Sunteți pe pagina 1din 449

SINTEZE SI GRILE

Drept penal. Partea speciala


UDROIU, Mihail

S-a niiscut la 20 martie 1977, in Bumbe~ti-Jiu, jud. Gorj.


Studii: Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti (1999); Facultatea de Drept, Universitatea
Bucure~ti - Studii postuniversitare: $tiinte penale - criminologie (2000); lnstitutul National al
Magistraturii (2002); doctor in drept, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti, $coala
Doctorala (iulie 2011, teza: ,,Administrarea probelor in procesul penal", coordonarea ~tiintifica:
prof.univ.dr. Nicolae Volonciu).
Activitate profesionalli: judecator Curtea de Apel Oradea (din iunie 2015), judeciitor in cadrul
Tribunalului Bucure~ti, Sectia penal1'1 (2006-februarie 2015); consilier al procurorului-~ef DIICOT
(l iulie 2013-27 noiembrie 2014); judecator deta~at in cadrul Ministerului Justitiei, membru al
Comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala ~i
pentru modificarea ~i completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procedural penale;
membru al Comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului penal ~i
pentru modificarea ~i completarea unor acte normative care cuprind dispozitii penale; membru al
Comisiei de elaborare a proiectului noului Cod penal ~i al proiectului noului Cod de procedura penala
(iulie 2007-septembrie 2011 ); procuror (2003-2006); formator in cadrul Institutului National al Magis-
traturii la disciplina drept penal ~i drept procesual penal (din 2006).
Publicatii: autor a peste 60 de studii ~i articole publicate in reviste de specialitate.
Autor al lucrlirilor: Procedura penala. Partea speciala. Noul Cod de procedura penala, Ed. C.H. Beck,
2014 (editia 1), 2015 (editia 2), 2016 (editia 3), 2017 (editia 4), 2018 (editia 5); Fi$e de Drept penal.
Partea genera/a, Noul Cod penal, Ed. Universul Juridic, 2014 (editia 1), 2015 (ediµa 2), 2016 (ediµa
3), 2017 (editia 4), 2018 (ediµa 5); Fi$e de Drept penal. Partea speciala, Noul Cod penal,
Ed. Universul Juridic, 2014 (ediµa 1), 2015 (editia 2), 2016 (ediµa 3), 2017 (editia 4), 2018 (editia 5);
Ffye de Procedura penala. Partea genera/a $i Partea speciala. Noul Cod de procedura penala,
Ed. Universul Juridic, 2014 (editia 1), 2015 (edi~a 2), 2016 (editia 3), 2017 (editia 4), 2018 (editia 5);
Drept penal. Partea genera/a. Noul Cod penal, Ed. C.H. Beck, 2014 (editia 1), 2015 (editia 2), 2016
(ediµa 3), 2017 (edi~a 4), 2018 (ediµa 5); Drept Penal. Partea speciala. Noul Cod penal, Ed. C.H.
Beck, 2014 (ediµa 1), 2015 (editia 2), 2016 (editia 3), 2017 (ediµa 4), 2018 (ediµa 5); Procedura
penala. Partea genera/a. Noul Cod de procedura penala, Ed. C.H. Beck 2014 (editia 1), 2015
(ediµa 2), 2016 (editia 3), 2017 (editia 4), 2018 (editia 5); Fi$e de Drept penal. Partea genera/a,
Ed. Universul Juridic, 2012 (ediµa 1), 2013 (ediµa 2); Fi$e de Drept penal. Partea speciala,
Ed. Universul Juridic, 2012; Ffye de Procedura penala, Ed. Universul Juridic, 2012 (editia 1), 2013
(editia 2); Teste grila. Drept penal $i procedura penala, Ed. Universul Juridic, 2011 (editia 1), 2011
(editia 2), 2012 (editia 3), 2013 (edi~a 4); Procedura penala. Partea genera/a. Partea speciala,
Ed. C.H. Beck, 2010 (ediµa 1), 2011 (editia 2), 2013 (editia 3); Drept penal. Partea genera/a.
Partea speciala, Ed. C.H. Beck, 2010 (editia I), 2011 (editia 2), 2011 (editia 3), 2013 (editia 4);
Dic/ionar de drept penal $i de procedura penala, Ed. C.H. Beck, 2009.
Coautor al lucrlirilor: Codul de procedura penala. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, 2015
(editia 1), 2017 (editia 2); Noul Cod penal - Codul penal anterior. Prezentare comparativa,
Observa/ii. Ghid de aplicare. Legea penala maifavorabila, Ed. Hamangiu, 2014 (impreuna cu Victor
Constantinescu); Tehnici speciale de investigare fn justi/ia penala, Ed. C.H. Beck, 2009 (impreuna cu
Ovidiu Predescu ~i Radu Slavoiu); Protec/ia europeana a drepturilor omului $i procesul penal romdn.
Tratat, Ed. C.H. Beck, 2008 (impreuna cu Ovidiu Predescu); Convenfia europeana a drepturilor
omului $i dreptul procesual penal romdn, Ed. C.H. Beck, 2007 (impreunii cu Ovidiu Predescu).
Premii: premiul ,,Vintila Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2015) pentru lucrarea ,,Codul
de procedura penala. Comentariu pe articole"; premiul ,,Simion Barnutiu" al Academiei Romane
(2010) pentru lucrarea ,,Protectia europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Trataf';
premiul ,,Vintila Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2009) pentru lucrarea ,,Dictionar de
drept penal ~i de procedura penala"; premiul ,,Ion Tanoviceanu" al Uniunii Juri~tilor din Romania
(2008) pentru lucrarea ,,Protectia europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Tratat'';
premiul ,,Vintilli Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2007) pentru lucrarea ,,Conventia
europeanii a drepturilor omului ~i dreptul procesual penal roman".
Mihail Udroiu

Drept penal. Partea speciala


Editia 6
- revizuita ~i adaugita -

@?~r
Editura CJI. Beck
Bucure~ti 20 l 9
I!:::=~=::=...! AVERTISMENT!
Avand in vederc amploarea luata de fonomenul fotocopierii lucrarilor de specialitate, mai ales 1n
domeniul Dreptului, atragem atentia ca, potrivit art. 14 ~i 196 din Legea nr. 8/1996 privind
dreptul de autor ~i drepturile conexe, republicatli, reprnduccrea operelor sau a produselor
purtatoare de drepturi conexe, daca respectiva reproducere a fost efectuata tara autorizarea sau
consimtamantul titularului drepturilor recunoscute de legea mentionata, constituie infraqiune ~i
se pedepse~te cu i:nchisoare sau cu amenda. Prin reproducere. conform legii, se intelege
realizarea, integrala sau partiala, a uneia ori a mai multor copii ale unei llpere, direct sau
indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloace ~i sub oriee fonna.
Nu va faceti parta~i la distrugerea cartii!

Editura C.H. Beck este acreditata CNATDCU ~i este considerata editura cu prestigiu
recunoscut.

Drept penal. Partea speciala


Mihail Udroiu

Copyright t:, 2014, 2015. 2016, 2017, 2018, 2019 - Editura C.H. Beck

Toate drepturile rezervate Editurii CJI. Beck.


Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi copiata fara acordul scris al Editurii CJ!. Beck.
Drepturile de distributie 1n strainatate apaqin in exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei


UDROIU, MIHAIL
Drept penal-· Partea speciala / Mihail Udroiu. Ed. a 6-a. - Bucure~ti :
Editura C.H. Be<.:k, 2019
Contine bibliografie
Index
ISBN 978-606-18-0870-0

34

Editura C.H. Beck


Calea Plevnei nr. 172, et. 3-4, Sector 6, Bucure~ti, 060015
Tel.: 021.410.08.47: 021.410.08.73
Fax: 021.410.08.48
E-mail: comenzi@beck.ro
Redactori: Andreea Stlinciulescu, Claudiu Oni~oara
Pentru Matei, ingerul cu un destin special
Cuprins

Ghid de utilizare ............... "............................................................................................................................................... XI


t\ bre\'irri .............................................................. -............................................................................... XIII

Capitolul L lnfractiuni contra persoanei ................................................................. 1


Seqiunea L lnfractiuni contra vie\ii ........................................................................ 1
§ l. On1orul ................................................................. ,. ........................................ 1
§2. Omorul calificat ........................................................................................... 26
§3. Uciderea la cererea victimei ......................................................................... 44
§4. Detenninarea sau inlesnirea sinuciderii ....................................................... 50
§5. Uciderea din culpa ....................................................................................... 55
Sectiurn.~a a 2-a. Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii .................. 67
§ 1. Lovirea sau alte violente .............................................................................. 67
§2. Vatamarea corporala .................................................................................... 71
§1. Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte .............................................. 82
§4. Vatamarea corpora la din culpa ..................................................................... 86
§5. Relele tratarnente aplicate minornlui ............................................................ 94
§6. incaierarea ... " ............................................................................................... 97
Secfiunea a 3-a. Infraqiuni saviir~ite asupra unui membru de familie ................ I03
§1. Violenta in familie ..................................................................................... I 03
§2. Uciderea ori vatamarea nou-nascutului saviir~ita de catre mama ............... l 07
Seqiunea a 4-a. Agresiuni asupra fatului.. ............................................................ 112
§ l. Consideratii genera le referitoare la proteqia prin instrumente
de drept penal a fatului.. ............................................................................. 112
7 1·
§.:.. • lm. sarcmn . .. ..................................................................... . l 14
ntreruperea cursu
§3. Vatamarea fatului ....................................................................................... 119
Seqiunea a 5-a. Infractiuni privind obligaJia de asistent[t a celor 111 primejdie .. 124
§ l. U1sarea fara aJutor a unei persoane atlate in dificultate ............................. 124
§2. lmpicdicarea ajutorului .............................................................................. 129
Seqiunea a 6-a. Infraqiuni contra liberta\ii persoanei.. ....................................... 130
§1. Lipsirea de libertate in mod ilegal... ........................................................... 130
§2. 1\menintarea ............................................................................................... 143
§3. ~antajul ...................................................................................................... 147
§4. I1aftuirea .................................................................................................... 165
Sec\iunea a 7-a. Traficul $i exploatarea persoanelor vulnerabile ......................... 173
§l . Trafo.:u I de persoane ................................................................................... 17 3
§2. Traficul de minori ...................................................................................... 183
§3. Proxenetisn1ul.. ........................................................................................... 188
Sectiunea a 8-a. Infractiuni contra libertatii ~i integritatii sexuale ....................... 195
§1. Violul ......................................................................................................... 195
§2. Agresiunea sexuala .................................................................................... 206
VIII Drept penal. Partea speciah1

§3. Actul sexual cu un minor........................................................ ................ 214


§4. Coruperea sexuala a minorilor ................................................................... 225
§5. Racolarea minorilor in scopuri sexuale ...................................................... 233
§6. Hart:uirea sexuala ........................................................................................ 236
Seqiunea a 9-a. lnfractiuni care aduc atingere domiciliului si vietii private ...... 239
§1. Violarea de domiciliu ................................................................................. 239
§2. Violarea sediului profesional ..................................................................... 249
§'3 . v·10 larea v1et11
. .. pnvate
. ................................................................................. -,:,55
§4. Divulgarea secretului protesional... ............................................................ 267
Capitolul II. Infracµuni contra patrimoniului. ................................................... 270
§1. Furtul .......................................................................................................... 270
§2. Furtul calificat ............................................................................................ 283
§3. Furtul in scop de folosinta .......................................................................... 297
§4. Furtul urmarit la plangerea prealabila a persoanei vatamate ...................... 300
§5. Talharia ...................................................................................................... 304
§6. Tiilharia calificata.. ..................................................................................... 313
§7. Pirateria ...................................................................................................... 319
§8. Talharia sau pirateria urmata de moartea victimei ..................................... 323
§9. Abuzul de incredere ................................................................................... 324
§ l 0. Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor ....................................... 335
§11. Gestiunea frauduloasa .............................................................................. 342
§12. lnsu~irea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor .......................... 349
§13. IIl$elaciunea .............................................................................................. 354
§14. In$elaciunea privind asigurarile ............................................................... 373
§ 15. Distrugerea ............................................................................................... 379
§16. Distrugerea calificata ............................................................................... 387
§17. Distrugerea din culpa ............................................................................... 389
§18. Tulburarea de posesie ........... " .................................................................. 391
Capitolul III. Infracpuni contra autoritatii.. ....................................................... 396
§ 1. Ultrajul ....................................................................................................... 396
§2. Uzurparea de calitati oficiale ..................................................................... 409
§3. Sustragerea sau distrugerea de 'inscrisuri ................................................... 413
§4. Ruperea de sigilii ....................................................................................... 417
§5. Sustragerea de sub sechestru ........................................... " ......................... 419
Capitolul IV. lnfractiuni contra infaptuirii justitiei ........................................... 423
§ 1. Nedenuntarea ............................................................................................. 423
§2. Omisiunea sesizarii .................................................................................... 430
§3. lnducerea \'n eroare a organelor judiciare ................................................... 438
§4. Favorizarea faptuitorului ............................................................................ 445
§5. Tainuirea .................................................................................................... 462
§6. Obstructionarea justitiei ............................................................................. 469
§7. Influentarea declaratiilor ............................................................................ 473
§8. Marturia mincinoasa .................................................................................. 482
§9. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri ............................... 498
Cuprins IX
§ 10. Ultrajul judiciar ........................................................................................ 503
§ 11. Cercetarea abuzivli ................................................................................... 510
§12. Supunerca la rele tratamente .................................................................... 519
§13. Tortura ...................................................................................................... 523
§14. Represiunea nedreapta ............................................................................. 528
§ 15. Asistenta ~i reprezentarea neloiala ............................................................ 533
§ 16. Evadarea ................................................................................................... 536
§ 17. lnlesnirea evadarii .................................................................................... 542
§18. Nerespectarea hotlirarilor judecatore~ti .................................................... 546
Capitolul V. lnfractiuni de coruptie ..................................................................... 563
§I. Luarea de mit1L ........................................................................................... 563
§2. Darea de 1nita ............................................................................................. 588
§3. Traficul de intluenta ................................................................................... 599
§4. Cumpararea de influenta ............................................................................ 616
Capitolul VI. lnfractiuni de serviciu .................................................................... 626
§ 1. Delapidarea ................................................................................................ 626
§2. Purtarea abuziva ......................................................................................... 640
§3. Abuzul in serviciu ...................................................................................... 643
§4. Neglijenta in serviciu ................................................................................. 664
§5. Violarea secretului corespondentei ............................................................ 671
Capitolul VII. Infractiuni de fals .......................................................................... 679
§ l. Falsificarea de monede ............................................................................... 679
§2. Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de platli ............................ 682
§3. Falsificarea de timbre sau efccte po~tale .................................................... 685
§4. Punerea in circulatie de valori falsificate ................................................... 687
§5. Detinerea de instrnmente in vederea falsificarii de valori .......................... 691
§6. Emiterea frauduloasa de moneda ............................................................... 695
Capitolul VIII. Falsuri in inscrisuri ..................................................................... 697
§ l . Falsul material in inscrisuri oficiale ........................................................... 697
§2. Falsul intelectual ........................................................................................ 701
§3. Falsul in inscrisuri sub semnaturli privata.. ................................................ 708
§4. Uzul de fals ................................................................................................. 715
§5. Falsificarea unei inregistrari tchnice .......................................................... 717
§6. Falsul in declaratii ...................................................................................... 720
§7. Falsul privind identitatea ............................................................................ 727
Capitoiul IX. lnfractiuni care aduc atingere unor rclatii
privind convietuirea sociala ............................................................................... 732
§I. Tulburarea ordinii ~i lini~tii publice ........................................................... 732
§2. Ultrajul contra bunelor moravuri ............................................................... 739
§3. Incestul ....................................................................................................... 742
§4. Abandonul de farnilie ................................................................................. 744
§5. Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului.. ........................ 754
§6. Profanarea de cadavre sau morminte ......................................................... 760
X Drept penal. Partea specialu

Grile ........................................................................................................................ 765


\1 erificare ....................................................................................................................................................... 779
Rispunsuri grile ............................................................................................................................................ 781
Bibliografie generali ............................. , ............................................................................................ u •• , •••••• 783
lnde_x alfabetic ........................................................................................................................ "........................... 787
Ghid de utilizare

Structura acestei estc una dintre mai complexe din colec\ia Sinteze ~i
. Aceasta. lucrare a fost conceputa 1n a~a fol incut, prin calitatea, cantitatea ~i
.,1rnctur::irea informa\iei. deopotriviL sa vina 111 ajutorul celor care sc pregatesc pentru
admiterea in profesie.
Datorita complexitatii ~i iminen1ei modificarilor legislative prevazute in Legea de
modifkare a Codului penal, aceast:\ lucrarc cuprinde cornentarii ~i corelatii pe baza
dispozit1ilor Pentru a nc asigura ca cclc concepute de noi apar la fel de
simplu de cifa ~i penlru dumneavoastra, v[t prezcntam in continuare un ,,ghid de
util a

in{Clegc arih s.uslr::1~


di0 la adu~roa co

~,cest este jJ-'1""upunt: ,::..,i_.;ti::n\JJ utic1 ltnt!r.in dcrwnne de cond:uu-


modificarea o p¢!.kap~,U (dctcmtmnr pc. ,naiit "tnd1i1,mrrc sau amendi1t estc u(ccsar si nu fi
HK'!O cmu/4:1 Cfm:: inliltuh\ cs...cularen pu:kpsei 'iaU .::onsccm\dc ,xmdru::nn{m1:
kgislatid ~ cstc o dAuntStan(ti p,7.·rmalii. cw.: rrn w rlisfraflgc :J'-..!pl'8 celnrial~ partic-ip..m11. cu
'-...
~--~
c;;.~(f'ptiJ silt1~1 In can· tr.Hi purtidpm1111 ,Rt 11\i~,rnat in coru.1dcnirc,;1 ,t<.:du1;wi scop.

Omoni! :-11\ ii11jt pent ru inln1ti .,,m ascunde ~a"At1ittn altd


intractiunt (M't 189 a.lira.\! 1llt. d} NCPj

1rcb-uw sit sJ·flir~1t f.Xntru fnlcsmrc(f ,th,.flrsm1


(1tt(r(11,,'{:1<n1::,1 \{,,,fJf/J: in acest ~ens. cote lh.'ccsar sa :.:;,,.istc o ho~ti-
o iui'ra<. 1i11,1;;, luata de,, pt:r~oaufl '.lk llptu1tond. indifcn:ut ik
\,·csta sA pari1.:1pc.: la comnt:1(:J
particrpa(c:.i fflpbnttTt.dui). re..m,!utw infrnt'.\ionu!J. pcnl:tu infra...:\wnii s.cvp
modificarc legislativa tn:l'-Ul\ -,J fie
mfnte,thuu, lcgco Jt('fa~-and
,:are ab teaz,l rn:c~c in .n;cadi privin1J
::,1.>.tp,
it)ll.t,:riunea sc11p J'l{\/U.e fi i} 1nfractiune cont1;1
t1ic10 <l1(.;"

comentariul marcat i.:111 c(mtn1 patrinwmtt!m un u mlTTK·tmno de M.:r\'ldu ctc,., care poatc fi
u:tcn~h,: s.;:m µnwtcrm1.:-:nt1~;
~ nu pn·;:111tJ importJ,1t1 p-::ntru rctilh'!\':1 omorul11i ,:,1hficat dara aulorul celmlal!c
111su$1 omoruk1 '>,w o a!ta p.._:rs,,;Jtl3 a .;Jiu x1lvitatc mfrn,>
mksndfl de t1i1t0nd ()\ll1,,1rului: d0opo1n\h: nu i:&1-2 relevant dac:l '>ublectul

modificare legislativa pcntru ~ om1terea I~;;~~


,nent al \,111cJ:1te1 a.g1i1V?,tc- a infraq1un1:
principnlf1 care se refer[, ~\; inttnt1c directA
v5.n1t p,~ntru a :.c ~ustragc ,1 n pentru 11
la incidenta legii asupra unden: pennl?'I 011 de la exl:'.cut?nea une-i ,
unor institutii la ar: alin (!'<
, te1 ,+•r:l'.·ate a Ll[ 'Lcpuni1, s,· \'<l
c) NCP
ie\ine ce:t
I
de drept m1e-np<: dtrcdZ1 ·---·-------...,--·--·-·------·J
Abrevieri

I. Abrevieri uzuale

alin. ""alineat (ul)


apud = citat dupa
art. = articol (ul)
B.J. = Revista ,,Buletinul Jurisprndentei''
B.C. ·"" Revista ,,Buletinul Casatiei"
B.C.A. = Revista ,,Buletinul CuJ1ilor de Apel"
c. = contra
C.A. = Curtea de Apel
C.civ. =Codul civil (Legea nr. 287 /2009)
C.D. Culegere de decizii
C.D.P. = Revista ,,Caiete de Drept Penal"
Curtea europcana/ = Curtea Europeana a Drepturilor Omului
CtEDO
CJUE = Curtea de Justitie a Uniunii Europene
C.J. = Revista ,,Curierul Judiciar"
C.proc.civ. = Codul de procedura civila (Legea nr. 134/2010)
C.pen. din 1969 = Codul penal din 1969 (Legea nr. 15/1968)
C.proc.pen. din 1968 = Codul de procedura penala din 1968 (Legea nr. 29/1968)
Conventia = Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului
europeana/CEDO ~i a Libertatilor Fundamentale
C.S.J. 0= Curtea Suprema de Justitie
CSM "' Consiliul Superior al Magistraturii
D.N.A. = Directia Nationala Anticoruptie
DCC = Decizia Cuqii Constitutionale
Dreptul = Revista ,,Dreptul"
Ed. = Editura
HP = decizie pronuntata de completul pentru dezlegarea unor
probleme de drept in materie penala
LC.CJ. = Inalta Curte de Casatie ~i Justitie
lit. = litera
L.P. = Revista ,,Legalitatea Populara"
LPANCP ~ Legea de punere in aplicare a Noului Cod penal
(Legea nr. 187/2012)
LPANCPP = Legea de punere in aplicare a Noului Cod de procedura
penala (Legea nr. 255/2013)
M.Of. = Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I
N.B. == Nota Bene
NCP = Noul Cod penal (Legea nr. 286/2009)
XIV Drept penal. Partea spcciala

NCPP = Noul Cod de procedura penala (Legea nr. 135120 l 0)


n.n. = nota noastra
nr. = numar (ul)
O.G. = ordonanta Ciuvemului
O.U.G. = ordonanta de urgenta a Guvemului
op. cit. = opera citata
p. = pagma
parag. = paragraf(ul)
pct. = punct (uI)
P.R. = Revista ,,Pandcctele Romane"
R.D.P. = Revista de Drept Penal
R.R.D. = Revista Romana de Drept
RIL = recurs 1n interesul legii
~.a. = ~i altele/altii
s.n. = sublinierea noastra
Trib. = Tribunalul
Trib. Suprem ,~ Tribunalul Suprem
T.M.B. Tribunalul municipiului Bucureiti
U.E. == Uniunea Europeana
urm. = urmatoarele
vol. = volum (ul)

II. Lucrari citate frecvent

B.J. 2004 Curtea de Apel Pite~ti. Buletinul Jurispruden1ei 2004,


Ed. All Beck, Bucure~ti, 2005
B.J.C.P.J. 1993-1997 Curtea de Apel Ploie~ti. Buletinul Jurispruden\ei.
Culegere de practica judiciara 1993-1997,
Ed. Lumina Lex, Bucure!iti, 1999
B.J.C.P.J. 2000-2001 Curtea de Apel Timi~oara. Buletinul Jurisprndentei.
Culegere de practica judiciara 2000-200 l.
Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 2002
B.J.C.P.J. 2002 Curtea de Apel Ia~i. Buletinul Jurisprudentei.
Culegere de practica judiciara 2002, Ed. Lumina Lex,
Bucure$li. 2004
B.J.C.P.J. 2002-2003 Curtea de Apel Suceava. Buletinul Jurisprudenjei.
Culegere de practica judiciara semestrul l fi2002 ~i
semestrul I/2003, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti. 2003
BJ.C.P.J. 2003 Curtea de Apel la$i, Buletinul Jurisprudentei.
Culegere de practica judiciara 2003, Ed. Lumina Lex,
Bucure$ti, 2004
B.J.C.P.J. 2003 Curtea de Apel Timi~oara. Buletinul Jurisprudentei.
Culegere de practica judiciara 2003, Ed. Lumina Lex.
Bucure~ti, 2004
BJ. 2009 Bulctinul Jurispmdentei 2009, Ed. C.H. Beck,
Bucurqti. 20 l 0
Abrevieri xv
B.J. 2010 Buletinul Jurisprudcntei 2009, Ed. C.H. Beck,
Bucure~tL 2011
C.P. Ad. Codul penal editie ingrijita ~i adnotata de
G. Bodoroncea. I. Kuglav. L. l.efterache, I. }vfatei, I.
Nede!cu, F. Vasile, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2007
C.D .... Culegerc de dccizii ale Tribunalului Suprem pe anul

CP.J. 1996 Curtea de Apel Bra~ov. Cuiegere de practica judiciara


1996, Ed. Omnia Uni Sast, Bra~ov. 1997
C.PJ.P. 1990 Tribunalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de
practica judiciara in materie penala 1990, Casa de
Editura ~i Presa ,,Sansa'·. Bucure~tL 199 l
C.P J.P. 1993 Tribunalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de
practica judiciara in materie penalii l 993, Casa de
Editura ~i Presa ,,~ansa". Bucure~ti. 1994
CP.J.P. 1994 Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practica judi-
ciara penala J9<}4, Continent XXI, Bucure~ti,
1995
CP.JP. 1998 Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practica
.1udiciara 111 materic penalrl 1998, Ed. AU Beck .
Bucum~ti, 1999
C.P.lP. 2007 Curtea de Apel Bucure~ti. Culcgerc de practica judi-
ciara in rnaterie penala 2007, Ed. Wolters Kluwer,
Bucurc~ti, 2008
CP.J.P. 2007 Curtca de Apel Bucure~ti. Cukgerc de practica judi-
ciara in materic penala 2007, Ed. Rosetti, Bucure~ti,
2001
Curs tematic l V. Cioclei, Drept penal. Partea speciala I. Curs
tematic, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2016

Curs ternatic C. Rotaru. A.R Trandajir. V. Cioclci, Drept penal.


Partea speciala II. Curs tematic, Ed. C.H. Beck,
Bucure~ti, 2016.
NCP comenwt G. Budoroncea. i,: Cioclei, I. Kuglav, L Lefterache, T
Manea. !. Nedelcu, F.-M. Vasile, Codul penal
comcntat, Ed. C.H. Beck. Bucure~ti, 2014
NCP comentat. ed. 2 Ci. Bodoroncea. V Cioclei, I. Kuglay, L Lefierache. T.
Manea. !. Nedelcu, F-M. Vasile, Codul penal
com..:ntat, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2016
C. Sima, Codul penal adnotat C Sima, Codul penal adnotat cu practica judiciara
1969-2000, Ed. Lmnina Lex, Bucure~ti, 2000
G. Antoniu, RD.P G. V Brutaru, Revista de Drept Penal. Studii
~i practica judiciara ( l 994-2007)
ed. a 2-a. Ed. Hamangiu, Bm:ure~ti. 2008
P.J.P. - vol. Hf G. Antoniu, C Bu!ai, Practica judiciara penala,
Volumul III Partea speciala, Ed. Academiei
Romane, Bucure~ti. 1992
XVI Drept penal. Partea specialii
P.J.P. 2001-2002 Curtea de Apel Bucure~ti. Practicajudiciara penala
2001-2002, Ed. Brilliance, Piatra-Neamt, 2004
P.J.P. 2003-2004 Curtea de Apel Bucure~ti. Practicajudiciara penala
2003-2004, Ed. Brilliance, Piatra-Neamt, 2006
Probleme de drept. .. 1990-1992 V. Bogdanescu, L. Pastor, Probleme de drept din
deciziile Cuqii Supreme de Justitie 1990-1992,
Ed. Orizonturi, Bucure~ti, 1993
Probleme de drept. .. 1990-2000 G. Ionescu, I. Ionescu, Probleme de drept din juris-
prudenta Cuqii Supreme de Justitie fa materie penala
1990-2000, Ed. Juris Argessis, Curtea de Arge~, 2002

Repertoriu 1969-1975 V. Papadopol, M Popovici, Repertoriu alfabetic


de practica judiciara in materie penala pe anii
1969-1975, Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti,
1977
Repertoriu 1976-1980 V. Papadopol, M Popovici, Repertoriu alfabetic de
practica judiciara in materie penala pe anii 1976-1980,
Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, 1982
Repertoriu 1981-1985 V. Papadopol, $t. Dane~, Repertoriu de practica
judiciara in materie penala pe anii 1981-1985,
Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, 1989

III. Baze de date juridice

www.rolii.ro Romanian Legal Information Institute


jurindex Indexul jurisprudentei nationale
(www .jurisprudenta.org)
portal.just.ro Portalul instantelor de judecata - baza de date online
apaqinand Ministerului Justitiei
www.legalis.ro Biblioteca juridico-economica on-line,
Editura C.H. Beck
www.scj.ro Site-ul oficial al lnaltei Curti de Casatie ~i Justitie
www.sintact.ro Softul Legislativ Sintact, Wolters Kluwer Romania
www .idrept.ro Softul Legislativ Wolters Kluwer Romania
www.ccr.ro Site-ul oficial al Cuqii Constitutionale a Romaniei
Capitolul I
Infractiuni contra persoanei

LL NoUune
- omorul este infraqiunca cu continut unic care consta In suprimareJ cu mtec\ie a
victii unei pcrsoane (art. 188 NCP);
- NCP a pastrnt rcglemcntarea din vechiul Cod penal (art. 174 Cpen. din 1969)
inclusiv sub aspectul limitdor de pedeapsa;
- potrivit NCP, nu va constitui omor calificat ci ornor simplu (asumand absenta
vreunei cin:umstante agravante de la art. I. 89 NCP):
a) omorul comis in public. dcoarece este la fol de pericu!os infractorul care
omoara in public ~i eel care ucide 'intr-un spatiu privat
h) omorul comis profitand de starea de neputinta :-1 vicume1 de a se apara; la
individualizarea pedepsei va fi rctinuta circumstania agravantE, generalil pn;vazurn de
mt. 77 lit. e) NCP;
c) omorul comis pnn mijloace care pun in pericol viata mai rnultor persoane 111 cazul
caruia se va retine circumstanta agravanta generala prcvazurn de art. lit. c) NCP;
' j

2 Drept penal. Partea speciala

d) omorul comis asupra unui membru de familie va constitui infractiunea de vio-


lenta in familie prevazuta de art. 199 alin. (1) NCP raportat la art. 188 NCP.
Deopotriva, potrivit NCP, va constitui omor simplu ~i omorul saviir~it de catre un
judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legatura cu
1ndeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora, fapta care constituia
anterior omor deosebit de grav [art. 176 alin. (1) lit. g) C.pen. din 1969].

1.2. Obiectul infractiunii


a) obiectul juridic special: viata persoanei ~i relatiile sociale in legatura cu
dreptul la viata al altei persoane; este o infractiune mono-ofensiva;
- dreptul la viata este eel mai important drept al omului; este un drept esential,
opozabil erga omnes, toti membrii societatii fiind obligati sa-1 respecte ~i sa se abtina
de la orice actiune care ar aduce atingere ori ar pune in pericol aceasta valoare sociala
suprema; dreptul la viata este un principiu fundamental, deoarece el este insa~i con-
ditia exercitarii celorlalte drepturi garantate 1•
- viata persoanei este perioada care se intinde de la na~tere ~i pana la moarte; in
cauza Vo c. Frantei2, Marea Camera a Curtii Europene a aratat ca punctul de
incepere al vietii tine de marja de apreciere a statelor, care trebuie recunoscuta chiar
~i in cazul unei interptetari evolutive a Conventiei europene;
- momentul de la care o persoana este in via/a este ace/a al desprinderii totale a
fatului de corpul mamei, adica momentul ciind produsul conceptiei nu mai este rat, ci
nou-nascut, incepand sa duca o viata independenta de aceea a mamei 3• De~i exista o
larga dezbatere 1n doctrina cu privirea la determinarea momentului de inceput al
vietii, de lege /ata cred ca stabilirea momentului de inceput al vietii ca eel al
desprinderii totale a ratului de corpul mamei este singurul de natura de a asigura in
mod obiectiv existenta unei persoane ca subiect al protectiei penale; pe de alta parte,
studiind practica judiciara nationala din ultimii l 00 de ani nu am constatat existenta
unor dificultati in determinarea momentului incipient al vietii, spre deosebire de
unele cauze in care a fost relativ dificil de determinat momentul mortii;
- momentul final al vie/ii este ace/a al morfii cerebrale; prezinta relevanta din
punct de vedere probatoriu (aviind totodata in vedere sistemul libertatii probelor) atiit
raportul de autopsie, cat ~i orice alt act medical (de pilda, datele rezultate in raportul
intocmit de medic dupa efectuarea unui RMN sau computer tomograt) sau medico-
legal (de exemplu, prin efectuarea unui raport de expertiza);

1 A se vedea J.-F. Renucci, Traite de Droit Europeen des droits de l'homme, L.G.D.J.,

Paris, 20 I2, p. 77.


2 A se vedea CtEDO, hotararea Marii Camere din 8 iulie 2004, in cauza Vo c. Franfei,
parag. 84-85.
3 Consider ca taierea cordonului ombilical nu prezinta importanta pentru determinarea

momentului de inceput al vietii in conditiile in care aceasta are loc dupli ce flitul s-a desprins
de corpul mamei ~i ca:nd acesta, de regulli, nu mai indepline~te functia de a asigura nutrientii
necesari flitului.
lnfracfiuni contra persoanei 3
- NCP asigura protectia penala a fatului incriminand in Capitolul IV intitulat
,,Agresiuni asupra fatului" intreruperea cursului sarcinii (art. 201 NCP) ~i vatamarea
fatului (art. 202 NCP);
- protectia dreptului la viata este asigurata in raport de actele altor persoane, iar nu
fata de propriile acte, sinuciderea sau tentativa de suicid nefiind incriminata (legiui-
torul a apreciat necesar sa incrimineze insa determinarea sau inlesnirea sinuciderii).
b) obiectul material: corpul unei persoane in viata.

~ In ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de mor-


minte este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cada-
vrului, urmare~te ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor retine in
concurs real infractiunea de omor ~i infractiunea de profanare de morminte
(I.C.C.J, Secfiile Unite, Decizia nr. 35/2008, www.legalis.ro).

1.3. Subiectii infracµunii


a) subiectul activ: orice persoana fizica saujuridica (necircumstantiat) cu capaci-
tate penala poate avea calitatea de autor; este posibil ~i ca autorul sa actioneze pentru
producerea omorului nu nemijlocit, ci chiar prin intermediul victimei, plasandu-se in
ipoteza autorului mediat1 (de pilda, o persoana dorind sa o ucida pe alta ii sugereaza
ca poate plonja in bazinul cu apa, omitand sa ii comunice victimei ca in acea zona
apa era foarte mica ~i exista riscul producerii unui accident; daca victima sare in apa
~i lovindu-se la cap decedeaza se poate retine ca autorul mediat a actionat in scopul
suprimarii vietii, profitand de eroarea in care aceasta se afla cu privire la adancimea
apei);
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau compli-
citate (materiala sau morala, respectiv anterioara ori concomitenta);
- se va retine coautoratul la infractiunea de omor chiar daca din ansamblul actelor
violente comise de faptuitori, care au condus la moartea victimei, nu poate fi indivi-
dualizata lovitura concreta ce a provocat decesul, contributia acestora urmand a fi
analizata in ansamblu ~i indivizibil2;
- incercarea de a determina o persoana, prin constrangere sau corupere, sa comita
o infractiune de omor, constituie infractiunea de incercare de a determina savar~irea
unei infractiuni prevazute de art. 370 NCP. In cazul in care infractiunea de omor a
fost savar~ita sau a fost realizata o tentativa pedepsibila, persoana care a exercitat
actele de determinare va fi pedepsita ca instigator la infractiunea de omor, respectiv
ca instigator la tentativa de omor. Instigatorul va fi tras la raspundere pentru instigare

1 in doctrina [S. Bogdan (coord.), Noul Cod penal. Partea speciala. Analize, explicatii,

comentarii. Perspectiva clujeana, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2014, p. 23], o astfel de
situatie este calificata drept omor prin fapta victimei.
2 in acest sens, in literatura juridica (F. Streteanu, D. Nitu, Drept penal. Partea generala,

vol. II, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2018, p. 205) s-a retinut ca ,,vor fi coautori la omor
toti cei care au aplicat lovituri victimei cu intentia de a o ucide, indiferent daca urmarea s-a
produs ca efect conjugat al loviturilor aplicate de ei sau a fost cauzata nemijlocit de o lovitura
aplicata de unul dintre coautori".
1 J ' l

4 Drept penal. Partea speciala

la tentativa de omor ~i in cazul in care autorul se desista sau impiedica producerea


rezultatului beneficiind de cauza personala de nepedepsire prevazuta de 34 NCP.

- - Exista coautorat la infracfiunea de tentativa de omor ori de cate ori


mai multi faptuitori savar~esc, in mod intentionat, impotriva unei persoane, acte
specifice de violenta de natura sa-i cauzeze moartea. Se produce, intr-un anume
fel, o distributie a actiunilor, unele de intensitate mai mare, altele mai mica, dar
toate orientate spre aceea~i finalitate: suprimarea vietii persoanei. Ea dirijeaza
actele fiecarui coautor, stabilind caracterul de fapta unica realizata de toti
impreuna, indiferent daca contributiile sunt simultane sau succesive, in acela~i
loc sau in locuri diferite. Pentru ca unul dintre coautori sa raspunda pentru omor
sau tentativa de omor, dupa caz, el trebuie sa fi savar~it impotriva victimei,
direct sau indirect, activ sau pasiv, un act de violenta. in acela~i timp, actul de
violenta al raptuitorului nu trebuie sa acopere in intregime sfera actului tipic,
caci el nu se prive~te izolat, ci in raport de totalitatea actelor savar~ite de
coautori. Cu alte cuvinte, fiecare act de violenta confine un dinamism propriu,
fizic ~i psihic, prin care participa la fapta in ansamblu, demonstrand astfel
unitatea structurala a acesteia ( ... ). In cele mai multe cazuri, contributiile
coautorilor sunt inegale, in sensul ca numai unul sau o parte dintre ace~tia
savar~esc acte specifice de ucidere, iar ceilalti savar~esc acte care, in sine, nu
poseda eficienta necesara rezultatului, dar se afla in stransa interdependenta cu
primele, completandu-le. Daca s-ar privi fractionat contributiile nu s-ar realiza
nimic concludent asupra sensului juridic al coautoratului (... ). A~adar, toate
contributiile care au legatura intre ele, fiind conjugate ~i unificate intr-un
ansamblu specific, orientat spre realizarea uciderii persoanei, au caracter de acte
de coautorat la omor. Nu are relevanta, din punct de vedere al cauzalitatii
juridice, care dintre actele savar~ite de coautori a provocat leziunea care, in final,
a fost de natura sa cauzeze moartea victimei, caci ceea ce caracterizeaza coauto-
ratul este unitatea actiunilor, capacitatea lor de a se integra aceluia~i sistem sau
model de explicatie. Coautorul nu actioneaza singur, ci in cooperare cu alt
raptuitor (sau mai multi). Ca atare, coautorul trebuie sa urmareasca ~i sa accepte
producerea rezultatului cauzat nu numai de actiunea lui, ci de totalitatea
actiunilor, ceea ce presupune ca el trebuie sa cunoasca celelalte actiuni ~i
finalitatea lor ~i, in mod con~tient, sa-~i orienteze activitatea, astfel incat sa se
integreze finalitatii in ansamblu" (CA. Craiova, secfia penala # pentru cauze cu
minori, decizia penala nr. 119 din 9 aprilie 2013, www.rolii.ro).

- - Exista coautorat la infractiunea de omor cand coinculpatii au actionat


impreuna lovind victima, atat inainte de a cadea la pamant, cat ~i dupa aceasta.
Faptul ca numai loviturile aplicate de unul dintre ei au fost mortale nu are
relevanta, daca activitatea acestuia se afla intr-o unitate indivizibila cu cea a
celorlalti inculpati ~i daca rezultatul acestei activitati strans unite consta in
suprimarea vietii victimei, iar din materialitatea faptelor reiese ca toti inculpafii
au fost con~tienti de urmarile lor comune ~i au dorit producerea lor. in cazul de
fata, fiind constatat ca inculpatul C.C. a lovit victima cu o scandura in spate, in
timp ce ceilalti coinculpati i-au aplicat alte lovituri, in zone vitale, cu obiecte
contondente, iar dupa caderea acesteia, au continuat sa o loveasca impreuna, se
5
inveden:a75 ca toti participan1ii sc fuc vinova\i de parti,'iparea la sllv:11~irea
mfracti11B1i de 1m1or. sub fonrni de co:rntorat, prcvaz1.1t:} de ari 174 ( pen. din
1969 (l C. CJ. sectia penala, decizia nr. 4 73Y/2/J04. www.ltJ!plis.ro.1.

~ Fapta participantului la savar~irea infraqiunii de omor, de a folosi


impotri,a victirnei un spray parnlizanL urmata de lovirc;i rep;.,•L1ta a acesteia de:
catre c;;,:l de-al doilca pa1t1cipant cu un corp dur asuprn ;:onci capului. cauzandu-1
lc1iuni cart: au dus b dcces, constituie coautorat la omor, iar nu cumplicitate.
Solutia sc impunc tinand seama ca fi\ptuitorii 11u aqionat impreuna, L',mjugaL
amandoi intrand in casa victimei 1narmaiL unul cu un spray parali1ant, iar eel
de·al dmka cu o bara metaliciL ambelt: folosite la supnmarca vietii persoarn:i
(CS.J., sec(ia penala. deci:::ia nr. 1262/1997, w,vw.!egahs.101.

~~ lnstigarea se rcgasc~te nurnai in latura sau actul psihic Uaturn subicctiva),


nu ~i in latura fizica (obiectiva) a infractiunii. Act:asta formr1 de participa\it) are
imi muite forme (categorii), 1ntrc care ;,i aceen a agentului provocator (in sensul
instigator), fonna care exista in cauza. Sunt cuprinse in accasta categoric acele
pcrsoane care, prin daruri, prnmisiuni. amenintari. abuz de autoriwic sau de
puterc, determina pc autor sa savar~easca o fapta pcnala in cazul de fata, prin
putere tn:huie hideasa autoritatea de fapi ~i de drept pc care fonctiunarii civili
sau militari o excrcita aoupra ~ubalternilor, dar "i asupr:1 Uilllt persoan,: care sc
af1a in stare de detincre, accstia temandu-se ca, in caz de neexecutare, s-ar putea
!ua mi.i.suri disciplinarc i'mpotriva loc Jar ,1i ca Ci\ccutarea ie pu:1k· admx
avantajc. In cauza, inculparii s-au folosit de amenirHan, dar >;,i de promisiuni faia
de detinutul M.C .. ~i anurne forautatirca regimului d,: <ldentk sau, dimpotrivi\.
de a beneficia de un rcgim mai rdaxat ~i a fi iibcrat condi\ionat inainte de
1ndepli11irc:i conditillor legak, deterrninaudu-l sa execuic actc de vioknta
irnpotri, a lui U.Ci.E., a!ht ~i cl in acecasi carn,',a de :irest. Ac'tele de vioknta
s-au ~i savar~it, cau.1.and, 1n finaL decesul victimei. a~a cum s-ci aratat mai
Inainte, astfel ca fapta cdor doi inculpati realizeaza demenk con,titutive ak
instigarii la infraqiunea de omnr califical (cu premediiare) IC.SJ. sccfia
pcnala, decizia nr. 4404 1]003, ,nnv.legaiis.ro;

Inculpatul se face vinoval de wmplicitate moralil la infraqiunile


sorra sa, GJ __ mai p1tfin infractium.:a de u1 de fah. Pent:-u existen\;i
:,i'ivarsitt de
comp!icitatii nu estc necesar ca eel care ajuti\ sau iniesne~te comiterca faptei sa
dureasc:i sa co,1pereze la savar:;irea acc~teia, (ii11d suf:,ient ,\ii uccepft• di, pnn
activitatea so, fie ea 5:i pasi\'CJ. contrihuie lac omiterea i;!fi·ac/1wili 111 acest sens,
in,,tantek de fond ~i apcl au arnt in vcdere dcclar:1tii!e celor doul persoant·
viHilmatc, coroborate cu raponul de C\ aluare psiholugica intocmit de funda\ia
,,Salvati Copii.i" care a stabi!it ca depozifiilc minorilor sunt veridice. Or, din
dcdara~iilc persoanelor vatamate a rezultat c£1 inculpatul G.l\1. cuno:;tea despn'
violentele exercitate de catre sotia sa asupra celor doi copii, situatie de fapt ce nu
mai poate fi schimbata in recurs. Activitatea ck complicitate a inculpatului nu a
vizat acpuni directe. nernijlocite. ale sale, ci adoplarea unei a1itudini pasivc. pe
c:tre a avut-o pc o perioadf, indelungatiL imprejnrare prielnica pcntru a-i crea
rninculpatei, tn calitak de autor al faptclor, o ~ttre p,;ih;ca f:worabila comik·rii
6 /)rep: pen,:i. Pur:2a ,\fir ciul.i

infraqiunilor. AstJ'i:i, dc~i i11culpatul ,nea cunostinta de ~,1var~1rea ai:telc,r de


violenfa asupra celor doi minori ~i avca posibilitatea de a irnpiedica continuarea
lor. prin scsizarea autorifatilor publice cnmpctent1;, nu :1 efoctuai niciun deniers
in acest sens, inactiune::i ~a incurai£ind-u pe incuipata in punc:rea in excculme a
rezolu 1iei infraqionalc, tocmai pnn aceas1a atiludine tolcranta (1.CC.J. sec:fia
pena!a. deciz!(/ nr. 1998!]014. ,v1411.scj.ro).

Pc fondul unei stari confiictu::ile prcexistcnte, generate de divortul


intervenit intrc inculpata S.R. ~i martorul S.M.A., a fapt11lui cf! accsta i-a evacuat
din locuinta comuna. mculpata S.R. impreuna cu fiul san, inculpatul S.M.L. i-au
cernt martorului T.S.C sa gaseasca un criminal profos10nist care sa-1 ucida pe
S.MA., cei doi fiind dispu$i sa pl,1teasdi In schimb suma de 5.000 dolari. fn
accst scop, in perioada sfar~itul lunii noiembrie 2012-15 decembrie 2012, cei doi
inculpati au electuat demersun pc langfi manorul T.S.C. ncgociind ~i discutand
cu accsta diferite :,ccnarii des,rre modui in care se inten(ion:1 punerea in aplkare
a planului de ,,climinare a so\ului'' inculpatei S.R., inculpata care i-a spus
martoru!ui ca dore~te ,,lichidarea" fostului so\. afirmam1 totodati'i fenn ca .,aicea
nu mcrgi cu jumatafi ... Aicea-i ca- n annata 1 Ori il impu~d ~i-ai krrninaL ori
du~manul te impu~ca pc line ~i te-o lichidat", spunand ca dore~tc: sa-~i vada
fostul SO{ ,,pachet", ,,ca-I vrea la tava", ,,,a-! uea bagaj", cii \ rea sa-~i reincc,apa
viata de la zero" ,. fi'1r2. nimic ~i fara tftmpi 1i sa ma tot joace". Probcle adminis-
trate in cauza su~\in dincolo de orice indoiala acesl,· dernersuri dectuak de
inculpati, prin care au urmarit ucidere:1 manorului S.l\1.A., demerswi col!creti-
zate atilt in propuneri adrcsate martorului T.S.C. de a gasi un criminal profe-
sionist, ct:i doi inculpa\i fiind di"pu~i sa pl:itea~dl \n schimb suma de 5.00U
dolari, cat ~1 in discutarca cu aecla~i manor a mai multor ,;cenarii ck puncrc 'in
aplicare a unui astfel de plan. f)emersurdc inculpa(ilor, antcrinr expuse,
reprezinrz1, din punct de vedere pen;J.i, aue de im1igare. prin intermcdiu!
acestora inculpa{ii urmiinnd detenninarea altei persoane s(; schYir,<;<!ascci o
fap1c1 prei·awtii de legrn pow/a. Ace;,k dcmersuri $1 ;nc,:rcari aie inculpa1ilot
de a detcrmina savfir~in:8 unt:?i infrnctiuni nu .~-au mai concretizat, atai ca unnan:
a faptului cii martorul TSC. (ja care cei d01 inculpa1i au apeiat 1n aeesi scop) a
intcles s:'i sesizeze organde iu,lici,He, c\i ~i c:1 urmare a inh:rven\ici accstora din
unna. Curtea retine ca in desti\~urarea activitatii infractiDnaic. doetrina estc
unanima. ln a aprecm ca exista doua perioade: perioada intenui (care cuprinde
trei moim:ntc: al na~terii ~i conceperii ideii de a sav:1r~i infractiunca, al deli-
berarii ~i al lufirii deciziei de a savi1r~i infractiunea) ;d perioada extema (care
cuprindc faza actelor de prcgMirc, faza actclor de executare ~i faza urmari!or).
Perioadii extana presupune ueccrca la exccutarea hutrirarii infractmnale, 1ndc-
plinindu-s,: aqiuni, activiti'it1 specifice laturil obiective. pornind de la activitati
menite sa prcgateusca :-,{,var~irea rnfraqiunii (ac1c prcparniurii), continuand cu
inceperea executarii (tentativa) ~i cxccutarea propriu-zisa cl infraqiunii, fo1ali-
za1a prin produccrca urmarii pericutoasc (consurnarea). Ceea cc deosebe~te
actcle prepa1:1torii de :1ctek de cxecutar,'. 111 cadrul perinadci exllTne, este
1mprejurarea ca activitatile specifict: actelor preparntorii nu intra ln sfera actului
de conduita irnerzi~ prin norma ck incnminare (verbum rcgens) $i mci nu sunt
legate ncmijlocit de ac\im1-::1 tipica ri infrnctiu11ii pcntru a do\edi urientarea
Infracfiuni contra persoanei 7
impotriva obiectului infractiunii. Intra in sfera actelor preparatorii activitati de
pregatire morala sau materiala, precum procurarea de date ~i informatii legate de
modul de savar~ire a infractiunii, atragerea de complici sau alti participanti,
stabilirea conditiilor de savar~ire, procurarea de instrumente, modalitati ~i mij-
loace de savar~ire a faptei etc. in prezenta cauza, probele administrate sustin
concluzia certa ca cei doi inculpati, in des:ta~urarea activitatilor infractionale
pentru care au fost trimi~i in judecata, au trecut de la perioada intema in
desfa~urarea activitatii infractionale, la perioada externa, trecere realizata odata
cu abordarea martorului T.S.C. caruia i-au solicitat gasirea unui criminal
profesionist, fiind dispu~i sa plateasca suma de 5.000 dolari ~i continuata cu
discutiile legate de modul in care uciderea lui S.M.A. s-ar putea realiza. Acelea~i
probe sustin ~i concluzia certa ca activitatea infractionala a inculpatilor s-a oprit
in prezenta cauza la aceasta faza a actelor de pregatire, curtea insu~indu-~i in
totalitate argumentele expuse in aparare cu privire la faptul ca persoana instigata
sa savar~easca infractiunea de omor dorita de cei doi inculpati, nu a trecut la
executarea infractiunii la care a fost instigat, nesavar~ind nici macar vreun act de
executare susceptibil de a fi calificat eel putin ca tentativa pedepsibila la
infractiunea de omor. intr-o astfel de situatie, activitatile infractionale ale celor
doi inculpati reprezinta o instigare neurmata de executare, nu ca forma de
participafie penala, ci ca fapta distincta. In conditiile in care inculpatii au comis
faptele in perioada sfiir~itul lunii noiembrie 2012-15 decembrie 2012, acestora le
sunt incidente dispozitiile art. 5 NCP, care impun instantei verificarea legii
penale mai favorabile. In cadrul unei astfel de analize curtea retine ca instigarea
neurmata de executare, incriminata ca atare de art. 29 C.pen. din 1969, i~i
gase~te corespondent, partial, ca infractiune de sine statatoare in cuprinsul
actualului Cod penal, in dispozitiile art. 370 NCP care incrimineaza: ,,Incercarea
de a determina savar~irea unei infractiuni". Conform art. 370 NCP, incercarea de
a determina o persoana, prin constrangere sau corupere, sa comita o infractiune
pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii
mai mare de 10 ani se pedepse~te cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
Comparand dispozitiile art. 29 C.pen. 1969 cu cele prevazute de art. 370 NCP,
rezulta ca, fotr-adevar a intervenit o dezincriminare, insa doar partiala, a insti-
garii neurmate de executare reglementata de Codul penal anterior, in prezent o
astfel de fapta intrand in sfera ilicitului penal daca s-a realizat prin constrangere
sau corupere ~i doar daca vizeaza comiterea unei infractiuni pentru care legea
prevede pedeapsa deten{iunii pe via{a sau pedeapsa inchisorii mai mare de I 0
ani. Ambele conditii sunt indeplinite cat timp inculpatii au urmarit comiterea
infractiunii de omor calificat [prevazuta in actualul Cod de art. 189 alin. ( 1) lit.
a) NCP, care prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii de la 15 la 25
de ani] ~i cat timp ace~tia au aratat ca sunt dispu~i sa achite in schimbul
comiterii unei astfel de fapte suma de 5.000 dolari. Prin urmare, inculpatilor nu
le sunt aplicabile dispozitiile art. 3 alin. (1) LPANCP, aplicabile exclusiv in
situatiile in care o fapta determinata, comisa sub imperiul legii vechi, nu mai
constituie infractiune potrivit legii noi datorita modificarii elementelor
constitutive ale infractiunii, inclusiv a formei de vinovatie, ceruta de legea noua
pentru existenta infractiunii. Dimpotriva, acestora le sunt incidente dispozitiile
art. 3 alin. (2) LPANCP, conform carora, dispozitiile art. 4 NCP nu se aplica in
8 Panea specia/a

situatia in care fapta estc incriminata de legea noun sau de o alla lege in vigoarc,
chiar sub o alia denumire. In drept, faptele inculpatilor S.R. $i S.M.L., care in
perioada sfar~itul lunii noiembric 2012-15 decembric 2012, au inccrcat sii-1
dctciminc pe martorul T.S.C. ca direct sau prin intenncdiul altei persoane, sa
comit:1 infraqiunea de omor calificat pentru care legea prevede pedcapsa
detentiunii pe via1r, sau pcdeapsa fochisorii mai mare de 10 ani, fapta prin care
au um1arit uciderea numitului S.M.A., fostul sot al inculpatei, in schimbul
accstui scrviciu cd doi inculpati oferind o suma de 5.000 dolari, intrunesc
elemcmele constituri\e ale infraqiunii de 'lncercare de a detennina savar~irea
unei infractiuni prevazuta de art. 370 NCP, care se pedepse~te cu inchisoare de
la unu la 5 ani sau cu amenda. Dispoli\iile art. 370 NCP sunt mai favorabik
decat cele prcvazutc de art. 29 C.pen. din 1969, care sanctionau instigarea
ncurmata de exi:cmare cu o pedcapsa cuprinsa intre minimul special al pcdepsci
pentm infrac 1iunea la care s-a mstigat ( 15 ani inchisoare) $i minimul general
(15 zileinchisoarc) .A. Or(1dea, .1cc/iapenalii, decizianr 30/20! . nepuh/icata).

Fapta inculpatului de a insotL dupa o prealabila intelegere de a comite


agrcsiunca, pe autorul omorului, amandoi inarmati cu pari. de a patnmde in
curtca casei victimci ~i de a ataca pc fratele acesteia in timp ce coinculpatul
aplica victimei lovituri cu parul in cap, cauzandu-i moartea, constituic cumpliei-
tate la in(i-acriunea de omor. Actionand in modul aratat, complicele a dat un aju-
tor moral autorului faptei, prin 1ncurajarea ~i prin intarirea intentiei acestuia de a
ucide, ceca ce. in lipsa accstui ajutor, autorul nu ar fi indraznit sa faca in 1mpre-
jurarile date (CS.J., secfia penal{t, decizia nr. 5478/2001, ww11J.lega!is.ro).
'
Simpla prezenta a unei persoane, atlata impreuni\ cu autorul omorului
la lucul sfl\'ar~irii infractiunii, nu consriwie complicitate, ata1a vreme cat nu a
existat intekgere intre ca ~i autor de a inlesni sau ajuta la comitcrea faptei ~i,
totodata, rm a cunoscut ~i nici prevazut ca accsta va savar~i un ornor (Trib,
Suprem, sccfia pe,wla. d<'cizia nr. 94/1987, fn C.P. Ad., p. 600).

In privin(a implicarii inculpatci C.S. 111 incident. declaratiile martorilor,


date in cursul urmaririi penale ~i in fa\a instantelor confirrna prezenta inculpatei
la mcidcnt ~i strigatek acestcia ,,dati di acum e momentuL .. omorati-1. .. ".
Masura in care aceste strigate au influentar actiunilc agresive ale inculpatilor
trebuie sa rezultc din pmbc. Or. martorii au ari'nat fie ca nu cced ca inculpatii ar
ti auzit-ti pe acca~ta datorita 1nviHma~elii create, fie orkurn, indiforent de
strigatele acesteia, inculpaiii ar fi batut-o pc victima, aratand ca motivele care au
gcnerat scandalul au fost altele, tie ca inculpata C.S. a ajuns la fata locului cand
agresiunea era in dcsta$urare, chiar la sfar~itul incidentului. Totodata, niciunul
dintre inculpati, 111 declaratiilc date pe tot parcursul procesului penal, nu au
aratat ca ar ti auzit-o pc inrnlpata C.S. ori ca strigatele acesteia i-ar fi inf1ucntat
111 vreun fel in actiuni!e !or violente. Altfcl spus, nu s-a dovedit ca indemnurile
inculpatei C.S., care au arnt rolu! de a incuraja continuarea agresiunilor, ar ti
produs in concret un astfcl de efect. Or, actul de scsizare a rctinut ca fapta, 111
sarcina inculpaki C.S. i-ar ti incurajat pc ceilal 1i mculpa\i, prin strigiite
repetate, sa loveasca ~i sa omoare victima. Complicitatea fiind o forma a
Infracfiuni contra persoanei 9
participatiei penale, de esenta unei astfel de participatii penale este legatura
subiectiva intre participanti, concretizata in vointa comuna a tuturor de a sava~i
fapta. Aviind in vedere ca in acuzare se retine existenta unei complicitati inten-
tionate la o fapta intentionata saviir~ita de autori, adica o complicitate proprie,
aceasta presupune coeziunea psihica intre participanti (tntre autori ~i comp lice),
in sensul ca toti (autori ~i complice) sunt animati de atingerea aceluia~i rezultat,
urmarind sau acceptand realizarea rezultatului respectiv prin actiunile lor
conjugate. Aceasta coeziune psihica intre inculpatii F.C. ~i F.M., pe de o parte ~i
C.S., pe de alta parte, nu a fost dovedita in cauza dincolo de orice dubiu
rezonabil. Totodata, actele de complicitate, pentru a atrage raspunderea penala,
trebuie sa aiba un caracter efectiv, adica sa se materializeze intr-un ajutor sau
intr-o inlesnire care sa fi contribuit in concret la comiterea faptei de catre autor,
ambii fiind animati de aceea~i vointa comuna de a saviir~i fapta. Or, in cauza,
probele nu au confirmat dincolo de orice echivoc ca strigatele inculpatei C.S. ar
fi fost auzite de inculpati ~i ca aceste strigate ar fi avut vreun rol in continuarea
agresiunii din partea autorilor F.C. ~i F.M., care nu au sosit la fata locului
impreuna cu C.S. (aceasta sosise la fata locului la finalul incidentului) ~i care, in
aplicarea loviturilor, au fost determinati de alte motive (starea conflictuala dintre
cele doua familii ~i incidentul anterior din cursul aceleia~i zile), fara nicio
legatura cu indernnurile inculpatei. in conditiile in care nu s-a dovedit nici
existenta unei coeziuni psihice intre complice ~i autori ~i nici ca strigatele ar fi
contribuit in fapt la comiterea faptei de catre autori, ca acestea s-ar fi concretizat
in indernnuri ~i incurajari care sa-i fi determinat efectiv pe autori sa continue
actele de agresiune asupra victimei, fapta inculpatei C.S. nu poate fi calificata
decat ca o tentativa la complicitate. Or, legea penala nu incrimineaza in art. 48
NCP nici ,,incercarea de a inlesni", nici ,,incercarea de a ajuta" la savar~irea unei
infractiuni, ci ,,inlesnirea" sau ,,ajutorul", adica acele acte de complicitate care
au fost duse pana la capat ~i care ~i-au produs efectul, adica au contribuit efectiv
la savar~irea faptei de catre autori (C.A. Oradea, secfia penala, decizia
nr. 690/2017, nepublicata).
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata (indiferent de starea acesteia de
sanatate, de varsta, de existenta sau inexistenta discemamantului victimei etc.);
astfel, subiectul pasiv al omorului este general ~i unic;
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea omorului calificat;
- consimtamiintul victimei nu are valoarea unei cauze justificative prevazute de
art. 22 NCP;
- daca victima este un membru de familie al infractorului, se va retine comiterea
infractiunii de violente in farnilie [art. 199 alin. (1) NCP raportat la art. 188 NCP];
- in ipoteza in care victima este un judecator ori procuror aflat in exercitiul atribu-
tiilor de serviciu sau daca fapta este comisa fata de un judecator, procurer sau un
membru de familie al acestuia in scop de intimidare sau de razbunare in legatura cu
indeplinirea atributiilor de serviciu ale magistratului se va retine comiterea numai a
infractiunii de ultraj judiciar (art. 279 NCP raportat la art. 188 NCP); deopotriva, se
va retine ultrajul judiciar ~i atunci ciind omorul este comis impotriva unui avocat in
legatura cu exercitarea profesiei de catre acesta;
l .J

10 Drept penal. Partea specialii

- daca victima este functionar public care indepline~te o functie ce implica exer-
citiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu
exercitarea acestor atributii sau daca fapta este comisa impotriva unui functionar
public care indepline~te o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau asupra
unui membru de familie al functionarului, in scop de intimidare sau de razbunare, in
legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarului se va retine comite-
rea numai a infractiunii de ultraj (art. 257 NCP raportat la art. 188 NCP);
- nu este esential pentru retinerea existentei infractiunii de omor ca victima desco-
perita moarta sa fi fost identificata ori sa fi fost descoperit locul unde infractorul a
ascuns cadavrul (daca exista probe certe ca o anumita persoana a disparut ~i ca
omorul s-a produs).

1.4. Latura obiectiva


a) elementul material: uciderea unei persoane in viata; este o infractiune in
forma libera deoarece uciderea poate fi realizata in orice mod ~i prin orice mijloace
care produc moartea victimei;
- elementul material se poate realiza printr-o ac/iune (violenta sau neviolenta,
exercitata asupra fizicului sau psihicului victimei) sau printr-o inac/iune ilicita cand
exista o obligatie legala sau conventionala de a actiona (infrac/iune omisiva
improprie);
- actiunea infractionala poate fi exercitata nemijlocit de criminal sau indirect prin
intermediul unor dispozitive ghidate de la distanta sau cu ajutorul unui animal (de
pilda, prin folosirea unei drone ori a unui caine agresiv);
- poate imbraca atat forma unitatii naturale de infractiune, cat ~i a unitatii legale
(de pilda, infractiune progresiva sau continuata);
- chiar daca fiecare actiune violenta nu este in sine apta sa produca moartea, se va
retine absorbtia naturala a actelor de vatamare corporala in infractiunea mai grava de
omor, daca rezultantul final este decesul victimei agresiunilor (ipoteza de
complexitate naturala, iar nu legala);
- actiunile sau inactiunile infractionale se pot regasi impreuna in acela~i context,
insa cu semnificatii diferite in ipoteza in care dupa comiterea din culpa a unui
accident rutier ~oferul, constatand ca victima este ranita ~i fara a fi dusa la o unitate
spitaliceasca va deceda, decide sa paraseasca locul accidentului ~i sa nu transporte
victima la spital; esentiala este in acest context inactiunea ilicita in conditiile in care
~oferul avea obligatia legala de a actiona pentru a salva viata victimei, omorul fiind
comis in acest caz prin omisiune (infrac/iune comisiva prin omisiune) 1;
- se va retine comiterea infractiunii de omor ~i in sarcina celui care nu a exercitat
actiunea violenta asupra victimei, dar care a urmarit, prin comportamentul sau
ulterior, decesul acesteia [de pilda, in cazul in care in urma unei altercatii intre A ~i
B, victima B este impu~catii de A, iar C (prieten al lui A) il opre~te pe D sa transporte

1 in acela~i sens, F. Streteanu, D. Nifu, Drept penal. Partea generala, vol. I, Ed. Universul

Juridic, Bucure~ti, 2014, p. 305.


Infracfiuni contra persoanei 11
victima ranita la spital cu scopul producerii decesului acesteia, se va refine comiterea
infractiunii de omor ~i in sarcina lui C in masura in care pe calea unei evaluari
medicate se constata ca victima ar fi avut ~anse de supravietuire daca ar fi ajuns in
scurt timp la spital];
- eutanasia constituie infractiunea de ucidere la cererea victimei daca uciderea
se produce la cererea explicita, serioasa, con~tienta ~i repetata a victimei care
suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare
de suferinte permanente ~i greu de suportat; daca aceste conditii nu sunt indepli-
nite, chiar daca eutanasia este realizata din considerente de mila sau de ordin
religios, se va retine comiterea infractiunii de omor, consimtamantul victimei de a-i
fi suprimata viata nefiind susceptibil de a conduce la retinerea cauzei justificative
prevazute de art. 22 NCP;
- in jurisprudenta Cuqii Europene (cauza Pretty c. Regatului Unit, hotararea din
29 aprilie 2002) s-a retinut ca art. 2 din Conventia europeana nu are nicio legatura cu
calitatea vietii sau cu ceea ce o persoana alege sa faca cu viata sa ~i nu poate sa fie
interpretat in sensul ca ar conferi un drept diametral opus dreptului la viata, anume
dreptul de a muri.fie cu ajutorul unui terf, fie cu ajutorul unei autoritafi publice; tot
astfel, instanta europeana a apreciat ca nu constituie o incalcare a art. 2 din Conventia
europeana refuzul unui stat de a dezincrimina eutanasia ori dezincriminarea acesteia.

- - Inculpatul a aplicat victimei aflate intr-o avansata stare de ebrietate o


putemica lovitura cu pumnul, care a proiectat-o intr-un bazin cu ape reziduale,
caderea ei fiind auzita de inculpat, ~i a parasit-o fara a incerca sa o salveze,
victima decedand. Latura obiectiva a infractiunii de omor trebuie analizata nu
numai sub aspectul actiunii de lovire a victimei, dar ~i sub acela al omisiunii, cu
intentie, de a incerca sa o salveze, de~i ~tia ca a proiectat-o in bazin ~i ca starea
in care se afla ii diminua mult posibilitatea de a se salva (Trib. Suprem, secfia
penalii, decizia nr. 1851/1979, fn Repertoriu 1976-1980, p. 275).
b) urmarea imediata: moartea victimei nu prezinta importanta daca aceasta
survine imediat dupa aqiunea sau inaqiunea subiectului activ sau dupa trecerea unui
anumit interval de timp;
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa rezulte ca actiunea sau inactiunea subiectului
activ reprezinta cauza mortii.
- in situatia in care, dupa aplicarea unei lovituri cu o arma alba, victima este transpor-
tata in viata la spital, unde decedeaza din alta cauza (spre exemplu, din cauza electro-
cutarii prin manevrarea inadecvata de catre un asistent medical a unui aparat) apreciez ca
in sarcina faptuitorului se va retine doar tentativa la infrac~unea de omor, iar nu forma
consumata a acesteia, actiunea sa nefiind in legatura cauzala cu decesul;
- se poate stabili printr-un raport de expertiza medico-legala.

- - Fapta conducatorului de autovehicul, caruia i se cere cu insistenta de


victima sa opreasca autovehiculul pentru ca, altfel, va sari din mers, de a nu da
curs acestei cereri ~i de a mari viteza in momentul deschiderii portierei de catre
aceasta pentru a cobori, determinand lovirea ei, prin cadere, urmata de deces,
12

constiiuie infractiunea de omor. iar nu infractiunea d,i ucidere din cuipa. in1rc
,Hf!llnea i, 1culpuru/ui de u menfiuc autnturismnl fn vifr':.:,1 :;i thior de ,1 o mari .1i
deces11! vic1imei exi.11(1 legdtura direc/ll de couza!itale, inr pe plan subicctiv,
actiunea ~a este ,:aracterinta de intenf:: . deoan>ce a acccptat ca victim:i sa s~mI
din autotunsmul atlat in dcplasare, cu toa1e consecin\ele decurgand din accasta
1C .SJ, .\,-;.fia pow/a, dcci:.:ia nr l620/iY98, www.legali.1 ro).

l.5. Latura subiectiva


- intentic directf1 sau intcntie indirecta 1 (animus necandi):
- organele judicia1\: 11ebuie sa analizeze daca deu:sul Utk'i persoane a fust ummea
unei actiuni sau inactiuni cfectuate de fl\ptuitor cu intentia de a ucide sau daca tap-
tuitornl a fost con~tient ca prin fapta sa cstc LTeat un rise semnificativ de suprimare a
victii unci altc pcrsoant:;

fntenr;a de a ucide sc deduct" din 1,1111atourc!e fmpnjurari de fapl:


1. folosirea unui instrument apt si1 pruduca decesul: un cutit cu o lama de 20 cm
lungimc ~1 2 cm. lafirnc. 2. locui sau r,:giunca corporala in care s-:m aplical
loviturile: inirmi; :t numarnl ~i intensitatc:i loviturilor: o ~ingurii lovitura cu
intensitat<: mare t,i adftncime prnfundit lama cutitului trecand prin peretdc
1uracal parasterm1! drept, lobul superior al pH'urnlnului drept partea dreapta a
pericardului ~i ajungand i'n atriul drcpt; 4. alte frnprejurari preexistente, conco-
1rntente sau subsecvemc: consumul dc bauturi alcoolic,· atat ,k catrc inculpaL
cat ~i de ditre victim.'i.. Caracteristic inten 1iei este prevederea de catre faptuitor a
rezultat1ilui faptei, repn:zcntan:a mentala a rezultatului faptei. Eiementu! subi1.x-
1i1' al infracfiunii se deduce din 1ntreaga 1·<mduit/i a incuipatului, fl1cti11du-se o
aprecicre gloha/{i a tuturor circumstantelor de comitere a faptei. Atitudinea
faptuitorului trchuie raponata la rezultatul real produs. Existcnla intcn\iei imii-
recte presupunc savar~irea unei fapte susccptibile sa produca eel putin doua
rcl.ultatc, dintrc care uiml es1c unniirit $i altul estc doar acceptaL 1n spqa
inculpatul a dorit sa faca victima sa plece din budlti1rie fac{ind in acest scop un
gest larg, ,'U m5na in care avea cutit11L catrc Yictima. lovind-o pe , ictimft 'in
inima. Fiptuitl1 rn! actinneaza cu intcn11e nu numai ntunc1 cand pn.:vederca
rezultatu!ui constituic 1nsu~i scopu! acj:iunii sale, dar ~i atunci ca.nd producerea
n:/ultatului estc privita ca un mijloc nccesar sau insotitor al raultatu!ui urmiirit.

1 In ceea cc pnve~k omoru! c:omis prin inaqiune de eel care se afla in pozi/i:1 de g,1mnt
fap de o ac;iiunc pcriculoasa produsa anterior, 1n doctrina (F. Stretcanu, D. Nifu, op. cit., vol.
l, p. 2W)) s-a apn:ciat ca. de~i aqiunca anterioara estc ilicita, i'onna de vinov:1 1,e a faptei
comisive prin omisiune nu se analizeaza prin rnportare la accasta actiune. ci la inaetiunea
ultcrioara, accasta Jin urmi\ constituind ckrncntul material al infractiunii. AstfoL se sustine ca,
dc~i la momcnnd actiumi :mterioare (lo\ m.:a pieronului care traversu regulamentar de persoana
care conduce un autoturisrn sub influenia balllurilor alcoolice) po,itia subicctiva a autorului
era caract,:rizat;i de cutpr1. la momentul omisiunii 1ilterioare (cu toate ca era evident ca v1ctima
va deccda dac~. nu va ti transpnrtata de urgenf:1 la spital, ~nferul nu ia nicio rnasura 1n acest
sens, cu consccinta mortii cclui accidental) se impune rqinerea eel putin a unci 1nten\ii
eventuak in conditiile cxisten1l'i pozitiei de garant, care va an!rena raspundc'rea aulorului
pentru omor.
Infracfiuni contra pi:rsoanei 13
in consccinta, intentia indirccta cxista atunci cand faptuitorul care prevedc
rczu ltatul socialmentc pcriculos al faptei sale, de~i nu unnare!1te producerea
acclui rezultat, savar~c~te fapta acceptand eventualitalect pruducetti Jui. In speta,
inculpatul, dorind sa indcparte1c victima din bucatriric, a itll..'.ut in acest scop un
gcst larg, cu mana in care avca cutitul, catre victirnil, din mi~care lovind-o pe
victima 1n zona inimii, cu un cutit, fiindu-i indifercnt dacii victima i~i pierdea
viata. lntensitatea loviturii ~i urmanle produsti au fost constatatc de medicul
legist. Persoana vatamata a prezentat leziuni traumatice, urrnare a unei plagi
injunghiate la nivelul hemitoracelui drept, parastemal, cu st~ctionarea lobului
superior al plamanului drept, hemotorace drept masiv, sectionarea pericardului
~i a atriului drept. Leziunile traumatice dcscrisc s-au putut produce prin lovire
directa cu corp taietor-intcpator (posibil cutit). lntre icziunilc traurnatice descrise ~i
deces exista legatw-a de cauzalitate directa. In ceea ce privL·~te dinamica gestului,
probele ~tiintifice infinnft apiirarea inculpatului, in sensul di v1ctima, in stare de
ebrietate, s-a impiedicat $i a cazut in cutit. Pozitia verosimiia agresor-victima a
fost de fata i'n fatfi, dar nu se poate exdude cu certitudine nici pozitia in care
victima sa se ti aflat in partea lateral-dreapta a corpului agresorului cu fa1a catre
acesta, din care agresorul lovind cu mana drcapta ridicata in unghiul drept la
nivelul umarului sau. Pentru ca vktima sa fie Jovita cu cutitul 1rchuia ca
inculpatul sa indrepte cufitul catre aceasta, fiind fizic imposibil ca leziunea sa se
produca atunci cand inculpaml tran~a carnea pe masa. Distanra mica dintre
inculpat ~i victima a fih:ut ca intensitatea loviturii sii tie mare. iar adancimea
leziunii profunda (J.CC.J., sec(ia penala, decizia 111. 227/2013 111v1v.scj.ro).

~ Raportul medico-legal de necropsie 111toc111it in cauza statueaza


explicit in sensul ca moartea minorei, in varsta de l an ~i 2 luni, a fost violenta ~i
s-a datorat asfixiei mecanice cu regurgitat gastric consecutiv unei hemoragii
meningiene detem1inate de un traumatism cranio-facial ce poate data din
21 martie 2013 ~i a putut fi produs prin lovire cu ~i de corpuri dure ~i prin
comprimare cu corpuri dure si are legatura de cauzalitate neconditionata cu
decesul acesteia. Cat prive~tc mecanismul de producere al traumatismului
cranio-facial, medicul legist a stabilit ca leziunile s-au prodns ca urmare a lovirii
vidimei, astfel incat ceca cc trebuie stabilit prin coroborarea celorlalte mijloace
de proba este exclusiv autorul accstor violente excrcitale asupra minorei, aflate
in legaturi'i cauzala neconditionata cu moartea. Din coroborarea dedaratiilor date
de martori reie~e fara 1ndoiala ea 'in intervaiul de timp imediat anterior interve-
nirii regurgitarii ca ~i cauza directii, imediata, a asfixiei ~i a deccsului. victima se
at1a ln locuinta mamei sale ~i a concubinului acesteia, ineulpaml, in gri,ia
acestuia din w111a, acesta fiind persoana care a exercitat violentele tanatoge-
neratoare. Cat priw~tc aptitudinea unei singure lovituri aplicate, astfel cum
rccunoa~te initial inculpatuL pestc gura, de a declan~a o hemoragie meningiana,
Curtea apreciaza ca in raport de varsta victimei chiar :;d o singura lovitura
aplicata la nivelul capului poate avea un astfel de rezultat dacil este de o intensi-
tatc sporita. Cert estc ca probcle atesta, dincolo de ,,rice indoiala, ca leziunile
care au condus la deces s-au produs cilt timp minora s-a aflat singuri\ cu incul-
patuL ca existenta acestora este indubitabili't, ca ~i consecin!.a pe care au
produs-o, astfo! 111cat, fie inculpatul i-a aplicat o singura lovitura de o intensitate
14 Drepr penal. Parrea specialii

deosebita, fie mai multe, insa acest aspect, ce nu poate fi cunoscut <leciit de
inculpat, este lipsit de relevan\:1 sub aspectul r:lspunderii pcnak. Relativ la
elementul subiectiv, Curtea constata .::ronata sus\increa aparari i in scnsul ca s-ar
fi retinut ca inculpatul a aqionat cu intenfie directa ~i cu premeditarc, prima
instantil, de altfel, nici nu a analizat fom1a de vinova(ie. Procedand la pmpria
analiza sub acest aspect, Curtea rqine ca, dat fiind rezultatul pmdus asuprn
victimei, lovitura sau loviturile aplicate de incu!pat au fosi de o intensitate
deosebita ~i au \izm o zona vitalf1, demente cc, eoroborate cu vuinerabilitatea
victimei datii fiind varsta frageda a acesteia, sunt de natura a contura intentia indi-
recta cu care a actionat inculpatul, care, dc~i nu a urmarit, a acceptat posibilitate::i
producerii rezultatului, decesul fiind o consecintii posibila a unui astfel ck
tratament (CA. Bucwi:,1ti, secfia pena!c'i, decizia nr. 986/2014, nepuhlwata).

~ Cauzarea caderii victimei de la etajul 2, in timp cc incerca, ie~ind pe


fereastra, sa se refugieze intr-un apartamcnt vecin, din cauza violentei inculpatei
care a patrons i:n locuinta prin spargerea u~ii ~i arrn:nintand-o cu moartea, consti-
t11ie infractiunea de omor savdr~ita cu inten{ie indirecta de a ucide, iar nu infrac-
tiunea de ucidere din culpa (CS.J, sec{ia penaki, decizia nr. 976/1996,
Mrww.!egalis.ro).

~ Fapta inculpatului de a asmuti cainii asupra v1ct1me1, ,~u consecin1a


deccsului. ca unnan.: a multipldor pl[1gi IBU$Catc, cstc savar~itfl cu intenfie indi-
recta ~i, prin um1are, constituie infraqiunea de omor, iar nu de uciderc din culpa
(1.C.CJ, secfia penala, decizia nr. 167//2004, www.legalis.ro).

- - - Fapta inculpatilor, afla!i pe rnalul unui rfat de a determina victima care


nu ~tia sa 1noate, prin amenint[lri cu actc de violcn\Jl, sa sara in apa, la o tcmpe-
ratura scazuta ~i de a arunca crengi in apa pentru a impiedica victima sa revina
pe maL urmata de plecarea inculpafilor de la locul faptei, victima decedand prin
1nec, constituie inft'ac{iunea de omor, savdrJifli c11 intenfie indirecta, intrm.::lt
inculpatii au prcvazut rezultatul faptci ~i, de~i nu I-au urmarit, au acceptat posi-
bilitatea producerii lui, avand in vedere cunoa$terea incapacitatii victimci de a
inota panf1 la celillalt ma], temperatura scazutil $i plecarea de la locul faptei
(I.CC.I., secfia perwlii, decizia nr. 757/2011, wwwscj.ro).
- in cazul \'n care moartea victimei nu s-a produs ca urmare a ac(iunilor sau mac
tiunilor infractomlui, se va retine tentativa la omor daca acesra a act1ona1 cu intentia
de a ucide; altfcl, fapta va constitui infractiunea de lovire sau alte violente, ori
vatamare corporala;

- - - Lovirea unei persoanc in zona capului cu gatul taio:- al und sticle CL· a
avut ca urmare producerea unor plagi care, dupa suturare, au necesitat 8-9 zile
de ingrijiri medicale ~i care, potrivit adelor medico-legate, nu au pus in primej-
die viata victimci constituie tentativa la infrac\iunca de omor, iar nu infractiunen
de lovire sau altc violenfe, deoarcce intr-o atare situafie nurnai datorit[t
intamplarii rezuliatul !eta! sau periculos pentm via{ii nu s-a produs. Fata de
natura obiectului folosit in agresiune, zona corporala vizata ~i intcnsitatea
Infracfiuni contra persoanei 15
loviturii care a produs cele doua plagi, nu se poate susfine cii inculpatul nu a
previizut posibilitatea producerii decesului victimei, rezultat pe care eel putin 1-a
acceptat ~i care a fost evitat numai datorita intamplarii (J.C.C.J., secfia penalii,
decizia nr. 3570/2005, fn Dreptul nr. 8/2006, p. 233).

~ Lovirea cu intensitate in cap a persoanei vatamate cu un scaun, cu


urmarea producerii de fracturi craniene ~i dilacerare cerebrala constituie
tentativii la infracfiunea de omor, caracterizata, pe plan subiectiv, prin intentie
de a ucide, iar nu infracµunea de vatamare corporala (C.S.J, secfia penalii, decizia
nr.1789/1991, www.legalis.ro).
- daca a survenit moartea victimei, se va distinge intre infractiunea de omor ~i cea
de loviri sau vlitlimliri cauzatoare de moarte, in principal, in functie de urma-
toarele criterii: zona unde au fost aplicate loviturile (vitala sau nevitala); aptitudinea
obiectului cu care au fost aplicate loviturile de a produce moartea; numarul ~i inten-
sitatea loviturilor aplicate; varsta sau starea de sanatate a victimei; este important de
avut in vedere faptul ca, spre deosebire de infractiunea de loviri sau vatamari
cauzatoare de moarte, in cazul infractiunii de omor actiunea sau inactiunea este apta
sa produca decesul ~i este comisa cu intentie;

~ Mobilul ~i scopul comiterii omorului, evidentiate de instanta de fond ~i


cea de apel ca esentiale pentru stabilirea intentiei cu care a actionat inculpatul,
nu sunt elemente de tipicitate ale continutului de baza in cazul infractiunii de
omor. in cazul omorului simplu, mobilul ~i scopul scot in evidenta pericolul
social concret ~i se reflecta in sanctiunea aplicata. Problema stabilirii formei de
vinovatie este esentiala pentru a delimita omorul de alte infractiuni contra vietii
unei persoane. Intenfia ca element al laturii subiective se deduce din latura
obiectivii, deoarece se prezuma ca inculpatul a actionat in conformitate cu ele-
mentul sau subiectiv. Intenfia de a ucide se deduce din urmatoarele imprejurari
de fapt: folosirea unui instrument apt sa produca decesul (tinand seama de natura
instrumentului, dimensiuni, greutate etc.; locul sau regiunea corporala in care
s-au aplicat loviturile, asupra careia s-a actionat sau care a fost vizata de
inculpat; numarul ~i intensitatea loviturilor; alte imprejurari preexistente, conco-
mitente sau subsecvente. Elementul subiectiv se deduce din fntreaga conduitii a
inculpatului, facandu-se o apreciere globala a tuturor circumstantelor de comi-
tere a faptei. Caracteristic intentiei este prevederea de catre faptuitor a rezul-
tatului faptei, reprezentarea mentala a rezultatului faptei. Atitudinea faptuitorului
trebuie raportata la rezultatul real produs. Existenta acestei modalitati a intentiei
presupune savar~irea unei fapte susceptibile sa produca eel putin doua rezultate,
dintre care unul este urmarit ~i altul este doar acceptat. Faptuitorul actioneaza cu
intentie nu numai atunci cand prevederea rezultatului constituie insu~i scopul
actiunii sale, dar ~i atunci cand producerea rezultatului este privita ca un mijloc
necesar sau insotitor al rezultatului urmarit. In consecinta, intentia indirecta
exista atunci cand faptuitorul care prevede rezultatul socialmente periculos al
faptei sale, de~i nu urmare~te producerea acelui rezultat, savar~e~te fapta
acceptand eventualitatea producerii lui. in speta, inculpatul, dorind sa scape de
loviturile aplicate cu pumnii de persoana vatamata, a lovit-o putemic in zona
l6 nrept prnal. Panca spcci,ila

capului, cu t' sticla, fondu-i indifercnt daca victima i$i pierdca viafa. lntensitatea
loviturii si unniiriie pn,duse au fost constatatc de mcdicul kgist. Persoana
vatamata a prezentat !cziunt traumatice la nivelul cranio-facial ~i la nivelul
bnqului ,tang, !e1iuni descrise la spitaii1are, conform 1\.l/J/274/2009, ca: ~nc
hemoragie, cod ro~u, pacient adus 1n camera de garda fo stare agomca, puls
central fi!ifonn hemoragie externa masiva. Lezitmile au nec-:sitat pentru vindc-
carc 90 rk zih: de ingri;iri mcdicak ~i au pus in primejd1e viat,a ,ictimcJ.
lnstanta de recurs aprt'ciazf1 ca nu poate exisrn o alta concluzie asupra vinovaiiei
inculpalului, dedt cea a existen\ci intcnpd indirecte, di:' acceptare a po ,ibiliti'\(ii
0

ca victim:-i sii,-~i piard:1 via\a avand in vedcrc di instrumcmul folosit era apt sa
prnducri dccesui, 1011a vi;ata era una viwla, lovitura a arnt o intensilJlc deosc-
bit,l, iar leziunilc au pus 'ln pencol viata victimei. lmprcjurarile retmutc de
instanta de fond ~i cea de apd. conduita vioknta a victirnci, faptui dt incu!patul
a apucat primul obiecl g{1sit pcntru a sc apfirn., lipsa unor rdafii cnntlictuale
anterioarc. sunt elcmente de natura a carnctcriza pcricolu! social al faptei ~i au
c1mdus la retincrca de c·ircumslante atcnuante. Niciunul dimre accstc clem.:nte
nu poate justifica inkn\ia de a lovL rctinutri de tribunal ~i curtea de apeL 111 !ocul
inteniiei de a ueidc. Dimpotriv;L intensitarea loviturii. chiar in cundi(iik in care
intre pilrii nu e:rn,tau rela{ii cuntlictualc anterioare, im inculpallll a lwit primul
obiect gasit pentru a se apara, faptul ca a pus 1n pericol viata victirnei prin
kivitura aplicatii iustifica incadrnrea juridica mcntionat:i in aclul de se~izare. de
tentativd la omor (I. C. C.J. sec(ia penalc"i, decizia nr. 3984//]() 12, ll'H'>L'icj.ro).

Lovirea cu intemitate a , ictimei cu briceagul in zona inghinarn, cu


consecin(:a sectionarii arterei ~i \ cnei fomurak leziuni ce au dus la dcces, con-
~lituie infractium:c1 de rnnur, iar nu aceca de iuviri call/atoarc de moane. tin,lnd
seama ca lovitura viza abdom01ml, zona contimlnd organe :.i caror lezare prin rniere
sau intcpare duce, de rcgula, fa moartca victimei, ca obiectul vulnernnt este apt
pemru uciderea unei persoane, iar lovitura a fost aplicata cu intensitate dco~ehita
(frib. Su11rem, 1ccfia pcnala, dccizia nr i 7//987, in Cf) 1987, I'· 286).

Ccea ce denscbe~tc infractiunca de omor, prcvan1ta de art. 188 alin. ( ! )


NCP de infrac\umea de loviri sau vatamari cau;:atoan.: de moarte, prcv::tzuta de
a1i. 195 NCP cstc latura subiectiva. respectiv pozitia psihica a ineulpatului.
Astfel, in cazul omoruJui, faptuitorul aqioneaza cu intentic - dirccta sau
in<lirecU! - de a ucide, in vrcme cc, in cazul infractiunii de lovin sau vatamari
cauzatuan: de im;arte cl actioncaza cu imentia de a !mi sau \atama inkgritiitea
corporal{J sau simatatt,a victimei, moartea acestcia fiind un rezultat care
depa~c~te intcnti:.i sa, forma de vinovatie, raportat la acest rczultat mai grnv fiind
rnlpa - simpla sau cu prevedere. Atunc1 dlnd rczultatui grav, decesul victimci se
produce exclusiv dat(irita actiunii inculpatului nu exista dificultati i'n stabilirea
formei de vino\!)!ie accu~ta neputand fi dcca.t mtcntia, directa sftu indirecta, dupa
cum faptuitorul a urrnarit produccrca acestui rezultat sau a adoptat o pozitie de
indiforenta, acceptand ei.i ac\iunea sa va produc:c decc~ul victimei. In ,:ituatia 'in
care re;:ultatul e~te produs nu numai rn urmarc a aqiunii faptuitornlui. dar ~i
datoriti'.i inter,entici altor cauze, mai imai trebuie s5 se stabikasca daca ace~ti
factori au intn:rupt sau nu !egiitura cauzala irnre acpnnca :rntorului ~i rezult«t
Injh:;cfiuni c01,tra persoa11e1 17
(hotanltor fiimt in aceasta situafie, sa sc stabileasca daca fara aqiunea inculpa-
tu lui rezultatul s-ar mai fi produs sau nu), iar ln ca1ui in care se stabile~te ca
imre actiune ~i rezuitat exista raport de cauzalitate. trcbuic sf1 se examineze
pozitia psihica a inculpatuluL modul in care s-a reflectat 111 constiinta sa relatia
cmuala ~i atitudinea adoptatii tllt[1 de urmarile faptei com1se. Pentru a se stabili
1wzitia psihica a faptuitorului intr-u astfel de situatic, in litcrntura de specialitate
~i in practica judkiara penala, s-a aratat ca aceasta trebuie examinata in fiecare
caz in parte, 1n raport de lmprejuri'irilc concrete ~i, 1ndeosebi, 1n raport cu
instrumentul fo!osit de faptuttor (instrument apt sau nu de a produce rnoartea),
regiunea corpului Jovita (o zona vitaia sau nu), numarul ~i intensitatca loviturilor
(o singura loviturf1 sau mai multe iovituri aplicate cu intensitate), raporturile
dintre infractor ~i vktima anterioare savar~irii faptei (rapurturi de du~manie sau
raporturi de prietenk), atitudinca infractorului dupa ,ihiir?irca faptei (a 1ncercat
s::1 dea un prim ajutor victirnci sau a lasat-o in starca in care a adus-o). S-a mai
anHat ca este necesara !uan:a in considerare a tuturor acL·stor imprejurari ~i nu
numai a unora deoarece, chiar daca unele imprejurari par concludente, privite in
mod izolat, pot duce totu~i la o incadrnrc juridica grc~ita a faptei. (... ) In privinta
!egaturii de cauzalitate intre actiunea inculpatului ~i deces nu existi:i dubii
deoarecc, farf1 ac\iunea de lovire a acestuia victima nu ar fi suforit leziunile
traumatice cranio-cerebra!e constatate prin raportul de autopsie, leziuni care,
potrivit aceluia~i raport au lcgatura de cauzalitatc direclil, ncconditionata cu
decesul. In ceea ce prive~te modalitatea de producerc a accstor lcziuni, a~a cum
ht aratat, in raportul de antopsie se mentioneaza ,,lovire cu ~i de corpuri dure".
Or, raportiind aceste concluzir la situafia de fapt ce rezulta din materialul
prnbator - aplicarea unor lov inui cu pumnii 1n zona fqei, iar dupa caderea
victirnci la sol, aplicarea unei singure lovituri cu piciorul JD fata, cu consecin\a
proiectarii v1ctimei pe spate, concluzia care se impune este aceea ca leziunile
traumatice cranio-cerebrale ce au dus Ia decesul victimei nu au fast provocate
prin loviturile aplicate de inculpal, ci in urma diderii ~i lovirii acesteia de
carosabil Proc1:dand in continuare la examinarea pozitiei procesuale a inculpa-
tului, raportat la criteriik incfa,ate in literatura de specialitatc ~i prnctica judiciara
pcnala, concluzia care sc impum: este aceea ca fornia Je vinovatie cu care a
ac\ionat inculpatul in ccea cc prive~te rezultatul mai grav produs - decesul
vicl!mei - a fost culpii, iar nu mkn\ie, situatie in care suntcm in pn.:zenta intentiei
dcpii~ite (praeterinte111ie), specifica infractiunii de hwin ~au vilt[unari cauzatoare
de moarte, prevf1zuta de art. 195 NCP. Astfol, intre paqi nu a existat anterior o
stare conflictuata, incidentul ln urma caruia s-a produs decesul victimei a fost mm!
spontan, pro<lus in contextul ln care inipal aceasta, 1mprcuna cu o alta persoana ii
agresasera pc inculpat folosindu-se de un obiter contondent, inculpatul nu a folosit
instrumente apte sa produca deccsul victimei lovind-o p1: accasta cu pumnii in
zona fetei ~i aplieiindu-i in accea~i zona o singura lovilura cu piciorul, dupa care a
incetat ~i nu a incercat sa ~c sustraga de la stabilirca rf1spunderii penale,
r:unanand la locul incidenlului. piina in momentul in care victima a fost preluata
de ambulanta ~i trnn~portatii la spital. Concluziomind, Curti:a constata ca
inculpatu! nu a a~:tionat cu intentia (directa sau indirecta) de a ucide victima, ci
cu aceea de a-i produce vatamari, pozi\ia psihica fai/i de rezultatut mai grav,
decesui victimei fiind culpa, deoarece de~i nu a prevazut producerea unui astfel
18 Drept penal. Partea specialii

de rezultat, in contextul desfa~urarii incidentului trebuia ~i putea sa-1 prevada


(C.A. Craiova, sec/ia penalii, decizia nr. 161712015, www.rolii.ro).
- organele judiciare trebuie sa analizeze cu atentie particularitatile cauzei atunci
cand situatia de fapt impune realizarea unei distinctii intre fapta comisd cu intenfie
indirectd (omor) ~i cea savar~ita in conditiile culpei cu prevedere (ucidere din
culpa); deopotriva, decesul unei persoane in urma arsurilor provocate de un act de
incendiere poate conduce fie la retinerea omorului comis cu intentie indirecta (ca in
ipoteza relevata de speta de mai jos in contextul unor glume muncitore~ti cu efect
fatal), fie la constatarea unui omor calificat comis prin cruzimi (in cazul in care
criminalul este feroce, dorind sa provoace suferinte crunte victimei incendiate);

~ Savar~irea unei fapte cu intenfie indirectd sau eventuald plaseaza pe


autorul ei intr-o pozitie subiectiva care, de~i presupune reprezentarea ~i, deci,
intelegerea desfa§urarii intregii conduite, precum ~i a rezultatelor acesteia,
agentul criminal actioneaza in astfel de conditii incat sunt posibile, in fapt, eel
putin doua urmari: o urmare pe care o dore~te ~i care poate sa fie sau sa nu fie
prevazuta de legea penala ~i o urmare de regula mai grava, prevazuta de legea
penala, pe care nu o dore~te ~i nu o urmare~te in mod special, dar a carei
realizare apare ca fiind posibila ~i este acceptata in mod con~tient de autor. De~i
rezultatul posibil sau eventual nu este urmarit anume de agentul criminal ~i nici
nu este dorit de acesta, actiunea sau inactiunea criminala, fiind astfel conceputa
~i realizata, incat poate atrage ~i producerea Jui, urmarea nedorita fiind acceptata
in mod con§tient, atitudinea mentala con~tienta a autorului trebuie raportata la
toate rezultatele faptei ~i nu numai la cele urmarite. Alaturi de criteriile
minimale de identificare a intentiei indirecte indicate de art. 16 alin. (3) lit. b)
NCP, doctrina a evidentiat ~i o particularitate obligatorie a intentiei indirecte ~i
anume aceea ca, in planul atitudinii psiho-afective, autorul care actioneaza cu
intentie indirecta va adopta o atitudine pasiva, indiferenta fata de rezultat, care
apare doar ca o simpla eventualitate. Cu toata aceasta contrarietate de atitudini,
aparent ireconciliabile, pe care le presupun cele doua fonne ale intentiei se vor
reuni in con~tiinta ~i exprimarea criminala a uneia ~i aceleia~i persoane, fie
atunci cand aceasta pune in pericol prin una ~i aceea~i acfiune doua sau mai
multe valori sociale distincte (ca in cazul incendiului care ucide ~i o persoana),
fata de unele valori comportamentul criminal angajandu-se activ, fata de alte
valori cu indiferentli, fie cand aceasta poate pricinui vatamari de gravitate
diferita uneia # aceleia~i valori (ca in cazul unei vatamari grave care pune in
pericol ~i viata victimei). Culpa cu prevedere, denumita ~i u~urinta criminala, se
caracterizeaza prin aceea ca de~i faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale, nu
1-a urmarit ~i nici acceptat, socotind in mod u~uratic, neintemeiat, ca el nu se va
produce. Infractorul prevede douli unnari ale actiunii sau inactiunii sale: una
prevazutli sau nu in nonna de incriminare, pe care o urmare~te, ~i alta prevazutli
intotdeauna de legea penala, care este insa sub aspectul producerii ei, incertli ~i
subordonatli celei dintai, pe care nu o dore~te ~i nici nu o accepta. Aceasta fonna
de culpa criminalli se apropie de intentie eventuala prin elementul comun de
prevedere pe care ambele ii comporta. insa criteriul de delimitare a acestor doua
lrifrac/i11ni contra persuanci 19

forme ale vmova 1iei are in vedere faptul ca, in vreme ce in cazul intcn\ici
indirecte autorul adopta fa 1a de rezultatul mai grav o atitudine de expectativa
pasiva, indiferenta, in a~teptarea producerii rezultatului care ii apare posibil ~i
chiar eventual, 111 ipoteza culpci cu previziunc, autorul care face o evaluare
u~uratica a pos1bilitatii evitfirii rczultatului va adopta o atitudinc de preint,'irn-
pinare activa a producerii acestuia, u~urin\a sa constiind tocrnai in evaluan:a
gre~ita a aptitudinii unor factori obiectivi ~i subiectivi pc care mizeaza. In cazul
cand spenmta in neproducerea rezultatului vatamator sau pcriculos s-ar intemeia
pc o intamplarc. pe un evcniment care ar pu1ea sa se produca, dar care in
realitate nu arc altfel spus, pe hazard, nu ne mai gasim in faia u~urintei. ci a
intcntiei indirecte, fiind vorba practic de acccplare de catn: faptuitor a riscului
producerii rezultatului. in materia accidentelor de circulatie se re1in de regula,
astfel de 1mprejurari obiectivc pe care se fundamenteaza convingcrea autorului
pri\ ind neproducerea rezultatului, perfonnantele ma~inii, expcrienta ~i abilitatea
in conducere a :;:ofcrului, om tarzic ~i lipsa traficului ori a pietonilor etc .. chiar
daca la o analiza obiectiva ele se releva insuficiente. Cu toatc accstea, in uncle
situatii. din cauza gradului ridicat de rise al activita1ii, aceste 1mprejurari
obiective pe care s-ar putea fundamenta convingerca autorului privind neprodu-
ccrea rezultatului sunt considerate ab initio ca insuficientc. intruciit riscul creat
e~lc vadit prea mare pentrn a putea fi acopent in mod rczonabil de accstc
imprcjurari. lnculpatul circuliind cu o viteza peste limita legal admisa ln
localita1i, viteza medic cu care inculpatul s-a deplasat de la ultima intersectie
panii la momentul impactului fiind de 88 km/h, a declan~at o stare de pericol
potential, care fi stinsa prin rcdueerea vitt:zci. In momcntul in care acesta a
dep5~it axul drnmului, cu eel putin 55 m lnainte de impact, intrand pc
contrasens, a declan~at o noua stare de pericol care s-a suprapus pestc starea de
pericol ini\iala. Imediat, cu aproximativ 55 m de intrarea in intersectie, fiind pe
cnntrasens, inculpatul constata ca vizibilitatea asupra partii drepte a intersectiei
esk blocata de tramvaiul ~i autoturismele care intre timp au oprit la semaforul
care arata culo:irca ro~ie. in acest context factual. respectiv: im:ulpatul conducea
cu o viteza in jur de 88 km/h, se deplasa pe contrasens ~i cu vizibilitatea blocata
asupra panii drepte a intersectici de un tramvai care oprise la culoare ro~ie a
~crnaforului, la aproximativ 55 rn de intersec\ie, inculpatul ia hotararea, ori
mentine hotanlrea deja luatri. de a nu opri la culnarea ro~ie a sernaforului ~i sc
deplaseaza sprc intersectie cu viteza, care ajunge in mornentul premergiHor
impactului la cca 96 km/h, declan~iind, astfel, o stare de pericol iminent.
Raportiindu-se la momentu! imediat premergator declan~arii starii de pcricol
rminent, Curtea constata ca inculpatul a ac 1ionat in astfel de 1mprejurari 111 cart
erau posibile eel pufin douii urmari, o urmarc pe care accsta a urmariHi,
respectiv punerea in pericol a desta~urarii fluente ~i in siguranta a circulatiei pc
drurnurile publice, urmare ce ar fi atras o raspundere contraven1ionala ~i o
um1are prcvazuta de penala, incerta ~i subordonata cclei dintiii, care consta
in uciderea persoanelor partic1pante la trafic sau aflate in 10na drumului public
A. vcm in veden: cde mai grave urmari intruciit viteza autoturismului condus de
inculpat era de aproximativ 96 km/h in momentul premcrgator impactului. In
ceca ce prive~te cea de-a doua unnare, Curtea constata ca inculpatul, de~i nu a
dorit-o ~i nu a unn{irit-o in mod special, a fost acceptata in mod con~tient de
l J

20 Drept penal. Partea speciala


catre acesta, forrna de vinovatie cu care a actionat fiind cea a intentiei indirecte.
Astfel, este evidenta atitudinea pasiva, indiferenta fatli de aceasta urrnare mai
grava, pe care a adoptat-o inculpatul, inainte de declan~area starii de pericol
iminent, ~i care ii aparea ca fiind posibila in conditiile in care acesta a luat
hotararea de a trece pe culoarea ro~ie a semaforului, intr-o intersectie aglomerata
din mun. Ia~i, aflandu-se pe contrasens, cu o viteza de peste 88 km/h ~i cu
vizibilitatea blocata asupra partii drepte a intersectiei, de un tramvai. Este
evident ~i faptul ca, fata de contextul factual anterior precizat, ca speranta
inculpatului de a nu produce un rezultat vatamator s-a intemeiat doar pe hazard,
pe intiimplare, acceptiind riscul producerii acestui rezultat, aflandu-ne, astfel, in
prezenta unei intentii eventuale. Pe de alta parte, datele cauzei nu releva nicio
proba care sa dovedeasca ca inculpatul a avut o minima atitudine de preintiim-
pinare activa a producerii rezultatului vatamator ~i ca ar fi fost posibil ca acesta
sa evalueze in mod u~uratic posibilitatile de evitare a rezultatului. Forrna de
vinovatie cu care a actionat inculpatul nu poate fi raportata la un moment in care
nu erau create toate prernisele declan~arii starii de pericol iminent, intruciit la
ace! moment nici nu putem vorbi de luarea vreunei hotarari a inculpatului,
nefiind creat inca contextul factual care sa-1 determine pe inculpat sa ia o
hotarare. Astfel, in cazul unei actiuni continue, este posibil ca o culpa initiala sa
fie inlocuita la momentul schimbarii imprejurarilor de fapt de o intentie directa
sau eventuala. in speta de fatli, Curtea constata ca, de~i initial se poate retine ca,
la momentul in care a ajuns in partea de sus a podului ~i i-a aparut in ciimpul
vizual semaforul ~i intersectia, inculpatul putea aprecia in mod u~uratic ca poate
trece pe culoarea ro~ie a semaforului inainte de a intra in intersectie ma~inile din
lateral care aveau verde la semafor, ulterior imprejurarile s-au modificat, in
sensul ca in fata sa s-au oprit la semafor un tramvai ~i 4 autoturisme pe fiecare
banda, au trecut mai multe secunde de cand semaforul avea culoarea verde
pentru autoturismele care puteau veni din lateral, ~i eel mai important, depla-
sarea pe contrasens i-a blocat total vederea spre partea dreapta a intersectiei.
Este evident faptul ca in momentul suprapunerii tuturor acestor imprejurari de
fapt, inculpatul a fost pus in fata, unei noi evaluari in urrna careia a luat hotararea
de a-~i continua deplasarea cu o viteza ce a ajuns inainte de impact la 96 km/h,
fiindu-i indiferent daca va produce uciderea participantilor la trafic ori celor din
imediata apropiere, rezultat care, din ace! moment, depindea ca realizare sau
nerealizare doar de hazard ori noroc, aceasta din urrna hotariire caracteriziind ~i
forrna de vinovatie cu care a actionat inculpatul, ~i anume intentia indirecta.
Curtea constata ca atitudinea indiferenta a inculpatului ~i acceptarea uciderii
unor persoane ~i chiar a propriei persoane nu a fost una singulara, ci a caracte-
rizat ~i actiunile anterioare ale inculpatului, ciind doar norocul a facut sa nu
produca alte victime. Conc/uzioncind, Curtea, raliindu-se la aprecierea jacuta
prin rechizitoriu, constata ca inculpatul, prin nerespectarea celor mai importante
reguli de circulafie, respectiv circulcind cu o viteza cu mult peste cea legala in
localitate, treccind linia continua $i conduccind pe distanfe semnificative pe
contrasens $i, eel mai periculos, intrcind in intersecfie pe culoarea ro#e a sema-
forului, a transformat autoturismul fntr-o arma a crimei, fiindu-i indiferente
urmarile grave previzibile, # anume uciderea oril# vatamarea unor persoane
(C.A. IQ$i, secfia penala, decizia penalii nr. 178/14.03.2018, nepublicata).
Infracfiuni contra persoanei 21

~ In raport de modul in care a actionat inculpatul, acesta a prevazut rezul-


tatele potentiale periculoase ale faptei sale, ~i, de~i nu le-a urmarit a acceptat
posibilitatea producerii lor. Relevant in acest sens este faptul ca inculpatul a fost
atentionat de persoane prezente la locul faptei sa se opreasca pentru ca exista
riscul ca victima sa ia foe, avertismentele fiind ignorate, de~i in mod cert acesta
cuno~tea faptul ca hainele victimei sunt impregnate cu o substanta inflamabila.
Este cert ca inculpatul nu a dorit sa suprime viata victimei (relatiile foarte bune
dintre cei doi fiind probate in cauza), insa acest lucru nu exclude intentia
indirecta in conditiile in care producerea incendiului era inevitabila in raport de
modul in care s-a actionat (aprinderea unei surse de foe deschis la aproximativ
IO cm de o persoana peste care fusese tumat spirt medicinal). Fara a contesta
faptul ca intre persoanele din acea grupa de munca se faceau in mod frecvent
,,glume" eel putin neinspirate, Curtea constata, la fel ca prima instanta, ca
niciodata aceste glume nu au presupus amenintarea unei persoane cu incen-
dierea, cu atat mai mult cu cat aceasta din urma se afla intr-un evident pericol
din cauza faptului ca fusese stropita cu o substanta ale carei calitati inflamabile
sunt indeob~te cunoscute. Prin urmare este lipsit de relevanta nivelul de
instructie ~colara al inculpatului, intrucat evaluarea consecintelor unei asemenea
fapte nu presupunea cuno~tinte de specialitate, fiind de domeniul evidentei ca
spirtul medicinal se aprinde foarte u~or. Faptul ca inculpatul a sperat ca un
asemenea rezultat nu se va produce nu a avut la baza elemente obiective
(indemanarea sa ori circumstantele concrete in care s-a savar~it fapta), ci ~ansa
ori intamplarea, elemente aleatorii care nu puteau fi prevazute sau anticipate de
eel care a actionat. In consecinta, Curtea apreciaza ca in mod legal prima ins-
tanta a retinut ca fapta inculpatului intrune~te elementele constitutive ale infrac-
tiunii de omor prevazute de art. 188 alin. (I) NCP. Din probele existente la dosar
nu rezulta in niciun moment ca victima cuno~tea sau putea sa cunoasca ca
inculpatul va aprinde o bricheta langa el. Este cert ca in cadrul colectivului anga-
ja!ii faceau glume in sensul ca se stropeau cu spirt, insa niciodata aceste glume
nu au constat in actiuni de genul celor intreprinse de inculpat. Fapta efectiva a
acestuia nu a constat in a tuma spirt peste victima, aceasta actiune fiind realizata
de numitul LG. ~i acceptata de victima Ill considerarea faptului case inscria in
tiparul glumelor obi~nuite de pe ~antier, ci in aprinderea brichetei, gest pe care
victima nu 1-a cunoscut, ~i cu atat mai putin nu 1-a acceptat. Trebuie remarcat ca
din declaratiile martorilor oculari rezulta ca actiunea inculpatului de a aprinde
bricheta langa victima peste care se tumase spirt s-a derulat intr-un interval
foarte scurt de timp care nu a permis acesteia sa intreprinda nimic pentru a se
apara sau pentru a evita producerea incendierii, lipsa ei de reactie neputand fi
echivalata cu o acceptare a unui asemenea gest, ~i prin urmare nu demonstreaza
ca ea a cunoscut ~i a acceptat savar~irea faptei in asemenea conditii (C.A.
Craiova, secfia penala, decizia nr. I 51112015, www.rolii.ro).
- in cazul in care infractorul ucide din eroare o alta persoana decat pe cea pe care
voia sa o ucida (error in personam), nu se va retine eroarea drept cauza de neimputa-
bilitate, fapta constituind o infractiune de omor;
- in situatia in care faptuitorul a actionat impotriva unei persoane, iar din cauza
efectuarii in mod defectuos a actelor de executare sau ca urmare a unui eveniment
22 Drept penal. Partea speciala

neprevazut, actiunea infraqionala a fost dev1ata catn: un alt subiect (aberratio


~jungandu-se astfel la un alt rezultat decat acela unnarit de taptuitor, insa de accea~i
natura cu acesta (de pi!da, faptuitorul unnare~te uciderea unei persoane ~i cauza
schimbarii bru~te a pozitiei acesteia provoaca moartea altei persoane), nu sc poatc
retine eroarea drept cauza de neirnputabilitate. Apreciem in aceasta ipoteza trebuie
retinuta o singura infractiune intentionata, prin raportare la pcrsoana ucis:i prin activi--
tatea infractionala, intrucat exista un singur rezultat
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care au
fost savfir$ite; acestca pot fi avute in vcdere de instanta la ind iv iduafoarea pedepsei.

1.6. Formele infracfiunii


- actele preparatorii: sunt posibilc.1nsa nu sunt incriminate:
- tentativa este incriminata; se poate retine atat tentativa idonee imperfects. (intre-
rupta), cat ~i tentativa idonee pertecta 1;
- desistarea ~i impiedicarea producerii rezultatului pot fi retinute drept cauze de
nepedepsire a tentativei:
- consumarea: in momentul rnortii victimci (infrac(iune de rc::ultat, nu de periwl);
- se va retine forma consumata a infractiunii $i in ipotcza in care totu$i victima
dccedeaza in urma desistarii din cauza aqiunilor faptuitorului, rcspediv in ciuda
tuturor efo1turilor faptuitorului de a impiedica producerea rezultantului 2;

1 in doctrina (F Streteanu, D. :Vifu, op. cit. rnL L p, 489) s-a apreciat ca trchuie rc\inuti

cxistcnta unei tentative idonee pedepsibile ~i atunci cand actnmea apta de a produce decesul
este exereitata cu inten\ie de faptuitor asupra unei pcrsoanc care era dccedata la momentui
aqiunii, dar cu privire la care fiipluitorul avea reprczentarca ca este in viata. AstfeL s-a ariitat
ca fo acest caz ,,nu poate fi vorba despre o fapta putativa :,au 1.cntati,a neidonee, situatia
trebuind a fi analizata pe tcrenul tcntativei idonec. Persoana care 1nccarca sa. ucida o alta
persoana ~tie ca fapta pe care urrneaza sa o eomita este prevfazuta de lege, iar reprczenrarea
corcspunde realitatii, astfel e[1 nu se punc probkrna unci erori inverse de drcpt. fn acela~i timp,
insa, existenta vie\ii nu exprima doar o cerinta a obiectului material in cazul infrac\iunii de
omor, ci este Ill egala mt1sura o explicatie a neproduccrii rezultatului. Esk evident ca
producerea rezultatului. adica suprimarea vietii. nu este posibila dcciH daca victirna este in
via\i'L De aceea, faptul ca victima era deccdata reprezint:t o explicatic a rarnanerii faptei in fa7a
tentativei, la fel ca ~i aflarea obiectului in alta partc sau gre~ita cx.:cutare a aqiunii Mai mult.
(de a trage cu anna intr-un cadavrn, crezand ca cste persoana care doarme) 1wate fi
considerata ca periculoasa ~i apta de a ucide de catrc un observator impartial care ca ~i
autorul, ca respcctivul cadavru estc o persoana in viafa. Accasta rcprezentare a observatorului
extern este testul pc baza caruia se face delimitarea lentatiYci idonee de cea neidonce.
A asimila aceasta fapta cull tcntativa neidonee lnseamna a a~ocia acda~i trntament penai uno1
fapte a caror periculozitate socia!a este, in mod evident diferita. eslc greu de
admis ca vom avea o tcntativa ncidonee de omur atiit in situatia cdui care trage asuprn unci
persoane pe care o crede adormita, cu inten\ia de a o ucidc, cat $i in ipoteza aceluia care trngc
in euno$tinta de cauza intr-un cadavru, convins insa cit in ahsenta acestui act, eel dec·cdat
1nvia dupa 3 zile''.
2 in Iiteratura de specialitate . Streteanu, D. op. cit, I, p. 508) s-a mai inw-
derat, pe de o pane, ca se va re\ine cauza de ncpedepsire a tentativei daca pc parcursul acti-
vitatii eficiente de impiedicare a produccrii rczultatului intcrvinc un element exterior can:
lnfrac(iuni contra persoanei 23
- in ipoteza in care dccesul survine dupa trecerea unei anumite perioa<le de timp
la cmrnterea unei tentative de omor ~i fara comiterea vreunui alt act de d\tre autor
$i daca se stabile~te legatura de cauzalitate intre actiunile sau inaqiunile initiale ale
aulorulul ~i moaiiea victimei sc va rc\ine forma consumata a infraqiunii de omor
(infractiune progrcsiva c,)misa cu intentie); astfel, daca inculpatul a fost trirnis in
judecata pentru comiterca unci tentative la infractiunea de omor, iar pe parcursul
Judecati1 survme decesul victimei, cred ca instan1a poate dispune schimbarea
incadrarii juridice ~i retine fonna consumata a infraqiunii, fara a se putea ridica
obieqiuni cu pnvire la limitck sesiLilrii, denarece 111 sensul art. l NCPP fapta cu
care cste sesizata instanta vizeaza actiunea sau inactiunea infraqionala, iar nu
urrnarea imediata a acesteia; atunci cand decesul survine dupa ramanerea definitiva a
hotararii de condamnare pentru comiterea tentativei la infrac1iunea de omor, opinez
d parcheml poate exercita ca1ca de atac a revizuirii 1ntemeiate pe dispozitiile art. 453
alin. ( l) lit. a) NCPP;

~ Fapta <le a cauza unei persoane grave lcziuni cranienc, prin aplicarca,
cu intensitatc, a unci lovituri in cap. folosindu-se de un obiect apt sa produca
moartea. cu urmarca unor grave leziuni parietale, caractcrizeaza latura subiectiva
a infraciiuni1 prin intentie di;'. a ucidc Daca leziunile au cauzat victimei o cpilep-
s1" posttraumatica, cu rcpctate internari in spital, iar dupa doi ani ~i trei hmi
aceasta a decedat ca urmarc a insuficientei cardio-respiratorii datorati'i unei bron-
hopneumonii survenita la o persoana cu epilepsie posttraumatica, de~i intre agre-
~iune ~i deces e>..ista o kgatur{1 de cauzalitate sernndara. moartca datorandu-sc
unor complicatii tardive, fapta constituie infraqiunea de omor, iar nu tentativa la
aceasta mfractiune IC.SJ. secfio penala, dccizia nr. 2184./1993, H'Ww.lega/is.ro).
- fata de urmarea imediata produsa ~i de modalitatea de afectare a valorii sociale
prntejate omornl tn fonna consumata nu poate fi considerat o infractiune continua;
este totu~i posibila retinerea unei fonne continue a omorului in cazul in care acesta
lmbraca forma tentata a unei infractiuni omisi\e improprii in care nbligatia legala sau
conventionala de a actiona are caracter de permanenta!:

duce, in c<.:ie din urma, la survenirca deccsului victimei, iar pe de alta part!..' ca nu sc va rc\ine
comiterea unui omor in fonna consumata ~i nici a unei tentative la omor, ct a um:i infraqiuni
de ucidere din culpa in forma consumata dacii imprejurarea care lipse~k de eficientii actiunea
de prewnire a relultatu!lli se datorcaza culpei autorului.
1 [11 acest sens, 1n litl!ratura de specialitate (F. Stretcanu, D 1Vi{u, op. cit. ,ol. II, p. 35) s-a

ari'itat cfl ceea cc privc~tc infractiunile omisive improprii se punc problcrna cal1ficarii faptei
in situatia in care aceasta ramane in formii de tentativa ,,a~a cum Sti intamplii atunci dl.nd, dupa
o pcri0;da ln care bebelu~ul nu a fost hranit, el este descoperit ~i salvat de o alta persoana. In
acest caL avand in vedere ca obligatia incalcatii de mama avca carncter de permancnta,
tentatha de omor va fi consideratrl o infractiune omisiva improprie continua. Drept
consecin 1:i. dacii pc parcursul inac\iunii a intcrwnit o lcgc nou:\ care sanctioneaza mai sever
1cntativa de ornor, aceasta va primi aplicare, in dctrimentld legii anterioatc mai favorabik.
24 Drept penal. Partea specia!a

- 1n principiu, nu poate fi retinuta fonna continuata a infractiunii, aceasta inca-


drandu-se in categoria infractiunilor cu rezultat irevcrsibil (definitiv) 1 in cazul 1n
care dupa comiterea unei tentative de omor asupra unei persoane, in aceleia~i
rezolutii infraqionale, autorul comite dupa o perioada scurta de timp o noua aqiune
prin care reu~e~te sa suprime viata aceleia~i victime, doctrina si j urisprudenia
majoritara considera ca se impune retinerea unei singure infractiuni consurnate de
omor (calificat ca urmare a retinerii premeditarii), ca fonna a unitatii naturale colec-
tive 'in considerarea absorbtiei tentativei ln fonna consurnata a infractiunii: carenta
acestei opinii cste data de faptul ca pentru retinerea unitatii naturale colectivc este
necesara 1ndeplinirea conditiei unitati spatio-temporale ~i a unicitatii actiunii; or, 1n
ipoteza vizata, niciuna dintre aceste conditii nu este satisfacuta, fiind vorba de
pluralitatc de actiuni comise ta intervale diforite de timp ~i in baza aceleia~i rezolutii
infractionale, care trebuic sa conduca la retinerca infractiuni continuate, in
conditiile in care unitatea de subiect pasiv nu mai constituic o cerinta pentm retinerea
unitatii legale nici macar in cazul infractiunilor contra persoanci.

~ Ingradirea unui teren cu un cablu electric ndzolat. pus sub tensiunea


de 220 V, unnata de atingerea cablului de catre o pcrsoana, cu cons,xinta e!ec-
trocutarii acesteia $i producerii unor grave leziuni, vindecate i'n urma interventiei
medicale, constituie tentativa la infraqiunea de omor cu imentie indi recta
(C.SJ, sectia penala. decizia nr. 194611996,

...,., Fapta inculpatului de a lovi de la o distania mica (3 m) en intensitate ~i


cu tm obiect apt de a ucide (piatra de pavaj strndal de l 8/12 cm) capul persoanei
vatamate (in varsta de numai 8 ani) constituie tcntativa la infraqiunea de omor (in
incadrarea retinuta), sub forma intentiei indirccte. deoarcce, dc~i nu unnarit
producerea mortii persoanei vatamate, inculpatul a prevazut acest rezultat ~i a
acceptat posibilitatea producerii iui. Acest rcr.ultat nu s-a produs din cauze inde-
pendente de vointa inculpatului, ceca ce a tacut ca infracjiunea de omor sa ramana
in faza tentativei, chiar dad1 leziunile suferite nu au pus ln primejdic viata per-
soanei vatamate (l.C.CJ, secfiapena!li. decizia nr. 274012004, www.legaiis.ro).
~
~ Pentru a putea caractcriza activitatca infracfionala a faptuitomlui ca
fiind tentativa la omor este necesara intnmirea mai multor conditii, ~i anume:
folosirea unui obiect vulnerant, apt sa produca moanea, vizarea unei zone vitale,

1 in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. vol. IL p. 57 ~i 58) sunt relcvate :;;i unele
ipotcze de exceptic in care se va putea retine forma continuata a infrac1iunii de omor, cum ar
fi: /. in situatia in care ac 1iunile vizeaza aceea~i persoana. iar victima a supravietuit primei
incercari de uciderc, dar faptuitorul, 111 baza aceleia~i rezolutii, a repcrat ac\iunea, reu~ind in
final sa o ucida, atunci ciind de la inceput autornl a acccptat posibilitatea 1mei tcntativl' c~uatc,
hotarand ca in acest caz sa reia ulterior ac\iunea pana la consumare; 2. ln ipoteza 111 care,
potrivit unui plan prcstabilit, autorul ii administreaza victimci la diferik intervale de timp o
cantitate de otrava insuficienta pentm a o ucide, moanea urm,lnd a se produce din cauza
acumularii in organism a substan\ei toxice (tcntativa !a omor in tonna continuata). Deopo-
triva, s-a aratat ca unitatea Jegala se va mentinc in acesr caz ~i in ipoteza ln care la final se
produce rczultatul dorit de aumr.
fnfi'acfi11ni contra persoanei

intensitatea lovituriior. Faph1l ca nu existii leziuni suferite de persoana vatamata


nu are rdevan\il asupra in1:adrarii juridice a faptei. Pc de alta parte, exista
tentativa la infractiunea de omor atunci cand taptuitorul a foceput executarea
acfiunii de ucidere, dar accasta a fost intrerupta sau nu ~i-a produs efectul, dcci
activitatea infrnqionala a fost curmata din cauze exterioare vointei inculpatului,
indilerent de ce natura ar fi acestea. Exista intentia de a ucide atunci cand
inculpatul a lovit de doua ori cu barda spre capul persoanei vatamate, iar lovirea
nu a putut fi dtisavar~ita decilt datorita faptului ca aceasta, ,n primul act, din
instinct ~i-a ferit capul, retragandu-se pe spate cu scaun cu tot, astfel 1ncat
lovitura a fost aplicata in masa (care a fost despicata), iar a doua lovitura a fost
parata de mana dreapta a unuia dintre martori (CA. Bucure~ti, secfia 1 penala,
decizia nr. 113/2002, 111 C.P. Ad., p. 602).

~ Sub aspectul iaturii subiective, in cazul infraqiunii de vatamare corpo-


raliL infractorul actioneazft cu intentia generala de vatamare, in timp cc in cazul
tentativei la infractiunea de omor acesta actioneaza cu intentia de ucidere. Prin
urrnare, in cazul tentativei la infractiunca de omor, actele de punere in cxecutare,
1ntrerupte sau care nu ii-au produs efectul, trebuie sa releve prin natura lor ~i
imprejurarile ln care au fost comise - ca infractorul a avut intentia de a ucide. iar
nu intentia generala de a vatama. Fapta constituie tentativa la infractiunea de
omor, firnd re!cvata inten}ia de ucidere, dad\ a fost savar~ita pe fondul unui
conflict ant,:rior lntre infractor ~i vktima, unnat de 1narmarea acestuia cu un
obiect apt de a produce moartea (cuW), prin aplicarea unei lovituri ce a vizat o
znna anatomica vitala (zona toraco-abdominala), lovitura putemica, de mare
intensitate, care a avm consecinte grave (plaga penctranfa in zona abdominala,
cu lezarca de organc internc, leziune care a pus 111 primejdic viaj:a victimei), la
care se adauga atitudinea infractorului imediat dupa savar~irea faptei, constand
in disparitia sa de la domiciliu ::;i sustragerea de la urmarirea pcnala (!. C. CJ.,
penalc1. decizia nr. I22712009, fn B.J. 2009. p. 680).

lnfractiunea ornor se savar~e$te cu intentia de ucidcrc, iar nu cu


intentia genernla de a vafama, expresia ,,uciderea unei persoane" cupriuLand
implicit ideea orientarii actiunii spre un rezultat specific constfmd in moartea
v1ctimei. Dacii inculpatuL in scopul de a impiedica prinderea. imohilizarea ~i
conducerea sa inaintca autoritatii a lovit cu un cu\it de mai multe ori in direqia
persoanei vatamate, reu~ind sa ii aplice o lovitura 1n zona inimii $i doua lovituri
in zona anatomica supcrioara stanga, fapta constituie tentativa la infractiunea de
omor, 1ntrucat indrcptarea con~tienta a actiunii violente spre o zon~i vitalii a
corpului ~i folosirea cu\itului, obiect apt de a produce moartea, releva intentia de
urnlere C. C secfia pcnolii, decizio nr. 4526/20 l 0, www.legalis.ro!.

~ inculpatul a victirna in abdomen cu o sticlil sparta, cauzandu-i


victimei plag1\ injunghiata cu cviscera\ie de intestin sub1ire, ceca ce constituie
tentativa la infraqiunea de omor (l.C.C.J., sec(ia penala, decizia nr. 107/2010,
26 DreptpenaL Partea specialii

. . , , Fapta inculpatului de a aplica lovituri cu picioarele, cu intensitate :;i in


mod repetat, in capul victimei cazute la pamant 1n agonie, ulterior momentului la
care coinculpatul a ap1icat victimci mai multe lovituri cu cutitul in zona toracica
~i abdominala, seqionandu-i anera aortica, constituie tentativa la infractiunea de
omor, ~i nu infractiunea de ornor in forma consumatiL in conditiik in care
loviturile aplicate de inculpat, chiar daca avcau potential tanato-generator, nu
~i-au manifestat potentialuL iar loviturile aplicate anterior de coinculpat au
cauzat decesul, prin sec(ionarea arterei aortice, independent de intcrventia sau de
intensitatea lovituri lor aplicate de inculpat (!. C C.J, sccfia penal<;, deci:::ia
nr. 2316/2010, www.legalis.ro).

1.7. Pedcapsa
- 1nchisoarea de la l O la 20 de ani ~i interzicerea obligatorie a exercitarii unor
drepturi prevazute 1n art. 66 NCP;
- raspunderea penala este impresc1iptibila, infraqiunea regasindu--se in enume-
rarea limitativa prevazuta de art. l 53 alin. (2) NCP.

2.1. Notiune
- omorul calificat (art. 189 NCP) consta in omoruf s(1var}·it in vreuna urma-
toarele Ymprejurari:
a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) pentru a se susrrage ori pentru a sustrage pc altul de la tragerea la raspundere
penala sau de la cxecutarea unei pedepse;
d) pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infraqiuni;
c) de catrc o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o tcnta-
tiva la infraqiunea de omor;
f) asupra a doua sau mai mu Hor persoane;
g) asupra unei fornei gravidc:
h) prin cruzimi.
- omorul calificat reprczinta o varianta agrnvata a ornorului simplu (continutul
juridic al infraqiunii de omor simplu este agrnvat prin ekmentcle circumsrnntiah:
prevazute de art. 189 NCP).
NCP a renuntat la distmct:ia omor calificat omor deosebit de grav. regkmen-
tand numai omorul calificat; NCP nu reune~te in cadrul art. 189 toate circumstante
agravante spcciale prevazute de C.pcn. din 1964 in art. 175 ~i 176 tiind p:1strak
numai accle circumstante care pot justifica aplicarea pedepsei detentiunii pe viata.
/1/frac(iuni coni1il persoam:i 27
Art 189 NCP nu a mai preluat din C.pen. din 1969 urmatoarele elemente
agravante;:
1. de la omorul cal~ficat (art. 175 C.pen. din 1969):
(i) omoml savar~it asupra sotului sau a unei rude apropiatc [art. 175 alin. (1) lit c)
C.pen. din J969] fopta fiind incriminata ca varianw agravata a omorului in infractiunea
de violentc in familie prcvazuta de art. 199 alin. (l) NCP raportat la art. 188 NCP;
(ii) omorul savar~it profitand de neputinta victimei de a se apara [art. 175 alin. ( 1)
lit. d) C.pen. din 1969], fapta fiind omor sirnplu, iar la individualizarea pedepsei
instania va retinc circumstanta agravanta generala prevazuta de art. 77 lit. e) NCP;
(iii) omorul savar?it prin rrnjloace care pun in pericol Yiata mai multor persoane
[art. 175 alin. (l) !it. e) C.pen. din 1969) fapta fi.ind omor simplu, iar la indivi-
dualizarca pedepsei instanta va retine circumstanta agravanta generala prevazuta de
art. 77 lit. cl NCP;
(iv) omorul savar~it in kgatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau
pub lice ale victime1 [art. 175 alin. ( 1) lit. t) C.pen. din 1969], fapta constituind infrac-
tiunea de ultraj [art. 257 alin. ( l) NCP raportat la art. 188 NCP] sau. dupa caz, ultraj
judiciar [art. 279 alin. (2) NCP raportat la art. 188 NCP];
(v) omornl s;ivar~n in public [art l 75 alin. (1) lit. i) C.pen. din 1969], fapta fiind
omor simplu.
2. de la omorul deosebit de grav (arl 176 Cpen. din 1969).
(i) omorul comis pentru a savar~i sau ascunde savar~irea unei talharii sau piraterii
[art. 176 alin. ( l) lit. d) C.pen. din 1969], deoarece dispozitia art. 189 alin. (1) lit. d)
este gencrala incluzand ~i aceasta agravanta;
(ii) ornorul savarc;,it asuprn unui magistrat, po!itist, jandarrn ori asupra unui
militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea 1ndatoririlor de serviciu sau publice
ale accsmra [art. 176 al in. ( 1) lit. t) C.pen. dtn l 969 J, fapta constituind infractiunca
de ultraJ [art. 257 alin. ( 1) NCP raportat lu art. 188 NCP] sau, dupa caz, ultraj judiciar
[a1t. 279 alin. (2) NCP raportat la art. l 88 NC Pl;
(iii) omorul savilr~it de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau
militar. 'in timpul sau in legatura cu indcplinirea indatoririlor de scrviciu sau publice
ak: acest(;ra [art. 176 a!in. (l) lit. g) C.pen. din 1969 I, fapta constituind ornor simplu
in concurs cu purtarea abuziva sau cercetarea abuziva.
- inl'ractiunca de (Hnor calilicat nu imbraca intotdeauna furma unitatii naturale de
infraqiune avand in vedcre ca in eazul ornorului comis asupra a doua sau mai multe
persoam.' suntern in pn.:lenta u1H.::i unitilti legale de i.nfracfium'.

1 in accla~i sens, a se ve(ka V. Ciociei, in NCP comentat p, .1i-l'-.


28 !)re,nr penal. Par-rea :,peciulii

2.2. Elemcntele circumstantiale agravantc ale omorului calificat


2.2.1. Omornl cu pn:meditare [art. 189 alin. (1) lit. a) NCP]
- premeditarea este hotararea de a comite infractiunea. luata inainte de savdr~irea
actiunii sau inaqiunii infrac1ionalei; in acest sens instanta suprema 2 a aratat ca
premeditarea presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor condifii: 1. luarea
rezolutiei infraqionale trebuic sa preceada cu un interval ck timp aqiunca agresivL13;
2. chibzuirea infractorului trebuie sa fie suficienta: din probele administrate trebuie sa
rezulte a~adar di infractorul a avut sufieient timp si'i rejlecteze cu privire la comiterea
faptei; nu este necesar ca durata de timp necesara deliberarii sa fie indelungata;
3. hotararea luata anterior trebuie sa se concretizeze in anmnite activitii{i de pregatire,
de natura a \'nlesni savih&irea infraqiunii;
- fata de aceste conditii retinute constant in jurisprndentlL consider ca se impune
reliefarea unor nuante: a) nu timpul este de esenta premeditarii, ci intensitatea, deter-
minarea cu care infractornl dore~te sa puna in apiicare planul criminal; h) conditia
existentei unor acte preparatorii materiak in intervalul de timp cuprins intre
momentul luarii hotiirarii de a savar~i ornorul ~i momentul exccutarii infrac1iunii, ar
trebui privita cu o anumita f1exibilitate prin raportare la particulmitatile fiecarei cauzc
7n care sc poatc retine existenla und deliber:'.iri a infractoruiui cu privire la modalitatca
de cornitere a faptei: astfcl, este posibil ca In unna actelor de reflectie infractorul sa
a~tepte oportunitatea de a comite omorul, tara a fi nccesare cfoctuarea unor acte
materiak de prcgatin:;
- se va re1ine acest element circumstan1ial agravant chiar ~i in ipotezele 1n care
infractorul are un nivel de inteligentii prccar sau sufera de un retard mintal, dar are
discemarnantul pastrat cu privire la fa.pta comisa, daca sunt intrunite cnnditiile
premedi tar ii;

1 1n analiza criminologidl prcmeditarea estc privita nuantat nefiind apreciata intotdcauna


drept cau.d! de agravare a omorului. AstfeL inert din secolu! al XIX-lea, Garofalo a subiiniat ca
nu se poate stabili o legatura directa intre rapiditatea actiunii criminalc ~i natura corigibila sau
incorigibila a agcntului (R. Gan!fc1lo. La criminologic, Kessinger Publishing, 20 l fl, p. 406-407).
2 LC.C.J., stctia penala. decizia nr. !9l\V2009 (www.legalis.ro)

•. !n doctrina (F. Srreteanu, D. Nifu, op. cit, vol. J, p. 325-326) s-a apreciat ca in cazul
intentiei premeditate. autorul ia horiirarea 1n stare de relativ calm, iar pana la momemul
punerii ei 1n cxecutare se scurge un timp mai indelungat pe durata caruia hotararea
mfraqionala s~· mentine ~1 chiar se ,onsofaleazC! ~i cfi nu 6te posibifa stabilfrea cu valoare de
principiu a limitei minimc a intervalului de timp in discutie, totul dcpinzand de 'impR-jurarile
concrete, dar accst mterval de timp nu poate fi de ordinul minutelor. Dqi s-a admis di
:;avar~irea unei infrnqiurn caracteri1ate de intenti,· premcditarn presupune tk regula 11 o
pregiHirc a acesteia, ind1fertnl dac:i pregatirea imbradi forma unor acte matcrialc sau
mte!cctualc, s-a considerat ca premeditarea n11 cste con di{ ionota de cfec1uarea unor acte de
pregatire, ciici eu estc posibiii': ~i i11 cazul unor iltkacfiuni care nu sum susceptibile de astfcl
de arte. Deopotriva. s-a opina! ca ameninprea repetata 1n limp a v1ctimei de catre inculpat,
urrnata de comiterea infraqiunii cu care sc am,~nintn. poate fi un indiciu al premed1t:Jrii, 1nsa
accsta trcbuie coroborat cu altc elemente.
ln/rac/iuni comm pcrsoanei 29

~ Pentm existenta premcditarii este nect~sara 1ndeplinirea cumulativa a


cd pu\in doua condipi, ~i anumc: luarea rezolu1iei infractionale sa preceada cu
un anumit interval de timp aqiunca agresiva, iar hotararea mai dinainte luata sa
se concretizeze in anumite activitati de pregatire a infrac1iunii, cum ar fi
obtmerea de informatii in legatura cu victima, pandirea acesteia, procurarca de
mijloace ori cautarea de complici. Prima cerinta presupune trecerea unui interval
suficient timp de la luarea hotararii infractionalc ~i exteriorizarca acesteia
pnitru a ret1ecta asupra saviir~irii faptei ~i a lua hotariirea 1n accst scop, precum
~i o pregatire in vederea comiterii infractiunii. Or, din 1mprejurarea ca incul-
patul, dupa ee s-a eertat cu victima, a ameninfat-o, iar dupa aprox imativ
10 minute a revenlt inarmat cu un culit, nu se poate retine ca el a comis ornorul
cu prcmeditarc, intervalul de timp fiind insuficient pentru pregatirea omorului ~i
exclude ipoteza ca inculpatul ar fi meditat cu privire la sava~irea faptei (CS.J.
sec(ia penald, nr. 1014/1993, www.legalis.ro).

Pcntru a se retine premeditarea este necesar sa se constate ca taptui-


torul a luat hotfrrarea de a savar~i infraqiunea cu suficient timp inainte pentrn a
avea posibilitatea sr1 refleeteze asupra 1mprejurf.1rilor, locului ~i momentului de
silvar~ire a faptei · de a pcrsist1 1n accasta hota.rilre. Totodata, mai cste necesar
ca in acest timp sa ti imreprins actiuni specifice de pregatire 111 acest
scPp, cum ar fi: pandirea v1ctimci, procurarea de mijloace sau striingcrea de
infornrnrii etc. in situa\ia 1n care in urrna unui conflict avut cu ocazia unei intalniri
intamplatoare cu taptuitoml se duce acasa ~i se 1nam1eaza cu un cutit,
apoi revme la locul conl1ictului avut tnainte ~i aplica victimei lovituri de cutit care
se soldeaza cu momtca acesteia, retinerea faptei ca fiind savar~ita cu premeditare
este decizw nr. 515512001, w.1w.legalis.ro).

~ Pentrn a considera ca omorul a fost savar~it cu premeditare, este


necesar sa se eonstate ca luarca hotariirii de a ucidc a premers cu o anumitii
pcrioadii de timp savar~irea fap1ei, in care autorul sii reflccteze ~i srt efrctueze
actiuni concrete de prcgatirc a comiterii infractiunii. Aceste conditii nu sunt
indeplinite in cazul unei alterca1i1 produse in apropierea !ocumlei inculpatului
care, pentru a sc razbuna, a intrat in casa, s-a inarmat cu un cujit, dupa care,
gasind pe persoana vatamata, a inccrcat sa o ucida (CSJ, secfia penali'i, decizia
nr. 1047/199//, w,nv.legalis.ro).

Fapta inculpatului care, pe un fond de gelozie, in scop de razbunare, a


luat hotararea de a ucide victimele fosta sa sotie $i prictenul acesteia - s-a
inarmat a patruns in locuinta fostci sale sotii, a a~teptat sosirea victimelor ~i, in
momcntul 1n care acestea au intrat in locuinfa, le-a aplicat mai multe lovituri de
cu\it, care datorita interventiei unei persoane nu au condus la decesul victimelor,
intrune~te elementele constitutive ale tentativei la infraqiunea de omor calificat
(!. secfia pcnali1, decizia nr. 2979/2009. www.legalis.ro),
30 Drept penal. Partea specialii

- retinerea savar~irii omorului cu premeditare nu este incompatibilii cu refinerea


stiirii de provocare1;
- se poate retine comiterea omorului cu premeditare indiferent daca fapta consta
intr-o actiune sau intr-o omisiune;
- se poate retine ~i in cazul infractiunii deviate savar~ite in modalitatea aberratio
ictus sau error in personam;
- nu este posibila retinerea la omorul comis cu premeditare ~i a circumstantei
agravante prevazute de art. 77 lit. f) NCP - savar~irea infractiunii de omor in stare de
intoxicatie voluntara cu alcool sau cu alte substante psihoactive - cand a fost provocata
in vederea comiterii infractiunii [stare de intoxicafie voluntara preordinatd (preme-
ditata), comp/eta ori incompletaj, deoarece pentru retinerea acestei circumstante agra-
vante legale este necesar ca premeditarea sa nu reprezinte o circumstanta speciala agra-
vanta a infractiunii; pot fi retinute alte circumstante agravante dintre cele prevazute
de art. 77 NCP (de pilda, comiterea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna)2;
- premeditarea este o circumstan/a personala, care nu se rasfrange asupra celor-
lalti participanti, cu exceptia situatiei in care participantii au contribuit la realizarea
actelor preparatorii cunoscand scopul acestora, cand devine o circumstanta reala3.

1 In sens contrar, a se vedea St. Dane~, V. Papadopol, Individualizarea judiciara a


pedepselor, Ed. Juridica, Bucure~ti, 2004, p. 182. Deopotriva, in literatura de specialitate
(F. Streteanu, D. Ni(U, op. cit., vol. II, p. 397) s-a aratat ca ,,intotdeauna ~i fara exceptie, provo-
carea ~i premeditarea se exclud reciproc: una presupune o stare de putemica tulburare sau
emotie, iar cealalta o stare de relativ calm, neputand vreodata coexista cele doua star:i psihice. In
aceste situatii, «actul provocator» a reprezentat doar un pretext pentru ca autorul sa actioneze,
fiind o conditionare a pretinsei sale riposte ~i indeplinind doar conditiile obiective. in concret, el
nu genereaza starea de putemica tulburare, fapt evidentiat de calmul cu care reactioneaza
inculpatul, motiv pentru care am putea retine premeditarea".
2 In sens contrar, acceptand posibilitatea retinerii circumstantei agravante prevazute de
art. 77 lit. f) NCP ~i la aceasta varianta agravata a omorului a se vedea ~i F. Streteanu, D. Nifu,
op. cit., vol. II, p. 435. Autorii au apreciat ca ,,nu se poate vorbi de o suprapunere intre
circumstanta intoxicatiei preordinate ~i premeditare. Astfel, se poate retine circumstanta
intoxicatiei preordinate fara a fi automat intrunite ~i conditiile premeditarii, ba din contra,
putem sa fim in prezenta intentiei repentine. (... ) Cu alte cuvinte, e posibil, fara doar ~i poate,
sa existe circumstanta agravanta a intoxicatiei preordinate grefate pe fondul unei intentii
spontane. Prin urmare, in conditiile in care intoxicatia preordinata apare consecutiv unei
intentii premeditate (luarea hotararii de a comite fapta intr-o stare de relativ calm ~i punerea ei
in executare dupa un interval mai lung), nu vedem de ce nu ar putea fi valorificat acest plus de
pericol social, evident, prin retinerea ambelor circumstante, atat a celei agravante generate, cat
~i a celei agravante speciale".
3 in acela~i sens, a se vedea St. Dane~, V. Papadopol, Individualizarea judiciara a pedep-

selor, Ed. Juridica, Bucure~ti, 2004, p. 381. In alta opinie (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit.,
vol. II, p. 268) s-a aratat ca ,,intentia premeditata, ca forma a intentiei, ramane o circumstanta
pur subiectiva ~i se retine doar in cazul subiectilor care au actionat in prezenta ei. Faptul ca
autorul a comis infractiunea in conditiile premeditarii, indiferent daca aceasta este mentionata
sau nu de norma de incriminare, nu conduce la transmiterea ei participantilor, a~a cum
considera uneori doctrina noastra. Este adevarat ca premeditarea se retine uneori ~i in cazul
participantului care a comis acte de pregatire impreuna cu autorul, dar aceasta se intampla nu
ln/i'acfiuni contrn persoanci 31

2.2.2. Omorul savar~it din interes material [art. 189 alin. (1) lit. b) NCP]
- omoml este savar~it cu un mohil special lin impulsul (sentiment, interes) ce 1-a
determinat pc faptuitor s5. comita infractiunea), acela al obtinerii de catre faptuitor,
ulterior siiviir#rii .faptei, in mod direct ~i pe cale aparent legalii, a unei sume de
bani sau a altui folos d1:: natura patrimoniala; din probe trcbuie sa rezulte ca la
momentul comiterii aqiunii sau inactiunii infractionale autorul actiona cu acest
mobil:
- nu se va retine aceasti agravanta dadi omorul este savar~it cu alt mobil ori dadi
la comiterea faptei trntorul nu a avut vreun mobil special, ch1ar dadi ulterior
faptuitornl ob\ine un folos material ca urmare a mortii victimei (de pilda, omorul
comis de un comerciant fata de un competitor de-al sau, dar care a fost comis pe
fondul unor conflicte de natura personala avute cu victima, cbiar daca in urma
omorului faptuitornl obtine indirect ~i un folos matt:'.rial in unna eliminarii de pe piata
a competitorului); di~opotriva, nu se va rc 1ine aceasta forma calificata a omorului
daca numai complicele sau instigatorul, nu ~i autoruL au avut 1n vedere un interes
material in legatura cu comiterea faptei;
- dad omorul esk sav{ir~it de autor cu acest mobil special, nu prezinta imporlafiia
daca interesul material este personal al autorului omorului sau al unui tert, ori daca
kr(ul a avut sau nu cuno~tinta de fapta autoruluL ori daca se afla sau nu 'intr-o relatic
de rudenie!personala cu autorul, ori dac5. a avut sau nu calitatea de participant la
comiten:a omorulm;
• folosul materfrd nu poate fi in niciun caz obtinut in contextul spatio-temporal al
saviir~irii omorului, adica nu poate consta in deposedarea victimei ~i imposedarea
criminalului In aceh:a~i lmprejurari cu comiterea omorului; astfol, in cazul 111 care
omorul ar fl savar~it in vederca insu~irii prin mijloace violente a unor valori, bani sau
lucruri se va rctine numai agravanta de la an. 189 alin. (1) lit d) NCP (in concurs cu
infracti unea de t,llbarie), deoarece folosul material se oh(ine concomitent cu sc'ivcir-
~irea faptei suu imediat dupa comiterea acestt'ia; datoritit acestor particularitati
este incompatibila retinerea ambelor variante agravate ale omorului pentru inca-
drarea juridici'I a un,:i fapk;

..,.,
- nu prezint;i importan\a daca folosul material a ~i fost efectiv ob\inut:

•~~ in privinta inculpatului BA sc consrata ca instanµ de fond a retinut in


mod corect ca fapta acestuia de a-1 dctermina pc inculpatul B.M.D. sa o ucida pc
\ictima B.N., tatal inculpatului. in noaptea de 15-16 august 2014, 'intnmc~te
elemcntele constitutive ale infracjiunii de instigare la infrac\iunea de omor
calificat. Critica fonnulata de inculpat in sensul cl nu a s[1van1it infractiunea din
interes material, ci din razbunare, invocand ln acest sens rclatiik conflictualc
avute ru victmia (:stc ndntemciata. ln declaratia data de B.A., in calitatc de
~n~pect 111 fan de urmarirc penala, acesta a aratat ca pc la inceputul lunii august
20 I4 s-a hotarat sail omoarc pc rntal sau, B.N .. pentru ca avea ncvoie de tot mai

pcntru rii as(fef ca s-ar obiect1va, devenind circumstant.:"i reala, ci in considerarea faptului ca
porticipuntul I c.,pectii• a acfionat el inSU)'i fn bo::a unei intentii premeditate".
32 Drept penal. Partea speciala

multi bani pentru a merge sa se distreze, ~i pentru ca nu voia sa il omoare cu


mana sa, s-a hotarat sa gaseasca pe altcineva sa faca acest lucru. Imprejurarile
indicate in aceasta declaratie au fost confirmate de catre B.A., in calitate de
inculpat, in faza de urmarire penala in care a aratat ca i~i mentine declaratia data
anterior ~i ca recunoa~te ~i regreta fapta comisa. Ca urmare, instanta de fond a
retinut in mod corect ca inculpatul B.A. a urmarit un interes material, respectiv
mo~tenirea tatalui sau, astfel ca in mod corect a fost retinuta agravanta prevazuta
de art. 189 alin. (1) lit. b) NCP. Codul penal nu prevede o definitie a interesului
material, ~i ca urmare nu se poate identifica o limitare in interpretarea dispo-
zitiilor art. 189 alin. (I) lit. b) NCP, notiunea de interes material avand o semni-
ficatie mai larga atunci cand constituie mobilul omorului. Interesul material
constituie orice avantaj patrimonial pe care faptuitorul il poate obtine in mod
direct de pe urma moqii victimei, acesta constand in speµ in sumele de bani pe
care inculpatii B.M.D. ~i LS.A. urmau sa le primeasca de la inculpatul B.A.
dupa uciderea tatalui acestuia. Conform intelegerii dintre inculpati, inculpatul
B.A., pentru a-i determina pe inculpatii B.M.D. ~i LS.A. sa comita omorul le-a
promis ca le va plati pentru aceasta fapta sumele de 35.000 euro ~i respectiv
5.000-10.000 euro. Ca urmare, incadrareajuridica a faptelor comise de inculpaµ
este cea data de dispozitiile art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a) ~i b) NCP
(C.A. Craiova, sec/iapenala, decizianr.1617/2015, www.rolii.ro).

41\.. in cazul omorului savar~it ,,din interes material", autorul actioneaza cu


convingerea ca, savar~ind omorul, interesele sale materiale vor fi satisfacute pe
cale aparent legala ori ca banii ii vor reveni de drept (Trib. Suprem, sec/ia
penala, decizia nr. 1321/1977, fn Repertoriu 1976-1980, p. 283).

41\.. Fapta inculpatului de a-~i ucide sotia, hotararea de divort nefiind defi-
nitiva, s-a comis cu premeditare ~i din interes material, intrucat autorul a
reflectat asupra curmarii vietii victimei, a gandit asupra ascunderii urmelor
infractiunii ~i a fost preocupat ca in urma partajului va ramane fara o parte din
bunuri, despre care afirma ca ii apartine in totalitate, sotia neavand nicio con-
tributie (J.C.C.J., secfiapenala, decizia nr. 2047/2008, www.legalis.ro).
- alaturi de aceasta agravanta este posibila retinerea premeditarii;
- se poate refine ~i in cazul infractiunii deviate savar~ite in modalitatea aberratio
ictus sau error in personam;
- este o circumstanfii persona/ii, care nu se rasfrange asupra celorlalti partici-
panti, cu exceptia situatiei in care toti participantii au actionat in considerarea folo-
sului material sau cunoscandu-1.
2.2.3. Omorul savar~it pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de
la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse [art. 189
alin. (1) lit. c) NCP]
- in momentul comiterii omorului, faptuitorul trebuie sa aiba credinta ca prin comi-
terea faptei se va ajunge la sustragerea sa ori a unui tert de la tragerea la raspundere
penala sau de la executarea unei pedepse;
lrifracfiuni contra persoanei 33
- actiunea prin care se suprima viata victimei in scopul sustragerii unui tert de la
raspundere penala sau executarea unei pedepse are natura unui act de favorizare a
acestuia, care este absorbit in cadrul infractiunii de omor calificat; in acest caz,
infractiunea de favorizare a faptuitorului nu va putea fi retinuta in concurs ideal cu
favorizarea faptuitorului; nimic nu impiedica insa retinerea unui concurs real intre
aceste infractiuni (de pilda, atunci cand prin mai multe actiuni infractionale, dintre care
una este cea de omor, sunt ajutate mai multe persoane sa se sustraga raspunderii
penale);
- nu prezinta importanta daca tertul favorizat a avut sau nu cuno~tinta de comiterea
omorului;
- scopul sustragerii trebuie sa fie numai urmarit, nu ~i realizat efectiv; in cazul in
care victima este functionar public ce exercita autoritatea de stat (de pilda, politist, jan-
darm, militar), se va retine savar~irea infractiunii de ultraj [art. 257 alin. (1) NCP
raportat la art. 189 alin. (1) lit. c) NCP], iar daca este unjudecator sau procuror se va
retine ultrajul judiciar [art. 279 alin. (1) NCP raportat la art. 189 alin. (1) lit. c) NCP];

• - prin sustragerea de la tragerea la raspundere penala se intelege atat sustra-


gerea de la urmarire a faptuitorului in cazul infractiunilor flagrante, de la aducerea cu
mandat la organele de urmarire penala, cat ~i sustragerea de la activitatea de urmarire
penala, de la procedura de arestare preventiva sau de punere in executare a unui mandat
de arestare greventiva emis legal de judecatorul de drepturi ~i libertati J
ii [ I ii sau de instanta, ori sustragerea de la judecata in prima instanta ori
in calea ordinara de atac a apelului etc.;
- executarea unei pedepse presupune existenta unei hotarari definitive de condam-
nare la o pedeapsa (detentiune pe viata, inchisoare sau amenda); este necesar sa nu fi
intervenit nicio cauza care inlatura executarea pedepsei sau consecintele condarnnarii;
- este o circumstanfii persona/ii care nu se rasfrange asupra celorlalti participanti, cu
exceptia situa~ei in care toti participan~i au ac~onat in considerarea aceluia~i scop.

02.2.4. Omorul savar~it pentru a inlesni sau ascunde savar~irea altei


infracµuni [art. 189 alin. (1) lit. d) NCP]
- omorul (infracfiunea mijloc) trebuie sa fie savar~it pentru fnlesnirea savar#rii
unei alte infractiuni (infracfiunea scop); in acest sens, este necesar sa existe o hota-
rare de a savar~i o infractiune, luata de o persoana (de insu~i faptuitorul, indiferent de
forma in care acesta urmeaza sa participe la comiterea faptei, sau de un tert fara
participarea faptuitorului); rezolutia infractionala pentru sav~irea infractiunii scop
trebuie sa fie anterioara savar~irii infractiunii mijloc;
34 Drept pena/. Purtea speua!a

- este irelevanta naturn sau gravitatea i11frnctiunii scop, kgc:i ncfacand nic10 dis-
tinctie 'in accastr, privint;1; a~adar, infraqiunea scop roate fi o mfraqiunc contra
persoanci :-;au contra µatrimoninlui ori o mfraqiune de servicru etc., care poate fi
comisa cu intcntie sau praeterinten\ic;
- nu prezinta 1mportant~1 pentrn retinerca omorul ui calific:it dad antorui celeilaltc
infraqiuni este lnsu~i autornl omorului ~au o alt~ persoana a dirci activlt::ite infrac-
iionala cste tnlesnitil de automl omorului; deopotriv5, nu csk relevant daca subiectu!
pasiv al infraqiunii de omor este o diferit de eel al infraqiunii scop nri daca ambde
infraqiuni au acda$i subiect pa,i,;
- dad\ atat infractiunca 1mjloc, cat ~i infraqiunea scop este comisa de aceea~i
persoana, se va retine exisknfa unui concurs real de infrnqiuni cu eoncxitak
etiologica;
- pentrn retinen:,J are,tei variank agravatc, legiuitorul nu impunc ca infractiunea
scop sa fi fost efrctiv savar)ita, aceasta putand r[\m\ne ~i Yn faza acteior pregatitoare
ori a tentativei: astfol, cste suficient l'a scopul urmarit sa exi5.Le la mumcntul comitcrii
faptei, chiar dacfi nu :1 fost atins in mod efectiv; daca scopul urmarit de faptuitor a
fost realizat efrctiv (infraqiunea scop fiind consumata), sc va retine in sarcina
fi1ptuitornlui un concurs real 1nlre infraqiunea de ornor calificat !fi cca comisa ulterior
omorului (in ipowza 111 care ambele infraqium au fost comise de aceea~i perso:mf1 l;
- 1n sarcina autorului infraqiumi de omor calificat (comis 111 vedcrea inlesniri1
comiterii uni:i infraqiuni de ci'irre un tert.) nu va fi retinutii (In concurs idea\) ~i com-
pllcitatea la ,:omikrea infraqiunii subsecvente de catre le11, actele de inlesnire/
ajutorare fiind incluse in con(inutul acestei variantc agravate a omorului:
- se va refine accasta varianta agravata ~1 atunci cand omorul e:;te cornis pentn,
ascunderea si1vd1·~·irii unei mfractiuni (nu a tmei contravenii 1) deja comise ori pentru
ascunderea particip,irii la savi\r~ire:i unei infractiuni: nu prezinta import:mta dadl
fapta fusese adusa la cuno$tin\a autoritfl 1ilor atat timp cat actiunea infiaqional:-1
unnare$te 1n continuar,' zscundc~n.::1 ~ilvfrr$irii infrac1 iunii;
1

- se va reiinc aceasta agravanta $i atunci Cfind omorul estc comis pentru a savar$i
sau ascun<le savar9irea unci tiHharii sau piraterii. ori pentru a ascunde un alt omor
savaqit de acela$i laptuitor;
- estc o circum,fitanfii personalii, care nu sc rfisfrange asupra celorlalp partidpan~i,
cu exceptia s1tuatiei in care toti participantii au acJionat in considc~rarea aceluia$t scop.

in urma mod1fic~rii arL 16 alin. (3) lit a) ten a ff-a NCP, ori de cil.te ori norma 1
de incriminare prcvede nccesitatea ·existcfi\,:l umn scop special pentru comiten:a I
infractiunii in fonna de bazii sau ca ekmcnt al variamei agravate a infractiunii I
fapta va fi tipica munai daca cstc comisa cu intentie directa. !
Cum in cazul omornlui califkat savar~it pentru a se sustragc ori pcntrn a i
sustrage pe a~tul de la tr~tgcre:i ..,la raspundere penala o:i de la
exect:t~rea unci I
pedepse, prev:1zut de art. 188 ~lP _rnponat la a~. li:19 alm. (l) ht. c) NCP .sc?pul I
special cste un element al vanantei agravatc a rnfraq1unn, sc va retme ca iapta 1
l~~buie comisa cu i~tentic directa. ___ ----·-·- _______ I
Jnfracfiuni contra persoanei 35

~ Este necesar a se stabili ca infracfiunea a Jost savar~ita fn mod efectiv


pentru ascunderea altei infrac/iuni. Nu existii o astfel de situatie in cazul cand
faptele inculpatului intrunesc elementele laturii subiective ~i obiective a infrac-
tiunii de omor, aliituri de alte infractiuni concomitente urmarind aceea~i finali-
tate (C.S.J, secfia penala, decizia nr. 1681/1990, in C. Sima, Codul penal
adnotat, p. 295).

~ Cu referire la infractiunea siivar~ita de inculpatul R.C., instanta


constata ca acesta a actionat cu intentie indirecta, in sensul ca, de~i nu a urmarit
moartea victimei, a acceptat posibilitatea producerii ei, manifestand o atitudine
de indiferenta fata de un asemenea rezultat, ceea ce 1-a determinat sa nu curme
actiunea inceputa - de tarare a victimei, agatata de autoturismul condus,
deplasarea realizandu-se in vitezii. Elementul material al laturii obiective al
infractiunii de omor in cazul de fata s-a realizat prin actiunea inculpatului care a
demarat in vitezii ~i a parcurs aproximativ 30-40 m, cu victima agatata de stalpul
autoturismului fata stanga, care ii cerea sii opreasca autovehiculul; abia dupa ce
victima a cazut, inculpatul recurent nominalizat a oprit. Fapta a fost savar~ita in
scopul ascunderii savar~irii talhariei asupra persoanei vatamate LS., ceea ce
atrage incidenta variantei agravate a omorului (I.C.C.J, sec/ia penala, decizia
nr. 839/2012, www.scj.ro) .

. _ , 1. Fapta inculpatului care, intrand in locuinta victimei cu consimta-


mantul acesteia ~i profitand de un moment in care victima nu era de faµ, i-a
sustras o suma de bani ~i, fiind surprinsa de victima, a agresat-o in scopul pastra-
rii sumei de bani, iar pentru a ascunde savar~irea infractiunii de talharie a ucis-o,
constituie atat infractiunea de omor (calificat - n.n.) savar~ita pentru a ascunde
comiterea unei talharii, cat ~i infractiunea de talharie, aflate in concurs real.
2. Uciderea victimei in aceste conditii nu intrune~te ~i elementele constitutive
ale infractiunii de omor calificat savar~it din interes material, intrucat uciderea
victimei a avut loc ca urmare a unei rezolutii infractionale spontane, in scopul de
a ascunde savar~irea infractiunii de talharie, nefiind determinata de un interes
material. in acest caz, inculpatul a savar~it omorul :fara a avea reprezentarea
foloaselor materiale pe care le-ar dobandi in urma moqii victimei, :fara a avea
convingerea ca interesul sau material ar fi satis:facut pe cale legala sau ca
lucrurile victimei ii vor reveni de drept (J.C.C.J., secfia penala, decizia
nr. 2080/2007, www.legalis.ro).

~ Curtea opineaza ca in mod corect s-a dispus inlaturarea agravantei


prevazuta de art. 189 alin. (1) lit. b) NCP, cata vreme din niciuna din probele
administrate in cauza nu rezulta ca inculpatul a comis infractiunea de omor cu
mobilul de a obtine ulterior savar~irii faptei, in mod direct ~i pe cale aparent
legala, un folos patrimonial. Din probele administrate in cauza rezulta ca
folosul material a fost obtinut de catre inculpat in contextul spatio-temporal al
savar~irii omorului, iar nu ulterior acestuia. Avand in vedere incadrareajuridica
retinuta de prima instanta, Curtea considera necesar sa sublinieze in acest
context ca spre deosebire de omorul comis din interes material [art. 189
36 Drept penal. Partea speciala

alin. (1) lit. b) NCP], in cazul omorului comis pentru a savar~i sau a ascunde
savar~irea unei talharii [art. 189 alin. (1) lit. d) NCP] folosul patrimonial se
obtine in contextul spatio-temporal al savar~irii omorului (concomitent cu
uciderea victimei sau imediat dupa comiterea omorului), cand faptuitorul
deposedeaza victima de bunurile pe care aceasta le avea asupra ei sau de
bunurile care nu ii apartineau, dar cu privire la care asigura paza sau pe care le
gestiona. Curtea apreciaza ca prima instanta a retinut in mod neintemeiat
agravanta prevazuta de art. 189 alin. (1) lit. d) NCP. Astfel, agravanta preva-
zuta de art. 189 alin. (1) lit. d) NCP se poate retine fie atunci cand omorul se
afla in conexitate etiologica cu o alta infractiune, respectiv atunci cand omorul
(infrac/iunea mijloc) este savar~ita pentru a inlesni comiterea unei alte infrac-
tiuni (infrac/iunea scop ), fie atunci cand omorul se afla in conexitate consec-
ventionala cu o alta infractiune, omorul (infracfiunea eject) fiind comis pentru
a ascunde sau impiedica descoperirea unei alte infractiuni (infrac/iune cauza).
De~i a retinut aceasta agravanta, instanta de fond nu a precizat in mod concret
care sunt probele din care rezulta ca inculpatul a comis omorul pentru a inlesni
comiterea infractiunii de talharie sau ca omorul a fost comis pentru a ascunde
sau impiedica descoperirea infractiunii de talharie ~i nici care sunt probele din
care rezulta ca rezolutia infractionala a inculpatului pentru savar~irea
infractiunii scop a fost anterioara savar~irii infractiunii mijloc. in plus, prima
instanta nu a precizat nici care din cele doua teze ale art. l 89 alin. (1) lit. d)
NCP este aplicabila in cauza. De asemenea, prima instanta a apreciat ca fapta
inculpatului RS, care in noaptea de 4/5 martie 2018, prin intrebuintarea de
violente fizice asupra victimei, pe timp de noapte, a sustras cantitatea de 318
pachete tigarete, precum ~i sumele de bani indicate in constituirea de parte
civila formulata de SC R Co SRL intrune~te elementele constitutive ale
infractiunii de talharie calificata, prevazuta de art. 234 alin. (1) lit. d) NCP.
Or, pentru retinerea infractiunii de talhiirie prevazute de art. 233 teza I
NCP, in cazul careia violenta (actiunea adiacenta) precede sau insote~te furtul
(actiunea principala), elementul subiectiv consta in vointa ~i intentia autorului
de a efectua atat actiunea principala, cat ~i actiunea adiacenta, ceea ce
presupune ca inculpatul prevede ~i urmare~te sa comita furtul prin intrebuin-
tarea de violente sau amenintari sau punerea victimei in stare de incon~tienta
ori in neputinta de a se apara. in speta, din niciuna din probele administrate in
cauza nu rezulta ca inculpatul a luat hotararea de a sustrage tigarile ~i banii
apartinand persoanei vatamate SC R Co SRL Satu Mare, respectiv telefonul ~i
bijuteriile victimei, prin intrebuintarea de violente sau prin punerea victimei in
stare de incon~tienta ori in neputinta de a se apara. (... ) Din modul in care s-au
succedat evenimentele rezulta in mod evident ca inculpatul nu a exercitat actele
de violenta asupra victimei pentru a o aduce in stare de incon~tienta sau
neputinta de a se apara in scopul sustragerii tigarilor ~i banilor din bar, a
telefonului ~i bijuteriilor victimei, rezolutia infractionala in acest sens fiind
luata de inculpat ulterior momentului in care a incetat agresiunile asupra
victimei, relevant fiind faptul ca, dupa ce s-a spalat pe maini, inculpatul s-a
deplasat in camera unde era cazat, ~i-a luat bagajele ~i s-a intors in bar. ( ... )
Curtea considera ca aceasta rezolutie, de a sustrage pachetele de tigari ~i banii
din bar, respectiv bijuteriile ~i telefonul victimei, a fost o rezolutie distincta,
!njf·acr!w1i contra persounei

luata in mod cert ulterior comiterii agresiunilor asupra viclimei, agresiuni care
nu au fost comisc in accst scop, ci ca utman:: a conflictului care a intcrvenit
1ntre inculpat ~i victima. Totodata, Curtea constat:i cu din probele administrate
in cauzi'l nu rezulta ca inculpatul ar fi sustras bunurilc in scopul a~cunderii
comiterii infractiunii de omor. in aceste conditii, Curtca aprcciaza, pe de o
prtrte, en tn cau:ta in sarcina inculpatului nu se poate retine comitcrea infrac-
\innii de t{ilharic calificata, ci cea de fort calificat, iar pe de alta parte, ca mi
suntem in prezcnta nici a unei conexitati etiologice, 1ntruca.t inculpatul nu a luat
rezolutia de a comite acti.:le de agresiune asupra victimei (inji'ac(iunea mijloc)
pentru a 1nlesni comitcrea infractiunii de furi (injracriune .scop) ~i rnci nu a luat
remlutia de a comite infractiuuca de furt anterior comilerii agrrsiunilor ce au
avut drept urmare decesul vict1mei ~i nici a unei con,:xita1i cnnsecvcn11onale,
inculpatul neluand rezolutia de a savar~i infractiunea de nut (injraC{izmea
1:fc ,:t) pentru a ascunde comiterea infractiuni1 de omur (infrac/iunc cauzc1)
0

(C.A. Ora de a, secfia pena/(7, deci::ia nr. 144/20 I 9, nepublicuta).


2.2.S. Omornl savar~it de catre o persoanii care a mai comis anterior o
infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de omor [art 189 alin. (l)
lit. e) NCPJ
- potrivit art 242 LPANCP, 1n aplicarea dispozitiilor art. l 89 alin. ( l) lit c) NCP,
prin i17h1cfiune de omor comisa anrcrior sc intekgc oricc fapt:i de ucidere a unei
persoanc, savilr~ita cu intentie directa sau indirccta, cu ex;,;cptia infractiunilor preva--
1.ute la art. 190 ~i 200 NCP;
- fiiptuitoru! trcbuie sa mai fi savar~il anterior o infractiuJ1e de omor, omor cali--
llcat, ultraj sau ultraj judiciar in li:Jrma in care ahsoarbc omoml (polrivit NCP),
respcctiv o infractiune de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav (potrivit
C.pen. din l 969) 1n fonna tentativei sau ca infraqinni: consumata, fie ca :wtor, fie ca
instigator sau complice;
.. in mod 'i'ntcmeiat s-a aprcciat in doctrina t ca se va refine aceasta agravanta a
omorului chiar daca subiectul pasiv c11 tentativei la omor coincide cu suhicctul pasiv
al faptei ulterioare de omor, cu conditia ca cele doua fapte sa fie comise ln baza unor
rezolutii infrac1ionak distincte ~i la un interval d1: timp suficient pentru a se putea
individualiza, astfel \neat tentativa sa nu fie absorbita de fapta consurnata;
- nu se va rc 1ine accasta agravanrn dad antenor fusesc comisft o infraqiw1c de
ucidere ori vatamare a nmH1ascutului de catre mama, o ucidcre din culpa sau uciderc
b cercnJa viciimei, loviri s:rn vatamari cauzatoan:: de moarte, ori u alta infractinne
care a avut cu urmare pradcrinten\ionata moartca victimei,
- sprc deosebire de omorul sav,1r~it asupra a doua sau ma1 multe pcrsoanc, in
cazul acestei agravante faptele de omor sunt savar,~ite in 1mpre;un1ri d{/erite, nu 1n
accea 9i imprejurare;
- daca, cu aceea~;i ocazie, dupa o lncercare nercu~ita de a ucidc o pcrsuana, prin
aplicarea unei iovituri de cutit, fiiptuitornl repeta lovitura sL de data aceasta, suprima
viata victimei, tentativa -;e ahsoarbe in omorul consumat;

i l', Cwclei, in NCP cnmentat, p, 389.


38 Drept penal. Partea speciala

- in mod traditional, in doctrina s-a apreciat ca nu prezinta importanta daca pentru


primul omor a intervenit o cauza de inlaturare a raspunderii penale; consider ca aceasta
opinie este desueta avand in vedere ca in istoria legislatiei penale romane nu a fost
retinuta vreo lege de amnistie sau gratiere care sa vizeze infractiunile de omor; in plus,
raspunderea penala pentru infractiunea de omor este imprescriptibila 1;
- este insa necesar ca in privinta omorului anterior sa nu existe o cauza justificativa
sau de neimputabilitate care sa aiba ca efect inlaturarea caracterului penal al faptei;
- nu prezinta relevanta faptul ca la individualizarea pedepsei pentru omorul anterior
au fost retinute circumstante atenuante;
- in cazul in care pentru omorul anterior (fapta tentata sau consumata) a fost pro-
nuntata o hotarare definitiva de condamnare la data realizarii noii actiuni sau inactiuni
prin care a fost suprimata viata, aceasta ultima fapta va constitui un omor calificat
prevazut de art. 189 alin. (1) lit. e) NCP, savar~ita in stare de recidiva postcondam-
natorie sau postexecutorie;
- prin decizia nr. 17/HP/2018, inalta Curte de Casatie ~i Justitie a apreciat ca in
cazul savar~irii unei noi infractiuni de omor sau tentative la infractiunea de omor,
reabilitarea ori implinirea termenului de reabilitare cu privire la persoana condamnata
definitiv care a comis anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de
omor nu fmpiedica retinerea elementului circumstantial agravant prevazut in art. 189
alin. (1) lit. e) NCP 2;
- in situatia in care pentru acuzatia de omor anterioara (fapta tentata sau consumata)
nu a fost pronuntata o how.rare definitiva la data comiterii unui nou omor, nu este
exclusa posibilitatea retinerii variantei agravante prevazut de art. 189 alin. (1) lit. e)
NCP, daca pana la data judecarii uneia dintre fapte prezumtia de nevinovatie de care
beneficia inculpatul in raportat de cealalta acuzatie de omor a fost inlaturata prin
pronuntarea unei hotarari definitive de condamnare (de pilda, criminalul ucide in
aceea~i saptamana doua persoane, fiind trimis in judecata in cauze diferite; daca prima
cauza se solutioneaza mai repede, fiind pronuntata o how.rare definitiva de condamnare,
ulterior in cealalta cauza se poate retine comiterea omorului calificat); a~adar, omorul

1 Chiar ~i pentru faptele comise inainte de declararea ca imprescriptibila a raspunderii


penale pentru infractiunea de omor nu poate fi retinuta o asemenea opinie avand in vedere
jurisprudenta Cuqii Europene potrivit careia dupa implinirea termenului de prescriptie a
raspunderii penale orice constatare a vinovatiei unei persoane contravine exigentei prevazute
de art. 6 parag. 2 referitoare la prezumtia de nevinovatie.
2 Solutia obligatorie a instantei supreme o apreciez ca fiind eronata, deoarece, spre

deosebire de C.pen. din 1969, NCP face referire la o infractiune de omor cu privire la care
dispunerea reabilitarii face ca aceasta sa nu mai fie apta sa produca consecinte sau efecte
juridice, iar nu la un omor privit ca fapt material (realitate faptica). in mod surprinzator, Inalta
Curte de Casatie ~i Justitie a anihilat efectele reabilitarii prin opunerea autoritatii de lucru
judecat a hotararii definitive de condamnare invocand faptul ca asupra acestor chestiuni nu se
mai poate statua decat intr-o cale de atac extraordinara. Or, este evident ca in analiza ce ar
trebui efectuata nu se pune in discutie autoritatea de lucru judecat a hotararii definitive de
condamnare pentru prima infractiune de omor, aceasta nefiind afectata prin analiza efectelor
pe care reabilitarea le poate produce asupra consecintelor condamnarii definitive.
Infracfiuni contra persoanei 39
anterior poate fi concurent cu omorul calificat prevazut de art. 189 alin. (1) lit. e) NCP,
nefiind necesar ca in toate cazurile acesta din urmii sa fie comis in stare de recidiva;
- este o circumstan/a persona/a, care nu se rasfrange asupra celorlalti partici-
panti; va putea fi retinuta ~i cu privire la participanti daca ~i ace~tia se afla in situatia
de a fi savar~it anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de omor.

~ Este necesar fie sa existe o condamnare anterioara definitiva a inculpa-


tului pentru prima fapta, fie ca ambele omoruri, comise in imprejurari diferite, sa
fie judecate impreuna, in conditiile concursului. Existenta la data condamnarii
inculpatului pentru omor a unui alt proces in curs pentru savar~irea anterioara de
catre acela~i inculpat a unei alte infractiuni de omor nu indreptate~te condam-
narea acestuia pentru varianta calificata a omorului (C.S.J, secfia penala, deci-
zia nr. 511712002, www.legalis.ro).

~ Faptul ca omorul savar~it anterior constituie cauza de agravare a


ultimului omor nu este de natura a inlatura, pentru argumentul ca aceea~i cauza
ar constitui o dubla agravare, aplicarea prevederilor legale referitoare la recidiva
sau concurs de infractiuni, deoarece nicio dispozitie legala nu excepteaza de la
aplicarea acestor prevederi situatiile in care primul termen al recidivei sau
infractiunea concurenta constituie o cauza de agravare a ultimei infractiuni
(Tribunalul Suprem, decizia de fndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 4
din 28 mai 1970, fn CD. 1970,p. 200).
2.2.6. Omorul savar~it asupra a doua sau mai multor persoane [art.189
alin. (1) lit. t) NCP]
- este necesar ca actiunea, comisa cu intentia directa sau indirecta de a ucide, sa
fie indreptata impotriva a doua sau mai multe persoane ~i sa aiba ca rezultat decesul a
eel putin doua dintre ele, fn aceea$i fmprejurare ori cu aceea$i ocazie 1, indiferent
daca aceasta se realizeaza printr-o unica actiune sau inactiune, ori prin actiuni sau
inactiuni diferite; unitatea legala este data de unitatea de imprejurare;
- daca in urma activitatii infractionale niciuna dintre victime nu decedeaza, se va
retine savar~irea unei tentative la infractiunea de omor calificat prevazuta de art. 189
alin. (1) lit. t) NCP;
- ca exceptie, in ipoteza in care, dupa exercitarea actelor violente asupra a doua
persoane in scopul uciderii acestora, in aceea~i imprejurare, autorul se desista ~i
transporta pe una dintre victime la spital, unde in urma acordarii ingrijirilor medicale
viata acesteia este salvata, nu se va retine tentativa la infractiunea de omor calificat,
ci o tentativa la omor simplu fata de prima victima (asumand ca aceasta nu a decedat)
in concurs cu infractiunea contra integritatii corporale consumata cu privire la
victima care a fost salvata ca urmare a interventiei autorului2;

1A se vedea Decizia de indrumare a Tribunalului Suprem nr. 4/1970.


2 in acela~i sens, F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 510, care arata ca in cazul
infractiunilor complexe, in structura carora intra doua fapte omogene incriminate distinct,
desistarea cu ocazia comiterii uneia dintre ele face sa dispara unitatea infractiunii complexe.
40 Drept penal. Partea specialii

- in situatia in care actiunea Tndreptata 1mpotriva a douii persoanc, cu intentia


directa sau indirccta de a k ucide, are ca rezultat muarteu unci singure victime, nu se
poate retine existenta agravantei detem1inate de pluralitatea de victime la care se
refera art. 189 alin. ( l) lit. f) NCP, ci o singura infrnctiunc consumata de ornor,
prevazuta 1n art. 188 NCP, respectiv de omor calificat, prevazuta in art. 189 alin. (])
cu exceptia lit. f) NCP in concurs cu tentativa la una dintn: acesle infractiuni;
- atunci cand aqiunea 7nclreptata 'impotriva a trei sau mai muite persoanc, cu
intentia directa sau indirecta de a ucide, are ca rezultat moartea a eel pufin douii vic-
time. se va retine o singura infraqiune de omor calificat prevazuta de art. 189 alin. ( 1)
lit. f) NCP, tentativa fiind absorbita in forma consumata a omorului;
- in ipoteza 111 care actiunea indreptata impotriva a trei sau mai nmlte persoane, cu
intentia directa sau indirecta de a ucide, are ca rezultat moartea doar a unei per.wane
se va reiine o singura infractiune consumata de omor, prevazuta 111 art. J88 NCP,
respectiv de omor calificat, prevazuta in art. 189 alin. (l) cu exceptia lit. f) NCP, 111
concurs cu tentativa la omor calificat prevazuta de art. 189 alin. (1) lit f) NCP;
- in situatia 'in care aqiunea indreptata 1mpotriva a trci sau mai multe persoane, cu
intentia directa sau indirecta de a ucide produce decesul a doua sau mai muite
persoane, se va retine nurnai infraqiunea de omor calificat, art. l 89 alin. (l) lit. f)
NCP, tara a fi incidenta ~i circumstanta agravanta prevazuta de art. 77 lit. c) NCP,
care presupune corniterea unui omor simplu (art. 188 NCP), cand este necesar ca
urmarea acestei fapte sa fie moartea unei singure persoane;
- in cazul in care sc produce decesul a doua sau mai rnulte persoane nu va putea fi
retinuta ~i circumstanta agravanta prevazuta de art. 77 lit. c) NCP (comiterea faptei
prin metode sau mijloace de natur:1 sa puna in pericol alte persoane)1;
- estc o circumstanfa reald care se rasfrange asuprn participantilor 111 masura in
care au cunoscut-o sau au prevazut-o.

Fapta inculpatuiui de a fi 1ras cu o anna automata asupra a trei persoa-


ne, urmflnd sa le ucida . constituie chiar in cazul in care numai una dintre ck a
fost lovita, dar fara a fi ucisa ten ta ti va la infraqiunea de omor ca!ificat art. 189
alin. (1) lit. f) NCP Un hotc1rare mnor deosehit de grm prevd::uta in art. 176
a/in. (1) lit. b) Cpen. din 1969 - n.n.], iar nu la accea de onmr simplu. Jmpre-
jurnrea ca doar una dintre cclc trei persoane vizme a fost atinsa, precum ~i faptul ca
niciuna dintre ele nu a tl)st omorata nu au rclevanta decat pentru a distinge 1mre
fornia tentata ~i forma consumata a infractiunii de omor calificat an. 189 alin. (l}
lit. f) NCP [in hotanire omor deosebit de gral' prev/izut h1 urt. 176 alin. (1) lit. b)
C.pen. din 1969 ·- n.n.j (Trib Suprem, secfia mi/itarif. decizia nr. 37/1 in
Repertoriu 1981-1985. p. 28i).

In cazul in care, in urma unei agresiuni s;hiir~ite cu int1.:ntia de a ucide


doua persoane, una dint.re victime nioare, iar celeilaltc este salvata, exista
concurs intre infractiunea consumata dP omor ~i tentativa la infraqiune:i de

1In sensul re{incrii acestei circumsrnnte agravante $i in cazul omomlui calificat prevazut
de art. 189 alin. (1) lit. nNCP a se vcdea !·'. Strc1rnnu. D. Ni{u, op. vol. II, p. 428.
J~fracfiuni contra persoanei 41
omor. Fapta constituie infractiune unica de omor calificat (fn hotarare omor
deosebit de grav - n.n.) savar~ita asupra a doua sau mai multor persoane numai
daca toate victimele decedeaza ~i tentativa la infractiunea de omor calificat
(in hotarare omor deosebit de grav - n.n.) asupra a doua sau mai multor
persoane numai daca infractiunea a ramas in faza de tentativa in raport cu toate
victimele (I.C.C.J., secfia penala, decizia nr. 3507/2002, www.legalis.ro).
2.2.7. Omorul sivar~it asupra unei femei gravide [art. 189 alin. (1) lit. g) NCP]
- trebuie sa existe o sarcina indiferent de natura sau varsta acesteia, iar infractorul sa
fi ~tiut de aceasta; se va retine aceasta agravanta ~i atunci cand faptuitorul trebuia ~i
putea sa cunoasca starea de graviditate;
- nu se va putea retine aceasta agravanta, ci omorul simplu sau, dupa caz, omorul
calificat (prin raportare la alte elemente circumstantiale de agravare prevazute de
art. 189 NCP) daca infractorul nu cunoa~te starea de graviditate a victimei, inclusiv in
ipoteza in care se afla in conditiile unei erori (vincibile sau invincibile) cu privire la
aceasta circumstanta;
- nu se va putea retine forma consumata a omorului calificat in aceasta varianta
agravata in cazul in care in urma actiunii infractionale apte sa suprime viata decedeaza
numai fatul, nu ~i femeia insarcinata;
- in cazul infractiunii deviate savar~ite in modalitatea aberratio ictus sau error in
personam, nu se va refine aceasta varianta agravata, omorul fiind simplu daca nu
sunt retinute alte forme ale omorului calificat;
- nu se va retine aceasta varianta agravata nici in ipoteza in care infractorul credea,
in mod neintemeiat, ca victima este insarcinata;
- spre deosebire de infractiunea de intreruperea cursului sarcinii [art. 201 alin. (3)
NCP] care a avut ca urmare praeterintentionata moartea victimei, in acest caz faptuitorul
actioneaza cu intentie directa sau indirecta in vederea suprimarii vietii femeii gravide,
acceptand totodata incetarea ireversibila a dezvoltarii intrauterine a copilului conceput,
dar nenascut;
- este o circumstanfd reald care se rasfrange asupra tuturor participantilor care au
cunoscut-o.

~ Uciderea unei femei gravide constituie omor calificat (in hotarare


omor deosebit de grav) numai daca infractorul a cunoscut, in momentul savar-
~irii infractiunii, starea de graviditate a victimei. in caz contrar, elementul
circumstantial de agravare nu opereaza, fiind aplicabile prevederile referitoare la
eroarea de fapt. Cunoa~terea starii de graviditate a victimei se poate realiza atat
obiectiv, atunci cand victima se prezinta intr-o stare care nu lasa nicio indoiala
asupra situatiei de femeie gravida, cat ~i subiectiv, atunci cand aceasta situatie a
fost adusa la cuno~tinta infractorului (I.C.C.J, secfia penala, decizia
nr. 4245/2007, www.legalis.ro).
2.2.8. Omorul savar~it prin cruzimi [art. 189 alin. (1) lit. h) NCP]
- in mod constant in literatura de specialitate se apreciaza ca prin folosirea de
cruzimi se intelege utilizarea unor mijloace ~i procedee feroce care depa~esc in inten-
1 J

42 Drept penal. Partea specialii

sitate pe cele proprii actiunii de a ucide ~i care cauzeaza victimei mari suferinte
(fizice sau psihice), prelungite in timp, determinand oroare ~i revolta in psihicul
celor care iau cuno~tinta de fapta; trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre
actele de cruzime ~i decesul victimei;
- cele doua elemente esentiale in analiza conceptului de cruzimi - ferocitatea ~i
oroarea - au fost reµnute ~i in practica instantei supreme care a aratat ca: ,,Omorul
sav~it prin cruzimi presupune, pe de o parte, ferocitatea actiunii de ucidere, prin
procedee cauzatoare de suferinte prelungite ~i de maxima intensitate, iar, pe de alta parte,
provocarea unui sentiment de oroare persoanelor care au cuno~tinta de fapta de omor ~i
de procedeele folosite" (I.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 3505/2008, www.legalis.ro);
- fata de natura reala a circumstantei consider ca de esen/a no/iunii de cruzimi
este doar ferocitatea autorului, aceasta fiind cea care conduce la retinerea caracte-
rului calificat al omorului; apreciez ca oroarea este doar repercusiunea ferocitatii
faptei, iar nu o conditie cumulativa ce trebuie analizata alaturi de ferocitate pentru
retinerea cruzimilor sau o cerinta alternativa ferocitatii pentru ipoteza in care nu se
poate retine utilizarea unor mijloace ~i procedee care depa~esc in intensitate pe cele
proprii actiunii de a ucide ~i care cauzeaza victimei mari suferinte (fizice sau
psihice), prelungite in timp (de exemplu, in cazul in care faptuitorul luptandu-se cu
victima ii taie gatul cu o singura lovitura de cutit, iar imaginea victimei decedate
produce oroare in comunitate locala in care a avut loc crima);
- actele de cruzime trebuie sa existe fnainte de decesul victimei sau inainte ca
faptuitorul sa fl cunoscut decesul victimei; nu prezinta importanta daca victima a fost
con~tienta sau nu pe intreaga perioada in care autorul a actionat cu ferocitate;
- nu se poate retine circumstanta agravanta a savar~irii infractiunii prin acte de
cruzime, prevazuta de art. 77 lit. b) teza I NCP, ce constituie un element caracteristic
al formei calificate a infractiunii de omor calificat prevazuta de art. 189 alin. (1)
lit. h) NCP; insa, in ipoteza in care omorul este comis atat prin cruzimi, cat ~i prin
supunerea victimei la tratamente degradante, se va retine incidenta dispozitiilor
art. 77 lit. b) teza a II-a NCP;
- este o circumstanfa reala care se rasfrange asupra tuturor participantilor care au
cunoscut-o sau au prevazut-o.

~ Notiunea de cruzimi prezinta doua intelesuri: unul intrinsec acfiunii de


ucidere, constand in intrebuintarea de catre faptuitor a unor metode inumane ~i
inutile de chinuire a victimei inainte de deces, ~i a/tu/ extrinsec acfiunii de
ucidere, constand in agravanta sociala a. actului de ucidere, respectiv in
aptitudinea lui de a inspira oroare ~i groaza celor care au cuno~tinta de el ~i de
procedeele folosite. Legiuitorul are in vedere ambele intelesuri ale notiunii de
cruzime. Deci, pentru a exista cruzime in sensul legii, trebuie indeplinite
urmatoarele condifii: a) ferocitatea sau sadismul faptuitorului. Actele sadice de
ucidere sunt acele acte care folosesc procedee cauzatoare de suferinte prelungite
~i de maxima intensitate, avand ca rezultat, in afara de suprimarea vietii
victimei, ~i chinuirea ei fizica sau morala; b) provocarea unui sentiment de
oroare. Procedeele folosite de infractor pentru savar~irea omorului trebuie sa fie
lnfracfiuni contra persoanei 43
de natura sa provoace ~i sentimentul de oroare sau groaza, insotit de reflectii
asupra josniciei ~i neomeniei infractorului. Pentru incadrarea faptei in omor prin
cruzimi nu intereseaza daca cruzimile au condus, eo ipso, la moartea victimei ori
daca f:aptuitorul le-a utilizat numai pentru chinuirea victimei inainte de a o
ucide. Ceea ce intereseaza este, insa, ca ele sa fie comise anterior momentului
consumativ al omorului. In cauza, in conditiile tn care inculpatul a conceput ~i
executat fapta in a~a fel incat a produs victimei suferinte mari, prelungite in
timp, care au depa~it cu mult suferintele inerente actiunii de ucidere (aceasta
dupa ce i-a ,,aplicat multiple lovituri pe toata suprafata corpului", iar victima a
cazut la pamant, a luat doua chingi ~i a legat-o de picioare ~i de maini, iar apoi
de un stalp ce sustinea bolta de vie, la o inaltime de aproximativ 1,20 m, unde a
ramas imobilizata ~i in viata pana la sosirea lucratorilor de politie ~i a
ambulantei, aceasta din urma decedand la spital dupa aproximativ doua ore),
este indeplinita conditia de agravare a omorului (I. C. C.J., secfia penala, decizia
nr. 2836/2013, www.scj.ro).

~ Omorul se considera savar~it prin cruzimi atunci cand f:aptuitorul a


conceput ~i executat fapta in a~a fel incat a produs victimei suferinte marl,
prelungite in timp, care depa~esc cu mult suferintele inerente actiunii de uci-
dere. Fapta de a arunca un proiectil inflamabil prin geamul unui imobil,
provocand arsuri persoanei aflate in imobil, intrune~te elementele constitutive
ale tentativei la omor, cu retinerea elementului circumstantial de agravare
referitor la omorul savar~it prin cruzimi. Utilizarea unei substante inflamabile -
de natura a cauza suferinte suplimentare victimei, intrucat, in caz de incendiere,
decesul nu survine instantaneu sau la scurt timp, ci dupa o suferinta prelungita,
de intensitate deosebita, determinata de arsurile corporale - se incadreaza in
notiunea de ,,cruzimi" (J.C.C.J., sec/ia penala, decizia nr. 84 din 13 ianuarie
2014, www.scj.ro).

~ Prin cruzimi se intelege nu numai provocarea de suferinte fizice vic-


timei - suferinte care, de altfel, de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit -
ci ~i aspectul de ferocitate, ie~it din comun, cu care infractorul savar~e~te
omorul, trezind in con~tiinta celor ce iau cuno~tinta de aceasta fapta, un senti-
ment de oroare (Trib. Suprem, completul de 7 judecatori, decizia nr. 9/1970, fn
V. Papadopol, M Popovici, fn Repertoriu 1969-1975, p. 309).

~ Aplicarea de numeroase lovituri cu corpuri <lure, timp de aproape doua


ore, asupra capului, trunchiului ~i membrelor victimei, cu urmarea unor leziuni
traumatice pe 40% din suprafata corpului ~i a decesului acesteia dupa doua ore
de la incetarea agresiunii caracterizeaza fapta ca omor comis prin cruzimi
(C.S.J., secfia penala, decizia nr. 1341/2002, www.legalis.ro).

~ Uciderea victimei prin incendiere constituie un omor prin cruzimi


(Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 2305/1982, in Repertoriu 1980-1985,
p. 212).
/)rept penal. A11!l'a spcciulii

I ~ Tortur:nea victnnei, de trci ore, prm lovirea ei cu pumnii, cu


picioarek, cu bata, cu o caramida in final, cu toporul, cauzandu-i moartca In
chinuri ince11.J1ind apoi cadmrul, constituit: faptc de o cruzime k~ita Jin
comun pentru care aplican.::a pedepsci detentiunii pe viata estc justificata !CS.I.,
,-ecfia pen11lil, decfzia . ! 86012002, vnrw.legalis.ro),

~ Uciderea unei persoane prin lovirea ei cu intcnsitak de 32 de ori cu


cutitul in lata, torn,t>, abdomen $i mcmbre, constituie infractiunca de omor
prin cruzimi, deoarcce s-au cauzat suforinte deost'.bite victimei. fapta fost
s{ivar~ita cu fen,c1iate este d-: natura a produci: un sentiment de oroarc (CSJ.
completul de 9judecc'itori, decizia nr. 1112001, v,.tv.·w.!egalis.ro),

~ Fapta inculpa!ului de a aplica victimei, pe o durata mare de timp, cu


intensitate deosebita, repetate lovituri pe aproape 1mreaga suprafaJa a corpului.
folosindu-se de ci bati'i ::-i de o coada de tamflcop confeqionate din lemn de
escntt1 tare ~i de a parasi apoi victima noaptea, pc timp n~ce, detenninandu-i
astfel incetarea din via\t1 dupa circa 5 nrc, in chinuri mari, constituie nmor
cruzim1, 1vlodul in care inculpatul a savar~it fapta evidentiaza intentia indirecta
de a ucide, specifica infraqiunii de ornor, ~i nu existenta inten\iei dcpa~ite, c;;
caractem.t:aza infractiunt:a de lllviri cau1.atoare de moarte (CS'J, seL'fia penuhi.
Jeci:ia 111·. 740/1

2.3. Formele infractiunii


- actele preparatoril: sum posibik, insa nu sunt mcriminate;
- tentativa este incriminata; se poate retine tentativa idonec imperiecta ('intrcrupHi)
sau tentativa idonee perfecta:
- consumarea: 1n morncntul mortii victimei;
- C.\istenta unei pluralitati de ekmenk circumstan{iale nu conduce la retmerea
concursului de infraqiunL fapta srivar~itii reprezentand o infractiune

2.4. Pedeapsa
- detentiunea pe viata sau 'i'nchisoarea la 15 la 25 de ani ~i interzicerea obli-
gatoric a excrcitarii unor drepturi prevazute in art. 66 NCP;
- r:\spundcrea penala estc impn:scriptibila, infraqiunea regasindu-se 1n enurne-
rarea limitati\{1 prevarnta de mi. 153 alin. (2) NCP,

3.1. Notiune
- cs!c infraqiunca ce consta in uciden:a savar~ita la cererea explii.:iW. serio,1sa,
con~tienta ~i repetata a victimei care suforea de o boala incurabilt\ sau de o infinnitate
grava atestata medicaL cauzatoare de suferintc permaneme greu de suponat;
lnfi'acfiuni contra pers,Jww, 45
- in jurisprudenta Curtii Europene se remarca doua categorii de cauze: pe de o
parte cele 1n care reclamantii sau rudele lor au invocat dreptul de a muri, in temeiul
mai multor articole din Convcntia europcana 1, iar, pc de alta parte, cele in care
reclaman 1ii contestau administrarea sau sistarea definitiva a unui tratament2.
in cauza Prettv c Regatului Unif, Curtl'.a Europeana a aratat ca art. 2 este
redactat in al~i tenneni decat, spre exemplu, art. 11 din Convenria europeana, care
reglementeazii nu nurnai dreptul la libera asocicre, ci ~i aspectul negativ al acestuia
dreptul de a nu ti fortat la a se asocia. Art 2 nu are nicio legatura cu calitatea vietii
sau cu ceea ce o persoana alege s/1 faca cu viata sa. Accste aspecte sunt recunoscute a
fi fundamentale pcntru conditia umana, astfel inc,lt necesita. o protectie fata de
ingerintek statului, cc sc poate regasi in alte articolc din Conventia europeana sau
din altc instrumcnte intema\ionale. Art. 2 nu poate, fara a risca o distorsiune de
limbaj, sa fie interpretat ln sensul ca ar conferi un drept diametrnl opus dreptului la
viata, anume dreptul de a muri; el nu poate crea un drept la autodeterrninare, potrivit

; Jn cauza San/es Sanles c. Spaniei reclamanta a invocat in temeiul ai1. 2, art 3, art. 5,
art. 6. an. 8, art. 9 ~i art. 14 din Convcn(ia europeana, drcptul la o moartc demna, in numele
cumnatului ei, tetraplegic, care dorea sii i~i puna capat ziklor cu asistenta unor terti ~i care a
deccdat 1nainte de introducerea cereri1. Curtea Europeans a respins ccrcrea ca fiind incorn-
patibila ratione personae cu dispozitiile CEDO. In cauza Prertv c. Regatului (Jnit, reclamanta
suforea de o boala neurodegenerativa incurabi!a, in faza tenninalfi ~i se plangt~a, invocand art.
2, art. 3, art. 8, art 9 :;,i art 14 CEDO ca soiul ci nu o putea ajuta sa se sinucida fara sa faca
obiectul urmaririi penalc din partea autoriU\1ilor britanicc. Curtca Europeana a concluzionat ca
nu au fris1 1ncalcate aceste articole. Cauze!e Haas c. Efre(iei ~i Koch c. Uermaniei privcau
sinuciderea asistata ~i reclamantii invocau art. 8 CEDO. In cauza Haas, in care reclarnantuL
care suforea de mult timp de o grava tulburare afoctiva bipolara, dorea sa i~i puna capat zilelor
ii se plangea ca nu putea sa i~i procure, fara reteta medicala, substanta letala necesarii. in acest
scop, Curlca Europec1no a concluzionat ca nu a fast incalcat art. 8. In cauza Koch, rec!arnantul
pretinde::i ca refuzul ;rntonz2irii so\iei sale (paralizata ~i sub ventilatie aiiificiala) sa i~i procure
o doza letalii de medicamente, care sa ii permita sa i~i punii capiit zilelor, a adus atingere
dreptului acestcia, precum ~i propriul Jui drept la respectarea vie\ii lor private ~i de familie.
De asemenca, acesta se plangea de refuzul instantelor nationale de a examina fondul cererilor
sale. iar Curtea Europcana a constatat incalcarea art. 8 doar in aceasta privinta.
' In cauza Glass c. Regatului Unit, reclamantii se plangcau de admirnstrarea de diamorfina
copi!ului !or bolnav, tara consimtamantul acestora, de catre medicii spitalului, precum ~i de
mentiunca ,,a nu resuscita", care figura in dosarul acestuia. in decizia sa din l8 martie 2003,
citata anterior, Curtea a declarat v:idit nefondatil cererea !or intemciatii pe art. 2 CEDO ~i, in
hot:m1rca sa din 9 marti.: 2004, a constatat incalcarea art. 8 CEDO. fn cauza Burke
c. Rcgaw/11i Unit reclamantul suferca de o boala neurodcgcnerativa incurabila ~i ii era teama
ca dircctivde aplicabiJc in Regatul Unit nu pot determina, la momentul necesar, sistarca
definitiva a hidrntarii ~i a alimentatiei sale artificiale. Curtea Europcana a declarat inadmisibila
cererea intemeiata pe art. 2, art. 3 ~i art. 8 CEDO, fond in mod vadit neintemeiatii. In cauza
Ada Ros.11 1.a. c. Jtalici, Curtea a declarat incompatibila rarione personae cererea formulata de
persoandc fizice ~i as,lciatiile care se plangeau, in temciul art. 2 ~i art. 3 CEDO, de efcctcle
negati\c pe care le puka avea. in privinta acestora, exccutarca unei hotarari a Curtii de Casatie
din Italia, care autoriza sistarca dcfinitiva a hidratarii ~i alimentatiei artificiale a unei tinere
aflate 111 stare vegetativa.
1 A sc vedea CtEDO, hotararea din 29 aprilie 2002, in cauza Prcrty c. Marea Britanie,

parag. 39.
46 Drept penai. Partea speciala

caruia un individ ar putea sa aleaga rnoartea mai degraba decat via\a. Curtea Euro•
peana a l'.onsiderat ca nu se poate deduce din art. 2 al Conventiei europene niciun
drept de a muri, fie cu ajutorul unui teq, fie cu ajutorul unei autoritfqi publice. Astfel,
Curtea Europeana lasa statelor o marja de apreciere in materia reglememarii (pem1i•
sive sau prohibitive) eutanasiei sau a sinuciderii medical asistata; in accasta cauza,
instanta de contencios european a mai subliniat ca Jn domeniul mtxlical, refuzul de a
accepta un anumit tratament ar putea, incvitabil, sa conduca la un rcndtat fatal, dar
impunerea unui tratament medical fara consimtamiintul pacientului, in cazul 1n care
acesta estc adult $i 1n dcplinatatea facultatilor mintale, ar cchivala cu o atingere adusa
integritatii fizice a persoanei 'in cauza, care poate sa puna in discutie drepturilc
protejate la art. 8 parag. l CEDO. Astfcl cum s-a admis in jurisprudcnta intema. o
persoana i$i poate revendica dreptul de ,:qi exercita alegerea de a muri, refuzand sa
fie de acord cu un tratament care ar putea avca ca efect prelungirea vietii sale. Dern-
nitatea ~i libe1tatea unei persoane reprezinta 1nsa~i esenta Conventiei. Fara a nega in
niciun fel principiul caractcrului sacru al ,ietii, protejat de CEDO. Cmtea consickra
ca notiunca de calitatc a vietii capata sens din perspectiva ait. 8. inlr-o perioada in
care asistam la o crc~tere a complexitatii medicinei ~i a spcrantei de viata, numeroasc
persoane se tern sa nu fie obligate sa ramana in viata pana la o varsta foarte inaintata
sau intr-o stare avansata de degradare fizica sau menta!ft, in contrast cu perceptia
ferma pe care acestea o au despre ek lnsck ~i despre idcntitatea lor per:-onala".
• in cauza LambcN c. Fran(ei 1, Curtea Europeanii a constatat di ,.nu exista un
consens in randul statelor membre ale Consiliului Europei in ceea ce prive~te autori-
zarea sistarii definitive a unui tratament care mentine in mod artificial viata, chiar
daca majoritatea statclor par sa o autorizeze. De~i modalitatile de reglementarc a
sistarii definitive a tratamentului \ariaza de la un stat la altul, totu~i, exista Lm
consens in ceea ce prive~te rolul primordial pe care ii are vointa pacientului 1n cadml
procesului decizional, indifcrent de modalitatea de exprimare a acestei3. in conse-
cinta, Curtea considera ca. in acest domeniu care prive~te finalul viqii, precum ~i ln
eel care prive~te inceputul vietii, estc necesar sa sc acorde statelor o marja de apre•
ciere nu doar in ceea cc prive~te posibilitatea de a incuviinta sau nu sistarea definitiva
a unui tratament care mentine in mod artificial viata ~i modalitatile sale de punere in
aplicare, dar ~i in ceea ce prive~te rnaniera de asigurare a unui cchi librn 111tre
protectia dreptului la via\a a unui pacient ~i protejarea dreptului la rcspectarea \iqii
sale private ~i a autonomiei sale personak:. Totu~L aceasta marja de apreciere nu este
nelimitata, Curtea rezervandu-$i dreptul de a controla respectarea de catre stat a
obligatiilor sale care decurg din art. 2".
· Recornandarea 14 J8 (1999) a Adunarii Parlamcntare a Consi liului Europei
privind protectia drepturilor omului ~i a demnitatii umane a bolnavilor incurabili $i a
muribunzilor2 face ape! la statele mcmbre sa · rcgk;mcnteze in dreptul intern un
mecanism de protectie a acestor bolnavi fata de anumite pericole sau temeri (de
exemplu, prelungirea artificial a a cursului bolii in cazul bolnavilor incurnbil i sau al

1 A sc vcdca CtEDO. hoti!rarea din 0~ iunic 2015. in cau1:i Lambert c. /'ron/ei, parag. l 4~
~i 148.
2 (www.assemblv.coe.int).
Jnfr,1oi1,11i ,'ontra pen,,,m,i 47

celor afia\1 in stadiu! tt:rmmal al boli!. fie prin utilizarea unor m;1suri medicale dispro-
portionate, fie prin continuarca tratamentului fara consim1amantul pacientului). De
asemenea, Adunarea Parlamentara recornanda Comitetului de Mini~tri sa incurajeze
statele membre sa n:snecte ~i sa protejc;:e demnitatca holnavilor ai1a!i in stadiul ter-
minal sau a muribuiw lnr in toate aspectcle, spre exemplu, prin sus11nerea interzicerii
suprimarii intentionate a viejii acestora [pct. 9 Iii. c) din Recornandarel Aceasta
poate fi tacuta prin: (i) recunoa~terea ca. dreptul la viatit tn special in cazul acestor
persoane este garantat de dtre statdc membre, potrivit art. 2 din Conventia euro-
pean;1: (ii! recunoa;;k'rca ca dorin 1a accstor persoanc de a muri nu constituie un temei
legal al mnrtii cau;ak (k o terta perso:ma; (iii) rccunoa~terea cii dorinta bolnavilor
aflati in stadiul terrninal sau a muribunzilt1r de a muri mi poate, in sine. constitui o
justificare kgala a executarii aqiunilor destinate sa antreneze moartea;
- fatil de cele e,pusc mai sus. nu sc poate considera ca inrnrninarea eutanasiei
constituic n incalcan.: a art 2 din C:onveqia europe::rni:
- uciderca la cercrea victimei constituie o incrirninare speciala a unei forme
atenuate a omorului; prin urmare, in aplicarea principiului specialia generalihus
deroga111 ~c va retinc mnnai aceasta calificare special:\:
- n:gkmcntarea de NCP a infrac\iunii de uciderc hi Gererea victimei constituie atiit
o reintoarcere la regkmentarea din Codul penal .. Carol al II-lea'' din 1936. cat ~i o
aliniere a legislatki penak romane in traditia majoritatii Codurilor penale europene 1•
In Codul penal ,,Carol al IT-lea'· din 1936, la art 468 alin. (1) ~i (3) erau prevazute
doua variante atenuante ale omucideni intentionak Prima variant:'1 consta in rn:iderea
unei persoane 111 un11;, rugamintii, scnoase, starnitoan: ~i repetak :i aeesteia (crima de
omor la rng,lmintc). Era neeesar insa ca ruga.mintile sa fi fost facute de o persoana
aflata 1n deplina.tatea facultatilor mintale ~i care avea, astfel, reprezentarea consecin-
telor rugi\mintilor :-ak, fora a pre1:enta importanta cauza pentru can: victima a starnit
sa fie ucisfl. Cea de a doua varianti consta 111 uciderea unei pcrsoane sub impulsul
unui sennment de mihl, provocat de chinurile !izice (nu morale; ale victimei, cc
suferea dc o boala incurabiia ~i a carei moarte era inevitabila. Deopotriva. trebuie
avut in veden: ~i faptul ca potrivit NCP retinerea circwnstanfelor atcnuante nu are
ca e/i'cr rcducerea uh!igatorie u pedcpsei sub minimul special. ci atiit minimul
special. dt ~i maxin:1ul special al pcdepsei vor Ii reduse cu o treime, urnuind ca
pedeapsa pe care instanta o va stabili sa se situeze fn acesi interval. Prin unnare era
necesarc'i aceasta incriminare autonoma atenuata a omorului cu stabilirca unor lirnite
de petk·p~.e propoqiunak gradului de pericoi social al acesteifi1pre.

3.2. Obiectul infrnctiunii


a) obiectul .iuridic special: viata persoanei ~1 rela\iile sociale in legatura cu
dreptul la viaia al altei persmmc;

1
in Codunic penale din Gennania (art. 216 ), Austria (art 77), Portugalia (art l 34) eutana-
sia cste incriminata ca ,, forma a1.em1<mti'i D omorului Exista 1nsa ~i tari ca Belgia ~i Olanda
care pern1it. in anumite c.-;;;difii, eutarus,a.
48 Drept penal. Parlca specwl{J

- 111 logica art. 22 NCP viata persoanci nu intra in categoria valorilor de care
acesta poate dispune (cxcep(1c :facand ipotezele de suicid), ceea cc faces[, nu poatil fi
re\inut consimtamantul victimd drept cauza justificativfi in caz de eutanasie;
- prin incriminarca cutanasiei legiuitornl a urmarit evitarea situatiilor de rezo!vare
definitiva a cazurilor unor persoane vulnerabile suferinde de o boala incurabila. sub
pretextul oferirii sufofodului o moartc demn:'L
b) obiectul material: corpul unei persoane in viata.

3.3. Subiectii infracfiunii


a) subiectul acth: orice persoana fizica sau juridica (nccircurnstantial) cu capaci-
tate penala;
- participatia penala este posibila 1n toate formele: coautorat instigare 1. sau com-
plicitate materiala sau morala; fata de particularitatea actiunii sau inactiunii subiec-
tului activ nernijlocil este necesar ca ~i activitatea de ajutornre sau de determinarc sa
fi fost cornisa tot 1n considerarea cererii victimei suferinde (circumstanfa personalli):
lipsa vreunei lcgaturi 1ntre situatia medicala ~i ccrerea victimci. pe de o partc. ~i
actelc complicclui sau instigatornlui conduc la concluzia ca activitatea participantilor
a unnarit strict determinarea sau ajutorarea autorului la suprimarea vietii unei
persoanc, adica o participatie la comiterea unui omor/omor calificat2;
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica fo viata, responsabila, care sufcra de o
boala incurabilf1 sau de o infirmitate grav:1 atestata medical, cau1atoare de suferinte
pcm1ancnte ~i greu de suportat:
- prin boa!a incumbila fntelegern o boalii cu privire la care la momentul conrnerii
faptei nu era agreat in comunitatea medicala un tratament curativ (de pilda. cancer);
nu vnr fi avute in vedere trcttamentelc mcdicale cu caracter experimental: caractcrul
incurabil al bolii poate fi stabilit prin orice mijloc ~tiintific de proba (lnscrisuri,
tratate de medicina, dcpozi\ia unui martor cc are calitatea de doctor etc.):
- prin injirmitate grava 1ntelcgem, ln esen 1a, existenta unei rnodificarl morfolo-
gice, morfo-functionak sau runctionale ce prezinffl un nivd ridicat de sc\eritak (de
pilda, paralizia); este necesar ca existenta infirmitatii ~i caracterul ei grav sa fie atestata
medical (de piida, printr-o expertiza medico-lcgala. printr-o tomografie etc. l inainte de
comiterea faptei (nu ulterior acesleia, ori pe parcursul procesului penal in care
infractorul implicat), iar faptuitorul sa cunoasca cxistenfa acesteia atestari;

! In doctrinii (F. ,StretPanu, D. Nqu, op. cit. vol. l!. p. 222) s-;1 mai aratat ca ,,nu se punc
problcma sanc(1onarii i,ctului \k participatie rcv:1zut cu tillu de interwntie necc%ra de uorma
de incriminare. Sprc exemplu, 1n cazul uciderii la cercrea victimei interven\ia victimei de care
depindc tipicitatea faptei autorului eslc locmai un act d,: instigare. In situatia in care aqiunea
de ucidt.:re efl'duata de eel care a dat curs soli,citarii nu conduce la moartca vicrm1eL aceasta
nu va raspunde pentrn o instigare".
2 ln acela~i sens, a se vedea S. Bogdan. D.A. Serban. Drept penal. Paiica speciai:'i. lnrraqiuni

contra persoanei ~i contra infaptuiriijustitiei, Ed. Univcrsul Juridic, Bucure~ti, 2017, p. 61.
Infracfiuni contra persoanei 49
- nu este suficient ca victima sa sufere de o boala incurabila sau sa aiba o infir-
mitate grava, ci trebuie in plus ca acestea sa o supuna la suferinte fizice sau psihice
permanente ~i greu de suportat, neexistand nicio ~ansa de ameliorare;
- nu prezinta importanta daca victima este sau nu un membru de familie al infrac-
torului (neputand fi retinuta incidenta art. 199 NCP) sau daca aceasta era capabila sau
nu sa i~i suprime singura viata.

3.4. Latura obiectiva


a) elementul material: uciderea unei persoane in viata printr-o acpune violenta
sau neviolenta sau o inactiune ilicita (in acest ultim caz, trebuie sa existe o obligatie
legala sau conventionala de a actiona);
- NCP incrimineaza a~adar atat eutanasia activa constand in actiunea unei per-
soane prin care se pune capat vietii bolnavului suferind, cu consimtamantul acestuia
(de exemplu, actiunea doctorului care administreaza pacientului aflat in faza termi-
nala a bolii o injectie letala cu o supradoza de morfina), cat ~i eutanasia pasiva
(indirecta) constand in provocarea mortii unui bolnav suferind prin neefectuarea unui
act sau prin intreruperea efectuarii acestuia ce are drept consecinta moartea (exempli
gratia, omisiunea intentionata a medicului de a administra un anumit tratament unei
persoane suferinde in scopul producerii mortii, intreruperea functionarii aparatelor ce
mentineau o anumita persoana in viata);
- eutanasia activa sau pasiva nu trebuie confundata cu sinuciderea asistata
medical ce presupune ajutorul dat de catre doctor unui bolnav ce intentioneaza sa se
sinucida, prin oferirea sau indicarea mijloacelor letale; astfel, sinuciderea asistata
medical va constitui infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii, iar nu cea
de ucidere la cererea victimei;
- va fi tipica ~i fapta doctorului care contribuie la decesul bolnavului prin cre~-
terea progresiva a dozei de morfina, cunoscand ~i urmarind prin aceasta producerea
mai rapida a decesului;
- cerinfa esenfialii a legii consta in existenta prealabila a cererii explicite (neechi-
voce ), serioase (nu iocandi causa), con~tiente (provenind de la o persoana aflata in
deplinatatea facultatilor mintale 1) ~i repetate a victimei adresata faptuitorului; astfel,
legiuitorul asuma ca victima responsabila sa fi solicitat faptuitorului de eel putin
doua ori, in mod explicit ~i serios, sa ii curme viata; in cazul in care nu exista cererea
victimei sau, de~i exista o cerere a victimei, aceasta nu fusese adresata faptuitorului
care a decis sa ucida victima din alte considerente, ori daca cererea victimei nu are

1 Organele judiciare trebuie sa manifeste o atentie deosebitli cu privire la aprecierea carac-

terului con~tient al cererii in ipoteza in care aceasta a fost :facutli de o persoana care are discer-
namantul diminuat sau mult diminuat, cand se poate prefigura in mod justificat situatia ca,
de~i nu suntem in prezenta unui iresponsabil, totu~i cererea de curmare a vietii nu intrune~te
conditia caracterului con~tient. Tot astfel, o atentie deosebita trebuie manifestata ~i in cazul
cererilor de eutanasie formulate de minori chiar ~i in ipoteza in care cererea acestora este
confirmatli sau incuviintatli de reprezentantul legal.
50 Drept penal. Partea specialii

caracter repetat sau in ipoteza in care victima nu mai era lucida in mornentui in care a
formulat cererea se va retine comiterca infractiunii de omor.
b) urmarea imediata: moartea victimei;
c) legatura de cauzalitatc: trebuie sri rezulte ca aqiunca sau inaqiunea subiectului
activ reprezinta cauza mortii; se poate stabili printr-un raport de expertiza medico-legala.

3.5. Latura subiectiva


- intentie directa (animus necandi)\ autornl comitand fapta ca mrnare a cererii
victimei;
- av,1nd in vedere ca cererea , ictimei trchuie sa fie rcpetatii nu se poate apreda
1n toate cazurile, intentia trebuie sa fie repentina;
- in cazul in can: infradorul eutanasiaza din eroare o alta persoana decat pe cca
suferinda care ii solicitase in mod repetat sa o ucida (error in personam), nu se va
rctine eroarea drept cauza de ncimputabilitate, 1ns5 se va retine comiterea infractiunii
de ucidere la cererea victimei, iar nu cea de omor/omor calificat.

3.6. Formele infractiunii


- actele preparatorii ~i tentativa sunt posibi!e, insa nu sunt incriminate:
- in cazul in care faptuitornl incearca ucidcrea victimei in condifiile art. l NCP.
insa aceasta nu deccdeazi'L faptele realizate de cntre filptuitor constituie o tentativli la
o infractiune contra victii care nu este incriminata, neputandu-se retine o infractiune
contra sanatiltii sau integritatii corpornle al carci caracter ncjustificat cste i'nli.ituraL
tntrucat exista consimtamantul persoanei vatamate, conform art a!in. (1) NCP.

3.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la l la 5 ani;
- raspunderea penala cste prcscript.ibil:t infractiun1:a nercgasi11du-sc in enumera-
rea limitativa prevazuta de art. l alin. (2) NCP.

4.1. Notiune
- este infraqiunui ce consta 1n fapta de a determina sau de inlesni sinuciderea unci
persoane, daca sinucidcrea a amt loc [varianta tip prevazuta de an. 191 (l) NCP];

1in scnsul ca infraqiunea poalt' fi comisa cu inlcntie mdirecta, a se vedca . Cioclei,


NCP comcntat, p, 394, Dc~i ar putea ti retinuta in abstracto, cu titlul de maxima cxccpiie, o
ipoteza de comitere a faptei cu intentie indim'tii (in ace,t sens, a se v<:dea ~i S Rogdan.
D.A. Serbw1, op. p. 60), consider ca realitatile practice dinjurisprudenta altor state. in care
s-a retinut ca ccrerea victimd arc un rol esen1ial, rc!s:va comiterca acestor fapte c11 mtenyk
directa. In acest context, indm pentru ipotczele de interprctarc ccle mai apropiatc de aplicarea
pragmatica a dreptuluL dincolo de i:uzorini unor situaiii posibile in absoluL
intracfiw1i contra pcrsoane; 51

- variantclc agravate ale infractiunii constau in: 1. savar~irea faptci fata de un


minor cu Hlrsta cuprinsa 1ntre- 13 ~i 18 ani sau fata de o persoana cu discernamant
diminuat, dac{i sinuciderea a avut foe [art. 191 alin. (2) NCP]: 2. savar~irea faptei
de tm minor care nu a implinit v,h-sta de 13 ani sau fat:i de o persoana care nu a
putut sa-~i dea seama de consecintcle actiunilor sau inactiunilor sale ori nu putea sa
contrnk.~e, dacci sinuciderea a avut foe [art. 191 alin. (3) NCP]:
- mrianta atenuatd a infi"actiunii consta in savar~irea faptei 1n varianta de baza
s:rn in doua variante agravate de mai sus, daca actcle de determinare sau
inlesnire au fost unnate de a fncercare de sinuciderc lart. 191 alin. (4) NCP]:
- persrnma care se sinucide sau inccarca sa se sinucida nu comite accasta infrac-
\mnc.

4.2. Obiectul infrac~iunii


a) obiectul juridic special: viata persoane1 ~i rela1iile sociale in legatura cu
dn:ptul la viata:
b) obicctul material: nu are.

4.3. Subiectii infracfiunii


a) subicctul activ: orice pcrsoana ( fizica sau juridica) care are capacitat" penal a:
·· paiticipafia pcna!a este posibila 1n toate fonnele: coautornt, instigare 1 sau com-
plicitate.
h) subiectul pasiv: orice persoana fizica, majora si care are discernamant (res-
ponsabilfi).
1n cazul variantelor agravate subiectul pasiv este fie un minor cu varsta cuprinsa
intre 13 · 18 sau o persoanrt cu discemamant diminuat, fie un minor care nu a
hnplinit de Dani sau o persoana fara discernamant (un ircsponsabil).

4.4. Latura obiediva


a) ekmentul material: consta fie 1ntr-o acliune de determinarc, lie fotr-o actiune
de a srnuciderii;
- determinarea sinuciderii ..:onst:i in convingerea unei persoanc sa sc sinucidii
prin acre explicite sau implicite; hotararea de sinucidere este luata ca urmare a actelor
persuadare cornise fliptuitor; determinarea nu trebuie s/1 fie realizata prin acte
de constrangere, situa\k in care se va rctine savar~irea infrac\iunii omor, 1ntrncfit
victima nu a avut libcrtatea a decide cu privire la supriman.:a vietii;

i In literatura juridica (F Stretcanu. U op. ciL voL IL p. 2.22) s-a apreciat ca ,,nu I a
fi sancponat intervcnienlul nccesar a carui protectie o unuare~te norma de incriminare, chiar ~i
in situat1:! care <cl este ed care in~tiga la comitcrea infrac\iunii. ( .. ) Accasta regula se aplica
$i in cazul in care valoarea sociala apa11inand victimei nu este una dispunibila, caci dispo-
nihilitate:i refrr:l la transforul favoarl~a altei pcrsoanc a dreptului de a di,pune de valoarea
;.::-pecti\tl, nu la acpunik prnprii prin can: litularul ar leza acea,st~ valoare"'
52 Drept penal. Partea speciala

~ Modalitatilc de determinare a sinuciderii sunt diferitc, mcrgand de la


1ndemnuri sau amagire $i ajungand la acte de tortura. la supunerea la chinuri $i
batai care pot duce o persoana la disperare, culminand cu sinucide1,:a sau cu
1ncercarea de sinuciderc (Trih, Suprem, sec{ia penala, decizia nr. 104711 in
RR.D. nr. l JiJ977. p, 61;.

Constituic mfractiunea de omor, ~i nu infractiunea de determinare sau


inlesnire a sinuciderii, fapta inculpatului de a-~i constrangc sotia sa se anmcc de
la etajul TX, cu consecinta mortii acestcia, dcoarece pentrn existenta infraqiunii
de detcrminare sau inlesnire a sinuciderii este neccsar ca victima sa nu fie
constransa la 1ndeplinirea actiuni i prin care ia vrnta, ci sa aibt1 posibilitatea de
a hotari 111 mod liber daca se sinucide sau nu (Trib Suprem, sec/ia penalii,
dccizia nr. 3J0J/1979, in R.R.D, nr. 9/J(J79, p. 66).
Lall,.
- ~ Sechestrarea unei persoane tirnp de mai multe zile, supunerca ei la
repetate violente ~i cauzarea de leziuni cu potential de !;iOC ~i de prirnejduire a
vie(ii victimei, continuarea violenrelor ~i dupa ce aceasta ameninta ca se va
sinucidc, cu urrnarea ca victima s-a anmcat pe fercastra de la ctajul 6 al imobi-
lului, decedand, constituie infractiunea de omor, iar nu aceea de dcterminare a
sinuciderii (C.S.J., secfia pcnalu, decL:ia nr, 811/2002, H<ww.legalis.rui.
- daca sinuciderea se produce ca urmare a unei lipsiri de libe1tate 111 mod ilegal
sau a unui viol, se va retinc conc:ursul 111tre aceste infractiuni ~i infractiunea de deter-
minare sau inlesnire a sinuciderii numai dad\ faptuitoru! actioneaza cu intentit..:
(directa sau indirecta) atilt 1n scopul violului/lipsirii ilegale de libertatc, cat ~i al
dcterminarii sau inlesnirii sinucide1-ii1; prin urmare, 111 cazu! in care vwlul/lipsirc;,1
ilegala de libertate a avut ca urmare praeterintcntionata sinuciderea victimei se va
rej.ine numai infractiunea de lipsire de libcrtate i:n mod ilegal (in fonna tip sau
varianta agravata)/violul (in forma tip sau in vadanta agravata). deoarece infractiunea
de determinare sau lnlesnire a sinuciderii sc cornite numai cu intenfie, ceca cc nu est('.
cazul in aceasta ipoteza care implica culpa ca atitudine subiectiva a faptuitorului
raportat la sinucidere sau incercarea de sinucidere;
- inlesnirea sinuciderii consta In ajutorul material sau moral dat de !Iiptuitor
sinuciga~ului pentru a pune 1n practica hotararea de a se sinucide2;
- atal in cazul determinarii, cat ~i al inlesnirii sinuciderii, suprimarca vietii este
rcalizata numai de sinuciga~; daca persoana care a determinat sau tnlesnit sinuciderea

1 Potrivit NCP, variamde agravate ale lipsirii de libertate 111 mod ilegal, respectiv ale violului

nu mai includ ~i producerea praeterintentionata a sinuciderii victimei, pentru a considera ca


determinarea sinuciderii este absorbita 1n con\inutul complex al acestor infraqiuni.
2 Se va retine aceasta modalitate a infraqiunii inclusiv ln ipoteza cxistentci unei cercn

explicite (neechivoce ), serioase (nu iocandi causal, conytiente (provenind de la o persoana


afiata in dep!inatatca facultatilor mintale) $i repewte a victim,'.i care suferca de o boala
incurabila, cererc adresata faptuitorului, care insa refuza sa suprime viata victimei, dar accepta
sr, 1nlesncasca sinuciderea acesteia.
Jn(i-acfiuni contra persoanei 53
participa nemijlocit la suprinrnrea vietii victimei se va retine nurnai comiterea infrac-
tiunii de omor/omor calificat1:
- 1n cazul in care fapta este realizata atat in rnodalitatea determinarii sinuciderii,
cat ~i 'in cea a 1nksnirii sinuciderii, se va re{ine savan1irea unei singure infraqiuni, iar
nu a unui concurs de infractiuni.
b) urmarea imediata: sinuciderea une1 persoane;
- daca urmarea imediata este incercarea de suicid, se va retine varianta atenuata a
infractiunii prevazuta de art 191 alin. (4) NCP 2•
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre activitatea de determinare sau
inlcsnire ~1 sinuciderea sau incercarea de sinucidere a victimei

4.5. Laturn subiecth'a


- intcn(ie dirccta sau indirect[l;
•· nu intcreseaza mobilul sau scopul faptei.

Pentrn existcnia infraqiunil in modalitatea detenninarii la sinucidere,


este necesar ca amorul sa 1~i dca seama ca fapta sa va avea ca urmare sinucide-
rca unei persoane ~i sa urniil.reasca sau sa accepte producerea acestui rezultat
(Trib. penalli, nr. 1065/] 983, fn Repertoriu 1981-1985,
p. 93).

4.6. Variante ag:ravatc


4.6.l. Determina:rea sau inlesnirea shrnciderii urmi minor cu varsta cuprinsa
intre l3 ~i 18 ani sau a unei persoane rn discernamant diminuat, daca sinuci-
derea a avut loc
- aceasta varianta mai grava a infraqiunii este determinata de vulnerabilitatea
ridicata a victimelor ce ca dcterminarea sau inlesnirea sinucidcrii sa prezinte un
grad de pericol social mai ridicat daci'i victima este un minor cu varsta cuprinsa intre
13 ~i 18 ani sau o persoana cu discernamant diminuat;

1 In accst sens, in doctrina ( V Cioc!ci, in NCP comentat, p. 395) s-a aratat ca: ,,sprijinul
sau ajutorul dat trebuie sa se manifeste sub forma unei indirccte. Ne ailam l!l
pre1011ta unei astfol de coopcrari Tn ipokza in care, spre exemplu, faptuitorul li pune la
dispozit1e victimei n substanF1 otravitoarc sau ii inmancaza o armfl de foe. Daca, dimpotriva,
faptuitorul o pe \ictima so duca paharul cu otrava la gura sau rididi mana inarmata a
victimci ~i o sa apese pc tragacL ne vom aila in prezcn(a unci coopcriiri direcle ~i, in
astfol de c:izuri. ,c va rt:line comiterea unei infraqium de omor".
~ Spre deosebire dt: NCP, C.pen. din l 969 pn:vedca 1ncercarea de sinnciderc drept urmare
imediatii a infractiunii comise in forma de baza alternati, cu sinuciderea victimei. care era
sanqionaia cu acelea~i limite de pedeapsii, n<.:constituind o varianti\ atenuata a infractiunii.
A:;;adar, in ipoteza i'n care in urma comirerii faptei tip are loc numai incercarea de sinucidere a
vict1mei NCP constitui<.: legea penaUi mai tavorabila.
54 Drepr pentJ!. Partea specia/a

- existenta discemamiintului diminuat al victimei poate fi ~tabilita cu orice mij-


loace de proba (acte medicale din care rczulta bo!ile psihice de care vktima suferea,
declaratii ale unor martori, expertiza medico-legala efectuata anterior in vederea
stabilirii daca cste necesara plasarca sub tutcla etc.);
- faptuitorul trebuie sa fi cunoscut cii victima avea varsta intre 13 ~i 18 ani sau disccr-
namantul dimmuat, in caz de eroare unnand a fi retinuta varianta tip a infractiunii.
4.6.2. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii unui minor care nu a implinit
varsta de 13 ani sau a unei persoane eare nu a putut sa-~i dea seama de
consecintele actiunilor sau inactiunilor sale ori nu putea sli le eontroleze, dad:i
sinuciderea a avut loc
- varianta cea mai grava a infractiunii de deterrninare sau 1nlesnire a sinuciderii pc
care legiuitorul o sanctioncaza cu accea~i pedcapsfL ca ~i in canil infraeJtunii de
ornor, este cea 1n care victima are o varsta extrem de frageda (mai mica de 13 ani)
sau nu are discernamant (este iresponsabila); 1n accste ipoteze fiiptuitorul da dovada
de un grad sporit de periculozi1ate, deoarcce profita de vulnerabilitatea viuimelor
pentm a le detcrmina sau pentru a le ajuta sa se sinucida; in cazul minomlui mai mic
de 13 ani ~i, mai pregnant, in cazul iresponsabilului nu se poate retinc ca decizia in
comiterea suicidului k-a aparfinut acestorn, lipsindu-le in fapt liberul arbitru, fap1a
fiind, in esenta, un omor;
- starea de iresponsabilitate sc va analizn in concreto, putand fi stabilita cu oricc
mijloc de proba (acte rnedicale, t'xpeiiiza medirn-legala psihiatrica etc.);
- faptuitorul trebuie sa cunoasca accste calitati speciale ale subkctului pasiv.

4.7. Varianta atenuata


- se va reiine varia11ta atenuata atat in 1pote1a variantei tip a infractiuniL cat ~i 111
cazul variantelor agravate dad\ urmarea imedfrna este numai 1ncercarca nercu~iti'l a
victimei de a se sinucide:
- subiectul pasiv al infraciiunii este destinatarul protectiei realizate prin nom1a de
incnmmare pe cale de consecinta, nu poate ti considerat participant la cnmiterca
variantei atenuate a infractiunii prevazutc de art. 19 l alin. (4) NCP, chiar daca
sinuciga~ul a fost eel care 1-a detcrminat pe autor sa tl ajutc pentru a-~i suprima viata.

4.8. Formele infractiunii


- actele preparatorii ~i tentativa (perfecta sau imperfecta): sunt posibik, illsa nu
sunt incriminate;
- consumarca: in mornentul in care are loc sinuciderea sau incercarea de sinucidere;
- in cazul in care, dupa dete1minarea la sinucidere ~i efccluarea de sinuciga~ a unor
acte prin care urmare~te sa i~i suprime viata, faptuitorul intervine $i salveaza viata
sinuciga~ului (de pilda. 11 duce la spital). nu se poate n:iine o tentativa la infractiunea de
determinare sau inlesnire a sinuciderii $i nici cauza de nepedepsire a tentativei constand
in 1mpiedicarea producerii rezultatului, intrucat infraqiunea s-a consumat deja.
Jnfi'acf iuni contra persoanei 55
4.9. Pedeapsa
- in varianta de haza infraqiunea se pedepse~te cu tnchisoare de la 3 la 7 ani;
•· prima van::mta agravata este sanqionata cu inchisoarea de la 5 la lO ani, in
vreme ce doua varianta agravata este sanqionata cu inchisoarea de la l 0 la 20 de
~i interzicerea unor drepturi;
- la varianti atenuantit limitele spcciale ale pedepsei principak se vor reduce la
jumatate [nu ~i limitele de timp pentrn care poate fi aplicata pedeapsa complementara
a intcrzicerii unor drcpturi in ipoteza prcvazuta de art. 191 alin. (3) ~1 (4) NCP];
- raspunderea penala este prescriptibiHL infraqiunea neregasindu-se in enume-
ran:a limitativa prevazuta art. l 53 alin. (2) NCP.

5.1. Notiune
- uciderea din culpa consta in savar~irea oricarei actiuni sau inaniuni prin care
estc suprirnatiL din culpa, viata unei persoanc [art. 192 alin. (1) NCP];
• constituie variante agravate ale infractiunii uciderea din culpa: (i) savarsita ca
urmarc a rwrcspectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exerci-
tiul unei profosii sau mescrii ori pentru efectuarea unei anumite activita1i: (ii) a doua
sau mai rnultc persoane.
- NCP nu a mai incriminat c:a varianta agravata uciderea din culpa savar:;;ita de
catre conducatornl unui vehicul pentm care legea prevede obligativitatea detinerii
pennisului de condu"ere, avand 111 :dnge o imbibatic alcoolica de peste 0,80 g/1
akool pur in s:1nge ~.au cure sc afla in srare de ebrietate, 111 acest caz urmand a fi
rctinut concursul 1ntrc uciderea din culpa prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP ~i con-
ducerea unui vehicui suh influenta akoolului sau a aitor substan\e prevazuta de
ait. 336 astfrL NCP s•a indepartat de la solu\ia promovata de inalta Curte de
Casatie Justitle in recursul in intercsul legii nr. 1/2007. considerand c;:i o infractiu-
ne din culp[1 nu poate absorbi o infraqiune comisa cu inten~ie;
- deupotriv~i, NCP nu a mai incriminat ca varianta agravata uciderea din culpt1
savflf~it{i de o persoana in exercifiul profosiei sau meserici (cu exceptia conduca-
torului de vehicul cu tractiune mecanica) ~i care sc afla in stare de ebrietate, in acest
caz unmlnd a fi retinuta uciderca din culpa prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP si se
va avea in vedere la individualizare comiterea faptei 111 stare de ebrietate.

5.2. Obiectul infractiunii


a) obiectul _juridic special: viata persoanei :~i relatiile sociale in legatura cu
dreptul la viat(l;
b) obiectul material: corpul unei persoane in via1a.
56 Drept penal. Partea .1pecialii

5.3. Subiectii infractiunii


a) subiectul activ: orice persoana (fizicil sau juridica) care are capacitate penala;
- coautoratul este posibil 1n cazul retinerii existentei unei lcgaturi subiective bila-
terale anterioare sau concomitente a doua sau mai multe persoane prin rnportare la
aqiunea nemijlocita care a avut ca unmre dccesul victimei;
- in cazul culpci comunc a conducatorilor auto care au produs accidcntul rntier ce
a avut ca unnare decesul unei sau a mai rnultor persoane se va retine cxistcnta
autoratului, iar nu a coautoratului la infractiunea de ucidere din culpa, deoarece fati.l
de rnodalitatea de producere a evenimentului rutier nu poate fi retinuta exisknta unei
legaturi subiective Intre au tori 1;
- 'in mod intemeiat s-a apreciat Tn literatura de specialitate2 ca autorul infraqiunii
de incredintare a unui autovehicul spre a fi condus de o pcrsoanft care nu poseda
pennis de conducere [art. 335 alin. (3) NCP] nu trebuie sil raspunda ~i pentru
uciderea din culpa comisa ulterior de accsta din urma, Intmcat urmarea este cauzata
insa de o alta persoana dedt autornl infractmnii-obstacol;
- participa(ia improprie este posihilci: persoanek care au determinat, inlcsnit sau
ajutat in orice mod, cu intentie, la savar~irea uciderii din culpa fiind sanctionate
pentru instigare, respectiv complicitatc la infraqmnea de omor.
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata (indiferem de starca accsteia de
sanatate}3.
- consimtamantul victimei nu are valoarea unei cauze justificatiw prevazute de
art. 22 NCP;
- plurnlitatea de subiecii pasivi nu conduce la retinerca unui concurs de infrac-
tiuni, ci a variantei agravate prevazute de art. 192 alin. (3) NCP lunitatc k:gala
infractiune ).

1in doctrina [G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.JP. vol. III, p. 4lj s-a re 1inut cxistcnta
coaut.oratului datorat culpei comune 111 cazul accidentelor rutiere. Astfcl. s-a aditat ca exista
infractiunea de ucidcre din culpa 1n sarcina arnbilor inculpati. daca acciden!ul de eirculatie
soldat cu moartea unei persoane s-a datorat culpei ambilor conducatori auto ori daca moanea
victimei s-a datorat atar ~oferului titular care nu I-a supravegheat pe ~oferul ajutor. dt ~i
incakarii regulilor de circulatie de ditre ~oferul ajutor; in acest caz, inculpatii vor riispunde i'n
calilate 1/e coautori !a infractiunea mentionat:t ( ... ) /\ceea~i infractiune este comisa de incul-
patii care, cfectuand o lucrare (saparca unor grupi pentm 1ngroparea a doi stalpi metalici), nu
au tinut seama de ave11ismentul <lat. 1n sensul d1 In locul rcspectiv se afla ingropate circuite
eledrice: ultcrior, stiilpii veni11d ln contact cu cablul electric au provoca! moartea, prin
electrocutare, une1 persoanc,
'F. Srreteanu, D. Ni/1.1, op. cit., vol. I, p. 298.
3 Jn doetrina ( V. Cioclei, tn NCP comentat, p. 397) s-a eviden 1iat d1 o particularitltc a

infractiunii consta ln faptul ca aceea~i persoana poate fi uneori in mod concornitent suhiect
activ ~i subiect pasiv al infracfiunii de ucidere din culpa (exemplu, accident de circulatie
cauzat de culpa conducatomlm unui wh1cul, accident in care ~i-a gasit ~i cl moartca).
lnfracfiw1i contra persoanei 57
5.4. Latura obiectiva
a) ekmentul material: uciderea unei persoane 1n viata printr-o actiune sau o
inactiunc ilicita;
- pentru a se retinc forma de baza a infractiunii este necesar sa nu existe acte
normative care sa rcglementeze obligatia de prudcnta a autorului; astfel, se va evalua
in concreto respectarea obligatiei generale de prndenta de catre faptuitor;

- - In cazul infraqiunii de ucidere din culpa, elemcntul material consta


dintr-o actiunc sau inactiune susccptibila a produce direct sau indirect dccesul
unei persoane, fara ca faptuitorul sa um1areasca sau sa accepte o consecinta
vatamatoare a faptei sale, in timp ce infraqiunea de loviri sau vatamari cauza-
toare de moaiie implici'i intentia de a lovi sau a vatama, fie ~i printr-o lovire sau
vlltamare simpla_ Din probele administrate 'in cauza rezulta ca inculpatul, in
urma unor gesturi ale colegului sau, l-a apucat de umcri ~i l-a rostogolit de doua
ori pestc cap, crezand ca-i va cauza doar o suferin!a fizidi minora, prin ~ocul
caderii; la cea de-a doua rostogolire s-a produs insa o fractura a coloanei verte-
brale, prin hiperextensia foqata a gatului, ceca ce a avut drept consecinta dccesul
victimei, prin contuzie cu hemoragie meningo-medularii cervicala. In atare
situatie, fapta inculpatului, consHind dintr-o actiune violenta intentionata prin
care a urmarit cauzarea unei suferinte neinsemnate, dar al carei rezultat
moartea victimei - a depa;;it intenfia sa, intrunc~te elementele constitutive ak
infrac1iunii de loviri sau vfttamari cauzatoare de moarte (C.S.J., secfia pena/{1.
decizia nr. 351/1996, www_fega!is.ro/.

- - Fapta militarului a!lat in serviciul de paza de a lasa arma incarcata f!i


nesupravegheata in apropierea unui grup de copii din care cauza mm! din
ace~tia, folosind-o, a irnpu$cat n alta persoana care a decedat constituie, pc
langa infractiunea de calcare de conscmn ~i aceea de ucidere din culpa (T,,ib.
sec;ia militarii, nr. 81 /1975, in Repertoriu I 969-1975, p. 41
b) urmarea imediata: moartea victimei;
c) legatura accauzalitate: cste necesar ca moartea victimei sa fi avut drcpt
cauni (singuri\ sau chiar cu rc\inerca unci contributii a vic:timd) aqiunea sau
inactiunea faptuitorului; trebuie dovedita.

~ Pcntru existcnta infraqiunilor de uciJ.erc din culpa sau vatamarc


corporala din culpa ca mmare a nerespectarii masurilor de prevedere pentru
exerci\rnl unci profcsii sau este neccsar. sub aspectul laturii obiect1Ve, sfi
existe o actiune sau inactium; a autorului care sa produca rezultatul prtvazut de
uciderea unei pcrsoane, respect iv vatamarea integrita 1ii corpora le, fiind
totndata neccsar a ~i o incalcare a dispozitiilor legate ori a masurilor de
pn.:vederc pentru efoctuarea unei anumite activita1i. in speta., exista rezultatul
prevazut de lege -· decesul numitului LC., respectiv, vatamarea corpornla a
pcrsoanei vatamate G.P.R. fiind necesar a se stabili daca actiunca sau inaqiunea
inculpatilor, concretizata Jn focakari ale unor reglementari in materia protec\iei
muncn, condus la produccrea acestor rezultate printr-un rapnrt de cauzalitate
58 Drept penal. Partea speciala

directa. in acest sens, din materialul probator administrat in cauza, se poate


retine nerespectarea de catre S.C. E S.R.L. ~i de catre inculpatul C.V. a dispozi-
tiilor legale impuse de Legea nr. 319/2006 privind securitatea ~i sanatatea in
munca. Cu toate acestea, rezultatul socialmente periculos produs, moartea
victimei I.C., respectiv vatamarea corporala a persoanei vatamate G.P.R., nu
reprezinta consecinta directa a nerespectarii dispozitiilor privind sanatatea ~i
securitatea in muncii, ci sunt urmarea faptei savar~ite de un tert pentru care cei
doi inculpati nu sunt tinuti sa raspunda. Astfel, in cauza trebuie verificat daca
rezultatul produs, moartea ~i vatamarea integritatii corporale constituie o
consecinta a starii de pericol create prin inactiunea inculpatilor de a nu lua
masurile impuse de legea privind securitatea ~i sanatatea in munca. in masura in
care rezultatul tipic este o materializare a starii de pericol produsa prin
inactiunea celor doi de a nu respecta masurile legale de sanatate ~i securitate in
munca, rezultatul poate fi imputat autorului. Imputarea va fi insa exclusa cand
rezultatul a fost determinat in mod nemijlocit de o cauza straina de actiunea
autorului, datorandu-se unui factor extern. De~i prin inactiunea celor doi
inculpati s-a creat in mod indubitabil o stare de pericol in ceea ce prive~te
relatiile sociale privind sanatatea ~i securitatea in munca, rezultatul produs nu
poate fi imputat acestora ~i nici nu corespunde scopului normei juridice
incalcate, prin care se urmare~te prevenirea oricarui accident ce ar putea sa se
produca pe parcursul desfa~urarii activitatii de catre angajati. Fapta teqului care
a deschis focul asupra celor doi angajati ai S.C. E S.R.L. contine intreaga
cauzalitate a rezultatului produs, urmand a fi considerata drept cauza unica a
mortii numitului LC. ~i a vatamarii corporale a persoanei vatamate G.P.R.
determinand exonerarea de raspundere a inculpatilor pentru faptele retinute in
sarcina !or. in lipsa unei legaturi de cauzalitate intre nerespectarea de catre
inculpati a dispozitiilor privind sanatatea ~i securitatea in munca ~i rezultatul
concret, produs prin actiunea unui tert, nu se poate retine ca fapta inculpatilor
corespunde din punct de vedere obiectiv modelului abstract prevazut de norma
de incriminare. ( ... ) Tocmai aplicand teoria imputarii obiective a rezultatului,
invocata de apelantul procuror, instanta de ape! apreciaza ca este exclusa
legatura de cauzalitate intre fapta inculpatilor - societate comerciala angajatoare
~i administratorul acesteia - de nerespectare a prevederilor legale privind
sanatatea ~i securitatea in munca ~i rezultatul socialmente periculos produs
(moartea unei persoane, respectiv vatamarea corporala grava a alteia, ambele din
culpa). Atacul armat asupra celor doua persoane reprezinta un eveniment cu
totul nea~teptat ~i de neprevazut in mod obi~nuit la noi in tarn, motiv pentru care
nu se poate sustine ca inculpatii nu au prevazut acest posibil rezultat al incalcarii
obligatiilor privind securitatea in munca, de~i trebuia ~i puteau sa il prevada;
modul in care se pare ca autorul agresiunii a actionat, rezultat din cercetarile
efectuate in cauza, denota o pregatire atenta de catre acesta a interventiei sale,
existand chiar indiciile unui atac premeditat. Retinand afirmatia inculpatului in
sensul ca a prevazut posibilitatea unui pericol, fapt ce 1-a determinat sa interzica
celor doi angajati, victime ale atacului armat, sa transporte banii, in mod cert nu
i se poate imputa faptul ca a prevazut riscul unei agresiuni cu arma de foe, pe
care nu 1-a acceptat, socotind fara temei ca nu se va produce. Un alt argument al
sustinerilor noastre privind lipsa legaturii de cauzalitate intre fapta inculpatilor
lnfr'acfiuni contra persoanei 59
de ncrespectare a prevederilor legate privind sanatatea ~i securitatea ?n munca $i
rcz:ultatu l socialmentt periculos produs. il constituie chiar Planul de prcvenirc ~i
protectie, evaluarea de rise a locurilor de rnunca, intocmit de PFA R pentru S.C.
E S.R.L., intocmit ulterior evenimentclor din luna ianuarie 2009, depus la
JIM B, in cuprinsul caruia. intre factorii de rise identificati nu se regase~te ~i
riscul lmpu~caridagresiunii cu anna de foe 1C.A. Bn1~ov, sec(ia penafa. decizia
nr. 400 din 18. 05.W 16, ww11•.sintact.ro).

~ Cu <x:azia primului accident de cirrnlafie. produs de unul dintre incul-


pa!i, s-au cauzat victimei leziuni grave, i'nsa au mai ramas ~ansc probabile de
salvare a vieti1 prin cfectuarca und intcrventii chirurgicale. Producandu-se \'nsa
~i al doilea accident, imputabil celui de-al doilca inculpat, s-a anihilat posibili-
tatea interventiei chirurgicale can: . ipotctic, ar fi salvat viata victimei. Deci la
cauzarea mortii acesteia au contribuit ambele faptc culpoase, 111 concurs.
Raportul de cauzalitate existent intre faptele celor doi inculpa\i ;;i deccsul victi•
mei conduc la lncadrarea faptci fiecarui inculpat in ucidere din culpa. ~i nu in vatii-
mare corporala din culpa (Trib. Suprem. sec{ia penalt'i, dccizia nr. 168611977. in
Repertoriu 1976,1980, p. 387).

Constatarea lncalcarii unei dispozitii legale referitoare la conducerea


autovehiculelor pe drumurik publice nu este suficienta pcntru a retine culpa in
prnducerea acc 1dentului rutier ~i. implicit, referitor la moartea victimei, fiind
necesar sa sc analizezc 111 ce masuri'i incakarea rcspectivei dispozi\ii legalc a
inf1uentat producerea evenimemului rutier cc a avut drept consecinta dccesul
victimei. (... ) instantele aveau obllga\ia de a analiza raportul de cauzalitate dintre
conduccn.::a autnturismului cu dreptul de conducerc ~uspcndat ~i moartea victi-
mei. Asa cum rezulta din raportul de expertiza tehnica, inculpatul nu a incalcat
alte dispozitii kgak ~i nu a avut pos1bilitatea evitarii producerii accidentului. In
consecin1a. producerea evenimentului rutier nu poate fi imputata inculpatului,
deoarece intre conducerea autolurismului cu permisul suspcndat )i moartea
victirnei nu cxista legatura de cauzalitate.( ... ) ~i Ill situapa 1n care nu ar fi avut
drcptul ck cnnJuccre suspendat inculpatul era in imposibilit£1te de a cvita
accidentul rutier (C.A. Bucurcsti, sec{ia pcnala, decizia nr. 1009/0/.07.2009,
,niw.sintact.roi.

lnculpata P.O., in calitate de medic de garda la Unirntea de Primiri


Urgente din cadrul Spitalului Municipal din Reghin, in data de 6 decembrie
2009, 'in intervalul orar 00:30-07: l 5. In mai multe rc1nduri, nu a recunoscut de~i
trcbuia t:i putea sa recunoasca un infarct miocardic acut postero-lateral declan~at
la pacientul P.A. in momcntul pre1enUirii ~i efoctuiini investiga1iilor medicale ~i
pu~ in cviden1iI 'in special de EKG-urile efoctuate la orele 00:35, 02:00 ~i 07:00
;.J, pc cale de consecinta, nu a aplicat procedurn ce se impunea in astfel de cazuri
confom1 Ordinului ministrului siinatatii nr. 1059/2009, respectiv neacordarea de
pnoritate diagnosticului posibil eel rnai sever. urmata de transfernl pacientului la
unitatea spitaliceasca compctenlii a acorda tratamentul specific, ulterior pacien-
tul decedand. (... ) In ccea ce prive~te legatura de cauza litate, in mod corect s-a
dczvolt1t in cuprinsu l dezbaterilur pe fundul cauzei de catre procuror faptul ca
60 Drepl penui. Purtea speciahl

acest aspect nu este un element de fapt. ci un ekrnent de m1tura juridica. /\pre


cierea care se face pentru a stabili existenta sau inexistenta legaturii de
cauzalitate esk juridica ~i nu faptica. Prin faptul ca a constatat existen1a legAturii
de cauzalitate, prima instanta nu a indus i'n situatia de fapt un eleml.'.nt supli-
mentar fata de situatia de fapt din rechizitoriu, ci a substituit propria sa
aprcciere, de naturii jurididL celei pe care procurnrul a facut-o i:n rechizitoriu cu
privire la aceasta chestiune de cauzalitate. (... ) in acrul de sesizare sunt cup rinse
doua catcgorii de urmari, anumc ncTIC'spcctarea dreptului la o 1ngrijire medicala
adecvata ~i decesul pacicntului. Prima este specifica infrac1IUnii de ncglijenta 111
serviciu, iar a doua celei de ucidere din culpa. Procurorul a explicat de cc a
re(inut una in detrimentu! celeilalte. Retinerea infractiunii contra viet1i este posi-
bila numai in cazul in care urmarea imediata mai grava dccurge in mod firesc
din neacordarea tratamentului medical adecvat. Instanta de control judiciar
reaminie~te faptul ea estc adevarat ca cxistrt o diferenta intre legatura de cauza-
!itate jurididi ~i cea naturala, insa prima trebuie sa-~i gaseasca suportul 111 cea de-a
doua. Cu alte cuvinte, nu poate exista o legatura de cauzalitate juridica intre o
anumita fapta ~i o anumita urmare, dacfi este imposibil:1 cauzalita1ea naturnla. In
eazul de fata, Comisia Superioara Medico-Legala din cadrni lnstitutului National
de Medidna I .egalf1 ,,fvlina Minovici" a aratat ca nu se poate stabili o legamra
certa de cau1alitate intre nediagnost.icarca afr:ctiunii miocardice ~i deces, avilnd in
vedere amploarea, gravitatea si localizarea infarctului miocardic acut, nici
cmmtificarea sau gnrantarea ?ansclnr de supravietuire alt pacientului in conditiik
intemarii ~i tratarii acestuia la o clinica de specialiiate. Chiar ~i 1n c:l7u! leorit::i
echivakntei conditiilor adoptatil de catre prima instanta, stabilirea legaturii de
cauzalitate a ..:ontributiilor urmeaza sa lie realizarn cu ajutorul criteriului sine qua
non. izolandu-sc faptic fiecare contribu\ie, spre a se vedea daca fara aceasta rezul-
tarul s-ar fi produs In accla~i fol ~i in accka$i proportii. Din inierpretarea raportului
cfoctuat de Comisia Superioara ,~fodico-Legala din cadml Institutului National de
Medicina Lega!a ,,J'vlina IVfinovici" rezulta ca, ccrcetandu-se exciusiv conduita
mcdica!a neadecvata, n:zultatul la fel care s-ar fi produs este lipsa mwi ingrijin
medicale adecvate, nu insa $i decesul pacientului. Cu altc cuvinte, acest n1port
sustine ca rczultatul mai grav s-ar fi produs chiar dadi diagnosticul ar li fost
stabilit corect, ceca ce semnitica, 1n tennen1 juridici, ca fapta inculpmei nu estc
condi\ie sine qua non a urmarii imediate analizate. Pentru acestc motive, instanta
de control judiciar constata dl incadrarca jrnidica corccta a faptei este aceea de
ncglijen\?l in serviciu $! nu ncidcrc din culpa (CA. Tcirgu-Mure.y, sec(ia pcnaht
decizia nr. 47412016, nepublicatd),

5.5. Latura sublectiva


- culpa cu previziune sau culpa simpla (neglijenta):
- fapta nu este tipica, daca se refine culpa exclusivii a persoanei vatamate in pro-
ducerea rczultatului:
- in ipoteza retinerii culpei concurente a persoarn;i vatamate la producerea rezul!a-
tului, acest aspect nu innttura tipicitatea faplei, insa va fi avut in vedere atat la indi-
vidualizarea ikdepseL d\t $i la stabilirea cuantumului despagubirilor civi!e 'in cazul in
care persoana vat5mata s-a consliruit parte civilri i:n procesul penal;
Jnfracfiuni contra persoanei 61
- in doctrina 1 se apreciaza ca in cazul in care pericolul a fast provocat din culpa
celui care comite ulterior actiunea de salvare prin uciderea unei persoane, starea de
necesitate produce efecte !imitate, in sensul ca justifica fapta intentionata (omorul),
dar autorul va raspunde pentru o fapta din culpa (ucidere din culpa); tot astfel, daca
autorul i~i provoaca cu intentie sau din culpa starea de iresponsabilitate, fara a
urmari/prevedea ~i accepta uciderea unei persoane in aceasta stare, ~i ulterior
savar~e~te o actiune prin care se suprima viata unei persoanei, va raspunde pentru
ucidere din culpa numai in masura in care savar~irea acestei infractiuni era o
consecinta previzibila a starii de iresponsabilitate, iar daca savar~irea faptei in aceasta
stare era imprevizibila, autorul nu va raspunde nici cu titlu de culpa pentru aceasta.

~ Viteza excesiva in conducerea autovehiculului, neremedierea defectiu-


nilor la sistemul de franare, neatentia ~i reactia tardiva, datorate consumului de
bauturi alcoolice, ~i aparitia pe carosabil a victimei care a traversat drumul in
fuga ~i in loc nepermis fara sa se asigure, constituie imprejurari ce impun reti-
nerea vinovatiei conducatorului de autovehicul, in conditiile culpei comune
(C.S.J., sec/ia penala, decizia nr. 2375/2000, www.legalis.ro).

~ Aparitia nea~teptata a unui animal pe carosabil, coroborata cu conduita


imprudenta a victimei, de~i reprezinta imprejurari a caror interventie nu a putut
fi prevazuta, nu exclud vinovatia inculpatului in producerea accidentului soldat
cu decesul victimei, in conditiile in care autovehiculul condus de inculpat
prezenta defectiuni la sistemul de franare, preexistente accidentului ~i cunoscute
de inculpat (C.A. Bucure$fi, secfia a II-a penala, decizia nr. 296/2000, in
C.P.J.P. 2000, p. 188).

~ Fapta unui osta~ de a efectua, in prezenta altuia, manevre repetate de


introducere ~i expulzare a cartu~elor pe teava pistolului mitraliera indreptata spre
acesta din urma ~i apasarea pe tragaci cu consecinta impu~carii mortale a
victimei nu constituie, in sine, temei suficient pentru incadrarea faptei in infrac-
tiunea de omor. Daca se dovede~te ca manevrarea pistolului s-a facut in joaca,
inculpatul apasand pe tragaci crezand ca parghia este asigurata, iar dupa impu~-
carea victimei a avut manifestari de disperare, fiind in bune relatii cu aceasta, nu
se poate retine existenta intentiei indirecte de a ucide; pozitia sa subiectiva
caracterizandu-se prin culpa, incadrarea corecta a faptei este in infractiunea de
ucidere din culpa (C.S.J., completul de 7judecatori, decizia nr. 29/1991, in B.J.
1991, p. 754).

~ in situatia cand inculpatul, actionand cu intentia de a produce suferinte


fizice unei persoane, din neprevedere sau u~urinta cauzeaza moartea acesteia,
fapta sa constituie infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, iar
nu aceea de ucidere din culpa. In acest din urma caz, intreaga pozitie subiectiva
a inculpatului se caracterizeaza prin culpa, iar nu prin intentie in ceea ce prive~te
actiunea agresiva ~i prin culpa in raport cu rezultatul produs, decesul victimei,
trasatura caracteristica infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte
(C.S.J., sec/ia penala, decizia nr. 2097/1991, www.legalis.ro).

1 F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 381, respectiv p. 425.


62 Drept penal. Partea speciala

5.6. Variante agravate


5.6.1. Uciderea din culpa savar~ita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor
legale ori a masurilor de prevedere pentru exerciµul unei profesii sau meserii
ori pentru efectuarea unei anumite activitati [art. 192 alin. (2) NCP]
- prima varianta agravata are natura juridica a unei norme incomplete, norma
completatoare putand consta fie in dispozitii din legislatia primara, fie in norme
stipulate in legislatia secundara (hotarari de Guvem, regulamente etc.) in care sunt
stabilite reguli pentru exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii in functie de care
sa se evalueze culpa profesionala (exemple de norme completatoare: 1. art. 48 din
O.U.G. nr. 195/2002, care stipuleaza obligatia conducatorului vehiculului de a
respecta regimul legal de viteza ~i de a o adapta in functie de conditiile de drum,
astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta; 2. art. 135 lit. h)
din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, care instituie obligatia condu-
catorilor autoturismelor de a acorda prioritate de trecere pietonilor angajati in
traversarea carosabilului pe trecerea pentru pietoni);
- nu intereseaza daca subiectul activ este sau nu calificat pentru exercitarea pro-
fesiei, meseriei sau activitatii;
- fapta trebuie sa fie savar~ita in timpul exercitarii profesiei, meseriei sau activitatii,
cu nerespectarea regulilor (legale sau infralegale) prevazute pentru exercitarea acesteia;
- fapta sa fie urmarea nerespectarii dispozitiilor legale;
- cand incalcarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea
insa~i o infractiune se aplica regulile privind concursul de infractiuni [de pilda, se va
retine existenta unui concurs ideal intre infractiunea de ucidere din culpa ~i cea de
conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante (art. 336 NCP)].

- - - Existenta fonnei agravate a infractiunii de ucidere din culpa prevazuta


de art. 192 alin. (2) teza I NCP necesita indeplinirea unnatoarelor cerin/e
cumulative: fapta sa fie comisa cu ocazia exercitarii unei profesii sau meserii ori
a efectuarii unei anumite activitati; sa existe dispozitii legale sau masuri de
prevedere pentru exercitiul respectivei profesii sau meserii ori pentru efectuarea
respectivei activitati; fapta sa fie unnarea nerespectarii acelor dispozitii legale
sau masuri de prevedere. Prin instituirea acestei agravante, legiuitorul a unnarit
sa detennine la prudenta pe cei care exercita profesii sau meserii ori desfa~oara
anumite activitati pentru care exista dispozitii legale sau masuri de prevedere
tocmai in considerarea faptului ca orice neatentie in exercitarea, respectiv
efectuarea acestora poate avea consecinte grave, constand chiar in pierderea
vietii uneia sau a mai multor persoane. In considerarea unor asemenea atitudini
de lipsa de atentie fata de viata celor din jur, legiuitorul - preocupat sa ocro-
teasca viata persoanei - obliga pe destinatarii textului de lege criticat sa
manifeste atentie, chibzuinta in relatiile sociale ori de cate ori efectu.eaza
activitati care ar putea provoca moartea unei persoane. Sintagma ,, unei anumite
activitafi" se refera, a~adar, la acele activitati pentru a caror desfa~urare exista
dispozitii legale sau masuri de prevedere tocmai in considerarea faptului ca orice
neatentie in efectuarea acestora poate avea consecinte grave, constand chiar in
Jn.fi"acfi11ni contra pcrsoanei 63
picrderea vietii uneia sau a mai mu ltor persoane. (... ) uciderea din culpa ,n
moda\itatca agravata regkmentata de art. 192 alin. (2) tcza l NCP este mai des
1ntalnita in domeniul circula\iei pc drumurik publice, in eel medical $i in eel al
construc\iilor (DCC nr. 77212016, W¾w.ccr.ro).

~ Sunt inaplkabile dispozitiik legale privind canli fortuit. 111 cazul i'n
care inrnlpatul nu a avut un comportament preventiv, 1n scnsul de a evita orice
momente emo\ionale 111 timpul at1arii la volan. Pierderea controlului asupra
<lircctici de deplasare autoturismulm nu constituie o \'mprejurare neprevazutii.
ci este consccinta neadaptarii vitezei de circulatie la conditiile de trafic,
respectiv intr-o rnrba cu grad sporit dt: dificultatc Bucure~ti, sec{ia penald,
du:izia nr. JU79/2/J02, in CP.J.P. 2002. p. 2 fl),

~ Conducatorul de autovehicul trebuic sL\. adaptcze viteza la conditiile de


trafic, inclusiv de \ izibilitatc. Dadi in timpu l nop\ii, la intalnirea cu un autovehi-
cul circuland din sens opus. este orbit de lumina farurilor acestuia, conduditorul
de autovehicul trebuie sa redud1 vheza in a~a fel incat sa evite producer,:a
oricarui accident prin coliziune cu un vehicul sau o persoani'i aflata pc carosabil.
In cazul in care se produce un accident, nu se poate re\ine cazul fmtuit, ci even-
tual culpa comunfi sau culpa concurenrn a altei persoane, daca aceasta se inscric
in raportul de cauzalitate (C.S.J., sec/ia penala. decizia nr. 2088/1995, in
B.JCD. 1995, p. 1

Obliga/io prevedere constituie esenta criteriului obiectiv de eva-


luare a cxisten 1ei culpei ~i presupune existenta une1 nbliga1ii cutumiare sau
rcglernentate normativ de diligcn\a ~i prudenta care 1i incumbii inculpatului 1n
vederca evitarii produceni unor stari de pericol sau vatlirnari ale valorilor
jundice protejate. Prin unnare, cxistcn 1a und obligatii de prudcnta are caractcr
pr-:ventiv. Posibilitatea de u prei'edea constituic escnta eriteriului subiectiv de
evaluare a existentei culpei ~i se evalueaza in concreto atat prin raportare la
ansamblul 1rnprejurarilor de fapt ~i la condi\iile de aqiune, cat ~i cu referire la
calitatile ~i particularitatile inculpatului, iar nu prin raportare la un standard
abstract al omului dotat cu eek rnai bum: calitati motnce sau intekctuak. Se va
putea retinc cxisknta 1:"ulpei 111 ipotc1a in care inculpatul putea in coneret sa
rezultatul socialmente periculos. Per a contrario, va lipsi culpa in
cazurile in care producerea rezult1tulu1 socialmcnte periculos nu era previ1ibilr1
pentru inculpat sau, prcvizibila, era inevitahila. Cazul jcmuit este t) cauza
care inlatura caracterul penal al fapwi const,1nd intr-o hnprcjurare exterioara a
carei interventie irnprcvizibi!a sc adauga peste aqiunea sau inactiunca, lieita ori
iiicita a unei persoane ;;i care conduce astfel la producerea unui rezultat cc nu
putea fi prevazut Prin urmare, imposibi!itatea "m'""·"ift si abso!utl'i de prevedere
esre de esen{a cazului .fl1rtui1. in aceste conditiL iata de distinqiile realizatt' mai
sus. rezulta ci'.1 nu in toate ipotezele in care inculpatul nu putca sa prevada
urmarea socialmente pcriculoasa se va retine existenta cazului fiirtuir, ci doar in
cnzurilc in care atat inculpatul, dit ~i nicio alta persoana nu puteau sa pn:vada
existenta imprejurarii exterioare. Curtea constata ca opima exprimata de catre
expert in concluziile raportului de cxperti1a criminalistica relcva faptul ca
' I

64 Drept penal. Partea speciala

momentul declan$arii starii de pericol iminent, autovehiculul Volkswagen


Passat se ajla la o distanfa de 31,06 de metri fafa de locul impactului $i ca
spafiul teoretic necesar opririi autoturismului de la viteza de 50 km/h este de
28,35 de metri, deci mai mic decat distanta la care se afla autovehiculul fata de
locul impactului, in momentul declan~arii starii de pericol iminent, ceea ce i-ar fi
permis oprirea acestuia inainte de intersectia cu traiectoria victimei angajata in
traversare, desigur, cu condifia acfionarii sistemului de franare, inca din
momentul declan$i'irii starii de pericol iminent. Curtea constata ca momentul
declan§drii stdrii de pericol iminent pentru inculpat il reprezinta eel in care a
existat posibilitatea fizica de a sesiza faptul ca victima, angajata in traversare, se
deplasa pe o traiectorie de intersectare cu cea a autovehiculului pe care il
conducea. Acest moment este determinat de expert printr-un standard tehnic
abstract al datelor oferite de camera video amplasata in postul de conducere al
autoturismului Volkswagen Passat, in cadrul unei simulari realizate prin
intermediul unui program informatic. Curtea opineaza ca evaluarea facuta de
expert este una bazata pe supozitii cu privire la viteza avuta de inculpat, pe
simulari cu un grad ridicat de precizie ~i pe rationamente logico-formale, iar in
urma acesteia expertul a ajuns la o concluzie potrivit careia nu se poate refine o
imposibilitate generald # absolutd de prevedere a pericolului. Aceasta echiva-
leaza cu faptul ca exista o posibilitate teoreticd de evitare a accidentului, daca
~oferul ar fi actionat frana simultan cu momentul aparitiei starii de pericol, ceea
ce ar fi condus la oprirea autovehiculului in 28,35 de metri, la distanfd de
aproximativ un metru /afd de victimd. Pentru aceasta era insa necesar ca ~oferul
sa fi fost o persoana abstracta (ca cea asumata de programul informatic Virtual
Crash 2.2.) care: 1. ar fi circulat cu o viteza teoretica de 50 km/ora; 2. ar fi avut
precizia matematica in constatarea situatiilor de fapt similara celei a camerei
video special montate pentru a sesiza, in cadru simularii informatice, momentul
de inceput al starii de pericol; 3. ar fi actionat instantaneu sistemul de franare in
momentul constatarii (teoretice) a starii de pericol ~i 4. pe timp de noapte nu ar
fi putut fi afectata de faptul ca mediul peste care se suprapune pietonul care
traverseaza imprudent prin loc nepermis, in mers grabit, prin spatele unui
autocamion oprit. A~adar, Curtea considera ca, in evaluarea facuta, expertul s-a
raportat la standardul abstract al omului dotat cu cele mai bune calitati motrice
sau intelectuale ~i ca din mijloacele de proba cu caracter ~tiintific administrate in
cauza rezultd cu certitudine cd in cauzd nu se putea refine incidenfa cazului
fortuit. Curtea apreciaza ca raportul de expertiza criminalistica a lasat in compe-
tenta instantei evaluarea in concreto a posibilitatii de prevedere a rezultatului
socialmente periculos atat prin raportare la ansamblul imprejurarilor de fapt ~i la
conditiile de actiune, cat ~i cu referire la calitatile ~i particularitatile inculpatului.
Curtea constata ca inculpatul a respectat obligatia de diligenta reducand
viteza la intrare in localitate ~i ruland cu prudenta adecvata condipilor de
trafic. Astfel, din partea expozitiva a raportului de expertiza criminalistica
rezulta ca inculpatul a respectat obligatia de diligenta, ruland cu o viteza proba-
bila de 50 km/h. Curtea considera ca nu se poate retine in sarcina inculpatului
incalcarea prevederilor art. 49 din O.U.G. nr. 195/2002, ca de altfel nici pe cele
ale art. 48 din O.U.G. nr. I 95/2002 ~i nici obligatiile prevazute la art. 114
alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 1391/2006, acesta neavand cum sa prevada ca, din
b1,fi·actiuni conrra persoanei 65
partca opusa a c:,rosabilului, pe care sc afla oprit autotrcnul condus de martorul
N.G.C., care :lVea in functie faza scurta a famrilor, victima M.C. se va angaja in
travcrsarea pa11ii carosabile a drumului printr-un loc nepennis ~i fara sa se
asigure. Curtea rnai constata ca, raportat !a 1mprejurarile concrete ale traficului
pe tirnp de noapte, la viirsta i'i experienta de viata a inculpatului. acesta nu a
avut posibilitatea sa prevada aparitia intempestiva a victimei pe ~osea, care
a condus la producerea evenimentului rutier. Curtea apreciaza drept relevanta
dedara\ia inculpatului care a aratat ca a vazut confuz, o silueta omcneasca care a
avut impresia ca schiteaza ca un gest de aparar0 ~i apoi a simtit cum se crapa
parbrizul 1n part.ea stanga jos, con~tientizand abia 111 acel moment ca a lovit un
om, ceca ce 1-a detem1inat sa franeze brusc. Faptul di victima a aparut intem-
pestiv din spatele camionului fara a putea fi obscrvata de inculpat cstc atcstat de
procesul-verbal de cercetare la fata locului din care a rezultat ca nu au fost
idemiflcate urme de frcinare create de pneurile autoturisrnului implicat 1n acci-
dent ~i ca victirna afost !ovitd cu partea stanga a masinii, unde au fost localizatc
um1e dinamice la nivelul caroseriei, parbrizului ~i al farului. Simularea eiectuata
cu ajutorul programului Virtual - Crash 2.2. in cadrul raportului de expertiza cu
privire la pozitia victimci si a autovehiculul 1n momentul impactului confirma
trecerea intempestivci a strazii de cam: victima ~i apari(ia inopinata in fata
conducdtorului auto. Doar in aceste conditii victima putca fi preluata !11 zona de
colt autovebiculului, impact care a favorizat proiectarea laterala a victimei fara
ca accasta sa fi fost preluata ~i pe parbriz, in partca superioara. in consecinta,
Curh:a opineaza ca faptei de care este acuzat inculpatul ii lipse~te tipieitatea
subiectiva, neput,lndu-sc retine 'in cauza comiterea faptei din culpa fara preve-
dere, apclul inculpatului fiind intcmeiat, in conditiile retinerii impedimentului ia
exercitarea act.iunii penale prevazut de art. 16 alin. (1) lit b) teza a II-a
C.proc.pen. (CA. Oradea, sec{ia pena/6, deci::ia nr. 191/2017, nepublicata),
5.6.2. Uciderea a doua sau mai multe persoane [art. 192 :din. (3) NCPJ
- pluralitatea de victirne nu va duce 1n cazul uc:iderii din culpa la retinerea unei
pluralitati de infractiuni, ci la o varianta agravata a acesteia, existand astfel o unitate
legala de iufractiune (infractiunc complexa);
- poate privi atat varianta de baza a infractiunii, cat ~i cealalta varianta agravata
prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP.

~ Diferenia de tratamcnt juridic intre inculpata C.F.D. ~i ceilalti inculpati


arc la baza premisa ca persoana care avea obliga1ia sa nu paraseasca salonul era
cea care ar fi putut constata inccndiul 1nca din primelc faze ale declan~arii ~i ar
fi putut eel putin limita consecintcle incendiului, estc inculpata C.F.D. Fapta
inculpatei C.F.D. csk caracterizata prin vinoviitia sub fom1a culpci fara
prcvedere, neglijcntci. inculpata neprevazand rczultatul periculos al faptei sale,
dqi trebuia ~i putea sa ii prevada. AstfeL inculpata nu a prevazut ca prin nesu-
pravegherea efectiva ~i permancntii a copiilor se putea produce moartea sau
vatamarea corpora la a nou-nascutilor. Jnculpata trebuia ~i putea sa prevada
urmarile faptelor sale, concluzie desprinsa din faptul ca fulosind criteriu!
obicctiv, o asistenta medicala, norm ala ~i prudenta, cu aceea~i cxpcricnta profe-
sionala a inculpateL cunoscand obligatiile pc care le avea, putca anticipa faptul
66 Drept penal. Partea specialii
ca prin parasirea nejustificata a salonului, in lipsa sa se putea produce un
incident pe care nu 1-ar mai fi putut impiedica sau orice alt eveniment pe care
daca ar fi stat in salon 1-ar fi putut impiedica sau macar ar fi putut limita efectele
acestuia. in egaUi masurii aceste concluzii sunt valabile ~i in ceea ce prive~te
cererea de achitare formulata de inculpatii care a sustinut ca in acest caz este
vorba despre existenta unui caz fortuit. Aceasta sustinere este neintemeiata
avand in vedere ca inculpata are o culpa directa ~i clar stabilita in neexercitarea
corespunzatoare a atributiilor sale de serviciu, dar ~i o culpa fara prevedere in
ceea ce prive~te rezultatul viitiimator al incendiului pe care 1-ar fi putut opri sau
macar limita. in ceea ce ii prive~te pe ceilalti inculpati in sarcina carora s-a
retinut existenta sau inexistenta unei culpe in modul in care ~i-au indeplinit
atributiile ce le reveneau in virtutea profesiei lor, concluziile mentionate anterior
nu sunt valabile. Astfel, inculpatii au un grad de culpa in modul in care ~i-au
indeplinit atributiile de serviciu, dar nu existii o culpa care sa poata fi stabilita in
sarcina acestora in ceea ce prive~te rezultatul incendiului. Astfel, ace~ti inculpati
nu puteau prevedea nerespectarea culpabila a indatoririlor de serviciu de catre
inculpata C.F.D., nerespectare ce a condus practic la imposibilitatea de oprire a
incendiului sau de salvare a nou-nascutilor (C.A. Bucure~ti, secfia I penalii,
decizia nr. 537/2015, nepublicata).

5.7. Formele infracpunii


- nu sunt posibile actele premergatoare sau tentativa;
- momentul consumarii este eel al decesului victimei;
- poate avea forma unei infractiuni progresive din culpa atunci cand in urma
actiunii violente comise cu sau fara prevedere se produce vatamarea corporala a
victimei, iar in urma agravarii starii de sanatate a acesteia, fara interventia vreunei
alte persoane sau a faptuitorului, survine decesul;
- nu poate fi comisa in forma continuatii, fiind o infractiune din culpa.

5.8. Pedeapsa
- uciderea din culpa in varianta de baza [art. 192 alin. (1) NCP] se pedepse~te cu
inchisoare de la 1 la 5 ani;
- varianta agravata prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP se pedepse~te cu inchisoare
de la 2 la 7 ani;
- in cazul in care uciderea din culpa a avut ca rezultat moartea mai multor per-
soane [art. 192 alin. (3) NCP], limitele speciale ale pedepsei (nu doar maximul
special al acesteia) se majoreaza cu jumatate;
- raspunderea penala este prescriptibila, infractiunea neregasindu-se in enume-
rarea limitativa prevazuta de art. 153 alin. (2) NCP.
lnfracfiuni contra persoanei 67

1.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de
suferinte fizice-forma tip [art. 193 alin. (1) NCP];
- varianta agravatii a infractiunii consta in lovirile sau violentele prin care se
produc leziuni traumatice sau este afectatii siiniitatea unei persoane, a carei gravitate
este evaluata prin zile de ingrijiri medicale de eel mult 90 de zile [art. 193 alin. (2)
NCP]; se remarcii, a$adar, ca infracfiunea de loviri sau alte violen/e previizutii de
NCP are aplicabilitatea mai largii decaf cea previizutii de vechiul Cod penal, incor-
porand atat con/inutul infracfiunii de viitiimare corpora/a (art. 181 C.pen. din 1969)
din vechiul Cod, cat $i o parte a con/inutului infracfiunii de viitiimare corpora/ii
gravii [art. 182 a/in. (I) C.pen. din 1969);
- NCP nu mai prevede ca variantii agravatii a infracfiunii savar$irea faptei
asupra unui membru de fami/ie, aceasta fiind previizutii ca infracfiune distincta de
violenfa infamilie (art. 199 NCP);
- actiunea penala pentru aceasta infractiune se pune in mi~care la plangerea prea-
labila a persoanei vatamate 1, iar retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea
penala;
- in cazul in care persoana vatamata este un membru de familie, actiunea penala
poate fi pusa in mi~care ~i din oficiu, in acest caz putand interveni impacarea paqilor
[art. 199 alin. (2) NCP]; daca subiectul pasiv este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, dar care nu este membru de familie,
actiunea penala poate fi pusa in mieycare ~i din oficiu, conform art. 157 alin. (4) NCP,
insa impacarea nu este posibila, pentru ca aceasta este prevazuta de lege nurnai
pentru membrii de familie.

1.2. Obiectul infracµunii


a) obiectul juridic special: integritatea fizica sau sanatatea persoanei ~i relatiile
sociale in legatura cu acestea;
b) obiectul material: corpul persoanei in viata.
- daca faptele sunt savar~ite cu ~tiinta asupra unei persoane decedate, se va retine
savar~irea infractiunii de profanare de cadavre sau morminte (art. 383 NCP).

1 Trebuie avut in vedere faptul ca, in ipoteza in care subiectul pasiv al infractiunii este o

persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, actiunea


penala se pune in mi~care ~i din oficiu, conform dispozitiilor art. 157 alin. (4) NCP.
68 Drept penal. Partea speciala

1.3. Subiecpi infractiunii


a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capa-
citate penala;
- parintii care exercita acte de violenta asupra copiilor lor vor fi subiecti activi ai
infractiunii de violenta 1n familie (care absoarbe infractiunea de loviri sau alte
violente), care poate fl retinuta in concurs cu infractiunea de rele tratamente aplicate
minorului, prevazuta de art. 197 NCP 1;
- in situatia in care subiectul activ este o persoana aflata in exercitarea atributiilor
de serviciu, fapta poate imbrlica o alta 1ncadrare juridica (de pilda, purtarea abuziva
prevazuta de art. 296 NCP);
- daca fapta este comisa imediat dupa na~tere sau in primele 24 de ore de la
na~tere de mama aflata intr-o stare de tulburare fata de nou-nascut se va retine comi-
terea infractiunii de ucidere ori vatamare a nou-nascutului savar~ita de catre mama
[art. 200 alin. (2) NCP];
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau com-
plicitate.

~ Persoana care tine victima pentru a fi lovita de un tert ~i care i-a provo-
cat victimei vatamari corporale care au necesitat 5 zile ingrijiri medicale va ras-
punde in calitate de coautor la infractiunea de loviri sau alte violente, ~i nu
pentru complicitate la aceasta infractiune, intrucat contributia adusa in acest fel
apare indispensabila pentru realizarea continutului infractiunii [Trib. lafi, secfia
penala, decizia nr. 523/1981, fn G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.J.P. - vol. III,
p. 57].

b) subiectul pasiv: persoana fizica in viata.


- consimtamantul victimei la exercitarea de violente asupra sa constituie o cauza
justificativa;
- in ipoteza in care victima este un membru de familie se va refine comiterea
infractiunii de violenta in familie [art. 199 alin. (1) NCP raportat la art. 193 NCP];
- daca victima este un judecator ori procuror aflat in exercitiul atributiilor de
serviciu, sau daca fapta este comisa fata de un judecator, procuror sau de un membru
de familie al acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legatura cu indepli-
nirea atributiilor de serviciu ale magistratului se va refine comiterea numai a infrac-
tiunii de ultraj judiciar (art. 279 NCP raportat la art. 193 NCP); deopotriva, se va
retine ultrajul judiciar ~i atunci cand fapta este comisa impotriva unui avocat in lega-
tura cu exercitarea profesiei de catre acesta;
- atunci cand victima este functionar public care indepline~te o functie ce implica
exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura

1in acest sens in doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit. vol. I, p. 268) s-a opinat ca ,,in
prezent, 1n sfera dreptului de corectie nu se mai poate include ~i dreptul de a exercita violente
fizice, chiar de mica intensitate, astfel ca acestea vor trebui considerate ca fapte antijuridice ~i
atunci cand au fost comise in cadru familial ~i in legatura cu educarea minorului".
lnfracfiuni contra persoanei 69
cu exercitarea acestor atributii sau daca fapta este comisa impotriva unui fonqionar
public care indepline~te o fimctie ce implicii exercitiul autoritatii de stat sau asupra
unui membru de familie al functionarului, in scop de intimidare sau de razbunare, in
legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale funqionarului se va retine comi-
terea numai a infraqiunii de ultraj (art. 257 NCP raportat la art 193 NCP);
- pluralitatea de subieqi pasivi atrage, in principiu, retinerea unui concurs de
infraqiuni.

1.4. Latura obiectiva


a) elementul material: lovirea sau exercitarea oricarei alte violenje (inclusiv
psihice) cauzatoare de suferinfe jizice asupra corpului unei persoane;
- violcnta poate s,a constea fie intr-o aqiunc directfl, fie intr-una indirecta, ori
poate imbraca forrna unei inactiuni;
- in situatia in care, cu aceea~i ocazie, persoana vatamata este lovita de mai multe
ori de faptuitor, se va re\ine existenia unei singure infractiuni de loviri sau alte
violente, deoarece existil o unitate naturalii colectivd in cadrul carcia exista o singura
actiune infraqionala violenta realizata in acela~i context spatio-temporal prin mai
multe acte de executare:
nu cste 1ntotdeauna necesar pentru existenta infractiunii de loviri sau alte
violente sa existe un contact fizic 1ntre agresor ~i victima, fapta putiind fi comisa prin
orice fel de violente prin care se produce o suferinta fi.zica [de exemplu, printr-o
violenta psihica (sperietura putemica), prin pulverizarea unui spray paralizant sau
lacrimogen \'n locul unde se afla victima etc.].
b) urmarca imed.iata: cons ti\ in su/erinfa flzidi, indiferent de intensitate, produs[i
prin lnvire sau alte violente; in ipoteza in care actele de violenta produc un
traumatism pentru a carui vindecare este necesara chiar ~i o zi de ingrijin medicale se
va retine varianta agravata a infractiunii, iar nu forma de baza;
- poate rczulta fie direct, fie indirect din aqiunea sau inactiunea faptuitorului;
- fapla nu este tipica daca s~au produs nurnai suferinte psih1ce.
c) legaturn de cauzalitate: daca fapta se comite prin lovire, legatura de cauzali-
tate rezulta din materialitatea faptei, suferinta fizica fiind prczumata: cand fapta se
cornite prin violen/e, trebuie sa existe ~i sa fie dovedita legatura de cauzalitate
intre actele de violenti'i ~i suferinta fizica produsa.

1.5. Latura subiectiva


- inten 1ie directa sau indirecta (in cazulformei tip); forma de baLa a infracfiunii nu
poate fi comisa cu pmeterintentie;
- 1n cazul 111 care infractorul love~te din eroare o alta persoana decat pe cea pe
care voia sa o loveasca, nu se va retine eroarea drept cauza dt: neimputabilitate;
- 1n situatia 1n care faptuitorul a aqionat impotriva unei persoane, iar din cauza
efectuam 111 mod defectuos a actelor de exccutare sau ca urrnare a unui eveniment
neprevazut, actiunea infractionala a fost deviata catn: un alt subiect (aberratio ictus),
70 Drept penal. Partea speciala

ajungandu-se astfel la vatamarea unei alte persoane, nu se va retine eroarea, intrucat


aceasta intervine in momentul desfa~urarii actiunii infractionale ~i, prin urmare, nu
inlatura caracterul penal al faptei;
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care au
fost savar~ite lovirile sau violentele; acestea pot fi avute in vedere de instanta la
individualizarea pedepsei.

1.6. Varianta agravata: lovirile sau alte violente prin care se produc
leziuni traumatice sau este afectata sanatatea unei persoane, a carei gravi-
tate este evaluata prin zile de ingrijiri medicale de eel mult 90 de zile
- criteriul medico-legal de evaluare a gravitatii traumatismului este numarul de
zile de ingrijiri medicate;
- este necesar ca traumatismul produs sa necesite pentru vindecare intre 1 ~i 90 de
zile de ingrijiri medicale; daca vatamarile suferite nu necesita pentru vindecare nicio
zi de ingrijire medicala se va retine comiterea formei de baza a infractiunii, iar daca
numarul zilelor de ingrijire medicala este mai mare de 90 se va retine comiterea
infractiunii de vatamare corporala;
- ingrijirile medicale sunt acele ingrijiri ce sunt necesare pentru restabilirea sanatatii
~i integritatii corporale a persoanei care a fost vatamata prin savar~irea infraqiunii;
numarul zilelor de ingrijiri medicale reprezinta un criteriu medico-legal de evaluare a
gravitatii vatamarii sanatatii sau integritatii corporate a persoanei vatamate prin activi-
tatea infractionala, utilizat pentru stabilirea incadrarii juridice a infractiunii; numarul de
zile de ingrijiri medicale nu este echivalent cu numarul zilelor de spitalizare sau de
concediu medical ori cu durata intregii perioade recuperatorii;
- aceasta varianta agravata se comite din punct de vedere subiectiv cu intentie
(directa sau indirecta) ori cu praeterintentie [de exemplu, in ipoteza in care dupa
exercitarea actelor de violenta numarul initial de ingrijiri medicate (de pilda 37 zile
de ingrijiri medicale) spore~te odata cu trecerea timpului fara vreo alta interventie
violenta din partea faptuitorului, pana la limita de 90 de zile de ingrijiri medicale].

. . . Fapta de lovire constituie infractiunea de loviri sau alte violente chiar


daca victima a prezentat unele echimoze pentru a caror vindecare au fost
necesare 3-4 zile de ingrijiri medicale, aceste ingrijiri fiind destinate sa inlature
semnele exterioare vizibile, ~i nu alte consecinte mai grave ale lovirii sau sa
determine reluarea functiilor normale ale organismului traumatizat, nu influen-
teaza incadrarea juridica [Trib. Constanta, secfia penala, decizia nr. 1555/1969,
fn G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.J.P. - vol. Ill, p. 56}.

. . . Faptul ca victima a avut nevoie de un tratament local sub forma unor


comprese la deget timp de 3 zile nu inseamna ingrijiri medicate in sensul legii,
a~a incat fapta de lovire se incadreaza in forma de baza a infractiunii de loviri
sau alte violente [Trib. Suprem, sec/ia penala, decizia nr. 454/1973, fn G. Antoniu,
C. Bulai (coord.), P.J.P. - vol. Ill, p. 56].
71

1.7. Formele infractiunii


- actele preparatorii $1 tentativa: sunt posibile, ins."!i nu sunt incriminate;
- consumarea: in momcntul in care are loc exercitarea lovirilor sau altor violen\e
prin care se cauzeaza sukrinte fizice sau leziuni traumatice ori afectarea sanatatii
pentru a caror vindecare sunt necesare ingrijiri medicale de eel mutt 90 de zile;
infraciiunea poate fi savar~ita in lorma continuata, caz 1n care momentul epui-
zarii ii reprezinta eel al exercitarii uitimelor acte de violenta:
- infractiunea de sau alte vioknte este absorbita in infrae\iunea de vatamare
corpornlel sau de omor, daca acestea au fost comise prin lovire sau alte violente
(absorbt1e naturala) ori in continutul constitutiv al infractiunilor de tiilharic, ultraj,
ultrnj judiciar etc. (ahsorbtk legala);
- infraqiunea de loviri sau alte violenfe absoarbe amenintarea in situatia in care,
imediat dupa o persoam1 o ameninta pe alta ca o va lovi, cxercita acte de violenta
asupra victimei:
.. infraqiunea de lnviri sau a!te violentc poate ti re\inuta In concurs cu infractiunea
d,: tulburare a !ini~tii publice prevazuta de art. 371 NCP.

i .8. Pedeapsa
- 1n de baza [art 193 alin. ( 1) NCPJ, infraqiunea se pedepse~te cu inchi-
soarea de la 3 !uni la 2 ani sau cu amcnda ( 120-240 zilc-amenda);
in cazul care fapt3 a fost savifr~ita in varianta agravata prevazuta de art. 193
alin. NCP, pcdeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 5 ani sau amenda (180-300
zilc-amcnda).

2.1. Notiune
- este infracfiunea ce consta in savar~irea unei aqiuni sau inaqiuni prin care s-au
pricinuit unei persoane vreuna dintre unnatoarelc conseeinte:
a) o infirmitate;
b) leziuni lraumaticc sau afoctarea sanatafii unei persoane, care au necesitat,
pcntru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicate;
c) un prejudiciu estetic grav ~i pennanent;
d) a,ortul;
c) punerea in primejdic a vietii pcrsoanci art. l 94 alin. (1) NCP.
- rarianta a infractiunii consta in lovirile sau violentele comise cu
intcntie direct.'\ in scopul de a produce o infinnitate, ori leziuni traumatice sau afec-
tarea siinat::1t1i unei care au necesitat pentru vindccare, mai mult de 90 de
zik de ingn11ri mcdicak, sau un prejudiciu estctic grav ~1 permanent - a1i. 194
alin. NCP;
72 Drept penal. Partea speciala

- NCP a reunit in cuprinsul acestei infractiuni o parte din continutul infractiunii de


vatamare corporala grava din C.pen. din 1969, aceasta din urma infractiune nerega-
sindu-se in NCP; actiunile sau inactiunile care au produs leziuni traumatice pentru a
caror vindecare au fost necesare intre 21 ~i 90 de zile vor constitui potrivit NCP
infractiunea de loviri sau alte violente, iar nu infractiunea de vatamare corporala. Prin
NCP au fost inlaturate suprapunerile legislative existente in art. 182 C.pen. din 1969
cum ar fi prevederea drept urmare a actiunii sau inactiunii a infirmitatii ~i a pierderii
unui simt, ori a unui organ sau incetarea functionarii acestuia, fiind retinuta numai
infirmitatea (care inglobeaza toate elementele anterioare) drept criteriul medico-legal
de evaluare a gravitatii traumatismului. Deopotriva, au fost reformulate uncle dintre
consecintele vatamarii corporale din incriminarea anterioara prin includerea acestora
intr-o singura circumstanta, anume aceea a cauzarii unui prejudiciu estetic grav ~i
permanent;
- actiunea penala pentru aceasta infractiune se pune in mi~care din oficiu. Nici la
forma de baza ~i nici la variantele agravate nu este posibila impacarea.

2.2. Obiectul infracµunii


a) obiectul juridic special: integritatea fizica sau sanatatea persoanei ~i relatiile
sociale in legatura cu acestea;
b) obiectul material: corpul persoanei in viata.
- daca fapta este savar~ita cu ~tiinta asupra unei persoane decedate, se va refine
savar~irea infractiunii de profanare de cadavre sau morminte (art. 383 NCP).

2.3. Subiecfii infracµunii


a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capa-
citate penala;
- daca fapta este comisa imediat dupa na~tere sau in primele 24 de ore de la
na~tere de mama aflata intr-o stare de tulburare fata de nou-nascut se va retine comi-
terea infractiunii de ucidere ori vatamare a nou-nascutului savar~ita de catre mama
[art. 200 alin. (2) NCP];
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau com-
plicitate.
b) subiectul pasiv: persoana fizica in viata.
- in principiu, consimtamantul victimei la exercitarea de violente asupra sa nu
constituie o cauza justificativa; pot fi retinute cu caracter de exceptie ~i uncle situatii
in care consimtamantul victimei are caracter justificativ, cum ar fi cea in care o
persoana decide in mod voluntar sa ii cedeze un rinichi unui prieten pentru ca acesta
sa nu mai apeleze la dializa, iar prelevarea rinichiului are loc in cadrul unei institutii
sanitare in conditiile legii 1;

in acest sens in literatura juridica (F. Streteanu, D. Ni{U, op. cit. vol. I, p. 403) s-a
1

apreciat in mod intemeiat ca extragerea a doi dinti din fata care are ca efect slutirea va
!n/racfiuni con/tu persoanei 73
- in ipoteza in care victima este un membrn de familie se va retine comiterea
infractiunii de violenta 111 familie [art. l 99 alin. ( l) NCP raportat la art. 194 NCP]:
- atunci cand vietima este un judecator ori procuror aflat in exercitiul atributiilor
de serviciu, sau daca fapta este comisa fata de un judecator, procuror sau de un
rncmbru de familie al acestuia, in scop de intimidare sau de razbun.1re, 111 legfltura cu
indeplinirea atributiilor de serviciu ale magistratului se va retinc comiterea numai a
infractiunii de ultraj Judiciar (art. 279 NCP raportat la art. 194 NCP); deopotriva, se
va retine ultrajul judiciar ~i atunci cand fapta este comisa impotriva unui avocat in
legatura cu exercitarea profosiei de catre accsta;
- dadt victima este functionar public care indepline~te o functie ce implid'i exer-
citiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiHor de serviciu sau in legatura cu
excrcitarca acestor atributii sau daca fapta este comisa irnpotriva unui f1.mqionar
public care lndepline~te o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau asupra
unui mcmbru de familie al funqionarului, 111 scop de intimidare sau de razbunare, 1n
legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarului se va retine
comiterea numai a infraqiunii de ultraj (art. 257 NCP raportat la an. 194 NCP);
- pluralitatea de subicqi pasivi atragc, in principiu, retinerea unui concurs de
infractiuni.

2.4. Latura obiectiva


a) elementul material: cons ta in actiunea (directi'i sau indirecta) ori inaqiunea 1
prin care se produce n vatltmarc integritatii fizice sau sanatatii unei persoane;
- in situatia in care, cu aceea~i ocazie, persoana vatamata este Jovita de mai multe ori
de faptuitor, se va re{ine existenta unei singure infractiuni de vatamare corporala,
deoarcce cxista o unitalP naturalii colectivii in cadrul careia exista o singura actiune
infraqionala violenta realizata 'in acela~i context spatio-temporal prin mai multc acte
de executare;
b) urmarea imediata 2: legea prevede limitativ, dar altemativ mai multe urmari
imediate, retinerea oricarcia dintre acestea conducand la constatarea consumarii
infraqiunii;
- producerea printr-o singura actiune rcalizata 1n acela~i context spatio-temporala
prin unul sau mai multe acte de executare a doua sau mai multe dintre urmarile

constitui n fapta justificata in masura i'n care aceasta intcrventie cste solicitata doctorului
stomatolog de catre pacient.
; in accasta privin\a in literatura juridica (F Streteanu, D. Nifu, op. di. vol. I, p. 268) s-a
apreciat ca invatatoarea care nu intervine atunci cand un elev il love~te pe un altul, cauzandu-i
vatamari corpornle, se afii:i in pozitie de garant ~i va raspunde pentru omisiunea sa de a
intervem.
2 In mod intemefrn s-a aratat 1n doctrina (V Cioclci, in NCP comentat p. 400) ca: .J)ife-

renta obiectiva dintre infractiunea de lovire ~au alte violente (art. 193) ~i cea de vatamarc cor-
porala (art. 194) este data de urmarca imcdiata a infractiunii. altfcl spus de consecintele vio-
len(clor exercitate. Critcriul distinctiei ramane, ca ~i in vechca regkmentare, dublu: aiteriul
curativ-terape111ic, ce ia in calcul durata ingrijirilor medicale. ~i criteriul.fiziopatologic, ce tine
seama de natura vatamarilor produse'' (s.n., M. U. ).
74 Drept penal. Parrea specialc"1

prevazute de lege nu conduce la rctinerea unui concurs infractiuni, c1 tot unc1


unitati naturale colective;
Norma de incriminare stipulcaza urmatoarele urmari imediate alternative:
1. o i11firmitate;
• infirmitatea reprezinta un criteriu mcdico-lega[i de evaluarc a consecintelor
traumatismului produs prin actiunea sau inactiunea tipica;
- infirmitatea poate sa apara imediat dupa comiterea activitatii infractionale sau
dupil treccrea unui interval de timp;
- este de esenta infirn1itatii ca aceasta sa aiba un caracter pennanent;
- infirmitatea produce victimei fie un handicapJizic (care nu sc poate reface pe cale
naturala sau printr-o intcrven1ic chirnrgicala), fie un handicap pslhic (de pildii,
epikpsie posttraumatica).
Handicapul fizic poate proveni din:
(i) pierderl.'a unui simt: lipsirca totala sm1 partiala $i pcrmancnta a persoanei vatii-
mate de unul dintre cele cinci simfuri (auzuL vazul, pipaitul, gustul, daca
pierderea simiului este numai temporarii, se va n:tinc vatarnarea eorporala in sitw.1iia
in care leziunile traumatice au neccsitat pentru vindecare peste 90 de zilc de i'ngrijiri
medieale;
(ii) piaderrn unui organ. victima nu ma1 poseda organul (de ptlda, splina
etc.) fie ca urmare directa a activitrttii infraqionalc, fie in urma supunerii aeesh:ia la o
interventie chirurgicala pent.ru inlaturarea repercusiunilor agresiunii:
(iii) incetarea func{ionii.rii unui orgml· organul exista, dar nu mai funcponeaza;
de pilda, ca urmarc a agresiunii o persoana raminc paralizata.

1 In accst sens, in literatura de specialitate ( V. Jjtenie. D. Dermenghr, Medicini\ iegala,

Ed. C.H. Beck, Bucurqti, 2009, p. 164) s-a aratat cft: ,Jnfirmitatea reprczintri un criteriu
medico-legal de evaluare a consccin\dor posttraumatice, cc consta intr-o vl\tamare eurporala
grava, totala (completa) sau partiala (incompleta), cu caractcr permanent, ce presupune cxis-
tenta unei unnari de natur:i morfolog 1ca, morfo-l'tmqinnalri sau numai funqionulC1, cc produce
un handicap fizic ~i/sau psihic ( ... ). Handicapul fizic poate fi reprezentat prin: unui
organ ~i/sau lncetarea sau diminuarca sernnificativa si pennanenta a fonqionalitatii acestuia;
pierderea sau reduecrea scrnnificativf1 ~i permancnta a unui sim1 ( .. ). Pentru a putea fi intcr-
prctata drept infinnitate, consecin(a posttraumatica trebuie sa aiba caracter de pcrm:menta,
adicf1 sa nu mai tie susceptibila de rcfacen:, in scnsul ca nici pc cale naturalil ~i nici ca urmare
a vreunei interven\ii medico-chirurgicale nu se va rnai putea obtinc remcdierea'·.
: In doctrma ( V lftenie, D. D,mnengiu, op. cit , p. l 66) s-a aratat ca: Pcntru a putca
exclude intelesul dife1it al no\iunii de organ, in mediul juridic fata de sectorul medical. alllet
spus, pentru a se putea respecta ~i punctul de vedere medical (axat pc teoria ~i practica din
lumca biologica), dar $i exigcn\a kgii pcnalc (conform Codului penal), considertm1 c,i se
impune o demarcare neta intre cele doua notiuni relativ echivalente de: ,,pane " ~1
,, organ". Din acest punct de vcdere prin: parte corpora/c'i se poak intelege orice fragment,
indiferent de dimcnsiunc ~i localizare, cc apartinc corpului uman. cum ar fi. spre exemplu. un
segment de membru toracic sau pelvin, o unghie, o mica por\iune tegumentara, dintele, ure-
chea etc., ln timp cc organul, ca parle curporala, este definit, conform litcraturii de speciaii-
tate: ,,o formatiune anatomica cu o topografie precisa, bine diferentiata ~i individnalizali\, for-
Infracfiuni contra persoanei 75

~ Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale o infirmitate fizica


permanenta, prin pierderea de substanta osoasa craniana, intrune~te elementele
constitutive ale infractiunii de vatamare corpora/a (s.n., M.U.), fiind lipsita de
relevanta imprejurarea ca pentru vindecarea victimei au fost necesare 40-50 zile
de ingrijiri medicale (C.A. Bucure~ti, secfia I penala, decizia nr. 723/2000, fn
C.P.J.P. 2000, p. 198).

mata dintr-un tesut specific cu o vascularizatie ~i o inervatie proprie ce indepline§te indepen-


dent sau impreuna cu un alt organ, de acela~i fel ori diferit, sau cu un alt tesut, o anumita
functie" ~i, adaugam noi, prin a cami protezare/inlocuire (in caz de necesitate) nu se mai poate
reface status-ul anatomo-functional initial (natural) ~i se induce/favorizeaza aparitia fenome-
nelor de incompatibilitate (histoincompatibilitate). Deci, termenul de ,,organ" este inc/us in
notiunea generica, mult mai vasta; de ,,parte corporala" ~i nu invers. De fapt, consideram ca
legiuitoml a avut in vedere notiunea de ,,organ" ~i nu pe cea de ,,parte corporala", tocmai
pentru a putea reda gravitatea crescuta a traumatismului asupra organismului uman, ce a
determinat consecinta infirmizanta, care permite aplicarea prevederilor articolului mentionat.
Din cele prezentate se poate intelege ca, de~i este o parte corporala, dintele, din punct de
vedere medical ~i medico-legal, nu este considerat organ ca atare, de sine statator, deoarece:
,,organul" dentar (dentitia sau dantura) este alcatuit din totalitatea formatiunilor dentare din
cavitatea bucala; deci un singur dinte reprezinta numai o componenta morfologica a ansam-
blului dentar, tot a~a cum lobulul hepatic sau eel pulmonar, reprezinta unitati morfofunctio-
nale in cadml organului ca intreg, ficatul sau plamanul, fara ca distrugerea (chiar §i post-
traumatica) unui astfel de lob sa constituie ~i sa fie interpretata ca distrugerea intregului organ;
vascularizatia ~i inervatia dintilor se realizeaza prin trunchiuri comune, diferite pentru cele doua
maxilare ~i nu pentru fiecare dinte in parte; dintele prime§te o ramificatie a acestui trunchi, vas-
cular sau nervos, maxilar sau mandibular; un singur dinte nu poate indeplini nicio functie, ci,
integrat, in ansamblul morfofunctional al cavitatii bucale (dento-parodonto-maxilar, la care se
adauga limba, obrajii, palatul moale ~i diafragma gurii) participa la asigurarea functiilor apara-
tului dento-maxilar: masticatie, fonatie ~i estetica. Din definirea, consideram mai ampla, a
notiunii de organ, pe care am formulat-o, rezulta ~i faptul ca indiferent de numaml dintilor
pierduti, aceasta nu va putea echivala cu o ,,pierdere de organ", deoarece, prin inlocuirea dinµlor,
respectiv se reface status-ul morfofunctional (artificial ~i nu natural) ~i nu se induc fenomene de
incompatibilitate; in cazul persoanelor ce dezvolta reacµi alergice la un material protetic se poate
folosi un alt material prin care sa se asigure stabilitatea noului dinte in ansamblul arcadei
dentare. In cazul inlocuirii unui alt organ, spre exemplu ficatul sau rinichiul, definitia i§i
pastreaza valabilitatea, deoarece, eel putin pana in prezent, noile organe (donate) determina
reactii de incompatibilitate in organismul gazdei, ce se incearca a fl modulate printr-o medicatie
imunosupresoare, ce trebuie administrata permanent. 0 situaµe relativ asemanatoare inlocuirii
dintelui poate fi generata, la o interpretare superficiala, de cazul in care este inlocuit un glob
ocular. Cu toate ca ~i in aceasta situatie proteza oculara va restabili morfologic anatomia locala §i
nu va genera reactii de incompatibilitate, in schimb, va altera semnificativ functia vizuala, ceea
ce face ca pierderea ochiului sa poata fi considerata drept pierdere de organ. in acela~i mod stau
lucmrile §i in cazul protezarii unui membm, pelvin sau toracic, caz in care functionalitatea, in
urma aplicarii protezei sau ortezei, va fi alterata. Aceasta nu se intalne~te in cazul protezarii
dentare, unde functionalitatea aparatului buco-maxilo-facial este, de cele mai multe ori,
ameliorata/optimizata prin noua structura locala inserata".
76 nrept penal. P11rrca speciulii

2. le-;;iuni traumatice sau afectarea siiniitiifii unei persoane. care au necesirat,


pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale;
- critcriul medico-legal de evaluare a grnvitatii traurnatismului este numarul de
zile de ingrijiri medicale:
- fngrijirile medicafe sunt accle ingrijiri cc sunt necesare pentru restabilirea sanatatii
$i integritatii corporale a persoanei care a fost vatamata prin savar~irea infractiunii;
numarul zilelor de ingrijiri medicak reprezinta un criteriu medico-legal de cvaluarc a
gravitritii vatamarii sanatatii sau integritatii corporalc a persoanei vatamatc prin activi-
tatea infraqionala, utilizat pentru stabilirea incadrilrii juridice a infraqiunii: numaml de
zile de ingrijiri medicale nu cste echivalent cu numarul zilelor de spitalizare sau de
concediu medical ori cu durata intregii perioade recuperatorii;
- se va reline savar~irea mfraqiunii de viltamare corporala ~i daca durata ingriji-
rilor medicale necesare pentru vindecarea victirnei s-a prelungit peste 90 de zile din
cauza aplicarii cu intarziere a tratamentului medical, victima fiind de buna-credinfi;
- lovirea unei persoane, cu consecinta producerii unei fracturi a bmtului cu durata
de ingrijiri medicale pcste 90 de zile, constituie infraqiunea de vatamarc corporala,
chiar daca leziunea s-a produs in locul in care victima mai suferise o fractura. iar in
lipsa accsteia durata de vindecare ar fi fost mai midi de 90 de zilc:
- vatamarea corporala poate imbraca forma infractiunii progresive, cand urmarile
actiunii violente se agraveaza 1n timp.
3. un prejudiciu estetic grav ~'i permanent;
- prejudiciul estetic posttraumatic trebuie sa aiba caracter de pcrmancnta ~i sa fie
grav 1: in general se situeaza la nivelul fctei (desfigurare).

~ Lovirca unei persoane in fata cu cutitul, cu unnarca unor cicatrice care


nu pot fi inlaturate ~i care afecteaza exprcsia FeteL constituie un prcjudiciu
cstetic (CS.J., scc(ia pcnala, decizia nr. l 522/l()02, ,nndegalis.ro).

Ca um1are, ori de Cate ori vatamarea corporal:'L savar~ita cu intentie, a


avut ca efect pierderea unuia sau a rnai multor dinti ori numai h:zarea acestora,
este necesar sa se stabikasca, pe baza de probe convingi'itoare. daca prin vatama-
rca rcspectiva s-a cauzat o modificarc a fizionomiei victimei sau o diminuare a
functiilor ei fiziologice comparabile, ca importanta, cu ceklalte consecinte pre-
vazute de lege. In mod firesc, pentru actasta trchuie sa se tinfi seama de criterii
de ordin anatomic ~i fiziologic proprii naturii umane, cum ar fi pozitia dintelui
picrdut fiind de notorietate ca lipsa unui incisiv frontal ~i chhr a unui canin, mai
ales din cei fixafi in alveolcle dentare ale maxilarului superior, modifica escntial
fizionomia celui lezat, dandu-i aspect respingator, sau poate a\ea efeclc negatin:

1in literatura de specialitatc ( V. Cioc!i!i, in NCP comentat, p. 401) s-a retinut di: ,,In mare,
aceste caracteristici se refera, pe de o parte, la faptul di prejudiciul estetic tempornr ce se
remediaza de la sine, pe cale naturala, nu se incadreaza in ipoteza vizati! de legiuitor, iar. pe de
alta partc. la faptul ca ascunderea prejudiciului csretic pnntr-o protaa nu inseamn,l inlaturarea
acestuia ~i, ca atare, nu scoate fapta din sfera vizata de iegiuitor".
lnjrac/iuni contra pasoanei 77
ircvcrsibile asupra functiei fiziologice a mastica\iei. Tot astfol, pentru a se deter-
mina cat mai exact prejudiciul estetic adus fizionomiei persoanei vafflmate prin
pierderea dintilor, mai pot fi avute In vedere ~i unele criterii specitice, cum ar ft
vilrsra, sexul sau profesia accstcia. Evident, la stabilirea imprcjurarii dacC1 picr-
derea dintilor a avut ca efect slu1irea persoand vatamate trcbuic sa se aiba in
vedere, cu prioritate, gravitatea concret1 a rezultatului imediat produs prin actul
de violenta, iar nu situa\ia atenuata prin inlocuirea dintilor smul~i sau rupti ori
prin protezare. 0 atare interpretare se nnpune nu numai pentrn ca recurgerea la
procedee artificialc nu poate asigura redarea totalitatii insu~irilor anatomice ~i
fiziologice ak dintdui natural, ci ~i datorita lipsirii celui lezat, eel putin pentru L)
anumita perioada, de infati~area sa fireasca. Se impune deci concluzia ca ac{iunea
violenta avand ca urmare smulgerea, ruperea sau lezarea unor dinli trebuie
1ncadratl in infractiunea de vatamare corporala (grava) ori de cate ori aceasta
v[itamare, prin natura urmarilor sale, poate fi considerata cri a avut drept conse-
pierderea intn.:gului organ ce asigura masticatia, incetarea functionarii aces·•
tuia, o infirmitate pennanenta sau modificarea atat de severa a fizionomiei, 1ncat
sa constituie o slu\ire. Dar marea diversitate a consecintelor ce pot fi produse
asupra fizionomiei victimei sau asupra functici masticatiei, determinate nu
numai de modul in care agresorul aqioneaza. ci ~i de pa11icularitf1tile anatornice
:;;i fiziologice ale fiecarui individ, fac dificila, dadl nu chiar irnposibila, gencra-
lizarea dectelor in raport cu numarul :;;i pozitia dintilor lezati. De aceea,
neputandu-se ajungc la o concluzie cu valabi!itate de generalizare asupra conse-
rintelor deterio,arii dentitiei prin vatamarea prudusa, este evident ca nici urma-
nle la care se rc~fora legea nu pot fi stabilite dedit de la caz la caz, in raport de
specificul fiecftrei cauze, ceca cc nu se poate rcaliza decat de instanta investita
cu judecarca fiecarui proccs concret (CSJ., Sec(iile Unite, Decizia nr. 2/2002).
4. avortul;
- 1ntreruperea cursului normal al sarcinii ~i expulzarea produsului de conceptie;
- faptuitorul trebuie sa fi ~tiut sau sa fi prevazut ca victima este insarcinata 1;
- se va putea retine aceast.a varianta agravata ~i 1n ipoteza in care faptuitorul unnare~te
doar vatlimarea fatului, 1:nsa in unna acpunii violente se produce din culpa avortut
•· nu poate fi retinut concursul ideal intre infractiunea de vatamare corporala
atunci cand vatamarea corporala are ca urmare praeterintentionata provocarea avor-
tului [art 194 alin. (l) NCP] ~i cea de 1ntrerupere a cursului sarcinii care a avut ca
urmare vattunarca corporala [art. 201 alin. (3) NCP], deoarece la infraqiunea de
vatilmarc corporala faptuitorul actioncaza in vedcrea producerii vatamarii corporale,
avortul producandu-se din culpa, in vreme ce la infractiunea prcvazuta la art. 201
alin. (3) NCP, faptuitorul actioneaza cu intentia intreruperii cursului sarcinii, vata-
marca corporala fond o umiarc praeterintentionata.
5. punerea in primejdie a vie/ii persoanei.
- c[md datorita gravitatii leziunilor traumatice exista pericolul sa se produca
moartea persoanei vatamate 111 lipsa unui tratament medical adecvat;

In sensul ca nu estc nccesar ca autorul sa cunoasd\ faptul ca victima este insarcinat[\. a se


vedca Bogdan, D.A. Serban, op. cit., p, 105.
78 Drcptpenal. Partca speciala

- in acest caz, faptuitorul unnare~te vatrtmarea intcgritatii corporn!c a victimci.


punerea in primejdie a vicfii se produce din culpa; daca leziunile traumatice se agra-
veaza producandu-se din culpa moartea victimei se va rqine comiterea infractiuni de
loviri sau vatarnari cauzatoare de moarte;
- activitatea violenta care produce o asemenea urmarc nu 1mhraca fom1a
infractiuni continue;

~ Inculpatul, lovind victima cu cuiitul in antebrn1ul stang, seqionandu-i


artera radiala (ceea ce, din cauza hemoragiei produse, i-a pus in pericol viata),
spre a putea desprindc pe prietenul sau trantit la pamant ~i imobi liz:n de victim:l.
a saviir~it infractiunca de vatamare corpora/a (s.11., M.U.), ~i nu u tentativi'1 la
omor, deoarece nu a aqionat cu intentia de a ornor'l victima [Trib, Suprem,
secfia penala, decizia nr, 2825/2004, 111 U Antoniu, C Bulai (coordi, PJP.
vol. III, p, 64].

~ Rezolutia ln baza careia a actionat inculpatul este dovcdita cu elemcn-


tele exterioare ale faptei sale: dupa o prima lovitura cu bata in zona incul-
patul a continuat sa loveasca de mai multe ori persoana varamata cazuta la
pamant cu acela$i obiect v11lnerant precum ~i cu picioarele, 111 wna abdome,
nului ~i in zona dor~ala, cu o intensitate deoscbitii demonstrata de gravitaiea
lcziunilor cauzatt:, cum rezulta dm expertiza mcdico-legala: tramnalism crani::in
in zona occipitala, ruptura de splina ~i hemoperitoneu, conluzie pancrcatica.
Actionand in modul descris, irn:ulpatul a prevazut ncindoielnic rezultatul posibil
al faptei sale - suprimarea vietii victimei - rezultat pe care, chiar daca nu I-a
unnarit, I-a acccptat Mijlocul folosit in agrcsiunc - bata de baseball, zonck
vitale vizate - capul ~i abdomcnul, intensitatea (kosebita a lovitunlor ducand la
distrugerea unor organe interne constituie elemente suficiente pentru a se retinc
intenria de a ucide, numai interventia 1n timp util, pe cale chirurgicala extir-
parea splinei ~i drcnajul a 2,5 I de sange din cavitatea peritoncala au impiedical
producerea decesului victimei. Se constata, a~adar. incadrarcajuridica corccta
a faptei este aceea datli de prima instanµL 'in tentativa la infraqiunea de omor
(1.C.C.J. secriapenala, decizia nr. 361/2005, www.legalis.ro).

~ in schimb, Curtea constatii existenta unei situatii de diferik in


ccea ce-i prive~te pe inculpatii C.L si M.VA Astle!, din imagrnik inregistrate
de camerele de supraveghere rezulta dc~i ambii inculpati au cobor[it din
ma~ina, nu s-au apropiat de locul in care era agresata victima, r/11ndndnd
la derularea evenimentelor vio/ente. Curtea re1ine ca din nkiuna dintre
dedaratiile inculpa\ilor V.D., VJ,, V,C., C.C. $i :Vl.D. nu rezult~, ca inculpa 1ii
C.l. ~i M.V.A. s-au aflat in proximitatea victimei sau ca au percepc in
concret intensitatea agresiunilor exercitate asupra accsteia. De altfeL doi
inculpati au ramas mai degraba lll apropierea ma~inii cu care veniserfi dedit in
proximitatea victimci ~i au fost primii care au ajuns la ma~in5 a plcca de
la locul incidentului, In acest cadru, Curtea re(inc cxistenta unui rezonabil
d1 inculpatii CL ~i M.V.A. au avut reprezentarea concreta a actelor de
agresiune ~i di au urmarit sa contribuie, in mod indirect, la comilerea unei
Injf'm f iun t contra persoanc i 79
infractiuni contra vietii prin asistcnta autorilur infractiunii. Cunea nu constata
existenta vrcunei probe produse de parchet din care sa se poata trage concluzia,
dincolo de orice 'indoiala rczonabila, a existentei unui act de complicitate prin
Jsisrenta la comircrca faptei mai grave, care sa fie imputabil inculpatilor C.L ~i
M.VA Curtea apreciaza ca simplul fapt ca incu!patii C.i. ~;i M.V.A. s-au
deplasat in aceea~i ma$ina cu aulorii ~i participanlii la infractiurn:a de omor nu
este de natura s~t conduca la retinerea complicitfitii la comiterea acestei infrac-
tiuni in conditiile in care comiterea faptci mai grave a rezultat doar din dinamica
actdor concrde de agresiune l'a\ii de care cei doi inculpati au avut o atitudine
pasiva, neutra. dupa momentul coburarii din nm5ina. Relevantii in acest sens esle
~i declaratia inculpatului V.D. din fata instantei de apcl care nu fovcdcreaza
existenta vrcunui act de asistt:nj:a sau de ajutorare la comiterea faptci mai grave
din partea celor doi inculpati. Omisiunea celor doi inculpa 1i de a interveni pentrn
a opri desfa~uran.:a actelor de agresiune, prccurn ~i lipsa vrcunui tndemn din
parka acestorn in sensul rcmmiarii autorilor ~i participanplur la comiterea
infraqiunii de omor, prccmn ~i deplasarea 1mpreunt'1 cu agresorii la locuinta
unuia dintre inculpati pcntru a consuma b[mturi alcoolice ulterior incidentului nu
echivaleazfi, in sine, cu un act de paiiicipare la infraqiunca contra viej.ii comisa,
in mttsura in care nu se poak proba latura subicctiva a acicior de complicitalc
constand in inteniia de a partic1pa la comiterea faptei mai gnwc eke/it cea la care
inculpa 1ii urmareau sa participe. AstfoL Cunea constarn din probele administrate
existenta unui dubiu rczonabil cu privire la faptul ca inculpa\ii C.I. ~l M.V.A. au
putut constata actde efoctivc comise de autorii omurnlui ~i pren'dea
imprcjurarea eii asi\ta la comitcrea unei infraqiuni contra viqii, precum ~i eu
pri,ire la intentia aeestora de a participa la Carta mai grava. ln aceste condi\ii.
Curi ea apreciazii. ca inculpatii C.I. ~i rvl. V.A. au avut doar reprezentarea concreta
a participarii la comiterca unei infraqiuni contra integritatii coq1orale, 1n sensul
raniciparii la agtcsarea agentului de paza care pulverizase spr:iy-ul iritant-lacri-
mogen asuprn inculpatului VJ) raolutia infraqinnala initiala ni:"modificandu"se
dupa momentul cohorarii din ma~ina. AstfrL Curtea consid"'ra ca, fata de
dispozitiile art. 52 alin. (2) NCP, circumstantele reale ale comiterii faptci mai
grave de omor, care au tm caracter obicctiv ~i privesc fapta concreta comisa, nu
se pot rasfrangc Jsupra participan1ilor decat in rn[isura in care k-au cunoscut sau
p1n{1zut. Or, cum inculpatii C.!. ~i M.V.A. nu au cunoscut 1,au prevazut accstc
circurnstan\c reale, Curtea opineaza ca. 111 sarcina acestora se impune retinerea
participa\ici penale la infractiunea pn:vazuta ~i urmarita, respcctiv cea de
vataman: corporala 111 conditiile stipulate de art. 194 alin. ( l) lit. c) NCP (C.A.
Oradea, sec{w pe1Jida, decizio m·. 322/2016, 11epuhlicatii).
c) legatura de cauzalitate: trebuk sa existe intre activitatea infractionala 5i vata-
marea integritati i corporale sau a sanatatii produsa ~i trebuie sa fie dovedita.

2.5, L:Hura subh.'r.:tha


- intenf ie indirenii suu praetenn/enfie pentru forma tip prevfizuta de art. 194
alin. (l) lit a )-c) NCP, respectiv praeterintenfia pentru forma tip prevazuta de
art.194alin.(l)1il.d)~ie)NCP:
80 Drept penal. Partea speciala

~ Fapta inculpatilor minori care, de~i au cunoscut efectcle acidului sulfo-


ric asupra propriilor haine, au doril s{i testeze accstc efecte $i asupra unui coleg,
camia i-au tumat solutie de acid sulfuric pe cap ~i haine, producfmd distrugerea
acestora, victima suferind teziuni care au necesitat spitalizarea ~i o interventie
chirurgicala, constituie infraqiunea de vatamare corporali'i (s.n., M.U.), cu
inten\ie indireda, ~i nu infraqiunea de vatamarc corpora!a din culpa
TJucure~ti, secfia I penala, decizia nr. 434/1999, tn CPJP. 1999, p. 177).

~ Lnccrcarea de a lovi cu scandura o persoana care se refugiaza intr-un


autoturism, urmatf1 de lovirea ~i spargerea geamului acestuia, cu consecinta
lc1arii ochiului pcrsoanei vatamatc cu cioburik geamului, ceca ce i-a cauzat o
infirmitate permanenta, constituie infractiunea de vt,tamare corpora/a
(s.n., M.U.) savar~ita cu intenfie, iar nu din culpa (CS.J., secfia penal/1, decizia
nr. 198611995. www.lega/is.roj.
- in cazul in care infraclorul vatama corporal grav din eroare o alta persoana dcciit
pe cea pe care voia sa o loveasca, nu se va retine eroarea drept cauza de neimputa-
bilitate;
- in situatia in care taptuitorul a actionat impotriva unei persoane, iar din cauza
efectuarii 111 mod defrcluos a actelor de executare sau ca unnare a unui evenimcnt
neprevazut, actiunea infrac\ionala a fost deviata catre un alt subiect (aberratio
ajungandu-se astfel la vatamarea corporala a unei alte persoane, nu se va retine
eroarea drept cauza de ncirnputabilitate, intrucat aceasta intervine in rnomentul desfa-
~urarii aqiunii infraqionale ~i, prin urmare, nu inlatur[1 caracterul penal al faptei:
- nu intereseaza sub aspectul existen1ei infractiunii mobilul sau scopul cu care
fost savar~ita activitatea infractionala; acestea pot fi avute in vedere de instanta la
individualizarea pedepsei.

2.6. Varianta agrnvata: lovirile sau alte vioiente savar~itc in scopul pro-
ducerii de leziuni traumatice pentru a caror vindecare sunt nccesare ingri-
jiri medicale de eel putin 91 de zile sau in scopul producerii uneia dintre
urmatoarele consecinte: o infirmitate sau un prejudkiu estctk grav ~i
permanent [art. 194 alin. (2) NCPJ

- aceasta varianta agravata se comite din punct de vedere subiectiv numai cu

- atunci cand faptuitorul exercita violente asupra victimei in scopul puncrii in


primejdie a vietii acesteia, se va re1ine savar~irea unei tentative la infractiunea
lnfrac!iuni contra pers ,m1,·i
1 8!
omor.1omor calificat siiv{ir~ita cu inten\ie directii/indin:ctii, iar nu varianta agrnvatft
prevazuta de art. 194 alin. (2) NC Pi;
- in cazul 1n care faptuitorui exercita violcnte asupra victimei cu inten\ie directa
sau indirecta in scopuI producerii avortului se va reti Je concursul dt'. infraqiuni 1ntrc
0

vatamarea corporala in forma de ba;,:1 [art. 194 alin. (1) NCPJ ~i (nfractiunca de
1ntremperea cursului sarcinii [art. 201 alin. (2) NCP].

2.7. Formele infractiuo.ii


- actek preparatorii sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
• tentativa este posibila in cazul in care fapta comisiva este savar~ita cu intentie
indirecta, nefiind Insa incriminata [art. 194 alin. (l) NCPJ:
- tentativa nu estc posibila ciind fapta este sav&r~iti'i cu praetcrintcntie;
- tcntativa este posibila ~i incriminata numai la variantele agravaie prevazutc de
art 194 alm. (2) cu referire la alin. (1) lit. a)-c) NCP comise cu intenfie directd;
- consumarca: in momcntul producerii unnarii periculoase (in/i'ac(iune de
rezulta1),Jdica atunci cand ingrijiril-: medicale ncce~are pentru vindccarea leziunilor
traumatice sunt de eel putin 91 de ,ilc sau cand sc produce: a) o infirmitate; b) un
prejudiciu estetic grnv ~i permanent; c) avortul; d) punerea in pnmejdie a vie\ii
persoane1;
- infractiunea poate fi siivar~ita 'in fonna continuata, caz in care momentul
epuizarii ti reprezinta eel al exercitarii ultimelor acte de violentf
- infrac\iunea de va!amare corpornla este absorhi1i1 in infraqiunca de lonri sau
vatamari cauzatoare de moarte sau de omor, ori in continutul constitutiv al infractiu-
nilor de tillharie in forma agravata, uitraj, u!traj judiciar etc.:
- infraqiunea de vatamare corporala nu poate fi retinuta in concurs ideal cu
infractiunea de loviri sau vataman cauntoare de rnoarte in cazul in care fapta sc
cornite impotriva aceleia~i victime, fiind absorbita de aceasta din urma; daca aceea~i
activitate infractionala vizeaza doi subiecti pasivi, este posibila retinerca in concurs
ideal a infraqiunii de vatamare corporalii cu infraciiunea de loviri sau vatamari
cauzatoare de moarte:
- infractiunea de vatamare corporala poate fi retinuta in concurs cu infraqiunea de
tulburare a linistii publice prevftzuta de art 371 NCP.

' in acela~i sens, V Cioclei, ln NCP comentar, p. 401.


7 In literatura de specialitate (F Streteanu. D. Niru, op. cit, vol. ll, p. 56) s-a adrnis ca ~i in
ipotc1a ln care actiunik succesive au fost comise cu praictcrintentie poate fi retinuta forrna
continuat5. Astfel, s-a adtat ca infncpunea preterinttutionata poatc fi ,·omisa 1n forma
continuatfi in situatia in can: are urm;1ri altc:rnative, cand prima actiun,: pmduce un rezultaL iar
cea de-a doua alrul daca: 1. in momentul comiterii celei de,a dnua actiuni, fftptuitorul nu are
cuno~tin\a de rczultatul mai grav produs in urma comiterii celci dintai. 2. in momentul comi-
terii celei de-a doua acriunL autorul ia anurnite masuri rm:nite sa previna producerea urmi'irii
mai grave ce a caracteriza, prima actiun,:. dar aceste masuri sunt in conrn:t insuficiente
82 Drept penal. Par/ca spcciulii

2.8. Pedeapsa
- pentru forma de baza, pedeapsa estc inchisoarea de la 2 la '7 ani;
- pentru prima varianta agravata. pedeapsa este inchisoarea de la 3 la l Oani.

3.1. Notiune
- este infraqiunea ce consta in sihiir~irca, cu praeterinti.:nfie. a oricflrcia din fap-
tele cc intra in continutul constitutiv al infractiunilor de tovire sau alte \ iolen\c ori
vatamare corporala (art. 193-194 NCP), ce a amt ca urmare moartea victimei
(art. 195 NCP);
- actiunea penala se pune in mi~care :;,i se exercita din oficiu.

3.2. Ohiectul infractiunii


a) obiectul juridic special: intcgritatea fizica sau san:uatea pcrsoanci ~i rda\iile
sociale 1n legatura cu acestea; deopotriva, avand in vedcre urmarea preterintcntionata
a infractiunii. va constitui obiect juridic $1 via1a pers,lanei s1 rclatiilc sociak~ 1n
legatura cu dreptul la viata al altei persoane;
b) ohiectul material: corpul persoanei in viata.

3.3. Subiectii infractiunii


a) subiectul activ: orice pen;oana fizica sau Juridicz1 (necircumstantiat) ni capa-
citate penala;
- daca fapta este comisa imediat dupa na$tere sau in prime!e de ore de la
na~tere de mama aflalii intr-o stare de tulburare de nou-nasrnt se va rctine comi-
tcrea infractiunii de uciderc ori vatamare a nou-n~tscutului savarsita de catrc mama
[art. 200 alin. (2) NCP];
- participa(ia penal[1 este posibila 111 toatc formclc: coautorat instigare sau compli-
citate;
- sc va retine coautoratul $i atunci cam! ;1qiunilc violcnte ale fiiptuitonlor privik
indivizibil au condus impn:una la moartea practerinten1ionata a victimei.
b) subiectul pasiv: persoana fi1ic,1 in
- consimtamantul victimei nu are valoarea mwi cauz,: justifi.::a1ive de
art. 22 i\CP;
ipotcza in care victima este un membm de familie, S('.
- 111 re\ine coinitcrea
infraqiunii de violent:1 in familie [an. 199 alin. (l NCP rnportat la art. 19::i NCP
- atunci cand victirna este un judecator od procuror a flat 1n exerci 1iul atribuiiilor
de serviciu sau dad fapta este comisa de mi judcditor, procurnr sau d-: un
membru de familic al accstuia. in scop de intimidare sau de in kgatura cu
1ndeplinirea atributiilor de scrviciu ale magistratului, se va refine comrten:a nrnnai a
infraqiunii de ultraj judiciar (art. 279 NCP rnportat la art. l NCP); deopotriva, se
lnfi·ac1i1111i contra persow1e1

va reline ultrajul judiciar ~i atunci ciind fapta este comisa impotriva unui avocat 111
lcgatura cu excrcitarea profcsici de catre ncesta;
- daca victima est(! funqionar public care indepline~te o funqie cc imp!ica exer-
citiul autoritafii de st<1t. aflat in excrcitarea atribuiiilnr de serviciu sau 1n legatura cu
exercitarca acestor au·ibutii sau daca fapta este comisa impotriva unui func\ionar
public care indepline~te o functie ce implica cxercitiul autoritatii de stat sau asupra
unui membru de familie al functionarului, 111 scop de intimidare sau de ra.zbunare, in
legatura cu exercitarea atributiilor de scrviciu ale functionarului, sc va reiinc comi-
terea nun1ai a infractiunii de ultraj (art 257 NCP raportat la art. 195 NCP);
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de infractiuni.

3.4. Latura obiectiva


a) clcmentul material: activitatca de lovire sau vtitamare corporala a integrita\ii
corpora le sau sanatatii unci persoanc (aqiune sau ornisiune);
- sc poatc rea!iza prin acfiunea (direct.a sau indirecta) ori prin inactiunea prin care se
produce decesul persoanei.
b) urmarea imediata: moartea victimei care poate surveni di.: 1ndata cu cxerci-
tarea violcntelor sau dupa trecerea unui interval de timp;
c) legatura de cauzaUtate: trebuie stabilit ca actiunea vatamatoare a produs
decesul victimei; se retine, pe de o parte, ca se produce un efect nccesar pentru
exisien\a mfraqiunilor prevazute in aii. 193 sau art. 194 NCP, iar, pc de alta pa rte, un
efect nccesar pentru rc\inerea infraqiunii prevazute in art. 195 NCP.

~ Loviturilc aplicate ~i caderea victimei i-au produs leziuni care ar fi


necesitat 7-8 zilc de lngrijiri medicale pentrn vindccare. Intre traumatismul
,:rnnio-facial '?i decesul datorat meningitei acute exista ins{1 o lcgatura de cauza.
litak' indirectit sccundara, complicatiile posttraumatice detcrminand moartea
violcnta a v1ctnnei. Chiar daca aceasta suferea de mai multe boli preex1stente
loviri!or. care puteau detcrmina moartea si in afara conditiilor cr.:ate prin trau-
matismul cauzat de inculpati. aceasta stare patologica nu are rdevanta sub
aspectul cau1ci dctcm1inantc a moqii; rezultatul, moartea victimei, nu a survcnil
p,· rnlea unci t:volutii naturalc, la o data imprevizibila, ci la ~curt timp dupft
lovirea i;i de catre inculpati, ca urrnare a traumatisrnului care a dec!an~at menin-
gita acuta purnlenta. ln aceste condi!ii. se eonstata ca inculpa\ii au savar~it cu
intenpc fapta de lovire, dar nu au prevazut din culpa. rezultatul survenit.
Ca atare, ei au aqionat cu inte11\ie depa~ita, clement subiectiv specific infraqiunii
de loviri cauzatoare de moarte (CS.J., secpa penal(i, deci:ia nr. ll 7Ji2002.
wi-nv. iega lis. ro).

~ Pentru cxistenta infraciiunii de kniri sau vatamari cauzatoare de


moarte nu estc nccesar, sub raport obiectiv. ca activitaka lartuitorului sr1 fi
prnvocat singurii moartea victimci, ci este sulicicnt a se constata ca intre aceasta
activitate ~i decesul victimei exista raport de cauzalitate. In spetii victima, in
vflrsta de 69 ani, prczenta o arterioscleroza cerebrala scvera veche, cu insufici-
entii circulalorie cerebrala avansata ~i lcziuni cardiace: rnpturile vasculare
g4

ccrebralc care au du,; la hemiplegh:. cu imobilizarc, urmati1 de comphcatii


ss:ptice bronhk,: ~i moarlc - au fost provocate 1nsa de traumatismul facial,
datorat activitatii inculpatului, evolutia gravii fiind favorizat&. de kziunile vascu-
lare masivc precxistente. Exisfa dcci raport de cauzalirnte intre fapta inculpatului
$i decesul victimci (Trib. Suprem, secfia pena/a, deci::la m. 209119 7 7, in
Rcpertoriu 197n-l980, p. 244)
~.
~ Se va rc\ine s:lvar~irca infral:liunii de loviri cmzatoare de muarte daca
inculpatul aplica o lo\ itura de cu1it \1ctimei, chiar daca moartea acesteia a
survenit din cauza unei septicemii datoratc refuzu!ui victinlC'i de a f1 spita!izata;
septicemia nu lntrerupl'. lantul cauzal drntre :,ct1vitatca mculramlui ~i moartea
vietimei, deoan:ec septicemia a amt ca punet de p!ecarc p!aga 1njunghiata
produs?i de inculpat [Trib. Suprem, secfia pcnala, decizia nr 11 Mi I978. 111
G. Anto11i11, C /111/ai (word). P.J.P. - 1·0/. Ill, p. 71].

j ~ Daca \ iclima l-a lovit pe incu!pat cu n ca1ja peste spmc ~i, 1111.:ereand sa
11 lo\'easca din nou, inculpatul a prins carja $i apoi i-a dat drurnul, victima
dczeehilibrandu-sc ~i crwind pc spate in stradii. iar in timp ce victima in varsta
de 73 de ani se afla d1zuta 1n stradri, inculpatul i-a apl1caL cu putere, eu picioa-
rele, multiple lovituri iu zone vitale, fopta se 'incadrea71'i 1n infraciiunea de omor
l:aiificat savar~itti in conditiik: circurn~tantei iitcnuante a prov1icarii, 1,ll' nu in
infractiunca de loviri sau vatamari cauzatoare de moaiie, intrucat aplicand
,1
\ ictimei, cu putcre, cu picioarelc, muiliple Im ituri 111 /One \ itale avand i'n
vedere varsta ~1 starea de sanatate a v1ctimei care se deplasa eu ajutorul unei
drje, inculpatul a pre\a7ut posibilitatea de a ~c produce muartea viuimei .~i,
diiar dacii nu a unnaril-o, a acceptat-o, existan<l intentia specilica infraqiuni, de
omor, in rnodalitatea intcntici in<lirecte (!.C.C.J., sec/ta pena/a. decizia
nr. 292(:0l 1, 1nrw.scfro).

3.5. Laturn subiectiva


~numai praeterintenfia: activitatea vatamatoare se realizeaza cu intentie direct'i
sau indirecHL iar re1til!atul rnai grav, respcctiv moartea pcrsoanci, se produce din
culpa 1; prin urmare, aceasta infractiune nu poate fi comisa decat cu praetcrintentie,
iar nu doar cu intentie (directa sau indirccta) ori numai din culpa;
- dad, nu sc poatc retine culpa fata de rezultarnl mai grav (ciind faptuitorul nu
putca ~i nici nu trebuia sa prevada rezultatul mai grav) se va re 1ine fie infraqiunea de
!oviri sau alte violen\L\ fie cca de vatarnare corporal a.

Fxistfi mfrac!iunea de loviri ,,m vai:imari cauzatoare de moarte, ~i nu


cea de omor, atunci cand inculpatul a produs victimei numeroase leziuni care
dc~i au avut drept rezuitat moartca - nu prezentau gravit1te ~i, de altfeL niei mij-
ioaeele folosite nu erau apte sL'i produdi moartca, care s-a datorat unor maladii
grave preexistente. in spct1L intre ineulpat ~i sotia sa a avm loc un conflict, care

fn doctrina U'. Cioclei, i'n NCP comentat, p. 40 l) s-a aratat ca: ,,Aceasta formU hibridi\ de
1

vinoviilil'. se stabile~te in funqic de unck, clemcnk obicctive: ob1l'ctul vulneram, rnna I i/ata,
intcnsitatea ~1 nurnaml loviturilor, starca de sfmatate a victimci".
Jnfrac/iuni contra persoanei 85
a degenerat in insulte ~i loviri reciproce, aplicate la fotamplare; nu s-a stabilit ca
inculpatul s-a folosit de obiecte apte sa genereze moartea, dar prin activitatea sa
el a cauzat victimei - care in cele din urma a decedat - multiple leziuni. (... ) in
acest context, se poate conchide ca, sub aspect subiectiv, inculpatul, savar~ind
cu intentie actiuni de lovire a sotiei sale, a determinat producerea unui rezultat,
moartea acesteia, pe care nu 1-a prevazut, de~i in raport cu situatia concreta
trebuia ~i putea sa-1 prevada. Fapta sa constituie, a~adar, infractiunea de loviri
sau vatamari cauzatoare de moarte, ~i nu aceea de omor (Trib. Suprem, secfia
penala, decizia nr. 411980, fn Repertoriu 1976-1980, p. 241).

- - Nu se poate refine existenta intentiei inculpatului de a ucide, in cazul


in care acesta a aplicat victimei ,,cu o coada de matura (instrument inapt, prin
natura sa, de a provoca rnoartea) numeroase lovituri, :fara mare intensitate (intru-
cat nu au produs fracturi sau lezarea unor organe, ci numai echimoze ~i exco-
riatii), in diferite regiuni ale corpului, in special in regiunea fesiera ~i a gambelor
(ceea ce inseamna ca nu a urmarit lovirea victimei intr-o regiune unde se afla
organe vi tale); rnoartea victimei constituie, in aceste imprejurari, un rezultat
neprevazut de inculpat, dar pe care acesta - faµ de constitutia firava a victimei
~i de starea de ebrietate in care se gasea, in raport cu pregatirea lui, trebuia ~i
putea sa-1 prevada" (Trib. Suprem, secfia penala, decizia nr. 986/1980, in NCP
comentat, p. 404).

- - Lovirea victimei cu pumnul in regiunea nazala ~i apoi cu piciorul in


piept nu implica previziunea probabilitatii ivirii rezultatului letal produs, intrucat
nici modul ~i mijlocul utilizat pentru executarea loviturilor, nici regiunea in care
s-au aplicat nu sunt de natura, in cazuri obi~nuite, sa conduca la producerea
decesului. Intrucat rezultatul letal nu a fost prevazut ~i acceptat de inculpat,
lipsind intentia de a ucide, corect s-a dispus schimbarea incadrarii juridice din
omor calificat in lovituri cauzatoare de moarte (C.A. Bucure$ti, secfia I penala,
decizia nr. 195/1999, in C.P.J.P. 1999, p. 113).

- - Fapta inculpatului care, aplicand victimei un pumn in zona fetei, a


determinat astfel caderea ~i lovirea victimei cu capul de dunga unei servante din
lemn ~i, in cele din urma, decesul victimei, intrune~te elementele constitutive ale
infractiunii de loviri sau vatarnari cauzatoare de rnoarte, iar nu pe cele ale infrac-
tiunii de ucidere din culpa. Spre deosebire de uciderea din culpa, in cazul careia
culpa prive~te atat lovirea victimei, cat ~i rezultatul letal produs, in privinta
infractiunii de loviri sau vatarnari cauzatoare de moarte :faptuitorul actioneaza cu
praeterintentie, ceea ce inseamna ca numai rezultatul letal al faptei sale, rnai
grav decat eel urmarit sau acceptat, se produce din culpa (C.A. Bucure$fi, secfia
a JI-a penala, decizia nr. 105/2000, in C.P.J.P. 2000, p. 100).

3.6. Formele infractiunii


- actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- tentativa nu este posibila, fiind vorba de o infractiune praeterintentionata;
86 ])rep! penat Partea specia/J

- consumarea: 1n momentul efectuarii activitatii infractionale (data comiterii actiunii


sau inactiunii), infraqiunea epuizandu-se la data prnducc:rii urrnarii p,~riculnase, adica ;1
mortii victimei (infraciiune cu durata de consumare) 1.;
- unele efecte ale legii pena!e (aplicarea legi1 penale 1n timp, minoritatea, gratie-
rea, prescriptia raspunderii per.ale etc.) se raporteaza /a data uctinta{ii infractwnalc
(aqiunii sau inactiunii infractionaie) cc caracterizeaza latura obiectiva a mfractiunii
care reprezinta data consumarii infraqiunii. iar nu fa data epub1rii acesteia pnn
producerea rezultatului;
- infractiunea de loviri sau vatamari cmzatoare de moarte poate fi re\muta m
concurs cu infraqiunea de tulburare a lini~tii pub lice pn:vazutri de art. 371 NC P.

3.7. Pedeapsa
- i'nchisoarea de la 6 la 12 ani;
- raspunderea penala este imprescriptibila, infraqiunea regusindtMe in enurne-
rarea limitativa prevazutf1 de art. 153 alin. (2) NCP.

4.1. Notiune
- este infractiunea cc consta in savar~irea, din culpa, unei aqmni sau inactium
prin care s-a pricinuit unei persoane o vatamare a integrit1tii corporale sau a sanatati i
pentru a carei vindecare au fosl necesare 1ngrijin medicale intre 1 ~i 90 de zile, daca
fapta a fost stfrdr.~·itii de catn' o persoanLr aflaii'i sub influenfa b/wturilor alcoolicc
ori a unei substanfe ps ihoactive sau in de,~fa,>'Urarea unei activit/ifi ce constitute prm
ca it1s1i~·i in(rac{iune [art l 96 alin. (l) NG)!;
196 alin. (2) NCP prevede o a douafiJrma tip constand in fapta prin care s-a
- ai1.
pricinuit integritatii corporale ;;au siinatatii o varnmare ce necesiL1 pemrn vindecare
ingrijiri medicale mai mult de 90 de zile sau care a produs vrcuna din unnatoarde
consecinte: o infirmitate, un prcjudiciu estetic grav ~i perm,1nent, avortul, punerea in
primcjdie a vietii persoanei;
- de ascmenea. sunt prevazute douil mriante agravate: (i) ciind vatarnarea corpo-
rala din culpa. comisa ln conditiilc celei de-a doua forme tip, a fosi \avi\r~ita eel
urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exerci-
tiul unei profesii sau meserii (Hi pentru efectuarea unei anumitc acth it:iti !a1t. 196
alin. (2) ~i (3) NCP]; (ii) cand vatamarea corporala din culpa. comisa fie in conditii!e
vreuneia dintre formele tip, fie ale primei variante agrnvate a fost comisf1 fata de dou[i
sau mai multe victime [art. 196 alin. (4) NCP];
- actiunea penala se pune ln mi~care la plangerca prealabilfi a pl.".rnoanei viHarnate,
atftt pcntru formele tip, dt ~i pentru variantele agravme; in cazu! in care subiectu.1
pasiv este o persoana lipsita de capacitate de cxercitiu ori cu capacitatea de exercitiu

1 in acela~i sens. V. Cioclci, in NCP comentn, p. 101.


lnfracfiuni contru persoanf'i 87

rcstransfl, dar care nu este membru de fomilie. actiunea penala poate fi pusa in mi~-
care ~i din ofidu. conform art 157 alin. (4) NCP, insa impacarea nu este posibila,
pentru ca hnpacarc:a cste prevazma de lege numai pentrn membrii de familie;
- nu constitrnc varianta agravata a infraqiunii comiten:a vatamarii corporak din
culpa faia de un membm de familie, ava.nd in vedcre particularitatile laturii subiec-
tive cu care es1.c comisa infraqiunea: totu~i in aceasta ipote1a art. i 99 alin. (2) NCP
prevede posibilitatea exercitarii actiunii penale din oficiu, iar impacarea 1nlatura
rfispurnkrca pcnala;
- 1n esenra, vatamarea corporala din culpa unnare~te logica reglcmentarii uciderii
dm culpa: spre deosebirc de C.pen. din 196()_ Yatamarca corporala din culpa prin care
au fost produse le,dum traumatice pentru a caror vindecare au fost necesarc tntrc l ~i
1)0 de zik de 1ngrijiri rnedicale nu estc incriminata daca fapta nu a fost savar~ita de

dtre o pcrsoanii afla"a sub inlluenta bauturi!or alcoolice ori a und subsrante psiho-
active sau in dcsta~urarea unci activitati ce constituie prin ca i:nsa~i infractiune; tot
spre deoscbirc de C.pcn, din 1969, i\iCP retine pluralitatca de vic1ime ca varianta
agravata a vatamarii corporate din culpa, 1nlaturfmdu-sc astfcl rcglemcntarea cclec-
uca din C.pen. din 1969 care prcvedca o forn1i.\ agrav:1ta a uciderii din culpa in L'a1ul
existentei unei pluralitat1 de victime, dar un concurs de infraqiuni in ipoteza vata-
mJrii corporah: ,lin Cllipa a doufi sau mai multe persoane.

4.2. Obiectul infracthmii


a) obiectuJ juridic special: integritatea fizidl sau sanatatea persoanci ~1 relapile
snciale 111 legatud1 cu acestca:
b) obiectui material: corpul persoand in viata.

4.3. Subiecfii infrnctiunii


a) subiectul activ: la primafimni'i tip a infraqiunii este necesar ca subiectul activ
nemijlocit sa fie o persoana lizica al1ma sub influenta bamurilor akoolicc uri a unei
substante psihoactive sau in desfa~urarea unei adiviH\li ce constituic prin ea insa~i
infractit1ne; aceste cerin[l' nu lri:buie indeplinite de mstigator sau di.'. complicc;
- nu intereseazii daca subiectul activ nemijlocit este sau nu calificat pentru <lesfa-
-:,urarea activita1ii:
- la cea de-a douafbrma rip a infraqiunii subiectul activ nemijlocit poate fi orice
p~'rsoanC1 fizici1 ~au jundica (necircumstantiat) cu capacitate penalli:
- coautorntul este posibil in cazul re\inerii existentei unei legaturi subiectivc
bilatera!e anteri<>are sau concomitente a doua sau mai multe persoane prin raportare
la aqiunea nemijlocita care a avut ca unnare vatamarea corporaHi;
- in cazul culpei comune a conducatorilor auto care au produs accidentul ruticr ce
a avut ca urmare vatamarea corporala a uneia sau a mai multor persoane se va retine
(;xisten\:1 autoratului, iar nu a coautoratului la infrac\iun@a ,k· vatamare corporala din
culpa, dcoarecc fa 1a de modalitatea de producere a eveninivntului rutier nu poate fi
rc\inurn ,:xisten\a unci kgaturi subiectivl, 1ntre autori:
88 Drep! penal. Partea speci<i!a

- estc necesar la prima forma tip ca toti coautorii sil. se fi ailat sub mtluenta
bauturilor alcoolice ori a unei substante psihoactive sau in desfi15urarea unei activitati
cc constituie prin ea insa$i infraqiune;
- participa(ia improprie este posibila: persoanele care au determmat, lnksnit sau
ajutat in orice mod, cu intentie, la savar~irea vaUimarii corporak din culpii fiind sanc-
tionate pentrn instigare, respectiv complicitate la infractiunea de loviri sau alte
violente sau vatamare corpornla.
h) suhiectul pasiv: oricc persoana fizic:'i in viata iindiferenl de starea accsteia de
sanatate).
- consimtam,1ntul victimei poate avea, in unele imprejurari, valoarca unei cauze
justificative prcvalute di: art. 22 NCP;
- plurnlitatea de subiecti pasivi nu conduce la rc(inerea unui concurs dt: infrac-
tiuni, d a variantei agravate prcvazute de art. 196 alin. (4) NCP (unitate icgala de
infractiune ).

4.4. Latura obiectiva


4.4.1. Prima forma tip a vatamarii corporate din culpa [art 196 alin. (1)
NCP]
a) el!:mentul material: !ovirt:a sau exercitarca oricarei altc ,iolente cauzatoarc de
suforinte fizicc asupra corpului unei persoane \de pilda. lovirea din eroare a unei
persoane cu un obicct pe care autorul il transporta sau producerea unui accident rutier
soldat cu ieziuni traumatice ale victimei etc. J daca fapta este cornisa:
(i} de eel atlat sub influenfa htiuturilor nlcoolice ori a unei .1ubstan/e psihoacrive;
sau
(ii) in desfri,vurarea unei artivitc1fi ce constitute prin ea ins{i:;i infracf iunc.
- in ambcle cazuri violenra p,mte s:l con,tea fie imr-o actiune directa, fie intr-una
indirecta ori poatc 'tmbraca fonna unei inaqiuni:
- trcbuie realizata o distinqie intre cele doua ipoteze prevazute de l1iJrma de incri-
minare dupa cum urmeaza 1:
Prima ipoteza: viiMmarea corpora/ii ,!in culp,1 produsa de o persoanii t{flata
sub injluen(a hiiuturilor a/coo/ice ori a unei substim{e psihoactive fart. 196 alin. (1)
teza I NCP/.
- faptuitorul trcbuie sa se afle la momentul comiterii actelor de violenta sub influ-
enia bamurilor alcoolice, far~ a fi in stare de ebrietate, ori in stare de ehrietatc (chiar
daca 1rnbibafia alcoolica este sub 0,80 g/1 alcool pur in sange). sau sa aiba o 1rnbibatie
alcoolicc1 de peste 0,80 g/1 akool pur in sange (cu exceptia situatiei in cam vatamarea
c011)orala estc produsa de conducatorul unui vehicul prin provocarea unui accident n1tier
cand se va retine a doua ipoteza a infractiunii), ori sa fi ingerat inainte de comitcrea faptei
o substani.a psihoadiva (de p1lda, ha~i 9, canahis, heroina, cocaina, etnobotanice); in acest
sens, prin dccizia nr. 8/HP/2018 instanta suprcma a considerat di existenta

1 !n acela~i sens. V Cioclei, 1n NCP comental, p. 406.


inkacfillnl contra perso,mei 89

infractiunii de vatamare corporala din culpa prevazuta de art. 196 alin. (I) tcza l NCP
nu este conditionata de o anumita limita a imbibatiei alcoolice ~i di legiuitorul nu a
limitat sfora de aplicare a nonnei de incriminare prin indicarea explicita a unci
anumik limite a imbiba\iei akoolice. astfel ca, procediindu-sc in ffi\•d contrnr, pe cale
de interpretare, s-ar restnlnge sfera de protectie a integrita\ii corporale ~i a sanata\ii
pcrsoa11clor, in absen\a unui tem<:i legal.
- nu este nccesar sa fie probat faptul ca baumrik alcoolice sau substan\ele psiho-
active au afectat in co11creto capacitatea de a conduce. legea prezurnand aceste efectc
indifen:nt de cantitatea consumata ori de starea fizic:i sau psihica a laptuitornlui;
- in mod 1nterneiat s-a re~inut In decizia nr. 8/HJ>/2018 ca:
a; in ipoteza in care fapta prevazuta in art. 19.1 alin. (2) NCP e~te si'!var~ita din
culpa, prin conduccrea pc dnmmrile publice a unui autovehicul de catre o
persoanil Gire arc o imbihatie alcoolicii de pcsre 0,8U gll a/cool p1w in scinge,
suntcm in prezenta unui concurs ideal intre infraqiunea de vatarnarc corpornla
din culpfi pre,,r11uta de art. 196 alin. (1) !cza I NCP $i infrnctiunea de
conducere a unut vchicul sub int1uen 1a alcoolului sau a altor substante
pr,:vazmii de art 336 alin. (.l) NCP;
bJ fa.pta prevazuta in art. 193 alin. (2) NCP savar~ita din culpa prin conducerea
pr drumurik publice a unui vehicu! de catre o persoana care are o imbibatie
:1koolici't de maximum 0,80 g/l a/cool pur i11 sd11gc intrunc$te numai ek-
mentek constitutive ale infractiunii prevazute de art 196 a!in. (1) teza l NCP.
c) in cazul vatamarilor corporak produse prin accidentele de circula1ic ale nm-
ducatorilor de vchicule pc drumurile pub!ice, fndeplinirea conditiei ca fapta
pn:vazutn in arr. l93 alin. (21 NCP s;:i fie sa\,ir~ita dill culpr, de n11re o pcr-
soana uflat/'i sub influen(a bauturilor alcoolice este stabi!ira fn cadrul meca-
nismului de detenninare a imhiha;iei ck alcoi'I :'n sdngc sau u conccmmfiei de
a/cool fn aerul expirar reglern,:ntat in art. 88 din O.C.G. nr. 195.12002 [~i in
art. 190 alin. (8) KCPP], care pennitc dcterminarea exacta a lmbiha1iei de
alcool in sange sau a conccntratiei de akool in aerul cxpirat. ln aceasta
ipotcza. condiiia ca fopta prevazuta in art. 193 alin. (2) NCP sa fie sil.var~ita
din culpa "de d1tre o pcrsoana aflata suh influenta bauturilor alcoolice" poate
fi doved1la prin a/tc mijloace de probii, numai daca m1 s-a f?icut aplicarca
di~poziiiilnr art 88 din O.U.G. nr. l 95/2002 ~i aie art 190 alin. (8) NCPP.
A doua ipoteza: viitdmarea corporald din culpa produsii in desfd!furarea u,u!i
uctivitiiti ce constitute prin ea insii# infracfiune fart. 196 alin. ( l) teza all-a NCPJ.
- sc va retine corniterea pnmei fonnc tip a infraqiunii (ipoteza a II·a) ~;j atunci
cand vatarnarea corporala din culpa este comisa dt! o persoanii care nu se afla sub
int1uenp bautunlor akoolicc ori a unci substante p:;1hoac1 ive, dar a cornis fapta in
desfa~urarea unei activitati ce eonstituie prin ea 1nsa~i infractiune (de pildiL condu-
ccrea unui vebicul far:'\ pennis ,au a unui vehicul nefomatrinilat);
- se va rctine aee·,1sta a doua ipokza ~i in cazul 111 care conducatorul unui vehicui
care are o 1mbibatie akuolic~t de pestc: 0,80 gll akool pur in sangc a comis o \at:'\-
mare corpmala din culpa. caz in care sc va retine concurs idea! intrc infractiunea
prcvazuta la arL 336 I\C P ~i cea preva;uta tk art. 196 alin. ( l) NCP.
90 Drept penal. Partea speciala

b) urmarea imediata: producerea unei vatamliri a integritatii corporale sau a sanli-


tatii pentru a carei vindecare au fost necesare ingrijiri medicale intre 1 eyi 90 de zile;
- se va retine lipsa tipicitatii obiective a faptei in ipoteza in care autorul vlitamarii
corporale din culpa nu a consumat bliuturi alcoolice ori substante psihoactive inainte
de comiterea faptei ~i nici nu a comis fapta in desfa~urarea unei activitati ce consti-
tuie prin ea insa~i infractiune, dacli numarul de zile de ingrijiri medicale necesare
vindeclirii traumatismului este de eel mult 90; totodata, este necesar ca fapta sa nu fi
avut ca urmare o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, avortul ori
punerea in primejdie a vietii persoanei.
c) legatura de cauzalitate: trebuie sli existe intre actiunile sau inactiunile ce
constituie elementul material ~i urmarea produsli eyi trebuie dovedita.

~ Infractiunea de vlitamare corporala din culpa prevazuta de art. 184


alin. (2) teza I [fapta a avut vreuna din urmarile prevazute de art. I 82 alin. (1) ~i
alin. (4) C.pen. din 1969], in ipoteza in care fapta a produs o vatamare ce a
necesitat intre 11 ~i 90 de zile ingrijiri medicale ~i nu indepline~te una dintre
conditiile impuse de alin. (1) al art. 196 NCP este dezincriminata incepand cu
data de 1 februarie 2014 (1.C.C.J., completul pentru dezlegarea unor chestiuni
de drept fn materie penalii, decizia nr. 4/HP/2015, www.scj.ro).

~ Fapta slivar~ita din culpa, de catre o persoanli aflata sub influenta


bauturilor alcoolice, constand intr-un accident de circulatie prin care se produc
fatli de doua persoane leziuni traumatice a cliror gravitate este evaluata prin 1-2
zile de ingrijiri medicale, constituie infractiunea de vlitamare corporala din culpa
~i se incadreaza in dispozitiile art. 196 alin. ( 1) ~i (4) NCP. in acest caz, varianta
agravata prevazutli in art. 196 alin. (3) NCP nu este incidenta, intrucat aceasta
variantli agravata se raporteaza la dispozitiile art. 196 alin. (2) NCP ~i implica
producerea consecintelor prevazute in art. 194 alin. (1) NCP, fiind inaplicabila
in ipoteza in care, fata de doua sau mai multe persoane se produc exclusiv
urmarile prevazute in art. 193 alin. (2) NCP. in situatia particulara a conduca-
torilor de autovehicule aflati sub influenta bauturilor alcoolice, principiul liberei
aprecieri a probelor prevazut ca regula generala de art. 103 alin. (I) NCPP este
pe deplin valabila, sub rezerva luarii in considerare a particularitatilor tipului de
conduita ilicita analizat, care, implicand o componenta de ordin medical -
valoarea imbibatiei alcoolice in sange la momentul critic - poate fi demonstrata,
de regula, prin administrarea unei probe cu acela~i caracter ~tiintific, respectiv
buletinul de analiza toxicologicli, prin care se determina imbibatia alcoolica.
Aceasta nu inseamna, 'insa, ca buletinul in discutie constituie ~i unicul sau
principalul mijloc de proba pentru a se demonstra ca autorul faptei ilicite se afla,
la data criticli, sub influenta alcoolului. 0 atare influenta are nu numai o compo-
nentli medicala, ci ~i o expresie fapticli, materializata in atitudinea, comporta-
mentul ~i aspectul fizic al suspectului, integral reflectate in realitatea obiectiva,
observabile ~i perceptibile cu ajutorul simturilor umane. Reprezentand o 'impre-
jurare de fapt, aflarea inculpatului sub influenta bauturilor alcoolice poate fi
dovedita, a~adar, cu orice mijloc de probli legal administrat, indiferent dacli este
vorba de declaratiile unor persoane - martori sau persoane vatamate - sau de
In/racf iuni contra persoanei 91
constatarile nemijlocite ale organelor Judiciare, consemnatc 1n cuprinsul proce-
selor-verbale intucmi,c 111 conformitate cu dispozi1iile art 198 alin. (2) NCPP.
Prin urmarc, sustinerea apelantului privind "obligativitatca" rcalizarii examinarii
clinice de catrc personal medical autorizat, in ved.:rea prnbarii .:xiskntei unei
afcctan a conduitei sale ca efect al consumu!lui de bauturi alcoolice, este
neintemeiata (1 C.CJ. sec/ta penala, ciecizia nr. 7 8/A din 29 martie 2018,
WWH',Scf ro).

4.4.2. A doua forma tip a vatamarii corporale din culpa [art. 196 alin. (2) NCPI
a) clemcntul material: lovirea sau exercitarea oricarei alte violente cauzatoare de
sul~rinte lizice asupra corpului unei pcrsoane;
- violenta poatc sii constea fie intr-o actiune directa, fie intr-una indirecta, ori
poalc imbraca Jonna unei inactium;
. in cazul acestei frmne fapta este tipica chiar daca inculpatul nu se ajla sub influ-
enta bauturilor alcoohce ori a unei substante psiho.active sau in desfa:;mrarea unei
activitati cc const1tuie prin ea insa~i infractiune.
b) urmarea imediata: producerea um.:i vatamari a integritati1 corporale sau a
sanata1ii ,:c nc·cesita pentru vindecarc ingrij iri medicale mai mult de 90 de zile sau
vreuna dintre unnatoarde conseeinte: o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i
permanent, avortul, punerea in primeJdie a vietii pcrsoanei (indiferent de numarul de
ingrij iri rned1cale );
c) legiitura de cauzalitate: este neccsar ca vatarnarea eorporala a victimei sa fi
avut drept cauz~i (singura sau chiar cu retinerea unei contribu\ii a vktimei) aqiunea
sau inaqiunca faptuitomlui; trebuie dovedita.

4.5. Latura subiectiva


- culpa cu previzmne sau culpa sirnpla (neglijenta);
• 1n doctrin:1 se aprec,aza ca in cazul in care pcricolul a fost provocat din culpa
celui care comite ulterior aqiunea de salvare prin vatamarea unei persoane, starea de
neccsitatc produce efrcte !imitate, in scnsul dt justifica fapta intentionata (vatamarea
corporala), dar autorul va raspunde pentru o fapta din culpa (vatarnarea corporala din
culpa), daca sunt intrunik cerin\ele de tiph::itate prevazute de lege; tot astfel, daca
autorul 1:~i provoaca cu intt:n 1ie sau din culpa starea de iresponsabilitate, fara a
unnfirL rcspectiv prcvedea ~i accepta vatamarea corporala a unci persoane in aceasta
stare, ~i ulterior savar~e~te o actiune prin care se lezeaza integritatea corporala ~i/sau
sanatatea unei persoanei, va raspundc pentru vatamare corporala din culpa numai in
masura in care saviir~irea acestei infractiuni era o consecinta prcvizibila a starii de
iresponsabilitate ~i daca sunt intrunite eerin\ele de tipicitate, iar daca saviir~irea faptei
in aceastil stare ,;ra imprevizibila, autorul nu va raspunde nici cu titlu de culpa pentni
accasta.

: F. S11-,!femu. D. \1(u, op. dt., vol. I, p. 381, rcspediv p. 125.


92 Drept penal. Partea speciala

4.6. Variante agravate


4.6.1. Vatamarea corporala din culpa prin care s-a pricinuit integritapi cor-
porale sau sanatatii un traumatism ce necesita pentru vindecare ingrijiri medi-
cate mai molt de 90 de zile sau care a produs vreuna din urmatoarele conse-
cinfe: o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, avortul, punerea in
primejdie a viepi persoanei, savar~ita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor
legale sau a masurilor de prevedere pentru exercifiul unei profesii sau meserii
ori pentru efectuarea unei anumite activitati [art. 196 alin. (2) ~i (3) NCP]
- prima varianta agravata are natura juridica a unei norme incomplete, norma
completatoare putand consta fie in dispozitii din legislatia primara, fie in norme
stipulate in legislatia secundara (hotarari de Guvem, regulamente etc.) in care sunt
stabilite reguli pentru exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii in functie de care
sa se evalueze culpa profesionala;
- constituie varianta agravata numai fata de cea de-a doua forma tip, iar nu ~i fata de
forma de baza prevazuta de art. 196 alin. (1) NCP;
- nu intereseaza daca subiectul activ nemijlocit este sau nu calificat pentru exerci-
tarea profesiei, meseriei sau activitatii;
- fapta sa fie savar~ita in exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii, cu nerespec-
tarea regulilor prevazute pentru exercitarea acesteia;
- nu este necesar pentru retinerea acestei forme ca faptuitorul sa se fi aflat la mo-
mentul comiterii actelor de violenta sub influenta bauturilor alcoolice, fara a fi in stare
de ebrietate, ori in stare de ebrietate (chiar daca imbibatia alcoolica este sub 0,80 g/1
alcool pur in sange ), sau sa aiba o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/1 alcool pur in
sange, ori sa fi ingerat inainte de comiterea faptei o substanta psihoactiva (de pilda,
ha~i~, canabis, heroina, cocaina, etnobotanice), aceste aspecte putand fi avute in vedere
la individualizarea pedepsei, ori la retinerea unui concurs de infractiuni;
- daca nerespectarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere sau desfa-
~urarea activitlitii care a condus la comiterea vatamarii corporale din culpa constituie
prin ea insa~i o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni [de
exemplu, in cazul in care conducatorul unui vehicul care are o imbibatie alcoolica de
peste 0,80 g/1 alcool pur in sange a comis o vatamare corporala din culpa se va retine
concurs real intre infractiunea prevazuta la art. 336 NCP ~i cea prevazuta de art. 196
alin. (3) NCP].

~ Cauzarea unor vatamari grave persoanei vatamate prin extirparea spli-


nei, ca urrnare a unui accident de circulatie datorat culpei conducatorului unui
autovehicul, intruneeyte elementele infractiunii vatamare corporala din culpa,
deoarece fapta a avut ca urrnare pierderea unui organ, indiferent de importanta
functionala a acestui organ ~i de faptul ca viata victimei nu a fost pusa in
primejdie (C.S.J., secfia penala, decizia nr. 2691/2000, fn Probleme de drept ...
1990-2000, p. 760).
]11/racfwni contra pel'SOdild 93
4.6.2. Vatamarea i·orporala din culpa comisa fie in vreuna dintrc formele tip,
fie in varianta agravata fata de doua sau mai multe victime !art. 196 alin. (1)
(4) NCPi art. 196 alin. (2) ~i (4) NCP, art. 196 alin, (2), (3) ~i (4) NCPJ
,i
- la fel ca in cazul uciderii din culpa, pluralitatea de victime nu conduce la rcti-
nerca unui concurs de infractiuni, ci a variantei agrnvate a unci singure infrac1iuni de
vatamare din culpa (unitate !egala de infractiune in fonna infractiunii complexc).

In ace~t sens, retine ca vatamarea corporam a doua persoane, nmcre-·


tizata 111 producerea unor leziuni traurnatice care au necesitat pentru vindecare,
tn cazul ambelor victimc, un numar de 1-2 zik de ingrijiri medicale, savar~irn
din culpa de catre o persoana atluta sub infiuenta bautnrilor alcoolicc, realizeazii
continutul ti pie, obiectiv ~i subicctiv al infraqiunii complexe de , atamare
corporala din culpa, in varianta agravata previ:izuta in art 196 alin, (1) ~i (4)
NCP, Cnntrnr celor statuak' prin semin1a apelata, varianta agravata prevazuta in
a!in. (3) al art. 96 NCP nu sc raporteaza la forma tip a infraqiunii, reglementata
in cupnnsul alin. (ll al normei de incrirninare. in accst sens, alin. (3) al
art. 196 NCP lunitcaza in mod expres sfera sa de ap!icare la situatiile in care
..(.,.) fapta prevazuta in alin. (2) a fost savar~ita ca rnmarc a ncrespcctarii
dispoziliilor legak sau a rnasuriior de prcvcderc pentru exercitiul unei profesii
sau meserii ori pentrn efectuarea unei anumik activita\i''. Or, fapta prevazuta la
alin. (2) al art. 1% NCP implica producerca din culpb a unor vcnamari corpornlc
de gravitatea celnr pnc.·\ azutc in art. l 94 alin. O) NCP in opozi1ie cu varianta de
baza a viifimarii coqJorale din culpa, care este incidenta atunci cand se pmduc
urrnari mai u~oare, cchivalente unor lovtri sau altc vi,ilen\c de tipul celor
prevazute in art 193 alin (2) NCP. Rezulta, a~adar. cu eviden1a, cri varianta
agra\ata prevazuta i'n art. 196 a!in. (3) NCP este inaplicabila tn cazurile 1n care
fapta rnmisa imbracfi exclusiv fonna tipica a vatrunarii ,·orporale din culpa.
prevf1zuta in alin. ( l) al nonnei de incriminare. Varian ta de incriminare astfol
configurata corespundc op\iunii kgiuitorulm de a mcn\im:, in sfcra de aplicare ;1
kgii pcnale In vigoarc, numai fapte culpabile de lovire sau altc violcnte de o
anumita gravitate, concretizata tn incidenta uneia dintrt: eele trci situatii
prcvazu!e, 1imitativ ~i n!ternativ, de dispozitiile art. i 96 alin. (i) NCP, respecti\
aflarea autorului sub inlluenta bauturilor akoolice ori a unei substante
ps1hoactive sau comiterea faptei in desfa~urarea unei activit:'lfi ce constitute prin
ea 1nsf1$i infrac\ iune. in conkx.tul acestor argumcnte teoretice. notfind ca
ieziuni!e produse cclor doua pcrsoane vatamak au necesitat, 'in spc\a, 1-2 zilc de
1ngrijiri medicate, in baza art. Jf;6 alin. (1) NCPP inalta Curte de Casatie ~i
Justitic va sd1imba in,adrnrca juridica a faptei de vMiimarc corporala din culpa,
retinutii in sarcina inculpatului A., din infractiunea prevazuta in art. 196 alin. O),
(3) ~i (4) NCP, in infractiunea prevazuta in art. 196 alin. ( I l ~i (4) NCP (IC C.J..
sc,·fw pcnata. decizia nr. 78/A din 29 martie 2018, www.sinractroJ.

4. 7. Formele infriu·tiunii
- nu sunt posihile ai.lele premergatoarc sau tentativa;
- singura form[1 in care se realizeaza infractiunea cste cea consumata; momentul
consumarii este eel al producerii vatamarii corpora!e.
94 Drept penal. Partea specialii

4.8. Pedeapsa
- pentru vatamarea corporala din culpa, in prima forma tip, pedeapsa este inchi-
soarea de la 3 luni la 1 an sau cu amenda (120-240 zile-amenda);
- pentru vatamarea corporala din culpa, in a doua varianta tip, pedeapsa este
inchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda (120-240 zile-amenda);
- prima varianta agravata se pedepse~te cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau
amenda (180-300 zile-amenda);
- a doua varianta agravata se pedepse~te cu inchisoarea de la 4 luni la 1 an ~i 4
luni sau amenda (aferenta primei forme de baza: 180-300 zile-amenda), de la 8 luni
la 2 ani ~i 8 !uni sau amenda (aferenta celei de-a doua forme tip: 180-300 zile-
amenda), respectiv de la 8 !uni la 4 ani sau amenda (aferenta primei variante
agravate: 240-400 zile-amenda).

5.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in punerea in primejdie grava, prin masuri sau
tratamente de orice fel, a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului, de catre
parinti sau de orice persoana in grija careia se afla minorul (art. 197 NCP);
- actiunea penala se pune in mi~care ~i se exercita din oficiu.

5.2. Obiectul infracµunii


a) obiectul juridic principal: consta in relatiile sociale referitoare la integritatea
fizica sau sanatatea minorului, in vreme ce obiectul juridic secundar consta in relatiile
sociale referitoare la cre~terea ~i educarea minorului, relatiile de familie, respectiv
convietuirea sociala;
NCP a inc/us relele tratamente aplicate minorului in categoria infrac/iunilor contra
integrita/ii corporale sau sanatafii avand in vedere valorile juridice fn principal
afectate prin activitatea infrac/ionala.
b) obiectul material: corpul minorului supus la rele tratamente (cand relele trata-
mente se obiectiveaza asupra acestuia).

5.3. Subiectii infracµunii


a) subiectul activ: autor poate fi parintele copilului minor (indiferent de forma
filiatiei) ori persoana in grija careia se afla minorul (tutore, curator, ruda, bona ori tert
aruia i-a fost incredintat minorul pentru a avea grija de el etc.);
- NCP large~te sfera subiectilor activi nemijlociti ai infractiunii care rezulta din
expresia ,,in grija", in loc de expresia ,,incredintat" din C.pen. din 1969; astfel, orice
persoana care are in grija un minor poate fi ~i autor al infractiunii, legea neconditionand
aceasta de incredintarea in mod legal a cre~terii ~i educarii minorului; daca raptuitorul
lnfracfiuni umrra persoanei 95
nu are calitatea spcciala cernta de lege, se va retine savarsirea unei infraqiuni contra
pcrsoanei:
- participa\ia penaia este posibila 1n toale formele: coautorat (daca toti subiectii
activi nemijloci~i au calitatea speciala ceruta de lege), instigare, complicitate; instigarea
sau complicitatca nu cste cunditionata de vreo calitate a participantului.
b) subiectul pasiv: minorul (indiferent de varsta sau starca sa de sanatate) a carui
d.:zvoltare fizica., intclectuala sau morala este pusa in primejdie grava; totu~i nu este
subiect pasiv al infrac\iunii prevazute de art. 197 NCP minorul de l6 ani casatorit, care,
dobandind capacitatea dep!ina de cxerci~iu, iese de sub cre:;;terea ~i educan:a paqilor (in
aceasta ipotezii actele de \ iolenta sau de lipsire de libertate in mod ilegal vor constitui
infraqiumle corespunzatoare din NCP); tot astfel, nu este subiect pas iv minoru l de 16
ani caniia i s-a reculloscut in mod anticipat de dtre instan\a de tutel:1 capacitatea
deplina de exercitiu In conditiile art. 40 C.civ.;
- poate fi subiect pasi,, al infractiuni i ~i minorul intemat intr-un centru de plasament
sau in alte institutii de ocrotire.

5.4, Latura obiectiva


a) elemcntul material: punerea in primejdie grava a dezvoltarii fizice, intelectuale
sau morak a rninornlui, prin masuri sau tratamentc de orice fel (actiuni sau mactiuni);
- fapta este tipica ~i atunci cand relele tratamente au fost aplicate cu caracter de
continuirnte umi1 minor care a anrt un comportamcnt deviant ori ireverentios:
- relek tratamente trebuie sa aiba caractcr de continuitate, savar~irea unui singur act
conducand la retinerea numai a unei infractiuni contra vietii, integritafii corporate sau
lihcrtalii persoanei;
• in cazu! in care prin rele tratamente aplicatc minorului acesta a fost lipsit de liber-
tate, i-a fost pusa in pericol viata, vatamatfl integritatea corporala. se va retinc con-
cursul ideal 1ntre aceasta infractiune ~i tentativa de omor, loviri sau alte violente,
vMamare corporala, lipsire de libertate iu mod ilegal etc.;; de asemenea, infractiunea de
rele tratanientc aplicate minornlni poate fi retinuta in concurs cu infractiunea de
cornptie sexuala sau incest.

hipta parintelui de a exercita in mod repetat violciite asupra copilului


s::iu minor, care au :nut ca rezultat paralizia paqiali'\ a copilului. ~i de a reitcra
cxerciiarea violentelor asupra copilului dupi1 paralizia partiala a accstuia,
cau;:anJ decesul vietime1 minore, intnme~Le atal clementele constitutive ale
infractiunii de omor calificat, cat ~i elementek constitutive ale infractiunii de

1 In acela~i sens, a se vcdea S Bogdan. D.A. Serban, op. cit., p. 120 ~i 12 l. ln sens contrar,
a :;e vedea V ( ·1oclei, in NCP comcntat, p. 409, care, deta~;indu-sc de solt[\ia jurisprudentiala
obligatorie a instantci supreme, arata ca: ,.Daca acelea~i violentc care sunt luate 111 calcul la
realizarea relebr tratamenk au condus 1n final la deccs. ele sunt absorbite 1n mod natural in
infraqiunca de ornor (ca $i lovirea sau alte violente, sau vatamarea corporala). Estc total
impropriu ,as,· retina urman:a imediata de la infractiunea de rele tratamente, respecti\ aceea
de a pune in prirnejdie grava dezvoltarea fizica. intelectuala ~i morala a minomlui. in
cnnditiik in care acesta a dcccdat".
96 Drepl penal. Pw tea spec,a!a

rek) tratamentc aplicak minorului aflatc in concurs ideal de infrnctiuni, intrucal


prin cxercitarea violentelor repetate, care in final au cauzat decesul minorului,
parintelc a pus in prirncjdie gravii dcr'.voltarea fizica, intdectuala ~i morala a
acestuia (l.CCJ, secfiu penula, decizia nr. 1646/2009, ¾'Ww.legalis.ro).

In cmsul lunii deccmbric 2010, mculpata S.A. a vandut-o pc frica ei


S.C., in varstri de 12 ani. contra unei sume de bani, inculpatei CR. pentru ca, in
sp1ritul traditiei etniei rrome din care ce!c doua fac partc, minora sa fie disatorita
cu A.M" fiu! inculpatei C.R, in vflrsta de l l anL Minora S.C. nu a fost de acorc!,
fapt pentrn care, de mai multc ori.. a fugit de la domiciliul inculpatci C.R. din
comuna V.T., intorcandu-sc la domiciliul rnamei sale din mun. C. lm:ulpata S.A.
o aducea inapoi la domiciliul inculpmei C.R.. aplicandiH de fiecare data o
corectie fizica. Aceasta situatie a continuat pana in data de 26 iulic 201 L cfmd
minora S.C. a fogit din nou :~i, fiind adusa de inculpata S.A. 1n localitatea V.T .. a
fost legata cu un !ant. asigurat cu lacat, ck un picior al patului, 'in locuinia
inculpatei C.R., cu concursul acesteia. Totodata, inculpata S.A. i-a aplicat din
nou minorei o corectic fizkt,. provodndu-i vatamari corporak ce au neeesitat
pentrn vindecare 8-9 zile de 1ngrijiri medicalc. Cu privire la im:adrare3 juridica,
fapta celor doua inculpate de a o obiiga, 1n mod rcpetat, in baza unei 'ln[elegeri
prealabik, pc minora parte vatamata, sa locuiasdi la locuinta incu!patei C.R,
restriction[indu-i panil la lmpiedicare libeitatea de mi~care prin lcgarea cu un
Ian[ de un pat aflat in lucuiiqa ultimei inculpate, intrunc~te elcmentele constitu-
tin: al infraqiunii de lipsin.: <le lihertate in Jom1a continualiL Faptelc inculpatd
S.A. de a lovi persoana vatamata, cauzandu-i lcziuni ce au necesitat 8-9 zile de
ingrijiri medicale pentru vindecare, precum ~i de a-i punc 1n primejdie grava,
prin tratamcntul sanqionator, dezvoltarea fizicr1 ~i moral:'!, se circumscriu con-
tinutului constitutiv al infraqiunilor de loviri sau altc violente ~i re!e trutamente
aplicatc minorului (CA. Constanfu, secfia fJl!nalci, de minuri ~i Jam1!ie, decizia
nr. I I 7120 I1, i'n V Vikluva, lnfractiuni comra libertafii persoanei, Ed. Hamangiu.
Bucurq·ti. 2012, pct. 78, noto 1).
b) urmarca imedi:lta: starea de pcricol pentru dezvoltarea fizica, intelcctuala sau
mornla a rninorului (infraqiune de pericol cnncrct);
c) legiHura de cauzalitate: trebuie sa existe intre fapta ~i urmarea imediata.
5.5. Latura suhiectiva
- intentia directfl sau indirecta:
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost
savarsita; acestea pot fi avute in vedcre de instanta la individualizarca pedepsei.

5.6. Formele infractiunii


- actele de prcgatire ~i tentativa sunt posibik dnd fapta se comite prin actiune, dar
nu sunt incriminate;
- infractiunca sc consuma In momentul in care s-a realizat fapta tipica ~i s-a produs
starea de pericol pentru dezvoltarea minorului;
lnfrac/iuni contra persoanei 97
- poate fi comisa in forma continua (de pilda, prin omisiunea de a asigura o alimen-
tatie adecvata, precum ~i un minim de conditii de igiena ce afecteaza buna dezvoltare
fizica a copilului);
- fapta poate fi savar~ita in forma continuata cand sunt repetate relele tratamente in
baza aceleia~i rezolutii infractionale, caz in care se epuizeaza la data comiterii ultimului
act de executare.

5.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 3 la 7 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi.

6.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in participarea la o incaierare intre mai multe persoane
(art. 198 NCP);
- spre deosebire de C.pen. din 1969, NCP nu mai prevede ipoteza cuno~terii parti-
cipantului la fnciiierare atunci cand urmarea consta fntr-o viitiimare a integritiifii cor-
porale sau a siiniitiifii unei persoane (fiind incriminatii numai ipoteza fn care nu se
cuno~te care dintre participanfi a produs urmiirile previizute de norma de incri-
minare) ~i nici cauza de nepedepsire fn care participantul a fncercat sii respingii un
atac ori a fncercat sa apere pe altul.

6.2. Obiectul infractiunii


a) obiectul juridic principal: consta in viata, integritatea fizica sau sanatatea per-
soanei ~i relatiile sociale in legatura cu acestea, in vreme ce obiectul juridic secundar
consta in relatiile sociale referitoare la convietuirea sociala;
NCP a inc/us fnciiierarea fn categoria infracfiunilor contra integritii/ii corporale
sau saniitii/ii avand fn vedere valorile juridice fn principal afectate prin activitatea
infracfionala.
b) obiectul material: corpul persoanei victima a violentelor sau bunurile asupra
carora acestea s-au rasfrant.

6.3. Subiectii infracµunii


a) subiectul activ: o pluralitate de :faptuitori care au calitatea de autor; existenta
pluralitatii naturale de :faptuitori exclude posibilitatea retinerii coautoratului ca forma a
participatiei penale;
- autorii trebuie sa fie impartiti in doua tabere de eel putin doua persoane fiecare 1; nu
este necesar ca toti participanµi la incaierare sa fi fost identificaµ, putand fi tra~i la
raspundere penala numai autorii identificati 1;

1 In doctrina [V Dongoroz (coord.), Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol. IV,

ed. a 2-a, Academia Romana ~i Ed. All Beck, Bucure~ti, 2003, p. 603] s-a aratat ca: ,,Incaie-
98 Drepr penal. P(!rfu1 a,pecal/i

in sarcina subiec.;tilor activi nemijluci1i ai infraqiunii de 'indiernre nu poate fi


retinuta circumstanp agravanta lcgala prevazuta de art. r alin. (I) lit a) NCP a comi1eri1
faptei de trei sau m:Ji multe persoane 1mpreuna fiind vorba de o pluralitate nat1.u-ahi de
taptuitori;
- nu cste necesara partic1parea la incaierare pe 'intreaga durata a ace~teia, putiind fi
trasa la raspundere penala ~i persoana care a panicipat numai la ::ictcle v10lente comise
la 1nceputul/star~1tul incaierarii:
- participatia penal::\ ;;Ste pnsihiUi numai sub forma instigani saa a cornplicitat1;
avand in vedere unitatca infraqiunii de incfiicran, corn1se de dHrc pcrsoanclc care au
calitatea de autor, d1iar dac[i acteie de detcnninare sau de 1nlesnire\1jutorare ii
vizeaza pe mai muW uri pe toti autorii. se va retine participatia penala la o infraqiune
de incaierare, iar nu m.i concurs de infractiuni prin raportare la numarnl de acte de
instigare sau complicitate efectuate fata de persoanele care au participat la inci1ierm\::
- in cazul in care aiaturi de mitor la comiten:a infraqiunii participi\ doi sau mai
multi complici concomiknii poatc fi retinuUl circum,tan\a agravant'l !egal.1 pil:vazut:1 de
art. 77 alin. ( l) lit. al NCP.

~ lnfrae\iunea de incaierare fiind una care presupunc o pluralirate natu-


rala de infractori, adic5 paniciparea in mod natural a mai multor persoanc ca
autori, re\inerea concomhent5 a eircumstantei agravante a participa;ii a trei sau
rnai multor persoanc cstc exclusa (CA. Oradea, secfia penaf(.i. deczzia nr. 650.'.1 017,
nepuhlicata).

~ Infrac\iunea de incaicrare presupunc o pluralitate de subiee(i nctivi.


constituiti in eel putin doua grupiiri, care ~a ,e lupk l11trl' ek. s;.i-5i apliCL'. lnvituri
reciprocc. Ca atan.:, atunci cand exista numai gruparca incnlpatilor, victirna
careia i-au cauzat rnomtea tiind singurii, fapta ,,e 1ncadrcadi in prevederilc refo-
ritoare la infractiunea de omor (1 C C.J scc{ic1 penuld. dcci:::ia nr. 5991 /2005,
www.legalis ro).
b) subiectul pasiv: victirna/v1ctimcle actelor de Yioknt{1 comise in cursul incaic-
rarii.

rarea intre mai multe per,oane, denumita $i ri.x (di: la cuvantul latin rixa), cste cwcnin::1
vioknta ~i spontanfl. intre mai mtllte persoarn: invrajb:re, Je:,1a$urata :n imbulzcala 7i cu o
impktire de ac\iuni de a~a fel l!lcat ,,stc greu sa s,: stnhiic:asdt aportul fiecarcia dintrc
pcrsoanele priusc in 1ncaiernre''.
1 in accst sens in doctrina (F. Str(;teanu. D. i\ifll, op. cit.. 101. II, p. 435) hl ar5tat ca ,,nu

sc pune probkma unei executilri fraqionatc a actinnii tip,cc - pe baza unci dis!ribu\ii de roluri
- care sa stea la baza imputarii reciprocc a contrihutiilor indivtdu,ile. ci fiecare dintre sub1eqii
activi comite aceasta aqiune in lntrcgul ei. (... ) in acda:;;i timp, angajarea raspund1erii penale a
unora dintre autori nu cstc condit,ionata de idL:mificaren sau con<lanmare:i alv,r auturi, fond
suficicnt sa se probeze comiterea infracjiunii de ci'itrc eel in eaud'.
In/i'acriuni contra persoanei 99
6.4. Latura ohiectiva
a) element.ul material: participarea cfectiva ab initio sau pc parcurs la o incaierare
lntrc mai multc persoanc grnpate 111 doua tabere; nu conteaza perioada de timp 'i:n care o
persoana a participat la Jncaierare;
- tiecare autor al incaierarii cornite nemijlocit aetiunea stipulata de norma de
mcnmmare;
- nu va exista inciiierare in sensul legii penale, daca prima tabara implicata este
formata din mai multe persoane care exercita acte de violen1a asupra unui singur rival
(acesta nu poatc fi privit ut singuli ca un grnp implicat in 1ncf1ierare);
- infractiunea de loviri ~i alte vio!cnte (art. 193 NCP) este absorbita 1n continutul
infrac1iunii de incaierare.
b) urmarea imediata: atingerca integritatii eorporale sau sanr1tatii persoanelor
implicate in incaicrare, dar :;:i starL:a de pericol pentru buna desfa~urare a convie~irii
sociale;
c) legatura de cauzalitate: trebuie dovedita legatura de cauzalitate \'ntre elementul
material ~1 unnars:a imediata numai in cazul in can: aceasta const:i intr-o atingen: a
vie\ii. intcgritatii corpornle sau sanatatil persoanelor implicate in incaierare.

6.5. Laturn subiectiva


· mten1ia direcrn sau indirecta:
- nu in(eres,:az.1 sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care a fost
savar~ita; aceslea pot fi avute in vedere de instanµ la individual!zarea pedepsei.

lnfrac\iunea de incaierare intre m.ai multe persoane. denumita ~i rix


(din limba latina, rixa-vrajba), consta in ciocnirea violenta ~i spontana \'ntre mai
multe pcrsoane invrajbite, dcsfa~urata in irnbulzeala ~i cu o lmpletire de actiuni
de a~a fel incat este greu de stabilit aportul fieca.mia dintre p(:rsoanele prinsc in
1ncaierare. Speciticul accstei mfractiuni este dat de pluralitatea de subiccti activi,
priYita ca o pluralitak natmala, in absenta can:ia nu poate fi pusa fo discutie
infraqiunea de incaierare. Pluralitatea naturala poate fi lnsotita de pluralitatea
ocazionala, astfel ca participatia penala sub fonna in~tigarii sau complicita1ii la
1ncf1ierarc nu este exclusa. !Jementul material al infractiunii estc rcprezentat
cxclusiv printr-o aqiunc, respectiv de participare la o lncaicrare prin sustinerea
activa a uneia dintre taberc (care presupune eel pu1in cate doua persoane in
fiecare tabara). Actele de violen{ii (loviri, \'mbranciri, trfmtiri, ruperea hainelor
etc.) sunt inerente faptei de incaierare ~i urmarea imediata principala in cazul
variantei•tip este aceea~i cu cea de la infractiunea de lovire sau alte violente
preva,:uta de art 193 NCP, respectiv fie cauzarea de suferinte fizicc, fie 1ngrijiri
medicaie de eel mult 90 de zile. Rezulta ca in rnrianta-tip lncaicrarea absoarbe
infractiunea de lovire sau alte vit)!en1e. Exista ~i o unnare devenita secundara
prin rcpozitionarea infractiunii lntre celc contra persoane1, respectiv o stare de
pcncol pentru lini~rea ~i ordmea publid1. Lcgaturn de cauzalitatc arc ca specific
faptul cii - ln situatia 1n care nu st: cunoa~te care dintre participanti a produs
unnsrik se rasfrange asupra tuturor celor ce partic1pa la incaicrare, farii a fi
100 Drept penal. Partea speciala

necesara stabilirea unei corespondente stricte intre violente ~i urmarea imediata


principala. Aceasta, intrucat urmarea imediata principala nu mai tine de
specificul incaierarii, ci apare ca o imprejurare care constituie o cauza de
agravare a incaierarii, cu atat mai mult cu cat eel care se angajeaza in incaierare
i~i da seama, deci prevede rezultatul imediat firesc ~i posibilitatea unei eventuale
vatamari corporale sau chiar moartea unuia dintre corixanti. De~i nu urmare~te,
de regula, un astfel de rezultat, faptuitorul accepta intotdeauna eventualitatea
producerii acestuia, atitudine care rezulta din chiar participarea voluntara la
incaierare. Cu alte cuvinte, temeiul obiectiv al raspunderii penale consta in fapta
de incaierare la care a participat, iar temeiul subiectiv al raspunderii sale consta
in praeterintentie ca forma de vinovatie care exista atunci cand rezultatul produs
este mai grav decat eel urmarit sau acceptat de faptuitor. in acest caz, pentru ca
raspunderea penala a faptuitorului sa poata fi stabilita in functie de rezultatul
mai grav, va trebui sa se constate existenta intentiei in raport cu rezultatul mai
u~or urmarit sau acceptat (primum delictum) ~i a culpei in raport cu rezultatul
mai grav cares-a produs (majus delictum), de pilda in cazul infractiunii de loviri
cauzatoare de moarte, deoarece praeterintentia (intentia depa~ita) implica o
forma a culpei care se grefeaza pe intentie (DCC nr. 726/2018, www.ccr.ro).

6.6. Variante agravate


6.6.1 incaierarea in cursul careia s-a produs vatamarea corporala (art. 194
NCP) a uneia sau mai multor persoane, fara a fl cunoscut care dintre partici-
panti a produs urmarile [art. 198 alin. (2) NCP]
- este necesar pentru retinerea acestei variante agravante ca participantul/partici-
pantii la incaierare, care a/au provocat vatamarea corporala (respectiv una dintre
urmatoarele consecinte: o infirmitate, un prejudiciu estetic grav ~i permanent, avortul,
punerea in primejdie a vietii persoanei) a unui alt participant sau a unui tert, sa nu fie
identificatlti in mod determinat ca autor/ri al unui act de vatamare corporala (din
probele administrate nu se poate stabili precis care dintre persoanele participante la
incaierare a comis vatamarea corporala);
- participantii la incaierare vor raspunde penal pentru forma mai grava a infrac-
tiunii [art. 198 alin. (2) NCP], cu exceptia participantului a carei integritate corporala
sau sanatate a fost vatamata (persoana vatamata) care va raspunde numai pentru
forma de baza a infractiunii [art. 198 alin. (1) NCP);
- in situatia in care din probele administrate rezulta ca un anumit participant a
comis vatamarea corporala, atunci acesta va fi tras la raspundere penala pentru
infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 194 NCP care va fi retinuta in
concurs cu infractiunea de incaierare in forma de baza prevazuta de art. 198 alin. (1)
NCP, iar ceilalti participanti la incaierare (inclusiv persoana vatamata) pentru
infractiunea de incaierare in forma de baza prevazuta de art. 198 alin. (1) NCP1;
- daca in urma incaierarii rezulta numai urmarea imediata prevazuta de art. 193
NCP (suferinta fizica, indiferent de intensitate, produsa prin lovire sau alte violente ori
o leziune traumatica pentru a carei vindecare sunt necesare intre 1 ~i 90 de zile de

1 in acela~i sens, V. Cioclei, in NCP comentat, p. 412.


Infracfiuni contra persoanei 101
ingrijiri medicale) se va retine forma de baza a infractiunii de incaierare prevazuta de
art. 198 alin. (1) NCP;
- varianta agravata a infractiunii de incaierare prevazuta de art. 198 alin. (2) NCP se
comite cu intentie sau cu praeterintentie.
6.6.2. inciiierarea in cursul cireia s-a produs moartea unei/mai multor
persoane, fara a ti cunoscut faptuitorul [art. 198 alin. (3) NCP]
- este necesar pentru retinerea acestei variante agravate ca participantul/participantii
la incaierare, care a/au provocat moartea unui alt participant sau a unui tert, sa nu fie
identificat/ti in mod determinat ca autor al unui anumit act de omucidere (din probele
administrate nu se poate stabili precis care dintre persoanele participante la incliierare a
suprimat viata victimei);
- toti participantii la incaierare (cu exceptia victimei decedate) vor raspunde penal
pentru forma mai gravli a infractiunii [art. 198 alin. (3) NCP];
- se va retine aceasta varianta agravata ~i in cazul in care in cursul incliierarii s-a
produs atat vatamarea corporala a unei sau mai multor persoane, cat ~i decesul unei sau
mai multor persoane, fara a putea fi identificat/ti participantul/participantii la incaierare
care a/au provocat/vatamarea corporala, respectiv moartea;
- in situatia in care din probele administrate rezulta ca un anumit participant a
comis actul prin care a fost suprimata viata victimei, atunci acesta va fi tras la
raspundere penala pentru savar~irea infractiunii de omor (simplu, calificat), respectiv
loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, care va fi retinuta in concurs cu infractiunea
de incaierare in forma de baza prevazuta de art. 198 alin. (1) NCP, iar ceilalti partici-
panti la incaierare pentru infractiunea de incaierare in forma de baza prevazuta de
art. 198 alin. (1) NCP 1;
- varianta agravata a infractiunii de incaierare se cornite cu intentie sau cu
praeterintentie.

~ Existenta acestei incaierari intre tabara inculpatilor H.R.K. ~i R.K. ~i


cea a familiei B., tabere din care au :facut parte mult mai multe persoane care ~i-
au aplicat reciproc lovituri, explica (alaturi de subiectivismul care a caracterizat
depozitiile persoanelor audiate in cauzli) ~i caracterul oscilant al pozitiilor per-
soanelor audiate pe tot parcursul procesului penal in legliturli cu individualizarea
participatiei fieclirei persoane in cadrul agresiunii. Aceste agresiuni reciproce
intrunesc toate caracteristicile rixului, fiind vorba de o ciocnire violentli ~i spon-
tanli intre mai multe persoane invrlijbite, constituite in doua tabere din care au
:facut parte un numlir suficient de persoane incat s-a produs o stare de confuzie
cu privire la actiunile fiecliruia, des:fa~urata in imbulzeala ~i cu o impletire de
actiuni de a~a fel incat a fost greu sa se stabileascli aportul fiecareia dintre per-
soanele participante, actiuni concretizate in injurii, distrugerea de bunuri,
violente fizice ~i ameninµri reciproce, etc. in cadrul acestor agresiuni reciproce
au suferit leziuni membrii ambelor tabere, respectiv inculpatii H.R.K., R.K. ~i
K.C. (toti necesitand zile de ingrijiri medicale) ~i paqile civile B.R., K.K.E. ~i

1 Ibidem.
102 Dn,pt penal. Partea specia!ci

K.K.M. (carora Ii s-au cauzat suferinte fizict pentru care au avut nevoie de zile
de 111grijiri medicale). Faptu! ca, din cuprinsu! depo7i 1iilor persoanelor ,mdiak 111
cauza. a rezultat part1cipa\ia inculpatilor H R.K.. R.K. ~i K.C. (acesta din urm[t
intervenind penlru a-l despaqi pe fratele sau). fiind individualizak unck lovituri
aplicatc de ace~tia, nu 1nlatura conc!uzia de mai sus. 1n sensul existentci unei
incaierari, pentrn ca, ~i in caml 1ncaieriirii, probele trebmc sa ateste paniciparca
activa a celor acuzati in inck$tarea celor doua tabere, aqiunik ace;;tora trcbuind
sa n:alizc1e ekrnentul material al laturii obivcltve a infraqiuni1, adici'l o ,,parti-
cipare la 1nciiicrare", concretizata 111 loviri sau aite vioknte, amenintari. unna-
rirca adwrsarilor, distrugeri de bunuri eli:. Pc de alt:1 partc:_ datorita co11tradicto-
rialitatii probatoriului 1n legatura cu participatia fiecaruia dintre cei trei incu1pa1i
la produccrea leziunilor persoandor vai:1mak, nus-a putw realila nicio depurta-
jarc clara a loviturilor aplicate de fiecare, nici nu s-a purut stabih in mod univoc
exclusivitatea acestor lm it.uri in producerea tul.uror k,iunilor pcrsoanclor
vatamate fi pozitiu subiectiva a autoriior lor (pentrn a sc retinc in cazul vrewrnia
infractiunca distincta de tentativa de ornur, v:Haman.· corpornllt Joviri ~i a!te vio-
lente sau v:ltamarc corporala din culpa, dupa ca?), 111 condi1iile in care pcrsoa-
nele vatamate inselc au avut dcdara\ii contradkrorii ~i confuze nu doar in
privinta naturii loviturilor primite de la fiecarc inculpat, ci ~i in pnvinta incul-
patului care le-a produs. ( ... ) A rezultai, in schimb, dinculo de orice ech1voc, din
cuprinsul acelora~i declaratii, faptul ca a existat o \'ncle~t:irc gencrala 111tre doua
tahcre ~i ca violentele lansate au avut un caractt:r coiectiv, reciproc ~i grcu de
departajat, fiind vorba de actiuni conjugate :de celor implicati. actiun: can; au
produs rezultatek finale, respectiv lczarea integritil\1i fizice atat a inculpatilor,
cat ~i a persoanelor vatamate, adica toate ncde ekmenk care carncterizcaza
infractiunea de 1ncaierare (CA Oradea. seC{ia penalii, deti::ia nr. 650/2017.
ncpublicutaJ.

6.7. Formele infracthrnii


- actele de preg:1tirc ~i tentativa sunt posibik, nefiind insa incrnninak:
- infracfiunea se consuma 'in momentul in care gruparik ad\,~rse se angajeaza in
conflict;
- poate fi savarsita in fonna continuata, caz in care se epuizeaza la data comitcrii
ultirnei incaierari.

6.8. Pcdeapsa
- pentru forma de baza prevazuta de: art. 10K alin. (1) "'CP: \'nchisoare tk la 3 !uni la
1 an sau amenda (120-240 zik-amenda);
- pen!ru prima varianta agra1 ata pn:vazutti de an. 19~ alin. l~) :'l'CP: 1nchsourea de
la l la 5 ani;
- pentrn cca de-a doua varhmta agravma pre,azuta de an. J98 alin. (3) NCi': inchi-
soarea di: la 6 la 12 ani, daca dm incJierare a rez11ltat moartra ur.ei singurc peis,lanc.
respectiv inchisoarea de la 8 la 16 ani, dac:'i din incaierare a n'zultal moartea mai mulior
persoane.
lnfrucfiuni contra persuunci 103

6.9. Cauze speciale de nepedepsire


Potrivit art. 198 alin. (4) NCP. pa1ticipantul la incaierare nu va fi pedepsit pentru
aceasti\ infractiune dad:
a) a fost prins in inca1crare 1mpotriva vointei sale; ':iau
b) a incercat sa-i desparta pc cei prin~i in incaierare.
- ratio legis pentru aceasta cauza de nepedepsire consta tocniai in lipsa intentiei de a
participa h inciiierarc: ,~stc necesar pentru a retine aplicabilitatea art. 198 alin. (4) NCP ca
persmma ,are invoca a.cest articol sa nu ii participat la incaierare dec;1t in limitele enu-
merme mm sus, pentm ca in ipoteza in care acesta s-a angrenat in dinamica incaierarii ~i a
aqionat ultetior in cadrul incaierarii nu va mai fi aparat de raspundere penala;
- NCP nu a mai prevcl:::ut drept cauze specia!e de nepedepsire situa/ii!e fn care par-
ticipanrul o incercat s,1 respinga w1 atac ori a fncerrnt sa apere pe ultul, deoarece in
fapt rn aceste siiua/ii urmeaza a Ji refi1111ta legitima api1rare drcpt cauza justtficativd.
daca sunt i'ndepiimte .~i celeialte conditiiprevdzute de art. !9 NCP.

1. l. Notiune
- NCP nu a mai pri:vazut drept cin:umstanta agravanta genera!r1 corniterea infraqiu-
nii prin acte de viokn\ii asupra membrilor de familie, optand pentru crearea unei
infractiuni autonome de ,iolenta in familie, care reprezinta in realitate o varianta
}tgravata a infraqiunilor de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri
sau alte violen\e (art. 193 NCP), vatarnare corporala (att. 194 NCP), loviri sau vatamari
cauzato:m: de moartc (.art. 195 NCP) dind acesk fapte sunt comise impotriva unni
mernbn.1 de familie:
- spre deosebire de C.pen. din 1969, NCP extinde sfora proteciiei victimelor
violentei in fami!ie pe de o parte ca urmare a definitiei date de art. 177 NCP a noPW1ii
de membru de familie. iar pe de alt:\ patte prin numaml infractiunilor ce intra 111
con1inu!ul violentei 111 familie (omor, omor calificat, loviri sau alte violente, vatamarea
corporala ~i lovirile sau vatarnarile cauzatoare de moarte):

1.2. Obicctul infractiunii


a) ohiectul juridk special principal: viata pcrsoanei ~i relatiile sociale in legiitura
cu dreptul la viata al membrului de familie, respectiv integritatea fizidi sau saniitatea
membrului de familie ~i relaliile sociale in legatura cu acestea;
- ohiectul juridic secundar ii constituie rela1iile sociale privind buna convietuire 1n
cadrui fomiliei.
104 f)rept penal. l'artea specia!a

b) obiectul material: corpul persoanei vatamate care are catitatea de mcmbrn de


familie 111 viap.

1.3. Subiectii infractiunii


- subiectul activ nemijlocit ~i subiectul pasiv al infractiunii este o persoana care are
calitatea de rncmbru de familie; calitatea de membru de familie este o circumstanta
subiectiva de individualizare care nu S,'. rasfo'\nge asupra partkipantilor deciit in masura
1n care ace$tia au cunoscut-o sau prevazut-o;
- potrivit art 177 NCP, prin membru dejl11nilic se imekge:
a) ascendentii ~i descendentii, fratii si surorile, copiii acestora (verii primari 1ntre ei.
unchii sau matu~ile fa\a de nepoti numai in cazul in care este fratele sau sora parintelui),
prccum ~i persoanele devenite prin adoptie (cu efecte depline sau restranse), potrivit legii.
astiel de mde, indiferent daca iocuiesc ~i gospodaresc 1mpreuna sau separat
h) sotul, indiferent dad locuk~te $i gospodare~te impreuna sau separat cu taptui
torul:
c) pcrsoancie care au stabilit relafii asemi:iniitoare acelora dintre soti (de e:remplu.
cuncuhinii) sau dinrre parinfi $i copii (de pild1l, imrefinZitorii sa11 ginerele/c1fa de socrii
etc.), in cazul in care conviefuiesc:
d) pcrsoana adoptata ori desccndentii acesteia i'n raport cu rudek fire~ti (ascendenti,
frati, surori).
·· NCP remmta la no/iunea de rude apropiatc din C.pen din 1969, incluzand-o ime-
gml fn cea de membru de/ltmi!ie; de asemenea, VCP nu mai prevede in cuzul ascen-
denfilor 1~i descendenfilor, fraf ilor )'i surorilor, copiilor acestora, precum ,1·i persoa-
ne!or devenitc pri11 adop/ie, potrivit legii, as(f; de rude. condif ia ca ace>tia si1
7 /

locuiascli .'ji sa gospodareasca i'mpreuna cufi:'1ptuitorul:


- este necesar ca iaptuilorul sii cunoascii la momentul comiterii faptei calilatea de
membru de familie a victimei, in caz contrar, cfrcumstanra personala de individualizan:
nu poate fi retinutil. in sarcina acestuia, care va ra.spundc numai pentru infractiunea
efectiv comisa [omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau al!c
violente (art. 193 NCP), vatamare corpornla (art. 194 NCP), loviri sau vatamari cauza-
toare de moarte (art. 195 NCP)], nu pcntru violentc in fomilie:
- in ipoteza in care victima infrac\iunii este sotul taptuitorului, este necesar si.\. existe
o casatorie vaiabil Incheiata ~i in fiinfa la rnomentul sfivar~irii faptei: in cazu! sotilor
aflati in divort, sc va re 1ine omorul calificat at<lta timp cat fapta a fost comisa inainte de
ramanerea definitivii a hotararii de divort sau lnainte de cmiter.;:a cernJicatului de divori
de catre ofiternl de stare civHa sau de notarul public (in cazul divo11ului prin acordu!
sotilor pe cale administrativ,i sau prin procedura notariala);
- participatia penala este posibila in toate forn1ele: coautorat (daca par!icipan 1ii au
calitatea de membru de familie), instigare sau complicitate;
- in cazul coautoratului este necesar ca toti coamorii sr1 aib.'i calita!ca de membrn de
familie, deoarece circumstantele personalc de individualizarc nu se rf1sfrang intrc
a\.:e~tia; daca insa un coautor are calitatea de membru de familic, iar celala!t nu, se va
Injruct1w11 contra persuanci I 05

re\ine conuterea infractiunii prcvazute de art. l 99 NCP nun-1ai \'n sarcina celui care are
calitatea de mcmbru de familie, celalalt coautor um1iind sa raspunda pentru infraqiunea
efoctiv comisa, iar nu pentru violente in familie;
- in ipoteza in care numai autornl are calitatea de membrn de fhmilie, nu ,)'i insti-
gatorul suu complice!c, ace~tia din tmna vor raspunde numai pentru complicitate/insti-
gare la una dintre urmatoarele infractiuni: omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189
NCP), loviri sau alte violente (a1i, 193 NCP), vatamare corporalii (art. 194 NCP), loviri
sau vatamfiri cauzatoare de moartc (art. 195 NCP), daca nu au cunoscut sau prevazut
circumstanta persona la de individualizare, in vreme ce autoru I va raspunde pcntru
infractiunea mai grava de violente in familie; daca participantii au cunoscut sau
prevazut cal itatea de membru de fa.mi lie a autorului se va re~ine patticipatia la infrac-
tiunea de violente in familie;
- in -;ituatia in care nwnai instigawrul sau complicele are ca/itatca de membru de
familie, 1111 1i autorui, neesta din mrna va raspunde pentrn comiterea uneia dintre
unnatoarele infrac{iuni: omor (art. 188 NCP), omor calificat (ait. 189 NCP). loviri sau
alte violente (art. 193 NCP), vatamare corporaia (art. 194 NCP), loviri sau vatamari
cauzatoarc de moarte (art. 195 NCP). in vreme ce in~tigatorul/complicele va raspunde
pentm u JJarticipaf ie penala la fapra autorului, iar nu la infra cfiunea mai grm·a di!
violen/e fn familie, faia de caracterul acccsoriu al participa\iei; calitatea speciala a
participantului va fi 1nsa avutf1 in vedere in procesul de individualizare a pedepsei.

1.4. Latura obiectiva


- este similara cu cea de la infractmnile de omor (art. 188 NCP), omor calificat
fart. 189 NCP), loviri sau alte violentc (art. l 93 NCP), vatamare corporala (art 194
NCP). loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP), analizate mai sus;
- douf; mentiuni trcbuic facute:
(i) se va rctine savar~irea infrac(iunii de violente 111 familie, iar nu infractiunca de
uciderea sau vatamarca nou-nascutului savar~ita de catre mama, in cazul in care mama
i~i ueide/vatama corporal copilul nou-nascut in primcle 24 de ore dupa na~tere, iar din
raponul de expertiza medico-legala psihiatrica nu rezultii ex istenia unei tulhurari
psihice a mamei, disccrnt1mantul critic fiind pastrat in acel momt:nt:
(ii) in cazul infrac(iunii deviate savar~ite 1n modalitatea aberratio ictus sau error in
personam, care a avut ca unnare moartea/vatamarea coqx1rala a unui membru de
familk, nu se va r;.;tine eomiterea infraqiunii de vio!enre in familic, ci infractiunea de
omor (an. 188 NCP). omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau alk violente (art. 193
NCP), vatamarc corporala (mt. I 94 NCP), loviri sau vatamiiri cauzatoare de moarte
(art. 195 NCP): tot astfel, dacii infractorul a urmarit moartea unui membru de familie,
dar din cauza devierii loviturii ori erorii cu privire la persoana victimei, ucide o alta
persoanf1 care nu arc. accasta calitate nu se va retine comiterea infraetinnii de viokn\e in
familic. c1 infractiunca de omor (art. 1x8 NCP). omor calificat (art. 189 NCP), loviri
sau alte violente (art 193 NCP), vatiimare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatiimari
cauzatoare de moarte (art. 195 NCP).
106 Drept penal. Par/ca spec/ala

. , . . in c,vul infractiunii de omor savar:-:,il asupra sotului, dupa cc hofirarea


de desfacere a casatorici a fost atacata cu recurs de inculpat, dar inaintc de
snlutionarea recursului, inst,mta trebuic sa vcrifice cu atentie obiectul rccursuiui,
fo scopul de a stabih daca, reforitor la div011. hotararea a fost atacata sau lllL
Dadi recursul se refora nu la desfacerca casiitoriei, ci la solutionarea unor cereri
accesorii, cum ar fi atribuirea beneficiul ui locuinteL iar la data savar~iri t omo-
ru lui tcrmennl de recurs c,\pirasc, hot:'irarea primei ins1a1ire in ceea cc privqte
divortul este irevocabila. calitatea de so\i a lncetat 1nainte de saviir~irea infrac-
tiunii (CS.J, secfia penala, dccizia nr. 869/1991, fn Probleme de drept ...
1990-2000, p. 743) .
.Ji&,
~ Omoml savar~it de taptuitor asupra bunicii sale, unnat de profanarea
cadavrului victimei, 1n scopul dc a impiedic,1 descopcrirea faptci de omor, intrn-
ne~te elementelc constitutive ale infractiunii de nmor calificat ~i ale ceki de
profanare de mom1inte, 1n concurs real de infracimnL intrncat in ca,rnl 1n care
aqiunea de ucidcrc este urmata de n a doua fapla. de profanare a ,:adavniiui,
aceste doua fapte distinctc, succesive, au flecarc un obiect juridic d1ferit
dcoarece lezeaza ficcare o alta valoarc sociala, respectiv Tn ca1ul omnrului 1iata
pcrsoanei, iar in cazul infractiunii de profanare de morminte respectul datorat
mortilor, adica acelc valori avute in vedere de !egiuitor la i11criminarea celor
doua fapte 111 texte autonome (J. C C.J.. secfia penahi. decizia nr. 23 l 3/2009. in
BJ. 2009, p, 688).

1.5. Latura suhiectha


- este similara cu cea de la inftactiunile de omor (art. 188 NCP), omor calificat
(art 189 NCP), loviri sau alte violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194
NCP), loviri sau vr1tamari cauzatoare de moark (art. I95 NCP). analizc1te :nai sus,
astfol, se poate retine intenrie directi:i sau indirecta. nu $i comiterea infraqiunii de
violenta in familie din culpa;
- faptuitorul trebuie sa cunoasdi la momentul coniiterii faptei ca subiccrul pasiv este
un membru de familie; in cazul in care fap!uitorul credca ca savar~este o faptil 1mpo-
triva unui membru de familie, insfl in realitate vietima era o persoana care nu avea
aceasta calitate, nu se va retine comiterea infractiunii de violeir(a in familie, ci aceea
de infractiune contra vieiii sau integritatii corporak sau sanatiitii comisa ,:fecth
[dupa caz, infractiunea de omor (art 188 NCP), omor calificat (art, 189 NCP), loviri
sau alte violente (art !93 NCP). vatamare corporala (art. }l)4 NCP), loviri sau vat!i-
mari cauzatoare de moarte (art. 195 NCP)].

1.6. Formele infractiunii


- sunt identice cu cele de la infraqiumle de omor (art. 188 NCP), omor calificat
(art. 189 NCP), loviri sau alte viole111C (art 193 NCP), vatamare corpornla {art. 194
NCP), loviri sau vatamari cauzatoare de moartc (art. 195 NCP), analizate mai sus.
Jnfracfiuni contra persoanei 107
1.7. Pedeapsa
- infractiunile de omor (art. 188 NCP), omor calificat (art. 189 NCP), loviri sau alte
violente (art. 193 NCP), vatamare corporala (art. 194 NCP), loviri sau vatamari cauza-
toare de moarte (art. 195 NCP) comise impotriva unui membru de familie au un trata-
ment sanctionator agravat, maximul special al pedepsei prevazute de lege pentru
acestea majorandu-se cu o piUrime [art. 199 alin. (1) NCP]; in ipoteza in care fapta
este comisa in forma tentativei incriminate, reducerea limitelor de pedeapsa se va face
prin raportare la limitele de pedeapsa astfel majorate, fata de natura de varianta
agravata a infractiunii [de pilda, in cazul violentei in familie care absoarbe tentativa la
omor (art. 32 raportat la art. 199 alin. (1) NCP cu referire la art. 188 NCP) se va
proceda la stabilirea pedepsei pentru forma consumata a infractiunii de violenta in
familie care absoarbe omorul (inchisoare de la 12 ani ~i 6 luni la 25 de ani) care vor fi
recluse la jumatate (de la 6 ani ~i 3 luni la 12 ani ~i 6 luni);
- in cazul infractiunii de loviri sau alte violente (art. 193 NCP) sau de vatamare
corporala din culpa (art. 196 NCP) savar~ite asupra unui membru de familie, actiunea
penala poate fi pusa 1n mi~care ~i din oficiu. in aceasta ipoteza, legea permite impa-
carea, ce constituie o cauza care inlatura raspunderea penala [art. 199 alin. (2) NCP].
in acest sens, prin decizia nr. ll/RIL/2019, instanta suprema a aratat ca ,,pentru
infractiunea de lovire sau alte violente savar~ita asupra unui membru de familie,
prevazuta de art. 193 raportat la art. 199 alin. (1) NCP, atunci cand actiunea penala a
fost pusa in mi~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate, incetarea
procesului penal poate fi dispusa numai ca efect al retragerii plangerii prealabile,
,i nu ca efect al impacarii". in mod similar se va proceda ~i in cazul infractiunii de
vatamare din culpa a unui membru de familie, prevazuta de art. 196 NCP.

2.1. Notiune
- in cuprinsul acestei infractiuni NCP inglobeaza infractiunea de pruncucidere din
C.pen. din 1969 ~i aduce in plusfaptele de loviri sau alte violenfe, vatamare corpora/a,
lovirile sau vatiimiirile cauzatoare de moarte comise de mama ajlata fntr-o stare de
tulburare fatii de nou-niiscut, oferindu-le $i acestora caracter atenuat;
- prima forma tip a infracfiunii (pruncuciderea) consta in uciderea copilului
nou-nascut imediat dupa na~tere, dar nu mai tarziu de 24 de ore, savar~ita de catre
mama aflata in stare de tulburare psihica [art. 200 alin. (1) NCP];
- a doua forma tip a infracfiunii consta in lovirea sau alte violente, vatamarea
corporala sau lovirea sau vatamarile cauzatoare de moarte savar~ita asupra copilului
nou-nascut imediat dupa na~tere, dar nu mai tarziu de 24 de ore, de catre mama aflata
in stare de tulburare psihica [art. 200 alin. (2) NCP].
108 Drept penal. Parrea speciola

2.2, Obiectul infractiunii


a) obiectul juridic special: viafa copilului nou-nascut ~i re!a1iile sociale in legil.tur~1
cu dreptul la viata, n.:spectiv integritalea tiz1di sau sanatatca copilului nnu-nascut ~i
relatiile sociale in legatura cu acestea;
b) obiectul material: corpul copilului nou-nascut.

2.3. Subiectii infractiunii


a) subiectul activ nemijlocit unic: numai mama naturala sm1 purtdtoare (surogat)
a copilului nou-nascul, casatorita sau necasiitorita, care se atla la momentul sav[irsirii
infractiunii intr-o stare de tulburare psihica {autor cxclusiv, calificat);
- sprc deos1?bire de C.pen. din 1969, NCP nu mai prevcdc condifia ca starea tul-
burare s,1 fie pricinuita de na$tere, putand fi avute i'n vedere orice sturi de tulburare
psihica asociate sarcinii, na~'terii, lehuziei (de pilda, cele provocate de re~pingerea
imediatri de ditre familic a C()pilului ~i a mamei etc);
- nu prezinta importanta dad\ sarcina a fost urmarea mmi raport liber
c,msirnrit ori a unuia nh1inut prin constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei
de a se apara 1;
- nu este posibil coautoratul;
- participantii care cu intentk determina, inlcsnesc sau ajuta pe mama copilului
nou-nascut la savar~irea infraqiunii vor raspunde pentru instigarc, respcctiv compli-
citate la omor/loviri sau alte violente/vatamare corporala/loviri sau vatamari cauzatoare
de moarte, dup[1 caz, n:spectiv pentrn instigare/complicitatc la vioknta in familie daca
au calitatea de membru de familie 'in raport cu nou-nascutuf;
- dad'i mama aflata ln stare de tulburare instiga sau ajuta un tc11 sa vatame sau sa
ucida copilul nou-nascu! in primele 24 de ore dupa finalizarea proccsului na~teriL
autoru! va raspunde pentru omor/loviri sau alte violente/vatamare corporala/loviri sau
vataman cauzatoare de moarte/violenta in familie, In vreme ce mama \a raspunde
pentru instigare sau complicitate la infraqiunea prcvazutii de art. 200 NCP.
b) subiectul pasiv: copilul nou-nascut (imediat dupa tflicrea rordonulw ombilical
ori in primelc 24 de ore dupa na,,tere),

1 in acela~i sens, in doctrina W Cioclei, in NCP comentat, p, 415) s-a aratat ca: ,,Nu

conteaza daca mama este casatorita sau nu, daca raporturile sexualc in urma ciirora copilul a
fost conceput mi avut luc in cadrul casatoriei sau au avut un caracter ntraconjn1',cal, 11u cste
relevant pcntru existcnta infracfiunii daca respecti\ele rap01iuri sexualc au fost consimtite de
viitoarea mam[t sau accasta a fost constri\nsa, altfel spus daca mama a rama, insarcinat[t \'n
urma unui viol''.
' In acest sens in doctrina (F Streteanu. D. Nifu, op. cit., vol. IL p. 435) s-a aratat ca faptul
ca uciderca nou-nascutu!ui a fost comisr1 imediat ctupa na~tere de catre mama ailaHi. in st:irc de
tulburare nu conduce la imputarca atitomata a inten\ici repcntinc ~i ln eazul complicclui care o
ajut!t pc mama. A~a se face ca doctrina ~i jurisprndenta considera ln mod constant di mama va
n""tspurnk pentru infraq1unea pn·\·azuta de art, 200 alin. (I) NC , in vrcme ce c(,mplicdc va
raspundc pcntru o infraqiunc de omor".
109

- cs1.i: nccesar ca victima sa fie in via1a la morncntul comiterii activitatii infracfio-


nale, chiar daci\ suferea de o boala incurabifa, o boala genetica, epilepsie, paralizie
cerebrala etc.:
- plural!tatea de subieqi pasivi (in ipoteza sarcini i multiple) atrage retinerea unui
concur" de infractiuni.

Abandonarea de di.tre mama a unui copil de trei saptamiini 1ntr-un


vagon CFR, fopt 111 urma carnia a,:csta a decedat, constituie infractiunea de omor
calificat, ~i nu cca de pruncucidi:re, deoari:cc copilul nu era nou-nascuL iar
inculpata nu se atla intr-o puternicii stare de lulburare (CA. Bucure~ti, scc/ia
penala. dccizia nr. 546/1999, in C.PJP. 1999,p. 120}.

' ~ Instan\a a apreciat di. faptul ca nou-nascutul era neviabil nu are


rekrnnta pentru incadrarea jurididt a faptei, mai aks ca inculparn nu cuno~tea cii
nou-nilscutul avea pneumonic interstifiala ~i va mmi intr-un interval de timp mai
scurt sau mai lung (CSJ, secfia pena!a, decizia nr. 922/2003, www.legalis.ro).

2.4. Latura obiectiva


2.4.1. Prima formii tip a infracfiunii - pruncuciderea [art. 200 alin. (1) NCPI
a) elementul material: actiunea sau inactiunea prin care se suprima viata
nou-ni'iscmului, savar~ita imediat dupa na~tere, dar nu mai tiirziu de 24 de ore de la
finalizarea procesului na.~terii, indiforent de data la care se produce decesul;
- in cazul ln care fapta este savar~ita dupa mai mult de 24 de ore de la finalizarea
procesului na~tcrii, mama va raspunde pentru infraqiunea de violen\e in familie (ca
fonna agravata a omorului); daca fapta este comisa in timpul na~terii se va retine
comitere,1 infractiunii de v,1tamare a fatului (art. 202 NCP);
- in cazul savar~irii acestei infracpuni, in oricare dintre modalitati. este obligatoric
efectuarea expertizei medico-kgale psihiatrice, confom1 art. 184 alin. (1) NCPP;
- fata de caracterul atenuat al incrirninllrii autonome prevazute de art. 200 alin. (1)
NCP, de subiectul activ nemijlocit calificat unic (mama) ~i de subiectul pasiv (copilul
nou-nascut aflat in prirnde 24 de ore dupa na~tere), starea de vulnerabilitate a
persoanei va.tamate fiind asumaH'i prin continutul constitutiv al infractiunii, nu este
posibila rctinerea circumstantei agravante legale prevazute de art. 77 lit. e) NCP al
comiterii faptei protitand de starea de vulnerabilitate a persoanei vatrnnate.
b) urmarea imediata: rnoartea copilului nou-nf1scut;
- nu este necesar ca moartea sa se produca 111 primele 24 de ore de la na~tere, acesta
put:lnd surveni ~i ulterior: prin urmare, se va retine infrac1iunea prevazuta de art. 200
alin. ( 1) NCP, iar nu cea de omor sau omor calificat, ~i \'n ipoteza in care actele de exe-
cutare sum comise in primele 24 de ore dupa na~tere, dar rnoartea survine ulterior;
- in cazul 1n care nu se produce moartea nou-nascutului, fapta poate fi incadrata in
aii. 200 alin. (2) NCP care constituie o fonna atenuata a infractiunii de Ioviri sau alte
violente. rcspectiv a celei de vatamare corporala.
110 Drept penal. Partea speciala

c) legatura de cauzalitate: trebuie sa rezulte ca actiunea sau inactiunea subiectului


activ nernijlocit reprezinta cauza mortii.
2.4.2. A doua forma tip a infracµunii [art. 200 alin. (2) NCP]
- elementul material, urmarea imediata, legatura de cauzalitate sunt similare cu cele
de la infractiunile de loviri sau alte violente, vatamare corporala sau loviri sau vatamari
cauzatoare de moarte; ceea ce confera caracter atenuat acestei infractiuni este faptul ca
este cornisa asupra nou-nascutului imediat dupa na~tere, dar nu mai tarziu de 24 de ore
de la na$fere, de catre mama aflata fn stare de tulburare psihica;
- in cazul in care fapta este savar~ita dupa mai mult de 24 de ore de la na~tere,
mama va raspunde pentru infractiunea de violente in familie (ca forma agravata a
infractiunilor contra integritatii corporale sau sanatatii); daca fapta este comisa in
timpul na~terii, se va retine corniterea infractiunii de vatamare a fatului (art. 202 NCP).

2.5. Latura subiectiva


2.5.1. Prima forma tip a infracµunii- pruncuciderea [art. 200 alin. (1) NCP]
- intentie directa sau indirecta spontana (repentina); totodata, trebuie sa existe o
stare de tulburare psihica pricinuita sau nu de na~tere (de pilda, psihozele
postpartum, psihoza de lactatie, diverse stari delirante, o malformatie congenitala a
copilului, paralizia cerebrala a copilului etc.);
- daca fapta este comisa din culpa, nu se va retine infractiunea prevazuta de art. 200
alin. (1) NCP, ci uciderea din culpa, instanta putand sa constate incidenta circumstantei
atenuante judiciare prevazuta de art. 75 alin. (2) lit. b) NCP;
- starea de tulburare nu trebuie sa aboleasca discernamantul autoarei, deoarece in
aceasta ipoteza se va retine iresponsabilitatea drept cauza de neimputabilitate.

- - Potrivit expertizei psihiatrice, inculpata sufera de o ,,reactie nevrotica


depresiva situationala", boala care nu influenteaza discernamantul, dar care, pe
fondul unei situatii conflictuale avand sorgintea intr-o sarcina nedorita (prove-
nind din relatii extraconjugale) ~i in iminenta descoperirii de catre sot a acesteia,
putea produce o reactie scurtcircuitara, cu consecinta ingustarii con~tiintei. Dupa
reluarea relatiilor cu sotul ei, inculpata a fost supusa unor presiuni fizice ~i
psihice care, in mod evident, i-au afectat discernamantul ~i conduita. Aflata
intr-o asemenea stare tensionata, inculpata a nascut inainte de termen, rara sa fie
asistata ~i, din cauza tulburarii provocate de na~tere, rara a se convinge ca
nou-nascutul este viu, 1-a ingropat in curte (C.A. Tdrgu-Mure$, secfia penala,
decizia nr. 13/2003, www.legalis.ro).

- - La data de 17 august 2006, injurul orei 7:30, inculpata P.N.1-a nascut


pe minorul C.M., la domiciliu, rara a fi asistata de personal medical de
specialitate, ci de martorul C.D., dupa care a refuzat sa se prezinte la spital cu
nou-nascutul, pe fondul unei stari de tulburare pricinuita de na~tere, prin hemo-
ragie meningo-cerebrala consecutiva unui traumatism obstetrical (... ). Legea nu
o obliga pe inculpata sa se prezinte la medicul de familie ~i nici sa nasca asistata
lnji-ac/iuni contra persoarwi 111

de personal med1cc1 I de specialitate, Apoi, moartea bebelu~ului fiind cauzata de


hcm11ragia meningo-ccrd1rah1 lWlsccutiva unui traumatism obstetrical in cadrul
na51erii, fara a se conitata ia.iuni de violenta pe corp, trrn1c:hi ~,i membre, nu
t'x1sti\ legatura de cau7,ilitatc intn:: aceasta ~i fuga inculr,atci \n !anul de porumb,
re:,pectiv refuzul de ::i i:e depla<.a la spital mai ales cii accastii activitate a fost
rcalizatii de tatal minorului, dar nu s-a reu~it salvarea sa, De altfol, concluziile
medico-legale nu evidentiaza ca neaststarea la na~tcn: este cauza traumatismului
obstetricaL fond notoriu faptul aparitiei unor asemenea probleme ~i la na~terile
in unitapk sanitare, Nu exista nicio proba dL ln timpu! na~terii, inculpata a
cfoctum o anumin1 mancvra asupra fatuiui ~i care sa duca la acel traumatism (... ).
ra1ii de nivelul rcdus rk in~truin,: al inculpatei (3 clasc\ de mccfaii in care traia,
tk mijloacele modesk de :-ubz.isten(a, de grija manifestata cu pnvire la ceilalti
trci rninori, in conditii le in ~:are inculpata (in varsta de 24 am la data faptei) mai
nf1scuse la domiciliu Guu a avea ,reo problema, nu :.;unt argumente care sa
conduca la convingerca ca inculpata nu a prevazut moarka bdx:lu~ului C.M. ~i
nici nu putea sa-i prevada. Totodata, cand cxpertiza rnedico-legala psihiatrica a
concluzionat ca inculpata P.K a prt'zentat la (fata savar~irii faptei o tulburare
acuta de sires. av and in raport cu fapta comisa discernamantul u~or diminuat. nu
se pome pretinde inculpatei sii ac1ioneze ca o persoana lucida, stapanil pe sine la
nici o ora de ia na~tcre, Prin unnarc, ni.:1 lamrn obiectiva, nici cea subiectiva a
rnfractiunii de ,,uciderc: din culpf' nu sunt realizate: in ac.:s1 sens, din actele de
kl dosar rezulta fara dubiu d1 moarlea s-a produs din motivL: indcpendente de
\,iinta inculpatei, fapt pcntru care nu se poate retinc nici intcnfic ~i nici culpa
f i(. CJ, secfia penala. de,!;··io Iii'. !89/2010, www,sc:j,101,

Dac:i se dovede~te ca mama care ~i-a ucis copilul nou-nascut imcdiat


dupa na~tcrc nu a aqionat cu o inten\ie spontana determinata de o stare de tulbu-
rarc, ci a pus in cxccutarc o hotaran: luata ankrior acestui moment fa.pta
savar~itii unneaza a fi incadrata. ca infractiune de omor, ~i nu ca infraqiune de
pruncucidere (Trib. Suprcm, scqio penalii, decizia nr. 2()6 7 //977, in Repertoriu
i97ri-]980, p, 282),

2.5.2. A doua forma tip a infracthrnii [art. 200 alin. (2) :-.JCPI
- ,'Sk ,;imilara cu cea de la infi'cll'tiunill' de loviri sau alic, iolcn\i,:, vafamare corporalii
sau loviri sa11 viitarnari cauzaloare <le momie ana!i1att: mai sus (intentie direct) sau
indirecta, ori praeterintentie); totodata, trcbuic sa existe o stare de tulburare psihica
pticinuita sau nu de naskre (de pildii, psiholelc postpmtnm, psihoza de lactafie, diverse
stari delirantc, o rnaiformatie congenitala. a copilului, paralizia cerebrala a copilului etc,);
- nu ,·~tc necesar ca um1arik vatiimatoare sau moanca sa sc produdi in primcle 24
de urc de b na~tere, acestea pu1:1nd survcni ~i ulterior;
- daca fapta este comisa din cu!pa, nu se va refine infraqiunea prevazuta de art 200
alin, ( l) J\CP, ci vatamare:i corpi.1r:.ila din culpa, instanta putilnd sa constate incidenta
circu1m,tan[ei atcnuante jud1ciare prc>1 Jzma de art 75 alin, 12) lit b) NCP;
- starea de tulburarc nu trebuie sa aholcasca discernamantul autoarei, deoarece 111
aceastii ipoteza se v;i retin\; iresponsabilitatca dri;pt cauza de neimputabilitate,
112 Drept penal. Partea speciala

2.6. Formele infractiunii


- actele preparatorii ~i tentativa: sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
- consumarea: in momentul mortii/vatamarii corporale a copilului nou-nascut;
- daca violenta in familie imbraca forma unei infractiuni cu durata de consumare,
infractiunea se va epuiza la data producerii urmarii mai grave (de pilda, in cazul lovirii
sau vatamarii cauzatoare de moarte comise asupra unui membru de familie, infrac-
tiunea se va epuiza la data producerii urmarii periculoase, adica a mortii victimei).

2.7. Pedeapsa
- la prima forma tip inchisoarea de la 1 la 5 de ani;
- pentru cea de-a doua forma tip art. 200 alin. (2) NCP stipuleaza o forma de
sanctionare cu un grad ridicat de imprevizibilitate (,,limitele speciale ale pedepsei sunt
de o luna ~i respectiv, 3 ani"); de~i aceasta forma ar trebui sa reprezinta o incriminare
autonoma ~i atenuata a infractiunilor contra integritatii corporale ~i sanatatii comise de
mama aflata in stare de tulburare fata de copilul nou-nascut, in unele ipoteze, prin
prevederea numai a unor durate de timp care probabil se refera la pedeapsa inchisorii
cu excluderea posibilitatii aplicarii pedepsei amenzii, aceasta ,,forma atenuanta" este
mai severa decat incriminarea de baza.

§1. Consideraµi generale referitoare la protectia prin instrumente de


drept penal a fatului
Atat fosta Comisie Europeana, cat ~i Curtea Europeana au manifestat o deosebita
prudenta in dezlegarea problemei daca dreptul la viata acopera ~i protectia intrauterina
a fatului evitand sa dea un raspuns tran~ant. Astfel, se remarca urmatoarea abordare:
1. In cauza X c. Regatului Unit1, Comisia Europeana a apreciat ca art. 2 din
Convenfia europeanii nu conferii fatului un drept absolut la via/ii. Viata fatului este
intim legata de viata femeii care il poarta ~i nu ar putea fl avuta in vedere separat. Daca
s-ar considera ca art. 2 se aplica ~i fatului ~i ca protectia acordata de acest articol ar
trebui, in absenta unor limitari exprese, sa fie considerata ca absoluta, ar trebui sa se
deduca de aici ca avortul este interzis, chiar ~i atunci cand sarcina ar pune in pericol
viata mamei. Acest lucru ar insemna ca viata fatului ar fi considerata ca fiind mai
pretioasa decat viata mamei insarcinate;
2. In cauza H. c. Norvegiei 2, Comisia Europeana a considerat ca nu este nevoie sii
decidii daciifatul poate beneficia de o anume protecfie in baza art. 2, neputandji totw;i

Ase vedea Comisia Europeana, decizia din 13 mai 1980, in cauza X c. Marii Britanii,
1

parag. 19; in acela~i sens, a se vedea Raportul Comisiei Europene din 12 iulie 1977, in cauza
Bruggemann ~i Scheulen c. Germaniei.
2 A se vedea Comisia Europeana, decizia din 19 mai 1992, in cauza H. c. Norvegiei.
ln/i"acfiuni comra persoanci 113

exclusa posibi!itatea ca in anumite imprejuriiri, in cazul in care e:rista divergen/e


considCl'abile fntre statele conrractGme asupra problemei de a .Jti in n: masura art. 2
prote1e,.i:::c1 dreptul la via/a al wwi copil ce se va na~te, sd poatii ji ofc'rita o interpre-
tore II urt. 2 i'n aceastii matcrie;. Astfel, Comisia European:'! a considerat ca nu se poate
realiza o analiza in abstracto in aceastr, rnaterie, ci numai in concreto, de la caz la caz;
3. In cauza Vo c. Franfei2, Marea Camera a Cm1ii Europene a aratat ca punctu! de
fncepere al viet ii fine de matja de apreciere a state/or. care trebuie recunoscuta chiar
~i in cazuf unei inter7;retiiri evolutive a C'onven{iei europene. Nu exista un consens
european cu privire la natura $i statutul embrionului ~i/sau fc"itului, de$i acc~tia incep sa
se bucure de o anumitii protectie in lumina progrcsului $tiintific ~i a potcntialelor
consecinte ale studiilor In materia ingineriei genetice sau procrearii asistata medical. Se
poate rctinc, ca numitor comun, cd mult apartenenfa embriomd11i .yihau a fatului la
specia wn,ma. Potentialitatca acestuia de a fi ~i capacitatea de a deveni o persoanii
irnpun protcctia sa in considcrarea demnitatii umane, fara a face din cmbrion ~i/sau/at,
o persoana in sensul art. 2 din Conventia europeana. Nici Conventia de la Oviedo
privind drepturile omului ~i biomedicina1 nu ofera o dcfinitie a termenului de persoana,
aratandu--se in raportul explicativ la aceasta ca, in lipsa unei unanimiUqi asupra
defini{iei, statele parti au ales sa lase aceasta 1n sarcina dreptului intern. Prin unnare,
Curtea Europeana conchide ca nu este dezirabi! .yi nici macar posibil sa se raspundc'i in
pre::.eru !a chestiunea de a sti daca 1111 copil care urmeaza sd sc nasca este o persoana
in scnsu! art. 2 din Convenfia europecmli.
- asl kL Curtea European a a constatat existenta atat a unci imposibilitati juridice
(nici posibil), cat ~i a unei imposibilitari etice (nici dezirabil) de a se pronunta in
aceasta materie, avand in vedere, in principal, lipsa unei definitii comune sau predomi-
nante la nivel european a notiunii de persoan{1 ~i marja de apreciere a statdor4 :
- in acest cadru, este justa observatia profesoru!ui J.P. Marguenaud potrivit careia
,,dreptul la viata al fa1ului" se afla in anticamera dreptului garantat de art. 2 din Con-
ventia europeana.
Aceste elemente au Jost avute Fn vedere fn NCP pentru a reg!ementu fntr-un capitol
distinct de infracfiunile contra viefii, a agresiunilor asupratr1t11lui.

1 in mod intemeiat. s-a aratat 1n doctrinft (S. Trechsd, Spotlights on Article 2 of the

European Conwntions on Human Rights, in If. Benedek, Ii. Isak, R. Kiker, Developments and
developing International and European Law, F.S. Ginther, Frankfurt 1999, p. 672: Fr. Sudre .
Les incertitudes du juge europecn face au droit a la vie, Melanges Christian fvlou!y, Litec,
Paris, I998, p. 375-385) ca in acest domeniu Comisia Europeana a evitat sa aiba o pozitie
dcfinitiva, limitandu-se la a arata ca ~i in situatia in care o anum1t~ protectie a fetusului ar
putca fi considerata ca este ac1)peritii de g:arantiile din art. 2, ingcrin\a ruaH.: fi justificata in
anumi1c circumstanfe.
' A ,c vedea CtEDO, Marca Catlll'rft, hotararea din 8 iulii.'. 2004, in cauza Vo c. Franfei,
parag. :~4-S5.
3 Romania a semnat aceasta convenik la 4 aprilic l 997 ~i a rntificat-o prin Legea

nr. 17/2001 (M.Of. nr. 103 din 28 febrnarie 2001)


4 A se vedea F. :\Iassias, Droits de l'homme, Chronique intemationale, in Revue de

science crimindk et de droit penale compare nr. 1/2005, p. 143.


114 Drept penal. Partea speciala

§2. intreruperea cursului sarcinii


2.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in intreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace,
savar~ita in una dintre urmatoarele imprejurari: (i) in afara institutiilor medicale sau
cabinetelor medicale autorizate in acest scop; (ii) de catre o persoana care nu are cali-
tatea de medic de specialitate obstetrica-ginecologie ~i drept de liberii practica medicala
in aceasta specialitate; (iii) daca varsta sarcinii a depa~it paisprezece saptamani
[art. 201 alin. (1) NCP];
- legea prevede trei variante agravate: (i) intreruperea cursului sarcinii, savar~ita in
orice conditii, fara consimtamantul femeii insarcinate [art. 201 alin. (2) NCP];
(ii) savar~irea faptelor descrise la variantele tip daca s-a cauzat femeii insarcinate vreo
vatamare corporala [art. 201 alin. (3) teza I NCP]; (iii) savar~irea faptelor descrise la
variantele tip care a avut ca urmare moartea femeii insarcinate [art. 201 alin. (3) teza
a II-a NCP].

2.2. Obiectul infracµunii


a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la intreruperea cursului sar-
cinii cu respectarea integritatii corporale, a sanatatii ~i vietii femeii insiircinate, precum
~i cele referitoare la dezvoltarea normala intrauterina a fatului;
- copilul conceput, dar nenascut se infiiti~eaza ca embrion, in primele trei !uni ale
sarcinii, ~i ca fat, dupa a treia luna de sarcina (dupa paisprezece saptamani);
- embrionul nu beneficiaza de o protectie din perspectiva art. 201 NCP (infractiune
inclusa in sectiunea agresiuni asupra fatului) chiar ~i in ipotezele in care fapta a fost
cornisa in afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate in acest scop,
ori de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate obstetrica-gineco-
logie ~i drept de liberii practica medicala in aceasta specialitate; in aceste ipoteze, in
realitate, se protejeaza integritatea corporala, sanatatea sau viata femeii insarcinate;
- avand in vedere cauzele justificative prevazute de art. 201 alin. (6) NCP rezulta ca
in aceste situatii protectia fatului este subsidiara protectiei femeii insiircinate.
b) obiectul material: corpul fatului, ~i, dupa caz, corpul femeii insarcinate.

2.3. Subiectii infracµunii


a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capaci-
tate penala;
- potrivit art. 201 alin. (7) NCP, nu se pedepse~te femeia insarcinata care i~i intre-
rupe cursul sarcinii; prin urmare, femeia insiircinata poate fi subiect activ al infractiunii,
dar va beneficia de o cauza de nepedepsire;
- poate fi subiect activ nemijlocit ~i un medic care nu are specialitatea de obstetrica
ginecologie;
- participatia penala este posibila in toate formele: coautoratul, instigarea sau com-
plicitatea.
Infirn:tilmi contra persuunei 115
h) subiectul pasiv: atilt femeia insan.:inata, cat ~i fatul.
- 111 cazul 111 care femeia 1nsarcinata este subiectul activ al infractiunii, subiectul
pasiv al iufraqiunii va fi doar tatul.

2.4. Latura obiectiva


a) elemcntul material: aqiunea de provocare ilegala a 1ntreruperii cursului sarcinii,
cu consimf(muintul femeii t'nsarcinate, prin orice mijloace apte de a produce acest
rezultat:
fuptu este tipici.1 daca intreruperea cursului sarcinii are loe in una dintre urn1~1-
toarek: modalitaµ alternative: in af'ara institufii!or medicale sau a cabinereior
medicale auturizute fn acest scop1, ori daca intreruperea cursului sarcinii este realizata
de ditre o persoand care nu are calitatea de medic de specialitate obsterricC1-gineco-
logic -;:i drept de lihera practica mcdicala fn aceasta .1pecialitarc2: in aceste camri nu
prezintI1 importan{i't v{trsta sarcinii calculata de la momentul nidatiei ~i nici fapml ca a
exista! consimtamiintu! f1:meii insarcinak:
- deopotnva. fhpta va fi tipica daca intreruperea cursului sarcinii are Joe dupa
trccerea a paisprezece sdptdmcini3 calculate de la momentul nidatiei (care are loc fotrc

' in literatura juridica de specialitate ( V Cioclei, Drept penal. Partea special a I. ed. a 2-a,
Ed. CH Beck, Bucure~ti, 2017, p. 112) s-a aratat in mod intemeiat ca .,este indepliniti\
aceasta conditie ata~ata elernentului material chiar ~i in ipoteza in care intreruperea cursului
sarc1111i ,e rc•alizeaza intr-o mstitu{ie mcdicala sau intr-un cabinet med1cal, public sau privut, in
conditiilc !il care accstt:a au alte specializari ~i, ca atarc, k lipse~te autoriza\ia de efrctuare a
i'ntrcrupcrilor de sarcina".
2 In doctrinf1 ( V Cioclei. op. cit., ed. a 2-a, p. 112) s-a re\inut ca fapta poate fi comisa fie

Jc catre o persoana care nu arc prcgritirc medicala, fie de cMre o pcrsoana care ar" calitatea de
medic. dar :ire alta spcciahtate decat cca ccruta de textul de lege, fie chiar ~i de medicul spc-
ciali,t in ohstetrica-guwco!ogie, care ~i-a pierdut, dintr-un motiv sau altuL dreptul de libera
practicCJ 1n specialitatea respectiva.
3 in principiu, vor fi avute in vcdere primele l 6 saptlimani calculate de la mornentul con-

ceptiei, care ccbivaleaza cu 14 saptamiini de la mornentul nidatiei. Pcntru o analiza detaliata, a


se ved,)a J T. Salas /)arroc/1oa, El conci:pto de feto en el codigo penal l'.spaiiol. in Revista de
Dert:chll y Salud. vol. XllL nr. 1/2005, p. 115-116. apud l. Curt, Fntul en subiect pasiv in
regkm,·marea noului Cod penal, in C. D.P. nr. 3/20 l 5, p. 1-l 1. Autoarca mai arata ca p,lna in
momentul nidaJici se poate produce fenomenul diviziunii cmbrionare, aparand gcm-:nii mono-
zigoji, dar ~i fenomenul invers, ..:onform caruia se creeaza a~a-numitele .,fiinte himere", zigotice
sau po~uigntice, create din unirea a doi cmhrioni distinqi. Astfel, pan5 lJ finalizarea prnccsului
nida\n.:i nu sunt indep!initc conditiilc de unicitate ~i umrate pe care le presupune o firnta
umanfi. Tc,wdata, fro11t1cra acestor 14 1ilc coincide cu formarea linici primitive (creasta neu-
rala) care constituie prima ebo~a a sistemului nervos. Deopotriva, in literarnrn juridici\
( V. Ciociei, op. cit., p. 112) s•a afirmat ca ,,din punct de vedere medical, efectuarca intrem•
peni cursului sarcmii dupa vilrsta de 14 siiptamani nu este de dorit deoarece irnplica riscuri
mari pcntru integritalca corporala, sanatatca sau chiar viata femeii insarcinatc. Din puncr de
vedere 11wrul, efectuarca intreruperii cursului sareinii dupa varsta mcntionata nu este de dnril,
deoanxc dez\oltarea fatului este intr-o etapa avansata ln care, .,viata in dcvenirc·· este deja
consolidata (inccpand cu cea de-a treisprezccea saptamana de viata, in pofida dimcnsiunilor
reduse. fatul arata ~i se compo.ria ca un copil intrcg format iar in saptamana a paisprezccca,
sunt vizibilc ecografic gcsturi precum suptul degetuluil'".
116 Drept peual. Pur/ca specwla

a 9-a zi ~i a l 4--a zi sarcina); in aceasta ipoteza este nccesar ca :faptuitorul sri fi


rnnoscut varsta sarcinii; nu pn:zinta importanp faptul ca intrernperea cursuiui sarcinii a
avut loc 1n institutiilc medicale sau cabinetelor medicate autorizme, cu consim1amantul
fi:meii insarcinatc;
- nu vafi tipicii fapta de 1ntrerupere a cursului unei sareini 1n primek 14 saptamani
calculate de la momentul nidafiei, dadi intrernperea este efectuat[t cu consimtamiintul
femeii insarcinate in cadrul institufiilor medicate sau cabinete!or medicate autorizatc
111 aces! scop, de catre o pcrsoana care are calitatea de speci:.1litate obste-
trica-ginecologie ~i drept de libera practica medicala 'in aceasta specialitate;
- sc va retine savar~irea unei singure infractiuni, chiar daca sarcina intrcrupta
nelegal era multipla.
b) urmarea imediatii: 1ntreruperea cursului sarcinii;
c) legi'itura de cauzalitate: trebuie sa existe 1ntre actiunea infractionala ~i urmarca
produsa ~i trebuie dovedita.

2.5. Latura subiectiva


- inten\ie directa. 1 (fom1a de baza ~i prima varianta agravata), respectiv
tentie la cele doua variante agrnvate prevazutc de art 201 (3) ,\CP;
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savaqita activitatea infractionala;
acestea pot fi avute in vcdere de instanta la individualizarea pedepst:i.

2.6. Variante agravate


2.6.1. intreruperea cursuiui sarcinii, si'ivar~ila fi'ira consimtamantul valabil
exprimat al femeii insarcinate (art. 201 alin. (2) NCPI
- nu prezinta irnportanta varsta sarcinii, faptul ca activitatea infractionala a fost
comisa de dttre o persoan5 care nu are calitatea de medic de specia!itate ohste-
trica-gineco!ogie si drept de libcra practica medicalii in aceasta spcclalitate ~i locul
sau modalitatea 1n care a fost realizata activitatea infraqionala (constituie infractiune ~i
intreruperea cursului sarcinii t1'1ra consimfamantul femeii insarcinatc cfectuata in cadrul
institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate in accst scop):
- aceasta prima varianta agravata sc comite cu intcntie dirccta.
2.6.2. intreruperea cursului sarcinii realizata in condifiilr: formdor tip, daca
prin aceasta s-a cauzat fcmeii insarcinate o vatamare corporala [art. 201
alin. (3) teza I NCPJ
- trcbuie ca fapta sa produca praeterinrenfionat vreuna dintre urmatoarclc conse-
cinte: a) o infirmitate: b) leziuni trnumatice sau afectarca sanata1ii unei persoane. care
au nect:sitat, pentru vindecare, mai rnult de qo de zile de i'ngrijiri mcdicalc; r·) un prcju-
diciu estetic grav ~i permanent; d) punerca in primejdie a vietii persoanci; a~adar, rap-

1 In sensul di fonna de baz:'l a infractiunii poate comisa · cu ml.cn1ie indirect[,, a se


vedea S. Bogdan, D. Serhan, op. p. 143.
J,!fm( /umi contra per1ounci 117

tuitorul urrnare~te nu viltfi.marea corpnrala a femeii insan:inate, ci intrcmperea ilegaia a


cursului sarcinii, ~i praeterintentionat se produce vatamarea corporala a victimci;
• in ipoteza 1n care faptuitoml dore~te kzarea integritatii corporale a fomeii insar-
cinatc, iar nu 1ntreruperea neiegala a cursului sarciniL iar praeterintcn(ionat se produce
avortu! se \ a retine comiterea infraqiunii de vatamarc corporala in forma tip [art l 94
alin. ( l) lit. d) NCP];
- in cazul in care filptuitorul exercita violentc asupra vict1mei cu inten 1ie directa 1n
scopul producerii avortu lui se va re(ine concursul de infractiuni 1ntrc vatlimarea cor•
poralCt in forma de baza lart. 194 alin. (I) NCP] $i infrnqiunea de 1ntrcruperea cursului
sarcinii [art. 201 alin. (2) NCPJ.
2.6.3. Intrcruperea ileglllii a cursului sarcinii reaiizatii in conditiHe formelor
tip, dad prin accasta s-a cauzat moartea femeii insarcinatc fart. 201 alin. (3)
teza a H-a NCP]
- fapta se comite cu praeterintentie;
- daca fotremperea ilegala a cursului sarcinii in aceasta fo1111a se produce cu intcntic
direcfa sau indirecta sc va retine omorul calificat prevazut de art. 1SCJ alin. (1) lit. g) NCP.

2.7. Formele infracthmii


- actele prernergatoare sunt poslbile, dar nu sunt incriminate;
- in principiu tcntativa (intreruptii sau perfecta) cste posib1fa. nind incriminata;
tentativa nu este posibila 1n cazul comiterii infrac\iunii in forma agrnvata prevan1ta de
art. 201 alin. (3) NCP, fapta fiind praeterimcn1ionata;
- consumarea: in momenml producerii urn1arii prevazute de lege -- 1ntreruperea
cursului sarcinii:
- In cazul variantci agravate praeh.:rintentionate infractiune:1 se consuma la mo·
mentul realizarii activitatii infraqionale, epuizandu-se la momentul producerii
rezultatnlui mai grav;
- nu pnate fi savfrr:1iti1 1n forma continuata, fiind o infractiune cu rc:tuitat irevi.:rsibil
(definitiv)'.

2.8. Pedeapsa
- pentru prima varianta tip [art. 201 alin. (1) NCP]: inchisoarea de la 6 !uni la 3 ani
sau amenda ( 180-300 zik-amenda) ~i interzicerea cxercitarii unor drepturi;

: In doctrini\ (F Streteanu, D. Nitu, op. cit, vol. II, p. 57 ~i 58) sunt relevate ~i unck
ipoteze de exceP(ie in care se va putea retine fomia eontinuata a acestci infraqiuni cu rezultat
indivizibil Astfel, se aratii di ,,este posibil ca de la inceput autorul sf: fi acccptat posihililatca
unei teutative e~uatc. lwtardnd ca in acest caz sa rcia ulterior actiunca p:1na la consumare,
ipoteta in care vom pulea vorbi de o infractiune continuata". ln aeest sens, autorii dau ca
cxcmplu o speta din jurisprudenia fostului Tribunal Suprem (seqia penala, decizia
nr. 573/1975) 111 care instanta a re\inut ca inculpata, acceptand sa intrcrupa cursul sarcinii unei
fomeL s-a 1nteles cu aceasta ca, in catul 111 care primek manopere aborti,(;' nu vor avea dectul
vizat, ~a rcvma ulterior pcntru a relua accstt: manopere.ctea ce s-a ~i intJmphit.
118 Drept penal. Partea speciala

- pentru prima varianta agravata [art. 201 alin. (2) NCP): inchisoarea de la 2 la 7 ani
$i interzicerea exercitarii unor drepturi;
- pentru a doua varianta agravata [art. 201 alin. (3) teza I NCP]: inchisoarea de la
3 la 10 ani $i interzicerea exercitarii unor drepturi;
- pentru a treia varianta agravata [art. 201 alin. (3) teza a II-a NCP]: inchisoarea de
la 6 la 12 ani $i interzicerea exercitarii unor drepturi;
- art. 201 alin. (4) NCP a prevazut obligativitatea aplicarii pedepsei complemen-
tare a interzicerii profesiei de medic, atunci cand infraqiunea a fost comisa in forma
de baza sau in una dintre variantele agravate de catre un medic, iar pedeapsa aplicata
este inchisoarea; instanta are deopotriva posibilitate de interzice, pe langa acest drept,
$i alte drepturi dintre cele prevazute limitativ de lege;
- daca autorul infractiunii nu este medic sau daca pedeapsa principala sta-
bilit/aplicata este amenda, art. 210 alin. (1)-(3) NCP impune obligativitatea aplicarii
pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi, caz in care instanta
are o marja de apreciere doar cu privire la ce categorie concreta de drepturi dintre
cele prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a)-o) NCP sa interzica.

2.9. Cauza justificativa speciala


- art. 201 alin. (6) NCP stipuleaza avortul terapeutic 1 drept o cauza justificativa
speciala in materia intreruperii cursului sarcinii in cazul in care este savdr~ita de un
medic de specialitate obstetrica-ginecologie:
a) dad'i varsta sarcinii nu a depii.$it 24 saptamani $i intreruperea cursului sarcinii se
impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale;
b) daca varsta sarcinii era peste 24 de saptamani, iar intreruperea ulterioara a
cursului sarcinii era necesara in scop terapeutic, in interesul mamei sau al fatului.
- aceasta cauza justificativa reprezinta in realitate o forma speciala a starii de nece-
sitate, in care actioneaza medicul de specialitate obstetrica-ginecologie; daca fapta nu
este comisa de un astfel de medic, se va putea retine drept cauza justificativa starea de
necesitate daca sunt satisfacute exigentele art. 20 NCP.

2.10. Cauza de nepedepsire speciala


- intreruperea ilegala a cursului sarcinii efectuata de femeia insdrcinatd, in orice
conditii, indiferent de varsta sarcinii nu se pedepse$te; a$adar fapta constituie infractiu-
ne, dar subiectul activ nemijlocit calificat femeia insarcinata nu va fi pedepsita; cauza
de nepedepsire nu opereaza $i fata de participantii la corniterea infractiunii care vor
raspunde penal pentru coautorat/complicitate/instigare la infraqiunea de intreruperea
cursului sarcinii.

1In literatura de specialitate (S. Bogdan, D.A. Serban, op. cit., p. 145) s-a apreciat ca
avortul etic (intreruperea cursului sarcinii rezultata dintr-o fapta prevazuta de legea penala
privitoare la viata sexuala a femeii) trebuie sa fie considerat ca o subspecie a cauzei justi-
ficative a avortului terapeutic. Totu~i, consider ca indiferent cat de mult s-ar dori prin aceasta
opinie sa se suplineasca o carenta legislativa, retinerea efectelor justificative ale avortului etic
nu ar putea avea Joe decat daca intreruperea ulterioara a cursului sarcinii era necesara in scop
terapeutic, in interesul mamei sau al fatului, respectiv tot in conditiile art. 201 alin. (6) NCP.
lnfi'ac/nmi contra pe1:wunei 1]9

3.1. Notiunc
-- estc infractiunca ce consta in vtitiimarea fatulm. in timpul na.)·tcrii, care a impie-
dicat mstnlarea vie(ii cxtrauterine;
- conslituie tot o jbrmii tip a infractiunii vatamarea fatului fn timpuf sarcinii, prin
care s-a cauzat ulterior copilului o vatamare corporala sau care a avut ca mmare
moartea copilului;
-- con:stituie varhmte atenuate ule infracfiunii: (i) vatamarca fatului, fr1 timpul
1w,)terii, care a cauzat ulterior copilului o vatamare corporala, sau care a avut ca urmare
moartea copilului: (iO vatamarea fatului savar~ita, fn timpul nasterii, de catre mama
aflata 111 stare de tulburare psihica; (iii) vatamarea din cuipa a fatului savar~ita fie in
timpul sa1·cinii, fie fn rimpul na.~terii

3.2. Obiectul infractiunii


a) obicctul juridic special: relatiile sociale referitoare la dezvoltarea nom1alf1
intrauterid: a copiluhii eonceput, dar ncnascut in pcrioada sarcinii, rdaWle sociale 1n
legatura cu protectia fatului in timpul na~terii, cat ~i eek referitoare la viata, integritatea
corp1in1la sau sanatatea copilului dupa na~tere:
- a~a cum rczulta din expunerea de motive a NCP, art 202 vine sa asigure protectia
vietii in devcnire, pe durata unci perioade ramasa neacoperita in veehea reglementare.
Este vorba despre intervalul cuprins 1ntre momentul declan~i'lni procesului na~terii,
moment din care nu sc rnai poak discuta despn: o infractiune de arnrt, ~i momentul
lncheierii acestui proces, moment de la care avem o persoana cc poate fi subiect pasiv al
infractiunilor contra vie1ii, respectiv con1rn integrita{ii corporale sau sanatf1tii. Practica a
dernonstrat ca in interiorul acestui interval se pot comite numemase infractiuni 1mpotriva
fatului, de la cazuri de culpa medicala in asistarea na~terii, so!datc cu moartea sau
vatamarca fatului ~i p:inf1 la fapte imcntionate. In acela~i timp, au fost incriminate faptele
de violenta comise asupra mamei pe durata sarcinii, care nu au fost comise cu intentia de
a provoca avortul ~i nici nu au avut acest rezultat, dar au condus la lezarea fatului ~i in
final la vrnamarea corporala sau chiar moartea copilului dupa na~terc.
h) ohicctul material: copilul conceput, dar nenascut, cat ~i corpul copilului nascut
afectat de activita\ile infraetionale.

3.3. Subiectii infractiunii


' '
a) suhiectul activ: orice persoana fizica sau Juridica (necircumstantiat) cu capaci-
tate pcnalf1;
- potrivit a1t. 202 alin. (7) NCP, nu se pedepse~te femeia insarcinata care vatama
fatul ln perioada sarcinii; prin urmare, femeia insarcinata poate fi subiect activ al
infractiunii, dar va benetkia de o cauza de nepedepsire:
poate fi subiect acti\ nemijlocit ~i un medic cari;;; nu are special itatea de obstetrica
ginecologie:
- participafia penala este posibila in toate formele: coautoratul, instigarea sau com-
plicitatea
120 Drept penal, Partea spccilllii

b) subiectul pasiv: copilul conceput, dar nenascut (ratul ;:tf1at 1n timpul sarcinii ori
in procesul na~terii). respectiv copilul nascut cu sechele rezultate in urma activitatii
infractionale dcsfa~urate in cursul sarcinii sau al na~lerii.

3.4. Latura ohiectiva


a) elementul material:
(i) primajorma tip: vatamarea fatului 1n timpul na~terii [art. 202 alin. (1) NCP];
- activitatea vatamatoare se desra~oara dupa declan~area pwcesului na~terii (con-
tractii. ruperea membranelor etc.) ~i 1nainte de taierea cordonului ombilical ~i poate
consta fie intr-o ac\iune directa sau indirecta asupra ratului, fie intr-o inaqiune (de
pilda, efectuarea de manevre care conduc la asfixia fatului sau neluarea masurilor
necesarc pentru asistarea la procesul na~terii ce conduc la asfixia fiHului);
- in ipoteza in care actele vatamatoarc sunt comise dupa na~tere cordonului
umbilical in unna expulziei) nu se va re\inc comiterea infractiunii de vatamffc a
fatului, ci. dupa caz, infraqiunea de ucidere sau vatamare a nou-nascutului (art. 200
NCP). rcspectiv infraqiunea de violcnia in familie 199 NCP).
(ii) a douajorma tip: vatamarea fatului in timpul sarcinii [art. 202 alin. (3) NCPJ.
- act1vitatea vatarnatoare sc desfa~oara in timpul sarcinii, de la momentul conccp\iei
pana la dcclan~area procesului na~terii ~i poate consta fie intr-o aqiune directa sau
indirecta (prin lovirea mamei) asupra fatului, fie intr-o inaqiune (de pilda, adminis-
trarea unor medicamente care au drept consecin!a un retard mintal sever al copilului).
b) urmarea imediata:
(i) la prima formii tip: impiedicaJea instalarii vietii extrauterine (expulzia fatului
mort);
(ii) la a douaformii tip: 1. vatl!marea corpora/a ulterioara a copilului nascut. viu; 1n
wma adivita1ii infraqionale realizote in timpul sarcinii se comtati'l ca dupa na~tere
copilul prezinta o infinnitate, leziuni traumatice sau atectarea sanatatiL care au nece-
sitat, pentru vindecare, mai mutt de 90 de zi!e de ingrijiri medicale, un prejudiciu
cstetic grav ~i pennancnt, ori traumatisme care i-au pus in priml'jdie viata (de pilda,
paralizia cerebrala a copilului nascut viu); legiuitorul a optat pentru sanqionarea doar a
unnarilor prevazute de art. 1()4 NCI\ !asand in mod nejustificat in afara ilicitului penal
urrnarirle prevazute de art. 193 alin. (2) NCP fleziuni traumatice care au necesitat
pentru vindecare intre l ~i 90 de zile de ingrijiri mt:dicale); 2. moartea copi/11/ui nascut
vi11; urmarea imediata se constat{t 1n acest caz dupa trecerea unui anumit interval de
!imp, cand se descopera cu, de~i copilul a lost niiscut acesta poarta asupra sa
repercusiunile activita\ii infractiunii descrise mai sus, respectiv ca deccsul acestuia a
fost datorat activitatii ilicite din cursul sarcinii.
• 1n ipoteza in care actele vatamatoare realizate in timpul sarcmii au drept um1arc
impiedicarea instalarii vietii. fapta nu va constitui infracpunea de vatiimare a futului,
putandu-se eventual retine, dupii caz, infrac(iunea de vatamari:: corpornla, respectiv vata-
mare corporala din culpa (care a avut ca unnare avortul daca aetelc de violent:a sunt
lti/i'acfiuni contra persoanci 121

excrcitate asupra corpului fomeii lnsarcinate) sau infraeiiunea de intrernpere a cursului


sarcinii 1;
- fapta nu este tipica daca vatamarea fatului in timpul sarcinii nu are vreuna dintrc
urmaril1.: prevazutc de art. 194 NCP dupa na~tere on daca vatarnarile nu mai pot ti
constatc dupa na~tere.
c) legatura de c:mzalitate: trebuie sa existe intre activitatea infraqionali\ ~1
urmarea produsa ~i trebuie dovedita.

3.5. Latura subiectiva


- intentia directa sau indirecta;
- nu intcrcseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infractionala;
ucestea fi avutc in vcdere di.: instanta la individualizarea pcdepsei.

3.6. V~riank atenuante


3.6.1. Viltamarea fatului, fn timpul na$terii, care a cauzat ulterior copilului o
vatamare corporala, rcspectiv care a avut ca urmare moartea copilului lart. 202
alin. (2) NCPI
- constituie o fonna atenuata a pnme1 forrne a infrac\iunii fata de urrnarca
imediata produsa:
a) 1'iih1marea corpora/a a copilului nascut viu; in urma activitatii infractionale
fn timpul 11a~'terii se constata ca dupa na~tere copilul prezinta o infirmitate,
ki'.iuni trnurnatice sau afectarea sanati'itiL care au necesitat, pcntru vindecare, mai mu!t
90 zik de ingrUiri medicak, un prejudiciu estetic grav ~1 permanent, ori
traumatisme care pus in primejdie viata (de pilda, paralizia cerebrala a copilului
niiscut \ m, ca unnare a asfixiei din timpul na~terii);

1 ln aceasrn privin1ii in doctrma (V. Cioclei. 1n NCP cmnentat, p. 422) s-,1 aratat ca: ,,Daca
vatiimarca 1atului se producc in primele 24 de saptiimani de sarcina, prin agresiuni asupra
curpului lcmeii insarcinak, fapta poate fi incadrnta, dupii caz, in vatamare corporal!\ sau , ata-
mare corpomliJ din adnd drept consccinta avortul [art. 194 alin. (I) lit. d), respectiv
art 196 alin. (2) C.pen.]. Fire~te. dacii in aceea~i perioada sc aqinncaza direct asupra iatului ~i
~unt intnmite comliiiile pentru realizarea infractinnii de intrcruperc a cursului sarrnm, fapta va
fi incadrati'i in art. 201 C.pen. Problema se pune in ipoleza agresiunilor comise asupra femcii
insilrcinalc sau direct asupra fatului, dupa parcurgen.:a primdor ~asc luni J,:. viaj:a intra uterina,
iar in umia agresiunilor cursul sarcinii se intrerupc ~i copilul <<sc naste mort)). ( ... ) S-ar putea
~ustine ca fapta rcprezinta o vatamarc corporala din culpa, asupra fomeii 1nsarcinate, avilnd
drcpt consecintfl avortuL numai di, potri\it dol'trinei medico-legale, dnpa primde 24 Je
saptamani nu mai exista avort, deci, nu am avea infractiune. La fel stau lucrurik in cazul acci-
dentelor ck circula\ie (iuri~prudenta franceza ~i bclgiana evocattl mai sus). Aceea~i problema
se punc ~i in legatura cu agresiunea intentionata asupra fatului, in accca~i perioada, dad nu se
realizeaza consecintele de la alin. (3), respectiv o vatamarc ulterioara a copilului sau moartea
acestuia. fatul cste expulzat mmi. in toate accste ipote:re enumerate, fapta nu ar puka fi
incadrata ca infractiunc. Pentru a acoperi aceste situafii era necesar ca printre consecinfele
de la a/111. (3) sd fi fast rduatii )'i cea prcn'izutii la a/in. respecliv impiedicarca instaiitrii
vie/ii extrauterine''.
122 Drept penal. Partea speciald

b) moartea copilului nascut viu; urmarea imediata se c:onstata in acest caz dupa
trecerea unui anumit interval de timp, dnd se descoperi1 ca, copilul a fast nfiscu1
viu, acesta poarta asupra sa repercusiunile activitiHii infraqiunii descrise rnai sus.
respectiv ca dcccsul acestuia a fost datorat acuvita1i1 ilicitc din cursul na~terii.
- sub aspectul laturii subiective, accasta frJrma atenuata a infraqiunii se comi!e cu
intentie directa sau indirecta, ori cu praete1intentie.
3.6.2. Vatamarea fatului sihaqita in timpul na$terii de ditre mama aflata in
stare de tulburare psihica !art. 202 alin. (4) NCP!
- numai mama naturallt sau purtdtoare (surogat) a copilului nou-nascut,
sau necrtsatoritit care se ami la rmimentul savar~irii infrac{iunii intr-o stare tu!h11rarc
psihicJ (autor exclusiv, calificat);
- nu prezinta importan\a daca sarcina a fost urmarea unui raport liber
consimiit ori a unuia obtinut prin constrangere sau profit.and de imposibilitatea victimci
de a se apara;
- nu este posibil coautoraiul la aceasta forma atenuata:
- participantii care cu intentie determina, inlcsnesc sau ajurn pe mama copilului
nou-nascut la savar$in.:a in timpul na~terii a infractiunii \Or raspundc pentru ins1igare,
rcspectiv complicitate la infractiunea de vatamarca tatului;
- elementul material al infrac1iunii consl:i in aqiunca sau maqiunea prin care s,:
vatama tatul in timpul na~terii de cau·e mama: daca vfttamarea fatului este realizata de
mama in timp11I sarcinii se va retinc cauza de nepedepsire prevazutii de art 201
alin. (7) NCP:
- unnarca imediata a acestei variante atenuate este: (i) 1mpiedicarea instali'trii vietii
extrnuterine; varl'imarea cm71oralii ulterioara a copilului nascut viu; 1n urma acti-
vitatii infraqionale rea!izate fn timpul na1werii se constata ca dupa na~tere copilul
pre.zinta o infinnitalc. leziuni traumatice sau afectarca sanatatiL care au necesitat, pen-
trn vindecare, mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav ~i
permanent, ori traumatisme care i-au pus in primcjdie viafa (de pilda, parnlizia cere-
brala a copilului nascut viu, ca urmare a asfixiei din timpul na~terii); (iii) moartea
copilul11i nascut viu;
- sub aspectul laturii subiective, aceasta forma atenuata a infractiunii se comite cu
intentie directa sau indirectii spontana, ori cu praeterintcntie; totodata, trebuie sii existe
o stare de tulburare pricinuita sau nu de na~tere (psihozele postpartum, psihoza de
lactatie, diverse stari delirante ); srarea de tulhurare nu trebuie sa aboleasca discema-
mantul autoarei, deoarece in aceasta ipoteza se va rc\ine iresponsabilitatea drept cauzfi
de neimputabilitate; daca fapta estc comisa din culpa, se va retine varianta atenuata
prevazuta de art. 202 alin. {5) NCP.
3.6.3. Vatamarea fatului in timpuf sarcinii sau in timpul .naJ·terii comisa din
culpa [art. 202 alin. (5) NCPJ
- in aiin. (5) al art. 202 NCP a prevazut o varianta atenuafa atat pentrn formclc tip,
cat ~i pentrn formele atenuate anterioare in ipoteza in care vatamarea fatului (inclusiv
cea comisa de mama aflati.\. 1ntr-o stare de tulburnre psihica} este comis[1 din culpli;
astfel, aqiunile sau inaqiunilc vatamatoare sunt comise din imprudenta sau din
ncglijentfi in timpul sarcirni sau in timpul na~tcrii.
Infracfiuni contra persoanei 123

~ Elementul material al laturii obiective este reprezentat de orice actiune


sau inactiune de vatamare a fatului ~i care a avut ca rezultat moartea ulterioara a
acestuia. in cauza, a~a cum s-a stabilit prin raportul medico legal de necropsie a
rezultat ca victima de sex masculin s-a nascut la termen, viu (secunde) ~i viabil,
fara malformatii ale organelor inteme craniene, toracice ori abdominale ~i a
decedat din cauza asfixiei mecanice cu aspirat amniotic ~i meconial, in timpul
travaliului/imediat dupa expulzie, in cadrul unui travaliu prelungit, neasistat
medical, cu hematom retroplacentar masiv ce a determinat hipoxia, cu modi-
ficari hipoxice importante (hemoragie meningee, hemoragie suprarenaliana,
hemoragii in cavitatea toracica ~i in cea abdominala). Din probele dosarului nu
reiese ca s-ar putea retine sub aspect subiectiv vreuna dintre modalitatile inten-
tiei, aceasta deoarece intimata-inculpata nu a comis vreo actiune sau inactiune
de vatamare a fatului ~i care sa fi avut ulterior ca urmare moartea fatului, ci o
culpa din partea acesteia sub aspectul neprezentarii la cabinetul medical unde
na~terea ar fi avut loc in alte conditii, iar instalarea vietii extrauterine a fatului
nu ar fi fost pusa in pericol. Pentru aceste considerente, instanta de control
judiciar va dispune schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de vatamare a
fatului, prevazuta de art. 202 alin. (2) C.pen. in infractiunea de vatamare a
fatului prevazuta de art. 202 alin. (2) ~i (5) C.pen., fapta comisa de intimata-
inculpatli fiind comisli sub aspect subiectiv in forma culpei cu prevedere
(CA. Galafi, secfia penala, decizia nr. 388/2018, www.sintact.ro).

3.7. Formele infracfiunii


- actele premergatoare sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- in principiu, tentativa (intrerupta sau perfecta) este posibila, nefiind incriminata;
tentativa nu este posibila in cazul comiterii infractiunii cu praeterintentie sau din culpa;
- consumarea: in momentul producerii urmarii prevazute de lege.

3.8. Pedeapsa
- pentru prima varianta tip [art. 202 alin. (1) NCP]: inchisoarea de la 3 la 7 ani;
- pentru a doua varianta tip prevazuta de art. 202 alin. (3) teza I NCP inchisoarea
de la 3 luni la 2 ani, iar pentru varianta prevazuta de art. 202 alin. (3) teza a II-a NCP
inchisoarea de la 6 luni la 3 ani;
- pentru prima variantii atenuantii prevazuta de art. 202 alin. (2) teza I NCP
inchisoarea de la 1 la 5 ani, iar pentru varianta prevazuta de art. 202 alin. (2) teza a II-a
NCP inchisoarea de la 2 la 7 ani;
- pentru a doua variantii atenuata [art. 202 alin. (4) NCP] cand fapta a fost comisa
de mama aflata intr-o stare de tulburare psihica limitele speciale ale pedepselor
enumerate mai sus se reduc la jumatate (inchisoarea intre 1 an ~i 6 luni 1 ~i 3 ani ~i
6 luni cand vatamarea fatului in timpul na~terii a impiedicat instalarea vietii extraute-

1 Se remarca incoerenta sistemului sanctionator in aceasta materie, NCP prevazand un


minim special mai ridicat in ipoteza vatamarii fatului [art. 202 alin. (4) NCP], dedl.t eel
prevazut de lege in cazul uciderii nou-nascutului de catre mama [art. 200 alin. (1) NCP].
l24 ! )rept pend Parrca spcciala

rine, rcspectiv intre 6 hmi $i 2 ani ~i 6 luni 1n 1poteza vatamtll'ii fiitului in tirnpul rn,~terii
care a cauzat ulterior o vatamare corporalii copilului, ~i de l an la 3 ani ~i 6 luni, cand
urmarea este moartea copilului):
- pentru a treia 1'ariant{1 atenuata [art. 202 alin. (5) NCPJ cand fapta a fost comisa
din culpa limitdc speciale ale pedepsdor de;.crise mai sus sc n:duc b jumat::ite.

3.9. Cauza justificativa speciala


- art. 202 alin. (6) NCP stipuleaza o cauza Justificativa speciala in materia vatamarii
fatului in ca::ul in care fapta este .w5vdr$iffi de un medic sau de p,:,rsoana autorizata sci
asiste nayterea sau sa urmarcasea sarcina, ducc'i acestea aujr1st sawh~)ite fn cursul actu-
lui medical, cu respectarea prevederilor specifice profesiei $i au fast facute in imeresul
.femeii gravide sau alfiU11lui, t"a urmarc a risrnlui incrent exerdtarii actului medical:
- daca va.tamarea nu a fr)st cauzata de un rise inerent exercitarii actului medicaL ci din
pricina unei neglijenfe in exercitarea actului llll'.dical (spre exemplu, in cazul admimstrarii
de catre asistenta medicala a unui medicament contraindicat pemru femeile gravide care
are drept urmare vatarnarea cmvoral5. a copilului) fapta va constitui infraqiune.

3.10. Cauza de nepcdepsire speciala


Vatamarca fatului in perioada sarcinii de ciitrefemeia fnsarcinata, 'ln orice condi1ii.
indiforent de v:'irsta sarcinii nu se p1;;depse~tc: a~adar fapta constimie infh:ictiunc. dar
subiectul activ r11.,mijiocit calificat, femeia insf1rcina1a, nu va fi pedepsit: cauza de nepe-
depsire nu opereaza si fatii de participan1ii la comiterea infraqiunii care vor raspundc
penal pentru rnautorat/comp!icitate/instigarc la infractiunea ck vatarnare a fatului.
ln cazul in care vatamarea t1'1tului este savar~ita de catre mama, este obligatoric
cfoctuarea unci cxpenize medico-legale psihia11ice, conform art. 184 alin. (I) NCPP.

- este infractiunca ce consta in omisiunea de a da ajutorul neccsar sau de a anunfa de


indat(I :mtorilf,tile de ciitre eel care a gasit o pcrsoana a carei viata, integritatc corporala
sau sanatate este in perico! ~i nu are putinta de a se salva [art. 203 alin, ( l) NCP];
- constituie o ipok?a de incriminarc autonoma a unor acte de complicitate negativa;
- NCP a prevlizut o cauza justi/rcativa speciala atw1ci dimi, prin acordarea ajuto-
rului, aurorui s-ar e.qwne unui pericol gra1· cu prhire la i'ii,fa, integritatca corpora/a
sau siin{lfatca sa [art. 203 a/in. (2) NCP].
Jnfi·acfiuni contra persoanei 125

1.2. Obiectul infractiunii


a) obiectul juridic special: viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanci s1
rela\iile sociale in legaturtt cu ac1,,'stea;
b) obiectul material: nu are.

1.3. Subicctii infractiunii


a) subiectul activ: orice persoana cu capacitate penala (necircumstan\iat), cu
exccptia celui care ,1 pus v1ctima ln situafia ca viata. integritatea corporala sau sanatatea
s5 ii fie fo pericol;
- autorul sau participantul la infractiunea care a pus victima 1ll situa{ia ca viaJ,a,
intcgritatca corporala sau sanatatea sa ii fie in pericol nu poate fi acuzat ~i de
infraqiunea prcvazuta art. 203 NCP, lntrucilt nu i se poate irnputa acestuia ca nu a
salvat victima de la unnarea periculoasa pe care a urmarit--o prin comiterea infractiunii
aflandu-se ln ipotcza de garant prevazuta art. 17 lit. b) NCP; deopotriva, acesta
bencficiaza de garan:ja procedurala a dreptului la tacere ~i de privilegiul impotriva
autoincriminarii;
- part1cipatia penala este posibila in fonna instigarii sau a complicitatii; fond o
infractium: omisiva, cnauturatul nu este posibil.
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica a carei viata, integritatc corporala sau
sanatatc cste perzcol $i 1111 are p11tinfa de a se salva singura.
-· persoana vi.Hamc,ta poate fi in pericol fie pentru ca a fost victima unei infractiuni
contra vietiL intcgritatii corporale sau sanatatii comise de un tert sau este imincnta
comiten:a unei astfcl de infraqiuni de un te11, fie din orice alt motiv (de pildii, avalan9a,
a!unecare de teren, immdatie etc.) ~i nu poate efoctua singura acte de salvare (inclusiv
cele de infonmire a autoritii1ilor prin serviciul 112);
- nu prezinta importan1-<1 daca victirna are sau nu vreo culpa \'n legrttura cu produ-
cerea stlni de pcricoi;
- pluralitatca de subieqi pasivi atragc retincrea unei pluralitiiti de infraqiuni.

1.4. I"atura obicctiva


a) elcmentul material: presupune douii inacfiuni alternative:
1. omisiunea de a da ajutorul necesar de catre care a gasit o persoana a carei
via\a, integritale corporala sau :-rmatatc estc in pericol :;_;i nu are putinta a se salva
singura;
- legca penala in:;tituie astfel obligatia generala de a acorda ajutorul necesar unci
persoane atlate in pericol, incriminand omisiunea acordarii ajutorului;
- este necesar ca autorul sa poata acorda ajutorul necesar victimei 9i sa nu se expuna
prin acordarea ajutorului unui pcricol grav cu privirc la viaJ,a, integritatea corporala sau
sanatatea sa, deoarece in aceasta ipoteza se va retine cauza justificativa prcvazuta de
art 203 alin. (2) NCP (de pilda, o persoana care nu ~tie sft inoatc nu poate fi acuzata de
omisiunea de a da ajutoml neccsar unui terf care este 1n pericol de inec);
126 Drept penal. Partea speciala

- nu este tipica fapta celui care intervine acordand ajutor victimei aflate in pericol,
daca din cauza nepriceperii sau absentei unor cuno~tinte de specialitate sau din orice
motive nu se realizeaza inlaturarea pericolului sau se agraveaza starea victimei;
- este tipica fapta aceluia care ornite sa acorde ajutorul unei persoane aflate in
pericol chiar daca era previzibil ca nu poate fi inlaturata situatia periculoasa, afectarea
vietii, integritatii corporale sau a sanatatii victimei fiind inevitabil in viitor;
- este o infraqiune omisiva proprie, de pericol abstract.
2. omisiunea de a anunfa de indata autoritafi.le de catre eel care a gasit o persoana
a carei viata, integritate corporala sau sanatate este in pericol ~i nu are putinta de a se
salva singura (de pilda, prin omisiunea de apelare de indata a numarului gratuit 112);
- legea penala instituie astfel obligatia generala de a anunta de indata autoritatile cu
privire la o persoana aflata in pericol, incriminand omisiunea incuno~tintarii; trebuie
incuno~tintate orice autoritati care ar putea interveni pentru salvarea persoanei aflate in
pericol;
- retinerea comiterii acestei fapte este u~or de facut in prezent cand apelul la
numarul de urgenta 112 este gratuit ~i facil de accesat; incuno~tintarea tardiva a auto-
ritatilor in conditiile in care eel care a gasit persoana aflata in pericol putea apela de
indata la 112 constituie o fapta tipica;
- in ipoteza in care autorul nu poate da ajutor necesar salvarii victimei, va raspun-
de totu~i penal pentru infractiunea de lasarea fara ajutor a unei persoane aflate in difi-
cultate daca nu a anuntat de indata autoritatile, insa nu va putea fi retinut concursul
dintre aceasta infractiune ~i infraqiunea de omor/omor calificat/loviri sau alte vio-
lente/vatamare corporala in ipoteza in care din pricina omisiunii se produce decesul
sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii victimei 1;
- se va retine numai tentativa la infractiunea de omor prin omisiune (infractiune
comisiva prin omisiune), iar nu un concurs ideal intre aceasta infractiune ~i cea
prevazuta de art. 203 NCP in ipoteza in care o persoana se afla in pozitia de garant
potrivit art. 17 lit. a) NCP ~i prevede posibilitatea producerii decesului victimei, pe
care ii accepta2;
- este o infractiune omisiva proprie, de pericol abstract.

1 In doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 104) s-a apreciat ca in conditiile in

care o persoana observli pe o alta ca ii aplica o lovitura de cutit in regiunea toracicli victimei,
dupli care pleaca ~i o abandoneazli acolo, iar eel care a observat actele de agresiune i~i
continua drumul, fara a-i acorda ajutor victimei ~i fara a anunta autoritatile, va comite faptele
de lasare farli ajutor (art. 203 NCP) ~i nedenuntare (art. 266 NCP) in concurs real, pentru ca,
de~i cele doua obligatii puteau fi indeplinite printr-o singura actiune (anuntarea telefonica a
politiei despre fapta comisa), ele ar fi putut fi indeplinite ~i separat (mai intai chema o
ambulanta pentru salvarea victimei, iar apoi anunta politia despre fapta comisa).
2 in acela~i sens a se vedea F. Streteanu, D. NiJu, op. cit., vol. II, p. 102.
!nil-ac{luni contru ;iersoanei 127

b) urmarea imedinta: starca de perh:ol pentru persoana 111 neputinta de a se salva


;;mgura rc1Ultat{1 in urma omisnmii de a actiona a autorului 1;
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.

1.5. Latura subiectiva


- intcnt,a dirccta sau indirecta;
- nu cste 1ipid1 faptu cornisa din culpa {(k pilda, neacordarea ajutorului victimei unei
rnfractiurn de omor, intruc,\t s-a apreciat in mod eronat c[1 victima era deja decl'data);
- nu intcreseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infractionala;
~il·cstea pot fi avute in vedere de instan\a la individualizarea pedepsei.

Curtea aprecia1f1 ca probele administrate in cauza nu dovedesc dt


inculpa(ii N.V. ~i U\-1 ar fi realizat ca actiunea lor va duce la decesul victimei.
Intentia indirecta presupune acceptarea riscului prod11cl.'rii rc1ultatului social-
mente periculos, rezultat ce nu este unnarit. 1nsa este acceptat. Curtea constat[t
cit in lipsa unor probe directe (excluzi'lnd dedaratiile inculpatilor cc sustin lipsa
pn:, ederii dece:;ului victimei), detennin:irea fonnei de vino\atie cu care au
actionat inculpa\ii este strans legata de circumstantelc concrete in care s-a comis
fapla imputata tl.l:c~tora, n~specti, tempcrntura acrului cxistenfa la ace! moment
(principiul in dubio pro reo impune acceptarea existentei unor temperaturi
pr,zitiH:). modul fo care era imbracata ,ictima, antectdentele sale similare, pe de
o pJrte, ~i masunk pe care innilpatii k:-au luat pe d<: alta pane vis-,1-vis de
victima: intinderea ei pe o hanca, pe o terasa acoperita ~i amplasarea unor
scmme care sa impiedice d1derea acestcia de pc banca. astfel incflt concluzia nu
poate fi decat accea ca aceste clemcnte de fapt nu pot caractcriza in niciun caz
con\inutul intenti,:i indir<:cte. In mod categoric. probatoriul administrat in cauza
Slts\ine C\mduzia ci'l inculpatii nu au prefigurat produc\?rea eventuala a dccesului
,,ictirnei. Instanta de frmd a mai constatat fo mod corect ca, pentru a se putea
re1ine inlractiunca de omm prin inaqiune. nu estc suficicnt sa sc constatc impre-
jurarca ca faptuitornl avea o obligatic. fie ea morala, ck a indcplini o actiune prin
care s-ar fi impkdicat ~c1u inlaturat dfsfa~urarca unor proccsc de natura sa
pru'- oacc moartca victim,?i ci. pe langa inactiunea di.: rnai sus. trebuic sa se
suprnpuna o alta aqiunc sau maciiune a taptuitorului, care in mod con~tient
(aJka cu intentiL·) sa aduca victima intr-o ~ituatic 1n care in mod iminent ~i cert
viata sau sanatatea li este pusa in pericol. Atunci cand fapta imputata se grefeaza
p,: o situa\ic preexistenta. cauzalli fie de un eveniment al naturii. o boala, fapta
um:i alte pcrsoam: sau chiar fapta celui m prime_jdie (a~a cum es1e tocrnai ca:ntl
in speta de fa1;a), deYin inddente dispozitiile art. 315 C.pen. din 1969 sau
a1L 203 NCP. Ci ,1tare, Curtea rnnstata ca schirnbarea 1ncadrarii juridice data
faptelor incu!pD 1ilor KV. ~1 L.M. din omor in lasareaftm'i ajutor estc Justificata
d1.: ansamblul probator adminislrat in Cirnza. Procedand fosa la analiza faptelor
inculpa\ilor N.V. ii L.M. prin prisrna ac1:stei incaJrari Jmidict\ Curtea retine di
acelea~i clcmentc de fapt. mai sus descrise, conlureaza forma de vinovatie a

' in acelasi sens, a se vedea S. Bogdun, D, .~·erban, op. cit.. p, 166 in care se arata ca unna-
rca imeJiata con,lzi in rnerninerea starii de perico! prin 1msivita1-:a agenrului in a-~i respccta
obliga1ia de a ajuta persoana at1ata in dificultate.
128 Drept pe11ol. Pm tea speciula

culpei, iar nu a intenti,:i. In conditiile in care ineulpa\ii au afirmat ca nu a fos1


prima dat{t cand au vazut-o pe victimf1 dormind pe terasa barului, in conditiile in
care accasta asert,mnc a fosr intarita ~i de declaratiile cclorlalti martori audia1i 7n
cauza ee au sustinut c::i victima s-a aflat chiar ~i ln situatii rnai graw. in condi-
1iile 1n care in aceea~i searf1 inc!usiv fratele victimci a avut cuno~tin1a de starea
de ebrietate in care actsta se atfa ~i cu toate accstea a manifestat un dezinieres
evident fata de situa1ia sa, ln eonditiik in care inculpatii au luat rnasuri - c
adevarm, minnne - de protejarc a victimei, nu sc poate rctine ca fiind dovedita
savilr~irca faptelor impurate cu intcntie. 1ntrucat inculpatii nu au um1i1rit in mod
evident aecentuarea unei stari de perico! pentru victirna ~i nici nu au acceptat
posibilitatea producerii acelei stari de pericol. Raponat la forrna de vinova\ie
mai sus stabilita, Curtea constata ea hotararta instantei de fond este gre~ita din
perspectiva rationamentului ce a stat la baza alegerii legii penale mai favorabile.
Astfol, 1n analiza caraetcrului m;.ii favorabil inculpatilor, au fost avute in vederc
cxclusiv aspectele vizand limitelc de pedeapsa stipulate in cele douii coduri
penale, fiind omise accle prevederi din noul Cod penal ce sunt in masura sa con-
ducii la o soluiie mult rnai fovorabila dccat o pedcapsa mai redusa. in acest sens,
Curtea retine ca nou! Cod penal, prin dispozitiile mi. l 6 a!in. (6) teza finala a
operat dezincriminarea infractiunii de lasarca fllri\ ajutor a unei persoane aflat{i
in dificultak: in situatia 1n care aceasta fapta cste comisa din culpa (CA. Oradea.
sec(ia pcnala, decizia nr. 68\/12017, rupublicatiii.

l.6, Formele infractitmii


- actele pregatitoare ~1 tentativa nu sunt posibile:
- infractiunca se consuma in momcntul in care are loc omisiunea din partea celui
care gase~te pcrsoana aflata in primejdie; nu estc nccesar pentru consumarea infrac-
\iunii ca afectarea victii, integritfqii corporaie sau a sanatafii persoanei aflatc in
primcjdie sa se produca efectiv.

1.7. Pedeapsa
- inchisoarca de la 3 Iuni la 1 an sau cu amenda (120-240 zile-amenda).

1.8, Cauza justificativa speciala


- art. 203 alin. (2) NCP prevede o cauza justificativa specialu pentru autorul care.
prin acordarea ajutoruluL s-ar expune unui pericol grav cu privire la via;a, intcgritatea
corporala sau sanatatea sa, cu excep1ia cazului in care acesta avca indatorirea k:gali'i de
a 1nfnmta primejdia (de pilda. pornpieruL salvamontistul etc.);
- nu se va retine cauza justificativa dadi pericolul la care s-ar fi expus autorul era
redus sau de intensitate rnoderata:,
- apreeierea caracterului grav al pericolului trebuie fiicuta in concreto avnndu-se
'in vedere persoana autornlui, nivelul de pregatire, experienta de viata, aptitudini,
abilitati etc.
Jnfracriuni contra persoanei 129

2.1. Notiune
- este infrac\iunea ce consta 'in 'impiedicarea interveniici ajutoarelor pentru salvarea
und persoane de la un perkol iminent ~i grav pentru viata, integritatea corporala sau
sanatatea acesteia [art. 204 NCP]:
- aceasta incriminare nu exisla in C.pen. din 1969.

2.2. Obiectul infractiunii


a) ohiectul juridic special: viata, integritatea fiz1ca sau sanatatea persoanci ~1
relatiile sociak in legatura cu acestea;
b) obiectul material: nu arc.

2.3. Subiectii infractiunii


a) subiectul activ: orice pcrsoana fizica sau juridica (nedrcumstantiat) cu capa-
citate penala;
- participatia penala es1e postbila 1n toate fom1ele: coautnrat, instigare. comphcitate:
• in mod intemeiat s-a aratat in doctrina 1 ca spre deosebire de infractiunea de lasarc
fara ajutor a unei persoane aflate in dificultate prevazuta de art. 203 NCP, In
infractiunii de impiedicare a ajutorului, autor poate fi chiar persoana care a general
starea de pericol pentru victima, putandu-se retine concurs de infractiuni intre fapta
care a generat pericoiul (spre exemplu, vatamare corporala, tentativa la omor, lipsire
de libertate etc.) ~i fapta de impiedicare a ajutorului.
b) subiectuJ pasiv: orice persoana fizica a carei viata, integritate corporala ori
sanatate se afla intr-o stare de pericol iminent si g:rav.

2.4. Latura obiectiva


a) elemcntul material: impiedicarea interventiei ajutoarelor pentru salvarea unei
persoane de la un pericol iminent ~i grav pentrn viaia. integritatea corpornla sau
sanatatea accsteia;
- in scopul protectiei persoanelor aflate 'i'n pericol NCP incriminat orice act de
1mpiedicare a inter;entiei ajutoarelnr;
. imp1ediGu-ea interventiei poate fi reaiizata atat prin mijloacc materiale (de pilda,
blocarea unui drum), cat ~i prin orice alte mijloace (de pilda. oforirea in mod deliberat
unei adrese gre~ite unde sa fie realizata intervenfia);
- fapta nu este tipica in cazul in care consta numai in ingreunarea modalitatii de
desfa0urare a interveniie salvatoare pe parcursul acesteia:
- pericolul la care este expusa viata, integritatea corporala sau sanatatea victimei
trebuie sft fie grav ,~'i iminent (de pildri, o explozie care mmeaza sa se produca din

; 1' Cioclei, 111 NCP comentat, p. 4'.26.


130 Dr,pt pe11a!. Par/ea specialc;

cauza unei acumula1i de gaze, o inundatie care este pe cale sa distrng5 o 1mreag,1
comunitate mrala etc.).
b) urmarea imcdiata: starea de p-:ricol pentm , ia1,a. integritate::i corporal:'\ mi
sanatatea victimei (i11frac{iw1e d(; perirnl abstract):
c) legatura de cauzalitate: trebuie sri existe 1ntre aqiunea iapmitorului ~i stan:a de
pericol produsa.

2.5. Latura subiectiva


- intcniia directa sau indirectii.:
- nu intereseaza mobilnl sau scopul cu care a fost savftr~ita actl\itatea infraqionala;
acestea pot fi avute in vedere de instanta la indivi<lualiz::m::a pedepsei.

2.6. Formcle infracthmii


- actele pregatitomc ~i tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate:
- infraqiunea se consuma in momentul in care are loc actiunea tipic[1.

2.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la l l:J 3 ani ::,au amenda (120-240 zile-amend,1).

1.1. Nofiune
- cste infraqi11nea ce consta 7n lipsirea s:Ju restrk:tionarea Yn mod ilegai a hbertatii
de mi~care a unei pcr.~oane (libciiatea <le a se deplasa sau de a aqiona potrivit vointei
sale) [art 205 alin. (1) NCP];
- NCP asimileaza lipsirii de libertate .~i rcipil'Ca unei persoane aflme fr1 imposihi-
litatca de a-~·i exprima voinra ori de a se api'ira (de pildd. luarea unui copil nnu ndsrnt
dintr-o maternitate):
- constituie varianle agravate ale infraqiunii de lipsirc dc libenate in mod ilcgal:
(i) comiterea faptei de o persoana Inannata sau daca victima estc un minor ori daca
sanatatea sau viata victimei ii sunt puse in pericoL (ii) lipsirea de libertatc 1n mod ilegal
daca. fapta a avut ca unnare praeterintentionata moanea victimei.
NCP a redus nmn{mil variamelor ugmrante ale inJracfiunii rcnu11{11nd la unna-
toarele:
a) comitereafaprei prin simu!are de calitdfi oflciale;
- in aceasta ipotezf1 cand victima crede ca fl'\ptuitorul are o c::ilitate oficia'.a (pe care
acesta o simuleaza) care ii ofora competenia de a lua masuri privative de !ibenate se va
lrifracfiuni contra persoanei 131
retine comiterea formei tip a infractiunii de lipsire ilegala de libertate (daca nu se retine
vreo alta varianta agravata prevazuta de lege).
b) comiterea faptei prin rap ire;
- in acest caz se va retine fie forma asimilata a infractiunii prevazuta de art. 205
alin. (2) NCP cand rapirea prive~te o persoana aflata in imposibilitatea de a-~i exprima
vointa ori de a se apara, fie infractiunea de trafic de persoane prevazuta in art. 210
alin. ( 1) NCP constand in fapta persoanei care recruteaza, transporta, transfera, adapos-
te~te sau prime~te o alta persoana pe care a lipsit-o de libertate, prin rapire, in scopul
exploatarii, respectiv infractiunea de trafic de minori prevazuta in art. 211 alin. (1) NCP
constand in fapta de recrutare, transferare, transportare, adapostire sau prirnire a unui
minor lipsit de libertate, prin rapire, in scopul exploatarii acestuia.
c) comitereafaptei de doua sau mai multe persoane fmpreuna;
- in acest caz se va retine forma tip a infractiunii (daca nu se retine vreo alta varianta
agravata prevazuta de lege) ~i, dupa caz, circumstanta agravanta a savar~irii faptei de
trei sau mai multe persoane impreuna prevazuta de art. 77 lit. a) NCP.
d) solicitarea fn schimbul eliberarii persoanei lipsite ilegal de libertate a unui folos
material sau a oricarui avantaj;
- in aceasta ipoteza se va retine concursul intre forma tip a infractiunii de lipsire
ilegala de libertate (daca nu se retine vreo alta varianta agravata prevazuta de lege) ~i
infractiunea de ~antaj.
e) lipsirea de libertate urmata de supunerea persoanei vatamate unor suferin/e;
- in aceasta ipoteza se va retine concursul intre forma tip a infractiunii de lipsire
ilegala de libertate (daca nu se retine vreo alta varianta agravata prevazuta de lege) ~i
infractiunea de loviri sau alte violente, respectiv vatamare corporala.
t) comiterea faptei fn scopul de a obliga victima la practicarea prostitu/iei;
- in acest caz se va retine infractiunea de trafic de persoane [art. 210 alin. (1) NCP],
respectiv trafic de minori [art. 211 alin. (1) NCP].
g) comiterea faptei este urmata de solicitarea pentru eliberarea persoanei ca statul,
o persoanii juridica, o organiza/ie intema/ionala interguvernamentalii sau un grup de
persoane sa fndeplineasca sau sa nu fndeplineascii un anumit act;
- in acest caz se va retine comiterea unui act de terorism national sau international,
incrirninat de art. 32 din Legea nr. 535/2004.
h) savar~irea faptei de ciitre o persoanii care face parte dintr-un grup organizat.
- in aceasta situap.e se va retine concursul intre constituirea unui grup infractional or-
ganizat (art. 367 NCP) ~i infractiunea de lipsire de libertate ('m forma tip sau agravata).

1.2. Obiectul infractiunii


a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la protejarea libertatii fizice
a persoanei;
- chiar daca prin comiterea infractiunii pot fi lezate ~i alte valori (de pilda, patri-
moniul), nu se poate considera ca acestea fac parte din obiectul juridic al infractiunii in
132 Drept penal. Partea

rnnditiile in care 1ipsirea de Iibertate 1n mod ilegal nu are natura unci infraqiuni
pluriofonsive 1;
b) obiectul material: 1n principiu, nu are, cu exeepba unor variante agravate, cand
obiectul material este corpul persoanei lipsite de libertate.

l.3. Subiectii infractlunii


a) subiectul activ: rnice persoana fizica. 2 sau juridica (necircumstantiat) cu capa-
citate penala;
- participatia penalii este posibila 111 toate formele: coautorat, complicitate. instigarc;
- in mod 'intemeiat s-a aratat 'in doctrina 3 ca se va retine coautoratu! chiar daca nu
toti aulorii au intervenit de la primul act de privare nelegala de libertate, ci succesiv, in
baza unei legaturi subiective, pana la epuizarea infractiunii;
- coautoratul si complicitmea concomitenta vor putca atrage retinerea ~1 a
circumstantei agravante prevazute de art. 77 lit. a) NCP.
b) subiectul pash: orice persoan:'1 fizica in viata.
- este subiect pasiv al infraqiunii $i o persoana aflata in imposibilitatea de a-~i
exprima vointa ori de a se apara, indiferent daca aceasta imposihilitate a fost sau nu
creata anterior de insa~i autorul infraqiunii pentru a o priva mai eficace de libertatea de
mi~care;
- consim(.amantul victimci are valoarea unei cauze Jllsllficative prevazut.e de
art 22 NCP'1;
- pluralitatca de subiecti paslVl atrage, in principiu, retinerea unui concurs de
infraqiuni;
- error in personmn cu privire la persoana privata de Iibcnate nu produce d'ectele
unei cauze de neirnputabilitak ~l nici nu conduce la inlaturarca tipicitaiii suhiective a
faptei;

i F. Stre1eanu. D. Nitu, Drept penal. Partea generala, vol. I, Ed. Universul Juridic, nucure~ti,

2014, p. 268.
'in mod intemeiat s-a retinut in doctrina !F. Streteanu, D op. cit., vol. I, p. 394) ca
,,ius corrigendi continua sa constituic o cauza justificativa :in cazul altor fapte decilt cde de
violenia fizica, in masura in care acestea nu aduc atingere demnitatii minorului ~i nici nu sunt
susceptibile de a int1uenia negativ cre~terea ~1 de?Voltarea acestuia (lipsin: de libcrtate,
amenintarc etc.). A~a, de pilda, parintii pot refuza parasirea de catre copil a domiciliului dupa
o anumita ora, ii pot inierzice sa intre 1n contact cu anumite persoane sau sa frecventeze
anumik locuri etc. Dreptul de corec\ie poate fi delegat de dtre parint1 in favoarea altor
persoane (educatori, persoane in grija carora este lasat minorul), dar nu poate fi exereita1 de
persoane straine".
3 F. Srreteanu, D. Nifu, op. cit.. vol. II, p. 208.
4 Trebuie totu~i verificat ca privarea de libertate sa nu imbrace forma unei punen sau tineri

ln stare de sclavie a celui care ~i-a dat consimtamil.ntul pentru a fi privat de libertate, deoarece
1n aceasta imprejurare fata de infractiunea prcvi'iiuta de art. 209 NCP nu se pot re\ine efecte
justifkative ale consimtamiintului victimei.
Jnfiyicfiuni contra persoanei 133
1.4, Latura obiectivli
a) elementul material: o ac!iune sau inactiune prin care o persoan[, este lipsita
efeetiv de libertate o anumitii perioada de timp; lipsirea de libertate poate fi totala sau
par{iaia 1;
- este asimilati'i lipsirii de libertate ~i ri1pirea unei persoane aflate in irnposibilitat<.:a
de a-~i exprima voinµ mi de a se apara (infractiune fiind in acest caz realizata numai
comisiune, iar nu prin omisiune); in ipoteza comiterii faptei tn aceasta modalitate
nu se poate retine la individualizarea pedepsci circumstanta agrnvanrn legala prevazuta
de art. 77 Ht. e) NCP, deoarece aceea~i i'mprejurnrea se regase~te in continutul nmmei
de incriminare:
- cerinfa esenfiala a elementului material este ca lipsirea de libertate sa fie ilegala,
ncpem1isa de lege (sa nu existe vreun caz in care legca sa pcrmitil privarca de libertate
victimci);
- nu este tipica fapta persoanei care prinde pe automl unei infraqiuni flagrante daca
aceasta cste condusa intr-un interval rczonabil de timp in fata autoritatilor, actiunca
fiind realizata 1n baza art. 310 alin. (1) NCPP 2 ori fapta parinfilnr care, in exercitarea
autorita\ii pilrinte~ti, restrang in limite rezonabile libertatea de mi~care a copilului;
- in cazul retinerii sau arestarii preventive sau la domiciliu a unei pcrsoane, ~tiind ca
este nevmovatfl, se va retinc comiterea infractiunii de represiune nedreapta [art. 283
alin. (2) NCP];
- in ipotcza in care se retine comiterea faptei in indeplinirea unci obligatii impuse de
lege cu rcspectarea conditiilor ~i limitelor prevazute de aceasta (ordinui legii), rcspectiv
'in indeplinirea unei obligatii impuse de autoritatea competenta. in fonna prevazuta de
lege, daca aceasta nu este 1n mod vadit ilegala (comanda autoritiitii legitime), va opera
,:auza justificativa prevazuta de art. 21 NCP.

~ Existenta infracJiunii este conditionata esential <le cerinta ca lipsirea de


libc1tate sa fi fost savflr~ita in mod ilegaL Libertatea individuala siguran\a
persoanei sunt mviolabik Sunt categorii de persoane a caror situatie personala

1 In literntura de specialitate (F. uv,nm,u D. op. cit., vol. 11, p. s-a apreciat ca
.,daca eel care a sechcstrat o persoanii a fost, la randul sau, sechestrat ~i astfel nu a mai putut
elibera victima, 111 pofida voin\ei sale, nu va raspunde pentru perioada de sechestrare ulterioara
privarii sak de libertate. Trebuie subliniat insa ca, pcntru fi paqial exoncrat de raspundere,
autorul trebuic sa dovedeasdl faptul ea a clorit sa elibereze victima, dar nu a avut accasta
posibilitate. De aceea, fn cazul in care el a fost arestat dupa cc a scchestrat victirna, el va
raspunde pcntrn intreaga perioada de privare de libertate a acestcia, dcoare;;e ar fi putut etibera
victima anuntand autoritatile cu privire la locul unde accasta se afla" .
.: in mod intcmeiat s-a retinut in literatura juridica (F Strcrcanu. D. i\'i/u, op. cit, voL 1,
352) ca va fi tipica ;,i antijuridica nu doar fapta de vMamarc corporala, ci :;;i cea de lipsirea
de l1bertate 1n mod ilegal in ipoteza ln care, dupa imobilizare, eel care su111rinscse pc autorul
infractiunii t1agrante 1ncepc sa ti aplicc ac.:stuia lovituri care ii abandoneaza. caci ea nu a
mai fost comisa In scopul ca pcrsoana sa fie condusa i'naintea autoritatii. c1 pcntru realizarca
unui scop distinct de eel avut in vedcre de legiuitor ~i a carni realizarc nu dcpindc in niciun fel
de atingerea acestuia.
134 Drept penal. Partea speciala

impune ~i justifica luarea unor masuri de restrangere sau lipsire a libertatii !or.
Este cazul persoanelor impotriva carora s-a luat in conditiile legii masura reti-
nerii sau arestarii preventive, arestate in vederea executarii unei pedepse priva-
tive de libertate, al militarilor focazarmati, al bolnavilor intemati (psihic pericu-
lo~i, suferinzi de unele boli contagioase), al sportivilor aflati in cantonament, al
unor categorii de salariati in perioada exercitarii unor anume insarcinari, actiuni.
Numai in situatii ca cele aratate, restrangerea sau lipsirea libertatii nu are semni-
ficatie penala, pentru ca fie ele sunt admise fiind utile social, fie ca cei care le
suporta i~i indeplinesc o obligatie, au consimtit la aceasta odata cu acceptarea
unui anume statut (C.S.J., secfia penala, decizia nr. 2199/2003, www.scj.ro).
b) urmarea imediatli: lipsirea persoanei vatamate de libertatea de mi~care, chiar ~i
pentru un interval scurt de timp;
c) leglitura de cauzalitate: trebuie sa existe 'intre activitatea infractionala a taptui-
torului ~i urmarea produsa ~i trebuie dovedita.

~ Elementul material al infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal


consta in savar~irea unei actiuni (sau inactiuni) ce are ca rezultat privarea unei
persoane de libertate, neinteresand scopul, timpul sau mijloacele folosite de
inculpat. lmprejurarea invocata in speta de inculpat (condamnat pentru viol ~i
lipsire de libertate) ca intr-un loc public (cimitir) ~i intr-o perioada relativ scurta
de timp nu poate fi realizata infractiunea de lipsire de libertate, persoana vata-
mata avand posibilitatea de a se manifesta intr-un mod care sa-i permita sca-
parea, este fara relevanta in ce prive~te existenta faptei penale; ceea ce prezinta
importanta, din punct de vedere obiectiv, este faptul ca inculpatul a imobilizat
victima impotriva vointei sale. Nu importa nici imprejurarea ca privarea de
libertate s-a savar~it in asemenea conditii incat, daca ar fi tacut unele eforturi ~i
ar fi recurs la anumite abilitati, persoana vatamata s-ar fi putut elibera ~i nici
daca, in raport cu acelea~i conditii de fapt, aceasta a avut oarecare libertate de
actiune ori a fost complet imobilizata. Cat prive~te durata actiunii (inactiunii) ce
realizeaza elementul material al infractiunii, in principiu, nu exista o limita
minima sau maxima, acestea putand diferi, in functie de mobilul ~i scopul
urmarit de inculpat, de conditiile ~i mijloacele de savar~ire (C.A. Bucure~ti,
secfia penala, decizia nr. 20011996, fn R.D.P. nr. 411996, p. 15 OJ.

~ Introducerea in arest a celor patru persoane ~i anchetarea lor s-a facut


la ordinul inculpatului. Ordinul de a nu pune in libertate pe cei retinuti, primit de
inculpat de la adjunctul fostului ministru de inteme era vadit contrar legii ~i,
fiind nelegal, nu trebuia executat de catre acesta. Un astfel de ordin, lips it de
conditia legalitatii, nu poate justifica exonerarea de raspundere penala a celui
care-I executa. Aceasta concluzie se impune ~i pentru motivul ca prin lege nu sunt
prevazute consecinte juridice pentru neaducerea la indeplinire a unei asemenea
dispozitii. Inculpatul, primind ordinul ilegal ~i ordonand la randul sau executarea
acestuia, s-a implicat in cuno~tinta de cauza intr-o activitate potrivnica legii ~i a
avut reprezentarea ca retinerea nelegala ~i anchetarea celor patru minori sunt
facute cu incalcarea dispozitiilor legale. A admite ca sunt aparate de raspundere
persoanele culpabile din punct de vedere penal, cu motivarea ca s-a actionat din
Injiacfiuni <'ontm persoanei 135

ordin superior ar imemna s:'.l se justifict: comiterea pe aceasta cale a oricaror


infracriuni ~i a paraliza 1'nlaptuirca justitiei (CS.I., sec/ia militan1, decizia
nr. 29/199:, wirw.legaiis.ro).

- - . Sustinerea inculpatului, 1n sensul ca ar fi fost lipsit de libertate in mod


ikgal nu poare fi primita. atat timp cat in perioada 11 august • 20 august 2004.
cand se afla internat in spital, acesta a fost doar supraveghcat de politi~tii care
aveau obligat1a de a pune in executare mandatul de arestare preventiva de indata
ce era posibil, 1ar libcrtatea de mi~care ~i exprimare a petitionaru!ui ~i drepturile
acestuia nu au fost ingraditc in niciun fel (!. C CJ., sec/ia penala, decizia
nr 226612 !06, 1nvw.scj.ro)
1

~ Conducerea petentului la post ~i repnerea acestuia pe ,1 durata scurta


de 1imp, 11ecesDra efectuarii procedurii standard de identificare a persoanelor
care nu au acte de idcntitate asupra lor *i rcfuza sa-~i declare identitatea nu
in1rune~k dcmentelc constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod
ilegaL atata vremc cat privarea de libertatc nu a avut loc in mod ilegal, fiind per-
misil de r~:gulik stabi lite in Legca nr. 218/2002 privind organizarea ~i functio-
nan:a Polttiei Romane, potrivit careia politi~tu din cadrul acestei structuri pot sa
legitimeze, sa stabilcasca idcntitaka persoandor care 1ncalcii dispozitiik legale
privmd frontiera de stat, sa le conduca ia sediul politiei de frontiera ~i sa
efcci.uezc contrnlul ziccstora ~i al bagajelor (l.C.C.J., sccfia pcnalli. decizia
lli'. 4556/2010, WWW.S<J.ro).

Ce! care a avut initiativa de a le arun,:a in hazna pc celc doua parti


valfimati:: 1dupa ce le-a lovit) a fi.1st inculpatul. Blocarca victimelor timp de
aproap..: o orii intr-o latrina, asmntirea cainilor asupra lor pentru a nu putea avea
vreo legiiiura cu exkrioruL constituie o evidcnta rcstriqinnari: <\ libertatii de
miscarc a victimelor. Pentru existenta infractiunii de !ipsire 1k libertate in mod
ilegal, lcgca nu ccre o anumitr1 dun.Ha de timp in care persoanele s[1 fie private de
Iibertate ~i nici ca aceste persoane sa fie supuse unui anumit tratament ori ca
viclimelc ~a simta vreo ternere. ln spe\r1, inculpatul nu numai cii a blocat victi-
mck intr-o hazna de unde nu puteau ie~i decat ajutate, dar le-a ~i lovit ~i a
asmu1it cainii asupra !or, pcntru a le obliga sa ramana intr-n zona infectata, timp
rel;,tiv inddungat. Apiirarca formnlata de inculpat, 1n sensul di sub aspectul
laturii sub1ective nu ar fi unniirit .,scopul privarii de libertak'' a celor doua
per~oane, nu pc<,te 1i retinuta, deoarece infraq.iunea de lipsire de libertate i'n
mod ilegal nu presupune existenta exclusiva a intentie1 dire..:te, calificatii ca
scop. ea putand fi savar~ita ~i cu intentie indirecta. Or, este evident ca aruncand
victirnele intr-un loc de unde nu puteau ie~i. indiferent de scopul unna1it
(inculpaiul a sustinut di in aeest mod le-a imobilizat pana la susirea organelor
de politic), inculpaml a prevazut ca priveaza persoane!e respective de libertatea
de mi~cmr.: ~i, fora a unnan neapiirat aeest rezultat, J.,a acceptat, astfel ca latura
subiectiva a infractiunii estc pc deplin intrunita in cauzft (/.C.CJ., secfia penala.
denzia m. 16992004. m\1\1.scj.ro).
136 Drept penal. Partea

1.5. Latura subiectiva


- intentia directa sau indirecta (faptuitoml trehuic sa aiba reprezentarca ikgalita(ii
actiunii sau inacfiunii sale ~i sa unnareasca ori sil accepte acest rezultat);
- organele judiciare trebuie sa analizeze ansamblul materialului probator, prin
raportarc si la persoana inculpatului, pentru a exclude incidenta erorii drept cauza de
neimputabilitate (de exemplu, cand faptuitorul avea toate premisde sii apredezc ca cste
legitima ~i licita restrangerea libertlifii de circulatic a unei persoane );
- 111 varianta agravata in care lipsirea de libertate are ca urmare punerea 1n pericol a
vietii sau sanatatii unei persoane ori cfind a avut ca urmare moartea victimei, infractiu-
nea se sav,1r~e~te cu praeterintentie:
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatca infraqionala;
accstea pot fi avute in vedere de instanFi la individualizarea pedcpsei.

~ Sub aspectul laturii subiective Curtea considera ca fapta a fost comisa


de inculpati cu intentic indirecta, deoarece ace$lia au prevhzut rezultatul laptei
!or $i, de~i nu l-au unnarit, au acceptat posibilitatea producerii lui. Fata de
aceastli rezolutie infraqionala este nerelevant sub aspectul tipicitatii subiective
scopul urmarit prin comiterea fapteL acesta urmand sa fie avut In vedcre la
evaluarea trasalurii esentiale a pericolului social ( ... ). Scopul urmarit prin comi-
tcrca faptei ~i tmprejurarea in care aceasta a fost comisa, respectiv realizarca
unei farse de catre un grup de adolesccnti fara de un coleg de liccu, 'in condifiilc
111 care intre acc~tia exista o rclatie de amicitie care a creat premisele invitarii
pcrsoanci viltamatc la domiciliul inculpatului G.C. pcntru a ~e juca b playstation
1mprcuna cu inculpatii H.C., H.C., G.C. ~i S.A.R. (C.A. Oradea, nenalll.
deciziapenall1 nr. 500/2016).

~ Tn absenta unor probe care sa demonstreze ca punerea in libertate a


petentu!ui s-a racut in mod intentional peste termenul legal. pcntru a-l lipsi de
libertate in mod ilegal pe P.R.P., fapta redamata pctcnt in mod icgal ~i
temeinic, instanra de fond a respins plangcrea ~i a mentinut solutia de neinccpere
a um111ririi penale data de procurori. Pentru existen(a aeestei infraetiuni esk
necesar ca faptuitorii sa ac 1ionezc cu intentie, ~tiind ca 1n mod ilegal lipscsc de
libertate o pcrsoana. In speta fosa, de$i pctcntul nu a fost pus 1n libertatc con-
form 'lncheierii Tribunalului Bucure:5ti, adresele de comunicare rrimise de
instanta nu au fost suficicnt de clarc, dand posibilitatea de a se interpreta eronat
data la care trehuie pus in libertate petentul Oa data primei comunicari -
12 decembrie 2005, la data ramiincrii definitive a incheierii ·· 16 decembric 2005.
sau la data ce!ei de-a doua comunicari - 19 decembrie: 2005). Lucriitorii
Penitenciarului au avut reprezentarea ca au procedat legal, neawind intcntia de
a-l lipsi de libertate, in mod i!egal, pe perent. Obligarea Ministerului Finantelor
la plata sumei de l.800 lei cu titlu de despagubiri morale catre P.R.P., prin
scntinfa civila a Tribunalului Bucure$1i, nu face do,ada intentiei infractionale a
lucratorilor Penitenciarului Rahova, ci sc recunoa~te dreptul la daune morale al
pctentului pentru perioada in care acesta a stat in penitenciar peste termenul
legal din pricina unor crori materialc. Chiar prin hotararca depusa de pelt.mt sc
lrifracfiuni contra persoanei 137

recunoa~te ca ,,prejudiciul s-a datorat unei erori materiale produsa de desfa~u-


rarea in timp a activitatii judiciare, ce atrage o raspundere obiectiva a statului"
(J.C.C.J., secfia penalii, decizia nr. 2340/2009, www.scj.ro) .

. . Nu constituie infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal fapta


inculpatului care, crezand ca este abandonat, a luat dintr-un loc public un minor
in varsta de 6 luni, cu intentia de a-1 prezenta la o casa de copii. Prin actul
executat, inculpatul a impiedicat minorul sa actioneze ~i sa se deplaseze conform
vointei reprezentantilor sai legali, insa pentru a intruni toate elementele consti-
tutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, fapta inculpatului
trebuia sa fi fost savar~ita cu intentie, ca forma a vinovatiei (C.A. Cluj, secfia
penalii, decizia nr. 14712008, fn V. Viiduva, Jrifracfiuni contra libertiifii per-
soanei, op. cit., pct. 6).

1.6. Variantele agravate


1.6.1. Comiterea faptei de o persoana inarmata [art. 205 alin. (3) lit. a) NCP]
- este necesar ca autorul/coautorii infractiunii sa aiba asupra sailor o arrna
propriu-zisa, fie sa sav~easca fapta utilizdnd o arma asimilata; in ipoteza in care
numai instigatorul sau complicele anterior/concomitent a fost inarrnat, nu se va retine
varianta agravata a infractiunii nici in sarcina autorului, ~i nici in sarcina parti-
cipantului, aceasta imprejurare urmand a fi avuta in vedere la individualizarea judiciara
a pedepsei;
- prin arma propriu-zisa se intelege orice obiect sau dispozitiv a carui functionare
determina aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante explozive, aprinse sau
luminoase, amestecuri incendiare ori impra~tierea de gaze nocive, iritante sau de neu-
tralizare, prevazute de lege [art. 179 alin. (1) NCP ~i art. 2 din Legea nr. 295/2004,
republicata];
Legea nr. 295/2004 prevede mai multe categorii de arme, cum ar fi:
(i) arme cu aer comprimat sau gaze sub presiune - sunt arrnele care, pentru arun-
carea proiectilului, folosesc foqa de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub
presiune aflate intr-o butelie recipient;
(ii) arme a/be - sunt obiectele sau dispozitivele ce pot pune in pericol sanatatea ori
integritatea corporala a persoanelor prin lovire, taiere, impungere (de exemplu,
baionete, sabii, spade, florete, pumnale, cutite, ~i~uri, boxuri, castete, arbalete, arcuri,
bate, maciuci ~i bastoane telescopice);
(iii) arrnele a/be cu lama - sunt arrnele care indeplinesc urmatoarele criterii: J) lama
este fie solidara cu manerul, fie echipata cu un sistem ce ii permite sa faca corp comun cu
manerul sau; 2) are tai~ dublu pe toata lungimea sa; 3) lungimea este mai mare de 15 cm;
4) latimea este mai mare sau egala cu 0,4 cm; 5) are un maner prevazut cu garda;
(iv) arrnele de asomare - sunt armele utilitare, folosite pentru imobilizarea anima-
lelor, prin supunerea acestora la un ~oc mecanic, in scopul sacrificarii ulterioare;
(v) armele de apiirare ~i paza - sunt arrnele de foe scurte, omologate sau recu-
noscute in conditiile prevazute de lege, destinate sa asigure apararea vietii, integritatii ~i
libertatii persoanelor fizice, precum ~i bunurilor apaqinand persoanelor fizice sau
juridice;
138 Drept penal. Partea specialii

(vi) armele de autoaparare - sunt armele neletale scurte, special confectionate


pentru a impra$tia gaze nocive, iritante, de neutralizare $i proiectile din cauciuc, in scop
de autoaparare;
(vii) armele cu destina/ie industriala - sunt arme de foe utilitare, semiautomate,
destinate unui scop industrial de uz civil eyi care au aparenta unei arme de foe automate;
(viii) armele de foe - sunt armele al caror principiu de functionare are la baza forta de
expansiune dirijata a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin arderea unei
incarcaturi; sunt asimilate armelor de foe $i ansamblurile, subansamblurile $i dispozi-
tivele care se pot constitui $i pot functiona ca arme de foe; armele de foe scurte - sunt
armele a caror teava nu dep~e$te 30 cm sau a caror lungime totala nu depa$e$te 60 cm;
armele de foe fungi - sunt armele a caror lungime a tevii sau lungime totala depaeyesc
dimensiunile armelor de foe scurte; armele de foe automate - sunt armele care, dupa
fiecare Cartu$ tras, se reincarca automat $i trag o serie de mai multe cartueye prin apasarea
continua pe tragaci; armele de foe semiautomate - sunt armele care, dupa fiecare cartuey
tras, se reincarca automat, dar nu pot trage o serie de mai multe cartu$e prin apasarea
continua pe tragaci; armele de foe cu repeti/ie - sunt armele care, dupa fiecare foe tras, se
reincarca manual, prin introducerea pe teava a unui cartuey preluat din incarcator prin
intermediul unui mecanism; armele de foe cu o singura lovitura - sunt armele fara
incarcator, care sunt incarcate dupa fiecare tragere prin introducerea manuala a cartueyului
in camera de incarcare sau intr-un laca$ special prevazut la intrarea in teava;
(ix) armele interzise - sunt armele prevazute limitativ de lege, a caror procurare,
detinere, port $i folosire sunt interzise persoanelor fizice $i juridice, cu exceptia institu-
µilor publice care au competente in domeniul apararii, ordinii publice $i securitatii
nationale, a unitatilor aflate in subordonarea sau coordonarea acestora, infiintate prin
acte normative, precum $i a companiilor nationale $i societatilor comerciale constituite
prin acte normative in vederea producerii acestui tip de armament $i munitie;
(x) armele letale - sunt armele strict $i limitativ prevazute de lege prin a caror utili-
zare se poate cauza moartea ori ranirea grava a persoanelor;
(xi) armele neletale - sunt armele destinate pentru un scop utilitar sau pentru
agrement ori autoaparare, confectionate astfel incat, prin utilizarea lor, sa nu se cauzeze
moartea persoanelor;
(xii) armele de vanatoare - sunt armele destinate practicarii vanatorii, cu una sau
mai multe tevi, care folosesc munitie cu glont sauf$i cu alice, omologate sau recu-
noscute in conditiile prevazute de lege.
- sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme $i
care au fost intrebuintate pentru atac [art. 179 alin. (2) NCP]; in acest caz, nu este
suficient ca faptuitorul sa aiba arma asimilata asupra sa, ci este necesar ca acesta sa o
foloseasca efectiv impotriva victimei;
- aceasta varianta agravata se comite cu intentie directa sau indirecta;
- este o circumstanfa reala care se rasfrange asupra participantilor in masura in
care au cunoscut-o sau au prevazut-o.
lnfracfiuni contra persoanei 139
1.6.2. Lipsirea de libertate a unui minor [art. 205 alin. (3) lit. b) NCP]
- victima nu trebuie sa fi implinit varsta de 18 ani la momentul in care a inceput
lipsirea de libertate, iar :faptuitorul sa fi cunoscut starea de minoritate a acesteia; nu
prezinta importanta faptul ca la momentul epuizarii infractiunii persoana vatamata
devenise major;
- aceasta varianta agravata se comite cu intentie directa sau indirecta;
- este o circumstan/d reald care se rasfrange asupra participauiilor in masura in
care au cunoscut-o sau au prevazut-o.
1.6.3. Lipsirea de libertate are ca urmare punerea in pericol a sanatap.i sau
vietii persoanei vatamate [art. 205 alin. (3) lit. c) NCP]
- punerea in pericol a sanatatii sau vietii victimei se produce praeterinten/ionat
datorita modului sau locului in care este lipsita de libertate;
- daca sanatatea sau integritatea corporala a victimei a fost afectata, lipsirea de
libertate va fi retinuta in concurs cu infractiunea de loviri sau alte violente prevazuta de
art. 193 alin. (2) NCP, respectiv cu vatamarea corporala prevazuta de art. 194 alin. (1)
lit. a)-d) NCP, fiind absorbita doar forma prevazuta de art. 194 alin. (1) lit. e) NCP;
- nu este necesar ca starea de pericol sa subziste pe toata perioada lipsirii de libertate;
- este o circumstan/d reald care se rasfrange asupra participantilor in masura in
care au cunoscut-o sau au prevazut-o.
1.6.4. Fapta a avut ca urmare praeterintentionata moartea victimei [art. 205
alin. (4) NCP]
- in urma lipsirii de libertate in mod ilegal sa se fi produs praeterinten/ionat moartea
victimei;
- in cazul in care moartea nu se produce praeterintentionat, ci ca urmare a exercitarii
cu intentie (directa sau indirecta) a unor activitati violente asupra victimei, lipsirea de
libertate prevazuta de art. 205 alin. (1)-(3) NCP poate fi retinuta in concurs cu omorul
(simplu sau calificat);
- in cazul in care fapta a avut ca urmare praeterintentionata sinuciderea victimei se
va retine numai infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta de art. 205
alin. (1)-(3) NCP, deoarece urmarea mai grava nu mai este prevazuta de lege in art. 205
alin. (4) NCP, iar infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii se comite
numai cu intentie, ceea ce nu este cazul in aceasta ipoteza care implica culpa ca
atitudine subiectiva a faptuitorului raportat la sinucidere sau incercarea de sinucidere;
concursul intre infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal ~i cea de determinare
sau inlesnire a sinuciderii s-ar putea retine numai in ipoteza in care faptuitorul
actioneaza cu intentie (directa sau indirecta) atat in scopul lipsirii ilegale de libertate,
cat ~i al determinarii sinuciderii.

- - - In urma neintelegerilor cu tatal sau, inculpatul 1-a trantit pe acesta pe


patul din bucatarie ~i, imobilizandu-1 prin apasarea toracelui cu genunchiul, i-a
legat mainile ~i picioarele, dupa care, astfel legat, 1-a dus in pivnita unde, dupa
140 /}rept penal. Parrea specialii

aproximativ o ora. victima a decedat. Contemn expertize1 medico-legal1:,


rnoartea s-a produs ca rnmarc a hemoragici consecutive traumatismului cu rup··
tura de splina, produsa prin comprimare toraco-abdominal:1. In aceste conditii,
decesul victimei nefiind urmarea directa a lipsirii de libertate, ci rnnsecinta
violenfelor exercitate de inculpat cu ocazia imobilizarii aecsteia. se va retine
concursul intn: lipsirea de libertate in mod ikgal ~i eea de lo\iri sau vatamari
cauzatoare de moaiie (C.A. Bucure:;ti, secfia all-a penalci, decizia nr.
i'n R.DP. nr. 3/1996,p. 128).

Caracterul ilegal al lipsirii de libertate decurge in primul rand din


interdiqiile pc care rcglementarile legale in materic pcnala le impun. pe care
inculpatii aveau obligaiia de a le cunoa~te ~i respecta. Caractcrul ilegal al
privarii de libertate dccurge ~i din intcrdictiik pe c<1rc reglemcntarile constim-
tionale ~i eek ale conventiilor intcmationale privitoare la libertatea individuala
le contin. In consens cu acestc rcglernentari, legiuirile biserice$ti aplicabile viqii
monahalc ~i nu numai interzic cu desavar~ire privarca de libertate a persoanci
(... ). Prin unnare, izolarea fn propria chi!ie ~·i legarea membre!or victimei cu
s/i;ri ~i proso,1pe ,~i apoi cu lunfuri asigurale cu laciite pe acea wrgii din
scdndurii, fn imprejurariic aratate, fn perioada I0-15 iunie 2005, constituie
ac(iuni in vadir/1 contmdicfie Cl/ pren:derilc acestor acte normatii-c. ale
penale ~·i ale legiuirilor hiseriee~"ti, ceea ce conferi1 faptei caractcr ilegal (... ).
Din probele administrate in cauza a rezultat. fara echivoc. ca 111tre contentia
mccanicii (starca de imobilism continuu) a victimci, lipsa aportulu: hidric ~i
nutritiv, care au gcnerat deshidratarea severa ~i au detenninat $Ocul hipovolemic
~i moartea victimei a existat v legatura indisolubilit Prin 11rmare. in cadrnl
infracfiunii ce se va refine fn sarcina inculpaJilor, forma de vinon1rie a intenfiei
r(:feritoare la lipsirea de lihertate in mod ile[;al este insofitii de cea culpei in
privqte moartea v1ctimei. intre acpunea materiala intentionata de rcstrnngere
~i paralizare a libcrtilfii fizicc a victirnei, concomitenta cu inacriunea !or culpa-
bila privitoare la lipsa aportului hidric ~i nutritiv, can.: s-au cumulat potcn(at
reciproc $i moartea C.M.l., rczultat mai grav produs din culpa, a existat rara
dubiu kgatura de l'auzalitatc directa (f.C.C.J., secfia penala. deci::ia
nr. 33:J/2008, www.scj.ro).

1.7. Formele infrncµunii


- actele pregatitoare sunt posibile, insa nu sunt principiu incriminate:
- tentativa este posibila ~i este inc!immata: avand in vedere dispozitiilc art. 36
alin. (3) NCP 1n ipoteza in care are loc o tentativa la infrac\iunea de lipsire de libe1tate
in mod nelegaL urmata de moartea praeterintcmtionatti a v1ctimei, sc va aplica pedcapsa
prevazuta de lege pentru infractiunea consumata prevazuta de art. 205 alin. NCP:
inchisoarea de la 7 la l 5 ani ~i interzicerea unor drcpturi;
- infractiunea de lipsire ilegala de libertate se consuma 1n rnomentul 111 care per-
soana vatamatli este lipsita etectiv de libertatea de mi~care;
- lipsirea ilegala de libertate este o irifraqiune contimu'i permanenta, care se
epuizeaza in momentul in care ia sfar~it privarea nelcgala de libertate, sau cand swvine
decesul persoanei private de libe1iate;
lnfrac/iuni contra persoanei 141
- lipsirea ilegala de libertate poate fi comisa fn Jonna continuata, epuizandu-se in
aceasta ipoteza dupa efectuarea ultimului act de executare (unitate legala);

~ Instanta constata din starea de fapt astfel cum a fost retinuta ca incul-
patul a savar~it doua actiuni de lipsire de libertate (... ). In cazul infractiunilor
continue permanente, cum este infractiunea de lipsire de libertate, orice intreru-
pere a activitatii infractionale urmata de o reluare a acesteia conduce la
scindarea unitatii naturale de infractiune (sub forma infractiunii simple), precum
~i la retinerea in sarcina persoanei in cauza a unei infracµuni continuate sau a
unui concurs de infractiuni (... ). lnstanta retine ca fapta inculpatului care in data
de 15 iunie 2015, a luat-o cu forµ pe persoana vatamata de la adresa din
Bucure~ti, la data de 17 iunie 2015, a fost dusa in diverse locatii pe raza mun.
Bucure~ti ~i jud. I, ultima locatie fiind situata in Bucure~ti, sector 5, la locuinta
numitului B.F ., de unde persoana vatamata a fugit pe geamul de la bucatarie,
fiind prinsa de catre inculpat la scurt timp, ~i introdusa in autoturismul marca
Ford, condus de B.F., intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de lipsire
de libertate in mod ilegal in forma continuata, prevazuta de art. 205 alin. (1)
C.pen. raportat la art. 35 alin. (1) C.pen (... ). Instanta constata ca sunt incidente
prevederile art. 35 alin. (1) C.pen. deoarece inculpatul, in baza aceleia~i rezolutii
infractionale ~i impotriva aceluia~i subiect pasiv, a savar~it la diferite intervale
de timp actiuni care prezinta fiecare in parte, continutul aceleia~i infractiuni. In
acest sens, instanta retine ca infractiunea de lipsire de libertate s-a consumat la
momentul in care inculpatul a luat victima cu forµ din locuinta sa, in data de 15
iunie 2015. Infractiunea, avand un caracter continuu, s-a epuizat o data ce per-
soana vatamata a reu~it sa Wrecapete libertatea, sarind pe geamul de la bucatarie
al locuintei in care era tinuta de catre inculpat. La scurt timp, inculpatul a reu~it
din nou sa o priveze de libertate pe victima, luand-o cu forµ ~i bagand-o intr-o
ma~ina impotriva vointei sale. Din modalitatea de comitere a faptei, instanta retine
ca inculpatul a actionat avand la baza o rezolutie infracµonala unica. Ambele
actiuni prezinta in parte continutul acelei~i infracµuni de lipsire de libertate a
persoanei vatamate. Deopotriva, intervalul de timp dintre cele doua actiuni este
unul redus, ceea ce nu face sa se rupa unitatea infractionala (Judecatoria
Sectorului 5, secfia penala, sentinfa penala nr. 2422/2015, www.rolii.ro).
- lipsirea ilegala de libertate este absorbita in con/inutul constitutiv al i71frac/iunii
de viol comis prin constrangerea victimei (art. 218 NCP) pe perioada strict necesara
intretinerii prin constrangere a actului sexual; daca lipsirea de libertate preceda o peri-
oada semnificativa de timp actul sexual comis ulterior prin constrangere sau continua
~i dupa ce actul sexual prin constrangere a fost intretinut, se va retine concursul real
cu infractiunea de viol;
- in principiu, in situatia in care infractiunea de viol nu se consuma ramanand in
faza tentativei, lipsirea ilegala de libertate i~i redobande~te caracterul autonom,
urmand a fi retinuta in concurs cu tentativa la viol; ca exceptie, in ipoteza in care
imediat dupa exercitarea unui act de violenta/constrangere, se incearca comiterea
unui viol care din orice motive nu se consuma, lipsirea de libertate va fi totu~i absor-
bita in viol [de pilda, in cazul in care infractorul impinge victima intr-un loc rara
vizibilitate (de exemplu intr-un gang) ~i imediat incearca sa intreµna prin constran-
142 Drepl prna!. Partea speciala

gere un act sexual oral en aceasta fara a reu$i se va retine numai comitcrea nne1
tentative la in fractiunca de \ i0l];
- cand infractiunea de viol nu cste comisa prin constrangere, ci prolltand de impo-
sibilitatea victimei de a-~i cxprima consim\amanlul, nu \lOate li , orba de absorbtia
infraqiunii de lipsire ilegala de libertate in infractiunea viol:

~ Sub aspecml posibilei nbsorbiri a infractiunii de lipsin.: de lihcrtate in


infrac\iunea de viol, care este de necnnceput fara o oarecare privare de liberrne,
este de observat c;1, ln spera, o asemenea absorbtie nu a opcrat, deoare(;c durata
lipsirii de libertate a persoa11ei vatamaie a dcpa~i in mod semnifkuiv tin1pul
nccesar realizarii actului sexual, astfrl ca infractiunea de lipsire de !ibertatc in
mod ilegal ~i-a pastrat auwnomia ~i se afia in concurs real cu cea de vi(1l (CA
Bucure)ti, secfiapena/11. deci:::ia nr. 2/101996. /11 R.D.P. nr. 4//996, p. 150)
- lipsirea ilegala de libertate este absorbifa 1n infraciiunea de talharic (art. 2.B
NCP) in ipotcza in care prin aceasli1 modalit::ite infractorul wman..:~te pastrnrea hunului
sustras sau asigurarea scaparii; daca talharia estc comisa prin punerea victimei in
neputinta de a se apara. lipsirea de libertak este absorbita in infractiunea de talharie pe
perioada necesara comitcrii accsteia, iar daca lipsirca ilegala de libenate continufi $1
dupa consumarea infraqiunii de talharie din cauza marwperelor infraciorului. \a fi
retinuta 111 concurs cu talharia 1;

~ in cazul sadr~irii infractiuni1 de ti\lharie in modalitatea pu11erii \ 1c1i-


mei 111 neputinta de a se ap.iira, prin imobilizare, lipsirea de iibenate a victimei pc
timpul savar~irii infraetiunii de talharie se absuarbe in cor11inutul C(lnstituii1 al
acestei infrae1iuni. Daca, insa, timpul 1n care victima este iipsiti\ de hbertatc
depa~e~te timpu! cat s-a desfrt~urat comiterea infrac!iunii de tiilharie. 0 unt intru-
nite atat elementelc constitutive ale infraqmnii de hpsire de libertate In mod
ilegaL cat ~i elementele constitutive ale infraqiunii de t:Hharic (I.CC..!.. sectia
penalt1, decizia nr. 1839,2007, www.icgulis.ru)

~ Inculpatii, hotarand sa sustraga hunurik pcrs(1:mei viHiimatc, au


unnarit-o cand a coborat din troleibuz, au pulverizat nsupra e1 un spray lacri-

I "
In accst sens, ln doctrina ( V Cioclei, in NCP comentat. p. 429-430) s-a aratat di:
,,In principiu. t1ilhar1a obsoarhe lipsirr'a de iibcrtate. dcoarecc. chiar Jaca acc:,,;ta lip,ire va
continua dupa ce are loc lnsu~irca bunului, ea va ajuta faptuitorul, fie ,,pcntru pastrarca
bunului furat>,. fie pentru ca «sa-~i asigure sci.lp,trea>,, ccea cc rcpre;-int11 moda!itati dt' rcali-
zare a mfrae(iunii de t:ilharie. (,.) Existfi insa ~1 situati1 in cart se poatc retinc un concurs de
infractiuni, daca se constata ca lipsirea de libertatc nu are lcgatur:.'i cu infracpunea de tfilh?1ri,·.
in vn;una din modalitii\ile ei de realizare, altfel spus. daca aqiunile cc repn:nnta ek'mentul
material al lipsirii de lib,:rtate nu se suprapun cu violen\...:k ce intra 1n h1tura ob1ectivii a
talhariei. AstfeL sc va rqme concurs de infraqmni atunci caml victlmH cste lip~ita de lib,·rtate
o perioada de timp, dupa care. in mornentul cliberam, se exercita a~upra ei \ iulentc ~1 este
deposedata de un bun. ( ... l De asemenea. se va refine concurs de infractiuni i'ntre !ipsire de
libertate ~i tftlharie 1n ipoteza in care. dupa c,~ a fost dep,)scdata di: bunuri prin vwlenta,
victima este deplasata contrar vointei sale intr-un alt loc''.
Jrifracfiuni contra persoanei 143
mogen, care i-a anulat orice posibilitate de a vedea, au imobilizat-o ~i, condu-
cand-o la locuinta unuia dintre ei, au luat toate lucrurile cu care era imbracata,
dupa care au scos-o din locuinta ~i au abandonat-o. Prin actiunile lor, inculpatii
nu au urmarit nicio alta finalitate decat cea de a sustrage bunurile persoanei
vatamate. Actiunea adiacenta, de a duce persoana vatamata in domiciliul lor, in
scopul mentionat, nu poate constitui continutul unei alte infractiuni, respectiv al
celei de lipsire de libertate in mod ilegal, deoarece ea este absorbita, natural, de
infractiunea complexa de talharie (C.A. Constanta, secfia penala, decizia
nr. 118/1994, fn R.D.P. nr. 1/1995, p. 150).
- lipsirea ilegali de libertate este absorbita in infractiunea de omor simplu sau
omor calificat, daca lipsirea de libertate se realizeaza in scopul aplicarii loviturilor care
produc moartea victimei;
- se va retine concursul intre lipsirea ilegala de libertate ~i rele tratamente
aplicate minorului (art. 197 NCP) in cazul faptei parintelui sau persoanei in grija
careia se afla minorul care abuzeaza de autoritatea sa ~i care, contrar intereselor mino-
rului, exercita acte de lipsire de libertate impotriva acestuia, cu intenfia de a-i produce
suferinte, vatamari fizice sau morale ~i care au pus in primejdie grava dezvoltarea
fizica, intelectuala sau morala a minorului.

1.8. Pedeapsa
- pentru varianta tip prevazuta de art. 205 alin. (1) NCP, precum ~i pentru varianta
asimilata prevazuta de art. 205 alin. (2) NCP: inchisoarea de la 1 la 7 ani;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 205 alin. (3) NCP: inchisoarea de la 3 la
10 ani;
- pentru varianta agravata prevazuta de art. 205 alin. (4) NCP: inchisoarea de la 7 la
15 ani ~i interzicerea unor drepturi.

2.1. Notiune
- este infractiunea de pericol ce consta in actiunea de intimidare a unei persoane,
directa sau indirecta, explicita sau implicJta, prin amenintarea ca, in viitorul apropiat, va fi
sav~ita o infractiune sau o fapta pagubitoare determinata sau determinabila, indreptata
impotriva sa ori a altei persoane, daca este de natura sa fi produca o stare de temere;
- NCP a extins sfera persoanelor vizate de fapta cu care se ameninta, incluzand in
aceasta atat pe sotul ori o ruda apropiata a celui amenintat, cat ~i orice alta persoana (de
pilda, un prieten, concubinul) atunci cand starea de temere este determinata de fapta
indreptata impotriva acestora;
- actiunea penala se pune in mi~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
144 Drept penal. Partea specialii

2.2. Obiectul infractiunii


a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea psihica a per-
soanei fizice;
b) obiectul material: nu are.

2.3. Subiectii
, infractiunii.
a) subiectul adiv: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capaci-
tate penala;
- 1n cazul in care subiectul activ este un organ urmarire penala sau un judccatoL
se poate repne 1n anumite circumstante cercetarea abuziva (art. 280 NCP);
- in cazul 1n care autorul arnenintarii este parintele aflat in exercitarea in limite
rezonabile a dreptului la educatie. se poate retine cauza justificativa prcvazuta de a1i.
21 alin. (1) NCP;
- participatia penala estc posibilii 1n loate fonnele: coautoratul (cu cxceptia situatici
cand fapta este sav,1r~ita prin viu grai, cand este o infractiune instantanee cu autor
exclusiv), instigarea sau complicitatea.
b) subiectul pasiv: este general - orice persoana fizica in via1a:
- in cazul in care subiectul pasiv are o anumita calitate (de pilda, fonctionar
care tndepline~te o funqie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau judecator, pro-
curer etc.), se poate retine existenta infraqiunii de ultraj (art. 257 NCP), respectiv a
ultrajului judiciar (art. 279 NCP);
- p!uralitatea de subiecti pasivi atrage, in principiu, retinerca unui concurs
infraqiuni.

~ Fapta inculpatului de a ameninta cu un briccag trei politi~ti care se


aflau in timpu1 programului de lucrn. in misiune ordonata, erau imbracati cu uni-
fonnc specificc ~i aveau asupra !or armamentul din dotare, constituie infraqiu-
nea de ultraj. !nculpatul a avut reprezentarea ca politi 9tii sunt reprezentan\ii
autoritatii statului, aflati in exercitarea prerogativelor de serviciu, a urmarit $i a
acceptat ca prin fapta sa sa aduca atingere autoritatii statului (CA. Galari. sectia
penala, decizia nr. 688/2007, 1n111·.!egalis.ro).

2.4. Latura obiectiva


a) elementui material: actiunea de intimidare a unei persoane. directa sau
indiree!a, cxplicita sau implicita, prin amenintarea rcalizata prin orice mijloacc 1n
viitorul apropiat, va fi savar$ita o infractiune Undiferent de natura sau gravitatea
acesteia') sau o fapta prin care se poate produce un prejudiciu mate1ial (nu moral) deter-
minat sau deterniinabil, 1mpotriva sa, a soµ,ilui sau, a unei rude apropiate ori a a!tei
persoane (de pilda, 1mpotriva unui prieten, a logodnicei, a concubinului
- amenintarea poate Ii realizata prin orice mijloace (viu grai. telefon, sms, L
videochat etc.);
ln_fa, ·riuni, ·ontra persormei 145
- nu pn:zinta importanta pentrn repnerea infractiunii de amcnmtare faptul ca
actiunea a fost deterrninata de un interes legitim al taptuitorului sau daca b momentul
amcnin1arii acestuia luase sau nu hotararea de a comitc infraciiunea sau fapta
prejudiciabiia cu care se :1meninta 1;
- aqiunt:a de intimidare trebuie sa tic susceptibila de a produce o stare de temere
pentru persoana amenmtata (nu doar sa fie apta de a alarma a>;a cum prevedea C.pen.
din 1969); analiza se va realiza in concreto fata de nat1.ira ~1 modalitatea de cornitere a
faptci, persoana taptuitorului ori a victimei; nu este necesar ca aceasta stare de temere
sa se produi:a efectiv:
- ri\ul cu care sc amenintA trebrne sti fie injust 1;i iminent sau sf1 se produca in
viitorul apropiat;
- se va rqine cauza justificativa prevazuta de art. 21 NCP dadi ameninta,rea
(inclus1v cu uzul de armfl) este realizat{i de un organ de politie, pcnlrn ,t putea proceda
la idemificarea unei pcrsoane care inL:erca sa se sustraga sau pl'ntru a prinde un
infractor care incerca sa fuga de la !ocul faptei.
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru lihertatea psihica a persoanc1
amenin;atc (infracfiune de pericol absuacr);
c) lrgatura de c:mzalitate: rezul!:1 er re.

Din probdc analizate de pnrna instanta rezulta, 1ntr-adevik ca inculpa-


tul a condus agrc:siv. cu vite;;i'i. un autoturism de teren pe un <lrum ingust: a
~laxonat in mod ·epetat ~i, din pn,·ina faptului c➔ anterior in 1ona plouase, mea
,rnHnente canJ pierdea aderenp 11 unna o tr:1sZ1 haotica; a c!i.xrnat o marn.:,ri1
brusca. de viraj la dreapta, indrcptandu-se sprc locul unde se afla persoana
vatamata; a coborat din ma~ina amenintator, cu pmnnii stran~i ~i ro~u la fafa de
furie. avand inten(ia de a lovi pe pcr~oana v1ilamata; in fine, ~-a llfcat la volnnul
ma')i!1ii ~i a parfbit lncul incidrntului, efectmlnd acdea~i ma11l"Ht: agresive ca la
venire, fapt care a amt drept cons0cinta lasarea unor urmc adand in pietri~ul
drnmului. dar ~i 1mpra~ticrea pietri~uiui in jur. (... ) Nu orice fapta cart: alarmeaza
o persoan,1 constituie infractiunea de amenintare. Spre excmplu, fbio5irea artifi-
,::iior, a petarddor ::,i a altor rn:itcri:,ile pirotehnic,: intr-un mnd apt de a spen.i o
pr-rscana poate c..inslitui o inc:1karc a Legii m. l.2(i'1995 prntnd rcgimul mate·
riilor explozive, dar nimeni nu ar lua in considernre 1n mod serios opinia ca ar
putea constitui infractiunea de amenintare. Aptitudinca faptei de a spaia, de
na~te tcmcrc, constituic o conditic a laturii obiectivo: a infraqiunii de arnenin-
\arc. Dupa cum. <,var~irea ..-i (l\ intenrie Ct)tl•,:Huie elen,,•im,! subiecti\ al

' ln acest sens in doctrina 1F Streteanu, D. 1\i{u. op. cit., vol L p. 466) sc ara1f1 di ,.in
cazul mfractiunii ck amenintme, avern de-a foci: cu o infractnme intentionata. de sine
statatome. ,~are are prni1ria sa faza intcrnil si care open::vil ;ndependen1 d~· cwmuala adoptire
a rezoltqi,:i infractionah: rcf'.critoare la fapta s:u cares,: .:im;:i1inta. (. .. ) kgiuitorul sanqinn..:aza
ameni!\tan:" in acela~i i,•od. indiferent (h:'i .,urorul lu:Fi.' ~.rn nu hotar:ir..:a ,k a savar;,i fapta
cu care ameninta E,te ~i firesc sil. ~i: proccdezl' astfcl. \'n1rnc£i.t ceca,:,: sc sanctioneazi:, In cazul
amenintari1 nu cstc cxtcriorinrea unci hotarari de ,i comite ,1 mfrc1qiune hotarare care,
poatc. nici nu cxista - c1 o fapta (k sine statatoare, care a<lucc aringerc unci ,alori sodale
detemi:r,ate libertaka p~ihica a celm ,!111<'.n:nfat".
146 Drept penal. Partea speciala

infractiunii. fntrunirea elementelor constitutive ale acesteia nu are lac, fnsa, cat
timp nu este pus in fapta elementul material al infracfiunii. Acesta este constituit
de fapta de a ameninta o persoana cu savar~irea unei infractiuni sau a unei fapte
pagubitoare. In speta, el nu a fost inraptuit. Amenintarea este un enunt. Faptuitorul
trebuie sa spuna ceva despre ceva. Poate sa spuna, in principiu, prin cuvinte.
Trebuie admisa opinia primei instante, ca persoana poate ,,spune" ~i prin gesturi.
Dar trebuie sa spuna ceva. Sa se refere la o realitate obiectiva exterioara cuvan-
tului (de admis, sau gestului). Distinctia logica intre enunt ~i realitatea la care se
refera constituie o conditie esentiala a unui mod de gandire rational. Altfel, ar fi
greu de conceput vreo infractiune care, in momentul in care este comisa, nu
constituie ~i amenintare, fiindca poate na~te o temere. Sau, ca in speta de fata, s-ar
putea concepe ca o conducere in stil agresiv a ma~inii, sau tinerea pumnilor
stran~i, sau arborarea unei expresii furibunde, constituie infractiunea de amenin-
tare (C.A. Targu-Mure§, secfia penala, decizia nr. 58/2015, W11,W.rolii.ro).

~ Executorul judecatoresc a demarat procedura executionala ~i a somat


debitoarea sa achite suma ~i, totodata, i-a adus la cuno~tinta ca, in caz contrar, se
va trece la vanzarea, prin licitatie publica, a imobilului. Debitoarea neconfor-
mandu-se somatiei, executoruljudecatoresc a inceput procedura de vanzare. Susti-
nerile petentilor ca executorul judecatoresc ar fi savar~it infractiunea de ame-
nintare nu au corespondent in realizarea laturii obiective, ameninfarea cu
realizarea unui drept fmpotriva celui ameninfat, prin folosirea unei cai legale,
chiar daca aceasta ar expune pe eel amenintat la anumite consecinte pagubitoare,
nu este infractiune (I.C.C.J, sec/iapenala, decizia nr. 1755/2008, www.scj.ro).

~ Pentru a fi savar~ita infractiunea de amenintare este necesar ca aqiu-


nea de amenintare sa insutle victimei temerea ca persoana sa va fi expusa unui
pericol efectiv. In consecinta, amenintarea trebuie sa fie serioasa, susceptibila sa
alarmeze victima, adica sa-i provoace o restrangere a libertatii psihice, valoare
ocrotita prin instituirea normei penale (Trib. Bucure§ti, sec/ia I penala, decizia
nr. 487/2003, in C.P. Ad., p. 675).

~ Stropirea victimei cu un lichid intlamabil1, cu scopul de a-i da foe,


intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de omor, iar nu pe
cele ale infractiunii de amenintare. in speta, din declaratiile martorilor audiati in
cauza rezulta ca inculpatul a aruncat cu un lichid intlamabil asupra persoanei
vatamate, dupa care a introdus mana in buzunar, pentru a scoate o bricheta,
spunandu-i ca ii da foe ~i o va omori (C.A. Bucure§ti, sec/ia I penala, decizia
nr. 115/1999, in C.P. Ad., p. 675).

2.5. Latura subiectiva


- intentia directa sau indirecta (:raptuitorul a prevazut ~i urmarit/acceptat ca prin
fapta sa va produce o stare de temere victimei amenintate);

1 A se vedea analiza de lap. 26 ~i 27, unde s-a retinut ca o anumita categorie de glume

muncitore~ti constand in stropirea cu spirt a colegilor de muncll. pot conduce la retinerea


omorului comis cu intentie indirecta.
/nfracfiuni contra persoanei 147
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infractionala;
acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei;
- nu prezinta importanta daca la momentul realizarii amenintarii faptuitorul luase
hotararea de a comite raul cu care a amenintat.

2.6. Formele infracµunii


- actele pregatitoare ~i tentativa nu sunt incriminate (cu exceptia situatiei in care
fapta se comite prin viu grai, cand nu sunt posibile);
- infractiunea se consuma in momentul in care persoana vatamata a aflat despre
actiunea de amenintare care este de natura sa o alarmeze;
- poate fi savar~ita in forma continuata, epuizandu-se dupa savar~irea ultimei
activitati infractionale;
- poate fi retinut concursul cu infractiunea care a format obiectul amenintarii, daca
aceasta din urma este sav~ita ulterior, dupa trecerea unei perioade de timp de la
amenintare;
- in cazul in care in aceea~i imprejurare, dupa amenintare, este savar~ita asupra
persoanei vatamate ~i infractiunea cu care aceasta a fost amenintata, infractiunea
astfel savar~ita va absorbi natural infractiunea de amenintare;
- infractiunea de amenintare este absorbita in continutul complex al unor infractiuni
cum ar fi: ~antajul (art. 207 NCP), violul (art. 218 NCP), agresiunea sexuala (art. 219
NCP), talharia (art. 233 NCP), ultrajul (art. 257 NCP), ultrajul judiciar (art. 279 NCP),
cercetarea abuziva (art. 280 NCP), in forma agravata a infractiunii de purtare abuziva
(art. 296 NCP) etc.

2.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amenda (120-240 zile-amenda), fara ca
pedeapsa aplicata sa depa~easca sanctiunea prevazuta de lege pentru infrac~unea cu a
carei savar~ire s-a ameninµit.

3.1. Notiune
- este infractiunea de pericol ce consta in constrangerea unei persoane sa dea, sa
faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust
unfolos nepatrimonial, pentru sine sau pentru altul [art. 207 alin. (1) NCP];
- constituie o forrna de baza asimilata a infractiunii constrangerea constand in
amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare
pentru persoana ameninµita ori pentru un membrn de familie al acesteia, in scopul de a
dobandi in mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine sau pentru altul [art. 207
alin. (2) NCP];
148 Drept pcnai. Par/ea ,1pedala

- constituie vananti'1 agmvata a infracfiunii de ~antaj comikrea fc1ptei i11 forma tip
sau asimilata 1n scopul de a dohilndi !n mod injusr 1111/0/os pmrimonial, pentru sine sau
pentrn altul [art. 207 alin. (3) NCP];
- se remarca ast/el cc1 NCP, pe de o parte, rcalizcaza u distincfie i1ure _f;,pta de
$Gntai comisa pentn1 obtinerea unui foios nepatrimonial iniusr .yi cca comi.1a pentru
ohrinen!a unui folos patrimonial injust (aceasta din urmi1 comtiruind singura jimna
agravata a infracfiunii), iar pe de alh1 parte, plaseazii pe au,fa$i paliet de gravitate
fimna lie baza cu cea constiind in comitereafc1ptei prin ameninfarea cu darea in vileag
a unei fi1pte reale sau imaginare, compromifatnure pentru persoana amcnir1,ata ori
pentru un membru defimu!ie al acesteia,

~ Curtea opineaza ciL fata de continutul conslltutiv prevazut de lcgiuitor


111 art. 207 rilin. ( l) ~i U) NCP, it~/i·acfiunea de ~-antaj in Jonna de bazii
(propriu-zisii :ji asimilata) constituie o infracfiune cu confinut alternativ,
deoan::ce cele dow'i variante ale elementului matcriai preva,ute in alin. (1 ),
respectiv 'in alin. (2) sunt echivalente din perspectiva semnificajiei penalc. In
accste condi 1i1 trebuie disiins intre formek unita1,ii de infraqiuni c~ire pot sa
apara atunci d'md se constata existenta unei pluralitati d,e acte de executare.
Astfel, se va retine comiterea infracfhmii de .fanruj sub jt;rma unitii:fii naturale
colective, in ipoteza in care se constatil existenta unei unice actwni de ,,antaj
comise prin mai multe acte de executare de aceeas,i persoana (constatand
unitatea de subiect activ, scopul unic al aC\iunii cfcctuatc de inculpai, pmcesul
execu[ional unic realizat in acela~i toe ;;i intr-un interval scun de timp ~i
omogenitatea materiala a actelor de executare cc intrJ fo componenia aqiunii
infraqionale unice), omogenitatea juridica a actdor de executare dm stmctura
aqiunii unice de $antajare. inclusiv 'in ipoteza 1n care a,,21.'stea sc obi,:divca,a in
modalitatile diferite de comitere a infraqiunii cu con1inut alternativ, pn:·cum ~i
unitaka de subiect pasiv. lnfrac{iunea de }antaj vu ft comisa fn Jonna unitafii
legale a infracfiunii contimiate, daca accea~i persoana comitc o pluraiitate de
aqiuni de constrangcre, la diferite inlcrvak de timp, c,tre sum omogc·ne juridic
realizand fiecare in parte con 1inutu! constitutiY al infractiunii de ~antaj (inc!usiv
in situa1ia in care unde dintre ck sun! comise in forma de ba1fr propriu-zis:'l sau
asirnilata ori in varianta agravata) (C.A. Oradea, secfia penala, decizia
nr. 50/]()]8, ncpuhhtata).

3.2. Obiectul infractiunii


a) obiectul juridic principal: relaiiile sociak referitoare la libertatea psihid\ a pcr-
soanei fizice; obicctuljuridic secundar: relatiile sociale reforitoarc la integritatea fizica
sau sanritatea persoanei, patrimoniuL nnoan.'a sau <lemnitatea acesteia etc ..:
b) obiectul material: ln principiu, nu are; ca exceptie, poate fi corpul persoanei sau
bunul dat (In cazul in care existfi un obiect ,1uridk secundar).
· in cazul variamei agravcmte folosul material patrimonial dobandit in mod injust
nu constituie obiectul material al infractiuniL ci consecinta infraqiunii, constituind
totodatri ~i prejudiciul 1ncercat de persoana vatamata cu care aceasta se poate constitrn
parte civila in procesul penal,
lrdi·acfi:/11/ r ontr:1 pcrsoanr i 14()

3.J. Subfoctii infracthmii


a) subicctul activ: oril:e persoana !izica ,,au juridb1 (necircumE.tmtiat) rn capaci-
tate penaW:
- parncipaiia penaifa este posibilf, m toate fonnde: coautorarul, inst1garea sau
complicitatea.

Cu privire la persoana juridica SC L SA, instanta constatii ca inculpatul


F. a savC1:;,it infrnctiunea de ~antaJ actionilnd in calitak de director gl'.ncral al
acestei societati. rnr fapta a fost cumisa ~i in rnkresul acesteia, inchcierea
C\1ntractului de r,.:1ransmisic urmfrn<l sa pmfite direct acestei socit'!a!i. 1\fai mull,
incutpatul a folos1l in mod direc1 entitafik media detimtk de ac<."asta socictate la
saviir}irea faptei ~i a profitat ~i de rcla\iile ~:omerciak pe care societatea le avea
cu SC D. S1\ tor i'n acest ,cop. Drcpt urrnare, sunt intruPite c1mditiile arragerii
raspunderii pena!e ale pcrso::mei juridice SC L SA. (I.C.C.J., sectia pcnala,
der-ha ni· ]36/28 06.201 7 ,v11wscf.ro).

Complid1:1tea morala ~au imatcriala ~c caractcrizeaz:l prin aceea ca


cfoctde sale poana asupra psihirnlui faptuitorubi prin in!arirea ~au intrc\inerea
inten(iei autorului de a savar:;;i o faptii prevazuta de legea penala. Ctea ce earac:.-
h'ri1caza complicilatea murnla estc camcterul ,;;i de contribu\ic indirecta, ck
ajutorarc sau 1nlesnire in oricc mod la :c.f1var~irea actelor de i;xecutare propriu-zi<,a,
duft cum exista situatii in care, 1.k~i o persoan;i a lum hotan1rea de a :';aviir~i
infraqiunea, cvita sa o puna 1n executare dato1ita unor indoie!i care fac ca hota-
rJn.:::i sa uu fa: term\ iar daca o persoaml intcrvine ,;;i inlatura asemcnea indoieli
prin incurn.iare sau invoccirea unor a:·gumente care consofakaza hotftriirea,
convingiindu-l sa o puna i'n execui.are, ne at1i'irn, de asemenea, 111 prczenta unei
complicitan morale. Pornind de la aceste scurte considcrnfiuni tcoretic,:, Inaha
Curte aprcciaza ca analiza continutului convorbirilor tekfonice purtate de
iacuipatul H. cu fiica sa inculp:11<1 G., ~i inculpm;,l F. nu au fos1 de natura sii
intareasca hotarftrea savar~mi faptei de c:itrc acesta din unnfi sau de incurnjare sau
sustincrc a demi:rsului infral'tional al acestuia. In dezacord cu instanta de fond,
Inalta Curl<.: apreciaza ca. nu poak fi retimll ca ~i sprijin moral la rnmitcrca fapki
de dilTe inculpatul f. faptul c:1 inculpatul H. i-a spus fiicei sale ln discutia din 13
m;ii 2013 ca acest:1 sa fie prudenl sau c:i ar fi urnt vreun intcrcs deo;;chit in a
unnari rt:zultatului activitafii infractionale a acestui inculpat, precum ~i faptul ca
de·;: nu mai era actionar fa socict'iJiie aratate, avea un rol important 1n luarea
dccviilor. (... ) lnterceptank convorbirilllr telefoniee di1n.re inculpat ~i tiica sa ori
dintrc irn:ulpat ~1 F. de~i due la concluzia ca H. a avut cuno~tiuia despre intalnidle
dimre F. ~i persoana vatamma, nu dtmonstrcaza in';ii in niciun mod ca accsta ar 1i
sustinut sau ar fi cunoscut dcrncrsul inlhictional al acestuia. Faptul ca acesta avea
Cl!lllJ~tintii de faptul ca F. s0 afla 111 negocieri cu SC K SA nu atrage de piano
raspunderea pcnala a acestuia pentrn savar~irea infraqiunii de complicitate la
~antaj atat timp cat niciuna din convorbirik purtate de acesta nu confirma
lllYt:hivoc :JCest hicru ~i nu exisl~t ;1icio aha pwbc, care s:1 poat:i fi corororata ~i
care Si\ sus(inii accasta acuzatic. (,..) A aprecia ca discutiile prin care o persoana
i~i nvertiz;.:aza m1:n 1brii !inniliei sale ctt privil\: la cnnduita ior pre1,,nta sau
150 Drept penal, Par1ea speciala

viitoare, sau sunt 7ngrijorat1 cu privire la actek ~i fapwle !or si ii 1ndeamnil. sa fie
prudentL constituie acte de comrlidtalc :ir echivala practic cu imposibilitatea ca in
cadrul relatiilor de familie sa poat:a fi purtate vreodati'i astfel de di:;cutii fara ca
acestea sft dobandeasca imphca!ii penait (,, l Este greu de acccptat cr1 un rarinte
in deplina cuno~tinta de cauza i~i suspnc sau 1si incurajeaza propnul copil in
comiterea de fapte antisociale, inculpata G, cuno:;,tca c:i a~teptftrile wtlilui silu,
inculpatul fl, pe linie profesionala sunt ndicate, iar continutui integral a! convor•
birilor tc1efonice dovcdesc pe deplin ac:·st aspect, dupa cum faptnl ca inculparnl H.
cuno~tea cc se intampla in linii generalc in finna nu poate fi interprelat sub forma
unur actc de complicitate, ( ... ) lnalta Curte aprecia;a ca nu pot constimi a,'.!C de
complicitatc morala faptul ca inculpatul ll era infrn111at ~i i~i cxprima opinia
atunci cfind foca acestuia i1 infonm despre activitaple salt:. niciuna dintre
convorbiri nu re!icfoaza ca accsta a sus[inut demersul infraqional al inculpatului
V, nu rezulta in niciun mod ca 1-a 1ndrumat pe acesta sau 1-<1 su~1inut pl:rnul infrac-
tional 1n a ~antaja gmpul SC K. SA. Simplu fapt ca inculpatul H. avea infrlrmat1a
dcspre demcrsul ini\iat de inculpatul F. nu e:,,Jc sui'icient pentrn angajarea
raspunderii pcnalc a acestuia, in cauza organeie de ancheta rnai trebuia sa dovc-
dcasca ~i ca inculpatui H, :,tia de scopul real al acesm1 demers ai inculpatului F., ce
viza dobandirca in mod injust a unui folos patrimonial. Plecand de la '1naliza
cerintelor impuse de priucipiul prezmnriei de nevinova~ie $i lranslaiand analiza
catre infractiunea de complicitate la ~antaj pcntru care a fost. condanmat inrnlpatu!
1n prima instanµi, instan1:i de control Judiciar constala ca ceca ce s-a dovedit in
cauza a fi)st doar faptul ca inculpatul H. an:a cum1~ti111:1 de demcrsui mi[i,ll de
inculpatul F., 1nsa in contextul lipsci a('elor prob;;; ce nu lasa b.: de 111do1ala vizfind
1rnprejurarea en ~tia 7i de :,copul real a! accst11i derners. pe baza unor pre1trn1tii,
dcduqii nu sc poate pronunta o hotarare de condamnare (J.CCJ, sec{ia penaia.
deciziu nr, 236128.0fJ 2017, wmr ,cj.roi

b) subiectul pasiv: orice persoana fiziea 'in viata,


- nu poate fi subiect pasiv o persoanajuridica fata de obkctuljuridic al mfractiunii;
- pluralitatea de subiecti pa . . . ivi atrage, in pnncipm, retmerea une1 pluralitati de
infractiuni, chiar daca toate pcrsoancle sunt constranse pentru obtinerea unui folos
unic; ca exceptie, nu estc insa exclusa posib1litatea retinerii 1\Jrmei rnntinuate a mfrac••
tiunii in cazul ln care exista o pluralitatea de actiuni de ~antaj, realizate la diferik
intervale de timp, 1n baza aceleia:,;t rezolutii infraqionale, ori a umtatii naturale
colective cand aqiunea unica c~te realizata fata de mai multe pcrsoanc vatfonata 111
acelea~i imprejurari spatio-temporale;

3.4. Latura obiectiva


a) clementul material: constrangerea unei persoane prin orice mijloace sa dea
(remiterea unui bun), sa
facii (adoptarea unui anumit comport:ament sau aqinnarea
intr-un anurnit sens), sd nu facii (ornisiunea de a adopta un anumit comportament sau
de a actiona intr-un anumit fd) sau sii sufere ceva (suportarca unui pn:judiciu
patrimonial sau nepatrimonial);
i11fraCfi1111i contru p1crSOWh'i 151

'" !VCP a extins mvdalirafile in care poate fi reali::ata constrdngcrea, acestea


ne.rezumdndu-sc doar /a violenfi5 sau mneninfare, put1111djz realizatc >i prin urice altc
mijloace:
- in c,izul in care ~antajul esk cornis prin ameninµre va ab:,;orbi infraqiunca prevazut[1
de art 206 NCP, iar daca este cornis prin violenta va absorhi fonna de baza a infractiunii
(k loviri sciu alk violen\e prevazu1a de art. 193 alin. (1) NCP (ahsorb\k legala); aprecicz
ca nu se poatc retine absorbtia in mfractiunea de ~antaj nici a infractiunii de 10\iri sau alte
viulen\e 111 va1ianta agravarn prevazuta de art 193 alin. (2) NCP sau ~i nici a celei de
vatamarc corpora la (art. l 94 NCP), intrncat nn este satisfacuia una dintre conditiile
necesare pcntru existenta infractiunii complexe, respectiv cea a diferentei de pericol
social intn: ini'raqiunr:a absorhanta :?i cea absorbitt care pn:supunc ca infractiunca
absorbanta sa aiba un maxim special al pedepsei care sa fie fntotdeauna mai mare
de..:at maximul special al pedepsei prcvazute de lege pentru sanctionarea infractiunii
absorhite: prin urmare, opinez ca se impune retinerea umii concurs ideal intre
infractim1,:a de ~antaj si infraciiunea de loviri sau alte violcnte in varianta agravata
prevazuta de an. 193 alin. (2) NCP sau de vatilmarc corporala (art. 194 NCP). alrn.ci
cand actele de eonstrangere a victimei ~antctjate se ohiectiveaza in comiterea acestora
infractiun i;
- potrivit NCP, ~antajul comis prin constrangere in scopul dcterminarii unei per-
~oane sci nu se~i1cze organelc <le urmi"irire penala, s?t nu dea declanl\ii, sa i~i retraga
declaratiile, sa dea declaratii mincinoase ori sa nu prezinte probe are o incriminare
.,pcciaU in tmtcria i1fraqiunilor contra justitiei constituind num1i infrac1iunea de
influentare u declaratiilor (art. 272 NCP);
- in ipoteza in care persoana vatamata estc constransfl sa. comita o infractiune,
fapt11itorul nu va 1aspunde pentru ~antaj, ci pentru instigarea la acea infractiune
(<.:\entual In forma panicipa~iei improprii in cazul in care autorul beneficiazil de cauzele
de neimputabilitate pn:vazute de art. 24 ~i 25 NCP):
- pentrn exi~renta tnfractiunii este suficicnt ca actde de constrangere sa creeze n
:y,fare de tem1.:re persoanci vatfimate, nefiind necesar ca aceasta sa dl'a, sa faca. si1 nu
fad\ sau sa sufrre ceva:
,JJJf/&,
'"."~ in limbajul curcnt. prin constrangere se intelege detenninarea unci
per~oane sa faca sau sa nu faca ccva impotriva \ rnntei sale. Cum infrae\iunea in
a carei reglementare cste folosit termenul analizat este o infraqiune impotriva
libenatii pcrsoanei mai exact 1mpotriva liberti\tii de ordin moral a persoan1.:i.
pentru ea aceasta nu presupunc o privare de lib1.:11ate in sens fizic, constdngerea
exercitata 1mpotriva subiectului pas1v al infractiunii de ~antaj trebuie sa 1i
produca a\.:cstuia o stare de temer1c. de natura a-! (kterminu sa aqioneze conform
conduitei prcvazute 1n dispozitia nom1ei de incriminare. Prin urmare, constrfin-
gcrea astfel exen:itata rcprezinHi punerea in m1~carc a unei l<.irte cxtcrioarc
subicctului pasiv al infraqiunii, care poate fi de natura fizica sau morala. In
canil consLrangerii fizic1:. aceasta poate fi cxercitata, 111 mod direct, prin energia
fiziva a faptuitoru!ni sau prin punerea i'n mi~nu-c, de dl!re aecsta, a tmei alt,;
tnergii de aceea~i natura, capabila sa 1nfranga rezisten1a tizica a subiectului
pa~i v. Sprc deosd,ire de aceasta. constrilngerea psihic:l sc exercitL'l prin dectua-
152 Drept penal. Parteo special/i

rea de catre taptuitor a unui act de natura sn inspire victimei temerca ca, in
viitor, ca sau o alfi persoana apropiata ei va supor1a un rau. In ambele cazuri,
pentru realizarea continutu!ui constitutiv al infraqiunii, constrangcrea trebuic sa
fie efectiva. Avand in vedere accste panicularitati ale infractiunii de ~antaj ;,i . in
mod special, obiectul sau juridic, care are in vederc libe.rtatea morala a per-
soanei, lcgiuitnrul nu a prcvazut in cuprinsul nnrmei de incriminare cnt1cate
modalitatile concrete de realizare a constrangerii, evitandu-se astfel rcstrangerca,
in mod nejustifieat, a sferei de aplicarc a prcvederilor art. 207 a!in. (!)NCI\ in
acest fel intra sub incidenta dispozitiei legale analizaw toate formde de
constn1ngere care au ca rczultat dcterrninarea unei persoanc sa dca, sii faca, sa nu
faca sau sa sufere ceva, savar§ite in scopul de a dobandi in mod injust un folos
nepatrimonial. pentru sine ori pentru aim!, indiferent de actiunik sau inac1itmile
prin care constrangerea este cxecutata (Curtea Constitu/ionala. decizia
nr. 858/.?018, wwiv.ccr.roi.

~ Pentru existenta infractiunii de ~antaj trebuie analizat dadl amenin-


iririle cxprimatc aveau aptitudinea, in conditiile concrete 111 care au avut Joe ::,i in
raport de persoana cdui ameniniat, sa creeze acestuia din urma o stare de
fogrijorare, de temere. Nu exista o nbliga(ie din partea unei persoane supuse
unor amenintari de a se cornporta 1ntr-un anumit fel sau de a avca o anumita
atitudinc. Organek judiciare trebuie sa aprecieze lfaca in raport de circurnstan-
tele concrete ale cauzci, amenintarik inculpatului aveau aptitudinea de a afecta
libertalca psihica a persoanei viitamatc. Oc dupii cun1 s-a ari'itat. chiar dupa
prima intalnire cu inculpatul persoana vatamata s-a adresat organelor judiciare,
sc,sizand corniterea unei infrac(iuni de ~antaJ, aspect can: duce la conclu1ia ca
aceasta a considerat ameniniarile inculpatl!lui ea fiind suficient de concrete ~i de
1ngrijoratoare incat sa impuna interventia autoritLitilor. De ascmenca, insrnnta
apreciaza ca amenintarea persoanei vatamate cu declan~area unci campanii de
presa prin care aceasta ~i societatea cornerciala din a carci conducere facea parte
urmau sa fie acuzate de savar~irea unei fapte grave de corup(ie. totul dublat ~i de
~csizarea autoritatilor cu privirc la aceasta prcsupusa infrac~unc era de na!.ura sa
provoace acesteia o stare justificata de temere, indiforent dadi fapta de coruptic
avea o exisknia reahl sau nu.( ... ) Totodatil, imprejurarca ca vidima unui ~antaj
se adreseaza organelor judiciare, reclamflnd savar~irea faptei, nu echivalenzzt cu
pierderca aptitudinii amenintarilor de a crca o stare de ingrijorarc celui ~antajat,
in condifiile in care autorul infractiunii poak sa puna 111 practica oridiml fapta
pagubitoare care face obiectul presiunilor. Raportat la cele aratate, si instanta de
ape! considerEt ca amenintari!e adresatc de inculpat persoanei vatama:e au avut
aptitudinca de a crea acesteia o stare de tcmerc (I. C CJ, sccfia penai!i. deci::ia
nr. 236/28.06.2017. www. 1cj.roJ .

. . Curtea considerli ca infracthmea de ~antaj este o infractiunc


complexa care absoarbe legal infractiunea de amenintare. Procedfmd la o
analiza in abstracto a dispozitiilor legale pcntru a determina existen1a sau nu a
caracterului necesar al absorbtiei, Curtea retine ca toate elementcle constitutive
ale infractiunii absorbite de amcnin!arc se regasesc in continutul constitutiv al
infractiunii absorbante de ~antaj, care nu poate fi comisa 1n absen~1 violentei sau
lnjracfiuni contra persoanci 153

a arm:nintarii. A~adar, caracterul nccesm al ahsorbtiei infraqiunii de amenintarc


1n cca de i?antaj rezultii din modul de redactare a normei de incriminare. Infrac-
tiunea absorbita de amenintare este u~or detenninabila in continutul constitutiv
al infraqiunii absorbante de ~antaJ al carei element material constil intr-o actiunc
de constrangere fizica sau morala (amenintarea). In fine, prin raportare la
limitek spccrnle ale pedcpsei, infraqiunea absorbanta de ~antaj (pentru care
legca prcvede pedeapsa inchisorii de la l la 5 uni pentru forrna de baza ~i cea
asimilata, respectiv de la 2 la 7 ani pentrn varianta agravata) are un pericol
social legal mai ridicat deciit eel al infractiunii absorbite de amcnintare (pentru
care legca prevedc pcdeapsa inchisorii de la 3 luni la un an altemativ cu
pedcapsa amenzii). Cmiea considera ca in mod nelegal ~i netemeinic prima
in~tanta a apreciat ca trcbuic retinute in concurs real infraqiunea de amenintarc
prt:\azuta de art. 206 alin. 0) NCP [constand in fapta inculpatului l'vf.R.V. care,
1n perioada 2.12.20l5-28.01.2016, prin numernase mesajc prin apli1catia
WhatsApp, prin mcsaje telefonice SMS, apeluri teleConice sau prin viu grai, a
amenintat-o pe persoana vatamata H.D. cu acte de violen1a, cu moartea, cu
distrngcrea apartamentuiui, care au fost de naturf1 sa-i creezc o profunda stare de
tenKrej cu i111raqiunea de ~antaj prevazuta de art. 207 alin. (1) ~i (3) NCP
[constand 111 fapta mculpatului M.R.V. care, fo perioada 2.12.2015-28.01.2016,
folosind numero:.isc mcsaje prin aplicatia WhatsApp. mesaje tclefonice SMS.
apcluri tekfonice sau prin viu grai, prin acelea~i mctode -- amenintarea cu acte
de violenta, cu moartea, cu distrugerea apartamentului, a constrans-(; pe per-
so:ina viilam,ita H.D. sa-i rernita suma de 7000 Euro], precum ~i cu infi:actiunea
de ~antaj prevazuta de art. 207 alin. (2) ~i (3) NCP [consti:lnd ln fapta inculpa-
tului M.H.V. care, in perioada 4.01.2016-28.0l.2016, prin numeroase mrsaje
prin apiicafia WhalsApp. prin mesaje tdefonice SMS, apeluri telefonice sau prin
viu grai, continand amenintari cu postarea in mediul online a unor fotografii
comprornitatoare (infati~and-o pc aceasta in ipustaze mtime), :1 constrans-o pe
per~oana vMamata H.D. sa-i r1;;mita diferite sume de banL inclusiv printr-o
notlficare scrisa datata. 20.01.2016. cu scopul de a dobandi, in mod injust, un
fok,s patrimonial]. Pe de o partc, Curtea opincaza ca i'aptele de violen1a ~i
descrierea consccinielor acestora, care au fa.cut obiectul amenintarii au fost in
lcgatura cu eventuala imptu:are a piirtilor ~i imprcjurarca dt inculpatul a
continuat sii-i trirnita astfel de mesajc persoanei vatarnate :;;i dupa ce a aflat ca
s-a fomm!at pl&nger1c impotriva sa nu sunt de natura sii conducii la concluzia ca.
inlractiunea ck amcnintare nu este absorbita in continutul constitutiv al infrac-
tiunii de ~antaj. Din probele administrate in cauza, Curtca constata ca la diferite
intenale de timp, in pcrioada 2.12.2015-28.0l.2016, in baza acdeia~i rezoluin
infractionale, inculpatul M.RV. a amenintat-o pc persnana viitamata ! l.D. numai
in scopul de a o determina pe aceasta sa dea sau sa faca ceva 1n scopul obtineri1
in mod injust a unor foloase patrimonial..:: ~i nepatrimoniale, actek de amenintare
din acest interval de tirnp ncputand fi autonmnizatc astfel incat sa se poate re\ine
dl prin unele dintre acestea inculpatul nu a um1urit sii. determine o anumita
conduita a p1;;rsoanei vatamalc. Prin unnart:. nu se poate constata existenta unei
pluralitati di,; aqiuni d(;' amenintarc comise la diferite intervale d,~ timp, dintrc
care unek au caracterul unui infrnctiuni de sine statatoare, iar altele sunt
absorbik in con1inutul constitutiv al infractiunii de ~antaj. A~adar, Curtea
j '

154 Drept penal. Partea speciala

considera ca toate actiunile de amenintare comise in perioada 2.12.2015-


28.01.2016 de inculpatul M.R.V. cu privire la persoana vatamata H.D. sunt
absorbite in continutul constitutiv al infractiunii de ~antaj (C.A. Oradea, sec/ia
penala, decizia nr. 50/2018, nepub/icata).

~ Fapta inculpatului din data de 25 martie 2015 constand in aceea ca a


exercitat acte de presiune psihica asupra persoanei vatamate E., pe care a
constrans-o sa ii remita suma de 7500 lei, amenintand-o ca in caz contrar va
pune concluzii la instanta de apel in calitate de avocat al minorei C. in sensul ca
inculpatului B., (fiul persoanei vatamate din aceasta cauza, E.) sa ii fie majorata
sanctiunea educativa privativa de libertate aplicata in prima instanta pentru
infractiunea de viol reclamata de minora C., ~i totodata va solicita majorarea
daunelor morale pentru aceasta - intrune~te elementele constitutive ale
infractiunii de ~antaj in forma calificata, prevlizuta de art. 207 alin. ( 1) ~i
(3) C.pen., fapta fiind comisa de inculpat in scopul de a obtine pentru sine in
mod injust un folos patrimonial. Aspectele negative prezentate constant de catre
inculpat persoanei vatamate E., in sensul ca in situatia in care nu ii va remite
aceasta suma de bani, situatia juridica a fiului sau se va agrava, au alertat-o in
mod efectiv pe persoana vatamata, avand in vedere capacitatea intelectuala,
pregatirea profesionala, studiile (~coala profesionala), astfel incat posibilitatea
maririi cuantumului pedepsei, a despagubirilor civile ~i a cheltuielilor judiciare a
fost una reala ~i credibila in reprezentarea persoanei vatamate, elocvente in acest
sens fiind notele de redare a discutiilor din mediul ambiental (,, ... In cazul ca nu
va da banii? Inc: Eu nu-I apar, \'I condamn ... Tu ai fa.cut vreodata pu~carie? in
cazul in care nu plate~ti eu zic: Mariti-i pedeapsa, nu-i da 5, da-i 9... Nu mai
pastra cat are de dat 200 de milioane sau cat are ~i mai pune-i inca 20, inca 40,
inca 60 ... daca tu nu aduci banii a~tia, eu, acum, in instanta iti mai pun chitanta
pe 20 de milioane ... Nu-i plate~ti, incepe executarea silita impotriva ta ~Hi mai
pun ~i eu o chitanta de 20 de milioane ~i executorul inca una de 20 ... lei 60
dintr-un foe ... "). Tagaduirea, in aceste conditii, de catre inculpatul apelant a
insa~i starii de fapt, prin solutiile de achitare sau de schimbare a incadrarii
juridice propuse, prin faptul ca sustine ca a avut reprezentarea ca realizeaza
activitatea de mediere privind incheierea unei tranzactii in latura civila; ca fapta
a fost comisa in scopul ca familia minorei sa beneficieze, de indata, de un drept
de creanta, iar nu dobandirea unui folos patrimonial injust pentru sine; ca a avut
reprezentarea incheierii unei tranzactii legale cu reprezentantul partii vatamate,
care insa s-a dovedit ca nu este reprezentantul legal al minorei, nu pot fi luate in
considerare (I. C. C.J, sec/ia penala, decizia nr. 1712016, www.sintact.ro).

~ Fapta inculpatului de a constrange persoana vatamata, prin amenin-


tarea cu moartea a sa ~i a membrilor familiei sale, sa ii dea o suma de bani, in
scopul de a dobandi in mod injust aceasta suma de bani, intrune~te elementele
constitutive ale infractiunii de ~antaj. Pentru existenta infractiunii de ~antaj nu
este necesar ca persoana vatlimata sa dea inculpatului suma de bani ceruta,
elementele constitutive ale infractiunii fiind intrunite chiar daca suma de bani nu
a fost efectiv data, deoarece ~antajul este o infractiune indreptata, in principal,
impotriva libertatii morale a persoanei, libertate incalcata prin simplul fapt al
Infac'fiuni con!m pcrsoanei 155
constrfmgeri1 acesteia sa dca, sa raca. sa nu faci-i sau sa sufere ceva impotriva
vointei sale (JC.CJ, secfia penalii, decizia nr. 3508/2Ul/8, 11ww.lega/is.ro).

Fapta in1:ulpatului, avat1d calitatea de ,1gent ~ef principal de politie


per:,oana care exercita o funqie publica in cadrul unei in~titutii publice de a
constrange persoana impotriva direia a fost formulata o plangcre penala pentru
ack de violenia, prin mnenintarea cu ,chimharea incadrarii juridice 1n tentativa
la infrac\iunea de omor. sa dca o suma de bani pcrsoanei vatamatc. tntmnc~tc
elernentele constitutive ale infrac}iunii de ~antaj (I.C.CJ, sccfia penalii, deci::ia
nr. 343']01 I. W\1'\L'.scj.m).

~ Sub aspcctul e!cmentului material al laturii obiective a acestei infracti-


uni. trebt,ie dnvedit.a e"isten\a unei aqiuni de C\mstrangerc - prin violen\:"i sau
arnenintare -- din parka faptuitorului, de natura a prilejui o stare de temere, sub
stapiinirea careia persoana constransa sa nu 1nai poata reaqiona ~i opune
reii:-;ten\5 eficace la prdentiilc faptuitonilui. Or, amenintarile intimatului ca ,Si
va scoate din imobil'' daca nu vor plf1ti suma de 37 .000 euro nu sunt de natura
unci aqiuni de constr£mgen'. efective care sa intmncasca cerin1e.le sus-arfltak
(1.CCJ sectia pe11ald. decizia nr. 853/2010. www.scj.ru).

~ Info1ctiunea de ~antaj prcsupune, sub aspectul ekmentului material, o


constriingere c:x..ercitata asupra unei persoane. fie de natura tizidi, fie de natura
psilHca, pcmru a impune acesteia sa faca ceca ce 1 se cere, a~a cum i se cere, sau
sa nu foe,\ c,:va. Constrfrngcrca, in cazul. infractiunii de ~antaj, ln:butc sa fie de
a~a naturii in cat ,;;;a sa prilcjuiasca o stare de tern.ere (de alarmarc ), care dctermina
victima sa act10neze lmr-un alt rnod dccat aceLi pe care ~i-1 d,ire~te $i sa aibil
drcpt scop o anumita comporlan: (a~a cum dore~le constrfingatorul) din partea
victim,:i, <le pe um1a careia faptuitornl sau alta persoana sii ob\ina un folos injust
(,. ). Astfd, in mod iustiticat instanta de fond a rt:tinut ca in cauzfi nus-a dovedit
carnctend injust al solicitarii facute de inculpa{i celor patru parti vatamatc de a
le remitc bunurile care le-au apartinut De altfel, fiul pih1ilor vatamate, C.M.,
ind1 de ];, urrnarire:: penala a restituit banii ~i laptop-ul pe care :,;i le-a 1nsu~it pe
nedrepr_ fapt ce i-a facut pe mculpatii SJ. ~i S,M. sa renunte la pl,lngerea
adn:sata organelor de politie prin ;ntermediul inculpatului D.$. Mai mult decat
at;iL discutiill: pe un tun ridicat pmtate de inctlpati cu partile vatamate nu au
fost 1n masura a le induce acestora o tt:rnere puternica. de natura a le paraliza
simrurik ~i ,k a aqiom1 in mod :;ilit 1·11 in!l.'resul matt:rial al inculpa\ilor SI. ~i
S.IV1 D, ase1nenea, simpla prezenta a inculpatului D.$., drcumscrisa activitafii
profosionalc confonn atrilmtiilor sale de scrviciu speciale in ceea ce prive~tc
etn;n rrnma, la locul unde s-au purLat t.focutiile intre paqi, nu i1 poate transforma
intr-un complice moraL atfi.t tirnp cat acesta nu a exercitat acte de comp!icitate la
a~a-zisa constrangere ~i nu a exisiat scopul dobandirii in mod injust a unui folos
material r1.C.CJ. sec/ia pen,ild, decizia nr. 3309/2008. ,vv,•n scfm).
LA
~ Inculpa\ii N,\i. ~i J.D. ocupau cu imprunmturi camMare:;:ti, oforind
:•l'
bani spr( impmmw la diferik per~oan~· pe c,re le cuno~teau. pentru ca mai apoi
~;i le pretinda dobih111 exl1rbitante, cei i'ndatorati um1ilnd :>ii restituie aprox1mativ
156 Drept penal. Partea speciala

de 10 ori suma imprumutata. Inculpatii realizau ca victimele nu puteau plati


astfel de sume ~i le sugerau sa faca un imprumut cu acte false din care urmau sa
restituie ,,imprumutul cu dobanda", cei imprumutati ramanand cu restul de bani
primiti de la banca. Pentru a fi mai convingatori, inculpatii aratau ca de fapt
banii imprumutati nu erau ai lor, ci proveneau de la ni~te membri ai unui clan
interlop recunoscut ca fiind foarte agresiv. Victimele aveau deci de ales intre
amenintarea voalata cu agresarea de catre membrii acestui clan ~i obtinerea unui
credit bancar cu acte false, urmand sa obtina ~i un profit. De obicei, acestea se
orientau spre ultima varianta sugerata de coinculpatii sus-amintiti. Fapta incul-
patilor J.D. ~i N.N. de a-1 constrange pe inculpatul-parte vatamata H.N., prin
amenintare, sa le dea suma de 1.000 de euro, reprezentand un folos material
injust (respectiv ,,comisionul" de achitat de catre inculpatul D.N.T. pentru ca a
fost ajutat sa ia un credit cu acte false) intrune~te elementele constitutive ale
infractiunii de ~antaj. Actiunile celor doi inculpati au fost de natura sa produca o
stare de temere inculpatului persoana vatamata H.N., fiind intrunite elementele
constitutive ale infractiunii de ~antaj. Faptul ca inculpatul parte vatamata nu a
anuntat organele de politie de indata ce a fost ~antajat de catre inculpat nu poate
conduce la concluzia ca fapta nu ar exista, aceasta in conditiile in care probele
administrate dovedesc o permanenta stare de temere la care a fost supus
inculpatul parte vatamata. Faptul ca inculpatul a incercat sa rezolve problemele
pe care le avea cu inculpatul altfel, aspect pentru care a fost ~i tras la raspundere
penala, nu poate conduce la inexistenta faptei de ~antaj, pentru ca tocmai aceasta
este ratiunea pedepsirii acestei fapte, aceea de a impiedica o persoana sa-~i des-
ra~oare rara niciun fel de interventie activitatea, lucru ce nu s-a intamplat in pre-
zenta cauza (Trib. Bucure~ti, secfia penala, decizia nr. 76/2009, nepublicata).

~ Pe langa starea de temere ce constituie consecinta amenintarii, victima


infractiunii de ~antaj este obligata, pentru a-~i redobandi libertatea psihica, sa
dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, ceea ce aduce atingere patrimoniului
persoanei sau altor valori sociale legate de folosul solicitat de faptuitor. Diferen-
tele dintre cele doua infractiuni - amenintare ~i ~antaj - continua ~i din punct de
vedere al laturii obiective ~i subiective. Elementul material al infractiunii de
~antaj se realizeaza printr-o actiune de constrangere in urma careia raptuitorul
urmare~te sa determine victima la o anumita conduita (... ). Existenta actiunii de
amenintare, precum ~i a intentiei directe calificata prin scopul dobandirii in mod
injust a unui folos, pentru sine sau pentru altul, atrage incadrarea juridica in
infractiunea de ~antaj. S-a sustinut de inculpat ca starea de temere invocata de
persoana vatamata nu a fost reala. Pentru existenta constrangerii, ca element
material al infractiunii de ~antaj, nu este necesar ca victima sa se alerteze in mod
efectiv, ci este suficient ca, tinand cont de elemente precum varsta acesteia,
personalitatea ei, capacitatea intelectuala, sa rezulte concluzia ca amenintarea
avea aptitudinea de a provoca victimei o stare de teama (... ). Cu privire la natura
folosului urmarit de raptuitor, dispozitiile legale fac trimitere la dobandirea unui
folos in mod injust, folosul reprezentand scopul urmarit de raptuitor. Textul de
lege nu face referire la caracterul injust al folosului, ci doar la modalitatea injusta
in care se urmare~te obfinerea lui, de aceea infractiunea de ~antaj exista ~i atunci
cand folosul are un caracter just, dar se dore~te obtinerea sa in mod injust.
Infracfiuni contra persoanei 157
Legiuitorul nu a caracterizat injusta decat modalitatea obtinerii folosului, nu ~i
folosul in sine; de aceea, chiar daca :faptuitorul este indreptatit la obtinerea unui
folos, dar in activitatea sa se folose~te de constrangere ~i actioneaza intr-o maniera
injusta, fapta constituie infractiunea de ~antaj. Inculpatul G.A. urmarea protejarea
imaginii publice, a~a incat folosul urmarit era just, intrucat acesta este o com-
ponenta a dreptului la propria imagine, drept personal subiectiv nepatrimonial care
poate fi aparat prin mijloace licite, ceea ce nu a fost cazul inculpatului, care a
preferat sa ameninte persoana vatamata (C.A. Constanta, secfia penala, minori ~i
familie, decizia nr. 599/2011, fn V. Vaduva, lnfracfiuni contra liberta/ii persoanei,
op. cit., pct. 94).
- in cazul in care persoana vatamata cedeaza constrangerii exercitate de :faptuitor,
trebuie sa existe un interval de timp intre exercitarea constrangerii ~i activitatea victi-
mei de a da, a face, a nu face sau a suferi ceva; spre deosebire de talharie (infrac-
tiune contra patrimoniului), in cazul infractiunii de ~antaj in varianta agravata prin
care se urmare~te obtinerea unui folos patrimonial (infractiune contra libertatii)
pericolul este viitor, fiind necesar sa existe o perioada de timp intre constrangere ~i
predarea bunului cerut;

~ Cele doua infractiuni se deosebesc prin aceea ca obiectul juridic prin-


cipal al talhariei ii constituie patrimoniul persoanei, in timp ce obiectul juridic
principal al ~antajului este libertatea morala a acesteia. De asemenea, in cazul
talhariei, de regula exercitarea violentei sau amenintarii este simultana cu luarea
bunului, pe cand in cazul ~antajului violenta sau amenintarea se exercita in
scopul dobandirii ulterioare a unui folos injust (C.S.J., secfia penala, decizia
nr. 4266/1999, www.legalis.ro).

~ Ceea ce deosebe~te, in primul rand, infractiunea de ~antaj de infrac-


tiunea de talharie este obiectul juridic. In cazul ~antajului, sunt incalcate cu
prioritate relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei, ~i anume libertatea
psihica, iar in cazul talhariei sunt lezate, in principal, relatiile sociale privitoare
la patrimoniu ~i numai in mod adiacent, din cauza violentei sau amenintarii folo-
site de :faptuitor, este atinsa libertatea fizica sau psihica a persoanei. Urmarea
imediata consta intr-o stare de pericol - la ~antaj - cu privire la valorile ce
alcatuiesc obiectul faptei ~i in efectiva diminuare a patrimoniului victimei, in
cazul talhariei. Din punct de vedere al consumarii, ~antajul se finalizeaza in
momentul crearii starii de pericol, neavand relevanta daca :faptuitorul a mai
obtinut sau nu folosul urmarit. In cazul talhariei, consumarea faptei este in
directa legatura cu obtinerea bunului de catre :faptuitor. De asemenea, ceea ce
deosebe~te cele doua infractiuni este imprejurarea ca talharia se caracterizeaza
prin simultaneitatea violentei sau amenintarii cu actul victimei de a ceda bunul
sau, in timp ce in cazul ~antajului, infractorul intrebuinteaza violente sau ame-
nintarea pentru a obtine ulterior un bun (C.A. Bucure~ti, secfia a II-a penala,
decizia nr. 440/2000, fn C.P.J. 2000, p. 178-179).

~ De~i intre infractiunea de ~antaj ~i aceea de talharie exista asemanari,


ambele avand doua obiecte juridice speciale - relatiile sociale referitoare la
158 Drept penal. Partea speciala
libertatea persoanei ~i cele privind patrimoniul acesteia - deosebirea dintre
aceste infractiuni rezida in aceea ca in cazul ~antajului sunt incalcate, in prin-
cipal, relatiile sociale referitoare la libertatea morala a persoanei, pe cand in
cazul talhariei sunt incalcate in primul rand relatiile sociale privind patrimoniul.
Pentru a fi incalcata in principal libertatea morala, iar fapta sa constituie
infractiunea de ~antaj, este necesar sa i se produca victimei o stare de temere
care sa persiste pe parcursul unui anumit interval de timp, intre momentul
exercitarii constrangerii ~i momentul cand, satisfacand cererea faptuitorului,
aceasta i~i redobande~te libertatea morala. Altfel spus, este necesar ca pericolul
la care se vede expusa victima sa fie unul viitor, ~i nu iminent, iar rezultatul
violentei sau amenintarii urmarit de faptuitor sa fie distantat in timp de actul
constrangerii. Dimpotriva, satisfacerea de indata a cerintei faptuitorului face ca
actiunea acestuia sa constituie infractiunea de talharie, deoarece relatiile sociale
incalcate in principal sunt cele referitoare la patrimoniul persoanei, ~i nu cele la
libertatea morala. in cauza, exercitarea actelor de violenta asupra persoanei
vatamate, urmata de deposedarea acesteia de autoturism, realizeaza continutul
infractiunii de talharie, iar amenintarea aceleia~i victime cu darea in vileag a
unui presupus viol cu scopul de a o determina sa remita inculpatului recurent o
suma de bani, urmata de predarea efectiva a acestei sume la un anumit interval
de timp dupa exercitarea constrangerii, realizeaza elementele constitutive ale
infractiunii de ~antaj (C.A. Cluj, secfia penala ~i de minori, decizia nr. 316/2009,
fn V. Viiduva, lnfracfiuni contra libertafii persoanei, op. cit., pct. 90).
- in cazul in care prin amenintare sau violente i se cere unei persoane sa intretina un
act sexual de orice natura cu faptuitorul, iar in aceea~i imprejurare aceasta cedeaza
presiunii la care este supusa, se va retine comiterea infractiunii de viol/agresiune
sexualli, iar nu aceea de ,antaj; in cazul in care solicitarea vizeaza intretinerea in viitor
a unui act sexual (cu sau fara penetrare), se va retine numai savar~irea infractiunii de
~antaj; distinctia temporala intre ,, in aceea$i imprejurare" ~i ,, in viitor" trebuie
evaluata in functie de imprejurarile cauzei; astfel, in ipoteza in care pe parcursul
aceleia~i zile inculpatul ii solicita in mod repetat persoanei vatamate sa intretina un act
sexual cu el, sub amenintarea cu un rau (de pilda, situatia cea mai frecvent intalnita in
practica judiciara este cea a postarii pe internet de poze sau videoclipuri compromi-
tatoare continand imagini cu caracter sexual explicit), iar actul sexual are loc in seara
aceleia~i zile, sub imperiul constrangerii morale continue, se impune retinerea comiterii
infractiunii de viol, iar nu a celei de ~antaj, sau a acesteia din urma in concurs cu
infractiunea de viol;
- potrivit NCP, infracfiunea de ~antaj se va refine fn concurs cu infracfiunea de
lipsire de libertate fn mod ilegal cand fn schimbul eliberarii victimei se cere un folos
patrimonial sau nepatrimonial.
b) urmarea imediatli: starea de pericol creata la adresa libertatii psihice a victimei;
incalcarea libertatii psihice produce o temere cu privire la existenta unui pericol viitor,
iar nu iminent;
c) leglitura de cauzalitate: rezulta ex re, fiind o infractiune de pericol.
lnfracfiuni contra persoanei 159

- - - Actiunea de constrangere exercitata de catre inculpat a avut ca urmare


o stare de temere a paqilor civile, adica o ingradire a libertatii lor psihice de a
actiona dupa voia lor, iar intre actiunea inculpatului ~i urmarea produsa a existat
o legatura de cauzalitate. Latura subiectiva a infractiunii de ~antaj este realizata,
inculpatul a actionat avand convingerea ca prin fapta sa va determina o constran-
gere ilicita asupra paqilor civile pentru a le determina sa dea sumele de bani soli-
citate ~i a urmarit producerea acestui rezultat, cu scopul de a dobandi un folos
material injust pentru sine, acesta nefiind datorat de catre victime (C.A. Cluj,
secfia penala $i de minori, decizia penala nr. 18/2002, fn B.J. 2002, p. 503).

- - - Inculpatul, cu ocazia incercarii de a intretine relatii sexuale cu


persoana vatamata, in data de 26 ianuarie 2015, fiind intr-o stare de surescitare
datorata refuzului explicit al acesteia de a intretine relatii sexuale ~i, avand
suspiciuni ca persoana vatamata 1-ar putea inregistra sau ar putea spune cuiva
despre cele intamplate, a amenintat-o explicit cu moartea, facand urmatoarea
afirmatie: ,,Sigur tu nu !,pui la nimeni?" (. ..) ,,A~a" (. ..) ,,Sa nu spui la cineva"
(.. .) ,, Sunt in stare so. te omor, dar nu te omor eu, te omoara altcineva ". Curtea
constata ca in afara de aceasta afirmatie, recunoscuta de altfel de inculpat in
cadrul ultimului cuvant in fata instantei de apel, ~i de declaratia persoanei vata-
mate din faza de urmarire penala in care relateaza aceasta afirmatie ~i sustine ca
i-ar fi fost teama, nu exista in dosar alte probe care sa contureze elementele
constitutive ale infractiunii de ~antaj (... ). Starea de temere trebuie sa fie una
reala ~i serioasa, care sa persiste, sa nu fie doar o traire de moment, pentru ca
numai astfel se poate sustine incalcarea libertatii morale a persoanei. Or, in speta
de fata, nu exista probe care sa demonstreze, pe de o parte, seriozitatea afirma-
tiei facute de inculpat, iar pe de alta parte, starea de temere reala ~i serioasa a
persoanei vatamate, o alarmare efectiva a acesteia urmare a afirmatiei inculpa-
tului. Astfel, nu exista probe ca inculpatul ar fi o persoana violenta sau ca ar fi
fost cunoscuta in mediul universitar ~i printre studenti ca fiind o persoana
violenta, ca anterior acestui episod sau ulterior, pana la luarea masurii retinerii
fata de aces ta in data de 30 ianuarie 2015 in prezenta cauza, ar fi intreprins
activitati care sa induca persoanei vatamate ideea ca este capabil sa-~i duca la
indeplinire amenintarea cu moartea, in mod direct sau indirect. in egala masura,
nu exista probe ca persoana vatamata ar fi incercat o stare reala ~i serioasa de
temere in urma afirmatiei inculpatului, tinand seama de modul in care a con-
tinuat discutia intre cei doi - lini~tit, fara accese de furie, inculpatul fiind
preocupat de satisfacerea dorintelor sale sexuale fara a ridica tonul ~i fara a
deveni violent verbal, precum ~i de faptul ca persoana vatamata cuno~tea ca este
protejata de organul de urmarire penala ~i ca nu i se putea intampla nimic rau,
iar cei doi radeau in momentul in care inculpatul a facut aceasta afirmatie (... ).
Curtea apreciaza ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de
~antaj nici pe latura obiectiva - elementul material - neexistand activitate de
constrangere psihica in scopul intretinerii de relatii sexuale prin amenintarea
reala ~i serioasa cu moartea, nici pe latura subiectiva - neexistand intentia
inculpatului de a crea aceasta stare de temere persoanei vatamate cu privire la
viata sa, ceea ce impune adoptarea unei solutii de achitare a inculpatului
(C.A. la:ji, secfiapenala, decizia nr. 298/2016, nepublicatii).
L. J.,

160 Drept penal. Partea speciala

3.5. Latura subiectiva

•-numai
- intentia este calificata prin scopul urmarit: obfinerea pentru sine sau pentru altul,
in mod injust, a unuifolos nepatrimonial, indiferent daca acesta estejust sau injusi2;
- in ipoteza in care raptuitorul urmare~te obtinerea pentru sine sau pentru altul, in
mod injust, a unui folos patrimonial, indiferent daca acesta este just sau injust, se va
retine varianta agravata a infractiunii prevazuta de art. 207 alin. (3) NCP;
- nu prezinta importanta daca folosul a carei obtinere se urmare~te era datorat
autorului de subiectul pasiv ~i nici mobilul cu care raptuitorul actioneaza.

~ Fapta inculpatului care in perioada noiembrie-decembrie 2014, prin


amenintarea continua a persoanei vatamate a pretins acesteia intoarcerea in
locuinta comuna ~i reluarea relatiei de concubinaj, intrune~te elementele consti-
tutive ale infractiunii de ~antaj prevazuta de art. 207 alin. (1) NCP (C.A.
Constanta, sec/ia penala, decizia nr. 840/2015, www.rolii.ro).

~ Cum in cauza s-a dovedit existenta actiunii de amenintare, precum ~i a


intentiei directe, calificata prin scopul dobandirii in mod injust un folos, pentru
sine, in mod corect s-a retinut vinovatia inculpatului in comiterea infractiunii de
~antaj. Cu referire la folosul urmarit de inculpat, rezulta ca acesta a urrnarit sa
determine persoana vatamata sa-i restituie un imprumut. Chiar ~i in ipoteza in
care folosul urrnarit de inculpat - restituirea imprumutului - era just, subzista
infractiunea de ~antaj, dat fiind ca dispozitiile legale fac trimitere la dobandirea
unui folos in mod injust, folosul reprezentand scopul urrnarit de faptuitor. Textul
de lege nu face referire la caracterul injust al folosului, ci doar la modalitatea
injusta in care se urrnare~te obtinerea lui, de aceea infractiunea de ~antaj exista ~i
atunci cand folosul are un caracter just, dar se dore~te obtinerea sa in mod injust.
Legiuitorul nu a caracterizat injusta decat modalitatea obtinerii folosului, nu ~i
folosul in sine; de aceea, chiar daca faptuitorul este indreptatit la obtinerea unui
folos, dar in activitatea sa se folose~te de constrangere ~i actioneaza intr-o
maniera injusta, fapta constituie infractiunea de ~antaj. Inculpatul S.G. a incercat
sa prezerve un pretins folos just intr-o maniera ilicita, prin exercitarea de
constrangeri asupra persoanei vatamate. in concluzie, Curtea a apreciat ca fapta

In acela~i sens s-a aratat in literatura de specialitate (V. Cioclei, in NCP comentat, p. 434)
2
ca ,,daca nu se urmare~te dobandirea unui folos, fapta nu reprezinta ~antaj, ci, eventual, o alta
infractiune (spre exemplu, amenintare). Folosul poate fide orice natura ~i poate fi urmarit de
faptuitor de la oricine. Legea cere ca dobandirea folosului sa fie urmarita in mod injust. In
consecinta, chiar daca folosul este just, fapta constituie ~antaj, din moment ce s-a urmarit in
mod injust realizarea sa".
Infracfiuni contra persoanei 161
inculpatului S.G., savar~ita in conditiile mai sus descrise, intrune~te elementele
constitutive ale infractiunii de ~antaj (C.A. Constan/a, secfia penala, minori ~i
familie, decizia nr. 711/2011, in V. Vaduva, Infrac/iuni contra libertafii per-
soanei, op. cit., pct. 55).

~ Legea cere ca dobandirea folosului sa fie urmarita in mod injust, chiar


daca folosul respectiv este just (... ). Intrucat la un moment dat S.I. ii datora
inculpatului suma de 310.000 marci germane, pentru recuperarea ei acesta din
urma a apelat la serviciile numitilor P.V. ~i S.F. (coinculpati in cauza), care, in
schimbul sumei de 40.000 marci germane, impreuna cu alte trei persoane,
recrutate de ei, s-au deplasat in mod repetat la domiciliul persoanei vatamate,
pentru a o determina sa-~i achite datoria, folosind in acest scop amenintari ~i
violente. Faptul ca inculpatul avea cuno~tinta de metodele ilegale folosite de cei
cinci ,,recuperatori" este dovedit cu declaratiile persoanei vatamate ~i ale marto-
rilor audiati in cauza, cat ~i cu recunoa~terile partiale ale acestuia. A~adar, moti-
varea instantei de apel in sensul ca inculpatul a actionat pentru recuperarea
creantei sale, ~i nu pentru obtinerea unui folos injust este gre~ita, intrucat, a~a
cum s-a mai aratat, chiar daca folosul era just, dobandirea lui s-a facut pe cai
nepermise de lege, inculpatul acceptand sa plateasca recompense substantiale
unor persoane folosite pentru constrangerea debitorului sau la plata datoriei
(J.C.C.J., secfia penala, decizia nr. 4754/2004, www.scj.ro).

~ Fapta inculpatilor care, in luna februarie 2010, in mod repetat, in


cadrul mai multor convorbiri telefonice, au adresat amenintari insidioase cu acte
de violenta indreptate impotriva integrW1tii corporale ~i bunurilor persoanei
vatamate, avand ca scop ~i urmare imediata intimidarea acesteia ~i crearea unei
stari de temere pentru a o determina sa renunte la solicitarea sumei de 540.5 lei,
la achitarea careia instanta civila obligase societatea administrata de unul dintre
inculpati in beneficiul unei societati reprezentate de catre persoana vatamata,
urmarind in acest fel sa-~i asigure in mod injust acest folos, intrune~te elemen-
tele constitutive ale infractiunii de ~antaj. De~i are ca obiect juridic principal
relatiile sociale care sunt ocrotite ~i prin incriminarea infractiunii de amenintare,
inclusiv in varianta prevazuta in legea speciala mentionata - cele referitoare la
libertatea morala a persoanei - ~antajul se deosebe~te de aceasta prin aceea ca
faptuitorul unnare~te dobandirea in mod injust a unui folos. Folosul urmarit de
faptuitor poate fi de orice natura, legea nefacand nicio precizare in aceasta pri-
vinta. Totodata, folosul poate fi urmarit de faptuitor de la oricine ~i nu neaparat
de la eel constrans, dupa cum poate fi urmarit pentru sine sau pentru orice alta
persoana. in speta, ambii inculpati au actionat in mod injust, respectiv au adresat
persoanei vatamate cuvinte ~i expresii amenintatoare explicite ori implicite, care
i-au provocat acesteia o putemica stare de temere ~i prin care au urmarit ca
aceasta sa stopeze demersurile in vederea recuperarii unei sume de bani legal
datorate de unul dintre inculpati unui teq. Din aceasta perspectiva, calitatea de
avocat a persoanei vatamate care a actionat in interesul tertului nu prezinta
interes ~i nu inlatura existenta infractiunii de ~antaj, norma de incriminare neim-
punand vreo cerinta speciala subiectului pasiv (C.A. Cluj, secfia penala, decizia
nr. 1069/2013, nepublicata).
162 Drept penul. Partea speciala

3.6. Forma de baza asimilata


- constil in constrflngerea prin amenin{area cu darea in vileag a unei fapte reak sau
imaginare, compromijiJtoare pentru persoana amenintal;i ori pcniru un manbru de
familie 1 (art l 77 NCP) a] accstcia in scopul de a Jobarnli 1n mod i11just un jtJios
nepatrimonial. pcntm sine ori penlru altul;
- prin aceasta fapta, pc lang5 libertatea psih1cli a pcrsoanei, sum afectatc ~1 relaJiik
sociak refrritoarc la onomea sau demnitatea pcrsoanci [de pilda, constrangerea prin
amenin\area cu Jarea 1n viie2.g a C\Jtniteni in trecut a unei infractiuni de catre persoana
vatamata, ori a implicarii sale 1n activitatii ilicite sau a unor ekmcnte ce tin de v1ata
intima a accsteia (relatii extraconjugale, homosexuale etc.) ori a unor inregistran
audio-video compromitatoare (de pilda, intn=tinerea de raporturi sexuale de cane
victima in spafii publice)];
- darea 111 vileag a faptelor compromilatoarc poatc avca loc fata de terie pcrsoan,·
(nu neaparat in spa\iul public) ;;i se poate realiza prin oricc mijloace (presa, site-uri de
internet, comunicarea catre diverse institutii sau autoritil\i etc.);
- nu se va retine tipicitatea forrnei asimilate a infractmnii 111 ipoteza in care fopti
realr1 sau imaginara este deia cunoscuta publicului, iar faptuitorul vizcaza doar darea in
vileag ca fonna de reiterare publid, a faptei farf, a aduce niciun dement nou;
- ,..pretul tflcerii" in caznl infraqiunii de ~antaj in ionna asin1ilata estc ob(inerea in
inJust a unuifi,los ncpatrimonial (just sau h{iust) de ditrc ~antajist sau de o a]El
fllO(f

persoana;
- in ipote1a in care scopul urrnaril este dobrindirea in mod mjust a unuijo/os patri-
monial pentru sine s:m pentru alml se ,a re1ine varianta agravma a infraqiunii
prevazuta de art 207 alin. (3) NCP;
- in cazul in care in aceea$i imprejurnre $antaJt!l este comts atM prin acte de
constrangere, cfa $i prin amcniufarea cu darea in vileag sc va retinc o singura infrac-
tiune de ~antaj (unitate naturala. colcctiva)~ .iar nu un (llriCT1'fs··ae inlraCliillii:- --~""-~-· "'"·
~-••----'---=- ,,,__.,._., __,
.,, • ~ • ~ - " ' M , . , . . , . , < . . e , ~ - •;,~~,,,___

- sub aspect subiectiv frmna asimilata se comite cu intentie dirccta

~ Fapta inculpatulm M.R.F. care la diferitc in!ervale de timp in perioada


02.12.2015--28 0 l.20 J 6, i'n baza accleia~i rezolutii infrnqiona!t, folosind
numeroase nies::tJe prin aplica1la WhatsApp. mesaj<:: telefonice S"lvlS. apcluri
telefonice, sau prin viu grai, prccurn ~i prin apeluri telctbnice ~i mesaje SMS
transmise mcmbrilor familiei victirnei, a cnnstrans-o pe pcrsoana vatamata H.D
prin amenintare cu excrcilare de acle Jc vio1enta, cu moartea, cu distrugerea
apartamentului, respecliv cu postarea in rnediul online a unor fotografii $i inre-
gistrari video compromitatoarc, infa\i~and-o pc pcr~oana va.trnnatEi 111 1postaze
intimc, sri fad\ ~i st\ dea c,cva (initial in vederea impficarii, tar apo1 pentru a o
deknnina sa i remita diforite sume de bani), 1n scopul de a dobfrndi 111 mod
injust atat mi folos nepatrimoniaL dt ~i un fulos patrimonia L periditrind :istfel
libertatea psihicli a victimei, este t1pica 711trunind anal sub aspect obiec11v, cat 9i

Potrivit C.pen din 1969. fapta comprom:[atoare de dare 1n vtleag privca pcrsuanu
1

amenintatii, soful a.:esteia sau o ruda apropiar,i.


Infractiuni contra pcrsoanci 163

subieetiv elemcntek: constitutive ale infraqiunii de ~antaj in forma continuata,


pn:vazute de art. 207 alin. (!), (2) $i (J) NCP cu aplicarea ,u1:. JS alin. (1) NCP.
tlementul material al infractiunii consta in acJiunile !nculpatului M.R.F. de
co11stn111gere morala a persoanei vatarnate H.D. comise a111t prin amcnintare cu
si:'n ar~irea unor fapte care i-ar putca aduce atingere victii sau ink'gritatii corpo-
rale sau care i-ar putca produce prejudicii patrimonia!e, u'lt $i prin amenintare cu
postarea in mediul onlinc a unor fotogralii ~i lrm:gistrari video c1m1promitatoare,
infa\i~and-o pe persoana vatamata 1n ipostaze intime. ln cauza este intrunita
cerinta esenfiaM prevazuta de nonna de incnminare, deoarece actiunik: de
constranlere exercitate de inculpatul M.R.F. au urmarit dckrminarea persoanei
vatamate H.D. la o anumita conduita, respectiv: sii faca ceva impotriva voin 1ei
sale (sa se impacc cu inculpatul in scopul continu[1rii rda\iei de concubinaj) ~i sii
dea ceva (sa-i remita diferite sume de bani). Urmarea imediatii a actiunilor
incuip,itului consta 111 starea de pericol creata la adresa libertatii psihice a victimei.
Lcgi"ituru de, ouzalitate intrc actiunile inculpatulu i ~i urman:a imt.:diata rezulta ex
re, 1nfractiunea de ~antaj fiind o infraciiune de pericol. Sub aspectul laturii
subiective. inculpatul a comis fapta cu inten\ie directa, intrncat a prevazut ~i
urmarit periclitarea libertatii psihice a persoanci vatamatt.:. Inculpatul a comis
actiurnle in scopu l ohrinerii in mod injust a unui jolos nepatrimonia! [impacarea
victimci cu inculparul ~i continuarta rdatiei de concubinaj folos nepatrimonial
per~onal specific formci de baza propriu - zise ~i asimilate preva1ute de art. 207
alin. (I) ~i (2)NCP], respectiv in scopul ob/inerii ln mod ittiust a unui folos
patrimonial [rcmits:rea unor sumc de bani (7.000 euro, iar apoi :1 450 euro, 400
tire sterline, 500 euro ~i SJ00 lei) ·· folos patrimonial specific variantei agravate
pn:vazute de art. 207 alin. (3) NCPJ (C.'.A. Oradea, secJia penala. decizia
nr. 50/2018, ncpuhficatci}.

~ Fapta inculpatului care, la data de 10 mai 2014, in comersa\ia purtata


prin int,~rmediul chat-ului Facebook cu per:;oana vatamatii. in v,'irsta de 12 ani,
1-·a an1eninfat pe minor cu darea in vileag catre mama acestuia a unor fapte
ncrealc, compromi[atoare pcntrn persmma vatamata, rcspectiv ca minorul i-ar ti
propus inculpatului sa intretina un raport sexual ural in schimbul unei sume de
bani, pentru a-\ detennina pe minor sa nu tnlrerupa legaturile cu inrnlpatul,
1ntnme~h: elcmentde constitutive ale infrnctiunii de ,,-;;antaf, prevazute de
art 207 alin. (2) NCP (... ). Elementul constrangerii rezulta atat din atitudinca
amenintatoare ::1 meulpatului sub respectivul aspect, cat ~i din v{\rsta ~i situatia
per:,onala a minon1luL aspcc!e cunoscute inculpatului, fiind evident faptul cil
amenintarea in cauza era susceptibila sa creeze rninornlui o stare de temere
(constatata de alt!el ~1 la rnomentul audierii minorului in cursul unnaririi
pemile), stare amplificata de faptul ca inculpatul ,i trirniscse ankrior minorului 3
fotografii cu familia acestuia din urma, descarcate de pe contul de Facebook al
tatCdui p,>rso::mei vatama!e, fapt care a avut un impact puternic asuprn minorului
(astfel cum rezultii. din declaratiile parintilor acestuia) ~i facea plauzibila posibi-
litatca ca inculpatul sa ia legatura cu mama minorului. Tn slar~it, imprejurarea ca
inculpatul nu umifirea obtinerea unui folos patrimonial, ci sa• 1 constranga pc
minor sa nu intrerupa comunicarea cu eL nu arc nicio inraurire asupra existentei
in!i·aqiunii, ci mHnai a formei acesteia, unn£irirea um1i folos patrimonial
164 Drept penal. Partea speciala

constituind doar un eh:mcnt agrarnnt al infraqiunii de $antaj $i nu un element


constitutiv sine qua non al acesteia (CA. Bra~o1·, penala, minori ·.>l
fomilie. decizia nr. 12312015, ww1t.rolii.ro).

Fapta inculpatei care, 1n caiitatea sa de ziarist, a amenintat persoana


vatamata cu darea in vileag a unor fapte compromiiatoare pentru imaginea sa ~i
a familit'i sale, solicitfmdu-i o suma de bani pentru a nu puhlica un mticol in
acest sens. 1ntrune$te elemcntele constitutive ale infractiunii de ~antaj A da
in vileag o fapta compromitatoare inseanma a o aduce la cuno$tinta altor per-·
soane. Nu intercseaza daca darea in vileag se face fotr-un anumit mod. De
ascmenea, nu are relevanjii daca acea foptr, este reala s::m imaginara. Ea trebuie
sii fie cnmpromitatoare pentru persoana amenintata sau pentru o mda apropiata
(CA. Pite.-;ti, secfia penala. minori ~·i ji1mi!ie, decizia nr. 653/2008, in
V -Vi1duva, Jnjracfiuni contra libertc'ifii persoanei, op. cir., pct. 61).

a... lnfraqiunea de ~antaj este realizata prin toate elementcle sale consti-
tutive: persoana Yatamata R.M. a fost constransa sa 1ncheie un contract de
'instrainarc prin amenintare:1 cu inccperea cercetarilor penalc pemru infractiunea
de .:vaziune fiscala (l. secfia penah'i, deciz1a nr. 1385/2004, www.scf.ro).

3.7. Formele infractiunii


- acte!e de pregt1tire tcntativ;i sunt posibile. 1nsi'\ nu sum incriminate;
- infractiunca se consuma in momentul in care sunt exercitate actde de constran-
gen:, dnd se produce starea de pericol pcntm libertatea psihica a persoanei: nu prezint1
importaniil pentm detcnninarefl momenh1lui consumarii data la care subicctul pasiv a
cedat constrangl·ni satisfacfmd cerinta autorului ~i nici dadi. persoana vatamatfi. a
rez1stat constrangerii:
- poate fi savar~itri 1n forma continuata, caz 1n care se epuiz1~aza la data savar~irii
ultimului act de executare.

a... Curtea apreciaza ca fn mod nelegal .)'i netemeinic


constatat cxistenta unui concurs real de infraetiuni
instanta a
infraqiunea de ~antaj
prevazuta de art. 207 alirL (l) §i (JJ NCP (varianta a fonnci d,: haza
propriu-zise) ~i infraqiunea de $antaj prevazuti1 de art. 207 alin. (2) ~; 1)) NCP
(varianta agravata a formei de baza asimilate), in vedere ca 1n caunl sunt
intrunitc conditlile cumulative previ\zute de art. 35 :,lin O) NCP pentru rc1inerea
uniti'itii legale a infraqiunii continuate deoarece:
1. cdsta o unitate de subiect activ: im:ulpa!ul M.R.F, a cnmis toate actiunik
infrac(ionale succesive; de~i in um1a DCC m. 368/2017 (M.Of. nr. 566 d;n 17 iulie
2017) unitatea de subiect pasiv nu m::ii constituie o condi 1ic pentru retincrea infrac-
1iunii continuate, reman:am faptul ca in cauzii aqi1milc de ~antajare exercitatc
succesiv de inculpat au vizat acela~i suhiect pasiv, persoana vatl!mata !lD.;
2. inculpatul M.R.F. a comis o pluralirate de acfiuni de ~a,ztajarc a persoanei
v:itamate H.D. la <liferitc date (fie in cursu1 aceleia~i zik, fie in zile consecutive),
"in perioada 02.12.2015-28.0l .2016:
ln/i'acfiuni contra persoonei 165
3. ac 1iunik de ~antaj;:ire satisfac condi1ia unita(ii de continur, intrucat 111\runesc
cerintele legale ale variantei agravate a infractiunii de ~antaj fie ca aceasrn se
raporteazii la forma de baza propriu-zisa, fie la fonna de baza asimilata, fiind
indreptate irnpotriva aceluia~i obiect juridic. Omogenitatea juridic.a a aqiunilor
infrnctionale comise de inculpat nu estt; afectata i'ntrudt, a~a cum am aratat
anterior, inf'racfiunea de Jantqi in farma de bazi1 (propriu-zisd ~·i asimilata)
co11stituic o in/i'acfiune cu con/inut alrernativ, iar modalitatik alternativ.: de
comitcre sunl echivalente din punct de vedcre juridic;
4. inculpatul tvi.R.F. a actionat in baza aceleia~i rezolufii infiw'{iunale determi-
nate, deoarect: la momentul luarii hotararii de a o ~antaja pe persoana vatamata
H. D. aces ta avea atat reprezcntarcH ansamblului actiunilor pe care urmcaza sfl le
1ntreprinda, cat :1i a faptL1lui ca aceska vor fi rcalizate secveniiaL Din probele
administrate Curtea constata ca re1olutia infrac1ionala 1n iemeiul c[ircia
inculpatul M.R.F. a actionat a fost anterioara primci actiuni de ~antaj, ca aceasta
s-a mentinut in perioada 02.12.2015-28.01.20 l 6 ~i ca inculpatul a aqionat prin
modalitati rclativ similare impotriva aceleia~i victime, la intervale scurte de timp,
urmiirind acelea~i scopuri (CA Oradea, sectia penala, deci:ia nr. 50/2018,
nepublicati'l).

!nstan\a de apel a facut o incadrare juridica necorespunzatoare, prin


retinerea formei contmuate a infractiunii de ~antaj in condi 1iik in care infrac-
tiunca estc o infraciiune comisiva ce pr(·supune o restrangere a libertafii psihicc
a persoanei ~i se consuma 1n momentul in care s.. a produs actiunea de constran-
grn.: a \ ointei victimei, in vederea satisfo.:crii prdentiilor faptuitorului. In
ipoteza in care faptuitorul a constriins victima prin acte rcpetate, exista o singura
infr;,qiunc de ~antaj (!.C.CJ, secfiapenalii, dccizia nr. 964/20()9, lW,r.scj.ro).

J.8. Pedeapsa
- pentru Jonna tip: inchisoarea de la 1 la 5 ani;
- pentru 1hrrna asimilata: inchisoarea de la l la 5 ani;
.. penlru varianta agravatii: inchisoarea de la 2 la 7 ani.

4.1. Nofhme
- In continutul art. 208 NCP sunt reglementate in alineate diferite doua infracthmi
distinctt\ infractiunea de hartuire fiind una cu conp.nuturi alternative 1:

1 Reveuim asupra opiniei exprimate 1n edi(iile anterioare in care retineam ca mcriminarea


de la art. 208 alin (2l NCP constituie varianta a!ternatira atcnua!tt. in acest sens, a se vedea
D. NiJu, Uncle consideratii privind infractiunea de hiirtuire introdusa de noul Cod penaL in
C.DP. nr lr201 i, p. 135 in care au1orul arata ca ,,infractiurn:::i Je bCtftuirc. a~a cum tJste ea
rcglementata in noua kgisla1ie penalii este una cu continuturi alternative, cu altc cuvinte sub
acc:ca~i dcnumin: marginala $i in cuprinsul aceluia~i text de incriminare sunt rcglementate
doua infractiuni distincte, fiecare cu speciricul stiu, conexe doar datorita vatamarii produse. In
166 Drept penal. Partea speciala

a. in fapta celui care, in mod repetat, urmare~te, fara drept sau fiira un interes
legitim, o persoana ori ii supravegheaza locuinj:a, locul de munca sau alte locuri frec-
ventate de catre aceasta, cauzandu-i astfel o stare de temere [art. 208 alin. (1) NCP];
este astfel stipulata o forma speciala a amenintarii care produce o stare de temere
realizata prin urmarirea repetata a victimei ori prin supravegherea locuintei, locului de
muncl1 ori a altor locuri frecventate de aceasta;
b. efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin mijloace de transmitere la
distanta, care, prin frecventa sau continut, ii cauzeaza o temere unei persoane [art. 208
alin. (2) NCP];
- in situatia in care se comite atat infractiunea prevazuta de art. 208 alin. (1) NCP,
cat ~i infractiunea prevazuta de art. 208 alin. (2) NCP se va retine existenj:a unui
concurs real de infractiuni;
- infractiune de hartuire nu se confunda cu infractiunea de hartuire sexuala preva-
zuta de art. 223 NCP (infractiune contra libertatii ~i integritatii sexuale care se poate
comite numai in cadrul relatiilor de munca ori a unor relatii similare celor de munca) ~i
nici cu cea de folosire abuziva a functiei in scop sexual prevazuta de art. 299 NCP
(infractiune de serviciu);
- actiunea penala se pune in rni~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate;
termenul de formulare a plangerii prealabile curge de la data consumarii infractiunii, iar
nu de la momentul epuizarii acesteia.

4.2. Obiectul infracfiunii


a) obiectul juridic principal: relatiile sociale referitoare la libertatea psihica a per-
soanei fizice;
b) obiectul material: nu are.

sprijinul solutiei noastre, aducem urmatoarele argumente: in primul rand, legiuitorul s-a
inspirat dupa mai multe modele din dreptul comparat, importand - ne place noua sa credem -
elementele pozitive din fiecare sistem in parte: haquirea clasica din dreptul norvegian sau
britanic, respectiv utilizarea abuziva ~i ~icanatoare a diverselor mijloacel;r de transmitere sau
comunicare la distanta din dreptul francez ~i elevetian. Doua infractiuni distincte, in sistemele
legale la care am facut referire in sectiunile precedente. In al doilea rand, un alt element care
ne sustine opinia sunt pedepsele diferite prevazute pentru cele doua infractiuni, neputand
considera ca primul alineat constituie o forma agravanta pentru eel de-al do ilea (o modalitate
de sistematizare a textului care nu este folosita de legiuitorul roman). in fine, fiind in prezenta
unei infractiuni cu continuturi alternative, in realitate art. 208 NCP reglementeaza doua infrac-
tiuni distincte, reglementate generic sub denumirea de ,,haquire", ~i anume stalking-ul, respec-
tiv utilizarea abuziva a telefonului sau a altor asemenea mijloace de comunicare sau trans-
mitere la distanta. In consecinta, in masura in care in acela~i caz vom avea intrunite elemen-
tele de la fiecare alineat, credem ca solutia fireasca va fi retinerea unui concurs de infractiuni".
In sensul ca varianta prevazuta de art. 208 alin. (2) NCP constituie o varianta speciala, iar
nu o varianta asimilata sau atenuata a infractiunii, a se vedea V. Cioclei, in NCP comentat,
p. 435. Acela~i autor arata ca ,,daca, fata de aceea~i victima, se realizeaza atat modalitati ale
elementului material ce sunt incluse in varianta tip, cat ~i modalitati ale elementului material
specifice variantei speciale, se va refine o singura infractiune de haquire, cu raportare la
ambele variante". "
167

4.3. Suhiectii infractiunii


a) subiectul activ: oricc persoana fizica sau juridica (nccircumstanliat) cu capaci-
tate penala:
- pot avca calitatca de subiecti activi nemijlodti ai infraqiunii ~i soj:ul sau fostul sot
al pcrso;inc1 vatfunate, ori rudek apropimc ale accsteia:
- participaria penalii este posihila in toate formele: coautoratul, instigarea sau com-
piidtatea,
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in via(a,
- nu prczinti\ import.111ta varsta sau scxul subiectului pasi\ al infractiunii: rn esenfl'i,
incriminarea hcirfuirii in NCP a {()st ef1;,'cWl ca:::urilor apdrutc fn practicc'i fn care
dfkrite pcrsoanc in .,pecia!j('1nei - erau asteptate .yi urmc'irite pe strada sau fn alte
!ornri puhlice, ('1·i sunt trncasurc prin intermedi11l unor mesa/e teiejimice sau similare,
toatc aces tea jiind de natura a crea o stare de temere sau de ingr(iorare;
- nu poate fi subiect pasiv o pcrsoana.iuridid1:
.~- ,_.,..,~,-~. -•·--·-••-"~•-~••-·•~•-•-·"•-·-•~<>;-•-•••-w-
"'" ·M~ •

- atilt infractiunea prevazuta de art. 208 alin. ( l) NCP, cat ~i infractiunea previtzuta
de art. 208 alin. (2) NCP !,1:m! i1;fracJ.iw.JLfie ohi_cei,. fond ncccsara intrunirca cerin~ei
unifatii de subiect pas iv. ~isttd ca numai a~ctuate 1mpotriva acduia~i subiect
J)J:-lV vor ii evaiuate la retmerea caracterului rt:petat al faptei; . - . .. . .
~. --~-·· "=-""""'¥••·· - , ...., , _ - - - - ·- · - · · --- ---

- pluralitatea de subiecti pasivi atrage re[inerea unui concurs de infractiuni.

4.4. Infractiunea prevazu ta de art. 208 alin. ( l) NC P


4.4. l. Latura obie.:th a
a) eicmentul material: art. 208 alin. ( l) NCP prevede doua variante alternative ale
ckmentului mal,""ial al lc1rme1 de haza a infractiunii ,:onst{md doa1 in acte comisive
(infracfiune Iii confi11ut alternativ):
{i) urmarirea unei persoani!, in mod repetat, f,frii drept sau Jara un interes
legitim;
., urrntinrea '< poatc realiz:i ::itat 1n locuri publice. cat :;;i in ditcrite spatii privak
(de pilda, 1n restaurante in timpul 'in care pcrsoana vatamata se afla intr-un separeu);
• mmiuirea !rchuie sf, aiba caracter repetat un singur act nefiind suficient pentru
retinerca infrac~iunii de haquire, chiar daca inca de la scsizarea prinrnlui act, victima
'.',-a afla1 :,ub o stire de temere: raractenil repdat al actiunii infracticma!e conduce la
concluzia ca inllactiunea de hflffuire este o inti·ac/iww de obied;
pe, rn 11 a :,;; retine caraclerul penal a\ faptei trebuie procedat la o analiza. in
1.uncreto ;, actelrn de extrntare ornogene pentrn a se dctermina, fata de particularitatlle
ficcarei caulc, dacit a fost comis un numar suficient de acte care sa releve obi~nuinta;
- legc:i previ:ck doul'i cerinp! csenfiale ale dememului m,iterial, respectiv urmarirca
sa fie efoctuutri fard drept sau Jara un interes legitim (public sew privat); de pilda, nu
::.e va pulrn re:im: comikrea infractiuni1 de hartuin· in ipotcza in ,;are orgunele de
urrnarire pen:iia dispun in conditiile leg1i efectuarea unui filaj cu pnvire la anumite
persoanc suspectate d.: implicare in activiratii infraqionale daca fapta comisa are o
168 penal. Partea

baza legala sau unnarc$te un interes kgitim sc va rctine existenia unei cauze care
1nlatura tipicitatea obiectiva, nu a cauzei justlficative prevazute de art. 21 NCP.
(ii) supravegherea locuinfei, locului de muncd ori a altor locuri frecventate de o
persoanii, in mod repetat,fiirt1 drept saufdrii un interes legitim.
- supravegherea poate avea loc prin orice mUioacc (vizuala, prin intennediul difo-
ritelor echipamentc tchnice etc.); spre deosebire de urmarire, in cazul supravegherii fap-
tuitornl se plaseaza 1ntr-o anumita locatie din care observa activitfttiJe suhiectului pasiv;
- supravegherca trebuie sa aiba caracter repetat. un singur act nefiind suficient
pentru retinerea infractiunii de haf1uire; caracterul repetat al aqiunii infracfionale
conduce la concluzia CJ infractiunea de hartuire este o inj,-acfiu11e de obicei;
- pentru a se retine caracteru! penal al faptei trebuie procedat la o analiza in
concreto a actelor de cxecutare omogene pentrn a se deterrnina, fata de particularitatile
fiecarei cauze, daca a fost comis un numar sufieient de acte care sa relcve obi~nuinta;
- in cazul 1n care sunt realizate ambcle modalitati alternative ale infractiunii prcva-
zute de art. 208 alin. (l) NCP, se poate rctine intrunirea cerintei caracterului repetat din
structura infraqiunii de obicei, nefiind afectata omogenitatea juridica;
- legca prcvede dona cerinfe esenpale elementului matcr:al, rcspectiv suprave-
gherea sa fie efectuata fiirli drept sau Jara un interes legitim (public sa It privat):
- persoana vatamata trebuie sa con~tientizeze faptul ca este mmarita sau suprave-
gheata, pentru ca numai astfel se produce rnmarea imediata a infractiunii de harp.1ire,
care este o infractiune de perico! concret;
- daca sunt realizate ambelc forme alternative ale elementului material al fonnei
baza a infrac(iunii, se va reiine existenta unei infraqiuni unice simple, iar nu a unui
concurs de infraqiuni ori o infractiunc continuata:
- 'in situaria 1n care pe langa supravegherea repetata a locuintei persoanei vatamate
faptuitorul fotografiazf1, carteazii ori inregistreaza, Iara drept, imagini ale persoanei
aflate in locuinta se retine concursul intre infrac\iunea de hartuire ;;i cea de
violarea viefii private (art. 226 NCP), daca pcrsoana vatamata a observat ca este supra-
vegheata: in cazul 'in care, daroriti\ mijloacelor sau tehnieilor folosite persoana vatamata
nu a observat supravegherea, sc va retine numai comiterea infractiunii de vioiarea vietii
private (art. 226 NCP);
poate fi retinuta in concurs real cu infractiunea de hartuire sexuala.
b) urmarea imcdfata: stnrea de pericol creata la adresa libertatii psihice a victimei;
incalcarea libertatii psihice cauzeaza o stare de temere cu privire la existen\a unui
pericol viitor (de pilda, crearca unui climat de insecuritatc care perturba viata privat{t a
victimei):
c) legatura de cauzalitate:
- trebuie dovedita existenta unei legaturi de cauzalitate intre actelc de hiirtuirc ~i
starea de Lemere efectiv creat:l (inkacfiune de pericoi concrct 1).

1 In sensul ca infractiunca ar fi nna rezultat. a se vedea V. in NCP Cc)mentat,


p. 436.
lnfi'ac(iuni 169

4.4.2. Latura subiectiva


- intentia dirccta sau indireda 1: avand 1:n vedere ca infractiunea cste una de obicei ~i
esk incriminatii numai atunci ciind este comis{1 cu inten\ie, este necesar sa se retina ~i
existen1a unei rezolutii infraqionale unice, chiar daca aceasta are caractcr generic.

Fapta inculpatului M.KF., care la diferite intcrvale de timp, in


perioada 12.2015-28.01.2016, a unnarit-o, in mod repetat $i Iara un inlcres
legitim pe perso:ma vatamata H.D. atilt la domiciliu. c,1t ~i la Iocu! de munca al
acesreia ~i a procedat la supravegherea in mod repetat ~i fara un interes legitim a
accstor locuri cste tipica, 1ntrunind atilt sub aspect obiectiv, cat ~i subiectiv
elementele constitutive ale infractiunii de har1uire, prevazutc de art. 208 alin. ( l)
NCP. Ekmentul material al laturii obiective consta atat in urmarirea rcpetata ~i
fara un interes legitim a persoanei vatamatc, atat la dorniciliu. cat ~i la locul de
munca al acesteia, dlt ~i :n supraveghcrea in mod repetat ~i fara un intcres
lcgitim a acestor locuri. Actele de executare comisc de inculpatul l\1.R.F. au avut
carni.:ter repetut fiind sav,1r~ite la di ferite intervale de timp, in perh1ada
2.12.2015-28.01.2016, nu au fost efoctuate 'in temeiul vreunui drept sau a unui
inkres kgitim public sau privat ~i au t<ist indreptate 1mpotriva aceluia~i subiect
pasiv, persoana vatamata H.D. Actele de executare comise de inculpat sunt
onwgene Juridic, constituind modalit!iti alternative de comiterc a infractiunii
de art. 208 alin. ( l) NCP. Unnarea imediata consta in incalcarea
libcitatii psihice a persoanci vatarnate, cilreia i-a fost cauzata o stare de terncre.
Astfd, din raportul psihologic intocmit de catte psihologul M.I.C. rezulta ca
pcrsoana vatamata prezentat Lm indice sever de dcpresic, stare de anxietate,
personalitate modificata, fi.mctionare deficitara la nivel cognitiv, afectiv ~i social
datorita situatici conllictuak create dupa lncheierca unei relatii de concubinaj.
fnlre e!ementul ~i unnarea imcdiata a fost probata cxisten~1 unci
legMuri de cauzalitare, aqiunile inculpatului conducfmd at.'it la !ezarea liberta1ii
psihict: a persoanei vatamate, cat ~i la crcarea und stari de temere, care a avut
drt:pt repercusiuni desfa~urarea deficitara a activifa\ilor uzuak ~i crcarea unui
deficit de mentinere a relatiilor ~i pcrfonnantelor la locul de munca, astfcl cum
rezulta ~i din raporlul psihologie depus la dosarui de urmarire penala. Sub
aspectul laturii subi1:cctive inculpatul a comis fopta cu inten 1ie in modalitatea
prevazuta de art 16 alin. (3) lit. a) NCP, intrudit a prcvazut ~i urmarit ca
ac\iunik sale si produca o vatamare a libertatii morale ~i o stare de kmere
persoanei vatamate (intentie directa). Uni ta tea de mani festare de vointa a
inculpatului M. R.F. cste evidenta, acesta luand o rezolu1ie generica de a hartui
persoana vfitamata in perioada 2.l2.2015-28,0l.20lfi. Curtea opineaza ca
modalitatt'a concreta Je comiterc a infractiunii de hartuirc de catre inculpatul
M.R.F. intr-un interval de timp de aproximativ doua !uni in cadrul caruia actek
de hartuin: au avut caracter de continuitate, face ca inth1ctiunca de obicci a
harfuirii sa nu poate fi considerata ca a fost comisa in frnma continuata. Astfel,
Cmtea re1ine cit fat8 de natura rclatiilor existente anterior 1ntre inculpat ~i pcr-
soana vatarnata ~i de modul in care accsta a receptat intreruperea relatiei de cou-
cubinaj, infract Ltnea de ha11Uire s-a consumat dup[1 comiterea celui de-al trcika

1 In acela~i ,ens, a ~e vedca V Cioclei, in NCP comentat, p. 436.


170 Dreptpena!. Par/ea speciaia

act de unnari1c/supraveghcre. d,,oarccc raportat la pamculamatile i:auzei, din


ace! moment se poate disccmc existenta unui numttr suficient de acte de
executare care releva obi~1minia $i sc poate refine producerea unniiririi ime<liak
a infraqiunii. Infraqiunea de ~antaj s-a epuizat la data corniterii ultimului act de
executare (CA. Oradea, sectir.1 penafci. decizia nr. 5012018, nepublicata).

4.5. lnfractiunea prevazuta de art. 208 alin. (2) NCP


4.5.1. Latura obiectiva
a) clementul material: efectuarea de apeluri telefonice (fie prin intermedw !
retelclor de telefonie fixa, fie prin cele mobile, inclusiv atunci cand continutul apelului
sc regasc~te in casuµt vocali.'t a cdui apelat) sau comunicari prin mfiloace de
transmitere la distan(ii [e-mail, retele de sociatizarc (de exemplu. facebook, linkcdin
etc.), SMS, MMS etc.], care. prinfrecventa sau continut, 'ii cauzeazii o temcre v1c1irne1
(infractiune comlsiva);
- este necesar ca efect:uarea apelurilor sau a comunicarilor .fili fie repetatli iar con-
1

tinutul acestora sa nu constea intr-o amenin\are sau un ~antaj. caz In care vor fi n.:tinutc
numai aceste infractiuni;
- fapta nu este tipica daca estc realizat un sigur act de executare; caracternl repctat
al actiunii infractionale conduce la concluzia ca infracfiunea de hartuire cste u
infraC{iune de obicei;
- pentru a se retine caracterul penal al faptei trchuie procedat la o ana!iza in
concreto a actelor de ext::cutare omogene pentru a sc detennina, fata de parti-
cularitatile fiecarei cauzc, daca a fost comis un numar suficicnt de actc care sa relevc
obi~nuinta;
- starea de panica cste creata fie de frecvenj:a apelurilor tclefonice sau a cormmicari!or
(de pilda, primirea in mai multc zile consecutive 111 rimpul serii de apduri telefonice de !a
acela5i numar de telcfon fara ca apelantul sa spuna ceva), fie de continutul !or (primirea
de mai multe ori pe zi a unor sms-uri cu caracter irliurios de la acela~i numar de tukfon);
- infractiunea de ha.quire 111 aceasta variantli are caracter suhsidiar :iltor infnH>
fiuni, putand fi retinuta numai daca fapta nu constimie o infractiune mai g.rava (de
pilda, atunci cand se poate retinc existenta infraqiunii de amenintarc: sau ~anta_i);
- poatc fi retinuta in concurs real cu infractiunea de hartuire sexual fl.

~ Curtea opineaza ca in mod nelegal prirna instan\a a aprecint ca fi'ebuie


re{inllle ln concurs real infraCfiunea de amemn 1are prevcizuui de urt. 206
alin. (]) NCP [const:1nd in fapta inculpatnlui M.R.V. care, 1n perioada 02.12.2015-
28.01.2016, prin numeroasc mcsaje prin aplicatia WhatsApp, prin mesaje
tclefonice SMS, apcluri tdefonice sau prin viu grai, a mnenin\at-o pc per~oana
vatamata H.l). cu acte de violenta, cu moartea, cu distrugerea apartamentului.,
care au fost de natura sa-i creezc o profunda stare de tcrncre] 01 i1ti·acfium·a de

Refrrirea kgiuitorului la frecven{a comunicarilor indica 'in mod mdubitabi! nccesitatea


1

caracterului repetat al acestora.


fi,fracfi:,ni contr,, r1trsoanci l 7l

hc1rf111re prerclz11tci de art. 208 alin. (2) NCP [const;lnd In faptcle inculpatului
M.!tV. care, in perioack1 02.12.2015-W.Ol.201() a trimis numeroase mesaje
SMS (sute de rncsaje) $1 apeluri tekfomce de pe diferite numere de tclefon, atat
per;;nanei ,iitamatt: l-LD., cat ~i mcmbrilur familici acesleia, toatc acestc actiuni,
inciusiv prin frecvcnta ~i continutul apclurilor )' mesaic!or teld<inice, fiind de
natura si\-i mentinri persoanci vatama1e starea de temere dtja insuflata]. Curtea
constata faptul c~ in cadrul apeluriior tek!onice ,,1 a ceiorlalte t1puri de comuni-
cari cfcctuate de inculpat mcsajul de ameninj:are a fost explicit ~i s-a rcferit la
comiterea unor i11fractiuni ~i a unor faptc p:igubitoare. Curtea consider:"\ ca exista
un concurs c1parem de calificfm 1n fonna calificarilor alkmative intre infrac-
1iu 11,'a d,; amenmwc, prev:1zuta de art 206 alin. ( l) NCP ~i infraetiunea de
hi1rtuire. pn·vazuUi de an. 208 alin. (2) NCP, deoarece t:1mtinuiul constitutiv al
infraqiunii rnai grave de amenintarc pentm care legca prevede pedeapsa 1nchi-
sori1 de k, 3 luri l:1 un an. alternativ cu pedeapsa amt.·:vii fl exclude pc eel al
infractiunii mai u~oarc de hafiuire pcntru care legea prcvcde pcdcapsa de la o
!uni\ sau trc·i !um sau amenda ~i e,i::ta o cauza de snbsidiaritate prevazutii de teza
finaiii :1 art. 208 alin. (2} NCP (,,daca fapta nu con:,tituie " infrac1iune mai
grava"). Prin unmm:, 111 conditiile in cauza s-a constatat ca prin apdurile tele-
fonice ek':,tuate 111 mod rcpetat de incuipatul :\LR.V. s-au reaiizat ~i actele de
amenin\are, Curtea considera ca trebuic retinuta nmnai aceasta din unna infrac-
tiune, nu >.Ill concurs de infrac\iuni intn: ameniu 1are ~i hartuire (C.A. Oradea .
.secJia penald. decizia 11r. 50/21)]8, ncpub!1catii).
b) urmarea imediat;'l: sta;ea de pcricol crema la adresa hbcrtatii psihicc a victimci;
incalcarea libertatii ps1h1Ce cauzeaza o stare de tcmere cu privire la existenta unui
pcricol "iiror;
c) legatuni de cauzalitate: trebme dovcdita existenta unei kgaturi de cauzalitate
1nlre actt:!e de h:1!1uire si stare? de pericol crec1li\ (itifrar:riune de pericul concn'l).
4.5.2. Latura subiectiva
- se crnnite cu inten!fe directi'i sau indirecta; avand in , edere ci, infractiunea e~te
una de obicei incriminata numai atunci c,'ind este comisa cu inten1ic, este necesar sa se
,·etina ~i ,,:xistcn1a unci rezoltipi infraciionale unice, chiar daca aceasta arc carackr
gencnc:
- in cazul 111 c:u-e pcr,,oana care efectueaza apelurtk: telefonice/cornunicarilc repctate
nu a prevazut ~i urmiirit/acceptat hnrtuirea pcrsoanei vatamate ~i nic1 crearea unci stari
de temen:. ci rezolvare:1 altor 1:hestinni justilicate, nu se ,a putea retine comiterea
mfraqiunii dl' haquire prevazute de art. 20~ aim. (2) NCP (de pilda, nu se va reiine
cnmilerca infraetiunii de hi'h1uire in ipoteza 111 care unul dinlre sotii aflafi in procesul de
dl\ ort apdeaza in mod r,~petat 1w ceE1lait fie pentru a l eonvinge sa n:nunte la divorl in
scopul continuarii casniciei, fie pentru a ajunge la o solutionare amiabila a divortului:
tut astfeL fapta nu este tipica daca p(:rsoana carei:l I s-a incredin{at spre cre~ten.: ~i
educare copilul il apeleaza fo mod repetat pe debitorul pensiei de 111tretinere pentru a-i
,;olicita plata pcnsiei re:-,tank punandu-i in vcden: ca, in caz contrar, va formula
plangerc penala penllu comiterea infraqiunii de abandon de familie); ca excep~ic, este
pusibili totu~i, in functii:: de p,111icubri1a{ik nmcrek' :ile cauLei, rctinerea infractiunii
I •

172 Drept penal. Partea speciala

de haquire in cazul in care persoana vatamata ~i-a manifestat in mod explicit dorinta de
a nu mai fi contactata/deranjata ~i, in ciuda acestui aspect, fiiptuitorul a continuat sa o
apeleze/transmita comunicari care prezinta caracterul unor acte de hartuire.

4.6. Formele infractiunii


- actele de pregatire sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
- tentativa nu este posibila, fiind o infractiune de obicei;
- infrac~unea se consuma in momentul in care, dupa efectuarea actelor de executare
repetate, este relevata existenta obi~nuintei ~i se produce in concret starea de pericol
pentru libertatea psihica a persoanei;
- infractiunea se epuizeaza o data cu realizarea ultimului act de executare.

- - - lnfracfiunea de harJuire prevazuta de art. 208 NCP este o infrac-


Jiune cu conJinuturi alternative in cadrul careia legiuitorul a reglementat in
mod distinct doua infracfiuni de obicei de sine statatoare respectiv:
- la art. 208 alin. (1) NCP - urmarirea in mod repetat, fiira drept sau fiira un
interes legitim a persoanei vatamate, respectiv supravegherea in mod repetat,
fiira drept sau fiira un interes legitim a locuintei, locului de munca sau a altor
locuri frecventate de catre persoana vatamata; aceasta infrac{iune are un continut
alternativ deoarece cele doua modalitafi ale elementului material prevazute lege
sunt echivalente din perspectiva semnificafiei penale. Forma unitatii legale a
infractiunii de obicei rezulta din prevederea explicita fn lege a caracterului
repetat al actelor de executare, astfel ca fiecare act de executare privit indivi-
dual nu este tipic, avand natura unui ilicit civil. Prin urmare, pentru stabilirea
momentului consumarii infractiunii trebuie determinata in concret existenta
obi~nuintei prin analiza actelor de executare omogene comise in oricare dintre
modalitatile alternative prevazute de lege (urmarire ~i/sau supraveghere), la
diferite intervale de timp, de aceea~i persoana, impotriva aceluia~i subiect pasiv
~i in baza aceleia~i manifestari de vointa;
- la art. 208 alin. (2) NCP - e/ectuarea de apeluri telefonice sau comunicari
prin mijloace de transmitere la distanta, care, prin .frecvenfa sau continut, ii
cauzeaza o temere unei persoane. Forma unitatii legale a infractiunii de obicei
rezulta in mod implicit din referirea legiuitorului la frecventa actelor de execu-
tare, astfel ca fiecare act privit individual nu este tipic, avand natura unui ilicit
civil. Prin urmare, ~i in acest caz, pentru stabilirea momentului consumarii
infractiunii trebuie determinata in concret existenta obi~nuintei prin analiza
actelor de executare omogene comise la diferite intervale de timp, de aceea~i
persoana, impotriva aceluia~i subiect pasiv ~i in baza aceleia~i manifestari de
vointa.
Fata de natura juridica de infractiune cu continuturi alternative a infractiunii de
hartuire, comiterea de aceea~i persoana in acela~i Joe ~i intr-un interval scurt de
timp sau la intervale diferite de timp a unor fapte care imbraca atat forma infrac-
tiunii prevazute de art. 208 alin. (I) NCP (indiferent de modalitatile alternative
de comitere), cat ~i pe cea a infractiunii prevazute de art. 208 alin. (2) NCP,
conduce la retinerea unui pluralitati de actiuni infractionale eterogene, iar nu a
Infracfiuni contra persoanei 173
unei singure actiuni ~i a mai multor acte de executare omogene. Prin urmare, in
aceastli ipotezli se va constata existenta concursului de infractiuni (forma a
pluralitatii de infractiuni), iar nu a unei unitati naturale de infractiune fata de
lipsa omogenitatii materiale ~i juridice ori a unei unitati legale sub forma infrac-
tiunii continuate fata de lipsa omogenitatii juridice (C.A. Oradea, sec/ia penala,
decizia nr. 50/2018, nepublicata).

fiind o infractiune de obicei, aceasta este, in prmc1pm, incompatibila cu


savar~irea in forma continuata1•

4.7. Pedeapsa
- pentru forma prevazuta de art. 208 alin. (1) NCP: inchisoarea de la 3 la 6 luni sau
cu amenda (120-240 zile-amenda);
- pentru forma prevazuta de art. 208 alin. (2) NCP: inchisoarea de la 1 luna la 3
luni2 sau cu amenda (120-240 zile-amenda), daca fapta nu constituie o infractiune mai
grava.

1.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea
sau primirea unei persoane in scopul exploatarii acesteia, savar~ita: a) prin constran-
gere, rapire, inducere in eroare sau abuz de autoritate; b) profitand de imposibilitatea de
a se apara sau de a-~i exprima vointa ori de starea de vadita vulnerabilitate a acelei
persoane; c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase in
schimbul consimtamantului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane
[art. 210 alin. (1) NCP];
- constituie varianta agravata a infractiunii comiterea traficului de persoane de catre
un func/ionar public ajlat fn exercifiul atribufiilor de serviciu [art. 210 alin. (2) NCP].

1 Ca exceptie, in doctrina (F. Streteanu, D. Ni/u, op. cit., vol. II, p. 59) s-a admis posibi-

litatea retinerii formei continuate a infractiunii de obicei in cazul in care in ansamblul actelor
ce constituie infractiunea de obicei se pot contura grupe de acte, separate in timp, fiecare
dintre ele fiind in mlisurli sa probeze obi~nuinta. Astfel a fost propus ca exemplu de infrac-
tiune de obicei comisa in forma continuata haquirea in modalitatea prevazuta de art. 208
alin. (1) NCP atunci cand autorul urmare~te victima o perioada, face o pauza pe perioada
vacantei de iarna (cand fiecare pleaca in localitatea de domiciliu) ~i reia activitatea infrac-
tionala odata cu reinceperea cursurilor.
2 La aceasta varianta a infractiunii sunt reglementate cele mai mici limite de pedeapsli din
Codul penal.
174 Drept pcnal. Parrea speoalil

~ Din definitia traficului de pcrsnane, cuprins;1 Protocolul rri'.ind pt-e-


venirea, reprimarea ~i pedepsirea traficului de persoane. in special al fem.:ilor ~i
copiilor_ adi1ional la Conventia Natiuni!,1r Unite impotriva criminalit3tii tram.na-
\innale organizate, rezultii si formele in care se concn:t11eaza aceasta mfracpune
in raport de caractcristicile persoanclor traficate ~i traficante. de scopul urmari!
~i intercsul vinit. de natura ca1.11:elor au gcnerat lcnomenul, de implic,1tiile
sociale. dar ~i de spccificul valorilor socialc lezatl: (drepturiic omului). As1Jd:
1. privil din puncful de ffdere ul drepturilor 01111tlui, traficul dt persoanc include
sclavia, munca for~atfi, v10lcnta, abuzul de 1ncredere. agresiunea fizica ~i psihica
a persoanei, fiind pc deplin justificaUi aprecier\:a ca traficul de fiinte umane cstc
o forma a sc!a, ki la 111ccput de mileniu;
2. suh aspect economic, traficul prcsupunc interesc financiare (profituri uria$c).
n:\ele n.:gionale interm1tionak circulajia ilic1rn a barnlor (spiilarea banilor care
prov in din tratic ~i pe baza carora sc reali1ca,di activitatca de traficarc);
3. din punctul dt: vedere al originii /cnomcnului, fadoni care gcn,Teaz£1 ~i
sustin traficul sunt saracia acccntuata a victirnclor, nivclul educaiional
scazut, neincrederea In sine, e~ecurile 1n viata:
4. din pcrspec1ira valnrilor sociale le.~ate, pcrsoande traficare sum redu:-.1: la
condilia de "marfa". sunt dezumanizate treptat, 1iindu-k lezate semimcntcle
cele mai profunde, trauma sufcrita rnarcandu-le intreuga evolutie, iJtoare:
5. din punctul de vedere al implicafiilor sociale, datorita cre~tcrii alan11ante
din ultimii ani, trnlicul de persoane dcvine un fenomen national ~i
transnational. fiind favorizat de procesul general al globalizarii ~i uti!izarea
tehnologiilor modemc'.:
6. prin prismu s,·opu!11i viz.at, traficul presupune profituri uria'?e pentru trali-·
canti, inclusiY in cazul traficului in scop de munca fortata. Din pcrspcctiva
victimclor, trntkul de pcrsoanc poatc fi clasificat natura actclor abuzi ve
exercitate asupra lor ~i care vizeaza, print!\' altele: aspectul social (abuz psiho-
logic, fizic, supravegherea pcntru impiedicarea deplasilrii ori !1berei circula!ii a
victimelor, lipsa puterii de decizie, lipsa accesului la servicii rnedicalc); aspcctul
juridic (deposcdarea de acte identitatc, posedarea utili:1arca dt: acte
amenintarile cu predarea la politie): aspectul economic (lmpovararea cu datorii,
neplata, retinerea unor pla1i nejustificatc) (l.C. secria pcnn/{1. decizia
nr. 1389/~0J0, wvvw.legalis,ru).

1.2. Obit.•ctul infrnctiunii


a) obiectul juridic principal: relat1i!e socialc refcritoare la dreptul la libertatea de
vointa )i aqiune proprii fiedirei persoane care sum incompatihilc cu orice actc de
exploatare;
b) obiectul material: corpul persoanei ,ictima a traficului de fH.:rsoane in masura 1n
care este vizat prin fapta tipica.
lnfrm{1mi tantra per,uunei 175

Lt Suhiectii infracOunii
a) subiectul activ: orice rersoana fizica sau juridica (n1::cin.:urnstan\iat) cu capaci-
tate penalfi;
- in ipdteza 1n care subiectul acriv nemijloci1 c-;k un fimuionar public aflat in
exerc'iti11! utribufiilor de i,crviciu se , "' ref me variu11h1 agravata a inf,i•ocfiunii;
·· participatia pcnalii este posibiia in toate formele: coautoralul, instigarea sau com-
1· • I
pa1utatea·:
- eoaulnratul ~i Ci ,mpiicitatea enncnmitenta V\)r putea atragc retmerea ~i a cir-
cumsrnn1ei agravante prcv:\zute de art 77 lit a) NCP.
h) suhiectul pasiv: orice persoana fizica majora in via[t1.

- daca victima infractiunii cste minora. se \a retine comiterea infractiunii de trafic


de mmon:
- in ipoteza in c;J1..: :,unt traficm,:: atnt persoane mmore, cat ~i pcrsoane majorc,
infrnctiunea (k trafic de minnri se va retine ln concurs cu infractiunea de trafic de
1
persomw-;
• plura!itatea de :-,ubiecti pami Jtrage, in princ,pm, retincre;, unui concurs de
infractinni: avand in vcdere ca unic'ilc!tea subicctului pasiv nu mai constirnie o
1:ondq1c pentrn rc\inerea unitatii k:gak in fom1a infn,qiunii contrnuate in urma DCC
nr. 368/2017 (M,Of. nr. 566 Jtn 17 iulie 2017), &-ar putea considera case poate retine
rationamentul instantei supreme din recursul 1n interesul Legii nr, 49/2007 (M.Of
nr. 7'7-::- din 15 noiembric 2017) fn cun:: H7 apre,·ia1 ui fn ipote.:a in care trafirnl de
persoonc ,.1'te conu.1 c,11pra mai l!Ui!ior rnbiecti pa,,i,·i. fn aceleayi 1ondifii de foe ~i
de 1imp. se rn re[me o infrar·tiune zmidi, fn formd 1:onrimwtci, iar nu mai multe
ii1fracfiuni aflLZre fn concurs\ cred ca eroarea instantei supreme in evaluarea formei
de unitatc de tnfractiune (cauzata de neobservarea faptului ca 1n cat:ul infractiunii
continuatc este necc=,ar <1 existe o rl11mlitate d,· oc(umi sau llhlt{iuni infracriona!e
comisc' lu diferite inre,·1't1i,· de !imp) ,1r putea fi indn.:pwta pe cale prctoriana, in sensul
retinerii nu a unti pluralitati de aqinni infraqionale, ci a unci singure ac\iuni infrac-
\ionale (prou:::; executional unic ). care alaturi de omogenitatea juridica ~i de unitatea
spatiu-!emporala s::1 conduca la retincre:1 unei unitc7ti naturale culeuii e, iar nu a 1111ci
unite':{ i IL',(,,:le de infru,:/ ii,ne.

1 j 11 rnnd intemeia1 ,:.-;; rctinut in b.:r;1!ura de speciaiitaic (F. Strc,cm1u. D. Nifu, op. cit .
vol. lI. p. 24 l) ca in cuul mfractiunii tk 1rafic de peN,.rn1:> complicd1: trchuie sa cunoasca
faptul ca ac\iunea de recrutan: ia care intelege sii ajutc se face in scopul exploatarii ulterioan.: a
vii.:timei. intrucat p,,:ntni a se !<.'tine participa\ia penala. compli('ele trcbuie sa cunoasca nu doar
elemcntck de t1picitatc obirctiva ak fapt:i auhirului, ci ~i ckmentele care califica intentia
autonii.;11 (mobil, scop ,peed).
2 C.l /t1haria, Tr;,1L:ui de persom1c. LcL C.H. Beck. Hurnre~ti, 20: :', p 106.

' Aceasta ,olu\ie fusesc recunoscuta 111ca din anul 2007 1n nmditiile Cpen. din l 969. prin
decizia pronuntara de instania ~upt'emii in recur~ in intercsul kgii m 4912007, in conditiilc 1n
,·arc potrivit C,,dului penal ante, ior unicitatca ,ubiectului pasi, mt constituie o conditie a
infraL·\iun1i rnntinuat<.:.
L. ..J

176 Drept penal. Partea speciala

1.4. Latura obiectiva


a) elementul material: art. 210 alin. (I) NCP prevede cinci modalitafi alternative
de comitere a infractiunii de trafic de persoane 1:
1. recrutarea - racolarea directa sau indirecta, prin orice mijloace a victimelor in
vederea exploatarii;
2. transportarea - deplasarea victimei cu orice mijloace de transport la locul unde
unneaza sa fie exploatate din tara sau din strliinatate;
3. transferarea - relocarea victimei de la un traficant la alt traficant, ca obiect al
unei tranzactii sau intelegeri intre ace~tia; in concret un traficant renunta la autoritatea
sa asupra unei victime in vederea trecerii acesteia sub autoritatea altui traficant;
4. adapostirea - cazarea victimei intr-o locuinta sau intr-un alt amplasament ori
gazduirea acesteia; notiunea de adlipostire acopera notiunile de cazare ~i gazduire
prevlizute in fostul art. 12 din Legea nr. 678/2001 armonizand dispozitiile legislatiei
inteme cu cele ale Convenfiei Organiza/iei Na/iunilor Unite impotriva criminalita/ii
transnafionale organizate din 15 noiembrie 2000;
5. primirea - preluarea victimei de clitre un traficant de la alt traficant in vederea
exploatarii; astfel, victima intra sub autoritatea unui alt traficant de persoane;
- se va retine comiterea unei singure infractiuni de trafic de persoane chiar daca sunt
comise una sau mai multe dintre modalitatile alternative;

1 Potrivit Ordinului ministrului justitiei nr. 2353/2008: ,,Fenomenul traficului de persoane

trebuie analizat din perspectiva urmatoarelor aspecte:


Acfiunile:
- Recrutarea poate fi materializata in propunerea care se face victimei in faza initiala a
procesului de traficare. Aceasta propunere, de obicei, se dovede~te a fi in final o promisiune
falsa, fie legata de obiectul sau natura muncii, destinatia calatoriei victimei, conditiile in care
se va afla, va fi tinuta ori va munci sau de locul desfa~urarii activitatii. Recrutarea poate fi
realizata de catre una sau mai multe persoane fizice ori juridice, in mod direct sau prin inter-
mediul unui anunt, prin intermediul mass-mediei sau al intemetului, utilizandu-se una ori mai
multe dintre mijloacele enumerate mai jos.
- Transportarea implica deplasarea victimei de catre traficanti (intermediari sau transpor-
tatori) din locul de origine sau de unde a avut loc recrutarea catre locul de destinatie, unde va
avea loc exploatarea. Nu este obligatoriu ca transportarea sa fie realizata peste frontiera de stat.
- Transferarea sau vanzarea poate avea loc in situatia in care victima este data de catre
recrutor unui intermediar pentru transportare ~i/sau mai departe persoanei fizice sau juridice
pentru exploatare. Transferarea poate fi insotita de plata unei sume de bani, bunuri materiale
sau de alta natura. Totodata, sunt ~i cazuri cand transferul ~i/sau vanzarea sunt realizate de
catre persoana fizica sau juridica care a exploatat prima data victima, aceasta fiind transferata
~i/sau vanduta unei alte persoane/grupari care ova exploata in continuare.
- Adapostirea sau cazarea poate fi realizata de catre recrutor, intermediari sau persoana
fizica ori juridica care exploateaza victima, aceasta putand fi tinuta intr-o locuinta, hotel, spatii
improvizate etc.
- Primirea persoanei sau persoanelor destinate obiectului exploatarii are Joe in contextul
transferului sau al vanzarii".
lnfracfiuni contra pemxmei 177

Elementul material al infraqiunii de trafic dt: persoane se realizeaza


pnntr-una sau mai multc dintrc aqiunile prevazutc ca modalitiiii alternative,
actiuni care trebuie sa fie cfccluatc in scopul exploatarii v1c1imci: L recrutarea
consta in atragerea victimt)i spre a ti exploatata in vcdcrca obpncrii de profit;
1. mmsportarea presupunc deplasarca victimei dintr-un loc 111 a!tul, fie in inte-
riorul statului de originc, fie din statul de origim: al victimei in statul de desti-
natie, ccea cc presupune eel mai adcsca trccerca uneia sau mai multor linii
de frontiera; 3. transferarea consta in trnnsmitcrea victimei de la un traficant la
altul, atunci cand este vanduta pur ~i simplu ca o marfa, initial tara ca ea sa ~tie,
sau face obiectul unei alte tranzactii incheiate lntre traficanti (de cxernplu,
schimbul); 4. cazarca prcsupnne instalarea unei per::;oant'. tcmporar intr-o
locuinµ ori intr-un alt amplasament avand aceasta destinaJie. iar gazduirea
constil in primirea unei pi.!rsoanc intr-o locuinµ ~i adapostirea vremelnica a
accs1eia; 5. primirea prc:mpune prduarea victimei de cfttre un traficant, de la
unul la a!tul, ca urmare a unei tran1actii intervenite intre cei doi. Fiecare din1.re
aceste actiuni este suficienta pentm realizarea elementului material al infrac-
tiunii de trafic de persoane, atat in variantele tip, cat ~i in cele agravate (f.CCJ,
sec(ia penalc'i, decizia nr. 1389/2010, www.iegalis.ro).

Recmtarea. ca rnodalitah: alternativa prin care are loc traficarea,


consta in atragerea victimei spre a fi exploatata in vcderea obtincrii de profit.
OL modul de actiune al mculpatei. eonstand in abordarea v1ctimelor in diverse
localuri, fara a avea anterior relatii de prietenie sau amicitie cu acestea, ~idea le
propune sa mearga in slrainatate pentru a munci, preeidmdu-k cit este posibil sa
intretina ~i rela1ii sexuale pentrn obtiner,~a de banL oforindu .. Je ajutor, inclusiv
material, in acest scop, se circumscrie cu prisosinta in con\inutul notiunii de
,,reerutare" 111 accepfiunea textului de lege. Totodata, s-a aratat ca \'nsa~1
activitatca desfa~urata de catre inculpata vine in sprijinul argurnentatiei invocate,
in sensul ca aqiunea de recrutare implictt un proces complex, cata vrerne
Llcm1:rsurile ~i eforturile intreprinse de aceasta nu au avut finalitatea urmarita
fa~[, de victima L.S., care a refuzaL in mod constant, sil dca curs nfortelor facute
de dire inculpata. Dar, chiar si in acest context, activitatca dcsH'i~urata de catre
inculpata l se circumscric cnn\inutului constitutiv al infraqiunii de trafic de
persoane, cata vrcrne chiar daca aqiunile care compun demcntul material al
laturii obiective au ca finalitate subiectiva scopul exploatarii persoaneL scop
care trebuic sa. existe in momentul savftr~irii fapteL acesta nu trebuie sa ~i fie
efectiv realizat (IC.C.J., secfiapenalli. decizia nr. 1773/2008, w1nr.legalis.ro}.

Probele dosarulm confirma ca inculpatul R.N. a cazm in locuinta sa pe


persoana vatamata in scopul exph,atarii, prin practican:D prostitutiei, inles-
nmdu-i aceasta activilatc. prin aduccrea clientilor ~i a ob1inut foloase materiale,
pcrccpand personal bani1 pcmru actele sexuale pe care G.M. h: intretinea cu
clicn\ii. Astfel, persoana vfttamata a aratat ca a fost iuata din Gara de Nord de
3 indivizi care au vandut-o ulterior inculpatului R.N. (zis I.T.), ca acesta i-a spus
ca va fi concubina Jui K, fiul sau, 111 varsta de 17 ani ~i ca se va prostitua pentrn
el cu diver~i clienti, se coroboreaza cu deciaratiile martorilor LL $i LM., care la
178 Drept penal. Partea specialci

ran<lul lor, au scsizat organelc de politie ca 1ntHmul din imnbikle din B-dul
Pieplanari, unde s-au dus pentru a intretine rarortun sexuale au fr,st abordati de
o fata, pe numc M., care le-a spus ca este tinutii in ace! imobil 1:1ra voia et, in
scopul de a se prostitua, precum 9i cu procesul-verbal de pcrchezitie a imobi-
lului, 1ncheiat la data de 25 martie 2004 de catre organele de politic. Aceste
probe se coroboreazi. de altfel. ~i cu cele ariitak de inculpat 1n declaratiile saic
care, de~i nu rccunoa~te faptul ca ii aducea clienp persoanei vi.itiimate, a precizat
insa ca M. era foarte cuminte, nu ie~e3 din casa ~i nici din curte, cand avea
nevoie de ceva ie$ea el insu~i din curte 5i-i cumpara sau ca aceasta ie~ca ia cum-
paraturi, lnsofita de membrii ai familiei T. Or, obligarea persoanei vatrimate de a
sta in casa, aducerc:i clientilor de ditre inculpat pcntrn pracrirarca prostitutic:i_
luarea de catre accsta a banilor ob1inuti in urrna rracticarii prost1rupei constitu1c
o constrangere a vointei persoanei vati\rnate (l.C.C.J. sccfia pena!ii, decizia
nr. 440/2006, v..ww.lega/is.ror
- cerinfe esenfiale alternative: indiferent de mndalitatea alternativa fapta este tipic:,i
doar in cazul in care este comisii prin una sau mai multe dimre urmiiwarele
modalitiifi:
(i) prin constn1ngere, riipire, inducere ln eroare sau almz de autoritate;
- constningerea: VCP prevede nof iunca genericti de constrdnger,·. spre deosehiit·
de vechca incriminarc care facea refi,rire numui la ameninfare smr violen/c: prin
urmare, constrangcrea victimei se va putea realiza fie prin mnenin{are. violenfa, fie
prin orice ale mijloace de constrdngerefizici5 sau psihicl"i (de pilda, sustragerea docu-
mentelor de identitate sau a pa~aportului, administrarea unor substanfe halutinogene,
lipsirca de hrana etc.); in aceast11 modalitate infa,rzunea de tm/ic de per1owte
absoarbe infracfiunea de umeninfare suu pe cea de /IJ\ iri sau alte rioienfe;
- rapirea presupune lipsirea de libertate a unei persoane care este mutati'l dintr-un
Joe in alt Joe: 1n aceasta modalitate infraqiunea de lipsire de libertate este absorbita 1n
infract.iunea de trafic de persoane;
- inducerea in eroare implica in~dar,:a, fraudarea Yictimelor; ln mod 1ntemeiat ht
aratat in doctrina 1 ca in accasrn modalitatc infraqiunea de trafic de persoane nu este o
infraqiune complexa intrucat poate exista trafic de persoane pcin induccre in croare,
fara sa fie necesar sa existe ~i o infraqiune de fa~elaciune (absorbita)
- ahuzul de autoritatc presupune exercitarea abuziva a inthienrci de fapt sau a
autontatii de drept pe care traficantul o avea asupra victim.:i .

. , , . Fapta inculpatei C.N. de a o inso\i pe numita R.!. in Sp,mia, unde prin


amcnintari imprcuni"i cu ceilal\i inculpati, au nbliga1 o a se prostinw in beneficiu!
!or, lntmne~te elementele constitutive ale mfraqiunii de trafic de persmmc
(1. C. CJ, secfia penal{/. decizia nr. 2087/20 J0, w,vw.!egalis, ro).

~ in spc\a, s-a dovedit ca actiunile convcrgente savar~ite de cei trei cldll··


culpa 1i au fost subsumate obtmerii de venituri i!icne din praclicar:::a prostitu\ici,

1 V. Civclei, 1n NCP comentat p. 440.


lrifracfiuni contra persoanei 179
prin vicierea consimtamantului celor patru victime, induse in eroare asupra con-
ditiilor in care vor lucra, profitandu-se de dificultatile materiale in care se aflau
de lipsa de informatie ~i instructie. Mai mult, victimelor le-a fost limitata
libertatea de actiune ~i vointa prin retinerea pa~aportului, fiind obligate la raco-
larea clientilor dupa un anumit program, exercitandu-se asupra lor amenintari ~i
violente. S-a probat, prin urmare, activitatea de constrangere desfa~urata de
inculpati asupra victimelor, astfel ca in mod corect s-a stabilit intrunirea elemen-
telor constitutive ale infractiunii de trafic de persoane (J.C.C.J., secfia penala,
decizia nr. 2087/2010, www.legalis.ro).

- - Referitor la activitatea infractionala a inculpatului P. s-a retinut, in


mod corect, ca victimele au fost recrutate ~i cazate in localul sau, cu promi-
siunea mincinoasa ca vor avea un loc de munca pe baza unui contract legal
incheiat, ca vor primi un salariu fix ~i un comision pentru ca, ulterior, sa fie
obligate la practicarea prostitutiei, constrangerea realizandu-se prin amenintare,
acte de violenta ~i supraveghere (I.C.C.J., secfia penala, decizia nr. 4239/2009,
www.legalis.ro).

- - Principala modalitate de recrutare a constat in racolarea potentialelor


victime, prin atragerea lor, ca urmare a prezentarii unor realizari de succes ale
altor persoane ajunse la munca in Coreea de Sud, facuta fie direct de catre
inculpata, fie indirect, prin cuno~tinte ale victimelor, care erau abia intoarse din
strainatate, impresie pe care a creat-o prin mistificarea realitatii ~i pe care a
amplificat-o ~i prin aceea ca, de fiecare data, la u~a apartamentului sau erau cozi
formate din mai multe persoane ce a~teptau sa discute cu inculpata in acela~i
scop, al plecarii in Seul pentru a munci in conditii avantajoase (cu contracte de
munca bine platite, avand cazare asigurata ~i 3 mese gratuite pe zi) (I. C. C.J.,
secfia penala, decizia nr. 4001/2008, www.legalis.ro).

- - In examinarea continutului infractiunii de trafic de persoane rezulta ca


in~elaciunea este o infractiune mijloc pentru savar~irea infractiunii scop, res-
pectiv traficul de persoane prin exploatarea prin munca, majoritatea persoanelor
vatamate nu aveau loc de munca in momentul recrutarii, erau lipsite de venituri
~i aveau in intretinere copii minori, amagirea victimelor fiind amplificata ~i prin
aceea ca inculpata le-a asigurat transportul pana in Italia (l.C.C.J., sec/ia penala,
decizia nr. 3414/2008, www.legalis.ro).
(ii) profit/ind de imposibilitatea de a se apdra sau de a-~i exprima voinfa ori de
starea de viiditii vulnerabilitate a acelei persoane;
- imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-~i exprima vointa ori starea de vul-
nerabilitate a victimei trebuie sa fie preexistenta, faptuitorul profitand de aceasta stare.
(iii) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase in
schimbul consimfdmlintului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane.
- oferirea de bani sau alte foloase presupune ca bunurile oferite sa fie intati~ate
persoanei care are autoritatea asupra victimei in vederea obtinerii consimtamantului
[80 Drept pe!ial. Partea speciahi

acestcia la e:-;pioatarea victimti; nu prezim~i imp1irtanta pen1ru sfn ,lr~ire:, infraqiunii


dad oferta cs1e acceptata sau nu;
- darea prc½upum: n:miterea efecliva a b:milor ~au a altor foloasc, prccurn ~i primi-
rea acestora direct sau indirect de catre persoana care arc autrnitatea asupra victime1 in
vederea obtinerii consimµm::\ntului acesteia la exploatarea \ ictimei:
- primirea presupune rcmiterca directa sau indirecta de bani sau alte foloasc persoanei
care arc autoritatea asupra victimei 111 ved1:rea obtinerii eonsim[arn{intului acestda la
exploatarea victimei; in cazul ]11 care anterinr primirii faptuitoml acceptase promisiunea
de primire a unor astfol de bunuri, fapta se consuma la mornentul acceptarii:
- acccptarea promi,iunii de bani sau altc foloasc presup1me acordul expn:s sau tacit
(dar neindoielnic) al persoanei care are autoritatea asupra victimei; se poate realiza atfrt
direcl, cat ~i indirect;
- existenta consimj:amiintului victimei la traficare nu cunstituie o cauza justi/icativli,
nefiind de natura sa 1nli1ture caracterul penal a! faptei 1,

Recrutarea, !ransportan:a in slrf1inatak ~i cazarea mai multor persoanc,


prin amenintare, violenta ~i alte forme de constrangere, in scopu! exploararii prin
obligarea acestora sa savar~casca infractiuni de furt de bunuri, valorificak de
cntre inculpatL imrune$lC elerncntele constitutive ale infraqiunii de trn!ic de per-
soane, ob!igarea victimelor sa savar~easca infrnctiuni de fort de bunuri consti-
ruind o form[i de exploatarc f!C.CJ secfia penali'i. deci:ia nr. 1940/2011,
www.legalis.ro),

~ Recrutarea, transportarea $i cazarea mai multor persoane prin 1n~cla-


ciune cu privire la ohtinerea unor locuri de mundi, in scopul exploatarii victi-
melor prin obhg:irea la practicarea prostitutiei, savar~ita la diftTite intervaie de
timp, in realizarea acelcia$i reznlutii infractionale, tk catre doi inculpati
impreuna, 1ntrune~te clernentc!e constitutive ale infractiunii de lrafic de persoane
(J.C.C.J., seqia penala, decizia nr. 3206/2009, ½w,v)egali.uo).

~~ Fapta ineulpaplor de a recrma, transporta ~i eazn \ ictim(· majon:, in


acelea~i conditii de loc ~i de timp, prin in~elaciune, 0bligandu-lc la practicarea
prostitutici ~i 1nsu$ind11-;-i sume de bani provenite din practiearea pro~titutici de
catre victime fara acordui acestora, intrune$te elemcntele constitutive ale infrac-
tiunii unice de trafic de persoane in forma continua ti\ (1. C CJ., sccfh1 penuh,,
decizia nr. 2191/2008, www.legali.·uo).

1 In aceasta privinta in literatura juridica (F Streteanu, D. Nifu, op. ciL vol. I, p. 404) s-a
arfitat ca ,Jimita suplimentara privind ineidenta consimj:amantului vic1imei este impusa. la fol
ca in c,vul starii de nectsitate. deprincipiul dcmnitafii 111nane. A5a se face, spre 1:xemplu, ea,
potrivit art. 2l0 alin. (3) ~i art 21 l alin. (3) NCP, consimtamiintul pcrsoanci. victima a
traficului, nu constituic ,·auza justifieativa. Intr-adevac prin spccificul ei, infrac[iunea de trafic
de persoane presupune transformarea individu[ui, indifortnt dadi cste major sau minor. imr-un
obiect destinat exploatarii, ceea ce e:;te incompatib!I cu principiul demnitaf i urnanc".
Infracf11111i contra persoam·1 181

Fapta de a recrnta, transporta, caza ~i prirni pcrsoane pemru a fi anga-


jate in strain,ltate, 1n schimbu! unor surne de bani, de catre fliptuitori care nu au
calitatea de agcnti de ocuparc a fotiei de munc:.'i in strainatrHe, prin tn~elaciune
cu privire la condi\iile de munca, salarizarc, sanfitate ~i securitate, in scopul
cxploatarii lor prin executarca unei munci cu indikarea norrndor privind aceste
conditii ~i fara incheierea unor contracte lcgale de mundL intrune~te elementele
constitutive ale infraqiunii de trafic de persoane (J.C. CJ., secfia penala, decizia
m 3361/2008, Hw11.legalis.rol.

~ Constituic trafic de persoanc recrutarea lor in vederea executarii unor


munci cu incalcarea normelor legale privind conditiilc de munca, salarizare,
sanatate ~i securitate, prin transportarea acestora 1n strainatate. neplata munciL
lirsirea de cazarc $i de hrana cort:spunzatuarea, confiscarc;i pa~apoartelor ~i
abandonarea lor Iara resurse 11.CC.J., sec(ta 11cnala, decizia nr. 2680/2005.
www.legalis.ro).
b) urmarca imediata: starea de pericol creata la adresa libertatii a victimei p1in
tra:ficarea acesteia in scopul exploatari i:
- in cazul in care 111 urma traficului se produce ~i o vatamare a integritatii corporak
sau decesul victimei traficate sc va retine concursul de infractiuni intre infracfiunea de
trafic de persoane ~i cea contra vietii sau integritati.i corporale (de pilda, vatamare
corporalfi din culpa, loviri sau vataman cauzatoarc (fo moarte etc. L
c) legatura de c:mzalitate: rezu!rn ex re.

1.5. Latura subiectiva

deoarecc fapta trebuic comisa


1111!.,.il,.:l.
9::l!l!!Pilii,
- in principiu. configuratia coniinutului constitutiv al infraqiunii pare sa excluda
comiterca acesteia cu inteutie repentina:
- potnvit art. 182 NCP. prin exploatarea unei per,oane se ints:kgc:
a) supunerea la executarea unei munci sau i'ndeplinirea de servicii, in mod fortat;
b) tinerea In stare de sclavie sau alte procedee asemanatoarc de lipsire de libertate
ori de aservire;
c) obligarea la prncticarea prostitutieL la manifostiiri pornografice in vederea produ-
cerii ~i difozarii de mateiiale pomografice sau la alte forme de exploatare sexuala;
d) obligarea la practicarea cer~etoriei;
e) prelevarea de organc, tesuturi sau cdule de odgine umana, in mod ilegal.
182 Drept penal. Partca specialu

- nu este neccsar ca scopu! special sa fie atins;


- de~i se rcmarca faplul ca 1n defini1ia data de art 182 lit. a) NCP prin e.xploarare nu
sc mai 1ntelege $i executarea unei munci sau indcplinirea de servicii ,, cu inc/i/,~area
normelor legule privind condifiile de muncl,, salal'izare, saniitate 1c;i securitatc ",
aceasta nu echivakaza cu intcrventia une1 !egi de dezincriniinan.' in cazurile 111 care
scopul unnarit de faptuitor a fost acela de a supune o persoana la prestarea unei
munci in mod for\at, in conditii de aservire (munca Ia care este supus avfmd un
caracter injust, opresiv) pe care prestatornl muncii nu le-ar fi agrcat in tpoteza in care
ar t1 avut deplina libertate de a-~i exprima libert,1tc de ,ointa,

~ Executarea muncii s-a facut in n1od fortat, deoarece pcrsoanelor vata-


mate le-au fosl prezentate conditii de mum:i\ ~i sahiriu care nu exisrnu in rL:ali-
tate, fiindu-le ascuns faptul cfl documenlele de calatorie urmau sa le tic retinnk
de angajator, ceea ce s-a ~i 1ntt1mplat, moth pentru care victirnde au fost lirsite
de libertatea de mi~care pe teritoriul statului ceh, neputandu-se intoarce 111 iara ~i
nici parasi localitatea undc fusescra duse sa munccasca, ncavand posibilitatea de
a realiza un contact direct cu locuitorii ora~clor in care lucnm, din cauza
nccunoa~terii limbii cehe, supraveghcrii continue exerell:ite asupra lor ~i durateL
de peste 12 ore pe zi, in care erau obligate sa lucrezc in eonditii grele. Totodatrt,
pe parcursul ~ederii in (l·hia, persoanele \ atamrne au fost cazak in conditii
improprii, fiind nevoite sa-si achite din resurse proprii cazarea ~i aiimenta\ia
zilnidt, necesara suhzistcntei. Or, av;ind in vedcre an:ste ;;spectc. precum ~1
imprcjurarea ca lil schimbul fiecarei pcrsoane vatamate astfol ,,angajate"
inculpatii au primit suma de ciilc 125 eum faptde retinute i'n sarcma act::,tora
reprezinta exploatarea unei persoane prin execniarea unei munci in mod fortat.
Traficul de persoane sau naficul de mmorL comis \n scopul exploatcn ii viciimei
prin supunerea la executarea unci nmnci in mod frn1;at in conditiik ,interior
descrise, este prevazut de legea penal ain dbpozi(: iie an, 210 NCP ori, dupfi caz,
in dispozitiile art. 2 l l NCP, nefiind dczincriminat (IC.CJ. sec{iu penalii.
decizia nr. 76!RC din 26fcbru(lrie 2015, w1nucj.ro).

~ Infraqiunile de trafic de persoane au ca demcnt subiectiv inten(ia


directa. calificata prin scop, care trebuie sa cxisk 1n momentu! savnr~irii fapteL
dar care nu trebuie sa fie eyi efectiv realizat. Traficantul arc reprezcntarea carac-
terului ilicit al actclor sak in rcalizarea carnra se implica in mod con~licnt ~i
prevede consecintele lor, urmarind totodata producerea acestora {f, C CJ.. seC{ia
penalc'i. deci:ia nr, !389/}nJ0, Hww.lc,c;alis.ru).

1.6. Varianta agravata


- constituie variantci agravata 8 infraq iuni i t·omilerea traficului de persoane de
catre un .fimc(ionar public ajlat in exercifiul atrihufiilor de serviciu [art. 2l Oalin (2)
NCPJ; uceash'i varianta agravau'i a tntJ1cul11i de persmme ah.1oarhc abtcul 111 scrviciu
(art. 297 NCP);
- se va re\ine fonna de baza a infraqiunii daca fapta este comisa de funqionarul
pub! ic in timpul cat nu exercita atributiile de serviciu (de pildii, traficul de persoane
comis de un politist in timpul sau liber).
lrifracfiuni contra persoanei 183

1.7. Formele infractiunii


- actele de pregatire sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
- tentativa este posibila ~i incriminata;
- infractiunea se consuma in momentul in care se realizeaza fapta tipica;
- in doctrina 1 s-a aratat ca in afara modalitatii recrutarii, celelalte modalitati ale
elementului material (transportarea, transferarea, adapostirea ~i primirea) presupun o
prelungire in timp, ceea ce face ca, in aceste cazuri, infractiunea sa aiba forma
continua ~i, deci, un moment al epuizarii;
- poate fi comisa in forma continuata, caz in care se epuizeaza dupa comiterea
ultimului act de executare.

1.8. Pedeapsa
- pentru forma de baza inchisoarea de la 3 la 10 ani ~i interzicerea exercitarii unor
drepturi;
- pentru varianta agravata: inchisoarea de la 5 la 12 ani ~i interzicerea exercitarii
unor drepturi.

2.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea
sau primirea unui minor, in scopul exploatarii acestuia [art. 211 alin. (1) NCP];
- constituie variante agravate ale infractiunii comiterea traficului de minori:
a) prin constrangere, rapire, inducere fn eroare sau abuz de autoritate ori proji-
tand de imposibilitatea de a se apara sau de a-~i exprima voinfa ori de starea de viidita
vulnerabilitate a acelei persoane prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani
ori de alte fo/oase fn schimbul consimfamantului persoanei care are autoritate asupra
acelei persoane;
b) de ciitre un .funcfionar public in exercifiul atribufiilor de serviciu;
c) care a pus in pericol via/a minorului;
d) de un membru de fami/ie al minorului;
e) de catre o persoanii fn a ciirei fngrijire, ocrotire, educare, paza sau tratament
se afla minorul, ori de o persoana care a abuzat de pozifia sa recunoscuta de fncre-
dere sau de autoritate asupra minoru/ui.

2.2. Obiectul infracfiunii


a) obiectul juridic principal: relatiile sociale referitoare la dreptul la libertatea de
vointa ~i actiune proprii fiecarei persoane minore impotriva oricaror acte de exploatare;
b) obiectul material: corpul minorului victima a traficului.

1 V. Cioclei, in NCP comentat, p. 440.


184 Dr, pt penal. Partea
0

2.3. Subiectii infractiunii


a) suhiectul activ: orice persoana fizidi sau juridica (necircumstantiat) cu capaci-
tate penala;
- autorul trebuie sa cunoasdi ca victima 1rafkata estc minora sau sa fi putut
seama de starea de minoritate a victimei:
- participatia penala estc posibila 1n toatc fom1de: coautoratul, instigarca sau com-
plicitatea;
- co:.mtoratul ~i cornplicitarea concomitcnta vor putea retinerea ~i a cir-
cumstantei agravante prevazute de art 77 lit. a) NCP.
h) subiectul pasiv: orice persoana fizid1 minor in viata.
- in ipoteza in care sunt tra ficatc atilt perso:me dit ~i persoane majorc,
infraqiunca de trafic de rninori sc va refine in concurs cu infraqiunea de trafic
persoane 1;
- pluralitatca de subieqi pasivi atragc. in principiu, n:pnerea unui concurs
infractrnni; avand in vedere di unicitatea subiectului pasiv nu c,mst1tme o
conditic pentrn retinerea unita1ii legalc in fonna infractiunii continuate in unna DCC
nr. 368/2017. s-ar putea considera ca se poate retine rationamentul instan1ei supreme
din recursul in interesul lcgii nr. 4911007 in care s-a apreciat cii in ipoleza in care
traficul de persoanc este comis asupra mai multor pasivi, in acelea~i conditii
loc ,~i de limp, sc va refine o infrncfi11ne uniu'i, in Jorma continuata, iar nu mai
multe infhzc(iuni c4late fn concurs; crcd insa ca eroarea instantei supreme 'in
evaluarea fonnei de unitate de infractiune ar putea fi indreptata pe cale pretoriana, in
sensul retinerii nu a unei plurnlitati ac 1iuni infractionale, ci a unei singurc aqiuni
infrac1ionale (proces executional unic), care alaturi de omogenitatea juridica ~i de
unitatea spatio-temporala sa condudi la re\inerca unei unitaii naturale cnlective,
nu a unei unitati legale de infraqiune,

2.4. Latura obiectiva


a) elementul material: art. 211 alin. (l) NCP prevede cinci modalitii.fi alternative
comitcre a infraqiunii de tratk de minori:
L recrutarea racolarea directa sau indirecta, prin orice mijloacc a victimelor in
vederea cxploatarii;
2. transportarea - deplasarea victimei cu oricc mijloace transpon la locul undc
urmeaza sa fie exploatate din tara sau din strainatate;
3. transferarea relocarea victimci de la un traficant la alt traficant, ca obiect al
unei tranzactii sau 1ntelegeri 1ntre ace 9tia; in concret, un trnfican1 renunta la autoritatea
sa asupra unei victime in vederca treccrii acesteia sub auroritatea altui traficant;
4. adiipostirea cazarea victimei 1ntr-o locuinta sau intr-un alt amplasarnent ori
gazduirea acesteia; notiunea de adapostire acopera notiunile de cazarc ~i gazduire
prcvazute in fostul art. 12 din Legca nr. 678/2001 armonizand dispozi~iile kgislatiei

1 G. C. Zaharia, Traficul de pcrsoane, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2012, p, I 0(1.


]nfracfiuni contra pe!'soanei 185
interne cu cele ale Convenfiei 01ganizafiei Nariunilor Unite tmpotriva criminalitc.1fii
transnafionale organizate din 15 noiembrie 2000;
5. primirea -- preluarea victimei de catre un traficant de la alt traficant in vederea
exploatarii; astfel, victinia intra sub autoritatea unui alt traficant de persoane.
- se va retine comiterea unei singurc infractiuni de trafic de rninori chiar daca sunt
comise una sau mai multe dintre modalitatile alternative;
- spre deosebire de infraqiunea de trafic de persoane, in cazul infractiunii de trafic
de minori 111 forma tip nu prezinta importanta modalitatea 111 care a fost realizat trafo.:ul
(legea neimpunand celinte esentiale alternative), acesta putand fi comis prin orice
mijloace; daca fapta este comisa in modalitatile prevazute de art. 210 alin. (1) NCP se
va rctine varianta agravatr1 a infractiunii:
- existenta consimfamantului v1ctimei minore la traficare nu constituie o cauza
justificativa, nefiind de natura sa 1nlaturc caracterul penal al faptei.

in speta, s-a dovedita ca actiunile convergcnte savar~itc de cei trei


colnculpati au fost subsumate obtinerii de venituri ilicite din practicarea prosti-
tu\ki, prin Yicierea consimtf1mamului celor patru victimc, induse tn eroare
asuprn conditiilor in care vor lucra, profitandu-sc de dificultatile materiale i'n
care se anau de de infonnatie ~i instructie Mai mult, victimelor le-a fost
limitata libertatea de acttune ~i vointa prin rctincrea pa~aportului, fiind obligate
la racolarea clientilor dupa un anumit program, excrcitandu-se asupra lor ame-
nim:'lri ~i viulcfite. S-a probat, prin unnare, activitatea de constril.ngen: desta~u-
ratf1 de inculpati asupra victimelor, astfel ca in mod corcct s-a stabilit inci-
dcn\a dispozitiilor reforitoare la traficul de minori. De altfel, 111 cazul victimei
persoana minora, consimtamantul chiar liber exprimat nu are nicio rekvanta
pentru existenta infractiunii dat fiind ca textul nu o ccrc (IC.CJ. secfiapena!t1.
nr. :!226/2009, www.legalis.ro).
b) urmarea imediata: starea de pericol creata la adresa libertatii victime1 minore
prin tmficarea acestda in scopul exploatarii:
In ca1ul in care in urma traficului se produce ~i o vatamare a integritatii corporale
sau victime1 se va re\ine concursul infractiuni intre infractiunea de
trafo.: de si cea c,1ntra vietii sau integritatii corporalc (de pilda, vatarnare corpo-
rala din culpa, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte etc.).
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existc legatura de cauzalitate intre actcle de
traficare ~1 starea de pericol creatiL

2.5. Latura subiectiva

deoarece fap!a trcbuie comisa


186 Drept penal. Partea .1peciaia

- in principiu, configuratia con1inutului constitutiv al infraqiuni i pare sa excluda


comitcrea acesteia cu inten\ie repentina:
- potrivit art. 182 NCP, prin exploatarea unei persoane se 1ntelege:
a) supunerea la executarea unei munci sau indeplinirea de servicii, in mod fortat;
b) tinerea 1n stare de sclavie sau alte procedee asemaniitoarc de lipsire de !ibe1iate
ori de aservire;
c) obligarea la practicarca prostitutiei, la manifestari pornografice in vederea produ-
cerii $i ddhzarii de rnateriale pomografice sau la alte fonne de exploatarc sexuala;
ct) obligarea la practicarea cer~etoriei:
c) prclevarea de organe, tesuturi sau celule de origine umana, 1n mod ilcgal.
- nu este necesar ca scopul special sa fie atins.

2.6. Variante agravate


1n unna modificarii operate prin O.C.G. nr. 18/2016 111 vederea transpunerii
Directivei 2011/93 a Parlament1Jlui European si a Consiliului privind combaterea
abuzului sexual asupra copi ilor, a exploatarii sexuale a copiilor ~i a pornografiei
infantile. de abrogare a Deciziei-cadru 2004/68:JAl vor constitui variante agravate
ale infractiunii:
a) traficul de minori savar~it in conditiile art. 210 alin. (1) NCP;
•· este necesara comiterea traficului de minoti 1n modaiitatile prevazute la infrac-
tiunea trafic de persoane in art 210 alin. ( l) NCP pri11 constrangere. rapire,
inducere fn eroare sau abuz de autoritate ori profitdnd de imposibi!itatea de a se apam
sau de e.xprima vninta ori de starea vaditi'; vulnerabilitate u acelei pet:•mane
prin oferirea. darea, acceptarea sau primirca de bani ori de alte .friloase fn schimhul
consim{cfrniintului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane.
b) traficul de minori savar~it de catrc un functionar public in cxercifiul
atribufiilor de serviciu:
- accasta varianta agravata a 1raficului de persoane absoarbe abuzul 1n serviciu
(art. 297 NCP);
- se va retine forma de baza a infracfiunii daca fapta este de funqionaml
public in timpul cat nu cxereita atributii!e de servieiu (de pilda, traficul de minori com is
de un politist 111 timpul sau libcr):
c) traficul de minori care a pus in pericol viata minorului;
- punerea in pericol a vietii victimei minore se produce praeterintentionat din cauza
modului sau !ocului in care este traficata;
- nu se va retine accasta varianta agravata daca a fost afectata doar sunatatea sau
integritatea corporala a victimeL caz in care forma de baza a traficului de minori va fi
retinuta in concurs cu infractiunea de lovJri sau alte violentc prevazuta de art. l 93
lnfracfiuni contra persoanei 187
alin. (2) NCP, respectiv, dupa caz, cu vatamarea corporala prevazuta de art. 194
alin. (1) lit. a)-e) NCP.
d) traficul de minori savar~it de un membru de familie al minorului;
- subiectul activ nemijlocit ~i subiectul pasiv al infractiunii este o persoana care are
calitatea de membru de familie conform art. 177 NCP;
- este necesar ca faptuitorul sa cunoasca la momentul comiterii faptei calitatea de
membru de familie a victimei;
- in ipoteza in care victima infractiunii este sotul faptuitorului, este necesar sa existe
o casatorie valabil incheiata ~i in fiinta la momentul savar~irii faptei; in cazul sotilor
aflati in divort, se va retine varianta agravata, atat timp cat fapta a fost comisa inainte
de ramanerea definitiva a hotararii de divort sau inainte de emiterea certificatului de
divoq de catre ofiterul de stare civila sau de notarul public (in cazul divoqului prin
acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala);
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau compli-
citate; este necesar ca participantul sa aiba calitatea de membru de familie la momentul
comiterii faptei. in cazul in care un coautor are calitatea de membru de familie, iar
celalalt nu, se va retine varianta agravata numai in sarcina celui care are calitatea de
membru de familie. Daca numai autorul are calitatea de membru de familie, nu ~i insti-
gatorul sau complicele, ace~tia din urma vor raspunde numai pentru complicitate/insti-
gare la forma de baza a infractiunii in vreme ce autorul va raspunde pentru varianta
agravata; in ipoteza in care numai instigatorul sau complicele are calitatea de membru
de familie, nu ~i autorul, acesta din urma va raspunde pentru forma de baza a
infractiunii in vreme ce instigatorul/complicele va raspunde pentru varianta agravata.
e) traficul de minori savar~it de catre o persoana in a carei ingrijire, ocrotire,
educare, paza sau tratament se afla minorul, ori de o persoana care a abuzat de
pozitia sa recunoscuta de incredere sau de autoritate asupra minorului.
- ingrijirea faptuitorului: persoanele care se ocupa de ingrijirea victimei indiferent
de forma in care sunt angajati;
- ocrotirea faptuitorului: tutorele, curatorul, parintele natural sau eel care a adoptat
victima;
- educarea faptuitorului: profesor;
- paza faptuitorului: persoanele care au atributia de a asigura paza celor privati de
libertate in executarea unei pedepse, masuri educative privative de libertate sau a unei
masuri de siguranta;
- tratamentul faptuitorului: doctor, asistent medical, terapeut etc.;
- autorul poate fi ~i o persoana (indiferent de sex) care are autoritate ori influenta
(de fapt sau de drept) asupra minorului ~i care abuzeaza de acest ascendent sau de
increderea pe care i-o acorda minorul; raporturile de autoritate pot imbraca orice forma
(de pilda, autoritatea sociala sau religioasa) ~i ofera posibilitatea unei persoane sa
controleze, sa sanctioneze sau sa recompenseze material sau emotional minorul;
188 Drept penal. Partea specialii

- este necesar ca autorul sa aiba efectiv una dintre caEtatil:.: enumerate mai sus,
varianta agravata neputand fi rc\inuti'i in cazul in care autorul pretinde 1n mod nereal ca
detine aceasta calitme, iar apoi arc loc traficul de persoane.

2.7, Formele infrncthrnii


- actele de pregatire sunt posibile, insa nu sunt incriminate;
- tentativa cste posibila $1 incriminata:
- infraqiunea se consuma 1n momentul in care se rcalizeaza fapta lipid\;
- in doctrina. 1 s-a aratat ca in afara rnodalitatii recrutarii, celelalte modalitati ale ele-
mentului material (transportarea, transferarea, adapostirea ~i primirea) prcsupun o
prelungirc in timp, ceca cc face ca 111 acestc cazuri infractiunea si'i aiba forma
continua ~i, deci, un moment al epuizarii;
- poate fi comisa in fonna continuata caz in care se epuizeaza dupa comiterea ulti-
mului act de cxecutare.

2.8. Pedeapsa
- pentru forma de baza: inchisoarea de la 3 la 10 ani ,;i intcrziccrea exercitarii unor
drepturi;
- pentru varianta agrnva!fc inchisoarea Je la 5 la l 2 ani ~i interzicerea exercitarii
unor drcpturi;
- termenu! de prescript.ie a ra.spunderii penale 'incepe sa curga de la data la care
acesta a devenit major: dad1 minoru! a cfocedat inainte de implimrea majoratului.
termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sii curgil. de la data deccsuiui.

3.l. Notiunc
- este infractiunea ce consta in dctcrminarca sau inlesnirea practicarii prostitufiei ori
obtinerea de foloasc patrimoniale de pe urrna practicarii prostirutiei de catre una sau mai
multe persoane [art 213 alin. (1) NCP];
- constituie variante agravate ale infraqiunii de proxendism detcrminarea la ince-
perea sau continuarea practicarii prosiitutiei prin constrdngere sau comiterea faptei .fafd
de w1 m111or;
- spre deosebirc de C.pen. din 1969, NCP a suprimat, inlocuit sau a completat divcr$i
tcm1eni in scopul realizarii unei incriminari previzibilc ~i dare, dupn cum unneaza:
I. tennenul de ,,indernn" a fost inlocuit cu ,,detcrminare'', ceea ee inseamna o actiune
mai preeisa ~i mai restrfmsa;
2. s-a facut precizarea natwii folosului w1narit care trebuie sa fie de ordin patrimonial;

1 V. Cwclei, in NCP comentat, p. 440.


ln/rac/mni contra pcrsoanei 189
3. a fost \'nlaturata sintagma ,,un ah caracter grav" din alin. (3) al art. 329 C.pen. din
1969, Jntrucat avea un infeles imprecis $i susceptibil de interpretari;
4. varianta nom1ativa a recrutarii unei persoane pentru prostitutie [art. 329 alin. (2)
C.pen. din 1969] a fost inlaturata, deoarece sc regfise~tc ln modalitatea detenninarii prac-
ticarii prostitu\ici.

3.2. Obiectul infractiunii


a) obiectul juridic special: rclatiile sodale referitoare la buncle moravuri din
cadrul relatiilor de convietJ.lire sociala ~i de asigurare licita a mijloacelor de existenta,
libertatea sexuala, dernnitatea ~i integritatea corporala a persoanei;
.. prin dedzia nr. 20/HP/2016 1, instanta suprema a retinut ca valoarea sociala
ocrotita prin incriminarea faptei de proxenctism conforn1 art. 213 din NCP este liber--
tatea persoane1, titularul acesteia este chiar persoana ,,exploatata", care devine
astkl subiect pasiv al infraqiunii2; consider ca aceasta evaluare este con:cta cu
privire la ipotezele incriminate care presupun un act de ,,exploatare" nu ~i in cazul lt1
care fapta este comisil in modalitatca determinarii sau inlesnirii practicari1 prostitutieL
cand prncticarea prostitu\iei cste liher consimtita ~i nu se poate decela vrco forma de
constrangcrc;
b) obicctul material: corpul persoanei care practica prostitutia, dind fapta este
cmrnsa pnn constn1ngen:.

3.3. Subiectii infracfiunii


a) subiectul activ: autor poate fl orice persoana (necircumstantiat) care are capa-
citate penala;
partkipa\ia pcnala csk posibila 1n toate formek: cnautorat, instigare sau com-
plicitate:
- nu sc va retine calitatea de instigator a prostituatei ~1 care solicita unei persoane sa
ii inlesncasca practicarca prostitu\iei, detenninandu l pe acesta din unna sfl comita
infractiunea prox.enetism in aceasta modalitate3:
b) subiectul pash: fa1a de considerentele dcc1ziei inaltei Cm1i de Casatit' ~i Justitie
nr. 20/HP/20Hi consider ca in cazul formei de baza subiectul pasiv cste statul; ori de

1 M.Of. nr. 927 din 17 noiembrie 2016.


· Prin DCC nr. X74/20l5 (M.Of. nr. 70 din 7 martie 2016) s-a rc\inut ca: .. pornind de la
grnpul de infractiuni in cadrnl caruia a fost inclusti fapta de proxenetism in noul Cod penal,
obiectul .1uridi, principal al ace~tei infractiuni consta in relatiile ,ocialc referitoare la atributde
fundamentale ale pt.:rsoanei, rdatii care presupun procurarea mijloacelor de existenta prin
munca, in conditii de pentru regulile de morala ~i de asigurare a demnifatii umane, cu
cxcluderca orictiror acte de dolxindirc a unor foloase patrimoniale din practicarca prostitutiei
de catre o alta persoana''.
3 ln accst S(:ns in literamra Juridica (F Streteanu, D. Ni{11, op. cit., vol. l L p. 222) s-a ariltat

di .. ca nu va fi intervenientul necesar a carni protec\ie o urmare~tc norma de


meriminare, chiar ~i 1n s1tua\ia 1n care el cstc eel care instiga la com1terca infractiunii.
Persoana respcctiva nu face parte din sfera destinatarilor mmnei menite si'.1 o protcjezc, astfel
cfi. nu sc poale spurn:: pnn sa, ea ar incaka n:spectiva norma".
L

190 Drept penal. Partea specialii


cate ori se retine vreo fonna de exploatare a persoanei care practica prostitutia instanta
suprema a aratat ca subiectul pasiv principal al acestei infractiuni este persoana
,,exploatata";
- prin decizia nr. 20/HP/2016, inalta Curte de Casatie ~i Justitie a considerat ca:
(i) ori de cate ori infractiunea de proxenetism, in varianta inlesnirii practicarii
prostitufiei, se savar~e~te asupra unei singure persoane vatamate majore sau minore,
se va retine o singura infracJiune de proxenetism prevazuta de art. 213 alin. (1)
NCP, respectiv de art. 213 alin. (3) NCP, dupa caz;
(ii) in cazul in care infractiunea de proxenetism, fn varianta inlesnirii practicarii
prostituJiei, se savar~e~te asupra a doua sau mai multe persoane vatamate majore, ,, in
aceea$i imprejurare ", se va retine o singura infracJiune de proxenetism, prevazuta
de art. 213 alin. (1) NCP, fnforma simpla;
(iii) in cazul in care infractiunea de proxenetism, in varianta inlesnirii practicarii
prostituJiei, se savar~e~te asupra a doua sau mai multe persoane vatamate minore, in
,,aceea~i imprejurare", se va retine o singura infracJiune de proxenetism, prevazuta
de art. 213 alin. (3) NCP, informa simpla;
(iv) in cazul in care infractiunea de proxenetism, in varianta inlesnirii practicarii
prostitutiei, se savar~e~te asupra a doua sau mai multe persoane vatamate majore ~i
minore, in ,,aceea~i imprejurare", se va retine o singura infracJiune de proxenetism,
prevazuta de art. 213 alin. (1) ~i (3) NCP, fnforma simpla;
(v) in cazul in care infractiunea de proxenetism, in varianta inlesnirii practicarii
prostituJiei, se savar~e~te de catre o persoana asupra acelora~i persoane vatamate
majore ~i/sau minore, prin acte repetate, in realizarea aceleia$i rezoluJii infracJio-
nale, se va retine o singura infracJiune de proxenetism prevazuta de art. 213 alin.
(1), art. 213 alin. (3) sau art. 213 alin. (1) ~i (3) NCP, dupa caz, in fonna continuata,
confonn art. 35 alin. (1) NCP;
(vi) ori de cate ori infractiunea de proxenetism, in varianta inlesnirii practicarii
prostitutiei, se savar~e~te asupra a doua sau mai multe persoane vatamate majore
~i/sau minore, Jara legatura intre ele, se va retine un concurs de infracJiuni,
prevazut de art. 213 alin. (1), art. 213 alin. (3) sau art. 213 alin. (1) ~i (3) NCP, dupa
caz, cu retinerea dispozitiilor art. 38 alin. (1) NCP.
- aprecierea instantei supreme cu privire la existenta concursului de infractiuni (vi) a
fost realizata anterior DCC nr. 368/2017, cand unitatea de subiect pasiv constituia o
conditie pentru retinerea infractiunii continuate, avandu-se in vedere ~i faptul ca la
acel moment nu se putea retine o infractiune unica de proxenetism in toate cazurile in
care o persoana sava~e~te acte de executare tipice acestei infractiuni fata de mai
multe persoane, ci doar atunci cand exista o anumita legatura intre acestea, data de
timpul, locul, modalitaµle concrete de sav~ire etc.; fata de efectele DCC nr. 368/2017,
pluralitatea de subiecti pasivi nu mai atrage in mod automat la retinerea unui concurs
de infractiuni, chiar daca intre persoanele vatamate nu exista o legatura, ceea ce
conduce la concluzia ca ~i in acest caz, in ipoteza in care se retine unitatea de subiect
activ, de rezolutie infractionala ~i de continut se poate retine fonna continuata a
infractiunii.
lnjrucJiuni contra persoanei 191

3.4. I ,atura obiectiva


a) elementul material: detenninarea sau inlesnirea practicarii prostitutiei ori
obtinerea de foloase patrirnoniale de pe mma practicarii prostitutiei de catre una sau
rnai rnulte pcrsoane;
determinarea (instigarea) la practicarea prostitu(iei presupunc convingcrea unei
persoane la practicarea prostitutiei sau inct:perea practicarii prostitutiei sau atragerea
persoandor cu scopul ca acestea sa intre in slujba celui care organizcaza practicarea
prostitufici, fo: in tara, fie in strainatatc: fapla nu este tipici\ daca se retinc un simplu
1ndcnm la practicarca prostitutiei care nu a avut ca etect determinarea persoanei vata-
rnate; nu prezinta impcrtanta pentru retinerea tipicitatii faptei daca persoana instigata a ~i
pracucat cfectiv actc de prostitutic. faprn consumandu-se in momentul determinarii:
- lnlesnirea practicilrii prostitufiei reprezinta facilitarea practicarii prostitutici;
fapta este tipica chiar daca se realizeaza printr-un singur act de inlcsnire, realizat prin
orice mij loacc;
- ehiar dad\ infraqiunea de prostittl\ie pr1.:vazuta de art 328 C.pen. din 1969 a fost
dezincriminata. NCP a considerat ca anumite acte de pmticipatie la comiterea acesteia
sub forma instigarii sau a complicilatii (anterioare sau concomitenle) se impun a fi incri-
minate aulonom fat{! de gravitatea !or scmnificativ mai mare decat activitatea autorului;
astfol, suntcm in prezc:nta incriminarii autonome a unor acte de participm·e la comiterea
unei faptc care actuaimente nu este prev2vutf1 de legea p,maUi:
- tragerea de jt,loase patrimoniale de pe urma practicarii prostitufiei presupune
ob~inerea de bani sau alte fi:lloase materiale direct sau indirect din activitatea de prosti-
tu1ic; prin unnare, obtinerea unor foloasc ncpatrimoniale de pc urma practicarii
prostitutiei nu 1ntnmestc demcntele constitutive ale infractiunii de proxenetism:
- potrivit art 2 I3 alin. (4) NCP, prin practicarell prostitufiei se intelcge 1ntretinerea
de acte sexuale cu difcrik persoane in scopul ohtinerii de foloase patrimonialc penlru
sine sau pentru altul; nu se va re\.ine practicarea pros1itutici in sensul legii penale daca
actelc scxuale sunt intretinute cu aceea~i persoana, chiar 111 scopul obtinerii de foloase
patrimoniale, sau daca estc intrciinut un singur act sexual 111 vederea obtinerii de
foloase patrimnniale, ori in ipokni in care actcle sexuale intre\inute cu diferite per-
soanc nu sunt intre;inute in scopul obfinerii de foloase patrimoniale, ci nepatlimoniale
(de pilda, infonnat11 etc.).

v~ in situatia in care inculpatul a savar~it faptcle de a recruta, de a


InJemna ~i de a 111 lcsm practican.:a prostitutiei de catre mai rnulte parfi vatamate,
o!i:rindu-le ::icestora cazarc, cautilndu-le clien].i ~i lufo1d bani pentru relatiile
scxuale practicc1te de ele in difrrite perioade de tirnp, trebuie retinute in concurs
ma, multe infraC\iuni de proxendism. Faptul di de fiecare data inculpatul a
profital de anumite conditii prieinice, a conceput ~i realizat distinct fiecare fapta,
precum ~i pcrioadcle relativ mari dintre ele sunt argumente care impun con-
cluzia d1 fin:are dintE' aeestea prezinta continutul unei infractiuni distincte,
putandu-se aprecia ca a actionat pc baza unei hotarari autonome, luate in mod
spontan :,i reinno1te c;1nd a 3\Ut prilejul (f.CC.J., sec/ia pena/a, decizia
nr 13?9.20fi4. W\\'w.le.1!,ulis.ro).
L_. d

192 Drept penal. Partea specialii

- - Criteriul de distinctie intre infractiunea de trafic de persoane ~i aceea


de proxenetism consta in obiectul juridic generic diferit al acestor infractiuni,
adica in valoarea sociala diferita protejata de legiuitor prin textele incriminatorii
ale celor doua legi. In acest sens, in timp ce valoarea sociala aparata in cazul tra-
ficului de persoane este dreptul la libertatea de vointa ~i actiune proprii fiecarei
persoane, in vreme ce valoarea sociala proteguita prin reglementarea infractiunii
de proxenetism rezida tocmai in bunele moravuri din cadrul relatiilor de
convietuire sociala ~i de asigurare licita a mijloacelor de existenta (I. C. C.J.,
Secfiile Unite, Decizia nr. 16/2007, www.scj.ro).

- - Varianta-tip a infractiunii reia varianta-tip a incriminarii cu aceea~i


denumire marginala din art. 329 C.pen. 1969, cu unele modificari de ordin
semantic realizate prin utilizarea unor tenneni ~i sintagme noi, ~i anume
,,determinarea" in loc de ,,indemnul", ,,obtinerea de foloase patrimoniale" in loc
de ,,tragerea de foloase", ,,una sau mai multe persoane" in loc de ,,o persoana"
(cu referire la practicarea prostitutiei). Actiunea de detenninare reprezinta, in
fapt, o instigare, in sensul art. 47 NCP , iar actiunea de ,,inlesnire" constituie, la
randul ei, o modalitate a complicitatii, potrivit art. 48 NCP, cu diferenta majora
fata de vechea reglementare ca fapta determinata sau inlesnita, ~i anume
prostitutia - care era incriminata in art. 328 C.pen. 1969 - nu mai reprezinta
infractiune potrivit noii legislatii. Ratiuni de politica penala - referitoare la
asigurarea protectiei persoanelor vulnerabile fata de faptele de exploatare a
acestora prin practicarea prostitutiei - au impus insa legiuitorului sa incrimineze,
in continuare, proxenetismul. (... ) inlesnirea practicarii prostitutiei se poate realiza
prin orice actiune prin care se face mai u~or de practicat sau de continuat
practicarea prostitutiei. lnlesnirea poate consta in punerea la dispozitie a unui
spatiu locativ, in finantarea organizarii unei case in care se practica prostitutia, in
crearea de conditii favorabile practicarii prostitutiei, in promisiunea de a nu
denunta faptul practicarii prostitutiei etc. inlesnirea practicarii prostitutiei consta in
ajutorul dat unei persoane sa practice prostitutia ~i se poate realiza sub orice forma
~i prin orice mijloace. lnlesnirea apare, deci, ca o forma speciala a complicitatii la
prostitutie, pe care, insa, legiuitorul a incriminat-o ca modalitate a proxenetis-
mului, ~adar, ca infractiune de sine statatoare (DCC nr. 527/2017, www.ccr.ro).
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru relatiile de convietuire sociala;
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei.

3.5. Latura subiectiva


- intentia directa sau indirecta;
- in cazul in care fapta se savar~e~te in modalitatea determinarii la practicarea pros-
titutiei, latura subiectiva imbraca numai forma intentiei directe.
Infi'ac{hmi comra persoand 193

3.6. Variante agravate


3.6.L Determinarea prin constrangere a unei persoanc la inceperea practi-
carii prostitupei sau la continuarea practkarii prostitutiei [art. 213 alin. (2)
NCP)

- se va re1ine aceasta varianta agravata ~i in ipoteza in care subiectul pasiv al


infractiuni1 a practicat anterior prostitu{ia;
- este necesar ea activitatea infractionala sa nu aiba loc prin recrutarea, transpor-
tarea, transferarca, adt,postirea sau primirea subiectului pasiv, caz in care se va retine
eomiterea infraeriunii de trafic de persoane;
·· fapta se comite cu intentie dirccta.

vrerne inculpatii au 1ndemnat persoanele re~pective la practicarea


prostitu\iei $i au inlesnit activitatea lor, chiar primind bani penlrn accasta. insi.i
persoanele care s-au prostituat au avut intotdcauna libertatea de a alegc, nu sunt
hmunite elementelc infractiunii de trnfic de persoam.: sau de minori. Re\inerea
infractiuni unice 1n fom1a continuata de proxcnetism, ~i nu mai multe
infractiuni aflate in concurs, respcctiv, atatea infrnctiuni d}i subieqi pasivi
exista, cste corecW, deoarece, analizand e!ementele fapt concrete. conditiile
de loc 0i in care s-au comis faptele, rezulta 111 mod evident ca acestea s-au
savar~it in realizarea aceleia~i rezolutii infractionale, pluralitatca de aclc s.:.paratc
fiind comisc intr-un interval de timp mai mult sau mai putin fodelungat (C.A
Cluj, secfia penafa $i de minori, nr. 44!20Jn, fn B.J. CA. Cluj 2010).
3.6.2. Savar~irea faptei fata de un minor [art. 213 alin. (3) NCPj
- faptuitorul treb1Jie sa cunoasca starea de minontate a persoanei care practica
prostitutia;
- in condi\iile in care din probcle administrate nu rezulta ca proxcnetul putca sa \'~i
dea seama ca persoana care prnctica prostitu\ia este rninora (de pilda, prin raportare la
aspectul fizic, rclatatile ~i dezvoltarea cognitiva, institutia in care mergea la ~coala etc.)
croarea asupra elementului circumstaniial face ca infraqiunca ca nu poata fi retinuta 1n
aceasta varianta agravata. ci nurnai in forma de baza a infraqiunii;
- este important ca minorul sa nu fie exploatat (obligat la practicarea prostitutiei sau
la rcrniterca sumelor de bani obtinute din prostitu1ie ), dcoarece in acest caz se va re\ine
comiterea infraqiunii de trafic de minori (art. 2 l l NCP).

3.7. Formcle infrm.'tiunii


ackk de pregf1tire sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
- tentativa este posibila, dar neincriminata in cazul comiterii faptei in forma de baza;
- tentativa este posibila ~i este incriminata in cazul comiterii faptei in varianta
agravata prin constrclngere, indiferent daca subicc111l pasiv este rm minor sau un
major;
- nu cste posibila tentativa in cazul in care fapta este realizata prin determinarea pe
cale orala la practicarca prostitutiei, cand infrac{iunea se consuma instantaneu:
194 Drept penal. Partea specialii

- infractiunea se consuma la data savar~irii faptei tipice;


- poate fi savar~ita in forma continuata, caz in care se epuizeaza la data comiterii
ultimului act de executare;
- in esenta, pentru a distinge intre infractiunea de proxenetism ~i cea de trafic de
persoane/minori trebuie analizat daca se poate constata existenta vreunei fonne de
exploatare a victimei, astfel cum este definita de art. 182 NCP; fata de varietatea
ipotezelor de trafic rezultate din practica judiciara, consideram ca organele judiciare
trebuie sa analizeze daca vreunul dintre elementele materiale ale infractiunii de proxe-
netism a fost comis prin constrangere, rapire, inducere in eroare sau abuz de auto-
ritate ori profitand de imposibilitatea de a se apara sau de a-~i exprima voinfa ori de
starea de vadita vulnerabilitate a acelei persoane prin oferirea, darea, acceptarea sau
primirea de bani ori de alte foloase in schimbul consimfamantului persoanei care are
autoritate asupra acelei persoane se va refine comiterea infracfiunii de trajic de
persoane, sau dupa caz, trqfic de minori1•

1 in aceasta privinta, in doctrina (V. Cioclei, in NCP comentat, p. 445-446) s-au aratat

urmatoarele: 1. se va refine comiterea irifracfiunii de proxenetism in Jonna de bazii dacii fapta


este siivdr$itii in condifiile art. 213 a/in. (1) NCP cdnd prostitufia se practica din orice motive
(iar nu ca urmare a unei constrdngeri), chiar daca 'in cauza apar ~i elemente specifice traficului
(spre exemplu, proxenetul este eel care recruteaza persoana sau ii asigura transportul sau o
adaposte~te ); in acest caz nu se poate retine traficul de persoane sau de minori pentru ca
lipse~te exploatarea, care presupune obligarea la practicarea prostitutiei [art. 182 lit. c) NCP];
2. se va refine comiterea infracfiunii de proxenetism in varianta agravata prevazutii de
art. 213 a/in. (2) NCP (determinarea prin constrdngere a unei persoane la inceperea practicarii
prostitutiei sau la continuarea practicarii prostitutiei), daca nu se retine ca alaturi de constrangere
a mai existat ~i o activitate de recrutare, transportare, transferare, respectiv adapostire a prosti-
tuatei specifica traficului de persoane; 3. se va refine irifracfiunea de trafic de persoane daca
alaturi de determinarea prin constrdngere a unei persoane la inceperea practicarii prostitutiei sau
la continuarea practicarii prostitutiei (constrangerea echivaland cu o exploatare) se retine ~i o
activitate de recrutare, transportare, transferare, respectiv adapostire a prostituatei; in acest caz
infracpunea de proxenetism prevazuta de art. 213 alin. (2) NCP va fi absorbita in infractiunea de
trafic de persoane sau trafic de minori; 4. se va refine comiterea infracfiunii de proxenetism in
varianta agravata prevazutii de art. 213 alin. (3) NCP in cazul in care fapta comisa fa/ii de o
prostituata minora care are discerniimdntul necesar reprezentiirii faptelor cdnd prostitufia se
practica din orice motive (iar nu ca urmare a unei constrdngeri), chiar daca in cauza apar ~i
elemente specifice traficului de minori (spre exemplu proxenetul este eel care recruteaza
persoana sau ii asigura transportul sau o adaposte~te ); in acest caz nu se poate retine traficul
de minori pentru ca lipse~te exploatarea, care presupune obligarea la practicarea prostitutiei;
5. se va refine irifracfiunea de trqfic de minori prevazutii de art. 211 a/in. (2) NCP raportat la
art. 210 a/in. (1) lit. b) NCP in ipoteza in care fapta este comisa fata de o prostituata minora
care are o varsta frageda ~i implicit o imaturitate psihica (inexistenta discemamantului
prostituatei) ~i in cauza se retine ~i o activitate de recrutare, transportare, transferare, respectiv
adiipostire a prostituatei; intr-o astfel de situatie exploatarea exista deoarece lipsa discema-
mantului presupune ca un eventual acord de vointa este viciat ~i, ca atare, obligarea la prosti-
tutie este prezumata.
Jnrrac(foni contm persoc111ci 195

3.8. Pedcapsa
- pcntru fi:mna de baza: inchisoarea de la 2 la 7 am ~i interziccrea exercitarii unor
drcpturi:
pcntru varianta agravata de art. 213 alin. (2) NCP: 1nchisoarea de la 3 la 10 ani ~i
intcrziccrca excrcitarii unor drepturi:
- pentru variama agravata prevazuta de art. 2 l3 alin. (3) NCP limitele speciale ak
p,xiepsci rentru infraqiunea i'n forma de baza sau in prima varianta agravata se
majoreazr, cu o jumatatc.

LL Notiune
- estc infractmnea ct const;'i in raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o pcr-
soana de sex diferit sau de acela~i sex, savar~it prin constrangere. punere in imposibi-
111.ute de ,i se ap:'lra ori de a-~i exprima vointa ~au prolitand de aceasta stare [art. 2 l 8
alin. {I) NCP];
- con~utuie fiirma osm1ilati1 a violului oric'e altc acte ,le penurnre vagina/a sau
Lmah'i cu o pcrsoan[1 de sex diferit sau de acela~i sex, cornise prin .:onstrangere, punerc
in impo;;ibilitail' de a ,e apara ori de a-~i exprima vointa sau profitand de m:easta stare
[an. 218 alin. (2) NCP];
- atdt pentrn /bmw flj), cat si pentrn cea asimilafc1 actiunca penala se pune in mi:;;-
care la plangtrea prealabila a persoanc1 vatiimate: nu este posibila impacarea partilor,
i'nlaturarea ra.spunderit pemic a taptuitorului fond posibila numai pc calea retragerii
plangeni preabbile; conform an. 157 alin. (5; NCP, daca pcrsoana v,1tamata a decedat
inaintc de expirarea tennenului preYazut de lege pentru introducerea phlngerii, actiunea
penala poate fi pusa in m1~can: din oficiu;
•· se va re\ine varianta agravmd a infrnctiunii: (i) dac:1 victima se afla in ingrijirea,
ocrotirea, ,:ducarea, paza sau ln tratamcntul lltptuitom!ui; (ii i daca victima cste ruda in
linic directi't frate sau sorit (iii) dac:1 victima nu a implinit varsta de 18 ani; riv) daca
fopta a fti::;t cornis;i in scopul prnducerii de matcriale pomogrnfice; r,') daca fapta a avut
ca urrnare vf1tamarea corporala; (vi) daca fapta a fost savil.r~ita de doua sau mai multe
pcrsoanc i'mprcun:1; (vii) daca \ iolul a ,nut ca urmarc moartca victimei.

1.2. Obicctul infracthmii


a) obiectul juridic spec.ia!: relatiile soci.1le refetih>are la libertatea sexuala a unci
pcrsoane:
- poate cxista $i w1 ohiectjuridic secundar consti1nd in rda[iile :sm:iale refrritoare la
via[a, integriwtea fizica sau psihic{1 a persoanei.
196 Drept penal. Partea speciala

b) obiectul material: corpul pcrsoanei 111 viata


- 111 cazul in care o persoana intretine cu ~tiinta un act sexual cu o persoana
decedatfl. se va rc{ine siivar~irea infractiunii de profanare de cadavre sau morminte
(art. 383 NCP).

1.3. Subiectii infracpunii


a) subiectul activ: orice persoana fizica (necircumstantiat) cu capacitate penala
poate fi autor al infractiunii de viol (la forma de bnza);
- participatia penaia la fonna tip este posibila in fonm instigarii sau a complicitatii
anterioare;
- savar~irca faptei de doua sau mai multe persoane (coamorat sau complicitate
concomitenta) constituie o varianta agravata a violului;
- in privinta coautoratului 1 trebuie subliniat ca in cazul infractiuni lor complexc
exista coautorat ~i in situatia in care unuliunii dintre participanti savar~e~te/:-.avar~esc
o parte a actiunii infractionale, altul/altii cealalta parte a acesteia; prin urmare,
daca unul dintre infractori reahzeaza actele de constrangere prin violenta, iar celalalt
intretine actul sexual dt: penctrarc, se ,a retine existcn 1a coautoratului;
h) subiectul pasiv: orice persoana lizic{t in viap1, indiferent de sex;
- violul estc o infrac(iune cu subiect pasiv unic ~i determinat;
- existenta unor rclatii personale anterioare intre victima ~i fiiptuitor nu exclude
corniterea infraqiunii de viol (de pilda, existenta unei relatii de prietenie, concuhin,ti
ori chiar ~i ipoteza 1n care victima intrerinuse anicrior acte sexuale consimtitc cu
faptui torul );
- subiectul pasiv al violului poate comite 1n stare 0
care ucide sau vatama corporal pc violator;
- pluralitatea de subieqi pasivi atragc, in principiu, retinerea unui concurs de
infraqiuni, iar nu retinerea unei vatiante agravate a infraqiunii: nu est.e exclusa
comiterea infractiunii in fonna uniLatii kgale a infractiunii continuate.

1.4. Latura obiectiva,


a) elementul material: intrefinerea unui rapmt sexual, act sexual oral sau anal a
oridiror acte de penetrare vaginala sau ,mala cu o persoana de sex difo~rit sau acclasi
sex, prin constrangere, punere in imposibilitate de a se aparn ori de a-~i exprima vointa
sau profitand de aceasta stare;
- fapta se comite doar printr-o aqiune, nu printr-o omisiune;

1 in plus, opinez dt, fata de confmutul infraqiunii, nu sc mai poate considera ca nu estc

posibil coautoratul la infractiunea de viol, a~a cum, in mod just, se rctinea in d,)(trinCi la
momentul 111 care e!ementul material al violului consta numai in 'intrctincrea unui raportul
sexual, cxduzilnd alee actc de naturii "exm1la.
/rifracfiuni contra persoanei 197
- in mod intemeiat s-a aratat in doctrina 1 ca se va retine o singura actiune de viol,
compusa din doua acte, atunci cand inculpatul intretine doua raporturi sexuale prin
constrangere cu victima la interval scurt de timp (unitate naturala colectiva), deoa-
rece in acest caz o eventuala intrerupere intre actele succesive este fireasca, fiind
determinata de insu~i specificul infractiunii in cauza.
- NCP a reglementat infractiunea de viol pornind de la ideea de act de penetrare,
astfel fncdt in con(inutul acestei infracfiuni se va include:
1. raportul sexual: actul de conjunctie a organului sexual masculin cu eel feminin;
2. actul sexual oral, respectiv actul sexual anal, indiferent daca acestea sunt intre
persoane de acela~i sex (acte sexuale homosexuale) sau intre persoane de sex diferit
(acte sexuale heterosexuale);
3. actele de penetrare vagina/a sau anala indiferent de modalitatea in care acestea
sunt realizate (de pilda, prin introducere in vagin, respectiv in anus de obiecte, degete,
prin obligarea victimei sa intretina un act sexual cu un animal etc.); nu prezinta
importanta daca actele de penetrare vaginala sau anala au fost comise de faptuitor, de
faptuitor prin intermediul unui animal sau daca acesta a obligat victima sa procedeze in
acest sens.
- prin urmare, actele de penetrare sexuala pot fi realizate nu numai prin intermediul
organului genital masculin, ci ~i prin orice alte mijloace;
- actele de penetrare pot fi realizate de agresor asupra victimei constranse, ori de
catre persoana constransa asupra agresorului, ori de persoana constransa asupra altei
persoane, sau de un animal asupra persoanei constranse;
- in cazul in care cu aceea~i ocazie sunt realizate ~i acte sexuale care presupun pene-
trarea, precum ~i acte care nu presupun penetrarea, intreaga activitate infractionala
urmeaza sa constituie infractiunea de viol, conform art. 219 alin. (4) NCP;
- este necesar ca raportul sexual, actul sexual oral sau anal, ori actul de penetrare
vaginala sau anala sa aiba loc Jara consimfamantul persoanei, prin constrangere [fizica
sau psihica (amenin/are)J, punere in imposibilitate de a se apara ori de a-# exprima
voin(a sau profitand de aceasta stare;
- constrangerea fizica sau psihica trebuie sa fie efectiva, anterioara sau concornitenta
violului, conducand la inlaturarea sau diminuarea opozitiei victimei; eel mai frecvent in
practica judiciara constrangerea se obiectiveaza in acte de violenta sau in amenintari;
existenta constrangerii se apreciaza in concreto ~i, in principiu, prin raportare la capa-
citatea de rezistenta a victimei; nu este necesar ca aceasta constrangere sa fie irezistibila
(de pilda, fapta unei persoane de a intretine un act sexual oral cu victima sub amenin-
tare ca o va abandona pe un camp, in timpul iernii, intr-o zona in care se semnalase
frecvent prezenta lupilor, daca nu cedeaza avansurilor faptuitorului);
- nu este necesar pentru retinerea constrangerii sa existe intotdeauna dovada unei
rezistente fizice a victimei in faµ actelor de constrangere; in acest sens Curtea
Europeana a subliniat in cauza MC c. Bulgariei (hotararea din 4 decembrie 2003,

1F. Streteanu, D. Ni/u, Drept penal. Partea generala, vol. II, Ed. Universul Juridic,
Bucure~ti 2018, p. 14.
198 Drepl p,;,nal. t"'arte,, speciala

parag. 166) ca orice abordare rigi,m in matena infraqiunilor sexuaie, cum ar fi acet:a a
ncccsita1ii existcntei unei dovezi de rez1s1cnta fi,1ica in toaic ca:nirile ri,,ca l:isarea
anurnitor violuri nepedepsite ~1 asttel prcjudiciaza protectia dectiva a autonomiei
sexuale a persoanei. In acord cu srand,miele contemporanl,. stmcle nwmbre au obligatia
substantiala pozitiva d1.;rivata din art 3 ~i 8 din Conventia ('Uropcana de a sanctiona ~i
de a unnari penal orice act sexu:ii imn:\inut fara c\1nsimtam:m1ul viclimei, chbr ~i in
absenta unei rczisicnfc fizice:
exi:,tcnta con~im(rnnantului subiccnilui pasiv nu constituie o cauza justiticativrt,
chiar dac5 sunt indeplinik cerintde ,iri. 21 \CP. d o , ,,uza rnre i11!atun1 tipi, ·itate,1
obiectiva a Japtui daca se retine ca acesta a li:)st \ alabil exprimat. actual ~i dcierminat:
trebuie totu~i preciJ:at ca eroan.:a nsupra ,'xistenrei cnnsirnFlmamului conduce b
1nlaturarea tipicitatii subiectivc a faptd, iar nu a imputabiliti:itii acesteia;
• fapta esk tipicii ~i in cazul in care, dupi'l ce initial \ idim.1 a consimtit :,,a iniretin;;
un mport/act sexuaL se razgande~te dupa. momentul initial al pcnetriirii ~i inaime deter··
minarea raportului/acmlui sexual, iar Yiolarorul prin constrangerc continua activitatea
sexuala in ciuda opozitiei victirn-:i:
- imposibilitatca victimei de a sc aparn ori de a-~i cxprima vointa pnate 11 preexis-
tenta 1 (dnd faptuitorul prolita de acecisu:i st:m·) san poat..:: sa fa urmarL"a aq unii 1";:iptu1-
torului sau a altui participant (cand victima estc pusa in accasta stare in scopul comiterii
violului) (de pilda, in ipo11,:1a in care '- \c,lul :ire Joe ,u vi(:lim,i udonniia 1n unm adm1·
nistrarii unor sedative sau cu o pcrsoana ce sulera d~· o bo:1![1 miJJtala care \'i afectea:za
corecta reprezentarc a faptclor):
- 1n ipoteza In care vit>lul este comi-.; pn,f,tandu-se ck' impc1sibi!itutea, i..:tin1,:i de:,
se apara ori de a-'.;i exprima vointa, nu sc poate n.:t,ine la individualizarea pcdepsei
circumstanta agravanta lcgala prevrvuta ,k art. 77 lit. e) r\CP, deoar,ce areea~1
1mprejurarea se regase~tc 1n contim1t11l nonnei tk incriminari:::
- violul fn /ormu tip ,1au asimi!ati7 c,Jmis p1in cunstrcinp,ere ab~oarbe natural
infraqiunea de lipsirc nele_1rnl5. de Jibc:rtale (;,rt, 205 NCP) pc rerioada necesar;'t pentni
sa\ :1r$irea infractianii,
- va rqine ahsorb 1ia lcgula ,, infra1o:1iunii (k arncninpl,~ (an. '..:06 ~✓ CP), ,,ri dupa cal
a celei de loviri sau aitc vio!cntc (art 193 NCP), dcoarecc vio'.ul este o inCrac\iune
complexa care se comite prin acts.: de 1.:onstningere fizica :;au m,,rala: in ca/ul in 1·:ire nu
sc poate proba comiterea infraqiunii absorbitc, adic:1 a constn1ngerii, nu sc ,a rc\ine
tipicitatea faptei;
- prin raportare !a fomrn de baza :,au asimilata a infr,h·tiunii, nu;,;: intrn in nu\iunca
de constrangerc si. implicit, 1n cornplexitatea kgala, infraqiun,::,. de ,Mamare coqJo-

Strict din punct de vedcre koretk, faptil , a fi ti pica ~i in ip1,teza i:1 car,: fapt,mi,rul ;1
1

profitat de imposibilitatca preexi~tenta. a v1ctinw1 de a-~i cxpnrrw -, '.)inp pcntru a realiza actul de
pcnetran:, chiar dadi perso,rna v:.itrlmat:t '-'i-a dat ultu ior rn11sin:;:imanrnl pe;1t1T a intretin,
raportul/actul sexual. f'ste l:Vid,:n! c'.1 n astfel de c,uva nu va aJtmge pe n,lul ur~anelor Judiciare
ea infrai:tiune de viol in form:i de ba1/a, lnlrucat subiect:,1 pasi\ :11 fat11<:i tipi,:e nu_iustifo. i'; vreuH
mo!1v pentm a formula planger1.; prcalabila, 1n conditiilc in cart, ;n ce!e din urma a fost de aeon!
cu actul de penetrnr1:,
Infracf1wu contra persounci 199

rala, in conditiile in c::ire art. 218 alin. 0) lit. e) NCP stipuleaz£\ ca varianta agrnvata
comiterea violului care a avut ca unnarc praeterintentionata vatamarea corporala;
- in ipotcza in care violul cste comis de catre infractoml care profita de imposi-
bilitatc:1 vidimei de a sc apara ori de a-~i exprima vmnta, nu se poate retine absorb\ia
infractiunii de lipsire nelegala de libertatc (art. 205 NCP), deoarccc aeeasta varianta a
elcmentului material nu implica in mod necesar o lipsire de libertate; daca lipsirea de
lihertate preceda o pcrioada semnificativa de timp actul sexual comis ulterior prin
constrdngcre sau continua ~i dupa cc actul sexual prin constrangerc a fost intre1inut. sc
va rc\inc nmcursul real cu infractiunca de viol;
- nu se va putea retine comiterea infractiunii de viol, fiind incidenta cauza justifi-
cativa previ"m1tz1 de art. 21 NCP 1n ipoteza In care organele judiciare procedeaza, in
conditiik art. 190 NCPP. in absenta conshntamantului unci persoane, la efectuarea unei
exarnirnki fizice in scopul descoperirii de bunuri cc constituie obicct al unei infractiuni
(de p1 Ida. diutarea de c!roguri ascunse in vaginul unei suspecte );
- nu se poate retine existen\a 111 concurs ideal a infrac\iunii de viol cu infraqiunea
de act sexual cu un minor cnmisa atunci ciind subiectul pasiv este unic; poate exista un
astfei de concurs 1ntre vio! ~i corupcrca scxuala a minorului (de pilda, violul este comis
in pn.:zen~a unui minor care nu a lmplinit varsta de 13 ani care observii actele sexuale
intretrnute prin constningere ).
b) urmarca imediata: incalcarea libertatii victimei de a decide cu privire la intre-
tmerea 1mui act sexuaL
C} legatura de l'Hutalitate: rezullfl. 1n principiu. din materialitatea faptei (ex re); la
variantele agravate comisc cu praetenntenrie trebuie dovedita lcgatura de cauzalitate
[art. 218 alin. (3) lit. e) ~i alin, (4) NCP].

1.5. I .atura subiectha


- intt:n~ia directa\
- nu intcreseaza la frmna tip sau asimilata mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita
activitatea infraqionala: acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea

1 in acela~i sens in doctrina (F Stretean11, D. Nifu, op. cit., vol. 1, p. 394) s-a aratat ca
,,suntem in prczenta unei inteurii dire,;te nu doar atunei cand urmarca produsa reprezima chiar
scopul urmarit de faptuitor, ci ,_;i atunci cilnd accasta umrnre aparc ca un mijloc neccsar pentru
realinuca scopului prupuo. Pe aceasta lxva sc justifica ~i cerinta inten\1ei di1Tcte 1n ca:wl unor
infraqinni de perico! ,1hstrnct, in condi!iik in care defini\ia data de art. l6 NCP inten\iei
di rec le kag.-i factorul vol.itiv de rezultat (ch,ar lllteleg,fod aceasta notiunc in sens de urrnare ).
Spre exemplu, in cazul infraqiunilor reforitoan: la viata sexuafa, care in general se comit cu
intcntie direc1il (viol, act sexual cu un mrnor. pcrversiune sexuala), se poatc spune ca
faptuitorul dore,1te urmarca acestei infractiuni, adica lc1arca libertatii scxuale a victimei'! in
realiutc. ,'sre evident cii nu aceasta esli: urmarea car<.: ll intereseaza, el dorind obtinerea unei
satisfm.:li1 s..:xuale p..:ntru sine, astfel ca facwrul sliu volitiv se leaga mai ,kgraba de ac[itmc
dcdit de urmare. Cum insa urnrnrea dorita de d nu poate fi obtinuta decat producand urmarea
prevazuta de kg<.;a penala, trebute admis ca fapta este comisa cu intentie directif'. !~1 sensu/ ca
violul /h.1,nc fl comi1 .1i cu intenfie indirecta a se vetka S Bogdan. D.cl Serban, op. cit,
p. 234, prc:.:um ~i Curs teinatic l, p. 1X6.
200 Drept f)r.:nal. Partea spec/ala

pedcpsei; comiterea faptci in scopul producerii de materiale pomogralice constituie


varianta agravata a infractiunii.

1.6. Variante agravate


1.6.1. Violul comis asupra unei persoane care se afla in ingrijirea, ocrotirea,
educarea, paza sau in tratamcntul faptuitorului !art. 218 alin. (3) lit. a) NCP]
- reprezinta o varianta ai:,,,ravata atat a fonnci tip ori a formei asimilate;
- ingry·irea faptuitorului: persoanele care se ocupa de ingrijirea victimei indiferent
de forma 1n care sunt angajati;
- ocrotirea faptuitorului: tutorele, curatorul, parintele natural sau eel care a adoptat
victima;
•· educarea faptuitorului. profesor;
- paza faptuitorului: persoande care au atributia de a asigura paza celor privati ck
libertate in executarea unei pedepse, masuri educative privative de Jibertate sau a unei
masuri de siguranta;
- tratarnentul faptuitornlui: doctor, asistent medical, terapeut
- este necesar ca autorul sa aiba efectiv una dintre calitatile enumerate mai sus,
varianta agravata neputand fi reiinuta in cazul in care autorul pretinde in mod ncreal di
detine aceasta calitate, iar apoi are loc actul de penetrare sexuala cornis prin constrangere.
1.6.2. Violul co mis asupra unei rude in linie directa, frate sau sora fart. 218
alin. (3) lit. b) NCPJ
- reprezinta o varianta agravata atat a formei tip ori a formei asimilate:
- violul trebuie savar~it de autor asupra unei victirne care are o calitate speciala
prevazuta de lege: ruda h1 linic directd ascendent/i sau desccndentc1 (de pilda, violul
comis de bunic asupra unui nepot, de tata asupra fiicei etc.) sau de }rate asupra surorii,
de sorc'i asuprafratelui, ori tntrefrafi. respectiv intre surori; a~adar, nu in toate cazurik
in care violul se comite asupra unui membru de familie se va retine va1ianta agravata a
infractiunii (de pilda, in ipoteza in care victima estc sofia violatomlui);
- NCP se departeaza astfol de jurispmdenta anterioara (recursul in interesul legii
nr. 2/2005) incriminiind ca varianta agravata actele incestuoasc 'lntretinute prin
constrangere, punere in imposibilitate de a se apilra ori a-~i exprima voin\a sau
profitand de aceasta stare; fata de modalitatea de reglementare, nu va putea fi retinuta
aceasta varianta agravata a infractiunii 1n concurs cu incestuL cele doua fiind calificari
alternative (concurs aparent calificari) 1;

1 In doctrina (F Stretcanu, D. Ni/11, op. vol. I, p. 162i s-a arf,tat ca: ,,Sumem
prezenta unor calificari alternative in situa\ia 1n care intre conpnuturile lcgak ale infractiunilor
susceptibile de a fi retinute exista o opozitie csrntiala, astfd incat alegcrea unei caliticari o
exclude in mod necesar pc cealaHa. ln acest caz exista doar in aparenta un concurs de
calificarL caci la o analiza atenta doar una dintre calificari are vncatie de aplicare 1n cazu l
fapiei comise. De aceea, in doctrina, accasta ipoteza mai csie numita. ~i concurs de
califlcdri. In plan practic, solu\ionarca acestui gen de cuncurs nu ridica probleme
fnjl'acfiuni comm pcrsoanei 201
-- potrivit NCP, violul cmni.1 asupra sofului sau fntrc verii primari va constitui
inkac(iuneo de viol fn Jonna tip .,au asimilata (daca m.1 se refine o alta varianta
agrm·atci a violului);
- calilatea speciala cerutii de lcge in raportul dintre autor ~i victima are natura juridica
a llllt'i circumstanfe personale cir: individualizare:
- in cazul coautorarului este necesar ca toti coautorii sa aiba calitatea speciala cerut,1
de lege deoarece circumstantele personale de individualizare nu se rasfrang intre
ace~tia: daca. insa un coautor are calitatea speciala, iar celalalt nu, se va retine comiterea
infractiunii in varianta prevazuta de art. 218 alin. (3) lit b) ~if) NCP numai in sarcina
celui care are calitatea speciala, celalalt coautor urmand sa raspunda 111 varianta preva-
zuta de art. 218 alin. (3) lit. t) NCP (fapta fiind comisa de doua persoane impreuna);
- in ipoteza in care nurnai autorui are calitate specialfi, 1111 ~i msrigatorul sau com-
pliccic, acqtia din unna vor raspunde numai pentru complicitate/instigare la varianta
prevazuta de art. 218 alin. (3) lit. b) NCP daca au cunoscut sau prevazut ealitatea
speciala a autornlui; 1n cazul in care nu se poatc retine ca partieipantii au cunoscut
calitatea speciala a aulorului ace~tia vor raspunde pentrn fonna de baza a infraqiunii,
daca nu se poate retine vreo alta imprejurarea care determina constatarea unei alte
variante agravate a infractiunii [de pilda, 1n cazul complicilor concomitenti se poate
re 1inc varianta prevazuta de arL 218 alin. (3) lit. f) NCP];
- In siniatia fo care numai instigatorul sau complicele are calitatca speciala preva-
::.111/J de !ege, nu ~·i autoru!, acesta din urma va raspunde pentru comiterea formei de
baza a infractiunii, daca nu sc poatc retine vreo alta lmprejurarca care detennina
constatarea unei alte variante agravate a infractiunii [de piida, in cazul in care autornl a
fost ajutat la comiterea faptei de un complice concomitent se poate retine vatianta pre-
vazutA de a11, 218 alin. (3) lit. f) NCP]; instigatorul/complicele va raspunde tot pentrn o
participatie penala la fapta autorului (prin raportarea la incadrarea juridica retinuta in
privinta acestuia), fap de caracterul accesoriu al participatiei; calitatea speciala a
participantului va fi insa avutft in vedere in procesul de individualizare a pedepsei.
l.6.~'- Violul comis asupra urrni minor (art. 218 alin. (3) lit. c) :\CP]
., ca urmare a modificarii operate prin O,U.G. nr. 18/2016. va constitui varianta
agravanta a infractiunii viulul ..:omis asupra unui minor, indifcrent de varsta acestuia
(inclusiv in ipoteza in care minorul are varsta cuprinsa 1ntre 16 ~i 18 ani);
- reprezinta o varianta agravata a formei tip ori a formei asimilate;

caci opozi\ia celor doua calificf1ti face ca, in realitate, sa fie intrunitc demcntele constitutive
dnar in rnLul uneia dintre cde doua incriminari. A~a, de pikHt se punc problema incadrarii
.iuridicc a faptei celui care prin Yiolenta \'ntretine un raport sexual cu o pcrsoana care ii este
rudi'i in lime dreapta, frate sau sorr1, mai exact daca in sarcina sa, pc liing,i infractiunea de viol
agravat [art. 218 alin. (3) lit. b) NCP], sc va retine ~i infractium:a de incest (art. 377 NCP). Un
argument ln acest sens ar fi dat de faptul ca actul material al infraqiunii de viol are o sfera de
cuprindere mai larga dccat raportul sexual la care face rcferire art. 377 NCP. In realitate insa,
cele dona califidiri se exclud rcciproc, Jntrucat incestul presupune un raport sexual consim1it
in vreme ce violul, prin dcfinitie, exclude ideea unui consimµimant valabi!. Prin urmare, fapta
va fi i'ncadratft doar potrivil textului care incrimineaza violul agravat".
202 Drt!pl penal. Parka speciala

- iaptuitoml trcbuie sa fi cunoscut la mornentul savar~irii infractiunii ca victima nu


a implinit varsta de Il:I ani:
- calitatea de minor a victimci constituic o circumstm1ta pcrsonala de individualizarc
astfol ca faptuitoml trebuie sa fi cunoscut la momentul savar~irii infractiunii ca victima nu
a 1mplinit v:lrsta de 18 ani; distinctiile !acute la pct 1.6.2. se vor aphca in mod
corespunzator ~i in cazul acestei variante agravate, in ipotezclc de patticipatie penala:
- daca victima raportului sexual cste un minor care are calitatca de nida in linir
directa ori daca fapta se comite 1ntre frap ~i surori minori sc vor retine at~h varianh1
agravanta prevtizuta de art. 218 alin. (3) lit. b) NCP, cat §i varianta agravanta prevrizuta
de art. 218 alin. (3) lit. c) NCP;
- eroarea cu privire 1a varsta victimci conduc12 la Inlaturarea agravantei;
- este o circumstanfa reala ~i se rasfrangc asupra pamcipanrilor in masura in ,::ire au
cunoscut-o sau au prevazut-o.

~ Exista viol agravat daca viclima avca varsta de 9 ani, chiar cfaca nu s-a
folosit violenta; 'in acest caz nu se poate presupune ca victima ~i-a ex primal in mod
liber voinj:a consimtind la raport sexual [Trih. Bucuresri. secriu penufa, dccizia
pena/{i nr. /69//982, in Ci. Antomu, C Bulai (coord), P..1.P. · vol. m, p. 90].

~ t, Actul sexual, ramas in fonna tentativci, savar~it prin constrfangerca


victimc1 care nu a implinit varsrn de 15 anL urmat de romiterea unui al doilea
act sexual consumat, prin constnlngerca aceleia;ii victimc ~i in realizarca
aceleia~i rezolutii infractionak constituie infraqiunea de viol in forma cmti-
nuata. In cazul ln care, in scopul savil.r$irii infractiunii de viol, victima mmoril a
fost lipsita de libcrtate de mai mulle persoane impr,:una, fiind supusa unor
suferinte pc durata lipsirii de libc1tate . prin t·xercitarea unor acte de violenta
fizica rcpetatc, sunt intnrnite ~i clemcnt.ele constitmive ale infraqiunii de lipsire
de libcrtate 111 mod i!egal al1ata in concurs cu infractiunea de vio!. 2. Daca
inculpatul a saviir$it infrac[iunca de viol asupra v1ctirnci care nu a impiinit varsta
de 15 ani, pe care o cuno~tea ~i ale carei trfisaturi sornatice crau cde nnrmale
pcntru un copil sub 15 anL nu sunt incidentc dispozi\iik referitoare la crnarea d,,
fapt secundara (I.CC ..}., sccfia pcnahi. deci:::i,1 nr. ! l 48.2009, www.scj.ro).
1.6.4. Violul comis 1n scopul producerii de materiale pornografice !art. 218
alin. (3) lit. d) NCP!
- rcprezinta o varianta agravata at<h a fonnei tip. cat ::,i a fonnei asnnilate;
- nu este nccesar pcntru rctinerea acestei variante agravatc sa se fi produs materiale
pomograficc, ci ca fapta sa fie s:'.\var~iti'l in scnpul produccrii br.
- materialele pornograjice sunt obiecte, gravuri, fotografii, hologrnme, desene.
scrieri, imprimate, emblcme, publicatiL filme. inregistrari video ~i audio, spoturi pu-
blicitare, program.'. ;;i aplicatii informatice, piesc muzicale, prccum si orice alte formc
de exprimare care prezinta explicit sau sugcreaza o activirate sexual a [art. 2 alin. (3)
din Legca nr. 196/2003, republicatal:
lnfracritmi ( ontra pers11w1t·i 203

• Jn ,:;vu! in care sunt prndu·,c .)·i n1c1teriale pornogru/lc c11 min,1ri infracfiunea de
\ idl s1: \a rntine in concurs cu mfraqiunea de pornografie mtim11!i\;
male, :·atele pornografi, ,, ,·11 m1nori sunt orice makrial care prczinta un minor
1 )ti 1,1 pcr~oana majora dn:pl u11 mmuL avand un comp,.1rtamenr St'xual explicit sau

(arc, (k~1 nu prezinta o prr-;o:m:1 r-.:ala simuleaza. 111 mod ncdihiL un minor avand
un astfel de comportarnent. prccum :;,i orice reprezemare a organdor genitale ale unui
copil cu scop ~exuai !art. 374 alin. (4) NCPJ.
1.6.5. Violul care a in ut ca urmarc practcrintentionata o vatamare corpora la
!art 218 alin. (3) lit, e) NCPJ
· in unna violului sa se fi pI\1du~ praderintentionat una din tr,: urmftrile prevazute de
:ill l•Lt alin. (1) NCP, resp~cti\ n inlinnitate, leziuni traumaticc :,au al~ctarea sanatatii
unei pcrsoanc, care au neces1Ut. pentru vindecare, mai mu!i de 90 de zile de ingrijiri
rnedic:dc:. un prejudiciu esli..'lic gm, :,i pcimanent: avortuL punc:rca ill primejdie a vietii
persoanci; prin unmre. vatamarca corporala este absorbi~ in accasta vadanta agrnvata
a violului;
- daca ±aptuitorul :1 aqionat cu intentia de a provoca victimei o infirmitate, lcziuni
trnumatice s~m atectarea sanati,Wi unei persoanc. care au necesitat, pcntrn vindecarc,
mai mull de 90 de zile de i11grijiri mcdic,.ile, un prejudiciu ,;.~ti.:tic g_,av ~i permanent, se
\'3 retine concursul dintre ,iol m forma tip sau asimilatJ. (daca rm se refine vreo alta
._,ffian1f, agravata) ~i vatan1c11,:;1 l:orporahi prevazuta de art i D4 alin. (2) NCP.

Fapta incu!patului de a incerca sa violeze v1ctima ~i, in urma averti-


zarii de ca1re accasta ca va sari pe fereastra de la etajul al doilea al imobiluluL de
a continua arnernntiirile pentru a o constrangc la raport sexual, unnata de ie~irea
victimei pe foreastra ~i caderea ei cu consecinta unor grave viitamari corporale,
constitmc t,~ntativa la infraqiunile de omor ~i de viol, aflatc fo concurs, iar nu
knt:1tiva la infraqiunca de viol in forma agravata care a amt ca urmare vatama-
rca •.:orporala a victirnci. i ntr-un atare caz, se irnpune concluzia ca inculpatul a
prevazut posibilitatea rnor;ii \ :ctirnd ~i a acceptat acest rezultat, ·1qionand, deci,
,11 rntentie indirecta de a ucid,-, i:u nu cu intentie de vioi ckpa~it,'t de rezultat, ca
mnwre a culpei im·ulp,nului (( .S.J., secfia pena/6, deci;'ia nr. 1114/1997,
www legalis. ro,.
1.6.6. Violul savaqit de doua sau mai multe persoane impreuna [art 218
alin, (3) Ht f) NCP]
- faptuitorii trebtiie sil fie coautori', autori ~uccesivi ai faptei sau complid concomi-
trnti·
- nu c,;te necesar pentrn repnere.1 acestei variante agravate ca to1i participantii sa fi
mtretinut lill raport sexual'act c;e\ual nra! sau anal/acte de p,'.nctr:m: yaginala sau anak
;:u \ ictima violului;

1 In acela~i sen:,. a se vcdea S. Bogdan, JJ Serban, up. cit., p. 238. in scnsul rc[inrrii

autoratului la vwl. iar m, ,1 ,:oautoratului. a st: \.;;;dea r Ciode1, 1n NCP cornentat, p. 454.
204 Drept penal. Partea specialii

- nu se poate retine circumstanta agravanta legala a savar~irii faptei de trei sau mai
multe persoane impreuna, prevazuta de art. 77 lit. a) NCP, insa poate fi retinuta cea
prevazuta de art. 77 lit. d) NCP atunci cand la savar~irea infractiunii a participat ~i un
minor;
- este circumstanfa reala, care se rasfrange asupra instigatorilor ~i complicilor
anteriori in masura in care au cunoscut-o sau au prevazut-o.

~ Acostarea ~i amenintarea mai multor femei de catre 4 inculpati, dupa


care fiecare a dus cate o femeie pe camp savar~ind violul in locuri apropiate, dar
separate, constituie infractiunea de viol savar~ita de mai multe persoane impre-
una, iar nu cea de viol in forma de baza (C.S.J, secfia penala, decizia
nr. 1955/1995, www.legalis.ro).
1.6.7. Violul care a avut ca urmare moartea victimei [art. 218 alin. (4) NCP]
- in urma violului sa se fi produs praeterintentionat moartea victimei;
- in cazul in care moartea nu se produce praeterintentionat, ci ca urmare a exercitarii
cu intentie (directa sau indirecta) a unor activitati violente asupra victimei, infractiunea
de viol poate fi retinuta in concurs cu omorul calificat;
- in cazul in care fapta a avut ca urmare praeterintentionata sinuciderea victimei se
va retine numai infractiunea de viol (in forma tip sau in varianta agravata), deoarece
urmarea mai grava nu mai este prevazuta de lege in art. 218 alin. (4) NCP, iar infractiu-
nea de determinare sau inlesnire a sinuciderii se comite numai cu intentie, ceea ce nu
este cazul in aceasta ipoteza care implica culpa ca atitudine subiectiva a faptuitorului
raportat la sinucidere sau incercarea de sinucidere; concursul intre infractiunea de viol
~i cea de determinare sau inlesnire a sinuciderii s-ar putea retine numai in ipoteza in
care faptuitorul actioneaza cu intentie atat in scopul violarii victimei, cat ~i al
determinarii sinuciderii.

~ Daca victima, opunandu-se inculpatului, s-a lovit cu capul de o piatra,


iar dupa viol a incetat din viata se va retine ca violenta a fost exercitata cu inten-
tie de inculpat, rezultatul mortal fiindu-i imputabil cu titlul de culpa; moartea
producandu-se ca urmare a violentelor exercitate de inculpat pentru a determina
victima la raport sexual, fapta constituie infractiunea de viol in forma agravata,
iar nu aceea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte [Trib. Suprem, secfia
penala, decizia nr. 486/1978, fn G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.JP. - vol. III,
p.90].

~ Fapta de viol savar~ita asupra victimei, urmata de uciderea acesteia de


catre inculpat prin asfixie mecanica, prin obstructia cailor respiratorii superioare,
pentru ca victima sa nu tipe ~i banuind ca a fost recunoscut de aceasta, intrune~te
atat elementele constitutive ale infractiunii de viol in forma de baza, cat ~i pe
cele ale infractiunii de omor calificat comis pentru a inlesni sau ascunde savar-
~irea altei infractiuni, iar nu elementele constitutive ale infractiunii de viol care a
avut ca urmare moartea victimei, intrucat moartea victimei nu a constituit
rezultatul praeterintentionat al infractiunii de viol, ci inculpatul, obstructionand
Irifracfiuni contra persoanei 205
caile respiratorii superioare ale victimei, a prevazut rezultatul faptei de omor ~i a
acceptat posibilitatea producerii Jui (I.C.C.J, sec/ia penala, decizia nr. 3341/2008,
www.legalis.ro).

1.7. Formele infractiunii


- actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate; pot constitui acte de
complicitate anterioara sau pot intra in continutul tentativei;

~ in compunerea elementului material al tentativei de viol intra toate


actele de executare premergatoare raportului sexual cu victima, ori de cate
ori activitatea infractionala a fost oprita inainte de consumarea acestui
raport. Limita superioara a tentativei de viol o constituie intreruperea actiunii
de executare inainte de realizarea raportului sexual, iar daca aceasta limita a
fost depa~ita, exista infractiunea de viol in forma consumata (C.A. Bucure~ti,
sec/ia penala, decizia nr. 142/1999, in C.P.J.P. 1999, p. 183).
- tentativa este posibila numai in forma imperfecta ~i incriminata;
- violul se plaseaza in categoria acelor infractiuni materiale la care nu este posibila
tentativa perfecta, deoarece realizarea integrala a actului de executare (constrangere ~i
act de penetrare sexuala) consuma fapta;
- se va retine comiterea unei tentative la viol atunci cand sunt realizate numai actele
de constrangere prin amenintare sau violenta in scopul intretinerii unui act de penetrare
sexuala, chiar daca nu se incerca ~i realizarea acestei din urma infractiuni, deoarece in
acest caz s-a executat una dintre actiunile aflate in structura infractiunii complexe,
aducandu-se atingere obiectului juridic secundar;
- nu se va retine sav~irea unei tentative la infractiunea de viol atunci cand faptui-
torul ia hotararea de a intretine un raport sexual cu victima, dar fata de refuzul
intampinat renunta la ideea violului fara a efectua alte acte;
- in ipoteza in care se retine ca faptele concrete comise nu releva existenta unei
tentative la viol, organele judiciare trebuie sa verifice ~i daca acestea nu constituie o
fapta tipica de agresiune sexuala;
- nu se poate retine drept cauza de nepedepsire a tentativei impiedicarea producerii
rezultatului;
- este posibila desistarea drept cauza de nepedepsire a tentativei; nu se va retme
existenta desistarii atunci cand violul nu s-a putut produce din pricina unei
deficiente/incapacitap fizice momentane a faptuitorului;
- infractiunea se consuma in momentul intretinerii raportului sexual/actului sexual
oral sau anal/actelor de penetrare vaginala sau anala prin constrangere sau punand ori
profitand de neputinta victimei de a se apara sau de a-~i exprima vointa; astfel, pentru
consumarea infractiunii este necesar sa fie comise ambele actiuni din structura
complexitatii legale, deoarece numai in aceasta forma poate sa fie adusa atingere atat
obiectului juridic principal, cat ~i obiectului juridic secundar;
' j ' j

206 Drept penal. Partea speciala

- poate fi savar~ita in forma continuata, cand se epuizeaza la momentul savar~irii


ultimului act de executare;
- in situatia in care urmarile violului se amplifica dupa momentul savar~irii, infrac-
tiunea are caracter progresiv ~i se va epuiza la data producerii rezultatului mai grav.
- in principiu, in situatia in care infractiunea de viol nu se consuma ramanand in
faza tentativei, lipsirea ilegala de libertate i~i redobande~te caracterul autonom,
urmand a fi retinuta in concurs cu tentativa la viol; ca exceptie, in ipoteza in care
imediat dupa exercitarea unui act de violenta/constrangere se incearca comiterea unui
viol care din orice motive nu se consuma se va retine ca lipsirea de libertate este
totu~i absorbita in tentativa la viol [de pilda, in cazul in care infractorul impinge
victima intr-un loc fara vizibilitate (de exemplu, intr-un gang) ~i imediat incearca sa
intretina prin constrangere un act sexual oral cu aceasta fara a reu~i, se va retine
numai comiterea unei tentative la infractiunea de viol].

1.8. Pedeapsa
- forma tip ~i cea asimilata [art. 218 alin. (1) ~i (2) NCP]: inchisoarea de la 3 la 10
ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi;
- varianta agravata a violului prevazuta de art. 218 alin. (3) NCP: inchisoarea de la 5
la 12 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi;
- violul care a avut ca urmare moartea victimei prevazut de art. 218 alin. (4) NCP:
inchisoarea de la 7 la 18 de ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi;
- in cazul in care infractiunea este comisa fata de un minor, termenul de prescriptie
a raspunderii penale incepe sa curga de la data la care acesta a devenit major; daca
minorul a decedat inainte de implinirea majoratului, termenul de prescriptie a raspun-
derii penale incepe sa curga de la data decesului.

- este infractiunea ce consta in actul de natura sexuala, altul decat raportul sexual,
actul sexual oral sau anal cu o persoana de sex diferit sau de acela~i sex, respectiv actul
de penetrare vaginala sau anala cu o persoana de sex diferit sau de acela~i sex savar~it
prin constrangere, punere in imposibilitate de a se apara sau de a-~i exprima vointa ori
profitand de aceasta stare;
- NCP realizeaza distincfia intre viol (care lato sensu constituie $i el o forma de
agresiune sexuala) $i agresiunea sexuala prin raportare la rezultatul specific, respectiv
calificarea actului de natura sexuala, fiind inc/use fn sfera agresiunii sexuale orice
acte de natura sexuala care nu sunt incriminate ca viol;
- se va retine varianta agravata a infractiunii: (i) daca victima se afla in ingrijirea,
ocrotirea, educarea, paza sau in tratamentul faptuitorului; (ii) daca victima este ruda in
linie directa, frate sau sora; (iii) daca victima nu a implinit vdrsta de 18 ani; (iv) daca
fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pomografice; (v) daca fapta a avut
ca urmare vatamarea corporala; (vi) daca fapta a fost savar~ita de doua sau mai multe
persoane impreuna; (vii) daca fapta a avut ca urmare moartea victimei;
Infracfiuni contra persoanei 207
- pentru forma tip actiunea penala se pune in mi~care la plangerea prealabila a
persoanei vatamate; nu este posibila impacarea paqilor, inlaturarea raspunderii penale a
faptuitorului fiind posibila numai pe calea retragerii plangerii prealabile; conform
art. 157 alin. (5) NCP, daca persoana vatamata a decedat inainte de expirarea termenu-
lui prevazut de lege pentru introducerea plangerii, actiunea penala poate fi pusa ID
mi~care din oficiu.

2.1. Obiectul infractiunii


a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala a unei
persoane;
- poate exista ~i un obiect juridic secundar constand in relatiile sociale referitoare la
viaµ, integritatea fizica sau psihica a persoanei.
b) obiectul material: corpul persoanei ID viata.
- in cazul in care o persoana comite cu ~tiinta o agresiune sexuala fata de o persoana
decedata, se va retine savar~irea infractiunii de profanare de cadavre sau morminte
(art. 383 NCP).

2.2. Subiectii infracµunii


a) subiectul activ: orice persoana fizica (necircumstantiat) cu capacitate penala
poate fi autor al infractiunii de agresiune sexuala (la forma de baza);
- participatia penala la forma tip este posibila in forma instigarii sau a complicitatii
anterioare;
- savar~irea faptei de doua sau mai multe persoane (coautorat sau complicitate
concomitenta) constituie o varianta agravata a agresiunii sexuale.
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata, indiferent de sex.
- este o infractiune cu subiect pasiv unic ~i determinat;
- subiectul pasiv poate comite in stare de legitima aparare o fapta prin care ucide
sau vatama corporal pe agresorul sexual;
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage, in principiu, retinerea unui concurs de
infractiuni, iar nu retinerea unei variante agravate a infractiunii; nu este exclusa
comiterea infractiunii in forma unitatii legale a infractiunii continuate.

2.3. Latura obiectiva


a) elementul material:
- IDtretinerea unui act de natura sexuala, altul decat raportul sexual, actul sexual oral
sau anal cu o persoana de sex diferit sau de acela~i sex, respectiv actul de penetrare
vaginala sau anala cu o persoana de sex diferit sau de acela~i sex prin constrangere, sau
punerea victimei ID imposibilitate de a se apara ori de a-~i exprima vointa sau profitand
de aceasta stare [acte sau practici sexuale care nu presupun o penetrare cu caracter sexual
(de pilda, obligarea unei persoane sa se masturbeze sau sa masturbeze o alta persoana sau
animal, sarutarea ~i atingerea sanilor victimei, sarutarea organului genital etc.)];
- fapta se comite doar printr-o actiune, nu printr-o omisiune;
208 Drept penal. Partea speciala

- comiterea in aceea~i imprejurare a mai multor acte de agresiune sexuala succesiva


conduce la retinerea unei unitati naturale colective, iar nu a unui concurs de infractiuni;
- intretinerea unui act de natura sexuala presupune existen/a unui contact fizic de
natura sexuala - ce nu implied penetrarea - impus victimei, nefiind sujiciente simplele
acte de exhibitionism sexual ale faptuitorului;
- este necesar ca actul de natura sexuala sa aiba loc fora consim/amantul persoanei,
prin constrangere [fizica sau psihica (amenin/are)}, punere fn imposibilitate de a se
apara ori de a-$i exprima vain/a sau profitand de aceasta stare;
- constrangerea fizica sau psihica trebuie sa fie efectiva, anterioara sau concomitenta
agresiunii sexuale, conducand la inlaturarea sau diminuarea opozitiei victimei; nu este
necesar ca aceasta constrangere sa fie irezistibila;
- art. 219 alin. (4) NCP reglementeaza un caz de absorbtie legala a actelor de agre-
siune sexuala in cele de viol comise in forma consumata; astfel, daca actele de agre-
siune sexuala au fost precedate sau urmate fn acela$i context de intretinerea unui raport
sexual, actul sexual oral sau anal, respectiv a unui act de penetrare vaginala sau anala,
fapta constituie viol (care absoarbe legal agresiunea sexuala), iar nu un concurs intre
viol ~i agresiune sexuala; in ipoteza in care actele de agresiune sexuala au fost prece-
date sau urmate de o tentativa la viol se va retine existenta unui concurs intre agre-
siunea sexuala ~i tentativa la viol, deoarece absorbtia legala opereaza numai in ipoteza
formei consumate a violului, iar tentativa la viol nu poate fi asimilata ca un act de
agresiune sexuala absorbit natural de forma consumata a acestei din urma infractiuni 1;
- existenta consimtamantului subiectului pasiv nu constituie o cauza justificativa
chiar daca sunt indeplinite cerintele art. 21 NCP, ci o cauza care fnlatura tipicitatea
obiectiva a faptei daca se retine ca acesta a fost valabil exprimat, actual ~i determinat;
trebuie totu~i precizat ca eroarea asupra existentei consimtamantului conduce la
inlaturarea tipicitatii subiective a faptei, iar nu a imputabilitatii acesteia;
- imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-~i exprima vointa poate fi preexis-
tenta (cand faptuitorul profita de aceasta stare) sau poate sa fie urmarea actiunii
faptuitorului sau a altui participant (cand victima este pusa in aceasta stare in scopul
comiterii agresiunii sexuale);
- agresiunea sexuala in forrna tip comisa prin constrangere absoarbe natural
infractiunea de lipsire nelegala de libertate (art. 205 NCP) pe perioada necesara pentru
savar~irea infractiunii;
- se va retine absorbfia legala in infractiunea de agresiune sexuala a infractiunii de
amenintare (art. 206 NCP), ori dupa caz a celei de loviri sau alte violente (art. 193
NCP), deoarece agresiunea sexuala este o infractiune complexa care se comite prin acte
de constrangere fizica sau morala; in cazul in care nu se poate proba comiterea
infractiunii absorbite, adica a constrangerii, nu se va retine tipicitatea faptei;

1 in acela~i sens, a se vedea V. Cioclei, in NCP comentat, p. 457. In sensul retinerii doar a

agresiunii sexuale ~i a considerarii tentativei la infractiunea de viol ca act de agresiune


sexuala, a se vedea S. Bogdan, D. Serban, op. cit., p. 250.
;'n/rac/iuni c nntra persoanei 209
- prin raportare la forma de ba1;i a infractiuni nu va intra rn no1iunca de cons-
trangere ~i, implicit. 111 complexitatea legala. infraqiunea de vatamare corporala, in
conditiile 1n can.: art 219 alin. (2) lit. e) NCP stipukaza ca varianta agravata comiterea
agrcsiunii sexualc care a avut ca unnare practcrintcn\ionata vatamarea corporala;
- in ipote:ta ln care agresiunca sexualri cste comisa de catre infractorul care protita de
imposihilitatea victimei de a SL' apara ori de a-~i exprima ,oin\a, nu se poate retine
absorb(i::i infractiunii de lipsire neleg.:ilft Je libertate (art. 205 M P). (koarece aceasta
, :iriantii a clementului material nu implicii in mod necesar u lip-;ire de libertate; daca
hpsirea de Hbertate preceda o perioaJj :;cnmificativa de timp. actul de a1:1,resiune sexuala
corn is; u1tcnor prin constrangen: ~au continua ~i dupa ce a avrn Joe zigresiunea sexuala se
va rctine concw·sul real cu infractiunea prevftzuta de art. 2 l 9 NCP;
- nu se poate re(ine existen\a 111 concms ideal a infraqiunii de agresimie sexuala cu
infraqiunea de act sexual cu un minor atunci cand subiectul pasiv este unic; poate
exista un astfol de concurs intre agresiunea sexuala ~i coruperea scxuala a minorului
(de pildft. a~resiunea sexualii esk comisa in prezenta unui minor nuc nu a implinit
-,,1rsta de l3 ani care observii actL:le di: naiura sexuala comisc pnn rnnstrangere ).
h) unrrnrea imediata: incakarea libe:rtatii victirnei de a decide cu privire la intre-
tmerea unm act de natura sexuala:
c) legatura de cauzalitate: rezulta. in principiu, din matenalitatea faptei (ex re); la
variantelc agravate comise cu praeterintenfie trebuie dovedita legatura de cauzalitatc
lart. 219 alin. (2) lit. e) ~i :ilin. (3) NCPJ.

2.4. Latura subiediva


- inten!ia directa;
- nu inkreseaza la formu tir mohilul sau scopul cu care a fost s.1v,1r~ita activitatea
infraqionab; acestea pot fi avutc in -vedere de instanta la 111div1dual1Larea pedepsei;
comiterea faptei in scopul proclucerii de materiale pornn1cralicc rnnstituie varianta
agravata a infraqiunii.

2.5. Variante agravate


2.5.1. Agresit.rnca sexuala comisa asupra unci persoane care se afla in ingriji-
rca, ocrntirea, educarea, paza sau 'in tratamentul faptuitornlui !art. 219 alin. (2)
lit. a) NC'PI
- ingrijirea faptuitorului: rer~oanelc care se ocupa de ingrijirea \ictimei indiferent
de fonn::i in care sunt angaja\i:
- ocrotirea Hiptuitorului: tutorele, curatnnil, parintek natural sau eel care a adoptat
victima;
- educarea faptuitorului: protesor;
- paw faptuitorului: persoanele care au atribu(ia de a asigura paza celor privat.i de
libl:rtatc 1n executarea unei pcdcpsc, m~-;uri educative priva!.i\ c de libcrtate sau a unei
masuri de ,;iguranta;
• trurwnentul faptuitorulm: (foctor. asis1.ent medical, terap,:ul cic.
210 TJrrpl r1nwi Partea specia/(t

2.5.2. Agresiunea sexuala comisa asupra unei rude in linie directa; frate sau
sora [art. 219 alin. (2) lit. b) NCPJ
- agresiunea sexuala trebuie savar~ita fa[a de o ruda in linie directa ascendent'i sau
descendenta (de pilda, agresiunea sexuala comisa de bunic asupra unui nepoL de rnta
asuprn fiicei etc.) sau de fratc asupra surorii, de sora asupra fratclui. ori intre frati,
rcspectiv 1ntre surori;
- calitatca speciala a rela1iei clintre autor ~i victima reprczint;i o circumstanta perso-
nala de individualizare; dis1inc\iile rcaliLate la analiza varianh:i agravate a infractiunii
de viol prcvazut de art. 218 aim. (2) lir, b) NCP in cazul participatici penale se vor
aplica in mod corespunzator ~i la aceasta infraqiune;
2.5.3. Agresiunea sexuala comisa asupra unei victime minore [art 219
alin. (2) lit. c) NCPI
- ca urmare a modificarii operate prin 0.U.G. m. rn,20 i 6, va constitui varianta
agravata a infraqiunii agresiunea sexuala comisa asupra unui minor ind1ferent de varsta
accstuia ( inclusiv in ipoteza in care minorul are varsta cuprins[i intrc 16 ~i 18 ani);
- calitatca de minor a victimei constituie o circumstantii personaia dl' individualizare,
astfel ca faptuitorul trebuie sa ti cunoscut la momemul savar~ini infraqiunii ca victima nu
a implinit varsta de 18 ani; distinctiile racute la pd. 1.6.2. se vor aplica in mod corcs-
punzator ~i in cazul acestei variante agravatc 1n ipotezele de paiticipatic penala:
- in situatia in care vfrrsta minorului estc foarte fragedii ~i rezulta dintr-o expertiza
medico-legala psihiatrica. lipsa posibilitatii de a-$i exprima un consimtamanl valabil
pentru intre~inerea oricarni act de na1 ura sexuala se va retinc s:1\'.lr~irca infractiunii de
agresiune sexuala in varianta agravati\ a comiterii fuptei fhii, ck un minor, chiar daca
accsta fost de acord cu efectuarca actclor de natura sexuaH1 care nu presupun penetrare;
imposibilitatea constatarii existcntei unui consimtamant \ al:ibi i nu poate pune in
discutie retinerca comitcrii infraqiuni1 de corupere sexuala daca minorul nu a irnp!init
vars ta de 13 ani:
- dacii victima agresiunii sexuak este o ruda in linie direct.a ori fapta se comite intre
frati ~i surori, se va retine $i varianta agravati1 previizuta de art. 219 alin. (2) lit b) NCP:
~ croarea cu privire la varsta victirnei conduce la 1nlaturaic·a agravantei;
- in practica judiciara s-au re\inut di forite forme de agresiune sexuala, exercitate in
general asupra minorilor, can.: au condus la retinerea caractcruh11 agravat al faptei,
dintrc care exemplificam: l. Faptele inculpatului care, in timp ce se afla in zona
padurii, prin acte de constrdngerc fr1ic{i, a detenninat p{lr\ik civik D. ~i M. sii il
masturbeze (C.A. Timi,1oara, decizia nr. 819/.:0 l 71; 2. lnculpatul a const1{ins-o pe
minora in varsta de 11 ani sa efectueze acte de rnasturbare asupra acestuia. amenin(and-
o cu 1ntre1inerea de raporturi sexuale (C.A. Alba-lulia, secfia penalil. decizia
nr. 142/2017); 3. Fapta inculpatului constand in aceea cft la data de 28.03.2017, tnjurul
ore Ior 12 :00-12:30, a patruns 1n locuinia nepoatei sale, persoana vatarn:iLa, ~i, pe fondul
consumului de alcool, a intretinur acte de naturii sexuala, pnn consrr5ngere, cu aceasta,
consUlnd in sarutarea pe gal a pcrsoanei vatarnate, pipairea :1ccsrcia cu mana pe sani de
sus in jos ~i irnpiedicarea acesteia si'\ strige dupa ajutor prin puneri.:·2. mainii la gura
Jn.fracfiuni contra persoanei 211
(C.A. Galati, secfia penala, decizia nr. 1024/2017); 4. Fapta inculpatului care, in
perioada ianuarie-iulie 2015, profitand de imposibilitatea minorei, fiica sa, in varsta de
5 ani ~i 10 !uni, de a-~i exprima vointa, generata de varsta prea frageda pentru a
intelege ce se intampla, a sarutat-o pe buze ~i s-a masturbat in prezenta acesteia,
atingand-o in acela~i timp in zonele intime (C.A. Bucure§ti, secfia penala, decizia
nr.1659/2017); 5. Fapta inculpatului care, in data de 27.06.2016, injurul orelor 16:00,
in timp ce se afla pe una din sea.rile de acces in blocul nr. 14, a exercitat acte de natura
sexuala, respectiv acte de pipaire in zona organelor genitale ~i sarutare pe gura,
savar~ite prin constrangere fizica fata de minorul in varsta de 10 ani (C.A. Bra§ov,
sec/ia penala, decizia nr. 214/2017); 6. Fapta inculpatului care, in data de 1 martie
2016, a obligat-o pe rninora in varsta de 11 ani sa suporte un act sexual atipic, fara
intromisiune, materializat prin frecarea penisului de organul sexual al persoanei
vatamate, profitand de imposibilitatea acesteia de a se apara ~i prin constrangere (C.A.
Timi§oara, sec/ia penala, decizia nr. 34/2017); 1. Fapta inculpatului care a ademenit-o
pe nepoata sa in varsta de trei ani intr-o camera nelocuita a locuintei acesteia, unde,
profitand de varsta frageda a acesteia ~i de imposibilitatea de a-~i exprima vointa, a
dezbracat-o de haine de la brau in jos, dupa care a exercitat asupra acesteia actiuni
concrete, intentionate, de intretinere a unui raport sexual, respectiv ~i-a introdus penisul
intre picioarele victimei in zona organelor genitale ~i anala ~i a ejaculat pe corpul
acesteia (C.A. Cluj, secfia penala, decizia nr. 317/2017);
- este o circumstan/a reala ~i se rasfrange asupra participantilor in masura in care au
cunoscut-o sau au prevazut-o.

- - - - In perioada iulie 2014 - noiembrie 2014, in repetate randuri, minorii


K.D., M.M.A. ~i V.R.D., in varsta de 9, 8 ~i, respectiv, 6 ani au fost supu~i in
mod repetat unor acte de agresiune sexuala, constand in aceea ca profitand de
imposibilitatea de a-~i exprima vointa determinata de varsta frageda a minorilor
~i atragandu-i prin oferirea de dulciuri, inculpatul B.F. i-a mangaiat in zona
genitala, uneori peste pantaloni, iar alteori introducandu-le mana pe sub haine.
Aceste fapte s-au petrecut in zona chio~cului alimentar pe care inculpatul H
detinea, loc in care se afla ~i un parculet de copii unde minorii mergeau in mod
frecvent, de multe ori intrand in magazinul respectiv pentru a-~i cumpara
dulciuri. (... ) Apararile inculpatului in sensul ca manifestarile sale fata de cop ii
nu pot fi considerate ca fiind de natura sexuala, ci doar de afectiune ~i prietenie,
nu pot fi acceptate faµ de probele existente la dosar, toate conducand la
concluzia celor retinute mai sus, astfel ca o solutie de achitare este exclusa. In
concluzie, condarnnarea inculpatului s-a dispus in mod judicios ~i avand in
vedere ca actele exercitate de inculpat asupra celor trei minori sunt de natura
sexuala, fiind destinate satisfacerii unor nevoi sexuale dupa modalitatea in care
s-au savar~it, repetabilitatea acestora ~i imprejurarea ca au vizat organele sexuale
ale minorilor, ace~tia faµ de varsta frageda ~i modul in care au fost manipulati
fiind pu~i in imposibilitate de a-~i exprima vointa, incadrarea juridica corecta
este cea prevazuta de art. 219 alin. (1) ~i alin. (2) lit. c) NCP cu retinerea formei
continuate prevazute de art. 35 alin. (1) NCP (C.A. Cluj, secfia penala, decizia
nr. 1596/2015, nepublicata).
212 Drept penal. Partea speciala

2.5.4. Agresiunea sexuala comisa in scopul producerii de materiale pornogra-


fice [art. 219 alin. (2) lit. d) NCP]
- nu este necesar pentru retinerea acestei variante agravate sa se fi produs materiale
pornografice, ci ca fapta sa fie savar~ita in scopul producerii lor;
- materialele pornografice sunt obiecte, gravuri, fotografii, holograme, desene,
scrieri, imprimate, embleme, publicatii, filme, inregistrari video ~i audio, spoturi publi-
citare, programe ~i aplicatii infonnatice, piese muzicale, precum ~i orice alte fonne de
exprimare care prezinta explicit sau sugereaza o activitate sexuala [art. 2 alin. (3) din
Legea nr. 196/2003, republicata];
- in cazul in care sunt produse .yi materiale pornografice cu minori, agresiunea
sexuala se va retine in concurs cu infractiunea de pornografie infantila;
- materialele pornografice cu minori sunt orice material care prezinta un minor
ori o persoana majora drept un minor, avand un comportament sexual explicit sau
care, de~i nu prezinta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor avand
un astfel de comportament, precum ~i orice reprezentare a organelor genitale ale unui
copil cu scop sexual [art. 374 alin. (4) NCP].
2.5.5. Agresiunea sexuala care a avut ca urmare praeterintentionata o vata-
mare corporala [art. 219 alin. (2) lit. e) NCP]
- in urma agresiunii sexuale sa se fi produs praeterintentionat una dintre urmarile
prevazute de art. 194 alin. (1) NCP, respectiv o infinnitate, leziuni traumatice sau afec-
tarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile
de ingrijiri medicale; un prejudiciu estetic grav ~i pennanent; avortul; punerea in
primejdie a vietii persoanei; prin urmare, vatamarea corporala este absorbita in aceasta
varianta agravata a agresiunii sexuale;
- daca faptuitorul a actionat cu intentia de a provoca victimei o infinnitate, leziuni
traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare,
mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale, un prejudiciu estetic grav ~i pennanent, se
va retine concursul dintre agresiunea sexuala in fonna tip (daca nu se retine vreo alta
varianta agravata) ~i vatamarea corporala prevazuta de art. 194 alin. (2) NCP.
2.5.6. Agresiunea sexuala comisa de doua sau mai multe persoane impreuna
[art. 219 alin. (2) lit. t) NCP]
- faptuitorii trebuie sa fie coautori, autori succesivi ai faptei sau complici concomi-
tenti;
- nu este necesar pentru retinerea acestei variante agravate ca toti participantii sa fi
avut un act de natura sexuala cu victima;
- nu se poate retme circurnstanta agravata legala a sav~irii faptei de trei sau mai
multe persoane impreuna, prevazuta de art. 77 lit. a) NCP, insa poate fi retinuta cea pre-
vazuta de art. 77 lit. d) NCP atunci cand la sav~irea infrac~unii a participat ~i un minor;
- este circumstan/a reala, care se rasfrange asupra instigatorilor ~i complicilor
anteriori, in masura in care au cunoscut-o sau au prevazut-o.
lrifracfiuni contra persoanei 213
2.5.7. Agresiunea sexuala care a avut ca urmare moartea victimei [art. 219
alin. (3) NCP]
- in urma agresiunii sexuale sa se fi produs praeterintentionat moartea victimei (de
pilda, in ipoteza in care victima, opunandu-se faptuitorului, s-a lovit cu capul de o
piatra, iar dupa agresiunea sexuala a incetat din viata,, deoarece moartea s-a produs ca
urmare a violentelor exercitate de faptuitor pentru a determina victima la un act de
natura sexuala);
- in cazul in care moartea nu se produce praeterintentionat, ci ca urmare a exercitarii
cu intentie (directa sau indirecta) a unor activitati violente asupra victimei, infractiunea
de agresiune sexuala poate fi retinuta in concurs cu omorul (simplu sau calificat), ori cu
lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte (de pilda, fapta de agresiune sexuala
sav~ita asupra victimei, urmata de uciderea acesteia de catre faptuitor prin asfixie
mecanica, prin obstructia cailor respiratorii superioare, pentru ca victima sa nu tipe ~i
banuind ca a fost recunoscut de aceasta, intrune~te atat elementele constitutive ale
infractiunii de agresiune sexuala in forma de baza, cat ~i pe cele ale infractiunii de
omor calificat comis pentru a inlesni sau ascunde savar~irea altei infractiuni);
- in cazul in care fapta a avut ca urmare praeterintentionata sinuciderea victimei se
va retine numai infractiunea de agresiune sexuala; concursul intre infractiunea agre-
siune sexuala ~i cea de determinare sau inlesnire a sinuciderii s-ar putea retine numai in
ipoteza in care faptuitorul actioneaza cu intentie atat in scopul agresarii sexuale a
victimei, cat ~i al determinarii sinuciderii.

2.6. Formele infractiunii


- actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate; pot constitui acte de
complicitate anterioara sau pot intra in continutul tentativei;
- tentativa este posibila numai in forma imperfecta ~i incriminata;
- agresiunea sexuala se plaseaza in categoria acelor infractiuni materiale la care nu
este posibila tentativa perfecta, deoarece realizarea integrala a actului de executare
(constrangere ~i actul de natura sexuala care nu implica penetrarea) consuma fapta;
- se va retine comiterea unei tentative la agresiunea sexuala atunci cand sunt reali-
zate numai actele de constrangere prin amenintare sau violenta in scopul intretinerii
unui act de natura sexuala, chiar daca nu se incerca ~i realizarea acestuia din urma,
deoarece in acest caz s-a executat una dintre actiunile aflate in structura infractiunii
complexe, aducandu-se atingere obiectului juridic secundar;
- nu se poate retine drept cauza de nepedepsire a tentativei impiedicarea producerii
rezultatului;
- este posibila desistarea drept cauza de nepedepsire a tentativei;
- infractiunea se consuma in momentul intretinerii actelor de natura sexuala prin
constrangere sau punand ori profitand de neputinta victimei de a se apara sau de a-~i
exprima vointa; astfel, pentru consumarea infractiunii este necesar sa fie comise
ambele actiuni din structura infractiunii complexe deoarece numai in aceasta forma
poate sa fie adusa atingere atat obiectului juridic principal, cat ~i obiectului juridic
secundar;
214 Drept penal. Partea speciala

- poate fi savar$ita in fonna continuata, cand se epuizeaza la momentul siivar~irii


ultimului act de executare;
- in situatia in care unnarile agresiunii sexuale se amplifica dupii momentul savar~irii,
infractiunea are caracter progresiv $i se va epuiza la data producerii rezultatului mai grav.

2.7. Pedeapsa
- fonna tip [art. 219 alin. (1) NCP]: inchisoarea de la 2 la 7 ani $i interzicerea
exercitarii unor drepturi;
- varianta agravata a agresiunii sexuale prevazuta de art. 219 alin. (2) NCP: inchi-
soarea de la 3 la 10 ani $i interzicerea exercitarii unor drepturi;
- agresiunea sexuala care a avut ca unnare moartea victimei prevazut de art. 219
alin. (3) NCP: inchisoarea de la 7 la 15 de ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi;
- avand in vedere dispozitiile art. 36 alin. (3) NCP in ipoteza in care are loc o
tentativii la infractiunea de agresiunea sexualii unnata de moartea praeterintentionata a
victimei se va aplica pedeapsa prevazuta de lege pentru infrac~unea consumata
prevazuta de art. 219 alin. (3) NCP: inchisoarea de la 7 la 15 ani ~i interzicerea exer-
citarii unor drepturi;
- in cazul in care infractiunea este comisa faµ de un minor, tennenul de prescriptie
a raspunderii penale incepe sa curga de la data la care acesta a devenit major; daca
minorul a decedat inainte de implinirea majoratului, tennenul de prescriptie a riispun-
derii penale incepe sa curgii de la data decesului.

3.1. Notiune
- este infractiunea constand in raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum $i
orice alte acte de penetrare vaginala sau anala cornise cu un minor cu varsta intre 13 $i
15 ani [art. 220 alin. (1) NCP];
- constituie variante agravate ale infractiunii savar$irea faptei in unniitoarele impre-
jurari:
a) asupra unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani;
b) de un major cu un minor cu vars ta intre I 5 ~i I 8 ani, cand: (i) minorul este
membru de familie al majorului; (ii) minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea,
paza sau tratamentul faptuitorului sau acesta a abuzat de pozitia sa recunoscutii de
incredere sau de autoritate asupra minorului ori de situatia deosebit de vulnerabila a
acestuia, ca unnare a unui handicap psihic sau fizic ori ca unnare a unei situatii de
dependenta; (iii) fapta a pus in pericol viata minorului; (iv) a fost comisa in scopul
producerii de materiale pornografice;
c)fapta comisa cu un minor cu varsta de pana la 15 ani atunci cand: (i) minorul
este membru de familie; (ii) minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza
sau tratamentul faptuitorului sau acesta a abuzat de pozitia sa recunoscuta de incre-
ln/rac{iuni rnmra penoanei 215
den: sau de autoritate asupn1 minoruiui. (iii) fapta a pus in pericol viata minorului;
(h) a fost comisil. in scopul producerii de materiale pomograficc
- in toate cazurile, consimtamantul vidimei la intretincrca actului sexual trebuie sa
tie valabil cxprimat; astfel, se instituie o protectie speciala a minnrilor, consirntamantul
acestora ndnlil.turand tipici111tea faptt'i (in viziunea legii penale, in principiu, ,,rnajo-
ratul" in sfera viefii sexuale coincide cu implimrea varstei de l 5 ani), intrncilt ccea ce
prezinta importanfi'l este varsta de la care o persoana poate intretine in mod licit un act
sexual cu un minor cu consimtil.mantul accstuia;
- aqiunea penalil. se pune in mi~care din oficiu 111 toare cazurile; nu cstc posibiH't
inlaturan:a raspunderii penalc ca urmarc a irnpacarii.

3.2. Ohiectul infracfhmil


a) obiertul juridic special: rela 1iilc sociale referitoarc la libcrtalca sexuala amino-
rului:
b) obiectul material: corpul minorului cu care are loc rapm1ul sexual, actul sexual
oral sau anal, precum ~i orice alte acte de penetrare vaginala sau anala.

3.3. Subiectii infractiunii


' '
a) subiectul activ: autor poatc fi orice persoana fizica (ncnrcumstantiat) cu capa-
citate pen ala (la fom1a de baza ):
- in cazul variantei ag.ravante pn::vf,zute de art. 220 a!in. (l) NCP autorul este
cahficat, neputand fi decat un major; in plus, \'n cazurile prcvazme de art. 220 alin. (3)
lit. a) ~i b) NCP autorul trebuie sa aiba ~i vreuna dintre urmatoarele calitati: mcmbru de
familie, tutore. curator, supraveghetor, 1ngrijitor, medic curant, profosor sau educator al
minorului ori persoana care a abuzat de pozitia sa rccunoscuta de incn:den: sau de
autoritate asupra minorului ori de situatia dcosebit de vulnerabila a acestuia, ca
urmarc a unui handicap psihic sau fizic ori ca urmare a unci si1ua[ii ck dependenta;
- in c:11ul variantei agravuntc prcvfizute de art. 220 alin. (4) lit. a) '.ii b) NCP, autorul
( miiwr ::-au major) este callficat membru de familie, tu tore, curator_ supraveghetor,
ingrijitor, medic curant, prnfcsor sau educator al minorului ori pcrsoana care a abuzat
de pozitia sa rccunoscuta de incredere sau de autoritate asupra mmorului;
- participatia penala (propric sau improplie) este posibila in toate forrnclc: coauto-
ratul, instigarea sau complicitatea;
- in cazul coautoratului, daca legea impune o anumita calitate a autorulm, este
ncccsar ca toti participanti1 sa aiba accasta calitate;
- nu cnnstituie varianta agravata a infractiunii comiterca faptei de doua sau mai
multc persoane impreuna;
· csk posibila retinerea cirrnmstan\ci agravante legak :i comitcrii foptei de catre un
major cu un minor previizute de art. 77 lit. d) NCP ~i 1n cazul comiterii infraqiunii de
act sexual cu un minor (de pilda, 1n cazul in care un major ~i un minor in varsfa de 17
ani 1ntretin in calitate de coautori raporturi sexuale consimtite cu un minor in varst:l
de 13 ani ~i doua !uni).
216 Drept penal. Partea speciala

b) subiectul pasiv: in principiu, este orice minor cu varsta intre 13 ~i 15 ani in


cazul formei tip, respectiv un minor cu varsta sub 13 ani in cazul primei variante
agravate care i~i poate exprima valabil consimtamantul la intretinerea unui act sexual.
- in cazul variantei agravate prevazute de art. 220 alin. (3) NCP subiect pasiv este
numai un minor cu vdrsta fntre 15 ~i 18 ani;
- in cazul variantei agravate prevazute de art. 220 alin. (4) NCP subiect pasiv este
numai un minor care nu a fmplinit wirsta de 15 ani;
- subiectul pasiv al infractiunii este destinatarul protectiei realizate prin norma de
incriminare ~i, pe cale de consecinta, nu poate fi considerat participant la comiterea
infractiunii prevazute de art. 220 NCP, chiar daca minorul a fost eel care 1-a determinat
pe autor sa comita actul sexual 1;
- in situatia in care varsta minorului este foarte frageda ~i rezulta dintr-o expertiza
medico-legala psihiatrica lipsa posibilitatii de a-~i exprima un consimtamant valabil
pentru intretinerea unui act sexual de orice natura, se va retine savar~irea infractiunii de
viol in varianta agravata a comiterii faptei fata de un minor (de pilda, fapta unui major
care intretine un raport sexual cu un minor de 6 ani);
- nu se va retine calitatea de subiect pasiv a persoanei minore casatorite cu dispensa
de varsta [art. 272 alin. (2) C.civ.], care astfel dobande~te capacitate deplina de exerci-
tiu; tot astfel, nu este subiect pasiv minorul de 16 ani caruia i s-a recunoscut in mod
anticipat de catre instanta de tutela capacitatea deplina de exercitiu in conditiile
art. 40 C.civ.
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage, in principiu, retinerea unui concurs de
infractiuni, iar nu retinerea unei variante agravate a infractiunii; nu este exclusa comi-
terea infractiunii in forma unitatii legale a infractiunii continuate.

3.4. Latura obiectiva


a) elementul material: intretinerea unui raport sexual, act sexual oral sau anal ori a
oricaror acte de penetrare vaginala sau anala cu un minor cu vdrsta intre 13 $i 15 ani de
sex diferit sau de acela~i sex (infractiune comisiva);
- este necesar ca minorul sa fi implinit varsta de 13 ani, dar sa nu fi ajuns la varsta
de 15 ani; in cazul in care minorul a implinit varsta de 15 ani, fapta nu este tipica decat
daca se comite intr-una dintre variantele agravate;
- fapta se comite doar printr-o acµune, nu printr-o omisiune;
- NCP a reglementat infractiunea de act sexual cu un minor pornind de la ideea de
act de penetrare, astfel fndit fn confinutul acestei infracfiuni se va include:
1. raportul sexual: actul de conjunctie a organului sexual masculin cu eel feminin;

1 In acest sens in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. II, p. 466) s-a apreciat ca ,,nu

va fi sanctionat intervenientul necesar a carui protectie o urmare~te norma de incriminare,


chiar ~i in situatia in care el este eel care instiga la comiterea infractiunii. Persoana respectiva
nu face parte din sfera destinatarilor normei menite sa o protejeze, astfel ca nu se poate spune
ca prin actiunea sa ea ar incalca respectiva norma".
b1fracti1111i contra persoanei 217
2. actul sexual oral. re.1pectiv acrul sexual anal, indiferent daca accstea sunt intre
pcrsoane acela~i sex (acte scxuale homoscxuale) sau intre persoane de sex diferit
(acte sexual heteroscxuale);
3. actelc, de penetrarc vagina/a sau anala indiferent de modalitatca in care acestea
sunt rcalizatc (de pildr1, prin introducere 111 vagin, rcspectiv in anus de obiecte, degete
etc.); nu praint[i impo1ian!{i daca actele Je pcnclrare vaginala sau anala au fost comise
taptuitor sau daca acesta a ohligat victima ~a procedeze in acest sens.
actul sexual este liber consimtit de amhele pcrsoanc: in accst caz existen1a
consimtamantului subi,:ctului pasiv nu consti1ui1.: o cauza justiticativa, chiar daca '.,lml
indeplinite ccrintele art. 2 l
• este necesar ca faptuitorul sii nu memhru de fimulie al 1111norulu1 sau ca minorul
sa nu sc afle i'n ingrijirea. ocrotirea. t'.ducarca, paLa sau tratamcntul faptuitomlui sau
c:i acesta :,{l nu fi abuzat de pozWa .~a recunoscuta de incrcdere sau de autoritate
asupra minorului, deoarecc in acestc ipote:te se va retine varianta agravata prevazuta
art . ,.,... :...... (1. a1·m. (.;,)
, '. 1·1t. a ) ~1. b) ,N.l.'P
· , ;

- nu prczinta importanta daca actul sexual cu un minor a fost sau nu detenninat de


ofi:rirea sau darea de bani ori foloase de catre iaptuitoL direct sau indirect, victi-
mei, acest aspect unnand sa fie avut in vedere la individualizarea pedcpse1; fapta este
incriminata inciusiv in situatia in care minornl practic:i prostitutia; 1n acest din urmft
caz, subiectul activ al infractiunii esle persoana care cumpara serviciile sexuale ak
persoanei care practica proslitutia, ~tiind ca este minora:
- in cazul tn care minorul cu \arsta cuprins[1 intre 11 ~i 15 aui practica prnstitutia, sc
va re\ine numai comiterea infracfiunii de act sexual cu un minor, iar nu comiterea
,Hxstei infractiuni in concurs cu infraqiunea de folosirc a prostitutki infantile prevfi.
zute de a1t. 216 1 NCP (introdus prin O.U.G. nr. 18/2016), deoarcce 1n aceasta ipoteza
ck concms de calificari alternative, dispozipile art. 2 6 1 NCP au caracter subsidiar
(,,dadl fapta nu constituie o infractiune mai grava'');
fapta nu va fi tipiC:1 daca minorul implinit varsta de l. 5 ani ~i nu estc incidcnt:l
nicnma dintre variantele agravatc prevazutc de art alin. NCP; totu5i, daca
rninorul cu varsta mai mare de 15 ani practica prostit11fia, de~i nu sc va reiine comiterea
infractiunii de act sexual cu un minor, fapta este incriminata de disrozitiih.: art. 21
NCP ca infraqtune de Jolosire a prostitutiei infantile;
- poatc fi re[inuta in concurs ideal cu infraqiuneu cornpcTe sexuala minori!or
(de pilda, actul sexual cu un minor comis un major in prezcnj,a unui minor care nu a
1mplinit v:'irsta 13 ani):
- in ipoteza in care 1n urma actului sexual cu un minor se produce praeterintetionat
viHiiman::a corporala sau moartca minorului se retinc concursnl intre act sexual cu un
minor dupa caz, loviri sau alte violente, ,n'\tamare corporala, vatamare corporala din
culpa, O!i loviri sau vattimari l·auzatoare de moarte; trehuie avut totodata in veden.;·

i In hternturn .1uridica rrP,PFnm D. op. cit., vol. l. p. 402) s-a sustinut ca nu are
vaio;_irc justificativa consimtamantul victimci in cazul acrlor incriminari care prcsupun
colaborarc:, din partca accstcia ~i care au ca scop protectia victimei.
218 Drept penal. Partea ~pecialci

actul sexual care a avut ca unnare praeterintentionata puncrea 111 pericol a vierii
minorului constituie o variants. agravata a infraqiunii;
- art. 220 alin. (5) NCP reglementea1a o cauzri de nepedepsire a 1aptuitorului care a
intretinut un act sexual cu un minor cu varsta intre 13 ;;i 15 ani daca diferenta de varsta
intre victima ~i faptuitor nu este mai mare de 3 ani.
b) urmarea imediata: starea de pericol rczultata din 1ncalcarea libertatii sexuale a
minorului:
c) legatura de cauzalitate: rezulta din materialitatea faptei (ex re).

3.5. Latura suhiectiva


- intentia directl\:
- este necesar ca faptuitorul sa fi ~tiut ca minoml nu implinisc varsta de 15 ani, chiar
daca nu cunoa$te precis varsta acesteia; necunoa~terea faptului ca persoana vatamata nu
implinisc varsta de 15 ani. sau cunoa~terea grc~ita a varstei acesteia (de pilda, in
conditiik 1n care faptuitorul avea reprezenlarea ca aceasta a implinit vtirsta de I7 ani)
constituic o eroare de fapt care inlatura tipicitatea subiectiva a faptci;
- eroarea cu privire la varsta minorului inlatura caracterul penal al faptei;

~ lnculpatuL in baza aceleia~i rezoltqii infractionak unicc, abuzand de


influenta asupra pcrsoanei ,atamate T.M. :;i de vulncrabilitatea acestcia. la data
de 6 aprilie 2013. 12 apri!ie 2013 ~i cu alte doua oca1ii ncprecizate in perioada
imedia! urma!oare, a intretinut un numar de 4 rapolturi sexualc consimptc in
locuinta sa ~i in autoturismul sau cu rninorn de !4 ani, numita T.M. Nu poate Ii
primila sustinerea inculpatului ca nu avea cuno~tintfi despre varsta reali\ a
pcrsoanci , Mamate, deoarcce prnbelc administrate dovedesc ca inculpatul era
prieten cu fomilia persoanei varnmate de mai multa vreme, se vL~itau eonstant, 1a
un moment dat inculpatul chiar locuind i'n casa persoanei vatamate, iar incul-
patul p:trticipand ~i la anivcrsarea implinirii varstei d,: 14 ani de catre persoana
vatamata (CA. Cluj, sec/ia penala. decizia nr. 559/2015, ncpublicatli!.
- nu intereseaza rnobilul sau scopul cu care a fi.)st savar~it{t activitatea infrac\ionala,
cu exccp1ia situatiei 'in care fapta a fost savar~ita in scopul produccrii de materialc
pornogra11ce, ciind se va retin.: varianta agravata.

3.6. Variantele agravate


3.6. l. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene-
trare vaginala sau anala cornis cu un minor care nu a irnplinit varsta de l3 ani
[art. 220 alin. (2) NCPI
- subiectul pasiv estc un minor (indiferent de sex) care nu implinise vdrsta de
13 ani; dac;} minorul a implinit varsta de 13 ani, se va anali1a posibilitatea retinerii
formei de baza;
- 1n cazul in care in aceea~i imprejurare sunt comise asupra unui minor care nu a
implinit vars!a de i 3 ani atat acte de penetrare sexua!a, cat ~i alte acte de natura sexual a
se va rctine doar comitcrea infractiunii de act sexual cu un minor (actele de coruptie
T11ji-ac/;u,1i contra penoanei 219
sexualti fiind absorbitc in mod natural in actul sexual cu un minor), iar nu un concurs
intre aceasta ~i corup\ia sexuala;
· trebuie ca taptuitorul sa fi ~tiut sau sa i~i fi putut da seama ca victima nu hnplinise
varsta de 13 ani, chiar daca nu cunoa~te precis varsta acestuia;
- este necesar ca fap1nitorul sil nu fie membru de familie al minorului sau ca
minorul sa nu se afle In ingrijirca, ocrotirea, cducarea, paza sau tratamentul faptui-
torului sau ca acesta sa nu fi abuzat de poziria sa recunoscuta de incrcdere sau de
autoritatc asupra minorului, deoarccc 1n aceasta ipoteza se va retine varianta agravata
prevazuta de art. 220 al111. (4) lit. a) '?i b) NCP;
- in situafia 1n care varsta minorului cste foartc fragcda ~i re11.tlta dintr-o expertiza
medico-lega!a. psihiatrica lipsa posibilita(.ii de a-~i exprima un consimtamant valabil
pentrn i'ntretinerea unui act sexual de orice natura, se va rctinc savar~irea infraqiunii de
viol (de pilda, fapta 1rnui major care intretme un raport sexual cu un minor de 6 ani);
- mt 220 alin. (5) NCI' reglemcntcaz:?l o cauza de nepedepsirc a faptuitorului care
a Intretinut un act sexual cu un minor cu varsta sub 13 ani dadt diforenta de varsta intre
victima ~i faptuitor nu este rnai mare de 3 ani.
3.6.2. R.aport sexual, act sexual oral sau anal, rcspectiv oricarc act de penc-
trare vaginala sau anala comis de un major cu u,1 minor cu viirsta intre 15 ,1i 18 ani,
cand minorul estc membru de familie al majorului [art. 220 alin. (3) Ht. a) NCPI
- subiectul pasiv este un minor (indilcrent de sex) cu varsta cuprinsa Intre 15
(inclusiv) ~1 18 ani (!nainte de ziua in care devine major), in vrerne ce subiectul activ
nemi_j locit cste dublu rnnditionat: major (indifercnt de sex) care are ~i calitnca de
membru de familic al minorului (art l 77 NCP}:
- este necesar ca faptuitorul si'i fi ~tiut &au sa l~i fi putut da seama di actul sexual
este i11trqinut cu un minor care a irnplinit varsta de 15 ani (chrnr daca nu cunoa~te
precis vfrrsta minorului) ?i ca acesta arc calitatea de rncmbru de familic:
- dadi activitatea sexuaHi consta intr-un raport sexual consimtit intre rude in linie
dirccta sau 1ntre frati ~i suwri dm care unul estc major, iar al!ul este un minor cu varsta
intre 15-18 ani, se va rc\ine varianti :1gravata a infraqiunii de act sexual cu un minor
previi1uti1 de art. 220 a!in. (3) lit. a) NCP, care absoarbe mcestul;
- in cazul 111 care minorul a incheiat in mod legal o casatorie cu laptuitorul respec-
tarea dreptului la viata intim:1 ~i de farnilic face ca in can.ti intretinerii unui raport
sexual litx:r cousimtit cu so~ul sa nu se poata re1inc antijuridicitatea faptei, ca unnare a
incidcnici dispozitiikir art 21 NCP;
- in ca1.ul in care aut\>rul este un minor care raspunde penal, nu sunt intrunite nici
cerintelc variantci agravate, dar nici cele ale formei de baza fata de varsta subiectului
pasiv; totu~i daca activitatea sexuala constrt intr-un raport sexual consimtit intre rude in
linie dircctii sau intre frati ,?i surori se va putea retinc comiterea infractiunii de incest;
- nu prezinta imponan\Ei diferenta Jl'. \ arsta intrc major ~i minor, accasta putnnd fi ~i
rnai mica de 3 am, cauza de nepedepsirn prevazuta de art 220 alin. (5) NCP nefiind
aplicabila in cawl acestei variante agravate.
220 i)re,r>t penal l)arrea speciaht

3.6.3. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene-
trnre vaginala sau anali\ comis de un major cu un minor cu varsta 'intre 15 $i JS
ani, cand minornl sc afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul
f,iptuitorului sau acesta a abuzat de pozitia sa recunoscuta de incredere sau de
autoritate asuprn minorului ori de situatia deosebit de vulnerabila a acestuia, ca
urmare a unui handicap psihic sau fi:dc ori ca urmare a unei situatii de
dependenta [art 220 alin. (3) lit b) NCP]
- subiectul pasiv este un minor (indiforent de sex) cu vilrsta cuprinsa intre 15 ~i 18
ani, in vrcme cc subicctul activ nemijlocit cste duhlu conditionat: major (indiferent de
sex) care arc una dintre calitatiie speciale prevazute de legc;
- ingnjiren faptmrorulm: pcp;oanck: care: se ncupa de ingriJirea victimei indiferent
de forma 111 care sunt angaja\i;
- ocrotirea fapluitorului: tutorele, curatoml, parintele natural sau eel care a adoptat
victima;
- educarea faptuitorului: profesor;
- paza taptuitorului: persoanele care nu atributia de a asigurn paza celor privati de
libertate in executan:J unei pedcpse, masuri educative privative de libertatc sau a unei
masuri de siguranta;
- trararnentul :faptuitornlui: doctor, asistent medical, terapcut etc,:,
- subiectul activ nemijlocit poatc fi si o persoana majora (indifercnt de ~ex) care:
(i) a abuzat de pozifia sa recunoscutii de fncredere sau de autoritare asupra
minontlui;
- 1ncrederea pe care minorul o are tn major trebuie sa ii ofere acestuia din unna un
ascend(·nt asupra minorului.
- raporturilc de autorir::ne pot imbrll.ca orice forma (de piida, autoritatea sociala sau
reiigioasa) $1 of'..:ra posibilitatea une1 persoane sa controlcze, sa sanctionezc sau sa
rccompcnsezc material sau emotional minornL
(ii) a abuzat de situafia deosebit de rulnerabili'i a minorului, ca urmare a unui
handicap psihic saufizic ori ca 1mnare a unci siwafii de dependen/11;
- minorul 1rebuic sa se afle 1mr-o simatic de vulnerabilitatc cauzata fie de un handi-
cap fizic sau psihic, fie de o stare de dependenta rnateriala ori emo1ionala fata de major;
- nu prezinta important{, dili:rcnta de varsta intre mc\Jnr ~i minor, aceasta pudnd fi ~1
rnai mica de 3 :mi, cauza de nepedcpsire prcvazuta de art. 220 alin, (5) NCP nefiind
aplicabila in cazul acestei variantc agr,wate.
3.6.4. Raport sexual. act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene-
trare vaginala sau anala comis de un major cu un minor cu vfirsta intre 15 ~i 18
ani, dara fapta a pus in perkol viat,1 minorului [art 220 :din. (3) lit c) NCP]
- in aces! caz, luptuitorul rnajor urmare:;te realizarca unui act de penetrare sexuafa
a victimci care :ire varsta intre 15- l 8 ani, iar punerea in pericol a vietii sc realizcaza.
din culp:i ca urmarc a leziuni!or traurnaticc produse in urma activitatii scxuak:
/nti·acfiuni contra fliTsoanci 221

- absoarbe infractiunea de vatamarea corporal/\ dour in ceea ce priw~te urmarea


prevazut:i de art. 194 alin. (1) lite) NCP (puncrea in primejdic a vie{ii); in,:riminan.:a
agravata este surprinzatoare intrucat, in lipsa reiinerii unor alte variantc agravatc,
actul sexual cu un minor aviind v,irsta intre 15--18 ani nu este incriminat, iar
producerea cclorlaltc urmari prcvazute de art l 94 alin. (1) a)--d) NCP conduc pract1c
la retinerea doar a acestci din urma infractiuni:
- in ipoteza in care in urma actelor de penetrare sexuala rezulta leziuni traumatice
care se agraveaza producandu-se din culpa moartea victimci se va retinc concursul
intre infra_;tiunca de act sexual cu un minor ~1 cea de loviri sau vatamari cauzatoan:
de moarte sau, dupa caz, de ucidere din culpa;
- nu prezinta importani/:'t diforcnta de ,arsta intre major ~i minor, aceasta putand fi ~i
mai mica de 3 ani, cauza de nepedepsire prevazuta de art. 220 a!in. (5) NCP nefiind
aplicabiltt in cazul acestei vari,mic agrnvate.
3.6.5, Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene-
trare vaginala 1,au anala comis de un major cu un minor cu viirsta intre 15 ~i J8
ani, comis in scopul produccrii de materiale pornografice !art. 220 alin. (3)
lit. d) NCP}
- nu este necesar pentru retinerea acestei variante agrnvate sa se fi produs materiale
pornogrntke, ci ,:a fapta sa fie stivar~iti1 de maior in scopul producerii !or;
- in cazul ln care sunt produse ~i mnteriale pomografice infraqiunca de act sexual cu un
minors.:\ a retine in concurs cu infrac\iunea d-: pomografie infantila:
- materialele pornografice cu minori sunt orice matt'.rial care prezinta un minor
ori o pL:rsnana majorli. drept un minor. avand un cnrnportarnent sexual explicit sau
care, de~i nu prczinta o persoana rcala, simuleaza, 111 mod credibil, un minor avand
un astfol de comportament, precum ~i orice rcprezent:ire a organelor genitak ale unui
copil cu scop sexual lart. 374 alin. (4) NCPJ;
- nu prezinta importania dikrcnta de varst:i intre ma.1or ~i minor, aceasta putand fi ~i
mai mica de 3 ani, cauza de nepedepsire prevazuta de art 220 alin. (5) NCP ndiind
aplicabiln 1n ca7l!I acestci variantc agravute.

Forma agravarn a infraqiunii de act sexual cu un minor constand i'n actul


sexual cu un minOi' savfo~it in scopul producerii de matcriale pornograiice prin
sisteme informatice, nu este absorbita in infraciiunea de pomografie infantila prin
sistcme inliirmatice prev:::w.1ta tn art 51 alin (1) din Legea nr. 161/2003 definita
ca producerea 1n veden:a raspandilii, oferirea sau punerea la dispozitic, raspan-
din:a sau Lransmiterea, procurarea pentru sin1: sau pcntru altul de materiale
pomogratkc cu minori prin sistcrnc informaticc intruciit, pe de o pane . forma
agravata a infraqiunii de ad sexual cu un minor presupune numai existenta
scopului prnducerii materiaklor pomografice, indiferent daca. acest scop a frist sau
nu rea1i1at, iar pe de alta parte. infraqiunea de pomografie infantila prin sisterne
i11formaticc prev::izuta in art 51 alin (1) din Legca nr. 161 '2003 nu presupune, 1n
mod necesar, lntrepnere:1 unui act sexual cu un minor !l.C.CJ., secfia penai/i.
decizia nr. 499/2012 1nvw.scj.ro).
222 Drept penal. Partea speciala

3.6.6. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene-
trare vaginala sau anala comis cu un minor care nu a fmplinit varsta de 15 ani ~i
care este membru de familie al faptuitorului [art. 220 alin. (4) lit. a) NCP]
- subiectul pasiv este un minor (indiferent de sex) care nu fmplinise varsta de 15 ani;
- este necesar ca faptuitorul sa fi ~tiut sau sa Wfi putut da seama ca victima nu
implinise varsta de 15 ani, chiar daca nu cunoa~te precis varsta acestuia; deopotriva,
faptuitorul trebuie sa fi avut reprezentarea calitatii de membru de familie a minorului;
- nu prezinta importanta varsta faptuitorului, varianta agravata urmand a fi retinuta
atat in cazul in care fiiptuitorul este major, cat ~i in ipoteza in care acesta este minor;
- in situatia in care varsta minorului este foarte frageda ~i rezulta dintr-o expertiza
medico-legala psihiatrica lipsa posibilitatii de a-~i exprima un consimtamant valabil
pentru intretinerea unui act sexual de orice natura, se va retine savar~irea infractiunii
de viol;
- nu prezinta importanta diferenta de varsta intre fiiptuitor ~i minor, aceasta putand
fi ~i mai mica de 3 ani, cauza de nepedepsire prevazuta de art. 220 alin. (5) NCP
nefiind aplicabila in cazul acestei variante agravate.
- daca activitatea sexuala consta intr-un raport sexual consimtit intre rude in linie
directa sau intre frati ~i surori din care unul este un minor care nu a implinit varsta de
15 ani, se va retine varianta agravata a infractiunii de act sexual cu un minor prevazuta
de art. 220 alin. (4) lit. a) NCP, care absoarbe incestul.
3.6.7. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene-
trare vaginala sau anala comis cu un minor care nu a implinit varsta de 15 ani ~i
care se afli in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului
sau daca faptuitorul a abuzat de pozitia sa recunoscuti de incredere sau de
autoritate asupra minorului [art. 220 alin. (4) lit. b) NCP]
- subiectul pasiv este un minor (indiferent de sex) care nu implinise varsta de 15 ani;
- nu prezinta importanta varsta fiiptuitorului, varianta agravata urmand a fi retinuta
atat in cazul in care fiiptuitorul este major, cat ~i in ipoteza in care acesta este minor;
- increderea pe care minorul o are in fiiptuitor trebuie sa ii ofere acestuia din urma
un ascendent asupra minorului;
- raporturile de autoritate pot imbraca orice forma (de pilda, autoritatea sociala sau
religioasa) ~i ofera posibilitatea unei persoane sa controleze, sa sanctioneze sau sa
recompenseze material sau emotional minorul;
- nu prezinta importanta diferenta de varsta intre faptuitor ~i minor, aceasta putand
fi ~i mai mica de 3 ani, cauza de nepedepsire prevazuta de art. 220 alin. (5) NCP
nefiind aplicabila in cazul acestei variante agravate.
3.6.8. Raport sexual, act sexual oral sau anal, respectiv oricare act de pene-
trare vaginala sau anala comis cu un minor care nu a implinit varsta de 15 ani
daca fapta a pus in pericol viata minorului [art. 220 alin. (4) lit. c) NCP]
- subiectul pasiv este un minor (indiferent de sex) care nu fmplinise varsta de 15
ani;
Jn/i·ac(l1ini, ontm 11rrsoa11, i 223

- nu prezinta 1mportanta varsta faptuitoruluL vananta agravata unnand a fi retinuta


at,lt in cazul in care faptuitorul cste major. cat ~i in ipotaa in care acesta esk minor:
- absoarhc infrac 1iunea de vatamarca corporala doar 111 ceca ce privc~te urmarea
rrcvazuti:t de art i94 alin. (1) lire) NCP (purwrea fn primeidic a viqii);
- in acesl ca:t, H'iptuitorul urmare~te realizarea unui act de penetrare sexuala a
\1ctimeL iar puncrea in perico! a vietii se produce din culpa ca urmare a leziunilor
traurnatice produse in unna activit.i.\ii sexuale; in ipoteza in care in um1a actelor de
penetrarc ~cxual:1 rezulta leziuni traumatice care se agraveazii produciindu-sc din culpa
moartca v1ctimc1 se va retine concursul intre infractiunea de act sexual cu un minor ~i
cen de loviri sau vat{imari cauzatoare de moarte sau, dupa caz. de ucidere din culpa;
- nu prezinta importanta diforenta de viirsta lntrc laptnitor $i minnr, aceasta putand
fi $i mai mica de 3 ani, cauza de nepedcpsire prevazuta de art. 220 alin. (5) NCP
ndiind aplicabirn in callil acestei vari::mtc agravate.
3.6.9. Raport sexual, act sexual oral sau anal. respecth oricare act de pene-
trare vaginala sau an ala comb, cu un minor i:are m1 a implinit viirsta de 15 ani, in
.;copul producerii de materiale pornografice !art 220 alin. (4) lit. d) NCP]
- subiectul pasiv cstc un minor (indifrrent de sex) care nu implinisc varsta de i5

- nu prezinta importanta varsta raptmtorului, varianta agravata UJmand a fi retinuta


atar in c~v~ll in care faptuitoru! cste major. cat si in ipoteza in care acesta este minor:
- nu este nccesar pentru retinerea accstd forn1e agravate sa se li produs materiale
pornografice, ci ca fapta s5 fie savarsita ln scopul producerii lor:
- in cazul in care sunt produse ~i materiale pomografice infractiunea de act sexual
cu un minor se va rc 1ine in concurs cu infraqiunea de pomografie infantila;
- materiale!e pornografice cu minori sum orice material care prczinta un minor
ori o persoana majoril drept un minor, av,ind un comportament sexual explicit sau
care. de~.i nu prczinta o persoana recilfL simulcaza, in mod credibiL un minor avand
un astfel de comportament, precum ~i orice reprezentare a organelor genitale ale unui
copil cu scop sexual [art. 374 :ilin. (41 NCP]:
- nu prezinta important.a diferenia de varsta lntre faptuitor ~i minor, aceasta putand
ti ~i mai mica de 3 ani, cauza de nepedepsirc pn:va1uta de art. 220 alin. (5) NCP
nefiind aplicabila 1n cazul accstei variante agravate.

3. 7. Formele infracihmii
- aetck prcrncrgatoare sunt posibile, dar nu sunL in princ1pw. incriminate: ca
exceptie, fapta persoanci majore de a-i propune unui mmor care nu a implinit viirsta de
l 3 ani sZi :;e 1nt;fo1easc;1 in scopul comiterii unui act sexual dintre cele prevazute in
art. 220 NCP. mclusiv atunci cand propuncrea a fost facuta prin mijloacele de
transmitere la distanta, constituie infrac\iunea de racolarea minorilor in scopuri
-,e.,uale ;m?vazura de an. 222 VCP; usttel, e.sre reglcmentahi o situa/ie de excep/ie i11
care 111nt incrimi11ale autonom acte/e de pregarire la comiterea infracfiunii de act
·''~·xual cu ,m minor; 1n cazul ,n care dupa rcalizarea actelor de racolare sc comite ~i
224 Drept penal. Partea specialii

actul sexual cu minorul, se va retine existenta unui concurs real de infractiuni, iar nu
absorbtia actelor de pregatire in forma consumata a infractiunii, neputandu-se omite
incriminarea autonoma ~i forma consumata a infractiunii prevazute de art. 222 NCP
anterior inceperii actelor de executare ale infractiunii prevazute de art. 220 NCP;
- tentativa este posibila numai fn forma imperfecta; ca urmare a modificarii operate
prin O.U.G. nr. 18/2016 tentativa in forma imperfectd este incriminatd; scopul
declarat al acestei modificari legislative a fost acela de transpunere in dreptul intern a
Directivei 2011/93/UE a Parlamentului European ~i a Consiliului privind combaterea
abuzului sexual asupra copiilor, a exploatarii sexuale a copiilor ~i a pornografiei
infantile, de abrogare a Deciziei-cadru 2004/68/JAI; incriminarea tentativei la actul
sexual cu un minor va ridica in practica judiciara eel putin o problema de aplicare in
noii reglementari, intrucat este dificil de realizat delimitarea actelor de coruptie
sexuala comise asupra unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani de tentativa la act
sexual cu un minor in cazul primei variante agravante prevazute de art. 220 alin. (2)
NCP, actele de natura sexuala care nu presupun penetrare putand fi calificate drept acte
neechivoce de punere in executare a intentiei de intretinere a unui act sexual cu un
minor; este evident ca nu poate fi retinut concursul ideal intre tentativa la act sexual cu
un minor ~i coruptia sexuala in aceasta ipoteza, fiind vorba de un concurs de calificari;
in acest cadru, consider ca, fata de redundanta concursului de calificari juridice ale
aceleia~i fapte generat de lipsa de viziune a legiuitorului care s-a preocupat strict de
traducerea unor texte ale Directivei ~i plasarea lor in cuprinsul Codului penal, se va
retine tentativa la act sexual cu un minor, nou introdusa prin O.U.G. nr. 18/2016, care
are ~i un tratament sanctionator mai bland (inchisoarea de la 1 an la 3 ani ~i 6 luni ~i
interzicerea unor drepturi), spre deosebire de coruptia sexuala prevazuta de art. 221
alin. (1) NCP pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la unu la cinci ani;
- in plus, am serioase dubii ca scopul urmarit prin Directiva a fost acela de a se
realiza incriminarea oricarui act de natura sexuala care nu presupune o penetrare
sexuala ~i care se reliefeaza a fi doar o punere in executare intrerupta a intentiei de
intretinere a unui act sexual cu un minor in cazul in care fapta este comisa de un minor
cu varsta intre 13-15 ani (de pilda, in cazul in care un adolescent in varsta de 17 ani ~i
11 luni are o relatie amoroasa cu o colega de liceu in varsta de 14 ani ~i 10 luni ~i
realizeaza acte de natura sexuala care nu presupun penetrarea sexuala, ca urmare a
O.U.G. nr. 18/2016 acestea ar putea fi calificate ca tentativa la act sexual cu un minor;
or scopul urmarit de Directiva 2011/93/UE viza combaterea abuzului sexual asupra
copiilor ~i a exploatarii sexuale a acestora, iar nu criminalizarea activitatilor de natura
sexuala adolescentine);
- nu este posibila re/inerea tentativei perfecte, intrucat executarea in intregime a
actiunii infractionale echivaleaza cu consumarea infractiunii, aceasta neramanand in
stadiul de tentativa;
- poate constitui cauza de nepedepsire a tentativei numai desistarea, nu ~i impie-
dicarea producerii rezultatului;
- infractiunea se consuma in momentul intretinerii raportului sexual, actului sexual
oral sau anal, respectiv a oricarui act de penetrare vaginala sau anala cu minorul;
fnfracfiuni contra persoanci 225
- poate fi savar~ita in fonna continuuta, cand se epuizeaza la momentul savar~irii
ultimulm act de executarc

3.8. Pedeapsa
- pcntru forma tip [art. 220 alin. ( 1) NCP]: inchisoarea de la 1 la 5 ani;
- in cazul variante!or agra,ate pedeapsa cste: inchisoarea de la la 7 ani ~i intcr-
zicerea exercitarii unor drcpturi [art 220 alin. (2) sau (3) NCP]; 'inchisoarea de la 3 la
0 ani ~i interzicerea excrcitiirii unor drepturi lart. 220 alin. (4) NCP]:
- tcrmenul de prescriptie a raspundcrii penale 1ncepc sa curga de la data la care
\ iclima a devenit ma.1or: daca minorul a deccdat 1nainte de implimrea majoratulu1,
termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga de la data deccsului.

3.9. Cauza speciala de nepedepsire


- potrivit art 220 a!in. (5) NCP, va opera cauza de nepedcpsire atunci cand:
a) diferenta de varsta dintre subiectii implicati in 1ntrctinerea unui raport sexual, act
sexual sau anal ori a oricaror acte de penetrare vaginala sau analil (in forma tentata
sau consumata) cu un minor cu varsta intre 13 ~i 15 ani de sex diferit sau de acela~i sex
nu depa~e~te 3 ani (de pilda, un minor de 13 ani ~i 6 luni 1ntrt!tine un raport sexual cu o
minora de 16 sau un minor de 17 ani intrctine un act sexual oral cu o minora de
15 ani); astfel, in vederea evitarii situatiilor ca relatiile amoroasc juvenile sa se
1ransfomie in afoceri penale, NCP a stipulat ct 1n principiu, actele de penetrare sexuala
comisc intre minori cu varstc cuprinse intre 13 ~i 18 ani sunt fapte tipice care insa nu
ri'ispunderca penala in ipoteza 1n care difrrenta de varsta dintn:: participanti este
mai mica de 3 ani;
b) diferenta varsta dintre subieqii implicati in intretinerca unui raport sexuaL act
sexual oral sau anal ori a orrdtror acte de penetrare vaginala sau anala (in fonna tentata
sau consumata) cu un minor cu varsta mai mica de 13 ani de sex diferit sau de acela$i
sex nu dcpa~e~tc 3 ani pildu, un minor di.' 14 ani · 6 luni intretinc un raport sexual
cu o minora de 12 sau un minor de 15 ani intretine un act sexual oral cu o minora
12ani';,i6

4.1. ~otiune
- este infractiunea ce consta in comiterea unui act de natura sexuala. altul decat
raportul sexual, actul sexual oral sau anal, rcspectiv actul de penetrare vaginala sau
anala tmpotriva unui minor care nu a implinit varsta de 13 ani, prccum ~i detcm1inarea
rninorului sa suporte ori sa efectueze un astfel de act lart. 22 l alin. ( 1) NCPJ;
- constituie variante atenuate ale infractiunii:
a) c,Jmiterea unui act sexual de orice natura de w1 majur in prczenj:a unui minor
care nu a implinit varsta de 13 ani;
226 Drem penai. Par/ea specialll

b) determinarca de ditre un major a unui minor care nu a implinit vilrsta de l 3 ani


sa asiste la comitcrea unor act1~ cu caractcr exhibiponisT ori la spectacole sau reprezen-
tatii in cadrul carora se rnm1t actt: scxuale de oricc natura, precum ~i punerea la
dispozitia acestuia de rnateriak cu caracter pornografic
- constituic variantd agrarnta ale infraqiumi savar~irea faptei in unr,atoarele
imprejurari: fapta comisa: (i) asupra unui minor care este rudrt in linie directiis frate sau
sora cu fiiptuitoru!: (ii) asupra minomlui care se at15 in ingrijirea, ocrotirca, educan:a.
paza sau tratamcntul faptuitorului; (iii) in scopul producerii de materiale pornografice;
(iv) care a pus in pericol viata mrnoru!ui.
- actiunea penalfi sc pune in mi~care din ot7nu in toate cazurile; nu este posihila
inlaturnrea raspunderii penale ca urmare a 1mpacarii.

4.2. OhicduI iufrnctiunii


a) obiectul juridk special: relatiile sociale referitoare la lihertatea sexmla a mino
rului:
b) obiectul material: nu are; 'in situa\ia in care actde de n;itura sexuala sun! efcctuate
asupra unui minor, corpul acestuia nu va constimi obiectul material al infractiuniL
intrucat prin aceasta incriminare este protepta libenatea st:xua1a a minorului,
mma1indu-se introducerea in siera ilicitului penal a acdor fapte care m puten aducc
atingere normale1 dezvoltari sexuale a minomlui.

4.3. SuhiecfH infracthmii


a) suhicctul acliv: orke persoan5. (necircumstantiat) cu ,..:apacirntc penala (la forma
de baza);
- poak fi subiect activ nemijlocil al infracpu11ii ~i un trnnor: pentru a opera cauzJ
de nepedepsire cste nccesar ca diferen(a de varsm intre suhiectut activ ~i cd pasiv s:i
nu depa~easca 3 ani:
- participatia penal:J est.e posibil~ in toate frmnek: coautorarul, instigarca sau com-
plicitatea.
b) subiectul pasiv: minornl indiforent <le sex care nu a hnplinit varsta de i 3 ani.
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage, in principiu, n::tinerea unui concurs de
infractiuni, iar nu re\inerea nnei variantc agravate a infractiunii; nu este exclusa
comiterea infractiunii in fonna unitatii legale a infractiunii continuate.

4.4. Latura obiectiva


a) elementul material implica existenta a doua variantc alternative, ambck comisc
printr-o aqiune, iar nu printr-o omisiune:
1. comiterea unui act de natura sexuala, altul dedt rnportul sexual. ,lltu! sexual
oral sau anal cu o JJt:rsoani'i de se.x diferit sau d1: acefo~i sex, respectiv actul de penetran:
vaginala sau anala cu o persoan~ de sex diferit sau de acela~i sex 1mp(1triva mmi nimor
care nu a implinit viirsta de 13 ani;
- prin comirerea de acre de natura sexual., sc infekge saviir~irea de orict> acte sau
practici sexuale care nu presupun o penctrare cu caracter sexual;
Jnfracfi1111i contra 1iersoa11ci

- in cazul 111 care 1n aceea~i imprejunire sunt comise asupra unui minor care nu a
irnplinit \arsta 13 ani atilt actc de pcnctrarc sexual:"!. cat ~i alte actc de naturf1 sexuala
se va re1ine doar comiterea infrac1iunii de act sexual cu un minor care absoarbe natural
at.:tc de coruptie scxual:i:
- actul de natunl sexuala este libcr consimtit de ambele persoane; in acest caz
e,istenta consim1:1manmlui subi<:ctului pash nu constituie o cauza justificativa, chiar
daca sunt indeplinite cerintele art. 21 NCP:
- nu prezinta importanta pcntru existenta infrac 1iunii locul sau timpul \'n care se
comitc fapta.

mculpatului care in cursul zilei de 23 februarie 20 l S, in jurul


orelor l 8::20, a mcrs cu persoana vatamata, in viirsta de i 2 ani,. in locuin(a sa
undi: i-a dat o bancnota de 50 lei ~pun:imlu-i sii il lase sa o pupc pe ohraz, ca,
mai tara s[i mai a~1epte rasptmsttl persoanei vau1matc, sa se apiece asupra
mmnrei ~i sa o sCtrute in zona garnlui ~i a buzelor, iar c11 miina stimga sa o pipaie
i'n zona organelor gcnitale, in timp ce aceasta era imbracata, 1ntrune~te elemen-
kk constitutive ale infractiunii de coruperea sexualii a minorilor, prevazuta de
wL 221 ulin. (1) /VCP. in ceea cc priv.:~te ele:ncntul material ul laturii obiec-
tive, acesta consta in actiunea inculpatului de a o sarnta in zona giitului ~i a
bu1.clor pc minor!i ~i de a o pipai cu rndna in 10na organelor genitale. Aceste
acte reprezima fiecarc in partc comportamente sexuale explicite savar~ite asupra
unei minnre (CA. Burnrqti, scr:fia o II-a penalii decizia 1:r.1102/2015,

2. determinarea minorului care nu a implinit w1r,ta de 13 atti sii suporte ori sa


efectueze un act de naturii sexualii.
- estc necesar ca faptuitornl sa fi $tiut sau sa i~i ti putut da searna ca minorul nu a
implinit varsta de 13 ani;
- dercrminarea minorului core nu u implinit vc1rsta de 13 ani sa suporte ori sa
un act de natura sexuala implica instigarea minorului la efectuarea sau
:,uportarea unui astfel de act (de cxemplu, in cazul in care o persoana se masturbeaza pe
strada 1n prezenta unui minor ori astfel incal sa fie observat de un minor); actele de
determinare nu trebuie sa fie realizate prin constrangere, deoare1.:e in acest caz se va
re tine infractiunca mai grava comisa (de pilda, llpsirca de libcrtate a minorului care este
astfol constrins sa suporte actele de natura sexuala):
- actul de natura sexuala poate fi cfectuat de minor asuprn propnului corp sau asu-
pra corpului altei persoane (de pilda, deterrninarea minoru!ui sa masturbeze un major);
- sirnpla detenninare a minorului atrage consumarea infraqiunii 1n aceasta moda-
litate, nefiind necesar ca minoml sa fi supottat sau cfectuat actul de natura sexuala;
- infraqiunea nu poa!c fi s1iv,ir$ita prin omisiune; implica intotdeauna existcnta unei
aqiuni infraqionale, care poate consta $i intr-un singur act de corupere sexuala saviir$it
a~upra in prezenta unui minor:
- 111 cazul in care actele de t.:orupere sexuala sunt comise fn public, se va retine
cuncursul cu ultrajul contra bunclor mornvuri (art. 37'> NCP).
228 Drept penal. Panea speciala

b) urmarea imediata: starea de pericol pentru reb1iile sociale referitoare !a


ocrotirea libertatii sexuale a minomlui;
c) legatura de cauzalitate: rezulta din matcrialitatea faptei.

4.5. Latura subiectiva


- intentia directa sau indirecta:
- in cazul in care faptuitorul a fost in eroarc cu privire la varsta rninorului, crezand
1ntemeiat ca este m,~jor sau ci.l are varsta peste 13 ani, fapta nu constituie infractiune;
- nu interescaz(l mobilul sau scopul cu care a fost savarsita activitatea infraqionala,
cu exceptia cazului 1n care fapta a fost savar~ita in scopul producerii de materiale
pornografice, caz in care se va reline Jixma agravata; acestea pot fi avute in vedere de
instanta la individualizarca pedepsei.

- - Obiectul juridic al in/i'ac{ilinii de corupere sexualii a minorilor -


consta in rela\iile sociak referitoare la viata sexuala, legea penala ocrotind, prin
incriminarea acestei fapte, climatul de dezvoltare morala a minorilor ;;i de
pregatire a lor pentru o viata scxuala nonnala. in cazul coruperii sexuale a
minorilor 1n oricare dintre variantele infraqiunii, faptuitorii sunt, de rcgula,
persoane care au diverse anomalii sexuale, adica tendinte sexuale care ies din
tiparele morale ale societa\ii. S11biec1ul pasiv, in oricarc dintre modalitatile
normative ale infrac1iunii prevazute de ati. 22 l NCP, este rninornl, indiforent de
sex, care nu are implinita v:irsta de 13 ani la data comiterii fapte1. Legiuitorul a
limitat varsta minorului la 13 avand 'in vedere faptul ca, panf1 la aeeas1a
varsta, minorul poate fi cu u~urinta pervert1t sexual prin diferite manopere care
sf1-i incite curiozitatea specifica varstci ~i sa-1 determine sa dectucze acte de
natura sexuala. In ceea ce prive~te dispozifiile alin. (!) al art. 221 NCP, Curtea
observa ca elementul material al laturii obiective a infraqiunii de compere
sexualI1 a minorilor in varianta de bazi.i consta in corniterca unui act de natun1
sexuala, altul decat eel prevazut in art. 220 din accla~i cod, asupra unui minor
care nu a implinit varsta de 13 ani, preeum ~i in determinarea minoru!ui sa
suporte ori sa efectuezc un astfel de act. Prin ,, act de twturti sexuala, altul declit
eel prevazut fn art. 220" se intelege orice act prin care se tinde la obtinerea
excitatiei sexualc ori a satisfactiei sexuale prin alte procedee decat aetiunca de
penetrare. Este vorba despre actele de natura sexuala prcvazute 1n dispnzitiik
a1i. 219 NCP, care rcglcmentcaza agresiunea sexuala, dar,, spre deosebirc de
accastft infraetiune, 111 cazul coruperii sexuale a minorilor. actcle r..:spective sc
comil cu acordul minorului. A~adar. in sfera de aplican: a dispozitiilor art 221
alin. (I) NCP nu intra actele sexuale care sc realizeaza prin penetrare. Urmarea
imediatd a infractiunii previizute de dispozitiile at1. 221 alin. (I) NCP consta in
periclitarea relatiilor sociale care privesc viata sexuala a minorului care nu a
implinit 13 ani. Fiind o infractiune de pcricol, legi\tura de cauzalitate dintre
actiunea ce constituie clcmentul material al laturii obiective ~i unnarea irncdiata
nu trcbuie dovcdita, ei ca rezulta din 1nsil$i materialitatea faptei Sub
aspectul elemen111/ui subiecliv, Curtca retine ca fapta se comite cu intcntk
faptuitoru! avand reprezentarea faptului ca savar~e~te asupra minorului un act de
natura sexuala :1i urmiire)tc efcctuarea lui. CerinJa esenfialii care 1:nsotc$te
Infracfiuni contra persoanei 229
elementul subiectiv al infractiunii este ca faptuitorul sa cunoasca imprejurarea ca
actele de natura sexuala pe care le comite se rasfrang asupra unui minor care nu
a implinit 13 ani, iar actiunea de determinare pentru efectuarea unor astfel de
acte ori pentru suportarea acestora sa fie exercitata asupra unui minor care nu a
implinit 13 ani. A~adar, fapta incriminata prin dispozitiile art. 221 alin. (1)
NCP are ca urmare imediata o stare noua - contrara celei initiale - cu privire la
viata sexuala a minorului, care consta intr-o vatamare a relatiilor sociale ce
asigura ocrotirea minorului sub aspectul dezvoltarii sale morale ~i al pregatirii
pentru o viata sexuala normala. Prin norma de incriminare criticata, legiuitorul a
inteles sa ocroteasca un climat de dezvoltare fizica ~i psihica a minorilor care sa
le asigure acestora posibilitatea de a pastra sentimentele de pudoare, de decenta
~i de moralitate cu privire la viata sexuala. Este absolut necesar ca aceste valori
sa fie cultivate, intarite ~i dezvoltate la minori in vederea pregatirii lor pentru o
viata sexuala normala, care sa nu le afecteze sanatatea ~i integritatea fizica ~i
psihica (DCC nr. 420/2017, www.ccr.ro).

4.6. Variante atenuate


4.6.1. Comiterea unui act sexual de orice natura de un major in prezen/a unui
minor care nu a implinit varsta de 13 ani [art. 221 alin. (3) NCP]
- pericolul social al unei asemenea fapte rezulta din tulburarea pe care vizualizarea
comiterii unui act sexual o poate produce asupra psihicului minorului ce ii poate afecta
pe viitor normala dezvoltare, personalitatea ori care poate conduce la distorsionarea
perspectivei relativ la relatiile intime;
- subiectul activ nemijlocit al acestei forme atenuate este un major; daca faptuitorul
nu a implinit varsta de 18 ani nu sunt indeplinite conditiile de tipicitate prevazute de
lege pentru infractiunea de corupere sexuala, insa faptuitorul minor poate raspunde
penal pentru infractiunea de viol sau agresiune sexuala comisa in prezenta minorului;
- nu este necesar ca ~i instigatorii sau complicii la aceasta varianta atenuata sa fie
majori;
- faptele comise fn prezenfa, iar nu asupra minorului sunt acte sexuale de orice
natura, inclusiv raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoana de sex diferit
sau de acela~i sex, respectiv actul de penetrare vaginala sau anala cu o persoana de sex
diferit sau de acela~i sex, indiferent daca acesta este consimtit sau imbraca forma unui
viol; in aceea~i categorie vor intra ~i actele comise asupra propriului corp de catre
major prin sau cu orice mijloace (de pilda, prin utilizarea diferitelor obiecte de stimu-
lare sexuala);
- nu prezinta importanta daca actele sexuale de orice natura la care asista minorul
sunt intretinute de faptuitorul major cu alte persoane majore sau cu alti minori, ~i nici
daca acestea la randul lor constituie sau nu vreo infractiune.
230 Dl'ept pe1:,d. A,rr,'a sp,': ialii

4.6.2. Determinarea de catre un major a unui minor care nu a implinit varsta


de 13 ani sa asiste la comitcrca 11.mor ack rn carncter exhibitionist ori la spccta-
cole sau reprezentatii in cadrul carora se comit acte sexuale de orice natura,
precum ~i punerea ill dispozitia accstuia de materiale cu caracter pornografic
[art. 221 alin. (4) NCP]
- subicctul activ nernijlocit al aceste1 fonn:..: atenuate esk un major; dal·:\ taptuitorul
nu a implinit varsta de 18 ani nu sunt indeplinite conditiik de tipicitme prev,'izute de
kge pcntru infractiunea de corupere scxuaUL
- nu estc necesar ca ,ji 111stig:1torii sau complicii la aceasta varian1i1 atenua!a sa fie
majon:
•· legea prevedc doua modalita(i alternative de comitere a acestei variante atenuate:
1. determinarea de ditre un major a unrn minor care nu a 1mplrnit vahtu de l 1, ani
sa asiste la comiterca unor acte cu caracter exhibitionist realizate in public sau in privat
ori la spectacok sau rcprezenta(ii in cadrul c/irnra sc comit acte sexuale d,~ <Hice naiura
(de pilda, la un spectacol de striptease);
- nu prezinta impor1anta p1.·ntru existenp mfractiunii daca actele cu camcter .:xhi-
bitionist 01i spcctacolelc sau reprczentatiilc in cadml carora se comit acte se.xuale de
orice natura sunt comisc numai de majori ori de maioci cu minori, sau numai de minori;
- 111 cazul in care majorul determina minorul sa asiste la un spcctacol pomografic 1n
cadml caruia participa minori, infrac\iunea de coruptie sewala se \a retinc in concurs
cu participatia impropric la ssv,1r$irca infractiunii de pornografie infantila prevazuta de
art. 374 alin. ( 12) NCP;
- prin spectw:ol purnogm/ic se ln\degc expuncrea in direct adrcsata unui public,
inclusiv prin tehnologia informatiilor ~i comunicatiilor, a unui copil implicat 1ntr-un
comportament sexual cxplkii ori a organelor geniwle ak 1mui cupil, cu c,rop ~exual
[mi. 374 alin. (4 1) NCP].

~ Fapta inculpatului care, la data de 10 mai 2014, ~,·a ctalat organu! sexual
-;;i s-a masturbat fo preienta persoanei \iltamak minore. nascnffi la c+ noiembric
2002, in incinta unui loc de jom:a din localitatea Prcdeal, 1J1trune~te ekmcntele
constitutive ale infrac(mnii de ,,comperc sexualii a minorilor", prevazuta si pedep-
~ita de art. 221 ali11. (4) NCP, at:1t pe bwra obicctiva, lirnd vorba de derennin:irca
unui minor care nu 1mplinisc varsta de 13 ani sa asiste la un act cxhibi~iomst de
natura sexuala. ciit ~i pc laturh subiecti\i:i, din ansarnhlul probator re7ultand ca
fapta a fost com1sa cu vinm atie sub fonna inten1iei, cfit timp inculpatul avea
discernamil.ntul pastnJt la data respectivrt cun,,,~tea apro\imativ \arsta 111inorului,
pe care o plasa in intervalul I0-12 ani ;;, aveJ deja o relatie stabilit,i cu ac1.:'ita,
ca~tigiindu-i 1ncrederea inclusiv prin olerirea de mid cadouri. spre a oricllta
ulterior dii,cutiik: cu minorul spn: o tematidi de natura sexuala I( 4. Bms,;,v, seqia
pena/(i, minori .1-ifami!ie, deci2.ia nr. L!3:20l5, wv,w.nJ/ii.roi,
2. punerea la dispozi/ia unui minor care nu a irnplinit -v iir~ta de l 3 ani <k malcriale
cu caracter pomografic (de pilda, reviste, imagim sau filmc cu caracter pornogrntic ).
Infracfiuni contra penu,mei 231

<f~ Fapta inculpatului care, la data de 6 mai 2014, in cadrul dialogului


purtat pe chat-ul Face book cu persoana vatamata, nascuta la 12 mai 200 I, a pus
la dispozitia acestuia materiale pornograficc, constand in 5 fotografii care infati•
minori de sex masculin in ipostaze sexualt cxplicite intrune~te (imaginile
pus,' la dispozi\ie infati~eaza persoane de sex maseulin, evident sub varsta de 18
ani din punct de vedere antropometric, cu conotatii sexualc evidente, uncle in
ipostaze pornograficc explicite ), pe de o parte, elementele constitutive ale
infrac\wnii de ,,cornpere scxuala a minorilor", prcvazute ~i pedepsite de aii. 221
aiin. 14) NCP, atfat pe latura ubkctiva, cat ~i pe latura subiectivit din ansamblul
probator rezultand ca fapta a fost savar~ita cu vinovatie sub fi:mrn1 intentiei, iar.
pe de alta parte, ale infraqiun11 de ,,pornografie infantila prin s1stcmc informa-
tice", prevazutc 9i pcdcpsite de art. 374 alin. (I) ~i (2) NCP, cclc doua infractiuni
fiind in concurs fonnal (CA. Bra,wJv. sec(ia penalii, minori ~ijcimilie.
dcci:::la nr. 1232015. www.ro!iiro)

4.7. Variante agravate


Comiterea unui act de natura sexuala, altul deca.t raportul sexual, actul sexual oral
sau cu o persmmfi sex diferit sau de acela~i sex, respectiv actul de penctrare
vaginal) sau anala cu pcrsoana de se.\ diforit sau de acda~i sex, impotriva unui minor
care nu a implinit varsta de 13 ani, precum 9i detenninarea minorului sa suporte ori sa
efectueze un de act atunci cancl:
a) minorul estc ruda in Unie dircctii, frate sau sora;
· actul de naturr.1 trebuie savdr~it fata de o ruda in linil~ directa ascendcnta
sau ,kscendenta (de pilda, actul eorupere scxuala comis de bunic asupra unui
n.:pot, de tata asupra fiicei etc ) sau de asupra surorii, de sora asupra fratelui, ori
intre fra\i, rcspectiv intre surori.
b) miuorul se atla III ingrijirca. ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul
faptuitornlui;
- fngrijirea taptuitorului: persoanele care se ocupa de lngrijirea victimei indiferent
forma in care sunt angajati;
- ocmtfrea faptuit,,rului: tutorek curatorul, piirintcle natural sau cd care a adoptat
victirna:
educarea t1'1ptuitomlui: profesor;
- paza faptuitomlui: persoane!e care au atributia de a asigura paza celor privati de
libertatc Tn executarea pedepse. masuri educativt: privative libcrtate sau a unt:i
masun s1guranta:
tratamentul faptuitorului: doctor, asistent medical, terapeut etc.;
- NCP nu 1mpune ca faptuitornl sa se fi folosit de calitatea sa pentru a savar~i fapta,
fiind ca accsta sa aiba in ocrotire, educare, pazii sau sub tratament pe
victima.
c) fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice;
• nu este necesar pentru retinerea acestei fom1e agravate sa se fi produs materiale
pornogrnfice, ci ca fapta sa fie savar~ita 1n scopu! producerii lor;
232 Drept penal. Parrca specialii

- se sav,1r~e~te numai cu
- materialele pornogra/ice cu minori sunt orice material care prezint[t un minor
ori o persoana majora drept un minor, av{md un comportament sexual explicit sau
care, desi nu prezmta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor avand
un astfol de comportament, prccum ~i orice rcprezentare a organelor genitale ale unui
copil cu scop sexual [art. 374 alin. (4) NCP]:
d) fapta a pus in pericol viata minorului.
- punerea in pericol a vietii se produce din culpa ca urmare a leziunilor trnumatice
produse in urma actelor de natura scxuala; ln ipoteza in care ln unna actdor de natura
sexuala rezu!ta leziuni traumatice care se agraveaza produciindu-se din culpa rnoartea
victimei se va retine concursul intrc infraqiunea de coruptie sexuala ~i cea de loviri
sau vatamari cauzatoare de moaiie sau, dupa caz, ucidere din culpa;

4.8. Formele infractiunii


- actele premergatoare sunt posibile, nu sunt, in princ1pn1, incriminate: ca
exceptie, fapta persoanei majore de a-i propune unui minor care nu a tmplinit varsta de
13 ani sa se intalneasca, in scopul comiterii unui act sexual dinlre cele prevazute in
art. 221 NCP, inclusiv atunci cand propunerea a fost facuta prin mijloacele de trans-
mitere la distanµi, constituie infractiunea de racolarea minorilor tn scopuri sexua!e
prevazuta de art. 222 NCP. jlind realizat/1 o incriminare autonoma a actelor de
pregatire a comiterii infracfiunii de corup/ie sexuala;
- tcntativa este posibila numai fn /i)rma imperftxtii; ca urmare a modifidirii operate
prin O.U.G. nr. 18/2016 tentativa fn forma imperfectii este incriminatii la forma de
bazii .yi la varianta agravatti a infracfiunii: ~i in acest caL am serioase 1ndoie!i ca
guvernul a 1nteles scopul urmarit de Directiva 2011/93/lJE, deoarece lncercarile de a
fotretine acte de natura sexuala care nu prcsupun o penetrare sexuala nu constituie. in
toate situatiile, fom1e de abuz sexual sau de cxploatare sexuala a minorilor; largirea
sferei de incriminare trebuie analizata cu o deosebita pmdenjli pentru a nu transforma
111cen.:arca dt: transpunere a Directivei 201 l/931UE in prilej de crimmaliLare a
manifestarilor scxuale adolescentine care nu imbraca fonna unui abuz sexual ori a
unei exploatari sexuale:
- tentativa impe,fecta este posibila la variantele atenuante ale in/iw;fiunii, insa n11
cste incriminata:
- nu este posibila refinerea tentativei perfecte, intrucat exccutarea in intregime a
actiunii infractionale echivaleaza cu consumarea infraqiunii, aceasta neri'lmanand in
stadiul de tentativa;
Jnjh1cf11111i contra persoanci 233
constituie cauza de ncpedcpsire a tentativei numai desistarea, nu ~i impiedicarea
procedurii rezultatului:
- infractiunea se consumii in momentul realizarii activitatilor infraqionale cc consti-
tuie t:lcmcntul material al infrac1iunti:
- poate fi siivar~ita in fom1a continuata, caz in care infractiunea se epuizeaza la
momentul efoctuarii ultimului act de executare.

Pcdeapsa
- pentru forma tip Iart 221 alin. ( l) NCP]: inchisoarea de la 1 la 5 ani;
- pentru prima varianta atenuata prevazuta de art. 221 alin. (3) NCP: inchisoarea de
la 6 luni la 2 :mi sau amenda ( 120-240 zile-amenda):
cea de-a doua varianta atenuata prevazuta de art. 221 alin. (4) NCP:
inchisoarca de la 3 luni la 1 an sau amenda (120-240 zile-amenda);
- pentru varianta agravata prevazuta de a1t. 221 alin. (2) NCP: inchisoarea de la 2 la
7 ani ~i interzicerea exercitarii unor drepturi;
- tenrn.:nul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga la data la care
victima a devenit maior: daca minorul a decedat inainte de implinirea majoratului,
termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga de la data decesului.

4.10. Cauza de ncpcdepsire


potrivi.t art. 221 alin. (5) NCP, va opera cauza de nepedepsire atunci cand diferen\a
de varsta dintre subiectii implicaii in intretinerea unui act de natura sexuala (in fonna
tentata sau consumata) altul decat raportul sexual, actul sexual oral sau anal ori actele
de penetrnre vaginala sau anala cu un minor care nu a \'mplinit varsta de 13 ani de sex
diferit sau de acela~i sex nu depii$C$te 3 ani (de pilda, un minor de 14 ani ~i 6 luni
intretine un act de natura sexuala cu o minora de 12 ani); astfcl, in vederea evitarii
situatiilor ca relatiile amoroasc juvenile sa se transfonne in afaceri penale, NCP a
considerat, 111 principiu, acteie de natura sexuala care nu implica penetrarea comise cu
un cu varsta mai mica de 13 ani ca fapte tipice care insa nu atrag raspundcrea
penala ln ipoteza in care diferenµ de varsta dintre participanti este mai mica de 3 ani,

5.L Notiune
- este infractiunea ce consta in fapta persoanei majore de a-i propune unui minor
care nu a implinit varsta de 13 ani sa sc intalneasca, 1n scopul comiterii unui raport
sexuaL ad sexual sau anal ori act de penetrare vaginala sau anala sau a oricarui act
de natura sexuala cc nu implica o penetrare;
- aceasta inctiminare are ca scop prevcnirea comiterii infractim1ilor de viol ori
agresiune sexuala lmpotriva unui minor sau a infraqiunilor de act sexual cu un minor
234
ori coruperea sexuala a minorilor sau chiar a proxenetismului, fiind incriminate astfe!
autonom unek acte de pregatire a acestor inlbctiuni 1:
- avand 111 veden:: principiul lcgalimtii incriminarii prevazut de an. 1 alin. (2) NCP.
infraqiunea poate fi retinuta numai cu privire la faptele savftr$ite dupa intrarea in
vigoare a legii noi;
- actiunea penala se pune ln mi~care la plangerea prealabila a persoanei vatarnate.
inlaturarea rfispunderii penale putand interveni ca urmare a retragerii plangerii pcnale,
iar nu a impacarii.

5.2. Obiectul infractiunii


a) obicctul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea a rmno-
mlui;
b) obicctuJ material: nu arc.

5.3. Subicctii infractiunii


a) subiectul activ special: orice persoana majord (nccircurnstan1iat) cu capacitate
penala:
- nu poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii un minor:
- participafia penala este posibila in toate formele: coautoratuL sau com-
pl icitatea.
b) subiectul pasiv special: minorul indiferent de sex care nu a implinit vcirsta
13 ani.

5.4. Latura obiectiva


a) elementul material: propunerea formulata de faptuitorul major unui minor
care nu a implinit varsta de 13 ani de a se 1ntalni in scopul intretinerii unui raport
sexual, act sexual oral sau anal ori oridiruia act penetrare vaginala sau anala sau a
oricarui act de natura sexua!Ji ce nu implica o penc·tran::
- fapta se comite doar ptintr-•o actiune, nu printr-o omisiune:
- propunerea poate fi realizata prin orice mijloace: prin transnntere dire,:rn catrc
minor ori prin intem1cdiari sau prin mijloace cornunicare la distanta (telefon, maiL
sms, re\de de sociahzare etc.);
- nu este necesar pentru existenra infractiunii ca 1ntalnirea sa fi avm loc :,au ca
minorul sa fi acceptat 1ntalnirea:

; Potrivit art. 23 din Conven(ia Consiliului Eumpei pcntru protec1ia copiilor impotriva
exploatarii scxualc ~i a abuzuriior scxuale (27 octombri1: 2007): Fiecare pattc va Jun miisurik
legislative sau de aim natura necesare pcntru a incrim1na propunerea facuta cu iutentic: Je catre
un adult, prin intermediul telmo!ogiilor de comunicare ~i informare, pentru a intalni un copil
care nu a 1mplinit vi.irsta prcvazul;I de art. I Ii parag. 2, in scopul comiterii asupra accstuia
oricarei infraqiuni dintre cele previizutc la art J 8 parag. t lit a) sau la art. 20 parag. I lit. a),
daca propunerea ajc,.\t urmatii defapte materi,ile care conduc la o usemcnea mtdlnire.
lnfarfiuni con/rci persuanei 235
.. fapta cste tipica ~i in n11ul 1n care propunerea a avut Joe, i'nsa iu urma intalnirii
nu s-a 1ntretinut vreun act de n:llura ~ex uala;

Nu reiese (k nicilicri, din dispozitiile art. 222 NCP d aceasta infrac-


!iunc s-ar referi doar la prnpunerile de intalnire in ~copul cmniterii unui act
dintrc cele de la art. 220 sau art. 22 l NCP ~i ca. aceste propuneri ar trebui sa fie
uncle concn.:re, fi.,ate in limp ~i spatiu. in realitate, accst text incrimineaza
distinct actele preg:'ititoare ~i lentativa la infractiunik de act sexual cu un minor
~i corupere scxuala a minorilor, prevfizuk de art. 220 ~i art. 221 NCP. Or, pro-
puncrile cxpiicitc ale inculpatului, facute ccfor doi minori, de a intrc\ine actc
sexuale cu el, se 1ncaJreazil in dispoziiiiie art. 222 NCP, chiar daca nu s-a
mentionat vreo data ::;au vrcm1 loc 1n care sa se pniduc.'l accasta. Relevante
pcntru existenta infrac(iumi ,k la art. 222 NCP sunt propuntrilc !acute minorilor
de a intrctine acte sexuak cu rnculpatul, iar nu locul ~a11 tirnru! unde ar urma sa
sc intample aceasta. Propmwrik de intalnire, in scopul comitcrii unuia dintre
actele de la art. 220 sau 221 NCP, reprezinta mai putin decat propunerea de
intretincrc di:' ac!c sexuale. La propuncrea ck: intalnire inculpatul poate sa nu
rnentionczc explicit scopul de naturil. seM1ala al inta!nirii, ci poatc folosi alte
pretextc. Pentrn txisten\a infraqiunii prevazute de art. 222 NCP cste suficient ca
scopul co1niterii actelor de natura sexuala s{t existe 1n mintea friptuitorului,
ndi ind ncvoie ca el sa ti::: mentionat explicit. Or, este gre~ir :: se considera ca
kgiuitorul a intentionat incrnninarea unui act mai putin pcriculos, cum ar fi
propunerca de fotalrnre in scopul eomiterii unui act de natura ,exuala, dar nu a
incriminat ~i o fapt:i mai gr:n :1, in care faptuitorul ii propune minorului chiar
intretinerea de acte sc,;nalc (C..'1. Bra~·ov, secfia penal.i, minori ~i familie.
decizia nr, J23/2015, ww1..,·.rolii.ro).
- daca actul sexual sau actu! de nat11r5. sexuala a avut loc 1n mma propunerii din
partea majorului, Jn aceca~i imprejurare, va fi retinuta comiterca infractiunii de act
sexual cu un minor, respectiv de coruperca sexuala a minorilor sau de viol (daca din
cau,a varstei fragede mmoruJ nu pmea consimti valabil la un act de penetrare
scxtrnli) ,:are absoarbe natural ac1ul <k racolare; in c,vul in can: actul sexual sau
actui de natura sexuala a avut ioc in urma propunerii din partca majorului, dar nu in
aceea~i imprejurare, va fi reiimn concursul de infractiurn lntrc racolarea minorilor 111
scopuri scxuale ~i actul sexual cu un minor, respectiv coruperea scxuala a minorilor 1
(de pilda, 111 ipoteza in care intre data racolarii ~i data intre~inerii actului sexual de
orice naturf1 a trecut o anumita perioada de tirnp):
b) urmarea imediata: starea de pericol pentrn relatii!e socialc referitoare la
ocrotirea Jibe1iatii sexuaic a minomlui;
c) leg,\tura de cauzalitate: rczulta dm materialitatea faptei.

in rwela~i sens, S, Bogdon. U ,>'erb,m, op. cit., p. 269. In sens contrar, a se vedea
l Ci,Jciei, in NCP comental. p. 4nJ, in care autorul aratii cii.
,,111 ca1ul um:i racolari reu~ite,
urmata de un act sexual cu minornl sau de trn act de corupere scxualii a minornlui, fapta de
racolare va fi absorbit.i, dupa caz, intr-una din eek douii infractiuni mai grave". Aceasta
opinie pare a plasa actdc de racolare in sfcm unei :ncriminari autonome ale tentativei
neumrnte de executare care conduce la absorbtia ulterioara a acestor acte ln fom1a consumata
a infraqiunii mai grave.
236 Drept penal. Pimea .1peciala

5.5. Latura subiectiva

!.

- in cazul in care faptuitornl a fost in eroare cu privire la varsta rninomlui, crezand


intemeiJr ca cstc major sau di are v,1rs1a peste 13 ani, fapta nu constituie infraqiune.

5.6. f'ormele infrncfiunii


- actele pregatitoare ~i tentativa nu sunt incriminate (cu cxceptia situatid 111 care
fapta se comite prin viu graL uind nu sunt posibile):
- infraqiunea se consuma in momentul realizarii activitatilor infraqionale ce consti-
mie elementul material al infractiunii (cunoa~terea de catre minor a propuncrii de
racolare);
- poate fi sHvar~ita in forma cominuat5. caz in care infractiunca se cpuizeaza la
momentul efectuftrii ultimului act de executare.

5.7. Pedeapsa
-1nchisoarca de la l lunfi b 1 an sau amenda (120-240 zilc-amenda);
- tcm1cnul de prescriptie a raspundcrii penalc Tncepe sa curga de la data la care
acesta a devenit major; daca minorul a dceedat lnainte de implinirea rnajoratului,
termenul de prescriptie a raspunderii penale 1ncepe sa curga de la data decesului.

6J. Nofiune
- esk infractiunea ce consta in pretindcrea 1n mod rcpetat favomrt de natura
sexuala in cadrnl unei relatii de munca sau al unei relatii similare, dad\ prin accasta
victirna a fost intimidata sau pusa intr-o situa\ie umilitoare;
- NCP a procedat la o sistematizare a incriminarii in materia hartuirii scxuak, im:ri-
minand in an. 223 hdrJuirea sexuala propriu-zisa rharfuire orizontala, cc:nd suhicc/ii
se aflci pe acda~i palier), comist1 prin ac!e repetate v·i care creea::a pentru victimli o
situa(ie intimidantii sau umilitoare ,~'i fn art. 299 NCP ca irifracjiune de serviciu
/olosirea abuzfra a fi111cfiei in scop sexual implica hiirfuirea .\f!Xualu prin ahuz de
autoritate (harfuire verticalii);
- NCP respccta sta11darJe!e stahili1e prin Direcrirn 73/2002/CE potrivi1 careiu har-
fuirea sexuala reprezintd situafia i'n care se manifosta un comportamcnt nedorit cu

1 In scnsul comiterii faptci ~i cu intentic indirect:i, a se vcdea V Cioclei, in NCP comentat,


p. 462.
Jnfracfiuni contra persoanei 237
conotatie sexuala, exprimat fizic, verbal sau flira caracter verbal, avand ca obiect sau ca
efect lezarea demnitatii unei persoane ~i in special crearea unui mediu de intimidare,
ostil, degradant, umilitor sau jignitor;
- actiunea penala se pune in mi~care la plangerea prealabila a persoanei vatamate;
termenul de formulare a plangerii prealabile curge de la data consumlirii infractiunii, iar
nu de la momentul epuizlirii acesteia;
- nu este posibilli implicarea, ci numai retragerea plangerii prealabile pentru a se
ajunge la inlliturarea raspunderii penale.

6.2. Obiectul infracµunii


a) obiectul juridic special: relatiile sociale referitoare la libertatea sexuala ~i la
demnitatea persoanei;
b) obiectul material: nu are.

6.3. Subiecfii infracµunii


a) subiectul activ special: persoana care are capacitate penalli, indiferent de sex,
care se afla cu victima intr-o relatie de munca sau o relatie similara celei de munca ~i
care nu are in acest cadru o situatie de autoritate sau superioritate fata de victima
(subiect activ calificat);
- in doctrina 1 s-a aratat in mod intemeiat ca: ,,rela/iile de munca sunt toate ace le
relatii reglementate in baza unui contract de muncli sau in baza altor raporturi juri-
dice, care presupun prestarea unei activitati, intr-un cadru colectiv, organizat, in
schimbul unei compensatii financiare. Re/a/ii similare celor de munca pot fi orice
alte relatii care presupun colaborarea unui colectiv de persoane intr-o anumita activi-
tate, cum ar fi, spre exemplu, relatiile de colegialitate in cadrul unei structuri univer-
sitare (grupa, serie, an de studiu) sau relatiile de conlucrare in cadrul unor structuri de
voluntariat (ONG-uri) etc.";
- inexistenta raportului de autoritate face ca haquirea sexuala sa nu fie inclusli in
cadrul formelor de discriminare prin abuz de autoritate din partea fliptuitorului ~i sli fie
plasata in cadrul infractiunilor contra libertatii ~i integritaµi sexuale;
- participatia penala este posibila in forma instigarii sau a complicitatii;
- coautoratul nu este posibil, haquirea sexuala fiind, fata de continutul constitutiv, o
infractiune cu autor unic; in cazul in care fapta este comisa de mai multe persoane cu
privire la acela~i subiect pasiv, fiecare dintre fliptuitori va avea calitatea de autor, iar nu
pe cea de coautor.
b) subiectul pasiv special: persoana care se afla intr-o relatie de munca sau simi-
lara celei de munca cu subiectul activ nemijlocit pe acela~i palier sau chiar pe un palier
superior;

1 V. Cioclei, in NCP comentat, p. 464.


238 Drept penal. Partea specialii

- fiind o infractiune de obicei este necesara intrunirea cerintei unitiitii de subiect


pasiv; prin urmare, pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea unei pluralitati de
infractiuni.

6.4. Latura obiectiva


a) elementul material: pretinderea fn mod repetat de favoruri de natura sexuala in
cadrul unei relatii de munca sau al unei relatii similare;
- fapta se comite doar printr-o actiune, nu printr-o omisiune;
- prin favoruri sexuale se inteleg atat raporturile sexuale ori actele sexuale orale sau
anale, cat orice alt act cu caracter sexual (de pildii, atingerea diferitelor piifti ale
corpului, dezbriicarea victimei, siirutarea acesteia in zonele intime etc.);
- pretinderea (explicitii sau implicita) trebuie sa aiba caracter repetat, fapta nefiind
tipica daca a fost comisa o singura data;
- caracterul repetat al actiunii infractionale conduce la concluzia ca infractiunea
de hiiquire este o infrac/iune de obicei; pentru a se retine caracterul penal al faptei
trebuie procedat la o analiza in concreto a actelor de executare omogene pentru a se
determina, fata de particularitatile fieciirei cauze, daca a fost comis un numar
suficient de acte care sa releve obi~nuinta;
- pretinderea de favoruri sexuale poate fi realizatii prin orice mijloace: cuvinte,
gesturi sau priviri tendentioase, mijloace de transmitere la distanta etc.;
- in principiu, nu se poate retine comiterea infractiunii de hiiftuire sexuala daca
actele faptuitorului se cantoneaza exclusiv in sfera unor simple acte amoroase, de
seductie (de pilda, prin oferirea de flori, prin realizarea unor declaratii de dragoste etc.);
- nu este necesar pentru comiterea faptei ca faptuitorul sa fi realizat pretinderea de
favoruri sexuale prin amenintare sau constrangere morala;
- fapta este tipica chiar daca favorurile sexuale pretinse au fost satisfacute de
victima, cu conditia producerii urmarii imediate;
- in cazul in care in urma hiiftuirii victima intretine un raport'act sexual cu faptuitorul
sau orice alt act de naturii sexuala ce nu presupune penetrarea, consimtamantul trebuie sa
fie liber exprimat; altfel, daca se va retine ca actul sexual a fost realizat prin constrangere,
va exista concurs intre viol, respectiv agresiune sexuala ~i hiiftuire sexuala.

~ Inculpatul C.I.M., in cursul anului 2013, in mod repetat, in cadrul


Dispensarului TBC Media~ a adresat propuneri paqii civile pentru ca aceasta sa
intretina cu el raporturi sexuale, a facut aluzii frecvente la aspectul, tinuta ~i
mirosul paqii civile, a abordat-o fizic, a atins-o fara acordul ei, i-a comunicat
verbal, dar ~i prin mesaj telefonic ca o iube~te, i-a propus sa ii devina amanta ~i
sa ii insoteasca in aceasta calitate intr-un concediu de schi in Austria, dar ~i la un
simpozion sau congres medical la Bucure~ti, fapte intamplate deseori in prezenta
celorlalte asistente medicale. Toata aceasta activitate de a pretinde in mod
repetat favoruri de natura sexuala pe fondul relatiei de munca in care inculpatul
se bucura de o pozitie de superioritate profesionala ~i de un ascendent moral
prilejuit de faptul ca el a solicitat transferul paqii civile in cadrul Dispensarului
Irifracfiuni contra persoanei 239
TBC Media~, unde activitatea de serviciu era mai u~oara, programul flexibil ~i
nu se muncea in zilele de sambata ~i duminica, ~i i-a permis sa desfa~oare
diverse alte activitati remunerate pe langa salariu, producand persoanei vatamate
o stare de profunda intimidare, de nesiguranµ, dar ~i de indelungata umilire in
fata colegelor de serviciu, 'intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de
haquire sexuala prevazuta de art. 223 alin. (I) NCP (C.A. Alba-Julia, secfia
penala, decizia nr. ll 31/2017, www.rolii.ro).
b) urmarea imediata: starea de pericol pentru libertatea sexuala a persoanei
vatamate care in urma hartuirii a fost intimidata sau pusa intr-o situatie umilitoare;
c) legatura de cauzalitate: trebuie dovedita.

6.5. Latura subiectiva


- intentia directa sau indirecta; avand in vedere ca infractiunea este una de obicei
incriminata numai atunci cand este comisa cu intentie, este necesar sa se retina ~i
existenta unei rezolutii infractionale unice, chiar daca aceasta are caracter generic;
- nu intereseaza mobilul cu care a fost savar~ita fapta.

6.6. Formele infracp.unii


- tentativa nu este posibila;
- infractiunea se consuma in momentul in care, dupa efectuarea actelor de executare
repetate, este relevata existenta obi~nuintei ~i se produce intimidarea victimei sau
punerea acesteia intr-o situatie umilitoare;
- infractiunea se epuizeaza o data cu realizarea ultimului act de executare.

6. 7. Pedeapsa
- inchisoarea de la 3 luni la 1 an sau amenda (120-240 zile-amenda);
- in cazul in care infractiunea este comisa fata de un minor, termenul de prescriptie
a raspunderii penale incepe sa curga de la data la care acesta a devenit major; daca
minorul a decedat inainte de implinirea majoratului, termenul de prescriptie a raspun-
derii penale incepe sa curga de la data decesului.

1.1. Nofiune
- este infractiunea ce consta in patrunderea fara drept, in orice mod, intr-o locuinta,
incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, f'ara consimtamantul persoa-
nei care le folose~te (indiferent de existenta sau nu a unui titlu) sau de a refuza sa le
paraseasca la cererea acesteia [art. 224 alin. (1) NCP];
240 Drept prnal. Purtea spE!!'iali'i

- cnnstituic variante agnm1te ale violarii de domiciliu savarsin.:a faptei: de o per-


soana i'narmata, in nmpul noptii sau prin ft,!osirca de cal itati mincinoasc [art. 224
alin. (2) NCP];
- NCP a rcmmfat la refinerea ca variantc.1 agramta a inkacfiunii, a comiteriiji1ptei
de doua sau mai multe persoane fmpreunii, caz ln care se va re;inefbrma tip a in/rac-
fiunii .)'i circumstan{a agravanta lega!a pn:nfautii art. lit. a) NCP rdacii fapta
este cmnisa de trei sau mai multe persoane impreuna);
- aqiunea penala se pune in mi~care la plangcrca prealabila a persoanci vatamate
anlt pentru forma de baza a infractiunii, cat ~i pentru variantele agravate; retragerca
plangcri1 prealabile, iar nu impacarea inlatura raspunderea penala.

1.2. Obiectui infracfhrnii


a) obiectul juridic special: relatiile sodale referitoare la proteqia inviolabilitatii
domiciliului implicit, a lihcrtatii individual..:: ~i a vic!ii private a persoanei fizice:
- domiciliu!, in sensul art. 224 NCP, reprezinta o notiune autonoma 1, care cuprinde
acele spatii (locuinta, 111caperc. depcndinta sau loc imprejmuit tinand de acl·stea) in care
locuie~te persoana vatamata ~i 111 care aceasta i~i desfa~oara via\a privata;
- nu prezinta importanta daca persoana ,;atamata detini.'a imobilul in ban unui titlu
legal sau nu, ori daca locuinta era adccvata sau nu desfa~urarii vietii private; deopo-
triva, este irelevant dadi viata privata se dcsfa~ura cu caracter de pennanenta sau doar
temporar ori sezonier in locuinta, ori daca locuinta se afla i'n proces de renO\ are;
- daca persoana vatamata isi desfasura via{a privara intr-o rulota, aceasta va fi
considerata domiciliul ~au;
- nu constituie un <lomiciliu, in scnsul legii penale, spatiut din cadrul unui loc
detinere chiar daca ;;ste folosit de eel privat de !ibertate, fasa din puncl de vcdere
procedural poate fi 1ncuviin1au1 o perchezitie domiciliara in cadrul unei celule din
cadml unui penitenciar;
- Iocul irnprejmuit trebuie sa fina de o locuinta sau dependinta, plasandu-se i:mr-o
continuitate milurala cu cele!a!te spa(ii in can.: se desia~oani viata privata; asttel, nu orice
loc imprejmuit care apm1ine sau este folosit de o pcrsoana are natura unui domiciliu Tn
sensul lcgii penale; deopotriva, nu orice loc care tine de o locuinta sau dependinta nu face
obiectul proteqiei penale oferite de art. 224 NCP daca nu este 1mprejmuit astfel inca1 sa
poata fi vizibila delimitarea sferei private; prin uimare, nu este tipica. fapta comisrt cu
privire la un loc neimprejmuit, chiar daca acesta fine de o locuinµ ~i apaqine exclusiv
proprietarului locuin~ei ~i nici cea viz,1nd un Joe pa11ial 1mprejmuit, daca fapta estc
comisa i'n zona in care nu exista vreo delimitan.: sau imprejmuire.
b) obiectul material: nu are.

Nofium:a renala autonoma de ,.domiciliu'' est.: distirn:ta de notiunea omonima din


1

dreptul civil care cste definita de art. 87-88 C.civ.


!llji·actitmi contra pffsoanei 241

Constituic locuinta ill scnsul preva:mt lk legea penalii la infractium:a


de violare de dmniciliu ~i act.:ca in care se dct.:tueaza lucriiri d<.: curatenie ~i
zugriheli. Nelocuin:a efectiva 1rn inseamna Iipsa de folosire in scnsul legii, dm
moment ce persoana vatamata i~i zugravca apartamentul ~i efoctua lucriiri de
reparatii (CA. Timi!foara, secfia penaici, decizia nr. l 1511999, in V Vi1duva,
ln/1ucfiuni comm liherta/ii penoanei. op. cit .. per. 35).

Fapta inculpatului recurent de a patrunde rara drepl, in mod repetat, in


locuinta p\.'rsoanei vatamatc N.E. rcalin:aza continutul cons1itutiv al infraqiunii
de violare de domiciliu in forrna continuata. A~a cum corect s-a retinut. nu
pr,~;.:tnta relevant:\ .imidica ca imobilul in care a pfttruns inculpatul nu era locuit
clel·uv de catre persnana vatamata. !mobilul in cauza nu era ab:rndonat de ciHn.:
persoana vatamata, proprictarul acesruia, ~i, mai mult decat atat. din probe
rezulta di 'in mod periodic 11 folosea. Lcgiuitorul, prln incriminarca faptei de
violare de dnmiciliu. a 'in\eles ~r1 rcspecte drcptul de folosint[i al edui ce de\inc
irnohilul respectiY, indiferent de frecventa actdor mctteriale de folo~inta ale dc[i-
n:'itnrnlui imobilului (CA. Pift'~li. secfia penu!1i minori sf tim:ilie, decizw
nr. 643,2009. fn V Vdduva, ln{racfiuni cuntra liberta(iipersocmei, op. cit, pct 37).

~ In cec.a ce prive~te mfraqiunea de \ iolare de domidiu, in mod


um:c! prima instan~a, analizflnd probele dosarnlui, a aprcciat ca locul im
prcjmuit care permitc accesul in nwga::inul persoanei vatlim(;tc nu face
parte di11 locuin/a sau dependintelc locuinfei acesteia in sPnsul u:xtuhri de
lege, astfel ca in mod cor1:ct s-a reiinut ca fa.ptei ii lipseste unul din ele-
tnl'.nkle constitUTi\ c ale infraqiumi (C.A. Cons tan/a, sec[iu pcnala, deci::.ia
nr. /02012011, in /: Vaduva. !n(mcfiuni comrn libertc"tfii 1wrsounei, op. cir,
pct. 4 7J,

1.3. Subiectii infractiunii


a) suhiedul acth: nrice persoan:1 li1ica sau jurididi (necin:1m1stantiat) cu capa-·
citate penala;
- proprietarul sau coproprietarul imobilului poate avea calitatca de subiect adiv
(inclusiv nemijlocit) al intbctiunii;
- participatia penaia csk'. posibilil in ()J1i:'C fonna: cormtorat, instigarc, complicitate:
- 1n cazul in care se refine coautoratul sau complicitats:a concomitenta va fi inci-
denta circumstanta agravanta lcgala prcvazuta de art. 77 lit. a) NCP (daca fapta este
comisr:i d.: trei sau mai nrnlte persoane impreuna).

~ Existii inlrnctiunea de vinlare de domiciliu daca proprietarul patrundc


Jn locuinta chiria~ului Iara voia acestuia, Inainte ca botararca, care il obliga pe
chiria~ sa-i predea posesia imobihilui sii fi fost puscl in exec11tare /Trib.
iiu;«hita, seqia pc1:,ila, dee bu nr. 3 7811973. in (~- Antoniu, C !folai (coorJ I,
i'JF. - vol. l!f. f! R.f}.
242 !Jrept penal. !'artea specialil

b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in fo!osinta careia sc afla locuin1a.


inci.ipcrca. dependinta sau locul impn:jrnuit tinand de acestea ~i care are dreptul de a
permite sau refuza intrarea sau ramfo1erca in aceste spatii:
- poate fi subiect pasiv ~i persoana care detine un imobil sau o parte a acestuia 1n
sistem Timesharing;
- 1n ipoteza in care in spatiul protejm in care sc p:Urunde nckgai sau din care :,c
refuza parasirea locuiesc mai multc persoane, va cxista o pluraiitate de subicqi
pasivi; daca infractorul a avut o rezolutie infraqionala unica, urmarind, 'in acela~i
conditii de loc :;;i de timp ~i printr-o aqiune unica, sa patrnnda 1ntr-un domiciliu in
care locuiesc mai nmlte persoane sc va retine () singura infrac[iune de violarc de
domiciliu (unitate naturala colectiva), fata de reconfigurarea ncc,:sara a tcorici
unitatii naturale colective ~i a conditiilor infrnctiunii continuate, prin abandonarea
cerintei unitatii de subicct pasiv in unna DCC nr. 650/20 I g (M.Of nr. 97 din 7
februarie 2019) ~i DCC nr. 368/2017 (M .Of. nr. 566 din J7 iulie 2017):
- persoana care a avut calitatea de subiect activ al infrac\iunii de violare de
domieiliu poate deveni ulterior, chiar in legatura cu acela$i spatiu privat, subiect pasiv
al unei infractiuni de violare de domiciliu (de pilda, fostul ehiria~ patrunde in locuinta
ocupata 1n prezent de actualul chiria~, schimba yala ~i cvacueaza lucrurile actualului
chiria~: dupa ce locuie~te o perioad(1 in locuinta, alland de situapa crcata, proprietJrul
apartarnentului sparge u~:i locuintei. patnmde in domiciliu, schimha yala ~i evacueazj
persoana instalata abuziv);
• nu prezinta importanta daca persoana v~tamata detine imobilul in baza unui titlu
legal sau nu.

~ Textul <le incrirninare conditioneaza ex1sten\a infraqiuni1 de vicllare de


domiciliu <loar de Ji>losinfa imohilului de d1tre persmma \atamata. Se ocrote~te
astfel o situatie de fapt, ~i nu una de drept. Esle irelcvanta imprejurarea ca
pcrsoana vatamatfi ~i-a stabilit dumiciliul in acel imobil ultt:rior datei comitcri:
faptei, atat timp dn la acea dalii folosea ekctiv acel imobil ((' i. Timiparo
sec/ia penalii, decizia nr. 8512001, in V. Vdduva, ln/hqiuni contra iihcrtafii
persoanei. op. cit.. pct 34i.

~ Se va rqiuc comiterea infractiunii de violare de domieiiiu ~i In canil in


care tutorele piimmde fara drept in casa unde locuiesc minorul }'i mmn11
acestuia, chiar daca sc prevaleaza de drepturilc sale de administrare a averii
minorului, deoarece prin incriminarea mentionata cste ocrotit dreptul locativ al
unei persoane. ~i nu dreptul de proprietate (Trib. la~i, sc,·fiu ;,enala, deci::.ia
nr. 737/1998, fn R.D.P. nr. 3.il9YY, p. 14).

~ Exista infrac\iunea de violarc de domiciliu ~i aumci cand patrunderea


inculpatului fara drcpt are Joe 1ntr-o locuinta care nu c;ste efectiv ocupata de
persoana vatiimata (C.A. Bw.urqti, secfia I penala, deci:::ia 1:r 277/1999. 111
C P.J.F I 999. p. 179).
intrurri1111i t·ontra persoanei 243
l .4. Latura obiectiva
a) elementul material:
- violarea de domiciliu cste o b~frac(iune cu confinut altemativ, elementul material
consUlnd fie in pdtrunderea Jard drept in orice mod intr-o locuinµ\, 1ncapere,
dependinta sau loc 1mprejmuit tinand de acestea, fie in refu::ul de pt'irc'lsire a unei
lc,cuinte, incaperi, dependin1e sau tmm Joe imprejmuit tinand de aci:stea;
- t'n cazul in care in aceea~i imprejurarea spatio-temporala sunt realizate ambele
frirme allcrnative ale elemcntuiui material al infractiunii, sc \ a rc\ine existenta unei
infraqiuni imice simple (proces executional unic care detcrmina retinerea unitatii
naturale colective), iar nu a unui concurs de infraqiuni ori o infraqiune continuata;
(i) piitrunderea fiirii drept, in orice mod, intr-o locuin(ii, inciipere, dependi11(ii wm
foe impre}muit finfmd de acestea;
- cerinta esenf iala a elemcntului material prcsupunc ca patrunderea Si! fie farc1
drcpr. ctcYtiva ,~i Jara consimflimcintu! (expres sau tacit) al persoa11ci care folose~te
dnmiciliul;
·· se va retine existenta cenntri ~,sentiale ,.Jara drept" ~i in cam! in care faptuitorul
c\crcitfl abuziv dreptul pe care il arc;
- c,lnd eel care patrunde in dom1cilinl unei persoane 1~i fundamenteaza acriunea sa
pe o bazi'i lcgala, fapta ck violare de domiciliu nu va fi tipidt chiar daca persoana in
drept sa foloscasca spatiul privat se opunc pt1trnndcrii: in acest caz exercitarea unui
drept prevazut de lege nu are natura unei cauze justificative, ci a unei cauze care
inlatura tipicitatea obicctiva a faptei:
1n cursul procesului penal s;; puatc patrunde in mod kgal c.u.1 ,lrept'') in spatiul
privat al unci persoane in b:va unui mandat de perchezitie dorniciliara. a unui mandat
d:.: arestarc preventiva, a unui mandat de aducere emis de juckcfltorul de drepturi ~i
1ibeti;1ti s,nt de instanta, a unui mandat de supravegherc tehnica care presupune
activarea tehnicii ln spatiile private: deopotriva, organele de politie pot face verificari 1n
vederea respectarii conditiilor de executare a masurii arestu!ui la domiciliu;
- dupa ramancrea defrnitiva :i unei hotarari judecruore~ti se poate intra "cu drl:'pt''
intr-un spatiu privat, 1n temeiu ,nandatului de executare a pedepsei inchisorii on a
hoii\rJrii judeeatore~ti, in scopi.i1 .:xccutarii masurii de sig:11rnn1a a intemarii medicale
~uu al cxpulzarii strainului la\J de care s-a dispus aceastfi pcdcapsfi complementara;
dac;'\ hotilr;'irea judecatoreasd\ :1 fost pronuntata de o instant/\ ci\ ila, executoml
judeciitoresc cu sprijinul organdor de politie sau ale jandarrncrici poate patrunde in
~pa\ii!e priv:1te pentm desta~ur. , ac1ivitatilor specifice executiiri1 si!Jte:
- fapta nu este tipica daca fap,. 1torul patrunde intr-un imobil locuit de mai multe pcr-
soane, avand consimµmantul nuwai al uneia dintre persoanele care foloscsc imobilul;
- consim;arndntul pentru patrunderea in spatiul privat trebuie sa fie va!abil
exprimat 1; lipsa consimtamantului se prezuma pana !a proba contrara;

Trchmc verificat daca nu se poate re\me existenta vrcunui rn'iu (k nmsimtamant (de
plida, co11simtamantul obtinut pnn dul nu se poate considerat a fi valahil cxprimat),
244 flr<'JJf penal. Partea speciala

- elementul material al infraqiumi de violare de domiciliu, in modalirntea patrun-


derii fara drept, sc deosebc~te de eel al infractiunii de tulbmare de posesie care consta
ln ocuparea fara drept.

Fapta de a patrunde, fara drept, intr-un imobil. tara consimtilmantul


pcrsoanei care locuie~tc ln accl imobil, intrune~te clcrnentck constitutive ale
infractiunii de violare de domiciliu. chiar daca persoana loruie:)tc in imobil fara
titlu, iar faptuitorul a intmdus impotnva acesteia o actiune 1n cvacuare (l.CC.J.,
sec{ill penala, decizia m· 3858 din 5decembrie2013, \1'11'11·.scj.roi.

~ lnfraqiunea de violare de domiciliu nu sc poate retine in sarcina


intimatei, dat fiind ca lipsc~te una din cerintele esentiale pentru cxistenta acestci
infractiunL respcctiv ca clemcntul material al laturii obiectivc sa constea intr-o
aqiunc de patmndere fara drept. Accesul executorului judecatoresc a avut Joe in
baza unui temei legal, urman.: unei cereri de punere in exccutare a unei hotarari
judcditore~ti. Drept urmarc, a~a cum a rezultat din vcri licari le cfectuate In faza
actelor premergatoare, proccdura c:1.ccutarii silite s-a efoctuat de ditre intimata
executor cu respectarea dispozi 1iilor legale, apreciindu-se. in mod corect, ca nu
sunt indicii ~i elementc din care sa rezulte infracfiuni!e reclamnte de petitionar in
san.:ina intimatei (l.CC.J., secJia pena!d, deci:::.ia nr. 169!20l1. www.scj.ro).

~ Din analizarea ansamblului probator de la dosar rezulta in mod clar ca


in seara zilei de 26 deccmbrie 2004, inculpatul impreuna cu fratele ~i un var al
sau au patruns pc nedrept 1n locuinta persoanei vatamatc S. V., cu intentia de a
aplica o corectie fratdui aci:stuia, S.D., inculpatul fiind inannat cu un cufit
V[izandu-i pe cei trei intrand 1n casil cu intentii agresi vc, persoana vatamata S.V.
k-a solicitat sa paraseasc1 locuinta, 1ar S.D. s-a refugiat 1ntr-o camera alaturata,
dar dupa el au intrat MS ~i cu M.F., primul lovindu-l cu pumnii. iar inculpatul
M.F. a scos cutitu! pe care-l avea asuprn sa ~i I-a lovit in zona spatelui. Or, a.ya
cum au re(inut ~'i instan/ele de fond }'i de ape!, nu se poate i-orbi de 1111
consim(ifouint tacit al persoanei vat{imate S. V. in sensul permiterii inculpatului,
f'n starea de nervozitate pe care acesta o avea la ace! moment, insofit de alte
doua persoane, sa pdtrunda fn locuinta sa, fn care se reji,giase frate/e siiu S.D.,
pentru a se proteja de agresiunea celor trei; ba mai mult sa urmareasea pe
pcrsoana vatamata in incaperea in care aceasta se refugiasc, lrtrii a tine cont de
solicitarea lui S.V. care, dupa cum rezulta din declara1ia marturnlui C.D., i-a
cerm ,,sa paraseasca casa" (IC.CJ., secfia penahi, decizia 11r. 2442/2005,
H'\VW.SCj,ro),

~ Pentm a se retine ca fiind 1ntrunite elementele constitutive aie mfrac-


tiunii de violare de domiciliu este necesar ca piltrunderea in locuint[1 sil se
realizeze fara drept ~i fara consimtamantul persoanei care o folose~te, cond1tii
care, ln speta, nu sunt intnmitc, intruciit inculpa{ii au pc1trnns in locuin/a
pcrsoanei vatamate cu acordul racit al mamei acestuia, care. de asemenea,
jn/osind acea locuinfii, era i'ndl'iruird sa f~i exprime sau 1w acordu! cu privire la
prezenfa inculpafilor in locuinfa sa. Or, aceasta a acccplat pn:zcn\a inculpatilor
in acea locuinta, in considcrarea relatiilor ce au existat intn.: fiul sau ~i inculpata
lnji-acf iuni contra persoanei 245
S.G .. cu stat mai mult cu cih aceasta venise sa intrebe de persoana vatamatit
pcntru a recupera de la accsta chcia de la fostul domici Iiu cormm din care sa i~i
w hunurile personale, at.lr ale sale, dt ~i ale copilului rc;,:ultal din chiar relatia de
C\incubinaj cu persoana v:'\tiunata (C.A. Constanfa, .,ccfiu pcn,1/a, minori $i
Jiuni!ie, decizia nr. !04U2011. in I'. Vaduva, Infracfiuni co 11t1a /ibertafii per-
sound, op. cit.. pct. 2 71.

In ceea cc prive~te perchezitia <lomici!iarri, instanta a considerat ca,


de~i autorizatia de cfectuare a pcrchezitiei domiciliarc s-a solicitat Jud. Vi~eu de
Sus, ia aJrcscle din M. apartinand numitilor HA ~i H.G., politi~tii au fost intr-o
croan: de fapt ~i, prin urman:, chiar daca perchezitia s-a d'cctuat ia imobilul cu
nr. 475, ~i nu la eel cu nr. 474, cum figureaza in autoriza\ia tk perchezitie
eliberata de judecator. in cauziJ sunt aplicabile disptm\iile kgi!lc reforitoare la
troarea de fapt. AstfeL nu constitme infraqiune fapta prevazuta de legea penala
G1nd faptuitorul, in momentul sav:ir~irii acesteia, nu cuno~tea existenta unei
starL situafii sau lrnprejurari de care depindc caractcrul penal al faptci. Prin
urmarc, '1n cauzf1 nu s-a con1is infraqiunca de violare de domiciliu, dcoarece
poli\i~tii au acf ionot in mod legal. cu imnli-credi 1{d, in urma existenfei unui
1

dosar penal inregistrat la parchet ~i pc haza autorizafiei de perchezi(ie eliherata


de judeciitoruf competent :;i numai dintr-o rcgrctabila eroare s-a solicitat
instan/ei de judecata ccm1/Nlenre eiiberarea autori:::afit:i de pcrchezifie pentru
1mnbilul de la nr. 474, $i nu 475 din localitatea M., judep.1! Maramure~ (C.A.
Ch11. sec{ia penala, sc11tin/a nr. 77C005, nepublicatiJ).

(ii) refitzul de piiriisire a tmei lorninfe, incaperi. dependinte sau unui loc
imprejmuit finiind de acestea;
- presupune ca faptuitorul sa se fi aflat 111 domici!iul persoanei vatamate ~i.
indiferent din ce motive, sa refuze sa-1 piiraseasca.
- refozul de parasire trebuie sa fie explicit >'i precedat de o cerere expresa din partea
persoanci care folose~te spariul fn scnsui parasirii acestuia (croarca de fapt va profita
faptuitorului); cererea de a parasi locuinp poate fi facuta nu numat de proprietar, ci ~i de
oi·ice persoana care o folose~te, de membrii familiei ori de oricare alta persoana care
lornie~te impreuna cu aceasta sau n rcprezinta pe eel care fokise~te locuin\a;
- cerin(a esen{ialii. a elementului material presupune ca rcfuzul de parasire sa fie
Jdra drept;
- in cazul in care refuzul de parasire a domiciliului este realizat in exercitarea
dreptului recunoscut de lege, ne aflam in fata unei situatii care inlatura prima
trasatura esentiala a iufractiunii (tipicitatea), iar nu a cauzei justificativc
preYa:wtc de art. 21 alin. (1) NCP, care inlatura numai cea de-a doua trasatura
csentiaia 3 infraqiunii, respec1iv antijuridicitatea.

Violarea de dorn.iciliu presupune incalcarca libert:itii pcrsoanei care


folose;;te locuinta. Aceasta inseamna ca ccraea de a parasi lncuinta poate fi
facuta nu numai de proprietar, ci si dt oricc persoana care o folosc~te, <le
membrii familici ;,ale sau de oricare ahfl persoana care locuie~te imprcuna cu
aceasta s,rn ii rcpn:zinta pe Titular, Exista infractiunea de violare <le domiciliu
' l

246 Drept penal. Partea speciala

chiar daca inculpatul a patrons in mod licit in locuinta persoanei vatamate, insa a
continuat sa ramana acolo, de~i i s-a cerut insistent sa o paraseasca (C.A.
Bucure$fi, secfia a II-a penala, decizia nr. 1465/1998, fn C.P.JP. 1998, p. 306).
b) urmarea imediatl: producerea unei stari de pericol ca urmare a incalcarii .
dreptului la inviolabilitatea domiciliului al persoanei vatamate;
c) legltura de cauzalitate: fiind o infracfiune de pericol abstract, legatura de
cauzalitate rezulta ex re, din insa~i savar~irea faptei prevazute de norma de incriminare.

1.5. Latura subiectiva


- intentia directa sau indirecta (fn cazul primei modalitafi de savar~ire a infractiunii,
prin patrunderea fara drept in locuinta altei persoane, autorul i~i da seama ca patrunde
fara drept ~i fara consimtamantul persoanei in cauza, urmarind sau acceptand
incalcarea libertatii acesteia; in ipoteza celei de-a doua moda!itafi de comitere a faptei,
prin refuzul de a parasi locuinta la cererea persoanei vatamate, faptuitorul urmare~te
sau accepta de asemenea incalcarea aceleia~i libertati);
- nu intereseaza mobilul sau scopul cu care a fost savar~ita activitatea infractionala;
acestea pot fi avute in vedere de instanta la individualizarea pedepsei.

~ Violarea de domiciliu se savar~e~te numai cu intentie; faptuitorul i~i da


seama ca patrunde fara drept ~i fara consimtamantul persoanei in domiciliul
acesteia ~i ca prin aceasta ii incalca libertatea, urmare pe care o dore~te (in cazul
intentiei directe) sau o accepta (in cazul intentiei indirecte). Este evident ca cei
doi inculpati nu au intentionat nicio clipa sa incalce libertatea persoanei
vatamate, ci ace~tia doreau sa-~i vada copilul ~i respectiv nepotul, minorul I.G.T.
in varsta de 12 ani la acea data, ~i pe care persoana vatamata a refuzat inainte sa
le permita sa ii vada. Mai mult, minorul a fost luat cu o zi inainte de la ~coala de
catre persoana vatamata, fara ca inculpatului sa i se aduca la cuno~tinta acest
aspect, astfel incat acesta a ajuns sa solicite ajutorul politiei, ne~tiind ce s-a
intamplat cu copilul sau. Este evident ca inculpatul a actionat intr-o stare de
putemica tulburare avand in vedere disparitia copilului sau, iar intentiile sale
erau clare, in sensul de a ~ti ce s-a intamplat cu acesta ~i de a vedea daca nu se
afla la domiciliul bunicii sale mateme. in alta ordine de idei, obiectul juridic
sp