Jurisprudenfa

10. Tribunalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de practica judiciara in materie

penala 1990, Casa de Edituta ~i Presa ,$ansa", Bucure~ti, 1991.
11. Tribtmalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de practidi judiciara In materie
penala 1993, Casa de Editura ~i Presa "$ansa", Bucure~ti, 1994.
12. Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practica judiciara penala 1994,
Editura Continent XXI, Bucure~ti, 1995.
13. Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practica judiciara In mate1ie penala
1998, Editura All Beck, Bucure~ti, 1999.
14. Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practica judiciara in materie penala
2007, Editura Wolt~r::; Kluwer, Bucure~ti, 2008.
15. Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practidi judiciara in materie penala
2007, Editura Rosetti, Bucure$ti, 2001 .
16. Curtea de Ape! Bra~ov, Culegere de practica judiciara in materie penala
2003-2004, Editura C.H. Beck, Bucure~ti, 2006.
17. Buletinul Jurisprudentei ICCJ 2008, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2009.
18. Buletinul Jurisprudentei ICCJ 2009, Editura C. H. Beck, Bucureti, 2010.
19. Buletinul Jurisprudentei ICCJ 2010, Editura C.H. Beck, Bucure~ti, 2011.
20. L. Mera, L. Rog, L Snvo11en, R. Budt'ii, Codul de procedura penala, Edihtra
]:Iamangiu, Bucure~ti, 2008.
21. I. Nengu, A. Cri~rt, Codul de procedudi penaHI adnotat, Editura All Beck,
2003.
22. L.C. Kovesi, D. Titimz, D. Friisie, Arestarea preventiva, Aprecierea pericolului
social concret pentru ordinea publica: practica judiciara, hotadiri C.E.D.O.,
Editura Hamangiu, Bucure~ti, 2009.
23. N. Crist11~, Arestarea _preventiva. Practica judiciadi 2008-2010, Editura
Hamangiu, Bucureti, 2010.
24. A. Trmzcii, Actiunea civila in procesul penal, Editura Hamangiu, Bucure;;ti,
2008.
25. A. Bo11tn~, Plangerea impotriva actelor ~i masurilor procurorului, editia a 3-a,
Edihtra Hamangiu, Bucureti, 2011.
26. M. Constn11tinescu, Executarea hoUirarilor penale. Practica judiciara,
Editura Hamangiu, Bucureti, 2006.
27. Curtea de Ape! Piteti. Buletinul Jurisprudentei 2004, Editura All Beck,
Bucure~ti, 2005.
28. Curtea de Apel Ploie~ti. Buletinul Jurispmdentei. Culegere de practica
judiciara 1993-1997, Editura Lumina Lex, Bucure!iiti, 1999.

lurisprudenta

211

29. ~u~t~a ~e Apel Timi~oara. Buletinul Jurisprudentei. Culegere de practidi

JUdioara 2000-2001, Editura Lumina Lex, Bucure~ti, 2002.
30. ~u~t:a ~e Ape! Tirni~oara. Buletinul Jurisprudentei. Culegere de practica
JUdioara 2003, Editura Lumina Lex, Bucure;;ti, 2004.
31. Curtea de Apel Bra~ov. Culegere de practica judiciara 1996, Editura Omnia
Uni Sast, Bra;;ov, 1997.

32. Revista Buletinul Casatiei 2008- 2012, Editura C.H. Beck.

33. Revista Curierul Judicar 2008- 2012, Editura C.H. Beck.
34. Revista Buletinul Curtilor de apel2008- 2012 Editura C.H. Beck.
35. Revista Dreptul, Editura Univer.sul Juridic.
36. Revista Romana de Drept.

268

Bibliografie generala

55. Pu$ca~u V, Proceduri penale. Sinteze practice, Edirura Universul Juridic,

Bucure~ti, 2012.
56. Pradel ]., Procedure penale, Cujas, 1(}' edition, 2000.
57. Radll Gil., Masurile preventive in procesul penal roman, Editura H amangiu,
Bucure~ti, 2007.
58. Riimureantt, V. Aspecte procedurale alt extinderii procesului penal, R.R.D.
nr. 1/1972.
59. Tanovicea1111 I., Dongoroz V., Tratat de drept penal i procedura penala, val. II,

JURISPRUDENT A
'

Jurisprudenta redata in prezenta lucrare se regasete, in principal, in

urmatoarele haze de date juridice:

1947.
60. Tanoviceanll I., _Tratat de drept i procedura penala, vaL V, Ed. Curierul
Judiciar, editia a 2-a, 1927.
61. Theodoru Gr., Moldovw L., Drept procesual penal, E.D.P., Bucuregti, 1979.
62. Thendont Gr., Tratat de drept procesual penal, Editura Hamangiu, Bucuregti,

www.scj.ro
www. jurindex.ro
portal.just.ro

2007.
63. Trecllsel S., Human Rights in criminal proceedings, Oxford University Press,

www .legalis. ro

2006.
64. Udroiu M., Procedura penala, edipa 2, Ed.-C.H. Beck, Bucureti, 2011.
65. Vasiliu AI., Teoria generala a actelor de procedura penala, Editura All Beck,
Bucureti, 2003.
66. Volonciu N., Brzrbu A., Codul de procedura penala coinentat,_ Editura
Hamangiu, Bucureti, 2007.
67. Vulunciu N., Moro~mw R., Codul de procedura penala comentat, Editura
Hamangiu, Bucuregti, 2007.
68. VoloHciu N., Tuculemw A. , Codul de procedura penala comentat, Editura
Hamangiu, Bucuregti, 2007.
69. Vo/o11cill N., Vrzsili11 A., Codul de procedura penala comentat, Editura
Hamangiu, Bucuregti, 2007.
70. Volonciu N., Tratat de procedura penala. Partea generala, vol. I-II, Editura
Paideia, Bucure~ti, 2001.

- Site-ul oficial al Inaltei Curti de Casape i Justjpe;

-Site aflat sub egida Consiliului Superior al Magistraturii;
- Portalul instantelor de judecata - baza de date online
aparpnand Ministerului Justitiei; ..
- Bibliotedi juridico-economid\ on-li'ne, Editura C.H. Beck.

De asemenea, unele solutii jurispmdentiale se regasesc i in urmatoarele

lucrari:
G. AlltOI!ill, V. Brutartt, Revista de drept penal. Studii ~i practica judiciara
(1994-2007) _edipa a 2-a, Editura Hamangiu, Bucureti, 2008.
2. G. Ant01zi11, A. Vliiscemzu, A. Barb u, Codu l de procedura penala, Editura
Hamangiu, Bucureti, 2006.
3. V. Bogdiimsw, L. Pastor, Probleme de d rept din deciziile Curtii Supreme de
Justipe 1990-1992, Editura Orizonfuri, Bucureti, 1993.
4 G. T01zescu, T. l01zescu, Probleme de d rept din jurisprudenta Curtii Supreme de
'Justitie in materie penala 1990-2000, Editura Juris Argessis, Curtea de Arge~,
2002.
5. V. Papadopul, M. Popovici, Repertoriu alfabetic de practica judiciara in materie
penaHi pe anii 1969-1975, Editura ;3tiinpfidi gi Enciclopedidi, Bucuregti, 1977.
6. V. Papadupul, M. Popovici, Repertoriu alfabeticde practica judiciara in materie
penala pe ani11976-1980, Editura $tiil1tifidi gi Enciclopedica, Bucureti, 1982.
7. V. Paprzdopol, $t. Dane~, Repertoriu de practica judiciari'i 1n materie penala pe
anii 1981-1985, Editura $tiinpfica i Enciclopedica, Bucureti, 1989.
8. Curtea de Apel Bucure~ti. Practica judiciara penala 2001-2002, Editura
Brilliance, Piatra-Neamt, 2004.
9. Curtea de Ape\ Bucuregti. Practi ca judiciadi penala 2003-2004, Editura
Brilliance, Piatra-Neamt, 2006.
1.

266 I

Bi,bliografie generala

judeditore~ti in lumina Conventiei

Europene a Drepturilor Omului ~i Libertatilor Fundamentale, Dreptul
nr. 11/2004.
Gorgiinemw I., Considerapi privind actele premergatoare efectuate de
organele de urmarire penala, R.R.D. nr. 1/1974.
Guinchard S., Buisson J., Procedure penale, Litec, 4' edition, 2008.
Hiiriistii~mw A., Folosirea interpre{ilor in procesul penal, R.D.P. nr. 4/2004.
Hecht W. Legaturi ~i deosebiri 1ntre unele institutii de drept procesual in
cadrul urmaririi penale, R.R.D. nr. 8/1973.
Iftenie V., Dermengiu D., Medicina legala, Editura C.H. Beck, Bucure~ti, 2009.
Ionescu D., Procedura penala. Partea generala, Editura Sfera Juridica, 2007.
Kahmze S., Dreptul procesual penal, Editura Didactica ~i pedagodidi,

15. Gentimir A., Imparpalitatea instantelor

16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.

Bucure~ti,

1963.

23. Kahmzc S., Actele de sesizare care conditioneaza inceperea urmaririi penale,
R.R.D. nr. 4/1973.
24. Kahane 5., Structura ~i continutul hoHirarilor judecatore~ti in lumina
prevederilor noului cod de procedura penala, RR.D., nr. 6/1969.
25. Lnsc11 C.D., Lascu I., Cateva probleme legate de cercetarea penala efectuata de
un organ necompetent ~i consecintele sale, Dreptul nr. 8/1996.
26. Lefterache L., Dreptulla aparare. Ascultarea inculpatului, R.D.P. nr. 2/2005.
27. Lorincz A.L., Drept procesual penal, editia a II-a, Editura Universul Juridic,
Bucure~ti, 2010.
28. Lupa~c11 D., Punerea in executare a pedepselor principale, Editura Rosetti,
Bucure~ti, 2003.
29. Lupa~c11 D., Aspecte comune privind procedura Ia instanta de executare,
Dreptul nr. 1/2003.
30. Lupa~cll D., Autoritatea de lucru judecat a hotararilor penale, in Juridica

nr. 3/2000.
31. Lupa~c11 D., Schimbiiri in executarea unor hotarari, inla.turarea sau modificare
pedepsei, Dreptul nr. 2/2003.
32. Lupa~c11 D., Oprca G., Amanarea i intreruperea executarii pedepsei inchisorii
sau a executarii masurii educative a internarii intr-un centro de reeducare,
Dreptul nr. 9/1997.
33. LupllCll D., Atributiile Ministeruli..ti public in legatura cu executarea
hotararilor judedHoreti penale, Dreptul nr. 6/2002.
34. Manzi11i V., Tratato di diritto procesuale penale, vol. I, Ed.VII, Torino, 1968.
35. Mateut Gil., Tratat de procedura penala. Partea generala, vol. I, Edih.ira C.H.
Beck, Bucureti, 2007.

l1l

Bib! iografie genera Ia

I 267

36. Mateut Gh., Aparatorul, subiect al procesul ui penal m lumina ultimelor

modifidiri legislative, in Dreptul, nr. 5/ 1996.
37. Ma teztf Glr., Necesitatea recunoaterii separatiei furtqiilor judiciare ca
principiu director al procedurilor penale, in lumina Conventtei Europene i a
recentele modifidiri ale Codului de procedura penala, Dreptul nr. 9/2004.
38. Mateut Gh., Sinteza a discupilor purtate in literatura de specialitate in

materia actelor premergatoare necesare inceperii urmari rii penale, Dreptul

nr. 12/1997.
39. Mateut Gh., Valorificarea regulilor comune p rivind jud ecata in jurisprudenta
penala, Dreptul nr. 12/1999.
40. Mateut Gh., Inceputul edintei de judecata in prima instanta in teoria i
practica raporturilor procesual-penale, Dreptul nr. 1/1999.
41. Mateut Gh., lncepuhtl edintei de judecata in prima instan~i- in teoria i
practica raporturilor procesual-penale, Dreptul nr. 1/1999.
42. Mateut Gh., Incidente ivite in cursu! cercetarii judecatoreti in procesul penal,
Dreptul nr. 4/2000.
43. Mateut Gil., Conpnutul i finalitatea dezbaterilor judiciare penale In fata
primei instante, Drephtl nr. 11/1 998.
44. Mateut Gh., Rezolvarea cauzei penale de prima ins tanta, R.D.P. nr. 2/1999.
45 . . Matltins E., Termes de droit penale et de procedure penale, Gualino editeur,
2006.
46. Merle R., Vitu A., Traite de Droit criminel. Procedure penale, vol. II,
Ed. Cujas, 7 edition, 1997.
47. Neagu I., Tratat de procedura penala. Partea GeneraliL Partea Speciala, edi{ia
a II-a, Editura Universul Juridic, Bucureti, 2010.

48. Para~ch iv C.S., Dnma~chi11 M., Infracti.unea de audienta. Aspecte procesuale,

R.D.P. nr. 4/2000.
49. Parasclziv C.S., Damasclzi11 M., Dreph tl invinuitului de a n u se autoincrimina,
Dreptul nr. 2/2005.
50. ParaschitJ C., Dnmaschin M., Procedura p rezenta rii materialului de urmarire
penala, R.D .P. nr. 2/2000.
51. Pavel D., Consideratii asupra prezumtiei d e nevinovapc, R.R.D. nr. 10/1978.
52. Piftulca V., Continutul i funqionalitatea principiul ui oficialita~ in
administrarea probatoriului in procesul penal, Dreptul nr. 12/2006.
53. Pop Tr., Drept procesual penal, vol. I-IV, Tipografia Nationala, Cluj, 19461948.
54. Popescu D., Consideratii privind au toritatea de lucm judecat in cadrul
reglementarii procesu ale penale, R.R.D. nr. 1/1971.

BIBLIOGRAFIE GENERALA

La elaborarea prezentei lu crari au fos t avute in vedere opiniile exprimate

in doctrina dupa cum urmeaza1:

A.nto11ill G., Pnpadopol V., Popovit:i M., $t~{a11escu B., lndrumari date de Plenul
Tribunalului Suprem $i nm1a legislatie penala, Ed. $tiintifica, Bucure~ti, 1971.
2. Ashworth A.. Rcdmnyne M. , The criminal process, Oxford University Press, 3d
edition, 2005.
3. Rez.iz.-Ayachc, A., Dictionnahe de droit penale general et de procedure penale,
Ed. Ellipses, 4 edition, 2008.
4. Bouloc 13., Procedure penale, Dalloz, 21' edition, 2007.
5. Bouloc B., Matsopoulou, Droit penal general et Procedure penal, Ed. Sirey,
2011.
6. Cormt G., Vocabulaire juridique, Presses Universitaires de France, 7~ edition,
1.

2005.

7.
R.

Da,;asclzill M., Drept procesual penal, Ed. Wolters Kluwer, Bucure~ti, 2010.
Delmas - Marty M., P roces penal et droits de l'homme, Ed. Presses

Universitaires de France, Paris, 1'192.

9. De1111is l.H., The Law of Evidence, 3''1 edition, Sweet&Maxwell, 2007.
10. Desporh's F., Ln:erges-Cousquer L, Traite de procedure penale, Ed. Economica,
2009.
11. Do11goroz V. ;;.n., Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman.
Vol. V, VI, Ed. Academiei, Editura All Beck, Bucure~ti, editia a 11-a, 2003.
12. Florian E., Diritto procesuale penale, Ed. 3, Unione tip., Edit. Torinese,
Torino, 1939.
13. Franchimont M., ]ncobs A., Mnf;set A., Manuel de procedure penale, Ed.
Collection Scientifique de Ia Faculte de droit, Liege, 1989.
14. Cidei 0., Consideratii asupra revizuirii uno r hoh~rari defini tive potrivnice,
KR.D. n r. 9/1980.

1 Av<ind In wdcrc furm<1 incditll in ~Jrc ~ fost r~?alizatii luctare<~, <~utorul a optat pentru prezentarca Ia finc~lul <~ccstei<l (iar nu I<~ subsolul fiedlrei pa~ini) <1 ci'lrtilor sau studiilor consul tate
preo:tl<Jbil.

262 I

~auze care lnli'Hura consecintele condamnarii

r-13. Reinnoirea cererii de reabilitare judeditoreasca

263

II. PARTEA PRACTICA

4

~ dadi instanta de judecata a respins cererea de reabilitare judecatoreasdi ca neintemeiata, petentul condamnat nu poate formula o 710ltii
cerere dedit dupa trecerea unui terme11 de 1111 mt de Ia data respingerii
cererii prin hotilriire definitivii;
~ este necesar ca In acest termen condanmatul sii 'i11depli1Leascii condifiile
previizute de art. 168 NCP;
~ institu{ia re'innoirii cererii de reabilitare este aplicabilii numai In materia
reabilitiirii judeciitore~ti;

~ care
Dacii ~nu sunt intrunite conditiile pentru pronuntarea unei hotarari
sa se constate intervenita reabilitarea de drept
b. . p

n
. ~
, cererea tre ll1e exammata ca o cerere de reabilitare judecatoreasdi (Trib . d T' .
JU uru~, s. pen.,
dec. nr. 1055/ 1973).

~ tDaca
cererea de reabilitare judecatoreasdi prive<:te mai mult
d
b
1

...
e pe epse ea
~

re llle rezo vata mtegral de catre aceea~i instant~

fi' d
. .
'
d
~ f
~
,a, ne m posibil ca un
con amnat sa _Ie m acei~~i timp reabilitat ~i nereabilitat, iar da~ ed.e seie au fast aplicate de catre instante de grad dif 't
p
p

en , competenta sa SolutiOneze o astfei de cerere este instanta superioara in grad (T S

nr. 4725/1969).
., s. pen., dec.
v

dacii cererea de reabilitare judecatoreasca a fost respinsa pentru neindeplinirea unor conditii de forma, aceasta poate fi reiteraU'i oricfmd;

'-

daca. cererea de ~eabilitare juded itoreasca a fost r~spinsa ca prematura,

petentul condamnat poate formula o noua cerere dupa momentul
implinirii teriT).enului de reabilitare judecatoreasdi.

14. Anularea reabilitarii

I
I

este 0 masura ce se dispune de instanta de judecata cfmd, ulterior

acordarii reabilitarii judecatore~ti, se descopera di eel reabilitat nzai
siiviir$ise o alta infracfiune, care, dadi ar fi fast cunoscuta, ar fi .dus la respingerea cererii de reabilitare;

se dispw1e din oficiu sau la cererea procurorului, de instanta competenta

sa se pronunte asupra reabilitarii judecatore~ti.

ri

260

I 261

Cauze care inlatura consecinJele condamnarii

4. reabil~tarea judecatoreasca poate fi dispusa i In cazulin care condamnatul

a decedat pana la lmplinirea terrnenului de reabilitare, dadi instanta,
evaluand comportarea condarnnatului pana la deces, apreciaza ca se
impune acordarea aceshti benefidu (instanta are posibilitatea de a analiza
oportunitatea dispunerii reabilitarii); cererea de reabilitare judeciitoreasdi
poate fi formulata de sotul sau mdele apropiate ale condamnatului decedat;

c) in cazul condamnarii Ia pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani ori 1n

cazul detenpunii pe viata comutate sau inlocuite cu pedeapsa
inchisorii, dupa trecerea unui termen de 7 ani;
d) 1n cazul pedepsei detenpunii pe viata, dupa trecerea unui termen de 10
ani.

-+ 2. persoana condamnata sa nu fi savar~it

de reabilitare;

...

5. perioada in care executarea pedepsei a fost intrerupta nu intra in calculul

tcrrnenului de reabilitare judecatoreasdi;

noua infractiune in termenul

6. In situapa 1n care o persoanii a suferit mai multe condamnari, termenul de

reabilitare judecatoreasca se stabilete in functie de cea mai grea pedeapsa
aplicata gi curge de la data Ia care ultima pedeapsa este executata sau
considerata ca executata;

../ din momentul punern m migcare a acpunii penale pentru noua

infracpune savargita de condamnat, examinarea cererii se suspenda
pana la soluponarea definitiva a cauzei privitoare Ia noua invinuire (art. 533 alin. (2) NCPP];

7. potrivit noului C;d penal, procurorul general al Parchetului de pe Hl.nga

I.nalta Curte de Casatie gi Justit}e nu mai are posibilitatea de a dispune, in
cazuri except}onale, reducerea termenelor de reabilitare judecatoreasca.

../ nu are relevanta gravitatea infracpunii sau forma de vinovatie cu care

este comisa.

-+ 3. persoana condamnata sa fi achitat in in~egime cheltuielile de judecata

i despagubirile civile la plata carora a fost obligata;

Terrnenul de reabilitare judeditoreasca:

rl1. este un termen substantial de dreptpenal;

../ ca exceppe, art. 168 lit. b) NCP prevede ca reabilitarea va opera i dadi
persoana condamnata nu a avut posibilitatea sa achite in intregime
cheltuielile de judecata sau despagubirile civile sau dlnd partea civila a
renuntat explicit i voluntar la despagubiri.

f--+

2. se stabilegte prin raportare la pedeapsa stabilita de insta.nta prin

hotararea de condamnare;

CD OBSERVATII:
1. daca sunt 1ndeplinite conditiile legale, instanta trebuie sa dispuna reabilitarea, neavand posibilitatea de a aprecia asupra oportunitapi acesteia,
acesta fiind un drept al pcrsoanei condamnate;

3. curge de la data:

a. puncrii efective in libertate, cand pedeapsa inchisorii de eel

mult doi ani a fost integral executata in regim de detent}e;
b . actului de gratiere postcondamnatorie, in cazul gratierii totale
sau a reshtlui de pedeapsa;

2. nu prezinta importanta pentru durata termenului daca pedeapsa a fost

aplicata pcntru o infracpune unica sau pentru o pluralitate de infractiuni
(concurs, recidiva, pluralitate intermediara);

c. ramanerii definitive a hotararii, In cazul gratierii antecondamnatorii;

3. daca pe langa pedcapsa inchisorii a fast. aplicata i pedeapsa amenzii,

termenul de reabilitare judecatoreasdi se va stabili in funcpe de pedeapsa

d. lmplinirii termenului de prescriptie a executthii pedepsei;

inchisorii;

i
J

e. lmplinirii termenului de supraveghere alliberarii cm~dit}onate.

258 I

Cauze care inlatura consecinfele condamnarii

Termenul de reabilitare de drept

B. In cazul persoanei juridice

rll

./ intervine din oficiu numai reabilitarea de drept, daca in termen de 3

ani de Ia data la care pedeapsa amenzii ~i, dupa caz, pedeapsa complementara au fast executate ori considerate ca executate.

este un termen substantial de drept penal;

~ 2. se stabilete prin raportare Ia pedeapsa stabilita d e instanta prin

hotararea de condamnare;

CD OBSERVATII:
1. reabilitarea de drept intervine ~i pentru condamnari Ia pedeapsa amenzii
penale aplicata aH\turi de pedeapsa inchisorii care nu depa~e~te doi ani sau

cand pedeapsa de pana la doi ani inchisoare a fost aplicata pentru

concurs de infracpuni;

I 259

3. curge de la ~ata:

ill"\

a. punerii efective in libertate, cand pedeap sa mc.hisorii de eel

mult doi ani a fost integral executata in regim de detenpe;

2. pe durata termenului reabilitarii de drept nu se executa pedepsele accesorii,

'insa poate fi executata pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii
unor drepturi ori masurile de siguranta;

b. actului de gratiere postcondamnatorie, in cazul gr~perii totale

sau a restului de pedeapsa;
ramanerii definitive a hoti'lrarii, 'in cazul graperii antecondamnatorii;

3. pentru a opera reabilitarea de drept 'in cazul condamnarilor succesive, este

necesar ca pentru toate condamnarile sa opereze reabilitarea de drept ~i
niciuna dintre infractiuni sa nu fi fost savar~ita 'in cadrul termenului de
reabilitare de drept pentru condamnarea anterioara;
4. daca in antecedenta unei persoane se afla atat condamnari susceptibile de
reabilitare de drept, cat ~i condamnari pentru care este incidenta reabilitarea judecatoreasca, persoana condamnata poate obpne numai reabilitarea judecatoreasca;
5. la implinirea termenului de reabilitare-de drept, autoritatea care tine eviden~a cazierului judiciar va ~terge din oficiu mentiunile privind pedeapsa
aplica.ta condamnatului persoanei fizice; in cazul persoanei juridice, Ia
'implinirea termenului de reabilitare, organul care a autorizat 'infiintarea
persoanei juridice ~i organul care a inregistrat persoana juridica vor ~terge
din oficiu menpunile privind pedeapsa aplicata persoanei juridice;

d. 1mplinirii termenului de prescript].e a executarii pedepsei;

.I

'implinirii termenului de supraveghere, in situat].a 'in care

executarea pedepsei a fost suspendata sub supraveghere;
lmplinirii termenului de supraveghere alliberarii condit].onate;
g. Ia care amenda penala a fos t achitata integral, respectiv de Ia
data la care executarea amenzii penale s-a stins in orice alt mod.

2. Reabilitarea judecatoreasca
./ Conditii: se poatc dispune daca:

6. persoana condamnata poate solicita instantei sa constate intervenW:i reabilitarea de drept;

7. institupa anularii reabilitarii nu se aplica 'in cazul reabilitarii de drept;
8. NU va interveni reabilitarea de drept in cazul in care s-a dispus renuntarea
la aplicarea pedepsei ori amanarea apliciirii pedepsei (daca nu s-a dispus
anularea sau revocarea amanarii aplidirii pedepsei), aceste institupi neimplicand o condamnare penala.

a) in cazul condamnarii Ia pedeapsa lnchisorii mai mare de doi ani pana

Ia 5 ani, dupa trecerea tmui termen de 4 ani;
b) in cazul condamnarii Ia pedeapsa lnchisorii mai mare de 5 ani pana Ia
10 ani, dupa trecerea unui termen de 5 ani;

256 I

Ca u z e care inl a t u ra e xecutarea pedepselor

I
II. PARTEA PRACTICA

&

Cererea de extradare in vederea execu tarii unei pedepse definitive intrerupe cursul prescrip pei executarii pedepsei; ca atare, din momentul
intreruperii, un n ou termen de prescrippe lncepe sa curga (I.C.C.J., s. pen.,
dec. nr. 4543/2005, pe www.scj.ro).

FI~A

nr. 24
CAUZECAREINLATURA
CONSECINTELE CONDAMNARII

1
j

'

l]

I. PARTEA TEORETICA

1l

REABILITAREA

../ lnH\tura pentm viitor consecintele juridice ale unci condaliU1ari: intcrdicpi, ded\deri ~i incapaci tc'i ti;
../ nu echivaleaza cu punerea condamnatului In situat_ia anterioara
condamnarii sale d efinitive;
../ se dispune sau se constata cu p rivire Ia toate condamnarile pe care le-a
su ferit o persuana, iar nu doar pentru o parte a acestora (indivizibilitatea reabilitarii) pronun~ate in tara sau in strainatate, indiferent
de natura ~i gravitatea condamnarii.

~ --f

l
l

.J

1. Reabilitarea de drept
A. In cazul persoanei fizice
;--+ ../

Regula generalii: intervine din oficiu 'in cazul condamnarii unei

persoane fizice la pedeapsa amenzii sau la pedeapsa inchisorii
care nu depa~ete DOl ani, d aca persoana condamnata nu a
savar~it 0 alta infruqiune intr-un termen de 3 ani de la data la
ca re pedeapsa a fost cxecutata ori considerata ca executata;

../ Regula specialii: intervine din oficiu la implinirea unui_termen

de 3 ani de la data expirarii termenului de supraveghere a
suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, fara ca
persoana condamnata sa fi comis 0 noua infracthme ~i sa fj
intervenit rcvocarea suspenda rii.

254

Cauze care

inl~tura

executarea pedepselor

3. graperea -colectiva antecondamantorie nu constituic un-llnpediment la

punerea in mi~care sau exercitarea acpunii penale. Chiar dupa intrarea in
vigoare a legii de gra~iere, procurorul poate dispune t1imitcrea In judecata a
infractorului, iar instanta, cand constata ca fapta de care este acuzat
inculpatul constituie infractiune, mai inHh poate dispune condamnarea
acestuia pentru infrac~iunea savar~ita, iar apoi va constata ca pedeapsa
stabilWi t!ste grapata;

l
I

3. gratierea nu are efect asupra masurilor de siguranta

drepturilor persoanei vatamate;

~i

255

nici asupra

4. gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare sau

asupra masurilor educative neprivative de libertate, in afara de cazul in
care sc dispune altfel prin actul de grapere; pedeapsa complementara a
interzicerii unor dreptuli se va executa de la data gratierii pedepsei
principale sau a restului de pedeapsa;

4. pentm a fi aplicabila legea prin care se disptme gratierea antecondamnatorie, este necesar ca:
a) data comiterii faptei de ciHre autor sa fie anterioara datei legii de gratiere
(publicare, intrare In vigoare sau data prevazuta explicit de lege), in
cazul pluralitatii de infractori;
~.., :c~

5. nu produce efecte asupra pedepselor executate integral ori a celor

pentru care a intervenit prescriptia executari pedepsei oli a pedepsei
lnchisorii a carei executare a fost suspendata sub supravcghere (afara de
cazu 1 cand legea prevede altfel), aceasta vizand, in principiu, pedcpsele
care se executa efectiv;

b) activitatea infractionala, iar m; rezultatul mai grav, sa fie realizata

anterior datei legii de gratiere, In cazul infractiunilor progresive;

6. dupa gratierea pedepsei principale sau a restului de pedeapsa dimas

neexecutat, pedepsele accesorii nu se mai executa;

c) activitatea infrac~ionala sa se fi epuizat anterior datei legii de grapere, In

cazul infracpunilor continue, continuate sau de obicei.

7. gratierea nu are ca efect reabilitarea de drept a persoanei condamnate;

condamnarea Ia o pedeapsa mai mare de un an inchisoare care a fost
gratiata poate constitui prim tennen a! recidivei; termenul de reabilitare
incepe sa curga deJa data gratierii totale sau a restului de pedeapsa;

5. noul Cod penal prevede di gratierea poate privi numai pedepsele aflate in
curs de executare, excluzand din obiectul acesteia pedepsele a caror executare a fost suspendata sub supraveghere, avand in vedere natura acestei
i.nstitu~ii de cauza ce inlatura executarea pedepselor, exceptie facand
ipoteza in care prin actul de grapere se dispune altfel;
6. daca in aceea~i cauza se constata di s-a implinit tem1enul de prescriptie a
raspunderii penale, dar i interventia tmei legi de gratiere, se va dispune
incetarea procesului penal, iar nu condamnarea inculpatului, unnata de
constatarea ca pedeapsa aplicata a fost gratiata .

-~'

.l

8. gratierea neconditionata produce acelea~i efecte ca i tea condiponata,

cu mentitmea ca in situatia accstcia din urma efectele au un caractcr
provizoriu pana la lmplinirea termenului de lnccrcare din actul de
clementa.

v' Revocarea gratierii

se poate dispune de instanta de judecata, In cazul In care nu este

:espectata conditia prevazuta de lege pe durata termenului de
mcercare;
.

Efectele graperii

1. lnlaturarea in tot sau In parte a executarii pedepsei principale ori

comutarea acesteia in alta mai u~oara;

2. pedeapsa principala este considerata ca executata In cazul gratierii totale

i neconditionate Ia data ramanerii definitive a hotararii juded'ttorc~ti de
condamnare in ipoteza graperii antecondamnatorii sau de la data
aplid\rii actului de gratiere In cazul gratielii postcondamnatorii;

In situapa In care se revoca gratierea, pcdeapsa aplicata pentru noua

infractiune se va cumula aritmetic cu pedeapsa ncexecutata a carei
gratiere a fost revocata.

252

Cauze care inlatura executarea pedepselor

sus~en~ar~a dure~za

inc.e~:rea/reluarea exec~tar~i

2.
pana la
. .Pedepsei,
respectiv pana la soluttonarea contestape1 m anulare sau a rev1zmm;
3. prescriptia i~i reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare,
termenul sau prelungi.ndu-se cu durata de timp a suspendarii.

3. GRATIEREA
'

este doar o grntiere individunlii, postcondmmzntorie i neconditionntii iii poate fi

acordata atat persoanelor juridice, cat ~i celor Jizice condamnate;

graperea indi viduala dispusa de pre;;edinte nu are efect asupra laturii

civile ~i asupra masurilor administrative prommtate intr-o cauza penala;

i~i

produce

efect~le

graperea postco11damnatorie dispusa de Parlament produce efecte prin

efectul legii, de Ia data intrarii in vigoare a actului de gratiere, indiferent .
daca a fost constatata sau nude catre organul judiciar;

prin decret care se publica in Monitorul Ofidal, la cerere sau din oficiu,
numai dupa ramanerea defi.nitiva a hotararii de condamnare;

decretul prezidenpal de grapere nu poate privi: pedepsele deja executate,

pedepsele a dhor executare nu a 1nceput din cauza sustragerii condamnatului de la executare, pedepsele a diror executare a fost suspendata sub
supraveghere, pedeapsa amenzii penale, pedepsele complementare ~i cele
accesorii aplicate persoanei fizice;

2. Parlament

graperea mztccondanmatorie dispusa de Parlament

numai de la data ramanerii definitive a hotararii;

Romaniei

cererea de gratiere i.ndividuaUi poate fi formulata de persoana fizidi

condamnata, de aparatorul ori reprezentantul legal al acesteia, precum ~i
de sotul persoanei condamnate, ascendentii, descendenpi, fratii, surorile
ori copiii acestora, precum ~i de acelea~i mde ale sotului persoanei condamnate ori de reprezentantul legal sau avocatul persoanei juridice
condamnate;

decretul de grapere este irevocabil.

poate privi numai pedepse aplicate de instanta cu executarea in regim de

detentie sau masuri educative privative de libertate penhu fdpte savar~ite
anterior datei prevazute in legea de gratiere;

./ poate fi dispusa de:

Pre~edintele

poate i refuzata de catre benefidarul ei, cu exceppa condamnap.lor minori,

atu.nci cand cererea de grapere individuala a fost facuta de alta persoana;

este o grnticrc colectivii, simplii snu condifionntii, antecondamnatorie ori postcondamnatorie, care se acorda prin lege unui numar nedeterminat de persoane
Jizice sau juridice pentru condamnari determinate prin cuantumul pedepselor sau prin infracpunile pentru care au fost pronuntate;

./ este actul de dementa prin care se dispune inlaturarea, in tot sau in

parte, a executarii pedepsei ori comutarea acesteia intr-o pedeapsa mai
Uiioara, prevazuta de noul Cod penal ~i numai in limitele stabilite de
acesta pentru infractiuni saru~i te pana Ia momentul intrarii in vigoare a
actului de gratiere;

1.

I 253

ij

in cazul pluralitbitii de infractiuni pentru care s-au aplicat pedepse ce au

fost contopite, obiectul gratierii colective 11 constituie pedepsele aplicate
pentru fiecare dintre infractiuni, ~i nu pedeapsa rezultanta. Daca pentru
unele dintre aceste pedepse este incidenta gratierea, ele vor fi descontopite
~i recontopite, iar daca a ramas o singura pedeapsa din pedeapsa rezultanta
care nu este grapata, va fi inlaturat ~i sporul aplicat.

l
j

CD OBSERVATII:

1. graperea constituie o cauza de inlaturare a executarii pedepsei ce produce,

2. gratierea individuala dispusa de Pre~?edintele Romaniei vizeaza numai

pedeapsa rezultanta, in cazul condamnarii unei persoane fizice pentru un
concurs de infraqiuni, iar nu pedeapsa stabilita pentru fiecare infractiune
concurenta in parte; .

j
I

de regula, efecte in personam;

250 I

Cauze care lnHHura executarea pedepselor

251

-~' Intreruperea cursului prescriptiei executarii pedepsei

2. data ramanerii definitive a hotadirii de revocare sau anulare a amanarii apliciirii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executarii
pedepsei sau a liberarii conditionate;

-+j1. intervine prin:

...1 a.

inceperea executarii pedepsei;

J

b. savar~irea din nou a unei in fracpuni;

3. data ramanerii definitive a hotararii de inlocui re a pedepsei amenzii
ett pedeapsa inchisorii;

c. sustragerea de Ia exeetttare, dupa inceperea

execu tarii pedepsei;

4. data la care pedeapsa principala a amenzii a fost executata sau

considerata ca exeetttata, in cazul pedepsei complementare aplicate
persoanelor-1ttndic~;

d. lnlocuirea obJ.ig.c""ttiei de plata a amenzi i cu

obligatia de a presta o munca neremunerata
In folosul comuniUitii.

5. data ramanerii definitive a hoH\rarii prin care s-a d ispus lnlocuirea, in

cazul inloCttirii masurilor educative.

..
-+ 2. dupa fiecare lntrerupere lnccpc sa curga Lll1 nou termen de prescriptie,
perioada de timp anterioara nefiind luata In considerare I~ calculul
termenului de prescriptie.

([) OBS~RV ATIE: in cazul persoanelor juridice, termenul de prescriptie a

executarii pedepsei amenzii nu ettrge in paralel cu eel a! prescriptiei
executarii pedepselor complementare, acesta din urma lncepand sa curga
numai de Ia data implinirii termenului de prescriptie a executarii pedepsei
principale.

CD

OBSERVATIE: In materia prescriptiei executarii pedepsei exista numai

prescriptia generala, nu ~i prescriptia speciala .

./' Suspendarea cursului prescriptiei executarii pedepsei

[J Efecte:
1. pedepsele principale sunt considerate ca executate;
2. dupa expirarea termenului de prescriptie a executa rii pedepsei principale stabilite In sarcina persoanei fizice, se vor executa pedepselc complementare.

1. intervine: \
\

a. cand se dispune amana rea saulntreruperea

executOd; pedep,e;;

b. in CC!Zlll in Cili"C instanta dispune SUSpendarea

executarii pedepsei pana Ia solutionarea revizuirii
sau a contestatiei In tlnttlare.

248 I

Cauze care inlatura executarea pedepselor

l 249

urmate de moartea (nu ~i sinuciderea) victimei se va repne indiferent daca

s-a dispus condamnarea pentru forma tentata a infracpunii ori pentru cea
consumata.

3. In cazul Jnlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii, termenul de

prescriptie se calculeazii f11 raport cu dttrata pedepsei !nchisorii care a fnlocuit

pedeapsa amenzii.

2. condamnarea va constitui in continuare tm antecedent penal; in ipoteza

comiterii din nou a unei infractiuni intenponate sau praeterintenponate, se

va putea re,ine starea de recidiva postexecutorie dad.i sunt indeplinite
condipile prevazute de lege.

../ Termenele de prescriptie a executarii pedepsei pentru persoana juridicisunt

a) 5 ani, pentru pedeapsa principala a amenzii;

Termenele de prescriptie a executarii pedepsei pentru persoana fizica

majora sunt:
a) 20 de ani, cand pedeapsa care urmeaza a fi executata este detentiunea pe
viata sau 'inchisoarea mai mare. de 15 ani;

l.

. I.

1
b) 5 ani, plus durata pedepsei ce urrneaza sa fie executata, dar nu mai
mult de 15 ani, in cazul celorlalte pedepse cu inchisoarea;

b) 3 ani, pentru pedeapsa complementara aplicata persoanelor juridice.

../ Terrnenele de prescriptie a executarii masurilor educative sunt:

1
a) 2 ani, pentru masurile educative neprivative de libertate;

c) 3 ani, in cazul in care pedeapsa este amenda.

b) un termen egal cu durata masurii educative privative de libertate
luata, dar nu mai putin de 2 ani.

CD OBSERVATII:

CD OBSERVATIE:. dad\ s-a dispus lnlocuirea masurilor educative, executarea

1. prin pedeapsa ce se execttlii se intelege pedeapsa stabilita de instanta, tffiandu-se

cont de cauzele ulterioare de modificare a acesteia; se va avea astfel in
vedere pedeapsa stabilita pentru infracpunea pentru care inculpatul a fost
condamnat sau pedeapsa rezultanta in cazul concursului de infracpuni,
recidivei sau pluralitatii intermediare; in ipoteza In care, in condipile
art. 585 NCPP, intervine modificarea pedepsei, se va avea In vedere Ia
stabilirea termenului de prescrippe noua pedeapsa aplicata;
2. dad\ a intervenit revocarea liberarii conditionate ca urmare a nerespectarii
cu rea-credinta a masurilor de supraveghere sau a nelndeplinirii obligapilor
impuse de ditre instanta, termenul de prescriptie se 'calculeazii In raport cu

restul de pedeapsii 11eexecu tat;

se prescrie In raport cu masura educativa mai grea.

../ Termenele de prescriptie a executarii pedepselor sunt termene substantiale de drept penal ~i se calculeaza de la:

1. data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, respectiv a hotararii prin care s-a dispus masura educativa (privativa sau neprivativa
de libertate);

246

Cauze care lnlatura executarea pedepselor

4. condamnarea la pedeapsa inchisorii mai mare de 1111 an aplicata unui

infractor major pentru savarirea unei infractiuni intentionate sau
praeterintentionate, care a fost amnistiata, nu constituie prim termen al
recidivei;

5. amnistia nu produce efecte asupra drepturilor per$Oanei vatamate/partii

civile ~i nici asupra masurilor de siguranta, cu exceppa confisdirii extinse.

2. PRESCRIP'flA EXECUTARII PEDEPSEI

s. constituie un impediment la revocarea gratierii conditionate a pedepsei

sau la revocarea liberarii condit]onate (cand amnistia vizeaza infraqiunea
din a carei condamnare s-a dispus liberarea);
6. condamnatul care sc bucura de efectele amnistiei nu poate solicita
despagubiri civile pentnt partea executata din pedeapsa stabilita pentru
infractiunea amnistiaUi;

../ Este prescriptibila

1. executarea pedepselor pnncipale aplicate persoand fizice sau juridice;

2. executare~ pcdcpsclor complementare aplicatc perso;:melor juridice.

../ Este imprescriptibila

7. inHitura executarea masurilor educative privative sau neprivative de

libertate care nu au fost executate.

CD OBSERVATII:

1. executarea pedepselor principale stabilitc persoanei fizice sau juridice

pentru infractiunile de genocid, contra umanitatii i de riizboi, indiferent de data la care au fost comise, infr.actiunile de omor, omor
calificat, precurn ~i pentru infractiunile intentionate urmate de
moartea (nu ~i sinuciderea) victimei;

1. persoana condamnata poate invoca interventia amnistiei postcondamnatorii pe calea contestatiei Ia executare;
2. efectele amnistiei postcondamnatorii nu sunt similare cu cele produse de
prescriptia executarii pedepsei sau de reabilitare;
3. intervenirea amnistiei postcondamnatorii m1 'i11liiturii posil1i/itaten solicitiirii
co11stntiirii intervcHtiei renbiliti'irii de drcpt sau dt? n disp1111c renbi/itarea
judeciitorcnscii, nnmi~tin postnmdnmnntorie producn11d tjcctc mni rcstrnnse decnt
rcnbilitnrcn;
4. condamnarea anterioara pentm care s-a dispus amnistia nu constituie
impediment Ia dispunerea renuntarii Ia aplicarea pedepsei, amfmarea
aplidirii pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei
ce se aplidl. pentru savarirea unci noi infractiuni;

2. executarea masurilor de sigmanta;

3. executarca pcdcpselor complementare aplicate persoanei fizice.

CD OBSERVATII:
1. imprescriptibilitatea executarii pedepsci pentru infractiunile de genocid,
contra umaniHitii i de razboi, hrdrfercnt de dntn In care mt fost comise,
infractiunile de omor, omor calificat, precum i in.fractiunile i.ntentionate

Cauze care lnl~tur~ r~spunderea penal~

244

3. impacarea nu are efecte asupra masurilor de siguranta, care pot fi

dispuse chiar in absenta unei condamnihi penale, cu excepfia confisdirii
extinse, care implica existenta unei condamnari;
4. ln cazulm care infrac~unea este savar~ita de reprezentantul persoanei
juridice viitamate, impacarea va produce efecte numai dadi este insu~ita

FI$A nr. 23
CAUZECAREINLATURAEXECUTAREA
PEDEPSELOR

de procuror [art. 159 alin. (6) NCP].

II. PARTEA PRACTICA

,& La stabilirea termenelor de prescriptie a raspunderii penale se ~ne seama

de pedeapsa prevazuta de lege la data savar~irii infractiunii, daca aceasta

lege este mai favorabiHi (C.S.J., s. pen., dec. nr. 826/2004).

&

Cand tragerea la dispundere penala este condi?onata de plangerea

prealabila a persoanei vatamate, plangerea Hicuta de sot pentru sotie sau
de parinte pentru copilul sau minor cu capacitate de exercitiu restransa nu
poate duce la punerea in mi~care a actiunii penale. Ratificarea unei
asemen ea plangeri de catre persoana efectiv vaHimaHi, cu efect de promovare a acpunii penale, nu ar putea fi facuta decat 'in termenul prevazut
de lege (C.S.J., s. pen., dec. nr. 1566/2000).

I. PARTEA TEORETICA

1. AMNISTIA POSTCONDAMNATORIE
./ se disptme de Parlament printr-o lege orga.nica, prin care se 'inlatura
executarea pedepselor in cazul infraqiunilor pentru care a intervenit 0
condamnare definitiva pana la data intrarii sale 1n vigoare sm.1 pana la 0 alta
data prevazuta in lege;
../ legea de amnistie are caracter retroactiv.

[J Efecte: amnistia postcondamnatorie produce efecte obligatorii in rem (cu

exceppa situatiei in care prin legea de arnnistie se dispune altfel);
./ efectele se produc numai pentru vii tor:

!
Cand persoana vatamata este surdo-mut, retragerea pHingerii prealabile
facuta prin declarape consemnata in incheiere nu este valabila, dadi nu s-a
facut prin interpret sau printr-un 'inscris depus la dosar (C.S.J., s. pen., dec.

1. 'impiedicarea executarii sau 'inlaturarea executaru pedepsei principale sau

complernentare, care nu au fost executatc;

nr. 1397/1992).
2. pedeapsa principala este considerata ca executata;

3. amenda mcasata anterior amnistiei nu se restituie;

Cauze care inllHura raspunderea penala

242

limitandu-se astfel dreptul de dispozitie al persoanei vatamate tocmai in

vederea asigudirii unei protec~ii mai efidente a acestor persoane care se

.il

afla intr-o pozitie vulnerabila;

../ in cazul infracpunii de violen~a 1n familie (art. 199 NCP), cu toate di
aqiunea penala se pune in mi~care la plfmgerea prealabila, poate interveni
numai impikarea drept cauza care inHitura raspunderea penala.

CJ Efecte:
1. rehagerea plangerii prealabile penale are

'=

ca .efect inlaturarea

243

procurorn/11i de a exercita actiwzea pennia din oficiu, iar !11 concret procurorul a
actionat In acest sens, fmpacarea este posibila dacii legea o prevede fn mod explicit
[de pilda, art. 199 alin. (2) NCP raportat Ia art. 193 NCP (lovirea sau alte
violen~e savar~ite asupra unui membru de familie)];
../ pentru persoanele vatamate lipsite de capacitate de

exerci~iu,

impacare a

se face numai de reprezentantii lor legali. Persoanele cu capacitate de

exercitiu restransa se pot lmpaca cu incuviin~area persoanelor p revazute
de lege; in cazul persoanelor juridice, impacarea se poate realiza de
reprezentantuJ legal al acestora sau de persoana d esemnata de organul
judiciar sa reprezinte persoana juridica;

raspunderii penale pentru infractitmea savar~ita, constituind totodata ~i un

impediment la punerea in mi~care a ac~iunii penale; in situatia in care
retragerea plangerii prealabile intervine in cursu! urmaririi penale,
procurorul dispune clasarea, iar daca aceasta este constatata in cursu!

./ impacarea trebuie sa fie personala, explicita, totala; neconditionata,

definitiva i..s.a...-in~-ina pana la citirea actului de sesizare al instantei
[art. 159 alin. (3) NCP];

- judecatii, instanta disptme incetarea procesului penal; suspectul sau

:t: inculpatul poate solicita continuarea cercetarilor sau a judeditii in

../ poate fi realizata oral sau in' scris In fata organelor judiciare; in ccizulin
care asistenta juridica este olJligato-rie, impacarea trebuie sa se realizeze
numai In prezenta avocatului ales sau a aparatorului din oficiu;

vederea dovedirii nevinova~iei sale;

2. retragerea plangerii prealabile produce efecte in personam, 1nHiturand

raspunderea penala a persoanei cu privire Ia care plangerea a.. fost

retrasa, urmand ca procesul penal sa continue cu privire la suspectn sau
inculpa~ii cu privire la care plangerea nu a fost retrasa [art. 157 alin. (2)

../ In cazul

~~

care procedura de mediere se desHioara inaintea inceper ii

procesului penal ~i aceasta se inchide prin solu~onarea conflictului ~i

incheierea une1 !ntelegeri, fa pta nu va atrage raspunderea pen ala pentru
faptuitorul cu privire la care conflictul s-a incheiat prin med iere.

NCP];
3. retragerea plangerii prealabile nu are efecte asupra actiunii civile,
instanta penala urmfmd sa 0 lase nesolu~ionata;
4. retragerea plangerii m1 are efecte asupra masurilor de siguranta, care
pot fi dispuse chiar in absen~a tmei condamnari penale, cu exceptia
confiscarii extinse, care implica existenta unei condamnari.

G?

5. iMPACAREA
../ este posibila numai 'in cazurile explicit prevazute de lege pentru ii~ra~
ptmile la care acpunea penala se exercita din oficiu; ca exceptie, ill cnzunle m

cnre legen prevede rn cazlll nllumitor injmctiuni In plfi11gerea prenlnbilii posibilitntea

[J Efecte:
1. !mpacarea are ca efect lnlaturarea raspunderii penale pentru infracti-

constituind totodata ~i un impediment la punerea in

mi~care i exercitarea acplmii penale; in sihtapa in care 1mpacarea
intervine in cursu! urmaririi penale, procurorul dispune clasarea, iar

unea

savar~ita,

dadi aceasta este constatata In cursu! judeditii, instan~a dispune incetarea procesului penal ~i constata stinsa actiunea civ ila; suspectul sau
inculpatul NU poate solicita continu area cercetarilor sau _a judeditii in
vederea doved iri i nevinovi:Wei sale;
2. ]mpacarea produce efecte ill f'CI'SOI!t1111 , !nlaturand ras p underea penala a
suspectului sau inculpatului care s-a lmpacat cu persoana vatamata;

240

Cauze care lnlatura raspunderea penala

./ acpunea penala poate fi pusa in micare ~i din oficiu in situapa in care

persoana juridica vatamata prin savar~irea infracpunii este reprezentata
chiar de catre infractor;

[J Efecte:
1. lipsa plangerii prealabile penale are ca efect lnli=iturarea riispunderii
penale pentru infractiunea savar~itii, constituind totodata ~i un impediment la punerea In mi~care a actiunii penale; in situapa In care lipsa
plangerii prealabile este constatata in cursu] urmfuirii penale, procurorul dispune clasarea, iar dadi aceasta este constatata in cursul judecatii, instanta dispune incetarea procesului penal;

./ dad\ persoana vatamata a decedat sau persoana juridica a fost lichidatii,

inainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru introducerea
plangerii prealabile, acpunea penalii poate fi pusa in mi;;care din oficiu
[art. 157 alin. (5) NCP]; oficialitatea acpunii penale opereaza ~i in ipoteza
in care pe intreaga durata a termenului de formulare a plangerii
prealabile persoana vatamata a fost intr-o imposibilitate obiectiva de a
formula plangere prealabila aflata in legatura directa cu infraqiunea,
decedand ca urmare a infracFunii dupa expirarea termenului de
formulare a plangerii prealabile;
./ plangerea prealabilii trebuie formulata in termen de 3 luni din ziua in
care persoana vatamata a ajlat despre siivarirea faptei; dadi persoana
vatamata este un minor sau un incapabil, tennenul de 3 luni curge de la
data cand reprezentantul sau legal a aflat despre savar~irea faptei; in
cazul in care Hiptuitoml este reprezentantul legal al minomlui sau
incapabilului, termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou
reprezentant legal (art. 296 NCPP);
./ termenul prevazut de lege pentru introducerea pHl.ngerii prealabile se
suspenda pe durata desfa;;urarii medierii.
./ m
. d IVIZl
.. "bTt
.. pena e es e: 1 1 a tea raspun d ern

1. activii - cand prin savar~irea infracpunii au fost vatamate mai multe

persoane, infractorul va raspunde penal, chiar dad\ pU'mgerea prealabila a fost formulata numai de una din persoanele vatamate;

~
2. pasivii - cand infraqiunea a fost savar;;ita de mai multe persoane (autori,
instigatori, complici); ace;;tia vor raspunde penal, chiar daca plangerea
prealabiHi a fost formulata numai cu privire Ia unul dintre participanti.

241

2. nu produce efecte asupra masurilor de siguranta, cu exceppa confisciirii

extinse, care presupune existenta unei condamnari;
3. instanta nu poate solutiona acpunea civila dacii nus-a formulat plangere
prealabila, urmand ca aceasta sa poata fi exercitata pe cale separata la
instanta civila .

G?

4. RETRAGEREA PLANGERII PREALABILE

./. in ipoteza in care a fost formulata in mod legal o pHingere prealabila,
persoana vatamata poate aprecia ca nu se mai impune tragerea la raspw~dere penala a infractorului ;;i poate retrage plangerea formulata
oricand inainte ca hotararea ju?editoreasca sa devina definitiva; in cazul
In care persoana vatamata este tm minor, retragerea plangerii prealabile
nu echivaleaza intotdeauna cu lnlaturarea rasptmderii penale a infractomlui, deoarece actiunea penala poate fi exercitata ~i din oficiu;
./ retragerea plangerii prealabile trebuie sa fie explicita (personal sau prin
mandatar special) ~i necondi~onata, putfmd fi realizata oral sau in scris
in fata organelor judiciare;
./ in cazul persoanelor viitamate lipsite de capacitate de exercitiu/cu capacitate de exercipu restransa, retragerea plangetii prealabile se face numai
de reprezentantii lor legali/cu incuviintarea persoanelor prevazute de
lege;
./ daca acpunea penala a fost pusa 1n micare din oficiu in condipile legii
(de pilda, In cazul.ln care persoanele viHamate stmt minori), retragerea
plangerii produce efecte numai daca este insu~itii de procuror,

238

Cauze care lnlatura raspunderea penala

I 239

2. suspectul sau inculpatul poate cere continuarea urmaririi penale sau a

judecapi pentru a-~i dovedi nevinovatia;
3. prescrippa nu produce efecte asupra masurilor de siguranta, cu exceptia
confiscarii extinse, deoarece pentru aplicarea acesteia este necesara existenta unei hotarari de condamnare;
4. de asemenea, prescrippa nu are efect asupra drepturilor persoanei
vatamate ~i nici asupra acpunii civile exercitate 1n cadrul procesului
penal (instanta Ul.sfmd nesoluponata actiunea penala).
~ lntreruperea cursului prescrippei raspunderii penale:

l
~i intervine octatd. cu ind.eplinirea de d.tre
organele judiciare competente, lnaintc de lmplinirea termenului
de prescrippe, a oricanti act de procedud\;

~ Suspendarea prescrippei raspunderii penale produce efecte in personam i intervine -----........,~

dispozitie legala J:mpiedidi punerea ln rni~care a

acpunii penale sau continuarea procesului penal (de pilda, 1n situa_p a
lipsei plangerii prealabile);

1. pe durata cat

2. pe durata cat 0 lmprejurare de neprevazut ori care nu poate fi lnlaturata

lmpiedica punerea 1n ~care a actiunii penale sau continuarea procesului penal.

1. produce efecte i11 rem

>

-'

2. dupa fiecare intrerupere inceP-e sa curga un nou tennen de prescrip!ie,

pcrioada de timp a.ntelioara nefiind luata in considerare Ia cakulul
termenului de prescrippe;

3. prescriptia speciala: prescriptia va produce efecte orid!te lntreruperi ar avea loc, daca termenul de prescriptie prevazut de lege a
fast depa~it cu inca o data.

CD OB~ERVATII:
1. intrentperea cursului prescriptiei produce efecte fata de top participantii Ia
infracpune, chiar daca actul de lntrerupere prive~te numai pe unii dintre ei;

2. admiterea In principiu a cererii de redeschidere a procesului penal in cazul

condamnarilor pronuntate 1n !ipsa (cale extraordinara de atac potrivit
noului Cod de procedura penala) face sa curga un nou termen de
prescriptie a dispunderii penale.

(DoBSERVATIE: perioada de timp in care termenul de prescriptie a raspunderii penale a fost suspendat nu se ia 1n calcul pentnt stabilirea termenului
prescriptiei speciale.

3. LIPSA PLA.NGERII PREALABILE

c::;:r

./ Ia anumite infractiuni strict ~i limitativ determinate de lege, efectuarea

urmaririi penale, precum ~i punerea In mi~care sau exercitarea acpunii
penale sunt conditionate de formularea unei plangeri prealabile (conditie de ped.epsibilitate ~i de procedibilitate) de dHre persoana viWimata
personal sau prin mandatar specia l;
,/ lipse.!?te plangerea prealabila cand persoana vatamata nu a formulat-o
ori atunci cand plangerea nu este formulata cu respectarea conditiilor
prcvazute de lege (persoana care poate formula pH\.ngere, conditii de
forrria, termen);
~

dmd persoana vaUimata este lipsita de capacitate de exercipu ori cu

capacitate de exercitiu restransa, plangerea prealabila se face de reprezentantii ei legali (parinte, tutore, curator), respectiv cu incuviin~area
persoanelor prevazutc de legea civila; 'in aceste cazuri, actiunea penala
se poatc pwze In mi~cnre ~i di11 oficiu;

236

Cauze care In latura raspunderea penal a

b) 10 ani, cand legea prevede pentru iniractiunea savar~ita pedeapsa

mchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depae;;te 20 ani;
c) 8 ani, cand legea prevede pentru iniractiunea savar;;ita pedeapsa
inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depa;;ete 10 ani;

d) 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savar;;iHi pedeapsa

inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaete 5 ani;

237
2. data incetarii actiunii sau inacpunii infractionale (epuizare), in cazul
infractiunilor continue;

3. data savar;;irii ultimei actiuni sau inactiuni infracponale (epuizare)

in cazul iniractiunilor continuate;
4. data savar;;irii activitapi infracponale, in cazul infracpunilor
progresive;
5. data savaririi ultimului act, in cazul infractiunilor de obicei.

e) 3 ani, cand legea prevede pentru iniractiunea savar~iti=i pedeapsa

inchisorii care nu depa;;e;;te un an sau amenda.

CD OBSERVATII:
CD OBSERVA'fll:
1. cand legea . prevede pentru infractiunea comisa pedepse alternative, stabilirea termenului de prescriptie a dispunderii penale se va face la pedeapsa

cea mai grea;

2. termenele de prescriptie a raspunderii penale se reduc la jumatate pentru

cei care la data savar;;irii infracpunii erau minori;

3. stabilirea termenului de prescrippe se face prin raportare la maximul
special al pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea consumata, chiar
dadi fapta a ramas in faza tentativei; nu vor fi avute in vedere eventualele
cauze de atenuare sau agravare a pedepsei;
4. noul Cod penal prevede aceleai tennene de prescriptie a raspunderii
penale pentru pcrsoana juridica ca ;;i in cazul persoanei fizice.

./ Termenele de prescrippe ale raspunderii penale sunt termene substanpale de drept p-e nal !?i se calculeaza de la:

1. data savar;;irii infracpunii de dltre au tor;

1. nu prezinta astfel importanta sub aspectul curgerii termenului de prescriptie a raspunderii penale data comiterii actelor de instigare ori a celor de
complicitate anterioara;

2. in cazul infractiunii progresive, durata termenului de prescrippe va fi

stabilita in funcpe de pedeapsa prevazuta. de lege pentru rezultatul mai
grav definitiv produs;
3. 1n cazul savar;;irii unei infractiuni contra liberH'itii ;;i integritapi sexuale
(art. 218-223 NCP) fata de un minor, termenul de prescriptie _incepe sa
curga de la data la care acesta a devenit major, indiferent de momentul
sa~ar;;irii infractiunii; dad min_oml a decedat inainte de implinirea majoratului, termenul de prescrippe incepe sa curga de la data decesului.

[j Efecte:
1. prescriptia raspunderii penale areca efect inli'iturarca raspunderii penale
pentru infracpunea savarita, constituind totodata ;;i un impediment la
punerea in micare sau exercitarea actiunii penale (produce efecte similare amnistiei antecondamnatorii); daca procurorul constata ca a intervenit prescriptia raspunderii penale, dispune prin ordonanta clasarea,
iar instanta, prin hotarare, incetarea procesului penal;

235

3. produce efecte obligatorii in rem (cu excepP,a situatiei in care prin legea de
amnistie se dispune altfel);
FI~A

nr. 22
CAUZE CARE INLATURA AASPUNDEREA PENALA

4. interventia amnistiei antecondamnatorii nu impiedica a plicarea de masuri

de siguranta, cu exceptia confisdirii extinse, deoarece pentru aplicarea
acesteia este necesara existenta tmei hotarari de condamnare;
5. nu are efect asupra drepturilor persoanei vaUimate ~i nici asupra acpunii
civile exercitate in cadrul procesului penal (instanta urmand sa lase
nesoluponata actitmea civila);

I. PARTEA TEORETICA

1. AMNISTIA ANTECONDAMNATORIE
'V'

'St! dispune de Parlament printr-o lege organi.di (sau ordonanta de

urgenta a Guvernului.), prin care este rnUiturata raspunderea penala
pentru inftacpuni savar~ite de 0 persoana fizidi sau juridica pana la
data intrarii sale in vig~are sau pana lao alta data prevazuta in lege;

./ legea de amnistie are caracter retroactiv;

./ pentru a fi incidenta amnistia antecondamnatorie in cazul infracpunilor continue, continuate sau de obicei, este necesar ca momentul
epuizarii acestora sa fie anterior intrarii in vigoare a legii de amnistie
sau datei prevazute in aceasta lege;
./ o infractiune progresiva poate fi arnnistiata antecondamnatoriu daca
momentul comiterii activitapi infractionale este anterior intrarii in
vigoare a legii de amnistie sau datei prevazute In aceasta lege;
./ In cazul concursului de infracpuni, incidenta Iegii de amnistie se va
aprecia In functie de fiecare infractiune comisa, iar nu prin raportare la
pedeapsa rezultanta.

[J Efecte:
1. inli'\tura raspunderea penala pentru infractiunea savar$ita;

2. actiunea penala nu mai poate fi pusa in mi~care sau exercitata; procurorul

va dispune dasarea, iar instanta incetarea procesului penal. Suspectul sau
inculpatul poate cere continuarea urmarilii penale sau a judecatii pentnt
a-$i dovedi nevinovapa;

6. de efectele amnistiei antecondarnnatorii nu benefidaza !ii favorizatorul

infractorului amnistiat sau tainuitorul bunurilor provenite din infractiunea
amnistiata, In !ipsa unei prevederi explicite in legea de amnistie.

2. PRESCRIPTIA MSPUNDERII PENALE

'

./ cauza ce lnlatudi raspunderea penala ca urmare a trecerii tmei perioade

de timp prevazute de lege;
./ are caracter real, profitand tuturor partic~pantilor la savar~irea infracpunii;
./ sunt imprescriptibile: infractiunile de genocid, contra umanitapi ~i de
riizboi, i11d~fmmt de data Ia care au fost comise, infracptmile de omor, omor
calificat, precum ~i i.nfracpunile intentionate urmate de moartea (nu $i
sinuciderea) victimei;
./ impresaiptibilitatea raspunderii penale va opera atat in ipoteza formei
tentate a infractiunii, cat ~i in ipoteza formei consumate, fie ca acesfe
infractiuni au fost comise de un infractor minor sau de u.nul major;
./ opereaza din oficiu, la momentul implinirii termenului de prescriptie.

Termenele de prescriptie a raspunderii penale pentru persoana fizidi

i juridicii (au tor sau participattya siiviir$irea infracfiunii) sunt:

a) 15 ani, cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea

savar~ita este detentiunea pe viata sau ind1isoarea mai mare de 20 ani;

232

IAJM.IWJI

Masurile educative privative de libertate

b. executarea pedepsei inchisorii, la care va adauga un spor obligatoriu
de eel put:in 1/4 din durata masurii educative ori din restul ramas
neexecutat din aceasta, daca pentru fapta comisa in stare de minoritate a stabilit 0 masura educativa privativa de libertate, iar pentm
fa pta comisa ca major a stabilit pedeapsa inchisorii;

liberarii condiP,onate din executarea pedepsei inchisorii, se descopera di

persoana supravegheata (majora) mai savar~ise 0 infraqiune in timpul
minoritapi, pentru care s-a luat, chiar dupa expirarea acestui termen, 0
milsurii educativii privativii de libertate, amanarea, suspendarea sau liberarea
se anuleaza, aplicandu-se in mod corespunzator regulile prevazute de
art. 129 alin. (2)-(4) NCP, descrise mai sus;

c. executarea detentiunii pe via~a, daca pedeapsa aplicaHi pentru fapta

comisa ca major este detenP,unea pe viata;

._/ daca infrac~unea/infractiunile savar~ite in minorat nu au fost descoperite

inauntrul termenului de supraveghere, nu se va mai putea dispune
anularea amanarii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executiirii
pedepsei ori a liberarii conditionate; pentru aceste infracp.uni se va aplica
totu~i 0 masura educativa (dadi. nu a intervenit intre timp vreo cauza de
inlaturare a dispunderii penale), care va fi executata chiar daca. infractorul a devenit intre timp major;

d. executarea masurii educative privative de Iibertate, care poate fi

majorata cu 6 luni, dar nu mai mult de maximul prevazut de lege
pentru respectiva masura, daca pentru fapta comisa in stare de
minoritate instanta a stabilit 0 masura educativa privativa de libertate, iar pentru fapta savar~itli ca major a aplicat pedeapsa amenzii.
2. In cazul faptelor siivfir$ite ca major, dupii riimiinerea definitivii a hotiiriirii prin
care s-a aplicat miisura educativii, !nainte sazt 'in timpul exectttiirii miisurii educative, a
liberiirii sau a asistiirii zilnice care a 'inlowit intemarea, instanta va aplica obligatoriu o
pedeapsii ~i va dispune:

a. numai executarea pedepsei, daca pentru fapta savar~ita ca minor

stabilise 0 masura educativa neprivativa de libertate;
b. executarea pedepsei inchisorii, la care va adauga un spor obligatoriu
de eel putin 1/4 din durata masurii educative ori din restul ramas
neexecutat din aceasta, dad\ pentru fapta savar~ita in stare de
minoritate fusese stabilita 0 masura educativa privativa de libertate;
c. executarea d~tentiunii pe viata, daca ped~apsa aplicata pentru fapta
comisa ca major este detenpunea pe viata;
d. executarea masurii educative privative de libertate, care poate fi
majorata cu 6 lun.i, dar nu mai mult de maximul prevazut de lege
pentru respectiva masudi, daca pentru fapta comisa in stare de
minotitate instanta a stabilit 0 masura educativa privativa de tibertate, iar pentru fapta savar~ita ca major a aplicat pedeapsa amenzii.
---+ 3. Descoperirea ulterioara a unei infractiuni savar~ite in timpul rninoritatii

._/ daca pe durata temzenului de supraveghere al arnanarii aplicarii pedepsei, al

suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei lnchisorii ori al

I 233

i
I

j.

NU se va dispune anularea amanarii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei ori a liberarii conditionate, dadi pentru
infractiunea/infractiunile comise in minorat ~i descoperite in termenul de
supraveghere s-a aplicat 0 masura educativa neprivativa de libertate; in
acest caz, masura educativa neprivativa de fibertate se va executa chiar
daca infractorul a devenit intre timp major, alaturi de masurile de supraveghere ~?i/sau obligatiile stabilite de catre instanta odata cu dispunerea
amanarii aplicarii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executarii
pedepsei, respectiv a liberarii cond*onate.

230

M~suri le

educative privative de I ibertate

_,Obligatii de ,a face"
a) sa urmeze un curs de pregatire ~colara ori de calificare profesionala;
b) sa se prezinte la servidul de probapune la datele fixate de acesta;
c) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicaHi.

-+Jobligatii de ,a nu face"
a) sa nu depa~easca, fara acordul serviciului de probatiune, limita
teritoriala stabiliHi de instan~a;
b)

sa

se afle in anumite locuri sau

la anumite manifestari sportive,

culturale ori la alte adtmari publice, stabilite de instan~a;
i'tu

c) sa nu se apropie ~i: sa nu comunice cu victima sau cu membri de

familie ai acesteia, cu participanpi la savarirea infracpunii ori cu alte
persoane stabilite de instanta.
./ daca minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a
masurii asistarii zilnice sau obligatiile impuse, instan~a care n j11decnt
cnuzn 111 primii iHstnn{ii revine asupra inlocuirii sau liberiirii (miis11rii
obligatorie) ~i dispune executnrea restttlui riimns neexewtnt din durntn
miisurii interniirii intr-zm centru de defentie.

--.jschimbarea regimului de executare

./ daca, in cursul executarii masurii internarii intr-w1 centru d e detenpe,
persoana intemata care a implinit varsta de 18 ani are un comportmnent
prht care influen{enzii negativ snu lmpiedicii procesul de rec!lpernre ~i rcintegrnre
n ce/orlnlte personne internnte, instanta poate dispune continuarea executarii masurii educatiye intr-un penitenciar;
./ sd1imbarea regimului de executare nu are semnificatia lnlocuirii masurii
educative cu o pedeapsa, dispunandu-se nwnai schimbarea locului uncle
urmeaza a fi executata.

231

2. PLURALITATEA DE INFRACTIUNI
I

--.1. Pluralitatea de infraqiuni savar~ite numai in timpul minoritatii

j Ipoteze:

a. dadi faptele sunt concurente ~i sunt judecate in aceea~i cauza, se stabile~te

~i se ia o singurii miis11rii educativii pentru tonte fnptele;
b. daca faptele sunt concurente, insa eel putffi una este judecata dupa ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus o masura educativa, sau
daca minorul a mai savar~it una sau mai multe infractiuni in timpul
executarii masurii educative sa:ra 1;istarii zilnice care a inlocuit internarea intr-un centru educativ, instanta va putea dispune:
i) prelwzgiren snu f11locuirea miisurii, conform art. 123 alin. (3) NCP, in
cazulln care minorul se afla in executarea unei masuri neprivative de
libertate;
ii) prelwzgiren sau flllocuirea 111ifsurii cu cen n i11temiirii tlltr-ztll cwtnt de
dete11{it: smt executnren restului riimas, conform art. 124 alin. (3) sau (7),
dupa_ caz, in cazul in care minorul se afla in executarea internarii
intr-un centro educativ;
iii) prelz111giren durntei snu cxccu tnrca rcstlllui, conform art. 125 alin. (3) sau
(7), in cazul in care minorul se afla In executarea internarii intr-un
centru de detentie.
__. 2. Pluralitatea de infracpuni
majorat

savar~ite

a tat in timpul minoritatii, cat ~i dupa

!Ipoteze:
1. in cn: ul faptelor col!cwente, instnutn Pn stnllili o miisurii educntivii pe11tm faptn
co111isi'i 111 stnre de minoritntc ~i o pedcapsii pe11fm fnptn siivfir~itii en major ~iva dispznze:
a. executarea numai a pedepsei (amenda penaUi, tnchisoar~ sau inchisoarea insopta de amenda penaUi), daca pentru fapta savar~ita ca
minor a sta bilit 0 masura educativa neprivativa de libertate;

228

Mlisurile educative privative de libertate

CD OBSERVATII:
1. individualizarea masurii educative (atat sub aspectul stabilirii acesteia, cat

;;i In ceea ce privete durata masurii educative) se va realiza in functie de

criteriile generate de individualizare prevazute de art. 74 alin. (1) NCP;

229

a. inlocuiren intemiirii cu miisurn educntivii n nsistiirii ::illzice pe o periondii egnlii cu

duratn intemiirii lleexecutnte, dar mt mai mult de 6 Ltmi;
.t' este necesar ca minorul sii 1111 fi lmplinit varsta de 18 nlli Ia data
pronuntarii hotararii ramase definitive;
./ daca, in urma inlocuirii masmii internarii intr-un centru de detentie
cu masura asistarii zilnice, minorul a savarit 0 noua infrac~iune, pfuta
Ia implinirea duratei intemfuii $i in stare de minoritate, instaufn ciirein
!i revine conzpetenta sa judece noua infracfitme siivfir~itii de minor revine
nsupra flllocttirii (nuisura obligatorie) ;;i dispune:

2. masura educativa a intemarii intr-un centru educativ se va executa fie

inainte, fie dupa implinirea vftrstei de 18 ani, fie atat inainte, cat ~i dupa
implinirea varstei de 18 ani, in funcpe de data ramanerii definitive a
hotararii judecatoreti;
3. intemarea intr-un centru de detentie poate fi dispusa i in ipoteza in care
instanta decide !nlocuirea miisurii interniirii intr-un ce11tru educativ c11 miisura
intemiirii 1ntr-un centru de detentie, daca In perioada intemarii intr-un centm
educativ minorul savarete 0 nouii infractiune SQll _este judecat pentrtl 0
illjtncfirme C01lCllTCittii savaritc\i anterior.

1. executarea restului ramas din durata masurii internarii initiale

intr-un centru de detentie

'

2. preltmgirea duratei masurii intemarii intr-un centru de detentie

pana Ia maximul prevazut de lege, determinat In raport ~
pedeapsa cea mai grea dintre cele prevazute de lege pentru
infractiunile savarite.

- + Prelungirea intemarii intr-un centru de detentie

./ daca, in perioada internarii intr-un centm de detenti:e, minorul
savarete 0 now] illfractiune sau este judecat pentrll 0 infractiune
COIZC!lrentif savarita anterior, instan~a disptme prelungirea masurii
internii.rii (mii.surii obligatorie), fiirii a depiii durata maxima a
miisurii interniirii intr-un centru de detentie, determinatii in raport
w pedeapsa cea mai grea dintre cele previizute de lege pentru
infractiunile siivarite;
./ din durata masurii intemarii intr-Lm centru de detentie astfel cum a
fost prelungita se deduce perioada executata deja pana Ia data
ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus prelungirea.

- + Inlocuirea intemarii intr-un centru de detenpe cu masura asistarii

zilnice. Liberarea minorului din centrul de detentie
./ daca, pe durata intemarii intr-un centru de detentie, minorul a
dovedit interes constant pentru insuirea cunotintelor ~colare l
profesionale ~i a facut progrese evidente in vederea reintegdhii sociale,
dupa executarea a eel pufin jumiitate din durata interniirii, instanta poate
dispune:

b. Iibera rea din centrul de dete1ztie, dncii persomza intemntii a implinit vfirsta de 18
lllli;
.f'

libcrarea dintr-w1 centru educativ nu poate fi dispusa inainte de

lmplinirea varstei de 18 ani;

./ in cazul savaririi d~pa liberare a unei noi infracpuni, respectiv a unui

concurs (real sau ideal) de infrac~imu pana la lmplinirea duratei
masurii intemihii, vor fi incidente dispozitiile art. 129 alin. (2) lit. b)-d)
NCP, ce reglementeaza pluralitatea de infracpuni, atunci dind una
dintre infractiuni este comisa in minorat, iar ceal~lta dupa 'implinirea
varstei de 18 ani, iar nu institupa revodirii liberarii, noile infractiuni
fiind comise de un major.
__. Obligatii ce TREBUIE IMPUSE in cazul inlocuirii intemarii ori liberarii
.f'

odata cu 'inlocuirea intenziirii 'i11tr-zm ce11tm de detenfie c11 miisura nsistiirii

zilnice sau odata cu dispunerea libcriirii din centml educntiv instanta
trebuie sii impzmii respectarea tmeia sau mai muJtora dintre urmatoarele
.obligatii, pan~ \a !tn'plinirca duratei mas urii internarii:
I

'

M~surile educative privative de libertate

227

./ schimbarea regimului de executare nu are semnifi'cat;a

~-~
..
1~ uuOCUllU masurn
educative cu o pedeapsa, dispunandu-se numai schimbarea locului uncle
urmeaza a fi executata .
v

---+ Obligatii ce TREBUIE IMPUSE in cazul inlocuirii intemarii ori liberarii

./ odata cu 'inlowiren ilztenziirii 'intr-wz centru educntiv cu miisurn nsistiirii
zilnice sau odata cu dispunerea liberiirii din centrul educntiv, instan~a
trebZie sii impzmii respectarea uneia sau mai multora dintre urmatoarele
obligatii, pana la implinirea duratei masurii intemarii:

-1

B. Intemarea intr-un centru de detentie

1. consta In intern area minontlui lntr-o institupe specializata ln

recuperarea minorilor, cu regim de paza ~i supraveghere (centro de
detentie), uncle va urma programe intensive de reintegrare sociala,
precum ~i programe de pregatire ~colara ~i formare profesionala
potrivit aptitudinilor sale;

Obligatii de ,a face"
a) sa urmeze un curs de pregatire ~colara ori de calificare profesionaHI;
b) sa se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta;
c) sa se suptma masurilor de control. tratament sau ingrijire medicala.

~f~

___.
---+lobligatii de ,a nu face"

teritoriala stabilita de instanta;

b) sa nu se ~fle 1n anumite locuri sau Ia anumite manifestari sportive,
culturale ori la alte adunari publice, stabilite de_instanta;
c) sa nu se apropie ~i sa nu comunice cu victima sau cu membri de
familie ai acesteia, cu participantii la savar~irea infractiunii ori cu alte
persoane stabilite de instanta .
./ dad\ minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a
masuiii asistarii zilnice sau obligapile impuse, instanta cnre n jwiecnt
cnuzn til primii instnntii revine asupra inlocuirii sau liberiirii (miisurii
o/11igntorie) ~i dispu11e cxccutarea restrtlui riimas 11eexecutat dilz durata
111iisurii i11tenziirii fntr-u1t ceHtrtt edrtcativ.
Schimbarea regimului de executare

./ dacii, in cursu! executarii masurii internarii intr-un centnt educativ,

persoana internata care a implinit varsta de 18 ani are un comportament
pri11 cart.' illflztell{eazi'i 11egativ saulmpiedicii procesul de rc?cupcrnre ~i rei11tegrnre
a celor/alte persomze iHtemate, instanta POATE DISPUNE continuarea
executarii masurii educative lntr-un penitenciar;

2:

se poate dispune atunci cand, 'in raport cu gravitatea infractiunii

cu periculozitatea infractondui, instanta apreciaza ca se
impune privarea de libertate a infractorului care, la data savar~ilii
infractiunii, avea varsta cuprinsa intre 14 ~i 18 ani ~i care a mai
sava r~it 0 infractiune, pentnt care'i s-a aplicat 0 masura educativa ce
a fast executata ori a carei executare a inceput inainte de comiterea
infractiunii pentru care este judecat, ori a comis o infracpune pentru
care legea prevede pedeapsa lnchisorii de 7 ani sau mai mare sau
detentiunea pe viata;
savar~ite ~i

a) sa nu depa~easca, Hira acordul serviciului de probatiune, limita

---+

___.

3. poate fi dispusa pe o perioada dctcrmiuntii, cuprinsa lutre 2 ~i 5 a11i,

dad\ pentru infracpunea comisa legea prevede pedeapsa inchisorii mai
mica de 20 de ani, respectiv l1zhc 5 ~i 15 ani, in cazul in care pedeapsa
prevazuta de lege pentru infrttqiunea savar~ita este inchisoarea de 20 de
ani sau mai mare ori detentiunea pe viata.

..

224

Masurile educative privative de libe rtate

A. Internarea intr-un centru educativ

225

Prelungirea sau inlocuirea intemarii intr-un centru educativ cu

internarea intr-un centru de detenpe
.

./ daca, in perioada intemarii intr-u.n centru educativ, minorul savarete o noHii infracfiune sau este judecat pentnt o infracfiune concurentii
savarita anterior, instanta poate dispune:
a. mentinerea miisurii interniirii lntr-un centnt cducativ, prelzmgind
durata acesteia, fiirii a depii~i ma.:'Cimul de 3 ani previ1wt de lege;
b. lnlocuirea miisurii interniirii lntr-un centru educativ w miisura
intemifrii lntr-wz centm de detentie.

r+ 1. Consta in intemarea minorulu.i intr-o institutie specializata in

recuperarea minorilor (centru educativ), uncle va urma un program
de pregatire ~colara ~i formare profesionala, potrivit aptitudinilor
sale, precum i programe de reintegrare sociala;

f-+

2. se poate dispune atunci cand instanta apreciaza ca se impu.ne privarea

lnlocuirea intemiirii intr-un centru educativ cu miisura asistiirii zilnice.

Liberarea minorului din centrul educativ

de libertate a infractorului care, la data s~l'varirii infractiunii, avea

varsta cuprinsa lnhe 14 ~i 18 ani i care a mai savarit 0 infracpune
pentru care i s-a aplicat o masura educativa ce a fost executata ori a
carei executare a inceput inainte de comiterea infracptmii pentru care
este judecat ori a comis o infrac~iune pentru care legea prevede
pedeapsa inchisorii de 7 ani sau mai mare sau deten~iunea pe viatii;

3. se dispu.ne pe o perioada ddcrmi11atii, cuprinsa i'ntre 1 ~i 3 ani.

../ dadi, pe durata intemarii intr-un centru educativ, minorul a dovedit

interes constant pentnt lnsuirea cunotintelor ~colare i profesionale ~i a
Hicut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale, dupa executarea a eel
ptLfin jwniitnte di11 durnta intcmiirii, instanta poate dispune:

([) OBSERVATII:
1. individualizarea masurii educative (atat sub aspectul stabilirii acestcia, cat

i in ceea ce privete durata masurii educative) se va realiza In functie de

criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 alin. (1) NCP;
2. masura educativa a intemarii lntr-un centru educativ se va executa fie
inainte, fie dupa lmplinirea varstei de 18 ani, fie atat lnainte, cat ~i dupa
lmplinirea varstei de 18 ani, in funcpe de data ramanerii definitive a
hotararii judeditoreti.

a. inlocuirea interniirii cu masura educativii a asistiirii zil11ice pe o perioadii egalii cu

durata interniirii neexecutate, dar 1111 mai mult de 6 /wzi;
./ estc necesar ca minorul sii 1111 fi lmplinit viirsta de 18 ani Ia data pronuntarii
hotararii ramase definitive;
../ daca, in urma inlocuirii masurii intemarii intr-tm centru educativ cu
masura asistarii zilnicc, minontl a savar~it o noua infracptme, pana Ia
implinirea duratei intemarii ~i In stare de minoritate, instanta ciireia li
revine competenfa sii judece noun infractirme siivlir~itii de minor revine asupra
lnlocuirii (miisurii obligatorie) ~i dispz111e:
1. executarea restului ramas din durata masurii intemarii initiale, cu
posibilitatea prelungirii duratei acesteia pan a la maximul prevazut
de lege;
2. intemarea intr-un centm de detenpe.
b. liberarea din centrul educntiv, dacii persomw internatii a !mplinit viirsta de 18 ani;
./ liberarea dintr-u.n centru educativ nu poate fi dispusa 1nainte de
lmplinirea varstei de 18 ani.

. , .....

222

Riispunderea penala a minorilor

5. in/ocuirea masurii luate initial Ctl 0 alta masura educativa neprivativa de

libertate mai severa ori 1nlocuirea masurii luate initial cu 0 rnasura educativa privativa de libertate se dispune de instanta care a pronuntat aceasta
masura.

- + 2. Comiterea de ditre minorul aflat in executarea unei masuri educative

neprivative de libertate a unei noi infractiuni (in timpul minoritatii)
sau judecarea ulterioara a acestuia pentn1 o infractiune concurenta
(chiar lji in ipoteza in care, in cadrul pluralitiitii de infractiuni, se
regase~jte 9i o fapta savar9itii dupa implinirea varstei de 18 ani);
../ In caz de concurs de i.nfraqiuni savar~ite In timpul minoritiitii, se sta/Jih'fh.: fi se ia o si11guri'i lllil:>t'ii~ii-cducntivif pc11tm taatc.fi7ptelc;

FI$A nr. 21
RASPUNDEREA PENALA A MINORILOR.
MASURILE EDUCATIVE PRIVATIVE
DE LIBERTATE

I. PARTEA TEORETICA

../ instanta poate dispune:

a. prclu11girca mifsurii cducati<l(' lt111te illifia/, .fi1rif a pufco dept1$i 1/taxi-

-.

1. REGULI GENERALE

lllltl prcvil:.ttt de lege pt'llftll acca;;to;

- instanta poate impune noi obligatii in sarcina minorului ori

spori conditiile de executare a celor existente.
b. iltlocuirca miisurii /uatc iuitial cu o nltii mif:mrii cdumth'tllleprivativt!
de libertntc mai seven!;

- instanta va <wea In vedere ordinea scveritapi masurilor

educative neprivative de libertate prevazuta de art. 115
alin. (1) pet. 1 NCP, lnsa nu este obligata sa aplice masura
educativa imediat urmatoare ca ~i severitate, putand disptme
In mod direct masura mai grava pe c<1re o apreciaza ca fiind
corespunza toare;
- instanta poate impune noi obligatii in sarcina minorului ori
spori conditiile de executare a celor existente.

c. l11locuiren miisurii luaft: ilzitinl cu o

1111i~tlrii

educativii privativii de

fiber tate;

- nu este necesar ca prin hotararea definitiva masura educativa

sa fi fast luata pe durata ei maxima, instanta putand aprecia
ca, fata de gravitatea infractiunii nou-savar;;ite, respectiv a
infractiunii concurente, se impune luarea unei masuri educative privative de libcrtatc.

./ masurile educative privative de libertate, 1n ordinea cresdHoare a

gravitapi lor, sunt:
1. intemarea intr-un centru educativ;
2. intemarea intr-un centru de detentie.

./ perioada In care o persoana a fost supusa unei masuri preventive

privative de libertate se deduce din durata pedepsei m asurii educative
privative de libertate pronuntate. Deduccrca sc face ;;i atunci cand
infractorul a fast urmarit sau judecat, In acela~i timp ori in mod separat,.
pentru mai multe infractiuni concurente, chiar daca i-a fost aplicata o
masura educativa privativa de libertate pentru o alta fapta decat cea care
a determinat dispunerca masurii preventive;
../ masurile educative privative de libertate pot face obiectul unei legi de
gratiere;
./ sustragerea de la executarea unei masuri educative privative de libertate
constituie infractiunea de neexecutare a sanctiunilor penale, prevazuta
de art. 288 alin. (2) NCP.

Raspunderea penal a a mi nori lor

220

temeinic justificate; durata permisiunii se include In termenul de supraveghere;

NU constituie o modificare a obligatiilor obtinerea permisiunii de a
depa~i limita teritoriaH\ stabilWi de instanta; permisiunea va fi acordata
pentru motive temeinice apredate i11 cuncretu de catre consilierzcl de
probntiune; legea nu prevede durata pentru care se acorda permisiunea,
aceasta urmand a fi stabilitii tot de consilierul de probapune.

14. Incetarea obligatiilor

~

r::?

instanta de executare poate dispune f11cetnren executiirii tmeia/unora

dintre obligapile pe care le-a impus minorului, daca apreciaza ca, fata
de progresele lnregistrate de minor, mentinerea acestora nu mai este
necesara; lncetarea obligatiilor pe parcursul termenului de suprave:
ghere se poate dispune de mai multe ori.

4. PRELUNGffiEA SAU lNLOCUIREA MASURILOR

EDUCATIVE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE

--+J. Nerespectarea cu rea-credinta a conditiilor de executare a masurii

educative sau a
~

obliga~iilor

impuse de instanta;

instanta poate dispune:

a. prelungirea mifsurii educative, Jifrii a puteii depii~i IIWXinw l previizut

de lege pe11tru acenstn (4 lwzi - in cazul stagiului de formare
civica, 6 lzmi - In ipoteza supravegherii, 12 sifptiimnlli - in
situatia consemnarii la sfar~it de saptamana, respectiv 6 lzmi in cazul asistarii zilnice);
- instanta poate irnpunc noi obligatii In sarcina minorului ori
spori condipile de executare a celor existente.
b. lulocuircn 111iisurii lunte c11 o nltti miisurii t'ducatiuii llt'privntivii de
libertnte 111ni scvcrii;
- instanta va avea In vedere ordinea severW\tii masurilor educative neprivative de libertate prevazuta de art. 115 alin. (1)

221

pet. 1 NCP, insa nu este obligata sa aplice masura educativa

imediat urmatoare ca ~i severitate, putand dispune 1n mod
direct rnasura mai grava pe care o apreciaza ca fiind coresptmzatoare;
_ instanta poate impune noi obligatii in sarcina rninorului ori
spori conditiile de executare a celor existente.

c. ln/owiren mii.surii /unte cu intemaren llllr-llll ce11tru ed~tcativ, in

caw/ !11 care, i11itinl, s-n lunt n1iisura educntivii neprivativii de libertnte cen mni severii., pe duratn sn mro;imii;
. intemarea intr-un centru educativ se va putea dispune numai
dadi instanta aplicase, in prealabil, rnasura educativa a
asistarii zilnice pe o durata de 6 luni, iat: minorul nu respecta,
cu rea-credinta, aceasta . masura sau obligapile irnpuse pe
lfmga aceasta.

CI) OBSERVATII:
l. instanta va opta intre solutia prelungirii masurii educative ~i inlocuirea

acesteia cu una inai severa, nefiind necesar ca, lnainte de lnlocttire, instanta
sa procedeze In prealabilla prelungirea masurii;
.
2 . dad\ masura educativa a asistarii zilnice (apredata ca fiind cea mai severa

dintre masurile educative neprivative de libertate) nu a fost luata pe durata

ei maxima, instanta va trebui sa dispuna prelungirea ei pe durata maxima,
cu eventuala impunere de noi obligapi ori de sporire a condipilor de
executare a celor existente, nefiind posibila inlocuirea acesteia cu rnasura
i.ntemarii lntr-tm centru educativ;
3. se va dispune in mod obligatoriu intemarea intr-un centnt educativ atunci
d\nd, dupa ce instanta a dispus anterior prelungirea masurii educative
neprivative de lib.ertate sau lnlocuirea celei dispuse initial cu 0 rnasurii
educativa nepri vativa de libertate mai severa, minorul persista in comportamentul sau !?i nici de aceasta data nu sunt respecta~e conditiile de
executare a masurii educative sau a obligatiilor impuse;
4. prelzlllgirea masurii educative neprivative de li.bertate se dispune de instanta
care a pronuntat aceasta masura;

218 I

R~spunderea penala a minorilor

~ D. Asistarea zilnica
~

219

1. consta in obliga(ia minorului de a respecta pe o durata cuprinsa r11tre

3 ~i 6 ftmi un program stabilit de scrviciul de probatiune, care contine
ornml ~i conditiile de de~fii~llmn: a acfillifiitilor, precum ~i intcrdictii/e
impuse minomlui;

2. programul zilnic trebuie sa tina cont de nevoile identificate ale minomlui, de situatia sa sociala ~i, dupa caz, profesionaU1 ~i de obligatiile ~i interdictiile impuse ace.stuia pe perioada executarii masurii
~i sa aiba in vedere dezvoltar~a annonioasa a personalita(ii minorului, prin implicarea acestuia in activitati cc presupun relaponare
sociala, organizarea modului de petrecere a timpuiui liber ~i valorificarea aptitudinilor sale.

3. OBLIGATII
./ pe liingii oricare dintre miisurile educative nep1-ivati1)(! de libertate
enumerate mai sus, instanta ponte impune minorului sa exerute una sau
mai multe obliga{ii dintre cele prevazute limitativ de art. 121 alin. (1)
NCP.
1. Obligatii de ,a face"

sa urmeze> un curs de> pregatirt ~colara ori de calificarc profesionala;

b) sa se prezinte Ia serviciul de probatiune> Ia datele fixate de acesta;
c) sa s~ supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala.
a)

2. Obligatii de ,a nu face"

CD OBSERVATJI:
1. in cazul . in care minorul. nu respecta, ett . rea-credinta, conditiile de
desfa;;urare a masurii sau obligatiile impuse conform art. 12fNCP, instanta
va putea:

a) sa prelungeasca duruta ~ie executare pana Ia durata maxima de 6 lun.i;

b) sa inlocuiasdi asistarea z ilnidi cu masura internarii lntr-un centm
educativ, conform art. 123 alin. (1) lit. c) NCP;
2. In cazul in care minorul savar~e~te in timpul minorit-atii doua sau mai
multe fapte concurente, judecate impreuna, pentnt care instanta considera
ca este suficienta aplicarea acestei masuri educative, va aplica o singura
masura educativa CU privire !a toate fapteJe;
3. daca masura asisU'irii zilnice a fost dispusa pentru o infractiune judecata
d.efinitiv, iar in cadrul termenului de exeetttare a masurii, minoml este
judecat pentnt 0 fapta concurenta Sdll savftr~e~te 0 noua infractiune in
timpul minoritat]i, instanta va putea:
a) sa prelungeasd'i masura pana !a durata maxima de 6 luni;
b) sa 0 inlocuiasca cu masura internatii intr-un centm educativ sau intr-un
centru de detent]e.

a) sa nu depa~easca, fara acordul serviciului de proba(iune, limita

teritoriala stabilita de instanta;
b) sa nu sc aflc in anumite locuri sau Ia anumite manifestari sportive,
~...ulturalt ori Ia alte adunari publice, stabilitc d e instan ta;
c) sa nu St' apropie i sa nu comunice cu victima sau cu membti de
familie ai acesteia, cu participantii Ia savar~irea infractiunii ori cu alte
persoane stabilite de instanta.

3. Modificarea obligatiilor
./ dad\ instanta de executare apreciaza, in funq.ie de progresele inregistrate
de minor, ca ~c impune modificarea obligatiilor impuse minorului, poate
dispune modi fica rea, fie pri11 i111pt111crcn llllur 110i obligntii care nu fusesera
anterior stabilite, fie pritt IIWdificarcn cullfillutului obligntiilor extsfmte prin

sporircnldi111itntarca coudifii/or de c.rcwtnrc;

./ NU constituie o modificare a obligatiilor obtinerea de catrc minor a per111isiu11ii i11 cxcwtarca o/Jlisatii/ur prevazute Ia art. 121 alin. (1) lit. c) ~~ d)
NCP; permisiunea poate fi acordata, Ia solicitarea minorului, pe11tru o
pcriuadii de fit11p de 11/ll.Yilll 5 :ilc, de con:;i/icml de probatiu11e, pentru motive

.~.

Raspunderea penala a minorilor

216

iBJIIIWJe1

CD OBSERVATII:
1. masura educativa a supravegherii poate fi aplicata ~~ m cazul in care

minoml savar~e~te doua sau mai multe fapte concurente de midi gravitate
judeca te impreuna; instanta va dispune aplicarea unei tmice masuri
educative in considerarea pluralitatii de infraqiuni;

217

__, 2. interdictia impusa minorului de a parasi locuinta opereaza incepand cu

ora 0.00 a zilei de sambata ~i pfma Ia ora 24.00 a zilei de duminica,
inclusiv pentru minorii care, datorita cultclor religioase legale din care
fac parte, au alte zile de repaus dedit sambata i duminica.

2. dadi masura supravegherii a fost dispusa pentm o infractiLme judecata

definitiv, iar in cursu! termenului de executare a masurii, minorul este

judecat pentm o fapta concurenta sau savar~e~?te o noua infractiune inainte
de majorat, instanta va putea:
' .
a) sa preltmgeasca durata de supraveghere pana Ia limita superioara de 6

luni;
b)
c)

sa lnlocuiasca supravegherea cu 0 alta masura neprivativade liberta.te;_ .

sa lnlocuiasca masura supravegherii cu masura intemarii 1ntr-un centru

educativ sau intr-un centru de detentie;

3. in cazul 'in care minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de desfa~urare a supravegherii sau obligatiile, instanta va putea:
a) sa _prelungeasdi durata de supraveghere, pana Ia. durata maxima de 6

luni;

savar~e~te doua sau mai multe fapte concurente,

judecate 1mpreuna, p entru care instanta considera ca este suficienta
aplicarea acestei masuri educative, va aplica o singura masura educativa cu
privire Ia toate faptele;

1. 1n cazul 'in care m inorul

2. In cazul in care minorul nu respecta, cu ren-credinta, conditiile de desfii~urare a masurii sau obligatiile impuse con form art. 121 NCP, instanta va
putea:
a) 5~ prelungeasca durata de executare a masurii consemnarii pana Ia
durata maxima de 12 saptamani;.

b) sa

b) sa 1.nlocuiasdi supravegherea cu 0 alta masudt neprivativa de libertate

mai severa sau, daca nici dupa masurile aratate Ia punctele precedente,
minorul nu respecta obligatiile sale,
c) Sa Inlocuiasd\ masura Supravegherii sau masura mai Severa dispusa ca

urmare a pel. b, cu masura intemarii lntr-un centtu educativ, confom1

art. 123 alin. (2) NCP.
C. Consemnarea la sfar~it de saptamanajt ----

CD OBSERVATil:

.,
1

este masura educativa neprivativa de libertate constand In ubligatia

minorului de a nu parasi locuinta in zilele de siimbiftii i duminicii, pe 0
dumtii cuprinsii rntrc 4 $i 12 siiptiimiiui, afara de cazul in care, in aceasta
perioada, are obligatia de a participa Ia anumite programe ori de a
dcsfa~ura anumite activi tati impuse de instanta;

inlocuiasca

Cll 0

alta masura neprivati.va de libertate mai Severa Sau,

dacii 11ici dupii miisurile ariitatc Ia pt111ctelc precedcntc minorul

1111

respectii

obligatiile sale,
c) sa inlocuiasca consemnarea Ia sfar~itul saptamanii sau masura mai
severa, dispusa ca u rmare a pet. b, cu masura internarii intr-un centru
educativ, conform art. 123 alin. (2) NCP;

3. dadi masura consemnarii Ia sfar~it de saptamana a fos t dispusa pentru o

infracFune judecata definitiv, iar
cadrul termenului de executare a
masurii, minorul esle judecat penh"U 0 fapta concurenta sau savar~ete_ 0
noua in.fractiune inainte de majora t, instanta va pu tea :

a) sa prelungeasca masura pana Ia durata maxima de 12 saptamani;

b) sa inlocuiasca consemnarea Cl.l

alta masura neprivativa de libertate sau

c) sa o 'inlocuiasca cu masura internarii lntr-un centm educativ sau intr-un

centru de detentie.

214 I

R~spunderea penal~

A. Stagiul

de forrnare
civica

a minori lor

r----+ 1. consta in obligapa minomlui de a participa Ia rm

program ell o durntii de eel nw/t 4 lr111i stnllilit de instnntii,
pentru a-1 ajuta sa inteleaga consecintele legale ~i sociale
la care se expune in cazul savar~irii de infractiuni ~i
pentm a-1 responsabiliza cu privire la comportamentul
sau viitor;

2. stagiul de formare civica este organizat sub forma tmor

sesiuni continue sau periodice, derulate pe durntn a eel
mltlt 4 luni, ~i include unul sau mai multe module cu
caracter teoretic sau aplicativ, adaptate var_,<?tei $i personalitatii minorilor inclu~i in respectivul stc.glll ~i tinand
seama, pe dit posibil, de natura infractiunii comise. In
desfa~urarea stagiului stabilit de instanta, se va avea in
vedere un numi:ir de 8 ore de formare civici:1 lunar, fara a
afecta programul ~colar sau profesion<~l <1l minontlui.

CD OBSERVATII:
1. instanta poate stabili mice perioada de timp penh"lt stagiul de formare

civica, de lao zi la 4 luni;

2. masura educativa a stagiului de formare civica poate fi aplicata ~i in cazul
in care minon1l savar~e~te doua sau mai multe fapte concurente de mica
gravitate judecate impreuna; instanta va dispune aplicarea unei unice
masmi educative pentru pluralitatea de infractiw1i;
3. daca masura stagiului de formare civica a fast dispusa pcntn.1 o infractiune
judecata definitiv, iar in cadrul termenului de executare a masurii, minorul
este judecat pentm 0 fapta concurenta sau savar~e~te 0 noua infracpune
lnainte de majorat, instanta va putea:
a) sa preltmgeasca durata de efectuare a stagiului de formare civica, pana Ia
durata maxima de 4 luni;
b) sa inlocuiasca stagiul cu
severa; sau

alta masura neprivativa de libertate mai

215
c) sa inlocuiasd\ masura stagiului de formare civica cu masura internarii
lntr-un cenmt educativ sau lntr-un centru de dctcnpc;
4. in cazul In care minorul nu respecta, CLt rea-credinta, conditiile de
desfa~urare ale stagiului de formare civica sau
art. 121 NCP, instanta va putea:

obliga~iile

impuse conform

a) sa prelungeasd'i durata de efectuare a stagiului de formare civica, pana Ia

durata maxima de 4 luni;
b) sa inlocuiasd\ stagiul civic cu 0 alta masura neprivativa de libertate mai
severa sau, dad\ nici dupa masurile aratate Ia punctele precedente minorul
nu respecta obligapile sale,
c) instanta va lnlocui masura stagiului de fonnare cividi sau masura mai
severa dispusa ca urmare a pet. /J, cu masura internarii intr-un cen tru
educativ.

B. Supraveghere. a -

r~

1. este masura educativa neprivativa de libertate

constand In controlarea ~i lndrumarea minomlui f11

cndml progmnwlui siiu z.ilnic, pc o durntii atpri11sii

'i11trc 2 ~i 6 !tmi, su/J coord01mrcn scn,iciullli de
probntirtm', pentm a asigura participarea Ia cursuri
~colare sau de formare profesionala ~i prevenirea
desfii~uriirii unor activitati sau intrarea In legatura
CLt anumite persoane care ar putea afecta procesul
de indreptare a acestuia;

2. supravegherea se renlizrn:ii de ciitre piirirrtii millorrtlui, cei care /-au

ndoptat snu tutore. Daca ace~tia nu pot asigura supravegherea In
conditii satisfacatoare, instanta dispune lncredintarea supravegherii minomlui, pe acela~i interval de timp, unei pcrsvrme de
'i11cn:derc, de pn.:ferinfii wzei rude mni npropiatc a mi11amlui, In ccreren
nccstcin.

212

Rlispunderea penalli a minorilor

I 213

CD OBSERVATJI:

mana, asistarea zilnica), fie 0 masura educativa privativa de libertate

(internarea intr-un centru educativ, internarea intr-un centru de detenpe), chiar daca, pe parcursul procesului penal, aceasta a devenit
majora;

1. in cazul infracpunilor progresive, nu va fi angajata raspunderea penaUi a

minorului care a comis fapta lnainte de a fi implinit varsta de 14 ani, indiferent de momentulla care se produce urmarea mai grava;

./ PRINCIPIU: fata de minorul care, la data savar~irii infracpunii,_ avea

varsta cuprinsa intre 14 ~i 18 ani, se ia 0 masura educativa neprivativa
de libertate;

2. dad! un minor comite cu discernamant o infracpune continua, continuata

sau de obicei, organele judiciare nu pot avea in vedere activitatea
infracponala anterioara savar~?Wi de minor anterior implinirii varstei de 14
ani, respectiv 16 ani, in cazul savar~?irii faptei fara discernamant;
3. dadi infracpunea continua, continuata sau de obicei a fast savar~ita atat in
timpul minoritapi, cat 9i dupa implinirea varstei de 18 ani, se va aplica
regimul infractorilor majori intregii unitap de infraqiune;
4. se va retine minoritatea, iar nu iresponsabilitatea (drept cauza care inlatura
caracterul penal al faptei) daca minorul, care nu a implinit varsta de 16 ani,
a comis fapta prevazuta de legea penala fara discernamant; dadi minorul
care a 1mplinit varsta de 16 ani a comis fapta fara discernamant, se va retine
cauza de neimputabilitate a iresponsabilitatii (art. 28 NCP), iar nu cea a
minoritapi;

....

./ EXCEPTIE: !n raport de gravitatea infractiunii savaqite 9i de periculozitatea infractorului, evaluata potrivit criteriilor generale prevazute
de art. 74 a lin. (1) lit. a)-g) NCP, instanta poate dispune fata de minorul
care, Ia data savan;irii infraqiunii, avea varsta cuprinsa intre 14 !?i 18
ani, 0 masura educativa privativa de libertate, daca acesta a mai
savar~it 0 infractiune, pentru care is-a aplicat 0 masura educativa ce a
fost executata ori a carei executare a inceput lnainte de comiterea
inf~actiunii pentru care este judecat sau atunci cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savar-?ita este 1nchisoarea de 7 ani
sau mai mare mi detentiunea pe viata; daca nu sunt 'indeplinite aceste
conditii, instanta este obligata sa aplice 0 masura educativa neprivativa
de libertate.

5. infractiunea comisa in ziua In care o persoana impline9te varsta de 14 ani va

atrage raspunderea penala a minorului numai daca se dovede~te ca fapta a
fast comisa cu discemamant, iar cea savar~ita in ziua in care o persoana
impline~te varsta de 18 ani va urma regimul rasptmderii penale a majorilor;

CD OBSERVATII:

6. discernamantul este o stare de fapt a carui existenta urmeaza a fi evaluata

de Ia caz Ia caz, In baza unei expertize medico-legale psihiatrice, neputand
fi confundat cu responsabilitatea, care este o stare de drept a carei existenta
este prezumata relativ in condipile legii.

1. eventualele cauze de atenuare i agravare sunt avute In vedere la alegerea

masudi educative ~i produc efecte numai intre limitele prevaztlte de lege
pentru fiecare masura educativa, neoperand 0 reducere sau 0 majorare a
acestor limite;
2. masurile educative nu constituie antecedente penale, nu atrag ulterior
interdiqii, incapacitati ori decc~deri penh1.1 persuanele minore condamnate
~i nu sunt avute in vedere la stabilirea starii de recidiva;

2. MASURILE EDUCATIVE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE

./ persoanei care a comis infractiuni In minorat ~i care raspunde penal i
se poate aplica fie 0 masura educativa neprivativa de libertate (stagiul
de formare civica, supravegherea, consemnarea la sfar~it de sapta-

3. gratierea nu are efecte asupra masurilor educative neprivative de libertate,

in afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere .

210

Masurile de siguranfa privative de patrimoniu

8. sunt supuse confiscarii, de asemenea, bunurile ~i banii obpnup din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confisdirii;
FI~A

nr. 20
RASPUNDEREA PENALA A MINORILOR.
MASURILE EDUCATIVE NEPRIV ATIVE
DE LIBERTATE

9. In vederea garantarii confiscarii extinse, procurorul sau instan~a de judecata

poate lua in cursul procesului penal masuri asiguratorii.

II. PARTEA PRACTICA

.& Bunurile promise a fi date pentru a determina savar~irea unei i_:!fra~~iuni

sau pentru a rasplati pe infractor nu pot fi confiscate, intrucat t~J<tul de

lege prevede cerin~a ca acestea sa fi fost efectiv remise. Confiscarea nu s-ar
putea dispune nici pe un alt temei, lntrucat aceste bun uri nu au servit ~i nu
au fost destinate sa serveasca la savar~irea unei infrac~iuni (T.S., s. pen.,
dec. nr. 2095/1984).

,& Banii dobandip de participanti prin savar~trea infractiunii se confisdi,

dispunandu-se obligarea fiecaruia la plata sumei de care a beneficiat in
urma vanzarii lucntrilor sustrase, iar nu la plata lntregii sume, 1n solidar
(I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 391 din 19 ianuarie 2005).

I. PARTEA TEORETICA

1. REGULI GENERAl.E
../ Poate fi tras la raspundere penala:
. . 1. minorul cu varsta intre 14-16 ani 1<1 data

saviir~irii

infracpunii, dad\ a

comis fapta cu discemamant;

2. minorul cu v.'trsta peste 16 ani In datil

Prezumpi

savar~irii

infractiunii.

1. prezumtia a/Jso/utii de incapacitate penala de care

beneficiaza minorul care nu 1n1plinise varsta de 14 ani la
data savar~irii infraqiunii;
2. prezumtia rdativii de incapacitate penala de care
beneficinza minorul care a implinit varsta de 14 ani, dar
nu varsta de 16 ani Ia data savar~irii infractiunii;

3. prezurntia relativii de capacitate penala de care beneficiazi\ minorul cu varsta peste 16 ani Ia data savar~irii
infractiunii.

M~surile de siguranta privative de patrimoniu

208

___,.. legea sa prevada pentm infrac?unea pentru care s-a dispus condamnarea
pedeapsa inchisorii de 4 ani sau mai mare;
./ pedeapsa concret stabilita infractorului poate fi ~i inchisoarea mai mica
de 4 ani sau amenda penala, atata timp cat maximul special al pedepsei
inchisorii prevazut de norma de incriminare este de 4 ani sau mai
mare.

---+

infrac~unea pentru care s-a dispus condamnarea sa fie susceptibila sa li

procure infractorului un folos material;

__., valoarea bunurilor dobandite de persoana condamnata, intr-o perioada

de 5 ani inainte ~i, dadi este cazul, dupa momentul savar~irii infra~unii,
pana la data emiterii actului de sesizare a instan~ei, sa depa~eascii in mod
vadit veniturile obtinute de aceasta in mod licit;
~ instan~a

sa aiba convingerea ca bunurile dobandite provin din activitap

infractionale de natura celor enumerate mai sus;
./

activita~le

din care provin bunurile supuse confisdirii extinse nu

sunt cele retinute de instanta la pronuntarea hotararii de condamnare (altfe.l s-ar fi dispus confiscarea speciala), d sunt ale activitatii
infra~onale de natura acestora.

sa existe o stare de pericol prin lasarea in circulape a acestor bunuri;

209

dupa momentul savar~irii infracpunii, pana la data emiterii actului de sesizare a

instan~ei, care excedeaza nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.
A~adar, instanta va avea in vcdere, pentru calcularea perioadei de referinta, data
cmiterii rechizitoriului sau a pronuntarii hotararii judecatorului prin care e:;te
admisa plangerea formulata impotriva solutiei de netrimitere In judecata cu
retinerea cauzei spre judecare, de Ia care se va calcula inapoi termenul de 5 ani
(termm de regresiwze).

CD OBSERVATII:
1. in notiunea de ,bunuri supuse confisdhii extinse" intr5

!]i

sumele de bani;

2. Ia aprecierec:_ caracterului vadit disproportionat al bunurilor dobandite de

infractor fata de veniturile licite ale acestuia, se va tine seama ~ide valoarea
bunurilor transferate de d\tre persoana condamnaHi sau de un tert unui
membm de familie, petsoanclor cu care persoana condamnata a stabilit
relatii asemanatoare acelora dintre sop ori dintre parinti ~i copii, in ca7.ulm
care convietuiesc cu aceasta, persoanelor juridice asupra d\rora persoana
condamnatii detine ccmtrolul (atat transferurile efcctive de bunuri ciitre.
aceste persoane, cat ~i bunurile care figttreaza in mod fictiv, simulat pe
numele aces tor persoane, de~i In realitate apartin i.n.fractorului, fiind cumparate de acesta pe numele persoanelor enumerate mai sus pentnt a evita
risculunei confiscari);
3. dad\ bunurile supusc.confiscarii nu se gasesc, In locullor se confisc5 bani ~i
bunuri pana la concurenta valorii acestora;
4. sunt supuse confiscarii, de asemenea, bunurile $i banii obpnuti din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscarii extinse;
5. nu se poate dispune confiscarca extinsa de procuror sau de instanta de
judecata care a dispus achitarea sau incetarea procesului penal, renuntarea
la aplicarea pedepsei ori amanarea aplidirii pedepsei;

prin dispunerea confiscarii sa se inlature starea de pericol.

c. Limita generala a masurii confisciirii extinse: confiscarea nu poate depa~i

valoarea bunurilor dobandite in perioada de 5 ani inainte ~i, dadi este cazul,

6. nu este necesar pentru dispunerea confisdirii extinse ca solutia de condamnare sa vizeze aplicarea pedepsei inchisorii Cl.l excet.Jtare in regim de
detentie, putandu-se dispune $i atunci cand instanta decide suspendarea
sub supraveghere a executarii pedepsei;
7. daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, In locullor se confisca bani ~i

bunuri pana Ia concurenta valorii acestora;

206

M~surile

de

sigurant~

privative de patrimoniu

6. bunurile a diror detmere este interzisa de lege;

./ nu prezinta importanta daca fapta este infracpune, fiind suficient ca
fapta savar~ita sa fie tipica iii nejustificaHi;
./ se confisdi, de asemenea, bunurile ~i banii obpnup din exploatarea sau
folosirea bunurilor supuse confiscani.
7. banii, valorile sau orice altc bunuri care au facut obiectul luarii de
mita, in masura in care nu se restituie mituitorului;

207

2. CONFISCAREA EXTINSA
A. Nop.une: masura de siguranta constand in trecerea in patrimoniul statului
a unor bunuri (altele decat cele care pot face obiectul confiscarii speciale), In
cazurile iii in condipile prevazute de lege;
../ este o sancpune penala ce are cnrncter personal ~i irevocnbil;
B. Condipi

---+ sa se fi dispus condamnarea pentru una sau mai multe dintre urmii8. banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite care au facut
obiectul infracpunii de trafic de influenta, dadi nu au fost restituite
persoanei care le-a dat.

D. Confiscarea prin echivalent: dadi bunurile supuse confisdirii nu se

gasesc, in locul lor se confisca ~ani ~i bunuri pana !a concurenta va lorii acestora
(cu exceptia eelor produse pJ'in savlir~iren Japtei).

CD OBSERVATII:
1. masura confisdl.rii este o sancpune penala, avand caracter personal ~i, prin
urmare, in cazul participatiei penale, trebuie dispusa cu privire la fiecare
inculpat In parte;
2. masura confiscarii este irevocabiUi;
3. masura de siguran~a a confiscarii speciaie se poate dispune, dupa caz, de
instan~a de judecata prin hotararea de condamnare, achitare sau incetare a
procesului penal, renuntare la aplicarea pedepsei sau amanarea aplidirii
pedepsei sau de judeditorul de camera prelirninara, Ia sesizarea procurorului care a dispus clasarea sau remmtarea Ia urmarire penaUi;
4. in vederea garantarii confiscarii speciale, procuroml, judeditoml de camera
preliminara sau instanta de judecata poate lua in cursu1 procesului penal
masuri asiguratorii.

toarele -i-nfracpuni limitativ prevazute de lege: infracpuni privind

traficul de"aroguri ~ide precursori; infractitmi privind traficul ~i exploatarea persoanelbr vulnerabile; infractiuni privind fron tie ra de stat a
Romaniei; infractiunea de spalare a banilor; infractiuni d in legislapa
privind prevenirea iii combaterea pomografiei; infraqiuni din legislapa
privind combaterea terorismului; constituirea unui grup infractional
organizat; infracpuni contra patrimoniului; nerespectarea regimului
annelor, munipilor, materialelor nucleare iii al materiilor explozive;
falsificarea de monede, timbre sau de alte valori; divulgarea secretului
economic, concurenta neloiala, nerespectarea dispozipilor privind operapi de import sau export, detumarea de fonduri, infracpuni p rivind
regimul importului iii al exportului, precum iii al introducerii iii scoaterii
din tara de de~euri iii reziduuri; inracpuni privind jocurile de noroc;
infractitmi de coruptie, infractiunile asimilate acestora, precum ~i
infractitmi.le 1mpotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;
infractiuni de evaziune fiscala; infractiuni privind regimul vamal; inractiuni de frauda comise prin sisteme informatice iii mijloace de plata electronice; traficul de organe, tesu turi sau celule de o rigine umana;
../ nu se poate dispune confiscarea extinsa daca fapta este prevazuta de
legea penala, nejustificata, dar neimputabila;
../ infracpunile de mai sus stmt prevazu te fie de Codu l penal, fie de legi
speciale cu dispozitii penale.

204

Masurile de siguranta privative de patrimoniu

./ daca bunurile au fast instrainate, se va dispune confiscarea -aces tora ~i

de la tertul dobanditor de rea-credinta, care a cunoscut scopul folosirii
lor; daca tertul dobanditor este de buna-credinta, necunoscand scopul
folosirii lor, se va dispune confiscarea acestora in echivalent banesc de
la faptuitor/infractor;
./ In cazul In care proprietarul bunurilor este o terta persoana (nu
faptuitorul) care nu a cunoscut scopul folosirii bunurilor, se va confisca
echivalentullor in bani de Ia H1ptuitor; dad\ insa proprietarul btmurilor
amoa~te scopul in care acestea sunt folosite (produse, modificate,

adaptate), vor fi confiscate ~i de Ia acesta.

--+ bunurile sa fi fost gasite;
--+ valoarea bunurilor supuse confiscarii sa nu fie vadit dispropor~onata

fata de natura ~i gravitatea faptei;

20s

bunurite sa fi fast proprietatea Japtuitorului la momentul comiterii

faptei sima uriui tert care a amoscut scopul folosirii lor;
./ daca bunurile au fost instrainate, se va dispune confiscarea acestora
~i de Ia tertul dobanditor de rea-credinta, care a cunoscut scopul
folosirii lor; dadi tertul dobanditor este de buna-credinta, necunoscand scopul folosirii lor, se va dispune confiscarea acestora in
echivalent banesc de la faptuitor/infractor;
bunurile sa fi fast gasite;
valoarea bunurilor supuse confiscarii sa nu fie vadit disproporponata
fata de natura ~i gravitatea faptei.
./ daca valoarea btmurilor supuse confiscarii este vadit disproporponata, se va dispune confiscarea 'in parte, prin echivalent biinesc.

--

./ daca valoarea btmurilor supuse confiscarii este vadit disproporponata, se va dispune confiscarea In parte, prin echivnle11t biinesc;
./ ca exceppe, in cazul bunurilor prod11se, modificnte sn11 adnptnte in
scopul savar~irii faptei prevazute de legea penala, se dispulle
confiscarea lor In l11tregime, illdiferent de valoarea acestora.

3. bunurile folosite, imediat dupa savar~irea faptei, pentru a asigura

scaparea Hiptuitorului sau pastrarea folosului ori a produsului
obtffiut, daca sunt ale faptuitorului sau dad!, apartinand altei persoane, aceasta a cunosettt scopul folosirii lor;

Conditii:
sa se fi savar~it cu intenpe sau praeterintentie 0 fa pta prevazuta de legea
penala ~i nejustificata (nu e necesar ca fapta sa constituie infracpune);

__. 4. bunurile care au fost date pentru a determina savar~irea unei fapte
prevazute de legea penala sau pentru a raspHiti pe faptuitor;

./ n~ este necesar ca fapta savar:?ita sa constituie infractiune, fiind

suficient sa fie savar~ita o fapta prevazuta de legea penaUi, nejustificata;
,; nu este sufident ca bunurile sa fi fost numai promise sau oferite
faptuitorului, fiind necesar ca acestea sa fi fast efectiv date;
./ se vor confisca ~i bunurile ;;i banii obtinuti din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscarii;

__. 5. bunurile dobandite prin savaqirea faptei prevazu~e de legea penala,

daca nu sunt restituite persoanei vatamate i in masura m care nu
servesc Ia despagubirea acesteia;

bunurile sa fi fast folosite, in orice mod, imediat dupa savar~irea faptei,

pentru a asigura scaparea H\ptuitorului sau pastrarea folosului ori a produsului obtinut;

./ nu este necesar ca fapta sa constituie infracpune, masura de siguranta

putand fi dispusa ~i in cazul savar~irii unei fapte prev~zute de legea
penala ~i nejustificata;

./ bwmrile pol fi folosite de faptuitor sau de o alta persoana (favorizator);

./ se vor confisca, de asemenea, bunurile ;;i banii obpnuti din exploatarea

btmurilor supuse confiscarii, precum ~i bunuiile produse de acestea.

' I
...........

ji.IMC:1 I

203

../ sunt supuse confisdirii bartii ~i bunurile obtmute din exploatarea sau
folosirea aces tor bunuri;

FI$A nr.19
MASURILE DE SIGURANTA PRIVATIVE
'
DE PATRIMONIU

I. PARTEA TEORETJCA

C3?

1~ CONFISCAREA SPECIAL.\.

A. Notiune: masura de siguran~a ce consta in trecerea in patrimoniul statului

a unor btmuri, 1n cazurile ~i in condipile prevazute de lege.
B. Condipi~ sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala, nejustificata;

sa existe o stare de pericol prin lasarea in circulatie a anumitor

bunuri;
prin dispunerea confiscarii sa se inlature starea de pericol.

C. Bunuri supuse confisdirii speciale

1. bunurile prod use prin savar~irea faptei prevazute de legea penalii;

../ sunt produse prin aqiunea ce constituie elementul material al faptei

prevazute de legea pena la;
../ nu este necesar ca fapta savar~Wi. sa constituie infractiune, fiind insa
necesar ca aceasta sa fie prevazuta de legea penala ~i sa fie nejustificata;
../ nu sunt bunuri produse prin savar~irea unei fapte prevazute de legea
penala cele pe care fa ptuitorul ~i le-a 1nsu~it de la persoanele vatamate;

../ daca bunurile produse prin savar~irea faptei prevazute de legea penala
nu se mai gasesc ori au fast distruse de faptuitor, mt se va putea dispzme
coHfiscaren prin ecltivalent;
../ daca bunurile produse prin savar~irea unei fapte prevazute de legea
penala sunt instrainate, trebuie avute in vedere urmatoarele ipoteze:
1. 1n cazul dobanditorului de rea-credintii, se va disptme confiscarea bunului, indiferent dadi detinerea acestuia este permisa
sau nu de lege;

2. In cazul dobanditorului de brmii-credhrfii: a. cand detinerea

bunului este permisa de lege, nu se va dispune confiscarea
acestuia, ci, In cazul instrainarii cu titlu oneros, se va confisca
suma de bani obtinuta de fi:iptuitor; b. cand detffierea bunului
este interzisa de lege, se va dispune confiscarea bunului, iar
daca mstrainarea bunului a fost realizata cu titlu oneros, vor fi
confiscap ~i banii pe care faptuitorul i-a obpnut din lnstrainarea bunului.

- + 2. btmurile care au fost folosite, In orice mod, sau destinate a fi folosite la

savar~irea

unei fapte prevazute de legea penala, daca sunt ale Hiptuitorului sau dacii, aparpnand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul
folosirii lor.

Conditii:
sa se fi savar~it cu intenpe sau praeterintenpe 0 fa pta prevazuta de legea
penala ;;i nejustificata (nu e necesar ca fapta sa constituie infracpune), cu
exceppa faptelor savar;;ite prin presa;
bunurile sa fi fost folosite efectiv, ]n orice mod, sau sa fie destinate a fi
folosite Ia savarilirea infracpunii (inclusiv lnururile produse, modificate sau
adaptntc 'i11 scaprtl si'ivnririi Jnptei, daci'i au Jost folosite efectiv In comiterea
acesteia);
bunurile sa fi fost proprietatea faptuitomlui Ia momentul comiterii
faptei;

200

M~surile de siguranl~ neprivative

de patrimoniu

Pedeapsa complementara a interzicerii

de a exercita anumite functii, profesii,
meserii sau activitati [art. 66 alin. (1)
lit. g) NCP]

Masura de siguranta a interzicerii

unei functii, profesii, meserii,
activitati [art. 111 alin. (1) NCP]

NEDEMNITATE PENTRU
OCUPAREA UNEI FUNCTII
SAU EXERCITARE UNEI PROFESII,
MESERII, ACTIVITATI

INAPTITUDINE PENTRU
OCUPAREA UNEI FUNCTII SAU
EXERCITAREA UNEI PROPES II
MESERII, ACTIVITA TI

1. functia, profesia, meseria, activitatea

1. funcpa, profesia, meseria ori

a fost exercitata abuziv;

activitatea nu a fast exercitata

abuziv, ci cu buna-credin~a, insa
fa pta prevazuta de legea penaHi a
fost comisa din cauza nepregatirii,
incapacitatii, inaptitudinii faph1itorului de a exercita aceste activitati;

2. consta lntr-o dedidere temporara (de

Ia 1 Ia 5 ani) din dreprul de a exercita
anumite funcpi sau profesii, meserii,
activitati de care inculpatul s-a folosit la
savar~irea infracpunii, lntrucat acesta
este nedemn sa exercite funcpa,
profesia, meseria sau activitatea;

2. consta 1n interdicpa de a ocupa o

anumita functie ot2_ de a exercita o
anumita profesie, meserie ori alta
activitate, In exercitarea careia a fost
savar~ita fa pta prevazuta de legea
penala, intrucat faptuitoml este
inapt pentru ocuparea sau exercitarea acesteia, urmarindu-se astfel
inlaturarea unei stari de pericol
rezultate din lipsa de pregatire, din
incapacitate ori din alte cauze;

3. se poate aplica numai daca fapta

comisa constituie infractiune;

3. nu este necesar ca fapta comisa sa

constituic infracptme;

4. este necesar ca pentru infractiunea

comisa sa se fi stabilit o pedeapsa
principala (lnchisoarea sau amenda).

4. poate fi dispusa i atunci cand

faptuitorului nu i se aplica o
pedeapsa.

201

II. PARTEA PRACTICA

&

~i

Masura de siguranta a obligarii Ia tratament medical se poate Jua

cu
privire la faptuitorii fata de care nu s-a dispus o solupe de trimitere 1n
judecata ca urmare a existentei unei cauze de iresponsabilitate, deoarece
textul de lege nu face nicio distinctie, aratfmd ca aceasta masura se ia fata
de persoanele care au comis fapte prevazute de legea penaUi, mteleganduse prin aceasta ~i persoane care nu raspund pentm faptele lor (T.S., s. pen.,
dec. nr. 2069/1982).

198

Miisurile de siguran~ii neprivative de patrimoniu

6. sustragerea de la executarea masurii intemarii medicale canstituie infracpunea de neexecutare a sancpunilar penale prevazuta de art. 288 alin. (1)
NCP.

3. INTERZICEREA UNEI FUNCTII SAU PROFESIT

'

A. Notiune: masura de siguranta ce cansta in interdicpa de a ocupa a anumita

funqie. ori de a exercita a anurnita prafesie, meserie ori alta activitate, care se
paate lua cand fapta prev.azuta de legea penala a fast savar~ita de faptuitor
datorita incapacitatii, nepregatirii sau altar cauze ce 11 fac inapt pentm
acuparea acelei functii ori pentru exercitarea respectivei meserii, prafesii sau
activitap.

B. Conditii:

1. sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala (tipica),

nejustificata, in exercitarea unei functii, profesii, meserii
sau activitati;

2. faptuitarul sa prezinte perical pentru societate dataritii

incapacitapi, nepregatirii sau altar cauze ce il fac inapt
pentru acuparea ace lei functii ari pen tnt exercitarea
respectivei meserii, profesii sau activitati;
3. instanta de judecata sa aprecieze ca prin luarea masurii
de siguranta a interzicerii unei funcpi sau profesii starea
de pericol poate fi inlaturata.

C. Contffiut: interdictia de a ocupa a anumita funcpe ori de a exercita a

anumita profesie, meserie ori alta activitate, in exercitarea direia a fast
savar~Wi fapta prevazuta de legea penaUi.

D. Durata
se dispune pe o periaada nedeterminata;

pw1erea in executare se realizeaza prin comunicarea copiei de pe

dispozitivul hatararu organului in drept sa aduca Ia lndeplinire aceasta
masura (persoanei juridice in cadrul careia persaana exercita respectiva

199

funcpe, profesie, meserie sau activitate, precum ~i, daca este cazul, persoanei juridice care asigura arganizarea ~i coordonarea exercitaru profesiei
sau activitatii); in cazu I in care interdicpa vizeaza o meserie sau alta activitate,
comunicarea se face . inspectoratulu.i judetean de polipe in a dirui
circumscrippe 1~i are domiciliul condamnatul;
dureaza pana Ia incetarea inaptitudinii celui caruia i s-a interzis
exercitarea unei funcpi sau profesii, dar nu mai pupn de un an.

CD OBSERVATJI:
1. nu este necesar pentru dispunerea masuri.i de siguranta a interzicerii unei
functii sau prafesii ca fapta comisa sa fie infracpune;

2. aplicaiea m~surii de siguranta a interzicerii unei funcpi sau prafesii este

facultativa;
3. indilcarea masurii de siguranta a interzicerii unei funcpi sau profesii constituie infractiunea de neexecutare a sanctiunilor penale [art. 288 alin. (1)
NCP], ce paate fi retinuta in concurs cu infracpunea de uzurpare de calitati
aficiale (art. 258 NCP) sau cu infractiunea de exercitare fara drept a unei
prafesii sau activW'iti (art. 348 NCP);
4. in aceea~i cauza penala instanta paate sa aplice aceluia~i inculpat atat
pedeapsa complementara a interzicerii de a ocupa o funcpe sau de a
exercita <? profesie, meserie ori activitate, cat ~i masura de sigtuanta a interzicerii unei ftmctii sau profesii.

196 I

M~surile

de siguran~~ neprivative de patrimoniu

CD OBSERVATII:

197

L.... 3. instanta de judecata sa aptecieze ca

prin luarea masurii obligarii la tratament medical starea de pericol poate fi inlaturata.

1. nu este necesar pentru dispunerea masurii de siguranta a obligarii la trata-

ment medical ca fa pta .comisa sa fie infraqiune;

2. aplicarea masurii de siguranta este facultativa, cu exceppa cazului in care

inculpatul este condarnnat pentru comiterea infractiunii de contaminare

venerica (art. 353 NCP);
3. masura obligarii la tratament medical nu este condiponata de starea de
libertate a inculpatului, putand fi dispusa i in cazul in care inculpatul a
fost condamnat la pedeapsa inchisorii cu executare in regirn de detenpe ori
Ia pedeapsa detenpunii pe viata, cand tratamentul medical se va efechta la
locu I de detffiere;
4. dadi insanatoirea condarnnatului nu a "futervenit pana Ia terrninarea
executarii pedepsei, acesta va continua tratamentul i dupa ce a executat
pedeapsa;
5. poate fi dispusa i in mod provizoriu, ca masura procesuala, in cursu!
urmihirii penale de catre judecatorul de drepturi i libertati, al procedurii
de camera preliminara de ditre judecatorul de camera preliminara sau in
cursu! judeditii de catre instanta.

r:::;:r

2. INTERNAREA MEDICAL~

--..... A. No.tiune: masura de siguranta privativa de libertate care se poate

dispune fata de faptuitorul care a savarit o fapta prevazuta de legea
penala, nejustificata i care prezinta pericol pentru sodetate din cauza
unei boli psihice, a conswnului cro1zic de Sllbstante psihoactive sau a zmei bali
infecto-con tagioase.
--..... B. Conditii
1. sa sc fi comis o fa pta prevazuta de legea penala;

2. faptuitorul sa prezinte pericol pentru societate datorita unei bali

psilzicc, a callsumului cronic de Sllbstnnfe psihoactive sazt a unci bali
injecto-co11 tagioase;

- + C. Continut: intemarea faptuitorului care are o boaHl. psihica ori este

consumator cranic de substmzte psihaactive sau are o baalii infecta-contagioasii
intr-o unitate sanitara de specialitate.
-+D. Durata
se dispune pe o perioada nedeterminata, piina la insiiniitoire ori pt1nii
La obtineren zmei ameliarari care sii znliiture starea de perical;
se pune in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv i a
unei copii de pe raportul de expertiza medico-legala autoritatu de ~
sanatate -publica din judetul pe teritoriul camia locuie$te persoan~
fata de care s-a luat aceasta masura;
judecatorul delegat cu executarea de Ia judecatoria in a care1
circumscriptie se afla unitatea sanitara verifica periodic, dar nu mai
Hirziu de 12 luni, dad\ intemarea medicala mai este necesara;
poate fi 1nlocuita cu masura de siguranta a obligarii Ia tratament"
medical, in caz de ameliorare a sanatatii celui intemat.

CD OBSERVATII:
1. nu este necesar pentm disptmerea masurii de siguranta a intemarii medicale ca fapta comisa sa fie infractiune;
2. instanta nu poate imptme simultan inculpatului atat masura obligarii la
trata.ment medical, d\t $i masura intemarii medicale;
3. aplicarea masurii de siguranta a intemarii medicale este facultativa;

'!. internarea medicala se poate disptme ~i In cazul in care nu este respectata

masura de siguranta a obligarii Ia tratament medical sau dmd aceasta din
urma masura cstc ineficienta fata de starca de boal a a condamnatu.lui;
5. poate fi dispusa $i in mod provizoriu, ca masura procesuaUi, in cursu!
urrnaririi penale de catre judecatorul de drepturi i libertati, al procedurii
de camera preliminara de catre judec~torul de camera preliminara sau al
judecatii de catre instanta;

195

prezenta in mod regulat la tratament medical, pana la insanatoire sau

pfinii Ia obfinerea unei ameliorifri care sti fnlifture starea de pericol.

_ FI~A nr.18
MASURILE DE SIGURANTA NEPRIVATIVE
DE PATRIMONIU

- + B. Condipi:

1. sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala

(tipica), nejustificata;
2. faptuitorul sa prezinte pericol pentru societate
datorita unei boli ori a intoxicarii cronice cu
alcool, stupefiante ori alte asemenea substante;

I. PARTEA TEORETICA

- ./ Masurile de

siguran~a:

(1.
~\

3. instanta de judecata sa aprecieze ca prin luarea

sunt sanctiuni de drept penal cu caracter
preventiv;

masurii obligarii la tratament medical starea de

pericol poate fi inlaturata.

.-

~ 2. au ca scop in.Uiturarea tmei stari de pericol i

pre\ntampinarea savaririi faptelor prevazute de legea penala;

l\

3. sunt imprescriptibile i revocabile;

4. pot fi dispuse fata de persoanele care au

savarit Japte tipice ~i rmtijuridice, chiar dacif
acestora le lipse~te trifsiltura esentialif a imputabi-

litiifii; este posibiUi, a;; a dar, aplicarea tmei

masuri de siguranta i In cazul in care faptuitorului nu i se aplica i o pedeapsa.

- + C. Conpnut: obligapa impusa de instanta de judecata faptuitorului de a se

prezenta in mod regulat la tratament medical, pana la insanatoire smt
pfi11ifla ob(i11erea unei amelivrifri care siflnlifture starea de pericol.

-+D. Durata
a. se disptme pe durata nedcterminata, pana la insanatoire sau pana
la obtinerea unei ameliorari care sa inUiture starea de pericol;
b. se ptme in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv i a
copiei de pe raportul de expertiza medico-legala autoritatii de
sanatate publica din judetul pe teritoriul caruia locuiete persoana
fata de care s-a lua t aceasta masura (In cazul In care masura de
siguranta nu insotete pedeapsa inchisorii sau daca aceasta nu se
executa efectiv);
c. poate lnceta daca se dispune: 1. l11locuiren mtisurii obligiirii Ia
tratmnent medical

r:::i:i? 1. OBLIGAREA LA TR.ATAMENT MEDICAL

-+A. Notiune: masura de siguranta ce consta 'in obligatia faptuitorului care

pre~inta pericol pentru societate datorita unei boli ori a intoxid\rii
cronice cu alcool, stupefiante ori alte asemenea substante, de a se

Cll

miis11m intemiirii medicale; 2. i11cetarea obligilrii Ia

in cazul in care temeiurile care au impus luarea

masurii au lncetat.

tmtame11l medical

192

Jndividualizarea judiciara a executarii pedepsei

193

../ Tratament sanctionator: instanta va dispune revocarea liberarii condiponate ~i executarea restului de pedeapsa (fara a fi avut~r in
vedere partea din pedeapsa considerata ca executata in baza muncii
prestate) 1n regim de detenpe.

CD OBSERVATII:

care s-a dispus beneficiul liberihii conditionate, pentru care s-a aplic~t
pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea termenului de supraveghere;
- NU se va dispune anularea liberarii condiponate daca pedeapsa stabilita
pentru infracpunea ce ar putea atrage anularea es'te amenda;
../ Tratament sanctionator: vor fi incidente regulile de Ia concu~sul de
infracpuni sau, dupa caz, al reddivei (infractiunea pentru care s-a
dispus liberarea conditionata constituind eel de-al doilea termen ai
recidivei) ori pluralitatii interrnediare (infractiunea pentru care s-a
dispus liberarea condiponata constituind eel de-al doilea termen a1
pluralitapi intermediare).

~?i in ipoteza in care o

infracpune cu durata de consumare este comisa in termenul de supraveghere alliberarii condiponate, dar se epuizeaza dupa expirarea acestuia;

1. poate fi dispusa revocarea libedirii condiponate

2. dadi in termenul de supraveghere este comis un concurs de infractiuni in

condip.ile pluralitatii intermediare, instanta va dispune condamnarea
pentru fiecare dintre infr.actiunile concurent_e, va :evoca lib~rarea condiponata ~i va aplica regulile pluralitapi intermediare, contopmd pede~psa
stabilita pentru fiecare dintre infracpunile nou-comise cu pedeapsa dm a
carei executare s-a dispus liberarea conditionata; pedepsele_rezultante _astfel
stabilite vor fi contopite potrivit regulilor de la concursul de infractiuni
(cumul juridic cu spor obligatoriu); partea din pedeapsa executata anterior
.
liberarii condition~te va fi dedusa din pedeapsa rezultanta;
3. dadi in termenul de supraveghere este comis un concurs de infractiuni in
stare de recidiva postcondarnnatorie, instanta va dispune condamnarea
pentru fiecare dintre infracpunile concurente, va revoca liber~rea c~nd~
tionata, iar apoi va aplica rnai inHii regulile de la concursul de mf~actlUm,
contopind pedepsele stabilite pentru infracpunile concurente; ulter:or ~e va
cumula aritmetic pedeapsa rezultanta cu restul de pedeapsa ramas
neexecu tat (fara a fi avuta in vedere partea din pedeapsa considerata ca
executata in baza muncii prestate);
4. pedeapsa aplicata in urma revocarii nu poate
pedepsei.

depa~?i

maxirnul general al

r:::;:r 4. ANULAREA LffiEMRll CONDITIONATE

- poate fi dispusa de instanta de judecata in situatia in care se descopedi~
inainte de expirarea termenului de supraveghere, di eel condamnat maJ
savar~ise 0 infractiune inainte de ramanerea definitiva a hotararii prin

daca persoana liberata conditionat este judecata pentnt savar~1rea a

doua infracpuni, dintre care una anterior ~i cealalta ulterior dimanerii
definitive a hotararii prin care s-a dispus liberarea conditionata, instanta
va dispune numai anularea liberarii, nu atat anularea, cat ~i revocarea
liberarii condi tiona te.

II. PARTEA PRACTICA

&

~i

be~e

Nah.ua gravitatea faptei pentru care a fost condamnat solicitantul

ficiului li~erarii conditionate nu sunt prevazute printre criteriile prevazute
de lege pentru dispunerea liberarii, deoarece au fast avute in vedere Ia
individualizarea pedepsei (C.A. Constanta, s. pen., dec. nr. 951/2003).

190

191

lndividualizarea judiciadi a executarii pedepsei

5. Incetarea obligapilor

4. dupa expirarea termenului de supraveghere se va executa pedeapsa

complementara a interzicerii tmor drepturi (cu exceppa interzicerii
dreptului strainului de a se afla pe teritoriul Romaruei, care se
executa la data liberarii condiponate);

./' instanta poate dispune lncetnren executiirii uneia/unora dintre obligatille

pe care le-a impus pe durata termenului de supraveghere, dadi
apreciaza ca menpnerea acestora nu mai este necesara sau daca nu mai

5. liberarea conditionata nu produce efecte definitive cu privire Ia

masurile de siguranta dispuse.

este posibila.
6. Efecte imediate

G?

3. REVOCAREA LIBEMRII CONDITIONATE

1. se produc pe durata termenului de supraveghere;

2. punerea de mdata in libertate a condamnatului;

3. liberarea conditionata nu produce efecte imediate asupra masurilor
de siguranta ori asupra pedepseleir accesorii aplicate pe l~mga
pedeapsa principaU1;
L-...- 4. pe durata termenului de supraveghere nu sc va executa pedeapsa
complementara a interzicerii exercitarii tmor drepturi, cu exceppa
pedepsei complementare a interzicerii drcptului stdiinului de a se
afla pe teritoriul Romaniei, care se va executa de Ia data libedirii.

Instanta TREBUIE sa dispuna revocarea liberarii conditionate dadi:

....-

--+ 1. persoana supravegheata a savar~it in termenul de supraveghere

infractiune, descoperitii in termenul de supraveghere, pentru care

a fost condamnat Ia pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea
acestui termen;
- nu are relevanta forma de vinovatie cu care este savfm~ita
infracti_~.mea(intentie, praeterintentie sau culpa) ~i nici cuantumul
pedepsei !nchisorii aplicate de ciitre instanta;
- este suficient ca fapta sa fie descoperita in cursul termenului de
supravegheere, Hiptuitoru I putand fi descoperit ~i ulterior;
revocarea libedirii conditionate opereaza ~i atunci cand pedeapsa
aplicata pentru noua infractiune este detentiunea pe viata;
- NU sc va dispune revocarea libedirii conditionate daca noua infrac~iune a fost desc~peri ta d up a expirarea term.enului de supraveghere, lnsa se va retine d\ noua infracpune este savar~ita in
stare de recidiva postexecutorie.

7. Efecte definitive
1. se produc dupiiexpiraren termemli11i de suprnvegherc;

2. pedeapsa detentiunii pe viata ori a inchisorii din care s-a dispus

liberarea se consideril exewtntii in situatia In care:
a. condamnatul nu a mai savar~it 0 noua infracth.me ln termenul de
supraveghere, descoperita pana la expirarea acestuia; pedeapsa
detenpunii pe viata se considera executata daca in tennen de 10
ani de la liberare ml a savar~it din nou 0 infracpune;
b. nu s-a dispus .revocarea liberarii pana la expirarea termenului de
supraveghere;
c. nu s-a descoperit o cauza de anulare a liberarii condiponate 1n
tennenul de supraveghere;
3. nu se va produce efectul definitiv, chiar dadi. anularea liberarii condiponate nu a intervenit pe parcursul termenului de supraveghere,
ci dupa expirarea acestuia;

-~'

Tratament sanctionator: pedeapsa prindpala stabilita pentru noua

infracpune se va contopi potrivit regulilor de la recidiva postcondamnatorie sau, dupa caz, Ia pluralitatea intermediadi; pedeapsa
rezultanta astfel stabilita nu poate fi suspcndata sub supraveghere,
urmand a fi executata in regim de detentie.

--+ 2. pe parcursul termenului de supraveghere, persoana liberata con-

ditionat, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere

sau nu executa obligatiile impuse;

189

Jndividualizarea judiciara a executarii pedepsei

188

t:

3. sa im comunice cu victima sau cu membri de farnilie ai acesteia, cu

participan~i la savar~irea infracpunii sau cu alte persoane, stabilite
de instanta, ori sa nu sc apropie de acestea;

4. sa comunice schimbarea locului de mundi;

5. sa comunice informatii ~i documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existen~a.

4. sa nu condudi anumite vehicule stabilite de instanta;

5. sa nu detina, sa nu foloseasca
arme.

Q) OBSERVATTI:

~i

sa nu poarte nicio categorie de

1. NU pot fi impuse persoanei condamnate masuri de supraveghere in ipoteza

in care restul din pedeapsa inchisorii ramas de executat este mai mic de 2
ani;
2. masurile de supraveghere se executa din momentul ramanerii definitive a
hotariirii prin care s-a acordat beneficiul liberarii condi~onate, pe o
perioada egala cu o treime din durata termenului de supraveglure, dar nu mai

mult de 2 ani;
3. NU se poate dispune modificarea sau incetarea masurilor de supraveghere,
aceasta masura putiind fi aplicata numai cu privire la obliga~ile impuse
condamnatului liberat.

3. Obligatii

CD OBSERVATJI:
1. obligapile ,de a face" impuse de instanta nu se vor executa pe intreaga
durata a termenului de supraveghere, ci din momentul acordiirii liberiirii, pe o
perioadi'i ega/if cu o treime din durata tennenului de supraveghere, dar n.u mai mult -"::
de 2 a11i;
2. obligatiile ,de a IW face" pot fi impuse persoanei liberate conditionat in
masura in care nu au fost aplicate drept pedeapsa complementara a
interzicerii exercitarii unor drepturi; obligapile ,den 1111 face" se vor executa
pe toata durata termenului de supraveghere.

v' impunerea uneia sau mai multor obliga~i in cazulliberarii conditionate

din executarea pedepsei detentiunii pe viata; in cazul in care restul din

pedeapsa inchisorii ramas neexecutat Ia data liberarii este de 2 ani sau
mai mare, pe langa masurile de supraveghere, instanta poate imptme
condamnatului SA EXECUTE una sau mai multe dintre urmatoarele

4. Modificarea obligapilor
v'

11110r

modificarea continutllltti obligatiilor existente prin sporirea!diminuarea

co11ditiilor de executare;

3.1. Obligatii de ,a face":

2. sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala

derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in culaborarc cu institutii din comwutate.
3.2. Obligatii de ,a nu face"
1. sa nu paraseasdi teritoriul Romaniei;
2. sa nu se afle in anumite locuri .sau Ia anumite manifestari sportive,

culturale ori Ia alte adunari publice, stabilite de instan~a;

de executare, dadi apreciaza ca fiind necesar, poate modifica

impuse persoanei liberate condiponat fie prin imptmerea
noi obligntii care nu fusesera anterior stabilite de instanta, fie prin

obliga~iile

obligapi:

1. sa urmeze un curs de pregatire ~colara ori de calificare profesionala;

instan~a

v'

NU constituie modificarc a obligapilor obtfficrea de ditre persoana

supravegheata a permisiz111ii In executarea obligatiilor prevazute Ia
art. 101 alin. (2) lit. d) ~i e) NCP, care poate fi acordata pe o perioadii de

maxim 5 zile (perioadii care intrii In calculul termenului de supraveghere) de

consilierzcl de probatiune prin decizie in urmatoarele caz11ri: a. participarea persoanei supravegheate Ia casiitoria, botezul sau funeraliile
unui membru de familie; b . participarea la tm concurs in vederea
ocuparii unui loc de mtmca; c. suspnerea unui examen; d. urmarea
unui tratament sau a unei interventii medicale.

186

lndividualizarea judiciadi
- a execuUirii pedepsei

Pedeapsa care se
executa efectiv
Condamnati
avand varsta sub
60 de ani
Condamnafi
avand varsta peste
60 de ani

187

Pedeapsa efectiv
executata sau
considerata ca
executata in baza
muncii/activitapi
restate
> 10 ani
~ 10 ani

Fractia minima din pedeapsa

ce trebuie efectiv executata,
indiferent de pedeapsa
considerata ca executata in
baza munciilactivitatii
_restate
~ 10 ani
> 10 ani

2/3

1/2

2/3

1/3

1/2

1h

3/4,
dar nu mai
mult de 20 de
ani.
2/3

5. libe~a~e~ con~iti.on~ta poate fi solicitata instantei fie prin proptmerea

~omisiei co~~titu1te m penitenciar, fie prin cererea condamnatului (in cazul
m care corrus1a nu propune libcrarea conditionata).

../

- + 2. persoana condamnata sa se afle in executarea pedepsei in regim semideschis sau deschis;

- + 3. persoana condamnata sa fi indeplinit integral- obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afarii de cazul cand
nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;
instan~a

4. indep.~re_a condi~iilor legale pentru dispunerea liberarii condiponate se

aprecraza m functJe de momentul judedirii cauzei, ~i nu Ia momentul
introducerii cererii de liberare conditionata;

1. Termenul de supraveghere

...;.

- + 4.

_sexul condamnatului
. _ .. sau de motivul pentru care acesta nu a presta t munca
m folosul comumtatu;

sa aiba convingerea
poate reintegra in societate.

dovede~te

di

ca persoana condamnata s-a indreptat ~i se

inter~~lul ~e tim~ ~~

care persoana fata de care s-a dispus Jiberarea

cond~tioi;~ta treb.me sa respecte obligapile ori masurile de supraveghere

care mtra m contmutul acestei modalitati de individualizare;

../ incepe sa curga de Ia data riimanerii definitive a hotararii prin care s-a
dispus liberarea condiponata;

../ in cazul liberarii conditionate din pedeapsa detenpunii pe viata, termenul de supraveghere este de 10 ani;
../. in ipoteza libed irii condi~ionate din pedeapsa inchisorii, termenul de
supraveghere reprezinta intervalul cuprins intre data liberiirii condiponate ~i data implinirii duratei pedepsei.

2. Masuri de supraveghere

CD OBSERVATII:
1. fracpa ce trebuie executata se raporteaza Ia pedeapsa care se. executa
efectiv;
2. gravitatea infracpunii pentru care a fost dispusa condamnarea nu constituie
un motiv de respingerc a cererii de liberare condiponata;
3. noul Cod penal prevede necesitatea execuHirii aceleia~i fractii minime, indiferent de forma de vinovatie cu care a fost comisa infracpunea pentru care
s-a d ispus condamnarea Ia pedeapsa lndusorii (intentie, culpa, praeterintenpe); in mod similar, noul Cod penal nu mai face o distinctiein functie de

../ impunerea lor cumulativa este obligatorie in cazul dispunerii liberarii

condi~ionate din executarea pedepsei detentiunii pe viata sau in cazulin
care restul din pedeapsa inchisorii ramas neexecutat la data liberarii
este de 2 ani sau mai mare:
1. sa se prezintc Ia serviciul de proba~iune, la datele fixate de

acesta;
2. sa primeasca vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa;
3. sa anun~e, in prealabil, schimbarea locuintei ~i orice deplasare
care depa~e~te 5 zile, precum ~i intoarcerea;

I 185
r:::-;r 2. LIBERAREA CONDITIONATA A PERSOANEI
'

CONDAMNATE LA PEDEAPSA iNCHISORII

FI~A

nr.17
INDIVIDUALIZAREA JUDI ClAM
A EXECUTARII PEDEPSEI. LIBERAREA
CONDITION AT A

../ are caracter facultativ, nereprezen tand un drept, ci numai o vocape

generala a condamnatului;
./ condipi: se poate dispune liberarea conditionata a condamnatului la
pedeapsa inchisorii daca:

'

--:--+

1. persoana condamnata a executat eel putin fracp.a de pedeapsii pre-

vazutii de lege:

I. PARTEA TEORETICA

----------------- ~~ ~
r:::-;r

-------------------------------------

1. LffiERAREA CONDITJ:ONATA A PERSOANEI

CONDAMNATE LA DETENTIUNEA PE VIATA
../ are caracter facultativ, nereprezentand un drept, ci numai o vocape
generaHi a condamnanllui.

~
lE~liberarea conditionata ~i a persoanei condamnate la pedeapsa
detenpunii pe viat~i:

dupa executarea efectiva a 20 de ani de

detentie (jiirii a se tine seama de durata pcdepsei
ce ponte fi consideratii, potrivit legii, ca executatii, In baza mwzcii prestate);
2. persoana condamnata sa fi avut o buna conduita pe toata durata executarii pedepsei;
3. persoana condamnata sa fi indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul d'md
dovede~te ca. nu a avut nicio posibilitate sa
le indeplineasca;
4. instan~a sa aiba convingerea ca. persoana
condamnata s-a indreptat ~i se poate rein._
tegra 1n societate.

a. in cazul in care persoana condamnatii nu a implinit varsta de

60 de atti, trebuie sa fi executat efecti..v _eeZ nuti11 213 din durata
pedepsei, in cazul inchisorii care nu depa~e~te 10 ani, sau eel
pttfin 3/4 din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20_de ani, in
cazul inchisorii mai mari de 10 ani;
. -

b. in cazul pe.rsoanei condanmate care nu a implinit varsta de 60

de ani, dad\ pen tnt calculul fracpuni lor de pedeapsa de mai sus
se pne seama ~i de partea din durata pedepsi ce e_oate fi
considerata, potrivi t legii, ca executata pe baza muncii prestate,
liberarea condi~ionata nu poate fi dispusii inainte de executatea
efectiva a eel put-in 1/2 din durata pedepsei inchisorii, dind
accasta nu depa~e~te 10 ani, ~i a eel puti,n 2/3, cand pedeapsa
este mai mare de 10 ani;
c. i11 cazul in care persoana condamnatii. a implinit vtirsta de 60 de
ani, trebuie sa fi executat efectiv eel putin 1/2 din durata pedepsei,

In cazul inchisorii ce nu depa~e~te 10 ani, sau eel putin 2/3 din

durata pedcpsei, !n cazulmchisorii mai.mari de 10 ani;
d. in cazul itt care persoana condamnatii a implinit varsta de 60
de ani, daca pentru calculul frac~iw1ilor de pedeapsa de mai sus
se p.ne seama ~i de partea din durata pedepsei ce poate fi
considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate,
liberarea conditionatii nu poate fi dispusii inainte de executarea
efectiva a eel p11till 1/3 din d urata pedepsei lnchisorii, cand
aceasta nu depa!ie~te 10 ani, ~i a eel pu{i1z 1/2 din durata pe.d epsei inchisorii, cand aceasta este mai mare de 10 ani.

182

Solulii care presupun condamnarea inculpatului

./ tratament sanctionator: instanta poate dispune:

_.. n. mentinerea s~tspendarii sub S!tpravegltere ~i suspendarea sub

supraveghere a pedepsei stabilite pentru infractiunea din
culpa comisa in termenul de incercare;
./ vor curge in paralel doua termene de supraveghere;
./ daca persoana condamnata savarete 0 infractiune intentionataj
praeterintentionata in ambele termene de incercare, instanta va
revoca ambele suspendari, apoi va cumula aritmetic toate pedepsele
s tabilite.

_.. b. revocarea suspendiirii sub supraveghere.

c::? 3. ANULAREA SUSPENDARll SUB SUPRAVEGHERE

A EXECUTARII PEDEPSEI
./ intervine daca inainte de expirarea termenului de supraveghere se
descopera Ca <;e} condamnat mai savariSe 0 infractitme (pentru care S-a
aplicat pedeapsa inchisorii) inainte de ramanerea definitiva a hotararii
prin care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei;
./ este suficient ca fapta ce atrage anularea sa fie descoperita inainte de
ramanerea definitiva a hoHirarii prin care s-a dispus suspendarea sub
supraveghere, chiar daca faptuitorul este descoperit dupa acest moment;
./ nu prezinta importanta daca condamnarea pentnt infractiunea care
atrage anularea a ramas definitiva dupa expirarea tem1enului de
supraveghere;
./ tratament sanctionator: urmare a dispunerii anularii suspendarii, se va
da efect, dupa caz, regulilor privind concursul de infractiuni, recidiva
ori pluralitatea intermediara; 'in caz de concurs sau pluralitate intermediara, pedeapsa rezultanta poate fi Ia randul ei suspendata sub
supraveghere, daca sunt indeplinite conditiile legale (termenul de
supraveghere se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii
prin care s-a pronuntat anterior suspendarea sub supraveghere a exe-

183

cutarii pedepsei); in acest caz, instanta poafe mentine durata termenului

de supraveghere anterior sau poate stabili un termen de supraveghere
mai mare;
./ daca. sunt incidente deopotriva cauze de revocare, cat ~i de anulare a
suspendarii sub supraveghere (fiind comisa o fapta anterior i 0 alta
ulterior ramanerii definitive a hotararii de suspendare sub supraveghere), se va disptme numai anularea suspendarii, nu atat anularea,
cat i revocarea suspendarii sub supraveghere.

..._ ..

180

Solutii care presupun condamnarea inculpatului

liil.tMU

b. daca pedeapsa amenzii care a insopt pedeapsa inchisorii in conditiile

art. 62 NCP (atunci cand prin siiv~irea infracpunii s-a urmant
obt:ffierea unui folos patrimonial) nu a fost executatii i a fost inlocuitii,
1n termenul de supraveghere, cu pedeapsa inchisorii potrivit art. 63
alin. (2) NCP sau art. 64 alin. (5) i alin. (6) NCP;

18L

./ este necesar ca neexecutarea masurilor de siguranta sau a obliga~ilor impuse prin hotararea de condamnare sa fie culpabila i sa
nu se datoreze unei irnposibilitiiti obiective de executare.
../ Tratament sancp.onator: se revoca suspendarea sub supraveghere
i se dispune executarea pedepsei stabilite cu autoritate de lucm
judecat.

./ inlocuirea pedepsei arnenzii cu pedeapsa inchisorii intervine:

1) dadi persoana condamnata nu executa, cu rea-credintii, pe-

d. pana la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheatii nu a mdeplinit integral obligatiile civile stabilite prin
hotiirare;

deapsa arnenzii, in tot sau in parte;

2)

3)

in situapa in care pedeapsa arnenzii nu poate fi executata in tot

sau in parte din motive neimputabile condamnatului, iar
acesta nu ii da consimtamantul la executarea amenzii prin
munta neremunerata in folosul comunitatii;

./ instanta va dispune revocarea suspendiirii sub supraveghere a

executarii pedepsei in situapa in carE' se retine o neexecutare
culpabila, integraHi sau partiala a obliga~irior civile stabilite prin
hotarare pana la expirarea termenului de supraveghere.

dacii persoana condarnnata, dupa dispunerea executarii pedepsei amenzii prin munca neremunerata in folosul comunitapi, nu executa obligap.a de mundi in condipile stabilite de

../ Tratament sanc~ionator: se revoca suspendarea sub supraveghere

in ultima zi a termenului de supraveghere i se dispune executarea
pedepsei stabilite cu au tori tate de lucru judecat.

instanta;
./ Tratament sancponator: In toate aceste ipoteze, instanta care revocii

sllspendarea va dispu11e exewtarea pedepsei lnchisorii a ciirei execlltnre a

Jost suspe11dntii aliitllri de pedeapsa inchisorii care t1 illlowit amerzdn.
4)

daca persoana condamnata, dupa dispunerea executarii pedepsei amenzii prin munca neremunerata in folosul comunitatii, savarete 0 noua infracpune descoperita lnainte de
executarea integrala a obligatiei de mtmca in folosul comunitapi i in terrnenul de supraveghere.

./ Tratament sancponator: in acest ultim caz, numarul zileloramendii neexecutate prin muncii in folosul comunitapi Ia data
condamnarii definitive pentru noua infractiune se inlocuiete cu
un numiir corespunzator de zile cu inchisoarea i se adauga la
pedeapsa pentru noua infractiune, iar pedeapsa astfel obtinuta se
adauga la pedeapsa a ci:irei suspendare a fost revocata.
c. dadi persoana condamnatii nu a respectat cu rea-credinta miisurile
de supraveghere sau obligapile stabilite prin hotararea de condamnare in termenul de supraveghere al suspendiirii;

[J

EXCEPTIE: NU se va dispune revocarea suspendarii sub supraveghere a

executarii pedepsei dacii, in termenul de supraveghere al suspendarii executarii

pedepsei stabilite pentru infracpunea de abandon de familie, este savarita 0
noua infractiune de abandon de familie, in masura in care inculpatul i~i
lndeplinete obligatiile in cmsul urmaririi penale (procuroml prommtand o
solutie de clasare) ori al juded1tii (instanta mentinand masura suspendarii executarii pedepsei i dispunand condamnarea cu suspendarea sub supraveghere a
executarii pedepsei pentru noua infractiune de abandon de familie, potrivit
art. 378 alin. (5) NCP].
____. 2. Revocarea facultativa
./ daca persoana condamnata a savar~it in termenul de supraveghere
illfrnctiwze di11 culpii, descoperita in termenul de 1ncercare;

./ nu are relevanta faptul ca Hiptuitorul a fast descoperit dupa acest

moment i nici cii acesta a fost condamnat dupa expirarea termenului;

178

Solu~ii care presupun condamnarea inculpatului

-./ condamnatul trebuie sa respecte masurile de supraveghere sau obligatiile stabilite de instanta;
-./ 1n momentul dispunerii, chiar printr-o hotadtre nedefinitiva, a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, masurile preventive
luate fata de inculpat mceteaza de drept.

---+ 2. EFECTE DEFINITIVE - dupa implinirea termenului de supraveghere:

-./ pedeapsa inchisorii a direi executare a fost suspendata sub supraveghere se considera executata daca.:
a) condamnatul nu a mai savarit 0 uoua infracpune in termenul de supraveghere, descoperWi pana la expirarea acestuia;
b) nu s-a dispus revocarea suspendarii pana la expirarea tennenului de supraveghere;
c) nu s-a descoperit o cauza de anulare a suspendarii in termenul de supraveghere; efectul definitiv nu se va produce chiar
daca anularea suspendarii nu a fost pronw1tata 'in cursul
termenului de supraveghere, ci dupa expirarea acestuia;
-./ de la expirarea termcnului de supraveghere va incepe sa curga
tennenul de reabilitare (de drept sau judeditoreasca, dupa caz);
-./ este posibil ca executarea pedepselor complemcntare sa continue i
dupa expirarea termenului de supraveghcre (dadl. durata pedeapsei
complementare este mai mare decf1t termenul de supraveghere).
F. Revocarea
---+ 1. Revocarea obligatorie
a. daca eel condamnat a savar~it 'in termenul de supraveghere 0 infractitme intenponatii sau praeterintenpionatii, descoperita in termenul
de supraveghere pentru care a fost condamnat la pedeapsa inchisorii;
-./ daca fapta a fast descoperita dupa expirarea termenului de 1ncercarc, nu se va dispune revocarea, insa se va retine starea de
recidiva postexecutorie;

179

-./ nu are relevanta faptul ca infractorul a fast descoperit dupa acest

moment i nid di acesta a fost condamnat dupa expirarea termenului;
-./ daca pedeapsa stabilita pentru noua infracpune este amenda, nu
se va dispune revocarea suspendarii sub supraveghere, pedeapsa
amenzii urmand sa fie executata;
-./ in cazul m care o infracpune progresiva, continua, continuata sau
de obicei s-a consumat in termenul de incercare al suspendarii sub
supraveghere, epuiza..ndu-se dupa aceasta, instanta va dispune
revocarea suspendarii sub supraveghere, daca infracpunea a fast
descoperita in acest termen; dad\ infracpunea nu este descoperita
in termenul de supraveghere, nu se va dispune revocarea suspendarii, lnsa se va reti.ne starea de recidiva postexecutorie, daca sunt
lndeplinite condipile legale;
-./ tratament sancponator: ca urmare a revocarii suspendarii sub
supraveghere, instanta va aplica tratamentul sanctionator al
recidivei postcondamnatorii [va dispune condam..narea pentru
ac~sta fapta, va revoca suspendarea sub supraveghere a execuHirii pedepsei, iar apoi va aplica regulile de la recidiva postcondaninatorie (cw11ul nrtitmetic) pentru stabilirea pedepsei ce
urmeaza a fi executata] ~au, dupa caz, al pluralitatii intermediare
[instanta va dispune condamnarea pentm aceasta fapta, va revoca
suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, iar apoi va
aplica regulile de la concursul de infractiuni (inclusiv sporul fix i
obligatoriu) pentru stabilirea pedepsci ce urmeaza a fi executata];
pedeapsa astfel stabilita va fi executata in regim de detenpe;

-./ dncti /11 termenul d~ suprnveghere este comis 1111 concllrs de iHfrnctizmi in
stare de recidivti postcmzdnnmntorie, instanta va dispune condamnarea pentru fiecare dintre infractiunile concurente, va revoca
suspendarea sub supraveghere a executi'irii pedepsei, iar apoi va
aplica regulile de Ia concursul de infracpuni contopind pedepsele
stabilite pentru infracpunile concurente; ulterior, se va cumula
aritmetic pedeapsa rezultanta cu pedeapsa a carei executare a fost
suspendata sub supraveghere; pcdeapsa astfel stabilita va fi executata in regiin de detentie;

176

Solu~ii care presupun condamnarea inculpatului

177

OBSERVATJE: instanta are obligatia de a impune eel pup.n una din

obligapile prevazute de art. 93 alin. (2) NCP, neputand 1nsa sa le aplice pe
to ate.

2. nu se poate dispune modificarea sau incetarea masurilor de supraveghere

impuse de ditre instanta;
3. verificarea respectarii masurilor de supraveghere se face de serviciul de

probap.une.

D. Obligat].i CE TREBUIE IMPUSE inculpatului

___. 1. obligatia sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitapi,
pe 0 perioada cuprinsa intre 60 ~i 120 de zile, in conditiile stabilite
de instanta;

Modificarea obliga!iilor
../ instanta de executarc, dadi apreciaza ca fiind necesar, poate modifica
obligapile impuse persoanei supravegheate fie prin imprmerea zmor noi
obligafii care nu fusesera anterior stabilite de instanta, fie prin modificare,a

continutului obligatiilor existen te prin sporirea/diminuarea conditiilor de

executare; modificarea obligatiilor pe parcursul termenului de supraveghere se poate dispune de mai multe ori;

../ instanta nu va putea impune executarea acestei obligapi In cazul

in care rezulta ca, din cauza starii de sanatate, persoana
condamnata nu poate presta aceasta mundi;
../ imounerea acestei obligatii nu lmpiedidi instanta sa dispuna
pr;star~a unei munci neremunerate 1n folosul comunitatii in
temeiul art 64 alin. (1) NCP, en Jonnil su/Jstitutivii a executilrii
pedepsei amenzii ce 1nsofe~te pedenpsa lnchisorii (a carei executare ~
fost susp,endata), in cazulin care pedeapsa amenzii nu poate ~
executata in tot sau J:n parte di11 motive 11eimputnbile persoane1
condamna te.
___. 2. una sau mai multe dintre obligaP,ile prevazute limitativ de art. 93

../ NU constituie o modificare a obliga-tiilor obtinerea de catre persoana

supravegheata a llzcuviilltiirii de a pilriisi teritoriul ft'irii, in cazul in care o
astfel de obligatie li fusese impusa .

incetarea obligatiilor
../ instanta poate dispune 1ncetaren exewtiirii uneia/unora dintre obligatiile
pe care le-a impus pe i:iurata termenului de supraveghere, daca apreciaza ca mentinerea acestora nu mai este necesara sau daca nu mai estc
posibila.

E. Efecte

alin. (2) N CP:

a. sa urmeze un curs de pregatire ~colara ori de calificare
profesionala;
b. sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare
socialii den.Uate de catre serviciul de probapune sau
organizate in colaborare cu institutii din comunitate;
c. sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire
medicalii;
d. obligatia de a nu parasi teritoriul Romaniei fara acordul
instantei..

--+ 1. EFECTE IMEDIATE- pana la implinirea termenului de supraveghere:

../ pedeapsa principala stabilita nu cste pusa In executare;

../ pedepsa amenzii aplicate pe langa pedeapsa inchisorii (ca efect a!
unei unice infractiuni sau a unui concurs) se va executa dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare cu suspendare;
../ nu produce efecte asupra masurilor de siguranta sau a obligapilor
civile stabilite prin hotararea de condamnare;

../ pedepsele complementnre se vor executa pe durata termenului de supraveghere;

174

----.5. in raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior siivar~irii

infracp.unii, de eforturile depuse de acesta pentiu inlaturarea sau
diminuarea consecintelor infractiunii, precum ~i de posibilitiitile sale
de indreptare, instanta apreciazii cii aplicarea pedepsei este suficientii
~i, chiar fiirii exewtarea acesteia, condamnatul 1111 va mai comite alte
infracfittni, insii este necesarii supraveg1terea conduitei sale pentm o
perioadii determi11atii.

CJ EXCEPTIE: suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei se poate

dispune ~i In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus (cu
excep{ia cotlsimtiinrfintului Ia prestnrca rmci 11/lllrci In Jolosul COI111111itii{ii, care trclntie sa
existc JiiiHi dt? esenta i11stitu{ici pre:;tnn:a lllrtncii), 'in situat[a in care in cursu!

judecatii In prima instanta uri in apel inculpatul acuzat de savar~irea infractiunii

de abandon de familie i~i indepline:?te obligatiile [art. 378 alin. (5) NCP].

ICD OBSERVATII:
1. NU se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei
amenzii (stabilite fie ca unica pedeapsa, fie ca pedeapsa principala pe langa
pedeapsa 'inchisorii), atunci cfmd prin infractiunea comisa s-a urmarit
obtinerea unui folos pa trimonial, pentru o infwctiune comisa de o persoana
fizidl sau jurididi, sau 'in cazul in care aplicarea pedepsei a fost initial
amanata, dar ulterior amanarea a fost revocata, dispunandu-se condamnarea Ia pedeapsa inchisorii de eel mult trei ani;
2. indeplinirea conditiilor de mai sus nu creeaza ttn drept inculpatului Ia ob~i
nerea unei solutii de suspendare sub supraveghere a e)l:ecutarii pedepsei, ci
numai o voca\ie, instanta putand dispune executarea pedepsei 'in regim de
detentie.

.-- B. Termenul de supraveghere

1-+

durata termenului este cuprinsa lntre 2 ~i 4 ani, fi!lra a putea fi mai mic
decat durata pedepsei aplicatc;

175

Solufii care pres.upun condamnarea inculpatului

curge de Ia data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus

su spendarea sub supraveghere a execLttarii pedepsei.

(D OBSERVATII:
1. gratierea (totala sau partiala) pedepsei aplicate nu are efect asupra
termenului de 1ncercare In sensu! reducerii acestuia cu durata pedepsei
grat[ate;
2. din durata termenului de supraveghere nu se va deduce durata masurilor
preventive privative de libertate;
3. pe durata termenului de supravcghere, persoana condarrmata mt va
executa pedeapsa inchisorii aplicate de instan~a, insa trebuie sa respecte
masurile de supraveghere prevazute de lege ;;i sa execute obligat[ile ce ii
revin, In conditiile stabilite de instanta; de asemenea, persoana
supravegheata tre~11ie sa lndeplincasca integral obligatiile civile stabilite
prin hotarfm~a fudeca.t<Jreasdi, eel mai tarziu cu 3 ltmi i11aintc dccxpimrcn
tcnllcnului de supnwcgherc;

4. suspendarea nu are efect asupra pedepselor complementare care se executa

pe durata termenului de supraveghere.

C. Masurile de supraveghere CE TREJ;JUIE IMPUSE CUMULATIV

inculpatului:
1. sa se prczinte Ia serviciul de probatiune, Ia datele fixate de acesta;
2. sa primeasca vizitele consilierului de probartune desemnat
supravegherea sa;
3. sa anuntc, 'in prealabil, schirnbarea locuin~ei
depa;;e~te 5 zile, precum ~i 'intoarcerea;

~i

Cll

orice deplasare care

4. sa comunice schimbarea locului de munca;

5. sa comunice informatu ~i documente de natura a permite controlul
mijloacelor sale de existenta .

CD OBSERVATII:
1. nu pot fi impuse numai una sau unele dintre masurile de stipraveghere, ci
instan~a

trebuie sa le impuna pe toate;

172 I

Solufii care nu presupun condamnarea inculpatului

amanarii aplicaru pedepsei; daca pedeapsa stabilita pentru infraqiunea
savar~ita pfma la ramfmerea definitiva a hotararii de amfmare a aplidirii
pedepsei este amenda, nu va opera anularea amanarii aplicarii pedepsei;

FI~A

nr.16
INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA
A PEDEPSELOR. SOLUTII CARE PRESUPUN
'
CONDAMNAREA INCULPATULUI

./ pluralitatea de infracpuni va fi sancponata potrivit regulilor de la

concursul de infracpuni sau, dupa caz, recidivei (infraqiunea pentru
care s-a dispus amfmarea aplicarii pedepsei constituind eel de-al doilea
termen al recidivei) ori pluralitapi intermediare (infractJ.unea pentru
care s-a dispus amfmarea aplidirii pedepsei constituind eel de-al doilea
termen al pluralitapi intermediare);
./ dadi persoana fata de care s-a dispus amanarea aplidirii pedepsei a
savar~it doua infraqiuni intenponate, dintre care una anterior ~i cealalta
ulterior ramfmerii definitive a hotararii de amanare a aplicarii pedepsei,
instanta va dispune numai anularea amanarii aplicarii pedepsei, nu
a tat anularea, dit ~i revocarea amanarii aplicarii pedepsei.

I. PARTEA TEORETICA

r:::;:r 1. SUSPENDAREA SUB SUPRAVEGHERE A EXECUTArul PEDEPSEI

A. Condipi
-+-1. pedeapsa stabilita de ~nstanta este inchisoarea de eel mult 3 ani;

./ ~i in caz de concurs de infracpuni, pedeapsa aplicata trebuie sa fie

de eel mult 3 ani;

./ conditia este lndeplinita chiar daca alaturi de pedeapsa inchisorii

de 3 ani a fost aplicata i ainenda, indiferent de cuantum (suspendarea nu va opera 1nsa decat cu privire la pedeapsa inchisorii, nu
~i in privinta amenzii care trebuie executata);

-+ 2. infractorul nu este recidivist;

./ 1ntrud]t nu constituie condamnari, se poate dispune suspendarea
sub supraveghere ~i in cazul in care instanta a dispus anterior
printr-o hotarare definitiva renuntarea Ia aplicarea pedepsei ori
amanarea aplicarii pedepsei;
-+- 3. infractorul sa-i fi manifestat acordul de a presta

munca nere-

munerata in folosul comunitatii;

-+- 4. infractorul sa nu se fi s-a sustras de la unnarire penala ori judecata
sau sa nu fi incercat zadiimicirea aflarii adevarului ori a identificiirii

i tragerii Ia raspundere penala a autorului sau a participantilor;

...

170

(iJ1.14111

Solu~ii care nu presy_gun c~ondamnarea inculpatului

../ va interveni revocarea amanarii aplicarii pedepsei ;;i 'in cazul 'in care o
infracp.une progresiva, continua, continuata sau de obicei s-a
consumat in termenul de supraveghere al amzmarii, epuizandu-se
dupa aceasta, daca infracp.unea a fost descoperita in acest termen;

../ NU se va disptme revocarea amanarii aplicarii pedepsei daca noua

infractiune a fost descoperita dupa expirarea termenului de
supra~eghere; 'in acest caz, pentru noua infraqiune se va a plica numai
pedeapsa prevazuta de norma de incriminare;
../ instanta va disptme condamnarea pentru noua infractiune, va revoca
amanarea aplicarii pedepsei, va dispune condamnarea infractorului ;;i
pentru infraqiunea anterioara, aplidind astfel pedeapsa ce fusese
.
stabilita anterior, iar apoi va aplica reg1,tlile de la concursul de
- - - --- infractiuni pentru stabilirea pedepsei rezultante;
../ pedeapsa rezultanta se va executa in regim de detentie, neputandu-se
dispune suspendarea sub supraveghere, urmand a fi executata 'in
reiim de detentie.

c)

pana la expirareal:ermenului de supraveghere, persoana supravegheata nu indeplinete integral obligapjle civile stabilite prin
hotarare;
../ este necesar ca neexecutarea (integralii sau parpala) a obligatulor
civile sa fie culpabiH\;
../ instanta va dispune revocarea amanihii aplidirii pedepsei in
ultima zi a termenului de supraveghere i condarrmarea la pedeapsa ce fusese anterior stabilita, care va fi executata 'in rcgim de
detenpe .

9.2. Revocarea FACULT ATIVA a amiinarii aplidirii pedepsei

~

Daca persoana supravegheata_a- savar;;it in_ termenul de supraveghere al

amanarii 0 infracpune din culpa, descoperita In termenul de supraveghere (chiar
daca faptuitorul este descoperit ulterior), pentru care a fost condamnat chiar
dupa expirarea acestui termen, instanta poate dispun.;:
a) fie mentinerea amanarii aplicarii pedepsei;
,/

[j EXCEPTJE: NU se va dispune revocarea amanarii aplicarii p~depsei daca, in

termenul de supraveghere al amanarii aplid\rii pedepsei stabilite pentru
infractiunea de abandon de familie, este savar;;ita 0 noua infractiune de abandon
de fa 1~ilie, in masura 'in care inculpatul 'i;;i 'indepline;;te obligap.ile in cursul
urmaririi penale ori a! judecapi.
b) pe parcursul termenului de supraveghere, persoana supravegheata,
cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu
executa obligapile impuse;
../ NU se va dispune revocarea amanarii aplicarii pedepsei daca
nerespectarea. masurilor de supraveghere sau neexecutarea
obli<>atiilor
este realizata din culpa ori daca persoana supravegheta
0

s-a aflat intr-o imposibilitate obiectiva de a respecta aceste masuri

ori de a executa obligatiile impuse;
../ daca revocarea se dispune pentru acest motiv, instanta va disptme
condamnarea la pedeapsa ce fusese anterior stabilita, care va fi
executata in regim de detentie.

171

'in aceasta ipoteza, instan~a poate dispune pentru noua infracpune

fie amanarea aplicarii pedepsei, fie condainnarea lao pedeapsaru
suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei; 'in aceste
situatii, vor curge in paralel doua termene de supraveghere;

b) fie revocarea amanarii aplicaiii pedepsei;

../ presupune condamnarea pentm noua infractiune comisa din
culpa, revocarea amanarii aplid\rii pedepsei ~?i condamnarea
infractorului Ia pedeapsa a carei aplicare a fost amanata; pedeapsa
rezultanta se va stabili potrivit regulilor de la concursul de
infractiLmi i se va executa in regim de detenpe .

10. Anularea amanarii aplicarii pedepsei

,/ daca se descopera 1nainte de expirarea termenului de supraveghere ca

persoana supravegheata mai savarise 0 infractiune, 'inainte de
ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus amanarea aplicarii
pedepsei, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii (chiar dupa
expirarea termenului de supraveghere), instan~a va dispune anularea

Solutii care nu presupun condamnarea inculpatului

168

6. Modificarea obligapilor
./ instanta de executare, dadi apreciaza ca fiind necesar, poate modifica
obligapile impuse persoanei supravegheate fie prin impuneren w1or noi
obligatii care nu fusesedi anterior stabilite de instanta, fie prin
modificaren C01Jfimttului obligntiilor e:ristente prin sporirealdiminunren
conditiilor de executare;

CD OBSERVATII:
1. NU constituie modificare a obligatiilor obtinerea de dHre persoana supra-

vegheata a permisiunii In cxecutaren obligatiilor prevazute la art. 85 alin. (2)

lit. e) ~if) NCP, care poate fi acordata pentru o perioadi'i de timp de maxim 5 zile
de consilierul de probatiune prill decizie 'in urmatoarele cazuri: 1) participarea
persoanei supravegheate la d\.satoria, botezul sau funeraliile unui membru
de familie; 2) participarea la un concurs in vederea ocupchii unui loc de
munca; 3) sustinerea unui examen; 4) urmarea unui tratament sau a unei

169

b. pe parcursul termenului de supraveghere se vor executa masurile

de siguranta, obligapile civile, precum ~iii masurile de supraveghere
sau obligatiile stabilite de instanta;
c. pronuntarea unei solutii, chiar nedefinitive, de amanare a aplica.rii
pedepsei are ca efect incetarea de drept a masurilor preventive la
care a fost supusa persoana;
d. daca pe parcursul termenului de supraveghere intervine revocarea
sau anularca arnfu1arii, efectele imediate se vor produce numai
pana Ia ramanerea dcfinitiva a hotararii prin care s-a dispus
revocarea ori anularea.
8.2. Efectele definitive
a.

se produc d11pi'i expirarca termemtlui de supraveghere;

b.

persoana fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei nu

este supusa niciunei dedideri, interdictii sau incapacitap ce ar
putea decurge din infracpunea savar~ita, dad\ : 1) nu a savar~it din
nou o infractiune pana la expirarea termenului de Sl.tpraveghere;
2) nu s-a dispus revocarea amanarii aplicarii pedepsei in termenul
de supraveghere; 3) nu s-a descoperit o cauza de anulare a
amanarii aplicarii pedepsei In termenul de supraveghere;

c.

nu se va produce efectul definitiv a] amanarii aplicarii pedepsei

dadi a intervenit anular.ea amanarii aplidirii pedepsei, chiar dupa
cxpirarea termenului de supraveghere.

interventii medicale;
2. NU constihtie o modificare a obligatiilor obtinerea de catre persoana supra-:_
vegheata a incuviintiirii de a piiriisi teritoriul tarii, 1n cazulln care o astfel de
obligape li fusese impusa.

7.lncetarea obliga~iilor
./ instanta poate dispune incetarea exewtiirii w1eia/unora dintre obligatiile
pe care le-a impus pe durata termenului de supraveghere, dadi apreciaza ca menpnerea acestora nu mai este necesara sau dad\. nu mai este
posibila.

8. Efecte
8.1. Efectele imediate

a. se produc pe durnta termenu/ui de Sllpraveghere a amanarii aplicarii

pedepsei;

9. Revocarea amanarii aplicarii pedepsei

9.1. Revocarea OBLIGATORIE a amaniirii aplicarii pedepsei
Instanta va dispune revocarea amanarii aplicarii pedepsei in cazul in care:
a) persoana supravegheata a savar~it in termenul de supraveghere a!
amanarii 0 infracpune intentionata sau praeterintentionata,
descoperita in termenul de supraveghere (chlar daca faptuitorul
este descoperit ulterior), pentru care a fost condamnat
(indiferent de natura ori cuantumul pedepsei) chiar dupa
expirarea acestui termen;

166

Solupi care nu presupun condamnarea inculpatului

supraveghere prevazute de lege i sa execute obligapile ce li revin,

dadi. acestea au fost stabilite de instantii;

167

[ 5. Obligatii ce POT i impus~: . ,

b. consta lntr-un interval fix de doi ani, indiferent de cuantumul pedepsei

amenzii sau almchisorii stabilite de instanta i a carei aplicare a fost
amanata i curge de Ia data ramanerii definitive a hotararii prin care
s-a dispus amanarea aplidirii pedepsei;

../

c. persoana fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei trebuie

sa mdeplineasca integral obligatiile civile stabilite prin hotararea
judecatoreasca, eel mai tarziu cu 3 luni inainte de expirarea termemtlui
de supraveghere, prin deptmerea dovezii de plata a acestora Ia consilierul de
probatizme;

../

d. fn cursu[ termenttltti de supraveghere mt se vor executa pedepsele

complementare aplicate alaturi de pedeapsa principala.

4. Miisuri de supraveghere CE TREBUIE IMPUSE CUMULATIV

inculpatului:

pe langa masurile de su praveghere, instanta poate impune persoanei

fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei sa execute una
sau mai multe obligatii dintre cele prevazute limitativ de a.rt. 85
alin. (2) NCP;
aceste obligapi urmaresc reintegrarea socialii a persoanei supravegheate.

5.1. Obligatii de ,a face":

a)

b) sii presteze o muncii neremuneratii in folosul comunitiipi, pe o

perioadii cuprinsii intre 30 i 60 de zile, in condipile stabilite de
instantii;
c)

a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta;

b) sa primeascii vizitele consilierului de probapune desemnat cu
supravegherea sa;
c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei i orice deplasare care
depiiete 5 zile, precum i intoarcerea;
d) sa comunice schimbarea locului de munca;

sa urmeze un curs de pregiitire Colarii ori de calificare profesionalii;

sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare

socialii derulate de ditre serviciul de probapune sau organizate
in colaborare cu institutii din comunitate;

d) sa se supunii miisurilor de control, tratament sau ingrijire medicaHi.

5.2. Obligatii de ,a nu face"
a)

e) sa comunice informatii i documente de natura a permite controlul

mijloacelor sale de existenta.

sa nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia,

cu persoanele cu care a cornis infracpunea sau cu alte persoane,
stabilite de instanta, ori sa nu se apropie de acestea;

CD OBSERVATII:

b) sa nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestiiri

sportive, culturale ori la alte aduniiri publice, stabilite de
instantii;

1. nu pot fi impuse numai una sau tmele dintre masurile de supraveghere, ci

c)

sa nu condudi anumite vehicule s tabilite de instanta;

d)

sa nu detffia, sa nu foloseasca
arme;

e)

sa nu paraseasca teritoriu1 Romaniei farii acordul instantei;

f)

sa nu ocupe sau sa nu exercite functia, profesia, meseria ori

activitatea de care s-a folosit pentru siivarirea infracpunii.

instanta trebuie sa le impuna pe toate;

2. nu se poate dispune modificarea sau mcetarea masurilor de supraveghere
impuse de ditre instanta;
3. verificarea respectarii masurilor de supraveghere se face de serviciul de
probatiune.

~i

sii nu poarte nicio categorie de

164

Gf"

Solu~ii

care nu presupun condamnarea inculpatului

165

b) infractorul sa-i fi manifestat acordul de a presta

neremunerata in folosul comunitapi;

2. .AMANAREA APLICARn PEDEPSEI

munca

c) infractorul sa nu se fi sustras de la urmarire penala ori judecata sau

sa nu fi incercat zadamicirea aflarii adeviirului ori a identificarii ~i
tragerii la raspundere penala a autorului sau a participantilor;

1. Conditii obiective:
a) pedeapsa prevazuta de lege pentru infracpunea savarWi sa fie

d) in raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior

savar~irii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru
inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum ~i de
posibilitatile sale de indreptare, instanta apreciaza di aplicarea
imediatii a unei pedepse nu este necesarii, dar se impune supravegherea condttitei sale petttm o perioadii detenninatii.

arnenda ori inchisoarea mai mica de 7 ani;

../ pedeapsa prevazuta de lege se refera la pedeapsa stabilita de
textul de incriminare pentru fapta consumata;
b) pedeapsa stabilihi de instanta de judecata, inclusiv in cazul
concursului de infracpuni, este amenda sau inchisoarea de eel mult
2 ani.
2. Conditii subiective:

a) infractorul sa nu fi fost anterior condamnat definitiv la pedeapsa

inchisorii:
../ nu este necesar ca hotararea de condamnare anterioara sa
intruneasca condipile primului termen al recidivei;
../ se poate dispune amanarea aplidirii pedepsei daca fapta pentru
care s-a dispus condamnarea definitiva anterioara nu mai este
prevazuta de legea penala, daca a intervenit amnistia pstcondamnatorie, reabilitarea de drept ori s-a implinit termenul reabilitarii judecatoreti; totodata, se poate dispune amanarea aplicarii
pedepsei i in cazul in care instanta a dispus anterior printr-o
hotarare definitiva renuntarea la aplicarea pedepsei ori amanarea
aplicarii pedepsei (in acest din urma caz, numai dad! nu se
dispune revocarea amanari.i anterioare);
../ art. 9 alin. (2) LPANCP a prevazut ca infracpunile comise in
timpul minoritatii, pentru care s-au aplicat pedepse In baza
vech.iului Cod penal, nu constituie impedimente pentnt dispunerea amanarii aplicarii pedepsei pentru 0 infractitme comisa
ulterior condamnarii definitive.

CD OBSERVATII:
1. intrunirea cumulativa a conditiilor de mai sus nu creeaza un drept al
inculpatului la amanarea aplicari.i pedepsei, ci numai o vocape, i.nstanta

avand prerogativa de a dispune aceasta masura daca apreciaza ca aceasta

este suficienta; .
2. nu se poate disptme amfmarea aplicarii pedepsei in cazul inculpatului per-

soana juridica ori a inculpatului rrtinor .

[J

EXCEPTIE: amanarea aplicarii pedepsei poate fi dispusa i in cazul in care

nu sunt indeplinite conditiile enumerate mai sus (cu exceptia consimtamanhtlui
la prestarea unei munci In folosul comunitatii, care trebuie sa existe in prealabil)
in cazul in care in cursul judecatii in prima instanta ori in a pel inculpatul acuzat
de savarirea infracti,unii de abandon de familie li indeplinete obligapile
(amanarea aplicarii pedepsei se va dispune In acest caz in temeiul art. 378 ali.n. (5)
NCP] .

3. Termenul de supraveghere:
desemneaza intervalul de timp In care persoana fata de care s-a
dispus amanarea aplicarii pedepsei trebuie sa respecte masurile de

162

163

Solulii care nu presupun condamnarea inculpatului

CD OBSERVATII:

2. persoana fata de care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei nu

este supusa supravegherii de catre serviciul de probapune, precum ~i
niciunei decaderi, interdictii sau incapacitap ce ar putea decurge din
infrac?unea savar~ita;

if.

1. nu se poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei fata de inculpatul

persoana juridica sau fata de inculpatul minor;

2. fapta va constitui infraqiune, msa instanta va stabili ca, 'in cazul concret, nu

3. renuntarea la aplicarea pedepsei nu poate constitui prim termen al

recidivei ori al pluralitatii intermediate, nefiind o condamnare;

este oportuna aplicarea unei pedepse;

3. daca instanta disptme renuntarea la aplicarea pedepsei, va aplica infrac-

torului un avertisment, ce consta in prezentarea motivelor de fapt care au

detenninat renuntarea la aplicarea pedepsei ~i atenponarea infractorului
asupra conduitei sale viitoare ~i a consecintelor la care se expune daca va
mai comite infractiuni; avertismentul se executa de 'indata, in ~f;dinta 'in care
s-a pronun~at hotararea; dadi avertismentul nu poate fi executat 'indata
dupa pronuntare, punerea 'in executare a acestuia se face la ramanere~
definitiva a hoUirarii, prin comw1icarea unei copii de pe aceasta persoane1

4. daca, dupa ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus

renuntarea la aplicarea pedepsei, persoana mai comite o infraciune,

instanta va putea dispune ~i cu privire la aceasta remmtarea aplidirii

pcdepsei ori amanarea aplidirii pedepsei sau suspendarea sub
s_upraveghere a executarii pedepsei.
.--"

4. Anularea renuntarii la aplicarea pedepsei

careia i se aplica;
a. Condipi: m situatia In care, m termen de 2 ani de la ramanerea
definitiva a hotararii prin care s-a clispus renuntarea la aplicarea
pedepsei, se descopera ca persoana fata de care s-a luat aceasta
masura savarise antelior ramanerii definitive a hotararii 0 alta
infracpune (de care instanta care a dispus renuntarea nu a avut
cunotinta), pentru care i s-a stabilit o pedeapsa chiar dupa expirarea
acestui termen; nu are relevanta natura pedepsei stabilite pentru
infractiunea ce atrage anularea (amenda sau inchisoarea);

4. 1n caz de concurs de infracpuni, instanta trebuie sa constate intnmirea

conditiilor legale pentru fiecare infracpune concurenta ~i sa pronunte c~te o

solutie de remmtare la aplicarea pedepsei pentru fiecare infract1une
savar~ita, iar nu 0 ~ingura solup.e de renuntare la aplicarea pedepsei pentru
pluralitatea de infracpuni;
5. pentru infractiunile pentru care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedeps~i
nu poate interveni reabilitarea, persoana nefiind supusa vreunei decaden,
interdic~ii sau incapacitati;
t

6. intrunirea condipilor de mai sus nu creeaza un drept inculpahllui la renun~area la aplicarea pedepsei, ci numai 0 vocape, instanta avand prerogativa
de a aprecia asupra oportuniU'ttii masurii.

3. Efecte:

instanta nu poate aplica infractorului pedepse accesorii ~i nici

pedepse complementare, 'insa poate aplica 'in cauza masuri de
siguranta sau obligarea inculpatului in tot sau in parte la repararea
prejudiciului prod~s prin infractiune, prin admiterea actiunii civile;

b. Regim sanct}onator: ulterior anuliirii renuntarii la aplicarea pedepsei,

pluralitatea de infracpw1i va fi sancponata potrivit regulilor de la
concursul de infracpuni sau, dupa caz, recidivei ori pluralitiitii
intermediare; dadi fapta care atrage anularea renuntarii ~i cea pentru
care s-a dispus remmtarea la aplicarea pedepsei se afla in concurs,
instanta poate dispune amanarea aplicarii pedepsei rezultante, daca
sunt indeplinite condipile prevazute de lege; termenul de supraveghere va curge de la data ramanerii definitive a hotararii prin care
instanta s-a pronuntat asupra pluralWitii de infractituli.

.,......1

impediment la- dispunerea renuntarii aplicarii pedepsei ~i in cazul

in care condamnarea anterioara vizeaza 0 infracpune comisa din
culpa sau daca pedeapsa stabilita este mai mica de un
m
mchisoare;

FI~A

nr.15
INDIVIDUALIZAREA JUDICIAM
A PEDEPSELOR. SOLUTII CARE NU PRESUPUN
CONDAMNAREA INCULPATULUI

./ se poate di spun~ renuntarea Ia aplicarea ped epsei daca .fapta

pentru care s-a dtspus condamnarea d efinitiva anterioara nu mai
este prevazuti.i de legea penala, daca a intervenit amnistia
pstcondamnatorie, reabilitarea de drept ori s-a implinit termenul
reabilitarii judecatoreti;

./ hotara_rile prin _care, fata de inculpat, s-a Iu at, in timpul minoritapi,

potnv1t noulm Cod penal, o masura educativa (privativa sau
neprivativa de libertate) constituie condmmziiri in sensu! art. 80
alin. (2) lit. a) NCP, care nu permite incidenta renuntarii Ia
aplicarea pedepsei dedit in cazul in care au trecut eel putin 2 ani
de Ia data executarii sau considerarii ca executata a acestei masuri
(art. 239 LPANCP); pe de alta parte, art. 9 alin. (2) LPANCP a
prevazut d i infractiunile comise in timpul minoritapi, pentru care
s-au aplicat pedepse in baza vechiului Cod penal, nu constituie
impedimente pe11tru dispunerea renuntarii la aplicarea pedepsei
pentru o infraqiune comisa ulterior -condamnarii definitive;

I. PARTEA TEORETICA

1. RENUNfAREA LA APLICAREA PEDEPSEI

1. Conditii obiective:l

a) pedeapsa prevazuta de lege pentru fufractiunea

amenda ori inchisoarea de 5 ani sau mai mica;

savar~ita

sa fie

./ pedeapsa prevazuta de lege se refera Ia pedeapsa stabilita de

textul de incrminare pentru fapta consumata;

b) infractorul sa nu fi beneficiat in ultimii doi ani de masura

renuntarii Ia aplicarea pedepsei;

b) infracfiunea savar~ita sa aibii 0 gravitate redusa;

./ aprecierea gravitatii infraqiunii se realizea:L:ii i11 concreto, in functie
de urmatoarele criterii: natura ~i intinderea urmarilor produse,
mijloacele folosite, modul i imprejurarile in care a fost comisa,
motivul ~i scopul urmarit;
./ nu are relevanta forma de vinovape cu care este savarita fapta;
2. Conditii subiective:

a) infractorul sa nu fi fost anterior condamnat printr-o hotarare definitiva;

./ nu este necesar ca hotadlrea de condamnare anterioara sa
1ntruneasca conditiile primului termen al recidivei, existand un

161

./ daca inculpatul a mai beneficiat In ultimii doi ani de o solupe de

renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii
pedepsei, instanta nu va putea dispune masura rcnuntarii Ja
aplicarea pedepsei;
'
c)

infractorul sa nu se fi sustras de Ia urmarire penalii ori judecata sau

sii nu fi incercat ziidiimicirea aflarii adeviirului ori a identificarii ~i
tragerii la riispundere penala a autorului sau a participanfilor;

d) in raport de persoana infractorului, de conduita avutii anterior

savar~irii infractiunii, de eforturile depuse . de acesta pentru
inlaturarea sau diminuarea consecintelor infracP,unii, precum ~i de
posibilitatile sale de indreptare, instanta sa apredeze ca aplicarea
unei pedepse ar fi inoportrmii din cauza consecintelor pe care le-ar
avea asupra persoanei acestuia.

158

lndividualizarea judiciara a pedepselor

I 159
~i aspectul de ferocitate, ie~it din comun, cu care infractorul savar~e~te
fapta, trezind in con$tiinta celor ce iau cuno~tinta de aceasta fapta W1
sentiment de oroare [T.S., Completul de 7 judecatori, dec. nr. 9/1970].

,& Pentru repnerea scuzei provociirii trebuie indeplinite mai multe condipi,
respectiv: infraqiunea sa fi fost savar~ita sub stapanirea unei putemice
tulburari sau emopi, stare care sa fi avut drept cauza o provocare din
partea persoanei vaUimate. De asemenea, este necesar ca provocarea sa fi
fost produsa de victima prin violenta, printr-o atingere grava a demnitiitii
persoanei sau prin alta actiune ilicita grava, iar riposta infractorului la
acpunea provocatoare a victimei trebuie sa fie indreptata impotriva
acesteia, iar nu impotriva altei persoane (I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 945/2009).

,&

I11toxicntin voluntnrii ]7reordinntii constituie intotdeauna o circumstanta

agravanta, in timp ce intoxicnfin voluntarii simplii poate constitui o drcumstantii
atenuanta, insa numai atunci cand este completa, capacitatea pcrsoanei de
a intelege ~i de a voi, precum ~i de a fi stapana pe acpunile sale, fiind
abolita. In consecinta, retinerea starii de intoxicatie voluntara a faptuitorului, ca circumstanta atenuanta, nu este justificata in cazul in care, de~i
Ia originea starii de anormalitate psiho-fizica a acestuia in momentul
savar~irii faptei de viol care a avut ca urmare moartea victimei s-a aflat
actiw1ea sa con~tientii de consumare a bauturilor alcoolice, starea de
intoxicape voluntara nu a fost completii, ci incompletii, nefiindu-i abolita,
ci numai afectata, capacitatea de intelegere, de stapanire a propriilor reactii
(I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 2209/2009) .

.& Circumstanta agravanUi legala referitoare la savar~irea faptei de trei sau

mai multe persoane impreuna presupune ca faptuitorii sa acponeze
impretma in acelea~i conditii de loc ~i de timp, lntrucat numai In acest caz
fapta prezinta o periculozitate sporita, pentru d\ Hiptuitorii se ajuta
reclproc, iar cooperarea la savar~irea faptei le mare;;te forta de acpune ~i le
creeaza condipi de natura sa lngretmeze descoperirea faptei ~i identificarea
!01::. In consecinta, aceasta circumstanta agravanta nu poate fi retinuta in
cazul in care pcrsoanele inculpate pentru savar~irea infractitrnii de trafic
de migranp nu au actionat impreuna, ci separat, in locuri ~i In perioade de
timp diferite (I.C.C.j., s. pen., dec. nr. 1981/2008).

,& Prin cruzimi se intelege nu numai provocarea d e suferinte fizice victimei suferinte care, de altfel, de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit -, ci

&

savar~trea

Circumstanta agravanta presupune

infracpunii de catJ;e un
infractor major ~i unul minor i'mpreuna, In condiPile participapei penale.
Conducerea unui autovehicul, succesiv, de un inculpat major ~i de unul
minor, arnbii fara a avea permis de conducere, nu realizeaza cerinta ca
infractiunea sa fie comisa impretma, fiecare savar~ind 0 infractiune
distincta, ca autor, prin natura ei fapta nefiind susceptibila de coautorat
(l.C.C.J., s. pen., dec. nr. 3666/2004).

156

lndividualizarea judiciara a pedepselor

../ 1n cazul persoanei fizice, daca legea prevede pedeapsa lnchisorii alter-

nativ cu amenda, instanta trebuie mai intai sa aleaga specia de pedeapsa

aplicabila prin raportare Ia criteriile prevazute de art. 74 NCP, iar apoi
va da efect, dadi este cazul, circumstantelor agravante; daca instanta
retffie existenta uneia sau a mai multor circumstante agravante, poate
aplica persoanei fizice o pedeapsa cu 'inchisoarea pana la maximul
special, iar daca acesta este considerat nemdestulator, se poate aplica
un spor de panii la 2 ani fnchisoare, care nu poate depa~i o treime din
acest maxim; In cazul amenzii, se poate aplica pedeapsa amenzii pana Ia
maximul special, iar dadi acesta este considerat nemdestuliHor, se poate
aplica un spor de eel mult o treime din maximul special al zileloramendii [sporulmt va opera $i w privire Ia cuantumul u11ei zile-amendi'i, care
vn rifmiine eel previfwt de art. 61 ali11. (2) NCPJ;

../ dacii vin In concurs una sau mai multe cauze de atenuare ~i una sau mai multe
cauze de agravare a pedcpsei, mai 'intfii instmzta va reduce limitele diind eject
cauzelor de atenunre !n ordhzea previizutii de art. 79 a/in. (1) NCP, pe1rtru ca
ulterior limitc/e de pedeapsii astjel rcduse sii fie majorate potrivit ordinii din
art. 79 a/in. (2) NCP; nstfel, instmrfa de jurlecatii vn nnnliza mai 'intfii lmprejuriirile ce au caracter atenumzt, urmiind ca apoi sii le mzalizeze pe cele cu
caracter agravmzt; aceastii ardirtc are caracter abligatoriu;
../ In cazul aplidirii concomitente a dispozipilor cu privire la drcumstante
agravante, reddiva i concurs de infracpuni, pedeapsa amenzii pentru
persomza juridici! poate fi sporita pana la maximul general.

6. CONCURSUL INTRE CAUZELE DE AGRAV ARE ~I CELE

DE ATENUARE A PEDEPSEI, RESPECTIV CIRCUMSTANfE
AGRAVANTESIATENUA.NTE

../ spre deosebire de cirCl.tmstante (agravantf:! sau atenuante), care opereaza

0 singura data indiferent de numarul celor incidente intr-a cauza,
cauzele (de atenuare sau de agravare) opereaza succesiv daca sunt mai
multe incidente;
../ cand in cazul aceleia~i infractiuni sunt incidente doua sau mai multe
dispozitii care au ca efect rf:!ducerea pedepsei, limitele Speciale ale pedepsei

./ daca sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect agravarea raspW1derii penale, pedeapsa se stabilete prin aplicarea succesivii a
dispozifiilor privitoare In circumstante agravattte, infracfiune continuatii,
concurs sau recidivii postcondamnatorie; ciind se refine atfit concursul de
infractizmi, ciit i recidiva postexecutorie, dispozitiile relative Ia recidivii
postexecutorie se vor aplica lnaintea celor de la concurs; 'in niciun caz pedeapsa
concretii aplicatii mt paate depii$i maximul general a/ pedcpsei;

../ in cazul persoanei juridice, instanta poate aplica pedeapsa amenzij

pana Ia maximul special Ia care se poate aplica un spor de panii la o
treime din maximul special al zilelor-amendii. [sporul 1111 va opera ~i cu
privire Ia cuantwnz1 zmei zile-amendii, care va riimiif!e eel previizut de art. 137
ali1z. (2)NCP].

../ dadi privitor Ia o fapta sunt incidente deopotriva a tat cauze de atenuare,
cat ;;i de agravare, instanta va da efect mai intai cauzelor de atenuare a
pedepsei, iar apoi cauzelor de agravare;

157

previizute de lege pentnt infracfiunea siivfir~itn se redrtc prin aplicarea succesivii.a dispozip.ilor privitoare Ia tentativii, circumstanfe atenuante !iii cauze
speciale de reducere a pedepsei, in aceasta ordine;

../ produc un singur efect de agravare, chiar daca. sw1t incidente mai multe
cirCl.tmstante agravante;

II. PARTEA PRACTIC.\

&

infrac~iuni,

circumstan~elor

In cazul concursului real d!:!

efectele
atenuante
judiciare se pot 1ntinde asupra tuturbr infractiunilor concurentf:! sau numai
asupra unora dintre ele, In raport cu contingenta pe care o au, in mod
obiectiv, Cl.t fiecare dintre infractiunile aflate in concurs. Circumstantele
atenuante legate nemijlodt de persoana Hiptuitorilor influen~eaza gradul
de pericol soda! al tuturor infractiunilor concurente, intrucat au fost
comisc in acelea~i condipj ~i lmprejurari ;;i de acelea;;i persoane (C.A. Cluj,
s. pen., dec. nr. 231/A/1999).

--

154

J'ldividu~lizarea

judiciara a pedepselor

./ se va re~e indiferent de forma de participape (ocazionala, naturala,

constituita);
./ nu se va re~ine dadi infractorul major s-a aflat in eroare de fapt cu
privire la varsta minorului;
./ este o circumstanta reala.

---+ 5. savarirea infracp.unii profitand de starea de viiditii vulnerabilitate a

persoanei vatamate, datorata varstei, starii de sanatate, infirmitatii sau
altor cauze;
./ starea vadita de vulnerabilitate se apreciaza ilz concreto ~i se poate
datora varstei (foarte frageda ori foarte inaintata), starii de sanatate
(de exemplu, persoanele grav bolnave), infirmitapi (temporare sau
permanente), disproportiei vadite de forta intre agresor i victima sau
altor cauze (medicape, intoxicape cu diverse substan~e);

- ....

./ este necesar ca starea de vulnerabilitate fizica sau psihidi trebuie sii

IZLI se dntoreze nctivitiitii foptuitorului, foptuifontl donr projitfiud de ncenstii
stare;
./ este necesar ca starea de vutnerabilitatea a victimei sa nu constituie
un element al conpnutuh.ti infractiunii (de pilda, In cazul comiterii
infractiw1ii de viol);
./ este o circumstanta reala.

---+ 6. savarirea infractiunii in stare de intoxicap.e voluntara cu alcool sau cu

alte substante psihoactive, cand a fost provocata in vederea comiterii
infractiunii (preordinata);

155

./ este necesar ca savar~irea faptei profitand de situatia prilejuWi de o

calami tate, stare de asediu sau urgenta sa nu fie prevazuta ca element
circumstantial agravant al infrac~iunii;
./ poate fi repnuta atat in cazul infractorului persoana fizica, cat i in
cazul infractorului persoana jurididi;
./ este o circumstanta reala.
--+ 8. savarirea infracpunii pentru motive legate de rasa, nap.onalitate, etnie,

limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica,

avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa
sau infectie HIV/SIDA ori pentru alte imprejurari de acela~i fel,
consi~erate de faptuitor drept cauze ale inferioritapi unei persoane in
raport cu-celelalte;
./ este necesar ca modalitatea de savarire a faptei sa nu fie prevazuta
ca element circumstantial agravant sau ca element constitutiv al
infracpunii;
./ este o circumstanta personala .

CD OBSERVATIE: noul Cod penal nu a mai prevazut posibilitatea repnerii de

circumstan~e agravante judiciare, deoarece aceasta contravenea prevederilor art. 7 din Convenpa Europea!1a a Drepturilor Omului, intrucat
presupune o aplicare a legii penale prin analogie in peius (clauza de analogie <;:u caracter eterogen 'in defavoarea inculpatului).

./ nu are relevanta aspectul ca intoxicapa este completa sau incompleta;

./ este necesar ca premeditarea starii de intoxicatie sa nu constituie rm
element circumstanpal agravant al infracprmii;
./ este o circumstanta personala.

- + 7.

savar~irea

infractiunii profitand de situatia creata de o calamitate, de

starea de asediu sau de starea de urgenta;
./ este necesar ca infractorul sa fi cunoscut existenta starii de calamitate,
asediu sau urgen~a ~i sa profite de aceasta pentru a comite
infracpunea;

II. Efectele circumstan~elor agravante

./ efectul agravant este facultativ, iar nu obligatoriu, ca in cazu..l circumstan~elor atenuante;
./ nu pot avea drept efect inlocuirea speciei de pedeapsa aplicabila
intr-una mai grea (amenda In lnchisoare sau inchisoarea In detentiune
pe viata) ~i nu produc efecte asupra pedepselor complementare;
./ nu au efect asupra pedepsei deten~iunii pe viata;

152

lndividualiza rea judiciar~ a pedepselor

153

Pedeapsa principala pentru PERSOANA JURIDIC~ se modifica dupa cum

urmeaza:

--+ limitele speciale ale zilelqr-amenda se reduc cu o treime; aceasta reducere

nu opereaza ~i cu privire la cuantumul unei zile-amenda.

v"

tratamentele degradante presupun utilizarea de mijloace ~i procedee

care umilesc victima, provocandu-i o suferinta fizica sau psihica;

v"

este necesar ca savar~irea faptei prin actc de cruzimi sau prin supunerea victimei la tratamente degradante sa nu fie prevazuta ca
element circumstantial agravant al infractit.mii l cum e 'in .cazul
omorului calificat savar~it prin cruzimi, prevazut de art. 188 alin.(4)
NCP raportat la art. 189 lit. h) NCP];

5. CIRCUMSTAN'fELE AGRAVANTE
v"

fapte sau imprejuri'iri prevazute de lege, care releva un pericol social

concrct sporit al faptci sau o periculozitate mai mare a Hiptuitorului,
putand determina instanta de judecata sa aplice 0 pedeapsa mai severa.

,.., pot exista acte de cruzime chiar i atund cand numarul de zile de
ingrijiri medicale estE~ reclus;
v"

- + 3. siivarirea infractiunii prin metode sau mijloace de natura sa puna in

--

pericol alte persoane ori bunuri;

I. Circumstantele agravante legale

v"

--+ 1.

savar~irea

este o circumstanta reaHi.

faptei de trei sau mai multe persoane impreuna;

este suficient ca metodele sau mijloacele folosite sa fie susceptibile sa

puna 'in pericol viata, integritatea corporaHi, sanatatea altar persoane
sau a u~or bunuri ale acestora, nefiind necesar ca sta rea de pericol sa
se fi produs 'in m.od efectiv;

v"

fapta poate fi tentata, consumata sau epuizaHi;

v"

presupune participarea concomitenta a trei sau mai multe persoane

(coautori, complici concomitenp);

v"

nu are relevan ta aspectul di numai unul/unii din participanp poate fi

tras la raspundere penala, fiind 0 participatie improprie;

/ este necesar ca faptuitorul sa cunoasca sau sa prevada ca metodele sau

mijloacele pe care le folose~te sunt, prin ele insele ori datorita
imprejuditilor concrete In care sunt utilizate, de natura a ptme in pericol
alte persoane ori bLmuri;

v"

este necesar ca pluralitatea de faptuitori sa nu fie prevazuta ca

clement circumstantial agravant al infractiunii ori ca element constitutiv al infractiunii;

/ modalitaple de savarire nu trebuie sa reprezinte 0 circumstan~a

agravanta speciala a unei infractiuni [cam cazul distrugerii prevazute
de art. 253 alin. (4) NCP];

,.., poate fi rernuta atat in cazul infracto rului persoana fizidi, cat
cazul infractorului pcrsoana juridica;
v"

~i

'in

este o circumstanta reala.

v"

este o circumstanta reala.

---+ 4. savar~irea infractiunii de catre un infrac tor major impreunii cu un

minor;

--+ 2.

savar~irea

infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei Ia tratamente degradante;

/

savar~irea

faptei prin cruzimi presupune utilizarea de mijloace ~i

procedee feroce care sunt cauzatoa re de su ferinte mult mai intense
dedit cele pe care le implica 'in mod firesc comiterea faptei;

./ se va retine numai l!l sarcina majomlui/majorilor, iar nu

minorului/minorilor;
v"

~i

in sarcina

nu prezinta relevanta varsta minO~Illli SaU daca minorul raspunde

sau nu penal;

150

lndividualizarea judiciar~ a pedepselor

CD OBSERVATII:

. ,. . . ., ,

Pedeapsa principalii pentru PERSOANA FIZICA. se reduce dup~

~
acum
urmeaza:

1. circumstantele atenuante judiciare pot fi retffiute a tat in cazul infractorului

persoana fizica, cat ~i In cazul persoanei juridice;

___. a. dacii legea prevede pentru infracfiunea siivarc;:ita numa

A

2. circumstanta atenuanta privind !mprejuri'irile legate de fapta comisii are

caracter general, lasand libertatea instantei de a retine orice imprejurari

legate de infractiunea comisi'i, care are en eJect diminuarea gravitiitii infractiunii

sau a periculoziti'itii infractorului;
3. NU vor putea fi retinute drept circumstante atemtante 1mprejuri'irile ce tin numai
de persomuz infractontlui, aspectele referitoare la persoana infractorului

urrnand a fi valorificate numai in cadrul criteriilor generate de individualizare a pedepsei [art. 74 .?!i.n (1) l!t. f) ~i g) NCP];
4. instanta care constata incidenta unei circumstante atenuante judiciare nu

are obligapa de a o refine

151

~i

de a-i da eficienta, aplicarea acestora Hind

fa cui ta tivii.

III. Efectele circumstantelor atenuante

-/ stmt acelea~i, indiferent de natura circumstantelor atenuante (legale sau
judiciare);
-/ circumstantele atenuante legale sau judiciare produc efecte cu privire Ia
pedeapsa principalii; circumstantele atenuante nu au efect asupra
pedepselor complementare;
-/ odata repnute, circumstantele atenuante au ca efect diminuarea limitelor speciale ale pedepsei, iar nu cobodirea 1n mod necesar a pedepsei
sub minimul special;
-/ chiar dadi cu privire la aceea~i persoana sunt repnute mai multe
circumstante atenuante (legale ~i/sau judiciare), va opera o singura
reducere a pedepsei.

-s

mchison1, limitele spectale ale pedepsei se reduc cu 0 treime

d
pe eapsa

-/ instanta va stabili o pedeapsa care se va situa 1n intervalul diminuat

cu o treime;
-/ daca I.~g~a prevede pedeapsa inchisorii altemativ cu pedeapsa
a~e~u, msta~ta va stabili mai intai una dintre pedepse in funcpe de
cntemle prevazute de art. 74 NCP, iar apoi va da efect circumstantelor atenuante in funcpe de pedeapsa aleasa;
-/ dacii limitele speciale ale pedepsei inchisorii expi'imate in luni nu

s~nt divi~ibile cu trei, se vor avea in vedere dispozipile art. 186

alm. (2) ~1 (3) NCP, potrivit dirora fracpa de reducere se va aplica
asupra termenului transformat in zile, dupii cnre durata obthwtif se
transformii In lrmi; luna se socote~te de 30 de zile ~i se iau in calcul
doar zilele intregi rezultate din aplicarea fractiei. in cazullimitelor de
pedeapsa exprimate in ani care nu sunt divizibili cu fracti~ ( ... ) de
redu~ere ce ar urma sa se aplice, fracpa se va aplica asupra terrnenulm transformat in luni, dupii cnre durata obthzutif se trmzsformii fn alii.
Se va avea in vedere ca anul are 12luni.
--+ b. dacii legea prevede pentru infractiunea siivaritii numai pedeapsa

~enzii ori dacii instanta a optat pentru stabilirea pedepsei amenzii

(cand aceasta este previizuta de lege alternativ cu pedeapsa inchisorii),
reducerea cu o treime se aplica numai Iimitelor speciale ale zileloramendii, nu ~i cu privire Ia cuantumul unei zile-amenda,
--+ c. daca pedeapsa previizutii de lege este detentiunea pe viatii sau daca

instanta se orienteazii ciitre stabilirea acestei pedepse (i~ ipoteza in

care pedeapsa detenpunii pe viata este previizuta de lege altemativ cu
pedeapsa inchisorii), in cazul retinerii circumstantelor atenuante se
aplicii pedeapsa inchisorii de Ia 10 la 20 de ani.

148

lndividualizarea judiciara a pedepselor

149

../ este necesara 1ndeplinirea tuturor conditiilor de la starea cle- necesitate, exceptand-o pe cea a proporponalitatii actiunii de salvare cu
pericolul;
../ este inddenta atat in cazul infractorului persoana fizica, dit
infractorului persoana juridica;

~i

../ daca inculpatul a comis un concurs de infractiuni care ettprinde deopotriva fapte pentru care este incidenta circumstanta atenuanta a
acoperirii prejudiciului, cat ~i infractiuni pentru care nu se poate
retine drcumstanta atenuanta prevazuta de art. 75 alin. "(1) lit. d)
NCP, efectele acesteia vor fi aplicate numai cu privire Ia faptele
pentru care legea permite.

al

../ este o circumstanta personala.

---+ 4. Acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infrac~une, in

cursu! urmari.rii penale sau al judeca~"i, panii. la primul tennen de
judecata, daca fiiptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta
intr-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei
../ nu se aplidi in cazul savar~irii Um1atoarelor infrac~uni: contra persoanei, de furt calificat, ta.Iharie, piraterie, fraude comise prin sisteme
informatice ~i mijloace de plata electronice, ultraj, ultraj judiciar,
purtare abuziva, infractiuni contra sigurantei publice, infrac~uni
contra sii.natapi publice, infracpuni contra libertatii religioase ~i respectului datorat persoanelor decedate, contra securitapi nationale,
contra capacitapi de lupta a fortelor armate, infractiuni de genocid,
contra umanitatii ~i de razboi, infractitinile privind frontiera de stat a
Romaruei, infracpunile Ia legislatia privind prevenirea i combaterea
terorismului, infractiunile de coruptie, infracpunile asimilate infracpunilor de coruppe, cele lmpotriva intereselor financiare ale Uniunii
Europene, infractiunile privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive, materialelor nudeare sau al altar materii radioactive,
privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, cele privind spalarea banilor, ptivind activitatile aeronautice civile ~i cele care pot pune in pcricol siguranta
zborurilor ~i securitatea aeronautica, privind protccpa rnartorilor, privind interzicerea organizatiilor i simbolurilor cu caracter fascist,
rasist sau xenofob i a promovarii cultului persoanelor vinovate de
savar~irea unor infractiuni contra pacii ~i omenirii, cele privind
traficul de organe, tesuturi sau celule de origine umana, privind
prevenirea ~i combaterea pomografici ~i cele privitoare la regimul
adoptiilor;

CD OBSERVATII:
1. actuJ de ptOVOCare nu trebuie Sa fie eJ insu:ji determinat de 0 prOVOCare din
partea faptuitorului;

2. provocarea poate fi repnuta numai In cazul infractorului persoana fizica;

3. repnerea provocarii este incompatibila cu legitima aparare ori cu excesul
neirnputabil, situapi in care este necesar ca atacul sa fie iminen t, in cazul
provocarii atacul fiind deja consumat;
4.

depa~irea

limitelor starii de necesitate poate consta intr-o infractiune

cu intentie (directa sau indirecH'i), praeterintentie ori Cltlpa Cll
prevedere (uii>urinta);

savar~ita

5. intntcat textul legal se refera numai Ia acoperirea prejudidculul. material,

poate fi retinuta circumstanta atenuanta a acoperirii prejudiciului i in
conditiile in care inculpatul nu a acoperit ~i prejudiciul moral.

II. Circumstantele atenuante judiciare

eforturile depuse de infractor pentru inlc=iturarea sau diminuarea

consecintelor infracpunii;
2. imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea
infracpunii sau periculozitatea infractorului.

146

lndividualizarea judiciadi a pedepselor

/anterioa.re- int~rvin ~~nte de savar~~rea ~a.~tei; .

~ ~oncomztente -

mtervm m cursu! desfa~uraru faptet;

posterioare- intervin dupa consumarea faptei.

CD OBSERVATIE: exista cazuri 1n care circumstantele personale se pot obiectiva,

devenind reale ~i rasfrangandu-se asupra participanplor (premeditarea,
circumstanta personaUi, devine reaUi in masura in care aceasta este
cunoscuta de toti participanpi).

147

b) sa fie indreptat impotriva fiiptuitorului ilsau a altei persoane;

c) sii determine in concreto o stare de putemica tulburare sau emope;

d) nu trebuie sa fie imputabil celui care a comis fapta in stare de

provocare.

Conditiile ripostei:

G? 4. CIRCUMSTANTELE ATENUANTE

'

./ imprejurari prevazute de lege sau retinute de judecator in procesul de

individualizare judiciara, ce indica un pericol social mai scazut al faptei
~i care permit juded itorului sa aplice o pedeapsii in limitele reduse cu o
treime.

I. Circumstantele atenuante legale generale

./ odata indeplinite condipile prevazute de lege, instanta este obligatii sa

retina aceste circumstante ~i sa faca aplicarea efectului atenuant al
acestora.
---+ 1. Provocarea

./ este o circumstanta personala.

~ 2. Depa~irea

a) sii constituie infractiune;

b) sa fie indreptata impotriva celui care a
realizat actul provocator;
c) sa fie savar~ita cu intentie (directa sau indirecta) sau praeterintentie;
d) sa fie concomitenta sau posterioara cu
actul de provocare care determina riposta.

limitelor legitimei aparari (excesul scuzabil)

./ implica savar~irea pnei fapte penale prin depa~irea limitelor unei

aparari proporponale cu gravitatea atacului, de ditre o persoana ce
nu se afla sub stapanirea vreunei h.1 lburihi sau temeri;
-/ este necesar~ indeplli1irea h.tturor condipilor de la legitima apiirare,
excepft111tf-o pe cen n proportio11aliti'itii npi'iri'irii cu atacului, iar excesul de
aparare nu trebuie sa fie justi ficat de starea de tulburare in care s-a
aflat faptuitoml (cand se va retffie excesul neimputabil, care
reprezinta o cau za de neimputabilitate ce inlahtra caracterul penal al
faptei);
./ este incidenta atat il1 cazul infractorului persoana fizica, cat ~i al
infractorului persoana juridica;
./ este o circumstanta personala .
------+- 3._Depa~irea limitelor starii de necesitate

Conditiile actului de provocare:

1-

a) sa fie realizat prin violenta (fizidi sau psihica), atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta fapta ilicita grava;

./ poate fi savar~it cu orice form a -de vinovape sau d1iar de 0 persoana iresponsabila, fiind necesar insa ca faptuitorul sa 11 perceapa ca intentionat;

./ implidi sihtapa 1n care, pentru a salva de la un pericol iminent

persoana sau un bun important, al sau ori al altuia, sau un interes
ob~tesc, ce nu putea fi lnlaturat altfel, o persoana comite o fapta
prevazuta de legea penala (cu intentie/praeterintenpe, culpa) prin
care pricinuie~te urmari vadit mai grave decat cele ce s-ar fi putut
produce daca pericolul nu era inlaturat;

I 145
b. la stabilirea pedepsei amenzii, numarul zilelor-amenda se stabliete
potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei, insa cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda se stabilete tintind

FI~A

nr.14
INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA
A PEDEPSELOR

Ill

seama de situafia materialii a condamnatu.lui ~i de obligatiile legale

ale condamnatului fata de persoanele aflate in intretinerea sa;
c. instanta trebuie sa constate ca, fata de natura ~i gravitatea infracfiunii,
imprejurarile cauzei ~i persoana infractorului, aplicarea pedepsei
complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi este necesara.

Q)

OBSERVATIE: criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt obligatorii ~i se iau 111 considerare cwmtlativ la stabilirea i aplicarea pedepsei (atat
in cazul infractorului persoana fizica, cat i in cazul persoanei juridice).

I. PARTEA TEORETICA

r::;:r 1. CRITERIT GENERALE DE INDIVIDUALIZARE:

G? 3. CIRCUMSTAN'fELE

1. imprejurarile i modul de comitere a infraq:iunii, precum i mijloacele

folosite;
2. sta~ea de pericol creata pentru valoarea ocrotita;

3. natura i gravitatea rezultatului produs ori a altar consecinte ale infracpunii;

./ irnprejurari anterioare, concomitente sau ulterioare savar~irii unei

infracpuni, privitoare Ia persoana faptuitorului, a victimei sau Ia modul
de savar~ire a faptei, care nu intra in contmutul constitutiv al infracpunii, dar care pot contribui Ia determinarea gradului de pericol social
concret al infractiunii ~i a periculozitapi sociale a infractorului.

4. motivul savaririi infractitmii i scopul urmarit;

5. natura i frecventa infractiunilor care constituie antec~dente penale ale
infractorului;
.

Circumstan~e

agravmz te;
atemtmrte.

6. conduita dupa saviirirea infracpunii i in cursu! procesului penal;

7. nivelul de educape, varsta, starea de sanatate, situatia familiala i sociala.

legale- prevazute explicit de lege:

<
<

generale ( prevazute de partea generaUi a Codului penal) i

L-.. speciale (prevazute de partea speciala a Codul penal).

r:::? 2. CRITERII SPECIALE DE INDIVIDUALIZARE:

participanpi Ia o infracpune intentionata se sancponeaza cu pedeapsa
previizuta de lege pentnt autor, iar la .stabilirea pedepsei se pne seama
de contributia fiedintia la siivar~irea infracJiunii, precum i de criteriile generale de individualizare prcvazute de art. 74 NCP;

judiciare - circumstante atenuante neprevazute explicit de lege

~i

pe

care judecatorulle poate retine motivat.

rente - privesc fapta comisa sau persoana vatamata i se rasfrang asupra

tuturor participanplor, in masura in care le-au cunoscut sau prevazut;

personale- privesc persoana Hiptuitomlui ~i, de regula, nu se riisfriing

asupra celorlalti participanti.

142

Pedepsele

143

5. executarea pedepselor complementare aplicate persoanei juridice mc-epe

dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatore~ti de condamnare (odata
cu executarea pedepsei principale a amenzii);

./ NV se vor aplica pedepse accesorii in cazul In care instantn n dispus

condamnarea cu suspendarea sub supraveghere a exeClltiirii pedepsei znclzisorii,
chinr dacii n nplicnt pedeapsn complementarii a interzicerii unor drepturi;

6. daca persoana jurididi careia i-a fost impusa pedeapsa complementadi a

..-' fn cnzul In care s-a dispz1s liberarea condi,tionati'i, interdicfiile inzpuse ca urmnre
n npliciirii unei pedepse nccesorii operenzii !ji pe pnrwrsul termemdui de

suspendarii activitapi ori a uneia dintre activitap, a md1iderii unor puncte

de lucru sau a interzicerii de a participa la procedurile de achizipi publice
nu o executa cu rea-credinta, instanta va dispune dizolvarea persoanei
juridice;
7.

nu pot fi aplicate pedepse accesorii 1n cazul persoanei juridice.

supraveghere nlliberiirii conditionnte.

CD OBSERVATII:
1.

8. PEDEPSE ACCESORII
./ pot fi aplicate de instanta nurnai persoanei fizice condamnate la pedeapsa
detenpunii pe viata sau inchisorii;
./ constau in interzicerea unuia sau a mai rnultor drephtri (la care se refera
pedeapsa complementara), a caror exercitare a fost interzisa de instanta
ca pedeapsa complementara, cu exceptia dreptului !>triihwlui de n sc nfln pe
teritoriul Ron'u!niei, cnre ponte fi illterzis donr en pedenpsii COI/Iplel/lelltnrii, cnnd
pedeapsn principnlii stnbilitii este lnchisonren;

2. intervaluL~s- timpin care se executa pedeapsa accesorie poate fi rnai mare

decat durata pedepsei principale, ega! cu durata pedepsei principale, dar ~i

mai mic decat durata pedepsei principale;
3. sustragerea de la executare ori neexecutarl:!a conform Jegii a unei pedepse
accesorii constihtie infracpunea de neexecutare a sanctiunilor penale (art. 288
NCP);
4. graperea produce efecte ~i cu privire la pedepsele accesorii.

./ instanta va stabili i individualiza mai lnHii pedenpsn complementnrii,

ltrnznnd en npoi acelea~i drtj.lfllri {cu exceptin ce/11i previiwt de art. 66 nlin. (1)
lit. c) NCP I sii fie interzise en pedenpsii nccesorie;
./ instanta va putea dispune interzicerea ca pedeapsa accesorie a tuhuor
drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a)-o) NCP (inclusiv dreptul
strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei, care se va pune In executare la data liberarii condiponate sau dupa ce pedeapsa a fost considerata ca executata) sau a unora dintre acestea, 1n cazulln care pedeapsa
principaHi stabilita este detentiunea pe viata;

pot fi aplicate pedepse accesorii inculpatului condamnat Ia pedeapsa

amenzii; acestuia i se pot aplica lnsa pedepse complementare;

111.1

II. PARTEA PRACTICA

ltt Este nelegala hotararea instantei de a-1 condamna pe inculpat la doua

pedepsc cu inchisoarca i de a aplica o singura pedeapsa complementara,
lntrucat trebuia sa 11 condamne pe inculpat la pedeapsa complementara
pentru fiecare infractiune ~i apoi sa contopeasca atat pedepsele principale,
d\t ~i pe cele complementare (C.A. Bra~ov, s. pen., dec. nr. 72/2002) .

./ NU pot fi dispuse pedepse nccesorii persomzei juridice snll minorilor;

./ pedenpsa accesorie se executa ll!ccpnnd cu momentul riilnnnerii definitive n
hotiirnrii de condamnnre (chinr dncii personnn condnnmntii m1 n fast !net!
lncarcerntii) piinif Ia momentul executilrii integrnle n pedepsci ori pn11ii cnnd
nccnstn cste co11siderntii en executntii;

&

Aplicand pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, instanta

nu poate interzice in bloc toate drephtrile prevazute de acest text de lege,
ci va trebui sa determine care dintre acestea vor fi interzise (C.A.
Timi~oara, s. pen., dec. nr. 380/2001).

140

Pedepsele

141

---+ 3. Inchiderea unor puncte de lucru aJe persoanei juri dice pe o durata de
la 3 luni la 3 ani

./

poate fi aplicata oridirei persoane juridice direia i s-a stabilit o pedeapsa principala pentru savarirea oricarei infractiuni;

poate fi aplicata numai inculpatilor persoane juridice care au un

scop lucrativ i vizeaza nurnai punctul/punctele de lucru in care a
fast comisa infractiunea;

../

nu atrage interdiqia de a fi deschis un alt punct de lucru;

../

NU se poate aplica persoanelor juridice care ti desfaoara activetatea in domeniul presei.

---. 4. Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o

durata. de la unu la 3 ani
../

instituie interdic~la pentru viitor ca 0 persoana juridica sa participe

direct prin interpu~i Ia procedurile pentm atribuirea contractelor de
achizitii publice;

../

poate fj aplicata atat persoanelor juridice

celor fad\ scop lucrativ.

Cll

SCOp lucrativ, cat i

___. 5. Plasarea sub supraveghere judiciara

../

___. 6. Afiarea sau publicarea hobirarii de condamnare

presupune desemnarea de ditre instanta a unui mandatar judiciar

care va supraveghea, pe o perioada de la unu la 3 ani, desfaurarea
activitatii ce a ocazionat savarirea infractiunii;

../

NU poate fi aplicata institll{iilor pub/icc, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, organizatiilor religioase ori apartinand minoritatilor na{io1zale constituite potrivit legii sau persoanelor juridice care
ii desfaoara activitatea in domeniul presei;

./

NU poate fi dispusa cumulativ cu pedeapsa complementara a suspendarii activitatii;

../

dad persoana juridica 1mpiedidi exercitarea atributiilor mandatarului judiciar, acesta il va infom1a de 'lndata pe judeditontl delegat
cu executarea, in vederea sesizarii instantei pentru lnlocuirea pedepsei complementare dispuse cu pedeapsa suspendarii activitatii
persoanei juridice; in situatia in care persoana juridica nu respecta
nici pedeapsa suspcndarii activitatii, sc dispune dizolvarea.

afiarea hotararii de condamnare se realizeaza in extras, 'in forma i

la locul stabilite de instanta, pentru o perioada cuprinsa !ntre o luna
i 3luni;
publicarea hotararii de condamnare se face in extras i in forma
stabiliHi de instanta, in presa scrisa sau audiovizuala ori prin alte
mijloace de comunicare audiovizuala, stabilite de instanta; instanta
va stabili prin hotarare i numarul aparitiilor 'in presa scrisa sau
audiovizuala, fara a fi depaite 10 aparitii, iar in cazul difuziirii prin
alte mljloace audiovizuale, nu poate depa!ji o perioada_de 3luni;
"" .
../ daca persoana juridici! nu executa cu rea-credinta .pedeapsa complementara a afiarii sau publidirii hotararii de condamnare, instanta
dispune suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pana la punerea in executare a acestei pedepse
complementare, dar nu mai mult de 3 luni; in situatia in care nici
pana la lrnplinirea acestui termen pedeapsa complementara nu a
fost executata, instanta dispune dizolvarea persoanei j~ridice.
../

CD OBSERVATJI:
1. aplicarea pedepselor complementare persoanei juridice nu este intotdeauna
obligatorie In cazurile In care legea prevede obligativitatea aplicarii pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi persoanei fizice, ci doar
in cazurile In care legea prevede explicit ca alaturi de pedeapsa prindpala a
amenzii se va aplica i o pedeapsa complementara, daca infractiunea a fost
comisa de o persoana juridica;
2. instanta are posibilitatea de a aplica pedepse complementare persoanei
juridice condamnate atunci cand constata, fata de natura ~i gravitatea
infractiunii, precum i fata de imprejurarile in care a fast savar~ita, ca aceste
pedepse sunt necesare ~i proportionale cu scopul urmarit;
3. pot fi aplicate una sau mai multe pedepse complementare, cu exceptia
dizolvarii, care nu poate fi cumulata cu alte pedepse;
4. nu se poate dispune Cumulativ pedeapsa complementara a suspendaru
lntregii activitati ~i cea a inchiderii tuturor punctelor de lucru;

Pedepsele

139

pedeapsa prevazuta de lege pentru infracpunea

savar~ita est~ in~~is~area mai mare de 3 ani;

-+ 5.3. Publicarea hotiiriirii definitive de condamnare

c. persoana JUndlCa nu a executat cu rea-credinta

pedepsele complementare Ia care a fost obligata.

./ presupune publicnren hotifrfirii definitive de condnnmnre fntr-w1 cotidinn local

snu national.
Conditii

CD OBSERVATII:

./ NU poate fi aplicata institutiilor pub/ice, partidelar palitice, si.ndicatelar,

1. pedeapsa camplementara cansHind in publicarea hatararii definitive de

candamnare are caracter facultntiv, putandu-se dispune indiferent de

pedeapsa principala stabilita de catre instanta de judecata, daca aceasta
apreciaza ca publicarea va cantribui Ia prevenirea savar~irii altar asemenea
infraqiuni;
-=2. instanta nu paate dispune aplicarea acestei pedepse camplementare, dacii

nu prommta a salupe de candamnare (de pilda, daca dispune renuntarea la

aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii pedepsei);
3. executarea pedepsei camplementare se face imedint dupi'i ri'imfincrea defiHifivi'i a

hotiirfirii de condamnnre; publicarea haUirarii definitive de candamnare se

face a singura data, pe cheltuiala persaanei candamnate, fara a se dezvalui
identitatea victimei sau a altar participanti in pracesul penal;
4. neexecutarea in candipile legii a pedepsei complementare canstituie infractiunea de neexecutare a sancpunilor penale, prevazuta de art. 288 alin. (1)
NCP.

patranatelar, orgnnizntiilor religionse ori npnrtinfi11d minoritiitilor nationnle

constituite . potrivit legii sau persaanelor juridice care i~i desfa~oara
activitatea 1n domeniul presei;
./ daca persaana juridica a fast condamnata definitiv Ia plata amenzii
penale, fiind aplicata drept pedeapsa camplementara dizolvarea ~i,
totodata, s-a dispus confiscarea unar bunuri ale acesteia, precum ~i
abligarea Ia plata despagubirilar civile, dizalvarea se va realiza dupa
executarea celarlalte masuri dispuse de instanta;
./ NU paate fi dispusa cumulativ cu alte pedepse complementare.

___. 2. Suspendarea activitatii persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la

3 ani sau suspendarea uneia dintre activitiitile persaanei juridice in
legiiturii cu care s-a siiviir~it infracpunea pe o duratii de la 3 luni la
3 ani

daca persaana juridica nu executa cu rea-credinta pedeapsa complementara a afi~arii sau publicarii hatadirii de condamnare, instanta
dispwze suspendarea activitatii ari a uneia dintre activitap pana Ia
ptmerea In executare a pedepsei complementare, insa nu mai mult 3
luni; daca pana la implinirea termenului de 3 luni persaana juridica
nu executa cu rea-credinta pedeapsa camplementara a af~arii sau
publicarii hotararii de condamnare, instanta dispune dizalvarea
persoanei juridice;

7. PEDEPSE COMPLEMENTARE APLICABll..E

PERSOANEI JURIDICE
- - . 1. Dizolvarea
Se aplidi daca:

a. persaana juridica a fast constituita in scapul

savar~irii de infracpuni (cu intenpe sau praeterintentie);
b. obiectul de activitate al persoanei juridice a fost
detumat in scopul comiterii de infracpuni, iar

./

NU poate fi aplicata institutiifor pub/ice, partidelar palitice, sindicatelar, patranatelor, organizatiilor religiaase ari aparpnand minaritaplar natianale constituite patrivit legii sau persaanelor juridice
care 'i~i desfa~aara activitatea In domeniul presei.

136

Pedepsele

137

6. aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exerdtarii unor drepturi

este obligatorie in cazul in care legea prevede expres aceasta pedeapsa
pentru infraqiunea savim~ita;

c)

7. interzicerea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte

functii publice [lit. a)] se dispune cumulativ cu interzicerea exerciHirii
dreptului de a ocupa o functie care implidi exerdtiul autoritatii de stat
[lit. b)];

d) dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate

in cazul in care instanta a dispus liberarea. conditionata din. execu~
tarea pedepsei inchisorii;
'

8. daca s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei, pedepsele complementare nu

se vor executa pe durata termenului de supraveghere ~i nici dupa expirarea
acestuia, daca nu intervine revocarca sau anularea rnasurii o1i nu a fost
savar~ita 0 noua infractiune, cand persoana fata de care s-a dispus
amanarea aplicarii pedepsei nu va fi supusa niciunei decaderi, interdictii
sau incapacitati;
9. sustragerea de Ia executare ori neexecutarea in conditiile legii a unei pedepse complementare constituie infractiunea de neexecutare a sanqiunilor
penale, prevazuta de art. 2R8 alin. (1) NCP.
Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi
in cepe:

--+ a) de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa

dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa graperea totala ori a restului de pedeapsa sau dupa implinirea termenului de prescrip~ie a
executarii pedepsei;

./ ca exceppe, in cazul in care s-a dispus liberarea conditionata, il!terzicerea

drt/)tului striiinului de a se nfla pe teritorirtl Romiiniei se exemtii la data
liberiirii, iar nu Ia data expirarii lermenului de supraveghere alliberarii.

-{;s.2. Degradarea militara

./ consta in pierderea definitiva a gradului militar ~i a dreptului de a purta
uniforma;
../ poate fi aplicata inculpaplor militari in activitate, in rezerva sau in
retragere;
../ degradarea militara se executa de indata ce hotararea judecatoreasdi a
ramas definitiva.

amenzii;
../ dad! s-a dispus inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea, partea din
durata pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi
neexecutata Ia data fnlocuirii se va executa dupa executarea pedepsei
inchisorii ori dupa ce aceasta este considerata ca executata.

--+ b) de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a

dispus suspendarea executii.rii pedepsei sub supraveghere;
../ s uspendarea nu are efect asupra pedepselor complementare, care se yor
executa de Ia data ramanerii definitive a hotararii;
../ dadi se dispune revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, pentru alte motive dedit savar~irea unei noi infraqiuni, partea
din durata pedepsei complementare a interzicerii exerdHirii unor
drepturi neexecutata ln dntn revnciirii se va executa dupa executarea
pedepsei inchisorii ori dupa ce aceasta este considerata ca executata.

CD OBSERVATII:
l'Sfl.' ob/igntori11 a fi d ispusa cand pedeapsa
principala stabilita pentru savar~irea lmei infractiuni este mchisoarea mai
mare de 10 ani sau detentiunea pe viata; b. ponte fi disp11sii d\nd pedeapsa
principal.3 stabilita pentm savar~irea cu inten~ie (nu din cu..lpa) a unei
infracpuni este lnchisoarea de eel putin 5 ani ~i eel mult 10 ani; c. nu se
poate dispune dadi pedeapsa stabilita (inclusiv pentm infraqiuni comise cu
intenpe) este amenda sau inchisoarea mai midi de 5 ani;

1. pedeapsa _degradarii militare: a.

2. dispuncrea reabilitarii judecatore~ti sau interventia unei legi de dezincriminare nu areca efect redobandirea gradului rnilitar pierdut.

134

G""

llii.ihll

Pedepsele

6. PEDEPSE COMPLEMENTARE APLICABILE PERSOANEI FIZICE

--.\ 5.1. Interzicerea unor drepturi

_ consti.i in interzicerea pe o durata de lalla 5 ani a unuia sau unora

dintre urmatoarele drepturi:
-a. dreptul de a i _ales in autoritiitile publice sau in orice alte
dreptul de a ocupa o functie care implicii exercitiul auto-

1. pedeapsa complementara a interzicerii unor. drepturi poate fi aplicata de

dreptul striiinului de a se afla pe teritoriul Romaniei;

e. drepturile parint~ti;
dreptul de a fi tutore sau curator;

_g. dreptul de a ocupa functia, de a exercita profesia sa~

meseria ori de a desfii~ura activitatea de care s-a folos1t
pentru savar~irea infracpunii;
h. dreptul de a detine, purta ~i folosi orice categorie de
arme;
1.

dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule

stabilite de instantii;

j.

dreptul de a piirasi teritoriul Romaniei;

k. dreptul de a ocupa o func?e de conducere in cadrul unei

persoane juridice de drept public;

o. dreptul de a se apropia de locuin ta, locul de munca

~coala sau alte locu ri unde victima desfii~oara activita~
sociale, in conditiile stabilite de instanta de judecata.

CD OBSERVATII:

d. dreptul de a alege;

f.

n. dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de

familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infractiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanta

. ~ , 00 d ease
apropia de acestea;

functii publice;
ritiitii de stat;
c.

135 .

dreptul de a se afla in anumite localitiiti stabilite de

instantii;

m. dreptul de a se afla in anumite locuri sau la anumite

manifestiiri sportive, culturale ori la alte aduniiri publice,
stabilite de instantii;

instanta de judecata in cazul condanma1ii mculpatului la pedeapsa inchisorii ori a am enzii penale (indiferent de cuantum), daca se constata ca, fata
de natura ~i g ravitatea infrac~iunii, !mprejurarile cauzei ~i persoa~a
inculpatului, aplicarea acestei pedepse este necesara;
2. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi poate fi dispusa indiferent d e aspectul _di pedeapsa urmeaza sa fie executata In regim de
detenpe sau d ad s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei ori suspendarea
sub supraveghere a executarii pedepsei;
3. nu p oate fi aplicata pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi ;11
cnwl In care pt!deapsn pri11cipalif stabilitif dtt instnnfii este detmfiwrea pe viatii

daca pedeapsa deten tiunii pe viata este ulterior inlocuita cu pedeapsa incl~~
sorii, instanta va dispune ~i pedeapsa interzicerii exercitarii unor drepturi
pe d urata ei maxima (art. 58 NCP); in ipoteza dispunerii libedirii condi~ionate din executarea pedepsei detentiunii pe viata, faFi de conditiile ce
trebuie indeplinite pen tru a se dispune 0 asemenea masura ~i de durata
termenului de supraveghere (10 ani), executarea pedepsei complementare,
dupa acest interval d e timp, ar fi lipsita de efidenta;
4. pedeapsa com plementara a interziceri i unor drep turi nu poate fi aplicata
infractorului care a savan;;it infractiunea in timp ce era minor, chiar daca la
data pronuntarii hotararii este major;
5. In caz de concurs de infractiuni, instanta trebuie sa aplice pedeapsa complementara_a interzicerii exercitarii unor drepturi pe langa fiecare infractiw1e
concurenta, iar nu direct pe langa pedeapsa rezultanta;

132

Pedepsele

2. reprezinta o forma de executare a pedepsei amenzii prin munca in folosul

comunitapi, iar nu o inlocuire pedepsei amenzii cu munca in folosul

comunitapi;
3. executarea muncii in folosul comunitapj se face intr-un termen de maxim 2

ani de la ramanerea definitiva a hotararii de executare a pedepsei amenzii

prin prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitli\ii (unei zileamenda ii corespunde o zi de mundi in folosul comunitatii);
4. daca pedeapsa amenzii ce se executa prin prestru:ea unei mund in folosul

comunitatii a fast aplicata pe langa pedeapsa inchisorii, munca neremunerata in folosul comunitatii se va presta dupa ce pedeapsa inchisorii este
executata sau consideraHi ca executata;

~1-5~ executarea pedepsei amenzii prin mtmca neremunerata in folosul comunitatii lnceteazii la data executarii ultimei zile de munca stabilita de ditre
instanta sau prin plata amenzii corespunzatoare zilelor-amenda ramase
neexecutate, in cazul in care persoana condamnata nu mai este i.nsolvabila
i nu mai dorete Sa continue IDW1Ca.

I 133

iv) 240 ~i 420 de zile-amenda, cand legen prevede pedeapsa inchisorii

de eel mult 20 de ani;
v) 360 ~i 510 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii
mai mare de 20 de ani sau detentiunea pe viata.

CD OBSERVATII:
1. amenda penala in cazul persoanei juridice se va stabili in doi p~i: a) instanta

va stabili mai intfu numarul zilelor-amenda la care va fi obligata perso~a

jurid~ca, avand in vedere criteriile generale de i.ndividualizare a pedepsei,
prevazute de art. 74 NCP; b) i,nstanta va stabili cuantumul unei zile-amenda
ti.nand seama de cifra de afaceri (in cazul persoanei juridice cu scop Jucrativ),
respectiv de valoarea activului panimonial in cazul altar persoane juridice,
precurn i de celelalte obligatii ale persoanei juridice; pedeapsa rezultanH\ va
reprezenta produsul dintre nurnarul zilelor-amenda ;;i cuantumul tmei zilearnenda;
2. daca, prin savarirea infractiunii, persoana jurid~ca

c::?

a urmarit obfinerea unui jolos

patrim01zial, limitele spedale ale zilelor-arnenda prevazute de lege pentru
infracpunea comisa se put majora cu o treinu:, fara a se depa~i rnaximul general al
zilelor-amenda; la stabilirea amenzii se va tine seama de valoarea folosului
patrimonial obpnut sau urmant;

5. AMEND A PENALA iN CAZUL PERSOANEI JURIDICE

1. limitele generale ale zilelor-amendii sunt cuprinse intre 30 de zile

~i

600

de zile, iar cumttumul unei zile-amendii este cuprins intre 100 ~i 5.000 lei;
astfel, limitele generate ale pedepsei arne11zii sunt cuprinse intre 3.000 ~i
300.000 lei;
2. limitele speciale ale zilelor-amenda sunt dtprinse intre:
i) 60

~i

180 de zile-amenda, cand legea prevede pentru infractiunea

savar~ita

numai pedeapsa amenzii;

ii) 120 i 240 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii

de eel mult 5 ani, unidi sau alternativ cu pedeapsa amenzii;
iii) 180 ~i 300 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii
de eel mult 10 ani;

3. amenda penala aplicata persoanei juridice trebuie executata integral in termen

de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare; daca

persoana juridica se afla in irnposibilitate de a achita integral amenda in
termenul de 3 luni, judeciitoml delegat cu executaren, la cererea acesteia, poate
disptme e~alollnrea plilfii amenzii in rate lunare, pe o perioada ce nu poate
dcpai doi ani;
4. persoana juridica direia i s-a aplicat amenda penala nu poate formula o
actiune civila in regres lrnpotriva persoanei fizice (organ de conducere,
prepus ori mandatar) care a savar~it fapta In materialitatea ei pentru
rccuperarea sumei platite cu titlu de pedeapsa penala.

130 I

Pedepsele

INLOCUIREA PEDEPSEI AMENZII CU PEDEAPSA INCHISORII

1. inlocuirea pedepsei amenzii stabilita de instanta cu cea a inchlsorii este

Cazuri:

---+ a. dadi persoana condamnata nu executa, cu rea-credinta, pedeapsa

amenzii, in tot sau in parte;
./ reaua-credinta a condamantului presupune ca acesta sa posede mijloace
financiare suficiente pentru achitarea amenzii, insa sa rcfuze efectuarea
pHl.tii;

..-n"

CD OBSERVATII;- --

---+ b. dadi pedeapsa amenzii nu poate fi executata (in tot sau in parte)
din motive neimputabile condamnatului, iar acesta nu i~i da
consimtamantul la executarea amenzii prin mundi neremunerata
in folosul comunitapi;

__.. c. daca persoana condamnata nu executa obligapa de munca in

folosul comunitapi in condipile stabilite de instantii;
./ aceasta ipoteza presupune ca, dupa dispunerea executarii pedepsei
amenzii prin munca neremunerata in folosul comunitatii, persoana
condamnata sa nu presteze munca in condipile stabilite de catre
instanta;

---+ d. daca persoana condamnata. siivar~e~te o nouii infractiune

descoperWi inainte de executarea integralii a obligapei de muncii
in folosul comunitatii;

./ nu are relevanta forma de vinovape cu care este savar;;ita infractiunea,

inlocuirea putand interveni ;;i in cazul faptelor savar~ite din culpa;
./ nu are relevanta momentul in care se pronunta hotarfuea judecatoreasca
cu privire la fapta nou-comisa, fiind. necesar numai ca aceasta sa fie descoperita lnainte de executarea integrala a muncii in folosul comunitatii.

posibila atat in cazul in care legea prevede pentru aceea infracpune

pedeapsa unica a amenzii, cat ~i atunci cand prevede pedeapsa 1nchisorii
alternativ cu amenda;
2. instanta nu are posibilitatea de a individualiza pedeapsa inchisorii cu care

este inlocuita amenda, legea previizand 1n mod explicit cii numarul zileloramenda neexecutate (prin plata sau prin munca in folosul comunitiitii)
. 5e
inlocuie~te cu un numar coresptmzator de zile cu inchisoare (unei zileamenda ii corespunde o zi de lnchisoare); zilele de munca in folosul comunitatii efectuate in ex~~ttar~a- pedepsei amenzii intre data comiterii noii
infractiuni ~i data condamna"fii definitive nu vor fi avute ]n vedere la
stabilitea zilelor de lnchisoare pe care condamnatul trebuie sa Ie execute
I

3. pedeapsa inchisorii astfel stabilita se va ex~cuta numai in regim de detenpe,

nepuHindu-se dispune amimarea aplicarii pedepsei ori suspendarea sub
supraveghere .

EXECUTAREA PEDEPSEI AMENZII PRIN PRESTAREA UNEI MUNCI

NEREMUNERATE IN FOLOSUL COMUNIT
ATII
.

Condi~ii:

a)

ped~apsa .amenzii. sa

nu poatii. fi executatii., in tot sau in parte, din

mottve ne11nputabtle persoanei condamnate;

b) sa existe consimtamantul persoanei condamnate;

c) persoana condamnata sa fie apta din punct de vedere medical sa
presteze munca in folosul comunitatii .

CD OBSERVATII:
1. nu poate fi dispusa daca persoana condamr1ata nu poate presta munca in
folosul comunitatii din cauza starii de sanatate, dovedita prin acte medicale;

128

Pedepsele
129

de persoanele aflate in intretinerea sa, astfel incat sa nu 11 puna pe

condamnat in situatia de a nu-~i putea indeplini indatoririle privitoare la
intretffierea, cre~terea, invatatura ~i pregatirea profesionala a persoanelor fata de care are aceste obligapi legale; amenda rezultanta
reprezinta produsul dintre numarul zilelor-amenda ~i cuantumul unei
zile-amenda;
2. daca pri.n infracpunea savarWi s-a unnarit obtffierea unui folos patrimonial, iar pedeapsa previizuta de lege este numai amenda ori instanta

6. in vedere: gara_nt~rii :xecutiirii pedepsei amenzii, procurorul, judecatorul

de camera prebmmara sau instanta de judecata poate lua ~

~t

masun as1gura oru.

AMENDA CARE iNSOTE~TE PEDEAPSA iNCHISORII

1.

daca, prin infractiunea savarita, inculpa tul a urnuirit obtineren unui

folos patrimonial, iar instanta
nu
apreciaza
" di sanct,1"unea meh."1soru
este sufici_:nta. pe~_tr~ a-i atinge scopul, va putea aplica, pe Ianga
pedeapsa mchisoru, I pedeapsa amenzii;

2.

aplicarea sancpunii amenzii pe langa pedeapsa inchisorii este

posibila atat 1n cazul in care legea prevcde pentru infractiunea
savarita pedeapsa inchisorii, ca pedeapsa unica, ori alternahva cu
pedeapsa amenzii, precum i in situapa in care, dei legea prevede
~edeapsa i'~chisorii alternativ cu pedeapsa detentiunii pe viata,
mstanta de jttdecata se orienteaza catre pedeapsa inchisorii;

3.

dispozitiile art. 62 NCP pot fi aplicate i atunci dlnd executarea

pedepsei inchisorii este suspendata sub supraveghere (in acest caz,
:xecutarea pedepsei amenzii astfel stabilite nu este suspendata) ori
m cazul in care se dispune amanarea aplicarii pedepsei (in aceasta
ipoteza, amanarea aplicarii va pri~i atat pedeapsa lnchisorii, dit i
pe cea a amenzii);

4.

_nu est~ necesar ca folosul material sa fi fost efectiv obpnut, legea

lmpunand numai conditia ca faptuitorul sa fi urmarit obtinerea
folosului;

5.

pedeapsa amenzii alaturata sancptmii inchisorii se va stabili intre

unnatoarele limite Speciale (limitele Speciale ale zi]e)or-amenda ce
nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de atenuare ori
agravare a pedepsei):

opteaza pentru aplicarea acestei pedepse, limitele spedale ale zileloramenda se pot majora cu o treime;
3. rep..nerea unor cauze de atenuare ori agravare are efecte numai asupra
lirnitelor speciale ale zilelor-amendii, nu i asupra cuantumului unei
zile-amendii;
4.

persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa achite integral

amenda in termen de 3 luni de la dimanerea definitiva a hotararii de
condamnare ~i sa comunice judecatorului delegat cu executarea dovada
plap.i, in tennen de 15 zile de la efechtarea acesteia. Dadi persoana condamnata se afla in imposibilitate de a achita integral amenda in acest
termen, judeciitorul delegat cu executaren, la cererea acesteia, poate dispune
e~alonarea plap.i amenzii in rate lunare, pe o perioada ce nu poate dep ~i 2 ani;

5. daca persoana condamnata nu a achitat amenda, in tot sau in parte, in

termenul de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare
sau in tennenele stabilite prin ealonare, judecatorul delegat cu executarea
sesizenzii instnntn de executnre, care poate dispune:
a) executarea amenzii prin munca neremuneratii in folosul comunitatii,
afara de cazul )n care persoana nu poate presta aceasta munca din cauza
starii de sanatate, cand constata ca. neexecutarea nu este imputabila
condamnatului;

a) 120 i 240 de zile-amenda, cand pedeapsa inchisorii stabilita de

instanta este de eel mult doi ani;
b) 180 i 300 de zile-amenda, cand pedeapsa inchisorii stabilita de
instanta este mai mare de 2 ani.

b) inlocuirea pedepsei amenzii cu inchlsoarea, cfmd constata ca neexecutarea nu este imputabila condamnatului ~i acesta nu ti da consim~amantulla prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitapi;
c) inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea, cand constata neexecutarea
cu rea-credinta a amenzii.

6.

cuantumul unei zile-amendii este cuprins intre 10 lei i 500 lei, iar la
stabilirea acestuia se va pne seama de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.

126

tiji.IMII

Pedepsele
../ potrivit noului Cod penal, pedeapsa inchisorii poate fi inlocuita cu
pedeapsa detenpunii pe viata:
i. In cazul concursului de infraqiuni, atzmci ctind s-all stabilit mai

multe pedepse cu fnchisoarea, dacii prin adifugare la pedeapsa cea mai

mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse w lnclzisoarea stabilite s-ar depif?i Cll 10 ani snrt mai mult maximul general al
pedepsei fnchisorii, iar pentru eel putin una dintre infractizmile
concurente pedeapsa preuifzutif de lege este fnchisoarea de 20 de ani
snu mai mare;
ii. in cazul recidivei postcondamnatorii, dadi prin insumarea
pedepselor (... ) s-ar depa;;i cu mai mult de 10 ani maximul
general al pedepsei inchisorii, iar pentru eel putin una dintre
infrac~iunile savar;;ite pedeapsa prevazuta de. lege este !nchisoarea de 20 de ani sau mai mare.

127

../ perioada in care condamnatul aflat in executarea pedepsei este intemat

in spitalul perii.tenciar intra in durata executarii, cu exceppa situatiei in
care acesta ;;i-a provocat in mod voit boala, iar aceasta 1mprejurare se
constata in cursu! executarii pedepsei.

4. AMENDA PENALA iN CAZUL PERSOANEI FIZICE

LIMITELE _______.. 1. generale: 1ntre 30 de zile 'li 400 de zile-amenda;
PEDEPSEI
cuanturnul unei zile-mnendif este cuprins intre 10 lei
AMENZII
'li 500 lei; rezulta ca limitele generale ale pedepsei
amenzii sunt cuprinse intre 300 lei ~i 200.000 lei;

2. speciale intre:

G?

a) 60 ~i 180 de zile-amenda, dind legen prevede pentru infracptmea savar;;ita numai pedeapsa amenzii;
b) 120 ~i 240 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa
arnenzii altemativ
pedeapsa inchisorii de eel mult doi ani;
c) 180 ~i 300 de zile-amenda, d1nd legea prevede pedeapsa
amenzii altemativ cu pedeapsa inchisorii ~ai mare de 2 ani.

3. INCHISOAREA

eu

../ limitele generale ale pedepsei lnchisorii sunt de la 15 zile la 30 de

ani;

- pedeapsn previizutii de lege = pedeapsa prevazuta in textul de

lege Care incrimineaza fa pta SaVar;;ita lll forma C01l511111Gtif, fara
luarea In considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a
pedcpsei.

../ ziua in care lncepe executarea pedepsei ;;i ziua in care inceteaza se
socotesc In durata executarii;
../ durata repnerii ;;i a arestarii preventive/arestului la domiciliu se deduce
din durata pedepsei inchisorii stabilita de instanta, chiar daca, pcntru
infracpunea In legatura cu care a fost rep.nut sau arestat preventiv, s-a
dispus clasarea sau renuntarea la urmarire penaH'i/amanarea aplicarii
pedepsci; in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii penale, executarea
acesteia va fi mlaturata in tot sau in parte, ca urmare a retinerii, arestului
Ia domiciliu sau arestarii preventive din cursul procesului; dadi faptuitorul este judecat in tara pentru o infracpune pentru care a fost rep.nut,
ares tat preventiv sau condamnat In strainatate, durata retinerii, arestului
la domiciliu ori a arestarii preventive, precum ;;i partea din pedeapsa
executaHi in afara teritoriului tarii se deduc din durata pedepsei aplicate
pentru aceea;;i infracpune de instantele romane, dupa recunoa;;terea
hotararii judecatore;;ti strihne;

CD OBSERVATII:
1. stabilirea cuantumului amenzii se reali.zeaza In doua etape:
a) instanta stabile;;te numarul zilelor-amenda la care va fi condamnat
inculpatul avand in vedere criteriile generale de individualizare a
pedepsei, prevazute de art. 74 NCP;
b) instanta va stabili cuantumul unei zile-amenda tinand seama de situatia
materiala a condamnatului :;;ide obligapile legale ale condamnahtlui fata

I 125

[~--------------FI_~_A_n_r_.l_3____________~J
_

PEDEPSELE

I. PARTEA TEORETICA

1. CATEGORII DE PEDEPSE - -.----

b. persoanei juridice ii pot fi aplicate una sau mai multe dintre urmatoarele
pedepse complementare: dizolvarea, suspendarea activitapi persoanei juridice pe o durata de la 3luni la un an sau suspendarea uneia dintre activWHile
persoanei juridice in legatura Ctl care s-a savar~it infractiunea pe 0 durata .de
la 3 luni la 3 ani; inchiderea unor ptmcte de lucru ale persoanei juridice pe o
durata de la 3 luni la 3 ani; interzicerea de a participa la procedurile de
achizi~ publice pe o durata de la unu la 3 ani; afiarea sau difuzarea
hotararii de condamnare.

----------------------------------------------r::;:r 2. DETENTIUNEA PE VIAT A

I

a. persoanei fizice ii pot fi aplicate urmatoarele pedepse princ;:ipale: dctcntitmea pe

via~a; lnchisoarea de la 15 zile Ia 30 de ani
iii amenda penala;

I. Pedepse principale

b. persoanei juridice ii poate fi aplicata

numai o singura pedeapsa principala:
amenda penala.

II. Pedepse accesorii

f--.

./ pot fi aplicate numai persoanei fizice ~i

constau In interzicerea unuia sau mai
multor drepturi care au fost interzise ~i ca
pedeapsa complementara.

./ poate fi prevazuta de lege ca pedeapsa unidi sau altemativ cu pedeapsa

inchisorii;
-~' .

infractorului minor nu ii poate fi aplicata pedeapsa detentiunii pe viata,

instanta putand aplica numai masuri educative privative sau neprivative de libertate;

./ cand infractorul a fost con~amnat definitiv Ia pedeapsa deten~iunii pe

viata inainte de a fi implinit varsta de 65 de ani, la data implinirii acestei
varste deten(iunea pe viata poate fi inlocuita cu pedeapsa inchisorii de
30 de ani ~i pedeap~n compleme11tnrif n interziccrii exercitiirii zmor dreptHri pe
o durntii de 5 ani; perioada de detenpune executata se considera ca parte
executata din pedeapsa inchisorii;
./ pentru a dispune inlocuirea detenp.unii pe viata cu pedeapsa 'inchisorii,
instanta va avea vedere (In mod cumulativ) urmatoarele aspecte:

in

a. persoanei fizice ii pot fi aplicate urmaI III. Pedepse complementare f-.+ toarele
pedepse complementare: interzicerea unor drepturi pe o durata de lalla
5 ani, degradarea militara ~i p ublicarea
hotararii de condamnare;

a. daca persoana condamnata a avut o buna conduitii pe toata durata executarii pedepsei;
b. dad\ persoana condamnata a indeplinit integral obligatiile civile
stabilite prin hotararea de condarnnare (exceptand cazul in care
dovedete ca nu a avut nicio posibilitate sa Ie indeplineasca);
c. dad\ . persoana condamnata a facut progrese constante ~i evidente in vederea reintegrarii sociale;

122

Cauzele de neimputabilitate

ireparabil sau greu de reparat. Daca pericolul nu prive~te vreuna dintre

valorile esenpale legate de persoana sau daca pericolul nu este grav, nu
poate exista constrangere moraHi; 3. pericolul cu care se amenin~a trebuie
sa fie de a~a natura meat sa nu poata fi inlaturat decat prin savar~irea
faptei prevazute de legea penala. Daca era posibila recurgerea la alte
mijloace de inlaturare a pericolului, condipa inevitabilitapi nu este indeplinita ~i nu exista constrangere morala (de exemplu, cand este posibila
chemarea 1n ajutor a altor persoane sau a organelor de poli~ie etc.). Pentru
stabilirea evitabilitatii sau inevitabilita~ii pericolului, pe alta cale decat
savar~irea faptei prevazute de legea penala, trebuie sa se tina seama, ca ~i
in cazul constrangerii fizice, de i:mprejurarile de fapt ~i de persoana
Hiptuitorului. Simpla enumerare a acestor conditii contrazice categoric
apararea inculpatului potrivit careia ar fi savar~it fapta pe fondul constrangerii morale. Pe de o parte, inculpatul avea un nivel intelectual, educational ~i cultural de natura sa 11 fad! sa !nteleaga contextul juridic ~i cadrul
legal al cersetarii sale de catre organele judiciare, iar, pe de alta parte,
pretinsul ,rau" consta in efectuarea tmor cercetari judiciare standard
specifice soluponarii unor cauze penale; in urma acestora - chiar daca s-ar
fi finalizat cu trimiterea in judecaUi, de~i inculpatul a avut convingerea ca
faptele cercetate nu constituiau infractituu _ nu se crea un pericol grav
pentru persoana sa 1n situapa 1n care nu s-ar fi cedat pretinsei constrangeri
~i nu s-ar fi savar~it fapta prevazuta de legea penala (darea de bani)
(I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 1863/2010).

~ Daca minorul a savar~it o parte din actele succesive componente ale unei
infraqiuni continue sau continuate in perioada de ti~p in care nu
raspundea penal, dar le-a continuat in timpul cand era major, va fi tras la
raspundere penala pentru activitatea desfa~urata in aceasta ultima
perioada (Plenul T.S., dec. de J:ndrumare nr. 9/1972).

~ Eroarea este exclusa in caz de indoiala, de cnnoa~tere nesigudi, deoarece

in acest caz Hiptuitorul accepta posibilitatea producerii faptei sale care,
astfel, este savar~ita cu intenpe indirecta. Prin urmare, fapta de a introduce
1n tara droguri de rise, fara drept, nu este savar~ita in conditiile erorii de
fapt, daca faptuitorul, exercitandu-~i funcpa ~i avfmd experienta 1n
domeniul transportului international, a introdus In tara colete cu drogt~ri
primite spre transport Hira a verifica conpnutul acestora, intrucat cu-

123
noa~terea

nesigura a -conp.nutului coletelor implica acceptarea de catre

faptuitor a posibilitapi de a primi spre transport ~i de a introduce 1n tara
substante interzise (I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 3033/2006).

&

Neetmoa~terea

legii extrapenale poate constitui cauza de inlaturare a

caracterului penal al faptei, echivaJenta erorii, cu condipa ca faptuitorul sa
ignore acea dispozitie legala, ceea ce nu subzista in cazul angajatului nnei
firme care importa ~i exporta substante toxice, daca acesta sustrage ~i
depne asemenea substante (C.S.J., s. pen., dec. nr. 2440/1995).

,-

120

Cauze!e de neimputabi!itate

CD OBSERVATII:
1. eroarea asupra antijurididta\ii nu inlatura vinovapa ca element constitutiv
a1 infracpunii, d face ca fapta prevazuta de legea penala sa nu fie
imputabila;

2. eroarea vindbiHi nu constituie o cauza de neimputabilitate, urmand a se

angaja raspunderea penala a faptuitorului, instanta putand avea in vedere
faptul ca a acponat din eroare la individualizarea pedepsei.

8. CAZUL FORTUIT
A.

Condi~ii:

---+ 1. suprapunerea unei imprejurari exterioare imprevizibile peste actiunea

sau inacpunea faptuitorului;

./ imprevizibilitatea imprejurarii exterioare trebuie sa aiba caracter
general ~i obiectiv (nido persoana aflata in conditiile date sa nu 0
poata prevedea);
./ cazul fortuit exclude culpa; dadi Hiptuitorul nu a prevazut intervenpa
imprejurarii exterioare, de~i putea ~i trebuia sa o faca, caracterul
penal al faptei nu va fi inlaturat.
---+ 2. acpunea sau inacpunea faptuitorului sa constituie o fapta prevazuta de

legea penala, nejustificata, ca urmare a suprapunerii imprejurarii

exterioare;
./ imprejurarea exterioara nu are in sine o semnificatie penala;
./ acpunea sau inacpunea faptuitorului pe care se grefeaza imprejurarea
exterioara poate fi o fapta licita sau ilicita, insa, prin intervenirea
imprejurarii exterioare, aceasta devine intotdeauna o fa pta prevazuta de
legea penala.

121

B. Efectele caiului fortuit:

a. produce efecte ilz rem;

b. lnlatur~ cara~ter~l ~enal ~1 !aptei sava_r~i:e ~a urmare a intervenpei

cazullll fortuit, llpsmd trasatura esentlala a 1mputabilitatu;
c. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea;
d. inlatura raspunderea delictuala a faptuitorului, cu exceppa cazului
de raspundere obiectiva (fapta lucrului).

II. PARTEA PRACTICA

.& Pentru existen~a constrangerii morale, trebuie sa fie mdeplinite urmatoarele condipi: 1. sa existe 0 actiune de constrangere savar~ita de 0
persoana asupra psihicului unei alte persoane, prin amenintare cu un rau
impe>rtant. Tocmai existen~a unei amenin~ari de acest fel provoaca la
persoar\a amenintata un sentiment de teama sub imperiul caruia ea
savar;;e~te 0 fapta prevazuta de legea penala, ca singura altemativa a
raului cu care este amenintata. Persoana constransa moral este nevoita,
ded, sau sa sufere raul cu care este amenin~ata, sau sa savar~easca fapta ce
i se pretinde de catre eel ca re exercita constrangerea ~i care este o fapta
ilicita. Amenin~area poate fi orala sau scrisa. Amenintarea orala poate fi
insopta sau nu de gesturi amenintatoare (de exemplu, agitarea unei arme,
lnchiderea u~ii cu cheia, ruperea legaturii telefonice etc.), fara ca prin
aceasta sa inceteze de a fi o constrangere morala, exercitata asupra
psihicului persoanei; 2. prin amenintare sa se creeze un pericol grav pentru
persoana amenintata sau pentru o alta persoana, In cazul in care nu s-ar
ceda amenintarii ~i nu s-ar savar~i fapta prevazuta de legea penala .
Pericolul poate sa priveasdi oricare dintre valorile legate de persoana
fizidi: viata, integritatea corporaHi, sanatatea, libertatea, demnitatea etc., fie
ca este vorba de persoana celui amenintat, fie de orice alta persoana,
independent de existen~a vreunei legaturi lntre aceasta ~i eel an1enintat.
Legea penaUi apara ;;i 1ncurajeaza, ~i in acest caz, sentimentul de solidaritate ~i relatule de ajutor reciproc lmpotriva agresiunii. Pericolul
rezultat din amenintare este considerat grav ahmci cand se refera la un rau

118

,- ,sihwtie" - pozi~ia unei persoane, entitati, bun in cadrul relatiilor

sociale;

../ ,imprejllrare"- realitatea exterioadi ce caracterizeaza fapta comisa.

___. 2. eroarea sa existe la momentul savar~irii faptei.
B. Efectele erorii asupra tipicitatii:
a. produce efecte in personam;
b. eroarea invincibilii- inHitudi caracterul penal al faptei savar~ite din
eroare a tat in cazul infraqiunilor comise cu in ten tie, cat ~i din culpa;

.-

119

L Cauzele de neim_putabilitate

c. eroarea vincibila - lnlarud\ caracterul penal a1 faptei pentru fapta

comisa cu intentie, 'insa va fi angajata raspunderea faphtitorului
pentru o fapta comisa din culpa, dad aceasta este incriminata
(eroarea fiind rezultatul culpei Hiphtitorului);

tras Ia raspundere penala pentru infractiunea absorbita; eroarea asupra

tipicitatii infractiunii absorbite poate conduce la inliiturarea caracterului
penal al infractiunii absorbante;
6. este asimilata unei erori asupra tipicitatii ~i eroaren cu privire La elementele
obiective ale zmei cnllze justificative ori eroaren privind o dispozitie legalii extrapenalii, daca, la momenhtl comiterii faptei, norma extrapenala ori comportamenhtl pe care aceasta 11 interzice nu au fast cunoscute in niciun mod;
7. eroarea invincibila ce poarta asupra existentei unei stari, sihtatii, imprejurari ce constituie circuntstantii ngrnvn11tii ge11eralii sew element circumstantial
de ngrnvare n infrnctiwzii are ca efect pierderen caracterttllli ngravat, infracto~ul
raspunzand penal numai penh'U savar~irea infractiunii in forma de baza
(indiferent ca fapta este sava~~ita cu intentie ori din culpa);
-~

8. 1n cazul infractiunilor savar~ite--din culpa, eroarea asupra tmei circumstante

agravante generate ori asupra unui clement circumstantial agravant
1nlatura retinerea acestora, numai daca eroarea nu este rezultahtl culpei
(eroare invincibila).

d. procurorul va dispune clasarea, iar instan~a va dispune achitarea;

nu pot fi aplicate pedepse ori masuri educative, insa pot fi aplicate
masuri de siguranta.

CD OBSERVATJI:
1. nu reprezinta cauza care 'inlatura caracterul penal eroarea in fom<a n/lerratio

2. Eroarea asupra antijuridicitatii

../ cauza de neimputabilitate constand in eroarea invincibila asupra
caracterului ilegal a! faptei;
../ nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savar~ita ca urmare a
necunon~ti!rii sazt ctmon~terii grc~ite n cnrnctentlui ilicit al acestein din cauza
unei imprejurari care 1111 p11tcn fi /11 11iciun fd cvitnta.

ictus sau error in personam;

2. 'in cazul infractiunilor cu consumare in timp (continue, continuate, de
obicei, de simpla repetare), eroarea trebuie sa existe pe intreaga desfa~urare
a activitatii infracronale;
3. -in cazul infrac\iunii progresive, este necesar ca eroarea sa existe Ia momentul consumarii infractiunii, chiar daca la momentul epuizarii faphtitorul nu se mai afla in eroare;
4. nu este suficient pentru retinerea erorii existenta numai a unei lndoieli, a
unui dubiu, cu privire la tipicitatea faptei;
5. in cazul infractiunilor complexe, eroarea cu privire la tipicitatea infracrunii
absorbante inU1tura numai caracterul penal al acesteia, faptuitoml putand fi

Efectele erorii asupra antijuridicitatii:

a. produce efecte in personn111;

b. inHihtra caracteml penal a! faptei, aceasta nefiind imputabila

faptuitorului;

c. procuroml va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea;

nu pot fi aplicate pedepse ori masuri educative, insa pot fi aplicate
masuri de siguranta.

116

Cauzele de neimputabilitate

117

CD OBSERVATJ:I:

6. INTOXICATIA
1. voluntarii: intoxicatia (cu alcool sau alte
substante psihoactive) este produsa in mod
Into.xicapa poate fi: r---+ voluntar, chiar daca. persoana nu a urmarit sa

ajunga in stare de bepe:

a) completa: intoxicapa determina pierderea
capadtaplor intelective sau volitive ale
persoanei;
b) incompleta: intoxicapa nu determina o pierdere a capacitatylor intelective sau volitive ale
H\ptuitorului, d numai o diminuare a acestora.
2. involuntarii: intoxicapa produsa in mod involuntar
(accidental) sau din eroare:
a) completa: intoxicatya determina pierderea capacitatilor intelective sau volitive ale persoanei;
.
b) incornpletii: intoxicapa nu determina o pierdere a
capadtaplor intelective sau volitive ale Hiptuitorului, ci nurnai o diminuare a acestora.

1. intoxicatya voluntarii nu inlatura caracterul penal al faptei (nici chiar atund

cand este completii);
2. intoxicapa voluntarii poate constitui dupa caz fie o circumstanta atenuanta, fie o circumstanta agravanta [art. 77 alin. (1) lit. f) NCP];
3. intoxicatia involuntadi incompleta nu inlatura caracterul penal al faptei,
insa poate constitui 0 drcumstanta atenuanta;
4. este necesar ca statea de intoxicatie sa existe atat Ia rnomentul luarii rezolutiei infracponale, cat ~i la momentul savar~irii faptei;

5. In cazul infractiunilor cu durata de consumar~_Acontinue, continuate, de

obicei), starea de betie involuntara completiC (intoxi..:ape cu alte substante)
trebuie sa existe pe intreaga durata a consumarii faptei; daca aceasta a
existat la inceputul comiterii ei, 1ncetand insa pe parcursul ei, faptuitorul va
raspunde pentru acpunile sau inacpwlile comise cand n~t se afla in stare de
bepe involuntara completii;
6. In cazul infractiunii progresive, este necesar ~i suficient ca starea de

intoxicape sa existe numai la momentul comiterii activitiitii infractionale,

chiar daca la momentul producerii rezultatului mai grav faptuitorul nu se
mai afla in stare de intoxicatie.

1. Intoxicapa involuntara cornpleta- cauza de neimputabilitate

A. Conditii:

1. sa fie saviritii 0 fapta prevazuta de legea penala

7. EROAREA

2. fapta sa fie savirita in stare de intoxicatie involuntara completa

B. Efectele stiirii de intoxicape involuntarii completa:

a. produce efecte in personam;
b. Wiiturii caracterul penal al faptei savar~ite in stare de intoxica~ie
involuntara cornpleta;
c. procurorul va dispune clasarea, iar instan~a va dispune achitarea;
organele judiciare nu pot aplica pedepse ori masuri educative, insii
pot aplica masuri de siguranta (obligarea la tratament medical s~u
internarea rnedicala);
d. inlatura raspunderea delictuala a faptuitorului.

--+ 1. Eroarea asupra

tipicita~ii

(cu privire La elel/lentele constitutive ale

infractirwii);
A. Condifii:

1. comiterea unei fapte prevazute de legea penalii in conditiile

greite a existentei unei stari, situatii sau
imprejurari de care de pin de caracterul penal al faptei;
necunoaterii/cunoa~terii

./ ,stare" - modul in care se prezinta o persoana, entitate, bun;

...

114

Cauzele de neimputabilitate
d . procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea;
e. rninorul pana la 14 ani nu raspunde delictual decat dadi se
dovede~te di a savar~it fapta Cll discemamant; minorul care a
lmplinit varsta de 14 ani raspunde de prejudiciul cauzat, 'in afara de
cazul in care dovede~te ca a fost lipsit de discemamant Ia data
savar~irii faptei; persoana care, in temeiullegii, alunui contract ori
al unei hotarari judeditore~ti, este obligata sa supravegheze un
minor va rasptmde pentru prcjudiciul produs de acesta;
f. fata de minorul care a savar~it o fapta prevazuta de legea penala ~i
care nu dispunde penal, Comisia pentru Protecpa Copilului ori, dupa
caz, instanta judecatoreasca poate dispw1e masura plasamentului sau
a supravegherii specializate.

115

B. Efectele iresponsabilitiitii
a. produce efecte in personam;
b. 'inlatura caracterul penal al faptei savar~ite In stare de iresponsabilitate ca urmare a lipsei imputabilitatii;
c. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea;
nu pot fi aplicate pedepse sau masuri educative, 'insa pot fi dispuse
masuri de siguranta (obligarea la tratament medical sau intemarea
medicala);
d . inlatura raspunderea delictuala a faptu.itorului, insa poate fi anga-

jata raspunderea delictuala pentru fapta altuia a persoanei care in

temeiul legii, al unei hotarari judeditore~ti sau unui contract, avea
oblig.atia de supraveghere a iresponsabilului; ca exceptie, art. 1368
Nee prevede o obligat}e subsidiara de indemnizare a victimei de
catre iresponsabil in cazul in care nu se poate angaja raspunderea
celui care avea obligatia de a-1 supraveghea.

5. IRESPONSABILITATEA
I. Condifii:
1. savar~irea unei fapte prevazute de legea penala, nejustificata;
2. existenta unei stan de incapacitate psiho-fizica in momentu.l sav~irii faptei;

../ incapacitatea psiho-fizica implica imposibilitatea de a-~i da seama de

actiunile sau inactiunile sale sau de urmarile acestora (factorul
intelectlv) ~i incapacitatea de a fi stapfm pe ele (factorul volitiv);
./ dad\ incapacitatea de intelegere ~i vointa nu este anihilata, ci numai
atenuata, caracterul penal al faptei nu este uuaturat, acest aspect
putand fi avut u1 vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei.
3. incapacitatea psiho-fizidi sa se datoreze unei boll psihice ori altor cauze

anormale;
./ este necesar ca boala psihica sa fie susceptibila sa afecteze responsabilitatea;
./ alte cauze care pot afecta responsabilitatea pot fi sornnambulismul,
starile hipnotice etc.

CD OBSERVATII:
1. in cazul infraqiunilor cu durata de consumare, starea de iresponsabilitate

trebuie sa existe pe lntreaga durata a consmnarii faptei; daca aceasta a

existat Ia 1nceputul comiterii faptei, incetand insa pe parettrsul comiterii ei,
faptuitoru1 va raspunde pentru actiunile sau inac(iunile comise cand era
responsabil;
2. nu pot constitui cauze ale starii de iresponsabilitate acele imprejurari pe

care legea le califica drept cauze autonome care inlaturii caracterul penal al
faptei (be(ia, minoritatea);
3. daca actiunile sau inacpunile infractionalc au fost savar~ite de faptuitorul

. care la momcntul comiterii faptei nu era responsabil de acestea, dar care

~i-a provocat anterior in mod voluntar sau din culpa aceasta stare de
iresponsabilitate intr-un moment In care avea deplina capacitate intelectiva
~i volitiva (actio Iibera in causn), nu se va rctine cauza de neimputabilitate a
iresponsabilita(ii.

113

Cauzele de neimputabilitate

112

nu se va retffie excesul neimputabil daca apararea este dispropor-

e. excesul neimputabil de aparare nu mUitura raspunderea civila,

ponata 1n raport cu atacul;

../ nu se va re?ne excesul neimputabil daca depal?irea limitelor unei
aparari propoftionale este determinata de alte cauze decftt starea de
tulburare sau temere generata de atac, ci excesul scuzabil, ce reprezinta
o circumstanta atenuanta legala [art. 75 alin. (1) lit. b) NCP], pe care
instanta ova avea 1n vedere la individualizarea pedepsei;
../ excesul neimputabil de apiirare poate constitui o cauza de neimputabilitate doar pentru persoana fizica, nu l?i pentm persoana juridica.

faptuitorul putand fi obligat la plata unei indemnizatii adecvate ?i

../

f. excesul neimputabil 'in acpunea de salvare nu mHitura raspunderea

civila pentru prejudiciile cauzate tertilor, aceasta fiind angajata pe
temeiulimboga\irii Hira justa cauza .

4. MINORITATEA

B. Excesul neimputabil in acp.unea de salvare

../ nu este imputabiHi fapta celui care acponeaza 1n stare de necesitate l?i
care nu ~i-a dat seama, 'in momentul comiterii faptei, ca pricin~~el?te
urmari viidit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca

pericolul nu era mlaturat;

../ este necesar sa fie indeplinite toate conditiile prevazute de art. 20
alin. (2) NCP cu privire la pericol, precum i cele referitoare la acpunea
de salvare, cu cxceptia proportionalitiitii, faptuitorul neavand, la momentul
comiterii faptei, reprezentarea ca va pricinui urmari vadit mai grave
decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era mUiturat;
../ dad\ H\ptuitoml a depait limitele sUirii de necesitate, ctmosciind cii va
pricirwi urntifri viidit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca
pericolul nu era 'inlaturat, se va retine existenta circumstantei atenuante legale prevazute de art. 75 alin. (1) lit. c) NCP (dep~irea limite/or
stiirii de necesitatc);

../ exccsulfn actiunea de salvare poate constitui o cauza de neimputabilitate

doar pentm persoana fizica, nu i pentru persoana juridica.
C. Efectele excesului neimputabil:
a. produce efecte in perso11am, nerasfrangandu-se asupra partici-

pantilor;
b. inlatura caracterul penal al faptei;
c. nu este posibila aplicarea unei pedepse sau masuri educative, msa
este posibiUi aplicarea unei masuri de siguranta;
d. procurorul va dispune clasarca, iar instanta va dispune achitarea;

echitabile;

A. Conditii:

1. savarirea unei fapte nejustificate, prevazute de legea penala;

../ fapta p~ate fi sava~rita ~ ori:e_ calitate (autor, instigator, complice) i
poate ft consumata sau ramasa m faza tentativei.
[
2. existen~a stiirii de minoritate la momentul savaririi faptei;
../ minorii pana la 14 ani sunt prezumap absolut ca nu au discemamant ~i
nu raspund penal; minorii cu varsta mtre 14 ~i 16 ani sunt prezumati
relati v ca nu au discemamant i . raspund pen a 1 numai daca se dovedete prin expertiza medico-legala psihiatridi faptul ca au savar~it
fapta cu discemamant;
../ In cazul infracpttnilor cu duraUi de consumare (contint:te, continuate ~i
de obicei), minorul va raspunde penal numai pentru actele realizate
dupa momentul de lacare acesta raspunde penal;
../ 'in cazul infracpunilor progresive, faptuitorul nu va raspunde penal
daca la data comiterii faptei nu raspundea penal, chiar daca la
momentul epuizarii faptei acesta raspundea penal.
B. Efectele minoritapi:
a. produce efecte i11 perso11am;
b. lnlahtra caracterul penal al faptei

savar~ite

in stare de minoritate, ca

urmare a lipsei imputabilitatii;

c. nu pot fi aplicate Hiptuitorului masuri educative, msa este posibila
aplicarea unor masuri de siguranta;

110

I , Cauzele de neimputabilitate
B. Efectele constrangerii fizice
a. produce efecte in personam;
b. lnlatura caracterul penal al faptei savariiite ca urmare a constrangerii
fizice;
c. persoana care exercita cu intenpe acte de constrangere fizidi asupra
faptuitorului va raspunde penal pentru participape improprie la fapta
savariiita de persoana constransa;
d. procurorul va dispune clasarea, iar instan~a va dispune achitarea;
e. inlatura raspunderea delictuaHi a faptuitorului, insa nu 'in.latura
rasptmderea celui care a exercitat actele de constrangere.

c:;r 2. CONSTMNGEREA MORALA

A. Conditii
1. con~trangerea sa fie savar!?itii prin amenintarea cu un pericol grav;

./ poate fi cauzata numai de o persoana, iar nu de tm animal sau de un

fenomen natural etc.;
./ constrangerea consta in an1enintarea cu tm rau care poate privi persoana
faptuitontlui sau o alta (chiar persoana celui care amenin~a);
./ pericolul cu care se ameninta trebuie sa fie g-rnv, iminent, i11evitabil, i11j11st iii
proportio11al cu urmarea faptei penale ce se solicita a fi savftr~ita.

111

2. spr~ deosebire de starea de necesitate, unde faptuitontl are optiunea de a

realiza~ sa~ nu aqiunea de salvare, in cazttl constrangerii morale, persoana
constransa nu are nicio optiune, trebuind sa comita fapta prevazuta de
legea penala (acpune sau inacpune).
B. Efectele constrangerii morale
a. produce efecte in personam;
b. inlatura caracterul penal al faptei savar~ite ca urmare a
constrangerii morale;
c. persoana care exercita cu intentie acte de constrangere morala
~supra Hiptuitorului va rasptmde penal pentru participape
nnproprie }.a fapta savar~ita de persoana constransa;
d. procurorul va dispune dasarea, iar instan~a va dispune achitarea;
e. lnlatura raspunderea delictuaUi a faptuitorului, insa nu 'i.nlatura
raspunderea celui care a exercitat actele de constrangere.

CD OBSERVATJI:
1. con:trangerea moraHi afecteaza libertatea de voint.a, iar nu pe cea de acpune

(cam cazttl constrangerii fizice);

2. dadi faptuitorul a continuat savar~irea faptei chiar dupa incetarea constrangerii, actele indeplinite dupa acest moment constituie infractiune ~i atrag
raspunderea penaUi a acestuia.

2. sa fie irezistibila itt concreto;

3. EXCESUL NEIMPUTABIL
3. fa pta (consurnatii sau tentata) savar~ita in calitate de au tor sau de
participant sub irnperiul constrangerii morale sa fie prevazuta de legea
penala ~i sa fie nejustificata.

CD OBSERVATII:
1. este necesar ca savar~irea acpunii sau inacpunii prevazute de legea penala
sa fi fost solicitata in mod direct sau implicit de catre persoana care exercita
constrangerea;

A. Excesul neimputabil de aparare

./ nu este imputabila fapta celui care aqioneaza in stare de legitima
aparare ~i care, din cauza tullmriirii sau temerii, a depii~it limite/e mzei
apifrliri proportionale cu gravitatea pericolului ~i ctt 1mprejurarile In care
s-a produs atact1!;
./ este necesar sa fie indeplinite toate condipile prevazute de art. 19
alin. (2) NCP cu privire Ia atac, precttm ~i cele de Ia aparare, czt exceptin
proportio11al i tiifii;

108

Cauzele justificative

inliiturare a atacului inainte ca acesta sa vatame valorile amenintate. Or, in

cauzii, se constatii cii nu sunt indeplinite nici conditille referitoare Ia atac ~i
nici cele referitoare Ia apiirare. Astfel, la momentul la care inculpatul a
inceput sa exercite actiuni violente cu cu\itul asupra victimelor, 1111 exista
w t atac actual sau iminent din partea vreunei persoane din grupul advers
asupra sa sau asupra vreunei alte persoane din grupul care 11 msotea, iar
intre vatamarea martorului G.A. ~i violentele exercitate de inculpat s-a
scurs un interval de timp, existand posibilitatea inlatudirii atacului prin
alte mijloace, nu prin savar~irea unor fapte prevazute de legea penala. In
momentele in care inculpatul a aplicat loviturile cu cutitul asupra celor
doua victime, atacul nu era in curs de executare ~i nici pe punctul de a se
declan~a . Infractiunile au fost comise dupa ce grupul din care fikeau parte
victimele incerca sa paraseasdi in fuga zona, fiind urmarit de grupul
inculpatului. In aceste momente, in care victima PM. fugea, inculpatul i-a
aplicat acestuia o lovitura de cutit in spate, dupa care 1-a abandonat,
1ntruca.t observase di victima T.A. se 1mpiedicase ~i cazuse, momente 1n
care, profitand de imposibilitatea acesteia de a se apara, i-a aplicat o loviturii de cutit in partea stanga a toracelui, urmata ~i de alte violente cu
pumnul ~i manerul cutitului in cap. Actiunile vatamatoare ale inculpatului
au fost plasate in timp ~i in afara intervalului 1n care atacul putea fi imi11el1t
~i a momentu lui in care acesta putea fi coHswtzat, astfel ca cerinta necesiUitii
nu a fost indeplinita; intrucat actul pe care 1-a invocat recurentul inculpat
nu era nici iminent ~i nici nu mai era achtal (l.C.C.J., s. pen.,
dec. nr. 945/2009).

&

Nu se poate considera cii inculpatul - co.ndamnat pentru conducerea unui

auto vehicul pe drumurile publice, avand 1n sange 0 1mbibape de alcool ce
depa~e~te limita legala - s-a aflat in momentul savar~irii faptei in stare de
necesitate, chiar daca a efechtat deplasarea pentru a procura medicamente
pentru socrul sau, bolnav de cancer. Socrul inculpatului suferea de o boala
incurabiU\, cu o evolupe lenta ~i 1ndeh.mgata, situatie in care pericolul nu
era nici neprevazut, nici iminent, iar lnlaturarea lui nu era posibiUi prin
administrarea unor medicamente (C.A. Bucure~ti, s. a II-a pen., dec.
nr. 1457/1998).

FU}A nr. 12

CAUZELE DE NEIMPUTABILITATE

I. PARTEA TEORETICA

G'

1. CONSTRANGEREA FIZICA

1. sa fie exercitata o constrangere direct asupra fizicului faptuitorului;

./ constdlngerea poate fi exercitata de o tertii persoana, de un animal
sau poate rezulta dintr-un eveniment i.mprevizibil ~i irezistibil;
2. constrangerea sa fie ire?:istibila in concreto;
3. fapta (consumata sau tentata) savar~ita in calitate de autor sau de
participant sub imperiul constrangerii fizice sa fie prevazuta de
legea penala ~i sa fie nejustificata.

CD OBSERVATII:
1. spre deosebire de starea de necesitate, unde Hiptuitorul are oppunea de a
realiza sau nu actiunea de salvare, In cazul constrangerii fizice, persoana
constransa nu are nicio op\iune, trebuind sa comita fapta prevazuta de
legea penala (acpune sau inac(iune);
2. stan:!a de constningere provocata cu ~tiinta chiar de catre faptuitor, pentru
ca ulterior sa o poata invoca drept cauza de neimputabilitate (actio Iibera in
carrsa), nu reprezinta 0 cauza de neimputabilitate, faptuitorul urmand sa
raspunda penal pentru fapta savar~ita.

106 I

Cauzele justificative

C. Efectele exercitarii unui dreptlindeplinirii unei obligap.i

a. produce efecte in rem,

Clt

privire la toti participnntii;

b. inliHura caracterul penal al faptei;

c. nu este posibiHi aplicarea unei sanctiuni penale;
d. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea;
e. de principiu, exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii inHitura raspunderea delictuala;
f. fapta siivarita in indeplinirea unei obligaP,i impuse ilicit de autoritatea competenta, cu privire la care nelegalitatea nu este vadita,
dei nu constituie infrac~iune, poate atrage dispunderea delictuala _..
a faptu.itorului care putea sa ii de~ seama de caracteml ilicit al
faptei.

c;;='

4. CONSIMTAMANTUL PERSOANEI VATAMATE

A. Conditii
A. CONSIMTAMANTUL PERSOANEI VATAMATE trebuie:
a. sa fie valabil exprimat cu privire la savarirea unei fapte prevazute
de Iegea penala (sa provina de la o persoana cu discemamant, sa
fie serioS, Jiber l exprimat In CUnOtinta de cauza, Sa fie determinat ~i neechivoc);
b. sa priveasca valori sociale al caror titular este persoana vatamata i
de care aceasta poate dispune in mod legal;

107

2. consimtamantul victimei poate conduce la reP,nerea unei forme atenuate a

unei infraqiuni incriminate autonom (de pilda, infracP,unea de ucidere la
cererea victimei prevazuta de art. 190 NCP);

3. poate fi invocata atat de o persoana fizidi, cat ideo persoana juridica;

4. fapta poate fi siivar$itii cu orice forma de vinovap.e (intenP,e sau praeterintenpe sau culpa);
5. dad exprimarea consimtiimantului victimei survine pe parcursul actelor de
executare, se poate rep.ne siivarirea unei tentative la infractiune; consimtiimantul exprimat ulterior incheierii activitap.i infracponale nu are un efect
justificativ, fapta constituind infracpune;
6. in cazul infracpunilor cu durata de consumare, consimtamantul trcbuie sa
r.amana valabil exprimat pe intreaga duratii a corniterii faptei;
7. daca exista consimtamanhl valabil pentru comiterea unei fapte tipice cu
intentie, insa din culpa se produce un rezultat mai grav decat eel pentm
care fusese exprimat consimtamanhil, faptuitorul va riispunde penal pentru
fapta mai grava comisa din culpa.
B. Efectele consimfamantului persoanei vatiimate
a. produce efecte in rem, cu privire In toti pnrticipnntii;
b. inHihtra caracterul penal al faptei pentru care exista un consimtamant valabil al persoanei vatamate;
c. nu este posibila aplicarea unei sanctiuni penale;
d. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea;.
e. inlatura raspunderea delictuala.

c. sa fie anterior primului act de executare al faptei tipice.

CD OBSERVATII:
1. J:n cazul in care consimtamantul persoanei vatamate se regasete printre

elementele de tipicitate obiectiva, ahmci constatarea existentei acestuia nu

constituie o cauza justificativa, ci o cauza care inlatura tipicitatea;

II. PARTEA PRACTICA

,& De esenta legitimei aparari este existenta unei agresiuni, a unui atac care
pune in pericol grav persoana sau drepturile acesteia ori un in teres general
~i care creeaza nccesitatea unei actiuni de aparare imediata, adica de

104

Cauzele justificative

I 1os
2. prin lege se intelege actul normativ emis de Parlament, cat ~i
alte acte normative sau o hotarare judedHoreasca, un contract
etc.;

2. se va refine excesul neimputabil (cauza de neimputabilitate) in situap.a

in care Hiptuitorul nu a avut reprezentarea ca va pricinui urmari vadit

mai grave decat cele care s-ar fi putut produce dadi pericolul nu era
inlaturat;

3. prin drept intelegem atat drepturile subiective, cat ~i prerogativele conferite de lege unei persoane fizice sau juridice ori
unei autoritiiti de stat;

3. in cazul in care faptuitorul a depa~it limitele starii de necesitate, cunoscand

di va pricinui urrniiri vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce
daca pericolul nu era inlaturat, se va rep.ne existenta circumstantei atenuante legale previizute de art. 75 alin. (1) lit. c) NCP (dep~irea limite/or stiirii
de necesitate).

4. exercitarea dreptului trebuie efectuatii in limitele prevazute de

lege ~i cu buna-credintii;
5. in cazul infraqiunilor pentru care Iegea incrimineaza savar~irea
faptei, forii drept, comiterea faptei In exercitarea dreptului
recunoscut de lege inHi.t;udi
numai tipicitatea, neputand fi
..,
retinuta ~i drept o cau6a justificativa.

B. Efectele starii de necesitate

a. produce efecte in rem, cu privire Ia toti participmztii;
b. inHitura caracterul penal al faptei care constituie acp.unea de
salvare;
c. nu este posibiHi aplicarea unei sanqiUili penale;
d. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispUile achitarea;
e. nu inlatura raspunderea delictuala a persoanei care, salvandu-se pe
sine de la pericol (sau un bun al sau) ori fiind salvata (ea sau un
bun al sau), a produs prejudicii materiale tmei terte persoane;
f. -inlatura dispUilderea delictuala a persoanei care prin acp.unea de

___. II. INDEPLINIREA UNEI OBLIGATII IMPUSE DE LEGE

CU RESPECT AREA CONDITIILOR $1 LIMITELOR PREYAZUTE
DE ACEASTA (ORDINUL LEGIn;

1. ~o~t~ ~ invocata atat de 0 persoana fizidi, cat ~ide 0 persoana

JUndica;
.
2. indeplinirea unei obligatii impuse de lege are caracter imperativ; prin urmare, fapta persoanei care o executa In condip.ile
~i Jimitele prevazute de lege este justificata.

salvare a produs un prejudiciu celui care a creat starea de pericol.

r::;:r

__. III. INDEPLINIREA UNEI OBLIGATII IMPUSE DE AUTORIT ATEA

COMPETENTA, IN FORMA PREYAzUTA DE LEGE, DACA
ACEASTA NU ESTE IN MOD VADIT ILEGALA (COMANDA
AUTORITATll LEGITIME);

3. EXERCITAREA UNUI DREPT SAU iNDEPLINIREA

[1

UNEI OBLIGA'fll
--+I. EXERCITAREA UNUI DREPT RECUNOSCUT DE LEGE
(AUTORIZAREA LEGII)

1. poate fj invocata atat de

juridica;

persoana fizicii, cat

~i

de

persoana

este necesar ca obligatia sa fie impusa faptuitorului de autoritatea publica competenta (civila sau militara), cu respectarea
conditiilor de forma ~i fond previhute de lege;

2. se va retine cauza justi ficativa ~i In cazul1ndeplinirii w1ei obligatii impuse In mod nelegal de autoritatea competenta, daca
aceasta nu are un vadit caracter nelegal.

102_ 1

Cauzele justificative

C. Efectele legitimei aparari:

rl

a. produce efecte in rem, cu privire Ia top participanpi;

~ b. inlatura caracterul penal a! faptei savarite In condipile

legitimei aparari, care astfel devine justificata;

_____,

c. nu este posibila aplicarea tmei sanctiuni penale;

103

CD OBSERVATII:
1. aprecierea caractemlui inevitabil a! pericolului se face in concreto, in funcpe
de persoana agenhllui ~i de cunotintele de care dispunea la momentul
comiterii faptei;
2. spre deosebire de legitima aparare, unde atacul (pericolul) provine i.ntotdeauna de Ia o persoana (chiar ~i ahmd cand se realizeaza prin mijlocirea
tmui animal), in cazul stani de necesitate pericolul poate fi cauzat atat de o
persoana ac~ionand cu intenpe sau din culpa, dar o?i de fenomene naturale ori
de w1 animal;

achitarea;

3. dadi pericolul a fost produs din culpa autorului faptei prevazute de Jegea
penala, acesta va fi tras Ia raspundere penala pentru fapta comisa din culpa,
in masura in care este incriminata;

e. inlatura raspw1derea delictuala.

4. nu sc va retine cauza justificativa a starii de necesitate, in masura In care

pericolul a fost ereat 'in- mod intcntionat de catre Hiphtitor.

r----+ d. procuroml va dispunc clasarea, iar instanta va dispune

2. ACTIUNEA DE SALV ARE trebuie sa fie:

G?

2. STAREA DE NECESITATE

A. Condipi
1. PERICOLUL trebuie sa fie:
a. actual sau iminent: in curs de desfiiurare sau pe punctul de a se
produce; poate rezulta dintr-o acpune umana, dintr-un fenomen
natural sau poate proveni de Ia tm animal;
b. o amenintare pentru viafa, integritatea corporala sau saniitatea
unei persoane, pentru un bun important al acesteia ori pentru
un interes general;
c. inevitabil: sa nu poata fi 1nlaturat altfel ded\t prin savarirea
faptei prevazt.ite de legea penaUi, respectiv fapta penala sa
constihlie unicul mijloc de inlaturare a pericolului.

a. rea.Iizata printr-o fapta prevazuta de legea penala (consumata

sau tentata) comisa cu orice forma de vinovape;
b. necesara pentru salvarea ~e Ia pericol a valorilor ocrotite de lege:
-sa i.ntervina cat timp pericolul este iminent sau actual;
-sa fie apta de a lnlatura pericolul (caracter idoneu);
-sa fie singura modalitate prin care putea fi lnlaht rat pericolu.l;
c. propoqionala cu pericolul: aqiunea de salvare sa nu pricinuiasca urmari vadit mai grave ded\t cclc care s-ar fi puhtt
produce daci'i pericolu.l nu era evitat;
--+ d. sav~ita de ditre o persoana care nu avea obligapa de a infrunta
pericolul, pentru a se salva pe sine.

CD OBSERVATII:
1. dadi existau multiple variante de salvare, fiecare constand intr-o fapta
penala, agenhll trebuie sa opteze pentru cea mai pupn grava;

l_

100 I

101

Cauzele justificative

2. AP ARAREA

r-+-

trebuie sa fie

a. realizata printr-o fapta prevazuta de l~gea penala (consumata sau tentata) comisa cu orice forma de vinovape;
I

L---------------------------------~ 1

r---..1 b . precedata de atac;

1---+ Ic. necesara pentru respingerea atacului;

J
J

-+ d. indreptata impotriva agresorului (nu a unui tert ori

a bunurilor agresorului);

L..._..l

e. proportionaHi cu atacul.

CD OBSERVATJI:
1. in cazul infracpunilor cu rezultat ireversibil, apararea nu mai este justificadi
dupa consumarea acestora;
_
2. in cazul infractiunilor cu rezultat reversibil, apararea este justificata ~i dupa
consumarea l~r, in masura in care exista posibilita tea inliHurarii rezultatului;
3. nu este necesar ca fapta ce constituie apararea sa fie unica posibilitate de a
inlatura atacul;
4. dadi atacul se realizeaza prin intermediul unui animal instigat de agresor,
apararea se poate indrepta ~i lmpotriva animalului;

s.

Cod penallegitimeazii apiirarea, chiar ~i atunci dind atacul produce 1111 pcrico/
de 0 g-ravitate micif sau mijlocie, Jiind 'insif 11ecesar ca apifrarea sii fie proportionala
cu atawl (aprecierea proportionalitatii se realizeaza in funcpe de impre-

11011 [

jurarile concrete in care a avut loc atacul

sau ar fi putut fi afecta te etc.);
6.

depa~irea,

apararea, de valorile ce au fost

din cauza tulburiirii ori temerii, a limitelor unei aparari propor-

tionale cu gravitatea pericolului ~i cu imprejurarile In care s-a produs a tacul

~u constituie o cauza justificativa, care inlatura antijuridicitatea faptei, ci o
cauz?i de neimputabilitnte prevazuta de art. 26 NCP, care inHitud\ vinova~a,

ca triisatura gen erala a infractiunii; daca depairea limitelor unei apariiri

proportionate este determinata de alte cauze, se va retine excesul scuzabil, ce
reprezinta o circumstanta atenuanta legala [art. 75 alin. 1) lit. b) NCP] pe
care instanta ova avea In vedere la individualizarea pedepsei.
B. Legitima aparare prezumata
../ este prezumata a se afla in stare de legitima aparare ~i persoana care
aqioneaza pentru a respinge patrunderea unei persoane intr-a
locuinta, incapere, dependinta sau Joe lmprejmuit tinnnd de aceasta, fiira
drept, prin violenta, viclenie, efractie sau alte asemenea modalWiti
nelegale ori in timpul noptii;
../ .. -este o prezumpe legala relativa, care produce o inversare a sarcinii
probei, in sensu! ca organelor de urmarire penala le revine obligatia de
a proba neindeplinirea condipilor legitimei apararii prezumate.
Pentru a exista prezumtia de legitima aparare, ATACUL trebuie sa constea
intr-o:
actiune de patrundere fiira drept (consumata sau in faza tentativei) intr-o locuinta, incapere, dependinta sau Zoe imprejmuit
tiniind de acestea;
patrundere/incercare de patrundere savar~ita prin violenta,
videnie, efractie sau prin alte asemenea mijloace ori in timpul
.noptii.
Conditiile privind APARAREA in cazul prezumtiei de legitima aparare
sunt cele indicate in cazullegitimei aparari (sa constituie o fapta penala, sa fie
precedata de atac, sa fie necesara, sa fie proportionala).

CD OBSERVATII:
1. noul Cod penal /imiteazii sfera spatiilor acoperite de p.r ezumtia de legitima
aparare, eliminand Iocurile imprejmuite sau delimitate prin sernne de
marcare care nu tin de o locuinta, incapere, dependinta;
2. noul Cod penal exti11dc aplicarea prezumtiei situatiei 1n care patrunderea
sau incercarca de patnmdere este savar~i ta in timpul noptii, fara ca patrun_d erea sau incercarea de patrundere sa fi fost savar~ita prjn violenta,
viclenie, efractie sau prin alte asemenea m.ijloace.

99

c. imediat
FI~A

nr. 11
CAUZELE JUSTIFICATIVE

Ill

I. PARTEA TEORETICA

r:::?

1. LEGITIMA APARARE

d. injust

- in curs de desfii~urare sau iminent;

- inceteaza, de regula, odata cu consumarea atacului
(infracpunii), dar poate sa dispara i mainte de consumarea infracpunii, cand se realizeaza numai o tentativa.

- provine de la o fiinta umana, 1ar nu de la un

animal (acesta poate constitui mijlocul prin cares~
exercita atacul coordonat de o persoana);
- presupune lipsa autorizarii de lege a atacului ori
mciilcarea condipilor prevazute de lege pentru
exercitarea sa.

A. Conditii
[

l.ATACUL
trebuie sii fie

material

- violen~a fizi~~- qt sau fara utilizarea

de mijloace ofensive (~ar nu violente
verbale/scrise);
- fapta comisiva sau omisiva (proprie
ori improprie), 1n ipoteza in care
prin omisiune se aduce ati'ngere
valorii sociale protejate de norma
penala;
- nu este necesar ca atacul sa constituie o infrac~iune.

- creeaza tm pericol nemijlocit pentru

persoana ~i drepturile acesteia sau pentru
un interes general;
- nu implica un contact fizic nemijlocit mtre
agresor ~i valoarea ocrotita prin legea
penala, !nsaeste necesar sa nu existe intre
acestea tm obstacol pe care agresorul nu 'il
poate depa~i.

e. lndreptat impotriva celui

care se apara, impotriva -+
altei persoane, a drepturilor
acestora ori a unui interes
general

daca apararea se face in favoarea

altei persoane, nu are relevanta
dadi eel agresat dorea sau nu sa
se apere.

CD OBSERVATII:
1. eel atacat de o persoana iresponsabila va acpona 1n conditiile legitimei

aparari daca nu cunoate starea de iresponsabilitate a agresorului; daca are

cunotinta despre acest aspect, precum ~i d aca atacul provine de la un
animal, se va putea retinc starea de necesitate;
2. atacul poate sa provina chiar de la titularul valorii aerolite de norma
penal a;
3. nu este necesar ca atacul sa se materializeze intotdeauna intr-o infracpune
ori sa fie comis cu intenpe, acesta putand fi savar~it i din culpa.

96

Pluralitatea intermediara

2. termenul I al pluralitatii intermecliare este format dintr-un

concurs de infracpuni, iar al 11-lea termen este format
dintr-o infractiune;
amenda rezultanta aplicata pentru concursul de infractiuni se va contopi potrivit regulilor concursului cu
pedeapsa amenzii ce formeaza eel de-al doilea termen al
pluralitatii intermediare;
v' nu se va putea depa~i maximul general al pedepsei
amenzii.
v'

3. termenul I al pluralitatii intermediare este forma~ dintr-o

infractiune iar eel de-al II-lea termen este format dintr-un
concurs de infractiuni;
'

se va da eficienta mai intai regulilor de la pluralitatea

intermecliara, fiecare amenda stabilita pentru infractiunile
nou-savarite contopindu-se cu amenda aplicata pentru
infrac\iunea ce constituie primul termen, aplicandu-se
regulile de la concurs, rezultantele partiale astel obtinute
urmand sa fie contopite potrivit regulilor de Ia concurs (se
vor aplica doua sporuri, unul rezultand din concurs, iar
mml din starea de pluralitate intermediara);
v' nu se poate depa~i maximul general al pedepsei.

v'

4. ambii termeni ai pluralitii~i intermediare sunt formati

dintr-un concurs de infracpuni;
v' se vor aplica coresptmzator regulile de Ia punctele 2 i 3.

Pedepsele complementare i masurile de siguranta se vor aplica potrivit

regulilor de la concurs:

CD

97

OBSERVATIE: in cazul in care, dupa executarea pedepsei sau considerarea acesteia ca executata {pedeapsa care intrune~te conditiile primului
termen al reddivei), condamnatul savarete 0 noua fapta (care nu indepline~te conditiile celui de-al doilea termen al reddivei), cu toate ca ne
afUim in prezenta unei pluralitap. de infractiuni, aceasta nu reprezinta o
forma a pluralitapi intermediare (care se retffie numai in cazul in care nu
sunt intrunite conditiile legale prevazute pentru vreunul sau ambii termeni
ai recidivei postcondamnatorii, iar nu postexecutorii), ci constituie o pluralitate nenumita, ce nu atrage un tratament sanctionator speciaL

94

I
,-.

Pluralitatea intermediara
3. termenul I al pluralitapi intermediare este format dintr-un
concurs de infractiuni, iar a1 11-lea termen este format dintr-o
infracpune;
./ pedeapsa rezultanta aplicata pentru concursul de infrac?uni se
va contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa stabilita
pentru infracpunea ce constituie eel de-al 11-lea termen;
./ nu se va putea depa~i maximul general al pedepsei inchisorii;
./ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre
data savar~irii noii infraqiuni ~i data ramanerii definitive a
hotararii judeditore~ti (inclusiv eventuala retinere/arestul
preventiv/arest la domiciliu pentru infractiunea ce constituie al
II-lea terrnen al pluralitatii).

95

ambii termeni ai pluralitatii sunt formati dintr-un concurs de

infracpuni;
./ se vor a plica corespunzator regulile de la punctele 3 ~i 4 .

Pedepsele complementare ~i masurile de siguranta se vor aplica potrivit

reguWor de Ia concursul de infraqiuni.

2. PLURALITATEA INTERMEDIARA iN CAZUL

PERSOANEI JURIDICE

~----------------------------------------------------~

4. termenul I al pluralitatii estt~ format dintr-o infractiune, iar eel

de-al 11-lea dintr-un concurs de infractiuni;

./ se va da eficienta rnai mtai regimului sanctionator al pluralitiitii intennediare pentru fiecare infracpune, iar apoi regimulu~
sanctionator al concursului de infractiuni in vederea stabilirii
pedepsei rezultante ce urmeaza a fi executata (vor fi aplicabile doua sporuri, unul rezultand din concurs, iar unul din
starea de pluralitate intermediara);
./ nu se poate depa~i maximul general al pedepsei;
./ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat lntre
data savar~irii noii i.nfractiuni. (al doilea termen) ~i data ramanerii definitive a hotararii judecatore~ti (inclusiv eventualele
reti,neri./arestari preventive);
./ in situatia in care, !nai.nte ca prima pedeapsa la care o persoana
a fost condamnata definitiv sa fie executata sau considerata
executata, sunt savar~ite mai multe infractiuni, 1.mele in stare de
recidi.va postcondamnatorie, iar altele in stare de p luralitate
intermediara, se va aplica pentru toate regimul sancponator al
recidivei.

Termene

1. termenul I al pluralitatii intermediare NU poate consta intr-o

condamnare pentm care a interveni.t amni.stia, prescriptia
executarii, reabilitarea ori pentru o fapta care a fost ulterior
dezincriminata, dar poate consta intr-o condamnare pentru o
infraqiune comisa din culpa;
2. termenul al 11-lea al pluralitatii intermediare poate consta ~i
lntr-o infractiune comisa din culpa.

Aplicarea pedepsei principale pentru infractiunea/infracpunile comise

de o persoana juridica in pluralitate intermediara

Ipoteze: ,....

1. atat termenul I, cat ~i termenul al 11-lea al pluralitatii

intermediare sunt formati dintr-o infractiune;
./ instanta va stabili pedeapsa amenzii pentru noua
infractiune, pe care o va contopi cu amenda aplicata
anterior dupa regulile de la concurs; apoi, instanta va
aplica amenda cea mai mare, Ia care va adauga un spor
de 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate;
./ pedeapsa rezultanta nu va putea depa~i maximu l
general a! pedepsei amenzii.

I 93

FI~A

nr.lO
PLURALITA TEA INTERMEDIAM

Aplicarea pedepsei principale pentru infractiunea/infracpunile comise de

o persoana fizica in pluralitate intennediara

Ipoteze

r-r----------------------....,
1. atat termenul I, cat i terrnenul al 11-lea al pluralitiitii
intermediare sunt fonnati dintr-o infractiune
./ se va contopi lntreasa pedeapsii mzterioarii (chiar daca a
fast in parte executata) cu pedeapsa aplicata pentru
noua infractiune, potrivit regulilor de Ia concursul de
i~fracpuni, iar Ia pedeapsa de baza se adauga in mod
obligatoriu ~i u11 spar de o treime din totalu/ celorlalte
pedepse stabilite (111 cazul In care sunt nwnai pedepse c11
lnchisoarea sau llUIIIni pedepse cu amenda);
./ din pedeapsa rezultanta se va deduce perioada deja
executata din pedeapsa anterioara (inclusiv eventuala
retffiere/arestul preventiv/arestul al domiciliu pentru
infractiunea ce constituie alII-lea termen al pluralitatii).
'

ll

I. PARTEA TEORETICA

./ forma a pluralitapi de infracpuni ce presupune situatia in care,

inaintea inceperii execuHirii(m timpul executarii(m stare de evadare,
eel condamnat mai comite o noua infractiune ~i nu sunt indeplinite
condipile prevazute de lege pentru retinerea sta!ii de recidiva
postcondamnatorie (fie condip.ile privind primul termen a! recidivei,
fie cele referitoare la termenul al Il-lea, fie conditiile referitoare la
ambele termene).

G?

1. PLURALITATEA INTERMEDIARA IN CAZUL

PERSOANEI FIZICE
a. termenul I al pluralitiipi intermediare
NU poate consta lntr-o condamnare pentru care a intervenit amnistia, prescrippa executarii, reabilitarea ori
pentru o fapta care a fost ulterior dezincriminata;

Termene
\

b.

poate consta intr-o condamnare pentru o infractitme

sancponata cu pedeapsa lnchisorii mai mica sau egala cu
1 an sau numai cu amenda ori pentru o infracpune
savarita din culpa.

al 11-lea al pluralitatii intennediare poate consta lntr-o

infracpune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mica de
1 an sau numai pedeapsa amenzii ori o infractiunc savar~ita din culpa.

'

2. infracfiunea ce constituie al 11-lea tennen al pluralitatii

intermediare a fost comisa in stare de evadare;
./ pedeapsa stabilita pentru infractiunea de evadare, cumulata
(aritmetic) cu pedeapsa din a direi executare s-a evadat (care
nu lntmne~te condipile pentru a fi prim termen al recidivei), se
va contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa stabilita
pentru infractiunea ce constituie al !I-lea termen al pluralitatii
intcrmcdiare;
./ nu se va putea depa~i maximul general al pedepsei;
./ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre
data savar~irii noii infractiuni (al doilea termen) ~i data
ramanerii definitive a hotararii judecatoreti (inclusiv eventuala
retinere/arestul preventiv/arestul Ia domiciliu pentru infractitmea ce constituie al doilea termen a! pluralitatii); totodata, se
va deduce i eventuala durata a preven\iei.

90

r:::;=-

Recidiva postexecutorie

I
Pedepsele complementare ~i masurile de siguranta:

2. RECIDIVA POSTEXECUTORIE iN CAZUL

PERSOANEI JURIDICE

1. daca al !I-lea termen al recidivei postexecutorii este format

dintr-o singura infracpune (s-a savar~it 0 singura fa pta in stare
de recidiva postexecutorie), pedepsele complementare ~i
masurile de siguranta se aplidi potrivit dreptulu.i comun pe
langa pedeapsa stabilita intr-o singura etapa;

TERMENULI

Conditii:

2. daca al !I-lea termen al recidivei postexecutorii este format

dintr-un concurs de infraqiuni (s-au savar~it mai multe fapte in
stare de recidiva postexecutorie in concurs}, pedepsele
complementare ~i masurile de siguranta stabilite pentru fiecare
infraqiune se vor aplica pe langa pedeapsa rezultanta potrivit
regulilor de Ia concursul de infractiuni.

1. sa existe o hotarire definitiva de condamnare pentru

savarirea unei infractiuni intentionate/praeterintentionate;
2. pedeapsa la care a fost condamnat infractorul sa fie
a.menda (indiferent de cuantum);
~ 3. a.menda pe~al~-stabilita sa fi fost executata sau considerata
ca executata.

TERMENUL al 11-lea

Conditii\1. infractiunea sa fie comisa cu intentie/praet~rintentie;.

2. infractiunea sa fie sava~ita dupa executarea sau constderarea
ca executata a amenzii aplicate pentru primul termen al recidivei.
3. sa nu fi intervenit reabilitarea conda.mnatului persoana
juridica.

CD OBSERVATII:
1. daca infractiunea a fost savar~ita a tat in conditiile sU\rii de recidiva postcondamnatorie, cat ~i in cele ale starii de recidiva postexecutorie, se aplidi mai
1ntai tratamentul sanctionator al recidivei postexecutorii, iar apoi eel al
recidivei postcondamnatorii;
2. dispozitiile privind descoperi rea ulterioara a starii de recidiva se aplica
corespunzator ~i in cazul persoanei juridice;
3. majorarea limitelor pedepsei amenzii are semnificatia majoram lllllllni n
llllllliirllllli zilelor-nmendii, care constituie minimul special ~i rnaximul special
al pedepsei previizut de lege pentru infracpunea comisa de persoana
jurididi.

Aplicarea pedepsei pentru infractiunea/infractiunile comise de o persoana

juridica in stare de recidiva postexecutorie
./ instanta va proceda la stabilirea pedepsei pcntru infraqiunea nou-savar~ita
(al doilea termen}, avand in vedere dispozip.ile art. 146 alin. (2) NCP,
potrivit diruia ,limitele spedale ale pedepsei prevazute de lege pentru
noua infracpune se mnjorenzii cu jwniitnte, H\ra a depa~i maximul general al
~depsei amenzii" (s.n., M.U.).

91

II. PARTEA PRACTICA

&

savar~irii

In cazul
unei noi infractiuni, de catre o persoana condamnata
definitiv Ia. mai multc pedepse, dintre care unele au fost executate, iar
pentnt altele durata pedepsei nu s-a lmplinit, trebuie sa se i'Cpna di acea
infractiune a fost savar~ita atat in conditiile starii de recidiva postcvndnmllfltoric, cat ~i In cele ale starii de recidiva postexecutorie (I.C.C.J., S.U., dec.
nr. 18/2007).

88 I

Recidiva postexecutorie

I 89

CD OBSERVATII:
1. de regula, in cazul infractiunilor continue, continuate sau de obicei, se va
retine numai recidiva postexccutorie in cazulin care epuizarea acestora are
Joe dupa momentul Ia care prima pedeapsa fusese executata sau considerata ca executata, chiar dadi consumarea infracpunii avusese loc inainte
de acest moment;

2. in cazul in care 0 infracpune progresiva este savariiita inainte ca pedeapsa

sa fie executata ori considerata ca executata, iar rezultatul mai grav se
produce dupa acest moment, se va repne numai starea de recidiva
postcondamnatorie.

Pedeps~le

complementare
~i miisurile de
sigurantii:

2. daca al 2-lea termen al recidivei postexecutorii este

format dintr-un concurs de infractiuni (s-au savar~it
mai multe fapte in stare de recidiva postexecutorie 1n
concurs), pedepsele complementare ~i masurile de
siguranta stabilite pentru fiecare infracp.une se vor
aplica pe langa pedeapsa rezultanta, potrivit regulilor
de la recidiva postcondamnatorie.

Aplicarea pedepsei principale pentru infraqiunea/infraqiunile comise de o

persoanii fizicii in stare de recidiva postexecutorie

Ipoteze: r-1

1. termenul I este format dintr-o unicii infracpune sau dintr-un

concurs de infractiuni, iar termenul al 11-lea al recidivei este
format dintr-o infractiune;
~ sancponarea se face intr-o muca etapa, instanta stabilind o
pedeapsa pentm infracp.unea savariiita in stare de recidiva
postexecutorie, avand ln vedere limitele specia.le ale pedepsei
majorate crt jumiitate;
~ se va deduce eventuala retinere/arestul preventiv/arestul Ia domiciliu pentru infraqim1ea ce constituie alII-lea tem1en al recidivei;
~ nu se poate depaiii maximul general al pedepsei.

2. termenul I al recidivei este format dintr-o infractiune sau

dintr-un concurs, iar eel de-al 11-lea termen dintr-un concurs de
in fracp uni;
./ se va da cficienta mai intai regulilor de la rccidiva postexecutorie, aplicfmdu-se pentru fiecare infracpune nou-savariiita (care
constituie fiecare in parte al doilea termen al recidivei) 0 pedeapsa
lntre limitele speciale majorate cu jumatate; rezultantele parpale
vor fi contopite pohivit regulilor de Ia concurs;
~ nu se poate depa~i maximul general al pedepsei;
~ din pedeapsa rezultanta se va deduce eventuala retinere/
arestul prcventiv/arestul Ia domiciliu pentru infractiunile ce
constituie fiecare in parte al doilea termen al recidivei.

1. dacii al II-Iea termen al recidivei postexecutorii este

format dintr-o singura infracpune (s-a savar~it 0
singura fapta in stare de recidiva postexecutorie),
pedepsele complementare iii masurile de siguranta
se aplica potrivit dreptului comun pe langa pedeapsa stabilita mtr-o singura etapa;

CD OBSERVATII:
1. poate constitui prim termen

~i

o c.ondamnare.Jn strainatate;

2. daca infractiunea a fost siivar~ita atat 1n conditiile starii de recidiva postcondamnatorie, cat ~i 1n cele ale starii de recidiva postexecutorie, se aplica mai
intai tratamentul sancponator al recidivei postexecutorii (majorarea limitelor de pedeapsa cu jumatate), iar apoi, dupa individualizarea pedepsei,
eel al recidivei postcondamnatorii (cumul aritmetic cu restul de pedeapsa
de executat).

3. Descoperirea ulterioara a starii de recidiva postexecutorie

1. atrage reindividualizarea pedepsei cu repnerea starii de recidiva

postexecutorie, cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de

condamnare se descopera ca, La data savar~irii faptei, infractorul se
afla in stare de recidiva;
2. este necesar ca, Ia momentul pronuntarii hotararii de condamnare,
instanta de judecata sa nu fi putut cunoa~te existenta starii de
recidiva.

7
/

86

87

I ... Recidiva postexecutorie

Cand pedeapsa este aplicatii prin hotiirarea definitivii in consider~r~a ~nui
concurs de infracpuni, se va repne existenta primului termen al rectdtvet:
a. daca toate infracp.wille care fac parte din concurs sunt
intenP,onate/praeterintentionate, iar pedeapsa rezultanta
este mai mare de 1 an (chiar daca pedeapsa stabilitii pentru
fiecare infractiune este mai midi de 1 an inchi.soare sau
pentru unele chiar amenda);
b . dacii pentru una/unele dintre infracp.unile intenponate/
praeterintentionate au fost stabilite pedepse de peste
1 an/de 1 an/mai mici de 1 an inchisoare, iar peritru infracti.unea/infractiunile din culpa s-a stabilit pedeapsa amenzii,
~edeapsa re~ultanta fiind de peste 1 an 'inchisoare (~i
amenda);
c. dacii pentru infracp.unea/infractiunile intenponate/
praeterintentionate s-a stabilit pede~psa in:hisorii n:~i
mare de 1 an, iar pentru cea/cele dm culpa s-a stab1ht

3. intrucat pentru faptele comise In stare de minoritate nu se poate apli.ca 0

pedeapsa, ci numai masuri educative privative sau neprivative de li.bertate,
o astfel de condamnare nu ar putea constitui prim termen al recidivei;
4. potrivit art. 9 alin. (1) LPANCP, pedepsele cu inchisoarea a plicate in baza
dispozitiilor vechiului Cod penal pentru infracp.uni comi.se in timpul
minoritiitii nu vor fi luate In considerare Ja stabilirea starii de recidiva
potri.vi.t dispozitiilor noului. Cod penal;
5. se va putea repne ca prim termen al reci.divei condamnarea pronuntata
pentru o infractiune consumatii cat timp inculpatul era minor, dar epuizata
dupa ce acesta a devenit major, cu exceptia infracp.unii progresive, cand
starea de minoritate nu trebuie sa existe Ia momentul consumarii infracp.unii., pentru a se rep.ne recidiva.

ITERMENUL al 11-lea
~

Condip.i

\\:1 .

. I praetennten~e;
1 m
f rae fmnea sa com.sa cu.mtent

pedeapsa inchisorii de panii la 1 an.

./ nu se va retine existenta primului tennen al recidivei dad\ pentn.t

infractiunile intentionate/praeterintentionate s-a stabilit pedeapsa
ame~ii(mchisori.i de eel mult 1 an ~i riumai pentru infracpuni din culpa
s-a stabilit pedeapsa de peste 1 an inchisoare.

...

CD OBSERVATII:
1. hoU\.rarea de condamnare poate fi pronuntata de instanta strainii (pentru o

fapHI previizuta ~i de legea romana), daca hotararea de condamnare a fost

recunoscuta in Romania in condip.ile Legii nr. 302/2004;

2.

hotarare definitiva prin care s-a dispus renuntarea la aplicarea pe~e~se~

sau amanarea apliciirii pedepsei nu poate constitui prim termen al reCtdivei
0

(nefiind o hotarare de condamnare);

2. pedeapsa pre.vazuta de lege pentru infractiunea comisa

in stare de recidiva sa fie detentiunea pe via~ii/inchisoarea
de 1 an sau mai mare;
./ poate fi pedeapsa tmica sau inchisoarea altemativa cu
amenda;
./ pedeapsa prevazuta de lege reprezinta pedeapsa prevazutii pentru fapta consumata;
./ nu are relevanta pedeapsa in concret aplicata, aceasta
putand fi rnai mica de 1 an 'inch.isoare sau amenda;
3. infractiunea sa fie siivar~ita dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei stabilite pentru infractiunea ce constituie prim termen al recidivei Cftt tara sau in
striiiniitate);
4. fapta ce constituie eel de-al doilea termen al recidivei sa
fie savar~ita inainte de interven.tia reabilitiirii de drept sau
de implinirea tennenului de reabilitare judecatoreasca.

84

Recidiva postcondamnatorie

FI~Anr.

1. infraqiunea sa fie comisa cu intenpe/praeterintenpe;

Condipi:

'"

9
RECIDIVA POSTEXECUTORIE

2. infracpunea sa fie siivar~ita inainte de executarea

integrala/considerarea ca executatii a amenzii aplicate
prin hotiirare definitiva.

I. PARTEA TEORETICA
Aplicarea pedepsei pentru infractiunea/infracpunile comise de o persoana
juridica in stare de recidiva postcondamnatorie
~

1. instanta va stabili pedeapsa pentm infractiunea nou-savar~ita (al

doilea termen), avand in vedere dispozitiile art. 146 alin. (2) NCP,
potrivit caruia limitele speciale ale numamlui de zile amenda
prevazute de lege pentm noua infraqiune se majoreazii cu jumiitate, Hira
a depa~i maximul general al pedepsei amenzii;
2. instanta va proceda Ia wmularea aritmeticii a acestei pedepse cu.
amenda anterioara sau restul dimas neexecutat din accasta.

II. PARTEA PRACTICA

.& In cazul in care infracrunea continua este savarita in cursul termenului

de incercare al suspendarii executarii unei pedepse anterioare, dar se
epuizeaza dupa expirarea termenului, sunt aplicabile prevederile privitoare la recidiva postexecutorie, iar nu cele privitoare Ia recidiva postcondamnatorie (C.S.J., s. pen., dec. nr. 3003/2003).

Ci?

J: EE:_IJ?IVA POSTEXECUTORIE iN CAZUL PERSOANEI FIZICE

Termenul I

c ondipi:r

~..

1. existenta unei hotiirari definitive de condamnare pentru

savar~irea unei infractiuni intentionate/praeterintenponate
./ nu prezinta importanta dadi este o fapta consumata/epuizata
sau calitatea participantului de autor/instigator/complice;

..
2. pedeapsa stabilita sa fie detentiunea pe viata!inchisoarea
mai mare de 1 an;

3. pedeapsa sa fie executatii sau considerata ca executatii (in caz de

gratiere totaHVa restului de pedeapsa, implinirea termenului de
prescriptie a execut~hii pedepsei);

4. sa nu fie vorba de o hotarare de condamnare pentm: infractiu:ni

comise din culpa, infractiuni pentru care a intervenit amnistia pos;condamnatorie sau fapte care au fost dezincriminate ori pentm care a
intervenit reabilitarea de drept ori pentm care s-a !mplipit termenul de
reabilitare judeditoreasdi.

82 I

I 83

Recidiva postcondamnatorie
<

Regimul pedepselor accesorii, complementare ~i al masurilor de siguranta:

1. aplicarea pedepsei in cazul recidivei postcondamnatorii presupune o operapune in doi pa~i: a. se stabile!iite pedeapsa pentru infractiunea ce constituie
termenul al II-lea, Hicandu-se abstractie de starea de recidiva; b. se aplica
pedeapsa pentru recidiva (cumulul aritmetic);

2. cu referire la toate cazurile men~ionate mai sus, noul Cod penal prevede
1n cazul recidivei postcondamnatorii posibilitatea lnlocuirii pedepsei
znchisorii Cll pedeapsa detentiunii pe viatii. Astfel, art. 43 alin. (3) NCP
stipuleaza: ,dad\ prin insumarea pedepselor ( ... ) s-ar depa~i cu mai mult
de 10 ani maximul general al pedepsei 1nchisorii, iar pentru eel pu~in una
dintre infrac~iunile savar!iiite pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea
de 20 de ani sau mai mare, in locul pedepselor cu mchisoarea se poate

_.

./ de regula, aplicarea de pedepse accesorii, complemen tare sau masuri

de siguranta pe H\nga pedeapsa rezu ltanta pentm recidiva mare
postcondamnatorie va urma, in principiu, regulile d e la .concursul de
infractiuni;

_.

./ ca exceptie, in p1ivinta pedepselor accesorii ~i complementare de

aceeai natura !iii cu acela!iii continut, se va aplica sistemul cwnulului
aritt~e:ic (p~in alaturarca pedepselor complemen tare nu poate fi
depaIt max1mul general de 5 ani).
- _.r_

a plica pedeapsa detentiunii pe viata'';

3. dmd primul termen al recidivei sau pedeapsa stabilita pentru infraqiunea
savar!iiita in stare de recidiva este detentiunea pe viata, se va executa
.e_edeapsa detentiunii pe viata;
4. noua reglementare nu mai prevede reguli speciale de sanctiOt~are a recidivei postcondamnatorii in ipoteza revodirii suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei lnchisorii, a revocarii gratierii condiponate ori
In ipoteza revocarii liberarii conditionate. In toate aceste ipoteze, se va
aplica regimul general de sanctionare a recidivei postcondamnatorii
(cumul aritmetic).

2. RECIDIVA PDSTCONDAMNATORIE iN CAZUL

PERSOANEI JURIDICE

hotiirare definitiva de conda~are

pentru siivar~irea unei infracpuni intentionate/
praeterintentionate;
1. sa existe

Conditii:

Descoperirea ulterioarii a stiirii de recidivii postcondamnatorie

2. pedeapsa Ia care a fost condamnat infractorul sa

fie amenda (indiferent de cuantum);

./ atrage recalcularea pedepsei cu retffierea starii de recidiva postcondamnatorie cand dupa ramanerea definitiva a hohlrarii de condamnare !iii
mai inainte ca pedeapsa sa fie executata ori considerata ca executata se
descopera d\, la data savaro!iiirii faptei, infractorul se a!1a in stare de

3. amenda penalii stabilita sa nu fi fost executata

sau considerata ca executata;

recidiva;
./ este necesar ca, Ia momentul pronuntarii hotararii de condamnare,
instanta de judecata sa nu fi putut cunoa~te existenta starii de recidiva.

4. condainnarea sa nu fie: p entru infractiurii din

culpa, pentru care a intervenit amnistia postcondamnatorie sau pentru fa p te care au fost dezincriminate ~i sa nu fi intervenit reabilitarea.

80

Recidiva postcondamnatorie

CD OBSERVATII:
1. nu se va putea depa~i maximul general al pedepselor;
2. daca infractorul a evadat din starea de retinere sau de arest preventiv, va

81

acestora potrivit regulilor de Ia concursul de infracptmi, rezultand astfel

pedeapsa: unica, iar a poi va proceda potrivit regulilor de Ia pet. 3;
3. pedeapsa rezultanta aplicata nu poate
depselor.

depa~i

maximul general al pe-

exista concurs, ~i nu reddiva, intre evadare ~i infrac~iunea pentru care

infractorul fusese retinut sau arestat;
3. daca In stare de evadare din executarea pedepsei inchisorii ori detenpunii
pe viata este savar~ita 0 noua infracptme, se vor aplica regulile generale de
sancponare pentru situapa in care al doilea termen al recidivei postcondamnatorii consta lntr-un concurs de infracpwli (evadarea ~i infracpunea
nou-savar~ita); in mod similar se va proceda ~i daca noua infracpune este
savar~ita 1naintea evadarii ori in timpul evadarii; se aplica mai intai
pedeapsa potrivit regulilor de la concursul de infracpuni .,E.er:-tru_eel de-al
doilea termen, iar apoi pedeapsa rezultant~ potrivit regulilorde l<necidivii.

4. Termenul I al recidivei este format dintr-o infracpune, iar termenul

al 11-lea dintr-un concurs de infracpuni (termen secund multiplu);

./ se va da eficien~a mai intai regulilor de la concursul de infractiuni

pentru eel de-al doilea termen, iar apoi pedeapsa rezultanta ;e va
stabili potrivit regulilor de Ia recidiva (cumul aritmetic dintre

rezultanta parfialii ce constituie al doilea tennen

tennen);

primul

./ din pedeapsa rezultanta sc va deduce ceea ce s-a executat intre

data savar~irii primei infractiun i ce aldituie~te concursul (~iii care
impreuna constituie eel de-al doilea termen) ~i data ramanerii
definitive a hotararii judecatore~ti (i..nclusiv eventuala retinere/
arestui preventiv/areshll Ia domiciliu pentm vreuna din i~fracti
miile conc{trente; ce impreuna constituie al II-Iea termen 'al
recidivei).

3. termenul I al recidivei este format dintr-un concurs de infracpuni

(prim termen multiplu), iar al 11-lea termen este format dintr-o

infractiune;
./ pedeapsa stabilita pentru infractiunea savar~itii ulterior (a\ doilea
termen) ~i pedeapsa rezultanHi aplicata pentru concursul de
infracpuni din primul termen (in cazul in care infracpunea ce
constituie al doilea termen a fost savar~ita mai..nte de inceperea
executarii pedepsei rezultante anterioare), respectiv restul din
pedeapsa rezultanta ce a mai ramas de executat la momentul
savar~irii noii infracpuni, se cumuleazii aritmetic;
./ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre
data savar~irii noii infractiuni (al doilca termen) ~i data ramanerii
definitive a hoU1rarii judecatore~ti (i..nclusiv eventuala retinere/
arestul preventiv/la domiciliu pentru infractiunea ce constituie

fji

CD OBSERVATII:
1. daca una/unele infractiuni concurentc sunt comise in stare de recidiva, iar

alta/altele in pluralitate interrhediara, se va aplica pedeapsa regulilor de la

recidiva, neputand fi omisa calitatea de recidivist a infractorului;

2. pedeapsa rezultanta aplicata nu poate

depselor.

depa~i

maximul general al pe

alII-lea termen al rccidivei).

CD OBSERVATII:
1. primul termen al recidivei va fi avut In vedere ca pedeapsa unica;
2. 1n ipoteza 'in care pedepsele pentru infracpunile concurente ce formeaza
primul termen al recidivei au fost stabilite prin hotarari judecatore~ti
definitive separate, instanta va trebui sa procedeze mal intai Ia contopirea

_____.

5. ambii termeni ai recidivei sunt formati dintr-un concurs de infrac-

tiuni;
./ se vor aplica corespunzator regulile de la ptmctele 3 ~i 4.

78

Recidiva postcondamnatorie

79

~========================~

CD OBSERVATII:

intrerupta sau in termenul de mcercare al suspendarii sub

supraveghere a executarii pedepsei, cu condipa de a fi
descoperita in acest termen), al graperii condiponate sau al
liberarii conditionate.

1. 'in cazul recidivei postcondamnatorii, poate constitui prim termen Iii o

condamnare in strainatate, daca fapta pentru care s-a dispus condamnarea

este prevazuta ca infracpune ~i in Romania, iar hotararea straina de
condamnare a fast recunoscuta in Romania in condipile Legii nr. 302/2004;
2. noul Cod penal nu mai menponeaza printre condamnarile care nu pot
constihti prim termen al recidivei postcondarrmatorii pe cele pronuntate
pentru infraqiuni savar~i te in timpul minoritatii, intrucat pentru aceste
fapte nuse poate aplica o pedeapsa, ci numai masuri educative privative
sau neprivative de libertate;

Aplicarea pedepsei principale pentru infracpunea/infracpunile comise

in stare de recidiva postcondamnatorie

Ipoteze:_.

3. nu poate constitui prim termen al recidivei o hotarare definitiva prin care sa dispus renuntarea Ia aplicarea pedepsei sau arnana!ea aplidirii pedepsei,
neflind o hotarare de condamnare; constituie insa prim termen al recidivei
condamnarea cu suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei.

~ TERMENUL al 11-lea

'--+ Condi!ii' ~~l:.:i:n:fr:a:c:t:iu:n:e:a=sa:-:1:.e:c:o:m=is:a:cu=:in:t:e:n:t:ie:/:p:ra:e:t:e:ri:n:t:e:n:ti:e:;=~

2. pedeapsa prevazuta de lege pentru infracpunea comisa
in stare de recidiva sa fie detenpunea pe viata/'mchisoarea
de un an sau mai mare;
v' poate fi pedeapsa unidi sau altemativa cu amenda;
v' pedeapsa prevazuta de lege reprezinta pedeapsa
prevazuta pentru fapta consumaH\;
v' nu are relevanta pedcapsa in concret aplicata, aceasta
puH\nd fi mai mica de 1 an inchisoare sau amenda.
3. infracpunea sa fie savarliita inainte de inceperea executarii
pedepsei (inclusiv in cazul In care s-a dispus executarii
pedepsei ori In caz de sustragere a condamnatului de la
executare), in timpul executarii pedepsei, in stare de evadare
(infraqiuriea de evadare poate constitui al doilea termen al
recidivei, in perioada in care executarea pedepsei a fost

(i)

1. atat termenul I, cat i termenul alII-lea al recidivei sunt

formap dintr-o infractiune;
v' pedeapsa stabilita pentru infracpunea sava~ita ulterior
~i pedeapsa stabilita pentru prima infractiLme/restul ramas
neexecutat Ia momentul corniterii noii in.fracpwu se
cumuleaza aritmetic;
v' din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a
executat intre data savar~irii noii infracpwli (al doilea
termen) ~i data ramanerii definitive a hotadirii
judecatore~~
(inclusiv eventuala retinere/arestul
preventiv/arestul la domiciliu pentru infractiunea ce
constituie alII-lea termen al recidivei.

OBSERVATIE: .pedeapsa rezultanta aplicata nu poate

general al pedepselor.

--+

depa~i

maximul

2. infracpunea ce constituie al 11-lea termen al recidivei este infracpunea de evadare;

v' pedeapsa stabilita pentru in fractiunea de evadare se va cumula
(aritmetic) cu restul ramas neexecutat din pedeapsa din a carei
executare a evadat condamnatul;
v' din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre
data savarliirii evadarii ~i data ramanerii definitive a hotararii
judecatore~ti (inclusiv eventuala retinere/a.restul preventiv/arestul
la domiciliu pentru infractiunea de evadare).

77

FI~A

nr. 8
RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE

I. PARTEA TEORETIC~
1. RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE iN CAZUL

PERSOANEI FIZICE

TERMENULI

Conditii:

1. existenta unei hotarari definitive de condamnare pentru sav~irea unei infraqiuni

intentionate/praeterintenponate
./ nu. prezinta i..mportanta dad\ este o fapta
consumaUi/epuizaUi/tentata ~i nid calitatea participantului de autor/instigator/complice;

2. pedeapsa stabilita sa fie detenpunea pe viata!

inchisoarea mai mare de 1 an
./ pedeapsa poate fi aplicata 1n considerarea unei
infraqiuni unice sau a unui concurs de infraqiuni;

3. pedeapsa stabilita sa nu fi fost executata sau

considerata ca executata;

4. sa nu fie condamnfui pentru infraqiuni comise din

culpa, pentru care a intervenit amnistia postcondarnnatorie sau pentru fapte care au fost dezincriminate.

Cand pedeapsa este aplicata prin hotararea definitiva in considerarea

unui concurs de infractiuni, se va retine existenta primului tenn.en al
recidivei:

a. dadi toate infracpunile care fac parte din concurs sunt intentionate/
praeterintenp.onate, iar pedeapsa rezultanta este mai mare de 1 an (chiar
daca pedeapsa stabilita pentru fiecare infracp.une este mai mica de 1 an
1nchisoare sau pentru trnele chiar amcnda);
b. daca pentru una/unele dintre infracpunile intenp.onate/praeterintcnponatc au fast stabilite pedepse de peste 1 an/de 1 an/mai mici de 1
an inchisoare, iar pentru infracptmea/infractiunile din culpa s-a stabilit
pedeapsa amenzii, pedeapsa rezultanta fiind de .peste 1 an inchisoare ~1
amenda;
c. dadi pentru infractitrnea/infraqiunile intentionate/praeterintenponate
s-a stabilit pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an, iar pentru cea/cele din
culpa s-a stabilit pedeapsa inchisorii de pana la 1 an.

Nu se va repne existenta primului termen al recidivei:

1. dadi pentru inf~actiunile intentionate/praeterintentionate s-a stabilit
pedeapsa amenzii(mchisorii d e eel mult 1 an 'inchisoare ~i numai
pentru infractiuni din culpa s-a stabilit pedeapsa d e peste 1 an
mchisoare;
2. in cadrul concursului intra atat infractiuni intentionate sau praeteri..ntentionate, dH ~i infractitmi din culpa, iar pedeapsa stabilita pentru
fiecare dintre infraqiuni este de un an 'inchisoare sau mai mica, insa
pedeapsa rezultanU\ aplicata este de peste un an mchisoare.

74

Concursul de infractiuni

3. Aplicarea masurilor de siguranta, in cazul concursului de infraqiuni

-/ dadi s-au dispus mal multe masuri de confiscare de aceea~i natura ~i cu

acela~i conpnut, dar avand ca obiect bunuri diferite, acestea se vor
cumula.

G? 4. JUDECAREA SEPARATA A INFRACflUNILOR CONCURENTE

Ipoteze
----+ 1. dupa condamnarea definiti.va pentru o infracpune, infractorul este
judecat pentru o alta infractiune concurenta
-/ pedeapsa stabilita pentru infractiunea dedusa judeditii se va contopi
potrivit regulilor concursului cu pedeapsa anterioadi care are autoritate
de lucru judecat,_ urmand ca din rezultanta sa se scada partea din
pedeapsa deja executata.

CD OBS~RVATII:
1 .. daca pentru infractiunea judecata definitiv s-a dispus amana rea aplicarii
pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, se va
dispune mai intiii anularea amanarii, respectiv a suspendarii, iar apoi se va
proceda la contopire potrivit regulilor de la concursul de infractiuni;
2. pentru realizarea contopirii, este necesar ca pedepsele sa fie executabile,
adid sa nu intervenit vreo cauza care inlatura executarea (graperea totala
sau a restului de pedeapsa).

----+ 2. infractiunile concurente au fost definitiv judecate in cauze diferite

-/ instanta de executare a ultimei hotarari sau, cand eel condamnat se afla In
stare de detmere ori in executarea pedepsei Ia locul de mtmca, instanta
corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau, din
oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat, va proceda la
contopirea pedepselor stabilite definitiv potrivit regulilor de Ia concurs
[art. 585 alin .. (2) ~i (3) NCPP];
./ din pedeapsa rezultanta se va deduce partea din pedeapsa exeetttata deja.

75

CD OBSERVATII:
1. dadi au fost pronuntate hotarari de condamnare definitive pentru infractiuni concurente, rezultantele partiale vor fi descontopite, pedepsele
stabilite pentru fiecare infracpune vor fi repuse in individualitatea lor,
urmand ca instanta de executare a ultimei hotarari sau, cand eel condamnat
se afla in stare de detinere, instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de depnere, din oficiu, la cererea procurorului ori a celui
condamnat, sa procedeze la recontopirea acestora potrivit regulilor descrise
mai sus;

2. pentru realizarea contopirii, este necesar ca pedepsele sa fie executabile,

adica sa nu intervenit vreo cauza care 1nlatura executarea.
. __..... 3. contopirea pedepselor in cazul inlocuirii detentiunii pe viata cu
inchisoarea
-/ daca Ia lmplinirea varstei de 65 de ani instanta decide inlocuirea
detenpunii pe viata cu pedeapsa lnchisorii de 30 de ani ~i interzicerea
drepturilor de o durata de 5 ani, se vor aplica regulile cumulului juridic
de la concurs,. urmand ca din pedeapsa rezultanta a lnchisorii sa fie
dedusa perioada de timp deja executata.

II. PARTEA PRACTICA

,& In caz de condamnare pentru un concurs de infractiuni, aplicarea ped epsei complementare a interzicerii unor drepturi se face, d\nd este cazul,
pentru fiecare infractiune concurenta In parte, urmand a insop fiecare
pedeapsa principala stabilita. Este deci gre~ita aplicarea pedepsei complementare a interzicerii tmor drepturi direct pe langa pedeapsa rezultanta
(C.A. Bucureeyti, s. a ll-a pen., dec. nr. 19/1994).

72 I

Concursul de infraqiuni

2. Aplicarea pedepselor accesorii in cazul concursului de infracpuni

4. Aplicarea miisurilor de siguranta in cazul concursului de infractiuni

aceea~i natura, dar
cu un contffiut diferit, luate in cazul infracpunilor concurente, se vor
cumula;
2. daca s-au luat mai multe masuri de siguranta de aceea~i natura ~i cu
acela~i conpnut, dar pe durate d iferite, se va aplica o singma data
masura de siguranta cu durata cea mai lunga;
3. masurile de siguranta constfmd in confiscarea unor bunuri dispuse
potrivit art. 112 NCP, pe langa fiecare infractitme conCllrenta ori pe
langa unele dintre acestea, se vor cumula.

1. masurile de siguranta de natura diferiUi sau de

1. daca a fost stabilita o singura pedeapsii accesorie pe langa W1a dintre

infraqiunile concurente, aceasta se va aplica pe langa pedeapsa

rezultanta;
2. cand s-au stabilit mai multe pedepse accesorii de natura diferita sau
de aceea~i natura, dar cu continut diferit, se vor aplica toate alaturi
de pedeapsa inchisorii;
3. daca s-au stabilit mai multe pedepse accesorii de aceea~i natura ~i cu
acela~i contmut, se va aplica cen mai grea dintre ele; in toate cazurile,
pedeapsa accesorie rezultanta se executa pana la executarea sau
considerarea ca executata a pedepsei ptincipale rezultante.

fB. In cazul infractoiului persoana juridica

I
I

1. Aplicarea pedepsei principale implica doua etape:

(j)

OBSERVATIE: in noua reglementare, pedepsele accesorii au un continut

mai larg, iar judecatorul urmeaza sa aprecieze daca se imptme aplicarea
uneia ori a mai multor pedepse accesorii prin raportare la fiecare infractiune concurenta.

---+ 3. Aplicarea pedepselor complementare in cazul concursului de

infracfiuni
1. daca a fost stabilita o singura pedenpsif complementara pe langa una

dintre infracp.W1ile concurente, aceasta se va aplica pe langa

pedeapsa rezultanta (principiul totaliznrii sancfizmilor);
2. cand s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natura
diferita sau de .aceea~i natura, dar cu conpnut diferit, se vor a plica
toate alaturi de pedeapsa 1nchisorii (pri11cipiul totnlizifrii pedepselor

complementare);
3. dadi s-au stabilit mal multe pedepse complementare de aceea~i
natura ~i cu acela-?i conpnut, se va aplica cen mai grea di11tre ele
(prillcipiului absorbtiei pedepselor complementare).

~
1. instanta stabilete pedepsele cu amenda pentru fiecare
infracpune concurenta fara a
tine seama de existenta concursul.ui;

------------~

2. instanta aplica pedeapsa pentru

concurs: se va aplica amenda cea
mai mare, precwn ~i 1111 spar (fix ~i
obligatoriu) de o treime di11 totnlul
ce/orla/te pedepse sta/Jilite;

2. Aplicarea pedepselor complementare in cazul concursului de

infracpuni comis de o persoana juridica
a. dadi s-a stabilit o pedeapsa complementara pe lfmga w1a
dintre pedepsele principale, aceasta se va aplica ~i pe langa
pedeapsa rezultanUi;
b. daca s-au stabili t mai multc pcdepsc complementarc, de natura
diferita, sau de aceea~i natura dar cu continut diferit, se vor
aplica cumulativ (cu exceppa dizolvarii);
c. dacii s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceea~i
natura ~i avand acela~i continut, se va aplica pedeapsa cea mai
grea (principiul nbsorbtiei pedepselor colllplementare).
'

70

Concursul de infractiuni

71

3. SANCTIONAREA CONCURSULUI DE INFRACTIUNI

'

'

A. In cazul infractorului major persoana

fizica

____. 1. Aplicarea pedepsei principale irnplica doua etape:

I. instanta stabilete pedepsele pentru fiecare infractiune

concurenta avand in vedere pericolul social al acesteia, fara a
pne seama de existenta unei pluralitati de infracpuni;
- pluralitatea de infracpuni sub forma concursului nu
constituie o circumstanta agravanta a infractiunii privita ut
singuli, ci evidentiaza o periculozitate sporita a infractorului.

./ aplicarea pedepsei pri.ncipale unei persomze fizice care, majorii fiind, a

savar~it mai multe infracpuni in concurs se realizeaza, in principal,
pri.n raportare la sisternul Clllllllilllui juridic, ce presupLme aplicarea
celei mai grele dintre pedepsele stabilite, Ia care sc adaugii !11 mod
obligatoriu zm spor fix .
II. instanta aplidi pedeapsa pentru concursul infracpuni
dupa cum urmeaza:
a) daca s-a stabilit pedeapsa detentiunii pe viata ~i una/mai
multe pedepse cu inchisoarea, se va aplica pedeapsa detentiwtii
pe viata (sistemul absorbfiel);
b) dadi s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, se va aplica
pedeapsa cea mai grea, Ia carese va adauga un spor obligatoriu de
o treirne din totalul celorlalte pedepse stabilite (sistemul CWllLtlului
juridic) - dadi toate pedepsele au acela~i cuantum, pedeapsa de
baza va fi cea pentm infracpunea la care Iegea prevede un maxim
special mai ridicat;
c) dadi s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se va aplica
amenda cea mai mare, la care se adauga un spor obligatoriu de

.~---

o treime din totalul celorlalte amenzi stabilite (sistemul

cwmtlzilui juridic);
d) daca s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea ~i o pedeapsa cu
amenda penala, se va aplica pedeapsa mchisorii, la care se va
adauga amenda in intregime (sistenw/ czmwlului aritmetic);
e) daca s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea ~i mai multe
pedepse cu amenda penala, se va aplica pedeapsa inchisorii, la
care se va adauga in intregime amenda stabilita potrivit
regulilor de Ia lit. c);
f) daca au fost stabilite mai multe pedepse cu inchisoarea ~i o
pedeapsa cu amenda penala, se va aplica pedeapsa inchisorii
potrivit regulilor de Ia lit. b), Ia care se va adauga In intregime
arnenda;
g) cand s-au stabilit mai rnulte pedepse cu inchisoarea ~i mai
mu\_!~ pedepse cu amenda penala, se va aplica pedeapsa inchisorii potrivit regulilor de Ia lit. b), Ia care se va adauga in
intregime amenda, potrivit regulilor de la lit. c) .

./ Pedeapsa rezultanta aplicata conc~ului de infracpuni nu poate

depai maximul general al pedepsei.

CD OBSERVATII:
1. atunci dlnd s-au stabilit mai multe pedep~e cu 1nchisoarea, daca pr~
adaugare Ia pedeapsa cea mai mare a sporului de o trei.n1e din totalul
celorlalte pedepse cu lnchisoarea stabilite s-ar depa;;i cu 10 ani sau mai mult
maximul general a1 pedepsei incltisorii, iar pentru eel pupn una di.ntre
infracpunile concurente pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20
de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detenptmii pe viata;

2. in cazul in care w1a/unele dintre infractiunile concurente sunt comise in

minorat, iar alta/altele dupa majorat, noul Cod penal stabile~te un regim
special de sanctionare In art. 129 NCP.

68 I

Concursul de infractiuni

Gi"'

2. FORME

69

CD

1. Concursul REAL (material) de infractiimi: infractiunile concurente sunt comise prin acpuni/inactiuni distincte.

a. omogen: infracpunile sunt de ~-..----i 1;>. eterogen: infracpunile sunt

de natura dife:i:Wi;
aceea~i natura;

r
a. simplu: nu
presupune o legatura
speciala intre
infractiuni;

OBSERVATIE: in cazul concursului de infractiuni trebuie sa existe o

pluralitate de rezolutii infracponale (concurs), In vreme ce in cazul infracpunii continuate trebuie sa existe unitate de rezolutie in.fracponala pentru
toate actele de executare; totodata, 1n cazul in.fracpunii continuate este
necesara existenta unui unic subiect pasiv, in cazul concursului de infracpuni activitatea infractionala putand fi mdreptata 'impotriva aceleia~i
persoane ori irnpotriva unor persoane diferite.

--+

b. caracterizat (concurs cu
conexitate): presupune o
legatudi speciaHi J:ntre
infracpuni;

a. omogen: infraqi.unile
sunt de aceea~i natura;

(D

b.l. cu conexitate etiologicii:

- o infraqiune (infractiunea mijloc)
este sav~ita pentru comiterea
altei infracpuni (infractilmea scop);
- ambele infracpuni sunt comise
cu inten~ie/praeterintenpe;
- rezolupa infracponala pentru
savar~irea infraqiunii scop trebuie sa fie anterioara savar~irii
infracpunii mijloc.

2. Concursul IDEAL (formal) de infractiuni: este comisa o singura

acpune/inacpune care, fata de urmarile pe care le-a produs, intrune~te
conpnutul constitutiv al mai multor infracpuni;

b.2. cu conexitate consecventionalii:

- o infracpune este comisa pentru
ascunderea unei alte infraqiuni;
- prima infracpune poate fi comisa
cu orice forma de vinovape, iar a
doua se comite numai cu intentie
dire eta;
- rezolupa infracponala pentru a
doua in.fracpune poate fi anterioara sau ulterioara comiterii
primei infracpuni.

b. eterogen: in.fracpmtile Stmt de

natura diferita.

OBSERVATIE: concursul ideal de infractiuni nu trebuie confundat cu

concursul de legi penale cu privire la aceea~i fapta (aceea~i fapta este

incriminata ~i intr-o lege cu caracter general, dar ~i tn alta ce are caracter
special); in cazul concursului de infracpuni, vom avea o pluralitate de
infractiuni, 1n vreme ce 1n cazul concursului de legi penale vom avea o
singura infractitme cu privire la care se vor aplica lntotdeauna dispozipile
legii speciale.

67

4. pentru eel pupn doua infractiuni sa poata fi dispusa o

solutie de condamnare/renuntare la aplicarea pedepsei/
amanarea aplicarii pedepsei

FI$A nr. 7
CONCURSUL DE INFRACTIUNI

./ este necesar sa nu existe vreo ca uza de nepedepsire generala sau spedala ori. de inlaturare a raspunderii penale sau
vreun alt impediment prevazut de art. 16 NCPP.

'

I. PARTEA TEORETICA
./ presupune existenta a doua sau mai multe infractiuni, susceptibile de a fi
supuse judeditii, savfu:~ite de aceea~i persoana fizica sau jurididi prin
actiLmi/inaqiuni. distincte ori prin aceea~i ac?une/inactiunc, mai mainte
de a se fi pronuntat o condamnare definitiva pentn.1 vreuna dintre acestea.

CD OBSERVATII:
1. se va retine existcnta _f-8l.J<=tlrs'l!ui de infractitmi, i.ar nu recidi.va postcon-

damnatorie; daca noua infractiu ne este comisa chiar l:n ziua ramancrii.
definitive a hotararii judecatore~ti de condamnare pronuntate pentm
infracpunea anterioara;

1. CONDITJI:

2. hotararea judecatoreasca este defi.nitiva la data la care nu mai poate fi

r-t 1. sa fie comise douii sau mai multe infractiuni

./

infractiuni.le pot fi comise: in forma consuma~a ori ramase

In faza tentata, cu orice forma de vinovatie, pe teritoriul
Romanie.i ori in strainatate, prin actiuni/inactiuni diferite
ori printr-o actiune/inactiunc unica, impotriva aceluia~i
subiect pasiv ori fata de mai multi subi.ecti pasivi..

atacata cu calea ordinarii a apelului;

3. se va repne existenta concursului de infracti.uni. ~i. In cazul in care una (sau
unele) dintre infractitmi a fost savar~ita dupa ramanerea definitiva a hotad\ri.i, daca ulterior aceasta este anulata/desfi.intata ca urmare a exercitarii
unei cai. extraordinare de atac (revizuire, contestatie In anulare, recurs in
casape), iar noua hotarare a dimas definitiva dupa
infracti.uni.

f---+ 2. infracpunile sa fie savar~ite de aceea~i persoanii

1n care au fost comi.se (autor,
instigator, complice) ~i nici aspectul ca unele fap te au fost
comise in timpul minoritatii ( 14-18 ani).

./ nu are relevanta cali.tatea

pan a Ia intervenirea unei

hotarari definitive pentru vreuna dintre ele

f---+ 3. infractiunile sa fie

saviir~ite

./ infractiunile cu durata de consumare se considera a fi

co mise la momentul epuizarii, cu exceptia infractiunii

progresive, care sc apreciaza a fi comi.sa la momentul
consumihii.

savar~irea

acestor

64

Unitatea de infraqiune

I 65

---+ 5. Infractiunea de simpla repetare

omogenitatea juridica a acestora i pe de alt"

.
'b'
.
,
a parte, acele deosebiri sa fi
compati ile cu urutatea de rezolutie Actiunil 1
e
. .
.
e p ura1e care - atunci cand
. - l
prezmta e ementele aceleiai infractiuni ti ('
l - .
.

P m cazul de fata furt)

a cahuesc o mfracpune continuata nu trebu'e - fi 'd
.
'
al' - ..
1 sa e 1 entice sub aspectL1I
re 1zam lor materiale; unele din ele se pot comite t
.
n1 a t e, 1ar

m r-o anunuta moda

a1ta sau altele in alta modal't t A
.. I a e.
semenea deosebiri . daca nu
modifica rezolupa inipala, nu exclud subordonarea aeti'urul
1, I
.
't"ti fr
or p ura e une1
ttnl a. m acponale de tipul infractiun"
tin
..
d . fr
.
u con uate I nu genereaza un
concurs e m actiuni (C.A. Constanta, s. pen., dec. nr. 11/1997).

../ forma similara infracpunii de obicei, cu distinc?a di, in cazul

infractiunii de simplii repetare, legiuitorul prevede explicit cate acte de
executare trebuie comise pentnt ca fapta sa aiba relevanta penaHi.

CD OBSERVATII:
'
1. infracpunea se consuma in momentulin care se realizeaza numarul de acte
prevazut de lege, pentru ca fapta sa aiba caracter penal i se epuizeaza la
data ultimului act de executare;

2. legea nu prevede vreun regim special de Sa.tlctionare a infraqiunii de

simpla repetare;
3. legea aplicabila infracpunii de simpla repetare este cea de la momentul
epuizarii.

II. PARTEA PRACTICA

.AI& Purtarea unor discupi repetate cu mai multe persoane aflate impreuna,
urmate de primirea unor foloase de la acestea in acelai timp i loc, nu
atribuie faptei sernnificatia unei infr~ctiuni continuate de trafic de
influenta, caracterizaUi prin savarirea repetata a unor actiuni care
prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiai infracpuni, ci constituie o
unitate natura/a de infractiune; aceastii unitate nu este incompatibi.Hi cu
existenta unei pluralitiip de acte materiale, cu condipa ca acestea, considerate in ansa-\Tiblul lor, prin legatura fireasca dintre ele, sii alcatuiasdi o
singura actiune in vederea aceluiai rezultat (I.C.C.J., Completul de 9
judecatori, dec. nr. 604/2003) .

.m

Existenta infractiunii continuate nu este conditionata de omogenitatea

faptid! a acpunilor componente. Pentru aceasta este insa necesar ca, pe de
o parte, deosebirile de ordin material dintre diverse acpuni sa nu afecteze

.m

Pentnt existenta infractiunii unice continuate

"
.
.
.
_
_
'
' nu este necesara 0 rezolupune mfracponala care sa aiba In vedere in mod concret
I d
..

' pana a etali1

faptele
.
'
succesive ce urmeaza a fi savarite fimd suf . t h t"
.
,
1c1en sa eXIste 0
o a rare genenca, cu obiective clare insa hotarare Llrmata"
.
d. .
.
. '
- ca o consecmta
Jme Iata - de maJ multe fapte comise Ia intervale de timp diferite (C A
Braov, s. pen., dec. nr. 211/R/1996).

A

Unitatea de infraqiune

CD OBSERVATII:

63

--+ 3. Infracpunea progresiva

1. lezarea obiectului juridic al infractiunii complexe se poate face prin actiuni

distincte sau printr-o unidi actiune;

..!

presupune agravarea urmarii imediate (fie prin agravarea rezultatului initial, fie prin producerea de noi unnari) fara 0 noua intervenpe din partea autorului.

2. infracpunea complexa poate i comisa cu orice forma de vinovape;

3. legea nu prevede un regim special de sanctionare, pedeapsa aplicabila fiind
cea prevazuta de norma penalii; art. 36 alin. (3) NCP prevede d:i: infracp-

unea complexa savar~ita cu intentie depii$itif, daca s-a produs numai rezultatul mai grav al acpunii secundare, sc sancti01zeazif Cit pedenpsn previizutii de
lege pentru infrnctizmen complexii consumatii;
4. dad\ eel condamnat definitiv pentru o infractiune complexa este judecat

ulterior ~i pentru alte actiuni sau inactiuni care intra m conpnutul aceleia~i
infractiuni, se poate proceda Ia recalcularea pedepsei aplicate, tinandu-se
seama de infractiunea savar~ih'i in mtregul ei; pedeapsa aplicata in urma
recalcularii nu poate fi mai u~oara decat cea pronuntata anterior (art. 37
NCP);
5. complexitatea naturaUi nu reprezinta o forma a tmitatiilegale, ci presupune
absorbtia fireasdi ce opereaza m cazul infractiunilor mai putin grave in
continutul uneia mai g-rave de aceea~i natura (vatamarea corporaU\ in
infracpunea de omor);
6. infracpunea complexa poate fi savar~ita de 0 singudi persoana sau in
participatie (coautorat, instigare, complicitate); o particularitate prezinta
participatia penala m cazul infracptmilor complexe praeterintentionate,
d\nd este necesar ca pozitia subiectiva a instigatorului ~i a complicelui sa fie
aceea~i cu cea a autorului pentru ca ace~tia sa d\spw1da pentm rezultahtl
mai grav prod us prin infracpune;
7. in principiu, tentativa este posibiH\

~i

incriminata Ja infracpunile complexe;

8. infractiunea complexa se consuma in momentul producerii rezultatului

acpLmii principale;

CD OBSERVATII:
1. poate fi comisa cu orice forma de vinovape;
2. mcadrarea juridica a faptei se face in funqie de rezultatul mai grav;
3. legea nu prevede vreun regim si:ecial de sanctiona re a infraqiunii pro-

gresive;
4. legea aplicabila infrac.p tmii progresive este cea de Ia momenhtl realizarii

activitatii infractionale.
__. 4. Infracpunea de obicei
..!

presuptine savar~irea de catre 0 persoana, m realizarea aceleia~i

rezolupi infracponale, de acpuni sau inactiuni care msa nu au
relevanta penala pana in momenhtl repetarii lor de un numar
suficient de ori indtt sa indice obi~nuinta.

CD OBSERVATII:
1. infracpunea se consuma in momentul in care se realizeaza un numar sufi-

cient de acte de executare care sa indice obiceiul

ultimului act de executare;

~i

se epuizeaza Ia data

2. legea nu prevede vreun regim special de sanctionare a infractiunii de

obicei, pedeapsa fiind cea prevazuta de norma de incriminare;
3. legea aplicabila infractiunii de obicei este cea de Ia momentul epuizarii;
4. in cazul infracpunii de obicei exista o w1itate de subiect activ

9. infracpunile complexe pot fi comise in forma continuata.

~i

5. infractiunea de obicei se comite numai cu intenpe;

6. tentativa nu este posibili:'lla infracpunea de obicci;

7. infractiunea de obicei nu poate fi

savar~ita

ln forma continuata.

pasiv;

60

Unitatea de infraqiune

dad\ sunt comise In forma consumata sau au ramas

in forma tentata);
c. unitatea de rezolutie infractionala (intentie directa sau
indirecta);
d. activitatea infractionala sa fie savar~ita Ia diferite
intervale de timp.
Sanctionare:

a. sancponarea infractiunii continuate se realizeaza

intr-o unica etapa;
b. infractiunea continuata savar~ita de 0 persoana
fizica se va sancpona cu pedeapsa prevazuta de
lege, Ia care se poate adauga un spo:r de pana la
3 aT'i, in cazul In care pedeapsa prevazuta de lege
este inchisoarea, sau de pana la o treime din
maximul special al amenzii;
c. infraqiunea continuata sav~ita de 0 persoana
juridica se va sancpona cu pedeapsa amenzii
prevazuta de lege penh'lt infracpunea savar~ita, Ia
care se poate adauga un spor de pana Ia o treime
din acest maxim.

CD OBSERVATII:
1. daca o persoana participa numai 1a un singur act de executare, se va retine
partidpatia Ia savarirea infracpunii continuate numai dadi aceasta a
"amoscut ori a prevazut dl ceilalti partidpanti savar~esc infracpunea in
forma continuata;
2. nu pot fi comise In forma continuata: infracpunile comise din culpa ori
praeterintenponate sau infracpunile cu rezultat ireversibil ori ce\e de obicei;
3. se consuma In momentul savar;;irii celei de-a doua infracpuni care face parte
din wutatea legala i se epuizeaza Ia momentul savar;;irii ultimei fapte;
4. legea aplicabila i.nfracpwili continuate este cea de Ia momentul epuizarii
acesteia; daca infracpunea continuata s-a consumat in timpul minoritatii
faptu.itomlui, dar s-a epuizat dupa majorat, infractuntl va raspunde ca major,
lnsa Ia individualizarea pedepsei se va avea ln vedere aspectul ca tmele acte au
fost comise in minorat;

s.

61

daca., dupa condamnarea definitiva pentm o infrac!iune continuata, sunt

descoperite ~i alte aqiuni sau inacpuni care intra ln conpnutul acestei
infracpuni, instanta va desfiinta hotararea anterioara ;;i, pnand seama de
lntreaga activitate infracponala, va reindividualiza pedeapsa, care nu poate fi
mai UOara decat cea pronuntata anterior;

6. conditia tmitiftii subiectului pasiv se considera indeplinita ;;i atunci cand:

a) bunurile ce constituie obiectul infracpunii se afla in coproprietatea mai
multor persoane;
b) infractitmea a adus atingere wzor Sllbiecfi paszvz secundari diferiti, dar
subiectul pasiv principal este 11nic (art. 238 LPANCP).
~- ~-- 'r

---+ 2. Infractiunea complexii

v"

v"

infracpunea m al carei continut se regase;;te, ca element constitutiv

(forma de baza) sau ca circumstanta agravanta (forma agravanta), o
acpune sau inactiune ce constituie ea insa~i o fapta prevazuta de
legea penaHi [art. 35 alin. (2) NCP];
forme: a. forma de bazii: se realizcaza fie prin reunirea a doua sau mai
mu lte fa pte prevazute de legea penal a, fie prin absorbfia unor
elemente suplimentare care due lao noua incadrare juridica; b . forma
agravatii: presupune crearea unei forme agravate a unei infraqiuni
(infracpunea absorbanta) prin absorbtia unei fapte penale distincte;
o cerin~a esentiala a infractiunii complexe prin absorbpe o
reprezinta caracterul necesar al absorbtiei - fapta absorbanta
sa nu poata fi comisa in nicio alta ipoteza Hira savar;;irea
infracpunii absorbite;
\

este necesar ca infractiunea absorbanta sa aiba un maxim

special al pedepsei mai mare decat maximul special al
pedepsei prevazute de lege pentru sanctionarea infraqiunii
absurbite.

58

Unitatea de infraqiune

t
./ Forme
\

I 59

c. prelungirea 1n timp a elementului material al

infracpunii;
d. pastrarea unitatii elementului material pana la
epuizarea faptei.

___. 4. Infractiunea deviata

v- Modalitati:

a. permnnentii: presuptme un element material care nu

este susceptibil de a fi mtrempt fara afectarea
unitatii naturale a infracpunii;
b. succesivii: presupune un element material care prin
natura sa este susceptibil de mtrerup~ri ce nu afecteaza tnsa unitatea naturala a infracpunii.

CD OBSERVATJI:
1. infracpunea continua se consuma Ia momentul la care fapta mtrune~te
conditiile de tipicitate prevazute de norma de incriminare ~i se epuizeaza la
momentulmcetarii activitapi infracponale;
2. daca infracpunea continua s-a.consumat in timpul minofitatii faptuitorului,

dar s-a epuizat dupa majorat, intregii unitap naturale i se va aplica regimul
infractiunii savar~ite de un major;
3. infracpunea continua poate fi

savar~ita

in forma continuata;

4. legea nu prevede vreun regim special de sancponare a infractiunii continue;

5. legea aplicabila infracpunii continue este cea de la momentul epuizarii
acesteia;
6. spre deosebire de infrnctirmea contimtatii, in cazul infrnctimrii contin11e
succesive rezolutia infractionala poate fi nedeterminata, iar prelungirea In
timp a activitatu infractionale este datorata naturii acpunii sau inactiunii ce
constituie elementul material al infraqiunii, ~i nu vointei faptuitorului;
7. infracpunea continua poate fi
comisiune;

savar~ita

atat prin omisiune, cat

~i

prin

a. nberatio ictus: activitatea infracponala lndreptata 1mpotriva unei persoane sau bun este
deviata catre un alt subiect sau obiect din
cauza realizarii defectuoase a actelor de
executare sau ca urmare a unui eveniment
neprevazut, avand drept repercusiune un alt
rezultat decat acela urmarit, dar de aceea~i
natura cu acesta;
b. error i11 re111 sau error in persoHnm: Hiptuitorul,
din eroare, l;;i indreapta actele de executare
. . (prevazute de norma de incriminare) asupra
- . al~e1-persoane ori asupra altui obiect decat
acela !mpotriva caruia credea ca acponeaza.

CD OBSERVATII: .
1. eroarea intervine in momentul desfa;;urarii acpunii infraqionale in caz de

n/Jerntio ictus, respectiv !nainte de !nceperea executarii, In caz de error in rem

sau error in personam;
2. eroarea nu !nlatura caracteml penal al faptei;
3. se va repne o unidi infractiune intenponata fata de persoana sau obiectul
efectiv lezat.

B. Unitatea Iegala de infractiune

___..._. 1. Infractiunea continuata

infrac-

a. unitatea de subiect activ (toate actiunile/inacpunile

sunt savar;;ite de acelea~i persoane) ~i pasiv;

9. participatia la infractiunea continua este posibiHi in toate formele

(coautorat, instigare, complicitate).

b. fiecare fapta sa lntruneasca continutul aceleia~i

infractiLmi (indiferent dadi sunt comise in varianta de
baza sau !mbraca o varianta agravata ~i indiferent

8. infraqitmea continua poate fi atat

tiune de pericol;

Conditii
0

infractiune de rezultat, cat ;;i

56 I

Pluralitatea de infractori
doua persoana nu a dat curs lndemnului ce i s-a facut i, astfel, instigarea
nu a ajuns Ia autorul care urma sa cornita infractiunea. in cazul in care
indenmul de a canute infractiunea ar fi ajuns la eel vizat ca autor, prima
persoana ar fi fost instigator mediat (indirect), iar cea de-a doua instigator
imediat (direct) i deci fata de ambele s-ar fi putut aplica dispozitiile legale
referitoare la instigarea urmata de executare sau neurmata de executare,
dupa caz (T.S., s. pen., dec. nr. 126/ 1971).

,& Participa(ia sub forma complicita~i1 se poate realiza, din punct de vedere
subiectiv, i cu intenpe indirecta. Aa fiind, exista complicitate nu numai
atund cand rezultatul actiunii autorului este prevazut ca fiind cert, ci i
atund cand acesta este prevazut ca fiind eventual. De asemenea, pentru
existenta complicitapi, nu este necesar ca eel care ajuta sau lnlesnete
comiterea faptei sa doreasdi sa coopereze la savarirea acesteia, fiind
suficient sa accepte ca prin activitatea sa contribuie la comiterea i.nfrac(iunii (C.A. Bucureti, s. aIl-a pen., dec. nr. 969/1997).

FI~A

UNITA TEA DE INFRACTIUNE

'

I. PARTEA TEORETICA

A. Unitatea naturala de infractiune

---+ 1. Infrac\iuPea simpla

v'

consta lntr-o singura activitate infracponala comisa cu orice forma de

vinovatie care produce un singur rezultat;

v'

se va retine existenta unei infractiuni simple atat in ipoteza in care

faptuitorul comite mai multe dintre variantele alternative ale unei
infractiuni, d\t i atunci cand In urma comiterii unei fapte sunt
produse mai multe rezultate prevazute alternativ de legea penala.

,& Complicitatea imateriala sau morala se caracterizeaza prin aceea ca efectele sale poarta asupra psihicului faptuitorului, prin intarirea sau intre(inerea intentiei autorului de a savari fapta prevazuta de legea penala. in
cauza, inculpatul, dei nu a savarit acte materiale de agresiune asupra
victimei, a fost totu~i de acord sa insoteasca pe autontl infractiunii de
omor, s-a inarmat cu un par i lmprew1a cu acesta a patruns in curtea
victimei, In timp ce autorul omomlui a inceput sa o loveasca in cap pe
victima. Prin urmare, activitatea inculpatului intrunete elementele
constitutive ale complicitapi morale, reprezentand o incurajare a autorului
direct al infractiunii de omor, care, altfel, fara acest ajutor moral, nu ar fi
indraznit sa intrl:! In curtea victimei i sa reueasca s-o omoare pe aceasta
(C.S.J., s. pen., dec. nr. 5478/2001).

nr. 6

---+ 2. Unitatea naturala colectiva

v'

Conditii

a. unitatea de rezolutie infracponala;

b. existenta unui proces execuponal unic;
c. actele de executare sa fie de aceea~i natura, cluar
daca nu sunt idenfice;
d. actele sa fie realizate de aceeai persoana i sa
urmareasca aceeai finalitate;
e. actele sa intnmeasca elementele constitutive ale
aceleiai infrac(itmi;
f. actele sa fie indreptate impotriva aceluiai subiect
pasiv.

--+ 3. Infracpunea continua

v' Condi~ii

a. unit.atea de rezolutie infractionala;

b. unitatea de subicct activ;

54

litJI.i4i

Pluralitatea de infractori

4. noul Cod penal prevede ~i o cnuzil specialii de 11epedepsire a participantului in

art. 367 alin. (4) potrivit diruia nu se pedepsesc persoanele care au comis
faptele de constituire a unui grup infractional organizat daca denunta
autoritatilor grupul infracponal organizat, inainte ca acesta sa fi fost descoperit ~i sa se fi inceput savar~irea vreuneia dintre infracpunile care intra in
scopul grupului.

5. CIRCUMSTANTE REALE SI PERSONALE

'

I 55

pentru care a efectuat actele de complicitate, cu exceptia situapei In care a

prevazut i acceptat posibilitatea savar~irii de catre autor a fa ptei mai grave;
2. daca autorul savar~e~te o fapta mai pupn grava decat cea la care a fost
instigat/ajutat, instigatorul/complicele va raspunde pentru fapta efectiv
savar~ita;

3. 1n situapa in care autorul comite o alta fapta ded\t cea la care a fost
instigat/ajutat, nu va exista participape, iar participantii nu vor raspunde
penal.

A. Circumstante personale (privitoare la faptuitor sau de individualizare) - art. 50 alin. (1) NCP:
../ cticum::.tantele privitoare la persoana faptuitomlui constau in
aspecte privind latura subiectiva, mobilul, scopul, cauzele de
neimputabilitate, cu exceptia cazului fortuit etc.;
../ circumstan\ele de i.ndividualizare se refera la o anumita calitate
speciala a faptuitorului, antecedente penale, comportamentul
in societate
etc.;
anterior
.
.

--~

&

../ nu se rasfrang, de regula, asupra celorlalti participanti;

../ unele circumstante personale pot produce efecte asupra celorlalti
participanp in masura In care le-au cunoscut ori prevazut
(devenind astfel reale).
B. Circumstante reale (privitoare la fapta) - art. 50 alin. (2) NCP:

&

../ constau 1n aspecte legate de modalitatea de comitere a faptei, loc,

timp, persoana victimei etc.;
../ circumstantele agravante reale produc efecte asupra tuturor
participanplor, in masura in care acetia le-au cunoscut ori
prevazut;
../ circumstantele atenuante reale produc efecte asupra tuturor
participantilor, chiar daca nu au fost prevazute sau cunoscute.

CD OBSERVATII:
1. cand automl sava r~e~te 0 fapta mai grava decat. cea la care a fost
instigat/ajutat, instigatorul/complicele va raspunde doar pentru fapta

...._

II. PARTEA PRACTICA

&

Exista coautorat numai cand participanpi actioneaza impreuna prin desfa~u rarea tmor activitap materiale concordante, d\nd ei con tribuie nemijlocit
la savar~irea faptei, iar acpunile lor se afla lntr-o unitate indivizibila.
Simpla prezenta fizica a unei persoane, alaturi de inculpat, la locul ~i in
momentu l savar~irii, de catre acesta din urma, a unui omor, nu consti tuie
coautorat (T.S., s. pen., dec. nr. 2819/1982).

.savar~irii

In situatia
infractiunii de omor, lmprejurarea ca loviturile martale au fost aplicate numai de unul din i..nculpati nu d uce la concluzia
inexistentei coautoratului, atata timp dit, In condipile 1n care a fost
conceputa executarea infractiunii, din punct de vedere obiectiv, activitatea
celuilalt i.nculpat, care a pus victima in imposibilitate de a se apara, s-a
'invederat indisp~nsabila comiterii omorului, iar, sub aspect subiectiv, acest
inculpat a prevazut rezultatul produs, moartea victimei, ~i a acponat
nemijlocit pentru realizarea lui (T.S., s. pen., dec. nr. 71/1979).

Fapta unei persoane de a indemna o alta persoana ca aceasta, la randul ei,

sa determine 0 a treia persoana sa comita 0 fapta prevazuta de legea
penala nu constituie instigare Ia infractiunea respectiva, daca cea de-a

52

I 53

Pluralitatea de infractori

3. SANCTIONAREA PARTICIPATJ.El PENALE

Participatia _ . . 1. proprie: sistemul parificiirii pedepselor: participanpi se
sanqioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor
(49 NCP), la individualizarea pedepsei avandu-se in
vedere criteriile prevazute de art. 74 NCP; daca unul
dintre participanti este minor, acestuia i se vor aplica
masuri educative;
_ . . 2. improprie: sistemul diversifici'irii pedepselor(art. 52 NCP)

4. IMPIEDICAREA SAV AR~IRII INFRACTJUNII

DE CATRE PARTICIPANf
v" este o cauzii generala de nepedepsire de care beneficiaza participantul la

savarirea unei infracpuni (coautor, instigator, complice) care:

a) dupa inceperea execuUirii ~i inainte de descoperirea infracpunii,

impiedicii personal i efectiv producerea rezultatului;
b) dupa inceperea executarii ~i inainte de descoperirea infractiunii,
o denunta autoritap..!or, iar, ca urmare a interventiei acestora, este
efectiv impiedicata producerea rezultatului;

v" cauza de nepedepsire este incidenta numai dadi participantu impiedidi

a. in modalitatea intentie - culpa:

participantii care au savaqit fapta cu
intentic (coautorul, instigatorul, complicele) se sanctioneaza cu pedeapsa
pe care legea o prevede pentru fapta
comisa cu intenpe, iar autorul sau
(co)autorul care a comis fapta din
culpa, cu pedeapsa prevazuta de lege
pentru fapta savar~ita din culpa, daca
aceasta este incriminata ~i din culpa,
in sens contrar fiind achitat;

b. in modalitatea inten!ie - lipsa

vinova!ie: participan!ii care au
actionat cu intenpe (coautorul,
instigatorul, complicele) se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de
lege pentru fapta savar~ita, iar
(co)automl care a acponat fara
. vinovape va fi achitat.

efectiv producerea rezultatului infractiunii, fapta ramana.nd in faza tentativei, nu ~j atu.nci cand aCetia se desista;
v" cauza de nepedepsire va profita numai participantului care a impiedicat
savar~irea

infracpunii, ceilalti unnand sa dispunda pentru tentativa, in

miisu ra In care aceasta este posibila ~i incriminatii; daca consumarea este
impiedicata de un tert, top participantii vor raspunde pentru tentativa,
daca aceasta este incriminata;
./ daca actele savar~ite de participant pana in momenhd impiedicarii
constituie o alta fapta prevazuta de legea penala, i se va aplica pedeapsa
pentru aceasta fapta.

CD OBSERVATJI:
CD OBSERVATII:
1. pot fi aplicate pedepse diferite autorului ~i particip~tilor, ~i in _functie_ de
importanta contributiei acestora la comiterea fapte1, legea n~~p~mand
aplicarea aceleia~i pedepse, ci numai raportarea la acelea~1 lirrute de

pedeapsa prevazute de lege;

2. dadi legea prevede pedeapsa inchisorii altemativ cu pedeapsa amenzii, este
posibil ca autorului sa li fie aplicatii pedeapsa inchisorii, iar unuia sau
tuturor celorlalti participanp pedeapsa amenzii.

1. dacii unul dintre coautori lmpiedidi

savar~irea

infractiunii, ceilalp coautori,

instigatori sau complici vor raspunde penal pentru tentativa, dadi aceasta
este incriminata;

2. dacii instigatorullmpiedica savar~irea infraqiunii, cauza de nepedepsire va

opera numai cu privire la acesta, autorul i complicele urmand a fi tra~i la
dispundere penala pentru tentativa la savar~irea infract]u.nii respective,
daca aceasta este incriminata;
3. daca complicele impiedica savarirea infracP,unii, acesta va beneficia de
cauza de nepedepsire, in vreme ce autorul i .instigatorul vor raspunde
penal pentru tentativa, daca aceasta este incriminata;

so I

51

Pluralitatea de infractori
cu privire la locurile unde sunt instalatE,; camere de supraveghere), iar
dat la comiterea faptei o complicitate COilCOmitentii (de exemplu,
asigurarea supravegherii zonei pentru a informa hotul aflat In locuinta
pentru a fura dadi se intorc acasa proprietarii ori daca exista vreun
echipaj de politie in zona);

CDossERVATII:

ajutorul

../ inlesnirea sau ajutorul acordat sau promisiunea ca va primi, dobandi

sau transforma bunurile provenite din aceasta ori di va inlesni valorificarea lor sau ca va da ajutor faptuitorului pentru a ingreuna ori
zadarnid urmarirea penaHi, judecata sau executarea pedepsei trebuind
sa fie anterioare sau concomitente savar~irii faptei;
../ activitatea complicelui (licita sau ilicita) trebuie sa serveasca efectiv
autorului.
Complicitatea
- poate consta in promisiLmea de tainuire a
bunurilor provenite din
savar~irea faptei prevazute de legea penala
realizata inainte sau in
timpul savar~irii faptei.

Tainuirea

Favorizarea
faptuitorului
- consta 1n dobandirea unui - intelegerea de a-1 ajuta
bun provenit din infrac- pe Hiptuitor are loc
P,une ori in transformarea dupa savar~irea faptei.
sau inlesnirea valorifidirii
bunului, dupa savar~irea
unei fapte prevazute de
legea pen aU\, fara sa fi
existat o promisiune anterioara autorului;
- cand, dupa comiterea
unui prim act de tainuire,
faptuitorul promite ca va
asigura valorificarea in continuare ~i a altar bunuri
sustrase, se va rep.ne comiterea In concurs real a infracP,unii de ta.inuire cu
complicitatea la infractiunea de furt, chiar dad\. promisiunea antidpata de tainuire a bunurilor nu a fost
indeplinita.

1. tentativa la complidtate nu este prevazuta de legea penala;

2. complicele acponeaza cu intenpe (direcHi sau indirecta) ori cu praeterintenpe;
3. ln ipoteza infractiunilor pcntru care legea prevede di autorul trebuie sa aiba 0
anumita calitate (subiect activ nemijlodt calificat), nu este necesar ca ~i
complicele sa aiba aceasta calitate;
4. numai complicele concomitent va fi luat 1n calcul pentru rep.nerea
circumstantei agravate generale prevazute de art. 77 lit. a) NCP a comiterii
faptei de trci sau mai multe persoane impreuna;
5. activitatez conplicelui poate consta din acpuni sau inacpuni licite sau licite
(prevazute eventual de Iegea penaUi);
6. se va retine complidtatea indiferent daca subiectul activ nemijlocit comite
fapta 1n forma tentata, consumata sau epuizata;
7. atunci cand persoana care a realizat actele de ajutorare participa nemijlocit
Ia comiterea infracpunii, nu se va retine complicitatea concomitenta, ci
coautoratul;
8. nu se poate repne in concurs ideal complicitatea Ia o iniractiune ~i tainuirea
bunului provenit din aceasta;
9. nu se poate retine 'in concurs ideal complicitatea la o infractiune .]i favorizarea infractorului;
10. a tat complicitatea materiala, cat ~i complicitatea moraU\ pot fi realizate fie
printr-o actiune, fie printr-o inactJune;
11. complicitatea materiali\ ~i complicitatea morala sunt posibile a tat Ia infracpunile de pericol, d\t ~i Ia infractiunile de rezultat;
12. daca autorul nu realizeaza niciun act de executare a faptei tipice sau dadi
savar~e~te 0 tentativa nepedepsita de legea penala, complicele nu va raspunde penal; complicele va raspunde penal pentru complicitate Ia tentativa
comisa de autor, In cazulln care autorul s-a desistat ori a lmpiedicat producerea rezultatului, intrud\t cele doua cauze de nepedepsire a autorului
produc efecte numai i11 perSVIl(l/11, llll in rem ~i, prin urmare, nu se d\sfrfmg
asupra participanP,lor.

48

Pluralitatea de infractori

./ 1n ipoteza infracpunilor pentru. care legea prevede di autorul trebuie sa

aiba o anumita calitate (subiect activ nemijlocit calificat), este necesar ca
top coautorii sa aiba aceasta calitate;
./ 1n situatia faptelor in al caror conpnut constitutiv intra un mobil sau
scop special, este necesar ca toti coautorii sa actioneze avand acela~i
mobil, respectiv in realizarea aceluia~i scop.

CD OBSERVATIE: nu este posibil coautoratulla infracpunile omisive proprii,

la iniraqiunile de obicei, Ia cele cu autor exclusiv sau in cazul pluralitapi
naturale sau constituite.
D. Instigatorul

,/ presupLme determinarea cu intentie a unei persoane Ia savarirea unel

fapte prevazute de legea penaHi (art. 47 NCP);
./ instigarea trebuie sa fie urmata de efectuarea de catre eel instigat a eel
pupn unei tentative; se va retine existenta instigarii ~i in situaFa In care
autorul beneficiaza de cauza de nepedepsire a desistarii ori a !mpiedicarii producerii urmarii socialmente periculoase;
./ noul Cod penal a remmtat Ia incriminarea instigarii neurmata de executare sau urmata de realizarea unei tentative nepedepslbile. Astfel,
dadi autorul nu reallzeaza niciun act de executare a faptei tipice sau
daca tentativa sav~rita nu este pedepsita de legea penala, instigatorul
nu va raspunde penal; daca insa autorul nu raspunde penal pentru fapta
ramasa ln forma tcntata ca urmare a deslstarii sau 1mpiedid1rii producerii rezultatului, instigatorul va raspunde pentru tentativa, cu
exceptia cazului in care beneficlaza el insu;;i de cauza de nepedepsire a
!mpiedidirii comiterii faptei.

CD OBSERVATII:
1. activitatea instigatoru lui este lntotdeauna anterioara adoptarii rezolupei

infracponale de ditre eel instigat;

2. dadi activitatea instigatorului este ulterioara adoptarii rezolupei infracponale, fapta nu reprezinta instigare, ci complicitate morala;

49

3. este posibila atat instigarea la complicitate, dit ~i complicitatea la instigare;

4. coinstigarea presupune cooperarea (simultana sau succesiva) a mai multor

persoane la instigare;
5. In cazul instigilrii succesive, este necesar ca eel instigat sa fi luat rezolutia

infraqionala dupa activitatea de determinate a h1turor coinstigatorilor,

intrucat, daca rezolupa infracponali:'i a fost !nsu~ita dupa actiunea primului
instigator, ceilalp vor avea calitatea de complici morali;
6. daca mai multe persoane actioneaza independent unele de altele pentru a

deter mina savar~irea W1ei infractitmi, nu se va reline existenta coinstigarii,

ci a unui concurs de i.J.i.stigari;
7. instigatorul nu va fi luat in calcul pentru retinerea circumstantei agravate
generale prevazute de art. 77 lit. a) NCP a comiterii faptei de trei sau mai

multe persoane lmpreuna;

8. instigarea este posibila atat Ia infracpunile comise din culpa (cand se va

retine

participa~ia

improprie), cat

~i

Ia infractiunile

savar~ite

cu intenpe sau

praeterinten~e;

9. instigatoml trebuie sa actioneze cu intentie directa sau indirecta, iar nu din

culpa;
10. dad\. instigatorul participa aHituri de autor la savar;;irea infracpunii, instigarea este absorbita In autorat sau coautorat;
11. in ipoteza infractitmilor pentru care legea prevede Ca autorul trebuie Sa aiba

o anumWi calitate (subiect activ nemijlocit calificat), nu este necesar ca

instigatorul sa aiba aceasta calitatc.

E. Complicele
./ persoana care, cu intentie (directa sau indirecta), i11les11ete sau ajutti in
orice mod (material, moral) Ia savar~irea unei fapte prevazute de legea
penala ori care promite, inainte sau in timpul savar~irii faptei, ca va primi,
dobfiudi sart trmzsfonna bunuri/e provenite din aceasta ori cii va fnlesni
valorificnrea lor snu cii vn da ajutor faphtitomlui pentru a lngreuna ori
. zadarnici urmarirea penaHi, judecata sau executarea pedepsei, cluar daca
dupa savar~irea faptei promisiunea nu este lndeplinita;

./ lnlesnirea comiterii faptei constituie o complicitate mzterioaril (de exemplu,

procurarea de bani sau de arme pentru a asigura succesul activitapi
infrac~ionale, predarea de catre un angajat al unei band de d~cumente

46

Pluralitatea de infractori

2. intre participanti sa existe o legatura subiectiva;

3. contmutul infractiunii sa nu presupuna comiterea faptei de

mai multe persoane;

4. fapta sa constituie infracpune (consumata sau tentativa), fund

necesar ca eel putin unul dintre participanp sa fi comis fapta cu
vinovatie.

3. data i locul savaririi infractiunii se analizeaza prin raportare Ia momentul

~i locul savaririi faptei de autor, neprezentand importanta data/locul
cand/unde au fost efectuate actele de instigare sau complicitate.
B. Autorul

./ persoana (fizidi sau juridica) care si'fvfir$e$te in mod nemijlocit o actiune

sau inactiune concreta prevazuta de norma de incriminare (autor
material);
./ autorul nu este participant la comiterea infractitmii, adica nu savarete
fapta prevazuta de Iegea penala in mod mijlocit.

CD OBSERVA"fll:
1. este posibilii participa~ia penala la pluralitate constituita;

2. plangerea prealabila formulata fata de unul dintre participanti este considerata a fi formulata i fata de ceilalti participanp.
_,

47

CD

OBSERVATIE: Ia participapa proprie autorul savar!;ie;;te fapta numai cu

intenpe directii/indirecta sau cu praeterintentie, iar in ipoteza participatiei
penale improprii autorul savar~e~te fapta din culpa ori fara vu1ovatie.

2. PARTICIPATIA PENAL.\
A. Principalele fonne ale participapei penale

Participatie: ~ 1. propric: toti participanpi actioneaza cu aceeai

~ forma de vinovatie;
2. improprie: unii parttetpanti acponcnza cu mtentie,
iar altii din culpa sau fara vinovatie.
Participape:

~1. principalif:

au tori, coautori;

2. sectmdarif: instigatori, complici.

CD OBSERVATII:
1. participatia improprie poate fi retinuta Ia toate formele de participatie

(coautorat, instigare, complicitate);

2. formele secundare ale participapei penale sunt absorbite in cele principale.
(instigarea absoarbe actele de complicitate Ia aceeai fapta; autoratul
absoarbe actele de instigare/complicitate Ia aceea~i fapta);

C. Coautorii

./ persoanele care si!vfir$esc nemijlocit aceea;;i fapta prevazuta de legea

penala;
./ coautorii participa, ocazional, in baza unei legaturi subiective anterioare
sau concomitente executarii activitapi infracponale, Ia savarirea aceleia;;i
fapte tipice;
./ fiecare coautor va raspunde pentru rezultatul final al actelor conjugate,
chiar dadi, privite individual, acestea nu erau de natura a-1 produce;
./ nu este necesar ca top coautorii sa fie prezenti la locul
infractiunii;

savar~irii

./ in cazul u1fractiunilor complexe, coautorii pot comite acte de executare

diferite corespunzator actitmilor ce constituie elementul material al
faptei penale;

./ la mfracpunile continue, actele de coautorat pot interveni pe tot parcursul

desfa~urarii activitatii infracponale, pana la momentul epuizarii acesteia;
./ in cazul infracpunilor continuate, nu este necesar ca toate actele de
executare sa fie comise in coautorat, participarea penala putand exista ~i
numai pentm o parte din actele de executare;

44

Formele ~i fazele infrac~iunii inten~ionate

direia au fost comise. Constituie un asemenea act de executare - al

infracpunii de furt calificat- fa pta inatlpatului care, intr-o seara, a patnms
prin efracpa incuietorilor intr-o baraca a unui antier de constmcpi, fii.nd
surprins de muncitori in timp ce, folosindu-se de o lanterna, diuta printre
hartii. Aceasta fapta este un act de executare care vadete scopul ill
vederea diruia fusese facut sau, cu alte cuvinte, care lasa sa se vada
limpede legatura cu i.nfracpunea de furt pe care inculpatul se hotarase sao
comita (C.A. Bucure~ti, s. a IT-a pen., dec. pen. nr. 44/1997).

&

&

Pentru a beneficia de efectele desistarii, este necesar sa fie illdeplinitc doua

condi,tii, i anume: pc de o parte, atitudinea inculpatului sa fie suficienta
prin ea insai, fara concursul unor cauze exterioare, pentru a zadamici
consumarea infractiunii, iar, pe de alta parte, i.nculpatul sa fie convins di
desistarea sa constituie unin1l factor care impiedica desavarirea executarii. Aceste conditii nu sunt 'indeplinite in cazul in care, pe de o parte,
inculpatul a parasit incinta magaziei apal\inand partii vatamate fara a lua
bunurile, pentru motivul ca a fost vazut de un martor, i pe de alta parte,
chlar dadi a renuntat in cele din urma Ia btmurile sustrase i partea viHamata nu a fost prejudiciata prin luarea acestora, !ipsa ttnei pagube nu se
datoreaza voin!ei inculpatului, ci !mprejurarilor di acesta nu a gasit ill
magazia ill care a intrat bani sau alte bunuri uor valorificabile ~i ca a fost
vazut de di.tre martora menponata (C.A. Cluj, s. pen., dec. nr. 55/2007).

in cazulln care, in timpul duratei unei infrac~iuni continue, se adopUi mai

multe legi penale, fapta sc incadreaza potrivit legii in vigoare Ia data cand
activitatea infractionaUi s-a 'incheiat, iar nu potrivit legii sub imperiul
d ireia a inceput i a durat o perioada de timp (I.C.C.J., s. pen., dec.
nr. 2570/2005).

FI~A

nr. 5
PLURALITATEA D.E INFRACTOR!

I. PARTEA TEORETICA

1. FORMELE PLURALITATil DE INFRACTOR!

'

L.......,

A. pluralitate naturalii (necesarii): cand, prin natura sa, 0

infracptme presupune comiterea sa de ditre doua sau mai
multe persoane;
- fiecare participant are calitatea de au tor;
- nu este necesar ca toti autorii sa actioneze cu vi.novapa cemta
de nonna de incriminare sau sa raspunda penal;
.

B. pluralitate constitnitii (legalii): asocierea mai multor persoane (ce pupn trei) In vederea savar;;irii unor infractiuni
. '
- este ncccsar ca gruparea sa aiba stmctura ie~arhidi i o conducere care a~igura coordonarea activita~ii grupului;
...... - toate persoanele vor raspunde in calitate de autori;
- va exista indiferent daca s-au comis sau nu faptele ill vederea carora a fost constituiHi; dadi acestea au fost comise, se
va retine existenta conntrsului;

l
.

C. pluralttatea ocazwnala- parhctpatia penala.

../ Condi~iile participati,ei penale:

.1. savarirea faptei prevazute de legea penala de catre mai multe

persoane (coautori, instigatori sau complici);

'

42

Formele ~i fazele infractiunii inten~ionate

--+j4. Infracpunea apt consumat

1. in funcpe de momentul consumarii infracpunii, poate fi:

1. de rezultat: in momentul producerii rezultatului prevazut de

norma de incriminare;

2. de pericol abstract: in momentul realizarii actiunii sau

inacpunii descrise de norma penala, din acel moment

producandu-se ~i starea de pericol pentru valoarea sociala
OCI"Otita;

I 43

CD OBSERVATJI:
1. In cazul infractiunilor cu durata de consumare (infracpunile continue,
continuiltc, de obicei, de simpla repetare sau progrcsive), se face clistinctie
'intre momentul consumarii, respectiv eel al epuizarii, care insa face parte
tot din stadiul infractiunii fapt consumat; in raport de momentul epuizarii
se va determina aplicarea legii penale in timp, a legii de arnnistie/gratiere
etc. ('i'n cazul infractiunii continue, continuate, de obicei, de simpla
repetare);
2. in cazul infracpunii progresive, legea aplicabiUi este cea de la momentul

comiterii activitatii infraqionale (momenh1l consumarii infractiunii), iar nu

cca de la momentul producerii rezultatului (epuizarii infracpunii).
_.-

3. de perico_l concret: in momentul in care starea de pericol s-a

produs efectiv.

II. PARTEA PRACTICA.

CD OBSERVATII:
1. din momentul consumarii infracpunii, toate actele comise in cadrul fazelor

anterioare (actele de pregatire, tentativa) se subsumeaza infractiunii

consumate care le absoarbe;
2. odata consumata infracpunea, nu mai poate reveni intr-una din fazele
anterioare, indiferent de atjtudinea Hiptuitorului;
3. in funcpe de momentul consumarii infracpunii se determina: legea aplicabila, terrnenul de prescripp.e a raspunderii penale etc.;
4. de regula, rnomentul consumarii coincide cu momentul epuizarii, cu
.exceppa infracpunilor cu durata de consumare.

Epuizarea infractiunii: este momentul final al consumarii infraqiunii,

cand, din cauza continuarii activitatii infractionale ori augmentarii rezultatului, se produc ultimele unnari ale infracpunii.

,& Spr~ deosebire de tentativa, actele preparatorii, dei se inscriu ~i ele in perioada externa a activitatii infractionale, se caracterizeaza prin desfa~u
rarea unor actiuni de pregatire a executarii propriu-zise a activitatii
infrac~ionale, pregatire matcriala (cum este cazul procurarii unor mijloace
ce urmeaza a fi folosite Ia savar~irea infracpunii) sau, dupa caz, morala.
Specific acestei faze este faphl di nu se executa actiwu ce contureaza
elementul material a! 1aturii obiective, ci doar activitati menite sa pregateasca executarea. In notiunea de , tentativa" nu pot fi cuprinse numai
acpunile prevazute de verbu111 rege11s, caci aceasta ar restrange prea mult
sfera actelor de cxccutarc, ci ~i acele actiuni anterioare sau concomitente cu
actiunea tipidi elemenhtlui material, legate nemijlocit de aceasta ~i care
sunt angajate in mod neechivoc In sensul savar~irii faptei (C.A. Bucure~ti,
s. a Il-a pen., dec. nr. 1388/2002).

,& Momentul initial a! tentativei este marcat de inceputul tmui act de executare. Actele de executare sunt acclc acte care au aptih1dinea sau capacitatea, prin ele insele sau raportate la lmprejurarile in care au fost
eech1ate, de a ,trada" sau ada In vileag rezolutia infrac~onala In vederea

40 I

Formele

~i

fazele infraqiunii intentionate

CD OBSERVATII:

6. este necesar ca desistarea sa fi intervenit 1naintc de descoperirea faptei

(cunoa~terea acesteia de catre victima sau de catre terti ori de ditre autoritati, chiar dad\ faptuitorul nu este cunocut).

1. limitele legale ale pedepselor complementare nu stmt reduse ca urmare a

retiJ1erii tentativei; totu~i la individualizarea pedepselor complementare se

va tme seama de pedeapsa aplicata ca urmare a reducerii limitelor de
pedeapsa;

- + B. Impiedicarea producerii rezultatului se poate realiza prin:

i) irnpiedicarea voluntarii i eficimta de catre autor a producerii
urmarii socialmente periculoase a faptei prevazute de norma de
incriminare, dupa executarea in intregirne a activWipi infractionale
$i fnninte de descoperiren fnptei;
\
ii) lncuno$tillfarea volrmtarii a nutoritiitilor de ciitre autor, dupii execu tarea /11 fntregime a activitiftii injiacfi,male $i fnailzte de descoperiren
faptei, a~~fel l11cnt consumaren sii poatii fi lmpiedicafti (estc necesar en
lmpiedicnrea producerii rezultatului de ciitre nutoritiifi sa fie eftcientii).

2. se va aplica pedeapsa prevazuta de lege pentru infractitmea consumata

atunci cand fapta dimane 1n faza tentativei, dar sc produce praeterintentionat rezultatul mai grav prcvazut de lege [art. 36 alin. (3) NCP].
./ Cauze de nepedepsire a tentativei

CD

OBSERVATil: NU se refera Ia situatiile 1n care tentativa nu este incriminata, ci la cazurile 1n care autorul a comis o tentativa pedepsibila, insa
aceasta nu se pedepse~te datorita interventiei unei cauze de nepedepsire a
acesleia (desistarea sau impiedicarea producerii rezultatului).

CD OBSERVA'fll:
1. impiedicarea producerii rezultatului nu se confunda cu lnlaturarea rezul-

tatului sau a consecintelor infractiunii, care se situeaza ulterior consumarii

infractitmii;

- - . A. Desistarea: actul de executare sa fi fast 1ntrempt 1n mod voluntar de

faptuitor (fie printr-o omisiune, fie printr-o comisiune) 1nainte de
descoperirea faptei ;;! urmarea socialmente periculoasa sa nu se produdi.

2. poate interveni numai in cazul tentativei pcrfcctc;

3. este necesar ca toti coautorii sa fi 1mpiedicat producerea rezultatului; dadi.
numai unul dintre coautori a impiedicat producerea rezultatului infracponal, numai acesta va beneficia de cauza de nepedepsire;

CD OBSERVATII:
1. este aplicabila numai in ipoteza tentativei imperfecte;

2. intreruperea . actului de executare nu. trcbuie sa fie urmarea unei

constrfmgeri (fizice sau morale) sau a unui obstacol de neinlaturat;
3. este necesar ca toti coautoril sa se fi desistat; daca numai unul dintrc
coautori s-a desistat, numai acesta va beneficia de cauza de nepedepsire;

4. complicii sau instigatorii la infractiune nu vor profita de desistarea autorului, cauza de nepedepsire avand caracter personal; pentm a beneficia de
cauza de impunitate, complicele sau instigatorul trebuie sa lmpiedice
consumarea infractiunii in conditiile art. 51 NCP;

s.

daca actele !ndeplinite pana in momentul desistarii constituie o alta infractiune, se aplica pedeapsa DUmai pentru acea infractiune (acte de executare
calificnte);

41

4. complicii sau instigatorii la infractiune. nu vor profita de lmpiedicarea

producerii rezultatului realizata de autor, cauza de nepedepsire avand
caracter personal; pentru a beneficia de cauza de impunitate, complicele sau
instigatorul trebuie sa impiedice consumarea infractiunii in conditiile art. 51
NCP;
5. daca actele indeplinite pana in momentttl impiedidirii producerii rezullatului constitu:ie o alta infractiune, se aplica pedeapsa numai pentru acea
infrac\iune (ncte de executare cnlificntr.:).
__. C. Efectele desistii.rii i impiedicarii producerii rezultatului:
~ 1. inlatura raspunderea penala, iar nu caracterul penal al faptei;

2. daca actele 1ndeplinite pana 'in ~omentt1l desistarii(unpiedidirii

producerii rezultatului constitt1ie infractiune, se aplidi pedeapsa pentru acea infractiunc.

38

Formele

~i

fazele infraqiunii intenJionate

~ - 4. infracpunile de consumare anticipata;

2. neidonee (nepericuloasa)

CD OBSERVATII: 1. tentativa neidonee nu este o

I 5. infracpmUle din culpa sau praeterintenponate.

veritabilii tentativii la comiterea unei infracpuni, actele

de executare neaducand atingere obiectului juridic
protejat de lege; 2. consumarea faptei nu se produce
fie din pricina modului eronat (absurd) in care a fost
conceputii executarea, fie ca urmare a folosirii unor
mijloace absolut inapte a produce urmarea sau din
cauza imposibilitapi materiale de a se ajunge la
rezultatul dorit.

1. imperfectii (intrerupta, neterminata): actul de executare nu este

finalizat fie din vointa autorului, fie din cauze exterioare.
Ci)osSERVATJI: 1. este posibila atat la infracpunile de pericol,
cat i la cele de rezultat; 2. la unele infracpuni de rezultat nu este
posibila tentativa perfecta (de exemplu, act sexual cu un minor);
3. per~te drept cauza de nepedepsire numai desistarea.

2. perfectii (terminatii): actul de executare a fost finalizat, dar

rezultatul prevazut de norma de incriminare nu s-a produs.

Q)

OBSERVATII: 1. este posibila numai la infractiunile qe

rezultat i de pericol concret; 2. permite drept cauzii de nepedepsire numai lmpiedicarea producerii rezultatului.

B. Tentativa ____:__.

39

CD OBSERVATII:
1. tentativa nu se confunda cu fa pta putativa, ce implica acpunea faptuitorului
ett credinta eronata di fapta pe care o comite este incriminata penal;

2. a tat tentativa perfecta, cat ~i cea imperfecta pot fi idonee sau neidonee.

./ Sanctionarea tentativei

1.

1. idonee (periculoasa)
Conditii:
a) sa existe intentia directa sau indirecta a Hiptuitorului de a savari 0 infractiune;
b) intenpa de a savari 0 infracpune sa fi fost pusa
1n executare;
c) actele de executare sa fi fost 'intrempte sau, dei
duse pana la capat, sa nu li fj produs efectul
din orice motive.

1. se aplica sistemul incriminiirii limitate (numai cand legea prevede expres

aceasta) [art. 33 alin. (1) NCP] ~~ eel al diversificiirii pedepselor: pedeapsa principala penhu tentativa (indiferent de forma acesteia) este ettprinsa intre
jumatatea minimului ;;i jumatatea maximului prevazute de leg!? pentru
infracpunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic dedlt m inimul general
al pedepsei [art. 33 alin. (2) NCP];

CD OBSERVATII: 1. este necesar ca savar~irea faptei

2. daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplid'l

pedeapsa 'inchisorii de la 10 la 20 de ani [art. 33 alin. (2) NCP];

sa fie conceputa 'in mod propriu (idoneu); 2. aprecierea

caracterului idoneu al tentativei se realizeaza prin
raportare la pozitia unui bonus pater falllilias, plasat In
momentul savaririi actelor de executare i beneficiind
de cunotintele pe care le avea faptuitorul cu privire Ia
ansamblulimprejurarilor de fa pt.

l
~
3. in cazul persoanei juridice, limitele speciale ale zilelor amendii prevazute de
lege pentru infraqiunea consumata [inclusiv cele majorate cu o treime potrivit
art. 137 alin. (5) NCPJ se reduc la jumatate.

FI~A nr.

4
FORMELE ~I FAZELE INFRACTIUNII
INTENTIONATE

3. ca regula, nu au relevanta penala, exceppe facand situatiile in care actele de

pregiitire sunt asirnilate unei tentative pedepsibile ori constituie infractiuni
consurnate de sine statatoare;
4. In ipoteza in care actele de pregiitire nu sunt efectuate de infractor, ci de o alta

persoanii, acestea pot avea natura unor acte de complicitate anterioa,rii, in

miisura in care au fast folositoare infractorului la comiterea faptei; cand actele
de pregatire sunt comise chiar de autorul infraqiunii, a<.-estea vor fi absorbite in
continutul infraqiwili;

37

5. un act ce ar putea avea drept consecinta directii i imediata consumarea

I. PARTEA TEORETICA

-+j1. Faza intemii

infractiunii comis CLt intentie va constitui o tentativa la infracp1.me, iar nu

un act de pregatire.

-13.

./ cuprinde ansamblul proceselor psihice ce conduc In finalla adoptarea

rezolu~iei infractionale.

Tentativa
./ Conditii
[art. 32 alin. (1) NCP]

CD OBSERVATII:

'(

1. punerea in executare a intenpei de

2. actul de exeCLttare Sa fie intrerupt

sau, de~i a fost dus pana la capat, sa
nu fi prod us rezultatul socialmente
periculos.

1. faza intemii a infractiunii nu are relevanta penala;

2. fa.za intema a infracpunii cunoa~te trei etape: aparipa ideii infractionale

(infraqiunea este privita ca fiind posibil de a fi comisa), deliberarea (analiza

avantajelor, riscurilor ori a costurilor corniterii infractiunii) ~i luarea hotararii (eventual creionarea unui plan de cornitere a infracpunii). Aceasta faza
a infraqiunii nu este incriminata.

-+j2. Actele de pregiitire

./ sunt actele materiale sau intelectuale, licite sau Hicite, savarite numai
Cll intentie i care au Ca scop faciJitarea savar~irii infractiunii.

a siivar~i infractiunea;

CD OBSERVATII:

1. tentativa este o infractiune autonoma;

2. pentru a se retme extstenta une1 tentative m cazul mfractiunu complexe,

este necesar sa existe un lnceput de executare a acpunii-rnijloc.

./ Nu este posibilii
tentativa la:

11. infractiunile omisive proprii;

CD OBSERVATII:

2. infractiunile de obicei sau de simplii repe-

1. actele preparatorii nu se lncadreaza 1n situatiile ce intra in elementul

tare;

material al infractiunii;
2. In principiu, corniterea unei infractiuni nu implica mtotdeauna efectuarea

de acte de pregatire;

3. infraqiunile de executare promptii savar~ite

prin viu grai;

34

Con~inutul generic al infrac~iunii

Alte modalitiiti ale culpei:

in agenda - este culpa ce se refera la o acp.une;
in omitendo- este culpa ce se refera Ia o omisiune;
connmii, cand rezultatul este urmarea activitap.i culpabile atat a faptui-

5.2.3. Praeterintentia [intenpa d.epa~ita

art. 16 alin. (5) NCP]
../ in structura praeterintentiei va exista:

torului, cat ~i a persoanei vaHimate (pietonul care traverseaza strada

printr-tm loc nepermis este acddentat grav de catre un conducator auto
neglijent care circula cu viteza excesiva);
persoane.

CD OBSERVATII:

CD OBSERVATII: nu toate infracpunile progresive sunt comise cu praeterintenpe.

1. culpa pqate fi retinuta atat in cazul infractiunilor de pericol, cat ~i al celor

de rezultat;

4. Mobilul i scopul
infracpunii

2. nu se va putea repne comiterea faptei din culpa (cu prevedere), ci cu

intentie indirecta, daca aprecierea faptuitorului ca fapta nu se va produce

nu se bazeaza pe temeiuri obiective sau rezonabile, d pe hazard;
3. in ipoteza In care nicio persoana nu putea sa prevada rezultatul faptei, se va
repne cazul fortuit;
4. dadi autorul (persoana nespecializata) nu a prevazut rezultatul faptei

faptei prevazute de legea penala;

-~' poate fi prevazut de legiuitor fie ca
element constitutiv a! infractiunii, fie
ca element al formei agravate a
infractiunii.

nici
nu putea fata de pregatirea sa, insa o alta persoana (cu o spedalizare in
domeniul in care se comite fapta) putea sa o prevada, nu se va repne nici
culpa (Hira prevedere), dar nici cazul fortuit; in doctrina se mai retine
existenta culpei i11 agcndo (prin actiune) sau i11 omitendo (prin inactiune);

6. p otrivit art. 16 alin. {6) teza a Il-a NCP, fapta (actiune sau inaqiune) comisa
din culpa este infractiune numai atunci cand in lege se prevede in mod
expres aceasta.

a. Mobi/ul: elementul (sentiment, interes)

care 1-a determinat pe Hiptuitor sa comita
infractiunea; lipsa oricarui mobil poate fi un
indiciu a! starii de iresponsabilitate;
-~' poate fi prevazut de Iegiuitor fie ca
element constitutiv a! infractiunii, fie
ca element al formei agravate a infractiunii, fie ca circumstanta agravanta
general a;
b. Scopul: finalitatea urmarita prin comiterea

~i

5. in cazul culpei cu prevedere, faptuitorul prevede atat o urmare

(licita/ilicita) dorWi, cat ~i o urmare ilicita neurmarita sau neacceptata;

a. intenpa (directii sau indirectii)

in raport cu rezultatul prevazut ~i
urmarit sau acceptat in urma comiterii acpunii sau inacpunii prevazute de legea penala;
b. culpa (cu sau fiirii prevedere) - in
raport cu rezultatul mai grav
produs.

concurentii, cand rezultatul se datoreaza activitatii culpabile a mai multor

../ Constatarea absentei culpei de catre instanta penala nu constituie un

impediment la exercitarea acpunii civile in fata instantei dv:ile in scopul
repararii prejudici~l ui produs prin fapta ilidta fata de dispozipile art. 1365
NCC.

35

CD OBSERVATII:
1. in absenta prevederii in norma de incriminare, mobilul ~i scopul infractiunii
nu afecteaza existenta infractiunii, putand fi avute in vedere insa Ia
individualizarea pedepsei;

2. n u prezinta importan~a daca scopul prevazut de legea penala i care a fost

urmarit de faptuitor a fost a tins sau nu.

32

Confinutul generic al infraqiunii

I 33

CD OBSERVATII:

1. dovedirea raportului de cauzalitate se impune numai in cazul infractitmilor

de rezultat ~i al cclor de pericol concret;

2. in cazul infract1w1ilor de pericol abstract, legiHura de cauzalitate rezulta din

materialitatea faptei (ex re);

3. daca rezultahtl infractional este precedat de o pluralitate de acpuni sau

inactiuni, trebuie determinat care dintre acestea au dus la producerea

rezultahtlui.

5.2. Latura subiectiva

../ constituie unul dintre elementele constitutive ale infractitmii, fiind

inclusa in trasatura esentiaHi a tipicitapi.
5.2.1. Intenpa [art. 16 alin. (3) NCP]

a. directii

1. element intelectiv: faptuitorul

prevede rezultatul faptei; prezinta
importanta varsta, dezvoltarea ~i
experienta de viata a faptuitomlui;
2. element volitiv: faptuiton.tl

urma-

re~te

producerea urmarii socialmente

periculoase.

1. element intelectiv: faptuitorul

b. indirectii

(eve11tualii)

prevede rezultatul faptei; prezinta

importanta varsta, dczvoltarea ~i
experienta de viata a faptuiturului;

2. element volitiv: Hiptuitorul nu

urmare~te producerea urmar:ii socialmente periculoase, dar o acceptii.

OBSERVATJI:

1. in cazul intentiei indirecte, Hiptuitorul prevede eel pupn: o urmare pe care o

dore~te (prevazuta sau 11u de legea penala) ~i o urmare prevazuta de legea
penala, pe care nu o dore~te, dar o accepta;
2. daca urmarea nedorita, dar acceptata, este inevitabiUi, intenjia nu este
indirecta, ci directa;

3. in doctrina se mai retin ~i alte clasificari ale intentiei pe langa cea legala:
a. simpUi. sau calificata (legea prevede un scop special); b. initiala (rezultahtl
faptei este prevazut de la inceputul activita\ii infracponale) sau supravellitii
(rezultatul faptei este prevazut pe parcursul comiterii acesteia); c. spontanif
(repentinif) - cand rezolutia infractionala este luata intr-o stare de tulburare
sau emotie ~i aceasta este pusa in executare de 1ndata sau intr-un timp scurt
- sau premeditatii (rezolutia infracponala este pusa 1n executare dupa un
interval mai indelungat de timp); d. determinatii- cand faptuitorul are reprezentarea unui anumit rezultat al faptei sale - sau a/ternativii - cand faptuitorul l~i reprezinta mai multe rezultate ale faptei sale care s-ar putea
produce alternati v;
4. in ipoteza comiterii faptei cu intenpe premeditata, nu este intotdeauna
necesar ca faptuitorul sa fi facut ~i actele de pregatire;
5. legea nu prevede un tratament sanctionator special infractiunilor comise cu
intentie indirecta, insa determinarea modalitatii intenpei cu care a fost
comisa fapta poate prezenta relevanta in procesul de individualizare
judiciara a pedepsei ori a executarii pedepsei.

5.2.2. Culpa [art. 16 alin. (4) NCPJ

a. cu prevedere (11$Uritlfii): faptuitorul prevede rezultatul faptei

sale, fara sa II urmareasca ~i fara sa-l accepte, considerand fara
temei ca acesta nu se va putea produce; prezinta importanta
varsta, dezvoltarea ~i expcrienta de viata a faptuitorului;
b. fiirii prevedere (gre$ealii): H\ptuitorul nu prevede rezultatul
faptei sale, de~i trelnrin ~i putea sa-l prevada; obligaP,a de
prevedere se apreciaza in functie de un criteriu obiectiv, prin
raportare Ia un lll11711S paterfamilias; prezinta importanta varsta,
dezvoltarea ~i expericnta de viata a faphtitorului. '

30

31

Confinutul generic al infraqiunii

'

CD OBSERVATJI:

OBSERVATII:

1. infracpunea comisivii de rezultat Se COnsidera savar~itii ~i prin OffilSltme,

cand exista o obligape legala sau contractuala de a acpona (obligap.e de
rezultat sau de mijloace) sau cand autorul omisiunii, printr-o acpune sau
inaqiune (licita sau ilicita) anterioara, a creat pentru valoarea sociala
protejata o stare de pericol care a mlesnit producerea rezultatului;

1. nu exista infracpuni fara subiect pasiv;

2. subiectul pasiv nu se confunda cu persoana prejudiciah'i prin infractiune;

3. nu poate fi subiect pasiv al infraqiunii o persoanii decedata (de pildii, in
cazul infractiunii de profanare de morminte) sau un animal;
4. varsta subiectului pasiv al infracpunii poate prezenta importantii pentru
repnerea comiterii unor infracpuni (de exemplu, actul sexual cu un minor,
relele tratamente aplicate minorului, coruppa sexuala etc.) ori in ipoteza
retinerii unor variante agravate ale unor infractiuni.

2. infracpunile comisive pot fi atat infracj:iuni de rezultat, cat

peri col.

~i

infraqiuni de

---+ 5.1.2. Urmarea imediata

./ starea de pericol sau modificarea fizidi a realitaj:ii lnconjuditoare

produsa prin acpunea sau i.nacpunea incriminata de legea
penala;
./ In funcpe de urma rea imediata, infracpunile pot fi.:
~ i. de rewltnt (mnterinle): produc un rezultat material;
2. de pericol (jornznle): produc o stare de pericol pentru
valoarea protejata de lege (de exemplu, infracpunea de
p resiuni asupra justitiei).

3. Locul sau timpul siivar~irii infracpunii

v" poate fi prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv al infracpunii, fie
ca element circumstanti al agravant sau atenuant.
4. Situa~ia premisa
v" preexistenta Ia tmele infractiuni a tmei situapi de fapt sau d e drept
prevazuta de norma penala pe care se grefeaza fa pta penala.
5. Continutul constitutiv al infractiunii
___.. 5.1. Latura obiectiva
---+ 5.1.1. Elementul material:

actul de conduita interzis prin norma penala: aqiune (u n singu r

act sau prin mai multe acte de executare) sau inaqiune (daca exista
o oblig~pe legala sau convenj:ionala d~ a nu ramane in pasivitate);
v" norma penala poate sa incrimineze o singura acptme sau inacpune
infracj:ionalii ori mai multe acj:iuni sau inacj:iuni alternative pentru
realizarea laturii obiective (rea1izarea mai mul tor va riante ale
elementului material nu conduce Ia rej:inerea unui concurs de
infraqiuni);
v" ill funcj:ie de elementul material, infracpunile pot fi:
a . comisive;
b. 0111isive proprii: omisiunea de indepli.ni 0 aqiune impusa
de norma pen a Ia;
c. omisive- i111proprii (comisive pri11 omisilme): omisiunea de a
impiedica producerea unui rezultat socialmente periculos pe care faptuitorul avea obligapa de a-11mpiedica.
v"

It

I
~

CD OBSERVATIE: infractiunile de pericol pot fi: a.

ric pericol COI!Cret: trebuie

dovedit ill COI!Creto ca fapta era susceptibiJa sa genereze un pericol; b. de

pericol nbstrnct: starea de pericol este prezumata ope legis ~i nu trebuie
dovedita.

---+ 5.1.3. Legatura de cauzalitate

./ raportul cauza-efect ce trebuie sa existe intre elementul

material al infracpunii ~i urmarea. imediata a aces teia;
./ se apreciaza in general prin raportare Ia teoria echivale11tei
conditiilor: reprezinta cauza orice actiune sau inactiune in
absen~a careia rezultatul nu s-ar i prod us.

28

Con!inutul generic al infraqiunii

(factontl volltiv) - In cazul In care se retine iresponsabilitatea faptuitorului, fa pta va fi tipica, 'insa nu va fi
imputabila.
b. Persoana juridici!., subiect activ al infraqiunii:
../ raspunderea penala a persoanei juridice este: generala,
directa, pentm fapta proprie;
../ nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a
contribuit la savarirea aceleiai fapte, 'insa nu este
condiponata de identificarea acesteia;
../ pentru ca o persoana juridica sa poata fi subiect activ a!
infractiunii, trebuie lndeplinite urmatoarele condipi:
1. sa existe 0 entitate cu personalitate juridica; 2. persoana juridica sa nu fie exceptata de lege de Ia raspunderea penala (imunit_ate de jurisdiqie penala a
persoanei juridice); 3. persomca juridiet1 sii fi siivfir$it o
infractiwze: 1) In renlizaren obiecfllllli de actiz,itate al persvmzei juridice (infractiunea trebuie sa se afle in legatura
directa cu activita~ile desfamate pentru realizarea
obiectulu.i principal de activitate a! persoanei juridice
ori cu politica societara a acesteia) sew 2) fn interes11l
persoimei juridice (infraqiunea trebuie savar~ita pentru
obpnerea unui beneficiu ori pentru a fi evitata o pierdere sau un alt efect negativ), chiar daca fapta nu este
comisa in realizarea obiectului de activitatc (de pilda, o
societate comerciala savare~te 0 infraqiune de cumparare de influenta in vederea obpnerii tfnor foloase
materiale) ori 3) In numele persoanei j11ridice, chiar daci3
fapte\(;; HU SU11t Savar~ite in reaJizarea obiectuJui de
activitate al persoanei juridice sau nu sunt susceptibile
de a aduce un profit acesteia (de pilda, de un prepus,
rcprezentant ori mandatar a! acestei); 4. infrac~iunea sa
fie comisa de persoana juridica ca urmare a unei
hotad'tri adoptate In cadrul acesteia sau a neglijentei
acesteia (aceasta conditie se va analiza prin raportare Ia
activitatea organclor de conducere de drept sau de fapt
ale persoanei juridice);
../ nu raspund penal: statui ~i autmitatile publice (Parlamentul, Pre~edintele Romaniei (privit ca institutia p rezidentiala), Guvemul, administrntia publica centrala de
specialitate sau !ocala, autoritatea judecatoreasca.

II
I

Il

29

CD OBSERVATII:
1. societatea comerciala dizolvata ~i at1ata 'in procedura de lichidare i~i pastreaza personalitatea juridica, putand fi subiect activ al infractiunii;
2. 'in cazul pierderii personalitapi juridice prin fuziune, absorbpe sau. divizare
intervenita dupa comiterea infracpunii, raspunderea penala

~i

consecintele

acesteia se vor angaja: a) In sarcina persoanei juridice create prin fuziune; b) in

sarcina persoanei juridice absorba11te; c) in sarcina persoanelvr juridice care au

fost create prin divizare sau care au doblindit fractiuni din patrimoniul persomtci
divizate;

'

3. nu este necesar ca fom1a de vinovatie a persoanei juridice sa coincida cu

[
[

'

cea a persoanei fizice care a contribuit Ia comiterea faptei; implicit, ~i

infractiunile imputate persoanei juridice, respectiv persoanei fizice, pot fi
diferite;
4. noul Cod penal a restrans imunitatea penala a institutiilor publice numai
pentru infractiunile savar~ite in exercitarea lU1ei activitati ce nu poate face
obiechtl domeniului privat [ar t. 135 a lin. (2) NCP]; astfel, institutia publica
va raspunde penal pentrtl infractiunile savar~i te 'in exercitarea unei activitati ce poate face obiechli domeniului privat

~i

pe care o poate

desfa~ura

in mod legal alaturi de activitatile ce nu pot face parte din domeniul p1ivat;
5. o persoana juridica nu poate comite in calitate de subiect activ nemijlocit
toate infractiunile pe care le poate comite o persoana fizid\ (de exemplu, o
pcrsoana juridica nu poate fi autor a! i.n.fraqiun.ii de evadare sau de
bigamie), putand fi insa participant la acestea (de pilda, o persoana juridica
poate fi complice la infractiunea de marturie mincinoasa);
6. persoanele fizice care prin faptele concrete savaq;ite angajeaza raspunderea
penala a persoanei juridice pot fi administratori sau gestionari de fapt,
prepu~i, reprezentanti etc. (noua reglementare nu prevede in mod explicit

sfera persoanelor care pot atrage angajarea raspunderii persoanei juridice).

2.2. Subiectul pasiv al infractiunii

../ tihdarul valorii sociaJecare constituie obicctul juridic a_J infractiunii.

27

CD OBSERVATII:
1. toate infracpuni.le au obiect juridic;

FI~A

nr. 3
CONTINUTUL GENERIC AL INFRACTIUNII
'

2. in funcpe de obiectul juridic, poate fi determinat subiectul pasiv al infractiuni.i, care este titularul valorii lezate;

'

3. in cazul infracti.unilor complexe, obiectul juridic secundar poate consta fie

in valori juridice de aceea~i natura cu cele care constituie obiectul juridic
principal, fie in valori. juridi.ce de nahtra diferita de cele care constituie
obiectul juridic principal;

I. PARTEA TEORETICA

./ Structura contffiutului generic cuprinde ansamblul conditiilor comune

tuturor con~inuturilor spedfice ale infraqiunilor, respectiv:

'

2. Subiec~ii infraqiunii;
~i

timpul savar~irii

infrac~iunii;

4. Situapa premisa;
5. Continutul cons titutiv al infracti.uni.i.

1. Obiectul infracpunii

J
i

1. Obiectul i.n.f raqiunii;

3. Locul

4. nu toate infractiunile au obiect material;

1.1. Obiectul juridic

../ valoarea sociaUi protejata de norma
penala careia i se aduce atingere prin
savar~irea infractiunii.

1.2. Obiectul material

./ lucrul sau fiinta impotriva dimia se
indreapta nemijlocit actiunea sau
inact}unea ce aduce atingere obiectului
juridic ~i care este vatamat ori
periclitat;
./ este distinct de produsul infracpunii
sau de mijloacele de comitere a acesteia.

5. in cazul infractiunilor complexe, poate exista un obiect material principal

unul secundar (de pi.lda, in cazul infraqiunii de talharie);

~i

6. in principiu, la infractiunile de rezultat, !ipsa obiectului material implidi

!ipsa caracterului penal al faptei;
7. in cazul in care, de~i executarea act}unii infract}onale a fost complet
efectuata, urmarea socialmente peri.culoasa nu s-a produs datorita lipsei
obiechtlui material din locul unde faptuitorul credea ca se afla, se va retine
savar~irea unei tentative relativ i.mproprii la infracptme.
2. Subiectii infracpunii
./ persoana fizica sau juridica care savar~ete infractiunea, precum i
persoana asupra direia se disfrange urmarea infracpunii.
2.1. Subiectul activ al infracpunii
./ persoana fizi.di sau juridica care a savar~it infractiunea (autor,
coautor, instigator, complice):
a. Persoana fizidi, subiect activ al infracpunii:
./ persoana care a implinit varsta de 14 ani, este responsabila ~i a acponat in mod liber;
./ nu raspund penal: minorii sub 14 ani, precum ~i minorii
cu varsta intre 14 i 16 ani care au acponat fara discemamant;
./ iresponsabilitatea este starea de incapacitate psiho-fizidi a
persoanei care, fie din cauza alienapei mintale, fie din alte
cauze, este lipsita de capacitatea de a-~i da seama de
act}unile sau inactiunile sale sau de urmarue acestora
(factor intelectiv) ori de capacitatea de a fi stapana pe ele

----+ 2.3. Fapta sa

(imputabilitatea)
. fie imputabilii
.
FI~A
......... ""L ...... E

nr. 2

ESENTIALE ALE INFRACTIUNII

./ faptuitorul trebuie sa fie responsabil, adidi sa aiba aptitudinea psiho-fizica

de a 'intelege semnificatia aqiunilor sau a inacptmilor sale ori a
urmarilor acestora (jactorul intelectiv) i de a fi stapana pe ele (jactoru/

volitiv);
v'

I. PARTEA TEORETICA
1. Definifia Iegala
-/ Infracpunea este fapta prevazuta de legea penala, savarita cu vinovape,
nejustificata i imputabila persoanei care a savarit-o faTt. 15 alin. (1) NCP].
2. Trasiiturile esentiale ale infractiunii
2.1. fapta sa fie prevazuta de legea penalii
(tipicitatea)
.
./ implica tipicitatea: corespondenta dintre
fapta concreta savar;;ita de faptuitor ;;i elementele stabilite de Iegitiitor In mode lui
abstract (tip) prev;hut de norma de incriminare;
./ orice infractiune este o fapta tipica, lnsa nu
orice fapta tipica constituie !ntotdeauna o
infractiune, fiind necesar sa fie !ntrunite ;;i
celelal te trasaturi esentiale.

2.2. Fapta sa fie ilicita (antijuridicitatea)

-/ fa pta tipica trebuie sa fie interzisa de ordinea juridica nationala;
./ este posibil ca o fapta, de;;i prevazuta de legea penala (lipica), sa nu
fie ilicita, 'intrucat savar;;irea ei este permisa de 0 norma legala (cnitza

justificativa).

chiar i 1n cazul1n care H\ptuitorul este responsabil, nu se va putea repne

imputabilitatea unei fap te tipice ;;i nejustificate decat daca acesta a
cunoscut Ia momentul comiterii faptei s tarile, situatiile sau imprejurarile de care depinde caraderul ilicit al activitatii sale ~i dad\ acesta
avea posibilitatea de a se conforma preceptului nonnei de i.ncriminare.

CD OBSERVATII:
1. noul Cod penal nu mai prevede pericolul social en trilstitura esentialil a
illjrac{illlzii, urmfmd ca pentm infractiunile care prezinta un pericol social
concret extrem de redus ~i pentm care nu se justifica declan~area sau
continuarea procesului penal, prin aplicarea principiului oportunitapi,
procurorul sa poata dispune . renuntarea la urmarirea penala potrivit
art. 318 NCPP, iar instanta renuntarea Ia aplicarea pedepsei potrivit art. SO
NCP;

2. In cazullrr care se constata !ipsa unei trasaturi esentiale a in fractiunii, procurorul dispune clasarea, iar instcinta achitarea inculpatului;
3. potrivit noului Cod penal, vhrovatin cste su[Jsumntii 11otiunii de ,imputabilitate"; ~e~i este enumerata de legiuitor printre trasahtrile esenpale ale infractiunii, aceasta nzt co11stituie 111 fapt o triisi'itzira esentinlii distinctif, ci elementlll de
facturii subiectiva din wpri11sztl 110rmei de incriminart.' (intenpa, culpa,
praeterintentia) analizat In cadrul tipicitatii infractiLmii.

22

Aplicarea legii penale in timp

I 23

CD

OBSERVATJ:E: reducerea pedepsei sau inlocuirea opereaza ~i in cazul

pedepselor executate sau considerate executate la data intrarii in vigoare a
legii noi mai favorabile. Aceasta aplicare va avea efecte in vii tor Ia stabilirea
recidivei, interventia prescriptiei executarii pedepsei etc.

OBSERVATII:
1. chiar dad\ legea in vigoare la momentul pronuntarii este mai favorabila sau
nu mai prevede fapta concreta drept infractiune, se va aplica ultractiv legea
penala temporadi ce a fost in vigoare la momentul comiterii faptei;
2. dad\ Iegea temporara noua este mai favorabila decat cea veche, se va aplica

retronctiv, potrivit principiilor mitior lex, faptelor comise anterior intrarii I

acesteia in vigoare .

---+ B. Alte sancpuni penale

./ pedepsele complementare, masurile de siguranta, precum ~i masurile
educative 11eexecutate ~i nepreviiwte in legea noua nu se vor mai
executa;
./ pedepsele complementare, masurile de siguran~a, precum ~i masurile educative neexecutate ~i care au coreSf!.IJ11de1lf in Jegea noua mai
favorabiU\ (determinata prin raportare Ia pedeapsa principala) se vor
executa in continutul ~i limitele prevazute de aceasta lege (chiar dad\
aceasta este o lege defavorabiHi sub acest aspect);
./ daca intrarea in vigoare a legii noi nu determina o modificare a
pedepsei principale, legea n6ua fiind insa mai favorabila 1111111ai sub
aspectul pedepselor complementare sau almi'isr.rrilor de sigurmztii, acestea se
executa In continutzrl ~i limitele previizute de legen 11011i'i [art. 6 alin. (6)
NCP].

c:?

1. lege fl..'mporarli propric: care prevede data

&
~

I
I
f

'

3. LEGEA PENALA TEMPORARA {art. 7 NCP)

./ legea penala
temporara
poate fi:

ie~irii

ei din

Lt!gen ft!111p(lmri7 are acest caracter numai daca limitarea ei in timp rezulta

fara echivoc din it1su~i textul ei, prevazandu-se data ie~irii din vigoare, sau
daca aplicarea este limitata prin natura situatici tcmporare care a impus-o
(I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 300/2005).

In ipoteza in care, dupa compararea tuturor legilor succesive, nu se va

putea identifica vreuna din ele ca fiind, prin aplicare concreta, mai favorabila infracton1lui 'in cazul dat, judecatorul va face aplicapa legii 'in vigoare
la data judecatii, aceasta legitimandu-~i indden{a in virtutea principiului
general al activitapi legii penale (C.S.J., s. pen., dec. nr. 2514/ 1999) .

,& In aplicarea legii penale mai favorabile, dupa judecarea definitiva a cauzei

vigoare;

2. legen tempornri'i improprie: a d\rei aplicare este

limitata prin natura temporara a situatiei care a impus

adoptarca sn.

&

II. PARTEA PRACTICA

./ se aplid'i infracpunii savar~ite in timpul ca.nd era in vigoare, chiar daca

fapta nu a fost urmarita sau judecata in acest interval de timp [art. 7 alin. (1)
NCP] .

inainte de intrarea it1 vigoare a noului Cod penal, pentru ipoteza unui
concurs de infractiuni, intr-o prima etapa se verifica incidenta dispozitiilor
art. 6 NCP, cu privire Ia pedepsele individt.1ale. In a doua etapa, se verifica
dadi pedeapsa rezultanta aplicata potrivit legii vechi depae~te maximulla
care se poate ajunge in baza legii noi, conform art. 39 NCP. in cazulin care
pedeapsa rezultanta aplicata potrivit legii vechi depaete maximul la care
se poate ajunge In baza art. 39 NCP, pedeapsa rezultanta va fi redusa Ia
acest maxim. In caz contrar, pedeapsa rezultanta va ramane astfel cum a
fost stabilita potrivit legii vechi (I.C.C.J., Complet pentn.1 dezlegarea w1or
probleme de drept, dec. nr. 1/2014).

20

Aplicarea legii penale In timp

I 21
---+- A. Pedepse principale

g) legea care prevede un maxim special mai redus, cand instanta apreciaza
di se impune aplicarea unei pedepse orientate ditre maximul sp.ecial
prevazut de lege in cazul pedepselor asimetrice;

Pedeapsa stabilita prin

hotararea definitiva de
condamnare -

h) legea care nu prevede aplicarea obligatorie a pedepselor complementare

sau cea care are condipi mai favorabile pentru dispunerea suspendarii
sub supraveghere a executarii pedepsei, daca ambele legi au acelea~i
limite de pedeapsa.

Detenpunea pe viata

4.2. Intervenpa legii penale mai favorabile dupa condamnarea definitiva in temeiullegii vechi (art. 6 NCP)

Inchisoarea

Numai Amenda (nu

amenda altemativ cu
inchisoarea)

CD OBSERVATII:
1. nu intereseaza modificarea condipilor de incnmmare, modificarea minimului special al pedepsei, introducerea cerintei plangerii prealabile sau a
facilitapi lmpad\rii etc.;

Pedeapsa prevazuta
de legea noua mai
favorabila, ulterioara
condamnarii
definitive
Inchisoarea
(nu alternativ cu
detentiunea pe viata)

--

2. intra in domeniul de aplicare a art. 6 NCP atat pedepsele care au fast

executate sau sunt considerate ca executate, cat ~i cele pentru care nu s-a
inceput executarea ori a fast suspendata executarea sau care se afla in curs
de executare (inclusiv in ipoteza in care s-a dispus liberarea conditionata);
.

'

3. fata de dispozi~iile art. 4 LPANCP, dupa intrarea in vigoare a noului Cod

penal nu se poate considera ca dispozitiile art. 15 C. pen. privind aplicarea
facultativa post sententiam a legii penale mai favorabile urmeazii a fi aplicate
ultraactiv in calitate de lege penalii mai favorabila pentru infractiunile
comise inainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal ~i per).~ care s-a
aplicat 0 pedeapsa printr-o hotarare ramasii definitiva inainte de in_trarea in
vigoare a acestuia . .

..
..
..

I
.- \-

. '
' ... --

_;)~~

. ~ :

._ :- . .

. -~

...

..

. -'. . .
. .

.-;-- .:

...: .

inchisoarea
(inditerent daca legea
veche prevede numai
pedeapsa inchisorii sau
pedeapsa inchisorii
altemativ cu amenda)

lnchisoarea (chiar
alternativ cu amenda)
cu un maxim special
mai redus decat
pedeapsa aplicata

Amenda
(indiferent daca legea
veche prevede numai
pedeapsa amenzii sau
pedeapsa inchisorii
a ltemativ cu amenda)

Numai amenda (nu

alternativ cu pedeapsa
inchisorii) cu un
maxim special mai
redus decat amenda
aplicata

Solupe in urma
aplicani legii penale
mai favorabile

- detenpunea pe viata
se va inlocui cu
maximul inchisorii
prevazut de noua lege
- se va stabili
pedeapsa amenzii
individualizata intre
minimul ~i maximul
special prevazut de
legea noua;
- pedeapsa amenzii
astfel determinata
aplicata poate fi
inliiturata in tot sau in
parte, avandu-se in
vedere partea
executata din
_p_edeapsa inchisorii;
- inchisoarea stabilita
se reduce la maximul
special prevazut de
legea noua

- amenda stabilita se
reduce la maximul
special prevazut de
legea noua
'

18

Aplicarea leg ii penale In timp

CD OBSERVATII:
1. este interzisa crearea w1ei lex tertia, prin combinarea dispozitiilor mai favo-

rabile apartinand unor legi diferite;

2. nu se creeaza o lex tertia prin repnerea aplicarii Lmei legi mai favorabile cu
privire la lncadrarea juridica ~i stabilirea pedepsei, precum ~i a altor legi
mai favorabile sub aspectul regimului institutiilor autonome (concursul de
infracpuni, pluralitatea intermediara, recidiva, suspendarea sub supraveghere, fracpa din pedeapsa ce trebuie executata pentru dispunerea liberarii
conditionate, termenul de prescrippe a raspunderii penale, respectiv
prescriptia speciala);
3. dadi legea noua prevede un tratament sanctionator agravat al concursului
de infracpuni fata de legea veche, iar prima infractiune a fost comi~a In
timp ce era In vigoare legea veche ~i ce-a de-a doua infractiune a fost
comisa dupa intrarea In vigoare a legii noi, hatamentul sancponator al
cuncursului de infrac~iuni va fi stabilit potrivit legii noi mai grele, deoarece
numai din momentul comiterii celei de-a douil infractiuni se poate retine
na~terea concursului de infracpw1i (art. 10 LPANCP);
4. daca legea noua prevede un tratament sanctionator agravat al recidivei fata
de l.egea veche, iar condamnarea ce constituie primul termen al recidivei a
fost dispusa In timp ce era 'in vigoare legea veche ~i infmcpunea ce
constituie eel de-al doilea te1men al recidivei a fost comisa dupa intrarea In
vigoare a legii noi, tratamentul sancponator a! recidiwi va fi stabilit potrivit
legii noi mai grele, deoarece numai din momentul comiterii celei de-a duua
infractiuni se poate vorbi de existenta stiirii de recidiva [1n mod similar se
va proceda ~i In cazul pluralitatii intermediare (art. 10 LPANCP)];
5. Ia infrilCpLmile continue, continuate sau de obicei se va avea In vedere legea
in vigoare Ia momentu..l epuizarii infrac~iunii; dad\ dupa momentul epuizarii ;;i pana la judecarea "definitiva a cauzei intervine 0 noua lege penala,
organelc judiciare vor analiza daca sunt incidente in cauza principiile 111itivr
lex;
6. la infractiunile progresive prezinta importan~a legea in vigoare la momentul comiterii activitatii infractionale; In ipoteza In care intre momentul
comiterii infraqiunii ~i eel al producerii rezul ta tului mai grav intervine o
noua lege penala, organele judiciare vor analiza daca sunt incidente in
cauza principiile mitior/ex;

------------------------------~--------~

19

7. legea penala mai favorabila poate ultraactiva in cazul in care fapta a fost
savar~ita sub imperiul acesteia, lnsa pana la judecarea definitiva a cauzei a
intervenit 0 lege noua defavorabiHi inculpatului;
8. dind instantaaprecia:a ca intr-o cauza penala trebuie retmute circumstante
atenuante (legale sau judiciare), va realiza o analiza globaUi a legilor
succesive pentru determinarea legii penale mai favorabile; instanta nu
poate stabili incadrarea juridica potrivit legii vechi apreciate ca fiind mai
favorabila, dar sa aleaga aplicarea circumstantclor aten uante prevazute de
legea noua considerata mai favorabila sub acest aspect; tot astfel, instanta
nu poate stabili incadrare<~ juridica potrivit legii vechi apreciata ca fiind mai
favorabila (<~vandu-se eventual In vedere ~i o anume circmnstanta atenuanta existenta numai in aceasta lege), iar apoi sa se raporteze la efectele
circumstan.telor atenuante din legea noua considerata mai favorabila sub
acest aspect;
9. in principiu, instanta apreciaza caracterul mai favorabil al unci legi penale
analizfmd in primul rand pedepsele prevazute de legilc pen<~le succesive; l'n
acest cadru, se va retine ca este mai favorabila:
a) legea care prevede numai pedeap.sa l'nchisori i fata de Jegea care prevede
pedeapsa detentiunii de viata alternativ cu pedeapsa inchisorii;
b) legea care prevede numai pedeapsil lnchisorii fata de legea care prevede
pedeapsa inchisorii ;;i <~plicarea obl igatorie a pedepsei complementare a
interzicerii unor drepturi;
c)

legea care prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa amenzii

fa~a de legea care prevede numai pedeapsa 1nchisorii (ale direi limite
sunt similare cu cele ale legii vech..i sau mai mari);

d) legea care prevede un maxim special mai reclus al pedepsei (amenzii sau
lnchisorii), daca toate legile succesive prevad acela~i minim special al
pedepsei;
e) legea care prevede un minim special al ped.epsei (amenzii sau lnchisorii)
mai redus, dad\ toate legile succesive prevad acela~i maxim special al
pedllpsei;
f) legea care prevede Lm minim special mai reclus, cand instanta apreciaza
ca se impune aplicarea unei pede.pse orient<~te catre mini~ul special
prevazut de lege In cazul pedepsdor asinwtrice;

16

Aplicarea legii penale In timp

17
.

c. ACHITAREA: daca legea de dez.incriminare intervine 1n

cursu! judecatii in prima instanta sau a pel;
d. INCETAREA EXECUTARII pedepselor (principale, accesorii ori complementare), a masurilor de siguranta ~i a masurilor educative, precum ~i a tuturor consecintelor penale ale
hotararilor judecatore~ti (interdicpile, incapacitatile ~i deciiderile): daca legea de dezincriminare intervine dupa ramanerea definitiva a hotiirarii judeciitore~ti;
e. nu echivaleaza cu o repunere a persoanei condamnate 1n
situatia anterioara pronuntarii hotarani de condamnare;
f. nu se restituie bunurile confiscate sau amenda platita;

g. nu se modifica dispozipile definitive ale instantei sub

aspectul acpunii civile;
h. nu se pot acorda despagubiri pentru privarea de tibertate sau restrangerea dreptului la Iibera circulatie dispuse
in temeiul faptei ce a fost dezincriminata;
i. nu se redobande~te gradul militar pierdut ca urmare a
aplicarii pedepsei complementare.

4. Legea penala mai favorabilii

4.1. Intervenfia legii penale mai favorabile pana la judecarea
definitiva a cauzei [art. 5 alin. (1) NCP3};
.,/ Conditii de aplicare: 1. existenta unei succesiuni de legi penale intre
momentul comiterii infractiunii ~i eel al judecarii definitive; 2. toate
J Dispozipile art. 5 alin. (I) NCP sunt similare cu prevederile art. 13 alin. (1) C. pen. Va fi
aplicabil art. 5 NCP ~i In ipoteza In care hotararea dPfinitivii a fost desfiintata in urma unei d'\i
extraordinare de atac, iar legea noua a intervenit inainte de pronuntarea unei hotiirari definitive ca
urmare a rejudecarii.

legile succesive incnmmeaza fapta comisa; 3. legile succesive incrimineaza in mod diferit fapta;
.,/ Criterii de determinare mitior lex: 1. continutul constitutiv al infractiunii (se va analiza latura obiectiva, latura subiectiva, forme!e agravate
etc.); 2. existenta tmor impedimente Ia punerea ill mi~care sau
exercitarea actiunii penale; 3. pedepsele (nahtra ~i durata atestora);
4. existenta unor cauze de nepedepsire;
.,/ Pedepsele accesorii ~i complementare: in cazul succcsimlli de Iegi
penale intervenite pfmii Ia riimanerea definitiva a hotararii de condamnare, pedepse!e accesorii ~i complementare se_ aplica potrivit legii care a
fos t identificata ca lege mai favorabila ill privint<~ pedq1sei principale (lipsa
nutonomici pedepsl!lor nccesorii ;;i complemwtare fntii de pedeapsa principalii);
ca exceptie de Ia aceastii regula, pedeapsa complementara a publicarii
hotiirarii de condamnare prevazuta de art. 55 lit. c) NCP nu poate- fi aplicata infractitmilor comise inainte de intrarea 1n vigoare a noului
Cod, chiar daca pedeapsa principala este stabilita potrivit NCP [art. 12
<tlin. (2) LPANCP];
.,/ Masurile de siguranta: noul Cod penal ~i Legea sa de punere 1n aplicare
nu contin no:~;me care sa determine aplicarea legii penale mai favorabile
in privinta masurilor de siguranta; in pri..ncipiu, instanta trebnie sa
compare dispozitiile din vechiul Cod ~i pe cele din noul Cod pentru
determinarea legii pcnalc m<ti f<tvorabile; totu~i, In cazul interzicerii de a
se afla in anumite localitiiti, expulzarii ~i interdictiei de a reverti 1n
locuinta familiei, care sunt prevazute de noul Cod penal drept pedepse
complementare, iar nu ca masuri de siguranta, daca noul Cod penal este
legea mai favorabila prin raportare Ia pedeapsa principala, in baza
art. 12 alin. (1) LPANCP, acestea pot fi dispuse numai ca pedepse
complementare; daca insa vechiul Cod reprezinta lege<~ penaH1 mai
favorabila, se va proceda la compararea regimului miisurilor de siguranta a! interzicerii de a se afla in anumite localWiti, expulzarii ~i
interdiqiei de a reveni in locuinta familiei prevazut de vechiul Cod cu
regimul pedepselor complementare constand in interzicerea de a se afla
in anumite localitati, expulzarea ~i interdictia de a reveni ill locuinta
familiei prevazut de noul Cod penal pentru a determina legea penala
mai favorabila, 1ntrucat fu <~ceasta ipoteza dispozitiile art. 12 alin. (1)
LPANCP nu mai sunt aplicabile.

14

15

Aplicarea legii penale in timp

proceda Ia tragerea la raspundere penala a persoanei care a

prevazuta de legea penala anterior dezincriminarii;

11. data Ia care a fost comisa aqiunea infrac-

ponala, Ia infracpunile comisive;

Data savar~irii infracpunii
in funcpe de care se va
analiza legea penala
in vigoare 1:

( / 2.

I~

~
1 4.

.,. _..

5.

6.

data la care infractontl trebuia sa actioneze potrivit obligapilor legale pe care

acesta le avea, Ia infracpunile omisive;
data epuizarii infracpunilor continue,
continuate sau de obicei;

2. PRINCIPIUL NERETROACTIVITATJl LEGII PENALE

./ legea penala dispune numai pentru viitor, neputfmd fi aplicata unor fapte
savar~ite mainte de intrarea ei in vigoare;
./ principiul neretroactivitatu constituie un corolar al principiului legalitapi,
reprezentand o garanpeimp01 tanta a dreptului la libertate al persoanei .

data comiterii activitapi infracponale, 1n

ca;,:ul infracpunilor progresive (nu cea a
producerii rezultatului mai grav);

CEPTII DE LA PRINCIPIUL NERETROACTIVITATil LEG II PENALE:

1. Legea interpretativa mai favorabila .
2. Legile de amnisti e

legile sau decretele de gratiere

------

data savar~irii faptei In cazul infractiunilor de pericol abstract, respectiv data

crearii unei sUiri de pericol efectiv In
cazul infracpunilor de pericol concret.

a. legea noua nu mai prevede ca

infmctiune o anum ita fap ta, prevazuta
ca infractiune In legea veche;

b. legea noua limiteaza

domeniul de aplicare a
tmei infracpuni.

EFECTELE LEGII DE DEZINCRIMINARP - NUMAI PENTRU VIITOR:

a. CLASAREA: dadilegea de dezincriminare intervine
inainte de inceperea urmaririi penale;

CD OBSERVATJI:
1. concursul de legi penale cu pnvue la aceea~i fapta (aceea~i fapta fiind
incriminata ;;i intr-u lege cu caracter general, dar ~i in alta ce are caracter
special) nu atrage dezincriminarea faptei prevazute de legea generala, ci
vor fi aplicate intotdeauna dispozitiile legii speciale;

b. CLASAREA: daca legea de dezincriminare intervine cand

cauza se ami In cursu! urmaririi penale (lncepute ill re111 sau
dupa continuarea efectuarii urmaririi penale fata de suspect
ori dupa punerea in mi:?care a acpunii penale);

2. 1n cazulin care, dupa dezincriminarea unei fapte, intra In vigoare o noua

lege care reincrimineaza fapta (an terior dezincriminaU1), nu se va putea
2

In ipnteza participatiei penale, prezintil important<'~ numai dilta corniterii faptei de d\tre autor.

~i

3. Legea de dezincriminare (art. 4 NCP):

Ll

fapta

3. fata de caractentl indivizibil al infracpunilor complexe, acestea vor fi

supuse legii 1n vigoare la momentul consumarii lor (cu exceptia situatiilor
1n care acestea au o durata de consumare).

c:;r

data producerii unei modificari a realitapi ca urrnare a activitatii infracponale,

In cazul infractiunilor de rezultat (de
pilda data producerii prejudiciului in
cazul infractiunii de iru;;eUiciune);

savar~it

Lcgca nou5 de dczincrimin.:ITe sc VJ Jplica faptelor savar~itc sub legea veche (nplicnrL' ntro

nclilli), insil dcctde ~il l e se vor produce numai pentrtl viitnr.

12

Aplicarea legii penale In timp

13

la data publicarii 'in Monitorul Oficial a ordonarttei

de urgenta a Guvemului (sub conditia depunerii
prealabile a acesteia la Camera Parlamentului competenta sa fie sesizata);

r------------------------------------------,

~4.

la data prevazuta in textul ordonantei de urgenta a

Guvemului (ulterioara datei publicarii in Monitoml
Oficial).

L-..

2. .tacitii: legea noua cuprinde reglementari penale diferite

~i incompatibile

cu cele anterioare

Abrogarea expresii sau tacita poate fi:

1) totala: a intregii legi sau ordonante de urgenta a Guvernului;
2) parpala: numai a tmeia sau a tmor prevederi ale legii sau ordonantei de
urgenta a Guvemului (nu toate).

1. prin abrogarea legii sau a ordohantei de urgenta a .

Guvernului;
Ieirea din vigoare
a legii penale
are loc

2.

prin modificarea legii sau a ordonantei de urgenta

a Guvemului;

3.

prin omisiunea Parlamenhtlui de a pune de acord

prevederile dedarate neconstituponale cu dispozipile Constitutiei, In termen de 45 de zile de Ia
publicarea Deciziei Curtii Constituponale !n
Monitorul Oficial;.

4.

prin ajungerea Ia termen a legii temporare sau

excepponale;

5. prin abrogarea expresa a legii temporare sau excepponale lnainte de ajungerea Ia termen;
6.

prin incetarea condipilor exceptionale care au

condus la adoptarea lor.
Abrogarea poate fi:

,.-+ 1. expresii: legea/ordonanta de urgenF'i a Gu vernulu i nou-intrata In

vigoare prevede explicit di o ahumita lege anterioara sau o dispozitie este
abrogata

--

1.1. concretii: este identificata

explicit legea sau dispozitia
acesteia care va ie~i din vigoare

__._

1.2. genericii: este prevazuta

abrogarea h.tturor dispozitiilor
c<.mtrare

Abrogarea

Dezincriminarea

./ chiar daca se abroga o dispozitie legala,

./ fapta nu mai este incrimifapta poate fi in continuare incriminata
nata sub nicio forma de
lntr-o alta dispozitie (alt articol din alta
legislatia nationala;
./ se va retine dezincrimilege penala sau nepenaH\ cu dispozitii
penale, alta denumi re marginala etc.);
narea ~i ahmci cand prin
./ abrogarea l~gii speciale n u echivaleaza
legea no~ta este limitat docu dezincriminarea daca fapta este incrimeniul de aplicare a unei
infractiuni (de pilda, prin
minata In legea generaH\;
./ modificarea normei completatoare a
eliminarea uneia dintre variantele alternati ve a eleunei nonne de referire/de trimitere
mentului material al infracatrage ~i modificarea normci incomplete;
tiunii).
in cazul abrogarii normei completatoare,
norma incompleta va pastra elementele
preluate de Ia aceasta, afara de cazul in
care legea de abrogare dispune altfel;
./ abrogarca normei completatoare a unei
norme In alb nu echivaleaza cu abrogarea normei in alb, aceasta fiind lnsa
inaplicabila (echi vaH\nd cu o dezincriminare) pana la data intrarii In vigoare a
unei noi norme~c~o'::m~lpEJle~t~a.::to~a~r_::e.:..._ _ _ _...1..._ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ ___,

FI~A

nr.l
APLICAREA LEGII PENALE IN TIMP

I. PARTEA TEORETICA
aplicarea legii penale nu suscita probleme cand atat na~terea, cat ~i
stingerea raportului juridic penal (atat savar~irea faptei, cat ~i
condamnarca definitiva pcntru--accasta) au loc sub imperiul unei legi
unice, fiind aplicabila aceasta lege;
v' daca. pe durata existentei raportului juridic penal stmt incidente mai
multe legi penale succesive, se pune problema determinarii legii
penale aplicabile in cauza.
v'

...

--

PRINCIPII

1. PRINCIPIUL ACTIVITATII LEGII PENALE (art. 3 NCP)

'

infracpunile sunt prevazute in legi ~i ordonante de urgenta ale

Guvemului. Actele de incriminare semnifica legea penala. Legea penala
se aplica tuturor infTactiunilor savar~ite 1n intervalul de timp cuprins 1ntre
momentul intrarii in vigoare ~i momt:!ntul ie~irii sale din vigoare;
v' desuetudinea nu face ca o lege iasa din vigoare;
v' decurge din principiul legalitatii incriminarii (art. 1 NCP) :;;i ct:!l al
legalitatii sanctiunilor de drept penal (art. 2 NCP).
v'

Intrarea
1
;...------..
- 1. Ia 3 zile de Ia data publid'itii in Monitorul Oficial;
. . in vigoare
I
1
a 1egu pena e
L
----------------------l
are loc
~

2. Ia data prcvazuta in textul legii (ulterioara termenului de trei zile de intrare In vigoare);

Cuprins

FI~A

nr. 20. Raspunderea penala a minorilor. Masurile educative

neprivative de libertate :........... :........................ .. ................................................ 211

FI~A

nr. 21. Raspunderea penala a minorilor. Masurile educative privative

de libertate ............................................................................................................. 223

FI~A

nr. 22. Cauze care inlatura raspunderea penala.. ........................................... 234

FI~A

nr. 23. Cauze care inlatura executarea pedepselor ........................................ 245

FI~A

nr. 24. Cauze care inlatura consecintele condamnarii .................................. 257

Abrevieri

BffiLIOGRAFIE ....... ........... ............ ............................................................................ 265

JURISPRUDENTA ..................................................................................................... 269

I
~

I
II

alin.
art.
C. A.
C. pen.
C.S.J.
dec.
dec. pen.
I.C.C.J.
lit.
LPANCP
NCC
NCP
NCPP
nr.
O.U.G.
p.
pet.
RIL
s.
s. pen.
s.n.

s.u.
.a.

Trib.
T.M.B.
T.S.

= alineat (ul)
= articol (ul)
= Curtea de Apel
= vechiul Cod penal
= Curtea Suprema de Jus tip~
= decizia
= decizia penaH1
= inalta Curtc de Casa~ie i Justitie
=litera
= Legea de punere 'i.n aplicare a noului Cod penal
= noul Cod civil (Legea nr. 287/2009)
= noul Cod penal (Legea nr. 286/2009)
= noul Cod de procedud\ p~nala (Legea nr. 135/2010)
= numar(ul)
= Ordonanta de urgen~a a Guvernului
= pag.ina
= punct(ul)
=recurs in interesullegii
=secpa
= scctia penala
= sublinierea noastra
= Sectiiile Unite ale LC.C.J.
= i altele/altii
= Tribunalul
= Tribunalul municipiului Bucureti
= Tribunalul Suprem

Cuprins

Abrevieri ............................................ ...................... ...... ........................... ........................ 9

FI$A nr. 1. Aplicarea legii penale 'in timp .................. :................. .... .... .............. ..... .. .. ll
FI$A nr. 2. Trasah1rile esentiale ale infractiunii .................................. .. ..... ............ ... 24
FI$A nr. 3. Continuhtl generic a) infractiunii ............................................................ 26
FI$A nr. 4. Formele ~i fazele infractiunii inter\ponate ......... ....... ..................... ........ 36
FI$A nr. 5. Pluralitatea de infractori ........................................................ ..... .............. 45
FI$A nr. 6. Unitatea de infractiune ............................................................ , ..... ............ 57
FI$A nr. 7. Concursul de infraqiuni ......... .................................... ................... ............ 66
FI$A nr. 8. Recidiva postcondamnatorie .................................................................... 76
FI$A nr. 9. Recidiva postexecutorie ............ ................................................................. 85
FI$A nr. 10. Pluralitatea intermedian'i ..................... .......... ..................... ....... .............. 92
FI$A nr. 11 . Cauzele justificative ................ .............. ................................................... 98
FI$A nr. 12. Cauzele de neimputabilitate ........... ..... ................................................. 109
FI$A nr. 13. Pedepsele ......................................... ..................................... ................... 124
FI$A nr. 14. Individualizarea judiciara a pedepselor................ ... .............. ............ 144
FI$A nr. 15. Individualizarea judiciara a pedepselor. Solutii care nu
presupun condamnarea inculpatului .............................. ..................... ..... ......... l60
FI$A nr. 16. lndividualizarea judiciara a pcdcpsclor.
Solutii care prcsupun condamnarea incu lpaht lu i ................... ......................... 173
FI$A nr. 17.lndividualizarea judiciara a executarii pedepsei.
Liberarea conditionata .............. ...... .... ................... ...... ..... ............ ......... ....... ....... 184
FI$A nr. 18. Masurile de siguranta neprivative de patrimoniu ........ .-.................. . 194
FI$A nr. 19. Masurile de siguran[a privative de patrimoniu ............................. ... 202

Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L.

Copyright 201 4, S.C. Universul Juridic S.R.L.
Toate drepturile asupra prezentei editii apaqin
S.C. Universul Juridic S.R.L.
Nicio parte din acest volum nu poate ti copiata tara acordul scris al
S.C. Universul Juridic S.R.L.

Pentru ::M._arc

NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA Fl

COMERCIALIZA T DECA T iNSOTIT DE SEMN.A TURA
Sl STAMP/LA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL
UL TIME/ COPERTE.
'

Descrierea CIP a Bibliotecu Naponale a Romllniei

UDROIU, MIHAIL
Fi~e de drept penal: partea generala : Noul Cod penal I
Mihai l Udroiu.- Bucure ~ti : Universul Juridic, 2014
ISBN 978-606-673-312-0
343(498)

f
REDACfiE:

DEFARTAMBNTUL
DISTRIBUJ'IE:

tel. / fax:
tel.:
e-mail:
tel.:
fax:
e-mai I:

021.314.93.13
07 32.320.666

redactie@universulj uridic.ro
021.314.93. 15
021.314.93. 16

distributieuniversuljuridic.ro

www .universuljuridic.ro

S-a nascut Ia 20-i:nartie 1977, in Bumbe~ti-Jiu, jud. Gorj.

Mihail UDROIU

(1999); Universitatea Bucur~ti Facultatea de Drept - Studii postuniversitare: $tiin~e penale - criminologic (2000),
Institutul NaP,onal al Magistraturii (2002); doctor In drept, Universitatea Bucure~ti,
Facultatea de Drept, $coala Doctorala (iulie 2011, teza ,Administrarea probelor In
procesul penal", coordonarea :?tiintifica: prof. wuv. dr. Nicolae Volonciu); doctorand
In economie, Academia Romana, Institutul Na(ional de Cercetari Economice
(incepand cu 1 noiembrie 2006); doctorand 1n drcpt penal, Academia Romana,
lnstitutul de Cercetari Juridice (mcepand cu 1 noiembrie 2008).

ll Studii: Facultatea de Drept, Universitatea

Bucur~ti

ll Activitate profesionala: consilier al procurorului-~f DUCaT (incepand cu 1 iulie 2013);

judcditor Ia Tribunalul Bucure~ti, seqia a II-a penala (2006 - prezent); membru al
Comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului de
procedura penala ~i pentru modificarea ~i completarea unor acte normative care
cuprind dispozitii procedural penaJe (septemb1ie 2010- septembrie 2011); mcmbm
al Comisiei dece!abocare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului
penal ~i pentru mod.ificarea ~i completarea tmor acte normative care cuprind
dispozitii penale (februarie 2010 - iulie 2010); membru a! Comisiei de elaborare a
Proiectului Noului Cod penal ~i al Proiectului Noului Cod de procedura penala
(iulie 2007-2009); formator in cadml Institutului Na~ional ill Magistraturii Ia
disciplina drept procesual penal (2006- prezent).

ll Publicapi: autor a peste 60 de studii ~i articole. Autor al lucrarilor-: ,Drept penal. Partea

FI~E

DE DREPT PENAL
Partea generala
Noul Cod penal

generala. Noul Cod penal", Ed. C.H. Beck (2014); ,Drcpt penal. Partea speciala.
Noul Cod penal", Ed. C.H. Beck (2014); ,Procedura pe.nala. Partea generala. Noul
Cod de procedura penala", Ed. C.H. Beck (2014); ,.Fi~ de drcpt penal. Partea
generala", Ed. Universul Juridic (ed. 1 - 2012, ed. 2- 2013); .,Pi!?e de drept penal.
Partea speciala", Ed. Universul Juridic (ed. 1 -2012, ed. 2- 2013); "Fi:;;e de procedura
pen<1la", Ed. Universul Juridic (ed. 1- 2012, ed. 2- 2013); ,Teste grila. Drept penal ~i
procedura penala", Ed. Universul Juridic (patm editii); ,Drept penal. Partea
generalii. Partea speciala", Ed. C.H. Beck (ed. 1-2010, ed. 2 ~i 3-2011, ed. 4- 2013);
.,Procedura penala. Partee~ generala. Partca speciala", Ed. C.H. Beck (ed. 1 - 2010,
ed. 2 - 2011, ed. 3 - 2013); ,Dicponar de drept penal ~i de procedura penala",
Ed. C.H. Beck (2009). Coautor a! lucrarilor: "Tchnici speciale de investigare In justipa
penala", Ed. C.H. Beck (2009); ,Protecpa europeana a drepturilor omului ~i procesul
penal roman. Tratat", Ed. C.H. Beck (2008); ,Convenpa emope<1na a drepturilor
on~ului ~i dreptul procesual penal rom5n", Ed. C.H. Beck (2007).

D Premii: Premiul ,Simian Barnupu" al Academiei Romfme (2010) pentru lucrarca

"Protecpa europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Tratat''; premiul
,Vintila Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2009) pmtru lucrarea
,.Dictionar de drept penal ~i de procedura penala"; premiul ,.Ion Tanoviceanu" a!
Uniunii Juri~tilor din Romania (2008) pentru lucrarea ,.Protecpa europeana a
drepturilor umului ~i procesul penal roman. Tratat"; pn~miul ,,Vintila Dongoroz" a!
Uniunii Juri~tilor din Romania (2007) pentn1 lucrarea ,.Convenpa europeana a
dreptt1rilur omului ~i dreptul proccsual penal roman".

Universul Juridic
Bucure~ti

-2014-