Sunteți pe pagina 1din 136
Jurisprudenfa 10. Tribunalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de practica judiciara in materie penala 1990, Casa de
Jurisprudenfa 10. Tribunalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de practica judiciara in materie penala 1990, Casa de

Jurisprudenfa

10. Tribunalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de practica judiciara in materie penala 1990, Casa de Edituta ~i Presa ,$ansa", Bucure~ti , 1991.

11 . Tribtmalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de practidi judiciara In materie

penala 1993, Casa de Editura ~i Presa "$a nsa" , Bucure~ti,

1994.

12. Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practica judiciara penala 1994, Editura Continent XXI, Bucure~ti,1995.

13. Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practica judiciara In mate1ie penala 1998, Editura All Beck, Bucure~ti, 1999.

14. Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practica judiciara in materie penala 2007, Editura Wolt~r::; Kluwer, Bucure~ti, 2008.

15. Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practidi judiciara in materie penala 2007, Editura Rosetti, Bucure$ti, 2001 .

16. Curtea de Ape! Bra~ov, Culegere de practica judiciara in materie penala 2003-2004, Editura C.H. Beck, Bucure~ti, 2006.

17. Buletinul Jurisprudentei ICCJ 2008, Editura C.H. Beck, Bucure§ti, 2009.

18. Buletinul Jurisprudentei ICCJ 2009, Editura C.H. Beck, Bucure§ti, 2010.

19. Buletinul Jurisprudentei ICCJ 2010, Editura C.H. Beck, Bucure~ti, 2011.

20. L. Mera, L. Rog, L Snvo11en, R. Budt'ii, Codul de procedura penala, Edihtra ]:Iamangiu, Bucure~ti, 2008.

21. I. Nengu, A. Cri~rt, Codul de procedudi penaHI adnotat, Editura All Beck,

2003.

22. L.C. Kovesi, D. Titimz, D. Friisie, Arestarea preventiva, Aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publica: practica judiciara, hotadiri C.E.D.O., Editura Hamangiu, Bucure~ti, 2009.

23. N. Crist11~, Arestarea _preventiva. Practica judiciadi 2008-2010, Editura Hamangiu, Bucure§ti, 2010.

24. A. Trmzcii, Actiunea civi la in procesul penal, Editura Hamangiu, Bucure;;ti,

2008.

25. A. Bo11tn~, Plangerea

impotriva actelor ~i masurilor procurorului, editia a 3-a,

Edihtra Hamangiu, Bucure§ti, 2011.

26. M. Constn11tinescu, Executarea hoUirarilor penale. Practica judiciara, Editura Hamangiu, Bucure§ti, 2006.

27. Curtea de Ape! Pite§ti. Buletinul Jurisprudentei 2004, Editura All Beck,

Bucure~ti, 2005.

lurisprudenta

I

211

29. ~u~t~a ~e Apel Timi~oara. Buletinul Jurisprudentei. Culegere JUdioara 2000-2001, Editura Lumina Lex, Bucure~ti,2002.

de practidi

30. ~u~t:a ~e Ape! Tirni~oara. Buletinul Jurisprudentei. Culegere JUdioara 2003, Editura Lumina Lex, Bucure;;ti, 2004.

de practica

31. Curtea de Apel Bra~ov. Culegere de

Uni Sast, Bra;;ov, 1997.

practica judiciara 1996, Editura Omnia ·

32. Revista Buletinul Casatiei 2008- 2012, Editura C.H. Beck.

33. Revista Curierul Judicar 2008- 2012, Editura C.H. Beck.

34. Revista Buletinul Curtilor de apel2008- 2012 Editura C.H. Beck.

35. Revista Dreptul, Editura Univer.sul Juridic.

36. Revista Romana de Drept.

268 I

Bibliografie generala

55. Pu$ca~u V, ·Proceduri penale. Sinteze practice,

Edirura Universul Juridic,

Bucure~ti, 2012.

56. Pradel ]., Procedure penale, Cujas, 1(}' edition, 2000.

57. Radll Gil., Masurile preventive in

procesul penal roman, Editura H amangiu,

Bucure~ti, 2007.

58. Riimureantt, V. Aspecte procedurale a lt extinderii procesului penal, R.R.D. nr. 1/1972.

59. Tanovicea1111 I., Dongoroz V., Tratat de drept penal §i procedura penala, val. II,

1947.

60. Tanoviceanll I., _Tratat de drept §i procedura penala, va L V, Ed. Curierul Judiciar, editia a 2-a, 1927.

61. Theodoru Gr., Moldovw L., Drept procesual penal, E.D.P., Bucuregti, 1979.

62. Thendont Gr., Tratat de drept procesual penal, Editura Hamangiu, Bucuregti,

2007.

Trecllsel S.,

63. Human Rights in criminal proceed ings, Oxford University Press,

2006.

64. Udroiu M., Procedura penala, edipa 2, Ed.-C.H. Beck, Bucure§ti, 2011.

65. Vasiliu AI., Teoria generala a actelor de procedura penala, Editura All Beck,

Bucure§ti, 2003.

66. Volonciu

N.,

Brzrbu

A.,

Codul

de

Hamangiu, Bucure§ti, 2007.

procedura ·penala

coinentat,_ Editura

67. Vulunciu N., Moro~mw R., Codul de procedura penala comentat, Editura Hamangiu, Bucuregti, 2007.

68. VoloHciu N., Tuculemw A. , Codul de procedura penala comentat, Editura Hamangiu, Bucuregti, 2007.

69. Vo/o11cill N., Vrzsili11 A., Codul de procedura penala comentat, Editura

Hamangiu, Bucuregti, 2007.

70. Volonciu N., Tratat de procedura penala. Partea generala, vol. I-II, Editura Paideia, Bucure~ti, 2001.

JURISPRUDENTA

'

Jurisprudenta redata in prezenta lucrare se regase§te, in principal, in urmatoarele haze de date juridice:

www.scj.ro

-

Site-ul oficial al Inaltei Curti de Casape §i Justjpe;

www. jurindex.ro

-S ite aflat sub egida Consiliului Superior al Magistraturii;

portal.just.ro

- Portalul instantelor de judecata -

baza de date online

 

aparpnand Ministerului Justitiei;

www.legalis. ro

- Bibliotedi juridico-economid\ on-li'ne, Editura C.H. Beck.

De asemenea, unele solutii jurispmdentiale se regasesc §i in urmatoarele lucrari:

1.

G. AlltOI!ill, V. Brutartt, Re vis ta de drept ·pena l. Studii ~i practica jud iciara (1994-2007) _edipa a 2-a, Editura Hamangiu, Bucure§ti, 2008.

2.

G. Ant01zi11, A. Vliiscemzu, A. Ba rb u, Codu l de p roce d

ura penala, Editura

Hamangiu, Bucure§ti, 2006.

3.

V. Bogdiimsw , L. Pastor, Probleme de d rept din de cizi il e Curtii Supreme de Justipe 1990-1992, Editura Orizonfuri, Bucure§ti, 1993.

4

G. T01zescu, T. l01z escu, Probleme de d rept din j urisprudenta Curtii Supreme de 'Justitie in materie penala 1990-2000, Editura Juris Argessis, Curtea de Arge~,

2002.

5.

V. Papadopul, M. Popovici, Repertoriu alfabetic de practica judiciara in materie

penaHi p e ani i 1969-1975, Editura ;3tiinpfidi gi

Enciclopedidi, Bu curegti, 1977.

6.

V. Papadupul, M. Popovici, Repert oriu alfabeticde practica judiciara in materie penala p e ani11976-1980, Editura $tiil1tifidi gi Enciclopedica, Bucure§ti, 1982.

7.

V. Paprzdopol, $t. Dane~, Repertoriu de p r actica judiciari'i 1n materie penala pe anii 1981-1985, Editura $tiinpfica §i Enciclopedica, Bucure§ti, 1989 .

8.

Curtea de Apel Bucure~ti. Practica judiciara penala 2001-2002, Editura Brilliance, Pia tra-Neamt, 2004.

9.

Curtea de Ape\ Bucuregti. Practi ca judiciadi penala 2003-2004, Editura Brilliance, Piatra-Neamt, 2006.

266 I

Bi,bliografie generala

l1 l

15. Gentimir A., Imparpalitatea instantelor judeditore~ti in lumina Conventiei Europene a Drepturilor Omului ~i Libertatilor Fundamentale , Dreptul

nr. 11/2004.

16. Go rg iinemw I. , Considerapi privind actele premergatoare efectua te de organele de urmarire penala, R.R.D. nr. 1/1974.

17. Guinchard S., Buisson J., Procedure penale, Litec, 4'· edition, 2008.

1 8 . H iiriis tii~mw A. , Folosirea interpre{ilor in procesul penal, R.D.P. nr. 4 / 2004.

19 . H ec ht W . Legaturi ~i deosebiri 1ntre unele institutii de drept procesual in cadrul urmaririi penale, R.R.D. nr. 8/1973.

20 . Iftenie V. , Dermengiu D., Medicina legala, Editura C.H.

Beck, Bucure~ti, 2009.

21.

Ionescu D., Procedura penala. Partea generala, Editura Sfera Juridica, 2007.

22 .

Kahmz e

S. ,

Dreptul

procesual

penal,

Editura

Didactica

~i pedagodidi ,

Bucure~ti,1963.

23 . Kahmzc S., Actele de sesizare care conditioneaza ·inceperea urmaririi penale, R.R.D. nr. 4/1973.

24. Ka h an e 5. , Structura ~i continutul hoHirarilor judecatore~ti in lumina prevederilor noului cod de procedura penala, RR.D., nr. 6/1969.

25. Lnsc11 C.D ., Lascu I., Cateva probleme legate de cercetarea penala efectuata de un organ necompetent ~i consecintele sale, Dreptul nr. 8/1996.

267

36. Mateut Gh., Aparatorul, subiect al procesul ui pen al m lumina ultimelor modifidiri legislative, in Dreptul, nr. 5/ 1996.

37. Ma teztf Glr., Ne cesitatea recunoa§terii separatie i furtqiilor judiciare ca principiu director al procedurilor p enale, in l umina Conventtei Europene §i a recentele modifidiri ale Codului de procedura penala, Dreptul nr. 9/2004.

38. Mateut Gh., Sinteza a discupilor purtate in litera tu ra de specialitate in materia actelor premergatoare necesare inceperii urm a ri rii penale, Dreptul

Bib! iografie genera Ia

I

nr. 12/1997.

39. Mateut Gh., Valorificarea regu lilor comune p rivind ju d e cata in jurisprudenta penala, Dreptul nr. 12/1999.

teoria §i

40

.

Ma teu t Gh. , Inceputul §edi n tei de judeca ta in pr ima instanta in practica raporturilor procesual-penale, Dreptul nr. 1/1999.

41. Mat e ut Gh. , lncepuhtl §edintei de j udecata in prim a instan~i- in teor i a §i practica raporturilo r procesual-penale, Dreptul nr. 1/1999.

42. Mateut Gh.,

Incidente iv ite in cursu! cerceta r ii jud ecatore§ti in procesul penal,

Dreptul nr. 4/2000.

43. Mateut Gil., Conpnutul §i finalitatea dezba te r il or judici are pena le In fata primei insta n te, Drephtl nr. 11/1 998.

44. Mateut Gh., Rezo lvarea cauzei pena le de p rima ins ta nta, R. D.P. nr. 2/1999.

26. Lefterache L., Dreptulla aparare. Ascultarea inculpatului, R.D.P. nr. 2/2005.

45

Matltins E. , Termes de droit penale et de pr ocedure penale, Gualino editeur,

27. Lorincz A.L., Drept procesual penal, editia a II-a, Editura Universul Juridic,

200 6.

Bucure~ti,2010.

46.

Merle R. ,

Vitu

A. , Traite

de

Droit

criminel.

Proced ure

penale,

vol.

II,

28. Lupa~c11 D., Punerea in executare a pedepselor principale, Editura Rosetti,

Ed . C u jas, 7 •· e dition, 1997.

 

Bucure~ti, 2003.

47.

Neagu I., Tratat de procedura penala. Partea GeneraliL Partea Speciala, edi{ia

29 . Lupa~c11 D., Aspecte comune privind procedura Ia instanta de executare, Dreptul nr. 1/2003.

30. Lupa~cll D., Autoritatea de lucru judecat a hotararilor penale, in Juridica

nr. 3/2000.

31. Lupa~c11 D., Schimbiiri in executarea unor hotarari, inla.turarea sau modificare

pedepsei, Dreptul nr. 2/2003. 32 . Lupa~ c 11 D ., Opr ca G ., Amanarea §i intreruperea executarii pedepsei inchisorii sau a executarii masurii educative a internarii intr-un centro de reeducar e,

Dreptul nr. 9/1997.

33. Lupll§Cll D., Atributiile Ministeruli

ti

public in legatura cu executarea

hotararilor judedHore§ti penale, Dreptul nr. 6/2002.

34. Manz i11i V. , Tratato di diritto procesuale penale, vol. I, Ed .VII, Torino, 1968.

35. Mateut Gil., Tratat de procedura penala. Partea generala, vol. I, Edih.ira C.H. Beck, Bucure§ti, 2007.

a II-a, Editura Universul Jurid ic, Bucure§ti,

2010 .

48. Para~ch iv C.S ., D nm a~chi11 M. , In f racti.unea d e a ud ienta. A spec t e procesuale ,

R.D.P. nr. 4/2000.

49 Pa ras clziv C.S. , Da masclz i 11 M ., Dr ep h tl in vin u it u l ui de a n u se autoincrimina, Dreptul nr. 2/2005.

50 Paraschit J C., Dnmasch in M., Procedura p r ez enta ri i mate r ialului de urmarire penala, R.D .P. nr. 2/2000.

51. Pavel D., Consideratii asupra prezumtiei d e ne vinovapc, R.R.D. nr. 10/1978.

52. Pift ulca V., Cont inutu l §i funqi o nalitatea princip iul

ui oficialita~ in

.

.

administrarea probatoriului in procesul penal, Dreptul nr. 12/2006.

53. Pop Tr., Drept procesual penal, vol. I-IV, Tipografia Nationala, Cluj, 1946-

54.

1948.

Popescu

D., Considerati i pri vind

au tori tatea

de lu cm

judecat in ca drul

reglementarii procesu ale penale, R.R.D . nr. 1/1971.

BIBLIOGRAFIE GENERALA

La elaborarea prezentei lu crari in doctrina dupa cum urmeaza 1 :

au fos t a v ute i n vedere opiniile exp rimate

1. A.nto11ill G., Pnpadopol V., Popovit:i M., $t~{a11escu B., lndrumari date de Plenul

Tribunalu lui Suprem $i nm1a legislatie penala, Ed. $tiintifica, Bucure~ti,1971.

2. Ashworth A

Rcdmnyne M. , The crim inal process, O x ford University Press, 3•d

edition, 2005.

3. Rez.iz.-Ayachc, A., Dictionnahe de droit penale general et de procedure penale, Ed . Ellipses, 4• edition, 2008.

4. Bouloc 13., Procedure penale, Dalloz, 21'· ed i tion, 2007.

5. Bouloc B., Matsopoulou, Droit penal general et Procedure penal, Ed. Sirey,

2011.

6. Cormt G., Vocabu l aire juridique, Presses Universitaires de France, 7~ edition,

2005.

7. Da,;asclzill M., Drept procesual penal, Ed. Wolters Kluwer, Bucure~ti,2010. Delmas - Marty M., P r oces pena l et droits de l'homme , Ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1'192.

R.

9.

De1111is l.H., The Law of Evidence, 3'' 1 edition, Sweet&Maxwell, 2007.

 

1 0.

Desp orh's

F. , Ln:erges-Cousquer L, Traite de procedure penale, Ed. Economica,

2009.

11.

Do11goroz

V. ;;.n., Explicati i teore tice ale Codu l ui de proce d ura penala roman.

Vol. V, VI, Ed. Academiei, Editura All Beck, Bucure~ti,editia a 11-a, 2003.

 

12.

Florian E. , Diritto procesuale penale, Ed. 3, Unione tip., Edit. Torinese, Torino, 1939.

13.

Franchimont M.,

]ncobs A.,

Mnf;set

A. , Manuel

de

procedure penale,

Ed.

Collection Scientifique de Ia Faculte de droit, Liege, 1989.

14.

Cidei 0., Consideratii asupra revizuirii uno r hoh~rari defini tive potrivnice,

KR.D . n r. 9/1980.

I

I

262 I

~auze care lnli'Hura consecintele condamnarii

r-13. Reinnoirea cererii de reabilitare judeditoreascaI

4

~ dadi instanta de judecata a respins cererea de reabilitare judecato- reasdi ca neintemeiata, petentul condamnat nu poate formula o 710ltii cerere dedit dupa trecerea unui terme11 de 1111 mt de Ia data respingerii cererii prin hotilriire definitivii;

~ este necesar ca In acest termen condanmatul sii 'i11depli1Leascii condifiile previizute de art. 168 NCP;

~ institu{ia re'innoirii cererii de reabilitare este aplicabilii numai In materia

reabilitiirii judeciitore~ti;

r

'-

~ dacii cererea de reabilitare judecatoreasca a fost respinsa pentru nein- deplinirea unor conditii de forma, aceasta poate fi reiteraU'i oricfmd;

~ daca. cererea de ~eabilitarejuded itoreasca a fost r~spinsaca prematura, petentul condamnat poate formula o noua cerere dupa momentul implinirii teriT).enului de reabilitare judecatoreasdi.

14. Anularea reabilitarii

~ este 0 masura ce se dispune de instanta de judecata cfmd, ulterior acordarii reabilitarii judecatore~ti, se descopera di eel reabilitat nzai siiviir$ise o alta infracfiune, care, dadi ar fi fast cunoscuta, ar fi .dus la res- pingerea cererii de reabilitare;

~ se dispw1e din oficiu sau la cererea procurorului, de instanta competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatore~ti.

sa se pronunte asupra reabilitarii judecatore~ti. II. PARTEA PRACTICA I 263 ~ Dacii ~nu sunt intrunite

II. PARTEA PRACTICA

asupra reabilitarii judecatore~ti. II. PARTEA PRACTICA I 263 ~ Dacii ~nu sunt intrunite conditiile pentru

I

263

~ Dacii ~nusunt intrunite conditiile pentru pronuntarea unei hotarari

ri

care sa se constate intervenita reabilitarea de drept

.

~

mmata ca o cerere

dec. nr. 1055/ 1973).

de reabilitare judecatoreasdi (Trib

.

d

· JU

·

, cererea tre b. ll1e . exa- p n

pen.,

T'

.

uru~, s.

~ t Daca b cererea de reabilitare judecatoreasdi prive<:te mai mult

·

1

·

re llle rezo vata mtegral

d

~

f

~

~

de catre aceea~i instant~

,a, ne

fi' m

d

amnat sa

_I e m

d

e pe

posibil . . ca ' un

· ed.e -

epse ea

co n

seie · au fast aplicate de catre instante · de grad dif

acei~~i timp r eabilitat ~i nereabilitat, iar da~

en 't , competenta sa p Solu- p

v

., s. pen., dec.

tiOneze o astfei de cerere este instanta ·superioara in grad (T S

nr. 4725/ 1969).

·

260

I

Cauze care inlatura consecinJele condamnarii

 

c)

in cazul condamnarii Ia pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani ori 1n cazul detenpunii pe viata comutate sau inlocuite cu pedeapsa inchisorii, dupa trecerea unui termen de 7 ani;

d)

1n cazul pedepsei detenpunii pe viata, dupa trecerea unui termen de 10 ani.

-+

2. persoana condamnata sa nu fi savar~it 0 noua infractiune in termenul de reabilitare;

/ din momentul punern m migcare a acpunii penale pentru noua infracpune savargita de condamnat, examinarea cererii se suspenda pana la soluponarea definitiva a cauzei privitoare Ia noua invi- nuire (art. 533 alin. (2) NCPP];

/ nu are relevanta gravitatea infracpunii sau forma de vinovatie cu care este comisa.

-+

3. persoana condamnata sa fi achitat in in~egime cheltuielile de judecata §i despagubirile civile la plata carora a fost obligata;

/ ca exceppe, art. 168 lit. b) NCP prevede ca reabilitarea va opera §i dadi persoana condamnata nu a avut posibilitatea sa achite in intregime cheltuielile de judecata sau despagubirile civile sau dlnd partea civila a renuntat exp licit §i voluntar la despagubiri.

CD OBSERVATII:

1. daca sunt 1ndeplinite conditiile legale, instanta trebuie sa dispuna reabi- litarea, neavand posibilitatea de a aprecia asupra oportunitapi acesteia, acesta fiind un drept al pcrsoanei condamnate;

2. nu prezinta importanta pentru durata termenului daca pedeapsa a fost aplicata pcntru o infracpune unica sau pentru o pluralitate de infractiuni (concurs, recidiva, pluralitate intermediara);

3. daca pe langa pedcapsa inchisorii a

termenul de reabilitare judecatoreasdi se va stabili in funcpe de pedeapsa

fast. aplicata §i pedeapsa amenzii,

inchisorii;

fast. aplicata §i pedeapsa amenzii, inchisorii; I 261 4. reabil~tarea judecatoreasca poate fi dispusa §i

I

261

4. reabil~tarea judecatoreasca poate fi dispusa §i In cazulin care condamnatul a decedat pana la lmplinirea terrnenului de reabilitare, dadi instanta, evaluand comportarea condarnnatului pana la deces, apreciaza ca se impune acordarea aceshti benefidu (instanta are posibilitatea de a analiza oportunitatea dispunerii reabilitarii); cererea de reabilitare judeciitoreasdi poate fi formulata de sotu l sau mdele apropiate ale condamnatului decedat;

5. perioada in care executarea pedepsei a fost intrerupta nu intra in calculul tcrrnenului de reabilitare judecatoreasdi;

6. In situapa 1n care o persoanii a suferit mai multe condamnari, termenul de reabilitare judecatoreasca se stabile§te in functie de cea mai grea pedeapsa aplicata gi curge de la data Ia care ultima pedeapsa este executata sau considerata ca executata;

7. potrivit noului C;d penal, procurorul general al Parchetului de pe Hl.nga I.nalta Curte de Casatie gi Justit}e nu mai are posibilitatea de a dispune, in cazuri except}onale, reducerea termenelor de reabilitare judecatoreasca.

Terrnenul de reabilitare judeditoreasca:

i

!

i

J

j

rl1. este un termen substantial de dreptpenal;

f--+

2. se stabilegte prin raportare la pedeapsa stabilita de insta.nta prin hotararea de condamnare;

y 3. curge de la data: I

a. puncrii efective in libertate, cand pedeapsa inchisorii de eel mult doi ani a fost integral executata in regim de detent}e;

b. actului de gratiere postcondamnatorie, in cazul gratierii totale sau a reshtlui de pedeapsa;

c. ramanerii definitive a hotararii, In cazul gratierii antecondam- natorii;

d. lmplinirii termenului de prescriptie a executthii pedepsei;

e. lmplinirii termenului de supraveghere alliberarii cm~dit}onate.

258 I

Cauze care inlatura consecinfele condamnarii

B. In cazul persoanei juridice

./

+

intervine din oficiu numai reabilitarea de drept, daca in termen de 3 ani de Ia data la care pedeapsa amenzii ~i, dupa caz, pedeapsa comple - mentara au fast executate ori considerate ca executate.

CD OBSERVATII:

1. reabilitarea de drept intervine ~i pentru condamnari Ia pedeapsa amenzii penale aplicata aH\turi de pedeapsa inchisorii care nu depa~e~tedoi ani sau cand pedeapsa de pana la doi ani inchisoare a fost aplicata pentru ill"\ concurs de infracpuni;

2. pe durata termenului reabilitarii de drept nu se executa pedepsele accesorii, 'insa poate fi executata pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi ori masurile de siguranta;

3. pentru a opera reabilitarea de drept 'in cazul condamnarilor succesive, este necesar ca pentru toate condamnarile sa opereze reabilitarea de drept ~i

dintre infractiuni sa nu fi fost savar~ita 'in cadrul termenului de

niciuna

reabilitare de drept pentru condamnarea anterioara;

4. daca in antecedenta unei persoane se afla atat condamnari susceptibile de reabilitare de drept , cat ~i condamnari pentru care este incidenta reabi- litarea judecatoreasca, persoana condamnata poate obpne numai reabili- tarea judecatoreasca;

5. la implinirea termenului de reabilitare- de drept, autoritatea care tine evi- den~a cazierului judiciar va ~terge din oficiu mentiunile privind pedeapsa aplica.ta condamnatului persoanei fizice; in cazul persoanei juridice, Ia 'implinirea termenului de reabilitare, organul care a autorizat 'infiintarea

persoanei

din oficiu menpunile privind pedeapsa aplicata persoanei juridice;

juridice ~i organul

care a inregistrat persoana juridica vor ~terge

6. persoana condamnata poate solicita instantei sa constate intervenW:i reabi- litarea de drept;

7. institupa anularii reabilitarii nu se aplica 'in cazul reabilitarii de drept;

8. NU va interveni reabilitarea de drept in cazul in care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei ori amanarea apliciirii pedepsei (daca nu s-a dispus anularea sau revocarea amanarii aplidirii pedepsei), aceste institupi neim- plicand o condamnare penala.

1

.

I

aceste institupi neim- plicand o condamnare penala. 1 . I Termenul de reabilitare de drept I

Termenul de reabilitare de drept

I

259

~

rll· este un termen substantial de drept penal;

l

2. se stabile§te prin raportare Ia pedeapsa stabilita d e instanta prin

hotararea de condamnare;

3. curge de l a ~ata:l

g.

punerii efective in libertate, cand pedeap sa mc.hiso rii de eel mult doi ani a fost integral executata in regim de detenpe;

actului de gratiere postcondamnatorie, in cazul gr~perii totale sau a restului de pedeapsa;

ramanerii definitive a hoti'lrarii, 'in cazul graperii antecondam- natorii;

1mplinirii termenului de prescript].e a executarii pedepsei;

'implinirii termenului de supraveghere, in· situat].a 'in care executarea pedepsei a fost suspendata sub supraveghere;

l mplinirii termenului de s u praveghere alliberarii condit].onate;

Ia care amenda penala a fos t achitata integral, respectiv de Ia data la care executarea amenzii penale s-a stins in orice alt mod.

2. Reabilitarea judecatoreasca

./

Conditii: se poatc dispune daca:

judecatoreasca ./ Conditii: se poatc dispune daca: a) in cazul condamnarii Ia pedeapsa lnchisorii mai m

a) in cazul condamnarii Ia pedeapsa lnchisorii mai m a re d e doi ani pana Ia 5 ani, dupa trecerea tmui termen de 4 ani;

b) in cazul condamnarii Ia pedeapsa lnchisorii mai mare d e 5 ani pana Ia 10 ani, dupa trecerea unui termen de 5 ani;

256 I

Ca uz e care inl a t u ra e xecutarea pedepselor

256 I Ca uz e care inl a t u ra e xecutarea pedepselor II. PARTEA

II. PARTEA PRACTICA

& Cererea de extradare in vederea execu tarii unei pedepse definitive intre- rupe cursul prescrippei executarii pedepsei; ca atare, din momentul intreruperii, un n ou te rmen de prescrip pe ln ce p e s a curga (I.C.C.J ., s. pen., dec. nr. 4543/2005, pe www.scj.ro).

(I.C.C.J ., s. pen., dec. nr. 4543/2005, pe www.scj.ro). I 1 j l ] ~ 1

I

1

j

l

]

~

1

l

1

FI~A nr. 24

CAUZECAREINLATURA CONSECINTELE CONDAMNARII

'

I. PARTEA TEORETICA

REABILITAREA

~ --f

l

l

l

l l

. J

/ lnH\tura pentm viitor consecintele juridice ale unci condaliU1ari: intcr-

/

dicpi, ded\de r i ~i in c apaci tc' it i ;

nu

conda mnarii sale d e fini tive;

punerea

echivaleaza

cu

condamnatului

In

situat_ia

anterioara

/ se dispune sau se constata cu p rivire Ia toate condamnarile pe care le-a su ferit o persuana, iar nu doar pentru o parte a acestora (indivi-

1 zibilita tea reabilitarii) pronun~ate in tara sau in strainatate, indiferent de natu r a ~i g r av it atea condamna r ii.

indiferent de natu r a ~i g r av it atea condamna r ii. 1. Reabilitarea

1. Reabilitarea de drept

A. In cazul persoanei fizice

;--+

/ Regula generalii: intervine din oficiu 'in cazul condamnarii unei persoane fizice la pedeapsa amenzii sau la pedeapsa inchisorii care nu depa~e§te DOl ani, d aca persoana condamnata nu a savar~it 0 alta infruqiune intr-un termen de 3 ani de la data la ca re pedeap sa a fost cxecutata ori considerata ca executata;

/ Regula specialii: intervine din oficiu la implinirea unui_termen de 3 ani de la data expirarii termenului de supraveghere a suspendar ii sub supraveghere a executarii pedepsei, fara ca pe r soana condamnata sa fi comis 0 noua infracthme ~i sa fj intervenit rcvocarea suspenda rii.

254 I

Cauze care inl~tura executarea pedepselor

3. graperea -colectiva antecondamantorie nu constituic un-llnpediment la punerea in mi~care sau exercitarea acpunii penale. Chiar dupa intrarea in vigoare a legii de gra~iere, procurorul poate dispune t1imitcrea In judecata a infractorului, iar instanta, cand constata ca fapta de care este acuzat inculpatul constituie infractiune, mai inHh poate dispune condamnarea acestuia pentru infrac~iunea savar~ita, iar apoi va constata ca pedeapsa stabilWi t!ste grapata;

4. pentm a fi aplicabila legea prin care se disptme gratierea antecondam- natorie, este necesar ca:

a) data comiterii faptei de ciHre autor sa fie anterioara datei legii de gratiere (publicare, intrare In vigoare sau data prevazuta explicit de lege), in ·cazul pluralitatii de infractori;

realizata

,:c~

~

fie

b)

activitatea infractionala,

iar m; rezultatul mai grav, sa

anterior datei legii de gratiere, In cazul infractiunilor progresive;

c) activitatea infrac~ionala sa se fi epuizat anterior datei legii de grapere, In cazul infracpunilor continue, continuate sau de obicei.

5. noul Cod penal prevede di ·gratierea poate privi numai pedepsele aflate in curs de executare, excluzand din obiectul acesteia pedepsele a caror exe- cutare a fost suspendata sub supraveghere, avand in vedere natura acestei i.nstitu~ii de cauza ce inlatura executarea pedepselor, exceptie facand ipoteza in care prin actul de grapere se dispune altfel;

6. daca in aceea~i cauza se constata di s-a implinit tem1enul de prescriptie a raspunderii penale, dar §i interventia tmei legi de gratiere, se va dispune incetarea procesului penal, iar nu condamnarea inculpatului, unnata de constatarea ca pedeapsa aplicata a fost gratiata .

unnata de constatarea ca pedeapsa aplicata a fost gratiata . -~' Efectele graperii 1. lnlaturarea ·

-~' Efectele graperii

1.

lnlaturarea · in tot sau In parte a executarii pedepsei principale ori comutarea acesteia in alta mai u~oara;

2.

pedeapsa principala este considerata ca executata In cazul gratierii totale §i neconditionate Ia data ramanerii definitive a hotararii juded'ttorc~ti de condamnare in ipoteza · graperii antecondamnatorii sau de la data aplid\rii actului de gratiere In cazul gratielii postcondamnatorii;

, I ~ 255 ~ 3. gratierea nu are efect asupra masurilor de siguranta ~i
,
I
~
255
~
3. gratierea nu are efect asupra masurilor de siguranta ~i nici asupra
l
I
drepturilor persoanei vatamate;
4. gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare sau
asupra masurilor educative neprivative de libertate, in afara de cazul in
care sc dispune altfel prin actul de grapere; pedeapsa complementara a
interzicerii unor dreptuli se va executa de la data gratierii pedepsei
principale sau a restului de pedeapsa;
5. nu produce efecte asupra pedepselor e xecu tate integral ori a celor
pentru care a intervenit prescriptia executari pedepsei oli a pedepsei
lnchisorii a carei executare a fost suspendata sub supravcghere (afara de
cazu1cand legea prevede altfel), aceasta vizand, in principiu, pedcpsele
care se executa efectiv;
6. dupa gratierea pedepsei principale sau a restului de pedeapsa dimas
neexecutat, pedepsele accesorii nu se mai executa;
7. gratierea nu are ca efect reabilitarea de drept a persoanei condamnate;
condamnarea Ia o pedeapsa mai mare de un an inchisoare care a fost

.l l

gratiata poate constitui prim tennen a! recidivei; termenul de reabilitare incep·e sa curga deJa data gratierii totale sau a restului de pedeapsa;

8. gratierea neconditionata produce acelea~i efecte ca §i tea condiponata, cu mentitmea ca in situatia accstcia din urma efectele au un caractcr provizoriu pana la lmplinirea termenului de lnccrcare din actul de clementa.

v' Revocarea gratierii

se poate dispune de instanta de judecata, In cazul In care nu este :espectata conditia prevazuta de lege pe durata termenului de .

mcercare;

\ In situapa In care se revoca gratierea, pcdeapsa aplicata pentru noua infractiune se va cumula aritmetic cu pedeapsa ncexecutata a carei gratiere a fost revocata.

252 I

Cauze care inlatura executarea pedepselor

t

Pedepsei,

respectiv pana la soluttonarea contestape1 m anulare sau a rev1zmm;

3. prescriptia i~i reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare, termenul sau prelungi.ndu-se cu durata de timp a suspendarii.

2. sus~en~ar~adure~zapana la inc.e~:rea/reluareaexec~tar~i

3. GRATIEREA

'

./ este actul de dementa prin care se dispune inlaturarea, in tot sau in parte, a executarii pedepsei ori comutarea acesteia intr-o pedeapsa mai Uiioara, prevazuta de noul Cod penal ~i numai in limitele stabilite de acesta pentru infractiuni·saru~i te pana Ia momentul intrarii in vigoare a actului de gratiere;

./

poate fi dispusa de:

1. Pre~edintele Romaniei

prin decret care· se publica in Monitorul Ofidal, la cerere sau din oficiu, numai dupa ramanerea defi.nitiva a hotararii de condamnare;

este doar o grntiere individunlii, postcondmmzntorie §i neconditionntii iii poate fi acordata a tat persoanelor juridice, cat ~i celor Jizice condamnate;

cererea de gratiere i.ndividuaUi poate fi formulata de persoana fizidi condamnata, de aparatorul ori reprezentantul legal al acesteia, precum ~i de sotul persoanei condamnate, ascendentii, descendenpi, fratii, surorile ori copiii acestora, precum ~i de acelea~i mde ale sotului persoanei con- damnate ori de reprezentantul legal sau avocatul persoanei juridice condamnate;

decretul prezidenpal de grapere nu poate privi: pedepsele deja executate, pedepsele a dhor executare nu a 1nceput din cauza sustragerii condam- natului de la executare, pedepsele a diror executare a fost suspendata sub supraveghere, pedeapsa amenzii penale, pedep se le complementare ~i cele accesorii aplicate persoanei fizice;

graperea individuala dispusa de pre;;edinte nu are efect asupra laturii civile ~i asupra masurilor administrative prommtate intr-o cauza penala;

1

i

j

l j

i

I

1

I

J

j

I

prommtate intr-o cauza penala; 1 i j l j i I 1 I J j I

I

253

t

 

l

2.

Parlament

decretul de grapere este irevocabil.

poate £i refuzata de catre benefidarul ei, cu exceppa condamnap.lor minori, atu.nci cand cererea de grapere individuala a fost facuta de alta persoana;

este o grnticrc colectivii, simplii snu condifionntii, antecondamnatorie ori postcon- damnatorie, care se acorda prin lege unui numar nedeterminat de persoane

sau juridice pentru condamnari· determinate prin cuantumul pedep-

selor sau prin infracpunile pentru care au fost pronuntate;

poate privi numai pedepse aplicate de instanta cu executarea in regim de detentie sau masuri educative privative de libertate penhu fdpte savar~ite anterior datei prevazute in legea de gratiere;

graperea mztccondanmatorie dispusa de Parlament i~i produce efect~le numai de la data ramanerii definitive a hotararii;

graperea postco11damnatorie dispusa de Parlament· produce efecte prin efectul legii, de Ia data intrarii in vigoare a actului de gratiere, indiferent . daca a fost constatata sau nude catre organul judiciar;

in cazul pluralitbitii de infractiuni pentru care s-au aplicat pedepse ce au

fost contopite, obiectul gratierii colective 11 constituie pedepsele aplicate pentru fiecare dintre infractiuni, ~i nu pedeapsa rezultanta. Daca pentru

unele dintre aceste pedepse este incidenta gratierea, ele vor fi descontopite ~i recontopite, iar daca a ramas o singura pedeapsa din pedeapsa r ez ultanta

care nu este grapata, va fi inlaturat ~i sporul aplicat.

Jizice

CD OBSERVATII:

 

1.

graperea constituie o cauza de inlaturare a executarii pedepsei ce produce, de regula, efecte in personam;

2. gratierea individuala dispusa de Pre~?edintele Romaniei vizeaza numai pedeapsa rezultanta, in cazul condamnarii unei persoane fizice pentru un concurs de infraqiuni, iar nu pedeapsa stabilita pentru fiecare infractiune concurenta in parte; .

250 I

Cauze care lnHHura executarea pedepselor

2. data ramanerii definitive a hotadirii de revocare sau anulare a ama- narii apliciirii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei sau a liberarii conditionate;

3. data ramanerii definitive a hotararii de inlocui re a pedepsei amenzii ett pedeapsa inchisorii;

4. data la care pedeapsa principala a amenzii a fost executata sau considerata ca exeetttata, in cazul pedepsei complementare aplicate

persoanelor-1ttndic~;

5. data ramanerii definitive a hoH\rarii prin care s-a d ispus lnlocuirea, in cazul inloCttirii masurilor educative.

([) OBS~RVATIE: in cazul persoanelor juridice, termenul de prescriptie a executarii pedepsei amenzii nu ettrge in paralel cu eel a! prescriptiei executarii pedepselor complementare, acesta din urma lncepand sa curga numai de Ia data implinirii termenului de prescriptie a executarii pedepsei principale.

[J Efecte:

1. pedepsele principale sunt considerate ca executate;

2. dupa expirarea termenului de prescriptie a executa rii pedepsei prin- cipale stabilite In sarcina persoanei fizice, se vor executa pedepselc com- plementare.

persoanei fizice, se vor executa pedepselc com- plementare. 251 -~' Intreruperea cursului prescriptiei executarii

251

-~'Intreruperea cursului prescriptiei executarii pedepsei

~

-+j1. intervine prin:

I

1 a. inceperea executarii pedepsei;

J

b. savar~irea din nou a unei in fracpuni;

b. savar~irea din nou a unei in fracpuni;

c. sustragerea de Ia exeetttare, d upa inceperea execu tarii pedepsei;

d. lnlocuirea obJ.ig.c""ttiei de plata a amenzi i cu obligatia de a presta o munca neremunerata In folosul comuniUitii.

-+

2. dupa fiecare lntrerupere lnccpc sa curga Lll1 nou termen de prescriptie, pe rioada de timp anterioar a nefiind luata In considerar e I~ calculul termenului de prescriptie.

CD OBSERVATIE: In materi a prescriptiei executarii pedepsei exista numa i pre sc ripti a generala, nu ~i prescriptia speciala .

./' Suspendarea cursului prescriptiei executarii pedepsei

1. intervine:

\

\

~

a. cand se dispune amana rea saulntreruperea

executOd; pedep,e;;

b. in CC!Zlll in Cili"C instanta dispune SUSpendarea executarii pedepsei pana Ia solutionarea revi zuirii sau a contestatiei In tlnttlare.

248 I

Cauze care inlatura executarea pedepselor

urmate de

s-a dispus condamnarea pentru forma tentata a infracpunii ori pentru cea

moartea (nu ~i sinuciderea) victimei se va repne indiferent daca

consumata.

2. condamnarea va constitui in continuare tm antecedent penal; in ipoteza comiterii din nou a unei infractiuni intenponate sau praeterintenponate, se va putea re,ine starea de recidiva postexecutorie dad.i sunt indeplinite condipile prevazute de lege.

Termenele de prescriptie a executarii pedepsei pentru persoana fizica majora sunt:

a) 20 de ani, cand pedeapsa care urmeaza a fi executata este detentiunea pe viata sau 'inchisoarea mai mare.de 15 ani;

b) 5 ani, plus durata pedepsei ce urrneaza sa fie executata, dar nu mai mult de 15 ani, in cazul celorlalte pedepse cu inchisoarea;

c) 3 ani, in cazul in care pedeapsa este amenda.

CD

OBSERVATII:

OBSERVATII:

1. prin pedeapsa ce se execttlii se intelege pedeapsa stabilita de instanta, tffiandu-se cont de
1. prin pedeapsa ce se execttlii se intelege pedeapsa stabilita de instanta, tffiandu-se cont de

1. prin pedeapsa ce se execttlii se intelege pedeapsa stabilita de instanta, tffiandu-se cont de cauzele ulterioare de modificare a acesteia; se va avea astfel in vedere pedeapsa stabilita pentru infracpunea pentru care inculpatul a fost condamnat sau pedeapsa rezultanta in cazul concursului de infracpuni, recidivei sau pluralitatii intermediare; in ipoteza In care, in condipile art. 585 NCPP, intervine modificarea pedepsei, se va avea In vedere Ia stabilirea termenului de prescrippe noua pedeapsa aplicata;

2. dad\ a intervenit revocarea liberarii conditionate ca urmare a nerespectarii cu rea-credinta a masurilor
2. dad\ a intervenit revocarea liberarii conditionate ca urmare a nerespectarii cu rea-credinta a masurilor

2. dad\ a intervenit revocarea liberarii conditionate ca urmare a nerespectarii cu rea-credinta a masurilor de supraveghere sau a nelndeplinirii obligapilor impuse de ditre instanta, termenul de prescriptie se 'calculeazii In raport cu

restul de pedeapsii 11eexecutat;

restul de pedeapsii 11eexecutat;

restul de pedeapsii 11eexecutat;

.

l

I

.

I

1

j

1

1

I

j

11eexecutat; . l I . I 1 j 1 1 I j l 249 3. In

l

249

3.

In cazul Jnlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii, termenul de

prescriptie se calculeazii f11 raport cu dttrata pedepsei !nchisorii care a fnlocuit pedeapsa amenzii.

/

Termenele de prescriptie a executarii pedepsei pentru persoana juri- dicisunt

·

a) 5 ani, pentru pedeapsa principala a amenzii;

b) 3 ani, pentru pedeapsa complementara aplicata persoanelor juridice.

.

/ Terrnenele de prescriptie a executarii masurilor educative sunt:

a) 2 ani, pentru masurile educative neprivative de libertate;

2 ani, pentru masurile educative neprivative de libertate; b) un termen egal cu durata masurii educative

b) un termen egal cu durata masurii educative privative de libertate

luata, dar nu mai putin de 2 ani.

CD OBSERVATIE: . dad\ s-a dispus lnlocuirea masurilor educative , executarea se prescrie In raport cu masura educativa mai grea.

/ Termenele de prescriptie a executarii pedepselor sunt termene sub- stantiale de drept penal ~i se · calculeaza de la:

1. data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, respectiv a hota- rarii prin care s-a
1. data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, respectiv a hota- rarii prin care s-a
1. data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, respectiv a hota-

1. data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, respectiv a hota-

rarii prin care s-a dispus masura educativa (privativa sau neprivativa de libertate);

rarii prin care s-a dispus masura educativa (privativa sau neprivativa de libertate);

246 I

Cauze care lnlatura executarea pedepselor

4. condamnarea la pedeapsa inchisorii mai mare de 1111 an aplicata unui infractor major pentru savar§irea unei infractiuni intentionate sau praeterintentionate, care a fost amnistiata, nu constituie prim termen al recidivei;

s. cons tituie un impediment la revocarea gratierii conditionate a pedepsei sau la revocarea liberarii condit]onate (cand amnistia vizeaza infraqiunea din a carei condamnare s-a dispus liberarea);

6. condamnatul care sc bucura de efectele amnistiei nu poate solicita despagubiri civile pentnt partea executata din pedeapsa stabilita pentru infractiunea amnistiaUi;

7. inHitura executarea masurilor educative privative sau neprivative de libertate care nu au fost executate.

CD OBSERVATII:

1. persoana condamnata poate invoca interventia amnistiei postcondam- natorii pe calea contestatiei Ia executare;

2. efectele amnistiei postcondamnatorii nu sunt similare cu cele produse de prescriptia executarii pedepsei sau de reabilitare;

3. intervenirea amnistiei postcondamnatorii m1 'i11liiturii posil1i/itaten solicitiirii co11stntiirii in tervcHtiei renbiliti'irii de· drcpt sau dt? n disp1111c renbi/itarea judeciitorcnscii, nnmi~tinpostnmdnmnntorie producn11d tjcctc mni rcstrnnse decnt · rcnbilitnrcn;

4. condamnarea anterioara pentm care s-a dispus amnistia nu constituie

amfmarea

aplidirii pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei

impediment Ia di spunerea renuntarii Ia aplicarea pedepsei,

ce se aplidl. pentru savar§irea unci noi infractiuni;

5. amnistia nu produce efecte asupra drepturilor per$Oanei vatamate/partii civile ~i nici asupra masurilor de
5. amnistia nu produce efecte asupra drepturilor per$Oanei vatamate/partii
civile ~i nici asupra masurilor de siguranta, cu exceppa confisdirii extinse.

2. PRESCRIP'flA EXECUTARII PEDEPSEI

/ Este prescriptibila

1. executarea pedepselor pnncipale aplicate persoand fizice sau juridice;

2. executare~pcdcpsclor complementare aplicatc perso;:melor juridice.

/ Este imprescriptibila

1

1. executarea pedepselor principale stabilitc persoanei fizice sau juridice pentru infractiunile de genocid, contra umanitatii §i de riizboi, indi- ferent de data la care au fost comise, infr.actiunile de omor, omor calificat, precurn ~i pentru infractiunile intentionate urmate de moartea (nu ~i sinuciderea) victimei;

2. executarea masurilor de sigmanta;

3. executarca pcdcpselor complementare aplicate persoanei fizice .

CD OBSERVATII:

1. imprescriptibilitatea executarii pedepsci pentru infractiunile de genocid, contra umaniHitii §i de razboi, hrdrfercnt de dntn In care mt fost comise, infractiunile de omor, omor calificat, precum §i in.fractiunile i.ntentionate

244 Cauze care lnl~tur~ r~spunderea penal~

3. impacarea nu are efecte asupra masurilor de siguranta, care pot fi dispuse chiar in absenta unei condamnihi penale, cu excepfia confisdirii extinse, care implica existenta unei condamnari;

4.

ln cazulm care infrac~unea este savar~ita de reprezentantul persoanei juridice viitamate, impacarea va produce efecte numai dadi este insu~ita

de procuror [art. 159 alin. (6) NCP].

dadi este insu~ita de procuror [art. 159 alin. (6) NCP]. II. PARTEA PRACTICA ,& La stabilirea

II. PARTEA PRACTICA

,& La stabilirea termenelor de prescriptie a raspunderii penale se ~neseama de pedeapsa prevazuta de lege la data savar~iriiinfractiunii, daca aceasta lege este mai favorabiHi (C.S.J., s. pen., dec. nr. 826/2004).

& Cand tragerea la dispundere penala este condi?onata de plangerea prealabila a persoanei vatamate, plangerea Hicuta de sot pentru sotie sau de parinte pentru copilul sau minor cu capacitate de exercitiu restransa nu poate duce la punerea in mi~care a actiunii penale. Ratificarea unei asemen ea plangeri de catre persoana efectiv vaHimaHi, cu efect de pro- movare a acpunii penale, nu ar putea fi facuta decat 'in termenul prevazut de lege (C.S.J., s. pen., dec. nr. 1566/2000).

~ Cand persoana vatamata este surdo-mut, retragerea pHingerii prealabile facuta prin declarape consemnata in incheiere nu este valabila, dadi nu s-a facut prin interpret sau printr-un 'inscris depus la dosar (C.S.J., s. pen., dec.

nr. 1397/1992).

depus la dosar (C.S.J., s. pen., dec. nr. 1397/1992). FI$A nr. 23 CAUZECAREINLATURAEXECUTAREA PEDEPSELOR I.
depus la dosar (C.S.J., s. pen., dec. nr. 1397/1992). FI$A nr. 23 CAUZECAREINLATURAEXECUTAREA PEDEPSELOR I.

FI$A nr. 23 CAUZECAREINLATURAEXECUTAREA PEDEPSELOR

I. PARTEA TEORETICA

1. AMNISTIA POSTCONDAMNATORIE

./ se disptme de Parlament printr-o lege orga.nica, prin care se 'inlatura executarea pedepselor in cazul infraqiunilor pentru care a intervenit 0 condamnare definitiva pana la data intrarii sale 1n vigoare sm.1 pana la 0 alta data prevazuta in lege;

/ legea de amnistie are caracter retroactiv.

[J Efecte: amnistia postcondamnatorie produce efecte obligatorii in rem (cu

exceppa situatiei in care prin legea de arnnistie se dispune altfel); ./ efectele se produc numai pentru viitor:

!

1. 'impiedicarea executarii sau 'inlaturarea executaru pedepsei principale sau complernentare, care nu au fost executatc;

2. pedeapsa principala este considerata ca executata;

3. amenda mcasata anterior amnistiei nu se restituie;

Cauze care inllHura raspunderea penala

limitandu-se astfel dreptul de dispozitie al persoanei vatamate tocmai in vederea asigudirii unei protec~iimai efidente a acestor persoane care se

242

afla intr-o pozitie vulnerabila;

/ in cazul infracpunii de violen~a1n familie (art. 199 NCP), cu toate di aqiunea penala se pune in mi~carela plfmgerea prealabila, poate interveni numai impikarea drept cauza care inHitura raspunderea penala.

CJ Efecte:

1. reh·agerea plangerii prealabile penale are ca .efect inlaturarea raspun-

derii penale pentru infractitmea savar~ita, constituind totodata ~i un impediment la punerea in mi~care a ac~iunii penale; in situatia in care retragerea plangerii prealabile intervine in cursu! urmaririi penale, procurorul dispune clasarea, iar daca aceasta este constatata in cursu!

:t:

- judecatii, instanta disptme incetarea procesului penal; suspectul sau inculpatul poate solicita continuarea cercetarilor sau a judeditii in

poate solicita continuarea cercetarilor sau a judeditii in '= vederea dovedirii nevinova~iei sale; 2. retragerea

'=

vederea dovedirii nevinova~ieisale;

2. retragerea plangerii prealabile produce efecte in personam, 1nHiturand

plangerea a fost

retrasa, urmand ca procesul penal sa continue cu privire la suspectn sau inculpa~iicu privire la care plangerea nu a fost retrasa [art. 157 alin. (2)

raspunderea penala a persoanei cu privire Ia care

NCP];

3. retragerea plangerii prealabile nu are efecte asupra actiunii civile,

instanta penala urmfmd sa 0 lase nesolu~ionata;

4. retragerea plangerii m1 are efecte asupra masurilor de siguranta, care pot fi dispuse chiar in absen~a tmei condamnari penale, cu exceptia

confiscarii extinse, care implica existenta unei condamnari.

G?

5. iMPACAREA

/ este posibila numai 'in cazurile explicit prevazute de lege pentru ii~ra~­ ptmile la care acpunea penal a se exercita din oficiu; ca exceptie, ill cnzunle m

cnre legen prevede rn cazlll nllumitor injmctiuni In plfi11gerea prenlnbilii posibilitnt ea

i

.i

injmctiuni In plfi11gerea prenlnbilii posibilitnt ea i .i 243 procurorn/11i de a exercita actiwzea pennia din

243

procurorn/11i de a exercita actiwzea pennia din ofici u, iar !11 concret procurorul a l actionat In acest sens, fmpacarea este posibila dacii legea o prevede fn mod explicit

I [de pilda, art. 199 alin. (2) NCP raportat Ia art. 193 NCP (lovirea sau alte violen~esavar~iteasupra unui membru de familie)];

/ pentru persoanele vatamate li psite de capacitate de e x er ci~iu, impaca r e a se face numai de reprezentantii lor legali. Persoanele cu capacitate de exercitiu restransa se pot lmpaca cu incuviin~area per s oane lor p r evaz ut e de lege; in cazul persoanelor juridice, impacarea se poate realiza de reprezentantuJ legal al acestora sau de persoana d esemnata de organul judiciar sa reprezinte persoana juridica;

./ impacarea trebuie sa fi e personala , explicita , total a; ne c onditionata,

¥-ina pana la citirea actului de sesizare al instantei

definitiva §i

s.a -in~

[art. 159 alin. (3) NCP];

/ poate fi realizata oral sau in ' scris In fata organel or judicia re ; in ccizu lin care asistenta juridica este olJligato-rie, impacarea trebuie sa se realizeze numai In prezenta avocatului ales sau a aparatorului din oficiu;

incepe r ii

/ In cazul ~~ care procedura de procesului penal ~i aceasta se

incheierea une1 !ntelegeri, fa pta nu va atrage raspunderea pen ala pentru

mediere se desHi§ o ara in aintea

inchide prin solu~ o narea

c onflictului ~i

faptuitorul cu privire la care conflictul s-a incheiat prin mediere.

[J Efecte:

1. !mpacarea are ca efect lnlaturarea raspunder ii penale pentru infracti- unea savar~ita, constituind totodata ~i un impediment l a punerea in mi~care §i exercitarea acplmii penale; in s ihtapa i n care 1mpacarea intervine in cursu! urmaririi penale, procurorul dispune clasarea, iar dadi aceasta este constatata In cursu! judeditii, instan~a dispune ince- tarea procesului penal ~i constata stinsa a c t i unea ci v ila ; suspectul sau inculpatul NU poate solicita continu a rea cercetarilo r sau _a judeditii in vederea doved iri i nevin o vi:Wei sa le;

2. ]mpacarea produce efecte ill f' CI'SOI!t1111 , !nlaturand r as p und erea penala a suspectului sau inculpatului care s-a lmpacat cu persoana vatamata;

240 Cauze care lnlatura raspunderea penala

acpunea penala poate fi pusa in mi§care ~i din oficiu in situapa in care persoana juridica vatamata prin savar~irea infracpunii este reprezentata chiar de catre infractor;

./ dad\ persoana vatamata a decedat sau persoana juridica a fost lichidatii, inainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru introducerea plangerii prealabile, acpunea penalii poate fi pusa in mi;;care din oficiu

[art. 157 alin. (5) NCP]; oficialitatea acpunii penale opereaza ~i in ipoteza

in care pe intreaga durata a termenului de formulare a plangerii

prealabile persoana vatamata a fost intr-o imposibilitate obiectiva de a

formula plangere prealabila aflata in legatura directa cu infraqiunea, decedand ca urmare a infracFunii dupa expirarea termenului de formulare a plangerii prealabile;

./ plangerea prealabilii trebuie formulata in termen de 3 luni din ziua in care persoana vatamata a ajlat despre siivar§irea faptei; dadi persoana vatamata este un minor sau un incapabil, tennenul de 3 luni curge de la data cand reprezentantul sau legal a aflat despre savar~irea faptei; in cazul in care Hiptuitoml este reprezentantul legal al minomlui sau incapabilului, termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal (art. 296 NCPP);

./ termenul prevazut de lege pentru introducerea pHl.ngerii prealabile se suspenda pe durata desfa;;urarii medierii.

./

./

m

.

d

IVIZl "bTt 1 1 a t ea raspun

d

ern pena e es e:

-

1. activii - cand prin savar~irea infracpunii au fost vatamate mai multe persoane, infractorul va raspunde penal, chiar dad\ pU'mgerea preala- bila a fost formulata numai de una din persoanele vatamate;

~

2. pasivii - cand infraqiunea a fost savar;;ita de mai multe persoane (autori, instigatori, complici); ace;;tia vor raspunde penal, chiar daca plangerea prealabiHi a fost formulata numai cu privire Ia unul dintre partici- panti.

formulata numai cu privire Ia unul dintre partici- panti. I 241 [J Efecte: 1. lipsa plangerii

I

241

[J Efecte:

1. lipsa plangerii prealabile penale are ca efect lnli=iturarea riispunderii penale pentru infractiunea savar~itii, constituind totodata ~i un impe- diment la punerea In mi~care a actiunii penale; in situapa In care lipsa plangerii prealabile este constatata in cursu] urmfuirii penale, procu- rorul dispune clasarea, iar dadi aceasta este constatata in cursul jude- catii, instanta dispune incetarea procesului penal;

2. nu produce efecte asupra masurilor de siguranta, cu exceppa confisciirii extinse, care presupune existenta unei condamnari;

3. instanta nu poate solutiona acpunea civila dacii nus-a formulat plangere prealabila, urmand ca aceasta sa poata fi exercitata pe cale separata la instanta civila.

G?

4. RETRAGEREA PLANGERII PREALABILE

./. in ipoteza in care a fost formulata in mod legal o pHingere prealabila, persoana vatamata poate aprecia ca nu se mai impune tragerea la ras- pw~dere penala a infractorului ;;i poate retrage plangerea formulata oricand inainte ca hotararea ju?editoreasca sa devina definitiva; in cazul In care persoana vatamata este tm minor, retragerea plangerii prealabile nu echivaleaza intotdeauna cu lnlaturarea rasptmderii penale a infracto- mlui, deoarece actiunea penala poate fi exercitata ~i din oficiu ;

./ retragerea plangerii prealabile trebuie sa fie explicita (personal sau prin mandatar special) ~i necondi~onata, putfmd fi realizata oral sau in scris in fata organelor judiciare;

./ in cazul persoanelor viitamate lipsite de capacitate de exercitiu/cu capa- citate de exercipu restransa, retragerea plangetii prealabile se face numai de reprezentantii lor legali/cu incuviintarea persoanelor prevazute de lege;

./ daca acpunea penala a fost pusa 1n mi§care din oficiu in condipile legii (de pilda, In cazul.ln care persoanele viHamate stmt minori), retragerea plangerii produce efecte numai daca este insu~itii de procuror,

238 Cauze care lnlatura raspunderea penala

2. suspectul sau inculpatul poate cere continuarea urmaririi penale sau a judecapi pentru a-~i dovedi nevinovatia;

3. prescrippa nu produce efecte asupra masurilor de siguranta, cu exceptia confiscarii extinse, deoarece pentru aplicarea acesteia este necesara exis- tenta unei hotarari de condamnare;

4. de asemenea, prescrippa nu are efect asupra drepturilor persoanei vatamate ~i nici asupra acpunii civile exercitate 1n cadrul procesului penal (instanta Ul.sfmd nesoluponata actiunea penala).

~ lntreruperea cursului prescrippei raspunderii penale:

l

1.

produce efecte i11 rem ~i intervine octatd. cu i nd. e plinirea de d.tre organele judiciare competente, lnaintc de lmplinirea termenului de prescrippe, a oricanti act de procedud\;

> -'

· 2. dupa fiecare intrerupere inceP-e sa curga un nou tennen de prescrip!ie, pcrioada de timp a.ntelioara nefiind luata in considerare Ia cakulul termenului de prescrippe;

3. prescriptia speciala: prescriptia va produce efecte orid!te lntreru- peri ar avea loc, daca termenul de prescriptie prevazut de lege a fast depa~itcu inca o data.

CD OB~ERVATII:

1. intrentperea cursului prescriptiei produce efecte fata de top participantii Ia infracpune, chiar daca actul de lntrerupere prive~te numai pe unii dintre ei;

2. admiterea In principiu a cererii de redeschidere a procesului penal in cazul condamnarilor pronuntate 1n !ipsa (cale extraordinara de atac potrivit noului Cod de procedura penala) face sa curga un nou termen d e prescriptie a dispunderii penale.

sa curga un nou termen d e prescriptie a dispunderii penale. I 239 ~ Suspendarea prescrippei

I

239

~ Suspendarea prescrippei raspunderii penale produce efecte in perso- nam §i intervine -----

,~

1. pe durata cat 0 dispozitie legala J:mpiedidi punerea ln rni~care a acpunii penale sau

1. pe durata cat 0 dispozitie legala J:mpiedidi punerea ln rni~care a acpunii penale sau continuarea procesului penal (de pilda, 1n situa_pa lipsei plangerii prealabile);

penal (de pilda, 1n situa_pa lipsei plangerii prealabile); 2. pe durata cat 0 lmprejurare de neprevazut
penal (de pilda, 1n situa_pa lipsei plangerii prealabile); 2. pe durata cat 0 lmprejurare de neprevazut

2. pe durata cat 0 lmprejurare de neprevazut ori care nu poate fi lnlaturata lmpiedica punerea 1n ~care a actiunii penale sau continuarea proce- sului penal.

~care a actiunii penale sau continuarea proce- sului penal. (DoBSERVATIE: perioada de timp in care termenul
~care a actiunii penale sau continuarea proce- sului penal. (DoBSERVATIE: perioada de timp in care termenul

(DoBSERVATIE: perioada de timp in care termenul de prescriptie a ras- punderii penale a fost suspendat nu se ia 1n calcul pentnt stabili r ea termenului prescriptiei speciale.

c::;:r

3. LIPSA PLA.NGERII PREALABILE

de lege, efectuarea

urmaririi penale, precum ~i punerea In mi~care sau exercitarea acpunii · penale sunt conditionate de formularea unei plangeri prealabile (con- ditie de ped.ep si bilitate ~i d e procedibilitate) de dHre persoana viWimata personal sau prin mandatar specia l;

,/ lipse.!?te plangerea prealabila cand persoana vatamata nu a formulat-o ori atunci cand plangerea nu este formulata cu respectarea conditiilor prcvazute de lege (persoana care poate formula pH\.ngere, conditii de forrria, termen);

./

Ia anumite infractiuni strict ~i limitativ determinate

~ dmd persoana vaUimata este lipsita de capacitate de exercipu ori cu capacitate de exercitiu restransa, plangerea prealabila se face de repre- zentantii ei legali (parinte, tutore, curator), respectiv cu incuviin~area persoanelor prevazutc de legea civila; 'in aceste cazuri, actiunea penala

se poatc pwz e In mi ~cnre ~i di11 oficiu;

236

I

Cauze care In latura raspunderea penala

b) 10 ani, cand legea prevede pentru iniractiunea savar~ita pedeapsa

mchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depa§e;;te 20 ani;

c) 8 ani, cand legea prevede pentru iniractiunea savar;;ita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depa;;e§te 10 ani;

d)

5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savar;;iHi pedeapsa

inchisorii mai mare de un an, dar care nu depa§e§te 5 ani;

e) 3 ani, cand legea prevede pentru iniractiunea savar~iti=ipedeapsa inchisorii care nu depa;;e;;te un an sau amenda.

CD OBSERVA 'fll:

1. cand legea .prevede pentru infractiunea comisa pedepse alternative, sta- bilirea termenului de prescriptie a dispunderii penale se va face la pedeapsa cea mai grea;

2. termenele de prescriptie a raspunderii penale se reduc la jumatate pentru cei care la data savar;;irii infracpunii erau minori;

3. stabilirea termenului de prescrippe se face prin raportare la maximul special al pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea consumata, chiar dadi fapta a ramas in faza tentativei; nu vor fi avute in vedere eventualele cauze de atenuare sau agravare a pedepsei;

4. noul Cod penal prevede acelea§i tennene de prescriptie a raspunderii penale pentru pcrsoana juridica ca ;;i in cazul persoanei fizice.

./ Termenele de prescrippe ale raspunderii penale sunt termene sub- stanpale de drept p-enal !?i se calculeaza de la:

1. data savar;;irii infracpunii de dltre au tor;

de la: 1. data savar;;irii infracpunii de dltre au tor; 237 2. data incetarii actiunii sau

237

2. data incetarii actiunii sau inacpunii infractionale (epuizare), in cazul infractiunilor continue;

2. data incetarii actiunii sau inacpunii infractionale (epuizare), in cazul infractiunilor continue;

(epuizare), in cazul infractiunilor continue; 3. data savar;;irii ultimei actiuni sau inactiuni

3. data savar;;irii ultimei actiuni sau inactiuni infracponale (epuizare) in cazul iniractiunilor continuate;

4. data savar;;irii activitapi infracponale, in cazul infracpunilor progresive;

4. data savar;;irii activitapi infracponale, in cazul infracpunilor progresive;

5. data savar§irii ultimului act, in cazul infractiunilor de obicei.

CD

OBSERVATII:

1.

nu prezinta astfel importanta sub aspectul curgerii termenului de prescrip- tie a raspunderii penale data comiterii actelor de instigare ori a celor de complicitate anterioara;

2.

in cazul infractiunii progresive, durata termenului

de prescrippe va fi

stabilita in funcpe de pedeapsa prevazuta. de lege pentru rezultatul mai grav definitiv produs;

3.

1n cazul savar;;irii unei infractiuni contra liberH'itii ;;i integritapi sexuale (art. 218-223 NCP) fata de un minor, termenul de prescriptie _incepe sa curga de la data la care acesta a devenit major, indiferent de momentul sa~ar;;irii infractiunii; dad min_oml a decedat inainte de implinirea majo- ratului, termenul de prescrippe incepe sa curga de la data decesului.

[j Efecte:

1. prescriptia raspunderii penale areca efect inli'iturarca raspunderii penale pentru infracpunea savar§ita, constituind totodata ;;i un impediment la punerea in mi§care sau exercitarea actiunii penale (produce efecte simi- lare amnistiei antecondamnatorii); daca procurorul constata ca a inter- venit prescriptia raspunderii penale, dispune prin ordonanta clasarea, iar instanta, prin hotarare, incetarea procesului penal;

FI~A nr. 22 CAUZE CARE INLATURA AASPUNDEREA PENALA

I. PARTEA TEORETICA

1. AMNISTIA ANTECONDAMNATORIE

'V' 'St! dispune de Parlament printr-o lege organi.di (sau ordonanta de urgenta a Guvernului.), prin care este rnUiturata raspunderea penala pentru inftacpuni savar~ite de 0 persoana fizidi sau juridica pana la data intrarii sale in vig~are sau pana lao alta data prevazuta in lege;

./

./ pentru a fi incidenta amnistia antecondamnatorie in cazul infracpu- nilor continue, continuate sau de obicei, este necesar ca momentul epuizarii acestora sa fie anterior intrarii in vigoare a legii de amnistie sau datei prevazute in aceasta lege;

./ o infractiune progresiva poate fi arnnistiata antecondamnatoriu daca momentul comiterii activitapi infractionale este anterior intrarii in vigoare a legii de amnistie sau datei prevazute In aceasta lege;

./ In cazul concursului de infracpuni, incidenta Iegii de amnistie se va aprecia In functie de fiecare infractiune comisa, iar nu prin raportare la pedeapsa rezultanta.

legea de amnistie are caracter retroactiv;

[J Efecte:

1. inli'\tura raspunderea penala pentru infractiunea savar$ita;

2. actiunea penala nu mai poate fi pusa in mi ~care sau exercitata; pro c uroru l va dispune dasarea, iar instanta incetarea procesului penal. Suspectul sau inculpatul poate cere continuarea urmarilii penale sau a judecatii pentnt a-$i dovedi nevinovapa;

penale sau a judecatii pentnt a-$i dovedi nevinovapa; I 235 3. produce efecte obligatorii in rem

I

235

3. produce efecte obligatorii in rem (cu excepP,a s ituatiei in care prin legea de amnistie se dispune altfel);

4. interventia amnistiei antecondamnatorii nu impiedica a plicar ea de masuri de siguranta, cu exceptia confisdirii extinse, deoarece pentru aplicarea acesteia este necesara existenta tmei hotarari de condamnare;

5. nu are efect asupra drepturi lo r pers o anei vaUimate ~i nici asupra acpunii civile exercitate in cadrul procesului penal (instanta urmand sa lase nesoluponata actitmea civila);

6. de efectele amnistiei antecondarnnatorii nu benefidaza !ii favorizatorul infractorului amnistiat sau tainuitorul bunurilor provenite din infractiunea amnistiata, In !ipsa unei prevederi explicite in legea de amnistie.

2. PRESCRIPTIA MSPUNDERII PENALE

'

./ cauza ce lnlatudi raspunderea penala ca urmare a trecerii tmei perioade de timp prevazute de lege;

./

are caracter rea l, profitand t uturor partic~pantilor la savar~irea infrac - punii;

./

sunt imprescriptibile: infractiun il e de genocid , contra umanitap i ~i de riizboi, i11d~fmmt de data Ia care au fost comise, infracptmile de omor, omor calificat, precum ~i i.nfracpunile intentionate urmate de moartea (nu $i sinuciderea) victimei;

./ impresaiptibilitatea raspunderii penale va opera atat in ipoteza formei tentate a infractiunii , cat ~i in ipoteza formei c o nsumat e, fie ca acesfe infractiuni au fost comise de un infractor minor sau de u.nul major;

./ opereaza din oficiu, la momentul implinirii termenului de prescriptie.

Termenele de prescriptie a raspunderii penale pentru persoana fizidi

§i juridicii (au tor sau participattya siiviir$irea infracfiunii) sunt:

a) 15 ani, cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea

savar~ita este detentiunea pe viata sau

ind1isoarea ma i mare de 20 ani;

232 Masurile educative privative de libertate

b. executarea pedepsei inchisorii, la care va adauga un spor obligatoriu de eel put:in 1/4 din durata masurii educative ori din restul ramas neexecutat din aceasta, daca pentru fapta comisa in stare de mino- ritate a stabilit 0 masura educativa privativa de libertate, iar pentm fapta comisa ca major a stabilit pedeapsa inchisorii;

c. executarea detentiunii pe via~a, daca pedeapsa ap lica Hi pentru fapta comisa ca major este detenP,unea pe viata;

d. executarea masurii educative privative de Iibertate, care poate fi majorata cu 6 luni, dar nu mai mult de maximul prevazut de lege pentru respectiva masura, daca pentru fapta comisa in stare de minoritate instanta a stabilit 0 masura educativa privativa de liber- tate, iar pentru fapta savar~itli ca major a aplicat pedeapsa amenzii.

2. In cazul faptelor siivfir$ite ca major, dupii riimiinerea definitivii a hotiiriirii prin care s-a aplicat miisura educativii, !nainte sazt 'in timpul exectttiirii miisurii educative, a

liberiirii sau a asistiirii zilnice care a 'inlowit intemarea, instanta va aplica obligatoriu o

pedeapsii ~i va dispune:

a. numai executarea pedepsei, daca pentru fapta savar~ita ca minor stabilise 0 masura educativa neprivativa de libertate;

b. executarea pedepsei inchisorii, la care va adauga un spor obligatoriu de eel putin 1/4 din durata masurii educative ori din restul ramas neexecutat din aceasta, dad\ pentru fapt a savar~i ta in stare de minoritate fusese stabilita 0 masura educativa privativa de libertate;

c. executarea d~tentiunii pe viata, daca ped~apsa aplicata pentru fapta comisa ca major este detenpunea pe viata;

d. executarea masurii educative privative de libertate, care poate fi majorata cu 6 lun.i, dar nu mai mult de maximul prevazut de lege pentru respectiva masudi, daca pentru fapta comisa in stare de minotitate instanta a stabilit 0 masura educativa privativa de tiber- tate, iar pentru fapta savar~ita ca major a aplicat pedeapsa amenzii.

---+ 3. Descoperirea ulterioara a unei infractiuni savar~ite in timpul

rninoritatii

/ daca pe durata temzenului de supraveghere al arnanarii aplicarii pedepsei, al

suspendarii sub supraveghere a executarii

pedepsei lnchisorii

ori

al

IAJM.IWJI

I

233

liberarii condiP,onate din executarea pedepsei inchisorii, se descopera di persoana supravegheata (majora) mai savar~ise 0 infraqiune in timpul minoritapi, pentru care s-a luat, chiar dupa expirarea acestui termen, 0

milsurii educativii privativii de libertate, amanarea, suspendarea sau liberarea

se anuleaza, aplicandu-se in mod corespunzator regulile prevazute de art. 129 alin. (2)-(4) NCP, descrise mai sus;

/ daca infrac~unea/infractiunile savar~itein minorat nu au fost descoperite

inauntrul termenului de supraveghere, nu se va mai putea dispune anularea amanarii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executiirii pedepsei ori a liberarii conditionate; pentru aceste infracp.uni se va aplica totu~i 0 masura educativa (dadi. nu a intervenit intre timp vreo cauza de inlaturare a dispunderii penale), care va fi executata chiar daca. infrac- torul a devenit intre timp major;

/ NU se va dispune anularea amanarii pedepsei, a suspendarii sub supra- veghere a executarii pedepsei ori a liberarii conditionate, dadi pentru infractiunea/infractiunile comise in minorat ~i descoperite in termenul de supraveghere s-a aplicat 0 masura educativa neprivativa de libertate; in acest caz, masura educativa neprivativa de fibertate se va executa chiar daca infractorul a devenit intre timp major, alaturi de masurile de supra- veghere ~?i/sau obligatiile stabilite de catre instanta odata cu dispunerea amanarii aplicarii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executarii

I i I pedepsei, respectiv a liberarii cond*onate.

j.

I

230 I M~surile educative privative de Iibertate

_,Obligatii de ,a face"

a) sa urmeze un curs de pregatire ~colara ori de calificare profesionala;

b) sa se prezinte la servidul de probapune la datele fixate de acesta;

c) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicaHi.

-+Jobligatii de ,a nu face"

a) sa nu depa~easca, fara acordul serviciului de probatiune, limita teritoriala stabiliHi de instan~a;

b) sa i'tu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adtmari publice, stabilite de instan~a;

c) sa nu se apropie ~i: sa nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanpi la savar§irea infracpunii ori cu alte persoane stabilite de instanta.

./ daca minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii asistarii zilnice sau obligatiile impuse, instan~a care n j11decnt

cnuzn 111 primii iHstnn{ii revine asupra inlocuirii sau liberiirii (miis11rii ob l igatorie) ~i d ispune executnrea restttlu i riimns neexewtnt din durntn miisurii interniirii in tr-z m centru de defentie.

--.jschimbarea regimului de executare

./

daca, in cursul executarii masurii internarii intr-w1 centru de detenpe, persoana intemata care a implinit varsta de 18 ani are un comportmnent

prht care influen{enzii negativ snu lmpiedicii procesul de rec!lpernre ~i rcintegrnre

n ce/orlnlte personne internnte, instanta poate dispune continuarea execu- tarii masurii educatiye intr-un penitenciar;

./

sd1imbarea regimului de executare nu are semnificatia lnlocuirii masurii educative cu o pedeapsa, dispunandu-se nwnai schimbarea locului uncle urmeaza a fi executata.

2. PLURALITATEA DE INFRACTIUNI

I

urmeaza a fi executata. 2. PLURALITATEA DE INFRACTIUNI I 231 --.1. Pluralitatea de infraqiuni savar~ite numai

231

--.1. Pluralitatea de infraqiuni savar~ite numai in timpul minoritatii

j Ipoteze:

I

a. dadi faptele sunt concurente ~i sunt judecate in aceea~i cauz a, se stabile~te

~i se ia o singurii miis11rii educativii pentru tont e fnptele;

b. daca faptele sunt concurente, insa eel putffi una este judecata dupa rama- nerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus o masura educativa, sau daca minorul a mai savar~it una sau mai multe infractiuni in timpul executarii masurii educative sa:ra 1;istarii zilnice care a inlocuit inter- narea intr-un centru educativ, instanta va putea dispune:

i) prelwzgiren snu f11locuirea miisurii, conform art. 123 alin. (3) NCP, in

cazulln care minorul se afla in executarea unei masuri neprivative de libertate;

ii) prelwzgiren sau flllocuirea 111ifsurii cu cen n i11temiirii tlltr-ztll cwtnt de dete11{it: smt executnren restului riimas, conform art. 124 alin. (3) sau (7),

dupa_caz, in cazul in care minorul se afla in executarea internarii intr-un centro educativ;

iii) prelz111giren durntei snu cxccu tnrca rcstlllui, conform art. 125 alin. (3) sau

(7), in cazul in care minorul se afla In executarea internarii intr-un centru de detentie.

2 . Pluralitatea de majorat

!Ipoteze:

infracpuni savar~ite a tat in timpul minoritatii , cat ~i dupa

1. in cn: ul faptelor col!cw·ente, instnutn Pn stnllili o miisurii educntivii pe11tm faptn co111isi'i 111 stnre de minoritntc ~i o pedcapsii pe11fm fnptn siivfir~itii en m ajor ~iva dispznze:

a. executarea numai a pedepsei (amenda penaUi, tnchisoar~ sau inchi- soarea insopta de amenda penaUi), daca pentru fapta savar~ita ca minor a sta bilit 0 masura educativa neprivativa de libertate;

228 Mlisurile educative privative de libertate

CD OBSERVATII:

individualizarea masurii educative (atat sub aspectul stabilirii acesteia, cat ;;i In ceea ce prive§te durata masurii educative) se va realiza in functie de criteriile generate de individualizare prevazute de art. 74 alin. (1) NCP;

2. masura educativa a intemarii intr-un centru educativ se va executa fie inainte, fie dupa implinirea vftrstei de 18 ani, fie atat inainte, cat ~i dupa implinirea varstei de 18 ani, in funcpe de data ramanerii definitive a hotararii judecatore§ti;

3. intemarea intr-un centru de detentie poate fi dispusa §i in ipoteza in care

instanta decide !nlocuirea miisurii interniirii intr-un ce11tru educativ c11 miisura

intemiirii 1ntr-un centru de detentie, daca In perioada intemarii intr-un centm

educativ minorul savar§e§te 0 nouii infractiune SQll_este judecat pentrtl 0 illjtncfirme C01lCllTCittii savar§itc\i anterior.

1.

-+

Prelungirea intemarii intr-un centru de detentie

./ daca, in perioada internarii intr-un centm de detenti:e,

minorul

savar§e§te 0 now] illfractiune sau este judecat pentrll 0 infractiune COIZC!lrentif savar§ita anterior, instan~a disptme prelungirea masurii internii.rii (mii.surii obligatorie), fiirii a depii§i durata maxima a miisurii interniirii intr-un centru de detentie, determinatii in raport w pedeapsa cea mai grea dintre cele previizute de lege pentru infractiunile siivar§ite;

./ din durata masurii intemarii intr-Lm centru de detentie astfel cum a fost prelungita se deduce perioada executata deja pana Ia data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus prelungirea.

-+

Inlocuirea intemarii intr-un centru de detenpe cu masura asistarii zilnice. Liberarea minorului din centrul de detentie

./ daca, pe durata intemarii intr-un centru de detentie, minorul a

dovedit

profesionale ~i a facut progrese evidente in vederea reintegdhii sociale,

dupa executarea a eel pufin jumiitate din durata interniirii, instanta poate

dispune:

constant pentru insu§irea cuno§tintelor ~colare §l

interes

pentru insu§irea cuno§tintelor ~colare §l interes 229 a. inlocuiren intemiirii cu miisurn educntivii n

229

a. inlocuiren intemiirii cu miisurn educntivii n nsistiirii ::illzice pe o periondii egnlii cu duratn intemiirii lleexecutnte, dar mt mai mult de 6 Ltmi;

este necesar ca minorul sii 1111 fi lmplinit varsta de 18 nlli Ia data pronuntarii hotararii ramase definitive;

./ daca, in urma inlocuirii masmii internarii intr-un centru de detentie cu masura asistarii zilnice, minorul a savar§it 0 noua infrac~iune,pfuta Ia implinirea duratei intemfuii $i in stare de minoritate, instaufn ciirein

.t'

!i revine conzpetenta sa judece noua infracfitme siivfir~itii de minor revine nsupra flllocttirii (nuisura obligatorie) ;;i dispune:

1. executarea restului ramas din durata masurii internarii initiale ·

intr-un centru de detentie·

'

I

2. preltmgirea duratei masurii intemarii intr-un centru de detentie pana Ia maximul prevazut de lege, determinat In raport ~

dintre cele prevazute de lege pentru

pedeapsa

cea mai grea

infractiunile savar§i te.

b. Iibera rea din centrul de dete1ztie, dncii persomza intemntii a implinit vfirsta de 18

lllli;

.f' libcrarea dintr-w1 centru lmplinirea varstei de 18 ani;

./ in cazul savar§irii d~paliberare a unei noi infracpuni, respectiv a unui concurs (real sau ideal) de infrac~imu pana la lmplinirea duratei masurii intemihii, vor fi incidente dispozitiile art. 129 alin. (2) lit. b)-d) NCP, ce reglementeaza pluralitatea de infracpuni, atunci dind una dintre infractiuni este comisa in minorat, iar ceal~lta dupa 'implinirea varstei de 18 ani, iar nu institupa revodirii liberarii, noile infractiuni fiind comise de un major.

dispusa inainte de

educativ nu

poate fi

Obligatii ce TREBUIE IMPUSE in cazul inlocuirii intemarii ori liberarii

.f' odata cu 'inlocuirea intenziirii 'i11tr-zm ce11tm de detenfie c11 miisura nsistiirii zilnice sau odata cu dispunerea libcriirii din centml educntiv instanta

I

'

trebuie sii impzmii respectarea tmeia sau mai muJtora dintre urmatoarele .obligatii, pan~\a !tn'plinirca duratei mas urii internarii:

M~surile educative privative de libertate ---+ Obligatii ce TREBUIE IMPUSE in cazul inlocuirii intemarii ori

M~surile educative privative de libertate

---+ Obligatii ce TREBUIE IMPUSE in cazul inlocuirii intemarii ori liberarii

./

odata cu 'inlowiren ilztenziirii 'intr-wz centru educntiv cu miisurn nsistiirii zilnice sau odata cu dispunerea liberiirii din centrul educntiv, instan~a

trebZ£ie sii impzmii respectarea uneia sau mai multora dintre urmatoarele obligatii, pana la implinirea duratei masurii intemarii:

-1 Obligatii de ,a face"

a) sa urmeze un curs de pregatire ~colaraori de calificare profesionaHI;

b) sa se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta;

c) sa se suptma masurilor de control. tratament sau ingrijire medicala.

---+lobligatii de ,a nu face"

a)

sa nu depa~easca, Hira acordul serviciului ·de probatiune, limita

b)

teritoriala stabilita de instanta; sa nu se ~fle 1n anumite locuri sau Ia anumite manifestari sportive,

c)

culturale ori la alte adunari publice, stabilite de_instanta; sa nu se apropie ~i sa nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participantii la savar~irea infractiunii ori cu alte persoane stabilite de instanta.

./

dad\ minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masui·ii asistarii zilnice sau obligapile impuse, instanta cnre n jwiecnt

cnuzn til primii instnntii revine asupra inlocuirii sau liberiirii (miisurii

o/11igntorie) ~i dispu11e cxccutarea restrtlui riimas 11eexecutat dilz durata 111iisurii i11tenziirii fntr-u1t ceHtrtt edrtcativ.

---+

./

Schimbarea regimului de executare

dacii, in cursu! executarii masurii internarii intr-un centnt educativ, persoana internata care a implinit varsta de 18 ani are un comportament

pri11 cart.' illflztell{eazi'i 11egativ saulmpiedicii procesul de rc?cupcrnre ~i rei11tegrnre

a celor/alte persomze iHtemate, instanta POATE DISPUNE continuarea executarii masurii educative lntr-un penitenciar;

executarii masurii educative lntr-un penitenciar; l 227 ./ schimbarea regimului de educative cu o pedeapsa,

l

executarii masurii educative lntr-un penitenciar; l 227 ./ schimbarea regimului de educative cu o pedeapsa,

227

./

schimbarea regimului de

educative cu o pedeapsa, dispunandu-se numai schimbarea locului uncle urmeaza a fi executata.

executare nu are semnifi'cat;a ~-~

1

~

uuOCUllU masurn

v

·

I

1. consta In internarea minontlui lntr-o institupe specializata ln recuperarea minorilor, cu regim de paza
1. consta In internarea minontlui lntr-o institupe specializata ln
recuperarea minorilor, cu regim de paza ~i supraveghere (centro de
detentie), uncle va urma programe intensive de reintegrare sociala,
precum ~i programe de pregatire ~colara ~i formare profesionala
potrivit aptitudinilor sale;
~f~
2: se poate dispune atunci cand, 'in raport cu gravitatea infractiunii
savar~ite ~i cu periculozitatea infractondui, instanta apreciaza ca s e
impune privarea de libertate a infractorului care, la data savar~ilii
infractiunii, avea varsta cuprinsa intre 14 ~i 18 ani ~i care a mai
savar~it 0 infractiune, pentnt care'i s-a aplicat 0 masura educativa ce
a fast executata ori a carei executare a inceput inainte de comiterea
infractiunii pentru care este judecat, ori a comis o infracpune pentru
care legea prevede pedeapsa lnchisorii de 7 ani sau mai mare sau
detentiunea pe viata;
3. poate fi dispusa pe o perioada dctcrmiuntii, cuprinsa lutr e 2 ~i 5 a11i,
dad\ pentru infracpunea comisa legea prevede pedeapsa inchisorii mai
mica de 20 de ani, respectiv l1zh·c 5 ~i 15 ani, in cazul in care pedeap s a
prevazuta de lege pentru infrttqiunea savar~ita este inchisoarea de 20 de
ani sau mai mare ori detentiunea pe viata.

B. Intemarea intr-un centru de detentie

224 Masurile educative privative de libe rtate

r+

f-+

A. Internarea intr-un centru educativ

I

I

l

1. Consta in intemarea minorulu.i intr-o institutie specializata in recuperarea minorilor (centru educativ), uncle va urma un program de pregatire ~colara ~i formare profesionala, potrivit aptitudinilor s ale, precum §i programe de reintegrare sociala;

2. se poate dispune atunci cand instanta apreciaza ca se impu.ne privarea de libertate a infractorului care, la data s~l'var§irii infractiunii, avea v arsta cuprinsa lnh·e 14 ~i 18 ani §i care a mai savar§it 0 infracpune pentru care i s-a aplicat o masura educativa ce a fost executata ori a carei executare a inceput inainte de comiterea infracptmii pentru care este judecat ori a comis o infrac~iune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 7 ani sau mai mare sau deten~iunea pe viatii;

3. se dispu.ne pe o perioada ddcrmi11atii, cuprinsa i'ntre 1 ~i 3 ani.

I

([) OBSERVATII:

 

1.

individualizarea masurii educative (atat sub aspectul stabilirii acestcia, cat §i in ceea ce prive§te durata masurii educative) se va realiza In functie de cr iteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 alin. (1) NCP;

2.

masura educativa a intemarii lntr-un centru educativ se va executa fie in a int e, fie dupa lmplinirea varstei de 18 ani, fie a t at lna int e, cat ~i dupa lmplinirea varstei de 18 ani, in funcpe de data ramanerii definitive a hotararii judeditore§ti.

l

de data ramanerii definitive a hotararii judeditore§ti. l 225 Prelungirea sau inlocuirea intemarii intr-un centru

225

Prelungirea sau inlocuirea intemarii intr-un centru educativ cu

internarea intr-un centru de detenpe

.

./

daca, in perioada intemarii intr-u.n centru educativ, minorul savar-

§e§te o noHii infracfiune sau este judecat pentnt o infracfiune concurentii

savar§ita anterior, instanta poate dispune:

a. mentinerea miisurii interniirii lntr-un centnt cducativ, prelzmgind durata acesteia, fiirii a depii~i ma.:'Cimul de 3 ani previ1wt de lege;

b. lnlocuirea miisurii interniirii lntr- un centru educativ w miis ura intemifrii lntr-wz centm de detentie.

lnlocuirea intemiirii intr-un centru educativ cu miisura asistiirii zilnice. Liberarea minorului din centrul educativ

/ dadi, pe durata intemarii intr-un centru educativ, minorul a dovedit

cuno§ tint elor ~colare §i profesionale ~i a

Hicut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale, dupa executarea a eel

interes constant pentnt lnsu§irea

ptLfin jwniitnte di11 durnta intcmiirii, instanta poate dispune:

a. inlocuirea interniirii cu masura educativii a asistiirii zil11ice pe o perioadii egalii cu durata interniirii neexecutate, dar 1111 mai mult de 6 /wzi;

./

estc n ecesar ca minorul sii 1111 fi lmplinit viirsta de 18 ani Ia data pronuntarii hotararii ramase definitive;

/

daca, in urma inlocuirii masurii intemarii intr-tm centru educativ cu masura asistarii zilnicc , minontl a savar ~ it o noua infracptme , pana Ia implinirea duratei intemarii ~i In stare de minoritate , instanta c iireia l i

revine competenfa sii judece noun infractirme siivlir~itii de minor revine asupra lnlocuirii (miisurii obl i gatorie) ~i dispz111 e :

1. executarea restului ramas din durata masurii intemarii initiale, cu posibilitatea prelungirii duratei acesteia pan a la maximul prevazut de lege;

2. intemarea intr-un centm de detenpe.

b. liberarea din centrul educntiv, dacii persomw internatii a !mplinit viirs ta de 18 ani;

./

liberarea dintr-u.n centru educativ nu poate fi dispusa 1nainte de lmplinirea varstei de 18 ani.

. ,

222

I

Riispunderea penala a minorilor

222 I Riispunderea penala a minorilor 5. in/ocuirea masurii luate initial Ctl 0 alta masura educativa

5. in/ocuirea masurii luate initial Ctl 0 alta masura educativa neprivativa de libertate mai severa ori 1nlocuirea masurii luate initial cu 0 rnasura edu- cativa privativa de libertate se dispune de instanta care a pronuntat aceasta masura.

-+ 2. Comiterea de ditre minorul aflat in executarea unei masuri educative neprivative de libertate a unei noi infractiuni (in timpul minoritatii) sau judecarea ulterioara a acestuia pentn1 o infractiune concurenta (chiar lji in ipoteza in care, in cadrul pluralitiitii de infractiuni, se regase~jte 9i o fapta savar9itii dupa implinirea varstei de 18 ani);

/ In caz de

concurs de i.nfraqiuni savar~ite In timpul minoritiitii, se sta-

/Jih'fh.: fi se ia o si11guri'i lllil:>t'ii~ii-cducntivifpc11tm taatc.fi7ptelc;

/ instanta poate dispune:

a. prclu11girca mifsurii cducati<l(' lt111te illifia/, .fi1rif a pufco dept1$i 1/taxi- lllltl prcvil:.ttt de lege pt'llftll acca;;to;

- instanta poate impune noi obligatii in sarcina minorului ori spori conditiile de executare a celor existente.

b. iltlocuirca miisurii /uatc iuitial cu o nltii mif:mrii cdumth'tllleprivativt! de libertntc mai seven!;

- instanta va <wea In vedere ordinea scveritapi masurilor educative neprivative de libertate prevazuta de art. 115 alin. (1) pet. 1 NCP, lnsa nu este obligata sa aplice masura educativa imediat urmatoare ca ~i severitate, putand disptme In mod direct masura mai grava pe c<1re o apreciaza ca fiind corespunza toare;

- instanta poate impune noi obligatii in sarcina minorului ori spori conditiile de executare a celor existente.

c. l11locuiren miisurii luaft: ilzitinl cu o 1111i~tlrii educativii privativii de fibertate;

- nu este necesar ca prin hotararea definitiva masura educativa sa fi fast luata pe durata ei maxima, instanta putand aprecia ca, fata de gravitatea infractiunii nou-savar;;ite, respectiv a infractiunii concurente, se impune luarea · unei masuri edu- cative privative de libcrtatc.

luarea · unei masuri edu- cative privative de libcrtatc. FI$A nr. 21 RASPUNDEREA PENALA A MINORILOR.

FI$A nr. 21 RASPUNDEREA PENALA A MINORILOR. MASURILE EDUCATIVE PRIVATIVE DE LIBERTATE

I. PARTEA TEORETICA

·- -.

1. REGULI GENERALE

./ masurile educative gravitapi lor, sunt:

privative

de

libertate,

1.

intemarea intr-un centru educativ;

2.

intemarea intr-un centru de detentie.

1n

ordinea

cresdHoare

a

./ perioada In care o persoana a fost supusa unei masuri preventive privative de libertate se deduce din durata pedepsei masurii educative privative de libertate pronuntate. Deduccrca sc face ;;i atunci cand infractorul a fast urmarit sau judecat, In acela~i timp ori in mod separat,. pentru mai multe infractiuni concurente, chiar daca i-a fost aplicata o masura educativa privativa de libertate pentru o alta fapta decat cea care a determinat dispunerca masurii preventive;

/ masurile educative privative de libertate pot face obiectul unei legi de gratiere;

./ sustragerea de la executarea unei masuri educative privative de libertate constituie infractiunea de neexecutare a sanctiunilor penale, prevazuta de art. 288 alin. (2) NCP.

220 Raspunderea penal a a mi nori lor

temeinic justificate; durata permisiunii se include In termenul de supra- veghere; ~ NU constituie o modificare a obligatiilor obtinerea permisiunii de a depa~i limita teritoriaH\ stabilWi de instanta; permisiunea va fi acordata pentru motive temeinice apredate i11 cuncretu de catre consilierzcl de probntiune; legea nu prevede durata pentru care se acorda permisiunea, aceasta urmand a fi stabilitii tot de consilierul de probapune.

14. Incetarea obligatiilor I

~ instanta de executare poate dispune f11cetnren executiirii tmeia/unora dintre obligapile pe care le-a impus minorului, daca apreciaza ca, fata de progresele lnregistrate de minor, mentinerea acestora nu mai este necesara; lncetarea obligatiilor pe parcursul termenului de suprave:

ghere se poate dispune de mai multe ori.

r::?

4. PRELUNGffiEA SAU lNLOCUIREA MASURILOR EDUCATIVE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE

--+J. Nerespectarea cu rea-credinta a conditiilor de executare a masurii educative sau a obliga~iilorimpuse de instanta;

~ instanta poate dispune:

a. prelungirea mifsurii educative, Jifrii a puteii depii~i IIWXinw l previizut

in cazul stagiului de formare

in

situatia consemnarii la sfar~it de saptamana, respectiv 6 lzmi - in cazul asistarii zilnice); - instanta poate irnpunc noi obligatii In sarcina minorului ori spori condipile de executare a celor existente.

civica,

de lege pe11tru acenstn (4 lwzi -

6

lzmi -

In ipoteza supravegherii,

12 sifptiimnlli -

b. lulocuircn 111iisurii lunte c11 o nltti miisurii t'ducatiuii llt'privntivii de libertnte 111ni scvcrii;

- instanta va avea In vedere ordinea severW\tii masurilor edu- cative neprivative de libertate prevazuta de art. 115 alin. (1)

neprivative de libertate prevazuta de art. 115 alin. (1) 221 imediat urmatoare ca ~i severitate, pet.

221

imediat urmatoare ca ~i severitate,

pet. 1 NCP, insa nu este obligata sa aplice masura educativa

putand dispune 1n mod

direct rnasura mai grava pe care o apreciaza ca fiind cores- ptmzatoare; _instanta poate impune noi obligatii in sarcina rninorului ori spori conditiile de executare a celor existente.

c. ln/owiren mii.surii /unte cu intemaren llllr-llll ce11tru ed~tcativ, in caw/ !11 care, i11itinl, s-n lunt n1iisura educntivii neprivativii de liber- tnte cen mni severii., pe duratn sn mro;imii;

. intemarea intr-un centru educativ se va putea dispune numai dadi instanta aplicase, in prealabil, rnasura educativa a asistarii zilnice pe o durata de 6 luni, iat: minorul nu respecta, cu rea-credinta, aceasta . masura sau obligapile irnpuse pe lfmga aceasta.

CI) OBSERVATII:

l. instanta va opta intre solutia prelungirii masurii educative ~i inlocuirea

acesteia cu una inai severa, nefiind necesar ca, lnainte de lnlocttire, instanta

sa procedeze In prealabilla

dad\ masura educativa a asistarii zilnice (apredata ca fiind cea mai severa dintre masurile educative neprivative de libertate) nu a fost luata pe durata ei maxima, instanta va trebui sa dispuna prelungirea ei pe durata maxima, cu eventuala impunere de noi obligapi ori de sporire a condipilor de executare a celor existente, nefiind posibila inlocuirea acesteia cu rnasura i.ntemarii lntr-tm centru educativ;

2 .

prelungirea masurii;

.

3. se va dispune in mod obligatoriu intemarea intr-un centnt educativ atunci d\nd, dupa ce instanta a dispus anterior prelungirea masurii educative neprivative de lib.ertate sau lnlocu irea celei dispuse initial cu 0 rnasurii educativa neprivativa de libertate mai severa, minorul persista in com- portamentul sau !?i nici de aceasta data nu sunt respecta~e conditiile de executare a masurii educative sau a obligatiilor impuse;

4. prelzlllgirea masurii educative neprivative de li.bertate se dispune de instanta care a pronuntat aceasta masura;

218 I R~spunderea penala a minorilor ~ D. Asistarea zilnica I   1. consta in

218 I

R~spunderea penala a minorilor

~ D. Asistarea zilnica

I

 

1.

consta in obliga(ia minorului de a respecta pe o durata cuprinsa r11tre 3 ~i 6 ftmi un program stabilit de scrviciul de probatiune, care contine

ornml ~i conditiile de de~fii~llmn: a acfillifiitilor, precum ~i intcrdictii/e

impuse minomlui;

2.

programul zilnic trebuie sa tina cont de nevoile identificate ale mi- nomlui, de situatia sa sociala ~i, dupa caz, profesionaU1 ~i de obli- gatiile ~i interdictiile impuse ace.stuia pe perioada executarii masurii ~i sa aiba in vedere dezvoltar~a annonioasa a personalita(ii mino- rului, prin implicarea acestuia in activitati cc presupun relaponare sociala, organizarea modului de petrecere a timpuiui liber ~i valo- rificarea aptitudinilor sale.

CD OBSERVATJI:

1. in cazul .in care minorul. nu respecta, ett . rea-credinta, conditiile de desfa;;urare a masurii sau obligatiile impuse conform art. 12fNCP, instanta va putea:

a) sa prelungeasca duruta ~ieexecutare pana Ia durata maxima de 6 lun.i;

b) sa inlocuiasdi asistarea z ilnidi cu masura internarii lntr-un centm educativ, conform art. 123 alin. (1) lit. c) NCP;

2. In cazul in care minorul savar~e~te in timpul minorit-atii doua sau mai multe fapte concurente, judecate impreuna, pentnt care instanta considera ca este suficienta aplicarea acestei masuri educative, va aplica o singura masura educativa CU privire !a toate fapteJe;

3. daca masura asisU'irii zilnice a fost dispusa pentru o infractiune judecata d.efinitiv, iar in cadrul termenului de exeetttare a masurii, minoml este judecat pentnt 0 fapta concurenta Sdll savftr~e~te 0 noua infractiune in timpul minoritat]i, instanta va putea:

a) sa prelungeasd'i masura pana !a durata maxima de 6 luni;

b) sa 0 inlocuiasca cu masura internatii intr-un centm educativ sau intr-un

centru de detent]e.

intr-un centm educativ sau intr-un centru de detent]e. 219 3. OBLIGATII ./ pe liingii oricare dintre

219

3. OBLIGATII

./ pe liingii oricare dintre miisurile educative nep1-ivati1)(! de libertate

enumerate mai sus, instanta ponte impune minorului sa exerute una sau mai multe obliga{ii dintre cele prevazute limitativ de art. 121 alin. (1) NCP.

1. Obligatii de ,a face"

a) sa

b) sa se prezinte Ia serviciul de probatiune> Ia datele fixate de acesta;

c) sa s~ supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala.

urmeze> un curs de> pregatirt• ~colara ori

de calificarc profesionala;

2. Obligatii de ,a nu face"

.~.

a) sa nu depa~easca, fara acordul serviciului de proba(iune, limita teritoriala stabilita de instanta;

b) sa nu sc aflc in anumite locuri sau Ia anumite manifestari sportive,

~

ulturalt•

ori Ia alte adunari

publice, stabilitc d e instan ta ;

c) sa nu St' apropie §i sa nu comunice cu victima sau cu membti de familie ai acesteia, cu participantii Ia savar~irea infractiunii ori cu alte persoane stabilite de instanta.

3. Modificarea obligatiilor

./

dad\ instanta de executare a preciaza, in funq.ie de progrese le inregistrate de minor , ca ~c impune modificarea obligatiilor impuse minorului , poate

dispune modi fica rea, fie pri11 i111pt111crcn llllur 110i obligntii care nu fusesera anterior stabilite, fie pritt IIWdificarcn cullfillutului obligntiilor extsfmte prin sporircnldi111itntarca coudifii/or de c.rcwtnrc ;

./

NU constituie o modificare a obligatiilor obtinerea de catrc minor a per-

111isiu11ii i11 cxcwtarca o/Jlisatii/ur prevazute Ia art. 121 alin. (1) lit. c) ~~ d)

NCP; permisiunea

poate fi acordata,

Ia solicitarea

minorului, pe11tru o

pcriuadii de fit11p de 11/ll.Yilll 5 :ilc, de con:;i/icml de probatiu11e, pen tru motive

r

216

Raspunderea penala a minorilor

CD OBSERVATII:

1.

masura educativa a supravegherii poate fi aplicata ~~ m cazul in care

minoml savar~e~te doua sau mai multe fapte concurente de midi gravitate

judeca te

impreuna;

instanta

va

dispune

aplicarea

unei tmice masuri

educative in considerarea pluralitatii de infraqiuni;

2.

dadi masura supravegherii a fost dispusa pentm o infractiLme judecata definitiv, iar in cursu! termenului de executare a masurii, minorul este

judecat pentm o fapta concurenta sau savar~e~?teo noua infractiune inainte

de majorat, instanta va putea:

 

'

.

a) sa preltmgeasca durata de supraveghere pana Ia limita superioara de 6 luni;

b) sa lnlocuiasca su pravegherea cu 0 alta masura neprivativade

c) sa lnlocuiasca masura supravegherii cu masura intemarii 1ntr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie;

3.

in cazul 'in care minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de desfa- ~urare a supravegherii sau obligatiile, instanta va putea:

a) sa _prelungeasdi durata de supraveghere, pana Ia. durata maxima de 6

luni;

b) sa 1.nlocuiasdi supravegherea cu 0 alta masudt neprivativa de libertate mai severa sau, daca nici dupa masurile aratate Ia punctele precedente, minorul nu respecta obligatiile sale,

c) Sa Inlocuiasd\ masura Supra v egherii sau masura mai Severa dis pusa ca urmare a pel. b, cu masura intemarii lntr-un ce nttu educativ, confom 1 art. 123 alin. (2) NCP.

C. Consemnarea la sfar~itde saptamanajt----

,

1

este masura educativa neprivativa de libertate constand In ubligatia minorului de a nu parasi locuinta in zilele de siimbiftii §i duminicii, pe 0

dumtii cuprinsii rntrc 4 $i 12 siiptiimiiui, afara de cazul in care, in a ceasta

perioada, are obligatia de a participa Ia anumite programe ori de a dcsfa~ura anumite activi tati impuse de instanta;

iBJIIIWJe1

217

,

2. interdictia impusa minorului de a parasi locuinta opereaza incepand cu ora 0.00 a zilei de sambata ~i pfma Ia ora 24.00 a zilei de duminica, inclusiv pentru minorii care, datorita cultclor religioase legale din care fac parte, au alte zile de repaus dedit sambata §i duminica.

CD OBSERV A Til:

1. 1n cazul 'in care m inorul savar~e~te doua sa u mai multe fapte concurente, judecate 1mpreuna, pentru care instanta considera ca este suficienta aplicarea acestei masuri educative, va aplica o singura masura educativa cu

privire Ia

In cazul in care m inorul nu respecta, cu ren- cred inta, conditiile de desfii-

~urare a masurii sau obligatiile impuse con form art. pu tea:

a) 5 ~ prelungeasca durata de executare a masurii consemn arii pana

durata maxima de 12 saptamani;.

b) sa 0 inlocuiasca Cll 0 alta masura neprivati.va de libertate mai Severa Sau,

Ia

121 NCP, instanta va

2.

toate faptele ;

dacii 11ici dupii miisu ri le ariitatc Ia pt111ctelc precedcntc ·minorul obligatiile sale,

1111 respectii

mai

severa, dispusa ca u rmare a pet. b, cu m asu r a internarii intr-un centru

educativ, conform art. 123 alin. (2) NCP;

o

infracFune judecata definiti v, ia r m cadrul termenulu i de executare a masurii, minorul esle judecat penh"U 0 fapta concurenta sau savar~e§te_0 noua in.fractiune inainte de majora t, instanta va pu tea :

a) sa prelungeasca masura pana Ia durata maxima de 12 saptamani;

b) sa inlocuiasca consemnarea Cl.l 0 alta masura neprivativa de libertate sau

c) sa o 'inlocuiasca cu masura internarii lntr-un centm educativ sau intr-un

c) sa inlocuiasca consemnarea Ia

sfar~itul saptamanii sau

masura

3. dadi masura consemnarii Ia sfar~it de

saptamana a fos t dispusa pentru

centru de detentie.

214 I R~spunderea penal~ a minori lor

A. Stagiul de forrnare civica
A. Stagiul
de forrnare
civica

r----+

1. consta in obligapa minomlui de a participa Ia rm program ell o durntii de eel nw/t 4 lr111i stnllilit de instnntii, pentru a-1 ajuta sa inteleaga consecintele legale ~i sociale la care se expune in cazul savar~irii de infractiuni ~i pentm a-1 responsabiliza cu privire la comportamentul sau viitor;

2. stagiul de formare civica este organizat sub forma tmor sesiuni continue sau periodice, derulate pe durntn a eel mltlt 4 luni, ~i include unul sau mai multe module cu caracter teoretic sau aplicativ, adaptate var_,<?tei $i per- sonalitatii minorilor inclu ~ i in respectivul stc.glll ~i tinand seama, pe dit posibil, de natura infractiunii comise. In desfa~urarea stagiului stabilit de instanta, se va avea in vedere un numi:ir de 8 ore de formare civici:1 luna r, fara a afecta programul ~colarsau profesion<~l <1l minontlui.

CD OBSERVATII:

instanta poate stabili mice perioada de timp penh"lt stagiul de formare civica, de lao zi la 4 luni;

2. masura educativa a stagiului de formare civica poate fi aplicata ~i in cazul in care minon1l savar~e~te doua sau mai multe fapte concurente de mica gravitate judecate impreuna; instanta va dispune aplicarea unei unice masmi educative pentru pluralitatea de infractiw1i;

3. daca masura stagiului de formare civica a fast dispusa pcntn.1 o infractiune judecata definitiv, iar in cadrul termenului de executare a masurii, minorul este judecat pentm 0 fapta concurenta sau savar~e~te 0 noua infracpune lnainte de majorat, instanta va putea:

a) sa preltmgeasca durata de efectuare a stagiului de formare civica, pana Ia durata maxima de 4 luni;

alta masura neprivativa de libertate mai

1.

b) sa inlocuiasca stagiul cu 0 severa; sau

mai 1. b) sa inlocuiasca stagiul cu 0 severa; sau 215 c) sa inlocuiasd\ masura stagiului

215

c) sa inlocuiasd\ masura stagiului de formare civica cu masura internarii

lntr-un cenmt educativ sau lntr-un centru de dctcnpc;

4. in cazul In care minorul nu respecta, CLt rea-credinta, conditiile de desfa~urare ale stagiului de formare civica sau obliga~iile impuse conform art. 121 NCP, instanta va putea:

a) sa prelungeasd'i durata de efectuare a stagiului de formare civica, pana Ia

durata maxima de 4 luni;

b) sa inlocuiasd\ stagiul civic cu 0 alta masura neprivativa de libertate mai

severa sau, dad\ nici dupa· masurile aratate Ia punctele precedente minorul

nu respecta obligapile sale,

c) instanta va lnlocui masura stagiului de fonnare cividi sau masura mai severa dispusa ca urmare a pet. /J, cu masura internarii intr-un cen tru educativ.

1. este masura educativa neprivativa de libertate constand In controlarea ~i lndrumarea minomlui f11 cndml progmnwlui siiu z.ilnic, pc o durntii atpri11sii 'i11trc 2 ~i 6 !tmi, su/J coord01mrcn scn,iciullli de probntirtm', pentm a asigura participarea Ia cursuri ~colare sau de formare profesionala ~i prevenirea desfii~uriirii unor activitati sau intrarea In legatura CLt anumite persoane care ar putea afecta procesul de indreptare a acestuia;

B.

I

Supraveghere. a

-

r~

2. supravegherea se renlizrn:ii de ciitre piirirrtii millorrtlui, cei care /-au nd