SINTEZE SI GRILE

Drept penal. Partea speciala

UDROIU, Mihail

S-a niiscut la 20 martie 1977, in Bumbe~ti-Jiu, jud. Gorj.

Studii: Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti (1999); Facultatea de Drept, Universitatea
Bucure~ti - Studii postuniversitare: $tiinte penale - criminologie (2000); lnstitutul National al
Magistraturii (2002); doctor in drept, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti, $coala
Doctorala (iulie 2011, teza: ,,Administrarea probelor in procesul penal", coordonarea ~tiintifica:
prof.univ.dr. Nicolae Volonciu).
Activitate profesionalli: judecator Curtea de Apel Oradea (din iunie 2015), judeciitor in cadrul
Tribunalului Bucure~ti, Sectia penal1'1 (2006-februarie 2015); consilier al procurorului-~ef DIICOT
(l iulie 2013-27 noiembrie 2014); judecator deta~at in cadrul Ministerului Justitiei, membru al
Comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala ~i
pentru modificarea ~i completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procedural penale;
membru al Comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului penal ~i
pentru modificarea ~i completarea unor acte normative care cuprind dispozitii penale; membru al
Comisiei de elaborare a proiectului noului Cod penal ~i al proiectului noului Cod de procedura penala
(iulie 2007-septembrie 2011 ); procuror (2003-2006); formator in cadrul Institutului National al Magis-
traturii la disciplina drept penal ~i drept procesual penal (din 2006).
Publicatii: autor a peste 60 de studii ~i articole publicate in reviste de specialitate.
Autor al lucrlirilor: Procedura penala. Partea speciala. Noul Cod de procedura penala, Ed. C.H. Beck,
2014 (editia 1), 2015 (editia 2), 2016 (editia 3), 2017 (editia 4), 2018 (editia 5); Fi$e de Drept penal.
Partea genera/a, Noul Cod penal, Ed. Universul Juridic, 2014 (editia 1), 2015 (ediµa 2), 2016 (ediµa
3), 2017 (editia 4), 2018 (ediµa 5); Fi$e de Drept penal. Partea speciala, Noul Cod penal,
Ed. Universul Juridic, 2014 (ediµa 1), 2015 (editia 2), 2016 (ediµa 3), 2017 (editia 4), 2018 (editia 5);
Ffye de Procedura penala. Partea genera/a $i Partea speciala. Noul Cod de procedura penala,
Ed. Universul Juridic, 2014 (editia 1), 2015 (edi~a 2), 2016 (editia 3), 2017 (editia 4), 2018 (editia 5);
Drept penal. Partea genera/a. Noul Cod penal, Ed. C.H. Beck, 2014 (editia 1), 2015 (editia 2), 2016
(ediµa 3), 2017 (edi~a 4), 2018 (ediµa 5); Drept Penal. Partea speciala. Noul Cod penal, Ed. C.H.
Beck, 2014 (ediµa 1), 2015 (editia 2), 2016 (editia 3), 2017 (ediµa 4), 2018 (ediµa 5); Procedura
penala. Partea genera/a. Noul Cod de procedura penala, Ed. C.H. Beck 2014 (editia 1), 2015
(ediµa 2), 2016 (editia 3), 2017 (editia 4), 2018 (editia 5); Fi$e de Drept penal. Partea genera/a,
Ed. Universul Juridic, 2012 (ediµa 1), 2013 (ediµa 2); Fi$e de Drept penal. Partea speciala,
Ed. Universul Juridic, 2012; Ffye de Procedura penala, Ed. Universul Juridic, 2012 (editia 1), 2013
(editia 2); Teste grila. Drept penal $i procedura penala, Ed. Universul Juridic, 2011 (editia 1), 2011
(editia 2), 2012 (editia 3), 2013 (edi~a 4); Procedura penala. Partea genera/a. Partea speciala,
Ed. C.H. Beck, 2010 (ediµa 1), 2011 (editia 2), 2013 (editia 3); Drept penal. Partea genera/a.
Partea speciala, Ed. C.H. Beck, 2010 (editia I), 2011 (editia 2), 2011 (editia 3), 2013 (editia 4);
Dic/ionar de drept penal $i de procedura penala, Ed. C.H. Beck, 2009.
Coautor al lucrlirilor: Codul de procedura penala. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, 2015
(editia 1), 2017 (editia 2); Noul Cod penal - Codul penal anterior. Prezentare comparativa,
Observa/ii. Ghid de aplicare. Legea penala maifavorabila, Ed. Hamangiu, 2014 (impreuna cu Victor
Constantinescu); Tehnici speciale de investigare fn justi/ia penala, Ed. C.H. Beck, 2009 (impreuna cu
Ovidiu Predescu ~i Radu Slavoiu); Protec/ia europeana a drepturilor omului $i procesul penal romdn.
Tratat, Ed. C.H. Beck, 2008 (impreuna cu Ovidiu Predescu); Convenfia europeana a drepturilor
omului $i dreptul procesual penal romdn, Ed. C.H. Beck, 2007 (impreunii cu Ovidiu Predescu).
Premii: premiul ,,Vintila Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2015) pentru lucrarea ,,Codul
de procedura penala. Comentariu pe articole"; premiul ,,Simion Barnutiu" al Academiei Romane
(2010) pentru lucrarea ,,Protectia europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Trataf';
premiul ,,Vintila Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2009) pentru lucrarea ,,Dictionar de
drept penal ~i de procedura penala"; premiul ,,Ion Tanoviceanu" al Uniunii Juri~tilor din Romania
(2008) pentru lucrarea ,,Protectia europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Tratat'';
premiul ,,Vintilli Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2007) pentru lucrarea ,,Conventia
europeanii a drepturilor omului ~i dreptul procesual penal roman".
 Mihail Udroiu

Drept penal. Partea speciala

Editia 6
- revizuita ~i adaugita -

@?~r
Editura CJI. Beck
Bucure~ti 20 l 9
 I!:::=~=::=...! AVERTISMENT!
Avand in vederc amploarea luata de fonomenul fotocopierii lucrarilor de specialitate, mai ales 1n
domeniul Dreptului, atragem atentia ca, potrivit art. 14 ~i 196 din Legea nr. 8/1996 privind
dreptul de autor ~i drepturile conexe, republicatli, reprnduccrea operelor sau a produselor
purtatoare de drepturi conexe, daca respectiva reproducere a fost efectuata tara autorizarea sau
consimtamantul titularului drepturilor recunoscute de legea mentionata, constituie infraqiune ~i
se pedepse~te cu i:nchisoare sau cu amenda. Prin reproducere. conform legii, se intelege
realizarea, integrala sau partiala, a uneia ori a mai multor copii ale unei llpere, direct sau
indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloace ~i sub oriee fonna.
Nu va faceti parta~i la distrugerea cartii!

Editura C.H. Beck este acreditata CNATDCU ~i este considerata editura cu prestigiu
recunoscut.

Drept penal. Partea speciala

Mihail Udroiu

Copyright t:, 2014, 2015. 2016, 2017, 2018, 2019 - Editura C.H. Beck

Toate drepturile rezervate Editurii CJI. Beck.

Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi copiata fara acordul scris al Editurii CJ!. Beck.
Drepturile de distributie 1n strainatate apaqin in exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

UDROIU, MIHAIL
Drept penal-· Partea speciala / Mihail Udroiu. Ed. a 6-a. - Bucure~ti :
Editura C.H. Be<.:k, 2019
Contine bibliografie
Index
ISBN 978-606-18-0870-0

34

Editura C.H. Beck

Calea Plevnei nr. 172, et. 3-4, Sector 6, Bucure~ti, 060015
Tel.: 021.410.08.47: 021.410.08.73
Fax: 021.410.08.48
E-mail: comenzi@beck.ro
Redactori: Andreea Stlinciulescu, Claudiu Oni~oara
Pentru Matei, ingerul cu un destin special
 Cuprins

Ghid de utilizare ............... "............................................................................................................................................... XI

t\ bre\'irri .............................................................. -............................................................................... XIII

Capitolul L lnfractiuni contra persoanei ................................................................. 1

Seqiunea L lnfractiuni contra vie\ii ........................................................................ 1
§ l. On1orul ................................................................. ,. ........................................ 1
§2. Omorul calificat ........................................................................................... 26
§3. Uciderea la cererea victimei ......................................................................... 44
§4. Detenninarea sau inlesnirea sinuciderii ....................................................... 50
§5. Uciderea din culpa ....................................................................................... 55
Sectiurn.~a a 2-a. Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii .................. 67
§ 1. Lovirea sau alte violente .............................................................................. 67
§2. Vatamarea corporala .................................................................................... 71
§1. Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte .............................................. 82
§4. Vatamarea corpora la din culpa ..................................................................... 86
§5. Relele tratarnente aplicate minornlui ............................................................ 94
§6. incaierarea ... " ............................................................................................... 97
Secfiunea a 3-a. Infraqiuni saviir~ite asupra unui membru de familie ................ I03
§1. Violenta in familie ..................................................................................... I 03
§2. Uciderea ori vatamarea nou-nascutului saviir~ita de catre mama ............... l 07
Seqiunea a 4-a. Agresiuni asupra fatului.. ............................................................ 112
§ l. Consideratii genera le referitoare la proteqia prin instrumente
de drept penal a fatului.. ............................................................................. 112
7 1·
§.:.. • lm. sarcmn . .. ..................................................................... . l 14
ntreruperea cursu
§3. Vatamarea fatului ....................................................................................... 119
Seqiunea a 5-a. Infractiuni privind obligaJia de asistent[t a celor 111 primejdie .. 124
§ l. U1sarea fara aJutor a unei persoane atlate in dificultate ............................. 124
§2. lmpicdicarea ajutorului .............................................................................. 129
Seqiunea a 6-a. Infraqiuni contra liberta\ii persoanei.. ....................................... 130
§1. Lipsirea de libertate in mod ilegal... ........................................................... 130
§2. 1\menintarea ............................................................................................... 143
§3. ~antajul ...................................................................................................... 147
§4. I1aftuirea .................................................................................................... 165
Sec\iunea a 7-a. Traficul $i exploatarea persoanelor vulnerabile ......................... 173
§l . Trafo.:u I de persoane ................................................................................... 17 3
§2. Traficul de minori ...................................................................................... 183
§3. Proxenetisn1ul.. ........................................................................................... 188
Sectiunea a 8-a. Infractiuni contra libertatii ~i integritatii sexuale ....................... 195
§1. Violul ......................................................................................................... 195
§2. Agresiunea sexuala .................................................................................... 206
VIII Drept penal. Partea speciah1

§3. Actul sexual cu un minor........................................................ ................ 214

§4. Coruperea sexuala a minorilor ................................................................... 225
§5. Racolarea minorilor in scopuri sexuale ...................................................... 233
§6. Hart:uirea sexuala ........................................................................................ 236
Seqiunea a 9-a. lnfractiuni care aduc atingere domiciliului si vietii private ...... 239
§1. Violarea de domiciliu ................................................................................. 239
§2. Violarea sediului profesional ..................................................................... 249
§'3 . v·10 larea v1et11
. .. pnvate
. ................................................................................. -,:,55
§4. Divulgarea secretului protesional... ............................................................ 267
Capitolul II. Infracµuni contra patrimoniului. ................................................... 270
§1. Furtul .......................................................................................................... 270
§2. Furtul calificat ............................................................................................ 283
§3. Furtul in scop de folosinta .......................................................................... 297
§4. Furtul urmarit la plangerea prealabila a persoanei vatamate ...................... 300
§5. Talharia ...................................................................................................... 304
§6. Tiilharia calificata.. ..................................................................................... 313
§7. Pirateria ...................................................................................................... 319
§8. Talharia sau pirateria urmata de moartea victimei ..................................... 323
§9. Abuzul de incredere ................................................................................... 324
§ l 0. Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor ....................................... 335
§11. Gestiunea frauduloasa .............................................................................. 342
§12. lnsu~irea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor .......................... 349
§13. IIl$elaciunea .............................................................................................. 354
§14. In$elaciunea privind asigurarile ............................................................... 373
§ 15. Distrugerea ............................................................................................... 379
§16. Distrugerea calificata ............................................................................... 387
§17. Distrugerea din culpa ............................................................................... 389
§18. Tulburarea de posesie ........... " .................................................................. 391
Capitolul III. Infracpuni contra autoritatii.. ....................................................... 396
§ 1. Ultrajul ....................................................................................................... 396
§2. Uzurparea de calitati oficiale ..................................................................... 409
§3. Sustragerea sau distrugerea de 'inscrisuri ................................................... 413
§4. Ruperea de sigilii ....................................................................................... 417
§5. Sustragerea de sub sechestru ........................................... " ......................... 419
Capitolul IV. lnfractiuni contra infaptuirii justitiei ........................................... 423
§ 1. Nedenuntarea ............................................................................................. 423
§2. Omisiunea sesizarii .................................................................................... 430
§3. lnducerea \'n eroare a organelor judiciare ................................................... 438
§4. Favorizarea faptuitorului ............................................................................ 445
§5. Tainuirea .................................................................................................... 462
§6. Obstructionarea justitiei ............................................................................. 469
§7. Influentarea declaratiilor ............................................................................ 473
§8. Marturia mincinoasa .................................................................................. 482
§9. Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri ............................... 498
 Cuprins IX
§ 10. Ultrajul judiciar ........................................................................................ 503
§ 11. Cercetarea abuzivli ................................................................................... 510
§12. Supunerca la rele tratamente .................................................................... 519
§13. Tortura ...................................................................................................... 523
§14. Represiunea nedreapta ............................................................................. 528
§ 15. Asistenta ~i reprezentarea neloiala ............................................................ 533
§ 16. Evadarea ................................................................................................... 536
§ 17. lnlesnirea evadarii .................................................................................... 542
§18. Nerespectarea hotlirarilor judecatore~ti .................................................... 546
Capitolul V. lnfractiuni de coruptie ..................................................................... 563
§I. Luarea de mit1L ........................................................................................... 563
§2. Darea de 1nita ............................................................................................. 588
§3. Traficul de intluenta ................................................................................... 599
§4. Cumpararea de influenta ............................................................................ 616
Capitolul VI. lnfractiuni de serviciu .................................................................... 626
§ 1. Delapidarea ................................................................................................ 626
§2. Purtarea abuziva ......................................................................................... 640
§3. Abuzul in serviciu ...................................................................................... 643
§4. Neglijenta in serviciu ................................................................................. 664
§5. Violarea secretului corespondentei ............................................................ 671
Capitolul VII. Infractiuni de fals .......................................................................... 679
§ l. Falsificarea de monede ............................................................................... 679
§2. Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de platli ............................ 682
§3. Falsificarea de timbre sau efccte po~tale .................................................... 685
§4. Punerea in circulatie de valori falsificate ................................................... 687
§5. Detinerea de instrnmente in vederea falsificarii de valori .......................... 691
§6. Emiterea frauduloasa de moneda ............................................................... 695
Capitolul VIII. Falsuri in inscrisuri ..................................................................... 697
§ l . Falsul material in inscrisuri oficiale ........................................................... 697
§2. Falsul intelectual ........................................................................................ 701
§3. Falsul in inscrisuri sub semnaturli privata.. ................................................ 708
§4. Uzul de fals ................................................................................................. 715
§5. Falsificarea unei inregistrari tchnice .......................................................... 717
§6. Falsul in declaratii ...................................................................................... 720
§7. Falsul privind identitatea ............................................................................ 727
Capitoiul IX. lnfractiuni care aduc atingere unor rclatii
privind convietuirea sociala ............................................................................... 732
§I. Tulburarea ordinii ~i lini~tii publice ........................................................... 732
§2. Ultrajul contra bunelor moravuri ............................................................... 739
§3. Incestul ....................................................................................................... 742
§4. Abandonul de farnilie ................................................................................. 744
§5. Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului.. ........................ 754
§6. Profanarea de cadavre sau morminte ......................................................... 760
X Drept penal. Partea specialu

Grile ........................................................................................................................ 765

\1 erificare ....................................................................................................................................................... 779
Rispunsuri grile ............................................................................................................................................ 781
Bibliografie generali ............................. , ............................................................................................ u •• , •••••• 783
lnde_x alfabetic ........................................................................................................................ "........................... 787
 Ghid de utilizare

Structura acestei estc una dintre mai complexe din colec\ia Sinteze ~i
. Aceasta. lucrare a fost conceputa 1n a~a fol incut, prin calitatea, cantitatea ~i
.,1rnctur::irea informa\iei. deopotriviL sa vina 111 ajutorul celor care sc pregatesc pentru
admiterea in profesie.
Datorita complexitatii ~i iminen1ei modificarilor legislative prevazute in Legea de
modifkare a Codului penal, aceast:\ lucrarc cuprinde cornentarii ~i corelatii pe baza
dispozit1ilor Pentru a nc asigura ca cclc concepute de noi apar la fel de
simplu de cifa ~i penlru dumneavoastra, v[t prezcntam in continuare un ,,ghid de
util a

in{Clegc arih s.uslr::1~

di0 la adu~roa co

~,cest este jJ-'1""upunt: ,::..,i_.;ti::n\JJ utic1 ltnt!r.in dcrwnne de cond:uu-

modificarea o p¢!.kap~,U (dctcmtmnr pc. ,naiit "tnd1i1,mrrc sau amendi1t estc u(ccsar si nu fi
HK'!O cmu/4:1 Cfm:: inliltuh\ cs...cularen pu:kpsei 'iaU .::onsccm\dc ,xmdru::nn{m1:
kgislatid ~ cstc o dAuntStan(ti p,7.·rmalii. cw.: rrn w rlisfraflgc :J'-..!pl'8 celnrial~ partic-ip..m11. cu
'-...
~--~
c;;.~(f'ptiJ silt1~1 In can· tr.Hi purtidpm1111 ,Rt 11\i~,rnat in coru.1dcnirc,;1 ,t<.:du1;wi scop.

Omoni! :-11\ ii11jt pent ru inln1ti .,,m ascunde ~a"At1ittn altd

intractiunt (M't 189 a.lira.\! 1llt. d} NCPj

1rcb-uw sit sJ·flir~1t f.Xntru fnlcsmrc(f ,th,.flrsm1

(1tt(r(11,,'{:1<n1::,1 \{,,,fJf/J: in acest ~ens. cote lh.'ccsar sa :.:;,,.istc o ho~ti-
o iui'ra<. 1i11,1;;, luata de,, pt:r~oaufl '.lk llptu1tond. indifcn:ut ik
\,·csta sA pari1.:1pc.: la comnt:1(:J
particrpa(c:.i fflpbnttTt.dui). re..m,!utw infrnt'.\ionu!J. pcnl:tu infra...:\wnii s.cvp
modificarc legislativa tn:l'-Ul\ -,J fie
mfnte,thuu, lcgco Jt('fa~-and
,:are ab teaz,l rn:c~c in .n;cadi privin1J
::,1.>.tp,
it)ll.t,:riunea sc11p J'l{\/U.e fi i} 1nfractiune cont1;1
t1ic10 <l1(.;"

comentariul marcat i.:111 c(mtn1 patrinwmtt!m un u mlTTK·tmno de M.:r\'ldu ctc,., care poatc fi
u:tcn~h,: s.;:m µnwtcrm1.:-:nt1~;
~ nu pn·;:111tJ importJ,1t1 p-::ntru rctilh'!\':1 omorul11i ,:,1hficat dara aulorul celmlal!c
111su$1 omoruk1 '>,w o a!ta p.._:rs,,;Jtl3 a .;Jiu x1lvitatc mfrn,>
mksndfl de t1i1t0nd ()\ll1,,1rului: d0opo1n\h: nu i:&1-2 relevant dac:l '>ublectul

modificare legislativa pcntru ~ om1terea I~;;~~

,nent al \,111cJ:1te1 a.g1i1V?,tc- a infraq1un1:
principnlf1 care se refer[, ~\; inttnt1c directA
v5.n1t p,~ntru a :.c ~ustragc ,1 n pentru 11
la incidenta legii asupra unden: pennl?'I 011 de la exl:'.cut?nea une-i ,
unor institutii la ar: alin (!'<
, te1 ,+•r:l'.·ate a Ll[ 'Lcpuni1, s,· \'<l
c) NCP
ie\ine ce:t
I
de drept m1e-np<: dtrcdZ1 ·---·-------...,--·--·-·------·J
 Abrevieri

I. Abrevieri uzuale

alin. ""alineat (ul)

apud = citat dupa
art. = articol (ul)
B.J. = Revista ,,Buletinul Jurisprndentei''
B.C. ·"" Revista ,,Buletinul Casatiei"
B.C.A. = Revista ,,Buletinul CuJ1ilor de Apel"
c. = contra
C.A. = Curtea de Apel
C.civ. =Codul civil (Legea nr. 287 /2009)
C.D. Culegere de decizii
C.D.P. = Revista ,,Caiete de Drept Penal"
Curtea europcana/ = Curtea Europeana a Drepturilor Omului
CtEDO
CJUE = Curtea de Justitie a Uniunii Europene
C.J. = Revista ,,Curierul Judiciar"
C.proc.civ. = Codul de procedura civila (Legea nr. 134/2010)
C.pen. din 1969 = Codul penal din 1969 (Legea nr. 15/1968)
C.proc.pen. din 1968 = Codul de procedura penala din 1968 (Legea nr. 29/1968)
Conventia = Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului
europeana/CEDO ~i a Libertatilor Fundamentale
C.S.J. 0= Curtea Suprema de Justitie
CSM "' Consiliul Superior al Magistraturii
D.N.A. = Directia Nationala Anticoruptie
DCC = Decizia Cuqii Constitutionale
Dreptul = Revista ,,Dreptul"
Ed. = Editura
HP = decizie pronuntata de completul pentru dezlegarea unor
probleme de drept in materie penala
LC.CJ. = Inalta Curte de Casatie ~i Justitie
lit. = litera
L.P. = Revista ,,Legalitatea Populara"
LPANCP ~ Legea de punere in aplicare a Noului Cod penal
(Legea nr. 187/2012)
LPANCPP = Legea de punere in aplicare a Noului Cod de procedura
penala (Legea nr. 255/2013)
M.Of. = Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I
N.B. == Nota Bene
NCP = Noul Cod penal (Legea nr. 286/2009)
XIV Drept penal. Partea spcciala

NCPP = Noul Cod de procedura penala (Legea nr. 135120 l 0)

n.n. = nota noastra
nr. = numar (ul)
O.G. = ordonanta Ciuvemului
O.U.G. = ordonanta de urgenta a Guvemului
op. cit. = opera citata
p. = pagma
parag. = paragraf(ul)
pct. = punct (uI)
P.R. = Revista ,,Pandcctele Romane"
R.D.P. = Revista de Drept Penal
R.R.D. = Revista Romana de Drept
RIL = recurs 1n interesul legii
~.a. = ~i altele/altii
s.n. = sublinierea noastra
Trib. = Tribunalul
Trib. Suprem ,~ Tribunalul Suprem
T.M.B. Tribunalul municipiului Bucureiti
U.E. == Uniunea Europeana
urm. = urmatoarele
vol. = volum (ul)

II. Lucrari citate frecvent

B.J. 2004 Curtea de Apel Pite~ti. Buletinul Jurispruden1ei 2004,

Ed. All Beck, Bucure~ti, 2005
B.J.C.P.J. 1993-1997 Curtea de Apel Ploie~ti. Buletinul Jurispruden\ei.
Culegere de practica judiciara 1993-1997,
Ed. Lumina Lex, Bucure!iti, 1999
B.J.C.P.J. 2000-2001 Curtea de Apel Timi~oara. Buletinul Jurisprndentei.
Culegere de practica judiciara 2000-200 l.
Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 2002
B.J.C.P.J. 2002 Curtea de Apel Ia~i. Buletinul Jurisprudentei.
Culegere de practica judiciara 2002, Ed. Lumina Lex,
Bucure$li. 2004
B.J.C.P.J. 2002-2003 Curtea de Apel Suceava. Buletinul Jurisprudenjei.
Culegere de practica judiciara semestrul l fi2002 ~i
semestrul I/2003, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti. 2003
BJ.C.P.J. 2003 Curtea de Apel la$i, Buletinul Jurisprudentei.
Culegere de practica judiciara 2003, Ed. Lumina Lex,
Bucure$ti, 2004
B.J.C.P.J. 2003 Curtea de Apel Timi~oara. Buletinul Jurisprudentei.
Culegere de practica judiciara 2003, Ed. Lumina Lex.
Bucure~ti, 2004
BJ. 2009 Bulctinul Jurispmdentei 2009, Ed. C.H. Beck,
Bucurqti. 20 l 0
 Abrevieri xv
B.J. 2010 Buletinul Jurisprudcntei 2009, Ed. C.H. Beck,
Bucure~tL 2011
C.P. Ad. Codul penal editie ingrijita ~i adnotata de
G. Bodoroncea. I. Kuglav. L. l.efterache, I. }vfatei, I.
Nede!cu, F. Vasile, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2007
C.D .... Culegerc de dccizii ale Tribunalului Suprem pe anul

CP.J. 1996 Curtea de Apel Bra~ov. Cuiegere de practica judiciara

1996, Ed. Omnia Uni Sast, Bra~ov. 1997
C.PJ.P. 1990 Tribunalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de
practica judiciara in materie penala 1990, Casa de
Editura ~i Presa ,,Sansa'·. Bucure~tL 199 l
C.P J.P. 1993 Tribunalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de
practica judiciara in materie penalii l 993, Casa de
Editura ~i Presa ,,~ansa". Bucure~ti. 1994
CP.J.P. 1994 Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practica judi-
ciara penala J9<}4, Continent XXI, Bucure~ti,
1995
CP.JP. 1998 Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practica
.1udiciara 111 materic penalrl 1998, Ed. AU Beck .
Bucum~ti, 1999
C.P.lP. 2007 Curtea de Apel Bucure~ti. Culcgerc de practica judi-
ciara in rnaterie penala 2007, Ed. Wolters Kluwer,
Bucurc~ti, 2008
CP.J.P. 2007 Curtca de Apel Bucure~ti. Cukgerc de practica judi-
ciara in materic penala 2007, Ed. Rosetti, Bucure~ti,
2001
Curs tematic l V. Cioclei, Drept penal. Partea speciala I. Curs
tematic, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2016

Curs ternatic C. Rotaru. A.R Trandajir. V. Cioclci, Drept penal.

NCP comenwt
NCP comentat. ed. 2
C. Sima, Codul penal adnotat
G. Antoniu, RD.P
P.J.P. - vol. Hf
Partea speciala II. Curs tematic, Ed. C.H. Beck,
Bucure~ti, 2016.
G. Budoroncea. i,: Cioclei, I. Kuglav, L Lefterache, T
Manea. !. Nedelcu, F.-M. Vasile, Codul penal
comcntat, Ed. C.H. Beck. Bucure~ti, 2014
Ci. Bodoroncea. V Cioclei, I. Kuglay, L Lefierache. T.
Manea. !. Nedelcu, F-M. Vasile, Codul penal
com..:ntat, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2016
C Sima, Codul penal adnotat cu practica judiciara
1969-2000, Ed. Lmnina Lex, Bucure~ti, 2000
G. V Brutaru, Revista de Drept Penal. Studii
~i practica judiciara ( l 994-2007)
ed. a 2-a. Ed. Hamangiu, Bm:ure~ti. 2008
G. Antoniu, C Bu!ai, Practica judiciara penala,
Volumul III Partea speciala, Ed. Academiei
Romane, Bucure~ti. 1992
XVI Drept penal. Partea specialii
P.J.P. 2001-2002 Curtea de Apel Bucure~ti. Practicajudiciara penala
2001-2002, Ed. Brilliance, Piatra-Neamt, 2004
P.J.P. 2003-2004 Curtea de Apel Bucure~ti. Practicajudiciara penala
2003-2004, Ed. Brilliance, Piatra-Neamt, 2006
Probleme de drept. .. 1990-1992 V. Bogdanescu, L. Pastor, Probleme de drept din
deciziile Cuqii Supreme de Justitie 1990-1992,
Ed. Orizonturi, Bucure~ti, 1993
Probleme de drept. .. 1990-2000 G. Ionescu, I. Ionescu, Probleme de drept din juris-
prudenta Cuqii Supreme de Justitie fa materie penala
1990-2000, Ed. Juris Argessis, Curtea de Arge~, 2002

Repertoriu 1969-1975 V. Papadopol, M Popovici, Repertoriu alfabetic

de practica judiciara in materie penala pe anii
1969-1975, Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti,
1977
Repertoriu 1976-1980 V. Papadopol, M Popovici, Repertoriu alfabetic de
practica judiciara in materie penala pe anii 1976-1980,
Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, 1982
Repertoriu 1981-1985 V. Papadopol, $t. Dane~, Repertoriu de practica
judiciara in materie penala pe anii 1981-1985,
Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, Bucure~ti, 1989

III. Baze de date juridice

www.rolii.ro Romanian Legal Information Institute

jurindex Indexul jurisprudentei nationale
(www .jurisprudenta.org)
portal.just.ro Portalul instantelor de judecata - baza de date online
apaqinand Ministerului Justitiei
www.legalis.ro Biblioteca juridico-economica on-line,
Editura C.H. Beck
www.scj.ro Site-ul oficial al lnaltei Curti de Casatie ~i Justitie
www.sintact.ro Softul Legislativ Sintact, Wolters Kluwer Romania
www .idrept.ro Softul Legislativ Wolters Kluwer Romania
www.ccr.ro Site-ul oficial al Cuqii Constitutionale a Romaniei
 Capitolul I
Infractiuni contra persoanei

LL NoUune
- omorul este infraqiunca cu continut unic care consta In suprimareJ cu mtec\ie a
victii unei pcrsoane (art. 188 NCP);
- NCP a pastrnt rcglemcntarea din vechiul Cod penal (art. 174 Cpen. din 1969)
inclusiv sub aspectul limitdor de pedeapsa;
- potrivit NCP, nu va constitui omor calificat ci ornor simplu (asumand absenta
vreunei cin:umstante agravante de la art. I. 89 NCP):
a) omorul comis in public. dcoarece este la fol de pericu!os infractorul care
omoara in public ~i eel care ucide 'intr-un spatiu privat
h) omorul comis profitand de starea de neputinta :-1 vicume1 de a se apara; la
individualizarea pedepsei va fi rctinuta circumstania agravantE, generalil pn;vazurn de
mt. 77 lit. e) NCP;
c) omorul comis pnn mijloace care pun in pericol viata mai rnultor persoane 111 cazul
caruia se va retine circumstanta agravanta generala prcvazurn de art. lit. c) NCP;
 ' j

2 Drept penal. Partea speciala

d) omorul comis asupra unui membru de familie va constitui infractiunea de vio-

lenta in familie prevazuta de art. 199 alin. (1) NCP raportat la art. 188 NCP.
Deopotriva, potrivit NCP, va constitui omor simplu ~i omorul saviir~it de catre un
judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legatura cu
1ndeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora, fapta care constituia
anterior omor deosebit de grav [art. 176 alin. (1) lit. g) C.pen. din 1969].

1.2. Obiectul infractiunii

a) obiectul juridic special: viata persoanei ~i relatiile sociale in legatura cu
dreptul la viata al altei persoane; este o infractiune mono-ofensiva;
- dreptul la viata este eel mai important drept al omului; este un drept esential,
opozabil erga omnes, toti membrii societatii fiind obligati sa-1 respecte ~i sa se abtina
de la orice actiune care ar aduce atingere ori ar pune in pericol aceasta valoare sociala
suprema; dreptul la viata este un principiu fundamental, deoarece el este insa~i con-
ditia exercitarii celorlalte drepturi garantate 1•
- viata persoanei este perioada care se intinde de la na~tere ~i pana la moarte; in
cauza Vo c. Frantei2, Marea Camera a Curtii Europene a aratat ca punctul de
incepere al vietii tine de marja de apreciere a statelor, care trebuie recunoscuta chiar
~i in cazul unei interptetari evolutive a Conventiei europene;
- momentul de la care o persoana este in via/a este ace/a al desprinderii totale a
fatului de corpul mamei, adica momentul ciind produsul conceptiei nu mai este rat, ci
nou-nascut, incepand sa duca o viata independenta de aceea a mamei 3• De~i exista o
larga dezbatere 1n doctrina cu privirea la determinarea momentului de inceput al
vietii, de lege /ata cred ca stabilirea momentului de inceput al vietii ca eel al
desprinderii totale a ratului de corpul mamei este singurul de natura de a asigura in
mod obiectiv existenta unei persoane ca subiect al protectiei penale; pe de alta parte,
studiind practica judiciara nationala din ultimii l 00 de ani nu am constatat existenta
unor dificultati in determinarea momentului incipient al vietii, spre deosebire de
unele cauze in care a fost relativ dificil de determinat momentul mortii;
- momentul final al vie/ii este ace/a al morfii cerebrale; prezinta relevanta din
punct de vedere probatoriu (aviind totodata in vedere sistemul libertatii probelor) atiit
raportul de autopsie, cat ~i orice alt act medical (de pilda, datele rezultate in raportul
intocmit de medic dupa efectuarea unui RMN sau computer tomograt) sau medico-
legal (de exemplu, prin efectuarea unui raport de expertiza);

1 A se vedea J.-F. Renucci, Traite de Droit Europeen des droits de l'homme, L.G.D.J.,

Paris, 20 I2, p. 77.

2 A se vedea CtEDO, hotararea Marii Camere din 8 iulie 2004, in cauza Vo c. Franfei,
parag. 84-85.
3 Consider ca taierea cordonului ombilical nu prezinta importanta pentru determinarea

momentului de inceput al vietii in conditiile in care aceasta are loc dupli ce flitul s-a desprins
de corpul mamei ~i ca:nd acesta, de regulli, nu mai indepline~te functia de a asigura nutrientii
necesari flitului.
 lnfracfiuni contra persoanei 3
- NCP asigura protectia penala a fatului incriminand in Capitolul IV intitulat
,,Agresiuni asupra fatului" intreruperea cursului sarcinii (art. 201 NCP) ~i vatamarea
fatului (art. 202 NCP);
- protectia dreptului la viata este asigurata in raport de actele altor persoane, iar nu
fata de propriile acte, sinuciderea sau tentativa de suicid nefiind incriminata (legiui-
torul a apreciat necesar sa incrimineze insa determinarea sau inlesnirea sinuciderii).
b) obiectul material: corpul unei persoane in viata.

~ In ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de mor-

minte este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cada-
vrului, urmare~te ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor retine in
concurs real infractiunea de omor ~i infractiunea de profanare de morminte
(I.C.C.J, Secfiile Unite, Decizia nr. 35/2008, www.legalis.ro).

1.3. Subiectii infracµunii

a) subiectul activ: orice persoana fizica saujuridica (necircumstantiat) cu capaci-
tate penala poate avea calitatea de autor; este posibil ~i ca autorul sa actioneze pentru
producerea omorului nu nemijlocit, ci chiar prin intermediul victimei, plasandu-se in
ipoteza autorului mediat1 (de pilda, o persoana dorind sa o ucida pe alta ii sugereaza
ca poate plonja in bazinul cu apa, omitand sa ii comunice victimei ca in acea zona
apa era foarte mica ~i exista riscul producerii unui accident; daca victima sare in apa
~i lovindu-se la cap decedeaza se poate retine ca autorul mediat a actionat in scopul
suprimarii vietii, profitand de eroarea in care aceasta se afla cu privire la adancimea
apei);
- participatia penala este posibila in toate formele: coautorat, instigare sau compli-
citate (materiala sau morala, respectiv anterioara ori concomitenta);
- se va retine coautoratul la infractiunea de omor chiar daca din ansamblul actelor
violente comise de faptuitori, care au condus la moartea victimei, nu poate fi indivi-
dualizata lovitura concreta ce a provocat decesul, contributia acestora urmand a fi
analizata in ansamblu ~i indivizibil2;
- incercarea de a determina o persoana, prin constrangere sau corupere, sa comita
o infractiune de omor, constituie infractiunea de incercare de a determina savar~irea
unei infractiuni prevazute de art. 370 NCP. In cazul in care infractiunea de omor a
fost savar~ita sau a fost realizata o tentativa pedepsibila, persoana care a exercitat
actele de determinare va fi pedepsita ca instigator la infractiunea de omor, respectiv
ca instigator la tentativa de omor. Instigatorul va fi tras la raspundere pentru instigare

1 in doctrina [S. Bogdan (coord.), Noul Cod penal. Partea speciala. Analize, explicatii,

comentarii. Perspectiva clujeana, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2014, p. 23], o astfel de
situatie este calificata drept omor prin fapta victimei.
2 in acest sens, in literatura juridica (F. Streteanu, D. Nitu, Drept penal. Partea generala,

vol. II, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2018, p. 205) s-a retinut ca ,,vor fi coautori la omor
toti cei care au aplicat lovituri victimei cu intentia de a o ucide, indiferent daca urmarea s-a
produs ca efect conjugat al loviturilor aplicate de ei sau a fost cauzata nemijlocit de o lovitura
aplicata de unul dintre coautori".
 1 J ' l

4 Drept penal. Partea speciala

la tentativa de omor ~i in cazul in care autorul se desista sau impiedica producerea

rezultatului beneficiind de cauza personala de nepedepsire prevazuta de 34 NCP.

- - Exista coautorat la infracfiunea de tentativa de omor ori de cate ori

mai multi faptuitori savar~esc, in mod intentionat, impotriva unei persoane, acte
specifice de violenta de natura sa-i cauzeze moartea. Se produce, intr-un anume
fel, o distributie a actiunilor, unele de intensitate mai mare, altele mai mica, dar
toate orientate spre aceea~i finalitate: suprimarea vietii persoanei. Ea dirijeaza
actele fiecarui coautor, stabilind caracterul de fapta unica realizata de toti
impreuna, indiferent daca contributiile sunt simultane sau succesive, in acela~i
loc sau in locuri diferite. Pentru ca unul dintre coautori sa raspunda pentru omor
sau tentativa de omor, dupa caz, el trebuie sa fi savar~it impotriva victimei,
direct sau indirect, activ sau pasiv, un act de violenta. in acela~i timp, actul de
violenta al raptuitorului nu trebuie sa acopere in intregime sfera actului tipic,
caci el nu se prive~te izolat, ci in raport de totalitatea actelor savar~ite de
coautori. Cu alte cuvinte, fiecare act de violenta confine un dinamism propriu,
fizic ~i psihic, prin care participa la fapta in ansamblu, demonstrand astfel
unitatea structurala a acesteia ( ... ). In cele mai multe cazuri, contributiile
coautorilor sunt inegale, in sensul ca numai unul sau o parte dintre ace~tia
savar~esc acte specifice de ucidere, iar ceilalti savar~esc acte care, in sine, nu
poseda eficienta necesara rezultatului, dar se afla in stransa interdependenta cu
primele, completandu-le. Daca s-ar privi fractionat contributiile nu s-ar realiza
nimic concludent asupra sensului juridic al coautoratului (... ). A~adar, toate
contributiile care au legatura intre ele, fiind conjugate ~i unificate intr-un
ansamblu specific, orientat spre realizarea uciderii persoanei, au caracter de acte
de coautorat la omor. Nu are relevanta, din punct de vedere al cauzalitatii
juridice, care dintre actele savar~ite de coautori a provocat leziunea care, in final,
a fost de natura sa cauzeze moartea victimei, caci ceea ce caracterizeaza coauto-
ratul este unitatea actiunilor, capacitatea lor de a se integra aceluia~i sistem sau
model de explicatie. Coautorul nu actioneaza singur, ci in cooperare cu alt
raptuitor (sau mai multi). Ca atare, coautorul trebuie sa urmareasca ~i sa accepte
producerea rezultatului cauzat nu numai de actiunea lui, ci de totalitatea
actiunilor, ceea ce presupune ca el trebuie sa cunoasca celelalte actiuni ~i
finalitatea lor ~i, in mod con~tient, sa-~i orienteze activitatea, astfel incat sa se
integreze finalitatii in ansamblu" (CA. Craiova, secfia penala # pentru cauze cu
minori, decizia penala nr. 119 din 9 aprilie 2013, www.rolii.ro).

- - Exista coautorat la infractiunea de omor cand coinculpatii au actionat

impreuna lovind victima, atat inainte de a cadea la pamant, cat ~i dupa aceasta.
Faptul ca numai loviturile aplicate de unul dintre ei au fost mortale nu are
relevanta, daca activitatea acestuia se afla intr-o unitate indivizibila cu cea a
celorlalti inculpati ~i daca rezultatul acestei activitati strans unite consta in
suprimarea vietii victimei, iar din materialitatea faptelor reiese ca toti inculpafii
au fost con~tienti de urmarile lor comune ~i au dorit producerea lor. in cazul de
fata, fiind constatat ca inculpatul C.C. a lovit victima cu o scandura in spate, in
timp ce ceilalti coinculpati i-au aplicat alte lovituri, in zone vitale, cu obiecte
contondente, iar dupa caderea acesteia, au continuat sa o loveasca impreuna, se
 5
inveden:a75 ca toti participan1ii sc fuc vinova\i de parti,'iparea la sllv:11~irea
mfracti11B1i de 1m1or. sub fonrni de co:rntorat, prcvaz1.1t:} de ari 174 ( pen. din
1969 (l C. CJ. sectia penala, decizia nr. 4 73Y/2/J04. www.ltJ!plis.ro.1.

~ Fapta participantului la savar~irea infraqiunii de omor, de a folosi

impotri,a victirnei un spray parnlizanL urmata de lovirc;i rep;.,•L1ta a acesteia de:
catre c;;,:l de-al doilca pa1t1cipant cu un corp dur asuprn ;:onci capului. cauzandu-1
lc1iuni cart: au dus b dcces, constituie coautorat la omor, iar nu cumplicitate.
Solutia sc impunc tinand seama ca fi\ptuitorii 11u aqionat impreuna, L',mjugaL
amandoi intrand in casa victimei 1narmaiL unul cu un spray parali1ant, iar eel
de·al dmka cu o bara metaliciL ambelt: folosite la supnmarca vietii persoarn:i
(CS.J., sec(ia penala. deci:::ia nr. 1262/1997, w,vw.!egahs.101.

~~ lnstigarea se rcgasc~te nurnai in latura sau actul psihic Uaturn subicctiva),

nu ~i in latura fizica (obiectiva) a infractiunii. Act:asta formr1 de participa\it) are
imi muite forme (categorii), 1ntrc care ;,i aceen a agentului provocator (in sensul
instigator), fonna care exista in cauza. Sunt cuprinse in accasta categoric acele
pcrsoane care, prin daruri, prnmisiuni. amenintari. abuz de autoriwic sau de
puterc, determina pc autor sa savar~easca o fapta pcnala in cazul de fata, prin
putere tn:huie hideasa autoritatea de fapi ~i de drept pc care fonctiunarii civili
sau militari o excrcita aoupra ~ubalternilor, dar "i asupr:1 Uilllt persoan,: care sc
af1a in stare de detincre, accstia temandu-se ca, in caz de neexecutare, s-ar putea
!ua mi.i.suri disciplinarc i'mpotriva loc Jar ,1i ca Ci\ccutarea ie pu:1k· admx
avantajc. In cauza, inculparii s-au folosit de amenirHan, dar >;,i de promisiuni faia
de detinutul M.C .. ~i anurne forautatirca regimului d,: <ldentk sau, dimpotrivi\.
de a beneficia de un rcgim mai rdaxat ~i a fi iibcrat condi\ionat inainte de
1ndepli11irc:i conditillor legak, deterrninaudu-l sa execuic actc de vioknta
irnpotri, a lui U.Ci.E., a!ht ~i cl in acecasi carn,',a de :irest. Ac'tele de vioknta
s-au ~i savar~it, cau.1.and, 1n finaL decesul victimei. a~a cum s-ci aratat mai
Inainte, astfel ca fapta cdor doi inculpati realizeaza demenk con,titutive ak
instigarii la infraqiunea de omnr califical (cu premediiare) IC.SJ. sccfia
pcnala, decizia nr. 4404 1]003, ,nnv.legaiis.ro;

Inculpatul se face vinoval de wmplicitate moralil la infraqiunile

sorra sa, GJ __ mai p1tfin infractium.:a de u1 de fah. Pent:-u existen\;i
:,i'ivarsitt de
comp!icitatii nu estc necesar ca eel care ajuti\ sau iniesne~te comiterca faptei sa
dureasc:i sa co,1pereze la savar:;irea acc~teia, (ii11d suf:,ient ,\ii uccepft• di, pnn
activitatea so, fie ea 5:i pasi\'CJ. contrihuie lac omiterea i;!fi·ac/1wili 111 acest sens,
in,,tantek de fond ~i apcl au arnt in vcdere dcclar:1tii!e celor doul persoant·
viHilmatc, coroborate cu raponul de C\ aluare psiholugica intocmit de funda\ia
,,Salvati Copii.i" care a stabi!it ca depozifiilc minorilor sunt veridice. Or, din
dcdara~iilc persoanelor vatamate a rezultat c£1 inculpatul G.l\1. cuno:;tea despn'
violentele exercitate de catre sotia sa asupra celor doi copii, situatie de fapt ce nu
mai poate fi schimbata in recurs. Activitatea ck complicitate a inculpatului nu a
vizat acpuni directe. nernijlocite. ale sale, ci adoplarea unei a1itudini pasivc. pe
c:tre a avut-o pc o perioadf, indelungatiL imprejnrare prielnica pcntru a-i crea
rninculpatei, tn calitak de autor al faptclor, o ~ttre p,;ih;ca f:worabila comik·rii
6 /)rep: pen,:i. Pur:2a ,\fir ciul.i

infraqiunilor. AstJ'i:i, dc~i i11culpatul ,nea cunostinta de ~,1var~1rea ai:telc,r de

violenfa asupra celor doi minori ~i avca posibilitatea de a irnpiedica continuarea
lor. prin scsizarea autorifatilor publice cnmpctent1;, nu :1 efoctuai niciun deniers
in acest sens, inactiune::i ~a incurai£ind-u pe incuipata in punc:rea in excculme a
rezolu 1iei infraqionalc, tocmai pnn aceas1a atiludine tolcranta (1.CC.J. sec:fia
pena!a. deciz!(/ nr. 1998!]014. ,v1411.scj.ro).

Pc fondul unei stari confiictu::ile prcexistcnte, generate de divortul

intervenit intrc inculpata S.R. ~i martorul S.M.A., a fapt11lui cf! accsta i-a evacuat
din locuinta comuna. mculpata S.R. impreuna cu fiul san, inculpatul S.M.L. i-au
cernt martorului T.S.C sa gaseasca un criminal profos10nist care sa-1 ucida pe
S.MA., cei doi fiind dispu$i sa pl,1teasdi In schimb suma de 5.000 dolari. fn
accst scop, in perioada sfar~itul lunii noiembrie 2012-15 decembrie 2012, cei doi
inculpati au electuat demersun pc langfi manorul T.S.C. ncgociind ~i discutand
cu accsta diferite :,ccnarii des,rre modui in care se inten(ion:1 punerea in aplkare
a planului de ,,climinare a so\ului'' inculpatei S.R., inculpata care i-a spus
martoru!ui ca dore~te ,,lichidarea" fostului so\. afirmam1 totodati'i fenn ca .,aicea
nu mcrgi cu jumatafi ... Aicea-i ca- n annata 1 Ori il impu~d ~i-ai krrninaL ori
du~manul te impu~ca pc line ~i te-o lichidat", spunand ca dore~tc: sa-~i vada
fostul SO{ ,,pachet", ,,ca-I vrea la tava", ,,,a-! uea bagaj", cii \ rea sa-~i reincc,apa
viata de la zero" ,. fi'1r2. nimic ~i fara tftmpi 1i sa ma tot joace". Probcle adminis-
trate in cauza su~\in dincolo de orice indoiala acesl,· dernersuri dectuak de
inculpati, prin care au urmarit ucidere:1 manorului S.l\1.A., demerswi col!creti-
zate atilt in propuneri adrcsate martorului T.S.C. de a gasi un criminal profe-
sionist, ct:i doi inculpa\i fiind di"pu~i sa pl:itea~dl \n schimb suma de 5.00U
dolari, cat ~1 in discutarca cu aecla~i manor a mai multor ,;cenarii ck puncrc 'in
aplicare a unui astfel de plan. f)emersurdc inculpa(ilor, antcrinr expuse,
reprezinrz1, din punct de vedere pen;J.i, aue de im1igare. prin intermcdiu!
acestora inculpa{ii urmiinnd detenninarea altei persoane s(; schYir,<;<!ascci o
fap1c1 prei·awtii de legrn pow/a. Ace;,k dcmersuri $1 ;nc,:rcari aie inculpa1ilot
de a detcrmina savfir~in:8 unt:?i infrnctiuni nu .~-au mai concretizat, atai ca unnan:
a faptului cii martorul TSC. (ja care cei d01 inculpa1i au apeiat 1n aeesi scop) a
intcles s:'i sesizeze organde iu,lici,He, c\i ~i c:1 urmare a inh:rven\ici accstora din
unna. Curtea retine ca in desti\~urarea activitatii infractiDnaic. doetrina estc
unanima. ln a aprecm ca exista doua perioade: perioada intenui (care cuprinde
trei moim:ntc: al na~terii ~i conceperii ideii de a sav:1r~i infractiunca, al deli-
berarii ~i al lufirii deciziei de a savi1r~i infractiunea) ;d perioada extema (care
cuprindc faza actelor de prcgMirc, faza actclor de executare ~i faza urmari!or).
Perioadii extana presupune ueccrca la exccutarea hutrirarii infractmnale, 1ndc-
plinindu-s,: aqiuni, activiti'it1 specifice laturil obiective. pornind de la activitati
menite sa prcgateusca :-,{,var~irea rnfraqiunii (ac1c prcparniurii), continuand cu
inceperea executarii (tentativa) ~i cxccutarea propriu-zisa cl infraqiunii, fo1ali-
za1a prin produccrca urmarii pericutoasc (consurnarea). Ceea cc deosebe~te
actcle prepa1:1torii de :1ctek de cxecutar,'. 111 cadrul perinadci exllTne, este
1mprejurarea ca activitatile specifict: actelor preparntorii nu intra ln sfera actului
de conduita irnerzi~ prin norma ck incnminare (verbum rcgens) $i mci nu sunt
legate ncmijlocit de ac\im1-::1 tipica ri infrnctiu11ii pcntru a do\edi urientarea
 Infracfiuni contra persoanei 7
impotriva obiectului infractiunii. Intra in sfera actelor preparatorii activitati de
pregatire morala sau materiala, precum procurarea de date ~i informatii legate de
modul de savar~ire a infractiunii, atragerea de complici sau alti participanti,
stabilirea conditiilor de savar~ire, procurarea de instrumente, modalitati ~i mij-
loace de savar~ire a faptei etc. in prezenta cauza, probele administrate sustin
concluzia certa ca cei doi inculpati, in des:ta~urarea activitatilor infractionale
pentru care au fost trimi~i in judecata, au trecut de la perioada intema in
desfa~urarea activitatii infractionale, la perioada externa, trecere realizata odata
cu abordarea martorului T.S.C. caruia i-au solicitat gasirea unui criminal
profesionist, fiind dispu~i sa plateasca suma de 5.000 dolari ~i continuata cu
discutiile legate de modul in care uciderea lui S.M.A. s-ar putea realiza. Acelea~i
probe sustin ~i concluzia certa ca activitatea infractionala a inculpatilor s-a oprit
in prezenta cauza la aceasta faza a actelor de pregatire, curtea insu~indu-~i in
totalitate argumentele expuse in aparare cu privire la faptul ca persoana instigata
sa savar~easca infractiunea de omor dorita de cei doi inculpati, nu a trecut la
executarea infractiunii la care a fost instigat, nesavar~ind nici macar vreun act de
executare susceptibil de a fi calificat eel putin ca tentativa pedepsibila la
infractiunea de omor. intr-o astfel de situatie, activitatile infractionale ale celor
doi inculpati reprezinta o instigare neurmata de executare, nu ca forma de
participafie penala, ci ca fapta distincta. In conditiile in care inculpatii au comis
faptele in perioada sfiir~itul lunii noiembrie 2012-15 decembrie 2012, acestora le
sunt incidente dispozitiile art. 5 NCP, care impun instantei verificarea legii
penale mai favorabile. In cadrul unei astfel de analize curtea retine ca instigarea
neurmata de executare, incriminata ca atare de art. 29 C.pen. din 1969, i~i
gase~te corespondent, partial, ca infractiune de sine statatoare in cuprinsul
actualului Cod penal, in dispozitiile art. 370 NCP care incrimineaza: ,,Incercarea
de a determina savar~irea unei infractiuni". Conform art. 370 NCP, incercarea de
a determina o persoana, prin constrangere sau corupere, sa comita o infractiune
pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii
mai mare de 10 ani se pedepse~te cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
Comparand dispozitiile art. 29 C.pen. 1969 cu cele prevazute de art. 370 NCP,
rezulta ca, fotr-adevar a intervenit o dezincriminare, insa doar partiala, a insti-
garii neurmate de executare reglementata de Codul penal anterior, in prezent o
astfel de fapta intrand in sfera ilicitului penal daca s-a realizat prin constrangere
sau corupere ~i doar daca vizeaza comiterea unei infractiuni pentru care legea
prevede pedeapsa deten{iunii pe via{a sau pedeapsa inchisorii mai mare de I 0
ani. Ambele conditii sunt indeplinite cat timp inculpatii au urmarit comiterea
infractiunii de omor calificat [prevazuta in actualul Cod de art. 189 alin. ( 1) lit.
a) NCP, care prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii de la 15 la 25
de ani] ~i cat timp ace~tia au aratat ca sunt dispu~i sa achite in schimbul
comiterii unei astfel de fapte suma de 5.000 dolari. Prin urmare, inculpatilor nu
le sunt aplicabile dispozitiile art. 3 alin. (1) LPANCP, aplicabile exclusiv in
situatiile in care o fapta determinata, comisa sub imperiul legii vechi, nu mai
constituie infractiune potrivit legii noi datorita modificarii elementelor
constitutive ale infractiunii, inclusiv a formei de vinovatie, ceruta de legea noua
pentru existenta infractiunii. Dimpotriva, acestora le sunt incidente dispozitiile
art. 3 alin. (2) LPANCP, conform carora, dispozitiile art. 4 NCP nu se aplica in
8 Panea specia/a

situatia in care fapta estc incriminata de legea noun sau de o alla lege in vigoarc,
chiar sub o alia denumire. In drept, faptele inculpatilor S.R. $i S.M.L., care in
perioada sfar~itul lunii noiembric 2012-15 decembric 2012, au inccrcat sii-1
dctciminc pe martorul T.S.C. ca direct sau prin intenncdiul altei persoane, sa
comit:1 infraqiunea de omor calificat pentru care legea prevede pedcapsa
detentiunii pe via1r, sau pcdeapsa fochisorii mai mare de 10 ani, fapta prin care
au um1arit uciderea numitului S.M.A., fostul sot al inculpatei, in schimbul
accstui scrviciu cd doi inculpati oferind o suma de 5.000 dolari, intrunesc
elemcmele constituri\e ale infraqiunii de 'lncercare de a detennina savar~irea
unei infractiuni prevazuta de art. 370 NCP, care se pedepse~te cu inchisoare de
la unu la 5 ani sau cu amenda. Dispoli\iile art. 370 NCP sunt mai favorabik
decat cele prcvazutc de art. 29 C.pen. din 1969, care sanctionau instigarea
ncurmata de exi:cmare cu o pedcapsa cuprinsa intre minimul special al pcdepsci
pentm infrac 1iunea la care s-a mstigat ( 15 ani inchisoare) $i minimul general
(15 zileinchisoarc) .A. Or(1dea, .1cc/iapenalii, decizianr 30/20! . nepuh/icata).

Fapta inculpatului de a insotL dupa o prealabila intelegere de a comite

agrcsiunca, pe autorul omorului, amandoi inarmati cu pari. de a patnmde in
curtca casei victimci ~i de a ataca pc fratele acesteia in timp ce coinculpatul
aplica victimei lovituri cu parul in cap, cauzandu-i moartea, constituic cumpliei-
tate la in(i-acriunea de omor. Actionand in modul aratat, complicele a dat un aju-
tor moral autorului faptei, prin 1ncurajarea ~i prin intarirea intentiei acestuia de a
ucide, ceca ce. in lipsa accstui ajutor, autorul nu ar fi indraznit sa faca in 1mpre-
jurarile date (CS.J., secfia penal{t, decizia nr. 5478/2001, ww11J.lega!is.ro).
'
Simpla prezenta a unei persoane, atlata impreuni\ cu autorul omorului
la lucul sfl\'ar~irii infractiunii, nu consriwie complicitate, ata1a vreme cat nu a
existat intekgere intre ca ~i autor de a inlesni sau ajuta la comitcrea faptei ~i,
totodata, rm a cunoscut ~i nici prevazut ca accsta va savar~i un ornor (Trib,
Suprem, sccfia pe,wla. d<'cizia nr. 94/1987, fn C.P. Ad., p. 600).

In privin(a implicarii inculpatci C.S. 111 incident. declaratiile martorilor,

date in cursul urmaririi penale ~i in fa\a instantelor confirrna prezenta inculpatei
la mcidcnt ~i strigatek acestcia ,,dati di acum e momentuL .. omorati-1. .. ".
Masura in care aceste strigate au influentar actiunilc agresive ale inculpatilor
trebuie sa rezultc din pmbc. Or. martorii au ari'nat fie ca nu cced ca inculpatii ar
ti auzit-ti pe acca~ta datorita 1nviHma~elii create, fie orkurn, indiforent de
strigatele acesteia, inculpaiii ar fi batut-o pc victima, aratand ca motivele care au
gcnerat scandalul au fost altele, tie ca inculpata C.S. a ajuns la fata locului cand
agresiunea era in dcsta$urare, chiar la sfar~itul incidentului. Totodata, niciunul
dintre inculpati, 111 declaratiilc date pe tot parcursul procesului penal, nu au
aratat ca ar ti auzit-o pc inrnlpata C.S. ori ca strigatele acesteia i-ar fi inf1ucntat
111 vreun fel in actiuni!e !or violente. Altfcl spus, nu s-a dovedit ca indemnurile
inculpatei C.S., care au arnt rolu! de a incuraja continuarea agresiunilor, ar ti
produs in concret un astfcl de efect. Or, actul de scsizare a rctinut ca fapta, 111
sarcina inculpaki C.S. i-ar ti incurajat pc ceilal 1i mculpa\i, prin strigiite
repetate, sa loveasca ~i sa omoare victima. Complicitatea fiind o forma a
 Infracfiuni contra persoanei 9
participatiei penale, de esenta unei astfel de participatii penale este legatura
subiectiva intre participanti, concretizata in vointa comuna a tuturor de a sava~i
fapta. Aviind in vedere ca in acuzare se retine existenta unei complicitati inten-
tionate la o fapta intentionata saviir~ita de autori, adica o complicitate proprie,
aceasta presupune coeziunea psihica intre participanti (tntre autori ~i comp lice),
in sensul ca toti (autori ~i complice) sunt animati de atingerea aceluia~i rezultat,
urmarind sau acceptand realizarea rezultatului respectiv prin actiunile lor
conjugate. Aceasta coeziune psihica intre inculpatii F.C. ~i F.M., pe de o parte ~i
C.S., pe de alta parte, nu a fost dovedita in cauza dincolo de orice dubiu
rezonabil. Totodata, actele de complicitate, pentru a atrage raspunderea penala,
trebuie sa aiba un caracter efectiv, adica sa se materializeze intr-un ajutor sau
intr-o inlesnire care sa fi contribuit in concret la comiterea faptei de catre autor,
ambii fiind animati de aceea~i vointa comuna de a saviir~i fapta. Or, in cauza,
probele nu au confirmat dincolo de orice echivoc ca strigatele inculpatei C.S. ar
fi fost auzite de inculpati ~i ca aceste strigate ar fi avut vreun rol in continuarea
agresiunii din partea autorilor F.C. ~i F.M., care nu au sosit la fata locului
impreuna cu C.S. (aceasta sosise la fata locului la finalul incidentului) ~i care, in
aplicarea loviturilor, au fost determinati de alte motive (starea conflictuala dintre
cele doua familii ~i incidentul anterior din cursul aceleia~i zile), fara nicio
legatura cu indernnurile inculpatei. in conditiile in care nu s-a dovedit nici
existenta unei coeziuni psihice intre complice ~i autori ~i nici ca strigatele ar fi
contribuit in fapt la comiterea faptei de catre autori, ca acestea s-ar fi concretizat
in indernnuri ~i incurajari care sa-i fi determinat efectiv pe autori sa continue
actele de agresiune asupra victimei, fapta inculpatei C.S. nu poate fi calificata
decat ca o tentativa la complicitate. Or, legea penala nu incrimineaza in art. 48
NCP nici ,,incercarea de a inlesni", nici ,,incercarea de a ajuta" la savar~irea unei
infractiuni, ci ,,inlesnirea" sau ,,ajutorul", adica acele acte de complicitate care
au fost duse pana la capat ~i care ~i-au produs efectul, adica au contribuit efectiv
la savar~irea faptei de catre autori (C.A. Oradea, secfia penala, decizia
nr. 690/2017, nepublicata).
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata (indiferent de starea acesteia de
sanatate, de varsta, de existenta sau inexistenta discemamantului victimei etc.);
astfel, subiectul pasiv al omorului este general ~i unic;
- pluralitatea de subiecti pasivi atrage retinerea omorului calificat;
- consimtamiintul victimei nu are valoarea unei cauze justificative prevazute de
art. 22 NCP;
- daca victima este un membru de familie al infractorului, se va retine comiterea
infractiunii de violente in farnilie [art. 199 alin. (1) NCP raportat la art. 188 NCP];
- in ipoteza in care victima este un judecator ori procuror aflat in exercitiul atribu-
tiilor de serviciu sau daca fapta este comisa fata de un judecator, procurer sau un
membru de familie al acestuia in scop de intimidare sau de razbunare in legatura cu
indeplinirea atributiilor de serviciu ale magistratului se va retine comiterea numai a
infractiunii de ultraj judiciar (art. 279 NCP raportat la art. 188 NCP); deopotriva, se
va retine ultrajul judiciar ~i atunci ciind omorul este comis impotriva unui avocat in
legatura cu exercitarea profesiei de catre acesta;
 l .J

10 Drept penal. Partea specialii

- daca victima este functionar public care indepline~te o functie ce implica exer-
citiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu
exercitarea acestor atributii sau daca fapta este comisa impotriva unui functionar
public care indepline~te o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau asupra
unui membru de familie al functionarului, in scop de intimidare sau de razbunare, in
legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu ale functionarului se va retine comite-
rea numai a infractiunii de ultraj (art. 257 NCP raportat la art. 188 NCP);
- nu este esential pentru retinerea existentei infractiunii de omor ca victima desco-
perita moarta sa fi fost identificata ori sa fi fost descoperit locul unde infractorul a
ascuns cadavrul (daca exista probe certe ca o anumita persoana a disparut ~i ca
omorul s-a produs).

1.4. Latura obiectiva

a) elementul material: uciderea unei persoane in viata; este o infractiune in
forma libera deoarece uciderea poate fi realizata in orice mod ~i prin orice mijloace
care produc moartea victimei;
- elementul material se poate realiza printr-o ac/iune (violenta sau neviolenta,
exercitata asupra fizicului sau psihicului victimei) sau printr-o inac/iune ilicita cand
exista o obligatie legala sau conventionala de a actiona (infrac/iune omisiva
improprie);
- actiunea infractionala poate fi exercitata nemijlocit de criminal sau indirect prin
intermediul unor dispozitive ghidate de la distanta sau cu ajutorul unui animal (de
pilda, prin folosirea unei drone ori a unui caine agresiv);
- poate imbraca atat forma unitatii naturale de infractiune, cat ~i a unitatii legale
(de pilda, infractiune progresiva sau continuata);
- chiar daca fiecare actiune violenta nu este in sine apta sa produca moartea, se va
retine absorbtia naturala a actelor de vatamare corporala in infractiunea mai grava de
omor, daca rezultantul final este decesul victimei agresiunilor (ipoteza de
complexitate naturala, iar nu legala);
- actiunile sau inactiunile infractionale se pot regasi impreuna in acela~i context,
insa cu semnificatii diferite in ipoteza in care dupa comiterea din culpa a unui
accident rutier ~oferul, constatand ca victima este ranita ~i fara a fi dusa la o unitate
spitaliceasca va deceda, decide sa paraseasca locul accidentului ~i sa nu transporte
victima la spital; esentiala este in acest context inactiunea ilicita in conditiile in care
~oferul avea obligatia legala de a actiona pentru a salva viata victimei, omorul fiind
comis in acest caz prin omisiune (infrac/iune comisiva prin omisiune) 1;
- se va retine comiterea infractiunii de omor ~i in sarcina celui care nu a exercitat
actiunea violenta asupra victimei, dar care a urmarit, prin comportamentul sau
ulterior, decesul acesteia [de pilda, in cazul in care in urma unei altercatii intre A ~i
B, victima B este impu~catii de A, iar C (prieten al lui A) il opre~te pe D sa transporte

1 in acela~i sens, F. Streteanu, D. Nifu, Drept penal. Partea generala, vol. I, Ed. Universul

Juridic, Bucure~ti, 2014, p. 305.

 Infracfiuni contra persoanei 11
victima ranita la spital cu scopul producerii decesului acesteia, se va refine comiterea
infractiunii de omor ~i in sarcina lui C in masura in care pe calea unei evaluari
medicate se constata ca victima ar fi avut ~anse de supravietuire daca ar fi ajuns in
scurt timp la spital];
- eutanasia constituie infractiunea de ucidere la cererea victimei daca uciderea
se produce la cererea explicita, serioasa, con~tienta ~i repetata a victimei care
suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare
de suferinte permanente ~i greu de suportat; daca aceste conditii nu sunt indepli-
nite, chiar daca eutanasia este realizata din considerente de mila sau de ordin
religios, se va retine comiterea infractiunii de omor, consimtamantul victimei de a-i
fi suprimata viata nefiind susceptibil de a conduce la retinerea cauzei justificative
prevazute de art. 22 NCP;
- in jurisprudenta Cuqii Europene (cauza Pretty c. Regatului Unit, hotararea din
29 aprilie 2002) s-a retinut ca art. 2 din Conventia europeana nu are nicio legatura cu
calitatea vietii sau cu ceea ce o persoana alege sa faca cu viata sa ~i nu poate sa fie
interpretat in sensul ca ar conferi un drept diametral opus dreptului la viata, anume
dreptul de a muri.fie cu ajutorul unui terf, fie cu ajutorul unei autoritafi publice; tot
astfel, instanta europeana a apreciat ca nu constituie o incalcare a art. 2 din Conventia
europeana refuzul unui stat de a dezincrimina eutanasia ori dezincriminarea acesteia.

- - Inculpatul a aplicat victimei aflate intr-o avansata stare de ebrietate o

putemica lovitura cu pumnul, care a proiectat-o intr-un bazin cu ape reziduale,
caderea ei fiind auzita de inculpat, ~i a parasit-o fara a incerca sa o salveze,
victima decedand. Latura obiectiva a infractiunii de omor trebuie analizata nu
numai sub aspectul actiunii de lovire a victimei, dar ~i sub acela al omisiunii, cu
intentie, de a incerca sa o salveze, de~i ~tia ca a proiectat-o in bazin ~i ca starea
in care se afla ii diminua mult posibilitatea de a se salva (Trib. Suprem, secfia
penalii, decizia nr. 1851/1979, fn Repertoriu 1976-1980, p. 275).
b) urmarea imediata: moartea victimei nu prezinta importanta daca aceasta
survine imediat dupa aqiunea sau inaqiunea subiectului activ sau dupa trecerea unui
anumit interval de timp;
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa rezulte ca actiunea sau inactiunea subiectului
activ reprezinta cauza mortii.
- in situatia in care, dupa aplicarea unei lovituri cu o arma alba, victima este transpor-
tata in viata la spital, unde decedeaza din alta cauza (spre exemplu, din cauza electro-
cutarii prin manevrarea inadecvata de catre un asistent medical a unui aparat) apreciez ca
in sarcina faptuitorului se va retine doar tentativa la infrac~unea de omor, iar nu forma
consumata a acesteia, actiunea sa nefiind in legatura cauzala cu decesul;
- se poate stabili printr-un raport de expertiza medico-legala.

- - Fapta conducatorului de autovehicul, caruia i se cere cu insistenta de

victima sa opreasca autovehiculul pentru ca, altfel, va sari din mers, de a nu da
curs acestei cereri ~i de a mari viteza in momentul deschiderii portierei de catre
aceasta pentru a cobori, determinand lovirea ei, prin cadere, urmata de deces,
12

constiiuie infractiunea de omor. iar nu infractiunea d,i ucidere din cuipa. in1rc
,Hf!llnea i, 1culpuru/ui de u menfiuc autnturismnl fn vifr':.:,1 :;i thior de ,1 o mari .1i
deces11! vic1imei exi.11(1 legdtura direc/ll de couza!itale, inr pe plan subicctiv,
actiunea ~a este ,:aracterinta de intenf:: . deoan>ce a acccptat ca victim:i sa s~mI
din autotunsmul atlat in dcplasare, cu toa1e consecin\ele decurgand din accasta
1C .SJ, .\,-;.fia pow/a, dcci:.:ia nr l620/iY98, www.legali.1 ro).

l.5. Latura subiectiva

- intentic directf1 sau intcntie indirecta 1 (animus necandi):
- organele judicia1\: 11ebuie sa analizeze daca deu:sul Utk'i persoane a fust ummea
unei actiuni sau inactiuni cfectuate de fl\ptuitor cu intentia de a ucide sau daca tap-
tuitornl a fost con~tient ca prin fapta sa cstc LTeat un rise semnificativ de suprimare a
victii unci altc pcrsoant:;

fntenr;a de a ucide sc deduct" din 1,1111atourc!e fmpnjurari de fapl:

1. folosirea unui instrument apt si1 pruduca decesul: un cutit cu o lama de 20 cm
lungimc ~1 2 cm. lafirnc. 2. locui sau r,:giunca corporala in care s-:m aplical
loviturile: inirmi; :t numarnl ~i intensitatc:i loviturilor: o ~ingurii lovitura cu
intensitat<: mare t,i adftncime prnfundit lama cutitului trecand prin peretdc
1uracal parasterm1! drept, lobul superior al pH'urnlnului drept partea dreapta a
pericardului ~i ajungand i'n atriul drcpt; 4. alte frnprejurari preexistente, conco-
1rntente sau subsecvemc: consumul dc bauturi alcoolic,· atat ,k catrc inculpaL
cat ~i de ditre victim.'i.. Caracteristic inten 1iei este prevederea de catre faptuitor a
rezultat1ilui faptei, repn:zcntan:a mentala a rezultatului faptei. Eiementu! subi1.x-
1i1' al infracfiunii se deduce din 1ntreaga 1·<mduit/i a incuipatului, fl1cti11du-se o
aprecicre gloha/{i a tuturor circumstantelor de comitere a faptei. Atitudinea
faptuitorului trchuie raponata la rezultatul real produs. Existcnla intcn\iei imii-
recte presupunc savar~irea unei fapte susccptibile sa produca eel putin doua
rcl.ultatc, dintrc care uiml es1c unniirit $i altul estc doar acceptaL 1n spqa
inculpatul a dorit sa faca victima sa plece din budlti1rie fac{ind in acest scop un
gest larg, ,'U m5na in care avea cutit11L catrc Yictima. lovind-o pe , ictimft 'in
inima. Fiptuitl1 rn! actinneaza cu intcn11e nu numai ntunc1 cand pn.:vederca
rezultatu!ui constituic 1nsu~i scopu! acj:iunii sale, dar ~i atunci ca.nd producerea
n:/ultatului estc privita ca un mijloc nccesar sau insotitor al raultatu!ui urmiirit.

1 In ceea cc pnve~k omoru! c:omis prin inaqiune de eel care se afla in pozi/i:1 de g,1mnt
fap de o ac;iiunc pcriculoasa produsa anterior, 1n doctrina (F. Stretcanu, D. Nifu, op. cit., vol.
l, p. 2W)) s-a apn:ciat ca. de~i aqiunca anterioara estc ilicita, i'onna de vinov:1 1,e a faptei
comisive prin omisiune nu se analizeaza prin rnportare la accasta actiune. ci la inaetiunea
ultcrioara, accasta Jin urmi\ constituind ckrncntul material al infractiunii. AstfoL se sustine ca,
dc~i la momcnnd actiumi :mterioare (lo\ m.:a pieronului care traversu regulamentar de persoana
care conduce un autoturisrn sub influenia balllurilor alcoolice) po,itia subicctiva a autorului
era caract,:rizat;i de cutpr1. la momentul omisiunii 1ilterioare (cu toate ca era evident ca v1ctima
va deccda dac~. nu va ti transpnrtata de urgenf:1 la spital, ~nferul nu ia nicio rnasura 1n acest
sens, cu consccinta mortii cclui accidental) se impune rqinerea eel putin a unci 1nten\ii
eventuak in conditiile cxisten1l'i pozitiei de garant, care va an!rena raspundc'rea aulorului
pentru omor.
 Infracfiuni contra pi:rsoanei 13
in consccinta, intentia indirccta cxista atunci cand faptuitorul care prevedc
rczu ltatul socialmentc pcriculos al faptei sale, de~i nu unnare!1te producerea
acclui rezultat, savar~c~te fapta acceptand eventualitalect pruducetti Jui. In speta,
inculpatul, dorind sa indcparte1c victima din bucatriric, a itll..'.ut in acest scop un
gcst larg, cu mana in care avca cutitul, catre victirnil, din mi~care lovind-o pe
victima 1n zona inimii, cu un cutit, fiindu-i indifercnt dacii victima i~i pierdea
viata. lntensitatea loviturii ~i urmanle produsti au fost constatatc de medicul
legist. Persoana vatamata a prezentat leziuni traumatice, urrnare a unei plagi
injunghiate la nivelul hemitoracelui drept, parastemal, cu st~ctionarea lobului
superior al plamanului drept, hemotorace drept masiv, sectionarea pericardului
~i a atriului drept. Leziunile traumatice dcscrisc s-au putut produce prin lovire
directa cu corp taietor-intcpator (posibil cutit). lntre icziunilc traurnatice descrise ~i
deces exista legatw-a de cauzalitate directa. In ceea ce privL·~te dinamica gestului,
probele ~tiintifice infinnft apiirarea inculpatului, in sensul di v1ctima, in stare de
ebrietate, s-a impiedicat $i a cazut in cutit. Pozitia verosimiia agresor-victima a
fost de fata i'n fatfi, dar nu se poate exdude cu certitudine nici pozitia in care
victima sa se ti aflat in partea lateral-dreapta a corpului agresorului cu fa1a catre
acesta, din care agresorul lovind cu mana drcapta ridicata in unghiul drept la
nivelul umarului sau. Pentru ca vktima sa fie Jovita cu cutitul 1rchuia ca
inculpatul sa indrepte cufitul catre aceasta, fiind fizic imposibil ca leziunea sa se
produca atunci cand inculpaml tran~a carnea pe masa. Distanra mica dintre
inculpat ~i victima a fih:ut ca intensitatea loviturii sii tie mare. iar adancimea
leziunii profunda (J.CC.J., sec(ia penala, decizia 111. 227/2013 111v1v.scj.ro).

~ Raportul medico-legal de necropsie 111toc111it in cauza statueaza

explicit in sensul ca moartea minorei, in varsta de l an ~i 2 luni, a fost violenta ~i
s-a datorat asfixiei mecanice cu regurgitat gastric consecutiv unei hemoragii
meningiene detem1inate de un traumatism cranio-facial ce poate data din
21 martie 2013 ~i a putut fi produs prin lovire cu ~i de corpuri dure ~i prin
comprimare cu corpuri dure si are legatura de cauzalitate neconditionata cu
decesul acesteia. Cat prive~tc mecanismul de producere al traumatismului
cranio-facial, medicul legist a stabilit ca leziunile s-au prodns ca urmare a lovirii
vidimei, astfel incat ceca cc trebuie stabilit prin coroborarea celorlalte mijloace
de proba este exclusiv autorul accstor violente excrcitale asupra minorei, aflate
in legaturi'i cauzala neconditionata cu moartea. Din coroborarea dedaratiilor date
de martori reie~e fara 1ndoiala ea 'in intervaiul de timp imediat anterior interve-
nirii regurgitarii ca ~i cauza directii, imediata, a asfixiei ~i a deccsului. victima se
at1a ln locuinta mamei sale ~i a concubinului acesteia, ineulpaml, in gri,ia
acestuia din w111a, acesta fiind persoana care a exercitat violentele tanatoge-
neratoare. Cat priw~tc aptitudinea unei singure lovituri aplicate, astfel cum
rccunoa~te initial inculpatuL pestc gura, de a declan~a o hemoragie meningiana,
Curtea apreciaza ca in raport de varsta victimei chiar :;d o singura lovitura
aplicata la nivelul capului poate avea un astfel de rezultat dacil este de o intensi-
tatc sporita. Cert estc ca probcle atesta, dincolo de ,,rice indoiala, ca leziunile
care au condus la deces s-au produs cilt timp minora s-a aflat singuri\ cu incul-
patuL ca existenta acestora este indubitabili't, ca ~i consecin!.a pe care au
produs-o, astfo! 111cat, fie inculpatul i-a aplicat o singura lovitura de o intensitate
14 Drepr penal. Parrea specialii

deosebita, fie mai multe, insa acest aspect, ce nu poate fi cunoscut <leciit de
inculpat, este lipsit de relevan\:1 sub aspectul r:lspunderii pcnak. Relativ la
elementul subiectiv, Curtea constata .::ronata sus\increa aparari i in scnsul ca s-ar
fi retinut ca inculpatul a aqionat cu intenfie directa ~i cu premeditarc, prima
instantil, de altfel, nici nu a analizat fom1a de vinova(ie. Procedand la pmpria
analiza sub acest aspect, Curtea rqine ca, dat fiind rezultatul pmdus asuprn
victimei, lovitura sau loviturile aplicate de incu!pat au fosi de o intensitate
deosebita ~i au \izm o zona vitalf1, demente cc, eoroborate cu vuinerabilitatea
victimei datii fiind varsta frageda a acesteia, sunt de natura a contura intentia indi-
recta cu care a actionat inculpatul, care, dc~i nu a urmarit, a acceptat posibilitate::i
producerii rezultatului, decesul fiind o consecintii posibila a unui astfel ck
tratament (CA. Bucwi:,1ti, secfia pena!c'i, decizia nr. 986/2014, nepuhlwata).

~ Cauzarea caderii victimei de la etajul 2, in timp cc incerca, ie~ind pe

fereastra, sa se refugieze intr-un apartamcnt vecin, din cauza violentei inculpatei
care a patrons i:n locuinta prin spargerea u~ii ~i arrn:nintand-o cu moartea, consti-
t11ie infractiunea de omor savdr~ita cu inten{ie indirecta de a ucide, iar nu infrac-
tiunea de ucidere din culpa (CS.J, sec{ia penaki, decizia nr. 976/1996,
Mrww.!egalis.ro).

~ Fapta inculpatului de a asmuti cainii asupra v1ct1me1, ,~u consecin1a

deccsului. ca unnan.: a multipldor pl[1gi IBU$Catc, cstc savar~itfl cu intenfie indi-
recta ~i, prin um1are, constituie infraqiunea de omor, iar nu de uciderc din culpa
(1.C.CJ, secfia penala, decizia nr. 167//2004, www.legalis.ro).

- - - Fapta inculpatilor, afla!i pe rnalul unui rfat de a determina victima care

nu ~tia sa 1noate, prin amenint[lri cu actc de violcn\Jl, sa sara in apa, la o tcmpe-
ratura scazuta ~i de a arunca crengi in apa pentru a impiedica victima sa revina
pe maL urmata de plecarea inculpafilor de la locul faptei, victima decedand prin
1nec, constituie inft'ac{iunea de omor, savdrJifli c11 intenfie indirecta, intrm.::lt
inculpatii au prcvazut rezultatul faptci ~i, de~i nu I-au urmarit, au acceptat posi-
bilitatea producerii lui, avand in vedere cunoa$terea incapacitatii victimci de a
inota panf1 la celillalt ma], temperatura scazutil $i plecarea de la locul faptei
(I.CC.I., secfia perwlii, decizia nr. 757/2011, wwwscj.ro).
- in cazul \'n care moartea victimei nu s-a produs ca urmare a ac(iunilor sau mac
tiunilor infractomlui, se va retine tentativa la omor daca acesra a act1ona1 cu intentia
de a ucide; altfcl, fapta va constitui infractiunea de lovire sau alte violente, ori
vatamare corporala;

- - - Lovirea unei persoanc in zona capului cu gatul taio:- al und sticle CL· a
avut ca urmare producerea unor plagi care, dupa suturare, au necesitat 8-9 zile
de ingrijiri medicale ~i care, potrivit adelor medico-legate, nu au pus in primej-
die viata victimci constituie tentativa la infrac\iunca de omor, iar nu infractiunen
de lovire sau altc violenfe, deoarcce intr-o atare situafie nurnai datorit[t
intamplarii rezuliatul !eta! sau periculos pentm via{ii nu s-a produs. Fata de
natura obiectului folosit in agresiune, zona corporala vizata ~i intcnsitatea
 Infracfiuni contra persoanei 15
loviturii care a produs cele doua plagi, nu se poate susfine cii inculpatul nu a
previizut posibilitatea producerii decesului victimei, rezultat pe care eel putin 1-a
acceptat ~i care a fost evitat numai datorita intamplarii (J.C.C.J., secfia penalii,
decizia nr. 3570/2005, fn Dreptul nr. 8/2006, p. 233).

~ Lovirea cu intensitate in cap a persoanei vatamate cu un scaun, cu

urmarea producerii de fracturi craniene ~i dilacerare cerebrala constituie
tentativii la infracfiunea de omor, caracterizata, pe plan subiectiv, prin intentie
de a ucide, iar nu infracµunea de vatamare corporala (C.S.J, secfia penalii, decizia
nr.1789/1991, www.legalis.ro).
- daca a survenit moartea victimei, se va distinge intre infractiunea de omor ~i cea
de loviri sau vlitlimliri cauzatoare de moarte, in principal, in functie de urma-
toarele criterii: zona unde au fost aplicate loviturile (vitala sau nevitala); aptitudinea
obiectului cu care au fost aplicate loviturile de a produce moartea; numarul ~i inten-
sitatea loviturilor aplicate; varsta sau starea de sanatate a victimei; este important de
avut in vedere faptul ca, spre deosebire de infractiunea de loviri sau vatamari
cauzatoare de moarte, in cazul infractiunii de omor actiunea sau inactiunea este apta
sa produca decesul ~i este comisa cu intentie;

~ Mobilul ~i scopul comiterii omorului, evidentiate de instanta de fond ~i

cea de apel ca esentiale pentru stabilirea intentiei cu care a actionat inculpatul,
nu sunt elemente de tipicitate ale continutului de baza in cazul infractiunii de
omor. in cazul omorului simplu, mobilul ~i scopul scot in evidenta pericolul
social concret ~i se reflecta in sanctiunea aplicata. Problema stabilirii formei de
vinovatie este esentiala pentru a delimita omorul de alte infractiuni contra vietii
unei persoane. Intenfia ca element al laturii subiective se deduce din latura
obiectivii, deoarece se prezuma ca inculpatul a actionat in conformitate cu ele-
mentul sau subiectiv. Intenfia de a ucide se deduce din urmatoarele imprejurari
de fapt: folosirea unui instrument apt sa produca decesul (tinand seama de natura
instrumentului, dimensiuni, greutate etc.; locul sau regiunea corporala in care
s-au aplicat loviturile, asupra careia s-a actionat sau care a fost vizata de
inculpat; numarul ~i intensitatea loviturilor; alte imprejurari preexistente, conco-
mitente sau subsecvente. Elementul subiectiv se deduce din fntreaga conduitii a
inculpatului, facandu-se o apreciere globala a tuturor circumstantelor de comi-
tere a faptei. Caracteristic intentiei este prevederea de catre faptuitor a rezul-
tatului faptei, reprezentarea mentala a rezultatului faptei. Atitudinea faptuitorului
trebuie raportata la rezultatul real produs. Existenta acestei modalitati a intentiei
presupune savar~irea unei fapte susceptibile sa produca eel putin doua rezultate,
dintre care unul este urmarit ~i altul este doar acceptat. Faptuitorul actioneaza cu
intentie nu numai atunci cand prevederea rezultatului constituie insu~i scopul
actiunii sale, dar ~i atunci cand producerea rezultatului este privita ca un mijloc
necesar sau insotitor al rezultatului urmarit. In consecinta, intentia indirecta
exista atunci cand faptuitorul care prevede rezultatul socialmente periculos al
faptei sale, de~i nu urmare~te producerea acelui rezultat, savar~e~te fapta
acceptand eventualitatea producerii lui. in speta, inculpatul, dorind sa scape de
loviturile aplicate cu pumnii de persoana vatamata, a lovit-o putemic in zona
l6 nrept prnal. Panca spcci,ila

capului, cu t' sticla, fondu-i indifercnt daca victima i$i pierdca viafa. lntensitatea
loviturii si unniiriie pn,duse au fost constatatc de mcdicul kgist. Persoana
vatamata a prezentat !cziunt traumatice la nivelul cranio-facial ~i la nivelul
bnqului ,tang, !e1iuni descrise la spitaii1are, conform 1\.l/J/274/2009, ca: ~nc
hemoragie, cod ro~u, pacient adus 1n camera de garda fo stare agomca, puls
central fi!ifonn hemoragie externa masiva. Lezitmile au nec-:sitat pentru vindc-
carc 90 rk zih: de ingri;iri mcdicak ~i au pus in primejd1e viat,a ,ictimcJ.
lnstanta de recurs aprt'ciazf1 ca nu poate exisrn o alta concluzie asupra vinovaiiei
inculpalului, dedt cea a existen\ci intcnpd indirecte, di:' acceptare a po ,ibiliti'\(ii
0

ca victim:-i sii,-~i piard:1 via\a avand in vedcrc di instrumcmul folosit era apt sa
prnducri dccesui, 1011a vi;ata era una viwla, lovitura a arnt o intensilJlc deosc-
bit,l, iar leziunilc au pus 'ln pencol viata victimei. lmprcjurarile retmutc de
instanta de fond ~i cea de apd. conduita vioknta a victirnci, faptui dt incu!patul
a apucat primul obiecl g{1sit pcntru a sc apfirn., lipsa unor rdafii cnntlictuale
anterioarc. sunt elcmente de natura a carnctcriza pcricolu! social al faptei ~i au
c1mdus la retincrca de c·ircumslante atcnuante. Niciunul dimre accstc clem.:nte
nu poate justifica inkn\ia de a lovL rctinutri de tribunal ~i curtea de apeL 111 !ocul
inteniiei de a ueidc. Dimpotriv;L intensitarea loviturii. chiar in cundi(iik in care
intre pilrii nu e:rn,tau rela{ii cuntlictualc anterioare, im inculpallll a lwit primul
obiect gasit pentru a se apara, faptul ca a pus 1n pericol viata victirnei prin
kivitura aplicatii iustifica incadrnrea juridica mcntionat:i in aclul de se~izare. de
tentativd la omor (I. C. C.J. sec(ia penalc"i, decizia nr. 3984//]() 12, ll'H'>L'icj.ro).

Lovirea cu intemitate a , ictimei cu briceagul in zona inghinarn, cu

consecin(:a sectionarii arterei ~i \ cnei fomurak leziuni ce au dus la dcces, con-
~lituie infractium:c1 de rnnur, iar nu aceca de iuviri call/atoarc de moane. tin,lnd
seama ca lovitura viza abdom01ml, zona contimlnd organe :.i caror lezare prin rniere
sau intcpare duce, de rcgula, fa moartca victimei, ca obiectul vulnernnt este apt
pemru uciderea unei persoane, iar lovitura a fost aplicata cu intensitate dco~ehita
(frib. Su11rem, 1ccfia pcnala, dccizia nr i 7//987, in Cf) 1987, I'· 286).

Ccea ce denscbe~tc infractiunca de omor, prcvan1ta de art. 188 alin. ( ! )

NCP de infrac\umea de loviri sau vatamari cau;:atoan.: de moarte, prcv::tzuta de
a1i. 195 NCP cstc latura subiectiva. respectiv pozitia psihica a ineulpatului.
Astfel, in cazul omoruJui, faptuitorul aqioneaza cu intentic - dirccta sau
in<lirecU! - de a ucide, in vrcme cc, in cazul infractiunii de lovin sau vatamari
cauzatuan: de im;arte cl actioncaza cu imentia de a !mi sau \atama inkgritiitea
corporal{J sau simatatt,a victimei, moartea acestcia fiind un rezultat care
depa~c~te intcnti:.i sa, forma de vinovatie, raportat la acest rczultat mai grnv fiind
rnlpa - simpla sau cu prevedere. Atunc1 dlnd rczultatui grav, decesul victimci se
produce exclusiv dat(irita actiunii inculpatului nu exista dificultati i'n stabilirea
formei de vino\!)!ie accu~ta neputand fi dcca.t mtcntia, directa sftu indirecta, dupa
cum faptuitorul a urrnarit produccrca acestui rezultat sau a adoptat o pozitie de
indiforenta, acceptand ei.i ac\iunea sa va produc:c decc~ul victimei. In ,:ituatia 'in
care re;:ultatul e~te produs nu numai rn urmarc a aqiunii faptuitornlui. dar ~i
datoriti'.i inter,entici altor cauze, mai imai trebuie s5 se stabikasca daca ace~ti
factori au intn:rupt sau nu !egiitura cauzala irnre acpnnca :rntorului ~i rezult«t
 Injh:;cfiuni c01,tra persoa11e1 17
(hotanltor fiimt in aceasta situafie, sa sc stabileasca daca fara aqiunea inculpa-
tu lui rezultatul s-ar mai fi produs sau nu), iar ln ca1ui in care se stabile~te ca
imre actiune ~i rezuitat exista raport de cauzalitate. trcbuic sf1 se examineze
pozitia psihica a inculpatuluL modul in care s-a reflectat 111 constiinta sa relatia
cmuala ~i atitudinea adoptatii tllt[1 de urmarile faptei com1se. Pentru a se stabili
1wzitia psihica a faptuitorului intr-u astfel de situatic, in litcrntura de specialitate
~i in practica judkiara penala, s-a aratat ca aceasta trebuie examinata in fiecare
caz in parte, 1n raport de lmprejuri'irilc concrete ~i, 1ndeosebi, 1n raport cu
instrumentul fo!osit de faptuttor (instrument apt sau nu de a produce rnoartea),
regiunea corpului Jovita (o zona vitaia sau nu), numarul ~i intensitatca loviturilor
(o singura loviturf1 sau mai multe iovituri aplicate cu intensitate), raporturile
dintre infractor ~i vktima anterioare savar~irii faptei (rapurturi de du~manie sau
raporturi de prietenk), atitudinca infractorului dupa ,ihiir?irca faptei (a 1ncercat
s::1 dea un prim ajutor victirnci sau a lasat-o in starca in care a adus-o). S-a mai
anHat ca este necesara !uan:a in considerare a tuturor acL·stor imprejurari ~i nu
numai a unora deoarece, chiar daca unele imprejurari par concludente, privite in
mod izolat, pot duce totu~i la o incadrnrc juridica grc~ita a faptei. (... ) In privinta
!egaturii de cauzalitate intre actiunea inculpatului ~i deces nu existi:i dubii
deoarecc, farf1 ac\iunea de lovire a acestuia victima nu ar fi suforit leziunile
traumatice cranio-cerebra!e constatate prin raportul de autopsie, leziuni care,
potrivit aceluia~i raport au lcgatura de cauzalitatc direclil, ncconditionata cu
decesul. In ceea ce prive~te modalitatea de producerc a accstor lcziuni, a~a cum
ht aratat, in raportul de antopsie se mentioneaza ,,lovire cu ~i de corpuri dure".
Or, raportiind aceste concluzir la situafia de fapt ce rezulta din materialul
prnbator - aplicarea unor lov inui cu pumnii 1n zona fqei, iar dupa caderea
victirnci la sol, aplicarea unei singure lovituri cu piciorul JD fata, cu consecin\a
proiectarii v1ctimei pe spate, concluzia care se impune este aceea ca leziunile
traumatice cranio-cerebrale ce au dus Ia decesul victimei nu au fast provocate
prin loviturile aplicate de inculpal, ci in urma diderii ~i lovirii acesteia de
carosabil Proc1:dand in continuare la examinarea pozitiei procesuale a inculpa-
tului, raportat la criteriik incfa,ate in literatura de specialitatc ~i prnctica judiciara
pcnala, concluzia care sc impum: este aceea ca fornia Je vinovatie cu care a
ac\ionat inculpatul in ccea cc prive~te rezultatul mai grav produs - decesul
vicl!mei - a fost culpii, iar nu mkn\ie, situatie in care suntcm in pn.:zenta intentiei
dcpii~ite (praeterinte111ie), specifica infractiunii de hwin ~au vilt[unari cauzatoare
de moarte, prevf1zuta de art. 195 NCP. Astfol, intre paqi nu a existat anterior o
stare conflictuata, incidentul ln urma caruia s-a produs decesul victimei a fost mm!
spontan, pro<lus in contextul ln care inipal aceasta, 1mprcuna cu o alta persoana ii
agresasera pc inculpat folosindu-se de un obiter contondent, inculpatul nu a folosit
instrumente apte sa produca deccsul victimei lovind-o p1: accasta cu pumnii in
zona fetei ~i aplieiindu-i in accea~i zona o singura lovilura cu piciorul, dupa care a
incetat ~i nu a incercat sa ~c sustraga de la stabilirca rf1spunderii penale,
r:unanand la locul incidenlului. piina in momentul in care victima a fost preluata
de ambulanta ~i trnn~portatii la spital. Concluziomind, Curti:a constata ca
inculpatu! nu a a~:tionat cu intentia (directa sau indirecta) de a ucide victima, ci
cu aceea de a-i produce vatamari, pozi\ia psihica fai/i de rezultatut mai grav,
decesui victimei fiind culpa, deoarece de~i nu a prevazut producerea unui astfel
18 Drept penal. Partea specialii

de rezultat, in contextul desfa~urarii incidentului trebuia ~i putea sa-1 prevada

(C.A. Craiova, sec/ia penalii, decizia nr. 161712015, www.rolii.ro).
- organele judiciare trebuie sa analizeze cu atentie particularitatile cauzei atunci
cand situatia de fapt impune realizarea unei distinctii intre fapta comisd cu intenfie
indirectd (omor) ~i cea savar~ita in conditiile culpei cu prevedere (ucidere din
culpa); deopotriva, decesul unei persoane in urma arsurilor provocate de un act de
incendiere poate conduce fie la retinerea omorului comis cu intentie indirecta (ca in
ipoteza relevata de speta de mai jos in contextul unor glume muncitore~ti cu efect
fatal), fie la constatarea unui omor calificat comis prin cruzimi (in cazul in care
criminalul este feroce, dorind sa provoace suferinte crunte victimei incendiate);

~ Savar~irea unei fapte cu intenfie indirectd sau eventuald plaseaza pe

autorul ei intr-o pozitie subiectiva care, de~i presupune reprezentarea ~i, deci,
intelegerea desfa§urarii intregii conduite, precum ~i a rezultatelor acesteia,
agentul criminal actioneaza in astfel de conditii incat sunt posibile, in fapt, eel
putin doua urmari: o urmare pe care o dore~te ~i care poate sa fie sau sa nu fie
prevazuta de legea penala ~i o urmare de regula mai grava, prevazuta de legea
penala, pe care nu o dore~te ~i nu o urmare~te in mod special, dar a carei
realizare apare ca fiind posibila ~i este acceptata in mod con~tient de autor. De~i
rezultatul posibil sau eventual nu este urmarit anume de agentul criminal ~i nici
nu este dorit de acesta, actiunea sau inactiunea criminala, fiind astfel conceputa
~i realizata, incat poate atrage ~i producerea Jui, urmarea nedorita fiind acceptata
in mod con§tient, atitudinea mentala con~tienta a autorului trebuie raportata la
toate rezultatele faptei ~i nu numai la cele urmarite. Alaturi de criteriile
minimale de identificare a intentiei indirecte indicate de art. 16 alin. (3) lit. b)
NCP, doctrina a evidentiat ~i o particularitate obligatorie a intentiei indirecte ~i
anume aceea ca, in planul atitudinii psiho-afective, autorul care actioneaza cu
intentie indirecta va adopta o atitudine pasiva, indiferenta fata de rezultat, care
apare doar ca o simpla eventualitate. Cu toata aceasta contrarietate de atitudini,
aparent ireconciliabile, pe care le presupun cele doua fonne ale intentiei se vor
reuni in con~tiinta ~i exprimarea criminala a uneia ~i aceleia~i persoane, fie
atunci cand aceasta pune in pericol prin una ~i aceea~i acfiune doua sau mai
multe valori sociale distincte (ca in cazul incendiului care ucide ~i o persoana),
fata de unele valori comportamentul criminal angajandu-se activ, fata de alte
valori cu indiferentli, fie cand aceasta poate pricinui vatamari de gravitate
diferita uneia # aceleia~i valori (ca in cazul unei vatamari grave care pune in
pericol ~i viata victimei). Culpa cu prevedere, denumita ~i u~urinta criminala, se
caracterizeaza prin aceea ca de~i faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale, nu
1-a urmarit ~i nici acceptat, socotind in mod u~uratic, neintemeiat, ca el nu se va
produce. Infractorul prevede douli unnari ale actiunii sau inactiunii sale: una
prevazutli sau nu in nonna de incriminare, pe care o urmare~te, ~i alta prevazutli
intotdeauna de legea penala, care este insa sub aspectul producerii ei, incertli ~i
subordonatli celei dintai, pe care nu o dore~te ~i nici nu o accepta. Aceasta fonna
de culpa criminalli se apropie de intentie eventuala prin elementul comun de
prevedere pe care ambele ii comporta. insa criteriul de delimitare a acestor doua
 lrifrac/i11ni contra persuanci 19

forme ale vmova 1iei are in vedere faptul ca, in vreme ce in cazul intcn\ici
indirecte autorul adopta fa 1a de rezultatul mai grav o atitudine de expectativa
pasiva, indiferenta, in a~teptarea producerii rezultatului care ii apare posibil ~i
chiar eventual, 111 ipoteza culpci cu previziunc, autorul care face o evaluare
u~uratica a pos1bilitatii evitfirii rczultatului va adopta o atitudinc de preint,'irn-
pinare activa a producerii acestuia, u~urin\a sa constiind tocrnai in evaluan:a
gre~ita a aptitudinii unor factori obiectivi ~i subiectivi pc care mizeaza. In cazul
cand spenmta in neproducerea rezultatului vatamator sau pcriculos s-ar intemeia
pc o intamplarc. pe un evcniment care ar pu1ea sa se produca, dar care in
realitate nu arc altfel spus, pe hazard, nu ne mai gasim in faia u~urintei. ci a
intcntiei indirecte, fiind vorba practic de acccplare de catn: faptuitor a riscului
producerii rezultatului. in materia accidentelor de circulatie se re1in de regula,
astfel de 1mprejurari obiectivc pe care se fundamenteaza convingcrea autorului
pri\ ind neproducerea rezultatului, perfonnantele ma~inii, expcrienta ~i abilitatea
in conducere a :;:ofcrului, om tarzic ~i lipsa traficului ori a pietonilor etc .. chiar
daca la o analiza obiectiva ele se releva insuficiente. Cu toatc accstea, in uncle
situatii. din cauza gradului ridicat de rise al activita1ii, aceste 1mprejurari
obiective pe care s-ar putea fundamenta convingerca autorului privind neprodu-
ccrea rezultatului sunt considerate ab initio ca insuficientc. intruciit riscul creat
e~lc vadit prea mare pentrn a putea fi acopent in mod rczonabil de accstc
imprcjurari. lnculpatul circuliind cu o viteza peste limita legal admisa ln
localita1i, viteza medic cu care inculpatul s-a deplasat de la ultima intersectie
panii la momentul impactului fiind de 88 km/h, a declan~at o stare de pericol
potential, care fi stinsa prin rcdueerea vitt:zci. In momcntul in care acesta a
dep5~it axul drnmului, cu eel putin 55 m lnainte de impact, intrand pc
contrasens, a declan~at o noua stare de pericol care s-a suprapus pestc starea de
pericol ini\iala. Imediat, cu aproximativ 55 m de intrarea in intersectie, fiind pe
cnntrasens, inculpatul constata ca vizibilitatea asupra partii drepte a intersectiei
esk blocata de tramvaiul ~i autoturismele care intre timp au oprit la semaforul
care arata culo:irca ro~ie. in acest context factual. respectiv: im:ulpatul conducea
cu o viteza in jur de 88 km/h, se deplasa pe contrasens ~i cu vizibilitatea blocata
asupra panii drepte a intersectici de un tramvai care oprise la culoare ro~ie a
~crnaforului, la aproximativ 55 rn de intersec\ie, inculpatul ia hotararea, ori
mentine hotanlrea deja luatri. de a nu opri la culnarea ro~ie a sernaforului ~i sc
deplaseaza sprc intersectie cu viteza, care ajunge in mornentul premergiHor
impactului la cca 96 km/h, declan~iind, astfel, o stare de pericol iminent.
Raportiindu-se la momentu! imediat premergator declan~arii starii de pcricol
rminent, Curtea constata ca inculpatul a ac 1ionat in astfel de 1mprejurari 111 cart
erau posibile eel pufin douii urmari, o urmarc pe care accsta a urmariHi,
respectiv punerea in pericol a desta~urarii fluente ~i in siguranta a circulatiei pc
drurnurile publice, urmare ce ar fi atras o raspundere contraven1ionala ~i o
um1are prcvazuta de penala, incerta ~i subordonata cclei dintiii, care consta
in uciderea persoanelor partic1pante la trafic sau aflate in 10na drumului public
A. vcm in veden: cde mai grave urmari intruciit viteza autoturismului condus de
inculpat era de aproximativ 96 km/h in momentul premcrgator impactului. In
ceca ce prive~te cea de-a doua unnare, Curtea constata ca inculpatul, de~i nu a
dorit-o ~i nu a unn{irit-o in mod special, a fost acceptata in mod con~tient de
 l J

20 Drept penal. Partea speciala

catre acesta, forrna de vinovatie cu care a actionat fiind cea a intentiei indirecte.
Astfel, este evidenta atitudinea pasiva, indiferenta fatli de aceasta urrnare mai
grava, pe care a adoptat-o inculpatul, inainte de declan~area starii de pericol
iminent, ~i care ii aparea ca fiind posibila in conditiile in care acesta a luat
hotararea de a trece pe culoarea ro~ie a semaforului, intr-o intersectie aglomerata
din mun. Ia~i, aflandu-se pe contrasens, cu o viteza de peste 88 km/h ~i cu
vizibilitatea blocata asupra partii drepte a intersectiei, de un tramvai. Este
evident ~i faptul ca, fata de contextul factual anterior precizat, ca speranta
inculpatului de a nu produce un rezultat vatamator s-a intemeiat doar pe hazard,
pe intiimplare, acceptiind riscul producerii acestui rezultat, aflandu-ne, astfel, in
prezenta unei intentii eventuale. Pe de alta parte, datele cauzei nu releva nicio
proba care sa dovedeasca ca inculpatul a avut o minima atitudine de preintiim-
pinare activa a producerii rezultatului vatamator ~i ca ar fi fost posibil ca acesta
sa evalueze in mod u~uratic posibilitatile de evitare a rezultatului. Forrna de
vinovatie cu care a actionat inculpatul nu poate fi raportata la un moment in care
nu erau create toate prernisele declan~arii starii de pericol iminent, intruciit la
ace! moment nici nu putem vorbi de luarea vreunei hotarari a inculpatului,
nefiind creat inca contextul factual care sa-1 determine pe inculpat sa ia o
hotarare. Astfel, in cazul unei actiuni continue, este posibil ca o culpa initiala sa
fie inlocuita la momentul schimbarii imprejurarilor de fapt de o intentie directa
sau eventuala. in speta de fatli, Curtea constata ca, de~i initial se poate retine ca,
la momentul in care a ajuns in partea de sus a podului ~i i-a aparut in ciimpul
vizual semaforul ~i intersectia, inculpatul putea aprecia in mod u~uratic ca poate
trece pe culoarea ro~ie a semaforului inainte de a intra in intersectie ma~inile din
lateral care aveau verde la semafor, ulterior imprejurarile s-au modificat, in
sensul ca in fata sa s-au oprit la semafor un tramvai ~i 4 autoturisme pe fiecare
banda, au trecut mai multe secunde de cand semaforul avea culoarea verde
pentru autoturismele care puteau veni din lateral, ~i eel mai important, depla-
sarea pe contrasens i-a blocat total vederea spre partea dreapta a intersectiei.
Este evident faptul ca in momentul suprapunerii tuturor acestor imprejurari de
fapt, inculpatul a fost pus in fata, unei noi evaluari in urrna careia a luat hotararea
de a-~i continua deplasarea cu o viteza ce a ajuns inainte de impact la 96 km/h,
fiindu-i indiferent daca va produce uciderea participantilor la trafic ori celor din
imediata apropiere, rezultat care, din ace! moment, depindea ca realizare sau
nerealizare doar de hazard ori noroc, aceasta din urrna hotariire caracteriziind ~i
forrna de vinovatie cu care a actionat inculpatul, ~i anume intentia indirecta.
Curtea constata ca atitudinea indiferenta a inculpatului ~i acceptarea uciderii
unor persoane ~i chiar a propriei persoane nu a fost una singulara, ci a caracte-
rizat ~i actiunile anterioare ale inculpatului, ciind doar norocul a facut sa nu
produca alte victime. Conc/uzioncind, Curtea, raliindu-se la aprecierea jacuta
prin rechizitoriu, constata ca inculpatul, prin nerespectarea celor mai importante
reguli de circulafie, respectiv circulcind cu o viteza cu mult peste cea legala in
localitate, treccind linia continua $i conduccind pe distanfe semnificative pe
contrasens $i, eel mai periculos, intrcind in intersecfie pe culoarea ro#e a sema-
forului, a transformat autoturismul fntr-o arma a crimei, fiindu-i indiferente
urmarile grave previzibile, # anume uciderea oril# vatamarea unor persoane
(C.A. IQ$i, secfia penala, decizia penalii nr. 178/14.03.2018, nepublicata).
 Infracfiuni contra persoanei 21

~ In raport de modul in care a actionat inculpatul, acesta a prevazut rezul-

tatele potentiale periculoase ale faptei sale, ~i, de~i nu le-a urmarit a acceptat
posibilitatea producerii lor. Relevant in acest sens este faptul ca inculpatul a fost
atentionat de persoane prezente la locul faptei sa se opreasca pentru ca exista
riscul ca victima sa ia foe, avertismentele fiind ignorate, de~i in mod cert acesta
cuno~tea faptul ca hainele victimei sunt impregnate cu o substanta inflamabila.
Este cert ca inculpatul nu a dorit sa suprime viata victimei (relatiile foarte bune
dintre cei doi fiind probate in cauza), insa acest lucru nu exclude intentia
indirecta in conditiile in care producerea incendiului era inevitabila in raport de
modul in care s-a actionat (aprinderea unei surse de foe deschis la aproximativ
IO cm de o persoana peste care fusese tumat spirt medicinal). Fara a contesta
faptul ca intre persoanele din acea grupa de munca se faceau in mod frecvent
,,glume" eel putin neinspirate, Curtea constata, la fel ca prima instanta, ca
niciodata aceste glume nu au presupus amenintarea unei persoane cu incen-
dierea, cu atat mai mult cu cat aceasta din urma se afla intr-un evident pericol
din cauza faptului ca fusese stropita cu o substanta ale carei calitati inflamabile
sunt indeob~te cunoscute. Prin urmare este lipsit de relevanta nivelul de
instructie ~colara al inculpatului, intrucat evaluarea consecintelor unei asemenea
fapte nu presupunea cuno~tinte de specialitate, fiind de domeniul evidentei ca
spirtul medicinal se aprinde foarte u~or. Faptul ca inculpatul a sperat ca un
asemenea rezultat nu se va produce nu a avut la baza elemente obiective
(indemanarea sa ori circumstantele concrete in care s-a savar~it fapta), ci ~ansa
ori intamplarea, elemente aleatorii care nu puteau fi prevazute sau anticipate de
eel care a actionat. In consecinta, Curtea apreciaza ca in mod legal prima ins-
tanta a retinut ca fapta inculpatului intrune~te elementele constitutive ale infrac-
tiunii de omor prevazute de art. 188 alin. (I) NCP. Din probele existente la dosar
nu rezulta in niciun moment ca victima cuno~tea sau putea sa cunoasca ca
inculpatul va aprinde o bricheta langa el. Este cert ca in cadrul colectivului anga-
ja!ii faceau glume in sensul ca se stropeau cu spirt, insa niciodata aceste glume
nu au constat in actiuni de genul celor intreprinse de inculpat. Fapta efectiva a
acestuia nu a constat in a tuma spirt peste victima, aceasta actiune fiind realizata
de numitul LG. ~i acceptata de victima Ill considerarea faptului case inscria in
tiparul glumelor obi~nuite de pe ~antier, ci in aprinderea brichetei, gest pe care
victima nu 1-a cunoscut, ~i cu atat mai putin nu 1-a acceptat. Trebuie remarcat ca
din declaratiile martorilor oculari rezulta ca actiunea inculpatului de a aprinde
bricheta langa victima peste care se tumase spirt s-a derulat intr-un interval
foarte scurt de timp care nu a permis acesteia sa intreprinda nimic pentru a se
apara sau pentru a evita producerea incendierii, lipsa ei de reactie neputand fi
echivalata cu o acceptare a unui asemenea gest, ~i prin urmare nu demonstreaza
ca ea a cunoscut ~i a acceptat savar~irea faptei in asemenea conditii (C.A.
Craiova, secfia penala, decizia nr. I 51112015, www.rolii.ro).
- in cazul in care infractorul ucide din eroare o alta persoana decat pe cea pe care
voia sa o ucida (error in personam), nu se va retine eroarea drept cauza de neimputa-
bilitate, fapta constituind o infractiune de omor;
- in situatia in care faptuitorul a actionat impotriva unei persoane, iar din cauza
efectuarii in mod defectuos a actelor de executare sau ca urmare a unui eveniment
22 Drept penal. Partea speciala

neprevazut, actiunea infraqionala a fost dev1ata catn: un alt subiect (aberratio

~jungandu-se astfel la un alt rezultat decat acela unnarit de taptuitor, insa de accea~i
natura cu acesta (de pi!da, faptuitorul unnare~te uciderea unei persoane ~i cauza
schimbarii bru~te a pozitiei acesteia provoaca moartea altei persoane), nu sc poatc
retine eroarea drept cauza de neirnputabilitate. Apreciem in aceasta ipoteza trebuie
retinuta o singura infractiune intentionata, prin raportare la pcrsoana ucis:i prin activi--
tatea infractionala, intrucat exista un singur rezultat
- nu intereseaza sub aspectul existentei infractiunii mobilul sau scopul cu care au
fost savfir$ite; acestca pot fi avute in vcdere de instanta la ind iv iduafoarea pedepsei.

1.6. Formele infracfiunii

- actele preparatorii: sunt posibilc.1nsa nu sunt incriminate:
- tentativa este incriminata; se poate retine atat tentativa idonee imperfects. (intre-
rupta), cat ~i tentativa idonee pertecta 1;
- desistarea ~i impiedicarea producerii rezultatului pot fi retinute drept cauze de
nepedepsire a tentativei:
- consumarea: in momentul rnortii victimci (infrac(iune de rc::ultat, nu de periwl);
- se va retine forma consumata a infractiunii $i in ipotcza in care totu$i victima
dccedeaza in urma desistarii din cauza aqiunilor faptuitorului, rcspediv in ciuda
tuturor efo1turilor faptuitorului de a impiedica producerea rezultantului 2;

1 in doctrina (F Streteanu, D. :Vifu, op. cit. rnL L p, 489) s-a apreciat ca trchuie rc\inuti

cxistcnta unei tentative idonee pedepsibile ~i atunci cand actnmea apta de a produce decesul
este exereitata cu inten\ie de faptuitor asupra unei pcrsoanc care era dccedata la momentui
aqiunii, dar cu privire la care fiipluitorul avea reprczentarca ca este in viata. AstfeL s-a ariitat
ca fo acest caz ,,nu poate fi vorba despre o fapta putativa :,au 1.cntati,a neidonee, situatia
trebuind a fi analizata pe tcrenul tcntativei idonec. Persoana care 1nccarca sa. ucida o alta
persoana ~tie ca fapta pe care urrneaza sa o eomita este prevfazuta de lege, iar reprczenrarea
corcspunde realitatii, astfel e[1 nu se punc probkrna unci erori inverse de drcpt. fn acela~i timp,
insa, existenta vie\ii nu exprima doar o cerinta a obiectului material in cazul infrac\iunii de
omor, ci este Ill egala mt1sura o explicatie a neproduccrii rezultatului. Esk evident ca
producerea rezultatului. adica suprimarea vietii. nu este posibila dcciH daca victirna este in
via\i'L De aceea, faptul ca victima era deccdata reprezint:t o explicatic a rarnanerii faptei in fa7a
tentativei, la fel ca ~i aflarea obiectului in alta partc sau gre~ita cx.:cutare a aqiunii Mai mult.
(de a trage cu anna intr-un cadavrn, crezand ca cste persoana care doarme) 1wate fi
considerata ca periculoasa ~i apta de a ucide de catrc un observator impartial care ca ~i
autorul, ca respcctivul cadavru estc o persoana in viafa. Accasta rcprezentare a observatorului
extern este testul pc baza caruia se face delimitarea lentatiYci idonee de cea neidonce.
A asimila aceasta fapta cull tcntativa neidonee lnseamna a a~ocia acda~i trntament penai uno1
fapte a caror periculozitate socia!a este, in mod evident diferita. eslc greu de
admis ca vom avea o tcntativa ncidonee de omur atiit in situatia cdui care trage asuprn unci
persoane pe care o crede adormita, cu inten\ia de a o ucidc, cat $i in ipoteza aceluia care trngc
in euno$tinta de cauza intr-un cadavru, convins insa cit in ahsenta acestui act, eel dec·cdat
1nvia dupa 3 zile''.
2 in Iiteratura de specialitate . Streteanu, D. op. cit, I, p. 508) s-a mai inw-
derat, pe de o pane, ca se va re\ine cauza de ncpedepsire a tentativei daca pc parcursul acti-
vitatii eficiente de impiedicare a produccrii rczultatului intcrvinc un element exterior can:
 lnfrac(iuni contra persoanei 23
- in ipoteza in care dccesul survine dupa trecerea unei anumite perioa<le de timp
la cmrnterea unei tentative de omor ~i fara comiterea vreunui alt act de d\tre autor
$i daca se stabile~te legatura de cauzalitate intre actiunile sau inaqiunile initiale ale
aulorulul ~i moaiiea victimei sc va rc\ine forma consumata a infraqiunii de omor
(infractiune progrcsiva c,)misa cu intentie); astfel, daca inculpatul a fost trirnis in
judecata pentru comiterca unci tentative la infractiunea de omor, iar pe parcursul
Judecati1 survme decesul victimei, cred ca instan1a poate dispune schimbarea
incadrarii juridice ~i retine fonna consumata a infraqiunii, fara a se putea ridica
obieqiuni cu pnvire la limitck sesiLilrii, denarece 111 sensul art. l NCPP fapta cu
care cste sesizata instanta vizeaza actiunea sau inactiunea infraqionala, iar nu
urrnarea imediata a acesteia; atunci cand decesul survine dupa ramanerea definitiva a
hotararii de condamnare pentru comiterea tentativei la infrac1iunea de omor, opinez
d parcheml poate exercita ca1ca de atac a revizuirii 1ntemeiate pe dispozitiile art. 453
alin. ( l) lit. a) NCPP;

~ Fapta <le a cauza unei persoane grave lcziuni cranienc, prin aplicarca,
cu intensitatc, a unci lovituri in cap. folosindu-se de un obiect apt sa produca
moartea. cu urmarca unor grave leziuni parietale, caractcrizeaza latura subiectiva
a infraciiuni1 prin intentie di;'. a ucidc Daca leziunile au cauzat victimei o cpilep-
s1" posttraumatica, cu rcpctate internari in spital, iar dupa doi ani ~i trei hmi
aceasta a decedat ca urmarc a insuficientei cardio-respiratorii datorati'i unei bron-
hopneumonii survenita la o persoana cu epilepsie posttraumatica, de~i intre agre-
~iune ~i deces e>..ista o kgatur{1 de cauzalitate sernndara. moartca datorandu-sc
unor complicatii tardive, fapta constituie infraqiunea de omor, iar nu tentativa la
aceasta mfractiune IC.SJ. secfio penala, dccizia nr. 2184./1993, H'Ww.lega/is.ro).
- fata de urmarea imediata produsa ~i de modalitatea de afectare a valorii sociale
prntejate omornl tn fonna consumata nu poate fi considerat o infractiune continua;
este totu~i posibila retinerea unei fonne continue a omorului in cazul in care acesta
lmbraca forma tentata a unei infractiuni omisi\e improprii in care nbligatia legala sau
conventionala de a actiona are caracter de permanenta!:

duce, in c<.:ie din urma, la survenirca deccsului victimei, iar pe de alta part!..' ca nu sc va rc\ine
comiterea unui omor in fonna consumata ~i nici a unei tentative la omor, ct a um:i infraqiuni
de ucidere din culpa in forma consumata dacii imprejurarea care lipse~k de eficientii actiunea
de prewnire a relultatu!lli se datorcaza culpei autorului.
1 [11 acest sens, 1n litl!ratura de specialitate (F. Stretcanu, D 1Vi{u, op. cit. ,ol. II, p. 35) s-a

ari'itat cfl ceea cc privc~tc infractiunile omisive improprii se punc problcrna cal1ficarii faptei
in situatia in care aceasta ramane in formii de tentativa ,,a~a cum Sti intamplii atunci dl.nd, dupa
o pcri0;da ln care bebelu~ul nu a fost hranit, el este descoperit ~i salvat de o alta persoana. In
acest caL avand in vedere ca obligatia incalcatii de mama avca carncter de permancnta,
tentatha de omor va fi consideratrl o infractiune omisiva improprie continua. Drept
consecin 1:i. dacii pc parcursul inac\iunii a intcrwnit o lcgc nou:\ care sanctioneaza mai sever
1cntativa de ornor, aceasta va primi aplicare, in dctrimentld legii anterioatc mai favorabik.
24 Drept penal. Partea specia!a

- 1n principiu, nu poate fi retinuta fonna continuata a infractiunii, aceasta inca-

drandu-se in categoria infractiunilor cu rezultat irevcrsibil (definitiv) 1 in cazul 1n
care dupa comiterea unei tentative de omor asupra unei persoane, in aceleia~i
rezolutii infraqionale, autorul comite dupa o perioada scurta de timp o noua aqiune
prin care reu~e~te sa suprime viata aceleia~i victime, doctrina si j urisprudenia
majoritara considera ca se impune retinerea unei singure infractiuni consurnate de
omor (calificat ca urmare a retinerii premeditarii), ca fonna a unitatii naturale colec-
tive 'in considerarea absorbtiei tentativei ln fonna consurnata a infractiunii: carenta
acestei opinii cste data de faptul ca pentru retinerea unitatii naturale colectivc este
necesara 1ndeplinirea conditiei unitati spatio-temporale ~i a unicitatii actiunii; or, 1n
ipoteza vizata, niciuna dintre aceste conditii nu este satisfacuta, fiind vorba de
pluralitatc de actiuni comise ta intervale diforite de timp ~i in baza aceleia~i rezolutii
infractionale, care trebuic sa conduca la retinerca infractiuni continuate, in
conditiile in care unitatea de subiect pasiv nu mai constituic o cerinta pentm retinerea
unitatii legale nici macar in cazul infractiunilor contra persoanci.

~ Ingradirea unui teren cu un cablu electric ndzolat. pus sub tensiunea

de 220 V, unnata de atingerea cablului de catre o pcrsoana, cu cons,xinta e!ec-
trocutarii acesteia $i producerii unor grave leziuni, vindecate i'n urma interventiei
medicale, constituie tentativa la infraqiunea de omor cu imentie indi recta
(C.SJ, sectia penala. decizia nr. 194611996,

...,., Fapta inculpatului de a lovi de la o distania mica (3 m) en intensitate ~i

cu tm obiect apt de a ucide (piatra de pavaj strndal de l 8/12 cm) capul persoanei
vatamate (in varsta de numai 8 ani) constituie tcntativa la infraqiunea de omor (in
incadrarea retinuta), sub forma intentiei indirccte. deoarcce, dc~i nu unnarit
producerea mortii persoanei vatamate, inculpatul a prevazut acest rezultat ~i a
acceptat posibilitatea producerii iui. Acest rcr.ultat nu s-a produs din cauze inde-
pendente de vointa inculpatului, ceca ce a tacut ca infracjiunea de omor sa ramana
in faza tentativei, chiar dad1 leziunile suferite nu au pus ln primejdic viata per-
soanei vatamate (l.C.CJ, secfiapena!li. decizia nr. 274012004, www.legaiis.ro).
~
~ Pentru a putea caractcriza activitatca infracfionala a faptuitomlui ca
fiind tentativa la omor este necesara intnmirea mai multor conditii, ~i anume:
folosirea unui obiect vulnerant, apt sa produca moanea, vizarea unei zone vitale,

1 in doctrina (F. Streteanu, D. Nifu, op. vol. IL p. 57 ~i 58) sunt relcvate :;;i unele
ipotcze de exceptic in care se va putea retine forma continuata a infrac1iunii de omor, cum ar
fi: /. in situatia in care ac 1iunile vizeaza aceea~i persoana. iar victima a supravietuit primei
incercari de uciderc, dar faptuitorul, 111 baza aceleia~i rezolutii, a repcrat ac\iunea, reu~ind in
final sa o ucida, atunci ciind de la inceput autornl a acccptat posibilitatea 1mei tcntativl' c~uatc,
hotarand ca in acest caz sa reia ulterior ac\iunea pana la consumare; 2. ln ipoteza 111 care,
potrivit unui plan prcstabilit, autorul ii administreaza victimci la diferik intervale de timp o
cantitate de otrava insuficienta pentm a o ucide, moanea urm,lnd a se produce din cauza
acumularii in organism a substan\ei toxice (tcntativa !a omor in tonna continuata). Deopo-
triva, s-a aratat ca unitatea Jegala se va mentinc in acesr caz ~i in ipoteza ln care la final se
produce rczultatul dorit de aumr.
 fnfi'acfi11ni contra persoanei

intensitatea lovituriior. Faph1l ca nu existii leziuni suferite de persoana vatamata

nu are rdevan\il asupra in1:adrarii juridice a faptei. Pc de alta parte, exista
tentativa la infractiunea de omor atunci cand taptuitorul a foceput executarea
acfiunii de ucidere, dar accasta a fost intrerupta sau nu ~i-a produs efectul, dcci
activitatea infrnqionala a fost curmata din cauze exterioare vointei inculpatului,
indilerent de ce natura ar fi acestea. Exista intentia de a ucide atunci cand
inculpatul a lovit de doua ori cu barda spre capul persoanei vatamate, iar lovirea
nu a putut fi dtisavar~ita decilt datorita faptului ca aceasta, ,n primul act, din
instinct ~i-a ferit capul, retragandu-se pe spate cu scaun cu tot, astfel 1ncat
lovitura a fost aplicata in masa (care a fost despicata), iar a doua lovitura a fost
parata de mana dreapta a unuia dintre martori (CA. Bucure~ti, secfia 1 penala,
decizia nr. 113/2002, 111 C.P. Ad., p. 602).

~ Sub aspectul iaturii subiective, in cazul infraqiunii de vatamare corpo-

raliL infractorul actioneazft cu intentia generala de vatamare, in timp cc in cazul
tentativei la infractiunea de omor acesta actioneaza cu intentia de ucidere. Prin
urrnare, in cazul tentativei la infractiunca de omor, actele de punere in cxecutare,
1ntrerupte sau care nu ii-au produs efectul, trebuie sa releve prin natura lor ~i
imprejurarile ln care au fost comise - ca infractorul a avut intentia de a ucide. iar
nu intentia generala de a vatama. Fapta constituie tentativa la infractiunea de
omor, firnd re!cvata inten}ia de ucidere, dad\ a fost savar~ita pe fondul unui
conflict ant,:rior lntre infractor ~i vktima, unnat de 1narmarea acestuia cu un
obiect apt de a produce moartea (cuW), prin aplicarea unei lovituri ce a vizat o
znna anatomica vitala (zona toraco-abdominala), lovitura putemica, de mare
intensitate, care a avm consecinte grave (plaga penctranfa in zona abdominala,
cu lezarca de organc internc, leziune care a pus 111 primejdic viaj:a victimei), la
care se adauga atitudinea infractorului imediat dupa savar~irea faptei, constand
in disparitia sa de la domiciliu ::;i sustragerea de la urmarirea pcnala (!. C. CJ.,
penalc1. decizia nr. I22712009, fn B.J. 2009. p. 680).

lnfractiunea ornor se savar~e$te cu intentia de ucidcrc, iar nu cu

intentia genernla de a vafama, expresia ,,uciderea unei persoane" cupriuLand
implicit ideea orientarii actiunii spre un rezultat specific constfmd in moartea
v1ctimei. Dacii inculpatuL in scopul de a impiedica prinderea. imohilizarea ~i
conducerea sa inaintca autoritatii a lovit cu un cu\it de mai multe ori in direqia
persoanei vatamate, reu~ind sa ii aplice o lovitura 1n zona inimii $i doua lovituri
in zona anatomica supcrioara stanga, fapta constituie tentativa la infractiunea de
omor, 1ntrucat indrcptarea con~tienta a actiunii violente spre o zon~i vitalii a
corpului ~i folosirea cu\itului, obiect apt de a produce moartea, releva intentia de
urnlere C. C secfia pcnolii, decizio nr. 4526/20 l 0, www.legalis.ro!.

~ inculpatul a victirna in abdomen cu o sticlil sparta, cauzandu-i

victimei plag1\ injunghiata cu cviscera\ie de intestin sub1ire, ceca ce constituie
tentativa la infraqiunea de omor (l.C.C.J., sec(ia penala, decizia nr. 107/2010,
26 DreptpenaL Partea specialii

. . , , Fapta inculpatului de a aplica lovituri cu picioarele, cu intensitate :;i in

mod repetat, in capul victimei cazute la pamant 1n agonie, ulterior momentului la
care coinculpatul a ap1icat victimci mai multe lovituri cu cutitul in zona toracica
~i abdominala, seqionandu-i anera aortica, constituie tentativa la infractiunea de
omor, ~i nu infractiunea de ornor in forma consumatiL in conditiik in care
loviturile aplicate de inculpat, chiar daca avcau potential tanato-generator, nu
~i-au manifestat potentialuL iar loviturile aplicate anterior de coinculpat au
cauzat decesul, prin sec(ionarea arterei aortice, independent de intcrventia sau de
intensitatea lovituri lor aplicate de inculpat (!. C C.J, sccfia penal<;, deci:::ia
nr. 2316/2010, www.legalis.ro).

1.7. Pedcapsa
- 1nchisoarea de la l O la 20 de ani ~i interzicerea obligatorie a exercitarii unor
drepturi prevazute 1n art. 66 NCP;
- raspunderea penala este impresc1iptibila, infraqiunea regasindu--se in enume-
rarea limitativa prevazuta de art. l 53 alin. (2) NCP.

2.1. Notiune
- omorul calificat (art. 189 NCP) consta in omoruf s(1var}·it in vreuna urma-
toarele Ymprejurari:
a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) pentru a se susrrage ori pentru a sustrage pc altul de la tragerea la raspundere
penala sau de la cxecutarea unei pedepse;
d) pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infraqiuni;
c) de catrc o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o tcnta-
tiva la infraqiunea de omor;
f) asupra a doua sau mai mu Hor persoane;
g) asupra unei fornei gravidc:
h) prin cruzimi.
- omorul calificat reprczinta o varianta agrnvata a ornorului simplu (continutul
juridic al infraqiunii de omor simplu este agrnvat prin ekmentcle circumsrnntiah:
prevazute de art. 189 NCP).
NCP a renuntat la distmct:ia omor calificat omor deosebit de grav. regkmen-
tand numai omorul calificat; NCP nu reune~te in cadrul art. 189 toate circumstante
agravante spcciale prevazute de C.pcn. din 1964 in art. 175 ~i 176 tiind p:1strak
numai accle circumstante care pot justifica aplicarea pedepsei detentiunii pe viata.
 /1/frac(iuni coni1il persoam:i 27
Art 189 NCP nu a mai preluat din C.pen. din 1969 urmatoarele elemente
agravante;:
1. de la omorul cal~ficat (art. 175 C.pen. din 1969):
(i) omoml savar~it asupra sotului sau a unei rude apropiatc [art. 175 alin. (1) lit c)
C.pen. din J969] fopta fiind incriminata ca varianw agravata a omorului in infractiunea
de violentc in familie prcvazuta de art. 199 alin. (l) NCP raportat la art. 188 NCP;
(ii) omorul savar~it profitand de neputinta victimei de a se apara [art. 175 alin. ( 1)
lit. d) C.pen. din 1969], fapta fiind omor sirnplu, iar la individualizarea pedepsei
instania va retinc circumstanta agravanta generala prevazuta de art. 77 lit. e) NCP;
(iii) omorul savar?it prin rrnjloace care pun in pericol Yiata mai multor persoane
[art. 175 alin. (l) !it. e) C.pen. din 1969) fapta fi.ind omor simplu, iar la indivi-
dualizarca pedepsei instanta va retine circumstanta agravanta generala prevazuta de
art. 77 lit. cl NCP;
(iv) omorul savar~it in kgatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau
pub lice ale victime1 [art. 175 alin. ( 1) lit. t) C.pen. din 1969], fapta constituind infrac-
tiunea de ultraj [art. 257 alin. ( l) NCP raportat la art. 188 NCP] sau. dupa caz, ultraj
judiciar [art. 279 alin. (2) NCP raportat la art. 188 NCP];
(v) omornl s;ivar~n in public [art l 75 alin. (1) lit. i) C.pen. din 1969], fapta fiind
omor simplu.
2. de la omorul deosebit de grav (arl 176 Cpen. din 1969).
(i) omorul comis pentru a savar~i sau ascunde savar~irea unei talharii sau piraterii
[art. 176 alin. ( l) lit. d) C.pen. din 1969], deoarece dispozitia art. 189 alin. (1) lit. d)
este gencrala incluzand ~i aceasta agravanta;
(ii) ornorul savarc;,it asuprn unui magistrat, po!itist, jandarrn ori asupra unui
militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea 1ndatoririlor de serviciu sau publice
ale accsmra [art. 176 al in. ( 1) lit. t) C.pen. dtn l 969 J, fapta constituind infractiunca
de ultraJ [art. 257 alin. ( 1) NCP raportat lu art. 188 NCP] sau, dupa caz, ultraj judiciar
[a1t. 279 alin. (2) NCP raportat la art. l 88 NC Pl;
(iii) omorul savilr~it de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau
militar. 'in timpul sau in legatura cu indcplinirea indatoririlor de scrviciu sau publice
ak: acest(;ra [art. 176 a!in. (l) lit. g) C.pen. din 1969 I, fapta constituind ornor simplu
in concurs cu purtarea abuziva sau cercetarea abuziva.
- inl'ractiunca de (Hnor calilicat nu imbraca intotdeauna furma unitatii naturale de
infraqiune avand in vedcre ca in eazul ornorului comis asupra a doua sau mai multe
persoam.' suntern in pn.:lenta u1H.::i unitilti legale de i.nfracfium'.

1 in accla~i sens, a se ve(ka V. Ciociei, in NCP comentat p, .1i-l'-.

28 !)re,nr penal. Par-rea :,peciulii

2.2. Elemcntele circumstantiale agravantc ale omorului calificat

2.2.1. Omornl cu pn:meditare [art. 189 alin. (1) lit. a) NCP]
- premeditarea este hotararea de a comite infractiunea. luata inainte de savdr~irea
actiunii sau inaqiunii infrac1ionalei; in acest sens instanta suprema 2 a aratat ca
premeditarea presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor condifii: 1. luarea
rezolutiei infraqionale trebuic sa preceada cu un interval ck timp aqiunca agresivL13;
2. chibzuirea infractorului trebuie sa fie suficienta: din probele administrate trebuie sa
rezulte a~adar di infractorul a avut sufieient timp si'i rejlecteze cu privire la comiterea
faptei; nu este necesar ca durata de timp necesara deliberarii sa fie indelungata;
3. hotararea luata anterior trebuie sa se concretizeze in anmnite activitii{i de pregatire,
de natura a \'nlesni savih&irea infraqiunii;
- fata de aceste conditii retinute constant in jurisprndentlL consider ca se impune
reliefarea unor nuante: a) nu timpul este de esenta premeditarii, ci intensitatea, deter-
minarea cu care infractornl dore~te sa puna in apiicare planul criminal; h) conditia
existentei unor acte preparatorii materiak in intervalul de timp cuprins intre
momentul luarii hotiirarii de a savar~i ornorul ~i momentul exccutarii infrac1iunii, ar
trebui privita cu o anumita f1exibilitate prin raportare la particulmitatile fiecarei cauzc
7n care sc poatc retine existenla und deliber:'.iri a infractoruiui cu privire la modalitatca
de cornitere a faptei: astfcl, este posibil ca In unna actelor de reflectie infractorul sa
a~tepte oportunitatea de a comite omorul, tara a fi nccesare cfoctuarea unor acte
materiak de prcgatin:;
- se va re1ine acest element circumstan1ial agravant chiar ~i in ipotezele 1n care
infractorul are un nivel de inteligentii prccar sau sufera de un retard mintal, dar are
discemarnantul pastrat cu privire la fa.pta comisa, daca sunt intrunite cnnditiile
premedi tar ii;

1 1n analiza criminologidl prcmeditarea estc privita nuantat nefiind apreciata intotdcauna

drept cau.d! de agravare a omorului. AstfeL inert din secolu! al XIX-lea, Garofalo a subiiniat ca
nu se poate stabili o legatura directa intre rapiditatea actiunii criminalc ~i natura corigibila sau
incorigibila a agcntului (R. Gan!fc1lo. La criminologic, Kessinger Publishing, 20 l fl, p. 406-407).
2 LC.C.J., stctia penala. decizia nr. !9l\V2009 (www.legalis.ro)

•. !n doctrina (F. Srreteanu, D. Nifu, op. cit, vol. J, p. 325-326) s-a apreciat ca in cazul
intentiei premeditate. autorul ia horiirarea 1n stare de relativ calm, iar pana la momemul
punerii ei 1n cxecutare se scurge un timp mai indelungat pe durata caruia hotararea
mfraqionala s~· mentine ~1 chiar se ,onsofaleazC! ~i cfi nu 6te posibifa stabilfrea cu valoare de
principiu a limitei minimc a intervalului de timp in discutie, totul dcpinzand de 'impR-jurarile
concrete, dar accst mterval de timp nu poate fi de ordinul minutelor. Dqi s-a admis di
:;avar~irea unei infrnqiurn caracteri1ate de intenti,· premcditarn presupune tk regula 11 o
pregiHirc a acesteia, ind1fertnl dac:i pregatirea imbradi forma unor acte matcrialc sau
mte!cctualc, s-a considerat ca premeditarea n11 cste con di{ ionota de cfec1uarea unor acte de
pregatire, ciici eu estc posibiii': ~i i11 cazul unor iltkacfiuni care nu sum susceptibile de astfcl
de arte. Deopotriva. s-a opina! ca ameninprea repetata 1n limp a v1ctimei de catre inculpat,
urrnata de comiterea infraqiunii cu care sc am,~nintn. poate fi un indiciu al premed1t:Jrii, 1nsa
accsta trcbuie coroborat cu altc elemente.
 ln/rac/iuni comm pcrsoanei 29

~ Pentm existenta premcditarii este nect~sara 1ndeplinirea cumulativa a

cd pu\in doua condipi, ~i anumc: luarea rezolu1iei infractionale sa preceada cu
un anumit interval de timp aqiunca agresiva, iar hotararea mai dinainte luata sa
se concretizeze in anumite activitati de pregatire a infrac1iunii, cum ar fi
obtmerea de informatii in legatura cu victima, pandirea acesteia, procurarca de
mijloace ori cautarea de complici. Prima cerinta presupune trecerea unui interval
suficient timp de la luarea hotararii infractionalc ~i exteriorizarca acesteia
pnitru a ret1ecta asupra saviir~irii faptei ~i a lua hotariirea 1n accst scop, precum
~i o pregatire in vederea comiterii infractiunii. Or, din 1mprejurarea ca incul-
patul, dupa ee s-a eertat cu victima, a ameninfat-o, iar dupa aprox imativ
10 minute a revenlt inarmat cu un culit, nu se poate retine ca el a comis ornorul
cu prcmeditarc, intervalul de timp fiind insuficient pentru pregatirea omorului ~i
exclude ipoteza ca inculpatul ar fi meditat cu privire la sava~irea faptei (CS.J.
sec(ia penald, nr. 1014/1993, www.legalis.ro).

Pcntru a se retine premeditarea este necesar sa se constate ca taptui-

torul a luat hotfrrarea de a savar~i infraqiunea cu suficient timp inainte pentrn a
avea posibilitatea sr1 refleeteze asupra 1mprejurf.1rilor, locului ~i momentului de
silvar~ire a faptei · de a pcrsist1 1n accasta hota.rilre. Totodata, mai cste necesar
ca in acest timp sa ti imreprins actiuni specifice de pregatire 111 acest
scPp, cum ar fi: pandirea v1ctimci, procurarea de mijloace sau striingcrea de
infornrnrii etc. in situa\ia 1n care in urrna unui conflict avut cu ocazia unei intalniri
intamplatoare cu taptuitoml se duce acasa ~i se 1nam1eaza cu un cutit,
apoi revme la locul conl1ictului avut tnainte ~i aplica victimei lovituri de cutit care
se soldeaza cu momtca acesteia, retinerea faptei ca fiind savar~ita cu premeditare
este decizw nr. 515512001, w.1w.legalis.ro).

~ Pentrn a considera ca omorul a fost savar~it cu premeditare, este

necesar sa se eonstate ca luarca hotariirii de a ucidc a premers cu o anumitii
pcrioadii de timp savar~irea fap1ei, in care autorul sii reflccteze ~i srt efrctueze
actiuni concrete de prcgatirc a comiterii infractiunii. Aceste conditii nu sunt
indeplinite in cazul unei alterca1i1 produse in apropierea !ocumlei inculpatului
care, pentru a sc razbuna, a intrat in casa, s-a inarmat cu un cujit, dupa care,
gasind pe persoana vatamata, a inccrcat sa o ucida (CSJ, secfia penali'i, decizia
nr. 1047/199//, w,nv.legalis.ro).

Fapta inculpatului care, pe un fond de gelozie, in scop de razbunare, a

luat hotararea de a ucide victimele fosta sa sotie $i prictenul acesteia - s-a
inarmat a patruns in locuinta fostci sale sotii, a a~teptat sosirea victimelor ~i, in
momcntul 1n care acestea au intrat in locuinfa, le-a aplicat mai multe lovituri de
cu\it, care datorita interventiei unei persoane nu au condus la decesul victimelor,
intrune~te elementele constitutive ale tentativei la infraqiunea de omor calificat
(!. secfia pcnali1, decizia nr. 2979/2009. www.legalis.ro),
30 Drept penal. Partea specialii

- retinerea savar~irii omorului cu premeditare nu este incompatibilii cu refinerea

stiirii de provocare1;
- se poate retine comiterea omorului cu premeditare indiferent daca fapta consta
intr-o actiune sau intr-o omisiune;
- se poate retine ~i in cazul infractiunii deviate savar~ite in modalitatea aberratio
ictus sau error in personam;
- nu este posibila retinerea la omorul comis cu premeditare ~i a circumstantei
agravante prevazute de art. 77 lit. f) NCP - savar~irea infractiunii de omor in stare de
intoxicatie voluntara cu alcool sau cu alte substante psihoactive - cand a fost provocata
in vederea comiterii infractiunii [stare de intoxicafie voluntara preordinatd (preme-
ditata), comp/eta ori incompletaj, deoarece pentru retinerea acestei circumstante agra-
vante legale este necesar ca premeditarea sa nu reprezinte o circumstanta speciala agra-
vanta a infractiunii; pot fi retinute alte circumstante agravante dintre cele prevazute
de art. 77 NCP (de pilda, comiterea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna)2;
- premeditarea este o circumstan/a personala, care nu se rasfrange asupra celor-
lalti participanti, cu exceptia situatiei in care participantii au contribuit la realizarea
actelor preparatorii cunoscand scopul acestora, cand devine o circumstanta reala3.

1 In sens contrar, a se vedea St. Dane~, V. Papadopol, Individualizarea judiciara a

pedepselor, Ed. Juridica, Bucure~ti, 2004, p. 182. Deopotriva, in literatura de specialitate
(F. Streteanu, D. Ni(U, op. cit., vol. II, p. 397) s-a aratat ca ,,intotdeauna ~i fara exceptie, provo-
carea ~i premeditarea se exclud reciproc: una presupune o stare de putemica tulburare sau
emotie, iar cealalta o stare de relativ calm, neputand vreodata coexista cele doua star:i psihice. In
aceste situatii, «actul provocator» a reprezentat doar un pretext pentru ca autorul sa actioneze,
fiind o conditionare a pretinsei sale riposte ~i indeplinind doar conditiile obiective. in concret, el
nu genereaza starea de putemica tulburare, fapt evidentiat de calmul cu care reactioneaza
inculpatul, motiv pentru care am putea retine premeditarea".
2 In sens contrar, acceptand posibilitatea retinerii circumstantei agravante prevazute de
art. 77 lit. f) NCP ~i la aceasta varianta agravata a omorului a se vedea ~i F. Streteanu, D. Nifu,
op. cit., vol. II, p. 435. Autorii au apreciat ca ,,nu se poate vorbi de o suprapunere intre
circumstanta intoxicatiei preordinate ~i premeditare. Astfel, se poate retine circumstanta
intoxicatiei preordinate fara a fi automat intrunite ~i conditiile premeditarii, ba din contra,
putem sa fim in prezenta intentiei repentine. (... ) Cu alte cuvinte, e posibil, fara doar ~i poate,
sa existe circumstanta agravanta a intoxicatiei preordinate grefate pe fondul unei intentii
spontane. Prin urmare, in conditiile in care intoxicatia preordinata apare consecutiv unei
intentii premeditate (luarea hotararii de a comite fapta intr-o stare de relativ calm ~i punerea ei
in executare dupa un interval mai lung), nu vedem de ce nu ar putea fi valorificat acest plus de
pericol social, evident, prin retinerea ambelor circumstante, atat a celei agravante generate, cat
~i a celei agravante speciale".
3 in acela~i sens, a se vedea St. Dane~, V. Papadopol, Individualizarea judiciara a pedep-

selor, Ed. Juridica, Bucure~ti, 2004, p. 381. In alta opinie (F. Streteanu, D. Nifu, op. cit.,
vol. II, p. 268) s-a aratat ca ,,intentia premeditata, ca forma a intentiei, ramane o circumstanta
pur subiectiva ~i se retine doar in cazul subiectilor care au actionat in prezenta ei. Faptul ca
autorul a comis infractiunea in conditiile premeditarii, indiferent daca aceasta este mentionata
sau nu de norma de incriminare, nu conduce la transmiterea ei participantilor, a~a cum
considera uneori doctrina noastra. Este adevarat ca premeditarea se retine uneori ~i in cazul
participantului care a comis acte de pregatire impreuna cu autorul, dar aceasta se intampla nu
 ln/i'acfiuni contrn persoanci 31

2.2.2. Omorul savar~it din interes material [art. 189 alin. (1) lit. b) NCP]
- omoml este savar~it cu un mohil special lin impulsul (sentiment, interes) ce 1-a
determinat pc faptuitor s5. comita infractiunea), acela al obtinerii de catre faptuitor,
ulterior siiviir#rii .faptei, in mod direct ~i pe cale aparent legalii, a unei sume de
bani sau a altui folos d1:: natura patrimoniala; din probe trcbuie sa rezulte ca la
momentul comiterii aqiunii sau inactiunii infractionale autorul actiona cu acest
mobil:
- nu se va retine aceasti agravanta dadi omorul este savar~it cu alt mobil ori dadi
la comiterea faptei trntorul nu a avut vreun mobil special, ch1ar dadi ulterior
faptuitornl ob\ine un folos material ca urmare a mortii victimei (de pilda, omorul
comis de un comerciant fata de un competitor de-al sau, dar care a fost comis pe
fondul unor conflicte de natura personala avute cu victima, cbiar daca in urma
omorului faptuitornl obtine indirect ~i un folos matt:'.rial in unna eliminarii de pe piata
a competitorului); di~opotriva, nu se va rc 1ine aceasta forma calificata a omorului
daca numai complicele sau instigatorul, nu ~i autoruL au avut 1n vedere un interes
material in legatura cu comiterea faptei;
- dad omorul esk sav{ir~it de autor cu acest mobil special, nu prezinta imporlafiia
daca interesul material este personal al autorului omorului sau al unui tert, ori daca
kr(ul a avut sau nu cuno~tinta de fapta autoruluL ori daca se afla sau nu 'intr-o relatic
de rudenie!personala cu autorul, ori dac5. a avut sau nu calitatea de participant la
comiten:a omorulm;
• folosul materfrd nu poate fi in niciun caz obtinut in contextul spatio-temporal al
saviir~irii omorului, adica nu poate consta in deposedarea victimei ~i imposedarea
criminalului In aceh:a~i lmprejurari cu comiterea omorului; astfol, in cazul 111 care
omorul ar fl savar~it in vederca insu~irii prin mijloace violente a unor valori, bani sau
lucruri se va rctine numai agravanta de la an. 189 alin. (1) lit d) NCP (in concurs cu
infracti unea de t,llbarie), deoarece folosul material se oh(ine concomitent cu sc'ivcir-
~irea faptei suu imediat dupa comiterea acestt'ia; datoritit acestor particularitati
este incompatibila retinerea ambelor variante agravate ale omorului pentru inca-
drarea juridici'I a un,:i fapk;

..,.,
- nu prezint;i importan\a daca folosul material a ~i fost efectiv ob\inut:

•~~ in privinta inculpatului BA sc consrata ca instanµ de fond a retinut in

mod corect ca fapta acestuia de a-1 dctermina pc inculpatul B.M.D. sa o ucida pc
\ictima B.N., tatal inculpatului. in noaptea de 15-16 august 2014, 'intnmc~te
elemcntele constitutive ale infracjiunii de instigare la infrac\iunea de omor
calificat. Critica fonnulata de inculpat in sensul cl nu a s[1van1it infractiunea din
interes material, ci din razbunare, invocand ln acest sens rclatiik conflictualc
avute ru victmia (:stc ndntemciata. ln declaratia data de B.A., in calitatc de
~n~pect 111 fan de urmarirc penala, acesta a aratat ca pc la inceputul lunii august
20 I4 s-a hotarat sail omoarc pc rntal sau, B.N .. pentru ca avea ncvoie de tot mai

pcntru rii as(fef ca s-ar obiect1va, devenind circumstant.:"i reala, ci in considerarea faptului ca
porticipuntul I c.,pectii• a acfionat el inSU)'i fn bo::a unei intentii premeditate".
32 Drept penal. Partea speciala

multi bani pentru a merge sa se distreze, ~i pentru ca nu voia sa il omoare cu

mana sa, s-a hotarat sa gaseasca pe altcineva sa faca acest lucru. Imprejurarile
indicate in aceasta declaratie au fost confirmate de catre B.A., in calitate de
inculpat, in faza de urmarire penala in care a aratat ca i~i mentine declaratia data
anterior ~i ca recunoa~te ~i regreta fapta comisa. Ca urmare, instanta de fond a
retinut in mod corect ca inculpatul B.A. a urmarit un interes material, respectiv
mo~tenirea tatalui sau, astfel ca in mod corect a fost retinuta agravanta prevazuta
de art. 189 alin. (1) lit. b) NCP. Codul penal nu prevede o definitie a interesului
material, ~i ca urmare nu se poate identifica o limitare in interpretarea dispo-
zitiilor art. 189 alin. (I) lit. b) NCP, notiunea de interes material avand o semni-
ficatie mai larga atunci cand constituie mobilul omorului. Interesul material
constituie orice avantaj patrimonial pe care faptuitorul il poate obtine in mod
direct de pe urma moqii victimei, acesta constand in speµ in sumele de bani pe
care inculpatii B.M.D. ~i LS.A. urmau sa le primeasca de la inculpatul B.A.
dupa uciderea tatalui acestuia. Conform intelegerii dintre inculpati, inculpatul
B.A., pentru a-i determina pe inculpatii B.M.D. ~i LS.A. sa comita omorul le-a
promis ca le va plati pentru aceasta fapta sumele de 35.000 euro ~i respectiv
5.000-10.000 euro. Ca urmare, incadrareajuridica a faptelor comise de inculpaµ
este cea data de dispozitiile art. 188 alin. (1), art. 189 alin. (1) lit. a) ~i b) NCP
(C.A. Craiova, sec/iapenala, decizianr.1617/2015, www.rolii.ro).

41\.. in cazul omorului savar~it ,,din interes material", autorul actioneaza cu

convingerea ca, savar~ind omorul, interesele sale materiale vor fi satisfacute pe
cale aparent legala ori ca banii ii vor reveni de drept (Trib. Suprem, sec/ia
penala, decizia nr. 1321/1977, fn Repertoriu 1976-1980, p. 283).

41\.. Fapta inculpatului de a-~i ucide sotia, hotararea de divort nefiind defi-
nitiva, s-a comis cu premeditare ~i din interes material, intrucat autorul a
reflectat asupra curmarii vietii victimei, a gandit asupra ascunderii urmelor
infractiunii ~i a fost preocupat ca in urma partajului va ramane fara o parte din
bunuri, despre care afirma ca ii apartine in totalitate, sotia neavand nicio con-
tributie (J.C.C.J., secfiapenala, decizia nr. 2047/2008, www.legalis.ro).
- alaturi de aceasta agravanta este posibila retinerea premeditarii;
- se poate refine ~i in cazul infractiunii deviate savar~ite in modalitatea aberratio
ictus sau error in personam;
- este o circumstanfii persona/ii, care nu se rasfrange asupra celorlalti partici-
panti, cu exceptia situatiei in care toti participantii au actionat in considerarea folo-
sului material sau cunoscandu-1.
2.2.3. Omorul savar~it pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de
la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse [art. 189
alin. (1) lit. c) NCP]
- in momentul comiterii omorului, faptuitorul trebuie sa aiba credinta ca prin comi-
terea faptei se va ajunge la sustragerea sa ori a unui tert de la tragerea la raspundere
penala sau de la executarea unei pedepse;
 lrifracfiuni contra persoanei 33
- actiunea prin care se suprima viata victimei in scopul sustragerii unui tert de la
raspundere penala sau executarea unei pedepse are natura unui act de favorizare a
acestuia, care este absorbit in cadrul infractiunii de omor calificat; in acest caz,
infractiunea de favorizare a faptuitorului nu va putea fi retinuta in concurs ideal cu
favorizarea faptuitorului; nimic nu impiedica insa retinerea unui concurs real intre
aceste infractiuni (de pilda, atunci cand prin mai multe actiuni infractionale, dintre care
una este cea de omor, sunt ajutate mai multe persoane sa se sustraga raspunderii
penale);
- nu prezinta importanta daca tertul favorizat a avut sau nu cuno~tinta de comiterea
omorului;
- scopul sustragerii trebuie sa fie numai urmarit, nu ~i realizat efectiv; in cazul in
care victima este functionar public ce exercita autoritatea de stat (de pilda, politist, jan-
darm, militar), se va retine savar~irea infractiunii de ultraj [art. 257 alin. (1) NCP
raportat la art. 189 alin. (1) lit. c) NCP], iar daca este unjudecator sau procuror se va
retine ultrajul judiciar [art. 279 alin. (1) NCP raportat la art. 189 alin. (1) lit. c) NCP];

• - prin sustragerea de la tragerea la raspundere penala se intelege atat sustra-

gerea de la urmarire a faptuitorului in cazul infractiunilor flagrante, de la aducerea cu
mandat la organele de urmarire penala, cat ~i sustragerea de la activitatea de urmarire
penala, de la procedura de arestare preventiva sau de punere in executare a unui mandat
de arestare greventiva emis legal de judecatorul de drepturi ~i libertati J
ii [ I ii sau de instanta, ori sustragerea de la judecata in prima instanta ori
in calea ordinara de atac a apelului etc.;
- executarea unei pedepse presupune existenta unei hotarari definitive de condam-
nare la o pedeapsa (detentiune pe viata, inchisoare sau amenda); este necesar sa nu fi
intervenit nicio cauza care inlatura executarea pedepsei sau consecintele condarnnarii;
- este o circumstanfii persona/ii care nu se rasfrange asupra celorlalti participanti, cu
exceptia situa~ei in care toti participan~i au ac~onat in considerarea aceluia~i scop.

02.2.4. Omorul savar~it pentru a inlesni sau ascunde savar~irea altei

infracµuni [art. 189 alin. (1) lit. d) NCP]
- omorul (infracfiunea mijloc) trebuie sa fie savar~it pentru fnlesnirea savar#rii
unei alte infractiuni (infracfiunea scop); in acest sens, este necesar sa existe o hota-
rare de a savar~i o infractiune, luata de o persoana (de insu~i faptuitorul, indiferent de
forma in care acesta urmeaza sa participe la comiterea faptei, sau de un tert fara
participarea faptuitorului); rezolutia infractionala pentru sav~irea infractiunii scop
trebuie sa fie anterioara savar~irii infractiunii mijloc;
34 Drept pena/. Purtea speua!a

- este irelevanta naturn sau gravitatea i11frnctiunii scop, kgc:i ncfacand nic10 dis-
tinctie 'in accastr, privint;1; a~adar, infraqiunea scop roate fi o mfraqiunc contra
persoanci :-;au contra µatrimoninlui ori o mfraqiune de servicru etc., care poate fi
comisa cu intcntie sau praeterinten\ic;
- nu prezinta 1mportant~1 pentrn retinerca omorul ui calific:it dad antorui celeilaltc
infraqiuni este lnsu~i autornl omorului ~au o alt~ persoana a dirci activlt::ite infrac-
iionala cste tnlesnitil de automl omorului; deopotriv5, nu csk relevant daca subiectu!
pasiv al infraqiunii de omor este o diferit de eel al infraqiunii scop nri daca ambde
infraqiuni au acda$i subiect pa,i,;
- dad\ atat infractiunca 1mjloc, cat ~i infraqiunea scop este comisa de aceea~i
persoana, se va retine exisknfa unui concurs real de infrnqiuni cu eoncxitak
etiologica;
- pentrn retinen:,J are,tei variank agravatc, legiuitorul nu impunc ca infractiunea
scop sa fi fost efrctiv savar)ita, aceasta putand r[\m\ne ~i Yn faza acteior pregatitoare
ori a tentativei: astfol, cste suficient l'a scopul urmarit sa exi5.Le la mumcntul comitcrii
faptei, chiar dacfi nu :1 fost atins in mod efectiv; daca scopul urmarit de faptuitor a
fost realizat efrctiv (infraqiunea scop fiind consumata), sc va retine in sarcina
fi1ptuitornlui un concurs real 1nlre infraqiunea de ornor calificat !fi cca comisa ulterior
omorului (in ipowza 111 care ambele infraqium au fost comise de aceea~i perso:mf1 l;
- 1n sarcina autorului infraqiumi de omor calificat (comis 111 vedcrea inlesniri1
comiterii uni:i infraqiuni de ci'irre un tert.) nu va fi retinutii (In concurs idea\) ~i com-
pllcitatea la ,:omikrea infraqiunii subsecvente de catre le11, actele de inlesnire/
ajutorare fiind incluse in con(inutul acestei variantc agravate a omorului:
- se va refine accasta varianta agravata ~1 atunci cand omorul e:;te cornis pentn,
ascunderea si1vd1·~·irii unei mfractiuni (nu a tmei contravenii 1) deja comise ori pentru
ascunderea particip,irii la savi\r~ire:i unei infractiuni: nu prezinta import:mta dadl
fapta fusese adusa la cuno$tin\a autoritfl 1ilor atat timp cat actiunea infiaqional:-1
unnare$te 1n continuar,' zscundc~n.::1 ~ilvfrr$irii infrac1 iunii;
1

- se va reiinc aceasta agravanta $i atunci Cfind omorul estc comis pentru a savar$i
sau ascun<le savar9irea unci tiHharii sau piraterii. ori pentru a ascunde un alt omor
savaqit de acela$i laptuitor;
- estc o circum,fitanfii personalii, care nu sc rfisfrange asupra celorlalp partidpan~i,
cu exceptia s1tuatiei in care toti participantii au acJionat in considc~rarea aceluia$t scop.

in urma mod1fic~rii arL 16 alin. (3) lit a) ten a ff-a NCP, ori de cil.te ori norma 1
de incriminare prcvede nccesitatea ·existcfi\,:l umn scop special pentru comiten:a I
infractiunii in fonna de bazii sau ca ekmcnt al variamei agravate a infractiunii I
fapta va fi tipica munai daca cstc comisa cu intentie directa. !
Cum in cazul omornlui califkat savar~it pentru a se sustragc ori pcntrn a i
sustrage pe a~tul de la tr~tgcre:i ..,la raspundere penala o:i de la
exect:t~rea unci I
pedepse, prev:1zut de art. 188 ~lP _rnponat la a~. li:19 alm. (l) ht. c) NCP .sc?pul I
special cste un element al vanantei agravatc a rnfraq1unn, sc va retme ca iapta 1
l~~buie comisa cu i~tentic directa. ___ ----·-·- _______ I
 Jnfracfiuni contra persoanei 35

~ Este necesar a se stabili ca infracfiunea a Jost savar~ita fn mod efectiv

pentru ascunderea altei infrac/iuni. Nu existii o astfel de situatie in cazul cand
faptele inculpatului intrunesc elementele laturii subiective ~i obiective a infrac-
tiunii de omor, aliituri de alte infractiuni concomitente urmarind aceea~i finali-
tate (C.S.J, secfia penala, decizia nr. 1681/1990, in C. Sima, Codul penal
adnotat, p. 295).

~ Cu referire la infractiunea siivar~ita de inculpatul R.C., instanta

constata ca acesta a actionat cu intentie indirecta, in sensul ca, de~i nu a urmarit
moartea victimei, a acceptat posibilitatea producerii ei, manifestand o atitudine
de indiferenta fata de un asemenea rezultat, ceea ce 1-a determinat sa nu curme
actiunea inceputa - de tarare a victimei, agatata de autoturismul condus,
deplasarea realizandu-se in vitezii. Elementul material al laturii obiective al
infractiunii de omor in cazul de fata s-a realizat prin actiunea inculpatului care a
demarat in vitezii ~i a parcurs aproximativ 30-40 m, cu victima agatata de stalpul
autoturismului fata stanga, care ii cerea sii opreasca autovehiculul; abia dupa ce
victima a cazut, inculpatul recurent nominalizat a oprit. Fapta a fost savar~ita in
scopul ascunderii savar~irii talhariei asupra persoanei vatamate LS., ceea ce
atrage incidenta variantei agravate a omorului (I.C.C.J, sec/ia penala, decizia
nr. 839/2012, www.scj.ro) .

. _ , 1. Fapta inculpatului care, intrand in locuinta victimei cu consimta-

mantul acesteia ~i profitand de un moment in care victima nu era de faµ, i-a
sustras o suma de bani ~i, fiind surprinsa de victima, a agresat-o in scopul pastra-
rii sumei de bani, iar pentru a ascunde savar~irea infractiunii de talharie a ucis-o,
constituie atat infractiunea de omor (calificat - n.n.) savar~ita pentru a ascunde
comiterea unei talharii, cat ~i infractiunea de talharie, aflate in concurs real.
2. Uciderea victimei in aceste conditii nu intrune~te ~i elementele constitutive
ale infractiunii de omor calificat savar~it din interes material, intrucat uciderea
victimei a avut loc ca urmare a unei rezolutii infractionale spontane, in scopul de
a ascunde savar~irea infractiunii de talharie, nefiind determinata de un interes
material. in acest caz, inculpatul a savar~it omorul :fara a avea reprezentarea
foloaselor materiale pe care le-ar dobandi in urma moqii victimei, :fara a avea
convingerea ca interesul sau material ar fi satis:facut pe cale legala sau ca
lucrurile victimei ii vor reveni de drept (J.C.C.J., secfia penala, decizia
nr. 2080/2007, www.legalis.ro).

~ Curtea opineaza ca in mod corect s-a dispus inlaturarea agravantei

prevazuta de art. 189 alin. (1) lit. b) NCP, cata vreme din niciuna din probele
administrate in cauza nu rezulta ca inculpatul a comis infractiunea de omor cu
mobilul de a obtine ulterior savar~irii faptei, in mod direct ~i pe cale aparent
legala, un folos patrimonial. Din probele administrate in cauza rezulta ca
folosul material a fost obtinut de catre inculpat in contextul spatio-temporal al
savar~irii omorului, iar nu ulterior acestuia. Avand in vedere incadrareajuridica
retinuta de prima instanta, Curtea considera necesar sa sublinieze in acest
context ca spre deosebire de omorul comis din interes material [art. 189
36 Drept penal. Partea speciala

alin. (1) lit. b) NCP], in cazul omorului comis pentru a savar~i sau a ascunde
savar~irea unei talharii [art. 189 alin. (1) lit. d) NCP] folosul patrimonial se
obtine in contextul spatio-temporal al savar~irii omorului (concomitent cu
uciderea victimei sau imediat dupa comiterea omorului), cand faptuitorul
deposedeaza victima de bunurile pe care aceasta le avea asupra ei sau de
bunurile care nu ii apartineau, dar cu privire la care asigura paza sau pe care le
gestiona. Curtea apreciaza ca prima instanta a retinut in mod neintemeiat
agravanta prevazuta de art. 189 alin. (1) lit. d) NCP. Astfel, agravanta preva-
zuta de art. 189 alin. (1) lit. d) NCP se poate retine fie atunci cand omorul se
afla in conexitate etiologica cu o alta infractiune, respectiv atunci cand omorul
(infrac/iunea mijloc) este savar~ita pentru a inlesni comiterea unei alte infrac-
tiuni (infrac/iunea scop ), fie atunci cand omorul se afla in conexitate consec-
ventionala cu o alta infractiune, omorul (infracfiunea eject) fiind comis pentru
a ascunde sau impiedica descoperirea unei alte infractiuni (infrac/iune cauza).
De~i a retinut aceasta agravanta, instanta de fond nu a precizat in mod concret
care sunt probele din care rezulta ca inculpatul a comis omorul pentru a inlesni
comiterea infractiunii de talharie sau ca omorul a fost comis pentru a ascunde
sau impiedica descoperirea infractiunii de talharie ~i nici care sunt probele din
care rezulta ca rezolutia infractionala a inculpatului pentru savar~irea
infractiunii scop a fost anterioara savar~irii infractiunii mijloc. in plus, prima
instanta nu a precizat nici care din cele doua teze ale art. l 89 alin. (1) lit. d)
NCP este aplicabila in cauza. De asemenea, prima instanta a apreciat ca fapta
inculpatului RS, care in noaptea de 4/5 martie 2018, prin intrebuintarea de
violente fizice asupra victimei, pe timp de noapte, a sustras cantitatea de 318
pachete tigarete, precum ~i sumele de bani indicate in constituirea de parte
civila formulata de SC R Co SRL intrune~te elementele constitutive ale
infractiunii de talharie calificata, prevazuta de art. 234 alin. (1) lit. d) NCP.
Or, pentru retinerea infractiunii de talhiirie prevazute de art. 233 teza I
NCP, in cazul careia violenta (actiunea adiacenta) precede sau insote~te furtul
(actiunea principala), elementul subiectiv consta in vointa ~i intentia autorului
de a efectua atat actiunea principala, cat ~i actiunea adiacenta, ceea ce
presupune ca inculpatul prevede ~i urmare~te sa comita furtul prin intrebuin-
tarea de violente sau amenintari sau punerea victimei in stare de incon~tienta
ori in neputinta de a se apara. in speta, din niciuna din probele administrate in
cauza nu rezulta ca inculpatul a luat hotararea de a sustrage tigarile ~i banii
apartinand persoanei vatamate SC R Co SRL Satu Mare, respectiv telefonul ~i
bijuteriile victimei, prin intrebuintarea de violente sau prin punerea victimei in
stare de incon~tienta ori in neputinta de a se apara. (... ) Din modul in care s-au
succedat evenimentele rezulta in mod evident ca inculpatul nu a exercitat actele
de violenta asupra victimei pentru a o aduce in stare de incon~tienta sau
neputinta de a se apara in scopul sustragerii tigarilor ~i banilor din bar, a
telefonului ~i bijuteriilor victimei, rezolutia infractionala in acest sens fiind
luata de inculpat ulterior momentului in care a incetat agresiunile asupra
victimei, relevant fiind faptul ca, dupa ce s-a spalat pe maini, inculpatul s-a
deplasat in camera unde era cazat, ~i-a luat bagajele ~i s-a intors in bar. ( ... )
Curtea considera ca aceasta rezolutie, de a sustrage pachetele de tigari ~i banii
din bar, respectiv bijuteriile ~i telefonul victimei, a fost o rezolutie distincta,
 !njf·acr!w1i contra persounei

luata in mod cert ulterior comiterii agresiunilor asupra viclimei, agresiuni care
nu au fost comisc in accst scop, ci ca utman:: a conflictului care a intcrvenit
1ntre inculpat ~i victima. Totodata, Curtea constat:i cu din probele administrate
in cauzi'l nu rezulta ca inculpatul ar fi sustras bunurilc in scopul a~cunderii
comiterii infractiunii de omor. in aceste conditii, Curtca aprcciaza, pe de o
prtrte, en tn cau:ta in sarcina inculpatului nu se poate retine comitcrea infrac-
\innii de t{ilharic calificata, ci cea de fort calificat, iar pe de alta parte, ca mi
suntem in prezcnta nici a unei conexitati etiologice, 1ntruca.t inculpatul nu a luat
rezolutia de a comite acti.:le de agresiune asupra victimei (inji'ac(iunea mijloc)
pentru a 1nlesni comitcrea infractiunii de furi (injracriune .scop) ~i rnci nu a luat
remlutia de a comite infractiuuca de furt anterior comilerii agrrsiunilor ce au
avut drept urmare decesul vict1mei ~i nici a unei con,:xita1i cnnsecvcn11onale,
inculpatul neluand rezolutia de a savar~i infractiunea de nut (injraC{izmea
1:fc ,:t) pentru a ascunde comiterea infractiuni1 de omur (infrac/iunc cauzc1)
0

(C.A. Ora de a, secfia pena/(7, deci::ia nr. 144/20 I 9, nepublicuta).

2.2.S. Omornl savar~it de catre o persoanii care a mai comis anterior o
infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de omor [art 189 alin. (l)
lit. e) NCPJ
- potrivit art 242 LPANCP, 1n aplicarea dispozitiilor art. l 89 alin. ( l) lit c) NCP,
prin i17h1cfiune de omor comisa anrcrior sc intekgc oricc fapt:i de ucidere a unei
persoanc, savilr~ita cu intentie directa sau indirccta, cu ex;,;cptia infractiunilor preva--
1.ute la art. 190 ~i 200 NCP;
- fiiptuitoru! trcbuie sa mai fi savar~il anterior o infractiuJ1e de omor, omor cali--
llcat, ultraj sau ultraj judiciar in li:Jrma in care ahsoarbc omoml (polrivit NCP),
respcctiv o infractiune de omor, omor calificat sau omor deosebit de grav (potrivit
C.pen. din l 969) 1n fonna tentativei sau ca infraqinni: consumata, fie ca :wtor, fie ca
instigator sau complice;
.. in mod 'i'ntcmeiat s-a aprcciat in doctrina t ca se va refine aceasta agravanta a
omorului chiar daca subiectul pasiv c11 tentativei la omor coincide cu suhicctul pasiv
al faptei ulterioare de omor, cu conditia ca cele doua fapte sa fie comise ln baza unor
rezolutii infrac1ionak distincte ~i la un interval d1: timp suficient pentru a se putea
individualiza, astfel \neat tentativa sa nu fie absorbita de fapta consurnata;
- nu se va rc 1ine accasta agravanrn dad antenor fusesc comisft o infraqiw1c de
ucidere ori vatamare a nmH1ascutului de catre mama, o ucidcre din culpa sau uciderc
b cercnJa viciimei, loviri s:rn vatamari cauzatoan:: de moarte, ori u alta infractinne
care a avut cu urmare pradcrinten\ionata moartca victimei,
- sprc deosebire de omorul sav,1r~it asupra a doua sau ma1 multe pcrsoanc, in
cazul acestei agravante faptele de omor sunt savar,~ite in 1mpre;un1ri d{/erite, nu 1n
accea 9i imprejurare;
- daca, cu aceea~;i ocazie, dupa o lncercare nercu~ita de a ucidc o pcrsuana, prin
aplicarea unei iovituri de cutit, fiiptuitornl repeta lovitura sL de data aceasta, suprima
viata victimei, tentativa -;e ahsoarbe in omorul consumat;

i l', Cwclei, in NCP cnmentat, p, 389.

38 Drept penal. Partea speciala

- in mod traditional, in doctrina s-a apreciat ca nu prezinta importanta daca pentru

primul omor a intervenit o cauza de inlaturare a raspunderii penale; consider ca aceasta
opinie este desueta avand in vedere ca in istoria legislatiei penale romane nu a fost
retinuta vreo lege de amnistie sau gratiere care sa vizeze infractiunile de omor; in plus,
raspunderea penala pentru infractiunea de omor este imprescriptibila 1;
- este insa necesar ca in privinta omorului anterior sa nu existe o cauza justificativa
sau de neimputabilitate care sa aiba ca efect inlaturarea caracterului penal al faptei;
- nu prezinta relevanta faptul ca la individualizarea pedepsei pentru omorul anterior
au fost retinute circumstante atenuante;
- in cazul in care pentru omorul anterior (fapta tentata sau consumata) a fost pro-
nuntata o hotarare definitiva de condamnare la data realizarii noii actiuni sau inactiuni
prin care a fost suprimata viata, aceasta ultima fapta va constitui un omor calificat
prevazut de art. 189 alin. (1) lit. e) NCP, savar~ita in stare de recidiva postcondam-
natorie sau postexecutorie;
- prin decizia nr. 17/HP/2018, inalta Curte de Casatie ~i Justitie a apreciat ca in
cazul savar~irii unei noi infractiuni de omor sau tentative la infractiunea de omor,
reabilitarea ori implinirea termenului de reabilitare cu privire la persoana condamnata
definitiv care a comis anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de
omor nu fmpiedica retinerea elementului circumstantial agravant prevazut in art. 189
alin. (1) lit. e) NCP 2;
- in situatia in care pentru acuzatia de omor anterioara (fapta tentata sau consumata)
nu a fost pronuntata o how.rare definitiva la data comiterii unui nou omor, nu este
exclusa posibilitatea retinerii variantei agravante prevazut de art. 189 alin. (1) lit. e)
NCP, daca pana la data judecarii uneia dintre fapte prezumtia de nevinovatie de care
beneficia inculpatul in raportat de cealalta acuzatie de omor a fost inlaturata prin
pronuntarea unei hotarari definitive de condamnare (de pilda, criminalul ucide in
aceea~i saptamana doua persoane, fiind trimis in judecata in cauze diferite; daca prima
cauza se solutioneaza mai repede, fiind pronuntata o how.rare definitiva de condamnare,
ulterior in cealalta cauza se poate retine comiterea omorului calificat); a~adar, omorul

1 Chiar ~i pentru faptele comise inainte de declararea ca imprescriptibila a raspunderii

penale pentru infractiunea de omor nu poate fi retinuta o asemenea opinie avand in vedere
jurisprudenta Cuqii Europene potrivit careia dupa implinirea termenului de prescriptie a
raspunderii penale orice constatare a vinovatiei unei persoane contravine exigentei prevazute
de art. 6 parag. 2 referitoare la prezumtia de nevinovatie.
2 Solutia obligatorie a instantei supreme o apreciez ca fiind eronata, deoarece, spre

deosebire de C.pen. din 1969, NCP face referire la o infractiune de omor cu privire la care
dispunerea reabilitarii face ca aceasta sa nu mai fie apta sa produca consecinte sau efecte
juridice, iar nu la un omor privit ca fapt material (realitate faptica). in mod surprinzator, Inalta
Curte de Casatie ~i Justitie a anihilat efectele reabilitarii prin opunerea autoritatii de lucru
judecat a hotararii definitive de condamnare invocand faptul ca asupra acestor chestiuni nu se
mai poate statua decat intr-o cale de atac extraordinara. Or, este evident ca in analiza ce ar
trebui efectuata nu se pune in discutie autoritatea de lucru judecat a hotararii definitive de
condamnare pentru prima infractiune de omor, aceasta nefiind afectata prin analiza efectelor
pe care reabilitarea le poate produce asupra consecintelor condamnarii definitive.
 Infracfiuni contra persoanei 39
anterior poate fi concurent cu omorul calificat prevazut de art. 189 alin. (1) lit. e) NCP,
nefiind necesar ca in toate cazurile acesta din urmii sa fie comis in stare de recidiva;
- este o circumstan/a persona/a, care nu se rasfrange asupra celorlalti partici-
panti; va putea fi retinuta ~i cu privire la participanti daca ~i ace~tia se afla in situatia
de a fi savar~it anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de omor.

~ Este necesar fie sa existe o condamnare anterioara definitiva a inculpa-

tului pentru prima fapta, fie ca ambele omoruri, comise in imprejurari diferite, sa
fie judecate impreuna, in conditiile concursului. Existenta la data condamnarii
inculpatului pentru omor a unui alt proces in curs pentru savar~irea anterioara de
catre acela~i inculpat a unei alte infractiuni de omor nu indreptate~te condam-
narea acestuia pentru varianta calificata a omorului (C.S.J, secfia penala, deci-
zia nr. 511712002, www.legalis.ro).

~ Faptul ca omorul savar~it anterior constituie cauza de agravare a

ultimului omor nu este de natura a inlatura, pentru argumentul ca aceea~i cauza
ar constitui o dubla agravare, aplicarea prevederilor legale referitoare la recidiva
sau concurs de infractiuni, deoarece nicio dispozitie legala nu excepteaza de la
aplicarea acestor prevederi situatiile in care primul termen al recidivei sau
infractiunea concurenta constituie o cauza de agravare a ultimei infractiuni
(Tribunalul Suprem, decizia de fndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 4
din 28 mai 1970, fn CD. 1970,p. 200).
2.2.6. Omorul savar~it asupra a doua sau mai multor persoane [art.189
alin. (1) lit. t) NCP]
- este necesar ca actiunea, comisa cu intentia directa sau indirecta de a ucide, sa
fie indreptata impotriva a doua sau mai multe persoane ~i sa aiba ca rezultat decesul a
eel putin doua dintre ele, fn aceea$i fmprejurare ori cu aceea$i ocazie 1, indiferent
daca aceasta se realizeaza printr-o unica actiune sau inactiune, ori prin actiuni sau
inactiuni diferite; unitatea legala este data de unitatea de imprejurare;
- daca in urma activitatii infractionale niciuna dintre victime nu decedeaza, se va
retine savar~irea unei tentative la infractiunea de omor calificat prevazuta de art. 189
alin. (1) lit. t) NCP;
- ca exceptie, in ipoteza in care, dupa exercitarea actelor violente asupra a doua
persoane in scopul uciderii acestora, in aceea~i imprejurare, autorul se desista ~i
transporta pe una dintre victime la spital, unde in urma acordarii ingrijirilor medicale
viata acesteia este salvata, nu se va retine tentativa la infractiunea de omor calificat,
ci o tentativa la omor simplu fata de prima victima (asumand ca aceasta nu a decedat)
in concurs cu infractiunea contra integritatii corporale consumata cu privire la
victima care a fost salvata ca urmare a interventiei autorului2;

1A se vedea Decizia de indrumare a Tribunalului Suprem nr. 4/1970.

2 in acela~i sens, F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 510, care arata ca in cazul
infractiunilor complexe, in structura carora intra doua fapte omogene incriminate distinct,
desistarea cu ocazia comiterii uneia dintre ele face sa dispara unitatea infractiunii complexe.
40 Drept penal. Partea specialii

- in situatia in care actiunea Tndreptata 1mpotriva a douii persoanc, cu intentia

directa sau indirccta de a k ucide, are ca rezultat muarteu unci singure victime, nu se
poate retine existenta agravantei detem1inate de pluralitatea de victime la care se
refera art. 189 alin. ( l) lit. f) NCP, ci o singura infrnctiunc consumata de ornor,
prevazuta 1n art. 188 NCP, respectiv de omor calificat, prevazuta in art. 189 alin. (])
cu exceptia lit. f) NCP in concurs cu tentativa la una dintn: acesle infractiuni;
- atunci cand aqiunea 7nclreptata 'impotriva a trei sau mai muite persoanc, cu
intentia directa sau indirecta de a ucide, are ca rezultat moartea a eel pufin douii vic-
time. se va retine o singura infraqiune de omor calificat prevazuta de art. 189 alin. ( 1)
lit. f) NCP, tentativa fiind absorbita in forma consumata a omorului;
- in ipoteza 111 care actiunea indreptata impotriva a trei sau mai nmlte persoane, cu
intentia directa sau indirecta de a ucide, are ca rezultat moartea doar a unei per.wane
se va reiine o singura infractiune consumata de omor, prevazuta 111 art. J88 NCP,
respectiv de omor calificat, prevazuta in art. 189 alin. (l) cu exceptia lit. f) NCP, 111
concurs cu tentativa la omor calificat prevazuta de art. 189 alin. (1) lit f) NCP;
- in situatia 'in care aqiunea indreptata 1mpotriva a trci sau mai multe persoane, cu
intentia directa sau indirecta de a ucide produce decesul a doua sau mai muite
persoane, se va retine nurnai infraqiunea de omor calificat, art. l 89 alin. (l) lit. f)
NCP, tara a fi incidenta ~i circumstanta agravanta prevazuta de art. 77 lit. c) NCP,
care presupune corniterea unui omor simplu (art. 188 NCP), cand este necesar ca
urmarea acestei fapte sa fie moartea unei singure persoane;
- in cazul in care sc produce decesul a doua sau mai rnulte persoane nu va putea fi
retinuta ~i circumstanta agravanta prevazuta de art. 77 lit. c) NCP (comiterea faptei
prin metode sau mijloace de natur:1 sa puna in pericol alte persoane)1;
- estc o circumstanfa reald care se rasfrange asuprn participantilor 111 masura in
care au cunoscut-o sau au prevazut-o.

Fapta inculpatuiui de a fi 1ras cu o anna automata asupra a trei persoa-

ne, urmflnd sa le ucida . constituie chiar in cazul in care numai una dintre ck a
fost lovita, dar fara a fi ucisa ten ta ti va la infraqiunea de omor ca!ificat art. 189
alin. (1) lit. f) NCP Un hotc1rare mnor deosehit de grm prevd::uta in art. 176
a/in. (1) lit. b) Cpen. din 1969 - n.n.], iar nu la accea de onmr simplu. Jmpre-
jurnrea ca doar una dintre cclc trei persoane vizme a fost atinsa, precum ~i faptul ca
niciuna dintre ele nu a tl)st omorata nu au rclevanta decat pentru a distinge 1mre
fornia tentata ~i forma consumata a infractiunii de omor calificat an. 189 alin. (l}
lit. f) NCP [in hotanire omor deosebit de gral' prev/izut h1 urt. 176 alin. (1) lit. b)
C.pen. din 1969 ·- n.n.j (Trib Suprem, secfia mi/itarif. decizia nr. 37/1 in
Repertoriu 1981-1985. p. 28i).

In cazul in care, in urma unei agresiuni s;hiir~ite cu int1.:ntia de a ucide

doua persoane, una dint.re victime nioare, iar celeilaltc este salvata, exista
concurs intre infractiunea consumata dP omor ~i tentativa la infraqiune:i de

1In sensul re{incrii acestei circumsrnnte agravante $i in cazul omomlui calificat prevazut
de art. 189 alin. (1) lit. nNCP a se vcdea !·'. Strc1rnnu. D. Ni{u, op. vol. II, p. 428.
 J~fracfiuni contra persoanei 41
omor. Fapta constituie infractiune unica de omor calificat (fn hotarare omor
deosebit de grav - n.n.) savar~ita asupra a doua sau mai multor persoane numai
daca toate victimele decedeaza ~i tentativa la infractiunea de omor calificat
(in hotarare omor deosebit de grav - n.n.) asupra a doua sau mai multor
persoane numai daca infractiunea a ramas in faza de tentativa in raport cu toate
victimele (I.C.C.J., secfia penala, decizia nr. 3507/2002, www.legalis.ro).
2.2.7. Omorul sivar~it asupra unei femei gravide [art. 189 alin. (1) lit. g) NCP]
- trebuie sa existe o sarcina indiferent de natura sau varsta acesteia, iar infractorul sa
fi ~tiut de aceasta; se va retine aceasta agravanta ~i atunci cand faptuitorul trebuia ~i
putea sa cunoasca starea de graviditate;
- nu se va putea retine aceasta agravanta, ci omorul simplu sau, dupa caz, omorul
calificat (prin raportare la alte elemente circumstantiale de agravare prevazute de
art. 189 NCP) daca infractorul nu cunoa~te starea de graviditate a victimei, inclusiv in
ipoteza in care se afla in conditiile unei erori (vincibile sau invincibile) cu privire la
aceasta circumstanta;
- nu se va putea retine forma consumata a omorului calificat in aceasta varianta
agravata in cazul in care in urma actiunii infractionale apte sa suprime viata decedeaza
numai fatul, nu ~i femeia insarcinata;
- in cazul infractiunii deviate savar~ite in modalitatea aberratio ictus sau error in
personam, nu se va refine aceasta varianta agravata, omorul fiind simplu daca nu
sunt retinute alte forme ale omorului calificat;
- nu se va retine aceasta varianta agravata nici in ipoteza in care infractorul credea,
in mod neintemeiat, ca victima este insarcinata;
- spre deosebire de infractiunea de intreruperea cursului sarcinii [art. 201 alin. (3)
NCP] care a avut ca urmare praeterintentionata moartea victimei, in acest caz faptuitorul
actioneaza cu intentie directa sau indirecta in vederea suprimarii vietii femeii gravide,
acceptand totodata incetarea ireversibila a dezvoltarii intrauterine a copilului conceput,
dar nenascut;
- este o circumstanfd reald care se rasfrange asupra tuturor participantilor care au
cunoscut-o.

~ Uciderea unei femei gravide constituie omor calificat (in hotarare

omor deosebit de grav) numai daca infractorul a cunoscut, in momentul savar-
~irii infractiunii, starea de graviditate a victimei. in caz contrar, elementul
circumstantial de agravare nu opereaza, fiind aplicabile prevederile referitoare la
eroarea de fapt. Cunoa~terea starii de graviditate a victimei se poate realiza atat
obiectiv, atunci cand victima se prezinta intr-o stare care nu lasa nicio indoiala
asupra situatiei de femeie gravida, cat ~i subiectiv, atunci cand aceasta situatie a
fost adusa la cuno~tinta infractorului (I.C.C.J, secfia penala, decizia
nr. 4245/2007, www.legalis.ro).
2.2.8. Omorul savar~it prin cruzimi [art. 189 alin. (1) lit. h) NCP]
- in mod constant in literatura de specialitate se apreciaza ca prin folosirea de
cruzimi se intelege utilizarea unor mijloace ~i procedee feroce care depa~esc in inten-
 1 J

42 Drept penal. Partea specialii

sitate pe cele proprii actiunii de a ucide ~i care cauzeaza victimei mari suferinte
(fizice sau psihice), prelungite in timp, determinand oroare ~i revolta in psihicul
celor care iau cuno~tinta de fapta; trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre
actele de cruzime ~i decesul victimei;
- cele doua elemente esentiale in analiza conceptului de cruzimi - ferocitatea ~i
oroarea - au fost reµnute ~i in practica instantei supreme care a aratat ca: ,,Omorul
sav~it prin cruzimi presupune, pe de o parte, ferocitatea actiunii de ucidere, prin
procedee cauzatoare de suferinte prelungite ~i de maxima intensitate, iar, pe de alta parte,
provocarea unui sentiment de oroare persoanelor care au cuno~tinta de fapta de omor ~i
de procedeele folosite" (I.C.C.J., sec/ia penalii, decizia nr. 3505/2008, www.legalis.ro);
- fata de natura reala a circumstantei consider ca de esen/a no/iunii de cruzimi
este doar ferocitatea autorului, aceasta fiind cea care conduce la retinerea caracte-
rului calificat al omorului; apreciez ca oroarea este doar repercusiunea ferocitatii
faptei, iar nu o conditie cumulativa ce trebuie analizata alaturi de ferocitate pentru
retinerea cruzimilor sau o cerinta alternativa ferocitatii pentru ipoteza in care nu se
poate retine utilizarea unor mijloace ~i procedee care depa~esc in intensitate pe cele
proprii actiunii de a ucide ~i care cauzeaza victimei mari suferinte (fizice sau
psihice), prelungite in timp (de exemplu, in cazul in care faptuitorul luptandu-se cu
victima ii taie gatul cu o singura lovitura de cutit, iar imaginea victimei decedate
produce oroare in comunitate locala in care a avut loc crima);
- actele de cruzime trebuie sa existe fnainte de decesul victimei sau inainte ca
faptuitorul sa fl cunoscut decesul victimei; nu prezinta importanta daca victima a fost
con~tienta sau nu pe intreaga perioada in care autorul a actionat cu ferocitate;
- nu se poate retine circumstanta agravanta a savar~irii infractiunii prin acte de
cruzime, prevazuta de art. 77 lit. b) teza I NCP, ce constituie un element caracteristic
al formei calificate a infractiunii de omor calificat prevazuta de art. 189 alin. (1)
lit. h) NCP; insa, in ipoteza in care omorul este comis atat prin cruzimi, cat ~i prin
supunerea victimei la tratamente degradante, se va retine incidenta dispozitiilor
art. 77 lit. b) teza a II-a NCP;
- este o circumstanfa reala care se rasfrange asupra tuturor participantilor care au
cunoscut-o sau au prevazut-o.

~ Notiunea de cruzimi prezinta doua intelesuri: unul intrinsec acfiunii de

ucidere, constand in intrebuintarea de catre faptuitor a unor metode inumane ~i
inutile de chinuire a victimei inainte de deces, ~i a/tu/ extrinsec acfiunii de
ucidere, constand in agravanta sociala a. actului de ucidere, respectiv in
aptitudinea lui de a inspira oroare ~i groaza celor care au cuno~tinta de el ~i de
procedeele folosite. Legiuitorul are in vedere ambele intelesuri ale notiunii de
cruzime. Deci, pentru a exista cruzime in sensul legii, trebuie indeplinite
urmatoarele condifii: a) ferocitatea sau sadismul faptuitorului. Actele sadice de
ucidere sunt acele acte care folosesc procedee cauzatoare de suferinte prelungite
~i de maxima intensitate, avand ca rezultat, in afara de suprimarea vietii
victimei, ~i chinuirea ei fizica sau morala; b) provocarea unui sentiment de
oroare. Procedeele folosite de infractor pentru savar~irea omorului trebuie sa fie
 lnfracfiuni contra persoanei 43
de natura sa provoace ~i sentimentul de oroare sau groaza, insotit de reflectii
asupra josniciei ~i neomeniei infractorului. Pentru incadrarea faptei in omor prin
cruzimi nu intereseaza daca cruzimile au condus, eo ipso, la moartea victimei ori
daca f:aptuitorul le-a utilizat numai pentru chinuirea victimei inainte de a o
ucide. Ceea ce intereseaza este, insa, ca ele sa fie comise anterior momentului
consumativ al omorului. In cauza, in conditiile tn care inculpatul a conceput ~i
executat fapta in a~a fel incat a produs victimei suferinte mari, prelungite in
timp, care au depa~it cu mult suferintele inerente actiunii de ucidere (aceasta
dupa ce i-a ,,aplicat multiple lovituri pe toata suprafata corpului", iar victima a
cazut la pamant, a luat doua chingi ~i a legat-o de picioare ~i de maini, iar apoi
de un stalp ce sustinea bolta de vie, la o inaltime de aproximativ 1,20 m, unde a
ramas imobilizata ~i in viata pana la sosirea lucratorilor de politie ~i a
ambulantei, aceasta din urma decedand la spital dupa aproximativ doua ore),
este indeplinita conditia de agravare a omorului (I. C. C.J., secfia penala, decizia
nr. 2836/2013, www.scj.ro).

~ Omorul se considera savar~it prin cruzimi atunci cand f:aptuitorul a

conceput ~i executat fapta in a~a fel incat a produs victimei suferinte marl,
prelungite in timp, care depa~esc cu mult suferintele inerente actiunii de uci-
dere. Fapta de a arunca un proiectil inflamabil prin geamul unui imobil,
provocand arsuri persoanei aflate in imobil, intrune~te elementele constitutive
ale tentativei la omor, cu retinerea elementului circumstantial de agravare
referitor la omorul savar~it prin cruzimi. Utilizarea unei substante inflamabile -
de natura a cauza suferinte suplimentare victimei, intrucat, in caz de incendiere,
decesul nu survine instantaneu sau la scurt timp, ci dupa o suferinta prelungita,
de intensitate deosebita, determinata de arsurile corporale - se incadreaza in
notiunea de ,,cruzimi" (J.C.C.J., sec/ia penala, decizia nr. 84 din 13 ianuarie
2014, www.scj.ro).

~ Prin cruzimi se intelege nu numai provocarea de suferinte fizice vic-

timei - suferinte care, de altfel, de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit -
ci ~i aspectul de ferocitate, ie~it din comun, cu care infractorul savar~e~te
omorul, trezind in con~tiinta celor ce iau cuno~tinta de aceasta fapta, un senti-
ment de oroare (Trib. Suprem, completul de 7 judecatori, decizia nr. 9/1970, fn
V. Papadopol, M Popovici, fn Repertoriu 1969-1975, p. 309).

~ Aplicarea de numeroase lovituri cu corpuri <lure, timp de aproape doua

ore, asupra capului, trunchiului ~i membrelor victimei, cu urmarea unor leziuni
traumatice pe 40% din suprafata corpului ~i a decesului acesteia dupa doua ore
de la incetarea agresiunii caracterizeaza fapta ca omor comis prin cruzimi
(C.S.J., secfia penala, decizia nr. 1341/2002, www.legalis.ro).

~ Uciderea victimei prin incendiere constituie un omor prin cruzimi

(Trib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 2305/1982, in Repertoriu 1980-1985,
p. 212).
 /)rept penal. A11!l'a spcciulii

I ~ Tortur:nea victnnei, de trci ore, prm lovirea ei cu pumnii, cu

picioarek, cu bata, cu o caramida in final, cu toporul, cauzandu-i moartca In
chinuri ince11.J1ind apoi cadmrul, constituit: faptc de o cruzime k~ita Jin
comun pentru care aplican.::a pedepsci detentiunii pe viata estc justificata !CS.I.,
,-ecfia pen11lil, decfzia . ! 86012002, vnrw.legalis.ro),

~ Uciderea unei persoane prin lovirea ei cu intcnsitak de 32 de ori cu

cutitul in lata, torn,t>, abdomen $i mcmbre, constituie infractiunca de omor
prin cruzimi, deoarcce s-au cauzat suforinte deost'.bite victimei. fapta fost
s{ivar~ita cu fen,c1iate este d-: natura a produci: un sentiment de oroarc (CSJ.
completul de 9judecc'itori, decizia nr. 1112001, v,.tv.·w.!egalis.ro),

~ Fapta inculpa!ului de a aplica victimei, pe o durata mare de timp, cu

intensitate deosebita, repetate lovituri pe aproape 1mreaga suprafaJa a corpului.
folosindu-se de ci bati'i ::-i de o coada de tamflcop confeqionate din lemn de
escntt1 tare ~i de a parasi apoi victima noaptea, pc timp n~ce, detenninandu-i
astfel incetarea din via\t1 dupa circa 5 nrc, in chinuri mari, constituie nmor
cruzim1, 1vlodul in care inculpatul a savar~it fapta evidentiaza intentia indirecta
de a ucide, specifica infraqiunii de ornor, ~i nu existenta inten\iei dcpa~ite, c;;
caractem.t:aza infractiunt:a de lllviri cau1.atoare de moarte (CS'J, seL'fia penuhi.
Jeci:ia 111·. 740/1

2.3. Formele infractiunii

- actele preparatoril: sum posibik, insa nu sunt mcriminate;
- tentativa este incriminata; se poate retine tentativa idonec imperiecta ('intrcrupHi)
sau tentativa idonee perfecta:
- consumarea: 1n morncntul mortii victimei;
- C.\istenta unei pluralitati de ekmenk circumstan{iale nu conduce la retmerea
concursului de infraqiunL fapta srivar~itii reprezentand o infractiune

2.4. Pedeapsa
- detentiunea pe viata sau 'i'nchisoarea la 15 la 25 de ani ~i interzicerea obli-
gatoric a excrcitarii unor drepturi prevazute in art. 66 NCP;
- r:\spundcrea penala estc impn:scriptibila, infraqiunea regasindu-se 1n enurne-
rarea limitati\{1 prevarnta de mi. 153 alin. (2) NCP,

3.1. Notiune
- cs!c infraqiunca ce consta in uciden:a savar~ita la cererea explii.:iW. serio,1sa,
con~tienta ~i repetata a victimei care suforea de o boala incurabilt\ sau de o infinnitate
grava atestata medicaL cauzatoare de suferintc permaneme greu de suponat;
 lnfi'acfiuni contra pers,Jww, 45
- in jurisprudenta Curtii Europene se remarca doua categorii de cauze: pe de o
parte cele 1n care reclamantii sau rudele lor au invocat dreptul de a muri, in temeiul
mai multor articole din Convcntia europcana 1, iar, pc de alta parte, cele in care
reclaman 1ii contestau administrarea sau sistarea definitiva a unui tratament2.
in cauza Prettv c Regatului Unif, Curtl'.a Europeana a aratat ca art. 2 este
redactat in al~i tenneni decat, spre exemplu, art. 11 din Convenria europeana, care
reglementeazii nu nurnai dreptul la libera asocicre, ci ~i aspectul negativ al acestuia
dreptul de a nu ti fortat la a se asocia. Art 2 nu are nicio legatura cu calitatea vietii
sau cu ceea ce o persoana alege s/1 faca cu viata sa. Accste aspecte sunt recunoscute a
fi fundamentale pcntru conditia umana, astfel inc,lt necesita. o protectie fata de
ingerintek statului, cc sc poate regasi in alte articolc din Conventia europeana sau
din altc instrumcnte intema\ionale. Art. 2 nu poate, fara a risca o distorsiune de
limbaj, sa fie interpretat ln sensul ca ar conferi un drept diametrnl opus dreptului la
viata, anume dreptul de a muri; el nu poate crea un drept la autodeterrninare, potrivit

; Jn cauza San/es Sanles c. Spaniei reclamanta a invocat in temeiul ai1. 2, art 3, art. 5,
art. 6. an. 8, art. 9 ~i art. 14 din Convcn(ia europeana, drcptul la o moartc demna, in numele
cumnatului ei, tetraplegic, care dorea sii i~i puna capat ziklor cu asistenta unor terti ~i care a
deccdat 1nainte de introducerea cereri1. Curtea Europeans a respins ccrcrea ca fiind incorn-
patibila ratione personae cu dispozitiile CEDO. In cauza Prertv c. Regatului (Jnit, reclamanta
suforea de o boala neurodegenerativa incurabi!a, in faza tenninalfi ~i se plangt~a, invocand art.
2, art. 3, art. 8, art 9 :;,i art 14 CEDO ca soiul ci nu o putea ajuta sa se sinucida fara sa faca
obiectul urmaririi penalc din partea autoriU\1ilor britanicc. Curtca Europeana a concluzionat ca
nu au fris1 1ncalcate aceste articole. Cauze!e Haas c. Efre(iei ~i Koch c. Uermaniei privcau
sinuciderea asistata ~i reclamantii invocau art. 8 CEDO. In cauza Haas, in care reclarnantuL
care suforea de mult timp de o grava tulburare afoctiva bipolara, dorea sa i~i puna capat zilelor
ii se plangea ca nu putea sa i~i procure, fara reteta medicala, substanta letala necesarii. in acest
scop, Curlca Europec1no a concluzionat ca nu a fast incalcat art. 8. In cauza Koch, rec!arnantul
pretinde::i ca refuzul ;rntonz2irii so\iei sale (paralizata ~i sub ventilatie aiiificiala) sa i~i procure
o doza letalii de medicamente, care sa ii permita sa i~i punii capiit zilelor, a adus atingere
dreptului acestcia, precum ~i propriul Jui drept la respectarea vie\ii lor private ~i de familie.
De asemenca, acesta se plangea de refuzul instantelor nationale de a examina fondul cererilor
sale. iar Curtea Europcana a constatat incalcarea art. 8 doar in aceasta privinta.
' In cauza Glass c. Regatului Unit, reclamantii se plangcau de admirnstrarea de diamorfina
copi!ului !or bolnav, tara consimtamantul acestora, de catre medicii spitalului, precum ~i de
mentiunca ,,a nu resuscita", care figura in dosarul acestuia. in decizia sa din l8 martie 2003,
citata anterior, Curtea a declarat v:idit nefondatil cererea !or intemciatii pe art. 2 CEDO ~i, in
hot:m1rca sa din 9 marti.: 2004, a constatat incalcarea art. 8 CEDO. fn cauza Burke
c. Rcgaw/11i Unit reclamantul suferca de o boala neurodcgcnerativa incurabila ~i ii era teama
ca dircctivde aplicabiJc in Regatul Unit nu pot determina, la momentul necesar, sistarca
definitiva a hidrntarii ~i a alimentatiei sale artificiale. Curtea Europcana a declarat inadmisibila
cererea intemeiata pe art. 2, art. 3 ~i art. 8 CEDO, fond in mod vadit neintemeiatii. In cauza
Ada Ros.11 1.a. c. Jtalici, Curtea a declarat incompatibila rarione personae cererea formulata de
persoandc fizice ~i as,lciatiile care se plangeau, in temciul art. 2 ~i art. 3 CEDO, de efcctcle
negati\c pe care le puka avea. in privinta acestora, exccutarca unei hotarari a Curtii de Casatie
din Italia, care autoriza sistarca dcfinitiva a hidratarii ~i alimentatiei artificiale a unei tinere
aflate 111 stare vegetativa.
1 A sc vedea CtEDO, hotararea din 29 aprilie 2002, in cauza Prcrty c. Marea Britanie,

parag. 39.
46 Drept penai. Partea speciala

caruia un individ ar putea sa aleaga rnoartea mai degraba decat via\a. Curtea Euro•
peana a l'.onsiderat ca nu se poate deduce din art. 2 al Conventiei europene niciun
drept de a muri, fie cu ajutorul unui teq, fie cu ajutorul unei autoritfqi publice. Astfel,
Curtea Europeana lasa statelor o marja de apreciere in materia reglememarii (pem1i•
sive sau prohibitive) eutanasiei sau a sinuciderii medical asistata; in accasta cauza,
instanta de contencios european a mai subliniat ca Jn domeniul mtxlical, refuzul de a
accepta un anumit tratament ar putea, incvitabil, sa conduca la un rcndtat fatal, dar
impunerea unui tratament medical fara consimtamiintul pacientului, in cazul 1n care
acesta estc adult $i 1n dcplinatatea facultatilor mintale, ar cchivala cu o atingere adusa
integritatii fizice a persoanei 'in cauza, care poate sa puna in discutie drepturilc
protejate la art. 8 parag. l CEDO. Astfcl cum s-a admis in jurisprudcnta intema. o
persoana i$i poate revendica dreptul de ,:qi exercita alegerea de a muri, refuzand sa
fie de acord cu un tratament care ar putea avca ca efect prelungirea vietii sale. Dern-
nitatea ~i libe1tatea unei persoane reprezinta 1nsa~i esenta Conventiei. Fara a nega in
niciun fel principiul caractcrului sacru al ,ietii, protejat de CEDO. Cmtea consickra
ca notiunca de calitatc a vietii capata sens din perspectiva ait. 8. inlr-o perioada in
care asistam la o crc~tere a complexitatii medicinei ~i a spcrantei de viata, numeroasc
persoane se tern sa nu fie obligate sa ramana in viata pana la o varsta foarte inaintata
sau intr-o stare avansata de degradare fizica sau menta!ft, in contrast cu perceptia
ferma pe care acestea o au despre ek lnsck ~i despre idcntitatea lor per:-onala".
• in cauza LambcN c. Fran(ei 1, Curtea Europeanii a constatat di ,.nu exista un
consens in randul statelor membre ale Consiliului Europei in ceea ce prive~te autori-
zarea sistarii definitive a unui tratament care mentine in mod artificial viata, chiar
daca majoritatea statclor par sa o autorizeze. De~i modalitatile de reglementarc a
sistarii definitive a tratamentului \ariaza de la un stat la altul, totu~i, exista Lm
consens in ceea ce prive~te rolul primordial pe care ii are vointa pacientului 1n cadml
procesului decizional, indifcrent de modalitatea de exprimare a acestei3. in conse-
cinta, Curtea considera ca. in acest domeniu care prive~te finalul viqii, precum ~i ln
eel care prive~te inceputul vietii, estc necesar sa sc acorde statelor o marja de apre•
ciere nu doar in ceea cc prive~te posibilitatea de a incuviinta sau nu sistarea definitiva
a unui tratament care mentine in mod artificial viata ~i modalitatile sale de punere in
aplicare, dar ~i in ceea ce prive~te rnaniera de asigurare a unui cchi librn 111tre
protectia dreptului la via\a a unui pacient ~i protejarea dreptului la rcspectarea \iqii
sale private ~i a autonomiei sale personak:. Totu~L aceasta marja de apreciere nu este
nelimitata, Curtea rezervandu-$i dreptul de a controla respectarea de catre stat a
obligatiilor sale care decurg din art. 2".
· Recornandarea 14 J8 (1999) a Adunarii Parlamcntare a Consi liului Europei
privind protectia drepturilor omului ~i a demnitatii umane a bolnavilor incurabili $i a
muribunzilor2 face ape! la statele mcmbre sa · rcgk;mcnteze in dreptul intern un
mecanism de protectie a acestor bolnavi fata de anumite pericole sau temeri (de
exemplu, prelungirea artificial a a cursului bolii in cazul bolnavilor incurnbil i sau al

1 A sc vcdca CtEDO. hoti!rarea din 0~ iunic 2015. in cau1:i Lambert c. /'ron/ei, parag. l 4~
~i 148.
2 (www.assemblv.coe.int).
 Jnfr,1oi1,11i ,'ontra pen,,,m,i 47

celor afia\1 in stadiu! tt:rmmal al boli!. fie prin utilizarea unor m;1suri medicale dispro-
portionate, fie prin continuarca tratamentului fara consim1amantul pacientului). De
asemenea, Adunarea Parlamentara recornanda Comitetului de Mini~tri sa incurajeze
statele membre sa n:snecte ~i sa protejc;:e demnitatca holnavilor ai1a!i in stadiul ter-
minal sau a muribuiw lnr in toate aspectcle, spre exemplu, prin sus11nerea interzicerii
suprimarii intentionate a viejii acestora [pct. 9 Iii. c) din Recornandarel Aceasta
poate fi tacuta prin: (i) recunoa~terea ca. dreptul la viatit tn special in cazul acestor
persoane este garantat de dtre statdc membre, potrivit art. 2 din Conventia euro-
pean;1: (ii! recunoa;;k'rca ca dorin 1a accstor persoanc de a muri nu constituie un temei
legal al mnrtii cau;ak (k o terta perso:ma; (iii) rccunoa~terea cii dorinta bolnavilor
aflati in stadiul terrninal sau a muribunzilt1r de a muri mi poate, in sine. constitui o
justificare kgala a executarii aqiunilor destinate sa antreneze moartea;
- fatil de cele e,pusc mai sus. nu sc poate considera ca inrnrninarea eutanasiei
constituic n incalcan.: a art 2 din C:onveqia europe::rni:
- uciderca la cercrea victimei constituie o incrirninare speciala a unei forme
atenuate a omorului; prin urmare, in aplicarea principiului specialia generalihus
deroga111 ~c va retinc mnnai aceasta calificare special:\:
- n:gkmcntarea de NCP a infrac\iunii de uciderc hi Gererea victimei constituie atiit
o reintoarcere la regkmentarea din Codul penal .. Carol al II-lea'' din 1936. cat ~i o
aliniere a legislatki penak romane in traditia majoritatii Codurilor penale europene 1•
In Codul penal ,,Carol al IT-lea'· din 1936, la art 468 alin. (1) ~i (3) erau prevazute
doua variante atenuante ale omucideni intentionak Prima variant:'1 consta in rn:iderea
unei persoane 111 un11;, rugamintii, scnoase, starnitoan: ~i repetak :i aeesteia (crima de
omor la rng,lmintc). Era neeesar insa ca ruga.mintile sa fi fost facute de o persoana
aflata 1n deplina.tatea facultatilor mintale ~i care avea, astfel, reprezentarea consecin-
telor rugi\mintilor :-ak, fora a pre1:enta importanta cauza pentru can: victima a starnit
sa fie ucisfl. Cea de a doua varianti consta 111 uciderea unei pcrsoane sub impulsul
unui sennment de mihl, provocat de chinurile !izice (nu morale; ale victimei, cc
suferea dc o boala incurabiia ~i a carei moarte era inevitabila. Deopotriva. trebuie
avut in veden: ~i faptul ca potrivit NCP retinerea circwnstanfelor atcnuante nu are
ca e/i'cr rcducerea uh!igatorie u pedcpsei sub minimul special. ci atiit minimul
special. dt ~i maxin:1ul special al pcdepsei vor Ii reduse cu o treime, urnuind ca
pedeapsa pe care instanta o va stabili sa se situeze fn acesi interval. Prin unnare era
necesarc'i aceasta incriminare autonoma atenuata a omorului cu stabilirca unor lirnite
de petk·p~.e propoqiunak gradului de pericoi social al acesteifi1pre.

3.2. Obiectul infrnctiunii

a) obiectul .iuridic special: viata persoanei ~1 rela\iile sociale in legatura cu
dreptul la viaia al altei persmmc;

1
in Codunic penale din Gennania (art. 216 ), Austria (art 77), Portugalia (art l 34) eutana-
sia cste incriminata ca ,, forma a1.em1<mti'i D omorului Exista 1nsa ~i tari ca Belgia ~i Olanda
care pern1it. in anumite c.-;;;difii, eutarus,a.
48 Drept penal. Parlca specwl{J

- 111 logica art. 22 NCP viata persoanci nu intra in categoria valorilor de care
acesta poate dispune (cxcep(1c :facand ipotezele de suicid), ceea cc faces[, nu poatil fi
re\inut consimtamantul victimd drept cauza justificativfi in caz de eutanasie;
- prin incriminarca cutanasiei legiuitornl a urmarit evitarea situatiilor de rezo!vare
definitiva a cazurilor unor persoane vulnerabile suferinde de o boala incurabila. sub
pretextul oferirii sufofodului o moartc demn:'L
b) obiectul material: corpul unei persoane in viata.

3.3. Subiectii infracfiunii

a) subiectul acth: orice persoana fizica sau juridica (nccircurnstantial) cu capaci-
tate penala;
- participatia penala este posibila 1n toate formele: coautorat instigare 1. sau com-
plicitate materiala sau morala; fata de particularitatea actiunii sau inactiunii subiec-
tului activ nernijlocil este necesar ca ~i activitatea de ajutornre sau de determinarc sa
fi fost cornisa tot 1n considerarea cererii victimei suferinde (circumstanfa personalli):
lipsa vreunei lcgaturi 1ntre situatia medicala ~i ccrerea victimci. pe de o partc. ~i
actelc complicclui sau instigatornlui conduc la concluzia ca activitatea participantilor
a unnarit strict determinarea sau ajutorarea autorului la suprimarea vietii unei
persoanc, adica o participatie la comiterea unui omor/omor calificat2;
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica fo viata, responsabila, care sufcra de o
boala incurabilf1 sau de o infirmitate grav:1 atestata medical, cau1atoare de suferinte
pcm1ancnte ~i greu de suportat:
- prin boa!a incumbila fntelegern o boalii cu privire la care la momentul conrnerii
faptei nu era agreat in comunitatea medicala un tratament curativ (de pilda. cancer);
nu vnr fi avute in vedere trcttamentelc mcdicale cu caracter experimental: caractcrul
incurabil al bolii poate fi stabilit prin orice mijloc ~tiintific de proba (lnscrisuri,
tratate de medicina, dcpozi\ia unui martor cc are calitatea de doctor etc.):
- prin injirmitate grava 1ntelcgem, ln esen 1a, existenta unei rnodificarl morfolo-
gice, morfo-functionak sau runctionale ce prezinffl un nivd ridicat de sc\eritak (de
pilda, paralizia); este necesar ca existenta infirmitatii ~i caracterul ei grav sa fie atestata
medical (de piida, printr-o expertiza medico-lcgala. printr-o tomografie etc. l inainte de
comiterea faptei (nu ulterior acesleia, ori pe parcursul procesului penal in care
infractorul implicat), iar faptuitorul sa cunoasca cxistenfa acesteia atestari;

! In doctrinii (F. ,StretPanu, D. Nqu, op. cit. vol. l!. p. 222) s-;1 mai aratat ca ,,nu se punc
problcma sanc(1onarii i,ctului \k participatie rcv:1zut cu tillu de interwntie necc%ra de uorma
de incriminare. Sprc exemplu, 1n cazul uciderii la cercrea victimei interven\ia victimei de care
depindc tipicitatea faptei autorului eslc locmai un act d,: instigare. In situatia in care aqiunea
de ucidt.:re efl'duata de eel care a dat curs soli,citarii nu conduce la moartca vicrm1eL aceasta
nu va raspunde pentrn o instigare".
2 ln acela~i sens, a se vedea S. Bogdan. D.A. Serban. Drept penal. Paiica speciai:'i. lnrraqiuni

contra persoanei ~i contra infaptuiriijustitiei, Ed. Univcrsul Juridic, Bucure~ti, 2017, p. 61.
 Infracfiuni contra persoanei 49
- nu este suficient ca victima sa sufere de o boala incurabila sau sa aiba o infir-
mitate grava, ci trebuie in plus ca acestea sa o supuna la suferinte fizice sau psihice
permanente ~i greu de suportat, neexistand nicio ~ansa de ameliorare;
- nu prezinta importanta daca victima este sau nu un membru de familie al infrac-
torului (neputand fi retinuta incidenta art. 199 NCP) sau daca aceasta era capabila sau
nu sa i~i suprime singura viata.

3.4. Latura obiectiva

a) elementul material: uciderea unei persoane in viata printr-o acpune violenta
sau neviolenta sau o inactiune ilicita (in acest ultim caz, trebuie sa existe o obligatie
legala sau conventionala de a actiona);
- NCP incrimineaza a~adar atat eutanasia activa constand in actiunea unei per-
soane prin care se pune capat vietii bolnavului suferind, cu consimtamantul acestuia
(de exemplu, actiunea doctorului care administreaza pacientului aflat in faza termi-
nala a bolii o injectie letala cu o supradoza de morfina), cat ~i eutanasia pasiva
(indirecta) constand in provocarea mortii unui bolnav suferind prin neefectuarea unui
act sau prin intreruperea efectuarii acestuia ce are drept consecinta moartea (exempli
gratia, omisiunea intentionata a medicului de a administra un anumit tratament unei
persoane suferinde in scopul producerii mortii, intreruperea functionarii aparatelor ce
mentineau o anumita persoana in viata);
- eutanasia activa sau pasiva nu trebuie confundata cu sinuciderea asistata
medical ce presupune ajutorul dat de catre doctor unui bolnav ce intentioneaza sa se
sinucida, prin oferirea sau indicarea mijloacelor letale; astfel, sinuciderea asistata
medical va constitui infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii, iar nu cea
de ucidere la cererea victimei;
- va fi tipica ~i fapta doctorului care contribuie la decesul bolnavului prin cre~-
terea progresiva a dozei de morfina, cunoscand ~i urmarind prin aceasta producerea
mai rapida a decesului;
- cerinfa esenfialii a legii consta in existenta prealabila a cererii explicite (neechi-
voce ), serioase (nu iocandi causa), con~tiente (provenind de la o persoana aflata in
deplinatatea facultatilor mintale 1) ~i repetate a victimei adresata faptuitorului; astfel,
legiuitorul asuma ca victima responsabila sa fi solicitat faptuitorului de eel putin
doua ori, in mod explicit ~i serios, sa ii curme viata; in cazul in care nu exista cererea
victimei sau, de~i exista o cerere a victimei, aceasta nu fusese adresata faptuitorului
care a decis sa ucida victima din alte considerente, ori daca cererea victimei nu are

1 Organele judiciare trebuie sa manifeste o atentie deosebitli cu privire la aprecierea carac-

terului con~tient al cererii in ipoteza in care aceasta a fost :facutli de o persoana care are discer-
namantul diminuat sau mult diminuat, cand se poate prefigura in mod justificat situatia ca,
de~i nu suntem in prezenta unui iresponsabil, totu~i cererea de curmare a vietii nu intrune~te
conditia caracterului con~tient. Tot astfel, o atentie deosebita trebuie manifestata ~i in cazul
cererilor de eutanasie formulate de minori chiar ~i in ipoteza in care cererea acestora este
confirmatli sau incuviintatli de reprezentantul legal.
50 Drept penal. Partea specialii

caracter repetat sau in ipoteza in care victima nu mai era lucida in mornentui in care a
formulat cererea se va retine comiterca infractiunii de omor.
b) urmarea imediata: moartea victimei;
c) legatura de cauzalitatc: trebuie sri rezulte ca aqiunca sau inaqiunea subiectului
activ reprezinta cauza mortii; se poate stabili printr-un raport de expertiza medico-legala.

3.5. Latura subiectiva

- intentie directa (animus necandi)\ autornl comitand fapta ca mrnare a cererii
victimei;
- av,1nd in vedere ca cererea , ictimei trchuie sa fie rcpetatii nu se poate apreda
1n toate cazurile, intentia trebuie sa fie repentina;
- in cazul in can: infradorul eutanasiaza din eroare o alta persoana decat pe cca
suferinda care ii solicitase in mod repetat sa o ucida (error in personam), nu se va
rctine eroarea drept cauza de ncimputabilitate, 1ns5 se va retine comiterea infractiunii
de ucidere la cererea victimei, iar nu cea de omor/omor calificat.

3.6. Formele infractiunii

- actele preparatorii ~i tentativa sunt posibi!e, insa nu sunt incriminate:
- in cazul in care faptuitornl incearca ucidcrea victimei in condifiile art. l NCP.
insa aceasta nu deccdeazi'L faptele realizate de cntre filptuitor constituie o tentativli la
o infractiune contra victii care nu este incriminata, neputandu-se retine o infractiune
contra sanatiltii sau integritatii corpornle al carci caracter ncjustificat cste i'nli.ituraL
tntrucat exista consimtamantul persoanei vatamate, conform art a!in. (1) NCP.

3.7. Pedeapsa
- inchisoarea de la l la 5 ani;
- raspunderea penala cste prcscript.ibil:t infractiun1:a nercgasi11du-sc in enumera-
rea limitativa prevazuta de art. l alin. (2) NCP.

4.1. Notiune
- este infraqiunui ce consta 1n fapta de a determina sau de inlesni sinuciderea unci
persoane, daca sinucidcrea a amt loc [varianta tip prevazuta de an. 191 (l) NCP];

1in scnsul ca infraqiunea poalt' fi comisa cu inlcntie mdirecta, a se vedca . Cioclei,

NCP comcntat, p, 394, Dc~i ar putea ti retinuta in abstracto, cu titlul de maxima cxccpiie, o
ipoteza de comitere a faptei cu intentie indim'tii (in ace,t sens, a se v<:dea ~i S Rogdan.
D.A. Serbw1, op. p. 60), consider ca realitatile practice dinjurisprudenta altor state. in care
s-a retinut ca ccrerea victimd arc un rol esen1ial, rc!s:va comiterca acestor fapte c11 mtenyk
directa. In acest context, indm pentru ipotczele de interprctarc ccle mai apropiatc de aplicarea
pragmatica a dreptuluL dincolo de i:uzorini unor situaiii posibile in absoluL
 intracfiw1i contra pcrsoane; 51

- variantclc agravate ale infractiunii constau in: 1. savar~irea faptci fata de un

minor cu Hlrsta cuprinsa 1ntre- 13 ~i 18 ani sau fata de o persoana cu discernamant
diminuat, dac{i sinuciderea a avut foe [art. 191 alin. (2) NCP]: 2. savar~irea faptei
de tm minor care nu a implinit v,h-sta de 13 ani sau fat:i de o persoana care nu a
putut sa-~i dea seama de consecintcle actiunilor sau inactiunilor sale ori nu putea sa
contrnk.~e, dacci sinuciderea a avut foe [art. 191 alin. (3) NCP]:
- mrianta atenuatd a infi"actiunii consta in savar~irea faptei 1n varianta de baza
s:rn in doua variante agravate de mai sus, daca actcle de determinare sau
inlesnire au fost unnate de a fncercare de sinuciderc lart. 191 alin. (4) NCP]:
- persrnma care se sinucide sau inccarca sa se sinucida nu comite accasta infrac-
\mnc.

4.2. Obiectul infrac~iunii

a) obiectul juridic special: viata persoane1 ~i rela1iile sociale in legatura cu
dn:ptul la viata:
b) obicctul material: nu are.

4.3. Subiectii infracfiunii

a) subicctul activ: orice pcrsoana ( fizica sau juridica) care are capacitat" penal a:
·· paiticipafia pcna!a este posibila 1n toate fonnele: coautornt, instigare 1 sau com-
plicitate.
h) subiectul pasiv: orice persoana fizica, majora si care are discernamant (res-
ponsabilfi).
1n cazul variantelor agravate subiectul pasiv este fie un minor cu varsta cuprinsa
intre 13 · 18 sau o persoanrt cu discemamant diminuat, fie un minor care nu a
hnplinit de Dani sau o persoana fara discernamant (un ircsponsabil).

4.4. Latura obiediva

a) ekmentul material: consta fie 1ntr-o acliune de determinarc, lie fotr-o actiune
de a srnuciderii;
- determinarea sinuciderii ..:onst:i in convingerea unei persoanc sa sc sinucidii
prin acre explicite sau implicite; hotararea de sinucidere este luata ca urmare a actelor
persuadare cornise fliptuitor; determinarea nu trebuie s/1 fie realizata prin acte
de constrangere, situa\k in care se va rctine savar~irea infrac\iunii omor, 1ntrncfit
victima nu a avut libcrtatea a decide cu privire la supriman.:a vietii;

i In literatura juridica (F Stretcanu. U op. ciL voL IL p. 2.22) s-a apreciat ca ,,nu I a
fi sancponat intervcnienlul nccesar a carui protectie o unuare~te norma de incriminare, chiar ~i
in situat1:! care <cl este ed care in~tiga la comitcrea infrac\iunii. ( .. ) Accasta regula se aplica
$i in cazul in care valoarea sociala apa11inand victimei nu este una dispunibila, caci dispo-
nihilitate:i refrr:l la transforul favoarl~a altei pcrsoanc a dreptului de a di,pune de valoarea
;.::-pecti\tl, nu la acpunik prnprii prin can: litularul ar leza acea,st~ valoare"'
52 Drept penal. Partea speciala

~ Modalitatilc de determinare a sinuciderii sunt diferitc, mcrgand de la

1ndemnuri sau amagire $i ajungand la acte de tortura. la supunerea la chinuri $i
batai care pot duce o persoana la disperare, culminand cu sinucide1,:a sau cu
1ncercarea de sinuciderc (Trih, Suprem, sec{ia penala, decizia nr. 104711 in
RR.D. nr. l JiJ977. p, 61;.

Constituic mfractiunea de omor, ~i nu infractiunea de determinare sau

inlesnire a sinuciderii, fapta inculpatului de a-~i constrangc sotia sa se anmcc de
la etajul TX, cu consecinta mortii acestcia, dcoarece pentrn existenta infraqiunii
de detcrminare sau inlesnire a sinuciderii este neccsar ca victima sa nu fie
constransa la 1ndeplinirea actiuni i prin care ia vrnta, ci sa aibt1 posibilitatea de
a hotari 111 mod liber daca se sinucide sau nu (Trib Suprem, sec/ia penalii,
dccizia nr. 3J0J/1979, in R.R.D, nr. 9/J(J79, p. 66).
Lall,.
- ~ Sechestrarea unei persoane tirnp de mai multe zile, supunerca ei la
repetate violente ~i cauzarea de leziuni cu potential de !;iOC ~i de prirnejduire a
vie(ii victimei, continuarea violenrelor ~i dupa ce aceasta ameninta ca se va
sinucidc, cu urrnarea ca victima s-a anmcat pe fercastra de la ctajul 6 al imobi-
lului, decedand, constituie infractiunea de omor, iar nu aceea de dcterminare a
sinuciderii (C.S.J., secfia pcnalu, decL:ia nr, 811/2002, H<ww.legalis.rui.
- daca sinuciderea se produce ca urmare a unei lipsiri de libe1tate 111 mod ilegal
sau a unui viol, se va retinc conc:ursul 111tre aceste infractiuni ~i infractiunea de deter-
minare sau inlesnire a sinuciderii numai dad\ faptuitoru! actioneaza cu intentit..:
(directa sau indirecta) atilt 1n scopul violului/lipsirii ilegale de libertatc, cat ~i al
dcterminarii sau inlesnirii sinucide1-ii1; prin urmare, 111 cazu! in care vwlul/lipsirc;,1
ilegala de libertate a avut ca urmare praeterintcntionata sinuciderea victimei se va
rej.ine numai infractiunea de lipsire de libcrtate i:n mod ilegal (in fonna tip sau
varianta agravata)/violul (in forma tip sau in vadanta agravata). deoarece infractiunea
de determinare sau lnlesnire a sinuciderii sc cornite numai cu intenfie, ceca cc nu est('.
cazul in aceasta ipoteza care implica culpa ca atitudine subiectiva a faptuitorului
raportat la sinucidere sau incercarea de sinucidere;
- inlesnirea sinuciderii consta In ajutorul material sau moral dat de !Iiptuitor
sinuciga~ului pentru a pune 1n practica hotararea de a se sinucide2;
- atal in cazul determinarii, cat ~i al inlesnirii sinuciderii, suprimarca vietii este
rcalizata numai de sinuciga~; daca persoana care a determinat sau tnlesnit sinuciderea

1 Potrivit NCP, variamde agravate ale lipsirii de libertate 111 mod ilegal, respectiv ale violului

nu mai includ ~i producerea praeterintentionata a sinuciderii victimei, pentru a considera ca

determinarea sinuciderii este absorbita 1n con\inutul complex al acestor infraqiuni.
2 Se va retine aceasta modalitate a infraqiunii inclusiv ln ipoteza cxistentci unei cercn

explicite (neechivoce ), serioase (nu iocandi causal, conytiente (provenind de la o persoana

afiata in dep!inatatca facultatilor mintale) $i repewte a victim,'.i care suferca de o boala
incurabila, cererc adresata faptuitorului, care insa refuza sa suprime viata victimei, dar accepta
sr, 1nlesncasca sinuciderea acesteia.
 Jn(i-acfiuni contra persoanei 53
participa nemijlocit la suprinrnrea vietii victimei se va retine nurnai comiterea infrac-
tiunii de omor/omor calificat1:
- 1n cazul in care fapta este realizata atat in rnodalitatea determinarii sinuciderii,
cat ~i 'in cea a 1nksnirii sinuciderii, se va re{ine savan1irea unei singure infraqiuni, iar
nu a unui concurs de infractiuni.
b) urmarea imediata: sinuciderea une1 persoane;
- daca urmarea imediata este incercarea de suicid, se va retine varianta atenuata a
infractiunii prevazuta de art 191 alin. (4) NCP 2•
c) legatura de cauzalitate: trebuie sa existe intre activitatea de determinare sau
inlcsnire ~1 sinuciderea sau incercarea de sinucidere a victimei

4.5. Laturn subiecth'a

- intcn(ie dirccta sau indirect[l;
•· nu intcreseaza mobilul sau scopul faptei.

Pentrn existcnia infraqiunil in modalitatea detenninarii la sinucidere,

este necesar ca amorul sa 1~i dca seama ca fapta sa va avea ca urmare sinucide-
rca unei persoane ~i sa urniil.reasca sau sa accepte producerea acestui rezultat
(Trib. penalli, nr. 1065/] 983, fn Repertoriu 1981-1985,
p. 93).

4.6. Variante ag:ravatc

4.6.l. Determina:rea sau inlesnirea shrnciderii urmi minor cu varsta cuprinsa
intre l3 ~i 18 ani sau a unei persoane rn discernamant diminuat, daca sinuci-
derea a avut loc
- aceasta varianta mai grava a infraqiunii este determinata de vulnerabilitatea
ridicata a victimelor ce ca dcterminarea sau inlesnirea sinucidcrii sa prezinte un
grad de pericol social mai ridicat daci'i victima este un minor cu varsta cuprinsa intre
13 ~i 18 ani sau o persoana cu discernamant diminuat;

1 In accst sens, in doctrina ( V Cioc!ci, in NCP comentat, p. 395) s-a aratat ca: ,,sprijinul
sau ajutorul dat trebuie sa se manifeste sub forma unei indirccte. Ne ailam l!l
pre1011ta unei astfol de coopcrari Tn ipokza in care, spre exemplu, faptuitorul li pune la
dispozit1e victimei n substanF1 otravitoarc sau ii inmancaza o armfl de foe. Daca, dimpotriva,
faptuitorul o pe \ictima so duca paharul cu otrava la gura sau rididi mana inarmata a
victimci ~i o sa apese pc tragacL ne vom aila in prezcn(a unci coopcriiri direcle ~i, in
astfol de c:izuri. ,c va rt:line comiterea unei infraqium de omor".
~ Spre deosebire dt: NCP, C.pen. din l 969 pn:vedca 1ncercarea de sinnciderc drept urmare
imediatii a infractiunii comise in forma de baza alternati, cu sinuciderea victimei. care era
sanqionaia cu acelea~i limite de pedeapsii, n<.:constituind o varianti\ atenuata a infractiunii.
A:;;adar, in ipoteza i'n care in urma comirerii faptei tip are loc numai incercarea de sinucidere a
vict1mei NCP constitui<.: legea penaUi mai tavorabila.
54 Drepr pentJ!. Partea specia/a

- existenta discemamiintului diminuat al victimei poate fi ~tabilita cu orice mij-

loace de proba (acte medicale din care rczulta bo!ile psihice de care vktima suferea,
declaratii ale unor martori, expertiza medico-legala efectuata anterior in vederea
stabilirii daca cste necesara plasarca sub tutcla etc.);
- faptuitorul trebuie sa fi cunoscut cii victima avea varsta intre 13 ~i 18 ani sau disccr-
namantul dimmuat, in caz de eroare unnand a fi retinuta varianta tip a infractiunii.
4.6.2. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii unui minor care nu a implinit
varsta de 13 ani sau a unei persoane eare nu a putut sa-~i dea seama de
consecintele actiunilor sau inactiunilor sale ori nu putea sli le eontroleze, dad:i
sinuciderea a avut loc
- varianta cea mai grava a infractiunii de deterrninare sau 1nlesnire a sinuciderii pc
care legiuitorul o sanctioncaza cu accea~i pedcapsfL ca ~i in canil infraeJtunii de
ornor, este cea 1n care victima are o varsta extrem de frageda (mai mica de 13 ani)
sau nu are discernamant (este iresponsabila); 1n accste ipoteze fiiptuitorul da dovada
de un grad sporit de periculozi1ate, deoarcce profita de vulnerabilitatea viuimelor
pentm a le detcrmina sau pentru a le ajuta sa se sinucida; in cazul minomlui mai mic
de 13 ani ~i, mai pregnant, in cazul iresponsabilului nu se poate retinc ca decizia in
comiterea suicidului k-a aparfinut acestorn, lipsindu-le in fapt liberul arbitru, fap1a
fiind, in esenta, un omor;
- starea de iresponsabilitate sc va analizn in concreto, putand fi stabilita cu oricc
mijloc de proba (acte rnedicale, t'xpeiiiza medirn-legala psihiatrica etc.);
- faptuitorul trebuie sa cunoasca accste calitati speciale ale subkctului pasiv.

4.7. Varianta atenuata

- se va reiine varia11ta atenuata atat in 1pote1a variantei tip a infractiuniL cat ~i 111
cazul variantelor agravate dad\ urmarea imedfrna este numai 1ncercarca nercu~iti'l a
victimei de a se sinucide:
- subiectul pasiv al infraciiunii este destinatarul protectiei realizate prin nom1a de
incnmmare pe cale de consecinta, nu poate ti considerat participant la cnmiterca
variantei atenuate a infractiunii prevazutc de art. 19 l alin. (4) NCP, chiar daca
sinuciga~ul a fost eel care 1-a detcrminat pe autor sa tl ajutc pentru a-~i suprima viata.

4.8. Formele infractiunii

- actele preparatorii ~i tentativa (perfecta sau imperfecta): sunt posibik, illsa nu
sunt incriminate;
- consumarca: in mornentul in care are loc sinuciderea sau incercarea de sinucidere;
- in cazul in care, dupa dete1minarea la sinucidere ~i efccluarea de sinuciga~ a unor
acte prin care urmare~te sa i~i suprime viata, faptuitorul intervine $i salveaza viata
sinuciga~ului (de pilda. 11 duce la spital). nu se poate n:iine o tentativa la infractiunea de
determinare sau inlesnire a sinuciderii $i nici cauza de nepedepsire a tentativei constand
in 1mpiedicarea producerii rezultatului, intrucat infraqiunea s-a consumat deja.
 Jnfi'acf iuni contra persoanei 55
4.9. Pedeapsa
- in varianta de haza infraqiunea se pedepse~te cu tnchisoare de la 3 la 7 ani;
•· prima van::mta agravata este sanqionata cu inchisoarea de la 5 la lO ani, in
vreme ce doua varianta agravata este sanqionata cu inchisoarea de la l 0 la 20 de
~i interzicerea unor drepturi;
- la varianti atenuantit limitele spcciale ale pedepsei principak se vor reduce la
jumatate [nu ~i limitele de timp pentrn care poate fi aplicata pedeapsa complementara
a intcrzicerii unor drcpturi in ipoteza prcvazuta de art. 191 alin. (3) ~1 (4) NCP];
- raspunderea penala este prescriptibiHL infraqiunea neregasindu-se in enume-
ran:a limitativa prevazuta art. l 53 alin. (2) NCP.

5.1. Notiune
- uciderea din culpa consta in savar~irea oricarei actiuni sau inaniuni prin care
estc suprirnatiL din culpa, viata unei persoanc [art. 192 alin. (1) NCP];
• constituie variante agravate ale infractiunii uciderea din culpa: (i) savarsita ca
urmarc a rwrcspectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exerci-
tiul unei profosii sau mescrii ori pentru efectuarea unei anumite activita1i: (ii) a doua
sau mai rnultc persoane.
- NCP nu a mai incriminat c:a varianta agravata uciderea din culpa savar:;;ita de
catre conducatornl unui vehicul pentm care legea prevede obligativitatea detinerii
pennisului de condu"ere, avand 111 :dnge o imbibatic alcoolica de peste 0,80 g/1
akool pur in s:1nge ~.au cure sc afla in srare de ebrietate, 111 acest caz urmand a fi
rctinut concursul 1ntrc uciderea din culpa prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP ~i con-
ducerea unui vehicui suh influenta akoolului sau a aitor substan\e prevazuta de
ait. 336 astfrL NCP s•a indepartat de la solu\ia promovata de inalta Curte de
Casatie Justitle in recursul in intercsul legii nr. 1/2007. considerand c;:i o infractiu-
ne din culp[1 nu poate absorbi o infraqiune comisa cu inten~ie;
- deupotriv~i, NCP nu a mai incriminat ca varianta agravata uciderea din culpt1
savflf~it{i de o persoana in exercifiul profosiei sau meserici (cu exceptia conduca-
torului de vehicul cu tractiune mecanica) ~i care sc afla in stare de ebrietate, in acest
caz unmlnd a fi retinuta uciderca din culpa prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP si se
va avea in vedere la individualizare comiterea faptei 111 stare de ebrietate.

5.2. Obiectul infractiunii

a) obiectul _juridic special: viata persoanei :~i relatiile sociale in legatura cu
dreptul la viat(l;
b) obiectul material: corpul unei persoane in via1a.
56 Drept penal. Partea .1pecialii

5.3. Subiectii infractiunii

a) subiectul activ: orice persoana (fizicil sau juridica) care are capacitate penala;
- coautoratul este posibil 1n cazul retinerii existentei unei lcgaturi subiective bila-
terale anterioare sau concomitente a doua sau mai multe persoane prin rnportare la
aqiunea nemijlocita care a avut ca unmre dccesul victimei;
- in cazul culpci comunc a conducatorilor auto care au produs accidcntul rntier ce
a avut ca unnare decesul unei sau a mai rnultor persoane se va retine cxistcnta
autoratului, iar nu a coautoratului la infractiunea de ucidere din culpa, deoarece fati.l
de rnodalitatea de producere a evenimentului rutier nu poate fi retinuta exisknta unei
legaturi subiective Intre au tori 1;
- 'in mod intemeiat s-a apreciat Tn literatura de specialitate2 ca autorul infraqiunii
de incredintare a unui autovehicul spre a fi condus de o pcrsoanft care nu poseda
pennis de conducere [art. 335 alin. (3) NCP] nu trebuie sil raspunda ~i pentru
uciderea din culpa comisa ulterior de accsta din urma, Intmcat urmarea este cauzata
insa de o alta persoana dedt autornl infractmnii-obstacol;
- participa(ia improprie este posihilci: persoanek care au determinat, inlcsnit sau
ajutat in orice mod, cu intentie, la savar~irea uciderii din culpa fiind sanctionate
pentru instigare, respectiv complicitatc la infraqmnea de omor.
b) subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata (indiferem de starca accsteia de
sanatate}3.
- consimtamantul victimei nu are valoarea unei cauze justificatiw prevazute de
art. 22 NCP;
- plurnlitatea de subiecii pasivi nu conduce la retinerca unui concurs de infrac-
tiuni, ci a variantei agravate prevazute de art. 192 alin. (3) NCP lunitatc k:gala
infractiune ).

1in doctrina [G. Antoniu, C. Bulai (coord.), P.JP. vol. III, p. 4lj s-a re 1inut cxistcnta
coaut.oratului datorat culpei comune 111 cazul accidentelor rutiere. Astfcl. s-a aditat ca exista
infractiunea de ucidcre din culpa 1n sarcina arnbilor inculpati. daca acciden!ul de eirculatie
soldat cu moartea unei persoane s-a datorat culpei ambilor conducatori auto ori daca moanea
victimei s-a datorat atar ~oferului titular care nu I-a supravegheat pe ~oferul ajutor. dt ~i
incakarii regulilor de circulatie de ditre ~oferul ajutor; in acest caz, inculpatii vor riispunde i'n
calilate 1/e coautori !a infractiunea mentionat:t ( ... ) /\ceea~i infractiune este comisa de incul-
patii care, cfectuand o lucrare (saparca unor grupi pentm 1ngroparea a doi stalpi metalici), nu
au tinut seama de ave11ismentul <lat. 1n sensul d1 In locul rcspectiv se afla ingropate circuite
eledrice: ultcrior, stiilpii veni11d ln contact cu cablul electric au provoca! moartea, prin
electrocutare, une1 persoanc,
'F. Srreteanu, D. Ni/1.1, op. cit., vol. I, p. 298.
3 Jn doetrina ( V. Cioclei, tn NCP comentat, p. 397) s-a eviden 1iat d1 o particularitltc a

infractiunii consta ln faptul ca aceea~i persoana poate fi uneori in mod concornitent suhiect
activ ~i subiect pasiv al infracfiunii de ucidere din culpa (exemplu, accident de circulatie
cauzat de culpa conducatomlm unui wh1cul, accident in care ~i-a gasit ~i cl moartca).
 lnfracfiw1i contra persoanei 57
5.4. Latura obiectiva
a) ekmentul material: uciderea unei persoane 1n viata printr-o actiune sau o
inactiunc ilicita;
- pentru a se retinc forma de baza a infractiunii este necesar sa nu existe acte
normative care sa rcglementeze obligatia de prudcnta a autorului; astfel, se va evalua
in concreto respectarea obligatiei generale de prndenta de catre faptuitor;

- - In cazul infraqiunii de ucidere din culpa, elemcntul material consta

dintr-o actiunc sau inactiune susccptibila a produce direct sau indirect dccesul
unei persoane, fara ca faptuitorul sa um1areasca sau sa accepte o consecinta
vatamatoare a faptei sale, in timp ce infraqiunea de loviri sau vatamari cauza-
toare de moaiie implici'i intentia de a lovi sau a vatama, fie ~i printr-o lovire sau
vlltamare simpla_ Din probele administrate 'in cauza rezulta ca inculpatul, in
urma unor gesturi ale colegului sau, l-a apucat de umcri ~i l-a rostogolit de doua
ori pestc cap, crezand ca-i va cauza doar o suferin!a fizidi minora, prin ~ocul
caderii; la cea de-a doua rostogolire s-a produs insa o fractura a coloanei verte-
brale, prin hiperextensia foqata a gatului, ceca ce a avut drept consecinta dccesul
victimei, prin contuzie cu hemoragie meningo-medularii cervicala. In atare
situatie, fapta inculpatului, consHind dintr-o actiune violenta intentionata prin
care a urmarit cauzarea unei suferinte neinsemnate, dar al carei rezultat
moartea victimei - a depa;;it intenfia sa, intrunc~te elementele constitutive ak
infrac1iunii de loviri sau vfttamari cauzatoare de moarte (C.S.J., secfia pena/{1.
decizia nr. 351/1996, www_fega!is.ro/.

- - Fapta militarului a!lat in serviciul de paza de a lasa arma incarcata f!i

nesupravegheata in apropierea unui grup de copii din care cauza mm! din
ace~tia, folosind-o, a irnpu$cat n alta persoana care a decedat constituie, pc
langa infractiunea de calcare de conscmn ~i aceea de ucidere din culpa (T,,ib.
sec;ia militarii, nr. 81 /1975, in Repertoriu I 969-1975, p. 41
b) urmarea imediata: moartea victimei;
c) legatura accauzalitate: cste necesar ca moartea victimei sa fi avut drcpt
cauni (singuri\ sau chiar cu rc\inerca unci contributii a vic:timd) aqiunea sau
inactiunea faptuitorului; trebuie dovedita.

~ Pcntru existcnta infraqiunilor de uciJ.erc din culpa sau vatamarc

corporala din culpa ca mmare a nerespectarii masurilor de prevedere pentru
exerci\rnl unci profcsii sau este neccsar. sub aspectul laturii obiect1Ve, sfi
existe o actiune sau inactium; a autorului care sa produca rezultatul prtvazut de
uciderea unei pcrsoane, respect iv vatamarea integrita 1ii corpora le, fiind
totndata neccsar a ~i o incalcare a dispozitiilor legate ori a masurilor de
pn.:vederc pentru efoctuarea unei anumite activita1i. in speta., exista rezultatul
prevazut de lege -· decesul numitului LC., respectiv, vatamarea corpornla a
pcrsoanei vatamate G.P.R. fiind necesar a se stabili daca actiunca sau inaqiunea
inculpatilor, concretizata Jn focakari ale unor reglementari in materia protec\iei
muncn, condus la produccrea acestor rezultate printr-un rapnrt de cauzalitate
58 Drept penal. Partea speciala

directa. in acest sens, din materialul probator administrat in cauza, se poate

retine nerespectarea de catre S.C. E S.R.L. ~i de catre inculpatul C.V. a dispozi-
tiilor legale impuse de Legea nr. 319/2006 privind securitatea ~i sanatatea in
munca. Cu toate acestea, rezultatul socialmente periculos produs, moartea
victimei I.C., respectiv vatamarea corporala a persoanei vatamate G.P.R., nu
reprezinta consecinta directa a nerespectarii dispozitiilor privind sanatatea ~i
securitatea in muncii, ci sunt urmarea faptei savar~ite de un tert pentru care cei
doi inculpati nu sunt tinuti sa raspunda. Astfel, in cauza trebuie verificat daca
rezultatul produs, moartea ~i vatamarea integritatii corporale constituie o
consecinta a starii de pericol create prin inactiunea inculpatilor de a nu lua
masurile impuse de legea privind securitatea ~i sanatatea in munca. in masura in
care rezultatul tipic este o materializare a starii de pericol produsa prin
inactiunea celor doi de a nu respecta masurile legale de sanatate ~i securitate in
munca, rezultatul poate fi imputat autorului. Imputarea va fi insa exclusa cand
rezultatul a fost determinat in mod nemijlocit de o cauza straina de actiunea
autorului, datorandu-se unui factor extern. De~i prin inactiunea celor doi
inculpati s-a creat in mod indubitabil o stare de pericol in ceea ce prive~te
relatiile sociale privind sanatatea ~i securitatea in munca, rezultatul produs nu
poate fi imputat acestora ~i nici nu corespunde scopului normei juridice
incalcate, prin care se urmare~te prevenirea oricarui accident ce ar putea sa se
produca pe parcursul desfa~urarii activitatii de catre angajati. Fapta teqului care
a deschis focul asupra celor doi angajati ai S.C. E S.R.L. contine intreaga
cauzalitate a rezultatului produs, urmand a fi considerata drept cauza unica a
mortii numitului LC. ~i a vatamarii corporale a persoanei vatamate G.P.R.
determinand exonerarea de raspundere a inculpatilor pentru faptele retinute in
sarcina !or. in lipsa unei legaturi de cauzalitate intre nerespectarea de catre
inculpati a dispozitiilor privind sanatatea ~i securitatea in munca ~i rezultatul
concret, produs prin actiunea unui tert, nu se poate retine ca fapta inculpatilor
corespunde din punct de vedere obiectiv modelului abstract prevazut de norma
de incriminare. ( ... ) Tocmai aplicand teoria imputarii obiective a rezultatului,
invocata de apelantul procuror, instanta de ape! apreciaza ca este exclusa
legatura de cauzalitate intre fapta inculpatilor - societate comerciala angajatoare
~i administratorul acesteia - de nerespectare a prevederilor legale privind
sanatatea ~i securitatea in munca ~i rezultatul socialmente periculos produs
(moartea unei persoane, respectiv vatamarea corporala grava a alteia, ambele din
culpa). Atacul armat asupra celor doua persoane reprezinta un eveniment cu
totul nea~teptat ~i de neprevazut in mod obi~nuit la noi in tarn, motiv pentru care
nu se poate sustine ca inculpatii nu au prevazut acest posibil rezultat al incalcarii
obligatiilor privind securitatea in munca, de~i trebuia ~i puteau sa il prevada;
modul in care se pare ca autorul agresiunii a actionat, rezultat din cercetarile
efectuate in cauza, denota o pregatire atenta de catre acesta a interventiei sale,
existand chiar indiciile unui atac premeditat. Retinand afirmatia inculpatului in
sensul ca a prevazut posibilitatea unui pericol, fapt ce 1-a determinat sa interzica
celor doi angajati, victime ale atacului armat, sa transporte banii, in mod cert nu
i se poate imputa faptul ca a prevazut riscul unei agresiuni cu arma de foe, pe
care nu 1-a acceptat, socotind fara temei ca nu se va produce. Un alt argument al
sustinerilor noastre privind lipsa legaturii de cauzalitate intre fapta inculpatilor
 lnfr'acfiuni contra persoanei 59
de ncrespectare a prevederilor legate privind sanatatea ~i securitatea ?n munca $i
rcz:ultatu l socialmentt periculos produs. il constituie chiar Planul de prcvenirc ~i
protectie, evaluarea de rise a locurilor de rnunca, intocmit de PFA R pentru S.C.
E S.R.L., intocmit ulterior evenimentclor din luna ianuarie 2009, depus la
JIM B, in cuprinsul caruia. intre factorii de rise identificati nu se regase~te ~i
riscul lmpu~caridagresiunii cu anna de foe 1C.A. Bn1~ov, sec(ia penafa. decizia
nr. 400 din 18. 05.W 16, ww11•.sintact.ro).

~ Cu <x:azia primului accident de cirrnlafie. produs de unul dintre incul-

pa!i, s-au cauzat victimei leziuni grave, i'nsa au mai ramas ~ansc probabile de
salvare a vieti1 prin cfectuarca und intcrventii chirurgicale. Producandu-se \'nsa
~i al doilea accident, imputabil celui de-al doilca inculpat, s-a anihilat posibili-
tatea interventiei chirurgicale can: . ipotctic, ar fi salvat viata victimei. Deci la
cauzarea mortii acesteia au contribuit ambele faptc culpoase, 111 concurs.
Raportul de cauzalitate existent intre faptele celor doi inculpa\i ;;i deccsul victi•
mei conduc la lncadrarea faptci fiecarui inculpat in ucidere din culpa. ~i nu in vatii-
mare corporala din culpa (Trib. Suprem. sec{ia penalt'i, dccizia nr. 168611977. in
Repertoriu 1976,1980, p. 387).

Constatarea lncalcarii unei dispozitii legale referitoare la conducerea

autovehiculelor pe drumurik publice nu este suficienta pcntru a retine culpa in
prnducerea acc 1dentului rutier ~i. implicit, referitor la moartea victimei, fiind
necesar sa sc analizezc 111 ce masuri'i incakarea rcspectivei dispozi\ii legalc a
inf1uentat producerea evenimemului rutier cc a avut drept consecinta dccesul
victimei. (... ) instantele aveau obllga\ia de a analiza raportul de cauzalitate dintre
conduccn.::a autnturismului cu dreptul de conducerc ~uspcndat ~i moartea victi-
mei. Asa cum rezulta din raportul de expertiza tehnica, inculpatul nu a incalcat
alte dispozitii kgak ~i nu a avut pos1bilitatea evitarii producerii accidentului. In
consecin1a. producerea evenimentului rutier nu poate fi imputata inculpatului,
deoarece intre conducerea autolurismului cu permisul suspcndat )i moartea
victirnei nu cxista legatura de cauzalitate.( ... ) ~i Ill situapa 1n care nu ar fi avut
drcptul ck cnnJuccre suspendat inculpatul era in imposibilit£1te de a cvita
accidentul rutier (C.A. Bucurcsti, sec{ia pcnala, decizia nr. 1009/0/.07.2009,
,niw.sintact.roi.

lnculpata P.O., in calitate de medic de garda la Unirntea de Primiri

Urgente din cadrul Spitalului Municipal din Reghin, in data de 6 decembrie
2009, 'in intervalul orar 00:30-07: l 5. In mai multe rc1nduri, nu a recunoscut de~i
trcbuia t:i putea sa recunoasca un infarct miocardic acut postero-lateral declan~at
la pacientul P.A. in momcntul pre1enUirii ~i efoctuiini investiga1iilor medicale ~i
pu~ in cviden1iI 'in special de EKG-urile efoctuate la orele 00:35, 02:00 ~i 07:00
;.J, pc cale de consecinta, nu a aplicat procedurn ce se impunea in astfel de cazuri
confom1 Ordinului ministrului siinatatii nr. 1059/2009, respectiv neacordarea de
pnoritate diagnosticului posibil eel rnai sever. urmata de transfernl pacientului la
unitatea spitaliceasca compctenlii a acorda tratamentul specific, ulterior pacien-
tul decedand. (... ) In ccea ce prive~te legatura de cauza litate, in mod corect s-a
dczvolt1t in cuprinsu l dezbaterilur pe fundul cauzei de catre procuror faptul ca
60 Drepl penui. Purtea speciahl

acest aspect nu este un element de fapt. ci un ekrnent de m1tura juridica. /\pre

cierea care se face pentru a stabili existenta sau inexistenta legaturii de
cauzalitate esk juridica ~i nu faptica. Prin faptul ca a constatat existen1a legAturii
de cauzalitate, prima instanta nu a indus i'n situatia de fapt un eleml.'.nt supli-
mentar fata de situatia de fapt din rechizitoriu, ci a substituit propria sa
aprcciere, de naturii jurididL celei pe care procurnrul a facut-o i:n rechizitoriu cu
privire la aceasta chestiune de cauzalitate. (... ) in acrul de sesizare sunt cup rinse
doua catcgorii de urmari, anumc ncTIC'spcctarea dreptului la o 1ngrijire medicala
adecvata ~i decesul pacicntului. Prima este specifica infrac1IUnii de ncglijenta 111
serviciu, iar a doua celei de ucidere din culpa. Procurorul a explicat de cc a
re(inut una in detrimentu! celeilalte. Retinerea infractiunii contra viet1i este posi-
bila numai in cazul in care urmarea imediata mai grava dccurge in mod firesc
din neacordarea tratamentului medical adecvat. Instanta de control judiciar
reaminie~te faptul ea estc adevarat ca cxistrt o diferenta intre legatura de cauza-
!itate jurididi ~i cea naturala, insa prima trebuie sa-~i gaseasca suportul 111 cea de-a
doua. Cu alte cuvinte, nu poate exista o legatura de cauzalitate juridica intre o
anumita fapta ~i o anumita urmare, dacfi este imposibil:1 cauzalita1ea naturnla. In
eazul de fata, Comisia Superioara Medico-Legala din cadrni lnstitutului National
de Medidna I .egalf1 ,,fvlina Minovici" a aratat ca nu se poate stabili o legamra
certa de cau1alitate intre nediagnost.icarca afr:ctiunii miocardice ~i deces, avilnd in
vedere amploarea, gravitatea si localizarea infarctului miocardic acut, nici
cmmtificarea sau gnrantarea ?ansclnr de supravietuire alt pacientului in conditiik
intemarii ~i tratarii acestuia la o clinica de specialiiate. Chiar ~i 1n c:l7u! leorit::i
echivakntei conditiilor adoptatil de catre prima instanta, stabilirea legaturii de
cauzalitate a ..:ontributiilor urmeaza sa lie realizarn cu ajutorul criteriului sine qua
non. izolandu-sc faptic fiecare contribu\ie, spre a se vedea daca fara aceasta rezul-
tarul s-ar fi produs In accla~i fol ~i in accka$i proportii. Din inierpretarea raportului
cfoctuat de Comisia Superioara ,~fodico-Legala din cadml Institutului National de
Medicina Lega!a ,,J'vlina IVfinovici" rezulta ca, ccrcetandu-se exciusiv conduita
mcdica!a neadecvata, n:zultatul la fel care s-ar fi produs este lipsa mwi ingrijin
medicale adecvate, nu insa $i decesul pacientului. Cu altc cuvinte, acest n1port
sustine ca rczultatul mai grav s-ar fi produs chiar dadi diagnosticul ar li fost
stabilit corect, ceca ce semnitica, 1n tennen1 juridici, ca fapta inculpmei nu estc
condi\ie sine qua non a urmarii imediate analizate. Pentru acestc motive, instanta
de control judiciar constata dl incadrarca jrnidica corccta a faptei este aceea de
ncglijen\?l in serviciu $! nu ncidcrc din culpa (CA. Tcirgu-Mure.y, sec(ia pcnaht
decizia nr. 47412016, nepublicatd),

5.5. Latura sublectiva

- culpa cu previziune sau culpa simpla (neglijenta):
- fapta nu este tipica, daca se refine culpa exclusivii a persoanei vatamate in pro-
ducerea rczultatului:
- in ipoteza retinerii culpei concurente a persoarn;i vatamate la producerea rezul!a-
tului, acest aspect nu innttura tipicitatea faplei, insa va fi avut in vedere atat la indi-
vidualizarea ikdepseL d\t $i la stabilirea cuantumului despagubirilor civi!e 'in cazul in
care persoana vat5mata s-a consliruit parte civilri i:n procesul penal;
 Jnfracfiuni contra persoanei 61
- in doctrina 1 se apreciaza ca in cazul in care pericolul a fast provocat din culpa
celui care comite ulterior actiunea de salvare prin uciderea unei persoane, starea de
necesitate produce efecte !imitate, in sensul ca justifica fapta intentionata (omorul),
dar autorul va raspunde pentru o fapta din culpa (ucidere din culpa); tot astfel, daca
autorul i~i provoaca cu intentie sau din culpa starea de iresponsabilitate, fara a
urmari/prevedea ~i accepta uciderea unei persoane in aceasta stare, ~i ulterior
savar~e~te o actiune prin care se suprima viata unei persoanei, va raspunde pentru
ucidere din culpa numai in masura in care savar~irea acestei infractiuni era o
consecinta previzibila a starii de iresponsabilitate, iar daca savar~irea faptei in aceasta
stare era imprevizibila, autorul nu va raspunde nici cu titlu de culpa pentru aceasta.

~ Viteza excesiva in conducerea autovehiculului, neremedierea defectiu-

nilor la sistemul de franare, neatentia ~i reactia tardiva, datorate consumului de
bauturi alcoolice, ~i aparitia pe carosabil a victimei care a traversat drumul in
fuga ~i in loc nepermis fara sa se asigure, constituie imprejurari ce impun reti-
nerea vinovatiei conducatorului de autovehicul, in conditiile culpei comune
(C.S.J., sec/ia penala, decizia nr. 2375/2000, www.legalis.ro).

~ Aparitia nea~teptata a unui animal pe carosabil, coroborata cu conduita

imprudenta a victimei, de~i reprezinta imprejurari a caror interventie nu a putut
fi prevazuta, nu exclud vinovatia inculpatului in producerea accidentului soldat
cu decesul victimei, in conditiile in care autovehiculul condus de inculpat
prezenta defectiuni la sistemul de franare, preexistente accidentului ~i cunoscute
de inculpat (C.A. Bucure$fi, secfia a II-a penala, decizia nr. 296/2000, in
C.P.J.P. 2000, p. 188).

~ Fapta unui osta~ de a efectua, in prezenta altuia, manevre repetate de

introducere ~i expulzare a cartu~elor pe teava pistolului mitraliera indreptata spre
acesta din urma ~i apasarea pe tragaci cu consecinta impu~carii mortale a
victimei nu constituie, in sine, temei suficient pentru incadrarea faptei in infrac-
tiunea de omor. Daca se dovede~te ca manevrarea pistolului s-a facut in joaca,
inculpatul apasand pe tragaci crezand ca parghia este asigurata, iar dupa impu~-
carea victimei a avut manifestari de disperare, fiind in bune relatii cu aceasta, nu
se poate retine existenta intentiei indirecte de a ucide; pozitia sa subiectiva
caracterizandu-se prin culpa, incadrarea corecta a faptei este in infractiunea de
ucidere din culpa (C.S.J., completul de 7judecatori, decizia nr. 29/1991, in B.J.
1991, p. 754).

~ in situatia cand inculpatul, actionand cu intentia de a produce suferinte

fizice unei persoane, din neprevedere sau u~urinta cauzeaza moartea acesteia,
fapta sa constituie infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, iar
nu aceea de ucidere din culpa. In acest din urma caz, intreaga pozitie subiectiva
a inculpatului se caracterizeaza prin culpa, iar nu prin intentie in ceea ce prive~te
actiunea agresiva ~i prin culpa in raport cu rezultatul produs, decesul victimei,
trasatura caracteristica infractiunii de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte
(C.S.J., sec/ia penala, decizia nr. 2097/1991, www.legalis.ro).

1 F. Streteanu, D. Nifu, op. cit., vol. I, p. 381, respectiv p. 425.

62 Drept penal. Partea speciala

5.6. Variante agravate

5.6.1. Uciderea din culpa savar~ita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor
legale ori a masurilor de prevedere pentru exerciµul unei profesii sau meserii
ori pentru efectuarea unei anumite activitati [art. 192 alin. (2) NCP]
- prima varianta agravata are natura juridica a unei norme incomplete, norma
completatoare putand consta fie in dispozitii din legislatia primara, fie in norme
stipulate in legislatia secundara (hotarari de Guvem, regulamente etc.) in care sunt
stabilite reguli pentru exercitarea profesiei, meseriei sau activitatii in functie de care
sa se evalueze culpa profesionala (exemple de norme completatoare: 1. art. 48 din
O.U.G. nr. 195/2002, care stipuleaza obligatia conducatorului vehiculului de a
respecta regimul legal de viteza ~i de a o adapta in functie de conditiile de drum,
astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta; 2. art. 135 lit. h)
din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, care instituie obligatia condu-
catorilor autoturismelor de a acorda prioritate de trecere pietonilor angajati in
traversarea carosabilului pe trecerea pentru pietoni);
- nu intereseaza daca subiectul activ este sau nu calificat pentru exercitarea pro-
fesiei, meseriei sau activitatii;
- fapta trebuie sa fie savar~ita in timpul exercitarii profesiei, meseriei sau activitatii,
cu nerespectarea regulilor (legale sau infralegale) prevazute pentru exercitarea acesteia;
- fapta sa fie urmarea nerespectarii dispozitiilor legale;
- cand incalcarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea
insa~i o infractiune se aplica regulile privind concursul de infractiuni [de pilda, se va
retine existenta unui concurs ideal intre infractiunea de ucidere din culpa ~i cea de
conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante (art. 336 NCP)].

- - - Existenta fonnei agravate a infractiunii de ucidere din culpa prevazuta

de art. 192 alin. (2) teza I NCP necesita indeplinirea unnatoarelor cerin/e
cumulative: fapta sa fie comisa cu ocazia exercitarii unei profesii sau meserii ori
a efectuarii unei anumite activitati; sa existe dispozitii legale sau masuri de
prevedere pentru exercitiul respectivei profesii sau meserii ori pentru efectuarea
respectivei activitati; fapta sa fie unnarea nerespectarii acelor dispozitii legale
sau masuri de prevedere. Prin instituirea acestei agravante, legiuitorul a unnarit
sa detennine la prudenta pe cei care exercita profesii sau meserii ori desfa~oara
anumite activitati pentru care exista dispozitii legale sau masuri de prevedere
tocmai in considerarea faptului ca orice neatentie in exercitarea, respectiv
efectuarea acestora poate avea consecinte grave, constand chiar in pierderea
vietii uneia sau a mai multor persoane. In considerarea unor asemenea atitudini
de lipsa de atentie fata de viata celor din jur, legiuitorul - preocupat sa ocro-
teasca viata persoanei - obliga pe destinatarii textului de lege criticat sa
manifeste atentie, chibzuinta in relatiile sociale ori de cate ori efectu.eaza
activitati care ar putea provoca moartea unei persoane. Sintagma ,, unei anumite
activitafi" se refera, a~adar, la acele activitati pentru a caror desfa~urare exista
dispozitii legale sau masuri de prevedere tocmai in considerarea faptului ca orice
neatentie in efectuarea acestora poate avea consecinte grave, constand chiar in
 Jn.fi"acfi11ni contra pcrsoanei 63
picrderea vietii uneia sau a mai mu ltor persoane. (... ) uciderea din culpa ,n
moda\itatca agravata regkmentata de art. 192 alin. (2) tcza l NCP este mai des
1ntalnita in domeniul circula\iei pc drumurik publice, in eel medical $i in eel al
construc\iilor (DCC nr. 77212016, W¾w.ccr.ro).

~ Sunt inaplkabile dispozitiik legale privind canli fortuit. 111 cazul i'n
care inrnlpatul nu a avut un comportament preventiv, 1n scnsul de a evita orice
momente emo\ionale 111 timpul at1arii la volan. Pierderea controlului asupra
<lircctici de deplasare autoturismulm nu constituie o \'mprejurare neprevazutii.
ci este consccinta neadaptarii vitezei de circulatie la conditiile de trafic,
respectiv intr-o rnrba cu grad sporit dt: dificultatc Bucure~ti, sec{ia penald,
du:izia nr. JU79/2/J02, in CP.J.P. 2002. p. 2 fl),

~ Conducatorul de autovehicul trebuic sL\. adaptcze viteza la conditiile de

trafic, inclusiv de \ izibilitatc. Dadi in timpu l nop\ii, la intalnirea cu un autovehi-
cul circuland din sens opus. este orbit de lumina farurilor acestuia, conduditorul
de autovehicul trebuie sa redud1 vheza in a~a fel incat sa evite producer,:a
oricarui accident prin coliziune cu un vehicul sau o persoani'i aflata pc carosabil.
In cazul in care se produce un accident, nu se poate re\ine cazul fmtuit, ci even-
tual culpa comunfi sau culpa concurenrn a altei persoane, daca aceasta se inscric
in raportul de cauzalitate (C.S.J., sec/ia penala. decizia nr. 2088/1995, in
B.JCD. 1995, p. 1

Obliga/io prevedere constituie esenta criteriului obiectiv de eva-

luare a cxisten 1ei culpei ~i presupune existenta une1 nbliga1ii cutumiare sau
rcglernentate normativ de diligcn\a ~i prudenta care 1i incumbii inculpatului 1n
vederca evitarii produceni unor stari de pericol sau vatlirnari ale valorilor
jundice protejate. Prin unnare, cxistcn 1a und obligatii de prudcnta are caractcr
pr-:ventiv. Posibilitatea de u prei'edea constituic escnta eriteriului subiectiv de
evaluare a existentei culpei ~i se evalueaza in concreto atat prin raportare la
ansamblul 1rnprejurarilor de fapt ~i la condi\iile de aqiune, cat ~i cu referire la
calitatile ~i particularitatile inculpatului, iar nu prin raportare la un standard
abstract al omului dotat cu eek rnai bum: calitati motnce sau intekctuak. Se va
putea retinc cxisknta 1:"ulpei 111 ipotc1a in care inculpatul putea in coneret sa
rezultatul socialmente periculos. Per a contrario, va lipsi culpa in
cazurile in care producerea rezult1tulu1 socialmcnte periculos nu era previ1ibilr1
pentru inculpat sau, prcvizibila, era inevitahila. Cazul jcmuit este t) cauza
care inlatura caracterul penal al fapwi const,1nd intr-o hnprcjurare exterioara a
carei interventie irnprcvizibi!a sc adauga peste aqiunea sau inactiunca, lieita ori
iiicita a unei persoane ;;i care conduce astfel la producerea unui rezultat cc nu
putea fi prevazut Prin urmare, imposibi!itatea "m'""·"ift si abso!utl'i de prevedere
esre de esen{a cazului .fl1rtui1. in aceste conditiL iata de distinqiile realizatt' mai
sus. rezulta ci'.1 nu in toate ipotezele in care inculpatul nu putca sa prevada
urmarea socialmente pcriculoasa se va retine existenta cazului fiirtuir, ci doar in
cnzurilc in care atat inculpatul, dit ~i nicio alta persoana nu puteau sa pn:vada
existenta imprejurarii exterioare. Curtea constata ca opima exprimata de catre
expert in concluziile raportului de cxperti1a criminalistica relcva faptul ca
 ' I

64 Drept penal. Partea speciala

momentul declan$arii starii de pericol iminent, autovehiculul Volkswagen

Passat se ajla la o distanfa de 31,06 de metri fafa de locul impactului $i ca
spafiul teoretic necesar opririi autoturismului de la viteza de 50 km/h este de
28,35 de metri, deci mai mic decat distanta la care se afla autovehiculul fata de
locul impactului, in momentul declan~arii starii de pericol iminent, ceea ce i-ar fi
permis oprirea acestuia inainte de intersectia cu traiectoria victimei angajata in
traversare, desigur, cu condifia acfionarii sistemului de franare, inca din
momentul declan$i'irii starii de pericol iminent. Curtea constata ca momentul
declan§drii stdrii de pericol iminent pentru inculpat il reprezinta eel in care a
existat posibilitatea fizica de a sesiza faptul ca victima, angajata in traversare, se
deplasa pe o traiectorie de intersectare cu cea a autovehiculului pe care il
conducea. Acest moment este determinat de expert printr-un standard tehnic
abstract al datelor oferite de camera video amplasata in postul de conducere al
autoturismului Volkswagen Passat, in cadrul unei simulari realizate prin
intermediul unui program informatic. Curtea opineaza ca evaluarea facuta de
expert este una bazata pe supozitii cu privire la viteza avuta de inculpat, pe
simulari cu un grad ridicat de precizie ~i pe rationamente logico-formale, iar in
urma acesteia expertul a ajuns la o concluzie potrivit careia nu se poate refine o
imposibilitate generald # absolutd de prevedere a pericolului. Aceasta echiva-
leaza cu faptul ca exista o posibilitate teoreticd de evitare a accidentului, daca
~oferul ar fi actionat frana simultan cu momentul aparitiei starii de pericol, ceea
ce ar fi condus la oprirea autovehiculului in 28,35 de metri, la distanfd de
aproximativ un metru /afd de victimd. Pentru aceasta era insa necesar ca ~oferul
sa fi fost o persoana abstracta (ca cea asumata de programul informatic Virtual
Crash 2.2.) care: 1. ar fi circulat cu o viteza teoretica de 50 km/ora; 2. ar fi avut
precizia matematica in constatarea situatiilor de fapt similara celei a camerei
video special montate pentru a sesiza, in cadru simularii informatice, momentul
de inceput al starii de pericol; 3. ar fi actionat instantaneu sistemul de franare in
momentul constatarii (teoretice) a starii de pericol ~i 4. pe timp de noapte nu ar
fi putut fi afectata de faptul ca mediul peste care se suprapune pietonul care
traverseaza imprudent prin loc nepermis, in mers grabit, prin spatele unui
autocamion oprit. A~adar, Curtea considera ca, in evaluarea facuta, expertul s-a
raportat la standardul abstract al omului dotat cu cele mai bune calitati motrice
sau intelectuale ~i ca din mijloacele de proba cu caracter ~tiintific administrate in
cauza rezultd cu certitudine cd in cauzd nu se putea refine incidenfa cazului
fortuit. Curtea apreciaza ca raportul de expertiza criminalistica a lasat in compe-
tenta instantei evaluarea in concreto a posibilitatii de prevedere a rezultatului
socialmente periculos atat prin raportare la ansamblul imprejurarilor de fapt ~i la
conditiile de actiune, cat ~i cu referire la calitatile ~i particularitatile inculpatului.
Curtea constata ca inculpatul a respectat obligatia de diligenta reducand
viteza la intrare in localitate ~i ruland cu prudenta adecvata condipilor de
trafic. Astfel, din partea expozitiva a raportului de expertiza criminalistica
rezulta ca inculpatul a respectat obligatia de diligenta, ruland cu o viteza proba-
bila de 50 km/h. Curtea considera ca nu se poate retine in sarcina inculpatului
incalcarea prevederilor art. 49 din O.U.G. nr. 195/2002, ca de altfel nici pe cele
ale art. 48 din O.U.G. nr. I 95/2002 ~i nici obligatiile prevazute la art. 114
alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 1391/2006, acesta neavand cum sa prevada ca, din
 b1,fi·actiuni conrra persoanei 65
partca opusa a c:,rosabilului, pe care sc afla oprit autotrcnul condus de martorul
N.G.C., care :lVea in functie faza scurta a famrilor, victima M.C. se va angaja in
travcrsarea pa11ii carosabile a drumului printr-un loc nepennis ~i fara sa se
asigure. Curtea rnai constata ca, raportat !a 1mprejurarile concrete ale traficului
pe tirnp de noapte, la viirsta i'i experienta de viata a inculpatului. acesta nu a
avut posibilitatea sa prevada aparitia intempestiva a victimei pe ~osea, care
a condus la producerea evenimentului rutier. Curtea apreciaza drept relevanta
dedara\ia inculpatului care a aratat ca a vazut confuz, o silueta omcneasca care a
avut impresia ca schiteaza ca un gest de aparar0 ~i apoi a simtit cum se crapa
parbrizul 1n part.ea stanga jos, con~tientizand abia 111 acel moment ca a lovit un
om, ceca ce 1-a detem1inat sa franeze brusc. Faptul di victima a aparut intem-
pestiv din spatele camionului fara a putea fi obscrvata de inculpat cstc atcstat de
procesul-verbal de cercetare la fata locului din care a rezultat ca nu au fost
idemiflcate urme de frcinare create de pneurile autoturisrnului implicat 1n acci-
dent ~i ca victirna afost !ovitd cu partea stanga a masinii, unde au fost localizatc
um1e dinamice la nivelul caroseriei, parbrizului ~i al farului. Simularea eiectuata
cu ajutorul programului Virtual - Crash 2.2. in cadrul raportului de expertiza cu
privire la pozitia victimci si a autovehiculul 1n momentul impactului confirma
trecerea intempestivci a strazii de cam: victima ~i apari(ia inopinata in fata
conducdtorului auto. Doar in aceste conditii victima putca fi preluata !11 zona de
colt autovebiculului, impact care a favorizat proiectarea laterala a victimei fara
ca accasta sa fi fost preluata ~i pe parbriz, in partca superioara. in consecinta,
Curh:a opineaza ca faptei de care este acuzat inculpatul ii lipse~te tipieitatea
subiectiva, neput,lndu-sc retine 'in cauza comiterea faptei din culpa fara preve-
dere, apclul inculpatului fiind intcmeiat, in conditiile retinerii impedimentului ia
exercitarea act.iunii penale prevazut de art. 16 alin. (1) lit b) teza a II-a
C.proc.pen. (CA. Oradea, sec{ia pena/6, deci::ia nr. 191/2017, nepublicata),
5.6.2. Uciderea a doua sau mai multe persoane [art. 192 :din. (3) NCPJ
- pluralitatea de victirne nu va duce 1n cazul uc:iderii din culpa la retinerea unei
pluralitati de infractiuni, ci la o varianta agravata a acesteia, existand astfel o unitate
legala de iufractiune (infractiunc complexa);
- poate privi atat varianta de baza a infractiunii, cat ~i cealalta varianta agravata
prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP.

~ Diferenia de tratamcnt juridic intre inculpata C.F.D. ~i ceilalti inculpati

arc la baza premisa ca persoana care avea obliga1ia sa nu paraseasca salonul era
cea care ar fi putut constata inccndiul 1nca din primelc faze ale declan~arii ~i ar
fi putut eel putin limita consecintcle incendiului, estc inculpata C.F.D. Fapta
inculpatei C.F.D. csk caracterizata prin vinoviitia sub fom1a culpci fara
prcvedere, neglijcntci. inculpata neprevazand rczultatul periculos al faptei sale,
dqi trebuia ~i putea sa ii prevada. AstfeL inculpata nu a prevazut ca prin nesu-
pravegherea efectiva ~i permancntii a copiilor se putea produce moartea sau
vatamarea corpora la a nou-nascutilor. Jnculpata trebuia ~i putea sa prevada
urmarile faptelor sale, concluzie desprinsa din faptul ca fulosind criteriu!
obicctiv, o asistenta medicala, norm ala ~i prudenta, cu aceea~i cxpcricnta profe-
sionala a inculpateL cunoscand obligatiile pc care le avea, putca anticipa faptul
66 Drept penal. Partea specialii
ca prin parasirea nejustificata a salonului, in lipsa sa se putea produce un
incident pe care nu 1-ar mai fi putut impiedica sau orice alt eveniment pe care
daca ar fi stat in salon 1-ar fi putut impiedica sau macar ar fi putut limita efectele
acestuia. in egaUi masurii aceste concluzii sunt valabile ~i in ceea ce prive~te
cererea de achitare formulata de inculpatii care a sustinut ca in acest caz este
vorba despre existenta unui caz fortuit. Aceasta sustinere este neintemeiata
avand in vedere ca inculpata are o culpa directa ~i clar stabilita in neexercitarea
corespunzatoare a atributiilor sale de serviciu, dar ~i o culpa fara prevedere in
ceea ce prive~te rezultatul viitiimator al incendiului pe care 1-ar fi putut opri sau
macar limita. in ceea ce ii prive~te pe ceilalti inculpati in sarcina carora s-a
retinut existenta sau inexistenta unei culpe in modul in care ~i-au indeplinit
atributiile ce le reveneau in virtutea profesiei lor, concluziile mentionate anterior
nu sunt valabile. Astfel, inculpatii au un grad de culpa in modul in care ~i-au
indeplinit atributiile de serviciu, dar nu existii o culpa care sa poata fi stabilita in
sarcina acestora in ceea ce prive~te rezultatul incendiului. Astfel, ace~ti inculpati
nu puteau prevedea nerespectarea culpabila a indatoririlor de serviciu de catre
inculpata C.F.D., nerespectare ce a condus practic la imposibilitatea de oprire a
incendiului sau de salvare a nou-nascutilor (C.A. Bucure~ti, secfia I penalii,
decizia nr. 537/2015, nepublicata).

5.7. Formele infracpunii

- nu sunt posibile actele premergatoare sau tentativa;
- momentul consumarii este eel al decesului victimei;
- poate avea forma unei infractiuni progresive din culpa atunci cand in urma
actiunii violente comise cu sau fara prevedere se produce vatamarea corporala a
victimei, iar in urma agravarii starii de sanatate a acesteia, fara interventia vreunei
alte persoane sau a faptuitorului, survine decesul;
- nu poate fi comisa in forma continuatii, fiind o infractiune din culpa.

5.8. Pedeapsa
- uciderea din culpa in varianta de baza [art. 192 alin. (1) NCP] se pedepse~te cu
inchisoare de la 1 la 5 ani;
- varianta agravata prevazuta de art. 192 alin. (2) NCP se pedepse~te cu inchisoare
de la 2 la 7 ani;
- in cazul in care uciderea din culpa a avut ca rezultat moartea mai multor per-
soane [art. 192 alin. (3) NCP], limitele speciale ale pedepsei (nu doar maximul
special al acesteia) se majoreaza cu jumatate;
- raspunderea penala este prescriptibila, infractiunea neregasindu-se in enume-
rarea limitativa prevazuta de art. 153 alin. (2) NCP.
 lnfracfiuni contra persoanei 67

1.1. Notiune
- este infractiunea ce consta in lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de
suferinte fizice-forma tip [art. 193 alin. (1) NCP];
- varianta agravatii a infractiunii consta in lovirile sau violentele prin care se
produc leziuni traumatice sau este afectatii siiniitatea unei persoane, a carei gravitate
este evaluata prin zile de ingrijiri medicale de eel mult 90 de zile [art. 193 alin. (2)
NCP]; se remarcii, a$adar, ca infracfiunea de loviri sau alte violen/e previizutii de
NCP are aplicabilitatea mai largii decaf cea previizutii de vechiul Cod penal, incor-
porand atat con/inutul infracfiunii de viitiimare corpora/a (art. 181 C.pen. din 1969)
din vechiul Cod, cat $i o parte a con/inutului infracfiunii de viitiimare corpora/ii
gravii [art. 182 a/in. (I) C.pen. din 1969);
- NCP nu mai prevede ca variantii agravatii a infracfiunii savar$irea faptei
asupra unui membru de fami/ie, aceasta fiind previizutii ca infracfiune distincta de
violenfa infamilie (art. 199 NCP);
- actiunea penala pentru aceasta infractiune se pune in mi~care la plangerea prea-
labila a persoanei vatamate 1, iar retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea
penala;
- in cazul in care persoana vatamata este un membru de familie, actiunea penala
poate fi pusa in mi~care ~i din oficiu, in acest caz putand interveni impacarea paqilor
[art. 199 alin. (2) NCP]; daca subiectul pasiv este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, dar care nu este membru de familie,
actiunea penala poate fi pusa in mieycare ~i din oficiu, conform art. 157 alin. (4) NCP,
insa impacarea nu este posibila, pentru ca aceasta este prevazuta de lege nurnai
pentru membrii de familie.

1.2. Obiectul infracµunii

a) obiectul juridic special: integritatea fizica sau sanatatea persoanei ~i relatiile
sociale in legatura cu acestea;
b) obiectul material: corpul persoanei in viata.
- daca faptele sunt savar~ite cu ~tiinta asupra unei persoane decedate, se va retine
savar~irea infractiunii de profanare de cadavre sau morminte (art. 383 NCP).

1 Trebuie avut in vedere faptul ca, in ipoteza in care subiectul pasiv al infractiunii este o

persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa, actiunea

penala se pune in mi~care ~i din oficiu, conform dispozitiilor art. 157 alin. (4) NCP.
68 Drept penal. Partea speciala

1.3. Subiecpi infractiunii

a) subiectul activ: orice persoana fizica sau juridica (necircumstantiat) cu capa-
citate penala;
- parintii care exercita acte de violenta asupra copiilor lor vor fi subiecti activi ai
infractiunii de violenta 1n familie (care absoarbe infractiunea de loviri sau alte
violente), care poate fl retinuta in concurs cu infractiunea de rele tratamente aplicate
minorului, prevazuta de art. 197 NCP 1;
- in situatia in care subiectul activ este o persoana aflata in exercitarea atributiilor
de serviciu, fapta poate imbrlica o alta 1ncadrare juridica (de pilda, purtarea abuziva
prevazuta de art. 296 NCP);
- daca fapta este comisa imediat dupa na~tere sau in primele 24 de ore de la
na~tere de mama aflata intr-o stare de tulburare fata de nou-nascut se va retine comi-
terea infractiunii de ucidere ori vatamare a nou-nascutului savar~ita de catre mama
[art. 200 alin. (2) NCP];
- participatia penala este posibila in toate formele: co