Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
@?~r
Editura CJI. Beck
Bucure~ti 20 l 9
I!:::=~=::=...! AVERTISMENT!
Avand in vederc amploarea luata de fonomenul fotocopierii lucrarilor de specialitate, mai ales 1n
domeniul Dreptului, atragem atentia ca, potrivit art. 14 ~i 196 din Legea nr. 8/1996 privind
dreptul de autor ~i drepturile conexe, republicatli, reprnduccrea operelor sau a produselor
purtatoare de drepturi conexe, daca respectiva reproducere a fost efectuata tara autorizarea sau
consimtamantul titularului drepturilor recunoscute de legea mentionata, constituie infraqiune ~i
se pedepse~te cu i:nchisoare sau cu amenda. Prin reproducere. conform legii, se intelege
realizarea, integrala sau partiala, a uneia ori a mai multor copii ale unei llpere, direct sau
indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloace ~i sub oriee fonna.
Nu va faceti parta~i la distrugerea cartii!
Editura C.H. Beck este acreditata CNATDCU ~i este considerata editura cu prestigiu
recunoscut.
Copyright t:, 2014, 2015. 2016, 2017, 2018, 2019 - Editura C.H. Beck
34
Structura acestei estc una dintre mai complexe din colec\ia Sinteze ~i
. Aceasta. lucrare a fost conceputa 1n a~a fol incut, prin calitatea, cantitatea ~i
.,1rnctur::irea informa\iei. deopotriviL sa vina 111 ajutorul celor care sc pregatesc pentru
admiterea in profesie.
Datorita complexitatii ~i iminen1ei modificarilor legislative prevazute in Legea de
modifkare a Codului penal, aceast:\ lucrarc cuprinde cornentarii ~i corelatii pe baza
dispozit1ilor Pentru a nc asigura ca cclc concepute de noi apar la fel de
simplu de cifa ~i penlru dumneavoastra, v[t prezcntam in continuare un ,,ghid de
util a
comentariul marcat i.:111 c(mtn1 patrinwmtt!m un u mlTTK·tmno de M.:r\'ldu ctc,., care poatc fi
u:tcn~h,: s.;:m µnwtcrm1.:-:nt1~;
~ nu pn·;:111tJ importJ,1t1 p-::ntru rctilh'!\':1 omorul11i ,:,1hficat dara aulorul celmlal!c
111su$1 omoruk1 '>,w o a!ta p.._:rs,,;Jtl3 a .;Jiu x1lvitatc mfrn,>
mksndfl de t1i1t0nd ()\ll1,,1rului: d0opo1n\h: nu i:&1-2 relevant dac:l '>ublectul
I. Abrevieri uzuale
LL NoUune
- omorul este infraqiunca cu continut unic care consta In suprimareJ cu mtec\ie a
victii unei pcrsoane (art. 188 NCP);
- NCP a pastrnt rcglemcntarea din vechiul Cod penal (art. 174 Cpen. din 1969)
inclusiv sub aspectul limitdor de pedeapsa;
- potrivit NCP, nu va constitui omor calificat ci ornor simplu (asumand absenta
vreunei cin:umstante agravante de la art. I. 89 NCP):
a) omorul comis in public. dcoarece este la fol de pericu!os infractorul care
omoara in public ~i eel care ucide 'intr-un spatiu privat
h) omorul comis profitand de starea de neputinta :-1 vicume1 de a se apara; la
individualizarea pedepsei va fi rctinuta circumstania agravantE, generalil pn;vazurn de
mt. 77 lit. e) NCP;
c) omorul comis pnn mijloace care pun in pericol viata mai rnultor persoane 111 cazul
caruia se va retine circumstanta agravanta generala prcvazurn de art. lit. c) NCP;
' j
1 A se vedea J.-F. Renucci, Traite de Droit Europeen des droits de l'homme, L.G.D.J.,
momentului de inceput al vietii in conditiile in care aceasta are loc dupli ce flitul s-a desprins
de corpul mamei ~i ca:nd acesta, de regulli, nu mai indepline~te functia de a asigura nutrientii
necesari flitului.
lnfracfiuni contra persoanei 3
- NCP asigura protectia penala a fatului incriminand in Capitolul IV intitulat
,,Agresiuni asupra fatului" intreruperea cursului sarcinii (art. 201 NCP) ~i vatamarea
fatului (art. 202 NCP);
- protectia dreptului la viata este asigurata in raport de actele altor persoane, iar nu
fata de propriile acte, sinuciderea sau tentativa de suicid nefiind incriminata (legiui-
torul a apreciat necesar sa incrimineze insa determinarea sau inlesnirea sinuciderii).
b) obiectul material: corpul unei persoane in viata.
1 in doctrina [S. Bogdan (coord.), Noul Cod penal. Partea speciala. Analize, explicatii,
comentarii. Perspectiva clujeana, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2014, p. 23], o astfel de
situatie este calificata drept omor prin fapta victimei.
2 in acest sens, in literatura juridica (F. Streteanu, D. Nitu, Drept penal. Partea generala,
vol. II, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2018, p. 205) s-a retinut ca ,,vor fi coautori la omor
toti cei care au aplicat lovituri victimei cu intentia de a o ucide, indiferent daca urmarea s-a
produs ca efect conjugat al loviturilor aplicate de ei sau a fost cauzata nemijlocit de o lovitura
aplicata de unul dintre coautori".
1 J ' l
situatia in care fapta estc incriminata de legea noun sau de o alla lege in vigoarc,
chiar sub o alia denumire. In drept, faptele inculpatilor S.R. $i S.M.L., care in
perioada sfar~itul lunii noiembric 2012-15 decembric 2012, au inccrcat sii-1
dctciminc pe martorul T.S.C. ca direct sau prin intenncdiul altei persoane, sa
comit:1 infraqiunea de omor calificat pentru care legea prevede pedcapsa
detentiunii pe via1r, sau pcdeapsa fochisorii mai mare de 10 ani, fapta prin care
au um1arit uciderea numitului S.M.A., fostul sot al inculpatei, in schimbul
accstui scrviciu cd doi inculpati oferind o suma de 5.000 dolari, intrunesc
elemcmele constituri\e ale infraqiunii de 'lncercare de a detennina savar~irea
unei infractiuni prevazuta de art. 370 NCP, care se pedepse~te cu inchisoare de
la unu la 5 ani sau cu amenda. Dispoli\iile art. 370 NCP sunt mai favorabik
decat cele prcvazutc de art. 29 C.pen. din 1969, care sanctionau instigarea
ncurmata de exi:cmare cu o pedcapsa cuprinsa intre minimul special al pcdepsci
pentm infrac 1iunea la care s-a mstigat ( 15 ani inchisoare) $i minimul general
(15 zileinchisoarc) .A. Or(1dea, .1cc/iapenalii, decizianr 30/20! . nepuh/icata).
- daca victima este functionar public care indepline~te o functie ce implica exer-
citiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu
exercitarea acestor atributii sau daca fapta este comisa impotriva unui functionar
public care indepline~te o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau asupra
unui membru de familie al functionarului, in scop de intimidare sau de razbunare, in
legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarului se va retine comite-
rea numai a infractiunii de ultraj (art. 257 NCP raportat la art. 188 NCP);
- nu este esential pentru retinerea existentei infractiunii de omor ca victima desco-
perita moarta sa fi fost identificata ori sa fi fost descoperit locul unde infractorul a
ascuns cadavrul (daca exista probe certe ca o anumita persoana a disparut ~i ca
omorul s-a produs).
1 in acela~i sens, F. Streteanu, D. Nifu, Drept penal. Partea generala, vol. I, Ed. Universul
constiiuie infractiunea de omor. iar nu infractiunea d,i ucidere din cuipa. in1rc
,Hf!llnea i, 1culpuru/ui de u menfiuc autnturismnl fn vifr':.:,1 :;i thior de ,1 o mari .1i
deces11! vic1imei exi.11(1 legdtura direc/ll de couza!itale, inr pe plan subicctiv,
actiunea ~a este ,:aracterinta de intenf:: . deoan>ce a acccptat ca victim:i sa s~mI
din autotunsmul atlat in dcplasare, cu toa1e consecin\ele decurgand din accasta
1C .SJ, .\,-;.fia pow/a, dcci:.:ia nr l620/iY98, www.legali.1 ro).
1 In ceea cc pnve~k omoru! c:omis prin inaqiune de eel care se afla in pozi/i:1 de g,1mnt
fap de o ac;iiunc pcriculoasa produsa anterior, 1n doctrina (F. Stretcanu, D. Nifu, op. cit., vol.
l, p. 2W)) s-a apn:ciat ca. de~i aqiunca anterioara estc ilicita, i'onna de vinov:1 1,e a faptei
comisive prin omisiune nu se analizeaza prin rnportare la accasta actiune. ci la inaetiunea
ultcrioara, accasta Jin urmi\ constituind ckrncntul material al infractiunii. AstfoL se sustine ca,
dc~i la momcnnd actiumi :mterioare (lo\ m.:a pieronului care traversu regulamentar de persoana
care conduce un autoturisrn sub influenia balllurilor alcoolice) po,itia subicctiva a autorului
era caract,:rizat;i de cutpr1. la momentul omisiunii 1ilterioare (cu toate ca era evident ca v1ctima
va deccda dac~. nu va ti transpnrtata de urgenf:1 la spital, ~nferul nu ia nicio rnasura 1n acest
sens, cu consccinta mortii cclui accidental) se impune rqinerea eel putin a unci 1nten\ii
eventuak in conditiile cxisten1l'i pozitiei de garant, care va an!rena raspundc'rea aulorului
pentru omor.
Infracfiuni contra pi:rsoanei 13
in consccinta, intentia indirccta cxista atunci cand faptuitorul care prevedc
rczu ltatul socialmentc pcriculos al faptei sale, de~i nu unnare!1te producerea
acclui rezultat, savar~c~te fapta acceptand eventualitalect pruducetti Jui. In speta,
inculpatul, dorind sa indcparte1c victima din bucatriric, a itll..'.ut in acest scop un
gcst larg, cu mana in care avca cutitul, catre victirnil, din mi~care lovind-o pe
victima 1n zona inimii, cu un cutit, fiindu-i indifercnt dacii victima i~i pierdea
viata. lntensitatea loviturii ~i urmanle produsti au fost constatatc de medicul
legist. Persoana vatamata a prezentat leziuni traumatice, urrnare a unei plagi
injunghiate la nivelul hemitoracelui drept, parastemal, cu st~ctionarea lobului
superior al plamanului drept, hemotorace drept masiv, sectionarea pericardului
~i a atriului drept. Leziunile traumatice dcscrisc s-au putut produce prin lovire
directa cu corp taietor-intcpator (posibil cutit). lntre icziunilc traurnatice descrise ~i
deces exista legatw-a de cauzalitate directa. In ceea ce privL·~te dinamica gestului,
probele ~tiintifice infinnft apiirarea inculpatului, in sensul di v1ctima, in stare de
ebrietate, s-a impiedicat $i a cazut in cutit. Pozitia verosimiia agresor-victima a
fost de fata i'n fatfi, dar nu se poate exdude cu certitudine nici pozitia in care
victima sa se ti aflat in partea lateral-dreapta a corpului agresorului cu fa1a catre
acesta, din care agresorul lovind cu mana drcapta ridicata in unghiul drept la
nivelul umarului sau. Pentru ca vktima sa fie Jovita cu cutitul 1rchuia ca
inculpatul sa indrepte cufitul catre aceasta, fiind fizic imposibil ca leziunea sa se
produca atunci cand inculpaml tran~a carnea pe masa. Distanra mica dintre
inculpat ~i victima a fih:ut ca intensitatea loviturii sii tie mare. iar adancimea
leziunii profunda (J.CC.J., sec(ia penala, decizia 111. 227/2013 111v1v.scj.ro).
deosebita, fie mai multe, insa acest aspect, ce nu poate fi cunoscut <leciit de
inculpat, este lipsit de relevan\:1 sub aspectul r:lspunderii pcnak. Relativ la
elementul subiectiv, Curtea constata .::ronata sus\increa aparari i in scnsul ca s-ar
fi retinut ca inculpatul a aqionat cu intenfie directa ~i cu premeditarc, prima
instantil, de altfel, nici nu a analizat fom1a de vinova(ie. Procedand la pmpria
analiza sub acest aspect, Curtea rqine ca, dat fiind rezultatul pmdus asuprn
victimei, lovitura sau loviturile aplicate de incu!pat au fosi de o intensitate
deosebita ~i au \izm o zona vitalf1, demente cc, eoroborate cu vuinerabilitatea
victimei datii fiind varsta frageda a acesteia, sunt de natura a contura intentia indi-
recta cu care a actionat inculpatul, care, dc~i nu a urmarit, a acceptat posibilitate::i
producerii rezultatului, decesul fiind o consecintii posibila a unui astfel ck
tratament (CA. Bucwi:,1ti, secfia pena!c'i, decizia nr. 986/2014, nepuhlwata).
- - - Lovirea unei persoanc in zona capului cu gatul taio:- al und sticle CL· a
avut ca urmare producerea unor plagi care, dupa suturare, au necesitat 8-9 zile
de ingrijiri medicale ~i care, potrivit adelor medico-legate, nu au pus in primej-
die viata victimci constituie tentativa la infrac\iunca de omor, iar nu infractiunen
de lovire sau altc violenfe, deoarcce intr-o atare situafie nurnai datorit[t
intamplarii rezuliatul !eta! sau periculos pentm via{ii nu s-a produs. Fata de
natura obiectului folosit in agresiune, zona corporala vizata ~i intcnsitatea
Infracfiuni contra persoanei 15
loviturii care a produs cele doua plagi, nu se poate susfine cii inculpatul nu a
previizut posibilitatea producerii decesului victimei, rezultat pe care eel putin 1-a
acceptat ~i care a fost evitat numai datorita intamplarii (J.C.C.J., secfia penalii,
decizia nr. 3570/2005, fn Dreptul nr. 8/2006, p. 233).
capului, cu t' sticla, fondu-i indifercnt daca victima i$i pierdca viafa. lntensitatea
loviturii si unniiriie pn,duse au fost constatatc de mcdicul kgist. Persoana
vatamata a prezentat !cziunt traumatice la nivelul cranio-facial ~i la nivelul
bnqului ,tang, !e1iuni descrise la spitaii1are, conform 1\.l/J/274/2009, ca: ~nc
hemoragie, cod ro~u, pacient adus 1n camera de garda fo stare agomca, puls
central fi!ifonn hemoragie externa masiva. Lezitmile au nec-:sitat pentru vindc-
carc 90 rk zih: de ingri;iri mcdicak ~i au pus in primejd1e viat,a ,ictimcJ.
lnstanta de recurs aprt'ciazf1 ca nu poate exisrn o alta concluzie asupra vinovaiiei
inculpalului, dedt cea a existen\ci intcnpd indirecte, di:' acceptare a po ,ibiliti'\(ii
0
ca victim:-i sii,-~i piard:1 via\a avand in vedcrc di instrumcmul folosit era apt sa
prnducri dccesui, 1011a vi;ata era una viwla, lovitura a arnt o intensilJlc deosc-
bit,l, iar leziunilc au pus 'ln pencol viata victimei. lmprcjurarile retmutc de
instanta de fond ~i cea de apd. conduita vioknta a victirnci, faptui dt incu!patul
a apucat primul obiecl g{1sit pcntru a sc apfirn., lipsa unor rdafii cnntlictuale
anterioarc. sunt elcmente de natura a carnctcriza pcricolu! social al faptei ~i au
c1mdus la retincrca de c·ircumslante atcnuante. Niciunul dimre accstc clem.:nte
nu poate justifica inkn\ia de a lovL rctinutri de tribunal ~i curtea de apeL 111 !ocul
inteniiei de a ueidc. Dimpotriv;L intensitarea loviturii. chiar in cundi(iik in care
intre pilrii nu e:rn,tau rela{ii cuntlictualc anterioare, im inculpallll a lwit primul
obiect gasit pentru a se apara, faptul ca a pus 1n pericol viata victirnei prin
kivitura aplicatii iustifica incadrnrea juridica mcntionat:i in aclul de se~izare. de
tentativd la omor (I. C. C.J. sec(ia penalc"i, decizia nr. 3984//]() 12, ll'H'>L'icj.ro).
forme ale vmova 1iei are in vedere faptul ca, in vreme ce in cazul intcn\ici
indirecte autorul adopta fa 1a de rezultatul mai grav o atitudine de expectativa
pasiva, indiferenta, in a~teptarea producerii rezultatului care ii apare posibil ~i
chiar eventual, 111 ipoteza culpci cu previziunc, autorul care face o evaluare
u~uratica a pos1bilitatii evitfirii rczultatului va adopta o atitudinc de preint,'irn-
pinare activa a producerii acestuia, u~urin\a sa constiind tocrnai in evaluan:a
gre~ita a aptitudinii unor factori obiectivi ~i subiectivi pc care mizeaza. In cazul
cand spenmta in neproducerea rezultatului vatamator sau pcriculos s-ar intemeia
pc o intamplarc. pe un evcniment care ar pu1ea sa se produca, dar care in
realitate nu arc altfel spus, pe hazard, nu ne mai gasim in faia u~urintei. ci a
intcntiei indirecte, fiind vorba practic de acccplare de catn: faptuitor a riscului
producerii rezultatului. in materia accidentelor de circulatie se re1in de regula,
astfel de 1mprejurari obiectivc pe care se fundamenteaza convingcrea autorului
pri\ ind neproducerea rezultatului, perfonnantele ma~inii, expcrienta ~i abilitatea
in conducere a :;:ofcrului, om tarzic ~i lipsa traficului ori a pietonilor etc .. chiar
daca la o analiza obiectiva ele se releva insuficiente. Cu toatc accstea, in uncle
situatii. din cauza gradului ridicat de rise al activita1ii, aceste 1mprejurari
obiective pe care s-ar putea fundamenta convingerca autorului privind neprodu-
ccrea rezultatului sunt considerate ab initio ca insuficientc. intruciit riscul creat
e~lc vadit prea mare pentrn a putea fi acopent in mod rczonabil de accstc
imprcjurari. lnculpatul circuliind cu o viteza peste limita legal admisa ln
localita1i, viteza medic cu care inculpatul s-a deplasat de la ultima intersectie
panii la momentul impactului fiind de 88 km/h, a declan~at o stare de pericol
potential, care fi stinsa prin rcdueerea vitt:zci. In momcntul in care acesta a
dep5~it axul drnmului, cu eel putin 55 m lnainte de impact, intrand pc
contrasens, a declan~at o noua stare de pericol care s-a suprapus pestc starea de
pericol ini\iala. Imediat, cu aproximativ 55 m de intrarea in intersectie, fiind pe
cnntrasens, inculpatul constata ca vizibilitatea asupra partii drepte a intersectiei
esk blocata de tramvaiul ~i autoturismele care intre timp au oprit la semaforul
care arata culo:irca ro~ie. in acest context factual. respectiv: im:ulpatul conducea
cu o viteza in jur de 88 km/h, se deplasa pe contrasens ~i cu vizibilitatea blocata
asupra panii drepte a intersectici de un tramvai care oprise la culoare ro~ie a
~crnaforului, la aproximativ 55 rn de intersec\ie, inculpatul ia hotararea, ori
mentine hotanlrea deja luatri. de a nu opri la culnarea ro~ie a sernaforului ~i sc
deplaseaza sprc intersectie cu viteza, care ajunge in mornentul premergiHor
impactului la cca 96 km/h, declan~iind, astfel, o stare de pericol iminent.
Raportiindu-se la momentu! imediat premergator declan~arii starii de pcricol
rminent, Curtea constata ca inculpatul a ac 1ionat in astfel de 1mprejurari 111 cart
erau posibile eel pufin douii urmari, o urmarc pe care accsta a urmariHi,
respectiv punerea in pericol a desta~urarii fluente ~i in siguranta a circulatiei pc
drurnurile publice, urmare ce ar fi atras o raspundere contraven1ionala ~i o
um1are prcvazuta de penala, incerta ~i subordonata cclei dintiii, care consta
in uciderea persoanelor partic1pante la trafic sau aflate in 10na drumului public
A. vcm in veden: cde mai grave urmari intruciit viteza autoturismului condus de
inculpat era de aproximativ 96 km/h in momentul premcrgator impactului. In
ceca ce prive~te cea de-a doua unnare, Curtea constata ca inculpatul, de~i nu a
dorit-o ~i nu a unn{irit-o in mod special, a fost acceptata in mod con~tient de
l J
1 in doctrina (F Streteanu, D. :Vifu, op. cit. rnL L p, 489) s-a apreciat ca trchuie rc\inuti
cxistcnta unei tentative idonee pedepsibile ~i atunci cand actnmea apta de a produce decesul
este exereitata cu inten\ie de faptuitor asupra unei pcrsoanc care era dccedata la momentui
aqiunii, dar cu privire la care fiipluitorul avea reprczentarca ca este in viata. AstfeL s-a ariitat
ca fo acest caz ,,nu poate fi vorba despre o fapta putativa :,au 1.cntati,a neidonee, situatia
trebuind a fi analizata pe tcrenul tcntativei idonec. Persoana care 1nccarca sa. ucida o alta
persoana ~tie ca fapta pe care urrneaza sa o eomita este prevfazuta de lege, iar reprczenrarea
corcspunde realitatii, astfel e[1 nu se punc probkrna unci erori inverse de drcpt. fn acela~i timp,
insa, existenta vie\ii nu exprima doar o cerinta a obiectului material in cazul infrac\iunii de
omor, ci este Ill egala mt1sura o explicatie a neproduccrii rezultatului. Esk evident ca
producerea rezultatului. adica suprimarea vietii. nu este posibila dcciH daca victirna este in
via\i'L De aceea, faptul ca victima era deccdata reprezint:t o explicatic a rarnanerii faptei in fa7a
tentativei, la fel ca ~i aflarea obiectului in alta partc sau gre~ita cx.:cutare a aqiunii Mai mult.
(de a trage cu anna intr-un cadavrn, crezand ca cste persoana care doarme) 1wate fi
considerata ca periculoasa ~i apta de a ucide de catrc un observator impartial care ca ~i
autorul, ca respcctivul cadavru estc o persoana in viafa. Accasta rcprezentare a observatorului
extern este testul pc baza caruia se face delimitarea lentatiYci idonee de cea neidonce.
A asimila aceasta fapta cull tcntativa neidonee lnseamna a a~ocia acda~i trntament penai uno1
fapte a caror periculozitate socia!a este, in mod evident diferita. eslc greu de
admis ca vom avea o tcntativa ncidonee de omur atiit in situatia cdui care trage asuprn unci
persoane pe care o crede adormita, cu inten\ia de a o ucidc, cat $i in ipoteza aceluia care trngc
in euno$tinta de cauza intr-un cadavru, convins insa cit in ahsenta acestui act, eel dec·cdat
1nvia dupa 3 zile''.
2 in Iiteratura de specialitate . Streteanu, D. op. cit, I, p. 508) s-a mai inw-
derat, pe de o pane, ca se va re\ine cauza de ncpedepsire a tentativei daca pc parcursul acti-
vitatii eficiente de impiedicare a produccrii rczultatului intcrvinc un element exterior can:
lnfrac(iuni contra persoanei 23
- in ipoteza in care dccesul survine dupa trecerea unei anumite perioa<le de timp
la cmrnterea unei tentative de omor ~i fara comiterea vreunui alt act de d\tre autor
$i daca se stabile~te legatura de cauzalitate intre actiunile sau inaqiunile initiale ale
aulorulul ~i moaiiea victimei sc va rc\ine forma consumata a infraqiunii de omor
(infractiune progrcsiva c,)misa cu intentie); astfel, daca inculpatul a fost trirnis in
judecata pentru comiterca unci tentative la infractiunea de omor, iar pe parcursul
Judecati1 survme decesul victimei, cred ca instan1a poate dispune schimbarea
incadrarii juridice ~i retine fonna consumata a infraqiunii, fara a se putea ridica
obieqiuni cu pnvire la limitck sesiLilrii, denarece 111 sensul art. l NCPP fapta cu
care cste sesizata instanta vizeaza actiunea sau inactiunea infraqionala, iar nu
urrnarea imediata a acesteia; atunci cand decesul survine dupa ramanerea definitiva a
hotararii de condamnare pentru comiterea tentativei la infrac1iunea de omor, opinez
d parcheml poate exercita ca1ca de atac a revizuirii 1ntemeiate pe dispozitiile art. 453
alin. ( l) lit. a) NCPP;
~ Fapta <le a cauza unei persoane grave lcziuni cranienc, prin aplicarca,
cu intensitatc, a unci lovituri in cap. folosindu-se de un obiect apt sa produca
moartea. cu urmarca unor grave leziuni parietale, caractcrizeaza latura subiectiva
a infraciiuni1 prin intentie di;'. a ucidc Daca leziunile au cauzat victimei o cpilep-
s1" posttraumatica, cu rcpctate internari in spital, iar dupa doi ani ~i trei hmi
aceasta a decedat ca urmarc a insuficientei cardio-respiratorii datorati'i unei bron-
hopneumonii survenita la o persoana cu epilepsie posttraumatica, de~i intre agre-
~iune ~i deces e>..ista o kgatur{1 de cauzalitate sernndara. moartca datorandu-sc
unor complicatii tardive, fapta constituie infraqiunea de omor, iar nu tentativa la
aceasta mfractiune IC.SJ. secfio penala, dccizia nr. 2184./1993, H'Ww.lega/is.ro).
- fata de urmarea imediata produsa ~i de modalitatea de afectare a valorii sociale
prntejate omornl tn fonna consumata nu poate fi considerat o infractiune continua;
este totu~i posibila retinerea unei fonne continue a omorului in cazul in care acesta
lmbraca forma tentata a unei infractiuni omisi\e improprii in care nbligatia legala sau
conventionala de a actiona are caracter de permanenta!:
duce, in c<.:ie din urma, la survenirca deccsului victimei, iar pe de alta part!..' ca nu sc va rc\ine
comiterea unui omor in fonna consumata ~i nici a unei tentative la omor, ct a um:i infraqiuni
de ucidere din culpa in forma consumata dacii imprejurarea care lipse~k de eficientii actiunea
de prewnire a relultatu!lli se datorcaza culpei autorului.
1 [11 acest sens, 1n litl!ratura de specialitate (F. Stretcanu, D 1Vi{u, op. cit. ,ol. II, p. 35) s-a
ari'itat cfl ceea cc privc~tc infractiunile omisive improprii se punc problcrna cal1ficarii faptei
in situatia in care aceasta ramane in formii de tentativa ,,a~a cum Sti intamplii atunci dl.nd, dupa
o pcri0;da ln care bebelu~ul nu a fost hranit, el este descoperit ~i salvat de o alta persoana. In
acest caL avand in vedere ca obligatia incalcatii de mama avca carncter de permancnta,
tentatha de omor va fi consideratrl o infractiune omisiva improprie continua. Drept
consecin 1:i. dacii pc parcursul inac\iunii a intcrwnit o lcgc nou:\ care sanctioneaza mai sever
1cntativa de ornor, aceasta va primi aplicare, in dctrimentld legii anterioatc mai favorabik.
24 Drept penal. Partea specia!a
1 in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. vol. IL p. 57 ~i 58) sunt relcvate :;;i unele
ipotcze de exceptic in care se va putea retine forma continuata a infrac1iunii de omor, cum ar
fi: /. in situatia in care ac 1iunile vizeaza aceea~i persoana. iar victima a supravietuit primei
incercari de uciderc, dar faptuitorul, 111 baza aceleia~i rezolutii, a repcrat ac\iunea, reu~ind in
final sa o ucida, atunci ciind de la inceput autornl a acccptat posibilitatea 1mei tcntativl' c~uatc,
hotarand ca in acest caz sa reia ulterior ac\iunea pana la consumare; 2. ln ipoteza 111 care,
potrivit unui plan prcstabilit, autorul ii administreaza victimci la diferik intervale de timp o
cantitate de otrava insuficienta pentm a o ucide, moanea urm,lnd a se produce din cauza
acumularii in organism a substan\ei toxice (tcntativa !a omor in tonna continuata). Deopo-
triva, s-a aratat ca unitatea Jegala se va mentinc in acesr caz ~i in ipoteza ln care la final se
produce rczultatul dorit de aumr.
fnfi'acfi11ni contra persoanei
1.7. Pedcapsa
- 1nchisoarea de la l O la 20 de ani ~i interzicerea obligatorie a exercitarii unor
drepturi prevazute 1n art. 66 NCP;
- raspunderea penala este impresc1iptibila, infraqiunea regasindu--se in enume-
rarea limitativa prevazuta de art. l 53 alin. (2) NCP.
2.1. Notiune
- omorul calificat (art. 189 NCP) consta in omoruf s(1var}·it in vreuna urma-
toarele Ymprejurari:
a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) pentru a se susrrage ori pentru a sustrage pc altul de la tragerea la raspundere
penala sau de la cxecutarea unei pedepse;
d) pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infraqiuni;
c) de catrc o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o tcnta-
tiva la infraqiunea de omor;
f) asupra a doua sau mai mu Hor persoane;
g) asupra unei fornei gravidc:
h) prin cruzimi.
- omorul calificat reprczinta o varianta agrnvata a ornorului simplu (continutul
juridic al infraqiunii de omor simplu este agrnvat prin ekmentcle circumsrnntiah:
prevazute de art. 189 NCP).
NCP a renuntat la distmct:ia omor calificat omor deosebit de grav. regkmen-
tand numai omorul calificat; NCP nu reune~te in cadrul art. 189 toate circumstante
agravante spcciale prevazute de C.pcn. din 1964 in art. 175 ~i 176 tiind p:1strak
numai accle circumstante care pot justifica aplicarea pedepsei detentiunii pe viata.
/1/frac(iuni coni1il persoam:i 27
Art 189 NCP nu a mai preluat din C.pen. din 1969 urmatoarele elemente
agravante;:
1. de la omorul cal~ficat (art. 175 C.pen. din 1969):
(i) omoml savar~it asupra sotului sau a unei rude apropiatc [art. 175 alin. (1) lit c)
C.pen. din J969] fopta fiind incriminata ca varianw agravata a omorului in infractiunea
de violentc in familie prcvazuta de art. 199 alin. (l) NCP raportat la art. 188 NCP;
(ii) omorul savar~it profitand de neputinta victimei de a se apara [art. 175 alin. ( 1)
lit. d) C.pen. din 1969], fapta fiind omor sirnplu, iar la individualizarea pedepsei
instania va retinc circumstanta agravanta generala prevazuta de art. 77 lit. e) NCP;
(iii) omorul savar?it prin rrnjloace care pun in pericol Yiata mai multor persoane
[art. 175 alin. (l) !it. e) C.pen. din 1969) fapta fi.ind omor simplu, iar la indivi-
dualizarca pedepsei instanta va retine circumstanta agravanta generala prevazuta de
art. 77 lit. cl NCP;
(iv) omorul savar~it in kgatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau
pub lice ale victime1 [art. 175 alin. ( 1) lit. t) C.pen. din 1969], fapta constituind infrac-
tiunea de ultraj [art. 257 alin. ( l) NCP raportat la art. 188 NCP] sau. dupa caz, ultraj
judiciar [art. 279 alin. (2) NCP raportat la art. 188 NCP];
(v) omornl s;ivar~n in public [art l 75 alin. (1) lit. i) C.pen. din 1969], fapta fiind
omor simplu.
2. de la omorul deosebit de grav (arl 176 Cpen. din 1969).
(i) omorul comis pentru a savar~i sau ascunde savar~irea unei talharii sau piraterii
[art. 176 alin. ( l) lit. d) C.pen. din 1969], deoarece dispozitia art. 189 alin. (1) lit. d)
este gencrala incluzand ~i aceasta agravanta;
(ii) ornorul savarc;,it asuprn unui magistrat, po!itist, jandarrn ori asupra unui
militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea 1ndatoririlor de serviciu sau publice
ale accsmra [art. 176 al in. ( 1) lit. t) C.pen. dtn l 969 J, fapta constituind infractiunca
de ultraJ [art. 257 alin. ( 1) NCP raportat lu art. 188 NCP] sau, dupa caz, ultraj judiciar
[a1t. 279 alin. (2) NCP raportat la art. l 88 NC Pl;
(iii) omorul savilr~it de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau
militar. 'in timpul sau in legatura cu indcplinirea indatoririlor de scrviciu sau publice
ak: acest(;ra [art. 176 a!in. (l) lit. g) C.pen. din 1969 I, fapta constituind ornor simplu
in concurs cu purtarea abuziva sau cercetarea abuziva.
- inl'ractiunca de (Hnor calilicat nu imbraca intotdeauna furma unitatii naturale de
infraqiune avand in vedcre ca in eazul ornorului comis asupra a doua sau mai multe
persoam.' suntern in pn.:lenta u1H.::i unitilti legale de i.nfracfium'.
•. !n doctrina (F. Srreteanu, D. Nifu, op. cit, vol. J, p. 325-326) s-a apreciat ca in cazul
intentiei premeditate. autorul ia horiirarea 1n stare de relativ calm, iar pana la momemul
punerii ei 1n cxecutare se scurge un timp mai indelungat pe durata caruia hotararea
mfraqionala s~· mentine ~1 chiar se ,onsofaleazC! ~i cfi nu 6te posibifa stabilfrea cu valoare de
principiu a limitei minimc a intervalului de timp in discutie, totul dcpinzand de 'impR-jurarile
concrete, dar accst mterval de timp nu poate fi de ordinul minutelor. Dqi s-a admis di
:;avar~irea unei infrnqiurn caracteri1ate de intenti,· premcditarn presupune tk regula 11 o
pregiHirc a acesteia, ind1fertnl dac:i pregatirea imbradi forma unor acte matcrialc sau
mte!cctualc, s-a considerat ca premeditarea n11 cste con di{ ionota de cfec1uarea unor acte de
pregatire, ciici eu estc posibiii': ~i i11 cazul unor iltkacfiuni care nu sum susceptibile de astfcl
de arte. Deopotriva. s-a opina! ca ameninprea repetata 1n limp a v1ctimei de catre inculpat,
urrnata de comiterea infraqiunii cu care sc am,~nintn. poate fi un indiciu al premed1t:Jrii, 1nsa
accsta trcbuie coroborat cu altc elemente.
ln/rac/iuni comm pcrsoanei 29
selor, Ed. Juridica, Bucure~ti, 2004, p. 381. In alta opinie (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit.,
vol. II, p. 268) s-a aratat ca ,,intentia premeditata, ca forma a intentiei, ramane o circumstanta
pur subiectiva ~i se retine doar in cazul subiectilor care au actionat in prezenta ei. Faptul ca
autorul a comis infractiunea in conditiile premeditarii, indiferent daca aceasta este mentionata
sau nu de norma de incriminare, nu conduce la transmiterea ei participantilor, a~a cum
considera uneori doctrina noastra. Este adevarat ca premeditarea se retine uneori ~i in cazul
participantului care a comis acte de pregatire impreuna cu autorul, dar aceasta se intampla nu
ln/i'acfiuni contrn persoanci 31
2.2.2. Omorul savar~it din interes material [art. 189 alin. (1) lit. b) NCP]
- omoml este savar~it cu un mohil special lin impulsul (sentiment, interes) ce 1-a
determinat pc faptuitor s5. comita infractiunea), acela al obtinerii de catre faptuitor,
ulterior siiviir#rii .faptei, in mod direct ~i pe cale aparent legalii, a unei sume de
bani sau a altui folos d1:: natura patrimoniala; din probe trcbuie sa rezulte ca la
momentul comiterii aqiunii sau inactiunii infractionale autorul actiona cu acest
mobil:
- nu se va retine aceasti agravanta dadi omorul este savar~it cu alt mobil ori dadi
la comiterea faptei trntorul nu a avut vreun mobil special, ch1ar dadi ulterior
faptuitornl ob\ine un folos material ca urmare a mortii victimei (de pilda, omorul
comis de un comerciant fata de un competitor de-al sau, dar care a fost comis pe
fondul unor conflicte de natura personala avute cu victima, cbiar daca in urma
omorului faptuitornl obtine indirect ~i un folos matt:'.rial in unna eliminarii de pe piata
a competitorului); di~opotriva, nu se va rc 1ine aceasta forma calificata a omorului
daca numai complicele sau instigatorul, nu ~i autoruL au avut 1n vedere un interes
material in legatura cu comiterea faptei;
- dad omorul esk sav{ir~it de autor cu acest mobil special, nu prezinta imporlafiia
daca interesul material este personal al autorului omorului sau al unui tert, ori daca
kr(ul a avut sau nu cuno~tinta de fapta autoruluL ori daca se afla sau nu 'intr-o relatic
de rudenie!personala cu autorul, ori dac5. a avut sau nu calitatea de participant la
comiten:a omorulm;
• folosul materfrd nu poate fi in niciun caz obtinut in contextul spatio-temporal al
saviir~irii omorului, adica nu poate consta in deposedarea victimei ~i imposedarea
criminalului In aceh:a~i lmprejurari cu comiterea omorului; astfol, in cazul 111 care
omorul ar fl savar~it in vederca insu~irii prin mijloace violente a unor valori, bani sau
lucruri se va rctine numai agravanta de la an. 189 alin. (1) lit d) NCP (in concurs cu
infracti unea de t,llbarie), deoarece folosul material se oh(ine concomitent cu sc'ivcir-
~irea faptei suu imediat dupa comiterea acestt'ia; datoritit acestor particularitati
este incompatibila retinerea ambelor variante agravate ale omorului pentru inca-
drarea juridici'I a un,:i fapk;
..,.,
- nu prezint;i importan\a daca folosul material a ~i fost efectiv ob\inut:
pcntru rii as(fef ca s-ar obiect1va, devenind circumstant.:"i reala, ci in considerarea faptului ca
porticipuntul I c.,pectii• a acfionat el inSU)'i fn bo::a unei intentii premeditate".
32 Drept penal. Partea speciala
41\.. Fapta inculpatului de a-~i ucide sotia, hotararea de divort nefiind defi-
nitiva, s-a comis cu premeditare ~i din interes material, intrucat autorul a
reflectat asupra curmarii vietii victimei, a gandit asupra ascunderii urmelor
infractiunii ~i a fost preocupat ca in urma partajului va ramane fara o parte din
bunuri, despre care afirma ca ii apartine in totalitate, sotia neavand nicio con-
tributie (J.C.C.J., secfiapenala, decizia nr. 2047/2008, www.legalis.ro).
- alaturi de aceasta agravanta este posibila retinerea premeditarii;
- se poate refine ~i in cazul infractiunii deviate savar~ite in modalitatea aberratio
ictus sau error in personam;
- este o circumstanfii persona/ii, care nu se rasfrange asupra celorlalti partici-
panti, cu exceptia situatiei in care toti participantii au actionat in considerarea folo-
sului material sau cunoscandu-1.
2.2.3. Omorul savar~it pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de
la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse [art. 189
alin. (1) lit. c) NCP]
- in momentul comiterii omorului, faptuitorul trebuie sa aiba credinta ca prin comi-
terea faptei se va ajunge la sustragerea sa ori a unui tert de la tragerea la raspundere
penala sau de la executarea unei pedepse;
lrifracfiuni contra persoanei 33
- actiunea prin care se suprima viata victimei in scopul sustragerii unui tert de la
raspundere penala sau executarea unei pedepse are natura unui act de favorizare a
acestuia, care este absorbit in cadrul infractiunii de omor calificat; in acest caz,
infractiunea de favorizare a faptuitorului nu va putea fi retinuta in concurs ideal cu
favorizarea faptuitorului; nimic nu impiedica insa retinerea unui concurs real intre
aceste infractiuni (de pilda, atunci cand prin mai multe actiuni infractionale, dintre care
una este cea de omor, sunt ajutate mai multe persoane sa se sustraga raspunderii
penale);
- nu prezinta importanta daca tertul favorizat a avut sau nu cuno~tinta de comiterea
omorului;
- scopul sustragerii trebuie sa fie numai urmarit, nu ~i realizat efectiv; in cazul in
care victima este functionar public ce exercita autoritatea de stat (de pilda, politist, jan-
darm, militar), se va retine savar~irea infractiunii de ultraj [art. 257 alin. (1) NCP
raportat la art. 189 alin. (1) lit. c) NCP], iar daca este unjudecator sau procuror se va
retine ultrajul judiciar [art. 279 alin. (1) NCP raportat la art. 189 alin. (1) lit. c) NCP];
- este irelevanta naturn sau gravitatea i11frnctiunii scop, kgc:i ncfacand nic10 dis-
tinctie 'in accastr, privint;1; a~adar, infraqiunea scop roate fi o mfraqiunc contra
persoanci :-;au contra µatrimoninlui ori o mfraqiune de servicru etc., care poate fi
comisa cu intcntie sau praeterinten\ic;
- nu prezinta 1mportant~1 pentrn retinerca omorul ui calific:it dad antorui celeilaltc
infraqiuni este lnsu~i autornl omorului ~au o alt~ persoana a dirci activlt::ite infrac-
iionala cste tnlesnitil de automl omorului; deopotriv5, nu csk relevant daca subiectu!
pasiv al infraqiunii de omor este o diferit de eel al infraqiunii scop nri daca ambde
infraqiuni au acda$i subiect pa,i,;
- dad\ atat infractiunca 1mjloc, cat ~i infraqiunea scop este comisa de aceea~i
persoana, se va retine exisknfa unui concurs real de infrnqiuni cu eoncxitak
etiologica;
- pentrn retinen:,J are,tei variank agravatc, legiuitorul nu impunc ca infractiunea
scop sa fi fost efrctiv savar)ita, aceasta putand r[\m\ne ~i Yn faza acteior pregatitoare
ori a tentativei: astfol, cste suficient l'a scopul urmarit sa exi5.Le la mumcntul comitcrii
faptei, chiar dacfi nu :1 fost atins in mod efectiv; daca scopul urmarit de faptuitor a
fost realizat efrctiv (infraqiunea scop fiind consumata), sc va retine in sarcina
fi1ptuitornlui un concurs real 1nlre infraqiunea de ornor calificat !fi cca comisa ulterior
omorului (in ipowza 111 care ambele infraqium au fost comise de aceea~i perso:mf1 l;
- 1n sarcina autorului infraqiumi de omor calificat (comis 111 vedcrea inlesniri1
comiterii uni:i infraqiuni de ci'irre un tert.) nu va fi retinutii (In concurs idea\) ~i com-
pllcitatea la ,:omikrea infraqiunii subsecvente de catre le11, actele de inlesnire/
ajutorare fiind incluse in con(inutul acestei variantc agravate a omorului:
- se va refine accasta varianta agravata ~1 atunci cand omorul e:;te cornis pentn,
ascunderea si1vd1·~·irii unei mfractiuni (nu a tmei contravenii 1) deja comise ori pentru
ascunderea particip,irii la savi\r~ire:i unei infractiuni: nu prezinta import:mta dadl
fapta fusese adusa la cuno$tin\a autoritfl 1ilor atat timp cat actiunea infiaqional:-1
unnare$te 1n continuar,' zscundc~n.::1 ~ilvfrr$irii infrac1 iunii;
1
- se va reiinc aceasta agravanta $i atunci Cfind omorul estc comis pentru a savar$i
sau ascun<le savar9irea unci tiHharii sau piraterii. ori pentru a ascunde un alt omor
savaqit de acela$i laptuitor;
- estc o circum,fitanfii personalii, care nu sc rfisfrange asupra celorlalp partidpan~i,
cu exceptia s1tuatiei in care toti participantii au acJionat in considc~rarea aceluia$t scop.
in urma mod1fic~rii arL 16 alin. (3) lit a) ten a ff-a NCP, ori de cil.te ori norma 1
de incriminare prcvede nccesitatea ·existcfi\,:l umn scop special pentru comiten:a I
infractiunii in fonna de bazii sau ca ekmcnt al variamei agravate a infractiunii I
fapta va fi tipica munai daca cstc comisa cu intentie directa. !
Cum in cazul omornlui califkat savar~it pentru a se sustragc ori pcntrn a i
sustrage pe a~tul de la tr~tgcre:i ..,la raspundere penala o:i de la
exect:t~rea unci I
pedepse, prev:1zut de art. 188 ~lP _rnponat la a~. li:19 alm. (l) ht. c) NCP .sc?pul I
special cste un element al vanantei agravatc a rnfraq1unn, sc va retme ca iapta 1
l~~buie comisa cu i~tentic directa. ___ ----·-·- _______ I
Jnfracfiuni contra persoanei 35
alin. (1) lit. b) NCP], in cazul omorului comis pentru a savar~i sau a ascunde
savar~irea unei talharii [art. 189 alin. (1) lit. d) NCP] folosul patrimonial se
obtine in contextul spatio-temporal al savar~irii omorului (concomitent cu
uciderea victimei sau imediat dupa comiterea omorului), cand faptuitorul
deposedeaza victima de bunurile pe care aceasta le avea asupra ei sau de
bunurile care nu ii apartineau, dar cu privire la care asigura paza sau pe care le
gestiona. Curtea apreciaza ca prima instanta a retinut in mod neintemeiat
agravanta prevazuta de art. 189 alin. (1) lit. d) NCP. Astfel, agravanta preva-
zuta de art. 189 alin. (1) lit. d) NCP se poate retine fie atunci cand omorul se
afla in conexitate etiologica cu o alta infractiune, respectiv atunci cand omorul
(infrac/iunea mijloc) este savar~ita pentru a inlesni comiterea unei alte infrac-
tiuni (infrac/iunea scop ), fie atunci cand omorul se afla in conexitate consec-
ventionala cu o alta infractiune, omorul (infracfiunea eject) fiind comis pentru
a ascunde sau impiedica descoperirea unei alte infractiuni (infrac/iune cauza).
De~i a retinut aceasta agravanta, instanta de fond nu a precizat in mod concret
care sunt probele din care rezulta ca inculpatul a comis omorul pentru a inlesni
comiterea infractiunii de talharie sau ca omorul a fost comis pentru a ascunde
sau impiedica descoperirea infractiunii de talharie ~i nici care sunt probele din
care rezulta ca rezolutia infractionala a inculpatului pentru savar~irea
infractiunii scop a fost anterioara savar~irii infractiunii mijloc. in plus, prima
instanta nu a precizat nici care din cele doua teze ale art. l 89 alin. (1) lit. d)
NCP este aplicabila in cauza. De asemenea, prima instanta a apreciat ca fapta
inculpatului RS, care in noaptea de 4/5 martie 2018, prin intrebuintarea de
violente fizice asupra victimei, pe timp de noapte, a sustras cantitatea de 318
pachete tigarete, precum ~i sumele de bani indicate in constituirea de parte
civila formulata de SC R Co SRL intrune~te elementele constitutive ale
infractiunii de talharie calificata, prevazuta de art. 234 alin. (1) lit. d) NCP.
Or, pentru retinerea infractiunii de talhiirie prevazute de art. 233 teza I
NCP, in cazul careia violenta (actiunea adiacenta) precede sau insote~te furtul
(actiunea principala), elementul subiectiv consta in vointa ~i intentia autorului
de a efectua atat actiunea principala, cat ~i actiunea adiacenta, ceea ce
presupune ca inculpatul prevede ~i urmare~te sa comita furtul prin intrebuin-
tarea de violente sau amenintari sau punerea victimei in stare de incon~tienta
ori in neputinta de a se apara. in speta, din niciuna din probele administrate in
cauza nu rezulta ca inculpatul a luat hotararea de a sustrage tigarile ~i banii
apartinand persoanei vatamate SC R Co SRL Satu Mare, respectiv telefonul ~i
bijuteriile victimei, prin intrebuintarea de violente sau prin punerea victimei in
stare de incon~tienta ori in neputinta de a se apara. (... ) Din modul in care s-au
succedat evenimentele rezulta in mod evident ca inculpatul nu a exercitat actele
de violenta asupra victimei pentru a o aduce in stare de incon~tienta sau
neputinta de a se apara in scopul sustragerii tigarilor ~i banilor din bar, a
telefonului ~i bijuteriilor victimei, rezolutia infractionala in acest sens fiind
luata de inculpat ulterior momentului in care a incetat agresiunile asupra
victimei, relevant fiind faptul ca, dupa ce s-a spalat pe maini, inculpatul s-a
deplasat in camera unde era cazat, ~i-a luat bagajele ~i s-a intors in bar. ( ... )
Curtea considera ca aceasta rezolutie, de a sustrage pachetele de tigari ~i banii
din bar, respectiv bijuteriile ~i telefonul victimei, a fost o rezolutie distincta,
!njf·acr!w1i contra persounei
luata in mod cert ulterior comiterii agresiunilor asupra viclimei, agresiuni care
nu au fost comisc in accst scop, ci ca utman:: a conflictului care a intcrvenit
1ntre inculpat ~i victima. Totodata, Curtea constat:i cu din probele administrate
in cauzi'l nu rezulta ca inculpatul ar fi sustras bunurilc in scopul a~cunderii
comiterii infractiunii de omor. in aceste conditii, Curtca aprcciaza, pe de o
prtrte, en tn cau:ta in sarcina inculpatului nu se poate retine comitcrea infrac-
\innii de t{ilharic calificata, ci cea de fort calificat, iar pe de alta parte, ca mi
suntem in prezcnta nici a unei conexitati etiologice, 1ntruca.t inculpatul nu a luat
rezolutia de a comite acti.:le de agresiune asupra victimei (inji'ac(iunea mijloc)
pentru a 1nlesni comitcrea infractiunii de furi (injracriune .scop) ~i rnci nu a luat
remlutia de a comite infractiuuca de furt anterior comilerii agrrsiunilor ce au
avut drept urmare decesul vict1mei ~i nici a unei con,:xita1i cnnsecvcn11onale,
inculpatul neluand rezolutia de a savar~i infractiunea de nut (injraC{izmea
1:fc ,:t) pentru a ascunde comiterea infractiuni1 de omur (infrac/iunc cauzc1)
0
deosebire de C.pen. din 1969, NCP face referire la o infractiune de omor cu privire la care
dispunerea reabilitarii face ca aceasta sa nu mai fie apta sa produca consecinte sau efecte
juridice, iar nu la un omor privit ca fapt material (realitate faptica). in mod surprinzator, Inalta
Curte de Casatie ~i Justitie a anihilat efectele reabilitarii prin opunerea autoritatii de lucru
judecat a hotararii definitive de condamnare invocand faptul ca asupra acestor chestiuni nu se
mai poate statua decat intr-o cale de atac extraordinara. Or, este evident ca in analiza ce ar
trebui efectuata nu se pune in discutie autoritatea de lucru judecat a hotararii definitive de
condamnare pentru prima infractiune de omor, aceasta nefiind afectata prin analiza efectelor
pe care reabilitarea le poate produce asupra consecintelor condamnarii definitive.
Infracfiuni contra persoanei 39
anterior poate fi concurent cu omorul calificat prevazut de art. 189 alin. (1) lit. e) NCP,
nefiind necesar ca in toate cazurile acesta din urmii sa fie comis in stare de recidiva;
- este o circumstan/a persona/a, care nu se rasfrange asupra celorlalti partici-
panti; va putea fi retinuta ~i cu privire la participanti daca ~i ace~tia se afla in situatia
de a fi savar~it anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de omor.
1In sensul re{incrii acestei circumsrnnte agravante $i in cazul omomlui calificat prevazut
de art. 189 alin. (1) lit. nNCP a se vcdea !·'. Strc1rnnu. D. Ni{u, op. vol. II, p. 428.
J~fracfiuni contra persoanei 41
omor. Fapta constituie infractiune unica de omor calificat (fn hotarare omor
deosebit de grav - n.n.) savar~ita asupra a doua sau mai multor persoane numai
daca toate victimele decedeaza ~i tentativa la infractiunea de omor calificat
(in hotarare omor deosebit de grav - n.n.) asupra a doua sau mai multor
persoane numai daca infractiunea a ramas in faza de tentativa in raport cu toate
victimele (I.C.C.J., secfia penala, decizia nr. 3507/2002, www.legalis.ro).
2.2.7. Omorul sivar~it asupra unei femei gravide [art. 189 alin. (1) lit. g) NCP]
- trebuie sa existe o sarcina indiferent de natura sau varsta acesteia, iar infractorul sa
fi ~tiut de aceasta; se va retine aceasta agravanta ~i atunci cand faptuitorul trebuia ~i
putea sa cunoasca starea de graviditate;
- nu se va putea retine aceasta agravanta, ci omorul simplu sau, dupa caz, omorul
calificat (prin raportare la alte elemente circumstantiale de agravare prevazute de
art. 189 NCP) daca infractorul nu cunoa~te starea de graviditate a victimei, inclusiv in
ipoteza in care se afla in conditiile unei erori (vincibile sau invincibile) cu privire la
aceasta circumstanta;
- nu se va putea retine forma consumata a omorului calificat in aceasta varianta
agravata in cazul in care in urma actiunii infractionale apte sa suprime viata decedeaza
numai fatul, nu ~i femeia insarcinata;
- in cazul infractiunii deviate savar~ite in modalitatea aberratio ictus sau error in
personam, nu se va refine aceasta varianta agravata, omorul fiind simplu daca nu
sunt retinute alte forme ale omorului calificat;
- nu se va retine aceasta varianta agravata nici in ipoteza in care infractorul credea,
in mod neintemeiat, ca victima este insarcinata;
- spre deosebire de infractiunea de intreruperea cursului sarcinii [art. 201 alin. (3)
NCP] care a avut ca urmare praeterintentionata moartea victimei, in acest caz faptuitorul
actioneaza cu intentie directa sau indirecta in vederea suprimarii vietii femeii gravide,
acceptand totodata incetarea ireversibila a dezvoltarii intrauterine a copilului conceput,
dar nenascut;
- este o circumstanfd reald care se rasfrange asupra tuturor participantilor care au
cunoscut-o.
sitate pe cele proprii actiunii de a ucide ~i care cauzeaza victimei mari suferinte
(fizice sau psihice), prelungite in timp, determinand oroare ~i revolta in psihicul
celor care iau cuno~tinta de fapta; trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre
actele de cruzime ~i decesul victimei;
- cele doua elemente esentiale in analiza conceptului de cruzimi - ferocitatea ~i
oroarea - au fost reµnute ~i in practica instantei supreme care a aratat ca: ,,Omorul
sav~it prin cruzimi presupune, pe de o parte, ferocitatea actiunii de ucidere, prin
procedee cauzatoare de suferinte prelungite ~i de maxima intensitate, iar, pe de alta parte,
provocarea unui sentiment de oroare persoanelor care au cuno~tinta de fapta de omor ~i
de procedeele folosite" (I.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 3505/2008, www.legalis.ro);
- fata de natura reala a circumstantei consider ca de esen/a no/iunii de cruzimi
este doar ferocitatea autorului, aceasta fiind cea care conduce la retinerea caracte-
rului calificat al omorului; apreciez ca oroarea este doar repercusiunea ferocitatii
faptei, iar nu o conditie cumulativa ce trebuie analizata alaturi de ferocitate pentru
retinerea cruzimilor sau o cerinta alternativa ferocitatii pentru ipoteza in care nu se
poate retine utilizarea unor mijloace ~i procedee care depa~esc in intensitate pe cele
proprii actiunii de a ucide ~i care cauzeaza victimei mari suferinte (fizice sau
psihice), prelungite in timp (de exemplu, in cazul in care faptuitorul luptandu-se cu
victima ii taie gatul cu o singura lovitura de cutit, iar imaginea victimei decedate
produce oroare in comunitate locala in care a avut loc crima);
- actele de cruzime trebuie sa existe fnainte de decesul victimei sau inainte ca
faptuitorul sa fl cunoscut decesul victimei; nu prezinta importanta daca victima a fost
con~tienta sau nu pe intreaga perioada in care autorul a actionat cu ferocitate;
- nu se poate retine circumstanta agravanta a savar~irii infractiunii prin acte de
cruzime, prevazuta de art. 77 lit. b) teza I NCP, ce constituie un element caracteristic
al formei calificate a infractiunii de omor calificat prevazuta de art. 189 alin. (1)
lit. h) NCP; insa, in ipoteza in care omorul este comis atat prin cruzimi, cat ~i prin
supunerea victimei la tratamente degradante, se va retine incidenta dispozitiilor
art. 77 lit. b) teza a II-a NCP;
- este o circumstanfa reala care se rasfrange asupra tuturor participantilor care au
cunoscut-o sau au prevazut-o.
2.4. Pedeapsa
- detentiunea pe viata sau 'i'nchisoarea la 15 la 25 de ani ~i interzicerea obli-
gatoric a excrcitarii unor drepturi prevazute in art. 66 NCP;
- r:\spundcrea penala estc impn:scriptibila, infraqiunea regasindu-se 1n enurne-
rarea limitati\{1 prevarnta de mi. 153 alin. (2) NCP,
3.1. Notiune
- cs!c infraqiunca ce consta in uciden:a savar~ita la cererea explii.:iW. serio,1sa,
con~tienta ~i repetata a victimei care suforea de o boala incurabilt\ sau de o infinnitate
grava atestata medicaL cauzatoare de suferintc permaneme greu de suponat;
lnfi'acfiuni contra pers,Jww, 45
- in jurisprudenta Curtii Europene se remarca doua categorii de cauze: pe de o
parte cele 1n care reclamantii sau rudele lor au invocat dreptul de a muri, in temeiul
mai multor articole din Convcntia europcana 1, iar, pc de alta parte, cele in care
reclaman 1ii contestau administrarea sau sistarea definitiva a unui tratament2.
in cauza Prettv c Regatului Unif, Curtl'.a Europeana a aratat ca art. 2 este
redactat in al~i tenneni decat, spre exemplu, art. 11 din Convenria europeana, care
reglementeazii nu nurnai dreptul la libera asocicre, ci ~i aspectul negativ al acestuia
dreptul de a nu ti fortat la a se asocia. Art 2 nu are nicio legatura cu calitatea vietii
sau cu ceea ce o persoana alege s/1 faca cu viata sa. Accste aspecte sunt recunoscute a
fi fundamentale pcntru conditia umana, astfel inc,lt necesita. o protectie fata de
ingerintek statului, cc sc poate regasi in alte articolc din Conventia europeana sau
din altc instrumcnte intema\ionale. Art. 2 nu poate, fara a risca o distorsiune de
limbaj, sa fie interpretat ln sensul ca ar conferi un drept diametrnl opus dreptului la
viata, anume dreptul de a muri; el nu poate crea un drept la autodeterrninare, potrivit
; Jn cauza San/es Sanles c. Spaniei reclamanta a invocat in temeiul ai1. 2, art 3, art. 5,
art. 6. an. 8, art. 9 ~i art. 14 din Convcn(ia europeana, drcptul la o moartc demna, in numele
cumnatului ei, tetraplegic, care dorea sii i~i puna capat ziklor cu asistenta unor terti ~i care a
deccdat 1nainte de introducerea cereri1. Curtea Europeans a respins ccrcrea ca fiind incorn-
patibila ratione personae cu dispozitiile CEDO. In cauza Prertv c. Regatului (Jnit, reclamanta
suforea de o boala neurodegenerativa incurabi!a, in faza tenninalfi ~i se plangt~a, invocand art.
2, art. 3, art. 8, art 9 :;,i art 14 CEDO ca soiul ci nu o putea ajuta sa se sinucida fara sa faca
obiectul urmaririi penalc din partea autoriU\1ilor britanicc. Curtca Europeana a concluzionat ca
nu au fris1 1ncalcate aceste articole. Cauze!e Haas c. Efre(iei ~i Koch c. Uermaniei privcau
sinuciderea asistata ~i reclamantii invocau art. 8 CEDO. In cauza Haas, in care reclarnantuL
care suforea de mult timp de o grava tulburare afoctiva bipolara, dorea sa i~i puna capat zilelor
ii se plangea ca nu putea sa i~i procure, fara reteta medicala, substanta letala necesarii. in acest
scop, Curlca Europec1no a concluzionat ca nu a fast incalcat art. 8. In cauza Koch, rec!arnantul
pretinde::i ca refuzul ;rntonz2irii so\iei sale (paralizata ~i sub ventilatie aiiificiala) sa i~i procure
o doza letalii de medicamente, care sa ii permita sa i~i punii capiit zilelor, a adus atingere
dreptului acestcia, precum ~i propriul Jui drept la respectarea vie\ii lor private ~i de familie.
De asemenca, acesta se plangea de refuzul instantelor nationale de a examina fondul cererilor
sale. iar Curtea Europcana a constatat incalcarea art. 8 doar in aceasta privinta.
' In cauza Glass c. Regatului Unit, reclamantii se plangcau de admirnstrarea de diamorfina
copi!ului !or bolnav, tara consimtamantul acestora, de catre medicii spitalului, precum ~i de
mentiunca ,,a nu resuscita", care figura in dosarul acestuia. in decizia sa din l8 martie 2003,
citata anterior, Curtea a declarat v:idit nefondatil cererea !or intemciatii pe art. 2 CEDO ~i, in
hot:m1rca sa din 9 marti.: 2004, a constatat incalcarea art. 8 CEDO. fn cauza Burke
c. Rcgaw/11i Unit reclamantul suferca de o boala neurodcgcnerativa incurabila ~i ii era teama
ca dircctivde aplicabiJc in Regatul Unit nu pot determina, la momentul necesar, sistarca
definitiva a hidrntarii ~i a alimentatiei sale artificiale. Curtea Europcana a declarat inadmisibila
cererea intemeiata pe art. 2, art. 3 ~i art. 8 CEDO, fond in mod vadit neintemeiatii. In cauza
Ada Ros.11 1.a. c. Jtalici, Curtea a declarat incompatibila rarione personae cererea formulata de
persoandc fizice ~i as,lciatiile care se plangeau, in temciul art. 2 ~i art. 3 CEDO, de efcctcle
negati\c pe care le puka avea. in privinta acestora, exccutarca unei hotarari a Curtii de Casatie
din Italia, care autoriza sistarca dcfinitiva a hidratarii ~i alimentatiei artificiale a unei tinere
aflate 111 stare vegetativa.
1 A sc vedea CtEDO, hotararea din 29 aprilie 2002, in cauza Prcrty c. Marea Britanie,
parag. 39.
46 Drept penai. Partea speciala
caruia un individ ar putea sa aleaga rnoartea mai degraba decat via\a. Curtea Euro•
peana a l'.onsiderat ca nu se poate deduce din art. 2 al Conventiei europene niciun
drept de a muri, fie cu ajutorul unui teq, fie cu ajutorul unei autoritfqi publice. Astfel,
Curtea Europeana lasa statelor o marja de apreciere in materia reglememarii (pem1i•
sive sau prohibitive) eutanasiei sau a sinuciderii medical asistata; in accasta cauza,
instanta de contencios european a mai subliniat ca Jn domeniul mtxlical, refuzul de a
accepta un anumit tratament ar putea, incvitabil, sa conduca la un rcndtat fatal, dar
impunerea unui tratament medical fara consimtamiintul pacientului, in cazul 1n care
acesta estc adult $i 1n dcplinatatea facultatilor mintale, ar cchivala cu o atingere adusa
integritatii fizice a persoanei 'in cauza, care poate sa puna in discutie drepturilc
protejate la art. 8 parag. l CEDO. Astfcl cum s-a admis in jurisprudcnta intema. o
persoana i$i poate revendica dreptul de ,:qi exercita alegerea de a muri, refuzand sa
fie de acord cu un tratament care ar putea avca ca efect prelungirea vietii sale. Dern-
nitatea ~i libe1tatea unei persoane reprezinta 1nsa~i esenta Conventiei. Fara a nega in
niciun fel principiul caractcrului sacru al ,ietii, protejat de CEDO. Cmtea consickra
ca notiunca de calitatc a vietii capata sens din perspectiva ait. 8. inlr-o perioada in
care asistam la o crc~tere a complexitatii medicinei ~i a spcrantei de viata, numeroasc
persoane se tern sa nu fie obligate sa ramana in viata pana la o varsta foarte inaintata
sau intr-o stare avansata de degradare fizica sau menta!ft, in contrast cu perceptia
ferma pe care acestea o au despre ek lnsck ~i despre idcntitatea lor per:-onala".
• in cauza LambcN c. Fran(ei 1, Curtea Europeanii a constatat di ,.nu exista un
consens in randul statelor membre ale Consiliului Europei in ceea ce prive~te autori-
zarea sistarii definitive a unui tratament care mentine in mod artificial viata, chiar
daca majoritatea statclor par sa o autorizeze. De~i modalitatile de reglementarc a
sistarii definitive a tratamentului \ariaza de la un stat la altul, totu~i, exista Lm
consens in ceea ce prive~te rolul primordial pe care ii are vointa pacientului 1n cadml
procesului decizional, indifcrent de modalitatea de exprimare a acestei3. in conse-
cinta, Curtea considera ca. in acest domeniu care prive~te finalul viqii, precum ~i ln
eel care prive~te inceputul vietii, estc necesar sa sc acorde statelor o marja de apre•
ciere nu doar in ceea cc prive~te posibilitatea de a incuviinta sau nu sistarea definitiva
a unui tratament care mentine in mod artificial viata ~i modalitatile sale de punere in
aplicare, dar ~i in ceea ce prive~te rnaniera de asigurare a unui cchi librn 111tre
protectia dreptului la via\a a unui pacient ~i protejarea dreptului la rcspectarea \iqii
sale private ~i a autonomiei sale personak:. Totu~L aceasta marja de apreciere nu este
nelimitata, Curtea rezervandu-$i dreptul de a controla respectarea de catre stat a
obligatiilor sale care decurg din art. 2".
· Recornandarea 14 J8 (1999) a Adunarii Parlamcntare a Consi liului Europei
privind protectia drepturilor omului ~i a demnitatii umane a bolnavilor incurabili $i a
muribunzilor2 face ape! la statele mcmbre sa · rcgk;mcnteze in dreptul intern un
mecanism de protectie a acestor bolnavi fata de anumite pericole sau temeri (de
exemplu, prelungirea artificial a a cursului bolii in cazul bolnavilor incurnbil i sau al
1 A sc vcdca CtEDO. hoti!rarea din 0~ iunic 2015. in cau1:i Lambert c. /'ron/ei, parag. l 4~
~i 148.
2 (www.assemblv.coe.int).
Jnfr,1oi1,11i ,'ontra pen,,,m,i 47
celor afia\1 in stadiu! tt:rmmal al boli!. fie prin utilizarea unor m;1suri medicale dispro-
portionate, fie prin continuarca tratamentului fara consim1amantul pacientului). De
asemenea, Adunarea Parlamentara recornanda Comitetului de Mini~tri sa incurajeze
statele membre sa n:snecte ~i sa protejc;:e demnitatca holnavilor ai1a!i in stadiul ter-
minal sau a muribuiw lnr in toate aspectcle, spre exemplu, prin sus11nerea interzicerii
suprimarii intentionate a viejii acestora [pct. 9 Iii. c) din Recornandarel Aceasta
poate fi tacuta prin: (i) recunoa~terea ca. dreptul la viatit tn special in cazul acestor
persoane este garantat de dtre statdc membre, potrivit art. 2 din Conventia euro-
pean;1: (ii! recunoa;;k'rca ca dorin 1a accstor persoanc de a muri nu constituie un temei
legal al mnrtii cau;ak (k o terta perso:ma; (iii) rccunoa~terea cii dorinta bolnavilor
aflati in stadiul terrninal sau a muribunzilt1r de a muri mi poate, in sine. constitui o
justificare kgala a executarii aqiunilor destinate sa antreneze moartea;
- fatil de cele e,pusc mai sus. nu sc poate considera ca inrnrninarea eutanasiei
constituic n incalcan.: a art 2 din C:onveqia europe::rni:
- uciderca la cercrea victimei constituie o incrirninare speciala a unei forme
atenuate a omorului; prin urmare, in aplicarea principiului specialia generalihus
deroga111 ~c va retinc mnnai aceasta calificare special:\:
- n:gkmcntarea de NCP a infrac\iunii de uciderc hi Gererea victimei constituie atiit
o reintoarcere la regkmentarea din Codul penal .. Carol al II-lea'' din 1936. cat ~i o
aliniere a legislatki penak romane in traditia majoritatii Codurilor penale europene 1•
In Codul penal ,,Carol al IT-lea'· din 1936, la art 468 alin. (1) ~i (3) erau prevazute
doua variante atenuante ale omucideni intentionak Prima variant:'1 consta in rn:iderea
unei persoane 111 un11;, rugamintii, scnoase, starnitoan: ~i repetak :i aeesteia (crima de
omor la rng,lmintc). Era neeesar insa ca ruga.mintile sa fi fost facute de o persoana
aflata 1n deplina.tatea facultatilor mintale ~i care avea, astfel, reprezentarea consecin-
telor rugi\mintilor :-ak, fora a pre1:enta importanta cauza pentru can: victima a starnit
sa fie ucisfl. Cea de a doua varianti consta 111 uciderea unei pcrsoane sub impulsul
unui sennment de mihl, provocat de chinurile !izice (nu morale; ale victimei, cc
suferea dc o boala incurabiia ~i a carei moarte era inevitabila. Deopotriva. trebuie
avut in veden: ~i faptul ca potrivit NCP retinerea circwnstanfelor atcnuante nu are
ca e/i'cr rcducerea uh!igatorie u pedcpsei sub minimul special. ci atiit minimul
special. dt ~i maxin:1ul special al pcdepsei vor Ii reduse cu o treime, urnuind ca
pedeapsa pe care instanta o va stabili sa se situeze fn acesi interval. Prin unnare era
necesarc'i aceasta incriminare autonoma atenuata a omorului cu stabilirca unor lirnite
de petk·p~.e propoqiunak gradului de pericoi social al acesteifi1pre.
1
in Codunic penale din Gennania (art. 216 ), Austria (art 77), Portugalia (art l 34) eutana-
sia cste incriminata ca ,, forma a1.em1<mti'i D omorului Exista 1nsa ~i tari ca Belgia ~i Olanda
care pern1it. in anumite c.-;;;difii, eutarus,a.
48 Drept penal. Parlca specwl{J
- 111 logica art. 22 NCP viata persoanci nu intra in categoria valorilor de care
acesta poate dispune (cxcep(1c :facand ipotezele de suicid), ceea cc faces[, nu poatil fi
re\inut consimtamantul victimd drept cauza justificativfi in caz de eutanasie;
- prin incriminarca cutanasiei legiuitornl a urmarit evitarea situatiilor de rezo!vare
definitiva a cazurilor unor persoane vulnerabile suferinde de o boala incurabila. sub
pretextul oferirii sufofodului o moartc demn:'L
b) obiectul material: corpul unei persoane in viata.
! In doctrinii (F. ,StretPanu, D. Nqu, op. cit. vol. l!. p. 222) s-;1 mai aratat ca ,,nu se punc
problcma sanc(1onarii i,ctului \k participatie rcv:1zut cu tillu de interwntie necc%ra de uorma
de incriminare. Sprc exemplu, 1n cazul uciderii la cercrea victimei interven\ia victimei de care
depindc tipicitatea faptei autorului eslc locmai un act d,: instigare. In situatia in care aqiunea
de ucidt.:re efl'duata de eel care a dat curs soli,citarii nu conduce la moartca vicrm1eL aceasta
nu va raspunde pentrn o instigare".
2 ln acela~i sens, a se vedea S. Bogdan. D.A. Serban. Drept penal. Paiica speciai:'i. lnrraqiuni
contra persoanei ~i contra infaptuiriijustitiei, Ed. Univcrsul Juridic, Bucure~ti, 2017, p. 61.
Infracfiuni contra persoanei 49
- nu este suficient ca victima sa sufere de o boala incurabila sau sa aiba o infir-
mitate grava, ci trebuie in plus ca acestea sa o supuna la suferinte fizice sau psihice
permanente ~i greu de suportat, neexistand nicio ~ansa de ameliorare;
- nu prezinta importanta daca victima este sau nu un membru de familie al infrac-
torului (neputand fi retinuta incidenta art. 199 NCP) sau daca aceasta era capabila sau
nu sa i~i suprime singura viata.
terului con~tient al cererii in ipoteza in care aceasta a fost :facutli de o persoana care are discer-
namantul diminuat sau mult diminuat, cand se poate prefigura in mod justificat situatia ca,
de~i nu suntem in prezenta unui iresponsabil, totu~i cererea de curmare a vietii nu intrune~te
conditia caracterului con~tient. Tot astfel, o atentie deosebita trebuie manifestata ~i in cazul
cererilor de eutanasie formulate de minori chiar ~i in ipoteza in care cererea acestora este
confirmatli sau incuviintatli de reprezentantul legal.
50 Drept penal. Partea specialii
caracter repetat sau in ipoteza in care victima nu mai era lucida in mornentui in care a
formulat cererea se va retine comiterca infractiunii de omor.
b) urmarea imediata: moartea victimei;
c) legatura de cauzalitatc: trebuie sri rezulte ca aqiunca sau inaqiunea subiectului
activ reprezinta cauza mortii; se poate stabili printr-un raport de expertiza medico-legala.
3.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la l la 5 ani;
- raspunderea penala cste prcscript.ibil:t infractiun1:a nercgasi11du-sc in enumera-
rea limitativa prevazuta de art. l alin. (2) NCP.
4.1. Notiune
- este infraqiunui ce consta 1n fapta de a determina sau de inlesni sinuciderea unci
persoane, daca sinucidcrea a amt loc [varianta tip prevazuta de an. 191 (l) NCP];
i In literatura juridica (F Stretcanu. U op. ciL voL IL p. 2.22) s-a apreciat ca ,,nu I a
fi sancponat intervcnienlul nccesar a carui protectie o unuare~te norma de incriminare, chiar ~i
in situat1:! care <cl este ed care in~tiga la comitcrea infrac\iunii. ( .. ) Accasta regula se aplica
$i in cazul in care valoarea sociala apa11inand victimei nu este una dispunibila, caci dispo-
nihilitate:i refrr:l la transforul favoarl~a altei pcrsoanc a dreptului de a di,pune de valoarea
;.::-pecti\tl, nu la acpunik prnprii prin can: litularul ar leza acea,st~ valoare"'
52 Drept penal. Partea speciala
1 Potrivit NCP, variamde agravate ale lipsirii de libertate 111 mod ilegal, respectiv ale violului
1 In accst sens, in doctrina ( V Cioc!ci, in NCP comentat, p. 395) s-a aratat ca: ,,sprijinul
sau ajutorul dat trebuie sa se manifeste sub forma unei indirccte. Ne ailam l!l
pre1011ta unei astfol de coopcrari Tn ipokza in care, spre exemplu, faptuitorul li pune la
dispozit1e victimei n substanF1 otravitoarc sau ii inmancaza o armfl de foe. Daca, dimpotriva,
faptuitorul o pe \ictima so duca paharul cu otrava la gura sau rididi mana inarmata a
victimci ~i o sa apese pc tragacL ne vom aila in prezcn(a unci coopcriiri direcle ~i, in
astfol de c:izuri. ,c va rt:line comiterea unei infraqium de omor".
~ Spre deosebire dt: NCP, C.pen. din l 969 pn:vedca 1ncercarea de sinnciderc drept urmare
imediatii a infractiunii comise in forma de baza alternati, cu sinuciderea victimei. care era
sanqionaia cu acelea~i limite de pedeapsii, n<.:constituind o varianti\ atenuata a infractiunii.
A:;;adar, in ipoteza i'n care in urma comirerii faptei tip are loc numai incercarea de sinucidere a
vict1mei NCP constitui<.: legea penaUi mai tavorabila.
54 Drepr pentJ!. Partea specia/a
5.1. Notiune
- uciderea din culpa consta in savar~irea oricarei actiuni sau inaniuni prin care
estc suprirnatiL din culpa, viata unei persoanc [art. 192 alin. (1) NCP];
• constituie variante agravate ale infractiunii uciderea din culpa: (i) savarsita ca
urmarc a rwrcspectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exerci-
tiul unei profosii sau mescrii ori pentru efectuarea unei anumite activita1i: (ii) a doua
sau mai rnultc persoane.
- NCP nu a mai incriminat c:a varianta agravata uciderea din culpa savar:;;ita de
catre conducatornl unui vehicul pentm care legea prevede obligativitatea detinerii
pennisului de condu"ere, avand 111 :dnge o imbibatic alcoolica de peste 0,80 g/1
akool pur in s:1nge ~.au cure sc afla in srare de ebrietate, 111 acest caz urmand a fi
rctinut concursul 1ntrc uciderea din culpa prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP ~i con-
ducerea unui vehicui suh influenta akoolului sau a aitor substan\e prevazuta de
ait. 336 astfrL NCP s•a indepartat de la solu\ia promovata de inalta Curte de
Casatie Justitle in recursul in intercsul legii nr. 1/2007. considerand c;:i o infractiu-
ne din culp[1 nu poate absorbi o infraqiune comisa cu inten~ie;
- deupotriv~i, NCP nu a mai incriminat ca varianta agravata uciderea din culpt1
savflf~it{i de o persoana in exercifiul profosiei sau meserici (cu exceptia conduca-
torului de vehicul cu tractiune mecanica) ~i care sc afla in stare de ebrietate, in acest
caz unmlnd a fi retinuta uciderca din culpa prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP si se
va avea in vedere la individualizare comiterea faptei 111 stare de ebrietate.
1in doctrina [G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.JP. vol. III, p. 4lj s-a re 1inut cxistcnta
coaut.oratului datorat culpei comune 111 cazul accidentelor rutiere. Astfcl. s-a aditat ca exista
infractiunea de ucidcre din culpa 1n sarcina arnbilor inculpati. daca acciden!ul de eirculatie
soldat cu moartea unei persoane s-a datorat culpei ambilor conducatori auto ori daca moanea
victimei s-a datorat atar ~oferului titular care nu I-a supravegheat pe ~oferul ajutor. dt ~i
incakarii regulilor de circulatie de ditre ~oferul ajutor; in acest caz, inculpatii vor riispunde i'n
calilate 1/e coautori !a infractiunea mentionat:t ( ... ) /\ceea~i infractiune este comisa de incul-
patii care, cfectuand o lucrare (saparca unor grupi pentm 1ngroparea a doi stalpi metalici), nu
au tinut seama de ave11ismentul <lat. 1n sensul d1 In locul rcspectiv se afla ingropate circuite
eledrice: ultcrior, stiilpii veni11d ln contact cu cablul electric au provoca! moartea, prin
electrocutare, une1 persoanc,
'F. Srreteanu, D. Ni/1.1, op. cit., vol. I, p. 298.
3 Jn doetrina ( V. Cioclei, tn NCP comentat, p. 397) s-a eviden 1iat d1 o particularitltc a
infractiunii consta ln faptul ca aceea~i persoana poate fi uneori in mod concornitent suhiect
activ ~i subiect pasiv al infracfiunii de ucidere din culpa (exemplu, accident de circulatie
cauzat de culpa conducatomlm unui wh1cul, accident in care ~i-a gasit ~i cl moartca).
lnfracfiw1i contra persoanei 57
5.4. Latura obiectiva
a) ekmentul material: uciderea unei persoane 1n viata printr-o actiune sau o
inactiunc ilicita;
- pentru a se retinc forma de baza a infractiunii este necesar sa nu existe acte
normative care sa rcglementeze obligatia de prudcnta a autorului; astfel, se va evalua
in concreto respectarea obligatiei generale de prndenta de catre faptuitor;
~ Sunt inaplkabile dispozitiik legale privind canli fortuit. 111 cazul i'n
care inrnlpatul nu a avut un comportament preventiv, 1n scnsul de a evita orice
momente emo\ionale 111 timpul at1arii la volan. Pierderea controlului asupra
<lircctici de deplasare autoturismulm nu constituie o \'mprejurare neprevazutii.
ci este consccinta neadaptarii vitezei de circulatie la conditiile de trafic,
respectiv intr-o rnrba cu grad sporit dt: dificultatc Bucure~ti, sec{ia penald,
du:izia nr. JU79/2/J02, in CP.J.P. 2002. p. 2 fl),
5.8. Pedeapsa
- uciderea din culpa in varianta de baza [art. 192 alin. (1) NCP] se pedepse~te cu
inchisoare de la 1 la 5 ani;
- varianta agravata prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP se pedepse~te cu inchisoare
de la 2 la 7 ani;
- in cazul in care uciderea din culpa a avut ca rezultat moartea mai multor per-
soane [art. 192 alin. (3) NCP], limitele speciale ale pedepsei (nu doar maximul
special al acesteia) se majoreaza cu jumatate;
- raspunderea penala este prescriptibila, infractiunea neregasindu-se in enume-
rarea limitativa prevazuta de art. 153 alin. (2) NCP.
lnfracfiuni contra persoanei 67
1.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de
suferinte fizice-forma tip [art. 193 alin. (1) NCP];
- varianta agravatii a infractiunii consta in lovirile sau violentele prin care se
produc leziuni traumatice sau este afectatii siiniitatea unei persoane, a carei gravitate
este evaluata prin zile de ingrijiri medicale de eel mult 90 de zile [art. 193 alin. (2)
NCP]; se remarcii, a$adar, ca infracfiunea de loviri sau alte violen/e previizutii de
NCP are aplicabilitatea mai largii decaf cea previizutii de vechiul Cod penal, incor-
porand atat con/inutul infracfiunii de viitiimare corpora/a (art. 181 C.pen. din 1969)
din vechiul Cod, cat $i o parte a con/inutului infracfiunii de viitiimare corpora/ii
gravii [art. 182 a/in. (I) C.pen. din 1969);
- NCP nu mai prevede ca variantii agravatii a infracfiunii savar$irea faptei
asupra unui membru de fami/ie, aceasta fiind previizutii ca infracfiune distincta de
violenfa infamilie (art. 199 NCP);
- actiunea penala pentru aceasta infractiune se pune in mi~care la plangerea prea-
labila a persoanei vatamate 1, iar retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea
penala;
- in cazul in care persoana vatamata este un membru de familie, actiunea penala
poate fi pusa in mi~care ~i din oficiu, in acest caz putand interveni impacarea paqilor
[art. 199 alin. (2) NCP]; daca subiectul pasiv este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, dar care nu este membru de familie,
actiunea penala poate fi pusa in mieycare ~i din oficiu, conform art. 157 alin. (4) NCP,
insa impacarea nu este posibila, pentru ca aceasta este prevazuta de lege nurnai
pentru membrii de familie.
1 Trebuie avut in vedere faptul ca, in ipoteza in care subiectul pasiv al infractiunii este o