.
În cazul unor solicitări de finanțare din partea unor fonduri sau societăți de
investiții private, precum și a fondurilor suverane de dezvoltare și investiții, contri-
buția acestora va fi inclusă în finanțarea partenerului privat de către partenerul public,
pe baza cererii depuse de către fondurile sau societățile de investiții private. Solici-
tările de finanțare formulate de fondurile sau societățile de investiții private vor fi
transmise partenerului public până la aprobarea Studiului de fundamentare, în scopul
comunicării investitorilor privați a necesarului de finanțare din resurse proprii.
Partenerul public poate contribui la finanţarea realizării investiţiilor cu resurse
financiare publice provenind inclusiv din fonduri externe nerambursabile post-
aderare şi din contribuţia naţională aferentă acestora, în condiţiile prevăzute de legis-
laţia naţională şi cea a Uniunii Europene. Cota de contribuţie a partenerului public la
finanţarea realizării investiţiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat repre-
zentată de resurse financiare, inclusiv din fonduri externe nerambursabile şi contribuţia
naţională aferentă unor astfel de fonduri nu poate depăşi 25% din valoarea totală a
investiţiei. Cota de contribuţie a partenerului public la finanţarea realizării investiţiilor
poate include şi contribuţia fondurilor sau societăţilor de investiţii publice.
Partenerul public va putea contribui la realizarea proiectului de parteneriat public-
privat prin una sau mai multe dintre următoarele modalităţi, în condiţiile specificate în
documentaţia de atribuire şi în contractul de parteneriat public-privat, astfel:
(i) constituirea anumitor drepturi în favoarea societăţii de proiect sau partenerului
privat, în condiţiile contractului de parteneriat public-privat;
(ii) aporturi în numerar la capitalul social al societăţii de proiect;
(iii) asumarea unor obligaţii de plată faţă de partenerul privat sau societatea de
proiect a unor obligaţii de plată aferente realizării investiţiilor;
(iv) acordarea de garanţii în favoarea finanţatorilor contractului de parteneriat
public-privat care sunt instituţii de credit sau instituţii financiare.
Partenerul public poate efectua plăţi din fonduri publice către societatea de proiect
ori partenerul privat exclusiv pe parcursul operării şi întreţinerii proiectului realizat în
parteneriat public-privat.
În vederea constituirii și utilizării de fonduri publice necesare efectuării plăților

către societatea de proiect ori partenerul privat, în condițiile legii, se prevăd fonduri
bugetare pentru finanțarea contractelor de parteneriat public-privat în cadrul
bugetelor ordonatorilor principali de credite ai autorităților publice cu rol de partener
public sau care au în subordine, sub autoritate ori în coordonare parteneri publici în
contractul de parteneriat public-privat. Autoritățile publice se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului de aprobare a Listei proiectelor strategice de investiții care urmează a fi
pregătite și atribuite în parteneriat public-privat.
Proiectele finanțate în baza unui contract de parteneriat public-privat se eviden-
țiază în anexă distinctă în cadrul bugetelor ordonatorilor principali de credite ai
autorităților publice cu rol de partener public sau care au în subordine, sub autoritate
ori în coordonare parteneri publici în contractul de parteneriat public-privat.
Prin contractul de parteneriat public-privat, partenerul public va putea transmite
sau constitui, în favoarea societăţii de proiect, dreptul de a colecta şi utiliza pentru
derularea proiectului tarife de la beneficiarii bunului/bunurilor sau serviciului public
ce formează obiectul contractului de parteneriat public-privat. Tipurile de tarife şi
nivelul acestora se reglementează în condiţiile legii.
Veniturile proiectului rezultate din colectarea tarifelor de către societatea de
proiect se completează cu obligaţiile de plată ale partenerului public către societatea
de proiect, conform documentaţiei de atribuire şi prevederilor contractului de parte-
neriat public-privat.
Beneficiarul direct al utilizării bunului/bunurilor sau serviciului public ce
formează obiectul parteneriatului public-privat poate fi, în condiţiile stabilite prin
contractul de parteneriat public-privat, fie partenerul public ori o altă entitate publică,
fie publicul în general.
Partenerul privat poate constitui garanţii asupra acţiunilor sau părţilor sociale
deţinute în societatea de proiect, exclusiv în favoarea finanţatorilor contractului de
parteneriat public-privat care sunt instituţii de credit, instituţii financiare sau fonduri
de pensii administrate privat şi numai pe durata contractului de parteneriat public-
privat.
Partenerul privat sau, după caz, societatea de proiect poate constitui garanţii cu
privire la creanţele şi drepturile deţinute în temeiul contractului de parteneriat public-
privat, exclusiv în favoarea finanţatorilor proiectului de parteneriat public-privat,
valabile pe perioada în care finanţatorul proiectului de parteneriat public-privat care
sunt instituţii de credit sau instituţii financiare şi numai pe durata contractului de parte-
neriat public-privat.
Prin contractul de parteneriat public-privat se va conveni modalitatea de preluare
sau de stingere a garanţiilor, în ipoteza încetării contractului înainte de expirarea
termenului pentru care a fost încheiat, în vederea protejării interesului public şi a
intereselor finanţatorilor contractului.
Partenerul public poate constitui garanţii şi îşi poate asuma obligaţii în temeiul
unor contracte instituind raporturi juridice directe între partenerul public şi finanţa-
torii contractului de parteneriat public-privat, contracte ce vor putea fi semnate şi de
către partenerul privat şi/sau societatea de proiect.
Capitolul V
Pregătirea proiectului de parteneriat public-privat
În vederea încheierii şi începerii executării obligaţiilor dintr-un contract de

parteneriat public-privat este necesară parcurgerea următoarelor etape:
a) realizarea de către partenerul public a unui studiu de fundamentare;
b) aprobarea studiului de fundamentare de către Guvern pentru proiectele admi-
nistraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative pentru
proiecte ale administraţiei publice locale;
c) parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;
d) aprobarea contractului de parteneriat public-privat rezultat în urma finalizării
negocierilor şi iniţializat de către părţi de către Guvern pentru proiectele administra-
ţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative pentru proiecte
ale administraţiei publice locale;
e) semnarea contractului de parteneriat public-privat;
f) îndeplinirea tuturor condiţiilor suspensive prevăzute în contractul de parteneriat
public-privat, inclusiv a închiderii financiare.
Partenerul public are obligaţia de a transmite Institutului Naţional de Statistică, în
termen de 30 de zile de la semnare, o copie conformă cu originalul a contractului de
Orice modificare a contractului de parteneriat public-privat în timpul derulării
acestuia se realizează cu aprobarea Guvernului sau a autorităţii deliberative care a
aprobat încheierea contractului, după caz.
Guvernul poate decide prin hotărâre ca anumite proiecte pe care le consideră
strategice să fie pregătite şi atribuite în numele partenerilor publici care urmează să le
implementeze de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
Iniţiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public-privat aparţine
partenerului public.
Pentru întocmirea studiului de fundamentare, partenerul public poate contracta
serviciile de consultanţă necesare în funcţie de specificul proiectului, între care
servicii de natură tehnică, financiară şi juridică. Costurile generate de realizarea
studiului de fundamentare și de derulare a procedurii de atribuire se suportă de către
partenerul public.
Studiul de fundamentare trebuie să evidenţieze următoarele elemente principale,
care justifică, din punct de vedere economic, implementarea proiectului:
a) gradul de suportabilitate a proiectului şi comparaţia opţiunilor/aranjamentelor
contractuale alternative pentru implementarea proiectului;
b) structura de distribuire a riscurilor pentru fiecare opţiune alternativă de imple-
mentare a proiectului;
c) caracterizarea proiectului prin raportare la deficitul bugetar şi la datoria publică,
calculate conform metodologiei aplicabile în baza legislaţiei Uniunii Europene;
d) finanţabilitatea proiectului;
e) eficienţa economică a proiectului;
Gradul de suportabilitate a proiectului reprezintă posibilitatea generică a
proiectului de a mobiliza resursele financiare necesare acoperirii costurilor. Gradul
de suportabilitate a proiectului priveşte capacitatea financiară a partenerului public şi
a oricăror altor entităţi publice implicate, necesară îndeplinirii obligaţiilor de natură
financiară asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat, şi, după caz,
capacitatea financiară a beneficiarilor direcţi ai utilizării bunului/bunurilor sau
serviciului public ce formează obiectul parteneriatului public-privat.
Studiul de fundamentare cuprinde o identificare a categoriilor de riscuri aferente
implementării proiectului, cuantificarea acestora şi o prezentare a unor alternative de
alocare a riscurilor între părţile contractante, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi de
a gestiona riscul asumat.
Din studiul de fundamentare trebuie să rezulte în ce măsură obligaţiile care
urmează să fie asumate de către partenerul public în temeiul contractului de partene-
riat public-privat afectează limitele de datorie publică şi deficit bugetar, calculate
conform metodologiei aplicabile în baza legislaţiei Uniunii Europene.
Studiul de fundamentare trebuie să analizeze şi să stabilească finanțabilitatea
proiectului în regim de parteneriat public-privat. Un proiect este considerat finanțabil
dacă structura sa tehnică, financiară şi juridică permite, în condiţiile pieţei, atragerea
de credite şi/sau a altor resurse financiare, în vederea asigurării finanţării proiectului
pe toată durata contractului de parteneriat public-privat. În analiza eficienţei econo-
mice a proiectului se realizează o comparaţie a costurilor estimate pe întreaga durată
a contractului ajustate cu valoarea riscurilor în ipoteza realizării proiectului de către
partenerul public din fonduri publice raportat la realizarea proiectului în parteneriat
public-privat. Respectiva analiză comparativă va lua în considerare costurile nete
actualizate aferente realizării proiectului.
Capitolul VI
Procedura de atribuire a proiectului de parteneriat
public-privat
Proiectele de parteneriat public-privat sunt atribuite potrivit prevederilor Legii

nr. 98/2016, cu completările ulterioare, ale Legii nr. 99/2016 sau ale Legii
nr. 100/2016, după caz1, conform concluziilor studiului de fundamentare elaborate în
funcţie de obiectul contractului şi de modalitatea în care se realizează transferul unei
părţi semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploata-
rea lucrărilor şi/sau a serviciilor în cauză.
Procedura de selecţie a partenerului privat include şi procedura de atribuire
necesară încheierii contractului de parteneriat public-privat cu societatea de proiect.
Dacă în cadrul procedurii de selecţie nu se poate semna contractul de parteneriat
public-privat, în condiţiile legii, cu niciunul dintre investitorii privaţi care au depus
oferte, partenerul public are dreptul de a lansa o nouă procedură.
În situaţia în care, în baza contractului de parteneriat public-privat aplicabil,
partenerul public are raporturi juridice directe cu finanţatorii proiectului, desemnarea
noului partener privat de către partenerul public se va face pe baza consultării cu
finanţatorii proiectului, în conformitate cu prevederile contractului de parteneriat
public-privat în cauză. În cazul în care nu poate fi încheiat contractul cu un nou par-
tener privat, partenerul public va rezilia contractul de parteneriat public-privat în cauză.
1
A se vedea, pentru detalii, supra Titlul II, III și VI.
Capitolul VII
Contractul de parteneriat public-privat
Secțiunea 1. Aspecte generale
Potrivit legii, contractul de parteneriat public-privat este contract administrativ1, iar

litigiile în această materie sunt supuse procedurii prevăzute de Legea nr. 101/2016.
În situaţia asocierii unor entităţi publice în vederea atribuirii şi încheierii unui
contract de parteneriat public-privat, acestea trebuie să stabilească, în acordul de
asociere:
a) modul de repartizare între asociaţi şi condiţiile de exercitare a drepturilor şi
obligaţiilor ce decurg din calitatea de partener public, pe parcursul executării contrac-
tului de parteneriat public-privat, cu respectarea dispoziţiilor legale în materia
proprietăţii publice;
b) modul de utilizare a bunului şi de operare a serviciului public ce formează
obiectul parteneriatului public-privat;
c) modul de repartizare între asociaţi, la terminarea contractului, şi condiţiile ulte-
rioare de exercitare a drepturilor asupra bunului ce formează obiectul parteneriatului
public-privat, cu respectarea prevederilor contractului de parteneriat public-privat şi a
dispoziţiilor legale în materia proprietăţii publice.
Societatea de proiect se constituie având ca scop exclusiv realizarea tuturor
activităţilor necesare, direct şi indirect, pentru îndeplinirea obiectului proiectului de
Contractul de parteneriat public-privat reglementează cel puţin următoarele
aspecte:
a) obiectul proiectului realizat în parteneriat public-privat;
b) condiţiile de înfiinţare şi funcţionare a societăţii de proiect;
c) termenele de realizare a lucrărilor;
d) drepturile constituite în favoarea partenerului privat şi a societăţii de proiect,
inclusiv cu privire la bunurile cu care partenerul public contribuie la realizarea
proiectului de parteneriat public-privat;
e) drepturile şi obligaţiile partenerului public, ale partenerului privat şi ale socie-
tăţii de proiect, pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat, inclusiv
obligaţiile partenerului privat şi ale societăţii de proiect menite să garanteze
respectarea destinaţiei bunurilor implicate în proiectul de parteneriat public-privat şi
a condiţiilor de realizare a serviciului public;
1
Cu privire la trăsăturile juridice al contractului administrativ în materia achizițiilor
publice care se aplică mutadis mutandis și contractului de parteneriat public-privat, a se vedea
supra Titlul II, Capitolul III, Secțiunea 1, iar referitor la remedii și căi de atac și infra Titlul VII.
f) regimul juridic al bunurilor implicate în proiect, inclusiv al bunurilor realizate

sau dobândite în cursul derulării proiectului şi modalitatea de transfer al acestor
bunuri la încetarea contractului, cu respectarea dispoziţiilor legale în materia proprie-
tăţii publice;
g) durata contractului;
h) modalitatea de finanţare şi etapele proiectului de parteneriat public-privat;
i) remunerarea partenerului privat, indicând în detaliu modalitatea de calcul şi de
plată, inclusiv posibilitatea compensărilor/deducerilor între sumele de plată cuvenite
partenerului privat şi orice eventuale daune sau alte sume de plată datorate de către
partenerul privat;
j) modalitatea de alocare a riscurilor în cadrul proiectului de parteneriat public-
privat;
k) caracteristicile şi obiectivele de performanţă ale bunului sau bunurilor ce vor fi
realizate în cadrul proiectului, precum şi indicatorii de performanţă a serviciului
public ce formează obiectul proiectului;
l) modalitatea de monitorizare şi control de către partenerul public al respectării
obligaţiilor partenerului privat şi ale societăţii de proiect;
m) procedura de aprobare de către partenerul public a contractelor încheiate de
partenerul privat şi societatea de proiect cu afiliaţii partenerului privat;
n) garanţiile de bună execuţie ce vor fi asigurate de partenerul privat;
o) asigurările ce vor fi încheiate şi menţinute pe parcursul derulării proiectului de
parteneriat public-privat;
p) proceduri de preluare a drepturilor şi obligaţiilor societăţii de proiect de către
un nou partener privat în condiţiile înlocuirii acestuia la propunerea finanţatorilor
majoritari ai proiectului;
q) răspunderea contractuală, inclusiv sancţiunile şi penalităţile aplicabile partene-
rului privat în cazul neexecutării obligaţiilor sale, în special în cazul neatingerii sau
nemenţinerii obiectivelor ori indicatorilor de performanţă, precum şi, după caz,
posibilitatea compensării sumelor astfel datorate de partenerul privat cu plăţile
datorate de partenerul public în temeiul contractului de parteneriat public-privat;
r) dreptul partenerului public de a modifica unilateral anumite părţi ale contrac-
tului şi dreptul partenerului public de a denunţa unilateral contractul, precum şi con-
diţiile de exercitare a acestui drept, inclusiv modalitatea de stabilire şi plată a
eventualei compensaţii datorate partenerului privat;
s) mecanisme de împărţire a profitului din refinanţare;
t) procedura şi limitele subcontractării;
u) cauzele de încetare a contractului şi condiţiile în care se asigură continuitatea
serviciului public realizat în cadrul contractului de parteneriat public-privat;
v) clauze care să reglementeze compensaţiile datorate de părţi în caz de încetare a
contractului înainte de termen;
w) orice alte aspecte care, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de
urgenţă, sunt parte a contractului de parteneriat public-privat.
Contractul de parteneriat public-privat 321
Secțiunea a 2-a. Durata și modificarea contractului
Durata contractului de parteneriat public-privat se stabileşte, în principal, în

funcţie de perioada de amortizare a investiţiilor ce urmează să fie realizate de către
societatea de proiect şi în funcţie de modalitatea de finanţare a acestor investiţii.
Stabilirea duratei se va face astfel încât:
- să se evite restricţionarea artificială a concurenţei;
- să se asigure un profit rezonabil pentru domeniul respectiv, ca urmare a exploa-
tării bunului/bunurilor şi operării serviciului public ce formează obiectul proiectului;
- să se asigure un nivel rezonabil şi suportabil al preţurilor pentru serviciile ce for-
mează obiectul proiectului, ce urmează să fie plătite de către beneficiarii serviciilor.
Partenerul public poate constitui, cu respectarea reglementărilor privind ajutorul
de stat, dar fără a mai fi necesară parcurgerea unei alte proceduri de atribuire decât
cea reglementată de Legea nr. 233/2016, în beneficiul societăţii de proiect, cu privire
la bunuri destinate realizării proiectului şi asupra cărora are dreptul de a dispune, în
condiţiile legii:
- drepturi de concesiune asupra bunurilor proprietate publică sau drepturi născute
din închirierea bunurilor proprietate publică;
- drepturi de superficie sau drepturi de folosinţă asupra bunurilor proprietate privată.
Partenerul privat sau societatea de proiect, după caz, nu va putea subconcesiona,
în tot ori în parte, bunurile, serviciile sau lucrările concesionate şi nu va putea
încredinţa realizarea obiectului contractului unei alte persoane, cu excepţia cazurilor
anume prevăzute de lege.
Din motive excepţionale legate de interesul public, partenerul public poate modi-
fica unilateral sau, după caz, denunţa unilateral contractul de parteneriat public-privat,
cu respectarea următoarelor condiţii:
a) această posibilitate, inclusiv categoriile de motive excepţionale legate de inte-
resul public, a fost inclusă în documentaţia de atribuire, într-o modalitate clară,
precisă şi neechivocă, precum şi în contractul de parteneriat public-privat;
b) modificarea contractului nu alterează natura generică a contractului iniţial;
c) cu notificarea prealabilă a partenerului privat şi a societăţii de proiect.
În sensul legii, pot constitui motive excepţionale legate de interesul public
aspecte, precum cele legate de sănătatea publică, protecţia mediului, standarde de
siguranţă şi calitate, suportabilitatea tarifului de către utilizatorii serviciului, necesi-
tatea de a asigura accesul neîngrădit la un anumit serviciu public.
În cazul în care modificarea ori denunţarea unilaterală a contractului de către
partenerul public generează partenerului privat costuri decurgând din aplicarea clau-
zelor contractului de parteneriat public-privat, acesta poate beneficia de plata unor
sume din partea partenerului public.
Contractul de parteneriat public-privat trebuie să conţină un mecanism de ajustare
a plăţilor către societatea de proiect, în situaţia în care modificarea unilaterală a con-
tractului de către partenerul public este favorabilă partenerului privat, prin reducerea
lucrărilor ce trebuie executate sau în orice altă modalitate. În caz de dezacord cu
privire la suma despăgubirii/ajustării, aceasta va fi stabilită de către instanţa jude-
cătorească competentă. Dezacordul nu va permite, în niciun caz, neexecutarea sau
executarea necorespunzătoare a obligaţiilor de către partenerul privat sau, după caz,

societatea de proiect.
Contractul de parteneriat public-privat poate fi modificat numai în cazurile şi în
condiţiile de modificare a contractului prevăzute de legea care reglementează proce-
dura de atribuire.
Contractul de parteneriat public-privat trebuie să prevadă bunurile sau categoriile
de bunuri care, pe parcursul derulării contractului sau la încetarea acestuia,
urmează să intre în proprietatea partenerului public, respectiv a societăţii de proiect
inclusiv, după caz:
a) bunurile realizate pe parcursul executării contractului ca urmare a realizării
investiţiilor asumate de către partenerul privat sau societatea de proiect;
b) bunurile pe care societatea de proiect trebuie să le transfere partenerului public
la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;
c) bunurile pe care partenerul public are opţiunea de a le cumpăra la încetarea, din
orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;
d) bunurile care rămân în proprietatea societăţii de proiect la încetarea, din orice
motiv, a contractului de parteneriat public-privat.
Secțiunea a 3-a. Încetarea anticipată a contractului. Efecte
La încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat, dreptu-

rile constituite de partenerul public în favoarea partenerului privat sau a societăţii de
proiect vor înceta, iar bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect şi
reprezentând obiectul contractului de parteneriat public-privat, precum şi cele nece-
sare derulării serviciului public ce urmează a fi transferate partenerului public trebuie
să fie libere de sarcini, în bună stare de funcţionare şi exploatabile conform
standardelor aplicabile serviciului public şi/sau bunurilor similare, în condiţii stabilite
prin contractul de parteneriat public-privat.
La încetarea contractului de parteneriat public-privat ca urmare a expirării duratei
pentru care a fost încheiat, bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect
şi reprezentând obiectul contractului de parteneriat public-privat, precum şi cele
necesare derulării serviciului public se transferă partenerului public, cu titlu gratuit.
La încetarea contractului de parteneriat public-privat din orice motiv, cu excepţia
expirării duratei pentru care a fost încheiat, bunurile realizate sau dobândite de
societatea de proiect şi reprezentând obiectul contractului de parteneriat public-
privat, precum şi cele necesare derulării serviciului public, inclusiv bunurile pentru
care nu s-a realizat recepţia la terminarea lucrărilor, sunt transferate partenerului
public, în condiţiile prevăzute în contractul de parteneriat public-privat, cu plata unei
compensaţii calculate conform unui mecanism prevăzut de documentaţia de atribuire
şi contractul de parteneriat public-privat. Dacă încetarea contractului s-a datorat
culpei partenerului privat, din valoarea compensaţiei datorate de partenerul public
pentru transferul bunurilor sunt deduse orice sume datorate de partenerul privat drept
despăgubiri, stabilite conform contractului de parteneriat public-privat. Dacă
Contractul de parteneriat public-privat 323
încetarea contractului s-a datorat culpei partenerului public, la valoarea compen-
saţiei datorate de partenerul public pentru transferul bunurilor se adaugă sumele dato-
rate de partenerul public drept despăgubiri, stabilite conform contractului de parte-
neriat public-privat. In cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu îşi
îndeplineşte obligaţiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau
obligaţiile faţă de finanţatorii proiectului, partenerul public, din proprie iniţiativă sau
la solicitarea finanţatorilor proiectului, poate înlocui partenerul privat dacă această
clauză a fost înscrisă în documentaţia de atribuie şi în contract, cu respectarea
condiţiilor privind clauza de revizuire, potrivi legii.
La încetarea contractului de parteneriat public-privat pentru orice motive, altele
decât expirarea duratei contractului, partenerul public va putea prelua acţiunile sau
părţile sociale ale partenerului privat în societatea de proiect, în schimbul unui preţ
stabilit în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire şi ale contractului
de parteneriat public-privat. Dacă încetarea contractului s-a datorat culpei partene-
rului privat, din valoarea preţului menţionat trebuie deduse orice sume datorate de
partenerul privat drept despăgubiri, conform contractului de parteneriat public-privat.
Secțiunea a 4-a. Alte particularități ale executării contractului
În situaţia încetării contractului de parteneriat public-privat la expirarea duratei

acestuia, partenerul public poate prelua, cu titlu gratuit, acţiunile deţinute de parte-
nerul privat în societatea de proiect, în conformitate cu prevederile documentaţiei de
atribuire şi ale contractului de parteneriat public-privat.
Partenerul public are dreptul să monitorizeze şi să controleze, pe toată perioada
derulării contractului de parteneriat public-privat, modul în care partenerul privat
şi/sau societatea de proiect îşi execută obligaţiile născute din contractul de parteneriat
public-privat şi/sau din prevederile legale aplicabile.
Cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege, partenerul privat sau societatea
de proiect nu va putea cesiona sau greva cu sarcini drepturile şi obligaţiile proprii
născute din contractul de parteneriat public-privat.
Partenerul privat nu va putea înstrăina sau greva cu sarcini acţiunile sau părţile
sociale deţinute în societatea de proiect, decât cu acordul expres şi prealabil al
partenerului public şi al finanţatorilor proiectului, cu excepţia cazurilor expres prevă-
zute de lege.
Contractul de parteneriat public-privat va fi încheiat în conformitate cu legea
română, indiferent de naţionalitatea partenerului privat.
TITLUL VIII
Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor
de lucrări și servicii
Capitolul I
Controlul ex ante și ex post în cadrul Strategiei
naţionale în domeniul achiziţiilor publice
Un capitol important al Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice1 este

dedicat regularității şi calității procesului de achiziţii publice 2 , iar aici un rol
important îl are activitatea de control.
În cadrul Strategiei au fost identificate principalele disfuncționalități ale siste-
melor de control existente și au fost propuse o serie de măsuri de îmbunătățire a
acestei activități.
Astfel, se apreciază că 3 sistemele de control existente în domeniul achiziţiilor
publice sunt fragmentate, parţial redundante şi se concentrează aproape exclusiv pe
aspectele formale legate de regularitatea procesului, fără a evalua obiectiv aspectele
legate de calitate (adică se evaluează dacă „litera legii” a fost respectată, în loc să se
concentreze asupra raportului calitate-preţ generat de proceduri, în special prin
evaluarea modului în care au fost asigurate transparenţa şi o concurenţă efectivă).
Controlul intern este slab, în principal ca rezultat al unui sistem ierarhizat, lipsit
de forme de echilibrare internă a puterilor. Controlul se reduce, de obicei, la rolul
limitat al controlorului financiar preventiv, în loc să fie definit un mecanism de
control mai extins. În ceea ce priveşte procesul de achiziţii publice, controlul intern
este ineficace, în mare parte formal şi fragmentat, mai ales la nivel local. Acesta este
îndreptat asupra legalităţii aspectelor bugetare, fără a se ţine seama de vreo dimen-
siune strategică cum ar fi alocările bugetare, prioritizarea proiectelor sau elementele
documentaţiei de atribuire.
În consecinţă, sistemul românesc, prin compensare, pune accent pe controale
externe: ex ante şi ex post.
În prezent, sistemul se bazează pe două tipuri principale de control ex ante extern:
controlul documentaţiei de atribuire şi controlul evaluării ofertelor.
Au fost identificate următoarele deficienţe referitor la controlul ex ante:
a) generale: controlul ex ante al documentaţiei de atribuire şi controlul ex ante al
evaluării ofertelor pun accent pe aspecte diferite care nu sunt integrate sub forma
unei abordări comune şi care nu sunt interconectate suficient;
b) referitor la controlul ex ante al documentaţiei de atribuire:
Controlul presupune doar verificarea informaţiilor incluse în fişa de date – în
principal, criteriile de calificare şi atribuire.
1
Strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice aprobată prin H.G. nr. 901/2015.
2
A se vedea Capitolul 3 din Strategie.
3
A se vedea pe larg Capitolul 3 din Strategie.
328 Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor de lucări și servicii
Nu sunt identificate prin intermediul controlului clauze contractuale discrimi-

natorii şi nici specificaţii tehnice restrictive sau de slabă calitate.
Autorităţile contractante sunt descurajate să folosească criteriul „oferta cea mai
avantajoasă din punct de vedere economic” şi preferă să recurgă la criteriul „preţul
cel mai scăzut”, ca urmare a solicitării de a justifica în mod detaliat utilizarea pri-
mului criteriu. Deseori este utilizat criteriul preţul cel mai scăzut, chiar şi în situaţiile
în care aplicarea acestuia nu este oportună, fiind perceput ca o măsură mai sigură în
cazul unor controale ulterioare. Această abordare ar putea pune autorităţile contrac-
tante într-o poziţie mai bună atunci când are loc un control extern, însă împiedică în
mod considerabil dezvoltarea unor politici strategice de achiziţii publice şi conduce
la pierderi importante de eficienţă în utilizarea fondurilor publice.
Controalele nu stimulează autorităţile contractante să-şi dezvolte capacităţile
administrative proprii prin remedierea problemelor identificate. În schimb, ele contri-
buie la o atitudine defensivă a autorităţilor contractante şi rezultă într-o lipsă de
responsabilitate care se traduce în proceduri extrem de ineficiente. De facto, rata de
respingere a anunţurilor de participare este destul de stabilă în timp, confirmând
progresul lent realizat de către autorităţile contractante în îmbunătăţirea regularităţii
şi calităţii documentaţiilor de atribuire.
În cazul unui dezacord între autoritatea contractantă şi organul de control, autori-
tatea contractantă nu are posibilităţi de apel faţă de decizia instituţiei de control.
Perioada totală de timp de la momentul iniţierii unei proceduri de către autoritatea
contractantă şi până la publicarea efectivă a anunţului de participare este uneori
extrem de lungă; în medie, documentele sunt respinse cel puţin o dată.
În ciuda validării prin controlul ex ante, anumite aspecte pot fi contestate şi
considerate nelegale la un stadiu ulterior (control ex post, audit), obligând autoritatea
contractantă să suporte sancţiunile/corecţiile financiare aferente;
c) referitor la controlul ex ante al evaluării ofertelor:
Controlul nu se concentrează pe fazele critice ale procedurilor.
Capacitatea tehnică este limitată la nivelul organelor de control.
Observaţiile nu sunt întotdeauna concentrate pe aspectele importante ale proce-
durii de atribuire sau pe corectitudinea deciziilor luate de către comisiile de evaluare
cu privire la oferte respinse/câştigătoare.
Observaţiile nu sunt obligatorii pentru autorităţile contractante şi nu există un
mecanism de mediere pentru emiterea de opinii/interpretări recunoscute de actorii din
sistem.
Identificarea conflictelor de interese se raportează doar la unele situaţii posibile de
conflict de interese şi se limitează la proiectele cu finanţare UE.
În ceea ce priveşte controlul ex post, au fost identificate următoarele deficienţe:
a) Mai multe instituţii sunt implicate în controlul ex post/audit: Curtea de Conturi
a României, Autoritatea de Audit, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi
Monitorizarea Achiziţiilor Publice (în prezent Agenţia Naţională pentru Achiziţii
Publice), autorităţile de management. Acest fapt conduce la suprapuneri între insti-
tuţii (inevitabile în cazul instituţiilor implicate în managementul şi controlul fondu-
rilor europene), precum şi la diferenţe de interpretare.
b) Controlul ex post se poate suprapune cu controlul ex ante (adică efectuarea de
noi verificări pe aceleaşi aspecte), cu concluzii diferite.
Controlul ex ante și ex post în cadrul Strategiei naţionale 329
c) Există diferenţe semnificative între fondurile naţionale şi fondurile UE din
punctul de vedere al controlului ex post.
d) În plus, controalele se rezumă la problemele de regularitate, în timp ce practicile
din achiziţii publice care pot reduce intensitatea competiţiei şi descuraja ofertanţii
serioşi (calitatea scăzută a documentaţiei de atribuire, cerinţe sau responsabilităţi nere-
zonabile sau disproporţionate, timp insuficient pentru pregătirea ofertelor) nu fac
obiectul procesului de verificare, cu toate că pot prejudicia calitatea proiectului şi
raportul calitate-preţ.
e) După cum a fost semnalat şi în alte domenii ale administraţiei române, există o
percepţie generalizată că neregulile se datorează în primul rând persoanelor implicate
în derularea procedurilor, care ar trebui sancţionate ca indivizi, în loc să fie identi-
ficate, penalizate şi remediate deficienţele sistemului, de exemplu printr-o mai bună
îndrumare, o îmbunătăţire a instruirii şi un mediu de control intern mai robust.
Această percepţie determină comportamente de evitare a riscurilor prin care imple-
mentarea bunelor practici este înlocuită de accentul pus pe aplicarea literală a unor
reguli, iar folosirea unei judecăţi drepte este înlocuită de o abordare mecanică.
Câteva dintre consecinţe sunt: (i) utilizarea generalizată a criteriului preţul cel mai
scăzut, chiar dacă sunt cerute în mod semnificativ servicii intelectuale sau în cazul
licitaţiilor complexe; (ii) accent pe specificaţii tehnice detaliate, în loc de specificaţii
de performanţă; sau (iii) accent pe criteriile de calificare în locul evaluării propune-
rilor tehnice. În cele din urmă, consecinţele sunt în detrimentul obţinerii unui bun
raport calitate-preţ şi a utilizării reale a achiziţiilor publice în promovarea unor
politici publice, cum ar fi inovaţia sau sustenabilitatea mediului.
Față de această situație, prin Strategia națională s-au propus o serie de măsuri care
să conducă la o reformă a activității de control ex ante și ex post al achizițiilor
publice.
În acest sens, activitatea de control ex ante a fost reglementată recent prin O.U.G.
nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a
contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-
cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii1.
În ceea ce privește controlul ex post sunt încă în vigoare prevederile Regula-
mentului privind controlul ex-post al modului de atribuire a contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii2.
1
O.U.G. nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a
contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru secto-
riale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii (M.Of. nr. 1004 din
18 decembrie 2017).
2
Regulamentul privind controlul ex-post al modului de atribuire a contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de conce-
siune de servicii, aprobat prin Ordinul nr. 1140/2015 al președintelui Agenţiei Naţionale
pentru Achiziţii Publice (M.Of. nr. 936 din 17 decembrie 2015).
Capitolul II
Controlul ex ante
Secțiunea 1. Autoritatea competentă şi domeniul de aplicare
Chiar dacă în preambulul O.U.G. nr. 98/2017 urgența este motivată aproape în
exclusivitate prin referiri exprese la „condiționalitățile orizontale ex ante” rezultate
din Acordul de parteneriat al României pentru perioada de programare financiară
2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2014) 5.515 din 6 august
2014 1 , nu trebuie înțeles că prevederile acestui act normativ se aplică exclusiv
1
Urgența adoptării ordonanței este motivată astfel:
„Având în vedere:
- că absorbţia fondurilor structurale conform Acordului de parteneriat, în valoare de
aproximativ 43 de miliarde euro, reprezintă un interes public prioritar, dată fiind importanţa
acestora în ansamblul economiei naţionale şi efectele absorbţiei fondurilor structurale asupra
potenţialului de dezvoltare a economiei naţionale;
- faptul că Acordul de parteneriat al României pentru perioada de programare financiară
2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2014) 5.515 din 6 august 2014,
stabileşte condiţionalităţile orizontale ex ante care trebuie îndeplinite de Guvernul României
în legătură cu utilizarea fondurilor structurale aferente perioadei de programare financiară
2014-2020;
- importanţa domeniului achiziţiilor publice, reflectată în condiţionalităţile ex ante
stabilite prin Acordul de parteneriat, precum şi faptul că una dintre aceste condiţionalităţi
vizează reforma controlului ex ante;
- că reforma controlului ex ante era prevăzută a fi realizată până la data de 31 decembrie
2016, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 901/2015 privind aprobarea
Strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice în perioada 2015-2020, şi ţinând cont de
observaţiile Comisiei Europene referitoare la neîndeplinirea condiţionalităţilor ex ante în
acest sens, aşa cum rezultă din scrisoare acesteia nr. Ares (2017)3866477-02/08/2017;
- faptul că, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (5) şi art. 142 alin. (1) lit. e) din
Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decem-
brie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regio-
nală, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvol-
tare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a
unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social
european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, nefinalizarea unor acţiuni
menite să ducă la îndeplinirea unei condiţionalităţi ex ante constituie un motiv de suspendare
a plăţilor pentru unele priorităţi ale programelor în cauză care sunt afectate;
- că orice întârziere în adoptarea cadrului legal aferent reformei controlului ex ante, cu
efect în neîndeplinirea condiţionalităţilor ex ante, conduce la apariţia riscului de dezangajare
a unor sume importante din fondurile structurale şi de investiţii alocate României prin
Controlul ex ante 331
procedurilor de achiziții publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene.
Dimpotrivă, art. 2 alin. (1) lit. g) din ordonanță, ca de altfel și titlul actului normativ,
stabilește că domeniul de aplicare al controlului ex ante îl reprezintă oricare dintre
procedurile de atribuire reglementate prin Legea nr. 98/2016, prin Legea nr. 99/2016
şi prin Legea nr. 100/2016, adică contractele/acordurile-cadru de achiziţie publică,
contractele/acordurile-cadru sectoriale şi contractele de concesiune de lucrări şi con-
cesiune de servicii, cu excepția procedurilor de negociere fără publicare prealabilă1 în
următoarele situații:
- ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de
licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere competitivă sau procedura simplificată
nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente impre-
vizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii
contractante. În situaţii în care se impune intervenţia imediată, autoritatea contrac-
tantă are dreptul de a realiza achiziţia publică în paralel cu aplicarea procedurii de
negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
- pentru produsele cotate şi achiziţionate pe o piaţă de mărfuri;
- pentru cumpărarea de produse sau servicii în condiţii speciale avantajoase de la
un operator economic care încetează definitiv activităţile comerciale sau care se află
într-o procedură de faliment, de concordat preventiv sau într-o procedură similară;
- atunci când este posibilă achiziţionarea de produse la un preţ considerabil mai
scăzut decât preţurile practicate în mod normal pe piaţă, ca urmare a apariţiei unei
ocazii deosebit de avantajoase, disponibile doar pentru o perioadă foarte scurtă de timp.
Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice este instituţia publică responsabilă
pentru îndeplinirea funcţiei de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor
şi, respectiv, a modificărilor acestor contracte, cu excepţia contractelor sau acordu-
rilor cu finanţare europeană pentru care controlul ex ante se asigură de către
autorităţile de management2.
Acordul de parteneriat şi, implicit, pierderea acestei surse de finanţare, deoarece sumele
respective se realocă ţărilor membre UE, având în vedere prevederile Regulamentul (UE)
nr. 1.303/2013;
- faptul că necesitatea implementării acestei reforme, pentru a evita consecinţele menţio-
nate în paragrafele anterioare, are caracter de situaţie extraordinară, fiind menită a conduce
la evitarea unei atingeri grave şi iminente a interesului public legat de absorbţia fondurilor
structurale,
- este necesară emiterea în condiţii de urgenţă a actului normativ primar necesar pentru
reformarea funcţiei de control ex ante al procesului de atribuire …”.
1
2
Problematica controlului ex ante al contractelor și acordurilor cu finanțare europeană de
către autoritățile de management se pare că va fi reglementată printr-un act normativ de sine
stătător. In acest sens, la 21 ianuarie 2019 Ministerul Fondurilor Europene a publicat in cadrul
procedurii de transparență decizională un proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului
pentru reglementarea controlului ex ante efectuat de către autoritățile de management asupra
procedurilor de achiziție publică aferente contractelor sau acordurilor cu finanţare europeană
(a se vedea http://www.fonduri-ue.ro/proiecte-legislative).
Controlul ex ante exercitat de ANAP se desfăşoară la solicitarea autorităţii con-

tractante pe bază de liste de verificare1 şi vizează verificarea conformităţii cu dispo-
ziţiile legale aplicabile în domeniul achiziţiilor publice/sectoriale/concesiuni, din
punctul de vedere al regularităţii şi calităţii.
Controlul ex ante se exercită de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice în
mod selectiv, pe baza unei metodologii de selecţie2.
În îndeplinirea funcţiei de control ex ante, Agenţia Naţională pentru Achiziţii
Publice efectuează controlul de calitate şi regularitate asupra:
a) procesului de atribuire a contractelor, după încărcarea documentelor procedurii
în SEAP/transmiterea invitaţiei de participare aferente procedurii de negociere fără
publicare prealabilă şi până la momentul în care comunicările privind rezultatul
procedurii de atribuire au rămas definitive;
b) modificărilor contractelor incluse în verificare.
Controlul de calitate se referă la aspectele care vizează dispoziţii legale din
domeniul achiziţiilor/concesiunilor care suferă o interpretare extensivă sau restrictivă
în contextul specific al unei proceduri de atribuire, deoarece trebuie adaptate particu-
larităţilor sectorului economic/de activitate în care se încadrează obiectul contractului
şi/sau practicilor pieţei de profil relevante în care activează constant operatorii
economici potenţiali ofertanţi/candidaţi la respectiva procedură de atribuire.
Controlul de regularitate se referă la aspectele care vizează dispoziţii legale din
domeniul achiziţiilor/concesiunilor pentru care se poate face o interpretare literală
sau pentru care au fost emise de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice
interpretări oficiale ale modului de aplicare în practică, inclusiv prin ordine sau
instrucţiuni ale preşedintelui acestei instituții şi care, de regulă, se aplică, ca atare, în
cazul tuturor procedurilor de atribuire, indiferent de sectorul economic/de activitate
în care se încadrează obiectul contractului şi/sau practicile pieţei de profil relevante
în care activează constant operatorii economici potenţiali ofertanţi/candidaţi.
Controlul de calitate şi regularitate ex ante al procesului de atribuire presupune:
a) verificarea conformităţii cu dispoziţiile legale în domeniul achiziţiilor publice/
sectoriale, respectiv concesiuni de servicii sau lucrări a documentaţiei de atribuire,
împreună cu strategia de contractare şi celelalte documente ce o însoţesc, a anunţului
de tip erată, precum şi a propunerilor de răspuns ale autorităţii contractante la
1
Listele de verificare sunt „liste de verificare ale procedurilor de atribuire şi ale
intenţiilor de modificări contractuale, stabilite prin proceduri operaţionale ale ANAP care
înglobează atât aspecte de calitate, cât şi de regularitate, detalierea elementelor ce vor face
obiectul acestor două categorii realizându-se prin normele metodologice de aplicare a
prezentei ordonanţe de urgenţă” [art. 2 alin. (1) lit. f) din ordonanță].
2
Problematica controlului ex ante al contractelor și acordurilor cu finanțare europeană de
către autoritățile de management se pare că va fi reglementată printr-un act normativ de sine
stătător. În acest sens, la 21 ianuarie 2019 Ministerul Fondurilor Europene a publicat în cadrul
procedurii de transparență decizională un proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului
pentru reglementarea controlului ex ante efectuat de către autoritățile de management asupra
procedurilor de achiziție publică aferente contractelor sau acordurilor cu finanţare europeană
(a se vedea http://www.fonduri-ue.ro/proiecte-legislative).
solicitările de clarificări formulate de operatorii economici şi a oricăror informaţii
suplimentare publicate de aceasta în relaţie cu respectiva documentaţie de atribuire,
cu excepţia studiului de fundamentare prevăzut la art. 229 din Legea nr. 98/20161;
b) verificarea deciziilor luate în procesul de evaluare a ofertelor şi de atribuire a
contractului.
Controlul de calitate şi regularitate ex ante al modificărilor contractuale, presu-
pune doar verificarea argumentelor prezentate de autorităţile contractante pentru a
demonstra încadrarea în circumstanţele prevăzute de lege2.
Secțiunea a 2-a. Activitatea de control ex ante
§1. Metodologia de selecţie

Metodologia de selecţie este bazată pe aplicarea unor criterii referitoare la isto-
ricul autorităţii contractante în ceea ce priveşte performanţa în realizarea achiziţiilor
şi la aspecte aferente strategiei de contractare ce însoţeşte fiecare procedură de atri-
buire, respectiv valoarea şi complexitatea unei modificări contractuale ce se intenţio-
nează a fi realizată.
Metodologia de selecţie urmăreşte următoarele principii:
a) rezultatul selecţiei să nu fie predictibil pentru autorităţile contractante;
b) să fie flexibilă, şi anume parţial bazată pe alegerea aleatorie a procedurilor de
atribuire ce vor face obiectul verificării, parţial pe indicatori de risc definiţi prin
normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Metodologia de selecţie trebuie să asigure realizarea controlului prevăzut la art. 6
alin. (1) lit. a) pentru un procent de maximum 10% din totalul procedurilor de
atribuire ce pot face obiectul controlului ex ante, aferente contractelor/acordurilor-
cadru cu o valoare estimată mai mare decât pragul stabilit de legislaţie pentru reali-
zarea achiziţiei directe, cu accent pe acelea aferente contractelor ce se încadrează în
categoriile cu riscul cel mai mare, aşa cum vor fi definite prin normele metodologice.
1
Art. 229 din Legea nr. 98/2016 prevede:
(1) În orice situaţie în care o autoritate contractantă intenţionează să realizeze un proiect
prin atribuirea unui contract pe termen lung care să cuprindă fie executarea de lucrări şi
operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea şi operarea de servicii, autoritatea
contractantă are obligaţia de a elabora un studiu de fundamentare prin care se va demonstra
necesitatea şi oportunitatea realizării proiectului în acest mod.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care proiectul pe termen lung presupune
crearea unei societăţi având ca acţionari operatorul economic, pe de o parte, şi autoritatea
contractantă sau entitatea contractantă, pe de altă parte.
2
Circumstanțele modificărilor contractuale prevăzute la art. 221 alin. (1) lit. b) şi c) din
Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 237 si 238 din Legea
nr. 99/2016, respectiv art. 102 şi 103 din Legea nr. 100/2016.
§2. Iniţierea controlului ex ante

Autoritatea contractantă selectată în vederea realizării controlului ex ante va fi
înştiinţată anterior începerii activităţii de control, prin intermediul SEAP, în termen
de 2 zile lucrătoare de la încărcarea documentaţiei de atribuire în SEAP/transmiterea
notificării privind intenţia de a modifica contractul sau de a realiza o negociere fără
publicare prealabilă. În cazul înştiinţărilor aferente verificării intenţiilor de realizare a
modificărilor contractuale şi a negocierilor fără publicare/invitaţie prealabilă, acestea
se vor transmite prin orice mijloace de comunicare.
Autoritatea contractantă iniţiatoare a procedurii de atribuire selectate pentru
realizarea controlului ex ante are obligaţia de a pune la dispoziţia Agenţiei Naţionale
pentru Achiziţii Publice următoarele informaţii şi/sau documente:
a) documentaţia de atribuire sau secţiunile acesteia, strategia de contractare, cele-
lalte documente ce însoţesc documentaţia de atribuire conform dispoziţiilor legale, în
termen de o zi lucrătoare de la primirea informării referitoare la selectarea în vederea
realizării controlului ex ante;
b) solicitările de clarificări cu privire la documentaţia de atribuire adresate de
operatorii economici interesaţi de accesul la procedura de atribuire, propunerea de
răspuns formulată de autoritatea contractantă în relaţie cu acestea, precum şi orice
informaţii suplimentare publicate de aceasta în relaţie cu respectiva documentaţie de
atribuire, înainte de a fi aduse la cunoştinţa acestora;
c) completările şi/sau informaţiile suplimentare la documentaţia de atribuire pe
care autoritatea contractantă doreşte să le aducă la cunoştinţa potenţialilor candidaţi/
ofertanţi, înainte de a fi publicate în SEAP sau transmise acestora;
d) copii ale documentelor prin care se formalizează deciziile comisiei de evaluare
cu privire la declararea drept admise/respinse a candidaturilor/ofertelor, împreună cu
justificările aferente, în termen de o zi lucrătoare de la întocmirea acestora;
e) copii ale documentelor depuse de ofertanţi/candidaţi sau extrase din acestea,
inclusiv ale solicitărilor de clarificări transmise acestora de comisia de evaluare/
autoritatea contractantă, după caz, în termen de o zi lucrătoare de la solicitarea acestora;
f) raportul procedurii de atribuire şi rapoartele intermediare întocmite în cazul
procedurilor de atribuire ce se desfăşoară în mai multe etape, înainte de a fi aprobate
de către conducătorul autorităţii contractante, în termen de o zi lucrătoare de la
întocmirea respectivelor documente;
g) copii ale contestaţiilor/plângerilor depuse în cadrul respectivelor proceduri de
atribuire potrivit Legii nr. 101/2016, precum şi punctul de vedere emis de autoritatea
contractantă în legătură cu acestea, în termen de o zi lucrătoare de la înregistrarea
contestaţiilor/plângerilor, respectiv de la elaborarea punctului de vedere;
h) înştiinţarea privind semnarea contractului, după caz, cu ofertantul/ofertanţii
declarat/declaraţi câştigător/câştigători, în termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării;
i) orice alte informaţii/documente suplimentare considerate necesare în contextul
verificării ex ante, în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitarea acestora.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a informa Agenţia Naţională pentru
Achiziţii Publice cu privire la măsurile de remediere întreprinse ca urmare a primirii
avertismentului de integritate sau a notificării, în termen de 3 zile lucrătoare de la
data primirii acestora.
§3. Desfăşurarea activităţii de control al documentaţiei de atribuire, a
anunţului de participare/de participare simplificat/de concurs, a anun-
ţului de tip erată şi a solicitărilor de clarificări/informaţii suplimentare
În desfăşurarea acestei activităţi de control ex ante Agenţia Naţională pentru
Achiziţii Publice efectuează controlul de calitate şi regularitate a:
a) documentaţiei de atribuire aferente procedurilor de atribuire selectate pentru
verificare, înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de participare/de partici-
pare simplificat/de concurs;
b) anunţului de tip erată, aferent procedurilor de atribuire selectate, transmis de
către autoritatea contractantă spre publicare în SEAP;
c) propunerii de răspuns al autorităţii contractante la solicitările de clarificări
adresate de către operatorii economici în legătură cu documentaţia de atribuire şi/sau
a oricăror completări/informaţii suplimentare pe care autoritatea contractantă doreşte
să le formuleze în legătură cu documentaţia de atribuire în cauză.
§4. Desfăşurarea activităţii de control al procesului de evaluare a

ofertelor/candidaturilor şi de atribuire a contractului
În desfăşurarea acestei activităţi de control ex ante Agenţia Naţională pentru
Achiziţii Publice efectuează controlul de calitate şi regularitate a concluziilor şi
emite o singură dată, pe fiecare fază a acestui proces, un aviz conform astfel:
a) componenţa comisiei de evaluare şi concluziile comisiei de evaluare privind
îndeplinirea condiţiilor de formă aferente depunerii ofertelor/candidaturilor şi a crite-
riilor de calificare/selecţie de către ofertanţi/candidaţi/subcontractanţi/terţi susţinători
conform informaţiilor din DUAE;
b) concluziile comisiei de evaluare privind evaluarea propunerilor tehnice şi a
conformităţii acestora;
c) concluziile comisiei de evaluare privind evaluarea propunerilor financiare şi a
conformităţii acestora;
d) concluziile comisiei de evaluare privind analiza documentelor-suport pentru
îndeplinirea criteriilor de calificare/selecţie prezentate de către candidaţii ce urmează
a fi selectaţi conform regulilor prevăzute în documentaţia de atribuire în cadrul
procedurilor care prevăd etapă de preselecţie, respectiv de ofertantul/ofertanţii ce
urmează a fi declarat/declaraţi câştigător/câştigători în urma aplicării criteriului de
atribuire, concluziile incluse în raportul procedurii de atribuire, precum şi necon-
formităţile neremediate de la momentul iniţierii controlului ex ante;
e) concluziile finale ale comisiei de evaluare privind analiza neconformităţilor
constatate și neremediate din Avizele conform condiţionate, anterior emise de
ANAP.
Agenția verifică documentele prin care se formalizează deciziile comisiei de
evaluare cu privire la declararea drept admise/respinse a candidaturilor/ofertelor
pentru fiecare fază a procesului de evaluare a ofertelor/candidaturilor aferentă proce-
durilor de atribuire selectate, inclusiv în ceea ce priveşte aplicarea criteriului de atri-
buire şi stabilirea ofertantului/ofertanţilor câştigător/câştigători.
§5. Avizul conform

Constatările rezultate din activitatea de control ex ante şi măsurile dispuse de Agenţia
Naţională pentru Achiziţii Publice fac obiectul unui aviz conform, care poate fi:
a) necondiţionat, atunci când nu se constată abateri cu privire la aspectele de
calitate şi/sau de regularitate cuprinse în listele de verificare; sau
b) condiţionat, atunci când se constată că există abateri cu privire la aspectele de
calitate şi/sau de regularitate cuprinse în listele de verificare.
Autoritatea contractantă poate decide publicarea anunţului de participare/anun-
ţului de participare simplificat/anunţului de concesionare/anunţului de concurs, cu
sau fără remedierea abaterilor constatate de ANAP prin avizul conform condiţionat
emis ca rezultat al controlului ex ante exercitat, având obligaţia de a publica avizul
conform emis.
Autoritatea contractantă poate decide continuarea derulării procedurii de
atribuire cu sau fără remedierea abaterilor constatate de ANAP prin avizul conform
condiţionat, având obligaţia de a publica avizul conform final odată cu publicarea
raportului procedurii, respectiv în ziua transmiterii comunicărilor privind rezultatul
procedurii.
Nulitatea absolută a contractului încheiat ca urmare a unei proceduri de atribuire
care a făcut obiectul controlului ex ante şi în care s-a emis un aviz conform condiţionat,
iar autoritatea contractantă a derulat şi finalizat procedura de atribuire fără a remedia
abaterile de la legislaţia aplicabilă constatate1, se constată de către instanţa de jude-
cată, aceasta urmând a analiza pe fond argumentele aduse de autoritatea contractantă
în cauză pentru ignorarea celor reţinute prin respectivul avizul conform.
În cazul în care autoritatea contractantă îşi îndeplineşte obligaţia de transparenţă
şi respectă termenele procedurale de aşteptare prevăzute de Legea nr. 101/2016,
Agenția nu solicită instanţei competente să constate nulitatea absolută a contractului
încheiat ca urmare a unei proceduri de atribuire care a făcut obiectul controlului ex
ante şi în care s-a emis un aviz conform condiţionat 2 . Chiar dacă s-ar părea că
rațiunea acestui text constă în faptul că din moment ce avizul conform condiționat
este adus la cunoștința celor interesați, iar aceștia pot ataca actul autorității contrac-
tante în condițiile Legii nr. 101/2016 (și din acest motiv Agenția nu va mai solicita ea
însăși acțiunea în constatarea nulității absolute), totuși exprimăm unele rezerve în
legătură cu această soluție procedurală:
În primul rând fiind vorba de o cauză de nulitate absolută, orice persoană intere-
sată – inclusiv Agenția – poate să o invoce3.
1
Cu excepția situației prevăzute de art. 25 alin. (2) din O.U.G. nr. 98/2017 când Consiliul
Național de Soluționare a Contestațiilor sau instanța de judecată a invalidat avizul conform
condiționat al Agenției („În cazul în care Consiliul sau instanţa de judecată competentă s-a
pronunţat în mod definitiv în legătură cu acte ale autorităţii contractante care au făcut
obiectul unui aviz conform condiţionat al ANAP, iar din deciziile pronunţate rezultă invali-
darea în tot a constatărilor din avizul conform condiţionat…”).
2
3
Art. 1247 C.civ.
În al doilea rând, observăm o necorelare a acestui text cu prevederile art. 25
alin. (1) din O.U.G. nr. 98/2017 care prevede fără echivoc că „ANAP are obligaţia de
a solicita în instanţă, în termen de 3 luni de la data luării la cunoştinţă a semnării
contractului, constatarea nulităţii absolute a contractului încheiat ca urmare a unei
proceduri de atribuire care a făcut obiectul controlului ex ante şi în cadrul căreia
ANAP a emis un aviz conform condiţionat, iar autoritatea contractantă a derulat şi
finalizat procedura de atribuire fără a remedia abaterile de la legislaţia aplicabilă
constatate de ANAP; ANAP are calitate procesuală activă în litigiile privind consta-
tarea nulităţii absolute a acestor contracte”.
În cazul în care Agenţia Naţională de Integritate a emis un avertisment de inte-
gritate, iar Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice a luat cunoştinţă despre acesta,
constatările Agenției cu privire la măsurile de remediere dispuse de autoritatea
contractantă, ca urmare a respectivului avertisment de integritate, se comunică
Agenţiei Naţionale de Integritate. În această situaţie, Agenția nu emite aviz conform.
În cazul efectuării controlului ex ante, Agenţia Naţională de Integritate emite aviz
conform doar pentru aspectele pentru care a fost notificată de Agenţia Naţională de
Integritate ca urmare a faptului că în respectivele situaţii aceasta din urmă nu are
atribuţii specifice în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) şi art. 9 din Legea
nr. 184/2016.
Procesul de control ex ante este limitat la aspectele verificate şi constatate în baza
listelor de verificare ale Agenției şi nu exonerează de răspundere autoritatea contrac-
tantă în raport cu acţiunile şi deciziile adoptate de aceasta în procesul de atribuire
şi/sau modificare a contractului în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile.
Avizele conforme emise de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice pot fi ata-
cate numai împreună cu actele administrative ale autorităţii contractante în legătură
cu care au fost emise, în baza prevederilor Legii nr. 101/2016.
Avizul conform nu afectează caracterul obligatoriu al deciziilor pronunţate şi al
măsurilor dispuse de Consiliu Național de Soluționare a Contestațiilor/instanţa compe-
tentă în legătură cu procedurile de atribuire conform prevederilor Legii nr. 101/2016.
Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice are obligaţia de a solicita în instanţă,
în termen de 3 luni de la data luării la cunoştinţă a semnării contractului, constatarea
nulităţii absolute a contractului încheiat ca urmare a unei proceduri de atribuire care a
făcut obiectul controlului ex ante şi în cadrul căreia s-a emis un aviz conform
condiţionat, iar autoritatea contractantă a derulat şi finalizat procedura de atribuire
fără a remedia abaterile constatate; Agenția are calitate procesuală activă în litigiile
privind constatarea nulităţii absolute a acestor contracte.
În cazul în care Consiliu sau instanţa de judecată competentă s-a pronunţat în mod
definitiv în legătură cu acte ale autorităţii contractante care au făcut obiectul unui
aviz conform condiţionat, iar din deciziile pronunţate rezultă invalidarea în tot a
constatărilor din avizul conform condiţionat respectiv, Agenția nu va ataca în
instanţă contractul încheiat în cadrul procedurii de atribuire ce a făcut obiectul
deciziei definitive a Consiliului sau instanţei de judecată.
În cazul în care Consiliul sau instanţa de judecată competentă s-a pronunţat în mod
definitiv în legătură cu acte ale autorităţii contractante care au făcut obiectul unui aviz
conform condiţionat, iar din deciziile pronunţate rezultă doar o invalidare parţială a
constatărilor din avizul conform condiţionat respectiv, Agenția are obligaţia de a ataca
în instanţă contractul încheiat în cadrul procedurii de atribuire ce a făcut obiectul

deciziei definitive a Consiliului sau instanţei de judecată, acesta fiind lovit de nulitate
absolută cu privire la constatările din avizul conform ce nu au fost invalidate sau nu au
făcut obiectul deciziei definitive a Consiliului sau instanţei de judecată.
Agenția va analiza decizia Consiliului sau a instanţei de judecată pronunţată şi va
decide dacă din considerentele acesteia rezultă o invalidare totală sau parţială a
constatărilor din avizul conform condiţionat emis, urmând a stabili dacă va ataca sau
nu contractul.
§6. Procedura de conciliere

În cazul în care autoritatea contractantă are obiecţii cu privire la abaterile de la
aspectele de calitate cuprinse în listele de verificare, identificate de către ANAP ca
urmare a activităţii de control ex ante al procesului de atribuire, se poate demara
procedura de conciliere.
Procedura de conciliere poate fi declanşată de autoritatea contractantă numai cu
privire la aspectele de calitate prevăzute în avizul conform condiţionat emis de
ANAP în legătură cu care autoritatea contractantă are obiecţii, nefiind aplicabilă
rezultatelor verificărilor aspectelor de regularitate.
Procedura de conciliere este facultativă pentru autoritatea contractantă.
Cererea de conciliere se soluţionează de către un comitet decizional format la
nivelul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, pornind de la propunerile funda-
mentate elaborate de structura din cadrul Agenției responsabilă cu funcţia de conci-
liere, modul de adoptare a rezoluţiilor având la bază organizarea unui mecanism ce
va fi detaliat prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
În situaţia în care cererea de conciliere este soluţionată fără a fi necesară o
examinare pe fond a acesteia, decizia de conciliere va fi emisă în termen de 2 zile
lucrătoare de la data primirii cererii de conciliere.
În situaţia în care decizia de conciliere este adoptată ca urmare a examinării pe fond
a cererii de conciliere, aceasta trebuie să fie emisă într-o perioadă cuprinsă între:
a) 10-15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării de conciliere, dacă Agenția
nu are nevoie de informaţii suplimentare de la autoritatea contractantă;
b) 5-10 zile lucrătoare de la data primirii ultimelor informaţii suplimentare de la
autoritatea contractantă, dacă Agenția are nevoie de informaţii suplimentare.
Decizia de conciliere este finală în raport cu constatările controlului ex ante din
avizul conform iniţial, soluţia prevăzută prin decizie urmând să fie reflectată în noul
aviz conform emis de Agenție ulterior acesteia.
După adoptarea deciziei de conciliere de către Agenție:
a) constatările şi/sau măsurile de remediere dispuse prin avizul conform condi-
ţionat emis iniţial de controlul ex ante sunt menţinute, în cazul respingerii cererii de
conciliere;
b) constatările şi/sau măsurile de remediere dispuse de controlul ex ante vor fi
modificate, parţial sau total, în conformitate cu soluţia adoptată în decizia de
conciliere, urmând ca ANAP să emită un nou aviz conform care îl va înlocui pe cel
iniţial, în cazul admiterii parţiale/admiterii cererii de conciliere.
§7. Contravenţii şi sancţiuni
Potrivit art. 26 din O.U.G. nr. 98/2017, următoarele fapte constituie contravenţii,
dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate potrivit legii
penale infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:
a) încălcarea prevederilor art. 8, cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei;
b) încălcarea prevederilor art. 10, după cum urmează:
(i) încălcarea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. a)-f), cu amendă de la 5.000 lei la
30.000 lei;
(ii) încălcarea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. g) şi i), cu amendă de la 5.000 lei la
30.000 lei;
(iii) încălcarea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. h), cu amendă de la 20.000 lei la
30.000 lei;
(iv) încălcarea prevederilor art. 10 alin. (2), cu amendă de la 5.000 lei la
30.000 lei;
c) încălcarea prevederilor art. 20, cu amendă de la 5.000 lei la 7.000 lei;
d) încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1), cu amendă de la 5.000 lei la 7.000 lei.
Autoritatea contractantă poate achita, în cel mult 48 de ore de la data încheierii
procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din
minimul amenzii.
Personalul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice este împuternicit prin
ordin al preşedintelui Agenției să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni,
urmărind ca sancţiunea aplicată să fie proporţională cu gradul de pericol social al
faptei săvârşite de autoritatea contractantă; în analiza efectuată, sunt identificate şi
avute în vedere toate circumstanţele edificatoare ale fiecărui caz.
Sancţiunea contravenţională se aplică autorităţii contractante, care, în funcţie de
situaţia concretă, dispune luarea unor măsuri împotriva persoanelor implicate în
derularea achiziţiei publice ce a făcut obiectul contravenţiei.
Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 12 luni de
la data săvârşirii faptei, cu excepţia contravenţiilor prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a),
lit. b) pct. (iii) şi (iv), lit. c) şi d), pentru care termenul de prescripţie este de 36 de
luni de la data săvârşirii faptei.
Capitolul III
Controlul ex post
Secțiunea 1. Autoritatea competentă şi obiectul controlului ex post
Cum era și firesc, în mod simetric, controlul ex post este de competența Agenţiei
Naţionale pentru Achiziţii Publice care se desfășoară în conformitate cu Metodologia
de control ex-post privind modul de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de
achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale, a contractelor de
concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de servicii1.
În exercitarea funcţiei de control ex post al achiziţiilor publice, Agenţia Naţională
pentru Achiziţii Publice, prin Direcţia Control ex-post, desfăşoară următoarele
activităţi:
a) analiza şi verificarea conformităţii derulării procedurilor de atribuire a contrac-
telor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru secto-
riale, a contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de
servicii cu legislaţia în materie;
b) verificarea punctuală a aspectelor sesizate în materia achiziţiilor publice/secto-
riale/concesiunilor de lucrări şi concesiunilor de servicii/achiziţiilor publice verzi;
c) verificarea modului de ducere la îndeplinire a deciziilor C.N.S.C, în cazul în
care obiectul sesizării îl constituie acest aspect, cu excepţia cazului în care acest
aspect a făcut obiectul verificărilor ex-ante;
d) constatarea faptelor prin care se încalcă sau se eludează prevederile legale în
domeniul achiziţiilor publice/sectoriale/concesiunilor de lucrări şi concesiunilor de
servicii/achiziţiilor publice verzi;
e) sancţionarea faptelor săvârşite cu încălcarea prevederilor legale în materia achi-
ziţiilor publice/sectoriale/concesiunilor de lucrări şi concesiunilor de servicii/achi-
ziţiilor publice verzi, în măsura în care acestea constituie contravenţii potrivit
legislaţiei în vigoare;
f) întocmirea raportului/notei de control.
Obiectul controlului ex-post îl constituie numai acele proceduri de achiziţii
publice/sectoriale/concesiuni de lucrări şi concesiuni de servicii care sunt finalizate
prin încheierea unui contract/acord-cadru de achiziţie publică, contract/acord-cadru
1
Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 314/2018 al președintelui Agenţiei Naţionale
pentru Achiziţii Publice (M.Of. nr. 229 din 14.03.2018). Dată fiind importanța controlului
ex post așa cum rezultă din Strategia națională în domeniul achiziţiilor publice, precum și
necesitatea corelării acestuia cu controlul ex ante, apreciem că se impune adoptarea unui act
normativ cu putere de lege care să înlocuiască Ordinul nr. 314/2018.
Controlul ex post 341
sectorial, contract de concesiune de lucrări sau contract de concesiune de servicii cu
unele excepții1.
În situaţia în care procedura de achiziţie publică/sectorială/concesiune de lucrări
sau concesiune de servicii a fost anulată ca urmare a deciziei autorităţii contrac-
tante/beneficiarului, obiectul supravegherii controlului ex-post îl va constitui numai
verificarea legalităţii acestei decizii.
În cazul achiziţiei directe obiectul controlului îl constituie verificarea respectării
art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 16 alin. (2) din Legea
nr. 99/20162.
Nu face obiectul activităţii de control ex-post analiza:
a) necesităţii şi oportunităţii unei achiziţii publice/sectoriale/concesiuni de lucrări
sau
b) conformităţii propunerii tehnice cu specificaţiile tehnice ale caietului de sarcini;
c) preţurilor practicate de către operatorii economici ofertanţi;
d) aspectelor tehnice şi/sau economice cuprinse în rapoartele experţilor/specia-
liştilor cooptaţi în comisiile de evaluare;
e) aspectelor analizate în cadrul controalelor ex-ante;
f) calculării ori stabilirii eventualelor prejudicii.
Controlul ex post se realizează pe baza planului de control, întocmit ca urmare a:
a) sesizării/solicitării primite de la organele de cercetare penală/instanţe de judecată;
b) sesizărilor primite de la autorităţile de management/organisme de implemen-
tare/alte instituţii implicate în procesul de gestionare şi verificare a programelor
finanţate prin fonduri europene sau în baza protocoalelor cu acestea;
c) protocoalelor cu alte instituţii cu rol de verificare şi control, în limitele preve-
derilor protocoalelor respective;
d) sesizărilor primite de la instituţii ale statului cu competenţe de verificare/
control;
e) sesizărilor din oficiu prin selectarea unui eşantion din procedurile de atribuire
care nu au făcut obiectul unei verificări ex-ante, proceduri de atribuire aferente
contractelor finanţate din fonduri europene;
f) acţiunilor tematice;
g) sesizărilor primite de la instituţii publice/entităţi cu atribuţii pe zona achiziţiilor
publice;
1
Prin excepţie obiectul controlului ex-post îl constituie verificarea:
- respectării prevederilor art. 145 şi 146 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modi-
ficările şi completările ulterioare, respectiv art. 151 şi 152 din Hotărârea Guvernului
nr. 394/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 93 alin. (2) din Hotărârea
Guvernului nr. 867/2016;
- modului de ducere la îndeplinire a deciziilor C.N.S.C.
2
Art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 16 alin. (2) din Legea nr. 99/2016
prevede:
„Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai
multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să
conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a
evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”.
h) sesizărilor care vizează neîndeplinirea de către autoritatea contractantă/bene-

ficiar a măsurilor dispuse prin deciziile C.N.S.C.;
i) sesizărilor primite de la persoane fizice/juridice în baza Ordonanţei Guver-
nului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.
Planul de control ex-post se întocmeşte, până la data de 25 a lunii în curs,
inclusiv, pentru luna/lunile următoare, de către Direcţia de Control ex-post şi se
aprobă de către preşedintele A.N.A.P.
În cazul în care numărul de sesizări/solicitări de control, pentru care, în urma
analizei, se consideră că vor face obiectul unui control, este mai mare decât posibi-
litatea efectivă, din motive obiective, de a fi introduse în planul de control, acesta va
fi întocmit urmărindu-se următoarea ordine de prioritizare, având în vedere respec-
tarea termenului de prescripţie a aplicării eventualelor sancţiuni, în cazul încălcării
prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice/sectoriale/concesiunilor de lucrări
şi concesiunilor de servicii/achiziţiilor publice verzi:
a) sesizări/solicitări primite de la organele de cercetare penală/instanţe de jude-
cată;
b) sesizări primite de la autorităţile de management/organisme de implemen-
tare/alte instituţii implicate în procesul de gestionare şi verificare a programelor
finanţate prin fonduri europene sau în baza protocoalelor cu acestea;
c) protocoale cu alte instituţii cu rol de verificare şi control, în limitele preve-
derilor protocoalelor respective;
d) sesizări din oficiu prin selectarea unui eşantion din procedurile de atribuire care
nu au făcut obiectul unei verificări ex-ante, proceduri de atribuire aferente contrac-
telor finanţate din fonduri europene;
e) acţiuni tematice;
f) sesizări care vizează neîndeplinirea de către autoritatea contractantă/beneficiar
a măsurilor dispuse prin deciziile C.N.S.C.;
g) sesizări incluse ca urmare a notelor interne.
În cazul în care numărul de sesizări din oficiu este mai mare decât posibilitatea
efectivă, din motive obiective, de a fi introduse în planul de control, acesta va fi
întocmit în urma analizei de risc, efectuată de către Direcţia de Control ex-post.
Analiza de risc se bazează, în principal, pe următoarele criterii:
a) valoarea estimată a contractului/acordului-cadru de achiziţie publică, a contrac-
tului/acordului-cadru sectorial, a contractului de concesiune de lucrări ori a contrac-
tului de concesiune de servicii;
b) numărul de oferte respinse raportat la numărul de oferte primite;
c) procedura de achiziţie publică/sectorială/concesiune de lucrări şi concesiune de
servicii utilizată;
d) istoricul verificărilor ex-post efectuate la autoritatea contractantă/beneficiar.
Secțiunea a 2-a. Activitatea de control ex post
1. Procedura de control ex post se efectuează de echipa de control desemnată prin

planul de control, cu respectarea următoarelor etape:
a) transmiterea, după aprobarea planului de control ex post, către autoritatea
contractantă/beneficiar a comunicării privind începerea procedurii de control ex post;
b) efectuarea controlului ex post propriu-zis;
c) încheierea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, dacă
este cazul;
d) întocmirea raportului de control sau a notei de control, după caz;
e) transmiterea către autoritatea contractantă/beneficiar a comunicării privind
încetarea procedurii de control ex-post;
f) transmiterea către petent a concluziilor rezultate în urma controlului ex-post.
2. Autorităţile contractante/Beneficiarii supuse/supuşi procedurii de control ex

post au obligaţia de a pune la dispoziţia echipei de control toate documentele şi
actele solicitate în termenele stabilite.
3. În cazul în care procedura de control ex post se desfăşoară la sediul autorităţii

contractante/beneficiarului, aceştia au obligaţia de a pune la dispoziţia echipei de
control un spaţiu adecvat desfăşurării acestei activităţi în cadrul sediului propriu.
4. În cazul în care procedura de control ex post se desfăşoară la sediul autorităţii

contractante/beneficiarului, în vederea finalizării procedurii de control ex post,
documentele preluate de echipa de control vor fi în copie „conform cu originalul”.
5. Autoritatea contractantă/Beneficiarul are obligaţia să predea documentele

solicitate de echipa de control, opisate şi însoţite de o declaraţie a reprezentantului
legal al acesteia/acestuia prin care atestă faptul că a predat echipei de control docu-
mente conforme cu originalul.
În cazul în care procedura de control ex post se desfăşoară la sediul Agenției,
autoritatea contractantă/beneficiarul are obligaţia de a transmite în termenul dispus
documentele solicitate în copie, opisate şi însoţite de o declaraţie a reprezentantului
legal al acesteia/acestuia prin care atestă faptul că a transmis echipei de control
documente conforme cu originalul.
6. Extinderea controlului ex post peste obiectivele stabilite iniţial, prin anexa la

planul de control, se face cu avizul secretarului general şi aprobarea preşedintelui
Agenției, la propunerea echipei de control avizate de directorul/directorul general al
direcţiei de specialitate.
7. În cazul în care un agent constatator se află într-o situaţie de incompatibilitate,

aşa cum aceasta este definită prin actele normative în vigoare, acesta va fi înlocuit
din cadrul echipei de control. Înlocuirea se face cu aprobarea prealabilă a preşedin-
telui Agenției la propunerea directorului şi cu avizul directorului general al direcţiei
de specialitate.
8. Pe parcursul derulării procedurii de control ex post, echipa de control poate

solicita note explicative entităţilor supuse acestei proceduri şi/sau oricărei persoane
implicate în derularea procedurii de atribuire care face obiectul controlului. Întrebă-

rile la care se va răspunde prin notele explicative se formulează în mod clar şi precis,
definind în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea, cu scopul de a
da posibilitatea unor răspunsuri la obiect. În acest caz agenţii constatatori vor stabili,
în vederea formulării răspunsurilor care se impun, un termen rezonabil care, de
regulă, nu va depăşi 24 de ore, în situaţia derulării procedurii de control ex post la
sediul autorităţii contractante, respectiv 48 de ore de la primire, atunci când aceasta
se derulează la sediul Agenției.
9. Neprezentarea/Netransmiterea în termenul stabilit de către persoanele în drept a

documentelor şi a notelor explicative solicitate echivalează cu refuzul de a pune la
dispoziţie acesteia documentele/informaţiile solicitate, faptă care constituie contra-
venţie potrivit prevederilor legislaţiei aplicabile.
10. Ulterior analizei şi verificării documentelor puse la dispoziţia echipei de

control, agenţii constatatori procedează la încheierea procesului-verbal de constatare
şi sancţionare a contravenţiilor, în măsura în care s-au constatat fapte care constituie
contravenţii potrivit prevederilor legale aplicabile. Constatarea contravenţiilor, apli-
carea şi executarea sancţiunilor contravenţional se efectuează în conformitate cu
dispoziţiile şi procedurile stabilite prin legislaţia în domeniu.
11. Activitatea de control ex post se finalizează prin întocmirea de către echipa de

control a raportului de control/notei de control, fiind semnat de către agenţii consta-
tatori care au efectuat controlul ex post.
12. Raportul de control/Nota de control conţine în mod strict constatările concrete

şi obiective ale echipei de control raportate la dispoziţiile legale aplicabile, fără inter-
pretări cu un caracter subiectiv sau care excedează ariei de competenţă a Agenției, cu
fundamentarea acestora pe mijloace probante, fiind interzisă precizarea oricăror ele-
mente de natura descrierilor personale sau a aspectelor ce ţin de modul de interpre-
tare a prevederilor legale aplicabile, în absenţa unor reglementări explicite, ori a
presupusei maniere în care trebuie interpretate acestea.
13. Actele normative considerate de către echipa de control a fi încălcate se preci-

zează în raportul de control/nota de control la nivel de articol, alineat şi/sau literă, iar
pentru încălcările sancţionate contravenţional se indică autoritatea contractantă
responsabilă. Mijloacele probante în susţinerea constatărilor se fac anexă la
raportul/nota de control.
14. Raportul de control/Nota de control conţine menţiuni cu privire la documentele

analizate şi verificate, precum şi, dacă este cazul, cu privire la întocmirea unui/unor
proces-verbal/procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.
15. Raportul de control/Nota de control, după caz, conţine propuneri altele decât
aplicarea de sancţiuni contravenţionale, care pot fi:
a) transmiterea spre valorificare a constatărilor echipelor de control autorităţilor
cu competenţe în gestionarea fondurilor europene;
b) transmiterea constatărilor pentru fapte care excedează limitelor de competenţă
conferite Agenției prin actele normative în vigoare altor instituţii, structuri sau organe
de control ale statului cu atribuţii în sancţionarea/corectarea respectivelor abateri;
c) transmiterea constatărilor organelor de cercetare penală, în cazul în care echipa
de control consideră că există indicii de săvârşire a unor posibile fapte care pot
întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni, transmiterea constatărilor Agenţia
Naţională de Integritate, în cazul în care echipa de control consideră că există indicii
privitoare la un posibil conflict de interese;
d) transmiterea constatărilor la Departamentul de Luptă Antifraudă în cazul în
care echipa de control consideră că există indicii de săvârşire a unor nereguli care pot
aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene;
e) transmiterea constatărilor Consiliului Concurenţei în cazul în care echipa de
control consideră că există suspiciuni de practici anticoncurenţiale;
f) propunerea de formulare de acţiuni în constatarea nulităţii absolute a contrac-
telor/acordurilor-cadru, în cazurile în care legea prevede o astfel de posibilitate;
g) propunerea de efectuare într-un anumit interval, care nu depăşeşte 2 ani, a unei
noi verificări a autorităţii contractante/beneficiarului sancţionate/sancţionat contra-
venţional, în vederea stabilirii în ce măsură sancţiunea şi-a îndeplinit rolul preventiv;
h) formularea de măsuri şi recomandări pentru autoritatea contractantă/beneficiar
controlată/controlat cu scopul de a preveni în viitor apariţia unor nereguli identi-
ficate, care, deşi nu îndeplinesc elementele constitutive ale unei contravenţii, prin
producerea şi repetarea lor pot afecta realizarea achiziţiei publice/sectoriale/conce-
siunii de lucrări sau a concesiunii de servicii.
16. Raportul de control/Nota de control se întocmeşte într-un exemplar.
17. În funcţie de volumul şi complexitatea procedurii de control ex post echipa de

control poate întocmi rapoarte de control intermediare.
18. Imediat după finalizarea procedurii de control ex post, dar într-un termen care
nu va depăşi 5 zile lucrătoare de la această dată, membrii echipei de control proce-
dează la întocmirea dosarului de control ex post, care va conţine, după caz, urmă-
toarele:
a) sesizarea;
b) comunicările privind începerea şi, respectiv, încetarea procedurii de control
ex post;
c) declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate ale agenţilor constatatori;
d) documentele, în copie conformă cu originalul, menţionate în raportul de
control/nota de control;
e) declaraţia pe propria răspundere a conducătorului/reprezentantului legal al enti-
tăţii care a fost supusă procedurii de control ex post;
f) notele explicative;
g) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei;
h) raportul de control/nota de control;
i) răspunsul transmis petiţionarului.
Secțiunea a 3-a. Agenţii constatatori
Funcţia de control ex post se exercită de către agenţii constatatori, constituiţi în

echipe de control, care au următoarele obligaţii:
a) să efectueze procedurile de control ex post, cu respectarea prevederilor legale
aplicabile;
b) să solicite entităţilor supuse procedurii de control ex post, în original şi/sau în
copie conformă cu originalul, toate documentele în legătură cu procedurile de atri-
buire care fac obiectul procedurii de supraveghere şi care contribuie la stabilirea
elementelor relevante legate de procedurile de atribuire aplicate;
c) să constate faptele prin care se încalcă sau se eludează prevederile legale în
domeniul achiziţiilor publice şi să aplice, dacă este cazul, sancţiunile corespunzătoare;
d) să întocmească raportul de control/nota de control în conformitate cu prevede-
rile prezentei metodologii;
e) să înscrie în registrul unic de control al entităţilor supuse procedurii de control
ex post datele relevante referitoare la procedura desfăşurată, în cazul în care un astfel
de registru există;
f) să demonstreze obiectivitate şi imparţialitate în desfăşurarea procedurii de control
ex post şi în modul de întocmire a documentelor procedurale aferente acesteia;
g) să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în
legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea
funcţiei publice, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public;
h) să informeze de îndată conducerea Direcției Control ex-post despre existenţa
unui conflict de interese sau altă situaţie de incompatibilitate;
i) să nu pretindă sau să primească bani ori alte foloase materiale/necuvenite şi să
nu îşi creeze avantaje în legătură cu serviciul sau în calitatea lor de agent constatator.
TITLUL IX
Remediile și căile de atac
Capitolul I
Caracterizare
Litigiile în materia achizițiilor publice, a achizițiilor sectoriale și a concesiunilor

de lucrări sau servicii sunt soluționate:
- fie pe calea dreptului comun respectiv contenciosul administrativ în condițiile
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004;
- fie pe calea facultativă a procedurii administrativ-jurisdicționale în fața Consiliului
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor reglementate de Legea nr. 101/2016 privind
remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a
contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de
servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţio-
nare a Contestaţiilor.
Altfel spus, persoana care se consideră vătămată poate uza de una din cele două
căi; mai mult dacă inițial a apelat la calea facultativă a procedurii administrativ-
jurisdicționale, poate renunța la aceasta și se poate îndrepta către instanța de conten-
cios administrativ.
Procedura contenciosului administrativ excede domeniului abordat de prezenta
lucrare, astfel încât, în continuare, vom examina procedura administrativ-jurisdic-
țională în fața Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor reglementată de
Legea nr. 101/2016.
Așa cum se prevede în art. 1, Legea nr. 101/2016 reglementează remediile, căile
de atac şi procedura de soluţionare a acestora, pe cale administrativ-jurisdicţională
sau judiciară, în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor
sectoriale şi a contractelor de concesiune, precum şi organizarea şi funcţionarea
Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Legea nr. 101/2016 se aplică şi
cererilor având ca obiect acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cau-
zate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi celor privind executarea, anularea,
rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor. De asemenea,
potrivit art. 43 alin. (2) din O.U.G. nr. 39/2018 competența de soluționare a litigiilor
izvorâte din încheierea şi/sau executarea contractelor de parteneriat public-privat se
realizează potrivit Legii nr. 101/2016. Așadar, domeniul de aplicare al Legii
nr. 101/2016 îl reprezintă remediile, căile de atac şi procedura de soluţionare a
acestora, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, în materia:
- atribuirii contractelor de achiziţie publică și a contractelor sectoriale;
- atribuirii contractelor de concesiune;
- parteneriatului public-privat.
O reglementare asemănătoare se regăsea și la Capitolul IX din O.U.G. nr. 34/2006,
în prezent abrogată.
Una din problemele care s-a pus în fața instanțelor de judecată a fost și aceea dacă
procedura administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului Naţional de Soluţionare a
350 Remediile și căile de atac
Contestaţiilor respectă dispozițiile imperative ale art. 21 alin. (4) din Constituția
României, potrivit cărora „jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi
gratuite”. Altfel spus, s-a pus întrebarea dacă această procedură administrativ-
jurisdicțională are un caracter facultativ sau obligatoriu.
Pe acest aspect, s-a pronunțat Curtea Constituțională în examinarea unor excepții
de neconstituționalitate ale unor articole din O.U.G. nr. 34/2006. Mutatis mutandis
argumentele Curții sunt de actualitate și pot fi preluate chiar dacă, în prezent, O.U.G.
nr. 34/2006 a fost abrogată, deoarece, în linii mari, procedura Consiliului Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor este aceeași ca în vechea reglementare.
În continuare, evocăm motivarea Deciziei nr. 284/2012 a Curții Constituționale
prin care s-a constatat că procedura administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor respectă prevederile art. 21 alin. (4) din
Constituția României1:
1. Prevederile art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 fac parte din cap. IX
„Soluţionarea contestaţiilor”, capitol ce reglementează o procedură administrativ-
jurisdicţională de soluţionare a contestaţiilor privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, aspect reţinut de Curtea Constituţională şi prin Decizia
nr. 690 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 668 din 1 octombrie 2007.
2. Din economia dispoziţiilor criticate se reţine că orice persoană care se consi-
deră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii
contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice,
poate solicita, prin contestaţie, anularea actului, obligarea autorităţii contractante
de a emite un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale
administrativ-jurisdicţională, în condiţiile O.U.G. nr. 34/2006.
De asemenea, din parcurgerea normei criticate Curtea observă că aceasta nu
restricţionează dreptul persoanelor care se consideră vătămate de a alege calea de
atac în justiţie, drept pe care îl prescrie art. 21 alin. (4) din Constituţie, transpusă ca
normă de principiu şi în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004.
Astfel, în cuprinsul art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 legiuitorul nu a
stabilit obligaţia persoanelor de a urma numai calea administrativ-jurisdicţională în
faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Dimpotrivă, sintagma
„poate solicita” are semnificaţia de recunoaştere în persoana contestatorului a
facultăţii de a demara o cale de atac administrativ-jurisdicţională, iar nicidecum a
obligaţiei de a urma această cale.
Concluzia se desprinde şi din dispoziţiile art. 256 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006,
care dispun expressis verbis că, în vederea soluţionării contestaţiilor pe cale
1
Decizia nr. 284/2012 a Curții Constituționale referitoare la respingerea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contrac-
telor de concesiune de servicii (M.Of. nr. 344 din 21 mai 2012).
Caracterizare 351
administrativ-jurisdicţională, partea care se consideră vătămată are dreptul să se
adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, deci nu obligaţia.
Aşadar, contrar argumentaţiei pe care se bazează autoarea excepţiei, textele
O.U.G. nr. 34/2006 nu fixează imperativ urmarea căii de atac administrativ-
jurisdicţionale, ci o prevăd ca facultate de care beneficiază persoana care se
consideră vătămată. De altfel, raţiunea pentru care legiuitorul a prevăzut această
cale o constituie specificul şi implicaţiile sociale, o modalitate eficientă de prevenire
şi limitare a abuzului de drept, având în vedere faptul că soluţionarea contestaţiilor
în materia achiziţiilor publice este necesar să se desfăşoare şi să se judece după o
procedură caracterizată prin celeritate, or, este cunoscut faptul că judecarea proce-
selor în această materie s-ar putea întinde pe o perioadă foarte lungă.
Existenţa acestei căi nu împiedică respectiva persoană să apeleze la calea de
atac judiciară, la instanţele de judecată, în măsura în care apreciază că aceasta îi
serveşte mai bine interesele. Nicio dispoziţie din cuprinsul O.U.G. nr. 34/2006 nu
prevede că actele autorităţilor contractante pot fi atacate numai la Consiliul
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, astfel cum nicio dispoziţie din acelaşi act
normativ nu împiedică persoana să se adreseze numai instanţelor de judecată.
Neexistând stabilită o interdicţie în privinţa sesizării directe a instanţelor de
judecată, persoanele pot recurge la această sesizare. În sprijinul acestei concluzii
vin şi trebuie reţinute prevederile art. 8 alin. (2) din Legea contenciosului adminis-
trativ nr. 554/2004, potrivit cărora „Instanţa de contencios administrativ este
competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui
contract administrativ […]”.
Faptul că O.U.G. nr. 34/2006 nu reia ceea ce este deja consacrat de art. 8
alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu îi aduce atingere caracterului său constituţional.
Chiar dacă O.U.G. nr. 34/2006, în redactarea actuală, nu aminteşte de calea de atac
în justiţie, întrucât ea nu o interzice, nu înseamnă că respectiva cale nu ar mai exista
sau că O.U.G. nr. 34/2006 ar intra în conflict cu art. 21 alin. (4) din Constituţie.
Cum s-a precizat, ea există în continuare, fiind reglementată de Legea nr. 554/2004
în vigoare, şi poate fi urmată de persoanele care se consideră vătămate.
3. Nu poate fi reţinut punctul de vedere al instanţei, care opinează că „prin
efectul Legii nr. 278/2010 legiuitorul a prevăzut în sarcina persoanelor care se
consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim, printr-un act al autori-
tăţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice,
obligaţia de a recurge la jurisdicţia administrativă exercitată de Consiliul Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor”. O atare opinie este în contradicţie cu principiul plenitu-
dinii de jurisdicţie, ce se desprinde din prevederile constituţionale ale art. 124 alin. (2),
potrivit cărora „Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi”, precum şi ale
art. 126 alin. (1), potrivit cărora „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”.
4. Totodată, prin Decizia nr. 1.015 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea, făcând referire
şi la prevederile criticate în prezenta cauză, a reţinut că într-o atare situaţie dispo-
ziţiile criticate satisfac pe deplin cerinţa constituţională consacrată de art. 21 alin. (4),
potrivit căreia „jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite”,
persoana vătămată având posibilitatea de a opta între contestarea actului admi-

nistrativ pe calea administrativ-jurisdicţională şi formularea unei acţiuni direct în
faţa instanţei judecătoreşti, în temeiul dreptului comun în materia contenciosului
administrativ.
În acelaşi sens este, spre exemplu, şi Decizia nr. 318 din 13 martie 2008,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 23 aprilie 2008,
Decizia nr. 585 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 369 din 2 iunie 2009, sau Decizia nr. 1091 din 8 septembrie 2011,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011,
decizii prin care Curtea a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor criticate, în
forma de la momentul sesizării.
5. De asemenea, prin Decizia nr. 732 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 592 din 7 august 2008, cu referire la jurisprudenţa
sa anterioară, Curtea Constituţională a reţinut că existenţa unei proceduri preala-
bile administrativ-jurisdicţionale este acceptată şi în jurisprudenţa Curţii Europene
a Drepturilor Omului. În legătură cu aplicarea art. 6 parag. 1 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a statuat că raţiuni de flexibilitate şi eficienţă, care sunt pe
deplin compatibile cu protecţia drepturilor omului, pot justifica intervenţia ante-
rioară a unor organe administrative sau profesionale ce nu satisfac sub fiecare
aspect în parte exigenţele menţionatelor prevederi; un asemenea sistem poate fi
reclamat de tradiţia juridică a mai multor state membre ale Consiliului Europei,
Cauza Le Compte, Van Leuven şi De Meyere împotriva Belgiei, 1981. Având în
vedere toate acestea, Curtea a constatat că instituirea prin lege a unei proceduri
administrativ-jurisdicţionale nu este, eo ipso, neconstituţională.
6. Referitor la legitimitatea constituţională a procedurilor administrativ-
jurisdicţionale, Curtea Constituţională a statuat, de principiu, prin Decizia Plenului
nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 69 din 16 martie 1994, că instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicţionale
nu contravine dispoziţiilor constituţionale atât timp cât decizia organului adminis-
trativ de jurisdicţie poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti, iar existenţa
unor organe administrative de jurisdicţie nu poate să ducă la înlăturarea intervenţiei
instanţelor judecătoreşti în condiţiile legii. În atare situaţie, este exclusă posibili-
tatea ca un organ al administraţiei publice, chiar cu caracter jurisdicţional, să se
substituie instanţei judecătoreşti, astfel încât părţilor nu li se poate limita exercitarea
unui drept consfinţit de Constituţie.
7. De asemenea, prevederile legislaţiei europene, respectiv ale Directivei
2007/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007 de
modificare a Directivelor 89/665/CEE şi 92/13/CEE ale Consiliului în ceea ce priveşte
ameliorarea eficacităţii căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de
achiziţii publice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 335/31
din 20 decembrie 2007, statuează că „statele membre adoptă măsurile necesare pentru
a garanta că, în ceea ce priveşte contractele circumscrise domeniului (de aplicare al
Directivei 2004/18/CE), deciziile luate de autorităţile contractante pot fi supuse unor
căi de atac efective şi, în special, cât se poate de rapide […]”.
Caracterizare 353
8. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu referire la respectarea
principiului celerităţii procedurilor judiciare, a arătat că, prin impunerea respectării
unui termen rezonabil, Convenţia subliniază importanţa faptului că „justiţia trebuie
să fie administrată fără întârzieri de natură a-i compromite eficacitatea şi
credibilitatea (Hotărârea din 27 octombrie 1994 privind Cauza Katte Klitsche de la
Grange împotriva Italiei, seria A, nr. 293-B, parag. 61), statul fiind responsabil
pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, nu numai pentru aceea a organelor
judiciare (Hotărârea din 23 octombrie 1990 privind Cauza Moreira de Azevedo
împotriva Portugaliei, seria A, nr. 189, parag. 73).
9. Potrivit dispoziţiilor referitoare la căile de atac împotriva deciziilor Consiliului
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, respectiv ale art. 281 coroborate cu cele ale
art. 283 din O.U.G. nr. 34/2006, deciziile Consiliului Naţional de Soluţionare a Con-
testaţiilor pot fi atacate cu plângere la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios
administrativ şi fiscal, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi pentru motive de
netemeinicie, conform procedurii prevăzute de dispoziţiile art. 3041 C.proc.civ.
De altfel, prevederile criticate constituie norme de procedură, prin care se
reglementează soluţionarea contestaţiilor privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, or, potrivit prevederilor art. 126 din Constituţie, competenţa
şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar prevederile criticate au fost
edictate în lumina dispoziţiilor constituţionale ale art. 61 alin. (1), care statuează
rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, având în vedere specificul
acestor proceduri şi celeritatea cu care trebuie să se desfăşoare.
10. Având în vedere cele prezentate mai sus, Curtea nu poate reţine neconsti-
tuţionalitatea prevederilor criticate, întrucât acestea nu îngrădesc accesul liber la
justiţie, şi nici susţinerea potrivit căreia acestea instituie caracterul obligatoriu al
procedurii administrativ-jurisdicţionale pentru soluţionarea contestaţiilor împotriva
actelor emise de autorităţile contractante, în materia achiziţiilor publice.
Caracterul facultativ al procedurii administrativ-jurisdicționale în fața Consiliului
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor rezultă și din interpretarea art. 4 alin. (1) din
Legea nr. 101/2016 care prevede că „pentru soluționarea contestației, persoana care
se consideră vătămată se poate adresa:
a) fie pe cale administrativ-jurisdicțională Consiliului Național de Soluționare a
Contestațiilor;
b) fie pe cale judiciară instanței de judecată”.
Capitolul II
Procedura administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului
Național de Soluționare a Contestațiilor
Secțiunea 1. Persoana care se consideră vătămată
Pentru a apela la procedura administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului

Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor persoana care se consideră vătămată trebuie
să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
a) să aibă calitatea de operator economic;
Oricare dintre membrii unei asocieri a unor operatori economici, fără personalitate
juridică, poate formula orice cale de atac reglementată de Legea nr. 101/2016.
Se observă că persoana care se consideră vătămată trebuie să aibă în primul rând
calitatea de „operator economic”, în sensul legii, adică orice persoană fizică sau
juridică, de drept public sau de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de
persoane, care oferă în mod licit pe piaţă executarea de lucrări şi/sau a unei
construcţii, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, inclusiv orice asociere
temporară formată între două sau mai multe dintre aceste entităţi1;
b) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire;
În sensul legii, se consideră că o persoană „are sau a avut un interes în legătură cu
o procedură de atribuire” dacă nu a fost încă exclusă definitiv de la respectiva pro-
cedură. O excludere este definitivă în cazul în care a fost notificată candidatului/ofer-
tantului interesat şi fie a fost considerată legală de către Consiliu/instanţă, fie nu mai
poate face obiectul unei căi de atac.
În literatura de specialitate, interesul este o considerat ca fiind o condiție de
exercițiu a unei acțiuni judiciare2 și este definit ca fiind „folosul practic pe care o
parte îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare”3.
Interesul trebuie să îndeplinească anumite cerințe4:
- să fie legitim, adică să nu vină în conflict cu legea;
- să fie personal, adică folosul practic să vizeze pe cel care recurge la forma
procedurală, iar nu pe adversarul său;
1
Art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016, art. 3 alin. (1) lit. ii) din Legea nr. 99/2016 și
art. 5 alin. (1) lit. x) din Legea nr. 100/2016.
2
V.M. Ciobanu, Tratat teoretic și practic de procedură civilă. Teoria generală, vol. I,
Ed. Național, București, 1999, p. 270.
3
E. Herovanu, Principiile procedurei judiciare, vol. I, București, 1932, p. 151-152, apud
V.M. Ciobanu, op. cit., p. 270.
4
V.M. Ciobanu, op. cit., p. 271-273.
Procedura administrativ-jurisdicțională 355
- să fie născut și actual, în sensul că dacă cel interesat nu ar recurge la acțiune în
momentul respectiv s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu.
c) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al
autorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a
nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire.
Prin „act al autorităţii contractante” se înțelege orice act, orice operaţiune1 care
produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei
obligaţii prevăzute de legislaţia în materie, omisiunea ori refuzul de a emite un act
sau de a efectua o anumită operaţiune, în legătură cu sau în cadrul unei proceduri de
atribuire, fără a include achiziția directă, prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016
privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, de art. 82 din
Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale sau de art. 50 din Legea nr. 100/2016
privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. Din analiza acestor texte de
lege se observă că procedura „achiziției directe” nu este supusă remediilor și căilor
de atac reglementate de Legea nr. 101/2016.
Prejudiciul este elementul esențial al răspunderii juridice și constă în rezultatul, în
efectul negativ suferit de o anumită persoană, ca urmare a faptei licite săvârșite de o
altă persoană2.
Prejudiciul poate fi material sau moral. Pentru a se putea obține repararea,
prejudiciul trebuie să îndeplinească anumite condiții, respectiv să fie cert și să nu fi
fost reparat încă. Caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur, atât
în privința existenței, cât și în privința posibilității de evaluare. Este cert întotdeauna
prejudiciul actual, adică prejudiciul deja produs când se pretinde repararea lui.
Prejudiciul viitor este cert dacă este sigur că se va produce în viitor și este susceptibil
de evaluare3.
Secțiunea a 2-a. Situația terțului prejudiciat
În situația în care un terț – altă persoană decât un „operator economic” în sensul

legii – a suferit un prejudiciu în urma unei proceduri de atribuire a unui contract de
achiziție publică/achiziție sectorială/concesiune, acesta, va apela la repararea acestui
prejudiciu pe calea dreptului comun la instanța de contencios în condițiile Legii
nr. 554/2004 și nu pe calea administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului Naţional
de Soluţionare a Contestaţiilor.
1
Prin O.U.G. nr. 45/2018 sintagma „… orice act administrativ, orice operațiune adminis-
trativă care produce sau poate produce efecte juridice …” a fost înlocuită prin „… orice act,
orice operațiune care produce sau poate produce efecte juridice …”. Se observă că nu mai este
menționat caracterul „administrativ” al actelor și operațiunilor care pot aduce vătămări unei
persoane; astfel, putem deduce că orice tip de act al autorității contractante emis în cadrul unei
proceduri de achiziție publică poate fi atacat în condițiile Legii nr. 101/2016.
2
C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Ed. All, București,
1992, p. 140.
3
C. Stătescu, C. Bîrsan, op. cit., p. 147-150.
Până la adoptarea O.U.G. nr. 45/2018, terțul prejudiciat putea apela și la

procedura reglementată de Legea nr. 101/2016 însă numai dacă acest prejudiciu era
cauzat de o „măsură de remediere” adoptată de autoritatea contractantă 1 . Vechea
soluție era criticabilă deoarece terțul prejudiciat putea apela la procedura reglemen-
tată de Legea nr. 101/2016 doar în cazul „măsurilor de remediere” nu și a altor acte
sau operațiuni ale autorității contractante. De asemenea, participarea terțului
prejudiciat la o procedură în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor,
în condițiile în care acesta nu avea calitatea de „operator economic” participant la o
procedură de achiziție publică, a creat în practică o serie de dificultăți de interpretare:
de exemplu, vechea reglementare nu prevedea dacă terțul prejudiciat era sau nu
obligat să formuleze o notificare prealabilă. Prin noua modificare legislativă, care
consacră soluția adoptată și de vechea reglementare O.U.G. nr. 34/2006, toate aceste
inadvertențe au fost eliminate, astfel că terțul care a fost prejudiciat de vreun act/ope-
rațiune al autorității contractante în legătură cu o procedură de achiziție publică se
adresa instanței de contencios administrativ, potrivit dreptului comun, respectiv
Legea nr. 554/2004.
Secțiunea a 3-a. Problema pluralității de contestații
De regulă, persoana care se consideră vătămată formulează o singură contestație

adresată fie Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (procedura faculta-
tivă administrativ-jurisdicțională), fie instanței de contencios administrativ (proce-
dura dreptului comun).
Uneori însă, putem fi în prezența unei pluralități de contestații, reglementate de
lege2 astfel:
a) aceeași persoană care se consideră vătămată se adresează cu aceeași cerere
atât Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cât și instanței de judecată;
În acest caz, are întâietate contestația adresată instanței, prezumându-se că
persoana în cauză a renunţat la calea administrativ-jurisdicţională.
b) mai multe persoane care se consideră vătămată se adresează cu contestații, fie
Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, fie instanței de contencios
administrativ.
Și în acest caz, instanţa pronunţă conexarea contestaţiilor, solicitând Consiliului
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor transmiterea dosarului. În termen de 10 zile
1
Anterior adoptării O.U.G. nr. 45/2018 art. 8 alin. (1) din lege prevedea: „persoana care se
consideră vătămată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun
răspuns în termenul prevăzut la art. 6 alin. (4), precum şi oricare persoană care se consideră
vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă poate sesiza Consiliul
în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la
adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a
interesului legitim …”
2
de la primirea dosarului transmis de către Consiliu, instanţa va dispune citarea
părţilor implicate în vederea discutării conexării contestaţiilor. În situaţia în care nu
se pronunţă măsura conexării, instanţa va restitui Consiliului dosarul transmis în cel
mult 5 zile de la pronunţare.
Se observă că în ambele situații când există o pluralitate de contestații, instanța de
judecată are întâietate în raport cu Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor,
indiferent care dintre cele două organisme au fost sesizate mai întâi. Soluția aleasă de
legiuitor își găsește rațiunea în nevoia unei bune administrări a justiției. Într-adevăr,
dacă în același timp, s-ar soluționa aceeași contestație sau contestații diferite
referitoare la aceeași procedură de achiziție, de către două organisme diferite, ambele
deopotrivă competente (conflict pozitiv de competență), s-ar putea pronunța soluții
diferite ceea ce ar crea dificultăți în practică.
Secțiunea a 4-a. Plata cauțiunii
Pentru soluţionarea contestaţiei, sub sancţiunea respingerii acesteia, persoana care

se consideră vătămată trebuie să constituie, în termen de maximum 3 zile lucrătoare
de la data sesizării Consiliului , o cauţiune stabilită după cum urmează:
a) 2% din valoarea estimată a contractului, în cazul în care aceasta este mai mică
decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, art. 12
alin. (1) din Legea nr. 99/2016, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, dar nu mai
mult de 35.000 lei;
b) 2% din valoarea stabilită a contractului, dacă aceasta este mai mică decât
pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, art. 12 alin. (1)
din Legea nr. 99/2016, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, dar nu mai mult de
88.000 lei;
c) 2% din valoarea estimată a contractului, dacă aceasta este egală sau mai mare
mult de 220.000 lei;
d) 2% din valoarea stabilită a contractului, dacă aceasta este egală sau mai mare
mult de 880.000 lei.
În cazul unei proceduri de atribuire a acordului-cadru, cauțiunea se raportează la
dublul valorii estimate a celui mai mare contract subsecvent ce se intenţionează a se
atribui în baza acordului-cadru respectiv.
În cazul unei proceduri de atribuire împărţite pe loturi, cauțiunea se raportează la
valoarea estimată a fiecărui lot contestat. În cazul în care procedura de atribuire a
acordului-cadru este organizată pe loturi, cauțiunea se raportează la dublul valorii
estimate a celui mai mare contract subsecvent ce se intenţionează a se atribui în baza
acordului-cadru respectiv aferent fiecărui lot contestat.
În cazul în care contestaţia a fost respinsă de către Consiliu, persoana care se

consideră vătămată care utilizează calea de atac nu trebuie să constituie o cauţiune
suplimentară.
În cazul în care calea de atac este utilizată de o altă persoană decât cea care a
constituit cauţiunea, pentru soluţionarea plângerii sau recursului, după caz, trebuie
constituită în prealabil o cauţiune egală cu 50% din cauţiunea inițială.
Cauţiunea se restituie celui care a depus-o, nu mai devreme de 30 de zile de la
data rămânerii definitive a hotărârii CNSC. Cauţiunea nu se restituie celui care a
depus-o în măsura în care autoritatea contractantă face dovada că asupra acesteia a
formulat cerere în faţa instanţei pentru plata despăgubirii cuvenite până la împlinirea
termenului de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. Cererea de
restituire se depune la CNSC şi la autoritatea contractantă după expirarea termenului
de 30 de zile Cu toate acestea, cauţiunea se restituie de îndată dacă autoritatea
contractantă declară în mod expres că nu urmăreşte obligarea contestatorului care a
constituit cauţiunea la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate ca urmare a depunerii
contestaţiei.
Consiliul, după caz, se pronunţă asupra cererii de restituire a cauţiunii, în termen
de 5 zile, printr-o încheiere supusă plângerii la instanţa competentă în termen de 5
zile de la comunicare. Plângerea este suspensivă de executare.
Sunt scutite de la depunerea cauţiunii autorităţile contractante.
Secțiunea a 5-a. Termenul de contestare şi efectele contestaţiei
Prin O.U.G. nr. 45/2018 au fost abrogate prevederile din Legea nr. 101/2016
referitoare la notificarea prealabilă 1 – ca o condiție de admisibilitate a formulării
contestației astfel că, în prezent, persoana care se consideră vătămată de un act al
autorităţii contractante poate sesiza direct Consiliul Naţional de Soluţionare a Con-
testaţiilor. Apreciem ca fiind pertinentă această soluție legislativă deoarece duce la
simplificarea considerabilă a procedurii administrativ-jurisdicționale în fața Consi-
liului, prin scurtarea duratei acestei proceduri.
Persoana care se consideră vătămată de un act al autorităţii contractante poate
sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia
la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru
recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de:
a) 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii
contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de
achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile
valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind
1
Prin O.U.G nr. 45/2018 a fost abrogat Capitolul II din Legea nr. 101/2016 privitor la
notificarea prealabilă.
achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind
concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;
b) 5 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii
achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în
raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile
publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de
lucrări şi concesiunile de servicii.
În cazul în care contestaţia priveşte conţinutul documentaţiei de atribuire,
publicată în sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) data luării la cunoştinţă
este data publicării documentaţiei de atribuire.
După primirea contestaţiei, autoritatea contractantă poate adopta măsurile de
remediere pe care le consideră necesare ca urmare a contestaţiei, în cel mult trei zile
de la primirea contestaţiei.
Măsurile de remediere adoptate trebuie comunicate contestatorului, celorlalţi
operatori economici implicaţi în procedura de atribuire, precum şi Consiliului
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, nu mai târziu de o zi lucrătoare de la data
adoptării lor. Pentru a fi aduse la cunoştinţa operatorilor economici interesaţi,
măsurile adoptate înainte de data limită de depunere a solicitărilor de participare sau,
după caz, a ofertelor, se publică în sistemul electronic de achiziţii publice – SEAP.
În termen de o zi lucrătoare de la primirea contestaţiei, autoritatea contractantă are
obligaţia să o publice în SEAP.
În situaţia în care contestatorul consideră că măsurile adoptate sunt suficiente
pentru remedierea actelor invocate ca fiind nelegale, acesta trimite Consiliului
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi autorităţii contractante o cerere de
renunţare la contestaţie. În acest caz, autoritatea contractantă nu mai are obligaţia de
a comunica punctul său de vedere asupra contestaţiei şi celelalte documente necesare
soluţionării contestaţiei.
Autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractul numai după comu-
nicarea deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor privind soluţio-
narea contestaţiei. Contractul încheiat cu nerespectarea acestei obligații este lovit de
nulitate absolută.
Încheierea contractului anterior/ulterior formulării contestaţiei nu împiedică
soluţionarea acesteia de către Consiliu.
În cazul în care, în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, autoritatea contractantă
achiziţionează produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi, măsurile de remediere
adoptate privesc numai loturile pentru care s-a depus contestaţie.
Secțiunea a 6-a. Conținutul contestației
Contestaţia se formulează în scris şi trebuie să conţină următoarele elemente:

a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa, codul de identificare fiscală al
contestatorului persoană fizică, ori, după caz, pentru persoanele juridice, denumirea,
sediul, codul unic de înregistrare, numărul de înmatriculare în registrul comerţului,

persoanele care le reprezintă şi în ce calitate. Se indică şi adresa de poştă electronică,
numărul de telefon şi numărul de fax, după caz, la care poate fi comunicat orice act
procedural. Contestatorul care locuieşte în străinătate indică, pentru celeritate, şi
domiciliul ales sau reşedinţa din România unde urmează a i se transmite comuni-
cările privind soluţionarea contestaţiei;
b) denumirea şi sediul autorităţii contractante;
c) denumirea obiectului contractului, procedura de atribuire aplicată, după caz,
numărul şi data anunţului de participare din sistemul electronic de achiziţii publice
– SEAP;
d) precizarea actului atacat al autorităţii contractante;
e) obiectul contestaţiei;
f) motivarea în fapt şi în drept a contestaţiei;
g) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia, în măsura în care este posibil;
h) semnătura contestatorului persoană fizică sau a reprezentantului persoanei juridice.
În situaţia în care Consiliul apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toate
informaţiile menționate, acesta cere contestatorului ca, în termen de 3 zile de la
înştiinţare, să completeze contestaţia. În cazul în care contestatorul nu se confor-
mează obligaţiei impuse de Consiliu, contestaţia este anulată.
Contestaţia formulată pe cale administrativ-jurisdicţională nu se taxează. Această
prevedere legală reprezintă o consacrare a textului constituțional potrivit căruia
„jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite”1.
Secțiunea a 7-a. Soluționarea contestației
§1. Principiile procedurii de soluționare a contestațiilor

Procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor
legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare, imparţia-
lităţii şi independenţei activităţii administrativ-jurisdicţionale.
1.1. Principiul legalității

Un principiu fundamental al unui proces îl constituie legalitatea, aceasta repre-
zentând o cerinţă obiectivă într-un stat de drept şi o garanţie a desfăşurării în condiţii
optime a mecanismului de înfăptuire a justiţiei. Legalitatea exclude arbitrariul şi lipsa
de previzibilitate.
Obligativitatea respectării legii decurge primordial din prevederi constituţionale.
Astfel, potrivit art. 1 alin. (5) din legea fundamentală, în România, respectarea Consti-
tuţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. Totodată, art. 124 alin. (1) şi (3)
din Constituţie prevede că justiţia se înfăptuieşte în numele legii, iar judecătorii se
1
Art. 21 alin. (4) din Constituția României.
supun numai legii. De asemenea, potrivit art. 16 alin. (2) din Constituţie, nimeni nu
este mai presus de lege.
Art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 prevede în mod expres acest principiu al
legalității: „… Consiliul examinează din punctul de vedere al legalităţii şi temeiniciei
actul atacat…”. De asemenea, art. 14 alin. (3) din aceeași lege prevede că „Completul
de soluţionare a contestaţiei este independent, hotărârile pronunţate fiind bazate pe
stricta aplicare şi respectare a legii”.
1.2. Principiul celerității

În materia achizițiilor publice, principiul celerității este consacrat chiar de
Directivele 89/665/CEE şi 92/13/CEE ale Consiliului care sunt transpuse prin Legea
nr. 101/2016. Astfel, Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului
din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivelor 89/665/CEE şi 92/13/CEE ale
Consiliului în ceea ce priveşte ameliorarea eficacităţii căilor de atac în materie de atri-
buire a contractelor de achiziţii publice, statuează că „statele membre adoptă măsurile
necesare pentru a garanta că, în ceea ce priveşte contractele circumscrise domeniului
(de aplicare al Directivei 2004/18/CE), deciziile luate de autorităţile contractante pot
fi supuse unor căi de atac efective şi, în special, cât se poate de rapide […]”1.
În acest sens, Legea nr. 101/2016 prevede o serie de termene procedurale, relativ
scurte, de desfășurare a activității jurisdicționale în fața Consiliului. În plus, prin
eliminarea notificării prealabile, procedura administrativ-jurisdicțională în fața
Consiliului s-a scurtat și mai mult.
1.3. Principiul contradictorialității

Potrivit acestui principiu, toate elementele contestației trebuie supuse dezbaterii și
discuției părților, iar fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea de a se exprima cu
privire la orice element care ar avea legătură cu pretenția dedusă judecății2.
Principiul contradictorialității se manifestă atât între părțile litigiului – operatorul
economic și autoritatea contractantă – cât și între părți și completul specializat.
Astfel, în termen de 5 zile de la data la care a primit contestaţia, autoritatea
contractantă are obligaţia de a transmite Consiliului şi contestatorului, din oficiu,
punctul său de vedere asupra contestaţiei [art. 18 alin. (1) din lege].
Principiul contradictorialității este respectat chiar dacă partea nu și-a exprimat
efectiv punctul său de vedere ci doar a avut posibilitatea legală să și-l exprime: lipsa
punctului de vedere nu împiedică soluţionarea contestaţiei, în măsura în care s-a făcut
dovada comunicării acesteia către autoritatea contractantă [art. 18 alin. (3) din lege].
1
Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007,
în JOUE L 335/31 din 20 decembrie 2007 (a se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32007L0066&from=RO).
2
G. Boroi, D. Rădescu, Codul de procedură civilă comentat și adnotat, Ed. All, București,
1994, p. 82.
1.4. Principiul disponibilității
Potrivit acestui principiu consacrat ca atare de art. 26 alin. (2) din Legea
nr. 101/2016, Consiliul va statua în limitele obiectului stabilit prin contestație,
pronunţându-se numai asupra a ceea ce s-a cerut. De asemenea, în virtutea aceluiași
principiu, persoana care se consideră vătămată poate renunța oricând la contestație.
Considerăm că renunțarea la contestație se poate face nu numai în situația în care
„consideră că măsurile adoptate sunt suficiente pentru remedierea actelor invocate ca
fiind nelegale” [art. 9 alin. (3) din lege] ci în orice situație [art. 26 alin. (8) din lege].
1.5. Principiul asigurării dreptului la apărare

Principiul dreptului la apărare este unul din cele mai importante principii ce
guvernează desfăşurarea unui proces și este consacrat la nivel constituţional1. Tot
astfel, una din cerinţele privitoare la desfăşurarea unui proces ca el să fie echitabil,
aşa cum impune art. 6 parag. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului este
obligaţia instanţelor de judecată de a respecta dreptul la apărare al părţilor.
Cum era și firesc, acest principiu a fost transpus ca atare și în Legea nr. 101/2016.
Astfel, art. 21 alin. (2) din lege prevede că părţile pot fi reprezentate de avocaţi sau
de consilieri juridici şi pot depune concluzii scrise în cursul procedurii.
1.6. Principiul imparțialității și independenței

Chiar dacă membrii Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sunt
funcţionari publici cu statut special, denumiţi consilieri de soluţionare a contestaţiilor
în domeniul achiziţiilor publice [art. 46 alin. (1) din lege], aceştia trebuie să dea
dovadă de imparțialitate și independență deoarece activitatea pe care o desfășoară
este de natură jurisdicțională.
Respectarea acestui principiu presupune că membrii completului specializat nu
pot fi influențați în activitatea jurisdicțională pe care o desfășoară. Independența,
astfel înțeleasă, nu exclude intervenția instanțelor de control judiciar în urma exerci-
tării căilor de atac prevăzute de lege2.
Asigurarea imparțialității și independenței consilierilor de soluţionare a
contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice este asigurată și prin interdicțiile legale
de a exercita anumite activități3.
1
Art. 24 din Constituție prevede: „(1) Dreptul la apărare este garantat. (2) În tot cursul
procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu”.
2
A.C. Labus, T. Manea, Independența și imparțialitatea magistratului. Legislație, doctrină,
jurisprudență (http://www.juridice.ro/38387/independenta-si-impartialitatea-magistratului-
legislatie- doctrina-jurisprudenta.html).
3
§2. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
2.1. Generalități
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este un organism independent
cu activitate administrativ-jurisdicţională.
Consiliul are personalitate juridică şi funcţionează conform Legii nr. 101/2016, pe
baza propriului regulament de organizare şi funcţionare, care se aprobă cu majoritate
absolută prin hotărâre a plenului Consiliului.
În activitatea sa, Consiliul se supune numai legii, iar şedinţele plenului Consiliului
sunt legal constituite în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.
În ceea ce priveşte deciziile sale, Consiliul este independent şi nu este subordonat
niciunei autorităţi sau instituţii publice.
Consiliul este condus de un preşedinte, ales dintre membrii săi. În acest sens,
membrii Consiliului, reuniţi în plen, aleg preşedintele prin vot secret, cu majoritate
absolută.
Preşedintele este ales pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură
dată a mandatului.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Consiliului emite ordine.
În activitatea sa, preşedintele Consiliului este ajutat de un colegiu format din 3
membri ai Consiliului, aleşi pentru un mandat de 3 ani, prin vot secret, cu majoritate
absolută, dintre cei care şi-au exprimat intenţia de a candida. Numărul de mandate nu
este limitat.
Preşedintele reprezintă Consiliul şi îl angajează patrimonial prin semnătura sa, în
calitate de ordonator principal de credite, în raporturile cu terţii.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Consiliului se asigură de la
bugetul de stat, preşedintele Consiliului având calitatea de ordonator principal de
credite. Guvernul României are obligaţia să prevadă în proiectul bugetului de stat
resursele financiare necesare pentru funcţionarea şi organizarea Consiliului, precum
şi pentru perfecţionarea profesională a salariaţilor şi organizarea seminariilor de
unificare a practicii administrativ-jurisdicţionale.
Sediul Consiliului este în municipiul Bucureşti.
Consiliul are drept de a iniţia şi supune aprobării proiecte de acte normative în
domeniul organizării și funcționării acestuia. Consiliul exprimă, la solicitarea
Agenția Națională pentru Achiziții Publice, punctul de vedere asupra proiectelor de
acte normative iniţiate de alte autorităţi şi instituţii publice care conţin prevederi ce
intră în domeniul său de activitate.
La nivelul Consiliului se organizează întâlniri lunare ale membrilor, în care sunt
discutate problemele de drept care au condus la pronunţarea de soluţii diferite în
cauze similare. De asemenea vor fi discutate aplicarea şi interpretarea reglementărilor
nou-apărute în domeniul achiziţiilor publice, precum şi în orice alte domenii care
interesează activitatea profesională a membrilor Consiliului. Problemele de drept
sunt analizate, în prealabil, de către unul sau mai mulţi membri ai Consiliului
desemnat/desemnaţi de preşedintele acestuia, care prezintă un studiu asupra acestora,
cu referire şi la practica la nivelul Consiliului şi cea judiciară naţională şi europeană,
în care, în mod obligatoriu, îşi expune/îşi expun opinia motivată, studiu care se
supune dezbaterii membrilor. Pentru unificarea practicii administrativ-jurisdicţionale,

Consiliul organizează semestrial seminare cu judecători din cadrul instanţelor
judecătoreşti şi specialişti din cadrul ANAP, precum şi alte categorii de experţi.
Preşedintele Consiliului sau colegiul, din oficiu ori la solicitarea motivată a unui
complet sau a oricărui membru al Consiliului, va convoca Plenul pentru emiterea
unei hotărâri de unificare a practicii sale administrativ-jurisdicţionale sau pentru
emiterea unei hotărâri privind soluţionarea unei probleme de drept nou-apărute. În
cazul în care solicitarea este formulată de către un complet al Consiliului, preşedin-
tele convoacă Plenul în cel mult 5 zile de la solicitare. În acest sens, preşedintele
desemnează unul sau mai mulţi raportori, care întocmesc un raport care include şi
soluţia propusă asupra problemei sesizate şi proiectul hotărârii plenului Consiliului.
Hotărârile Plenului Consiliului se adoptă cu votul majorităţii absolute a membrilor
săi şi sunt obligatorii pentru membrii Consiliului până la pronunţarea unei hotărâri
diferite de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în procedura recursului în interesul
legii, respectiv în procedura hotărârilor prealabile. Nerespectarea obligativităţii
acestor hotărâri ale Plenului Consiliului constituie abatere disciplinară.
În cazul în care Consiliul constată abordări diferite în hotărârile judecătoreşti
definitive din cauze similare în materia achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale sau
concesiunilor, va sesiza şi transmite Curţii de Apel Bucureşti hotărârile judecătoreşti
respective, în copie, în vederea declanşării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
procedurii de pronunţare asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit
de instanţele judecătoreşti, potrivit legii.
2.2. Statutul membrilor Consiliului

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor are un număr de 36 de membri,
precum şi un număr de 64 de persoane cu statut de personal tehnico-administrativ1.
Cel puţin jumătate din numărul membrilor Consiliului trebuie să fie licenţiaţi în
drept, cu o vechime de 9 ani în domeniul juridic.
Preşedintele Consiliului trebuie să fie licenţiat în drept, cu o vechime de cel puţin
12 ani în domeniul juridic, din care cel puţin 3 ani în funcţia de consilier de soluţio-
nare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice.
Competenţele Consiliului se realizează cu respectarea principiilor independenţei
şi stabilităţii în funcţie a membrilor săi.
Membrii Consiliului sunt selectaţi prin concurs, fiind numiţi în funcţie prin
decizia prim-ministrului, în condiţiile legii.
Membrii Consiliului sunt selecţionaţi pe baza aptitudinilor profesionale şi a bunei
reputaţii. Candidaţii trebuie să aibă studii universitare, o vechime de 10 ani în
domeniul juridic, economic sau tehnic, precum şi o experienţă de cel puţin 3 ani în
domeniul achiziţiilor publice.
Personalul tehnico-administrativ se încadrează prin concurs, în condiţiile legii.
Preşedintele Consiliului înaintează prim-ministrului propunerile de numire a
membrilor Consiliului, pentru candidaţii declaraţi admişi la concurs.
1
Art. 44-47 din Legea nr. 101/2016.
Membrii Consiliului sunt funcţionari publici cu statut special, denumiţi consilieri
de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice. Aceştia sunt asimilaţi
din punctul de vedere al salarizării funcţiei publice de consilier de concurenţă.
Membrilor Consiliului le sunt aplicabile toate drepturile, beneficiile şi obligaţiile
specifice funcţiei publice.
Preşedintele Consiliului este asimilat din punctul de vedere al salarizării funcţiei
de preşedinte al Consiliului Concurenţei, iar membrii colegiului sunt asimilaţi din
punctul de vedere al salarizării funcţiei de vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.
Personalul auxiliar are calitatea de personal contractual şi este salarizat potrivit
reglementărilor aplicabile personalului contractual din cadrul administraţiei publice
centrale.
2.3. Interdicții
Membrilor Consiliului le este interzis1:
a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) să deţină calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, admi-
nistrare sau control la societăţi civile, societăţi reglementate de Legea societăţilor
nr. 31/1990, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau
financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
c) să deţină calitatea de membru al unui grup de interes economic;
d) să deţină calitatea de membru al unui partid politic şi să desfăşoare sau să
participe la activităţi cu caracter politic;
e) să exercite orice funcţie/activitate publică sau privată, cu excepţia funcţiilor sau
activităţii didactice, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice;
f) să exercite oricare alte activităţi profesionale sau de consultanţă. Membrii Consi-
liului au obligaţia să depună declaraţiile de avere şi de interese, în conformitate cu
dispoziţiile Legii nr. 176/2010.
2.4. Cazuri de incompatibilitate

Membrii Consiliului nu au dreptul de a participa la soluţionarea unei contestaţii
dacă se află în una dintre situaţiile prevăzute mai jos, sub sancţiunea nulităţii deciziei
pronunţate2:
a) dacă aceştia, soţul sau ascendenţii ori descendenţii lor au vreun interes în solu-
ţionarea contestaţiei sau când sunt soţi, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv
cu vreuna dintre părţi;
b) dacă între aceştia şi una dintre părţi a fost un proces penal cu până la 5 ani
înaintea soluţionării cauzei;
c) dacă s-au pronunţat public în legătură cu contestaţia pe care o soluţionează;
d) dacă se constată că au primit de la una dintre părţi bunuri materiale sau
promisiuni de bunuri materiale ori altfel de avantaje.
1
Art. 47 alin. (1)-(3) din Legea nr. 101/2016.
2
Art. 47 alin. (3)-(5) din Legea nr. 101/2016.
Membrii care se află în situaţiile menționate au obligaţia de a se abţine de la

soluţionarea contestaţiei. Ei pot fi recuzaţi de oricare dintre părţile cauzei.
În situația în care, după pronunțarea deciziei, s-a constatat că unul din membrii
completului se afla în stare de incompatibilitate, partea interesată poate solicita anu-
larea deciziei. Nulitatea deciziei Consiliului se constată pe calea plângerii împotriva
respectivei decizii, de către curtea de apel competentă să soluţioneze plângerea.
2.5. Completele specializate

Consiliul este competent să soluţioneze contestaţiile cu privire la procedurile de
atribuire a contractelor prin complete specializate constituite potrivit regulamentului
de organizare şi funcţionare.
Contestaţia se soluţionează de un complet de trei membri ai Consiliului, dintre
care cel puţin unul este licenţiat în drept, cu o vechime de cel puţin nouă ani în
domeniul juridic.
Completul este prezidat de unul dintre membrii săi, desemnat cu aplicarea
principiului rotaţiei.
Contestaţiile care implică informaţii clasificate sunt soluţionate de complete
formate din membri autorizaţi în acest sens, potrivit prevederilor Legii nr. 182/2002
privind protecţia informaţiilor clasificate.
Contestaţiile se distribuie spre soluţionare completelor în mod aleatoriu, cu
aplicarea în mod corespunzător a următoarelor reguli1:
a) în etapa de până la data-limită de depunere a candidaturilor/ofertelor sunt soluţio-
nate de acelaşi complet;
b) în etapa de după data-limită de depunere a candidaturilor/ofertelor sunt soluţio-
nate de acelaşi complet, altul decât cel prevăzut la lit. a);
c) contestaţiile care implică informaţii clasificate sunt soluţionate de complete
formate din membri autorizaţi în acest sens, potrivit legii.
Aceste reguli au drept scop asigurarea pronunțării unei soluții unitare.
§3. Procedura de soluționare a contestației

1. Sub sancţiunea respingerii contestaţiei ca tardivă, aceasta se înaintează atât
Consiliului, cât şi autorităţii contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal
de contestare.
În termen de o zi lucrătoare de la primirea contestaţiei, autoritatea contractantă are
obligaţia să o publice în SEAP.
În cazul procedurilor de atribuire a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în
SEAP, autoritatea contractantă are obligaţia de a comunica contestaţia şi celorlalţi
operatori economici interesaţi/implicaţi în procedură, în termen de o zi lucrătoare de
la data primirii acesteia, prin orice mijloc de comunicare prevăzut de legislaţia
privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale sau legislaţia
privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz.
1
Art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 101/2016.
2. Contestaţiile care nu intră în competenţa de soluţionare a Consiliului sunt
declinate de acesta, prin decizie, către instanţa de judecată competentă ori, dacă este
cazul, către un alt organ cu activitate jurisdicţională competent.
Decizia de declinare a competenţei Consiliului nu este supusă niciunei căi de atac,
dosarul fiind trimis de îndată instanţei de judecată competentă ori, dacă este cazul,
unui alt organ cu activitate jurisdicţională competent.
3. În termen de o zi lucrătoare de la primirea contestaţiei, autoritatea contractantă

are obligaţia să o publice în sistemul electronic de achiziţii publice – SEAP fără
acele informaţii pe care operatorul economic le precizează ca fiind confidenţiale,
clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală.
În cazul procedurilor de atribuire a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în
sistemul electronic de achiziţii publice – SEAP, contestația se comunică celorlalți
agenți economici participanți la procedura de achiziție, prin orice mijloc de comuni-
care prevăzut de legislaţia privind achiziţiile publice.
În situația în care persoana care se consideră vătămată nu a înaintat contestația
către autoritatea contractantă, Consiliul înştiinţează autoritatea contractantă despre
existenţa contestaţiei, iar autoritatea transmite punctul său de vedere asupra tardivităţii
contestaţiei şi eventualele mijloacele de probă în acest sens.
4. Toate actele procedurale se transmit prin poştă, fax şi/sau mijloace electronice,
cu confirmare de primire.
5. În termen de 5 zile de la data la care a primit contestaţia, autoritatea contractantă

are obligaţia de a transmite Consiliului şi contestatorului, din oficiu, punctul său de
vedere asupra contestaţiei.
De asemenea, în termen de 5 zile de la primirea contestației, autoritatea contractată
are obligaţia de a transmite Consiliului o copie a dosarului achiziţiei publice, precum şi
dovada înaintării punctului de vedere către contestator şi orice documente considerate
edificatoare, cu excepţia anunţurilor de participare publicate în sistemul electronic de
achiziţii publice – SEAP şi a documentaţiei de atribuire, atunci când aceasta este dispo-
nibilă şi poate fi descărcată direct din sistemul electronic de achiziţii publice – SEAP.
Lipsa punctului de vedere nu împiedică soluţionarea contestaţiei, în măsura în care
s-a făcut dovada comunicării acesteia către autoritatea contractantă. Lipsa punctului de
vedere al autorităţii contractante atrage decăderea ei din dreptul de a mai propune probe
şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.
Pentru soluţionarea contestaţiilor ulterioare privind aceeaşi procedură de atribuire,
dosarul achiziţiei publice ce trebuie transmis de autoritatea contractantă cuprinde doar
acele documente întocmite sau primite de aceasta în cadrul procedurii de atribuire care
nu au fost deja transmise Consiliului cu prilejul soluţionării contestaţiei/contestaţiilor
anterioare.
6. La cerere, părţile cauzei au acces la documentele dosarului constituit la Consiliu,

în aceleaşi condiţii în care se realizează accesul la dosarele constituite la instanţele de
judecată potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, cu excepţia documentelor pe
care operatorii economici le declară și le probează ca fiind confidenţiale, întrucât

cuprind, fără a se limita la acestea, secrete tehnice şi/sau comerciale, stabilite conform
legii, iar dezvăluirea acestora ar prejudicia interesele legitime ale operatorilor econo-
mici în special în ceea ce priveşte secretul comercial şi proprietatea intelectuală.
Documentele sunt marcate sau indicate de către ofertanţi, în mod explicit şi vizibil
ca fiind confidenţiale. Consultarea documentelor confidenţiale din oferte este permisă
numai cu acordul scris al respectivilor ofertanţi.
Accesul la documentele dosarului nu este condiţionat de accesul la documentele
aflate la autoritatea contractantă potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice sau
legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi
concesiunile de servicii.
7. În vederea soluţionării contestaţiei, Consiliul are dreptul de a solicita lămuriri

părţilor, de a administra orice mijloace de probă permise de lege şi de a solicita orice
date şi documente, în măsura în care acestea sunt relevante în raport cu obiectul
contestaţiei. De asemenea, Consiliul are dreptul de a solicita orice date necesare pentru
soluţionarea contestaţiei şi de la alte persoane fizice sau juridice.
Consiliul, în vederea soluţionării contestaţiei, poate solicita contestatorului infor-
maţii şi mijloace de probă, care trebuie transmise într-un termen de 3 zile de la data
solicitării. Nedepunerea acestora nu împiedică soluţionarea contestaţiei de către Con-
siliu. Nerespectarea acestei obligații conduce la imposibilitatea depunerii ulterioare de
către operatorul economic a documentelor solicitate, contestaţia urmând a fi soluţionată
pe baza documentelor deja depuse la dosar.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde la orice solicitare a Consiliului
şi de a-i transmite acestuia orice documente care prezintă relevanţă pentru soluţionarea
contestaţiei, într-un termen care nu poate depăşi 3 zile de la data primirii solicitării.
Nerespectarea acestei obligații conduce la imposibilitatea depunerii ulterioare de către
autoritatea contractantă a documentelor solicitate, contestaţia urmând a fi soluţionată pe
baza documentelor deja depuse la dosar.
8. Procedura în faţa Consiliului este scrisă, iar părţile sunt audiate numai dacă
acest lucru este considerat necesar de către completul de soluţionare a contestaţiei.
Părţile pot fi reprezentate de avocaţi sau de consilieri juridici şi pot depune concluzii
scrise în cursul procedurii. De asemenea, părţile pot solicita să depună concluzii oral în
faţa Consiliului, fără ca prin aceasta să fie afectat termenul legal de soluţionare a
contestaţiei.
Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor
noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale sau a precizărilor la contes-
taţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia.
§4. Suspendarea procedurii de atribuire

În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, la cererea
persoanei interesate, Consiliul poate să dispună prin încheiere în termen de 3 zile de
la primirea cererii, măsura suspendării procedurii de atribuire sau aplicării oricărei
decizii luate de autoritatea contractantă, până la soluţionarea contestaţiei.
Persoana interesată comunică, concomitent, prin acelaşi mijloc de comunicare
utilizat pentru transmiterea către Consiliu, cererea sa de suspendare şi autorităţii
contractante, care are obligaţia de a prezenta Consiliului, de îndată, punctul său de
vedere asupra cererii. Nedepunerea punctului de vedere în termenul de soluţionare a
cererii nu împiedică soluţionarea acesteia.
Consiliul soluţionează cererea de suspendare luând în considerare consecinţele
acestei măsuri asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv
asupra interesului public.
Încheierea privind soluţionarea cererii de suspendare poate fi atacată cu plângere
la instanţa competentă, în mod separat, în termen de 5 zile de la comunicare.
§5. Termenul de soluţionare a contestaţiei

Consiliul soluţionează pe fond contestaţia în termen de 15 de zile de la data primirii
dosarului achiziţiei publice, al achiziţiei sectoriale sau al concesiunii, respectiv în
termen de 10 zile în situaţia incidenţei unei excepţii care împiedică analiza pe fond a
contestaţiei. În cazuri temeinic justificate, termenul de soluţionare a contestaţiei poate fi
prelungit cu 10 zile, prelungirea fiind comunicată autorităţii contractante.
Nerespectarea cu vinovăţie a termenului de soluţionare a contestaţiei constituie
abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii.
§6. Suspendarea procedurii de soluționare

Consiliul, prin încheiere, poate suspenda procedura de soluţionare a contestaţiei:
a) în situaţia în care aceasta depinde în tot sau în parte de existenţa ori inexistenţa
unui drept care face obiectul unei alte judecăţi;
b) când s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru o infracţiune săvârşită în legătură
cu actul atacat de contestator.
Consiliul va comunica încheierea de suspendare a soluţionării contestaţiei atât
părţilor implicate, cât şi instanţei respective, solicitând-i acesteia să soluţioneze cauza
cu celeritate.
Suspendarea procedurii de soluţionare a contestaţiei produce efecte până la
rămânerea definitivă a hotărârii în cauza care a provocat suspendarea.
Consiliul poate reveni motivat asupra suspendării, dacă se constată că partea care a
cerut-o nu are un comportament diligent în cadrul procesului care a determinat suspen-
darea, tergiversând soluţionarea acestuia, ori dacă soluţionarea acţiunii penale care a
determinat suspendarea durează mai mult de un an de la data la care a intervenit
suspendarea, fără a se dispune o soluţie în acea cauză.
Încheierea prin care s-a suspendat se poate ataca cu plângere, la instanţa compe-
tentă, în mod separat, în termen de 5 zile de la comunicare.
Suspendarea procedurii de soluţionare a contestaţiei întrerupe curgerea termenului
de soluţionare. De la reluarea soluţionării curge un nou termen.
§7. Cereri de intervenție voluntară

Până la soluţionarea contestaţiei de către Consiliu, operatorii economici interesaţi să
participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici partici-
panţi la procedura de atribuire, pot formula, cu înştiinţarea părţilor cauzei, cerere de
intervenţie voluntară în litigiu, potrivit Codului de procedură civilă în termen de 10 zile
de la data publicării în SEAP a contestaţiei. În cazul procedurilor a căror iniţiere nu se
realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comu-
nicării contestaţiei1.
Referitor la intervenția voluntară, art. 61 C.proc.civ. distinge între:
a) intervenţia principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în
parte, dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta.
b) intervenţia accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părţi.
Cererile de intervenție voluntară sunt formulate în termen de 10 zile de la data
publicării în sistemul electronic de achiziţii publice – SEAP a contestației. În cazul pro-
cedurilor a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se
calculează de la data comunicării contestaţiei.
Cererea de intervenţie depusă la Consiliu va fi comunicată şi celorlalte părţi ale
cauzei în termen de două zile de la primire.
§8. Soluţiile pe care le poate pronunţa Consiliul

Consiliul se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond, în
termen de 5 zile de la data primirii dosarului achiziţiei publice, al achiziţiei sectoriale
sau al concesiunii, iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la
analiza pe fond a cauzei.
Consiliul examinează din punctul de vedere al legalităţii şi temeiniciei actul atacat
şi poate:
a) pronunţa o decizie prin care îl anulează în tot sau în parte;
b) obliga autoritatea contractantă să emită un act/să adopte măsurile necesare
restabilirii legalităţii, cu indicarea clară şi precisă a operaţiunilor care urmează a fi
realizate de autoritatea contractantă;
c) anula procedura de atribuire, în situaţia în care nu este posibilă remedierea
actului atacat.
În cazul în care Consiliul dispune modificarea/eliminarea oricăror specificaţii
tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de
atribuire, autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire doar în
condiţiile în care nu poate lua nicio altă măsură de remediere sau măsura ar afecta
principiile prevăzute de legislaţia în materia achiziţiilor publice, achiziţiilor sectoriale
sau concesiunilor.
În situaţia în care, în cursul soluţionării contestaţiei, Consiliul apreciază că, în afară
de actele atacate de contestator, există alte acte care încalcă prevederile legislaţiei în
1
At. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016.
materia achiziţiilor publice, după caz, şi la care nu s-a făcut referire în contestaţie,
sesizează Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi transmite în acest sens toate
datele şi/sau documentele relevante în susţinerea sesizării.
Consiliul poate respinge contestaţia:
- ca nefondată;
- pe cale de excepție, respectiv ca tardivă, lipsită de interes, lipsită de obiect, intro-
dusă de o persoană fără calitate sau de o persoană care nu are calitatea de reprezentant,
precum şi pe orice altă excepţie de procedură sau de fond, care împiedică soluţionarea
pe fond a contestaţiei.
În cazul admiterii contestaţiei, dacă se constată că nu pot fi dispuse măsuri de reme-
diere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, Consiliul dispune
anularea procedurii de atribuire. Consiliul poate lua act, oricând în cursul soluţionării
contestaţiei, de renunţarea la aceasta de către contestator. Consiliul poate obliga, la
cerere, partea în culpă la plata cheltuielilor efectuate pentru soluţionarea contestaţiei.
Cuantumul, detalierea şi documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt
prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare
a contestaţiei.
Consiliul nu poate decide atribuirea contractului către un anumit operator economic,
cu excepţia situaţiei în care acesta a fost desemnat de autoritatea contractantă sau calitatea
sa de ofertant câştigător rezultă din informaţiile cuprinse în dosarul de soluţionare a
contestaţiei.
În situaţia în care contestaţia vizează rezultatul procedurii de atribuire şi se dispune
reevaluarea ofertelor, Consiliul va indica în mod clar şi precis limitele reevaluării,
respectiv identitatea ofertelor care fac obiectul reevaluării, etapa/etapele procedurii de
atribuire vizată/vizate de reevaluare şi măsurile concrete pe care le va adopta autoritatea
contractantă în cadrul reevaluării.
§9. Hotărârile Consiliului

Hotărârea prin care contestaţia este soluţionată de către Consiliu sau prin care
acesta se dezînvesteşte fără a soluţiona contestaţia pe fond se numeşte decizie.
Toate celelalte hotărâri pronunţate de Consiliu se numesc încheieri.
Hotărârile Consiliului privind modul de soluţionare a contestaţiei se adoptă cu
votul majorităţii membrilor completului care nu au posibilitatea de a se abţine de la
vot. În acest sens, se întocmeşte o minută semnată de membrii completului. Opinia
separată sau concurentă a unui membru al completului se consemnează în cadrul
deciziei emise, precum şi în minută.
Soluţia se consemnează într-un registru special ţinut de Consiliu.
Hotărârea Consiliului cuprinde:
a) partea introductivă în care se arăta numărul dosarului, data, numele şi prenu-
mele, domiciliul sau reşedinţa, codul de identificare fiscală al contestatorului persoană
fizică, ori, după caz, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul lor, codul unic de
înregistrare, numărul de înregistrare în registrul comerţului, persoanele care le reprezintă
cu arătarea calităţii lor, procedura de atribuire în cadrul căreia s-a emis actul atacat;
b) considerentele, în care se arată obiectul contestaţiei şi susţinerile pe scurt ale

părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de Consiliu pe baza probelor admi-
nistrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât
motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;
c) dispozitivul, în care se arătă numele, prenumele ori, după caz, denumirea
părţilor, soluţia dată tuturor cererilor deduse soluţionării şi cuantumul cheltuielilor de
judecată acordate.
Dacă hotărârea s-a dat în folosul mai multor contestatori, se arăta ceea ce se
cuvine fiecăruia şi la ce este obligată autoritatea contractantă.
În partea finală a dispozitivului se arătă dacă hotărârea este supusă unei căi de
atac.
Decizia motivată se comunică în scris părţilor, în termen de 3 zile de la pronunţare.
Decizia se publică în termen de 5 zile de la pronunţare pe pagina de internet a
Consiliului, în cadrul buletinului oficial, fără referire la datele de identificare ale
părţilor, la datele cu caracter personal, precum şi la informaţiile pe care operatorul
economic le precizează în oferta sa ca fiind confidenţiale potrivit legii, clasificate sau
protejate de un drept de proprietate intelectuală.
Deciziile prin care Consiliul dispune luarea de măsuri de remediere sunt înain-
tate, prin mijloace electronice, săptămânal, către Agenţia Naţională pentru Achiziţii
Publice.
Decizia se publică de către autoritatea contractantă în sistemul electronic de
achiziţii publice – SEAP în termen de 5 zile de la data primirii, fără referire la infor-
maţiile pe care operatorul economic le precizează în oferta sa ca fiind confidenţiale,
clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală.
Decizia Consiliului este obligatorie pentru părţile cauzei. Contractul încheiat cu
nerespectarea deciziei Consiliului este lovit de nulitate absolută.
Părţile pot solicita Consiliului îndreptarea, lămurirea sau completarea hotărârii,
potrivit Codului de procedură civilă1, care se aplică în mod corespunzător. Consiliul
rezolvă cererea de urgenţă prin pronunţarea unei încheieri, care se ataşează la decizie.
În situaţia în care se formulează plângere împotriva deciziei Consiliului, autori-
tatea contractantă are dreptul de a suspenda aducerea ei la îndeplinire şi/sau proce-
dura de atribuire până la comunicarea de către instanţă a hotărârii de soluţionare a
plângerii.
§10. Căile de atac împotriva deciziilor Consiliului

10.1. Plângerea
Deciziile Consiliului privind soluţionarea contestaţiei pot fi atacate de către
autoritatea contractantă şi/sau de către orice persoană vătămată de măsurile dispuse
de Consiliu cu plângere la instanţa de judecată competentă, atât pentru motive de
nelegalitate, cât şi de netemeinicie, în termen de 10 zile lucrătoare de la comunicare
pentru părţile cauzei, respectiv de la data luării la cunoştinţă de către alte persoane
1
Art. 442-447 C.proc.civ.
vătămate1. În ceea ce ne privește considerăm că sintagma „alte persoane vătămate” se
referă la „operatorii economici” care au participat la procedura de achiziție publică,
dar care nu au participat în calitate de „părți” la soluționarea contestației în fața
Consiliului. Nu pot fi incluși în această categorie „terții prejudiciați” care, pentru
motivele arătate 2 , pot ataca măsurile adoptate de Consiliu în condițiile dreptului
comun, respectiv Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Plângerea se depune la instanţa judecătorească competentă.
Pentru transmiterea cu celeritate către instanţa competentă a dosarului care a stat
la baza pronunţării deciziei Consiliului, persoana care a formulat plângere în faţa
instanţei transmite o copie a plângerii respective şi Consiliului.
Pentru soluţionarea plângerii, Consiliul transmite instanţei de judecată dosarul
care a stat la baza pronunţării deciziei, în cel mult 3 zile de la primirea plângerii în
original sau în copie.
Partea care formulează plângerea este obligată să comunice, în termenul de 10
zile lucrătoare, o copie a acesteia, precum şi a înscrisurilor doveditoare şi celeilalte/
celorlalte părţi implicate în procedura de contestare în faţa Consiliului, depunând
dovada de comunicare în faţa instanţei până la primul termen de judecată.
Plângerea se formulează în scris și cuprinde:
numărul şi data anunţului de participare din sistemul electronic de achiziţii publice –
SEAP;
e) obiectul plângerii;
f) motivarea în fapt şi în drept a plângerii;
g) mijloacele de probă pe care se sprijină plângerea, în măsura în care este posibil;
În plângere, contestatorul nu poate invoca alte motive împotriva actelor autorităţii
contractante decât cele cuprinse în contestaţia adresată Consiliului.
Întâmpinarea este obligatorie. Intimatul este obligat să comunice instanţei de
judecată şi petentului întâmpinarea în termen de 5 zile de la comunicarea plângerii de
către instanţa de judecată. Nedepunerea întâmpinării în termen atrage decăderea din
dreptul de a mai propune probe şi invoca excepţii în afara celor de ordine publică.
1
Articolul 29 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 a fost modificat prin O.U.G. nr. 45/2018.
2
A se vedea supra Secțiunea a 2-a din prezentul capitol.
Nu se pot depune probe noi, cu excepţia înscrisurilor noi, care pot fi depuse, sub
sancţiunea decăderii, odată cu plângerea, respectiv odată cu întâmpinarea. Instanţa
poate dispune, din oficiu, administrarea oricărei probe necesare soluţionării cauzei.
Plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de Consiliu este scutită de taxă
judiciară de timbru.
10.2. Instanța competentă

Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pro-
nunţate de Consiliu este curtea de apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal,
în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii contractante. Plângerile se soluţio-
nează de complete specializate.
Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pro-
nunţate de Consiliu privind procedurile de atribuire de servicii şi/sau lucrări aferente
infrastructurii de transport de interes naţional, astfel cum este definită de legislaţia în
vigoare, este Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În situaţia formulării plângerilor, Consiliul nu are calitate de parte în proces.
Plângerea este soluţionată de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi
45 de zile de la data sesizării legale a instanţei, în complete specializate format din 3
judecători.
Primul termen de judecată este de maximum 20 de zile de la data înregistrării
plângerii, iar termenele ulterioare nu pot depăşi 15 zile.
10.3. Suspendarea procedurii de atribuire şi/sau a executării contractului

În cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, instanţa
poate dispune, la cererea părţii interesate, prin încheiere dată cu citarea părţilor, sus-
pendarea procedurii de atribuire şi/sau a executării contractului până la soluţionarea
cauzei. Încheierea este definitivă.
Instanţa soluţionează cererea de suspendare luând în considerare consecinţele
probabile ale acesteia asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate,
inclusiv asupra interesului public. Instanţa poate să nu dispună măsura suspendării în
cazul în care consecinţele negative ale acesteia ar putea fi mai mari decât beneficiile
ei. Hotărârea de a nu dispune suspendarea procedurii de atribuire şi/sau executării
contractului nu trebuie să prejudicieze niciun alt drept al persoanei care a înaintat
cererea de suspendare.
10.4. Soluțiile instanței de judecată

Instanţa, admiţând plângerea, modifică decizia Consiliului, dispunând, după caz:
a) anularea în tot sau în parte a actului autorităţii contractante;
b) obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act/adoptarea măsurilor
necesare restabilirii legalităţii, cu indicarea clară şi precisă a operaţiunilor care
urmează a fi realizate de autoritatea contractantă;
c) îndeplinirea unei obligaţii de către autoritatea contractantă, inclusiv eliminarea
oricăror specificaţii tehnice, economice sau financiare discriminatorii din anunţul de
participare, din documentaţia de atribuire sau din alte documente emise în legătură cu
d) anularea procedurii de atribuire, în situaţia în care nu este posibilă remedierea
actului atacat.
Instanţa, sesizată cu o plângere împotriva unei decizii prin care Consiliul a solu-
ţionat contestaţia prin soluţionarea unei excepţii procesuale, admiţând plângerea,
desfiinţează decizia respectivă şi reţine cauza spre judecare pe fond, cu luarea în
considerare a motivelor care au determinat desfiinţarea deciziei.
În cazul în care Consiliul a analizat doar o parte dintre motivele invocate în
contestaţie, iar instanţa consideră că plângerea împotriva deciziei Consiliului este
întemeiată, admiţând plângerea, reţine cauza spre judecare pe fond, analizând moti-
vele de contestaţie ce nu au format obiectul analizei Consiliului.
Instanţa poate respinge plângerea:
- pe fond sau
- prin soluţionarea unei excepţii procesuale.
În situaţia în care contestaţia a vizat rezultatul procedurii de atribuire, iar
instanţa, admiţând plângerea, dispune reevaluarea ofertelor, aceasta va indica în mod
clar şi precis limitele reevaluării, respectiv identitatea ofertelor care fac obiectul
reevaluării, etapa/etapele procedurii de atribuire vizată/vizate de reevaluare şi măsu-
rile concrete pe care le va adopta autoritatea contractantă în cadrul reevaluării.
Instanţa nu poate decide atribuirea contractului către un anumit operator eco-
nomic, cu excepţia situaţiei în care acesta a fost desemnat de autoritatea contractantă
sau calitatea sa de ofertant câştigător rezultă din informaţiile cuprinse în dosarul de
soluţionare a contestaţiei.
În cazuri justificate, dacă instanţa nu ia hotărârea de îndată, poate dispune
amânarea pronunţării pentru un termen de 5 zile.
Hotărârea prin care instanţa soluţionează plângerea este definitivă.
Hotărârea se redactează într-un termen de 7 zile de la pronunţare şi se comunică
de îndată părţilor în cauză.
După soluţionarea plângerii de către instanţă, dosarul cauzei se restituie de
aceasta Consiliului, împreună cu o copie a hotărârii motivate.
Hotărârea motivată pronunţată de instanţă este înaintată, în copie, în termen de 15
zile de la data redactării, Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, care o publică
în sistemul electronic de achiziţii publice – SEAP, fără referire la datele de identi-
ficare ale părţilor, la datele cu caracter personal, precum şi la acele informaţii pe care
operatorul economic le precizează ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de
un drept de proprietate intelectuală.
Capitolul III
Sistemul de remedii judiciare
Legiuitorul distinge trei remedii judiciare:

- contestaţia formulată pe cale judiciară;
- soluţionarea litigiilor în instanţa de judecată;
- constatarea nulității absolute a contractelor de achiziție publică.
Secțiunea 1. Contestaţia formulată pe cale judiciară
§1. Instanța competentă

Așa cum arătat, persoana care se consideră vătămată poate apela la procedura
administrativ-jurisdicțională în fața Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
sau poate apela la procedura de drept comun a contenciosului administrativ potrivit
Legii nr. 554/2001.
În acest sens, art. 49 din Legea nr. 101/2016 prevede că persoana care se consi-
deră vătămată, se poate adresa instanţei de judecată competente, respectiv tribunalul
în a cărui arie de competenţă teritorială se află sediul autorităţii contractante, secţia
de contencios administrativ şi fiscal, prin complete specializate în achiziţii publice.
Contestaţia este soluţionată de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va
depăşi 45 de zile de la data sesizării legale a instanţei.
§2. Conținutul contestației formulată pe cale judiciară

Contestaţia se formulează în scris şi trebuie să conţină următoarele elemente:
numărul şi data anunţului de participare din sistemul electronic de achiziţii publice –
SEAP;
Sistemul de remedii judiciare 377
e) obiectul contestaţiei;
f) motivarea în fapt şi în drept a contestaţiei;
g) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia, în măsura în care este posibil;
§3. Taxa judiciară de timbru

Contestaţia se taxează cu 2% din valoarea estimată a contractului, dar nu mai mult
de 100.000.000 lei. Prin excepţie, în cazul în care procedura de atribuire este organi-
zată pe loturi, taxele de timbru se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot
contestat. În cazul unei proceduri de atribuire a acordului-cadru, cuantumul taxei
judiciare se raportează la dublul valorii estimate a celui mai mare contract subsecvent
ce se intenţionează a se atribui în baza acordului-cadru respectiv.
Persoana care a formulat contestație poate beneficia, la cerere, de facilităţi sub
formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru
datorate, in condițiile legii.
Cauţiunea se restituie celui care a depus-o, nu mai devreme de 30 de zile de la
data rămânerii definitive a hotărârii sau, după caz, de la data încetării efectelor
suspendării procedurii de atribuire şi/sau a executării contractului.
Consiliul sau instanţa, după caz, se pronunţă asupra cererii de restituire a cauţiunii
cu citarea părţilor, printr-o încheiere supusă numai recursului la instanţa ierarhic
superioară. Recursul este suspensiv de executare.
Sunt scutite de la depunerea cauţiunii autorităţile contractante.
§4. Termenele de introducere a contestației formulată pe cale judiciară

Persoana care se consideră vătămată poate sesiza instanța de judecată, în termen de:
a) 10 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică,
achiziţie sectorială sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile
valorice în raport de care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind
achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind
concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz;
b) 5 zile, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică,
achiziţie sectorială sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport
de care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice,
legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări
şi concesiunile de servicii, după caz.
§5. Procedura de soluționare a contestației formulată pe cale judiciară

În esență, soluționarea contestației formulată pe cale judiciară se judecă conform
dreptului comun – Legea nr. 554/2001 și Codul de procedură civilă – în măsura în
care Legea nr. 101/2016 nu prevede dispoziții derogatorii, după cum urmează:
- pentru soluţionarea cererii, părţile sunt citate, conform normelor privind citarea
în procesele urgente, iar pârâtului i se comunică copii de pe contestaţie şi de pe
actele care o însoţesc. Primul termen de judecată este de maximum 20 de zile de la
data înregistrării contestației;
- prevederile art. 200 C.proc.civ.1, nu sunt aplicabile în cadrul procedurii de solu-
ţionare a contestaţiilor pe cale judiciară;
- termenele de judecată ulterioare nu pot fi mai mari de 15 zile, iar durata întregii
proceduri nu poate depăşi 45 de zile de la data sesizării instanţei;
- pârâtul este obligat să depună întâmpinarea în termen de 5 zile lucrătoare de la
comunicarea contestaţiei de către instanța de judecată, sub sancţiunea decăderii din
dreptul de a mai propune probe şi invoca excepţii;
- autoritatea contractată are obligaţia de a transmite instanţei, în termen de 5 zile
lucrătoare de la primirea contestaţiei transmise de contestator, o copie a dosarului
achiziţiei publice, achiziţiei sectoriale sau al concesiunii, cu excepţia anunţurilor de
participare publicate în SEAP şi a documentaţiei de atribuire, atunci când aceasta este
disponibilă şi poate fi descărcată direct din SEAP;
- până la soluţionarea contestaţiei de către instanța de judecată, operatorii econo-
mici interesaţi să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii
economici participanţi la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenţie
voluntară în litigiu, în condițiile Codului de procedură civilă, în termen de 10 zile de
la data publicării în SEAP a contestaţiei; cererea de intervenţie depusă la Consiliu va
fi comunicată şi celorlalte părţi ale cauzei în termen de două zile de la primire. În
cazul procedurilor a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul
de 10 zile se calculează de la data comunicării contestaţiei;
- sub sancţiunea respingerii contestaţiei ca tardivă, aceasta se înaintează atât
instanţei de judecată competente, cât şi autorităţii contractante, nu mai târziu de
expirarea termenului legal de contestare; în termen de o zi lucrătoare de la primirea
contestaţiei, autoritatea contractantă are obligaţia să o publice în SEAP, fără acele
informaţii pe care operatorul economic le precizează ca fiind confidenţiale, clasifi-
cate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală;
- toate notificările şi actele procedurale se transmit prin poştă, fax şi/sau mijloace
electronice, cu confirmare de primire;
- reclamantului i se comunică de îndată întâmpinarea depusă de pârât, la care
reclamantul este obligat să depună răspuns în termen de 3 zile de la comunicare;
§6. Suspendarea procedurii de atribuire

În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, instanţa, până
la soluţionarea fondului cauzei, poate dispune la cererea părţii interesate, prin
încheiere motivată, cu citarea părţilor, suspendarea procedurii de atribuire.
Încheierea poate fi atacată cu recurs, în mod separat, în termen de 5 zile de la
comunicare.
1
Art. 200 C.proc.civ. reglementează procedura de verificare și regularizare a cererii de
chemare în judecată.
§7. Soluțiile instanței de judecată
În soluţionarea contestaţiei, instanţa examinează din punctul de vedere al
legalităţii şi temeiniciei actul atacat şi poate:
a) pronunţa o decizie prin care îl anulează în tot sau în parte;
b) obliga autoritatea contractantă să emită un act/să adopte măsurile necesare
restabilirii legalităţii, cu indicarea clară şi precisă a operaţiunilor care urmează a fi
realizate de autoritatea contractantă;
c) anula procedura de atribuire, în situaţia în care nu este posibilă remedierea
actului atacat.
Instanţa nu poate decide atribuirea contractului către un anumit operator eco-
nomic, cu excepţia situaţiei în care acesta a fost desemnat de autoritatea contractantă
sau calitatea sa de ofertant câştigător rezultă din informaţiile cuprinse în dosarul de
soluţionare a contestaţiei.
În situaţia în care contestaţia vizează rezultatul procedurii de atribuire şi se
dispune reevaluarea ofertelor, instanţa va indica în mod clar şi precis limitele reeva-
luării, respectiv identitatea ofertelor care fac obiectul reevaluării, etapa/etapele
procedurii de atribuire vizată/vizate de reevaluare şi măsurile concrete pe care le va
adopta autoritatea contractantă în cadrul reevaluării.
In cazuri justificate, dacă instanţa nu ia hotărârea de îndată, poate dispune amâ-
narea pronunţării pentru un termen de 5 zile.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare.
Recursul se judecă de secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, în
complet specializat de achiziții publice.
În cazul admiterii recursului, instanţa de recurs rejudecă, în toate cazurile, litigiul
în fond, iar hotărârea este definitivă.
Recursul formulat împotriva hotărârii de soluţionare a contestaţiei se taxează cu
50% din taxa judiciară de timbru achitată în fond. Sunt scutite de taxa judiciară de
timbru recursurile formulate de autorităţile contractante.
Secțiunea a 2-a. Soluţionarea litigiilor în instanţa de judecată
§1. Obiectul și instanța competentă

Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea preju-
diciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind anularea sau
nulitatea contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere,
de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia
căruia se află sediul autorităţii contractante, prin completuri specializate în achiziţii
publice. Pentru soluţionarea acestor litigii nu este necesară parcurgerea unei proce-
duri prealabile.
Procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se

soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către instanţa civilă de
drept comun în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante.
Acţiunile se pot introduce şi la instanţele de la locul încheierii contractului, dacă
în acest loc funcţionează o unitate ce aparţine autorităţii contractante.
Părţile pot conveni ca litigiile în legătură cu interpretarea, încheierea, executarea,
modificarea şi încetarea contractelor să fie soluţionate prin arbitraj.
Despăgubirile pentru prejudiciul cauzat, printr-un act al autorităţii contractante
emis cu încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, achiziţiilor
sectoriale sau concesiunilor ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei
cereri privind respectiva procedură de atribuire, se pot acorda numai după anularea
actului respectiv ori, după caz, după luarea oricăror altor măsuri de remediere de
către autoritatea contractantă.
În cazul în care se solicită plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciului
reprezentând cheltuieli de elaborare a ofertei sau de participare la procedura de atri-
buire, persoana vătămată trebuie să facă dovada prejudiciului, a încălcării preveder-
ilor legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau
legislaţiei privind concesiunile, precum şi a faptului că ar fi avut o şansă reală de a
câştiga contractul, iar aceasta a fost compromisă ca urmare a încălcării respective.
§2. Taxele judiciare de timbru

Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudi-
ciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, cele privind anularea sau nulitatea
contractelor, precum și cele privind executarea contractelor administrative se
taxează cu 2% din valoarea estimată a contractului, dar nu mai mult de 100.000.000
lei. Prin excepţie, în cazul în care procedura de atribuire este organizată pe loturi,
taxele de timbru se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot contestat. În cazul
unei proceduri de atribuire a acordului-cadru, cuantumul taxei judiciare se raportează
la dublul valorii estimate a celui mai mare contract subsecvent ce se intenţionează a
se atribui în baza acordului-cadru respectiv.
Prin excepţie, în cazul în care procedura de atribuire este organizată pe loturi,
taxele se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot contestat.
Recursul/apelul se taxează cu 50% din taxa prevăzută la fond.
Sunt scutite de taxa judiciară de timbru recursurile formulate de autorităţile
contractante.
Persoana care a formulat acțiunea poate beneficia, la cerere, de facilităţi sub
formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru
datorate, în condițiile legii.
§3. Procedura de soluționare a litigiilor în instanţa de judecată

Și în acest caz, Legea nr. 101/2016 prevede dispoziții derogatorii de la regulile
procedurale de drept comun, după cum urmează:
Termenul de introducere a acţiunii este de 1 an de la naşterea dreptului pentru
acţiunile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în
cadrul procedurii de atribuire, respectiv de 3 ani de la naşterea dreptului pentru
acţiunile privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denun-
ţarea unilaterală a contractelor, dacă prin legi speciale nu se prevăd alte termene de
prescripţie a dreptului material la acţiune raportat la obligaţiile legale sau contrac-
tuale încălcate.
Pentru soluţionarea cererii, părţile sunt citate, conform normelor privind citarea
în procesele urgente, iar pârâtului i se comunică copii de pe contestaţie şi de pe
actele care o însoţesc. Primul termen de judecată este de 20 de zile de la data înregis-
trării contestației.
Prevederile art. 200 C.proc.civ. 1 , nu sunt aplicabile în cadrul procedurii de
soluţionare a contestaţiilor pe cale judiciară.
Termenele de judecată ulterioare nu pot fi mai mari de 15 zile.
Pârâtul este obligat să depună întâmpinarea în termen de 5 zile lucrătoare de la
comunicarea contestaţiei de către instanţa de judecată, sub sancţiunea decăderii din
dreptul de a mai propune probe şi invoca excepţii şi să o comunice reclamantului în
acelaşi termen.
Reclamantului i se comunică de îndată întâmpinarea depusă de pârât, la care
reclamantul este obligat să depună răspuns în termen de 3 zile lucrătoare de la
comunicarea întâmpinării de către pârât.
În cazuri justificate, dacă instanţa nu ia hotărârea de îndată, poate dispune
amânarea pronunţării pentru un termen de 5 zile.
Hotărârea pronunțată în soluționarea cererilor privind acordarea despăgubirilor
pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele
privind anularea sau nulitatea contractelor poate fi atacată cu recurs, în termen de 10
zile lucrătoare de la comunicare. Recursul se judecă de secţia de contencios adminis-
trativ şi fiscal a curţii de apel, în complet specializat în achiziții publice.
Recursul este soluţionat de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va
depăşi 30 de zile lucrătoare de la data sesizării legale a instanţei.
Recursul suspendă executarea.
În cazul admiterii recursului, instanţa de recurs rejudecă, în toate cazurile, litigiul
în fond.
Hotărârea pronunțată în soluționarea cererilor care decurg din executarea contrac-
telor administrative poate fi atacată numai cu apel în termen de 10 zile de la comu-
nicare, la instanţa ierarhic superioară.
Apelul este soluţionat de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi
30 de zile lucrătoare de la data sesizării legale a instanţei.
Recursul suspendă executarea.
1
Art. 200 C.proc.civ. reglementează procedura de verificare și regularizare a cererii de
chemare în judecată.
§4. Suspendarea executării contractului

În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, instanţa, până
la soluţionarea fondului cauzei, poate dispune la cererea părţii interesate, prin
încheiere motivată, cu citarea părţilor, suspendarea executării contractului.
Încheierea poate fi atacată cu recurs, în mod separat, în termen de 5 zile de la
comunicare.
Secțiunea a 3-a. Constatarea nulității absolute

a contractelor de achiziție publică
§1. Situații de nulitate absolută

Orice persoană interesată poate solicita instanţei de judecată constatarea nulităţii
absolute a contractului/actului adiţional la acesta încheiat cu încălcarea condiţiilor
cerute, după caz, de legislaţia privind achiziţiile publice pentru încheierea sa valabilă,
precum şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.
Instanţa de judecată constată nulitatea absolută totală/parţială a contractului/
actului adiţional al acestuia şi dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară 1 ,
în următoarele cazuri:
a) autoritatea contractantă a atribuit contractul fără să respecte obligaţiile refe-
ritoare la publicarea unui anunţ de participare, conform prevederilor legislaţiei
privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei
privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;
Excepția de la acest caz este reprezentată de situația când autoritatea contractantă,
considerând că se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute de legislaţia privind
achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale sau legislaţia privind conce-
siunile de lucrări şi concesiunile de servicii, în care are dreptul de a nu transmite spre
publicare un anunţ de participare/participare simplificat/concesionare, a procedat
după cum urmează:
(i) a publicat în mod voluntar în SEAP şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
un anunţ pentru asigurarea transparenţei, prin care îşi exprimă intenţia de a încheia
contractul respectiv. Anunţul pentru asigurarea transparenţei trebuie să conţină urmă-
toarele informaţii: numele şi datele de contact ale autorităţii contractante, descrierea
obiectului contractului, justificarea deciziei autorităţii contractante de atribuire a
contractului fără publicarea prealabilă în SEAP şi/sau în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene a unui anunţ de participare/participare simplificat/concesionare, numele şi
datele de contact ale operatorului economic în favoarea căruia a fost luată o decizie
de atribuire şi, dacă este cazul, orice altă informaţie considerată utilă de autoritatea
contractantă;
1
Repunerea în situația anterioară este reglementată de art. 1254 alin. (3) C.civ.
(ii) a încheiat contractul respectând, din proprie iniţiativă, prevederile legii.
În sensul situației (i) publicarea anunţului şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Euro-
pene nu este necesară în următoarele situaţii:
- valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru de produse
şi de servicii care urmează să fie atribuit/încheiat este mai mică de 648.288 lei;
- valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru de produse
şi de servicii care urmează să fie atribuit/încheiat este mai mică de 994.942 lei, în
cazul în care acesta este atribuit/încheiat de consiliul judeţean, primărie, consiliul
local, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi de instituţiile publice
aflate în subordinea acestora;
- valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru de servicii
care are ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2 din
Legea nr. 98/2016 care urmează să fie atribuit/încheiat, este mai mică de 3.376.500 lei;
- valoarea estimată a contractului sectorial/acordului-cadru de produse şi de
servicii care urmează să fie atribuit/încheiat este mai mică de 1.994.386 lei;
- valoarea estimată a contractului sectorial/acordului-cadru de servicii care are ca
obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2 din Legea
nr. 99/2016 care urmează să fie atribuit/încheiat, este mai mică de 4.502.000 lei;
- valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru de lucrări, a
contractului sectorial/acordului-cadru de lucrări, respectiv a contractului de conce-
siune de lucrări sau concesiune de servicii este mai mică de 24.977.096 lei.
b) atunci când autoritatea contractantă urmăreşte dobândirea execuţiei unei lucrări,
a unui serviciu sau a unui produs, fapt care ar încadra contractul respectiv în categoria
contractelor supuse legislaţiei privind achiziţiile publice, însă autoritatea contractantă
încheie alt tip de contract, cu nerespectarea procedurii legale de atribuire;
c) contractul/actul adiţional la acesta a fost încheiat în condiţii mai puţin favora-
bile decât cele prevăzute în propunerile tehnice şi/sau financiare care au constituit
oferta declarată câştigătoare;
d) nerespectarea criteriilor de calificare şi selecţie şi/sau a factorilor de evaluare
prevăzute/prevăzuţi în cadrul anunţului de participare care au stat la baza declarării
ofertei câştigătoare, aceasta conducând la alterarea rezultatului procedurii, prin
anularea sau diminuarea avantajelor competitive;
e) contractul a fost încheiat înainte de primirea deciziei de soluţionare a contes-
taţiei de către Consiliu sau de către instanţă sau cu nerespectarea deciziei de solu-
ţionare a contestaţiei;
f) autoritatea contractantă a atribuit contractul în urma unei proceduri de atri-
buire care a făcut obiectul controlului ex ante şi în care ANAP a emis un aviz
conform condiţionat, iar autoritatea contractantă a derulat şi finalizat procedura de
atribuire fără a remedia abaterile constatate de ANAP.
În situaţia în care autoritatea contractantă a încheiat acordul-cadru/contractul de
achiziţie cu respectarea deciziei Consiliului sau a hotărârii judiciare de soluţionare în
primă instanţă a contestaţiei, eventualele despăgubiri stabilite de către instanţă, în
conformitate cu prevederile prezentei secţiuni, în sarcina autorităţii contractante vor
fi suportate din bugetul acesteia.
§2. Situații când se mențin efectele contractului

Prin excepţie, deși se constată că este o situație care ar impune nulitatea absolută,
în cazul în care instanţa consideră, după analizarea tuturor aspectelor relevante, că
motive imperative de interes general impun menţinerea efectelor contractului, aceasta
dispune, în schimb, sancţiuni alternative, după cum urmează:
a) limitarea efectelor contractului, prin reducerea termenului de execuţie al
acestuia; şi/sau
b) aplicarea unei amenzi autorităţii contractante, cuprinsă între 2% şi 15% din
valoarea obiectului contractului, cuantumul acesteia fiind invers proporţional cu posi-
bilitatea de a limita efectele contractului, conform dispoziţiilor lit. a); la aplicarea
acestor sancţiuni alternative, instanţa are în vedere ca acestea să fie eficiente, propor-
ţionate şi descurajante.
În cazul încălcării dispoziţiilor privind termenul legal de aşteptare prevăzut pentru
încheierea contractului, instanţa decide, după analizarea tuturor aspectelor relevante,
constatarea nulităţii contractului sau, dacă este suficient, dispune sancţiuni alternative.
§3. Termenul legal de așteptare pentru încheierea contractului

Termenul legal de aşteptare pentru încheierea contractului nu poate fi mai mic de:
a) 11 zile, începând cu ziua următoare trimiterii deciziei de atribuire a contractului
către ofertanţii/candidaţii interesaţi, prin orice mijloace de comunicare prevăzute de
legislaţia privind achiziţiile publice, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de
achiziţie publică este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport de care
este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice;
b) 6 zile începând cu ziua următoare trimiterii deciziei de atribuire a contractului
către ofertanţii/candidaţii interesaţi, prin orice mijloace de comunicare prevăzute de
legislaţia privind achiziţiile publice, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de
achiziţie publică este mai mică decât pragurile valorice în raport de care este obli-
gatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anun-
ţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice.
Prin excepţie, în cazul în care autoritatea contractantă utilizează alte mijloace de
comunicare decât cele electronice, termenele se majorează cu 5 zile.
Respectarea termenelor menționate este facultativă în următoarele cazuri:
a) atunci când legislaţia privind achiziţiile publice nu prevede obligativitatea
publicării unui anunţ;
b) atunci când contractul respectiv urmează să fie încheiat cu un operator eco-
nomic care a fost singurul ofertant la respectiva procedură de atribuire şi nu există
alţi operatori economici implicaţi în procedura de atribuire;
c) atunci când este atribuit un contract subsecvent unui acord-cadru sau ca urmare
a utilizării unui sistem dinamic de achiziţie.
Formularea unei contestaţii nu suspendă termenul legal de aşteptare pentru
încheierea acordului-cadru/contractului.
§4. Procedura de judecată a cererilor privind constatarea nulității
absolute a contractului
Cererile prin care se solicită constatarea nulităţii contractelor se introduc în
termen de:
a) 30 de zile începând cu ziua următoare:
- publicării anunţului de atribuire a contractului, cu condiţia ca respectivul anunţ să
conţină justificarea deciziei autorităţii contractante de a atribui contractul fără publi-
carea prealabilă a unui anunţ de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
- informării de către autoritatea contractantă a ofertanţilor şi candidaţilor interesaţi
cu privire la decizia de atribuire a contractului sau admiterea într-un sistem dinamic de
achiziţii, cu condiţia ca informarea să fie însoţită de un rezumat al motivelor pertinente
care au stat la baza deciziei; în situaţia în care dezvăluirea anumitor informaţii privind
atribuirea contractului sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziţii ar împiedica
aplicarea unor dispoziţii legale, ar fi contrară interesului public, ar putea aduce atingere
concurenţei sau ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui operator
economic, publice sau private, autoritatea contractantă are dreptul de a nu le comunica;
b) 6 luni începând cu data publicării anunţului de atribuire a contractului; ter-
menul de 6 luni este un termen de decădere.
Autoritatea contractantă înştiinţează Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice
despre orice acţiune prin care se solicită constatarea nulităţii absolute a contractelor
în termen de 10 zile de la data luării la cunoştinţă despre introducerea acţiunii.
Litigiile care au ca obiect constatarea nulității absolute a contractelor de achiziții
publice se soluţionează de urgenţă şi cu precădere de către secţia contencios admi-
nistrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul reclamantului
sau pârâtului.
Sentinţa tribunalului poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 10 zile de la
data comunicării, la secţia contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care
judecă în complet specializat.
Hotărârea judecătorească prin care a fost admisă acţiunea în constatarea nulităţii
absolute şi s-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară constituie titlu executoriu.
Responsabil pentru aducerea la îndeplinire a hotărârii judecătoreşti este conducă-
torul autorităţii contractante.
Autoritatea contractantă notifică Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice
măsurile privind executarea hotărârii judecătoreşti rămase definitive.
ANEXĂ
Decizii relevante ale Consiliului Național de

Soluționare a Contestațiilor1
Elemente de preț ale ofertei aparent neobișnuit de scăzute2

Critica contestatorului privind preţul anumitor materiale din lista consumurilor de
resurse materiale, prezentată de ......, este întemeiată. Consiliul are în vedere urmă-
toarele preţuri:
- preţul pentru capac fonta B125 necarosabil, menţionat de ...... S.R.L. în Formu-
larul C6 – Canalizare (p. 4, poz. 106) este de 159,48 lei, reprezentând 35,82 euro/buc,
furnizor FUSION. Contestatorul prezintă o ofertă de preţ tot de la FUSION din care
rezultă că preţul pentru capac fonta B125 necarosabil este de 50 euro/buc.
- preţul pentru reductor de presiune Dn1OO mm, furnizat de Robmet, este de
874,63 lei, menţionat în formularul C6 (APA) la poziţia 251, pag. 8. Contestatorul
prezintă o ofertă de preţ, tot de la Robmet, pentru acest reductor, de 3.149 lei.
- preţul pentru SPAU PE DN 1,0 m H = 2,5 m şi SPAU PE DN 1,0 m H = 4 m,
menţionat de ...... S.R.L. în Formularul C6 – Canalizare, la poziţia 8-9 p. 1 este de
2.826,42 lei, respectiv 4.888,31 lei, furnizor ....... Contestatorul prezintă o ofertă de
preţ tot de la ...... din care rezultă că preţul este de 27.000 lei, respectiv de 83.250 lei.
Rezultă că preţurile indicate de ...... SRL în oferta sa, nu corespund cu preţurile de la
furnizori, fapt ce trebuie verificat de comisia de evaluare.
Potrivit art. 136 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, în situaţia în care comisia de eva-
luare constată că elemente de preţ ale unei oferte sunt aparent neobişnuit de scăzute,
prin raportare la preturile pieţei, utilizându-se ca referinţă în acest sens informaţii
cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va
solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicaţii cu privire la posibilitatea
îndeplinirii contractului în condiţiile de calitate impuse prin documentaţia de atri-
buire. Explicaţiile aduse de ofertant pot fi şi documente privind preţurile ce pot fi
obţinute de la furnizori.
1
Deciziile evocate aici vizează proceduri de achiziție publică desfășurate atât în conformitate
noua Lege nr. 98/2016, cât și cu vechea reglementare, respectiv O.U.G. nr. 34/2006. Date fiind
problemele de drept de dezlegate, apreciem ca fiind utilă prezentarea și a unor decizii anterioare
ale Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în
prezent, Consiliul își cristalizează jurisprudența în acord cu noul cadru normativ.
2
B.Of. al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nr. 2684/2017 (decizia poate fi
accesată pe http://portal.cnsc.ro/buletinoficial.html#).
388 Anexă
Modalitatea de calcul a termenelor procedurale1

Din studiul dosarului cauzei, Consiliul va reţine că, prin adresa nr. 45163/22.12.2016
(paginile 183-185 din dosarul achiziţiei, parte a dosarului cauzei), autoritatea
contractantă a solicitat contestatorului, prin SEAP, secţiunea „întrebări”, următoarele:
„(...) depunerea dovezii plăţii primei de asigurare aferentă poliţei menţionate mai
sus, în original, la sediul autorităţii contractante precum şi încărcarea acesteia în
SEAP scanată şi semnată cu semnătură electronică (...). Răspunsul la solicitarea de
clarificări va fi transmis până cel târziu la data de 29.12.2016 în SEAP (...) precum şi
în original la sediul autorităţii contractante”.
Ulterior, prin adresa nr. 233/04.01.........., autoritatea contractantă a comunicat
contestatorului că i-a respins oferta ca inadmisibilă deoarece „(...) societatea
dumneavoastră nu a răspuns la solicitarea de clarificări transmisă de autoritatea
contractantă (...)”.
Consiliul nu poate reţine susţinerile contestatorului potrivit cărora „autoritatea
contractantă nu a solicitat din partea noastră confirmarea primirii solicitării nr. 45163
din 22.12.2016 şi nici nu a avut în vedere că în perioada sărbătorilor de iarnă agenţii
economici au un program de lucru aleatoriu stabilit de fiecare în parte”, având în
vedere următoarele aspecte:
- potrivit art. 3 alin. (1) lit. ddd) din Legea nr. 98/2016 dispune în mod expres
faptul că prin sintagma „zile” se înţelege „zile calendaristice, cu excepţia cazurilor în
care se prevede expres că sunt zile lucrătoare”.
- potrivit art. 5 din Legea nr. 101/2016, „(1) Termenele procedurale stabilite de
prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile
a termenului şi se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. (2) Ziua
în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului.
Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare,
termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare”;
- art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii reglementează „Zilele de
sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
- 1 şi 2 ianuarie;
- 24 ianuarie
- Ziua Unirii Principatelor Române;
- prima şi a doua zi de Paşti;
- 1 mai;
- 1 iunie;
- prima şi a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie
- Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
- 1 decembrie;
- prima şi a doua zi de Crăciun;
1
Decizii relevante ale Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor 389
- două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel
de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând
acestora”;
- art. 123 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 dispune în mod expres faptul că „ope-
ratorul economic depune (...) răspunsurile la solicitările de clarificări numai prin
mijloace electronice atunci când participă la o procedură de atribuire care se
desfăşoară prin intermediul SEAP”, cu excepţia prevăzută la alin. (4) al aceleiaşi
norme juridice, potrivit căruia „prin excepţie de la prevederile alin. (2), autoritatea
contractantă are dreptul să solicite în original orice document cu regim special a cărui
valabilitate este condiţionată de prezentarea în această formă”.
Faţă de aceste aspecte, modalitatea de întrerupere a termenului astfel cum o
invocă contestatorul este nelegală, ea neputând opera decât în situaţia în care
termenul se sfârşeşte într-o zi nelucrătoare sau sărbătoare legală, situaţie în care se
prelungeşte până la sfârşitul zilei primei zile lucrătoare care urmează.
Mai mult, Consiliul va reţine că, prin adresa nr. 1/04.01.......... (pagina 157 din
dosarul achiziţiei), transmisă de contestator autorităţii contractante sub, acesta
recunoaşte, prin manifestarea propriei voinţe, că a primit solicitarea de clarificări „pe
adresa de e-mail (...) în data de 22.12.2016 ora 16.51” şi că motivul pentru care nu a
răspuns autorităţii contractante este „perioada sărbătorilor de iarnă, perioadă în care
angajaţii societăţii noastre au beneficiat de zile libere şi nu s-au prezentat la
serviciu”, asumându-şi, astfel, consecinţele netransmiterii clarificărilor solicitate de
către comisia de evaluare.
Raportat la cele evocate şi ţinând seama că printre atribuţiile comisiei de evaluare
sunt şi cele de stabilire a ofertelor inacceptabile şi/sau neconforme şi a motivelor care
stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii, aşa cum este prevăzut
la art. 72 alin. (2) lit. j) din H.G. nr. 925/2006, Consiliul constată că această verificare
s-a făcut cu rigurozitatea impusă de legislaţia în domeniu, criticile contestatorului
privind respingerea propriei sale oferte fiind nefondate.
Caracterul obligatoriu al procedurii notificării prealabile1

Cercetând cu întâietate, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016,
excepţia inadmisibilităţii contestaţiei, în condiţiile în care contestatoarea nu a
notificat achizitoarea cu privire la pretinsa încălcare a legislaţiei privind achiziţiile
publice sub aspectul declarării câştigătorului, se constată temeinicia acesteia.
În aprecierea acestei finalităţi au fost avute în vedere prevederile art. 6 alin. (1)
şi (10) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora: Sub sancţiunea respingerii contestaţiei
ca inadmisibilă, care poate fi invocată şi din oficiu, înainte de a se adresa Consiliului
sau instanţei de judecată competente, persoana care se consideră vătămată are
obligaţia să notifice autoritatea contractantă cu privire la solicitarea de remediere, în
tot sau în parte, a pretinsei încălcări a legislaţiei privind achiziţiile publice sau
concesiunile, în termen de:
1
390 Anexă
b) 5 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii

achiziţie publică sau de concesiune este mai mică decât pragurile valorice în raport
cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice,
legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări
şi concesiunile de servicii (...)
(10) Sesizarea Consiliului sau instanţei, după caz, se poate face numai după
îndeplinirea procedurii de notificare prealabilă.
Potrivit art. 8 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Persoana care se consideră vătă-
mată de răspunsul primit la notificarea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în
termenul prevăzut la art. 6 alin. (4), precum şi oricare persoană care se consideră
vătămată de măsurile de remediere adoptate de autoritatea contractantă poate sesiza
Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emi-
terea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea
dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: b) 5 zile, începând cu ziua
următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în
cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică sau de concesiune este
mai mică decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre
publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare,
potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau
legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii”.
Rezultă, aşadar, din prevederile citate, că urmare a primirii răspunsului la notifi-
carea prealabilă sau expirării termenului în care aceasta ar fi trebuit să formuleze un
răspuns, contestatoarea se poate adresa Consiliului.
În conformitate cu prevederile noii legislaţii mai sus invocate, persoana care se
consideră vătămată de un act al autorităţii contractante, în acest caz comunicarea
privind rezultatul procedurii de atribuire din data de 27.01.........., trebuia să înainteze
autorităţii contractante o notificare prealabilă în referire la actul faţă de care este
nemulţumită şi în situaţia în care se considera vătămată de răspunsul primit sau nu
primea răspuns în termen, se putea adresa Consiliului.
Consiliul a solicitat expres contestatoarei dovada notificării prealabile a autorităţii
contractante şi copia răspunsului acesteia, în condiţiile prevederilor art. 6 alin. (1) şi
(10) din Legea nr. 101/2016.
Or, la această solicitare, contestatoarea a răspuns prin adresa înregistrată la
Consiliu cu nr. 4312/06.02.........., ataşând notificarea nr. ........./......... către .........,
notificare care atestă că a înaintat contestaţie împotriva rezultatului procedurii de
atribuire comunicat prin adresa nr. 26/27.01...........
Potrivit legislaţiei actuale, contestaţia poate fi depusă la Consiliu doar după ce
contestatoarea a notificat autoritatea contractantă cu privire la solicitarea de reme-
diere a pretinsei încălcări a legislaţiei în materie, în cazul analizat, contestatoarea
precizând că a notificat autoritatea contractantă,însă pretinsa notificare reprezintă o
adresă de înaintare a contestaţiei.
De altfel, se poate observa că, în adresa de răspuns nr. 59/06.02.........., contesta-
toarea face referire la transmiterea contestaţiei simultan către Consiliu şi autoritatea
contractantă, nu la îndeplinirea procedurii prealabile.
Societatea contestatoare avea obligaţia îndeplinirii procedurii notificării prealabile
în privinţa comunicării rezultatului procedurii nr. 26/27.01.......... pe care o consideră
nelegală.
Aşadar, în condiţiile în care nu a fost îndeplinită, de către contestatoare, procedura
de notificare prealabilă, contestaţia acesteia va fi respinsă ca inadmisibilă, în baza
art. 6 alin. (1) coroborat cu art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016.
Caracterul obligatoriu al ofertei1

Actuala legislaţie pe linie de achiziţii publice nu permite înlocuirea, ulterioară
datei limită de depunere a ofertelor, a cantităţilor de manoperă, parte a specificaţiilor
tehnice, întrucât ar lăsa loc arbitrariului, s-ar încălca obligaţia de menţinere a ofertei
în forma prezentată autorităţii şi ar lipsi de substanţă principiul tratamentului egal
între ofertanţi. O asemenea alterare ar afecta conţinutul obligatoriu al ofertei, după
cum se statuează clar şi fără excepţii la art. 124 din norme – „oferta are caracter
obligatoriu, din punctul de vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate
stabilită de către autoritatea contractantă şi asumată de ofertant”. Cu alte cuvinte, o
ofertă rămâne valabilă astfel cum a fost depusă de ofertant pe durata prescrisă în
Drept urmare, orice eventuală modificare a articolelor soluţiilor constructive, ca
elemente constituente ale propunerilor tehnice şi financiare, trebuie să atragă
excluderea ca neconformă a ofertei, în baza prevederilor legale evocate mai sus.
Trebuie subliniat că autoritatea, în listele de cantităţi, a impus specificaţii şi
consumuri exacte, pe care orice ofertant trebuia să le îndeplinească, sub sancţiunea
respingerii ofertei ca neconformă, după cum ea însăşi a evidenţiat. Societatea nu a
ofertat 57.508,97313 ore de manoperă, ci mult mai puţine (20.627,60162), abatere
care duce la concluzia că oferta este neconformă şi trebuie respinsă, nicidecum
admisă şi declarată câştigătoare.
Contrar opiniei contestatoarei, particularităţile procedurilor de atribuire a contrac-
telor de achiziţie publică impun o rigoare deosebită atât din partea autorităţilor
contractante, cât şi, mai ales, din partea celor care doresc să obţină aceste contracte
finanţate din fonduri publice. În aceste condiţii, orice operator economic interesat să
participe la o astfel de procedură trebuie să manifeste o diligenţă sporită, încât să nu
existe suspiciuni sau neclarităţi cu privire la oferta sa şi, astfel, să prevină orice risc
de respingere a ei.
Solicitarea de clarificări. Rolul activ al autorității contractante2

Totodată, Consiliul are în vedere că, în procesul de evaluare, autoritatea contrac-
tantă nu a solicitat clarificări conform dispoziţiilor art. 209 din Legea nr. 98/2016,
care prevăd solicitări/completări ale documentelor în cadrul procesului de evaluare,
1
2
392 Anexă
respectiv: „(1) În cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către

operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite
documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen
ofertanţilor/candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor
prezentate de aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea
principiilor tratamentului egal şi transparenţei. (2) Autoritatea contractantă nu are
dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj
evident în favoarea unui ofertant/candidat”.
Prin urmare, Consiliul constată că evaluarea ofertelor nu a fost finalizată, de
comisia de evaluare, potrivit dispoziţiilor art. 133 H.G. nr. 395/2016, care prevăd:
„(1) Comisia de evaluare are obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare ofertă atât
din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât şi din punct de vedere al
aspectelor financiare pe care le implică. (2) Propunerea tehnică trebuie să corespundă
cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv”,
potrivit atribuţiilor prevăzute la art. 127 din H.G. nr. 395/2016.
În concluzie, Consiliul constată că evaluarea realizată a înregistrat abateri de la
cadrul legal, motiv pentru care se impune o corespondenţă cu ..., la loturile nr. 22, 30
şi 32, a aspectelor în referinţă, ştiindu-se că orice decizie a autorităţii privind
admiterea sau respingerea unei oferte trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a
acesteia, sub toate aspectele, şi pe probe concludente, iar nu pe elemente insuficiente
sau neclare, care nu permit realizarea unei evaluări obiective a ofertei.
Având în vedere cele mai sus menţionate, Consiliul apreciază că autoritatea
contractantă trebuia să aibă un rol activ şi, în temeiul dispoziţiilor art. 209 alin. (1) din
Legea nr. 98/2006, să solicite clarificări ofertantului ...în legătură cu demonstrarea
îndeplinirii cerinţei „arhitectura de lucru cu date brute trebuie să permită postprocesarea
următorilor parametri pentru imaginile stocate în memoria de lungă durată (...)”,
aferentă loturilor nr. 22, 30 şi 32, şi să respingă ca neconformă oferta depusă de ...., la
lotul nr. 25, întrucât nu îndeplineşte următoarele cerinţe: „dimensiunile mesei să nu
depăşească 2,65 m (lungime) x 1,10 m (lăţime) x 1,3 m (înălţime)” şi „baza de date de
referinţă NHANES de minim 10.000 pacienţi până la 100 de ani (…)”.
DUAE. Solicitarea de documente suplimentare care a creat un avantaj în

favoarea unui ofertant1
De altfel, autoritatea contractantă însăşi a stabilit prin fişa de date, la modalitatea
de îndeplinire a criteriului de calificare privind experienţa similară, aşa cum s-a arătat
mai sus, că „Se va completa DUAE: Documentele solicitate pentru îndeplinirea
experienţei similare, operatorii economici vor fi obligaţi să le prezinte doar la
solicitarea autorităţii contractante la finalizarea evaluării ofertelor doar de ofertantul
clasat pe locul I în clasamentul intermediar”.
Aşadar, prin demersul efectuat faţă de SC ... SERV SRL, la momentul verificării
îndeplinirii criteriilor de calificare, autoritatea contractantă a încălcat nu numai
legislaţia în materia achiziţiilor publice, dar şi propria documentaţie de atribuire.
1
Totodată, nu poate fi ignorat nici alin. (2) al art. 221 din Legea nr. 99/2016,
conform căruia „Entitatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/comple-
tările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/
candidat.”, de unde rezultă că şi atunci când este în drept de a formula o solicitare de
clarificări autoritatea contractantă este oprită de la acest demers dacă s-ar aduce un
avantaj ofertantului. Or, în speţa de faţă, solicitarea depunerii unor documente
suplimentare DUAE din care rezulta neîndeplinirea unui criteriu de calificare, demers
intervenit într-o etapă în care autoritatea contractantă era legal limitată doar la analiza
DUAE, este cu atât mai evident de natură a avantaja ofertantul în discuţie, răspunsul
la solicitarea de clarificări nelegală având drept consecinţă schimbarea caracterului
ofertei SC ... SRL din una inacceptabilă în una admisibilă.
Conformitatea propunerii tehnice cu cerințele caietului de sarcini1

Având în vedere aspectele mai sus reţinute, Consiliul constată că ofertantul
SC ......... SRL nu a făcut dovada conformităţii propunerii sale tehnice cu cerinţele
caietului de sarcini, referitoare la: Balamalele vor fi metalice, anticorozive, cu
deschidere până la 110 grade şi închidere amortizată (în mod obligatoriu), nici ca
urmare a răspunsului la solicitarea de clarificări a autorităţii contractante, prin care a
modificat în fapt conţinutul propunerii tehnice iniţiale, ceea ce intră sub incidenţa
dispoziţiilor art. 134 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016: În cazul în care ofertantul
modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispozi-
ţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi
considerată neconformă.
În aceste condiţii, fiind evidentă şi de nerăsturnat situaţia actuală a ofertei
contestatoarei, fiind suficient un singur motiv întemeiat de respingere a ei, Consiliul
consideră că analiza ultimelor două motive de respingere este lipsită de interes în
soluţionarea cauzei, finalitatea ei neputând fi schimbată.
Caracterul obligatoriu al deciziilor Consiliului Național de Soluționare a

Contestațiilor2
Ca o concluzie a celor expuse anterior, Consiliul apreciază că autoritatea
contractantă a pus în aplicare în mod eronat Decizia nr. ........./......../....../29.11.2016,
nerespectând dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi că se impune ca
aceasta să reevalueze oferta câştigătorului potrivit celor stabilite prin decizia sus
menţionată, adică prin raportare strictă la propria cerinţă, impusă prin documentaţia
de atribuire, în ceea ce priveşte tariful ofertat în formularul C7 pentru mâna de lucru,
pentru ofertantul..........., criticile contestatorului fiind întemeiate.
Subsecvent, Consiliul nu poate reţine, în soluţionare, susţinerea autorităţii con-
tractante din punctul de vedere potrivit căreia „nu a avut niciun motiv de respingere a
1
2
394 Anexă
ofertei...........”, atât timp cât a fost stabilit clar, de către Consiliu, că tariful ofertat de
acesta era necorespunzător prin raportare la documentaţia de atribuire.
În contextul de fapt şi de drept expus anterior şi în baza dispoziţiilor art. 26
alin. (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul admite contestaţiile formulate de către
........... în contradictoriu cu ........... (.............) şi anulează, în parte, raportul procedurii
de atribuire nr. 3252/14.12.2016, precum şi actele subsecvente acestuia, în ceea ce
priveşte menţiunile legate de oferta depusă de către ..................., conform celor
precizate în motivare.
Obligă ........... (..............) ca, în termen de cel mult 10 zile de la primirea
prezentei, să procedeze la reluarea procedurii de atribuire de la etapa de evaluare a
ofertelor şi punerea în aplicare a celor dispuse prin Decizia nr. .........../...../......../
29.11.2016, prin reevaluarea ofertei depuse de ........... şi, în considerarea celor
precizate în motivare, să întocmească un nou raport al procedurii şi să aducă la
cunoştinţa operatorilor economici interesaţi rezultatul procedurii.
Documentația de atribuire necontestată devine obligatorie pentru ofertanți1

Prin depunerea ofertei, contestatorul şi-a însuşit conţinutul întregii documentaţii
de atribuire, deci implicit şi cerinţele expres detaliate în cadrul caietului de sarcini.
Potrivit art. 133 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, propunerea tehnică trebuie să
corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini.
Oferta care nu satisface cerinţele caietului de sarcini este considerată o ofertă
neconformă, iar comisia de evaluare are obligaţia de a respinge ofertele neconforme
[art. 137 alin. (1) din hotărâre]. Documentaţia de atribuire, aşa cum aceasta este
întocmită de autoritatea contractantă, este obligatorie atât pentru operatorii economici
participanţi la procedură care au obligaţia de a îşi elabora ofertele în conformitate cu
prevederile acesteia (art. 123 din H.G. nr. 395/2016), cât şi pentru autoritatea
contractantă, aceasta fiind obligată ca în desfăşurarea procedurii de achiziţie publică
să respecte atât dispoziţiile legale aplicabile în acest domeniu, cât şi prevederile
propriei documentaţii de atribuire care stabileşte regulile ce trebuie respectate de
ambele părţi în derularea procesului competitiv.
Prin urmare, în acord atât cu dispoziţiile legale amintite, cât şi cu cele ale
documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă trebuia să analizeze conformitatea
tuturor ofertelor prezentate, cu respectarea principiului tratamentului egal consacrat
de prevederile art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, raportat la toţi operatorii
economici participanţi la procedura în cauză.
Mai mult, riscul întocmirii ofertelor cade în sarcina operatorului economic el
neputând să îşi invoce propria culpă ca motiv al întocmirii neconforme a ofertei
potrivit principiului „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”.
Nemodificată anterior datei limită de depunere a ofertelor, documentaţia de
atribuire (inclusiv caietul de sarcini) devine obligatorie atât pentru autoritate, cât şi
pentru ofertanţi care trebuie să o respecte întocmai.
1
În cazul în care cerinţele prevăzute în fişa de date a achiziţiei sau clarificările trans-
mise de autoritatea contractantă la documentaţia de atribuire nu erau justificate tehnic, sau
dacă considera că autoritatea contractantă a inclus cerinţe contradictorii/ eronate/ambiguu
formulate, contestatorul putea solicita autorităţii contractante clarificări sau putea contesta
respectivele specificaţii tehnice, potrivit prevederilor legale.
Anularea raportului procedurii și reanalizarea ofertelor1

Referitor la susţinerile contestatoarei vizând lipsa menţionării în cadrul ofertei
tehnice depusă de (...), a personalului abilitat să lucreze la înălţime, în conformitate
cu Anexa nr. 1 la H.G. nr. 355/2007 condiţii de muncă particulare Fişa 123. Muncă la
înălţime, Consiliul constată că sunt întemeiate.
Astfel, raportat la cerinţele documentaţiei de atribuire precizate în acest sens,
respectiv: se va nominaliza cel puţin o persoană care este abilitată să lucreze la
înălţime (se va ţine cont de amplasament), Consiliul reţine că ofertantul (...) nu a
nominalizat în cuprinsul documentaţiei de ofertare depuse în procedura în discuţie,
nicio astfel de persoană abilitată să lucreze la înălţime, iar ca urmare a solicitării de
clarificări a autorităţii contractante, ofertantul a răspuns că: persoana care este
abilitată să lucreze la înălţime: G.G., angajat al SC UOA Comerţ SRL, cu care avem
contract de colaborare (cu alpinişti), anexând la acesta, în copie, un exemplar din
Contractul cadru datat 8 aprilie 2011, în cuprinsul căruia se menţionează ca obiect:
Spălat geamuri, Pentru preţul de 1,8 ron/mp + TVA. Or, nici în cuprinsul formu-
larului nr. 11 – Informaţii referitoare la personalul responsabil pentru îndeplinirea
contractului, prezentat în cadrul propunerii tehnice iniţiale, şi nici în cel menţionat în
răspunsul la clarificări, ofertantul nu a inclus această persoană printre cele respon-
sabile cu îndeplinirea contractului, şi, mai mult, această persoană nu a fost inclusă în
calculul valorii ofertate, neexistând niciun alt document care să susţină existenţa,
precum şi disponibilitatea acesteia pentru serviciile ce urmează a fi prestate pe
întreaga durată a acordului-cadru.
Având în vedere aspectele mai sus reţinute, Consiliul constată că oferta (...) apare
ca fiind neconformă, raportat la prevederile art. 36 alin. (2) lit. a), cât şi la cele ale
art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, astfel încât nu va mai proceda la analiza
celorlalte susţineri ale contestatoarei, privind această ofertă, caracterul neconform al
acesteia neputând fi înlăturat.
Văzând cele de mai sus, în temeiul dispoziţiilor de la art. 278 alin. (2), (4) şi (6)
din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările la zi, Consiliul admite contestaţia depusă
SC (...) SRL, respectiv anulează raportul procedurii nr. 1362 din 25 februarie (...) şi
adresele de comunicare a rezultatului procedurii privitor la ofertele depuse de SC (...)
SRL şi (...) şi obligă autoritatea contractantă la continuarea procedurii de atribuire, în
termen de 11 zile de la primirea deciziei, prin reanalizarea ofertelor depuse de aceşti
ofertanţi, precum şi întocmirea unui nou raport al procedurii care să respecte preve-
derile legale, ţinând cont de cele reţinute în motivarea de mai sus.
1
B.Of. al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nr. 589/2016 (decizia poate
fi accesată pe http://portal.cnsc.ro/buletinoficial.html#).
396 Anexă
Excepția autorității de lucru judecat1

Pe rolul Consiliului s-au aflat următoarele dosare:
- dosarul nr. (...)/2016, soluţionat prin Decizia nr. (...), prin care Consiliul a admis
contestaţia formulată de către SC (...) SRL în contradictoriu cu (...) şi a dispus
anularea adresei nr. (...) de solicitare clarificări, formulată de autoritatea contractantă.
În urma acestei decizii, autoritatea contractantă a comunicat contestatoarei o nouă
solicitare de clarificări, prin adresa nr. (...), adresă atacată prin prezenta contestaţie,
contestatoarea invocând autoritatea de lucru judecat, având în vedere că prin adresa
respectivă au fost reiterate vechile solicitări de clarificări, anulate de Consiliu.
Autoritatea contractantă, deşi a primit contestaţia în conţinutul căreia se invoca
excepţia autorităţii de lucru judecat, nu a formulat punct de vedere cu privire la
aceasta.
Având în vedere prevederile art. 278 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit
cărora Consiliul se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond, iar
când se constată că acestea sunt întemeiate, nu se mai procedează la analiza pe fond a
cauzei, Consiliul va analiza, cu precădere, excepţia în cauză.
Potrivit art. 430 C.proc.civ., „(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot
sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori
asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire
la chestiunea tranşată.
(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe
care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă”.
Verificând conţinutul adresei nr. 555 din 16 martie 2016, (…) Consiliul observă
că noua adresă de solicitare de clarificări se referă la justificarea tarifului de
manoperă, aspect cu privire la care Consiliul s-a pronunţat în două dintre deciziile
sale anterioare, respectiv Decizia nr. (...) şi nr. (...).
Astfel, în decizia sa nr. (...), Consiliul a dispus anularea adresei nr. 2562 din
9 decembrie 2015, de solicitare clarificări, formulată de autoritatea contractantă, prin
care acesta a solicitat „justificarea nivelului de salarizare pentru fiecare meserie
prezentată în Formularul C7 cp – Lista cuprinzând consumurile cu mâna de lucru,
precum şi pentru personalul de conducere, tehnic şi economic menţionat în clari-
ficări, prin prezentarea de documente justificative (extrase Revisal, contracte de
muncă), considerând că „prin adresa nr. 2562 din 9 decembrie 2015 (adresa contes-
tată), autoritatea contractantă a solicitat contestatorului informaţii ce nu se regăsesc
în fişa de date, respectiv cele privind salarizarea personalului de execuţie”.
De asemenea, în Decizia nr. (...), Consiliul a decis că „solicitarea autorităţii
contractante referitoare la „justificarea nivelului de salarizare pentru fiecare meserie
(...)” [nb. punctul c) din adresa contestată], este total nejustificată, nelegală şi chiar
abuzivă, operând în acest caz şi puterea lucrului judecat, având în vedere decizia
anterioară emisă de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor”.
1
Prin urmare, Consiliul constată că, în ceea ce priveşte pct. a) din adresa de
solicitare de clarificări nr. 555 din 16 martie 2016, a intervenit autoritatea de lucru
judecat, cu privire la acest aspect Consiliul pronunţându-se prima dată, pe fond, iar a
doua oară, constatând incidenţa excepţiei puterii de lucru judecat. Prin urmare,
decizia în această privinţă nu poate fi alta, decât constatarea incidenţei excepţiei
autorităţii de lucru judecat.
Modificarea documentației de atribuire – drept al autorității contractante1

Aşa cum rezultă din dispoziţiile legale reiterate, niciunde în legislaţia în vigoare
nu se prevede dreptul operatorilor economici de a solicita sau propune modificarea
documentaţiei de atribuire şi, cu atât mai mult, obligaţia autorităţii contractante de a
modifica documentaţia de atribuire după cum solicită sau propune fiecare operator
economic care apreciază că este necorespunzător întocmită. Astfel fiind, criteriile de
atribuire şi factorii de evaluare trebuie să ofere un avantaj şi să corespundă necesităţii
autorităţii contractante, făcând abstracţie de natura produselor pe care le pot oferi
anumiţi operatori economici.
Prin urmare, autoritatea contractantă nu are vreo obligaţie legală de a modifica
documentaţia de atribuire după voinţa operatorului economic care a formulat
contestaţie, opţiunea modificării cerinţelor impuse operatorilor economici reprezintă
un drept al autorităţii, iar nu o obligaţie.
(…)
Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 278 alin. (5) şi (6)
din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul va respinge
ca nefondată contestaţia formulată de către SC (...) SRL, în contradictoriu cu autoritatea
contractantă (...) şi va dispune continuarea procedurii de atribuire în cauză.
Excepția necompetenței materiale a Consiliului Național de Soluționare a

Contestațiilor2
În punctul de vedere transmis Consiliului, autoritatea contractantă a apreciat că
soluţionarea contestaţiei nu intră în sfera de competenţă a Consiliului, selecţia de
proiecte fiind organizată în baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor
nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes
general şi a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2006. Cele precizate de autori-
tatea contractantă reies din documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea propunerii
de proiect în vederea acordării de finanţări nerambursabile pentru structurile sportive
din municipiul (...), în cadrul programului sportiv de utilitate publică „Sportul pentru
toţi 2016” disponibilă pe site-ul autorităţii contractante http://www.cmc....ro.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 350/2005, „atribuirea contractelor de finanţare
nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecţiei publice de proiecte, procedură care
1
2
398 Anexă
permite atribuirea unui contract de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, prin
selectarea acestuia de către o comisie, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 4”.
Faţă de cele expuse, Consiliul stabileşte că (...) a organizat o selecţie de proiecte,
raportat la dispoziţiile antemenţionate, în cauză, nefiind aplicată niciuna dintre
procedurile de atribuire prevăzute de art. 18 din O.U.G. nr. 34/2006.
Consiliul, constatând lipsa sa de competenţă în soluţionarea contestaţiilor,
urmează a face aplicarea art. 132 C.proc.civ. şi să transmită contestaţia, împreună cu
dosarul constituit, instanţei de judecată competente.
Drept pentru care, raportat la dispoziţiile art. 297 din O.U.G. nr. 34/2006, care
prevăd aplicabilitatea dispoziţiilor de drept comun în lipsa unor dispoziţii exprese ale
ordonanţei, coroborate cu dispoziţiile art. 132 C.proc.civ., constatând lipsa de
competenţă materială a sa în soluţionarea cauzei, Consiliul va trimite dosarul consti-
tuit la Tribunalului (...), Secţia de contencios administrativ şi fiscal, măsură ce nu
poate fi atacată.
Anularea procedurii de achiziţie publică de către autoritatea contrac-

tantă – necesitatea justificării măsurii luate1
Astfel, Consiliul are în vedere că, prin dispoziţiile art. 204 alin. (1) din O.U.G.
nr. 34/2006, se instituie regula conform căreia autoritatea contractantă are obligaţia
de a încheia contractul de achiziţie publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită
ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare cuprinse în respectiva
ofertă.
De la această regulă, actul normativ precizat anterior instituie mai multe excepţii,
fiind prevăzute, în mod expres, la art. 209 din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv situaţiile
în care autoritatea contractantă este obligată să procedeze la anularea procedurii de
achiziţie publică, între care se încadrează şi circumstanţa în care sunt constatate
abateri grave de la prevederile legislative care afectează procedura de atribuire sau
dacă este imposibilă încheierea contractului.
Consiliul are în vedere că abaterile grave de la prevederile legislative sunt definite
la art. 209 alin. (4) din O.U.G., în această categorie încadrându-se şi situaţia în care
pe parcursul analizei, evaluării şi/sau finalizării procedurii de atribuire se constată
erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta
măsuri corective fără ca acestea să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la
art. 2 alin. (2) lit. a)-f), invocată de autoritatea contractantă în decizia de anulare a
prezentei proceduri de achiziţie publică.
Constatându-se că, la adoptarea deciziei luate, de anulare a procedurii de achiziţie
publică, autoritatea contractantă nu a fost în măsură să justifice necesitatea anulării
acesteia, fără a arăta, în mod concret, de ce s-a aflat în imposibilitate de a lua măsuri
de remediere.
Or, Consiliul are în vedere că decizia de anulare a procedurii de atribuire are la
bază doar simpla afirmaţie a autorităţii contractante, exprimată în cuprinsul deciziei
1
nr. 1587 din 25 februarie 2016, potrivit căreia „au fost constatate erori şi neconcor-
danţe între secţiuni ale caietului de sarcini, ceea ce a condus la înţelegerea diferită de
către ofertanţi a cerinţelor minimale obligatorii incluse în oferta tehnică”, apreciere
pur subiectivă, atât timp cât nu este argumentată, întrucât, prin aceasta, nu au fost
evidenţiate abateri grave de la prevederile legislative care să afecteze procedura de
atribuire, şi nici existenţa unor împrejurări total independente de voinţa autorităţii
contractante, care să conducă la imposibilitatea încheierii contractului.
(…)
Având în vedere toate aspectele de fapt şi de drept mai sus evocate, Consiliul, în
temeiul art. 278 alin. (2), (4) şi (6) din O.U.G. nr. 34/2006, admite contestaţia
formulată de (...), în contradictoriu cu (...) şi anulează decizia de anulare a procedurii
de atribuire, consemnată în decizia nr. 1587 din 25 februarie 2016, precum şi actele
subsecvente acesteia.
Termenul de contestare – mod de calcul (I)1

Însă, având în vedere faptul că, prin contestaţia formulată, (...) critică răspunsul la
clarificări nr. 657A din 15 martie 2015, din probele administrate la dosarul cauzei,
rezultă faptul că (...) a luat cunoştinţă de conţinutul adresei nr. 657A în data de
15 martie 2015, aceasta fiind data postării în SEAP a răspunsului 657A din 15 martie
2015 la solicitarea de clarificări nr. 496 din 11 martie 2016.
Astfel, termenul legal de 10 zile avut la dispoziţie pentru înaintarea contestaţiei,
calculat în conformitate cu dispoziţiile art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 34/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, care prevăd că: „zilele calendaristice, în afara
cazului în care se prevede expres că sunt zile lucrătoare. Termenul exprimat în zile
începe să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului şi se încheie la
expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului; ziua în cursul căreia a avut loc un
eveniment sau s-a realizat un act al autorităţii contractante nu este luată în calculul
termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi de
sărbătoare legală, o duminică sau o sâmbătă, termenul se încheie la expirarea ultimei
ore a următoarei zile lucrătoare”, se împlinea în data de 25 martie 2016.
Din documentele depuse la dosar, rezultă că (...) a înaintat contestaţia la
Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în data de 25 martie 2016, prin
corespondenţă poştală (AR09658743015).
Prin urmare, Consiliul constată că termenul legal de zece zile prevăzut de
dispoziţiile legale sus menţionate a fost respectat, prin transmiterea contestaţiei la
Consiliu, de către (...), în data de 25 martie 2016, excepţia tardivităţii urmând a fi
respinsă.
1
400 Anexă
Termenul de contestare – mod de calcul (II)1

Prin urmare, având în vedere faptul că, în contestaţia înaintată Consiliului
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor spre soluţionare, este vorba despre un
contract de achiziţie publică de lucrări, iar valoarea estimată este mai mică decât
pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006,
Consiliul apreciază că, în cauză sunt incidente prevederile art. 2562 alin. (1) lit. b) din
acelaşi act normativ potrivit cărora „persoana vătămată poate sesiza Consiliul
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau, după caz, instanţa judecătorească com-
petentă în vederea anulării actului şi/sau recunoaşterii dreptului pretins ori a intere-
sului legitim, în termen de: b) 5 zile începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă,
în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, despre un act al autorităţii contractante
considerat nelegal, în cazul în care valoarea contractului care urmează să fie atribuit,
estimată conform prevederilor art. 23 şi ale capitolul II secţiunea a 2-a, este egală sau
mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2)”.
Art. 271 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, stipulează că „Sub sancţiunea respin-
gerii contestaţiei ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului, cât şi autorităţii
contractante, nu mai târziu de expirarea termenelor prevăzute la art. 2562 (...)”.
De asemenea, art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 34/2006, stipulează că „(...) termenul
exprimat în zile începe să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului
şi se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului; ziua în cursul căreia
a avut loc evenimentul sau s-a realizat un act al autorităţii contractante nu este luată
în calculul termenului (...)”.
Consiliul nu va reţine susţinerea contestatoarei privind aplicarea prevederilor
Codului de procedură civilă în calcularea termenelor, întrucât termenul de formulare
a contestaţiei se calculează conform articolului antemenţionat din ordonanţă.
Astfel, ţinând cont că data luării la cunoştinţă de către contestatoare despre rezul-
tatul procedurii de atribuire, prin adresa de comunicare nr. 169079 din 27 noiembrie
2015, a fost 27 noiembrie 2015, ora 19:29, aşa cum rezultă din raportul fax anexat la
dosarul cauzei, iar contestaţia acestuia a fost depusă personal la Registratura
Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în data de 3 decembrie 2015,
fiind înregistrată sub nr. 23293 din 3 decembrie 2015, în mod evident, termenul de
5 zile, în care contestaţia putea fi transmisă, a fost depăşit; ultima zi a termenului
legal, fiind data de 2 decembrie 2015.
În ceea ce priveşte invocarea de către contestatoare a dispoziţiilor art. 181 Cod
procedură civilă privind „Calculul termenelor”, Consiliul constată că acestea nu sunt
incidente, în speţa în cauză.
1
fi accesată pe http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/bo/ 2015/BO2015_2050.pdf).
Capacitatea tehnică și profesională a ofertantului1
Din conţinutul acestor două documente rezultă că, aşa cum, în mod corect, a
reţinut şi autoritatea contractantă, cerinţa din fişa de date a achiziţiei, cap. III.2.3
a) „Capacitatea tehnică şi/sau profesională”, Cerinţa 2, nu a fost îndeplinită de către
SC (...) SA, sub aspectul experienţei de minim 3 ani în activităţi similare, solicitată
pentru acest expert în documentaţia de atribuire aşa cum de altfel i-a fost comunicat
prin adresa nr. 371 din 8 martie 2016, respectiv „Recomandare nr. 610 din 14 decem-
brie 2015 şi decizia nr. 5 din 9 iunie 2015 pentru domnul D.R. în calitate de
responsabil contract de execuţie din data de 5 iunie 2015, (răspuns la solicitarea de
informaţii suplimentare) din care rezultă experienţa similară cerută, dar mai puţin de
3 ani experienţă în activităţi similare; Comisia constată că cerinţa privind experienţa
specifică minimă de 3 ani în activităţi similare cu cele pe care le va avea în contractul
ce urmează a fi încheiat nu este îndeplinită de domnul (...)”.
De altfel, Consiliul reţine că nu numai din documentele depuse în urma solicitării
de clarificări condiţia de experienţă de minim trei nu a fost îndeplinită ci şi din
documentele depuse iniţial, în cadrul documentelor de calificare enumerate anterior,
în condiţiile în care dispoziţiile de numire aferente proceselor-verbale de recepţie a
lucrărilor depuse iniţial sunt emise în anul 2014, iar data de depunere a ofertelor a
fost stabilită la 15 ianuarie 2016.
În acest sens, Consiliul reţine că în luarea deciziei de respingere a ofertei,
autoritatea contractantă a avut în vedere şi acest aspect, respectiv faptul că atât
dispoziţiile de numire ca şef şantier cât şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor
pentru care expertul a fost numit prin respectiva dispoziţie sunt emise de asemenea în
anul 2014 autoritatea contractantă constatând, şi de această dată, în mod corect, că
sunt emise „cu mai puţin de 3 ani experienţă în activităţi similare”.
Inadmisibilitatea schimbării motivării în fapt și în drept a contestației pe

calea concluziilor scrise2
Or, persoana vătămată sesizează Consiliul, într-un termen anume dat, cu o
contestaţie care trebuie să cuprindă obligatoriu motivarea în fapt şi în drept a ei.
Nicăieri în cuprinsul cap. IX din ordonanţa de urgenţă nu se aminteşte că
persoana vătămată îşi poate schimba motivarea contestaţiei prin care s-a delimitat
cadrul judecăţii, astfel încât Consiliul să analizeze alte motive decât cele cu care a
fost învestit în termenul legal de contestare.
Completarea contestaţiei cu noi acuzaţii la adresa autorităţii contractante, în afara
termenului legal de contestare a actului vătămător, este incompatibilă cu dispoziţiile
normative în vigoare. Contestaţia se depune la Consiliu şi la autoritate, aceasta din
urmă o transmite imediat celorlalţi ofertanţi din procedură – care se pot asocia sau o pot
combate – şi îşi construieşte apărarea în funcţie de motivele din cuprinsul contestaţiei.
1
2
402 Anexă
Este adevărat că ordonanţa de urgenţă, în art. 275 alin. (6) citat mai sus, recu-
noaşte dreptul părţilor de a depune „concluzii scrise” în cursul procedurii, însă insti-
tuţia juridică a concluziilor scrise nu poate fi confundată cu cea a completării elemen-
telor esenţiale ale contestaţiei, cum ar fi obiectul, motivarea sau chiar semnarea.
Concluziile scrise, astfel cum reiese chiar din denumirea lor, constituie o expu-
nere finală a argumentaţiei asupra cererii supuse dezbaterii, nu o nouă motivare a
cererii.
În procesul civil, concluziile scrise nu reprezintă altceva decât un mijloc de a
sintetiza dezbaterile, cu referire punctuală la probele administrate, motivele de fapt şi
de drept pe care se bazează apărările sau pretenţiile părţilor.
(…)
Altfel spus, odată învestit în termen prin contestaţie cu anumite motive de
nelegalitate a actului autorităţii contractante, Consiliul nu poate fi reînvestit după
expirarea termenului prescris de contestare cu alte motive de nelegalitate, pentru
care, bunăoară, nu ar mai exista nici contradictorialitate şi nici transparenţă.
Astfel fiind, motivele noi, suplimentare celor din contestaţie, în referire la alte
oferte depuse în cadrul procedurii, aduse pe calea concluziilor scrise nu au fost
analizate, fiind considerate tardive.
Licitație electronică – inadmisibilitatea modificării elementelor propunerii

financiare, altele decât elementele supuse procesului repetitiv de ofertare1
Faţă de cele de mai sus, rezultă, indubitabil, că (...) a procedat, în etapa de licitaţie
electronică, la modificarea propunerii financiare şi în privinţa altor elemente decât
cele supuse procesului repetitiv de ofertare, propunerea financiară a acestuia, depusă
ulterior etapei de licitaţie electronică, fiind diferită de cea iniţială în privinţa
articolelor sus-menţionate, după cum şi cea depusă la data de 11 martie 2016 este
diferită de cea iniţială şi cea depusă la data de 9 martie 2016, în privinţa articolului
„2001916 – 10173/0026 900105A bet B 150 cu agreg. Grele gran-16 mm cim M30
inst.central”, acest articol fiind introdus pentru prima dată prin oferta de la 9 martie
2016, iar prin oferta de la 11 martie 2016 preţul unitar a fost modificat faţă de cel
anterior indicat.
Astfel fiind, contestatorul a întocmit oferta, ulterior etapei de licitaţie electronică,
cu nesocotirea prevederii din fişa de date a achiziţiei, cap. IV.2.2) – „Se va organiza
o licitaţie electronică”, dar şi a dispoziţiilor art. 170 din O.U.G. nr. 34/2006 cu
modificările ulterioare, care instituie obligaţia ofertanţilor de a întocmi ofertele cu
respectarea documentaţiei de atribuire.
Pe de altă parte, procedând în acest mod, (...), deşi a menţinut preţul final rezultat
în urma licitaţiei electronice, a modificat propunerea tehnică prin introducerea unui
nou articol, precum şi propunerea financiară, respectiv a modificat preţurile unitare
ale unor articole în aşa fel încât să menţină preţul final.
(…)
1
Faţă de prevederile legale sus-enunţate, Consiliul determină că modificările
efectuate de contestator nu sunt unele ce ar fi trebuit acceptate de autoritatea
contractantă deoarece, introducerea unui nou articol nu reprezintă un viciu de formă
sau eroare aritmetică, astfel cum sunt definite aceste noţiuni de prevederile art. 80
alin. (2) şi (3) din H.G., şi nici o abatere tehnică minoră întrucât presupune o
modificare a conţinutului propunerii financiare, modificare care nu se încadrează în
situaţia de excepţie de la art. 80 alin. (2).
Cerere de intervenție accesorie1

În cadrul prezentei proceduri, a mai fost emisă decizia nr. (...), prin care Consiliul
a respins, ca nefondată, contestaţia nr. (...), formulată de (...), atacată cu plângere de
către aceasta, soluţionată de către Curtea de Apel (...), prin hotărârea civilă nr. (...),
conform căreia se admite plângerea şi se dispune reevaluarea ofertei (...).
(...) a formulat cerere de intervenţie, prealabil aprecierii asupra admisibilităţii ei în
principiu, Consiliul ia act de faptul că autoarea sprijină apărările autorităţii
contractante, în sensul menţinerii actualei finalităţi a procedurii, faţă de oferta sa. În
consecinţă, cererea de intervenţie înaintată de ofertantul declarat câştigător îmbracă
elementele unei cereri formulate în condiţiile precizate la art. 61 alin. (3) şi art. 63
C.proc.civ., adică ale unei intervenţii accesorii.
Drept urmare, concordant cu dispoziţiile coroborate ale art. 297 din O.U.G.
nr. 34/2006, cu cele ale art. 152 C.proc.civ., Consiliul califică cererea de intervenţie
primită, în intervenţie accesorie, pe care o consideră, totodată, admisibilă în principiu
şi urmează a fi cercetată odată cu solicitările contestatoarei, în condiţiile impuse de
dispoziţiile art. 64 şi următoarele C.proc.civ., autoarea acesteia având calitate şi
prezentând interes în finalizarea procedurii de atribuire.
Solicitarea de clarificări – nu are ca efect prelungirea termenului de

contestare2
Un argument în plus în sensul că ceea ce atacă contestatorul este invitaţia de
participare şi documentaţia de atribuire, deşi se indică fără echivoc actul atacat, este
reprezentat şi de faptul că o eventuală obligare a autorităţii contractante de a
răspunde strict întrebărilor adresate, nu ar fi suficientă pentru ca (...) să obţină ceea ce
doreşte, prevederile criticate urmând a rămâne în continuare în documentaţia de
atribuire, obligatoriu de respectat la întocmirea ofertelor.
De altfel, acesta este şi motivul pentru care contestatorul solicită anularea proce-
durii de atribuire, iar nu obligarea autorităţii contractante de a formula răspunsuri
clare, complete şi fără ambiguităţi la întrebările din solicitarea de clarificări,
sesizând, în fapt, că acest demers nu este suficient pentru a obţine ceea ce doreşte.
1
2
404 Anexă
Cu alte cuvinte, contestatorul încearcă pe calea unei solicitări de clarificări să obţină

o modificare a documentaţiei de atribuire, ceea ce nu este posibil.
Contestatorul se află în eroare considerând că simpla evocare a răspunsurilor
menţionate este de natură să-l repună în termenul de contestare a invitaţiei de
participare şi documentaţiei de atribuire. Dacă considera că aceste documente conţin
prevederi nelegale, avea deschisă cale de atac a contestaţiei împotriva lor, pe care
trebuia să o exercite în interiorul termenelor defipte de lege.
Nicăieri în legislaţia în vigoare nu se prevede dreptul operatorilor economici de a
solicita sau propune modificarea documentaţiei de atribuire şi, nici atât, obligaţia
autorităţii contractante de a modifica documentaţia de atribuire după cum solicită sau
propune fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită.
Opţiunea modificării cerinţelor impuse operatorilor economici reprezintă un drept al
autorităţii, iar nu o obligaţie, singura obligaţie a autorităţii contractante, în cazul unei
solicitări de clarificări, fiind aceea de a răspunde operativ, în mod clar, complet şi
fără ambiguităţi [art. 78 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă].
Totodată, se are în vedere că, în considerarea dispoziţiilor art. 78 din ordonanţa de
urgenţă, solicitarea de clarificări nu poate viza decât explicarea, lămurirea unor
prevederi din documentaţia de atribuire, acesta fiind înţelesul noţiunii de „clarificare”
conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, iar nu modificarea respectivei
documentaţii, aşa cum contestatorul urmăreşte să obţină.
Astfel, este evident că pretenţiilor contestatorului nu li se poate da curs pe calea
unei solicitări de clarificări, ci numai în cadrul unei contestaţii la documentaţia de
atribuire, ceea ce nu s-a făcut.
În sensul că purtarea unei corespondenţe cu autoritatea contractantă nu are ca
efect prelungirea perioadei legale de formulare a contestaţiei împotriva documentaţiei
de atribuire sau decalarea datei de la care începe să curgă acesta, s-a pronunţat şi
practica judiciară, relevante fiind decizia nr. 1861 din 1 octombrie 2009, decizia
nr. 1903 din 5 octombrie 2009 şi decizia nr. 1742 din 19 iulie 2010, pronunţate de
Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal,
precum şi decizia nr. 1449/CA din 16 decembrie 2009, decizia nr. 1462/CA din
11 august 2011 şi decizia nr. 1518/CA din 8 septembrie 2010, pronunţate de Curtea
de Apel Alba Iulia, Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Solicitările de clarificări nu prelungesc termenul de contestare1

În cuprinsul actelor normative care reglementează achiziţiile publice, există
prevederi exprese cu privire la modalitatea în care se desfășoară procesul de evaluare
a ofertelor, respectiv faptul că membrii comisiei de evaluare au obligaţia de a stabili
care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru
evaluarea fiecărei oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea
clarificărilor. Nefiind statuat nimic în legătură cu posibilitatea pe care o invocă
contestatorul, este clar că autoritatea contractantă este ţinută să respecte dispoziţiile
legale incidente.
1
Lămurite fiind aceste chestiuni, Consiliul trebuia să constate că societatea
contestatoare nu a respectat termenul de răspuns indicat de autoritatea contractantă,
împrejurare în care ea era obligată să procedeze la respingerea ofertei ca neconformă,
după cum prescrie imperativ art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 – „în cazul în care
ofertantul nu transmite în perioada precizată de comisia de evaluare clarificările/
răspunsurile solicitate sau în cazul în care explicaţiile prezentate de ofertant nu sunt
concludente, oferta sa va fi considerată neconformă”.
Legiuitorul nu face vreo distincţie după cum întârzierea vizează o depăşire cu un
minut, o oră sau o zi, redactarea imperativă a textului fiind clară, în sensul că
autoritatea este obligată să respingă oferta indiferent de durata întârzierii.
Ofertanta era datoare să manifeste o diligenţă maximă în îndeplinirea în termenul
acordat a obligaţiilor care îi reveneau, astfel încât autoritatea să nu fie nevoită să facă
aplicarea normelor art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, redate mai sus.
În concluzie, neprimind răspunsul în intervalul specificat, după ce a atras atenţia
în cuprinsul solicitării sale că documentele trebuie depuse până la 14 martie 2016,
ora 11, Consiliul constată că autoritatea a procedat legal respingând oferta depusă de
(...), în acord cu art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006.
Termen legal de depunere a contestației – data de care începe să curgă1

Purtarea de către un operator economic a unei corespondenţe cu autoritatea con-
tractantă, prin care solicita precizări cu privire la conţinutul documentaţiei de atribuire
nu are ca efect prelungirea perioadei legale de formulare a contestaţiei împotriva
documentaţiei de atribuire sau decalarea datei de la care începe să curgă aceasta.
Legiuitorul nu dispune în mod expres faptul că o solicitare de clarificări întrerupe
termenul de depunere a contestaţiei, potrivit principiului de drept „ubi lex non
distinguit, nec nos distinguere debemus”.
Faţă de aceste aspecte, rezultă faptul că, Consiliul nu poate lua în considerare un
alt termen de la care să curgă dreptul contestatorului de a formula contestaţia împo-
triva cerinţei de calificare nr. 4, din fişa de date, cum ar fi spre exemplu data răspun-
surilor la solicitările de clarificări, deoarece legiuitorul nu dispune în mod expres că
solicitările de clarificări cu privire la documentaţia de atribuire întrerup şi nici nu
suspendă termenul de depunere a contestaţiei împotriva acesteia. Astfel, solicitarea
de către contestator sau de către alţi operatori economici a unor clarificări, la care
autoritatea contractantă a răspuns, nu poate conduce la o repunere în dreptul de a
formula contestaţie împotriva documentaţiei de atribuire.
Potrivit art. 78 din ordonanţă, „operatorul economic interesat are dreptul de a
solicita clarificări”. Astfel, această solicitare nu are rolul de a repune în termen
operatorul economic care nu a formulat contestaţia în termen la documentaţia de
atribuire, şi nici nu suspendă acest termen.
Analizând răspunsul la clarificări contestat rezultă că autoritatea contractantă
menţine cerinţa prevăzută în cadrul documentaţiei de atribuire.
1
406 Anexă
Operatorul economic cunoştea aspectele reclamate din documentaţia de atribuire,

respectiv cerinţa de calificare nr. 4, încă de la data publicării ei – 2 martie 2016 – şi
trebuia să manifeste o minimă diligenţă şi să atace în termenul legal cerinţa în
discuţie, dacă dorea înlăturarea/modificarea sau completarea ei.
Aşadar, raportat la normele art. 278 alin. (1) din ordonanţă şi la cele ale art. 248
C.proc.civ., este incidentă tardivitatea reclamării cerinţei din documentaţia de
atribuire, respectiv a cerinţei de calificare nr. 4, din fişa de date.
Lipsa calității de „autoritate contractantă”1

SC (...) SA a iniţiat o procedură de cumpărare prin intermediul Bursei Române de
Mărfuri SA, sens în care pe site-ul bursei a fost publicat Ordinul iniţiator nr. 102/(...)
pentru tranzacţionarea a 400 tone combustibil lichid uşor tip, cumpărătoare fiind
SC (...) SA.
Potrivit art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, „Orice persoană care se
consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii
contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, poate
solicita, prin contestaţie, anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite
un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-
jurisdicţională, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă”.
Aşadar, pentru utilizarea căii administrativ-jurisdicţionale de către persoana care
se consideră vătămată, în lumina articolului sus-menţionat, este necesar ca actul
considerat nelegal să fie emis de către o autoritate contractantă, cu încălcarea
dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice.
Analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, pentru a stabili dacă SC (...) SA
este autoritate contractantă, Consiliul constată că societatea cumpărătoare este socie-
tate comercială pe acţiuni, persoană juridică de drept privat, situaţie în care ea nu
poate fi încadrată la categoriile de autorităţi contractante de la art. 8 lit. a) şi c) din
ordonanţă, respectiv, autoritate sau instituţie publică ori o asociere a acestora.
Societatea nu poate fi încadrată nici la celelalte categorii de autorităţi contractante,
prevăzute la art. 8 lit. d) şi e), deoarece prin obiectul său (lucrări de construcţii şi
drumuri) nu desfăşoară activităţi relevante în sectoarele de utilitate publică apă,
energie, transport, poştă, în sensul art. 229 şi urm. din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv
contractul care se atribuire nu are natura unui contract sectorial.
Renunțarea la contestație2
Prin adresa nr. 433 din 5 aprilie 2016, înregistrată la Consiliu cu nr. 10005 din
6 aprilie 2016, SC (...) SRL comunică faptul că, având în vedere adresele autorităţii
contractante nr. 1326 – Nota de clarificări nr. 1 şi nr. 1348 – Nota de clarificări nr. 2
prin care s-au adoptat măsuri de remediere, „renunţă la judecata contestaţiei”.
1
2
În aceste condiţii, în considerarea dispoziţiilor art. 278 alin. (7) din O.U.G.
nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora „Consiliul
poate lua act, oricând în cursul soluţionării contestaţiei, de renunţarea la aceasta de
către contestator”, Consiliul va face aplicarea acestora, luând act de faptul că SC (...)
SRL nu îşi mai menţine criticile formulate prin contestaţia nr. 411 din 4 aprilie 2016,
înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 9774 din
4 aprilie 2016, implicit renunţând la soluţionarea acesteia.
Anularea procedurii datorată imposibilității adoptării unor măsuri de

remediere1
Din cele mai sus reţinute, se constată că în condiţiile în care s-a făcut dovada
transferării sumei din contul plătitorului în contul autorităţii contractante, este evident
că s-a făcut dovada viramentului bancar al sumei respective, dovada constituirii
garanţiei de participare fiind asigurată potrivit cerinţelor fişei de date a achiziţiei.
Astfel, necesitatea autorităţii contractante de a dispune de un instrument de
garanţie valabil în cazul în care ofertantul i-ar produce vreun prejudiciu a fost
asigurată prin prezentarea ordinului de plată ce reprezintă dovada plăţii garanţiei de
participare, în cuantum de 2.165,00 lei.
Luând în considerare cele prezentate, Consiliul determină că autoarea contestaţiei
a respectat prevederile art. 86 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006 potrivit cărora „în orice
situaţie, dovada constituirii garanţiei de participare trebuie să fie prezentată cel mai
târziu la data şi ora stabilite pentru deschiderea ofertelor”.
În aceste condiţii, este nelegală respingerea ofertei contestatorului în cadrul
şedinţei de deschidere a ofertelor, contestatorul neaflându-se în situaţia de excepţie
descrisă la art. 33 alin. (3) lit. b) din H.G. nr. 925/2006.
Având în vedere stadiul derulării procedurii de atribuire (ofertele au fost deschise
fiind încheiat procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor nr. 1984 din
11 martie 2016, aceasta nemaiputându-se repeta), Consiliul constată că se află în
imposibilitatea de a dispune măsuri de remediere, care să permită participarea
contestatorului cu ofertă la procedură şi continuarea ei, fără să fie afectate principiile
prevăzute la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.
Totodată, dat fiind că încălcarea prescripţiilor legale evocate afectează ireme-
diabil procedura de atribuire şi având în vedere imposibilitatea continuării acesteia,
Consiliul urmează să decidă, pe cale de consecinţă, anularea întregii proceduri,
conform art. 278 alin. (6) din O.U.G. nr. 34/2006.
Solicitarea de informații suplimentare2

Trimiterile autorităţii la diferite site-uri, inclusiv la site-ul producătorului
(la adresa: farmtrac.com.ro/products/index), unde se regăseşte produsul Farmtrac
1
2
408 Anexă
FT 670 DT în a cărui descriere este precizată capacitatea motorului de 66 CP, nu pot

fi reţinute în soluţionare, atâta timp cât şi acestea cuprinde informaţii contradictorii,
în sensul că, pentru acelaşi produs, la o rubrică se menţionează „capacitatea
motorului de 66 CP”, iar la alta „capacitatea motorului de 61 CP”.
În aceste condiţii, Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă nu ar fi
trebuit să facă propriile supoziţii referitoare la conformitatea ofertei, ci ar fi fost
necesar să-i solicite ofertantei clarificări, conform dispoziţiilor art. 201 din O.U.G.
nr. 34/2006, coroborat cu art. 78 din H.G. nr. 925/2006, în legătură cu acest aspect,
respectiv prezentarea unor informaţii de la producătorului utilajului din cuprinsul
cărora să rezulte în mod clar puterea motorului, prin prezentarea unor informaţii
punctuale obţinute de la producător sau prezentarea dosarului tehnic al utilajului.
Consiliul apreciază că lipsa unor documente de confirmare, din partea producăto-
rului, a informaţiilor indicate în propunerea tehnică nu poate conduce la o evaluare
corectă, astfel că autoritatea contractantă trebuia să manifeste o minimă diligenţă şi
să aibă un minim rol activ pentru stabilirea conformităţii ofertei.
O astfel de conduită ar fi adus autorităţii contractante avantajul informării ei, în
mod cert, că produsul ofertat respectă sau nu cerinţele caietului de sarcini. În aceste
condiţii, Consiliul reţine în soluţionare faptul că solicitarea îndeplinirii unor cerinţe
ale caietului de sarcini reprezintă modalitatea prin care o autoritate contractantă
verifică conformitatea ofertelor prezentate, în condiţiile tehnice şi de calitate, impuse
prin caietul de sarcini, aceasta având obligaţia de a întreprinde toate demersurile
necesare, anterior respingerii unei oferte pentru neîndeplinirea uneia dintre cerinţele
caietului de sarcini sau declarării admisibile.
Solicitarea acestor lămuriri, din partea autorităţii contractante, era cu atât mai
necesară cu cât informaţiile existente pe site-ul unui producător nu sunt unele
oficiale, acestea putând fi modificate/corectate oricând, deci nu pot constitui o bază
de certificare a caracteristicilor/ parametrilor tehnice/tehnici ale/ai unui produs.
Pentru a stabili dacă o ofertă trebuie respinsă sau declarată admisibilă, autoritatea
contractantă trebuie să aibă certitudine asupra modului în care aceasta respectă
prevederile documentaţiei de atribuire.
Luând în considerare aspectele de fapt şi de drept, în baza art. 278 alin. (2), (4) şi (6)
din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de ser-
vicii, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul admite contestaţia formu-
lată de (...), în contradictoriu cu (...) şi anulează rezultatul procedurii consemnat în
raportul procedurii de atribuire nr. 686 din 9 martie 2016 şi actele subsecvente
acestuia, în partea ce priveşte evaluarea ofertei prezentate de (...).
Solicitarea de mostre în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau

profesionale a ofertanţilor1
În acest sens, Consiliul va reţine că, la capitolul 8.a) „Prezentarea ofertei” din
caietul de sarcini, autoritatea contractantă a solicitat „pentru a permite demonstrarea
1
fi accesată pe http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/bo/2015/BO2015_2173.pdf).
fără echivoc a conformităţii ofertelor cu cerinţele din prezentul caiet de sarcini,
autoritatea contractantă îşi rezervă dreptul de a solicita o prezentare practică a unei
sesiuni demonstrative în care ofertantul va demonstra că îndeplineşte cerinţele din
prezenta documentaţie de atribuire. Ofertanţii vor susţine prezentarea demonstrativă
integral în limba română. Necesităţile hardware şi sursele de date în vederea
susţinerii sesiunii demonstrative cad exclusiv în sarcina ofertanţilor.
Demonstraţia practică va avea loc la sediul autorităţii contractante şi va fi
realizată de către experţii cheie responsabili solicitaţi în Fişa de date. Ei vor fi identi-
ficaţi înaintea începerii sesiunii practice de către reprezentanţii autorităţii contrac-
tante pe baza listei personalului propus în documentele de calificare ale ofertei şi cu
ajutorul unui document de identitate. Neprezentarea personalului propus în docu-
mentele de calificare sau înlocuirea acestora, va duce la declararea ofertei ca
neconformă/ inacceptabilă.
Autoritatea Contractantă va stabili data şi ora la care se va desfăşura prezentarea,
iar ofertantul va fi anunţat cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită
pentru susţinerea prezentării demonstrative”.
Referitor la acest aspect, Consiliul va reţine că cerinţele de mai sus, referitoare la
demonstraţia practică reprezintă, în fapt, instrucţiuni de prezentare a unei mostre de
produs software ce urmează a fi achiziţionat prin procedura contestată.
Totodată, Consiliul va reţine că, potrivit prevederilor art. 188 alin. (1) lit. e) din
O.U.G. nr. 34/2006, „În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract
de furnizare, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a
ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora,
în funcţie de specificul, de cantitatea şi de complexitatea produselor ce urmează să
fie furnizate şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru
îndeplinirea contractului, următoarele: (...) e) mostre, descrieri şi/sau fotografii a
căror autenticitate trebuie să poată fi demonstrată în cazul în care autoritatea contrac-
tantă solicită acest lucru”; cerinţele privind prezentarea de mostre fiind, conform
art. 176 lit. d) din acelaşi act normativ, criterii de calificare şi selecţie privind
capacitatea tehnică şi/sau profesională.
Rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că motivul pentru care a solicitat autoritatea
contractantă mostre este demonstrarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale de către
ofertanţi, şi nu demonstrarea conformităţii ofertelor depuse de către aceştia cu
specificaţiile din caietul de sarcini.
În această situaţie, Consiliul apreciază că rezultatul comparaţiei între caietul de
sarcini şi mostră este lipsită de relevanţă în ceea ce priveşte conformitatea ofertei
contestatorului şi, prin urmare, autoritatea contractantă a prevăzut, în mod eronat, în
caietul de sarcini, „dreptul de a solicita o prezentare practică a unei sesiuni
demonstrative în care ofertantul va demonstra că îndeplineşte cerinţele din prezenta
documentaţie de atribuire”.
410 Anexă
Sarcina probei incumbă contestatorului1

În ceea ce priveşte solicitarea contestatoarei adresată Consiliului de a verifica
dacă autoritatea contractantă a respectat „principiul tratamentului egal al tuturor
ofertanţilor participanţi la procedură, în sensul de a verifica dacă doar în cazul ofertei
sale autoritatea contractantă nu a înţeles modalitatea în care se va realiza distribuţia
sau dacă acelaşi lucru s-a întâmplat cu toate ofertele înscrise la procedură”, va fi
respinsă de Consiliu, având în vedere faptul că îndoiala sau presupunerile
contestatoarei nu reprezintă motive de fapt şi de drept, iar Consiliul nu este organism
de control care să realizeze „supraevaluarea” ofertelor la cererea ofertanţilor care au
îndoieli sau presupuneri legate de modul de evaluare a acestora de către autoritatea
contractantă. Astfel, Consiliul trebuie să se limiteze la analizarea documentelor
depuse în procedură, în raport de criticile concrete ale autoarei contestaţiei şi nu în
raport de presupunerile acesteia, în speţă având incidenţă art. 249 C.proc.civ., care
stipulează că: „Cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în
afară de cazurile prevăzute de lege”, regulă exprimată prin adagiul „actori incubit
onus probandi” (reclamantului îi incumbă sarcina probei).
Rolul activ al Consiliului. Limite2

Mai mult, Consiliului reţine şi faptul că SC (...) SRL nu a respectat nici
prevederile art. 270 alin. (1) lit. e) din O.U.G. nr. 34/2006, iar potrivit prevederilor
art. 249 C.proc.civ. „cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o
dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”.
Astfel, fiecare parte litigantă are obligaţia de a-şi dovedi pretenţiile, susţinerile,
prin producerea unor mijloace de probă legale, verosimile, pertinente şi concludente,
potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui digit, non ei qui negat”.
Având în vedere prevederile art. 297 din O.U.G. nr. 34/2006, Consiliul va reţine
în soluţionare faptul că literatura juridică, dar şi practica judiciară, a statuat că în
cadrul procesului civil sarcina probei este împărţită între reclamant şi pârât, în speţă
între contestator şi autoritatea contractantă, la care se adaugă şi rolul activ al
Consiliului care, potrivit art. 254 alin. (5) C.proc.civ., poate ordona administrarea
probelor considerate necesare chiar dacă părţile se împotrivesc.
Cu toate acestea, existenţa rolului activ al Consiliului nu poate conduce la
concluzia că întreaga sarcina a probei ar cădea asupra Consiliului, ceea ce nu se
întâmpla nici măcar în cadrul dosarelor supuse principiului oficialităţii, sau ca
nerespectarea dispoziţiilor legale cu privire la propunerea şi administrarea probelor
nu ar avea pentru părţi consecinţe procedurale.
Pe cale de consecinţă, în măsura în care partea ce formulează anumite critici,
susţineri nu este solitară în efortul de a proba, aceasta rămâne singura sancţionată în
caz de eşec, deoarece dacă nu administrează probele care să convingă Consiliul, cu
1
2
toată eventuala colaborare a adversarului şi în pofida rolului activ al Consiliului, va
pierde dosarul, iar adversarul va triumfa.
În speţă, aplicând principiile cu caracter teoretic enunţate mai sus, Consiliul
apreciază că, în soluţionarea contestaţiei, societatea contestatoare ar fi trebuit ca, în
prealabil, să motiveze şi să dovedească care este prejudiciul/vătămarea produsă, care
sunt cerinţele tehnice pe care ofertantul declarat câştigător – Asocierea SC (...) SA –
SC (...) SRL nu le-a îndeplinit.
Or, contestatorul s-a limitat la a face simple prezumţii/speculaţii fără însă a
argumenta şi produce vreo probă care să demonstreze calitatea de persoană vătămată
într-un drept sau interes legitim.
Dacă considera faptul că prevederile caietului de sarcini încalcă vreo prevedere
legală, contestatorul avea posibilitatea a le contesta în termenul legal, care curge de la
momentul publicării acestuia în SEAP, potrivit art. 2562 alin. (2) din O.U.G.
nr. 34/2006.
În cadrul contestaţiei depuse, contestatorul nu a făcut dovada faptului că autori-
tatea contractantă, în cadrul acestei proceduri ar fi încălcat vreo prevedere legală care
să afecteze procedura şi astfel să conducă la anularea acesteia.
Inadmisibilitatea „completării” contestației prin concluzii scrise1

Referitor la solicitările şi criticile contestatoarei, din „concluziile scrise”,
suplimentare celor din contestaţie, Consiliu are în vedere prevederile art. 270 din
O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora: „Contestaţia se formulează în scris şi trebuie să
conţină următoarele elemente: a) numele, domiciliul sau reşedinţa contestatorului ori,
pentru persoanele juridice, denumirea, sediul lor şi codul unic de înregistrare. În
cazul persoanelor juridice se vor indica şi persoanele care le reprezintă şi în ce cali-
tate; b) denumirea şi sediul autorităţii contractante; c) denumirea obiectului contrac-
tului de achiziţie publică şi procedura de atribuire aplicată; d) obiectul contestaţiei; e)
motivarea în fapt şi în drept a cererii; f) mijloacele de probă pe care se sprijină
contestaţia, în măsura în care este posibil; g) semnătura părţii sau a reprezentantului
persoanei juridice. (2) În situaţia în care Consiliul apreciază că în contestaţie nu sunt
cuprinse toate informaţiile prevăzute la alin. (1), va cere contestatorului ca, în termen
de 5 zile de la înştiinţarea prin care i se aduce la cunoştinţă această situaţie, acesta să
completeze contestaţia. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligaţiei
impuse de Consiliu, contestaţia va fi respinsă”.
Astfel, din conţinutul normei expuse, rezultă că persoana vătămată sesizează
Consiliul, în termenul prevăzut la art. 2562 din O.U.G. nr. 34/2006, cu o contestaţie
care trebuie să cuprindă obligatoriu motivarea în fapt şi drept.
De altfel, nicăieri în cuprinsul cap. IX din ordonanţă nu se aminteşte că persoana
vătămată îşi poate schimba voluntar capetele de cerere sau criticile din contestaţie
prin care s-a delimitat cadrul soluţionării, astfel încât Consiliul să analizeze alte
motive decât cele cu care a fost învestit în termenul legal de contestare.
1
412 Anexă
Referitor la aceste critici, având în vedere că vizau aspecte şi acte necunoscute

contestatoarei la data studierii dosarului cauzei, Consiliul stabileşte ca acestea trebuiau
să se constituie într-o contestaţie separată, formulată în termenul legal care începe să
curgă, potrivit legii, de la data la care sunt cunoscute actele considerate nelegale.
Prin urmare, criticile suplimentare celor din contestaţie, formulate prin „concluzii
scrise”, vor fi respinse ca inadmisibile.
Garanția de bună conduită1

Prin adresa nr. 11814/(...) din 16 noiembrie 2015, transmisă, conform docu-
mentelor probatorii aflate la dosarul cauzei, iniţial prin e-mail pe adresa indicată de
contestator în cuprinsul contestaţiei, respectiv contact@kitmetal.ro, la data de
16 noiembrie 2015, şi prin poştă, primită de contestator la data de 16 noiembrie 2015,
Consiliul a solicitat SC (...) SRL să comunice copia dovezii constituirii garanţiei de
bună conduită, conform art. 2711 din ordonanţă, împreună cu confirmarea transmi-
terii sau depunerii, în original, la autoritatea contractantă a garanţiei de bună con-
duită, potrivit dispoziţiilor art. 2711 alin. (3) din ordonanţă. De asemenea, în confor-
mitate cu art. 275 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, Consiliul a solicitat SC (...) SRL să remită dovada transmiterii la auto-
ritatea contractantă a contestaţiei, potrivit art. 271 alin. (1) din actul normativ ante-
menţionat, raportat la dispoziţiile art. 2562 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006.
La această solicitare contestatorul a răspuns în data de 16 noiembrie 2015, pe
e-mail, transmiţând următoarele documente:
- Poliţa Seria M nr. (...) reprezentând ASIGURAREA PRIVIND GARANŢIA DE
PARTICIPARE LA LICITAŢIE încheiată în data de 27 august 2015,
- Scrisoarea de Garanţie pentru participare cu oferta la procedura de atribuire a
contractului de achiziţie publică, anexă la poliţa Seria M nr. (...) din 27 august 2015;
- CONDIŢII DE ASIGURARE PRIVIND GARANŢIA DE PARTICIPARE LA
LICITAŢIE, anexă la poliţa Seria M nr. (...) din 27 august 2015;
- AWB SPR 06424478 de la firma de SPRINT CURIER EXPRESS, din data de
31 august 2015, destinatar (...);
- AWB SPR 06589981 de la firma de SPRINT CURIER EXPRESS, din data de
16 noiembrie 2015, destinatar (...).
Analizând documentele transmise de SC (...) SRL, Consiliu constată că acestea, în
fapt, reprezintă dovada constituirii GARANŢIEI DE PARTICIPARE LA
LICITAŢIE şi nu dovada constituirii GARANŢIEI DE BUNĂ CONDUITĂ regle-
mentată de dispoziţiile art. 2711 din O.U.G. nr. 34/2006 cu completările şi modifi-
cările ulterioare, aşa cum a fost solicitat.
Consiliul nu poate lua în considerare aceste documente ca fiind dovada depunerii
garanţiei de bună conduită, întrucât garanţia de participare se constituie de către un
ofertant pentru participarea la procedura de atribuire a contractului, conform dispo-
ziţiilor art. 431 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
1
fi accesată pe http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/bo/ 2015/BO2015_2006.pdf ).
pentru depunerea unei contestaţii contestatorul având obligaţia să constituie garanţia
de bună conduită, conform dispoziţiilor art. 2711 din O.U.G. nr. 34/2006, astfel cum
aceasta a fost modificată şi completată prin O.U.G. nr. 51/2014.
Având în vedere dispoziţiile legale evocate mai sus, Consiliul reţine că, deşi a
solicitat contestatorului să comunice copia dovezii constituirii garanţiei de bună
conduită, conform art. 2711 din ordonanţă, precum şi confirmarea transmiterii sau
depunerii, în original, la autoritatea contractantă a garanţiei de bună conduită, potrivit
dispoziţiilor art. 2711 alin. (3) din ordonanţă, până la data emiterii prezentei decizii,
acesta nu s-a conformat solicitării Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor,
devenind astfel incidente dispoziţiile art. 2711 alin. (2) din acelaşi act normativ.
În aceste condiţii, Consiliul reţine că SC (...) SRL nu a respectat prevederile
art. 2711 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, astfel cum a fost modificată şi completată
prin O.U.G. nr. 51/2014, în sensul în care nu a depus dovada constituirii garanţiei de
bună conduită prevăzută de norma legislativă precizată mai sus.
În consecinţă Consiliul reţine că, prin neconstituirea garanţiei de bună conduită
odată cu depunerea contestaţiei (10 noiembrie 2015), SC (...) SRL nu a îndeplinit
obligaţia prevăzută la art. 2711 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
Model de contract de achiziție publică. Clauze nelegale1

Prin contestaţia înaintată, SC (...) SA critică şi introducerea, de către autoritatea
contractantă, în modelul de contract, a unor clauze care prevăd asigurarea de către
executant a finanţării lucrărilor pe întreaga durată a contractului, precum şi execu-
tarea în întregime a garanţiei de bună execuţie în cazul stagnării lucrărilor din cauza
nefinanţării din partea executantului, respectiv art. 10.14: „Executantul are obligaţia
de a asigura finanţarea lucrării pe întreaga durată a contractului. În cazul stagnării
lucrărilor din cauza nefinanţării din partea executantului, contractul se consideră de
drept reziliat autoritatea contractantă reţinând garanţia de bună execuţie”.
Consiliul stabileşte că acea clauză care prevede că executantul trebuie să susţină
financiar execuţia contractului pe toată durata sa intră în contradicţie cu obligaţia
autorităţii contractante de a-şi executa obligaţiile de plată, aşa cum a fost aceasta
stabilită prin dispoziţiile Legii nr. 72/2013 şi cum a fost analizată în cele ce preced,
de către Consiliu.
Coroborând clauzele din modelul de contract, rezulta că, în prezenta speţă, nu
numai că autoritatea nu va plăti executantului contravaloarea lucrărilor efectuate pe
întreaga durată a contractului, dar nici măcar după această durată nu se cunoaşte dacă
executantul îşi va primi vreodată banii investiţi în lucrare, efectuarea plăţii depinzând
de alocările de la bugetul de stat. Altfel spus, executantul riscă nu numai să îşi
primească cu mare întârziere sumele cuvenite, contrar Legii nr. 72/2013, ci chiar să
nu le primească deloc, dacă bugetul de stat nu permite, ceea ce ar echivala cu o îmbo-
găţire a autorităţii contractante fără justă cauză.
1
fi accesată la http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/bo/ 2015/BO2015_2000.pdf).
414 Anexă
Cât priveşte clauza din modelul de contract potrivit căreia autoritatea contractantă
va reţine garanţia de bună execuţie în cazul stagnării lucrărilor din cauza nefinanţării
din partea executantului, Consiliul reţine că, potrivit art. 91 din H.G. nr. 925/2006,
autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună
execuţie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita prejudiciului creat,
în cazul în care contractantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract,
anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie autoritatea contrac-
tantă având obligaţia de a notifica pretenţia contractantului, cu precizarea obligaţiilor
care nu au fost respectate.
Având în vedere că legiuitorul a condiţionat executarea garanţiei de bună execuţie
de existenţa unui prejudiciu creat de contractant prin neîndeplinirea de către acesta a
obligaţiilor asumate prin contract şi având în vedere că obligaţia de a finanţa execuţia
lucrărilor pe toată durata contractului este o clauză nelegală (obligaţie pentru neres-
pectarea căreia autoritatea contractantă prevede sancţiunea executării garanţiei de
bună execuţie), Consiliul stabileşte că această sancţiune nu poate fi considerată
legală, deoarece ar opera, în forma impusă de autoritatea contractantă, pentru o obli-
gaţie pe care executantul nu şi-o poate asuma în mod legal.
Prin urmare, criticile contestatorului vor fi reţinute ca fiind întemeiate.
Cerințe de minime de calificare. Evaluare diplome de absolvire studii

superioare1
Se reţine că prin adresa nr. (...) din 3 august 2015, comisia de evaluare i-a solicitat
SC (...) SRL să prezinte diplomele de licenţă în una dintre specialităţile geodezie,
cadastru, topografie, cartografie, topografie minieră sau studii echivalente pentru (...),
şi (...), iar acest ofertant a răspuns prin adresa nr. (...) din 5 august 2015, înregistrată
la autoritatea contractantă cu nr. (...) din 10 august 2015, la care a ataşat diplomele de
absolvire pentru persoanele nominalizate, în cuprinsul adresei de răspuns precizând
că documentele solicitate au fost depuse în cadrul documentelor de calificare, acestea
fiind în concordanţă cu cerinţa din fişa de date a achiziţiei, încadrându-se în categoria
de studii echivalente.
Răspunsul formulat de contestator a fost analizat de comisia de evaluare în cadrul
şedinţei din data de 10 septembrie 2015, sens în care a fost întocmit procesul-verbal
nr. (...), înregistrat cu nr. (...) din 10 septembrie 2015, în anexa căruia s-a precizat
„oferta este inacceptabilă în baza art. 36 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006
deoarece nu îndeplineşte cerinţa minimă de calificare referitoare la ingineri de
specialitate – minim 12. Din cei 13 ingineri de specialitate nominalizaţi doar 7 au
calificările solicitate, iar (...), (...), (...), (...), (...) şi (...) au prezentat diplome de
absolvire colegiu în una dintre specialităţile geodezie, cadastru, topografie, carto-
grafie, topografie minieră şi nu diplome de licenţă, aşa cum a fost solicitat în docu-
mentaţia de atribuire”.
1
În ceea ce priveşte conţinutul documentelor prezentate de contestator, Consiliul
are în vedere că sunt aplicabile prevederile referitoare la diploma de licenţă, respectiv
prevederile art. 152 din Legea nr. 1/2011 – Legea Educaţiei Naţionale, potrivit cărora
„diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licenţă se
numeşte diplomă de licenţă, diplomă de inginer sau, după caz, diplomă de urbanist.
Pe diploma de licenţă, pe diploma de inginer sau, după caz, pe diploma de
urbanist se menţionează toate informaţiile necesare pentru a descrie programul de
studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ urmată şi titlul obţinut. (...)”.
În acelaşi timp, Consiliul se va raporta la prevederile H.G. nr. 918/2013 privind
aprobarea Cadrului naţional al calificărilor şi la Ordinul nr. 3973/2014 privind
echivalarea nivelurilor de calificare obţinute prin sistemul naţional de învăţământ şi
formarea profesională a adulţilor, anterior momentului intrării în vigoare a Cadrului
naţional al calificărilor, cu nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul naţional al
calificărilor (act care a fost publicat în M.Of. nr. 595 din 8 august 2014).
Referitor la durata studiilor superioare, este de reţinut faptul că, până în anul
2004, învăţământul superior era organizat ca învăţământ superior de scurtă durată,
realizat în colegii universitare sau institute pedagogice, cu durata pregătirii de 3 ani,
precum şi învăţământ superior de lungă durată, cu o durată de 4, 5 şi 6 ani, în funcţie
de profilul facultăţilor.
În acelaşi context, în Ordinul nr. 3179/2015, emis de către Ministerul Educaţiei şi
Cercetării Ştiinţifice, cu privire la metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a
examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie, la art. 2 alin. (1), se precizează că pro-
gramele de studii universitare organizate în baza Legii învăţământului nr. 84/1995,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare se finalizează:
„a) cu examen de licenţă/diplomă, pentru studiile în învăţământul universitar de
lungă durată;
b) cu examen de absolvire, pentru studiile în învăţământul universitar de scurtă
durată”.
Deci, diferenţa între cele două forme de învăţământ superior constă în numărul
anilor de studiu, tipul de examen final şi competenţele obţinute în urma absolvirii,
cele două forme de învăţământ situându-se pe niveluri de calificare diferite.
(…)
Consiliul nu reţine în soluţionare trimiterile făcute de contestator la prevederile
Legii nr. 20/2004, întrucât acestea reglementează recunoaşterea, pe teritoriul statelor
membre ale Uniunii Europene, a diplomelor obţinute în urma absolvirii studiilor
universitare, nefiind conţinute reglementări cu privire la echivalenţa între diplomele
de licenţă şi cele de absolvire a studiilor de scurtă durată.
Referitor la susţinerile contestatorului privind impunerea unor cerinţe excesive şi
disproporţionate, Consiliul constată caracterul tardiv al acestor critici în această etapă
a procedurii de achiziţie publică, apreciind că, în măsura în care SC (...) SRL a avut
neclarităţi în ceea ce priveşte cerinţa de calificare referitoare la prezentarea dovezii că
inginerii de specialitate au absolvit studii superioare cu diplomă de licenţă sau studii
echivalente, avea posibilitatea formulării unor solicitări de clarificări cu privire la
cerinţele minime de calificare sau chiar a unor contestaţii cu referitoare la conţinutul
documentaţiei de atribuire.
416 Anexă
Or, în situaţia în care acest operator economic a depus ofertă în cadrul prezentei
proceduri de achiziţie publică şi-a însuşit prevederile documentaţiei de atribuire, fiind
ţinut la respectarea prevederilor art. 170 din O.U.G. nr. 34/2006 potrivit cărora
„Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile din documentaţia de
atribuire”.
Prin urmare, Consiliul constată că prezentarea unor diplome de absolvire a
Colegiului Universitar Agricol nu echivalează cu prezentarea unor diplome de licenţă,
astfel că documentele prezentate de SC (...) SRL, pentru persoanele nominalizate, nu
fac dovada că aceste persoane au absolvit studii superioare cu diplomă de licenţă sau
studii echivalente, studiile universitare cu durata de 3 ani, absolvite de cele 6 persoane
nominalizate, sunt studii universitare de scurtă durată, pentru care nu se eliberează
diplomă de licenţă ci diplomă de absolvire, ce conferă un nivel de calificare diferit,
motiv pentru care se constată caracterul nefondat al criticilor formulate de contestator.
Evaluarea ofertelor. Respectarea prevederilor documentației de atribuire1

Consiliul reţine că, prin adresa nr. A24156 din 20 octombrie 2015, autoritatea
contractantă a răspuns la solicitări de clarificări, iar la întrebarea nr. 2 formulat de un
operator economic, prin care acesta a întrebat despre posibilitatea ca garanţia produ-
selor ofertate să fie „susţinută de către firma ofertantă”, acesta a precizat că „Garanţia
oferită produselor ofertate trebuie să fie confirmată/certificată de către producătorul
echipamentelor sau de către distribuitorii autorizaţi ai acestuia în România printr-un
document în original, adresat către autoritatea contractantă, pentru această procedură
de achiziţie”.
În opinia contestatorului, prin acest răspuns, cu trei zile înainte de data limita de
depunere a ofertelor în SEAP autoritatea contractantă modifică conţinutul documen-
taţiei de atribuire, respectiv a punctului nr. 8 – „Garanţia” din caietul de sarcini.
Consiliul reţine în soluţionare faptul că în caietul de sarcini la pct. nr. 8 –
„Garanţia” s-a precizat că „Tonere/cartuşe – Garanţia este de 12 luni de la data
acceptării produselor în baza procesului-verbal de recepţie”, fără să existe vreo altă
precizare referitoare la modalitatea de garantare.
Consiliul nu poate reţine ca întemeiate susţinerile autorităţii contractante
referitoare la faptul că este „necesară prezentarea unei confirmări/certificări de către
producătorul echipamentelor (...), întrucât echipamentele pentru care se doreşte achi-
ziţionarea produselor din prezenta procedură se află în garanţie, care s-ar putea pierde
în cazul livrării unor produse incompatibile cu acestea”, având în vedere următoarele
considerente:
1. Răspunsul nr. 2 antecitat modifică substanţial conţinutul caietului de sarcini, cu
numai trei zile înainte de data limita de depunere a ofertelor, iar potrivit prevederilor
art. 79 alin. (1) şi alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, „(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 78 alin. (2), în măsura în care
clarificările sunt solicitate în timp util, răspunsul autorităţii contractante la aceste
1
solicitări trebuie să fie publicat/transmis nu mai târziu de 6 zile înainte de data-limită
stabilită pentru depunerea ofertelor” şi „(2) În cazul în care operatorul economic nu a
transmis solicitarea de clarificare în timp util, punând astfel autoritatea contractantă
în imposibilitate de a respecta termenul prevăzut la alin. (1), aceasta din urmă
răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care se respectă, în mod cumulativ,
următoarele:
a) perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea răspunsului face posibilă
primirea acestuia de către operatorii economici înainte de data-limită de depunere a
ofertelor;
elaborare a ofertelor şi nici nu devine necesară publicarea unei erate”.
2. De asemenea, răspunsul nr. 2 antecitat, introduce un criteriu de calificare
neprecizat iniţial în fişa de date a achiziţiei. Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din
O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, „(1) Autoritatea con-
tractantă are obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei de atribuire orice cerinţă,
criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o
informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii
de atribuire”, iar potrivit prevederilor alin. (3) al aceluiaşi articol „(3) Cerinţele/Cri-
teriile de calificare şi/sau selecţie, care se regăsesc în caietul de sarcini ori docu-
mentaţia descriptivă şi care nu sunt preluate în fişa de date/invitaţia de participare/
anunţul de participare, sunt considerate clauze nescrise”.
3. Mai mult, în opina Consiliului, în vederea protejării echipamentelor aflate în
garanţie, autoritatea contractantă avea posibilitatea de a solicita confirmarea garanţiei
„de către producătorul echipamentelor sau de către distribuitorii autorizaţi (...)”
pentru produsele furnizate (şi nu a produselor ofertate), evident de către câştigătorii
loturilor respective, iar această solicitare să fi fost introdusă ca o clauză contractuală.
Prin urmare, Consiliul constată că în cauză autoritatea contractantă are obligaţia
de a evalua ofertele depuse cu respectarea prevederilor iniţiale din documentaţia de
atribuire.
Măsuri de remediere. Efecte1

SC (...) SRL a formulat contestaţie împotriva documentaţiei de atribuire, elaborată
de către (...), în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de cerere de
oferte, pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de servicii, având ca obiect
„Întocmirea documentaţiilor de analiză de risc la securitatea fizică a unităţilor de
învăţământ preuniversitar din (...)”, cod CPV 71317000-3, solicitând: (...)
Contestatorul apreciază că documentaţia de atribuire conţine cerinţe abuzive care
nu au nicio legătură cu obiectul achiziţiei publice în cauză.
Ulterior, prin adresa nr. (...) înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor sub nr. (...), SC (...) SRL informează Consiliul Naţional de Soluţionare
1
418 Anexă
a Contestaţiilor despre faptul că, urmare a măsurilor de remediere adoptate de

autoritatea contractantă, îşi retrage contestaţia nr. (...).
Având în vedere dispoziţiile art. 2563 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 278
alin. (7) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit
cărora „Consiliul poate lua act, oricând în cursul soluţionării contestaţiei, de renun-
ţarea la aceasta de către contestator”, Consiliul ia act de renunţarea la contestaţia
formulată de SC (...) SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă (…).
Preț aparent neobișnuit de scăzut. Evaluare1

Din analiza adresei de solicitare clarificări şi a răspunsului ofertantului, Consiliul
constată că solicitarea autorităţii contractante a avut un caracter general, ceea ce a
făcut ca şi răspunsul contestatoarei să fie în consecinţă. Referitor la modul de
întocmire a adresei de solicitare clarificări, dispoziţiile art. 78 din H.G. nr. 925/2006
sunt exprese: Comunicarea transmisă în acest sens către ofertant trebuie să fie clară,
precisă şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea
comisiei de evaluare.
După cum se poate constata prin adresele de solicitare clarificări autoritatea nu a
făcut altceva decât să invoce prevederile art. 361 din H.G. nr. 925/2006 şi ale art. 202
din O.U.G. nr. 34/2006, fără a preciza în concret care sunt elementele propunerii
financiare care trebuie justificate şi care sunt documentele care trebuie prezentate.
Astfel, în cadrul răspunsului dat la solicitarea de justificare a preţului aparent
neobişnuit de scăzut, ofertantul a avansat pentru fiecare componentă o valoare fără a
prezenta o calculaţie de unde să rezulte cum s-a ajuns la aceste cifre. Autoritatea
contractantă nu poate lăsa la latitudinea ofertantului de a stabili care sunt elementele
semnificative pentru justificarea preţului aparent neobişnuit de scăzut.
Totodată, Consiliul are în vedere dispoziţiile art. 202 alin. (1) din O.U.G.
nr. 34/2006, conform căruia autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita ofertan-
tului, detalii şi precizări pe care le consideră semnificative cu privire la ofertă, dar în
acelaşi timp are şi obligaţia de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv.
Autoritatea contractantă avea obligaţia după analizarea răspunsului ofertantului,
de a solicita acestuia prezentarea unei calculaţii pentru fiecare componentă, din care
să rezulte în detaliu care sunt costurile ce concură la valorile globale avansate (de
exemplu: pentru cheltuielile salariale s-a avansat suma de 1.465.927,22 lei, dar nu
există o calculaţie funcţie de numărul de personal şi nivelul de salarizare al persona-
lului cu toate taxele şi impozitele aferente; pentru cheltuielile cu combustibilul şi ulei
s-a avansat suma de 4.028.289,54 lei, dar nu există o calculaţie funcţie de consumul
de combustibil/ulei şi preţuri unitare etc. Situaţia este valabilă pentru fiecare din
componentele ce au format preţul ofertei, contestatoarea dând ca exemplu modul de
calcul pentru TUI).
Consiliul nu susţine că ofertantul desemnat câştigător nu ar putea realiza contractul
la preţul ofertat, însă, cum în cazul de faţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 din
1
fi accesată la http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/bo/ 2015/BO2015_1955.pdf ).
O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are obligaţia de a întreprinde toate
diligenţele necesare pentru a stabili realitatea preţului ofertei desemnate câştigătoare.
Din documentele existente la dosarul cauzei rezultă că autoritatea contractantă s-a
achitat în mod formal de obligaţia sa, respectiv a solicitat la modul general justificarea
preţului aparent neobişnuit de scăzut, iar în ceea ce priveşte verificarea răspunsurilor s-
a limitat doar la a lua act de faptul că ofertantul a răspuns solicitărilor sale, atât pentru
lotul 1, cât şi pentru lotul 2.
Invocarea artificială a principiului eficientei utilizări a fondurilor1

La dosarul cauzei se regăseşte Nota justificativă nr. 40682 din 20 iulie 2015, în
cuprinsul căreia, la pct. 2, este menţionată valoarea fără TVA a celor două loturi,
valoare care a fost apreciată de către membrii Compartimentului de achiziţii publice
ca fiind valabilă la momentul transmiterii spre publicare a invitaţiei de participare,
aşa cum stipulează art. 26 din O.U.G. nr. 34/2006. Estimarea valorii contractelor ce
urmează a fi atribuite reprezintă aplicarea de către autoritatea contractantă atât a
principiului eficientei utilizări a fondurilor cât şi a principiului asumării răspunderii,
prevăzute de art. 2 alin. (2) lit. g) şi f) din O.U.G. nr. 34/2006.
Pe de altă parte, Consiliul constată că nu sunt incidente nici prevederile art. 36
alin. (2) lit. c) din H.G. nr. 925/2006, nefiind îndeplinite condiţiile cumulative
prevăzute de acest text de lege „conţine în cadrul propunerii financiare preţuri care
nu sunt rezultatul liberei concurenţe şi care nu pot fi justificate”.
În aceste condiţii, Consiliul constată că motivele reţinute de autoritatea
contractantă pentru respingerea ofertei contestatoarei depusă pentru cele două loturi
sunt neîntemeiate, aceasta în mod eronat, respingând oferta contestatoarei, astfel că,
sub acest aspect contestaţia apare ca fiind întemeiată.
Analizând critica referitoare la anularea procedurii de atribuire, Consiliul constată
că aceasta este întemeiată, având în vedere, pe de o parte, cele reţinute în legătură cu
oferta contestatoarei nefiind astfel incidente prevederile art. 209 din O.U.G.
nr. 34/2006, iar pe de altă parte, faptul că invocarea de către autoritatea contractantă a
principiului eficientei utilizări a fondurilor reprezintă de fapt creare de circumstanţe
artificiale de anulare a procedurii, prin urmare, încălcarea dispoziţiilor art. 93
alin. (4) din H.G. nr. 925/2006. În speţă, autoritatea contractantă nu a dovedit că
oferta contestatoarei se încadrează în textele legale anterior invocate [respectiv
art. 36 alin. (1) lit. f), e), e1) şi art. 36 alin. (2) lit. c) din H.G. nr. 925/2006]. În aceste
condiţii, Consiliul va admite această critică.
Necesitatea de a solicita clarificări2

Având în vedere răspunsul formulat de contestator, în sensul solicitat de autoritatea
contractantă, Consiliul consideră că aceasta, înainte de a decide neconformitatea ofertei
1
2
420 Anexă
în cauză, trebuie să continue acţiunea de solicitare clarificări, adresându-se direct

producătorului OMV Petrom pentru a verifica afirmaţia contestatorului.
Autoritatea contractantă trebuie să se asigure că fişa de securitate a produsului
poate să înlocuiască fişa tehnică, ceea ce făcea obiectul unei noi solicitări de clarifi-
cări. Pentru a clarifica acest aspect, autoritatea contractantă poate solicita clarificări şi
de la OMV Petrom, făcând aplicarea prevederilor art. 11 alin. (3) din H.G.
nr. 925/2006, potrivit cărora:
În cazul în care există incertitudini sau neclarităţi în ceea ce priveşte anumite
documente prezentate, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita detalii,
precizări sau confirmări suplimentare atât de la ofertantul/candidatul în cauză, cât şi
de la autorităţile competente care pot furniza informaţii în acest sens. În orice
situaţie, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura o perioadă rezonabilă de
timp pentru furnizarea precizărilor/ confirmărilor solicitate.
În ceea ce priveşte afirmaţia autorităţii contractante, potrivit căreia SC (...) SRL s-
ar afla sub incidenţa art. 181 din O.U.G. nr. 34/2006, Consiliul constată netemeinicia
acesteia, din următoarele considerente:
- din Documentul constatator nr. 3002 din 18 martie 2015, emis de Compania
Naţională a Uraniului, reiese că SC (...) SRL, declarat câştigător, a refuzat semnarea
contractului, dar la pct. 9 se precizează că nu au fost create prejudicii autorităţii
contractante;
- din Documentul constatator nr. 9/2/574 din 3 martie 2015, emis de CFR SA,
reiese că SC (...) SRL a fost acuzat de întârzieri la livrarea produselor faţă de terme-
nele stabilite prin contract, dar la pct. 8 se precizează că nu au fost create prejudicii
autorităţii contractante;
- din Adresa nr. 1929 din 20 februarie 2014 şi din procesul-verbal încheiat la data
de 25 februarie 2014 de către C (...) SA, reiese că SC (...) SRL a fost acuzat de faptul
că la data de 12 februarie 2014 a livrat un alt produs decât cel ofertat, dar, în final, în
urma întâlnirii desfăşurate la sediul companiei, autoritatea contractantă a acceptat
acest produs, constatând că centralele termice de la ecluze funcţionează fără pro-
bleme cu acest tip de combustibil.
Comisia de evaluare are obligaţia să verifice şi aspectul reclamat de contestator la
adresa ofertei câştigătoare şi pe baza celor constatate să stabilească oferta câştigă-
toare dintre ofertele declarate admisibile.
Principiul asumării răspunderii1

În baza principiului asumării răspunderii, statuat la art. 2 alin. (2) lit. g) din
O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are obligaţia de a se asigura de realitatea
şi sustenabilitatea ofertelor prezentate, în conformitate cu prevederile documentaţiei
de atribuire.
Tot în baza principiului anterior, autoritatea contractantă trebuie să stabilească
care sunt clarificările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, respectând, totodată,
celelalte principii enumerate la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.
1
Analizarea/verificarea certificatelor de atestare fiscală, solicitate de către comisia
de evaluare, în vederea confirmării sau infirmării realităţii declarate de terţul SC (...)
SRL nu poate fi efectuată motivat de faptul că, aşa cum a fost reţinut anterior,
autoritatea contractantă nu a impus în cadrul declaraţiilor F 2 A, F 2 B şi F 14, puse
la dispoziţia operatorilor economici interesaţi în vederea completării, nicio cerinţă cu
privire la plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor către bugetele locale şi de stat şi
implicit nici nu a indicat vreo modalitate de îndeplinire a acesteia şi care ulterior să
poată fi verificată.
Faptul că, din „încheierea şedinţei de deschidere a procedurii de insolvenţă, dosar
nr. (...)/3/2014 (...) rezultă că SC (...) SRL are datorii de 32.408.225 lei” nu poate fi
reţinut de Consiliu ca motiv pentru solicitarea certificatelor de atestare fiscală, câtă
vreme, prin aplicarea principiilor ce guvernează O.U.G. nr. 34/2006, scopul clarifi-
cărilor este acela de a lămuri aspectele neclare din cadrul documentelor solicitate prin
documentaţia de atribuire şi prezentate în vederea demonstrării modalităţii de înde-
plinire a cerinţelor de calificare, însă autoritatea contractantă nu a solicitat
operatorilor economici – participanţi şi nici terţilor în cadrul formularelor anexate
documentaţiei de atribuire, situaţia datoriilor la bugetul de stat.
Nefiind contestate în termenele imperativ stabilite la art. 2562 din O.U.G.
nr. 34/2006, prevederile fişei de date a achiziţiei şi conţinutul formularelor au devenit
obligatorii atât pentru ofertanţi în elaborarea ofertelor cât şi pentru comisia de
evaluare desemnată de autoritatea contractantă în evaluarea respectivelor oferte, orice
clarificare emisă cu privire la oferte fiind circumscrisă atât prevederilor documen-
taţiei de atribuire cât şi principiilor de la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, astfel
cum este prevăzut la art. 16 alin. (1) din acelaşi act normativ.
În acest context, este evident că solicitarea certificatelor de atestare fiscală pentru
terţul susţinător depăşeşte cadrul stabilit de autoritatea contractantă în cuprinsul fişei
de date şi a formularelor, elaborate de către aceasta, şi s-a făcut cu încălcarea
principiilor tratamentului egal şi nediscriminării, câtă vreme contestatorul a elaborat
setul de documente de calificare după instrucţiunile expres stabilite de autoritatea
contractantă în documentaţiei de atribuire.
Faptul că, SC (...) SRL are, pe lângă calitatea de terţ, şi pe aceea de subcon-
tractant, nu conferă autorităţii contractante dreptul de a-i solicita transmiterea de
documente de calificare deoarece, prin prisma principiilor de la art. 2 alin. (2) din
O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune îndeplinirea
unor criterii de calificare pentru eventualii subcontractanţi, doar resursele materiale şi
umane ale subcontractanţilor declaraţi se iau în considerare pentru partea lor de
implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sunt prezentate
documente relevante în acest sens.
422 Anexă
Imposibilitate obiectivă de elaborare a ofertei1

Raportat la situaţia de fapt analizată, Consiliul reţine următoarele prevederi ale
O.U.G. nr. 34/2006:
- art. 78:
(1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind
(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a răspunde, în mod clar, complet şi
fără ambiguităţi, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă
care nu trebuie să depăşească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de
solicitări din partea operatorului economic.
(3) Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite răspunsurile – însoţite de
întrebările aferente – către toţi operatorii economici care au obţinut, în condiţiile
prezentei ordonanţe de urgenţă, documentaţia de atribuire, luând măsuri pentru a nu
dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective.
- art. 79:
(1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 78 alin. (2), în măsura în care
clarificările sunt solicitate în timp util, răspunsul autorităţii contractante la aceste
solicitări trebuie să fie publicat/transmis nu mai târziu de 6 zile înainte de data-limită
stabilită pentru depunerea ofertelor.
(2) În cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în
timp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respecta
termenul prevăzut la alin. (1), aceasta din urmă răspunde la solicitarea de clarificare
în măsura în care se respectă, în mod cumulativ, următoarele:
a) perioada necesară pentru elaborarea şi transmiterea răspunsului face posibilă
primirea acestuia de către operatorii economici înainte de data-limită de depunere a
ofertelor;
(3) Reprezintă abateri grave de la prevederile legislative în sensul art. 209
alin. (1) lit. c) următoarele:
a) cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în
timp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respecta
termenul prevăzut la alin. (1), şi prin răspunsul la solicitarea de clarificare se
modifică informaţiile deja publicate, se afectează modul de elaborare a ofertelor şi
devine necesară publicarea unei erate;
b) cazul în care autoritatea contractantă constată din oficiu că sunt necesare
clarificări cu privire la documentaţia de atribuire, fiind pusă în imposibilitate de a
respecta termenul prevăzut la alin. (1), şi prin clarificarea adusă se modifică informa-
ţiile deja publicate, se afectează modul de elaborare a ofertelor şi devine necesară
publicarea unei erate.
1
fi accesată la http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/bo/ 2015/BO2015_1907.pdf ).
Consiliul stabileşte că publicarea, de către autoritatea contractantă, a clarificării în
data de 6 septembrie 2015, ora 11.33, se încadrează în prevederile art. 79 alin. (3)
lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006. De asemenea, conduita autorităţii de a menţiona în
SEAP cărui operator economic îi aparţine solicitarea de clarificare căreia i s-a
răspuns în data de 6 septembrie 2015, încalcă prevederea expresă de la art. 78
alin. (3) din ordonanţa de urgenţă.
Având în vedere că operatorul economic SC (...) a fost în imposibilitate obiectivă
de a-şi elabora oferta (cu dată limită de depunere 7 septembrie 2015, ora 10.00) şi cu
respectarea prevederii adusă la cunoştinţă în ziua de duminică, 6 septembrie 2015,
ora 11.33, nu se poate reţine în sarcina sa culpa unei astfel de conduite, astfel încât să
se poate decide în mod legal respingerea ofertei pentru motivul stabilit de autoritatea
contractantă.
Pentru a se putea aprecia în sensul celor stabilite de autoritatea contractantă,
aceasta trebuia să depună toate diligenţele necesare astfel încât să fie asigurată
operatorilor economici interesaţi o perioadă suficientă pentru elaborarea ofertei, în
acord cu modificarea publicată în data de 6 septembrie 2015, respectiv să decaleze
data limită de depunere a ofertelor în mod corespunzător.
În această situaţie, Consiliul apreciază nelegalitatea deciziei de respingere a
ofertei SC (...) şi temeinicia contestaţiei primite.
Anularea procedurii. Necesitatea fundamentării în fapt și în drept1

Legiuitorul a stabilit anumite circumstanţe limitative în care o ofertă poate fi
respinsă în etapa de evaluare a ei, iar suspiciunile şi pretextele reproduse din nota în
referinţă nu au nicio tangenţă cu acestea.
Imposibilitatea încheierii contractului pe care o invocă autoritatea depinde în mod
exclusiv de voinţa ei, în condiţiile în care SC (...) SRL urmăreşte să încheie şi să
deruleze contractul care i-a fost atribuit. Contrar art. 10 alin. (1), art. 14 alin. (2) şi
art. 249 C.proc.civ., care impun părţilor să susţină cu mijloace de probă cele ce
afirmă în faţa Consiliului, autoritatea nu a furnizat acestuia niciun argument credibil
sau mijloc de probă din care să rezulte imposibilitatea societăţii de a-şi îndeplini în
mod corespunzător viitoarele obligaţii contractuale (făcând abstracţie că modalitatea
de executare a contractului reprezintă o problemă distinctă de încheierea lui). Simpla
existenţă a unor îndoieli sau presupuneri nu îndrituieşte autoritatea să anuleze
procedura de atribuire. Pentru a fi legală, anularea licitaţiei pe temeiul imposibilităţii
contractării trebuie însoţită de mijloace concludente de probă din care să reiasă cel
puţin un obstacol concret şi cert de ordin legal sau factual în calea încheierii contrac-
tului, nu doar scuza că „se impune o atitudine mult mai riguroasă de gestionare a
tuturor factorilor de risc”.
Faţă de explicaţiile vagi şi deloc lipsite de subiectivism aduse de autoritate în
fundamentarea măsurii anulării negocierii, departe de a reprezenta motive concrete
care să justifice această măsură, cum impun dispoziţiile antemenţionate, Consiliul
1
424 Anexă
determină că anularea nu îndeplineşte condiţiile cerute de lege [art. 209 alin. (1)
lit. c) teza ultimă din ordonanţă] pentru a putea fi însuşită şi validată de acesta. O
astfel de măsură extremă trebuie să se conformeze tuturor dispoziţiilor legale care o
reglementează, mai ales că, potrivit art. 293 lit. o) din ordonanţă, anularea unei
proceduri în alte cazuri decât cele permise de lege constituie contravenţie şi se
sancţionează cu amendă de până la 100.000 lei.
Niciunul dintre argumentele evazive ale autorităţii nu constituie un motiv concret
şi, din această perspectivă, nu legitimează anularea procedurii în baza art. 209
alin. (1) lit. c) teza ultimă din ordonanţă. Art. 93 alin. (4) din Hotărârea Guvernului
nr. 925/2006 interzice adoptarea de către autoritate a vreunei măsuri cu scopul de a
crea circumstanţe artificiale de anulare a procedurii, iar în prezenta speţă pârâta însăşi
este cea care a generat imposibilitatea pe care o invocă. Urmând aceeaşi optică, în
decizia sa nr. 1 din 8 ianuarie 2009, Curtea Constituţională a statuat că autoritatea
publică contractantă nu poate invoca propria culpă, ori de câte ori doreşte, pentru a
anula procedura de atribuire a unui contract de achiziţie publică.
În atari condiţii, în care nu sunt relevate motivele concrete pe care se bizuie
anularea, esenţiale, din care să reiasă dincolo de orice îndoială imposibilitatea
încheierii contractului de achiziţie publică, decizia prin care s-a luat această măsură
se vădeşte a fi arbitrară şi contrară legii, aducând prejudicii intereselor ofertantului
declarat câştigător, îndreptăţit şi să solicite despăgubiri persoanelor vinovate. Discri-
minarea pe care o realizează autoritatea contractantă faţă de operatorul economic SC
(...) SRL, căruia pare să îi fi interzis accesul la orice procedură de atribuire organizată
de (...), poate întruni elementele constitutive ale unei abateri de altă natură juridică,
după cum în mod judicios a sesizat şi respectivul operator.
Este covârşitoare practica instanţelor judecătoreşti în care acestea au statuat că
anularea unei proceduri de atribuire trebuie să aibă la bază motive care nu se găsesc
la discreţia autorităţii contractante, independente de orice culpă a acesteia şi
obiective. În acest sens pot fi invocate exempli gratia decizia nr. 436 din 10 iunie
2008, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, Secţia comercială, de contencios
administrativ şi fiscal; decizia civilă nr. 2646 din 27 noiembrie 2008, pronunţată de
Curtea de Apel (...), Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal; decizia
nr. 3556 din 24 iunie 2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de
contencios administrativ şi fiscal.
Elocventă este şi decizia nr. 612/R-C din 13 iunie 2008, pronunţată de Curtea de
Apel Piteşti, Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, în care
instanţa a reţinut că: potrivit art. 209 alin. (1) din ordonanţă, autoritatea contractantă
are dreptul să anuleze aplicarea procedurii, de regulă, înainte de transmiterea
comunicărilor privind rezultatul acesteia pentru patru motive expres şi limitativ
prevăzute de lege, printre care şi acela că „abateri grave de la prevederile legislative
afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului”. Din
modul de redactare a textului şi din întreaga economie a ordonanţei, inclusiv din
observarea principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie, se apre-
ciază că interpretarea care se impune este aceea că legiuitorul a avut în vedere, cu
ocazia elaborării textului, o imposibilitate obiectivă, independentă de poziţia
vreunuia dintre participanţii la procedură şi, în special, a autorităţii contractante.
Nefiind localizată o culpă în sarcina lor, ofertanţii nu pot fi prejudiciaţi printr-o
hotărâre arbitrară a autorităţii contractante.
Evaluarea ofertei desemnate câștigătoare1

Din documentele existente la dosarul cauzei nu rezultă că autoritatea contractantă
a analizat răspunsul transmis de ofertant, ci doar că a luat act că acesta a răspuns
cererii sale.
Totodată, Consiliul constată că solicitarea autorităţii contractante nu a cuprins
„detaliile şi precizările semnificative” la care face referire articolul mai sus enunţat,
fiind una formală şi de ordin general înaintată de autoritate ofertantei, în care nu se
precizează motivul solicitării, respectiv justificarea preţului neobişnuit de scăzut; în
consecinţă, răspunsul ofertantului reprezintă o detaliere valorică pe activităţile ce
trebuie prestate în cadrul contractului de achiziţie publică în cauză, din care nu
rezultă elemente concrete care să justifice valorile propuse, prin raportare la durata
prestaţiei, la numărul de persoane implicate şi la nivelul de salarizare al acestora.
În aceste condiţii, Consiliul constată că membrii comisiei de evaluare trebuiau să
facă o analiză temeinică a ofertei, să identifice care sunt acele elemente esenţiale,
informaţii şi, respectiv, documentele pe care urmăreşte să le obţină pentru verificarea
preţului, să le ceară în consecinţă, în mod explicit, cu posibilitatea de a fi asigurată
corelarea informaţiilor şi, implicit, verificarea sustenabilităţii preţului ofertat.
Autoritatea contractantă a urmărit să se achite în mod formal de obligaţia de a
solicita justificarea preţului neobişnuit de scăzut prin transmiterea unei clarificări
generale, nu şi să obţină toate informaţiile şi înscrisurile de care are nevoie pentru
verificarea, în detaliu, a preţului ofertat, demersul ei neavând finalitatea urmărită,
respectiv aceea de a fi justificat preţul propus.
Numai în urma obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare justificării
în mod detaliat a preţului aparent neobişnuit de scăzut, comisia de evaluare putea
stabili dacă oferta prezentată este admisibilă.
De altfel, din niciun document, întocmit de comisia de evaluare, nu rezultă că
actele primite au fost analizate, fiind menţionat doar că au fost solicitate justificări de
preţ şi ofertantul a răspuns.
Mai mult, efectuarea unei analize detaliate a propunerii financiare a câştigătoarei
este cu atât mai necesar cu cât aceasta reprezintă 41% din valoarea estimată.
Se constată, aşadar, că evaluarea ofertei desemnate câştigătoare s-a realizat în
mod formal, cu nerespectarea dispoziţiilor legale în vigoare şi, pe cale de consecinţă,
critica societăţii contestatoare privind nelegalitatea evaluării sub aspectul analizat
este fondată.
În acest sens, este unanim acceptat, atât prin practica Consiliului Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor, cât şi în jurisprudenţă (inclusiv, cea comunitară), că este
de preferat a se solicita clarificări, raportat numai la conţinutul documentaţiei de
atribuire care să conducă la obţinerea unor informaţii de certitudine, decât să se emită
o soluţie bazată pe considerente de fapt ce nu au o motivaţie de nerăsturnat.
1
426 Anexă
Principiul tratamentului egal și al nediscriminării1

Analizând susţinerile părţilor, coroborate cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei şi
având în vedere dispoziţiile legale în materie, Consiliul urmează a admite contestaţia
SC (...) SRL pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit comunicării rezultatului procedurii nr. 9103 din 30 septembrie 2015,
oferta SC (...) SRL a fost respinsă ca inacceptabilă art. 36 alin. (1) din H.G.
nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare, deoarece nu a fost depus
documentul denumit „Acord de asociere” – formularul F6”.
Potrivit documentelor aflate la dosarul cauzei, Consiliul reţine că ofertantul
contestator a depus ofertă individuală, neavând subcontractanţi sau asociaţi, aşa cum
rezultă din declaraţia de participare la procedura de achiziţie publică (pag. 1 din
documentele de calificare) şi din formularul B5 – Declaraţie privind lista asociaţilor
şi a subcontractorilor şi partea/părţile din contract care sunt îndeplinite de aceştia
(pag. 142 din documentele de calificare). În opinia Consiliului aceste înscrisuri erau
mai mult decât suficiente pentru a demonstra îndeplinirea tuturor cerinţelor de cali-
ficare solicitate de autoritatea contractantă în fişa de date a achiziţiei. A considera, în
speţă, că oferta SC (...) SRL este inacceptabilă întrucât „nu îndeplineşte una sau mai
multe dintre cerinţele de calificare stabilite în documentaţia de atribuire”, aşa cum a
considerat autoritatea contractantă, este cel puţin excesiv şi dovedeşte o interpretare
eronată şi pur formală a dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice. Pretenţia
depunerii formularului „Acord de asociere” cu consecinţa respingerii ofertei, în
condiţiile în care ofertantul SC (...) SRL a participat la prezenta procedură de
achiziţie publică cu o ofertă individuală, acest fapt fiind susţinut şi demonstrat print
toate documentele ce alcătuiesc oferta, în aprecierea Consiliului, este disproporţio-
nată şi denotă modul excesiv de formalist în care a fost evaluată oferta SC (...) SRL.
În consecinţă, Consiliul apreciază că decizia de respingere ca inacceptabilă a
ofertei SC (...) SRL este nelegală, astfel că se impune continuarea procedurii de la
etapa evaluării propunerii tehnice a contestatorului (evaluare ce va trebui realizată în
aceleaşi condiţii în care au fost evaluate celelalte trei oferte depuse în procedură,
pentru respectarea principiului tratamentului egal şi nediscriminării) şi, ulterior,
reorganizarea etapei finale de licitaţie electronică cu ofertele admisibile participante
la prezenta procedură de achiziţie publică.
Promovarea concurenței între operatorii economici2

Consiliul reţine că în contestaţia depusă SC (...), consideră ca fiind discrimi-
natorie şi inegală condiţia din fişa de date privind demonstrarea calităţii de
Antrepozit Fiscal.
Se reţine în soluţionare faptul că, în fişa de date a achiziţiei, la pct. III.2.1.b)
„Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale”, s-a solicitat ca „ofertanţii
1
2
trebuie să fie operatori economici producători, importatori sau distribuitori astfel
încât spitalul să poată beneficia de prevederile art. 26060 C.fisc.”, fiind precizat că
„Spitalul deţine autorizaţie de utilizator final, care permite achiziţionarea în regim de
scutire directă de la plata accizelor, în scopul prevăzut de C.fisc. la art. 26060 alin. (1)
lit. k)”.
De asemenea, se reţin în soluţionare următoarele dispoziţii legale:
1. Art. 20660 alin. (1) lit. k) C.fisc.: „Sunt scutite de la plata accizelor: (...) k) orice
produs energetic utilizat drept combustibil pentru încălzire de către spitale, sanatorii,
aziluri de bătrâni, orfelinate şi de alte instituţii de asistenţă socială, instituţii de
învăţământ şi lăcaşuri de cult”;
2. Pct. 113.7 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003: „În
situaţia prevăzută la art. 20660 alin. (1) lit. k) C.fisc., scutirea se acordă direct atunci
când aprovizionarea se efectuează de la un antrepozit fiscal. Scutirea se acordă direct
şi în cazul furnizării gazului natural.
(2) Scutirea se acordă în baza autorizaţiei de utilizator final emise de autoritatea
vamală teritorială, mai puţin în cazul gazului natural, pentru care nu este obligatorie
deţinerea acestei autorizaţii.
(3) Autorizaţia de utilizator final se eliberează la cererea scrisă a beneficiarului,
însoţită de fundamentarea cantităţilor de produse energetice ce urmează a fi achizi-
ţionate în regim de scutire de la plata accizelor. Cererea se depune la autoritatea
vamală teritorială.
(4) Autoritatea vamală teritorială atribuie şi înscrie pe autorizaţia de utilizator
final un cod de utilizator.
(5) Modelul autorizaţiei de utilizator final este prezentat în anexa nr. 34.
(6) Autorizaţiile de utilizator final se emit în două exemplare, cu următoarele
destinaţii:
a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final. Câte o copie a acestui
exemplar va fi transmisă şi păstrată de către operatorul economic furnizor al produ-
selor energetice în regim de scutire;
b) al doilea exemplar se păstrează de către autoritatea vamală teritorială emitentă.
(7) Autorizaţia de utilizator final are o valabilitate de 3 ani de la data emiterii.
Cantitatea de produse accizabile înscrisă într-o autorizaţie de utilizator final poate fi
suplimentată în situaţii bine justificate, în cadrul aceleiaşi perioade de valabilitate a
autorizaţiei.
(8) Deţinătorii de autorizaţii de utilizator final au obligaţia de a transmite on-line
autorităţii vamale teritoriale emitente a autorizaţiei, trimestrial, până la data de 15
inclusiv a lunii imediat următoare trimestrului pentru care se face raportarea, o situaţie
privind achiziţia şi utilizarea produselor energetice, care va cuprinde informaţii, după
caz, cu privire la: furnizorul de produse energetice, cantitatea de produse achiziţionată,
cantitatea utilizată şi stocul de produse energetice la sfârşitul perioadei de raportare,
potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 35. Neprezentarea situaţiei în termenul pre-
văzut atrage aplicarea de sancţiuni contravenţionale potrivit prevederilor Codului fiscal.
(9) Cantităţile de produse scutite de plata accizelor înscrise într-o autorizaţie vor
fi estimate pe baza datelor determinate în funcţie de perioada de utilizare a combus-
tibilului pentru încălzire şi de parametrii tehnici ai instalaţiilor pe o durată de 3 ani.
428 Anexă
(10) Autorităţile vamale teritoriale vor ţine o evidenţă a operatorilor economici

care au obţinut autorizaţii de utilizator final prin înscrierea acestora în registre
speciale. De asemenea, vor asigura publicarea pe pagina de web a autorităţii vamale a
listei cuprinzând aceşti operatori economici, listă care va fi actualizată lunar până la
data de 15 a fiecărei luni.
(11) În situaţia în care achiziţionarea produselor energetice se efectuează de la un
antrepozit fiscal în regim de scutire directă, livrarea produselor se face la preţuri fără
accize, iar deplasarea acestora este obligatoriu însoţită de exemplarul tipărit al docu-
mentului administrativ electronic prevăzut la pct. 91.
(12) La sosirea produselor energetice utilizatorul final autorizat trebuie să
înştiinţeze autoritatea vamală teritorială şi să păstreze produsele în locul de recepţie
maximum 24 de ore pentru o posibilă verificare din partea acestei autorităţi, în
condiţiile prevăzute prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală. După expirarea termenului de 24 de ore, utilizatorul final autorizat poate
proceda la recepţia produselor energetice primite.
(121) În toate situaţiile de scutire directă livrarea produselor se face la preţuri fără
accize, iar deplasarea şi primirea produselor accizabile spre/de un utilizator final
autorizat se supun prevederilor secţiunii a 9-a «Deplasarea şi primirea produselor
accizabile aflate în regim suspensiv de accize», cap. I1 de la titlul VII C.fisc.
(13) În situaţia în care nu se respectă prevederile alin. (11) şi (12), operaţiunea
respectivă se consideră eliberare pentru consum şi după expirarea termenului de 5
zile acciza devine exigibilă. [...]
(15) În cazul produselor energetice achiziţionate de la importatori sau de la alţi
operatori economici, scutirea de la plata accizelor se acordă indirect, prin restituire.
(16) Pentru restituirea accizelor, beneficiarul scutirii va depune la autoritatea
fiscală teritorială cererea de restituire de accize, însoţită de:
a) copia facturii de achiziţie a produselor energetice;
b) dovada cantităţii utilizate în scopul pentru care se acordă scutirea. (161)
Autoritatea fiscală teritorială va transmite cererea şi documentaţia depuse de către
beneficiar autorităţii vamale teritoriale, care în urma analizei va decide asupra
dreptului de restituire a accizelor prin emiterea unei decizii de admitere, în totalitate
sau în parte, ori de respingere a cererii de restituire. În cazul admiterii cererii,
autoritatea vamală stabileşte cuantumul accizei de restituit.
(162) Autoritatea vamală teritorială va transmite decizia prevăzută la alin. (161)
autorităţii fiscale teritoriale.
(163) În cazul în care decizia este de admitere în totalitate sau în parte, autoritatea
fiscală teritorială procedează la restituirea accizelor în condiţiile art. 117 C.proc.fisc.
(17) Modelul cererii de restituire de accize va fi aprobat prin ordin al ministrului
finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală”.
Având în vedere cele mai sus reţinute, Consiliul constată că scutirea de la plata
accizelor pentru produsele energetice utilizate drept combustibil pentru încălzirea
spitalelor se poate realiza atât direct, prin intermediul unui antrepozit fiscal, cât şi
indirect, pe bază de restituire, potrivit prevederilor evocate.
Prin urmare, cerinţa de calificare în forma în care a fost impusă în documentaţia
de atribuire, cu acceptarea doar a formei directe de scutire de la plata accizelor, în
opinia Consiliului este restrictivă, întrucât, pe de o parte, prevederile mai sus evocate
permit două variante de scutire de la plata accizelor pentru produsele energetice,
direct, respectiv indirect, fiind firesc ca şi achizitoarea să le accepte pentru a se
asigura promovarea concurenţei între operatorii economici, scop al legislaţiei în
materia achiziţiilor publice. Or, deşi legea fiscală prevede această dublă posibilitate
(alternativă), nu poate fi aleasă de autoritatea contractantă doar una din cele două
situaţii, în mod discreţionar.
Pentru asigurarea unei concurenţe reale, autoritatea contractantă trebuia să
permită participarea în procedură a diferiţilor furnizori, fără să manifeste preferinţă
pentru statutul juridic/fiscal al vreunuia dintre aceştia. Astfel, cerinţa de calificare în
dispută este contrară prevederilor art. 179 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, fiind
disproporţionată faţă de natura achiziţiei, conducând şi la încălcarea dreptului general
statuat la art. 41 din acelaşi act normativ: „Orice operator economic are dreptul de a
participa, individual sau într-un grup de operatori, la procedura de atribuire”.
Prin urmare, în acord cu legislaţia existentă, se consideră necesară modificarea
documentaţiei de atribuire (fişa de date a achiziţiei), pentru acceptarea în procedură şi
a operatorilor economici care acordă scutirea de la plata accizelor în mod indirect,
prin restituire.
Respingere ofertei pe motiv că produsul nu este pe stoc. Nelegalitate1

Constatând că solicitarea adresată contestatorului excede şi încalcă prevederi
exprese ale documentaţiei de atribuire, Consiliul nu va proceda la analiza celor
susţinute de autoritatea contractantă cu privire la declaraţiile de conformitate a
produselor, depuse de contestator.
Totuşi, nu se poate trece mai departe fără a se sublinia că autoritatea contractantă
nu are competenţa de a face aprecieri asupra unor documente emise de producător în
baza unor acte normative, relevante pentru autoritatea contractantă fiind doar acele
informaţii, prezentate în respectivele documente, de natură a confirma sau a infirma
îndeplinirea unei cerinţe impusă prin documentaţia de atribuire. Or, documentele
depuse de contestator, urmarea solicitării de clarificări, dovedesc conformitatea
produselor cu Directiva 93/42/EEC.
Relativ la precizarea conform căreia produsele „nu au fost prezentate la dimen-
siunile solicitate de autoritatea contractantă existând menţiunea vor fi proiectate
fabricate şi avizate la cererea expresă a ofertantului creând echivoc din perspectivele
referitoare la obţinerea autorizaţiilor de punere pe piaţă a produselor de la Ministerul
Sănătăţii şi că echipamentele medicale vor fi sub incidenţa Directivei 93/42 CEE, în
termenul de livrare din 80 de zile a produselor., se observă, după cum corect a sesizat
contestatorul, că oferta acestuia a fost respinsă deoarece a oferit produse care nu
există fizic la acest moment, aspect ce a creat autorităţii contractante incertitudinea
respectării termenului de livrare de 80 de zile.
1
430 Anexă
Cele reţinute de autoritatea contractantă constată Consiliul, însă, că nu se consti-

tuie într-un motiv de respingere a ofertei, deoarece nu se subsumează niciunui caz în
care poate interveni respingerea ofertelor, prevăzute expres şi limitativ la art. 36 din
H.G. nr. 925/2006 cu modificările ulterioare.
După cum s-a arătat şi în cazul primului motiv de respingere a ofertei, potrivit
art. 36 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 925/2006 cu modificările ulterioare, oferta se
respinge, ca neconformă, dacă „nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului
de sarcini”, or autoritatea contractantă nu indică cerinţa caietului de sarcini care a
fost încălcată, după cum, faţă de dispoziţiile art. 79 alin. (1) din acelaşi act normativ,
indicat, de asemenea, ca temei legal al respingerii ofertei contestatorului, nu a apare
precizat de ce anume răspunsurile contestatorului au fost apreciate ca neconcludente
în raport cu documentaţia de atribuire.
Faptul că produsele oferite de contestator nu sunt „produse existente aflate în
oferta curentă a producătorilor”, după cum susţine autoritatea contractantă, nu o
îndreptăţeşte pe aceasta să procedeze la respingerea ofertei contestatorului în condi-
ţiile în care producătorul S.C. MEDGRUP S.R.L. a precizat în fişele conţinând
specificaţiile tehnice, că îşi rezervă dreptul de a executa produsele la dimensiunile şi
materialele solicitate de client.
Dincolo de aceste aspecte, temerile autorităţii contractante nu sunt întemeiate de
vreme ce, aşa cum susţine şi contestatorul, autoritatea contractantă este protejată de
neîndeplinirea obligaţiilor contractuale prin impunerea în sarcina ofertanţilor a
obligaţiei de a constitui garanţia de bună execuţie, prevăzută atât la cap. III.1.1.b) –
„Garanţia de bună execuţie” din fişa de date, cât şi în modelul de contract pct. 11.1 şi
11.3. De altfel, acelaşi risc de neexecutare a contractului planează şi în cazul în care
produsele sunt „existente”, neexecutarea contractului putând avea la bază cauze care
nu ţin neapărat de existenţa produselor.
Pe de altă parte este de notorietate că ofertanţii nu au întotdeauna pe stoc
produsele pe care le vor furniza, de importanţă fiind asumarea unei obligaţii
contractuale de furnizare, cu toate consecinţele ce decurg din nerespectarea acesteia,
şi precizarea furnizorului care, în speţa de faţă, s-a obligat a pune la dispoziţie
produsele solicitate, în termenul asumat prin ofertă.
Nu poate fi reţinută susţinerea autorităţii contractante conform căreia solicitarea
de produse existente ar rezulta din solicitarea „Propunerea tehnică trebuie să fie
susţinută de o descriere detaliată a caracteristicilor tehnice şi funcţionale esenţiale ale
produselor, însoţită de cataloage, fişe tehnice, prospecte, pliante, cărţi tehnice,
manuale de utilizare, scheme sau orice alte documente ale produselor din care să
rezulte caracteristicile şi performanţele produselor ofertate, toate prezentate în limba
română, deoarece, prin acesta, au fost evidenţiate documentele ce trebuie anexate
spre dovada caracteristicilor tehnice şi funcţionale a produselor descrise în propu-
nerea tehnică, prevedere respectată de contestator prin prezentarea, în cadrul ofertei
şi anexat răspunsului la clarificări nr. 2657 din 7 septembrie 2015, a fişelor conţinând
specificaţiile tehnice ale produselor, purtând semnătura şi ştampila producătorului.
Interpretarea propusă de autoritatea contractantă prevederii enunţată, nu poate fi
primită nici prin prisma dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 cu modi-
ficările ulterioare, în conformitate cu care „Autoritatea contractantă are obligaţia de a
preciza în cadrul documentaţiei de atribuire orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte
informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare corectă, com-
pletă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire”., dispoziţii în
baza cărora autoritatea contractantă ar fi trebuit să indice explicit cererile sale.
Având în vedere asumarea prin semnătură şi ştampilă, de către producător, a
fişelor conţinând specificaţiile tehnice ale produselor, nu se constituie într-un argu-
ment de natură a susţine punctul de vedere al autorităţii contractante nici informaţiile
regăsite de aceasta pe sit-eul producătorului. Astfel fiind, se reţine ca neîntemeiat şi
acest motiv de respingere a ofertei contestatorului.
Achiziţii publice 433
GRILE
I. Achiziții publice
1. Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică sunt:

a) nediscriminarea; tratamentul egal; recunoaşterea reciprocă; transparenţa;
proporţionalitatea; asumarea răspunderii;
b) nediscriminarea; tratamentul egal; legalitatea; transparenţa; proporţionalitatea;
accesul la justiţie;
c) echivalenţa condiţiilor; tratamentul egal; recunoaşterea reciprocă; transparenţa;
proporţionalitatea; accesul la justiţie.
2. Principiul nediscriminării presupune:

a) asigurarea condițiilor pentru o concurență reală între autoritățile contractante,
astfel încât aceștia să aibă șansa de a participa la o procedură de achiziție publică și
de a încheia un contract;
b) asigurarea condițiilor pentru o concurență reală între agenții economici, pe de o
parte, și autoritățile contractante, pe de altă parte, astfel încât aceștia să aibă șansa de
a participa la o procedură de achiziție publică și de a încheia un contract;
c) asigurarea condițiilor pentru o concurență reală între agenții economici, astfel
încât aceștia să aibă șansa de a participa la o procedură de achiziție publică și de a
încheia un contract.
3. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că principiul tratamen-

tului egal în materia achizițiilor publice impune:
a) ca situații comparabile să nu fie tratate în mod diferit și ca situații diferite să nu
fie tratate în același mod, cu excepția cazului în astfel de tratament este justificat în
mod obiectiv;
b) ca situațiile comparabile și situațiile diferite să fie tratate în același mod;
c) ca situații comparabile să fie tratate în mod diferit și ca situații diferite să fie
tratate în același mod.
4. Principiul recunoașterii reciproce presupune:

a) recunoașterea autorităților competente în materie de achiziții publice din statele
membre UE;
b) acceptarea de către autorităţile contractante a diplomelor, certificatelor, specifi-
caţiilor tehnice, a altor documente emise de autorităţile competente din alte state
membre UE;
c) codificarea unitară CPV a produselor, serviciilor și lucrărilor în statele membre UE.
434 Grile
5. Pragurile valorice prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile

publice se stabilesc:
a) în lei;
b) în EURO;
c) în lei și în EURO.

publice se revizuiesc:
a) de către Comisia Europeană;
b) de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice;
c) de către Guvernul României.
7. Obiectul achiziţiei publice se pune în corespondenţă cu codurile:

a) CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională);
b) CPV (Common Procurement Vocabulary);
c) COR (Clasificarea Ocupațiilor în România.
8. Care dintre următoarele enunţuri este adevărat:

a) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie
publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza
metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de
achiziţie publică;
b) Autoritatea contractantă are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică
în mai multe contracte distincte de valoare mai mică, dar numai cu aprobarea
prealabilă a Guvernului;
c) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie
publică, decât în situaţii de forţă majoră.
9. Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii

având în vedere:
a) valoarea totală de plată, fără TVA;
b) valoarea totală de plată, inclusiv TVA;
c) valoarea totală de plată, cu sau fără TVA, în condițiile legii.

bancare sau alte servicii financiare, valoarea estimată a achiziţiei se calculează:
a) doar pe baza dobânzilor şi a oricăror alte forme de remunerare aferente
serviciilor respective;
b) pe baza onorariilor, comisioanelor ce urmează a fi plătite, dobânzilor şi a
oricăror alte forme de remunerare aferente serviciilor respective;
c) doar pe baza onorariilor, comisioanelor ce urmează a fi plătite.
11. În cazul acordului-cadru valoarea estimată a achiziţiei se consideră a fi:

a) valoarea maximă estimată, cu TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică
subsecvente care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru;
b) valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică
subsecvente care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru în primele
6 luni;
c) valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică
subsecvente care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru.
12. Contractele de achiziţie publică sunt:

a) contractele de lucrări, contractele de închiriere a bunurilor publice, contractele
de furnizare, contractele sectoriale;
b) contractele de vânzare, contractele de servicii, contractele de furnizare,
contractele mixte;
c) contractele de lucrări, contractele de servicii, contractele de furnizare.
13. Care dintre următoarele enunțuri este adevărat:

a) contractul de achiziție publică este un contract civil;
b) contractul de achiziție publică este un contract administrativ;
c) nici o clauză din contractul de achiziție publică nu se poate negocia de părți.
14. Forma scrisă a contractului de achiziție publică este o condiție:

a) de validitate;
b) de probă;
c) facultativă.
15. Contractul de achiziție publică este sinalagmatic pentru că:

a) operatorul economic se obligă unilateral să furnizeze produse/să presteze
servicii/să efectueze lucrări;
b) are o valoare exprimată în bani;
c) obligațiile născute sunt reciproce și interdependente.

a) contractul de achiziție publică este un act juridic unilateral;
b) contractul de achiziție publică este un act juridic bilateral/multilateral;
c) contractul de achiziție publică este un act juridic cu titlu gratuit.
17. Părțile contractului de achiziție publică sunt:

a) operatorii economici și Guvernul;
b) autoritățile contractante și operatorii economici;
c) vânzătorul și cumpărătorul.
18. Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de

achiziție publică:
a) numai individual sau într-o formă de asociere temporară;
b) numai individual;
c) individual sau în comun cu alţi operatori economici, inclusiv în forme de
asociere temporară.
436 Grile
19. Contractul de furnizare este:

a) acel contract de lucrări publice, altul decât contractul de leasing, care are ca
obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate;
b) acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări, care are ca
obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate,
închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare;
c) acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul de lucrări, care are ca
obiect furnizarea unuia sau mai multor servicii publice, cu sau fără opţiune de
cumpărare.
20. Prin „acord cadru” se înţelege:

a) o hotărâre a Guvernul, publicată în Monitorul Oficial al României, prin care se
stabilesc elementele esențiale ale contractului de achiziție publică, respectiv prețul și
cantitățile avute în vedere;
b) o înţelegere scrisă intervenită între o autoritate contractantă şi un operator eco-
nomic, al cărei scop este stabilirea elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna
contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod
special în ceea ce priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere;
c) o înțelegere scrisă încheiată între Guvern și toți operatorii economice care
doresc să participe la procedurile de achiziții publice din România prin care se
stabilesc elementele esențiale ale contractului de achiziție publică, respectiv prețul și
cantitățile avute în vedere.
21. Procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică sunt:

a) licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, negocierea competitivă, dialogul compe-
titiv, parteneriatul pentru inovare, negocierea fără publicare prealabilă, concursul de
soluţii, procedura de atribuire în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice
și procedura simplificată, achiziția directă;
b) licitaţia simplă, licitația complexă, negocierea competitivă, dialogul compe-
soluţii, procedura simplificată, achiziția directă;
c) licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, negocierea competitivă, dialogul compe-
soluţii.
22. Licitația deschisă reprezintă:

a) procedura la care au dreptul de a depune ofertă numai primii 3 operatorii
economici selectați de autoritatea contractantă;
b) procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune
ofertă;
c) procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candida-
tura, urmând ca numai candidații selectați să aibă dreptul de a depune ofertă.
23. Licitația restrânsă este acea procedură de atribuire în care:
a) orice operator economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în
urma publicării unui anunţ de participare, urmând ca numai candidaţii care îndepli-
nesc criteriile de calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă să aibă
dreptul de a depune oferta în etapa ulterioară;
b) numai operatorii economici selectați dintr-o listă oficială au dreptul de a
depune o solicitare de participare la procedură;
c) orice operator economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în
urma publicării unui anunţ de participare, urmând ca toți candidaţii să aibă dreptul de
a depune oferta în etapa ulterioară.
24. Negocierea competitivă este acea procedură de atribuire în care:

a) numai operatorii economici selectați dintr-o listă oficială au dreptul de a
depune o solicitare de participare în urma publicării unui anunţ de participare,
urmând ca toți candidaţii să participe negocieri în vederea îmbunătăţirii acestora;
b) orice operator economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în
urma publicării unui anunţ de participare, urmând ca numai candidaţii care înde-
plinesc criteriile de calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă să aibă
dreptul de a depune oferte iniţiale în etapa ulterioară, pe baza cărora autoritatea
contractantă va derula negocieri în vederea îmbunătăţirii acestora;
c) autoritatea contractantă va derula negocieri direct cu operatorii economici
identificați pe piața de profil relevantă.
25. Dialogul competitiv este acea procedură de atribuire în care:

a) numai operatorii economici selectați dintr-o listă oficială au dreptul de a parti-
cipa la etapa de dialog, iar candidaţii rămaşi la sfârşitul etapei de dialog au dreptul de
a depune oferte finale;
b) autoritatea contractantă va derula un dialog competitiv cu operatorii economici
identificați pe piața de profil relevantă;
c) orice operator economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în
urma publicării unui anunţ de participare, urmând ca numai candidaţii care îndepli-
nesc criteriile de calificare şi selecţie stabilite de autoritatea contractantă să aibă
dreptul de a participa la etapa de dialog, iar candidaţii rămaşi la sfârşitul etapei de
dialog au dreptul de a depune oferte finale.
26. Negocierea fără publicare prealabilă este acea procedură de atribuire în care:
a) în anumite situații prevăzute de lege, autoritatea contractantă atribuie contractul
de achiziţii publice/acordul-cadru de lucrări, de produse sau de servicii fără publi-
carea prealabilă a unui anunț de participare;
b) în anumite situații prevăzute de lege, autoritatea contractantă atribuie contractul
de achiziţii publice/acordul-cadru de lucrări, de produse sau de servicii direct către un
operator economic;
c) în anumite situații prevăzute de lege, autoritatea contractantă atribuie contractul
de achiziţii publice/acordul-cadru de lucrări, de produse sau de servicii fără publi-
carea documentelor achiziției publice.
438 Grile
27. Concursul de soluţii este acea procedură de atribuire în care, datorită

specificului obiectului achiziției:
a) atribuirea contractului de achiziție publică se face în urma evaluării proiectelor
depuse de către o comisie unică la nivelul Guvernului;
b) atribuirea contractului de achiziție publică se face în urma evaluării proiectelor
depuse de către un juriu alcătuit la nivelul Agenția Națională pentru Achiziții Publice;
c) atribuirea contractului de achiziție publică se face în urma evaluării proiectelor
depuse de către un juriu alcătuit exclusiv din persoane fizice independente.
28. Autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica una din procedurile de

atribuire a contractului de achiziţie publică:
a) licitaţia deschisă, negocierea competitivă, dialogul competitiv, parteneriatul pentru
inovare, negociere simplă, concursul de soluții, cerere de oferte, achiziția directă;
b) licitaţia internaţională, licitaţia națională, negocierea competitivă, dialogul
competitiv, parteneriatul pentru inovare, negociere fără publicarea prealabilă, con-
cursul de soluții, procedura simplificată, achiziția directă;
c) licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, negocierea competitivă, dialogul compe-
titiv, parteneriatul pentru inovare, negociere fără publicarea prealabilă, concursul de
soluții, procedura simplificată, achiziția directă.
29. „SEAP” înseamnă:

a) Sistemul European de Achiziţii Publice;
b) Sistemul Electronic de Achiziţii Publice;
c) Sistemul Electronic al Autorităţilor Publice.
30. Achiziţia directă se realizează:

a) pe bază de document justificativ;
b) pe bază de bon fiscal;
c) numai în cazul produselor de birotică.
31. De regulă, durata unui acord-cadru nu poate depăşi:

a) 2 ani;
b) 4 ani;
c) 6 ani.
32. Acordul-cadru se încheie:

a) cu un singur operator economic sau cu mai mulţi operatori economici;
b) întotdeauna cu un singur operator economic;
c) întotdeauna cu mai mulţi operatori economici.
33. Sistemul dinamic de achiziții este:

a) acel proces de achiziţie organizat în integralitate prin mijloace electronice şi
deschis;
b) acel proces de achiziţie organizat în prin mijloace electronice sau prin cores-
pondență după caz.
c) acel proces de achiziţie organizat în integralitate prin mijloace electronice care
se aplică întotdeauna dacă o procedură de achiziție publică standard nu se finalizează
în termenele prevăzute de lege.
34. Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza un sistem dinamic de

achiziţii pentru:
a) orice fel de achiziții publice, indiferent de caracteristicile produselor, serviciilor
sau lucrărilor;
b) achizițiile publice care nu se pot desfășura în variantele clasice
c) achiziţii de uz curent, ale căror caracteristici general disponibile pe piaţă satisfac
necesităţile autorităţii contractante.
35. Licitația electronică este acel proces repetitiv desfăşurat prin:

a) mijloace electronice offline;
b) mijloace electronice;
c) transmiterea ofertelor prin fax sau email.
36. Consultarea pieței:

a) este obligatorie pentru autoritatea contractantă și nu constituie o etapă a proce-
durii achiziției publice;
b) este obligatorie pentru autoritatea contractantă și constituie o etapă a procedurii
achiziției publice;
c) este facultativă pentru autoritatea contractantă și nu constituie o etapă a
procedurii achiziției publice.
37. Transparenţa procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică/

acordurilor-cadru se asigură prin publicarea:
a) anunţurilor de intenţie, anunţurilor de participare şi anunţurilor de atribuire;
b) anunţurilor de participare şi anunţurilor de atribuire;
c) anunţurilor de intenţie şi anunţurilor de atribuire.
38. Documentaţia de atribuire este alcătuită din următoarele:

a) modelul de contract; caietul de sarcini;
b) fişa de date a achiziţiei; caietul de sarcini sau document descriptiv; clauzele
contractuale obligatorii; formularele şi modelele de documente;
c) caietul de sarcini și ofertele.
39. Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu:

a) specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripţii, caracteristici de natură
tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv;
b) condițiile de eligibilitate și cele privind capacitatea economică a operatorilor
economici;
c) declarația privind conflictul de interese și condițiile de eligibilitate ale opera-
torilor economici.
440 Grile
40. Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita:

a) clarificări numai dacă primesc o solicitare expresă din partea autorității con-
tractante;
b) clarificări numai de la autoritățile contractante de către Agenția Națională
pentru Achiziții Publice;
c) clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire.
41. Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de

atribuire numai criterii de capacitate referitoare la:
a) capacitatea juridică civilă; situaţia economică şi financiară; capacitatea tehnică
şi profesională;
b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; situaţia economică şi finan-
ciară; capacitatea tehnică şi profesională;
c) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; situaţia economică şi finan-
ciară; capacitatea administrativă de a încheia contracte.
42. Operatorul economic are dreptul să invoce susţinerea unui terţ în ceea ce
priveşte:
a) îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau a
criteriilor privind capacitatea tehnică şi profesională;
b) îndeplinirea criteriilor referitoare la eligibilitate şi/sau a criteriilor privind
capacitatea tehnică şi profesională;
c) îndeplinirea criteriilor referitoare la conflictul de interese și/sau situaţia
economică şi financiară.
43. Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele

criterii de atribuire:
a) preţul cel mai scăzut; cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost;
b) preţul cel mai scăzut; costul cel mai scăzut;
c) preţul cel mai scăzut; costul cel mai scăzut; cel mai bun raport calitate-preţ/
calitate-cost.
44. Garanţia de participare are drept scop:

a) protejarea autorităţii contractante faţă de riscul unui comportament necorespun-
zător al ofertantului pe toată perioada implicării sale în procedura de atribuire;
b) protejarea autorităţii contractante faţă de riscul unui comportament necorespun-
zător al ofertantului pe toată perioada procedurii de atribuire și a derulării contrac-
tului de achiziție publică;
c) protejarea autorităţii contractante faţă de riscul unui comportament necorespun-
zător al ofertantului pe toată perioada prealabilă începerii procedurii de atribuire.
45. Garanţia de participare nu poate depăşi:

a) 1% din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică;
b) 2% din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică;
c) 5% din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică.
46. Perioada de valabilitate a garanției de participare va fi:
a) cel puţin egală cu durata contractului de achiziție publică;
b) cel puţin egală cu 2 ani de data încheierii contractului de achiziție publică;
c) cel puţin egală cu perioada minimă de valabilitate a ofertei, astfel cum a fost
solicitată prin documentația de atribuire.
47. Garanţia de bună execuţie se constituie de către contractant în scopul:

a) asigurării autorităţii contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în
perioada convenită a contractului de achiziţie publică;
b) menținerii ofertei inițiale pe toată durata de valabilitate a contractului de
achiziție publică;
c) garantării îndeplinirii condițiilor de eligibilitate pe toată durata de valabilitate a
contractului de achiziție publică.
48. Documentul unic de achiziţii european – DUAE – este acel document:

a) folosit de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice în raporturile institu-
ționale cu Comisia Europeană;
b) furnizat în format electronic prin utilizarea formatului standard stabilit de
Comisia Europeană, constând în declaraţia pe propria răspundere a operatorului
economic cu privire la îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie;
c) furnizat la cerere de Comisia Europeană care atestă că autoritățile contractante
îndeplinesc condițiile legale de a participa la proceduri de achiziție publică.
49. Pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziție publică:

a) prețul poate fi ajustat, în anumite condiții prevăzute de lege;
b) prețul nu poate fi ajustat în nici o situație;
c) prețul este ajustat întotdeauna cu condiția notificării prealabile a autorității
contractante.
50. Procedura de atribuire se finalizează prin:

a) finalizarea executării contractului de achiziție publică;
b) încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau anularea proce-
durii de atribuire;
c) prin depunerea ofertei de către operatorul economic.
51. Autoritatea contractantă:

a) nu are obligaţia de a întocmi raportul procedurii de atribuire pentru fiecare
contract de achiziţie publică atribuit;
b) are obligaţia de a întocmi raportul procedurii de atribuire pentru fiecare contract de
achiziţie publică atribuit, la solicitarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice;
c) are obligaţia de a întocmi raportul procedurii de atribuire pentru fiecare
contract de achiziţie publică atribuit.
52. În cazul subcontractării:

a) o parte/părți din contractul de achiziție publică vor fi îndeplinite de operatorii
economici subcontractanți;
442 Grile
b) o parte/părți din contractul de achiziție publică vor fi îndeplinite de alte

structuri subordonate autorității contractante;
c) o parte/părți din contractul de achiziție publică vor fi îndeplinite de operatorii
economici clasați pe locul al doilea.
53. Prelungirea duratei contractelor de furnizare sau de servicii cu caracter

de regularitate:
a) este interzisă de lege;
b) este permisă în anumite condiții prevăzute de lege și nu poate depăși 6 luni;
c) este permisă în anumite condiții prevăzute de lege și nu poate depăși 4 luni.
54. Sistemul de achiziţie dinamic se aplică pentru:

a) achiziţia de imobile şi autoturisme necesare activităţii autorităţii contractante;
b) achiziţia unor produse de uz curent, ale căror caracteristici general disponibile
pe piaţă satisfac nevoile autorităţii contractante;
c) realizarea construcţiilor de interes naţional.
Achiziții sectoriale și achiziții publice în domeniile apărării și securității 443
II. Achiziții sectoriale și achiziții publice în domeniile

apărării și securității
1. Achizițiile sectoriale se aplică în următoarele domenii:

a) gaze şi energie termică; energie electrică; apă; servicii de transport; porturi și
aeroporturi; servicii poștale; extracţia de petrol şi gaze naturale, prospectarea şi
extracţia de cărbune sau alţi combustibili solizi;
b) gaze şi energie termică; energie electrică; apă; servicii de transport; porturi și
aeroporturi; servicii poștale; construcții de drumuri și poduri;
c) servicii financiare și bancare; servicii de consultanță; servicii sociale speciale.
2. Pragurile valorice prevăzute de Legea nr. 99/2016 privind achizițiile secto-

riale se stabilesc:
a) în lei;
b) în EURO;
c) în lei și în EURO.

sectoriale se revizuiesc:
a) de către Guvernul României;
c) de către Comisia Europeană.
4. Obiectul achiziţiei sectoriale se pune în corespondenţă cu codurile:

a) CAEN (Clasificarea Activităților din Economia Națională);
b) CPV (Common Procurement Vocabulary);
c) COR (Clasificarea Ocupațiilor în România.
5. Care din următoarele enunțuri este adevărat:

a) în domeniile apărării şi securităţii, întâlnim achiziții publice prin procedura
licitației publice deschise;
b) în domeniile apărării şi securităţii, nu întâlnim achiziții publice prin procedura
licitației publice deschise;
c) în domeniile apărării şi securităţii, întâlnim achiziții publice prin procedura
licitației publice deschise, dar acestea au un caracter secret.
6. În domeniile apărării şi securităţii, cererea de oferte se aplică numai în

cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică
este mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:
a) pentru contractul de furnizare: 100.000 euro; pentru contractul de servicii:
200.000 euro; pentru contractul de lucrări: 5.000.000 euro;
b) pentru contractul de furnizare: 400.000 euro; pentru contractul de servicii:
400.000 euro; pentru contractul de lucrări: 5.000.000 euro;
444 Grile
c) pentru contractul de furnizare: 800.000 euro; pentru contractul de servicii:

800.000 euro; pentru contractul de lucrări: 5.000.000 euro.
7. În domeniile apărării şi securităţii, legislația specială prevede:

a) cerințe referitoare la securitatea informații și la securitatea aprovizionării;
b) numai cerințe referitoare la securitatea aprovizionării;
c) numai cerințe referitoare la securitatea informației;
8. În domeniile apărării şi securităţii, în cazul în care participarea la achiziție

implică accesul sau gestionarea de informaţii clasificate, autoritatea contrac-
tantă este obligată să impună ca ofertantul să deţină:
a) autorizaţie în acest sens, eliberate în conformitate cu legislaţia naţională în
domeniu sau recunoscute de Oficiul Registrului Comerțului din țara de origine;
b) autorizaţie în acest sens, eliberate în conformitate cu legislaţia naţională în
domeniu sau recunoscute de Ministerul Apărării Naționale;
c) autorizaţie în acest sens, eliberate în conformitate cu legislaţia naţională în domeniu
sau recunoscute de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.
9. Potrivit legii, contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi secu-

rităţii vizează:
a) furnizarea de produse militare, produse sensibile sau produse în domeniul
securității nonmilitare, precum și servicii și lucrări în legătură acestea;
b) furnizarea de produse militare, precum și servicii și lucrări în legătură acestea;
c) furnizarea de produse militare, produse în domeniul securității nonmilitare,
precum și servicii și lucrări în legătură acestea.
Achiziții sectoriale și achiziții publice în domeniile apărării și securității 445
III. Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate

din fonduri europene. Particularități
1. Fondurile structurale și de investiții europene sunt:

a) POSDRU, REGIO, FSE, FEADR;
b) FEDR, FC, FSE, FEADR, EMFF;
c) FEDR, POSDRU, FMI, FSE, FC.
2. Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene se

realizează:
a) fie potrivit legislației generale privind achizițiile publice, fie potrivit procedurii
competitive, după caz;
b) fie potrivit legislației generale privind achizițiile publice, fie potrivit procedurii
simplificate, după caz;
c) numai potrivit procedurii competitive.
3. Achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene se

realizează:
a) potrivit legislației generale privind achizițiile publice sau potrivit procedurii
competitive, după caz, în situația entităților juridice fără calitate de „autoritate
contractantă”;
b) potrivit legislației generale privind achizițiile publice sau potrivit procedurii
competitive, după caz, numai în situația entităților juridice care au calitate de „auto-
ritate contractantă”;
c) potrivit legislației generale privind achizițiile publice sau potrivit procedurii
competitive, după caz, numai în situația entităților juridice fără calitate de „autoritate
contractantă”.
3. Principiile procedurii competitive sunt:

a) principiul transparenței, principiul reciprocității, principiul eficienței, principiul
eficacității
b) principiul legalității, principiul economicității, principiul proporționalității, prin-
cipiul eficacității
c) principiul transparenței, principiul economicității, principiul eficienței, principiul
eficacității
4. Achiziția directă se poate realiza:

a) numai dacă valoarea estimată, exclusiv TVA, este mai mică decât anumite
praguri valorice stabilite de lege;
b) numai dacă autoritatea de management a fondurilor europene aprobă această
achiziție, indiferent de pragurile valorice stabilite de lege;
c) oricând în cazul solicitanților/beneficiarilor privați.
Concesiunile de lucrări şi de servicii 446
IV. Concesiunile de lucrări și de servicii
1. Legislația în vigoare distinge între următoarele categorii de concesiuni:

a) de bunuri proprietate publică, de lucrări și de servicii;
b) de bunuri proprietate publică sau privată, de lucrări și de servicii;
c) de lucrări și de servicii.
2. Principiile care stau la baza atribuirii contractului de concesiune de

lucrări și de servicii sunt:
a) nediscriminarea; tratamentul egal; legalitatea; transparenţa; proporţionalitatea;
accesul la justiţie;
b) nediscriminarea; tratamentul egal; recunoaşterea reciprocă; transparenţa; pro-
porţionalitatea; asumarea răspunderii;
c) echivalenţa condiţiilor; tratamentul egal; recunoaşterea reciprocă; transparenţa;
proporţionalitatea; accesul la justiţie.
3. Un concept de bază în materia concesiunilor de lucrări și de servicii este:

a) riscul asigurat;
b) riscul de piață;
c) riscul de operare.
4. Ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului:

a) nu i se garantează recuperarea costurilor investiţiilor efectuate şi a costurilor în
legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor;
b) i se garantează recuperarea costurilor investiţiilor efectuate şi a costurilor în
legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor, în proporție de 50%;
c) i se garantează recuperarea costurilor investiţiilor efectuate şi a costurilor în
legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor, în proporție de 50%.
5. Riscul de operare în materia concesiunilor constă în:

a) fie riscul de cerere; fie riscul de ofertă; ambele riscuri, de cerere şi de ofertă;
b) numai riscul de cerere;
c) numai riscul de ofertă.
6. Pragurile valorice prevăzute de Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de

lucrări şi concesiunile de servicii se stabilesc:
d) în lei;
e) în EURO;
f) în lei și în EURO.
7. Pragurile valorice prevăzute de Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de

lucrări şi concesiunile de servicii se revizuiesc:
a) de către Comisia Europeană;
c) de către Guvernul României.
8. Contractul de concesiune de lucrări este acel contract:
a) cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului civil, încheiat în scris prin care una
sau mai multe entităţi contractante încredinţează executarea de lucrări, unuia sau mai
multor operatori economici;
b) cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului comercial, încheiat în scris prin
care una sau mai multe entităţi contractante încredinţează executarea de lucrări, unuia
sau mai multor operatori economici;
c) cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului administrativ, încheiat în scris prin
sau mai multor operatori economici.
9. Contractul de concesiune de servicii este acel contract:

a) cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului civil, încheiat în scris prin care una
sau mai multe entităţi contractante încredinţează executarea de lucrări, unuia sau mai
multor operatori economici;
b) cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului administrativ, încheiat în scris prin
sau mai multor operatori economici;
c) cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului comercial, încheiat în scris prin
sau mai multor operatori economici.
10. În cazul contractului de concesiune de lucrări, concesionarul:

a) fie are exclusiv dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor care fac obiectul
contractului, fie acest drept însoţit de o plată;
b) are numai dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor care fac obiectul contractului;
c) are numai dreptul la o plată.

a) contractul de concesiune este un contract civil;
b) contractul de concesiune este un contract administrativ;
c) nici o clauză din contractul de concesiune nu se poate negocia de părți.
12. Forma scrisă a contractului de concesiune este o condiție:

a) de validitate;
b) de probă;
c) facultativă.
13. Contractul de concesiune este sinalagmatic pentru că:

a) concesionarul se obligă unilateral;
b) are o valoare exprimată în bani;
c) obligațiile născute sunt reciproce și interdependente.
448 Grile

a) contractul de concesiune este un act juridic unilateral;
b) contractul de concesiune este un act juridic bilateral/multilateral;
c) contractul de concesiune este un act juridic cu titlu gratuit.
15. Părțile contractului de concesiune sunt:

a) operatorii economici și Guvernul;
b) concedentul și concesionarul;
c) vânzătorul și concesionarul.
16. Contractul de concesiune se atribuie printr-una dintre următoarele

proceduri:
a) licitaţie deschisă; dialog competitiv; negocierea fără publicarea unui anunţ de
concesionare;
b) licitaţie deschisă; dialog competitiv; concurs de soluții;
c) licitaţie deschisă; dialog competitiv; concurs de soluții; încredințare directă.
17. Licitaţia deschisă este definită ca fiind acea procedură de atribuire în

cadrul căreia:
a) orice operator economic are dreptul de a depune o contraofertă în urma publi-
cării unui anunţ de concesionare;
b) orice operator economic are dreptul de a depune ofertă în urma publicării unui
anunţ de concesionare;
c) numai operatorii economici selectați au dreptul de a depune ofertă în urma
publicării unui anunţ de concesionare.
18. Dialogul competitiv este acea procedură de atribuire în care:

a) numai operatorii economici selectați dintr-o listă oficială au dreptul de a
participa la etapa de dialog, iar candidaţii rămaşi la sfârşitul etapei de dialog au
dreptul de a depune oferte finale;
b) autoritatea contractantă va derula un dialog competitiv cu operatorii economici
identificați pe piața de profil relevantă;
c) operator economic are dreptul de a depune o solicitare de participare în urma
publicării unui anunţ de concesionare, urmând ca numai candidaţii care îndeplinesc
criteriile de calificare şi selecţie stabilite de entitatea contractantă să aibă dreptul de a
participa la etapa de dialog, iar candidaţii rămaşi la sfârşitul etapei de dialog au drep-
tul de a depune oferte finale.
19. Transparenţa procedurii de atribuire a contractelor de concesiune se

asigură prin publicarea:
a) anunţurilor de intenţie, anunţurilor de concesionare şi anunţurilor de atribuire;
b) anunţurilor de participare şi anunţurilor de atribuire;
c) anunţurilor de intenţie şi anunţurilor de atribuire.
20. Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de
atribuire a contractului de concesiune numai criterii de capacitate referitoare la:
a) capacitatea juridică civilă; situaţia economică şi financiară; capacitatea tehnică
şi profesională;
b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; situaţia economică şi finan-
ciară; capacitatea tehnică şi profesională;
c) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; situaţia economică şi finan-
ciară; capacitatea administrativă de a încheia contracte.
V. Parteneriatul public-privat

a) parteneriatul public-privat este reglementat la nivel european printr-o directivă;
b) parteneriatul public-privat nu este reglementat la nivel european printr-o directivă;
c) parteneriatul public-privat este reglementat la nivel european printr-un regulament.
2. Formele de parteneriat public-privat sunt:

a) parteneriatul public-privat contractual și parteneriatul public-privat instituţional;
b) parteneriatul public-privat instituțional și parteneriatul public-privat mixt;
c) parteneriatul public-privat contractual și parteneriatul public-privat mixt.
3. Finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul proiectelor de parte-

neriat public-privat se poate asigura, după caz:
a) integral, din resurse financiare asigurate de partenerul public;
b) integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat;
c) din resurse financiare asigurate integral de partenerul privat sau din resurse
financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.
4. Iniţiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public-privat

aparţine:
a) partenerului public;
b) partenerului privat;
c) partenerului public sau privat.
5. Pentru iniţierea unui proiect de parteneriat public-privat se întocmește

obligatoriu:
a) un studiu de impact;
b) un studiu de mediu;
c) un studiu de fundamentare:
6. Contractul de parteneriat public-privat este un contract:

a) mixt;
b) administrativ;
c) civil.
7. Societatea de proiect se constituie:

a) atât în cazul parteneriatului public-privat contractual, cât și în cazul partene-
riatului public-privat instituţional;
b) numai în cazul parteneriatului public-privat contractual;
c) numai în cazul parteneriatului public-privat instituţional.
VI. Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor de lucrări și servicii
1. Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor de lucrări și servicii se

realizează de:
a) Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice;
b) Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor;
c) Ministerul Finanțelor.
2. Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor de lucrări și servicii se

realizează:
a) numai ex ante;
b) numai ex post;
c) ex ante și ex post.
3. Autoritatea contractantă selectată în vederea realizării controlului ex ante:

a) nu va fi înştiinţată anterior începerii activităţii de control;
b) va fi înştiinţată anterior începerii activităţii de control;
c) va fi înştiinţată anterior începerii activităţii de control, numai dacă Agenţia
Naţională pentru Achiziţii Publice consideră necesar.
4. În îndeplinirea funcţiei de control ex ante, Agenţia Naţională pentru

Achiziţii Publice efectuează:
a) un control de calitate şi regularitate;
b) un control de oportunitate, calitate şi regularitate;
c) un control de oportunitate şi regularitate.
5. Controlul ex ante se desfăşoară:

a) inopinat;
b) pe bază de liste de verificare;
c) numai la solicitarea Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
6. Constatările rezultate din activitatea de control ex ante şi măsurile dispuse

de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice fac obiectul unui aviz:
a) conform care poate fi necondiţionat sau condiționat;
b) conform sau neconform;
c) conform sau neconform, care poate fi necondiţionat sau condiționat.
7. În cazul în care autoritatea contractantă are obiecţii cu privire la abaterile

constatate ca urmare a activităţii de control ex ante:
a) se poate demara procedura de arbitraj;
b) se poate demara procedura de conciliere;
c) se poate demara procedura litigioasă în fața Consiliul Național de Soluționare a
Contestațiilor.
452 Grile
8. Controlul ex post al achizițiilor publice și al concesiunilor de lucrări și

servicii se realizează de:
a) Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice;
b) Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor;
c) Ministerul Finanțelor.
Remediile și căile de atac 453
VII. Remediile și căile de atac
1. Litigiile în materia achizițiilor publice sunt soluționate:

a) pe calea contenciosului administrativ sau în cadrul procedurii administrativ-
jurisdicționale în fața Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
b) numai în cadrul procedurii administrativ-jurisdicționale în fața Consiliului
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
c) numai pe calea contenciosului administrativ.
2. În cadrul procedurii administrativ-jurisdicționale în fața Consiliului

Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, terțul prejudiciat de o procedură de
achiziție publică:
a) nu se poate adresa Consiliului pentru că nu a participat la procedură;
b) se poate adresa Consiliului chiar dacă nu a participat la procedură;
c) se poate adresa exclusiv instanței de contencios administrativ.
3. Dacă aceeași persoana care se consideră vătămată se adresează cu aceeași

cerere atât Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cât și instanței
de contencios administrativ:
a) cererea va fi soluționată atât de Consiliu, cât și de instanța de contencios admi-
nistrativ;
b) cererea va fi soluționată exclusiv de Consiliu;
c) cererea va fi soluționată exclusiv de instanța de contencios administrativ,
prezumându-se că persoana în cauză a renunțat la cale administrativ-jurisdicțională.
4. Dacă mai multe persoane care se consideră vătămată prin aceeași proce-
dură se adresează cu contestații, fie Consiliului Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor, fie instanței de contencios administrativ:
a) instanţa pronunţă conexarea contestaţiilor, solicitând Consiliului Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor transmiterea dosarului;
b) cererile vor fi soluționate separat atât de Consiliu, cât și de instanța de conten-
cios administrativ;
c) cererile vor fi conexate și judecate de Consiliu.
5. Contestația adresată Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

de către persoana care se consideră vătămată:
a) se realizează numai prin mijloace electronice;
b) se realizează în scris;
c) se realizează în scris sau verbal, după caz.
454 Grile
6. Principiile soluționării contestației adresate Consiliului Naţional de

Soluţionare a Contestaţiilor sunt:
a) principiul legalității; principiul eficienței economice; principiul contradictorialității;
principiul asigurării dreptului la apărare; principiul imparțialității și independenței;
b) principiul legalității; principiul celerității; principiul subsidiarității; principiul
asigurării dreptului la apărare; principiul imparțialității și independenței;
c) principiul legalității; principiul celerității; principiul contradictorialității; princi-
piul asigurării dreptului la apărare; principiul imparțialității și independenței.
7. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este un organism:

a) independent cu activitate administrativ-jurisdicţională;
b) subordonat Ministrului Justiției;
c) subordonat instanței de contencios administrativ.
8. Membrii Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor:

a) sunt aleși de reprezentanții asociațiilor profesionale a operatorilor economici;
b) sunt desemnați prin tragere la sorți de către instanța de contencios administrativ;
c) sunt selectaţi prin concurs, fiind numiţi în funcţie prin decizia primului-ministru.
9. Completele specializate ale Consiliului Naţional de Soluţionare a Contes-

taţiilor care soluționează contestațiile sunt formate din:
a) 3 membri;
b) 2 membri;
c) 1 membru.
10. Procedura în fața Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este:

a) exclusiv scrisă;
b) este scrisă, iar părţile sunt audiate numai dacă acest lucru este considerat
necesar de către completul de soluţionare a contestaţiei;
c) este exclusiv orală, la cererea părților.
11. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor soluţionează pe fond

contestaţia:
a) în termen de 20 de zile de la data primirii dosarului achiziţiei;
b) în termen de 2 luni de la data primirii dosarului achiziţiei;
c) în termenul de 6 luni de la data primirii dosarului achiziţiei.
12. Examinând din punctul de vedere al legalităţii şi temeiniciei actul atacat,

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor pronunță una din soluțiile:
a) pronunţa o decizie prin care îl anulează în tot sau în parte; obliga autoritatea
contractantă să emită un act; dispune recuzarea comisiei de achiziție publică;
b) pronunţa o decizie prin care îl anulează în tot sau în parte; obliga autoritatea
operatorul economic să emită un act; dispune orice altă măsură necesară pentru
remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire;
c) pronunţa o decizie prin care îl anulează în tot sau în parte; obliga autoritatea
contractantă să emită un act; dispune orice altă măsură necesară pentru remedierea
actelor ce afectează procedura de atribuire.
Remediile și căile de atac 455
13. Hotărârile Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor privind
modul de soluţionare a contestaţiei se adoptă:
a) cu unanimitate;
b) cu votul majorităţii membrilor completului;
c) de membrii completului, cu excepția acelora care s-au abținut.
14. Decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor privind

modul de soluţionare a contestaţiei:
a) se publică pe pagina de internet a Consiliului Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor, în cadrul buletinului oficial al acestei instituții;
b) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a;
c) nu se publică.
15. Împotriva deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

prin care s-a soluționat contestația:
a) nu se poate face plângere;
b) se poate face plângere care se adresează președintelui Consiliului Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor;
c) se poate face plângere care se adresează instanței de contencios administrativ.
16. Instanța competentă să soluționeze plângerea formulată împotriva

deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este:
a) instanța de contencios administrativ;
b) instanța de drept comun;
c) Judecătoria sectorului 1 București.
17. Plângerea formulată împotriva deciziei Consiliului Naţional de Soluţio-

nare a Contestaţiilor este:
a) este scutită de taxă judiciară de timbru;
b) se taxează cu 50% din valoarea taxelor de timbru prevăzute de lege pentru
soluționarea litigiilor în materia achizițiilor publice direct în instanță;
c) se taxează cu aceeași valoare a taxelor de timbru prevăzute de lege pentru
soluționarea litigiilor în materia achizițiilor publice direct în instanță.
Răspunsuri
I. Achiziții publice
1. a 19. b 37. a
2. c 20. b 38. b
3. a 21. a 39. a
4. b 22. b 40. c
5. a 23. a 41. b
6. a 24. b 42. a
7. b 25. c 43. c
8. a 26. a 44. a
9. a 27. c 45. b
10. b 28. c 46. c
11. c 29. b 47. a
12. c 30. a 48. b
13. b 31. b 49. a
14. a 32. a 50. b
15. c 33. a 51. c
16. b 34. c 52. a
17. b 35. b 53. c
18. c 36. c 54. b
II. Achiziții sectoriale și achiziții publice

în domeniile apărării și securității
1. a 4. a 7. a
2. a 5. b 8. c
3. c 6. b 9. a
III. Achizițiile publice în cadrul proiectelor

finanțate din fonduri europene. Particularități
1. b 4. c
2. a 5. a
3. a
458 Răspunsuri
IV. Concesiunile de lucrări și de servicii
1. a 8. c 15. b
2. b 9. b 16. a
3. c 10. a 17. b
4. a 11. b 18. c
5. a 12. a 19. a
6. a 13. c 20. b
7. a 14. b
V. Parteneriatul public-privat
1. b 3. c 6. b
2. a 4. a 7. c
5. c
VI. Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor

de lucrări și servicii
1. a 4. a 7. b
2. c 5. b 8. a
3. b 6. a
VII. Remediile și căile de atac
1. a 7. a 13. b
2. b 8. c 14. a
3. c 9. a 15. c
4. a 10. b 16. a
5. b 11. a 17. b
6. c 12. c
Bibliografie
▪ Achiziţii publice. Contracte, norme de aplicare şi ghid de atribuire, ed.

Septembrie 2008, Ed. Monitorul Oficial, Bucureşti, 2008.
▪ Arrowsmith S. et all, EU Public Procurement Law: An Introduction
(https://www.nottingham.ac.uk/pprg/documentsarchive/asialinkmaterials/eupubli
cprocurementlawintroduction.pdf).
▪ Azema J., Le droit français de la concurrence, ed. 2e, P.U.F., Paris, 1986.
▪ Băcanu I., Libera concurenţă în perioada de tranziţie spre economia de piaţă, în
Dreptul nr. 9-12/1990.
▪ Beleiu G., Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului
civil, Casa de Editură și Presă „Șansa”, București, 1992.
▪ Boroi G., Rădescu D., Codul de procedură civilă comentat și adnotat, Ed. All,
București, 1994.
▪ Bovis C., EU Public Procurement Law, The Second Edition, Edward Elgar
Publishing, 2012.
▪ Bovis C.H., The Regulation of the Public Procurement as an Element in the
Evolution of the European Economic Law, European Law Journal, Spring, 1998.
▪ Buijze A., The Principle of Transparency in EU Law, Uitgeverj BOXPress, 2013.
▪ C. Stătescu, Bîrsan C., Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Ed. All,
București, 1992.
▪ Căpățână O., Dreptul concurenței comerciale. Concurența onestă, Ed. Lumina
Lex, București, 1992.
▪ Cârlan M.V., Procedura achizițiilor publice cu referire specială la cele finanțate
din fonduri europene, Ed. Wolters Kluwer, București, 2013.
▪ Ciobanu V.M., Tratat teoretic și practic de procedură civilă. Teoria generală,
vol. I, Ed. Național, București, 1999.
▪ Craig P., de Búrca G., Dreptul Uniunii Europene. Comentarii, jurisprudență și
doctrină, ed. a IV-a, Ed. Hamangiu, București, 2009.
▪ Daniel Şerban D., Achiziţiile publice. Teoria şi practica jurisdicţiei
administrative, Ed. Hamangiu, București, 2012.
▪ Del Vecchio G., Lecții de filosofie juridică, Ed. Europa Nova, București.
▪ Denis H., Histoire de la pensée économique, ed. 9, Paris, 1990.
▪ Dumontaux N., Pop A., Contagion Effects in the Aftermath of Lehman’s
Collapse: Measuring the Collateral Damage, 2012 (https://halshs.archives-
ouvertes.fr/hal-00695721/document).
▪ Duncan S.D., Causes of Collapse: The Failure of Lehman Brothers Holdings,
Inc., December 10, 2012 (http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2192284).
▪ Ed. Goblot, La vocabulaire philosophique, Paris, 1901.
▪ Herovanu E., Principiile procedurei judiciare, vol. I, București, 1932.
▪ Konstadacopoulos D., The Linked Oligopoly Concept in the Single European
Market, în Public Procurement Law Review no. 4/1995.
460 Bibliografie
▪ Labus A.C., Manea T., Independența și imparțialitatea magistratului. Legislație,

doctrină, jurisprudență (http://www.juridice.ro/38387/independenta-si-impartialitatea-
ma gis tra tului-legislatie-doctrina-jurisprudenta.html).
▪ Lazăr S., Achiziţii publice – Principii – Proceduri – Operaţiuni – Metodologie,
Ed. Wolters Kluwer, București, 2009.
▪ Lenaerts K., In the Union we trust: trust-enhancing principles of Community
Law, 41 Common Market Law Review (2004).
▪ Mensah Mawutor J.K., The Failure of Lehman Brothers: Causes, Preventive
Measures and Recommendations, Research Journal of Finance and Accounting
Vol. 5, No. 4, 2014 (http://www.iiste.org/Journals/index.php/RJFA/article/
viewFile/11290/11598).
▪ Nicholas, Tom, and David Chen, Lehman Brothers, Harvard Business School
Case 810-106, February 2010, revised September 2011.
▪ Pavel L.P., Observații cu privire la natura juridică a contractului de achiziție publică
(http://www.juridice.ro/154110/observatii-cu-privire-la-natura-juridica-a-contrac
tului-de-achizitie-publica.html).
▪ Popa N., Teoria generală a dreptului, Ed. Actami, București, 1994.
▪ Prechal S., de Leeuw M., Dimensions of Transparency: The Building Blocks for a
New Legal Principle, Review of European Administrative Law (2007).
▪ Prescure T., Despre regimul juridic al contractului de concesiune în dreptul
românesc contemporan, în C.J. nr. 1-2 (16-17), 2004.
▪ Sebeni A., Noţiunea contractului de concesiune şi încheierea acestuia, în Dreptul
nr. 8/1999.
▪ Sieczka, Pawel and Sornette, Didier and Holyst, Janusz, The Lehman Brothers
Effect and Bankruptcy Cascades (February 2, 2010). Swiss Finance Institute
Research Paper No. 10-06 (http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.1547172).
▪ Swann D., The Economics, of the Common Market, ed. 7, Penguin, 1992.
▪ Swann D., The Retreat of the State: deregulation and privatisation in the UK and
US, Ed. Harvester-Wheasheaf, New-York, London, 1988.
▪ Vedinaş V., Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007.
▪ Wiggins R.Z., Metrick A., The Lehman Brothers Bankruptcy E: The Effect on
Lehman's U.S. Broker-Dealer (October 1, 2014). Yale Program on Financial
Stability Case Study 2014-3E-V1 (http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2588556).

Dan Cimpoeru Achiziţii Publice. Concesiuni. Parteneriat Public-Privat. Remedii Şi Căi de Atac Ediția A 5-A - Revizuită Și Adăugită

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dan Cimpoeru Achiziţii Publice. Concesiuni. Parteneriat Public-Privat. Remedii Şi Căi de Atac Ediția A 5-A - Revizuită Și Adăugită

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Achiziţii publice. Concesiuni.

Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac

S-a născut la 28 ianuarie 1968, la Tulcea.

Achiziţii publice. Concesiuni.

Editura C.H. Beck

Achiziţii publice. Concesiuni. Parteneriat public-privat. Remedii şi căi de atac

Copyright © 2016, 2017, 2018, 2019, 2020 – Editura C.H. Beck

Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Editura C.H. Beck

TITLUL I. Noţiuni generale ..................................................................................... 1

TITLUL II. Achiziţiile publice ............................................................................... 19

Secțiunea a 7-a. Achiziţii care implică autorităţi contractante

Secțiunea a 14-a. Atribuirea contractelor de achiziţie publică

TITLUL III. Achizițiile sectoriale. Particularități .............................................. 179

TITLUL IV. Achizițiile publice în domeniile apărării și securității.

TITLUL VI. Concesiunile de lucrări și de servicii.............................................. 229

Secțiunea a 5-a. Situaţii speciale .................................................................... 243

TITLUL VII. Parteneriatul public-privat ........................................................... 307

Capitolul VI. Procedura de atribuire a proiectului de parteneriat

TITLUL VIII. Controlul achizițiilor publice și al concesiunilor

TITLUL IX. Remediile și căile de atac ................................................................ 347

Răspunsuri ............................................................................................................. 457

Comisia Europeană a prezentat la 3 martie 2010 Comunicarea intitulată „Europa

publice în domeniile apărării și securității, concesiunile de lucrări și de servicii, reme-

Piața unică – idee fundamentală a arhitecturii europene comunitare – reprezintă

Secțiunea 1. Scurt istoric

În anul 1962, Consiliul de Miniștri a adoptat două Programe Generale pentru

În anul 2004, s-au adoptat Directiva 2004/17/CE a Parlamentului și a Consiliului

va asigura „încurajarea unei utilizări mai extinse a achiziţiilor publice ecologice”1. La

aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contractelor de

Secțiunea a 2-a. Perspectivele achizițiilor publice la nivel european

Adoptarea în anul 2014 a celor 3 directive europene nu reprezintă o etapa finală a

achiziţiilor publice strategice pentru a atinge obiective societale, economice şi de

întrucât astfel ar apărea o întreagă gamă de posibilităţi de evaluare îmbunătăţită a

În vechea reglementare – O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de

Secțiunea 1. Obiectul achizițiilor publice

Legea nr. 98/2016 reglementează modul de realizare a achiziţiilor publice,

Secțiunea a 2-a. Scopul achizițiilor publice

Secțiunea a 3-a. Principiile achizițiilor publice

§1. Caracterul obligatoriu al principiilor achizițiilor publice

să nu aibă ca efect denaturarea concurenţei şi/sau încălcarea principiilor nediscri-

§3. Tratamentul egal

§4. Recunoaşterea reciprocă

§7. Asumarea răspunderii

Secțiunea 1. Praguri. Revizuirea pragurilor

§1. Situația entității juridice fără calitate de autoritate contractantă

§2. Praguri valorice

1. Procedura „standard” de atribuire

c) 1.000.557 lei, pentru contractele de achiziţii publice/acordurile-cadru de produse

§3. Revizuirea pragurilor

144.000 euro la 139.000 euro. De asemenea, potrivit Comunicării Comisiei Europene cu

Secțiunea a 2-a. Reguli privind modul de calcul

Dată fiind importanța valorii estimate în determinarea procedurii de achiziție,

1. Obiectul achiziţiei publice se pune în corespondenţă cu codul/codurile CPV2

2. Autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziţie în funcţie de urmă-

3. Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii având în

4. În cazul în care autoritatea contractantă prevede acordarea unor premii/prime

5. De regulă, în cazul în care autoritatea contractantă are în structura sa unităţi

6. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii

7. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie

8. Valoarea estimată a achiziţiei se determină înainte de iniţierea procedurii de

b) în cazul achiziţiei de servicii sociale ori alte servicii specifice, prevăzute în