Cioclei Rotaru Trandafir DR Penal SP Teste Grila Ed 2

Valerian Cioclei
Cristina Rotaru
Andra-Roxana Trandafir
Drept penal
Partea special
Culegere de teste gril pentru
examenele de an, de licent ~i
de admitere in profesii juridice
Editia 2
CIOCLEI, Valerian
Studii: Facultatea de Drept a Universittii din Bucure~ti; diplom de studii aprofundate in specializarea Drept penal - ~tiinte criminale, ca bursier al guvemului
francez (Montpellier I); doctor in drept al Universittii Bucure~ti, precum ~i al
Universittii Montpellier I - Franta.
Activitate: profesor universitar, Criminologie ~i Drept penal- Partea special, Facultatea de Drept a Universittii din Bucure~ti; membru al Comisiei de redactare a
Noului Cod penal- Legea nr. 286/2009; avocat.
Publicatii: lucrri ~tiintifice, articole ~i carti, in domeniul criminologiei ~i dreptului
penal, printre care: Mobilul in conduita criminal (1999); Manual de criminologie
(1999, 2003, 2005, 2007, 2011); Drept penal. Partea special. Infractiuni contra
persoanei (2007, 2009); Constitutia Romniei. Comentariu pe articole, coautor
(2008); Critica ratiunii penale (2009); Drept penal. Partea special. lnfractiuni
contra patrimoniului (20 II ); Drept penal. Partea special. lnfractiuni contra
persoanei ~i Jnfractiuni contra patrimoniului. Cu referiri Ja Noul Cod penal (2013);
Politique(s) criminelle(s)- Melangesen l'honneur de Christine Lazerges, Ed. Dalloz,
2014 (coautor); Codul penal. Comentariu pe articole (coautor, 2014).
ROTARU, Cristina
Studii: Facultatea de Drept a Universittii din Bucure~ti; Institutul National de
Magistratur; doctor in drept, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti;
doctorand al Departamentului Drept Public al Universittii Las Palmas de Gran
Canaria.
V alerian Cioclei
Cristina Rotaru
Andra-Roxana Trandafir
Drept penal. Partea special

Culegere de teste gril pentru examenele de an,
de licent ~i de admitere in profesii juridice
Editia a 2-a
- revizuit ~i adugit -
Activitate: conferentiar universitar, Drept penal - Partea special ~i Criminologie,

Facultatea de Drept a Universittii din Bucure~ti; formator Ia Institutul National al
Magistraturii; judector Ia Inalta Curte de Casatie ~i Justitie.
Publicatii: autoare a mai multor lucrri ~i articole de specialitate, printre care: Legea
falimentului - doctrin, jurisprudent, legislatie (2001); Fundamentul pedepsei.
Teorii moderne (2006); Infractiuni de fals (2007).
TRANDAFIR, Andra-Roxana
Studii: Facultatea de Drept a Universittii din Bucure~ti; master in Drept penal
fundamental, Facultatea de Drept, Universitatea Montpellier I; doctor in drept,
Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure~ti; Facultatea de Relatii Economice
Internationale, Academia de Studii Economice; studii postdoctorale Ja Facultatea
de Drept, Universitatea din Bucure~ti (in curs de finalizare).
Activitate: avocat Managing Associate al Stoica&Asociatii; asistent universitar Ia
disciplinele Criminologie ~i Drept penal - Partea special, Facultatea de Drept,
Universitatea din Bucure~ti; secretar de redactie al revistei Analeie Universittii din
Bucure~ti - Seria Drept; secretar general al Asociatiei Henri Capitant a Prietenilor
Culturii Franceze - Romania; reprezentant al Romniei in cadrul Grupului
Partener a/ Institutului Max Planck pentru Criminologie Balcanicii, stabilit cu
Universitatea din Zagreb.
Publicatii: autoare a numeroase articole publicate in tar ~i strintate, a monografiei
"Angajarea rspunderii penale a persoanei juridice" (20 II) ~i a lucrrii "Rspunderea penal a persoanei juridice. Jurisprudenta rezumat ~i comentat" (20 13).
1t
Editura C.H. Beck

Bucure~ti 2015
A VERTISMENT!
Avnd in vedere amploarea luat de fenomenul fotocopierii lucrrilor de specialitate, mai ales in domeniul Dreptului, atragem atentia c, potrivit art. 14 ~i 140 din
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor ~i drepturile conexe, reproducerea operelor
sau a produselor purttoare de drepturi conexe, dac respectiva reproducere a fost
efectuat fr autorizarea sau consimtmntul titularului drepturilor recunoscute de
legea mentionat, constituie infractiune ~i se pedepse~te cu inchisoare sau cu amend.
Prin reproducere, conforrn legii, se intelege realizarea, integral sau partial, a uneia
ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent,
prin orice mijloace ~i sub orice form.
Nu v faceti
prta~i
Ia distrugerea cqii!
Editura C.H. Beck este acreditat CNATDCU

editur cu prestigiu recunoscut.
~i
este considerat
Drept penal. Partea special. Culegere de teste gril pentru examenele

de an, de Iicent ~i de admitere in profesii juridice
Valerian Cioclei, Cristina Rotaru, Andra-Roxana Trandafir
Copyright 2015- Editura C.H. Beck
Argument ................................................................................... VII

Teste gril ...................................................................................... }
I. Infractiuni contra persoanei.. .................................................. l
II. Infractiuni contra patrimoniului .......................................... 55

111. Infractiuni contra autorittii ............................................... 83
IV. Infractiuni contra infptuirii justitiei ................................. 89
V. Infractiuni de coruptie fii de serviciu ................................. l09
VI. Infractiuni de fals ............................................................. l25
VII. Infractiuni contra sigurantei pe drumurile publice ............. 132
Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck

Nicio parte din aceast lucrare nu poate fi copiat fiir acordul scris al Editurii
C.H. Beck.
Drepturile de distribu\ie in strintate apaqin in exclusivitate editurii.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei
CIOCLEI, VALERIAN
Drept penal : partea special : culegere de teste gril pentru
examenele de an, de licent ~i de admitere in profesii juridice I
Valerian Cioclei, Cristina Rotaru, Andra-Roxana Trandafir.Ed. a 2-a, rev.- Bucure~ti: Editura C.H. Beck, 2015
ISBN 978-606-18-0475-7
I. Rotaru, Cristina
li. Trandafir, Andra-Roxana
343(498)(075.8)(079.1)
_Editura C.H. Beck
Str. Serg. Nutu Ion nr. 2, sector 5, Bucure~ti
Tel.: 021.410.08.47; 021.410.08.73
Fax: 021.410.08.48
E-mail: comenzi@beck.ro
Cuprins
Redactor: Oana Dimitriu

Tehnoredactor: Ctlin Mantu
VIII. Infractiuni contra familiei ............................................. 134
Rspunsuri ................................................................................. 137
Argument
Supraincrcarea spiritului prin sistemul notelor ~i excesele
sistemului de competitie asasineaz spiritul, a spus un mare savant.
S-a mai spus c singurul lucru bun Ia un examen este faptul c ne
poate arta "ce nu $firn", Indiferent cum ar fi conceput, un examen
este susceptibil de critici. Cu ct face mai mult apella cantitatea de
cuno~tinte in dauna calittii cunoa~terii, cu ct se bazeaz mai mult
pe principiile ~abloanelor in dauna principiilor logice, cu att mai
mult un examen este criticabil.
Sistemul de examinare bazat pe grile, fie c acestea sunt
inchise, deschise ori semideschise, este ~i el criticabil ~i a fost
deseori contestat Singura justificare a examenului gril este numrul
mare de participanti, iar singurul aspect (relativ) pozitiv este obiectivitatea rezultatului de departajare (in pofida subiectivittii criteriilor, a cerintelor). Altfel, sistemul gril are pcatele comune
multor examene: pune accentul pe cantitatea de cuno~tinte ~i favorizeaz gndirea schematic.
Tinnd cont de cele mentionate anterior, dar ~i de faptul c,
pn Ia urm, un examen este "un ru necesar", prezenta culegere
de teste gril are menirea de a-i sprijini pe participantii Ia diferitele examene ce presupun insu~irea unor cuno~tinte de Drept
penal - Partea special. Cum nu exist examene ideale, pregtirea
trebuie adaptat examenelor concrete, indiferent ct de bine sau
de ru sunt acestea concepute, independent de perceptia noastr
cu privire Ia ct de relevante sau lipsite de relevant ar putea fi
acestea. Ca atare, grilele prezentate in culegere nu reprezint
dect un simplu "teren de antrenament" pentru participantii Ia
examene, a~a cum sunt aceste examene concepute, de regul, ln
prezent. Eie sunt menite s ne arate "ce nu $firn" inainte de a o
constata prin examen ...
Recomandm cu toat convingerea ca aceste teste gril (ca ~i
orice alte teste de acest gen, indiferent de eine ~i cum Je concepe)
s fie utilizate ca simple instrumente de verificare (de testare) a
VIII
Drept penal. Partea specialii- Gutegere de teste grilii
cuno~tintelor. Eie nu trebuie, ~i nici nu pot in opinia noastr, s

inlocuiasc pregtirea specific, temeinic, bazat pe lege, pe
doctrina ~i practica in domeniu.
Autorii
NB. fntrebiirile au fast formulate in sistemul tip grilii semideschisii, ceea ce inseamnii cii riispunsurile corecte pot avea fie o
variantii, fie douii variante exacte. Nu pot fi intrebiiri Ia care nicio
variantii nu este corectii sau intrebiiri Ia care toate cele trei
variante sunt corecte.
I. Infractiuni contra persoanei

1. Omorul svr~it cu premeditare [art. 189 alin. ( 1) lit. a)
C.pen.]:
a) implic o simpl chibzuire anterioar asupra faptei;
b) implic exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de
pregtire a infractiunii;
c) implic existenta unui interval de timp intre luarea hotrrii
de a comite infractiunea ~i svr~irea acesteia, chiar dac taptuitorul nu a chibzuit asupra faptei ~i nu a pregtit-o.
2. Omorul sv~it cu premeditare [art. 189 alin. (1) lit. a) C.pen.]:
a) se poate retine ~i in cazul erorii asupra identittii persoanei
(error in personam);
b) nu se poate retine in cazul devierii actiunii (aberratio ictus);
c) se poate retine ~i atunci cnd fptuitorul a urmrit un interes
material.
3. Omorul svr~it din interes material [art. 189 alin. ( 1) lit. b)
C.pen.]:
a) nu se poate retine in cazul erorii asupra identittii persoanei
(error in personam);
b) se poate retine ~i in cazul devierii actiunii (aberratio ictus);
c) nu se poate retine cnd fptuitorul urmre~te obtinerea unei
sume de bani.
4. Omorul svr~it din interes material [art. 189 alin. ( 1) lit. b)
C.pen.]:
a) se poate retine indiferent dac fptuitorul a obtinut sau nu
satisfacerea interesului urmrit;
b) nu se poate retine cnd mobilul omorului a fost gelozia, chiar
dac in urma infractiunii fptuitorul realizeaz ~i un avantaj
material;
c) nu se poate retine dac interesul material urmrit este legitim.
Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii
In.fractiuni contra persoanei
5. Uciderea unui politist aflat in timpul liber, cu o arm artizanal pregtit special in acest scop, de ctre cumnatul su, din
cauza unui litigiu privitor Ia o mo~tenire, reprezint:
a) infractiunea de omor calificat;
b) infractiunea de ultraj;
c) infractiunea de omor calificat in concurs cu infractiunea de
ultraj.
9. Aplicarea mai multor lovituri cu btul unui minor in vrst

de 10 luni de ctre mama sa, lovituri care au produs ruperea unor
organe interne ~i au cauzat in final moartea acestuia, reprezint
infractiunea de:
a) uciderea nou-nscutului svr~it de ctre mam;
b) infractiunea de violent in familie raportat la omor (art. 199
C.pen. raportat la art. 188 C.pen.);
c) infractiunea de violent in familie raportat la loviri sau vtmri cauzatoare de moarte (art. 199 raportat la art. 195 C. pen. ).
6. Fapta inculpatului care, cu ajutorul unui somnifer reu~e~te s

adoarm victima, dup care o leag de copac ~i 1i aplic o lovitur
de topor in cap, fapt ce duce Ia decesul victimei, reprezint:
a) infractiunea de omor simplu, cu retinerea circumstantei agravante constnd in svr~irea faptei profitnd de starea de vdit
vulnerabilitate a victimei datorat vrstei, strii de sntate, infirmittii sau altor cauze [art. 77 lit. e) C.pen.];
b) infractiunea de omor simplu (art. 188 C.pen.) in concurs cu
infractiunea de lipsire de libertate (art. 205 C.pen.);
c) infractiunea de omor simplu (art. 188 C.pen.).
7. Pentru a obliga victima s-i cedeze, inculpatul o love~te de mai
multe ori, cu putere, in zona capului, cu o lopat, dup care intretine
cu victima un raport sexual. Loviturile primite i-au produs victimei
multiple fracturi craniene in urma crora aceasta a decedat, la cteva
sptmni dup agresiune. Fapta inculpatului reprezint:
a) infractiunea de omor (art. 188 C.pen.), in concurs cu infractiunea de viol (art. 218 C.pen.);
b) infractiunea de omor calificat, comis pentru a inlesni sau a
ascunde svr~irea unei alte infractiuni [art. 189 alin. ( 1) lit. d)
C.pen.] in concurs cu infractiunea de viol (art. 218 C.pen.);
c) infractiunea de viol urmat de moartea victimei [art. 218
alin. (4) C.pen.).
8. Uciderea fratelui mamei reprezint:
a) doar infractiunea de omor (art. 188 C.pen.);
b) omor calificflt (art. 189 C.pen.);
c) infractiunea de violent in familie raportat la omor ( art. 199
C.pen. raportat la art. 188 C.pen.).
10. Inculpatul i-a aplicat sotiei sale, insrcinat in 3luni, mai multe
lovituri cu o bt in zona abdominal pentru a o ajuta s avorteze.
Intensitatea loviturilor a determinat ins rupturi ale organelor interne ~i
a provocat moartea victimei. Care este incadrarea juridic a faptei?
b) infractiunea de ucidere din culp in concurs cu cea de intrerupere a cursului sarcinii;
c) infractiunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte.
11. Care va fi incadrarea juridic, in cazul in care fptuitorul a

incuiat ~i abandonat victima Intr-o camer frigorific, cu scopul de
a o impiedica s participe la o intlnire, iar victima a decedat?
a) lipsire de libertate urmat de moartea victimei;
b) ucidere din culp;
c) omor in concurs cu lipsire de libertate.
12. Conform legislatiei romne, suprimarea vietii unui bolnav
aflat in faz terminal, la rugmintea acestuia:
a) nu reprezint infractiune;
b) reprezint o infractiune contra vietii persoanei;
c) reprezint infractiune, chiar dac a fost in prealabil aprobat
de un medic.
13. Fapta de a pune o pictur de otrav in cana cu ceai a victimei ~i de a o ajuta s bea, la rugmintile insistente ale acesteia,
fapt care i-a determinat moartea, reprezint:
a) infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
b) ucidere la cererea victimei;
c) infractiunea de omor.
Drept penal. Partea specialii - Gutegere de teste grilii
Infractiuni contra persoanei
14. I. a aplicat lui V. cinci lovituri cu o nuia peste picioare. Una

dintre lovituri a nimerit peste o leziune produs accidental in urm
cu dou sptmni. La patru zile de Ia fapta lui I. aceast leziune a
suferit complicatii, V. a mers Ia spital, a primit ingrijiri medicale,
dar cu toate acestea a tacut septicemie ~i a decedat. Ce infractiune
se poate retine in sarcina lui I.?
a) omor;
b) loviri sau vtmri cauzatoare de moarte;
c) ucidere din culp.
18. Fapta de a aplica timp de cinci ore lovituri cu o nuia ud pe

corpul unui tnr de 16 ani, ce au avut drept efect producerea unui
~oc hemoragic ~i moartea victimei, poate fi calificat drept:
a) loviri sau vtmri cauzatoare de moarte;
b) rele tratamente aplicate minorului;
c) omor.
15. I. i-a aplicat prietenului su V., bolnav de tuberculoz in

faz avansat, cu care a avut o disput verbal, trei lovituri cu
picioarele in zona toracic. La momentul aplicrii loviturilor I. era
incltat cu bocanci. De~i a vzut c V. nu a mai reactionat dup
primirea loviturilor, I. a plecat ~i a revenit a doua zi, cnd 1-a gsit
pe V. decedat. Expertiza medico-legal a confirmat c moartea a
survenit ca urmare a fracturilor costale ~i a faptului c dou coaste
au perforat plmnul victimei. Ce se poate retine in sarcina lui 1.?
a) infractiunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte;
b) infractiunea de omor;
c) infractiunea de vtmare corporal.
16. Omorul este o infractiune:
a) contra persoanei;
b) contra vietii;
c) care are ca urmare imediat o vtmare corporal.
17. Pentru retinerea omorului calificat svr~it cu premeditare
este necesar:
a) exteriorizarea intentiei de a ucide o persoan;
b) trecerea unei perioade de timp de Ia luarea rezolutiei infractionale pn Ia comiterea faptei;
c) o chibzuint de cel putin cteva zile asupra faptei.
19. Aplicarea unei lovituri de cutit in zona inimii ~i producerea

unei plgi penetrante ce a necesitat 15 zile de ingrijiri medicale
reprezint:
b) tentativ Ia infractiunea de omor;
c) infractiunea de lovire sau alte violente.
20. Aruncarea cu putere, de Ia mic distant, a unei pietre de

pavaj stradal spre capul unei persoane ~i rnirea acesteia, Ia nivelul
capului, cu urmarea unor leziuni ce necesit 90 de zile de ingrijiri
medicale, reprezint:
a) tentativ Ia infractiunea de omor;
b) vtmare corporal;
c) lovire sau alte violente.
21. Aruncarea unui borcan cu dulceat de Ia fereastra unui bloc
ce d spre un trotuar intens circulat ~i rnirea unui pieton care a
suferit multiple traumatisme cranio-cerebrale ce au necesitat 59 de
zile de ingrijiri reprezint:
a) infractiunea de vtmare corporal;
b) infractiunea de vtmare corporal din culp;
c) infractiunea de tentativ de omor.
22. Violenta in familie [art. 199 C.pen.]:
a) se poate retine in cazul in care victima este fiul fratelui
tatlui raptuitorului;
b) nu se poate retine in cazul in care victima este sotia fratelui
tatlui raptuitorului;
c) nu se poate retine in cazul in care raptuitorul era despqit in
fapt de sotia sa (victima) care locuia in alt localitate.
Drept penal. Partea speciala - Culegere de teste grila
ln.fractiuni contra persoanei
23. Poate exista infractiunea de violent in familie [art. 199

C.pen.], atunci cnd:
a) taptuitorul a tgduit patemitatea in privinta victimei ~i actiunea sa a fost admis;
b) taptuitorul se afla in curs de divort cu victima;
c) taptuitorul nu cuno~tea legtura de rodenie cu victima.
28. In cazul omorului cu premeditare [art. 189 alin. (1) lit. a)

C.pen.]:
a) elementul circumstantial agravant poate deveni unul real ~i
se poate astfel rsfrnge asupra participantilor (de exemplu, complicele care cunoa~te intentia autorului de a ucide victima ~i 11
mformeaz asupra traseului acesteia);
b) este suficient curgerea unei perioade de timp de Ia luarea
hotrrii infractionale ~i pn Ia comiterea omorului, chiar dac
faptuitorul nu a chibzuit asupra faptei;
c) hotrrea infractional trebuie s se exteriorizeze prin acte de
pregtire a executrii infractiunii.
24. Poate exista infractiunea prevzut Ia art. 189 alin. ( 1) lit. c)

C.pen. (svr~irea omorului pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de Ia tragerea Ia rspundere penal sau de la executarea unei pedepse):
a) dac fapta a fost svr~it impotriva unui politist, indiferent
de mobil;
b) dac un detinut i~i ucide colegul de celul pentru a putea evada;
c) chiar dac faptuitorul nu are nicio calitate intr-un proces
penal, dac urmre~te s ajute o alt persoan s se sustrag de la
rspundere penal.
25. Exist agravanta prevzut la art. 189 alin. (1) lit. d) C.pen.
(omorul svr~it pentru a inlesni sau a ascunde svr~irea altei
infractiuni):
a) indiferent dac scopul urmrit a fost sau nu realizat~
b) chiar dac infractiunea-scop este o tlhrie sau piraterie;
c) dac infractiunea-scop a fost svr~it sau urmeaz a fi
svr~it doar de ctre faptuitor.
26. Omorul (art. 188 C.pen.) reprezint uciderea unei persoane
svr~it cu:
a) orice form de vinovtie;
b) intentie direct sau indirect;
c) intentie sau praeterintentie.
27. Omorul comis pentru svr~irea unei tlhrii, dac taptuitorul nu mai reu~e~te s sustrag bunul, reprezint:
a) doar omor calificat;
b) concurs de infractiuni intre omor calificat ~i tlhrie in form
consumat;
c) concurs de infractiuni intre omor calificat ~i tentativ la
tlhrie.
. :9.
Omorul svr~it asupra unui jandarm aflat in misiune reprezmta:

a) omor simplu;
. b) omor calificat, co.mis pentru a se sustrage de Ia rspundere penal
on de Ia executarea une1 pedepse [art. 189 alin. (1) lit. c) C.pen.];
c) ultraj raportat la omor simplu [art. 257 alin. (1), (4) raportat
la art. 188 C.pen.].
30. Omorul (art. 188 C.pen.) se svr~e~te:
a) numai printr-o actiune, fiind o infractiune comisiv;
b) printr-o actiune sau o inactiune;
c) numai cu intentie direct.
31. Fptuitorul (F) urmre~te s ucid victima prin otrvire,
spernd s intre in posesia averii acesteia. Din eroare, a fost ucis o
alt persoan dect cea avut in vedere de F. Incadrarea juridic a
faptei va fi in acest caz:
a) omor simplu (art. 188 C.pen.);
b) omor calificat din interes material [art. 189 alin. (I) lit. b)
C.pen.];
c) ucidere din culp (art. 192 C.pen.).
32. Omorul svr~it pentru a comite sau a ascunde svr~irea
unei tlhrii sau piraterii are ca form de vinovtie:
a) intentia dep~it;
b) intentia direct sau indirect ori praeterintentia;
c) intentia sub oricare din cele dou modalitti ale ei.
Drept penal. Partea speciala- Culegere de teste grila
lnfracfiuni contra persoanei
33. Dac fptuitorul ucide victima pentru a-i sustrage banii,

fapta de ucidere poate fi incadrat la:
a) omor (art. 188 C.pen.);
b) omor din interes material [art. 189 alin. (1) lit. b) C.pen.
raportat la art. 188 C.pen.];
c) omor pentru a svr~i sau ascunde svr~irea altei infractiuni
[art. 189 alin. (1) lit. d) C.pen. raportat la art. 188 C.pen.].
38. Dac fptuitorul a ucis in aceea~i imprejurare, cu intentie,

dou persoane, se poate retine:
a) svr~irea a dou infractiuni de omor simplu aflate in concurs;
b) svr~irea unei infractiuni de omor;
c) svr~irea unei infractiuni de omor calificat.
34. Reprezint omor calificat (art. 189 C.pen.) omorul svr~it:

a) asupra a dou sau mai multor persoane;
b) asupra unei femei gravide;
c) asupra unei rude apropiate.
35. Omorul svr~it asupra fratelui sotiei reprezint:
a) omor calificat;
b) omor simplu;
c) infractiunea de violent in familie raportat la omor simplu
(art. 199 raportat la art. 188 C.pen.).
36. Conform majorittii solutiilor date in practica judiciar, elementul circumstantial al omorului calificat prevzut de art. 189
alin. (1) lit. t) C.pen. (asupra a dou sau mai multor persoane) exist:
a) doar atunci cnd uciderea a dou sau mai multor persoane a
avut loc printr-o singur actiune;
b) ori de cte ori dou sau mai multe persoane au fost ucise de
infractor in aceea~i imprejurare sau cu aceea~i ocazie, indiferent
dac omorul multiplu s-a produs printr-o singur actiune sau prin
mai multe actiuni;
c) atunci cnd omorul este svr~it de o persoan care a mai
svr~it un omor, indiferent dac pentru omorul anterior fptuitorul
fusese condamnat definitiv sau nu.
37. Omorul svr~it prin cruzimi reprezint:
a) omor calificat (art. 189 C.pen.) cu retinerea circumstantei
agravante prevzute de art. 77 lit. b) C.pen. (svr~irea infractiunii
prin cruzimi);
b) omor calificat (art. 189 C.pen.);
c) omor (art. 188 C.pen.) cu retinerea circumstantei agravante prevzute de art. 77lit. b) C.pen. (sv~irea infractiunii prin cruzimi).
39. In cazul in care se descarc mai multe rafale de pistol automat asupra unui grup de persoane, iar fapta a avut ca urmare
moartea acestora, incadrareajuridic va fi:
a) omor simplu (art. 188 C.pen.);
b) omor calificat comis asupra a dou sau mai multor persoane
[art. 189 alin. (1) lit. t) C.pen.];
c) mai multe infractiuni de omor simplu in concurs, in functie
de numrul de persoane decedate.
40. Infractiunea de ucidere a nou-nscutului svr~it de ctre
mam [art. 200 alin. (1) C.pen.]:
a) presupune ca subiectul activ s se afle Intr-o stare de tulburare sau temere;
b) se comite imediat dup na~tere, dar nu mai trziu de 24 de ore;
c) nu poate fi svr~it in coautorat.
41. La infractiunea de ucidere a nou-nscutului svr~it de
ctre mam [art. 200 alin. (1) C.pen.]:
a) tentativa este posibil, dar nu se pedepse~te;
b) tentativa este posibil ~i se pedepse~te;
c) tentativa nu este posibil.
42. Subiectul pasiv al infractiunii de ucidere a nou-nscutului
svr~it de ctre mam [art. 200 alin. (1) C.pen.] poate fi:
a) copilul nou-nscut, cu conditia de a fi viabil;

b) copilul nou-nscut, cu conditia s fie viu;
c) copilul nou-nscut prematur.
43. Cel care cu intentie o determin pe mama aflat Intr-ostare
de tulburare psihic s-~i ucid copilul nou-nscut poate fi condamnat pentru svr~irea infractiunii de:
a) instigare la uciderea ori vtmarea nou-nscutului svr~it
de ctre mam;
10
Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii
b) complicitate la uciderea ori vtmarea nou-nscutului sv~it de

ctre mam;
c) instigare la omor.
44. Fapta mamei de a aplica unui copil in vrst de 2 luni lovituri in cap, ce ii produc o fractur de bolt cranian ~i au ca rezultat
moartea acestuia, constituie infractiunea de:
a) uciderea nou-nscutului svr~it de ctre mam;
b) violent in familie raportat la omor;
c) violent in familie raportat la loviri sau vtmri cauzatoare
de moarte.
45. Infractiunea de violare de domiciliu:
a) nu poate fi retinut in sarcina proprietarului ce ptrunde in
propria locuint, chiar dac aceasta fusese inchiriat altei persoane;
b) poate fi retinut in sarcina celui care ptrunde intr-o camer
de hotel ocupat temporar de o alt persoan;
c) nu poate fi retinut in sarcina celui care ptrunde in grdina
din jurul unei case, ct vreme aceasta nu este imprejmuit.
46. La infractiunea de viol elementul material se poate realiza:
a) printr-un act sexual de orice natur, cu conditia ca victima s
fie major;
b) printr-un act sexual de orice natur, chiar dac nu s-a exercitat o constrngere asupra victimei;
c) printr-un raport sexual cu o rud in linie direct, chiar dac
aceasta este major, responsabil ~i ~i-a exprimat acordul.
47. X il convinge pe Y, prin oferirea unei sume de bani, s ii
ucid sotia, pretihznd in mod neadevrat c aceasta este insrcinat ~i el nu mai dore~te un copil. in realitate, X urmrea s incaseze polita de asigurare a victimei. Pentru realizarea omorului X ii
pune la dispozitie lui Y o arm, iar acesta ucide victima. In spet:
a) fapta lui X va fi incadrat in complicitate la omor calificat
din interes material;
b) fapta lui Y nu va fi incadrat in omor calificat asupra unei
femei gravide;
c) fapta lui X va fi incadrat in instigare la omor calificat din
interes material.
lnfractiuni contra persoanei
11
48. Urmrind s obtin o rscumprare, X 1-a rpit pe minorul

Y ~i 1-a inchis intr-un beci, de~i ~tia c minorul sufer de astm
intr-o form sever. Y a decedat dup trei zile de suferinte, pe
fondul unor complicatii aprute Ia nivelul aparatului respirator,
nefiindu-i administrat un medicament ce-llua in mod regulat. Care
din urmtoarele infractiuni se vor retine in sarcina lui X:
b) infractiunea de lipsire de libertate urmat de moartea victimei
c) infractiunea de lipsire de libertate.
'
49. Lovirea intentionat de ctre fptuitor, cu aceea~i ocazie, a
dou persoane constituie:
a) o infractiune de lovire sau alte violente (art. 193 C.pen.);
b) dou infractiuni de lovire sau alte violente aflate in concurs;
c) o infractiune de lovire sau alte violente in form continuat.
50. Aplicarea unei lovituri de cutit in zona abdominal ce a produs victimei leziuni care au necesitat 91 zile de ingrijiri medicale
constituie infractiunea de:
a) tentativ de omor;
b) lovire sau alte violente;
c) vtmare corporal.
51. Dac in urma unui accident de circulatie au fost ucise dou
persoane, fapta constituie:
a) o infractiune de ucidere din culp, varianta tip;
b) dou infractiuni de ucidere din culp aflate in concurs;
c) infractiunea de ucidere din culp in variant agravat.
52. Dac fptuitorul a aplicat intentionat victimei lovituri care
au provocat vtmri ce necesit pentru vindecare 20 de zile de
ingrijiri medicale, fapta poate constitui infractiunea de:
a) lovire sau alte violente in varianta tip [art. 193 alin. (1)
C.pen.];
b) lovire sau alteviolentein variant agravat [art. 193 alin. (2)
C.pen.];
c) vtmare corporal (art. 194 C.pen.).
53. X ~i Y o constrng pe o tnr s Ii urmeze in apartamentul

unuia din ei ~i in timp ce X imobilizeaz victima, Y are cu aceasta
un raport sexual. in spet:
a) se va retine in sarcina lui Y infractiunea de viol in variant
agravat, fapta fiind comis de dou sau mai multe persoane
impreun;
b) se va retine in sarcina lui X complicitate la infractiunea de
viol in varianta agravat mentionat;
c) se va retine in sarcina ambilor fptuitori infractiunea de viol
in varianta agravat mentionat, in forma coautoratului.
57. Infractiunea de sclavie (art. 209 C.pen.):

a) este o infractiune contra vietii persoanei;
b) poate fi svr~it ~i in modalitatea traficului de sclavi;
c) poate fi svr~it doar fat de un minor ori o persoan fr
discemmnt.
12
54. Vtmarea corporal a unei persoane intr-un accident de

circulatie:
a) constituie infractiune ori de cte ori s-au produs vtmri
care necesit pentru vindecare zile de ingrijiri medicale;
b) constituie infractiune dac victima a avut nevoie de 30 zile
de ingrijiri medicale ~i i s-a produs un prejudiciu estetic grav
permanent;
c) poate fi retinut in concurs formal cu alte infractiuni contra
altor persoane.
55. Infractiunea de ucidere din culp:
a) se poate svr~i in participatie improprie;
b) are acela~i obiect juridic ca infractiunea de omor;
c) svr~it asupra unui membru de familie determin agravarea
legal a pedepsei.
56. Infractiunea de lovire sau alte violente (art. 193 C.pen.) ~i

infractiunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte (art. 195
C.pen.):
a) au acela~i obiect juridic;
b) se svr~esc intotdeauna cu aceea~i form de vinovtie;
c) pot fi ret~nute in concurs formal, dac prin aceea~i actiune
urmarea imediat specific fiecreia dintre cele dou infractiuni se
produce fat de mai muhe persoane.
13
58. Fptuitorul (F) love~te victima (V) cu un cutit in zona toracic producndu-i o leziune profund. Transportat la spital, V este
examinat ~i tratat superficial de medici, iar dup cteva zile
decedeaz. Expertiza medico-legal constat o culp medical, in
lipsa creia leziunea ar fi necesitat circa 40 de zile de ingrijiri
medicale. F va fi condamnat pentru infractiunea de:
b) loviri sau vtmri cauzatoare demoarte (art. 195 C.pen.);
c) loviri sau alte violente (art. 193 C.pen.)
59. Inculpatul love~te victima peste picioare, in scopul imobilizrii, ins victima cade lovindu-se cu capul de muchia unui dulap.
Ulterior, inculpatul inchide victima in camer, timp de 2 zile,
pentru a o impiedica s participe la un concurs. La scurt timp dup
eliberare, victima a decedat, din cauza leziunii craniene provocate
prin cderea ~i lovirea de muchia dulapului. Ce incadrare se va
retine in sarcina inculpatului:
a) omor in concurs cu lipsire de libertate in mod ilegal;
b) loviri sau vtmri cauzatoare de moarte ~i lipsire de liber~
tate, in concurs real;
c) lipsire de libertate in mod ilegal urmat de moartea victimei.
60. La infractiunea de violare de domiciliu:

a) elementul material se poate realiza prin ptrunderea fr drept
Intr-o camer dintr-un apartament locuit de mai muhe persoane;
b) obiectul juridic este reprezentat de relatiile privind patrimoniul unei persoane;
c) elementul material se poate realiza prin refuzul de a prsi o
locuint, chiar dac cererea de a prsi locuinta nu este fcut de
proprietar, ci de o alt persoan care locuie~te in spatiul respectiv.
ln.fractiuni contra persoanei
61. Dac fptuitorul ajut victima in aplicarea unei lovituri

mortale cu cutitul intr-o zon vital, in scopul sinuciderii, se poate
retine svr~irea infractiunii de:
a) omor;
b) determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
c) loviri sau vtmri cauzatoare de moarte.
66. Lovirea unei persoane, cu consecinta unor contuzii cranio-cerebrale vindecabile in 7-8 zile, dar care au declan~at o meningit
acut, survenit Ia un organism cu grave alterri hepato-renale ~i
miocardice, cu urmarea mortii victimei, constituie infractiunea de:
a) lovire sau alte violente, deoarece nu exist legtur de
cauzalitate direct cu decesul;
b) loviri sau vtmri cauzatoare de moarte, intre agresiune ~i
deces existnd o legtur indirect de cauzalitate;
c) ucidere din culp, deoarece, chiar dac nu exist o legtur
de cauzalitate intre agresiune ~i deces, autorul trebuia ~i putea s
prevad rezultatul faptei sale.
14
62. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii (art. 191 C.pen.) se

retine in variant agravat:
a) cnd fapta s-a svr~it fat de o persoan care nu putea s-~i
controleze actiunile;
b) intotdeauna cnd victima este un minor;
c) cnd fptuitorul a profitat de starea de neputint a victimei de
a se apra.
63. In cazul in care fptuitorul, in aceea~i imprejurare, ucide
mai multe persoane, exist:
a) attea infractiuni cte victime sunt;
b) o singur infractiune;
c) o infractiune complex.
64. Fapta unei persoane de a convinge victima s se sinucid
oferindu-i in acest scop o sum de bani considerabil, dac sinuciderea a avut loc, reprezint infractiunea de:
a) ~antaj (art. 207 C.pen.);
b) instigare Ia omor calificat [cu premeditare, art. 189 alin. ( 1)
lit. a) C.pen.];
c) determinarea sinuciderii (art. 191 C.pen.).
65. Conform instantei supreme, care s-a pronuntat intr-un
recurs in interesullegii, infractiunea de lovire sau alte violente:
a) poate intra in concurs formal cu infractiunea de rele tratamente aplicate minorului;
b) va absorbi intotdeauna infractiunea de rele tratamente aplicate minorului;
c) va fi absorbit intotdeauna in infractiunea de rele tratamente
aplicate minorului.
15
67. Infractiunea delipsirede libertate:

a) poate fi svr~it fie printr-o actiune, fie printr-o inactiune;
b) poate fi svr~it doar printr-o actiune;
c) este o infractiune continu.
68. Uciderea din culp (art. 192 C.pen.) este o infractiune:
a) omisiv;
b) comisiv, care se poate svr~i doar prin actiune;
c) comisiv, care se poate svr~i att prin actiune, ct ~i prin
inactiune.
69. Uciderea din culp (art. 192 C.pen.) se retine in variant
agravat:
a) cnd fapta a fost comis de dou sau mai multe persoane
impreun;
b) cnd prin fapta comis s-a cauzat moartea a dou sau mai
multor persoane;
c) cnd fapta a fost comis de ctre o persoan care a mai
svr~it un omor.
70. In cazul infractiunii prevzute de art. 193 C.pen. (Lovirea

sau alte violente):
a) elementul material se poate realiza ~i printr-o inactiune;
b) tentativa este posibil, ins nu este incriminat;
c) tentativa este posibil ~i este incriminat.
16
Drept penal. Partea specialii - Cu/egere de teste grilii
71. Infractiunea de vtmare corporal (art. 194 C.pen.) poate fi
comis:
a) cu intentie;
b) cu praeterintentie;
c) doar cu intentie.
72. Suflarea unei substante pulverulente in ochii victimei, ce a
produs acesteia o iritatie:
a) reprezint infractiunea de amenintare;
b) nu reprezint infractiune;
c) reprezint infractiunea de lovire sau alte violente;
73. Fapta de a aplica victimei o lovitur cu piciorul in zona
abdominal, fapt ce a pus in pericol viata victimei ~i care a produs
leziuni ce au necesitat 7 zile de ingrijiri medicale, reprezint
infractiunea de:
a) tentativ de omor;
c) vtmare corporal.
74. Infractiunea de lovire sau alte violente (art. 193 C.pen.):
a) nu se pedepse~te in forma tentativei;
b) este susceptibil de a fi realizat in forma continuat;
c) se consum in momentul in care se creeaz o stare de pericol
pentru sntatea sau integritatea fizic a persoanei.
75. Cnd taptuitorul aplic deliberat victimei lovituri ce i-au

pus in primejdie viata ~i au cauzat vtmri care au necesitat
pentru vindecare 30 de zile de ingrijiri medicale, in functie de
modalitatea concret de svr~ire a faptei, incadrarea juridic
poate fi:
a) lovire sau alte violente [art. 193 alin. (2) C.pen.];
b) vtmare corporal (art. 194 C.pen.);
c) tentativ la omor (art. 32 raportat la art. 188 C.pen.).
lrifracfiuni contra persoanei
17
76. Tentativase pedepse~te:
a) 1a infractiunea de intrerupere a cursu1ui sarcinii, svr~it in

varianta tip [art. 201 alin. (I) C.pen.];
b) doar 1a varianta agravat a infractiunii de 1ovire sau alte
violente [art. 193 alin. (2) C.pen.];
c) intotdeauna 1a infractiunea de vtmare corporal.
77. Ce incadrare juridic va primi fapta prin care s-a produs
victimei o vtmare ce a necesitat pentru vindecare 70 de zile de
ingrijiri medicale ~i pentru care s-a acordat un concediu de 10 de
zi1e pentru incapacitate de munc:
a) 1ovire sau alte vio1ente (art. 193 C.pen.);
b) vtmare corporal (art. 194 C.pen.);
c) tentativ 1a vtmare corpora1 (art. 32 raportat la art. 194
C.pen.).
78. Dac in urma unui accident rutier se constat c autorul
dep~it viteza legal, tar a i se retine o alt imprejurare imputa-
bil, iar victima necesit pentru vindecare 90 de zile de ingrijiri

medica1e:
a) fapta reprezint vtmare corpora1 din cu1p (art. 196 C.pen.);
b) fapta reprezint 1ovire sau alte violente (art. 193 C.pen.);
c) fapta nu reprezint infractiune.
79. Actele de vio1ent intentionate care au pricinuit victimei o
vtmare ce necesit pentru vindecare 10 de zile de ingrijiri
medica1e constituie:
a) infractiunea de vtmare corporal (art. 194 C.pen.);
b) contraventie;
c) infractiunea de lovire sau alte vio1ente [art. 193 alin. (2)
C.pen.].
80. Reprezint infractiunea de vtmare corpora1 (art. 194 C.pen.)
fapta prin care s-a pricinuit:
a) pierderea unei mini;
b) pierderea cuno~tintei;
c) pierderea mirosu1ui.
18
81. Dac s-a provocat vtmarea corporal din culp a mai

multor persoane, incadrareajuridic va fi:
a) o singur infractiune de vtmare corporal din culp in
varianta tip;
b) o singur infractiune de vtmare corporal din culp in
variant agravat;
c) un concurs de infractiuni de vtmare corporal din culp
(attea infractiuni cte persoane au fost vtmate).
82. Infractiunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte
(art. 195 C.pen.) se svr~e~te:

a) cu intentie indirect;
b) cu praeterintentie;
c) fie cu intentie, fie din culp.
83. In cazul in care autorullove~te victima cu intentie ~i aceasta
decedeaz, dar se constat c decesul reprezint un rezultat ce a
dep~it intentia autorului, care nu a prevzut acest rezultat, de~i
trebuia ~i putea s-1 prevad, fapta reprezint:
b) ucidere din culp (art. 192 C.pen.);
c) loviri sau vtmri cauzatoare demoarte (art. 195 C.pen.).
84. Se va retine un omor comis prin cruzimi in ipoteza in care:
a) autorul ucide victima prin stropire cu o substant inflamabil

incendiere;
b) autorul ucide victima prin impu~carea acesteia in cap de Ia
mic distant;
c) autorul ucide victima prin aplicarea unor lovituri cu cutitul
pe tot corpul, timp de 4 ore, pn ce aceasta decedeaz.
~i
85. Ce infractiune se va retine in sarcina inculpatului care ii

procur victimei o substant toxic, pe care aceasta o ingereaz ~i
moare, in cazul in care inculpatul cuno~tea intentia victimei de a se
sinucide:
a) ucidere din culp;
b) determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
c) omor cu intentie indirect.
lnfrac{iuni contra persoanei
19
86. De~i nu se pedepse~te, poate exista tentativ Ia infraqiunea de:

a) violare de domiciliu;
b) loviri sau vtmri cauzatoare de moarte
'
87. Aruncarea victimei de ctre fptuitori intr-un bazin cu
intentia de a face o glum, fapt ce a determinat decesul victimei
'
care nu a putut fi salvat, poate fi calificat drept:
a) infractiunea de loviri cauzatoare de moarte
b) omor cu intentie indirect;
'
88. Lovirile sau alte violente exercitate asupra unor zone corporale nevitale ale unei femei gravide, fapte ce au ca urmare punerea
in primejdie a vietii victimei prin pierderea produsului de conceptie (avort), reprezint:
a) tentativ de omor calificat svr~it asupra unei femei gravide
[art. 32 raportat Ia art. 189lit. g) C.pen.];
b) intreruperea cursului sarcinii [art. 201 alin. (3) C.pen.];
c) vtmare corporal (art. 194 C.pen.).
89. Infractiunea de Ioviri sau vtmri cauzatoare de moarte
(art. 195 C.pen.) se deosebe~te de omor (art. 188 C.pen.) prin:
a) obiect juridic specific;
b) urmare imediat;
c) Iatura subiectiv.
90. X a aplicat cu intentie o Iovitur de cutit Iui Y in bratul
drept provocndu-i o Ieziune ce a necesitat pentru vindecare 12 zile
de ingrijiri medicale. Din cauza unor complicatii generate de vtmare, victima a decedat dup 20 de zile. Fapta reprezint infractiunea de:
a) ucidere din culp;
b) Ioviri sau vtmri cauzatoare de moarte;
c) omor.
lrifractiuni contra persoanei
91 Lovirea din cu1p a dou persoane ~i provocarea de vtmri ~entru vindecarea crora fiecare dintre persoane a necesitat
cte 20 zi1e de ingrijiri medica1e:
.
a) reprezint o singur infractiune de vtmare corpora1 dm
cu1p prevzut de art. 196 a1in. (4) C.pen.;
.
b) reprezint dou infractiuni de vtmare corpora1 dm cu1pa
prevzut de art. 196 alin. (1) C.pen.;
c) nu reprezint infractiune.
95. Poate fi incadrat la omor cu premeditare fapta prin care:

a) autorul, dup o indelungat chibzuire, se decide s omoare
victima ~i, inarmat cu un cutit, se indreapt spre locuinta acesteia,
dar, pe drum, are un conflict spontan cu o alt persoan pe care o
ucide;
b) autorul s-a certat cu victima dup care s-a dus 1a locuinta lui,
s-a inarmat cu un cutit, a revenit la 1ocuinta victimei, a pndit-o
timp de o or, iar la aparitia acesteia i-a aplicat o lovitur mortal
de cutit;
c) autorul are o altercatie cu victima, o amenint cu moartea,
dup care prse~te 1ocu1 a1tercatiei, revine dup circa cinci minute
inarmat cu un cutit ~i ii ap1ic victimei 1ovituri care au cauzat
decesul acesteia.
20
92. In cazu1 infractiunii de intrerupere a cursu1ui sarcinii

(art. 201 C.pen.):
a) femeia insrcinat care i~i intrerupe cursu1 sarcinii nu se
pedepse~te;
.
.
.
.
.
b) in une1e situatii, poate fi subtect achv chtar ~1 medtcu1 de
specialitate;
c) se va retine varianta agravat dac fapta este svr~it de o
persoan care nu este medic de specia1itate.
93. Accidentu1 de circu1atie rutier care are ca urmare vtmarea unei persoane, fapt in urma creia victima a avut nevoie de
10 zi1e ingrij iri medica1e, atrage pentru conductoru1 de autovehicu1 vinovat de producerea accidentu1ui, dac acesta nu avea
. permis de conducere, punerea sub acuzare pentru svr~irea infractiunii de:
a) vtmare corpora1 din cu1p (art. 196 C.pen.);
b) 1ovire sau alte vio1ente (art. 194 C.pen.);
c) fapta nu reprezint infractiune.
94. X il convinge pe Y s il omoare pe Z ~i, in acest scop, ii
pune 1a dispozitie un cutit. In momentu1 comiterii faptei, vz~~. c
Y nu reu~e~te singur, X imobilizeaz victima ~i in aceste condttn Y
Ii aplic o lovitur mortal. Fapta lui X reprezint:
a) instigare la omor;
b) complicitate la omor;
c) coautorat la omor.
21
96. Lipsirea de 1ibertate in mod ilega1 (art. 205 C.pen.) este mai
grav in cazul in care fapta este svr~it:
a) prin simulare de calitti oficia1e;
b) asupra unui minor cu vrsta de 15 ani;
c) de ctre o persoan inarmat.
97. Fapta de a tine victima sechestrat intr-un garaj timp de 3

zile ~i vio1area acesteia in cea de a 4-a zi, prilej cu care victimei
i-au fost create leziuni ce necesit 7 zile de ingrijiri medicale,
reprezint:
a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu cea de viol;
b) doar infractiunea de viol;
c) infractiunea delipsirede libertate in concurs cu cea de vio1 ~i
cu cea de 1ovire sau alte violente.
98. Lipsirea de libertate a unei persoane prin 1egarea de un
copac pentru a o impiedica s ajung la un eveniment ~i aplicarea
de ctre fptuitor a dou lovituri cu o bt in cap ce au determinat
moartea victimei reprezint:
a) infractiunea delipsirede 1ibertate urmat de moartea victimei;
c) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu infractiunea
de omor.
99. Dac fptuitorul a sechestrat victima ~i i-a aplicat timp de

trei zile lovituri cu corpuri contondente ce i-au provocat rupturi ale
organelor interne, ceea ce a indus victimei o stare de temere ce a
determinat-o s se arunce de Ia etajul 8, aceasta fiind cauza decesului, incadrarea juridic va fi:
a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu infractiunea
de determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
b) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu infractiunea
de vtmare corporal;
c) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu infractiunea
de omor.
c) ~i atunci cnd inculpatul refuz s prseasc locuinta Ia

cererea expres a unei persoane care locuie~te acolo.
22
100. Lipsirea de libertate in mod ilegal se va retine in variant

agravat atunci cnd:
a) fapta a avut ca urmare moartea victimei;
b) fapta este svr~it in timpul unei calamitti;
c) fapta este svr~it de ctre o persoan mascat, deghizat
sau travestit.
101. Violarea de domiciliu (art. 224 C.pen.):
a) are ca obiectjuridic relatiile sociale de ordin patrimonial;
b) se grefeaz pe o situatie premis care const in preexistenta
domiciliului in sensullegii penale;
c) se poate sv~i in forma tentativei, dar aceasta nu se pedepse~te.
102. Nu exist infractiunea de violarede domiciliu dac:
a) proprietarul imobilului a ptruns in locuinta chiria~ului fr
acordul acestuia;
b) fptuitorul a ptruns doar in curtea imobilului;
c) chiria~ul a continuat s locuiasc in imobilul inchiriat ~i dup
pronuntarea unei hotrri definitive de evacuare.
103. Exist infractiunea de violarede domiciliu (art. 224 C.pen.):
a) ~i atunci cnd ptrunderea inculpatului fr drept are loc
Intr-o locuint care nu este efectiv ocupat de partea vtmat;
b) ~i atunci cnd ptrunderea in domiciliu se realizeaz cu
intentia inculpatului de a solicita restituirea unor bunuri pe care le
imprumutase prtii vtmate;
23
104. Fptuitorii, incercnd s ptrund in locuinta victimei, au srit

gardul in curtea acesteia, iar in momentul in care se pregteau s intre
in cas au fost surprin~i de paznic ~i au fugit. Fapta reprezint:
a) tentativ Ia violarede domiciliu;
b) violare de domiciliu in form consumat in varianta tip;
c) violare de domiciliu in form consumat in variant agravat.
105. Violarea de domiciliu (art. 224 C.pen.) va fi retinut in
variant agravat atunci cnd este svr~it:
a) in timpul noptii;
b) prin folosire de calitti mincinoase;
c) de o persoan mascat, deghizat sau travestit.
106. Amenintarea lansat de proprietarul unui teren celui care
i~i depozitase pe terenul sau ni~te materiale de constructii, c 11 va
da in judecat dac nu ridic materialele:
a) reprezint infractiunea de amenintare;
b) reprezint infractiunea de ~antaj;
107. La infractiunea de ~antaj (art. 207 C.pen.):
a) tentativa este posibil ~i se realizeaz atunci cnd subiectul
pasiv nu a cedat constrngerii ~i nu s-a lsat ~antajat;
b) tentativa nu este posibil;
c) tentativa nu se pedepse~te.
108. Prin aplicarea de violente fizice, fptuitorul constrnge
victima (V) s-i dea o sum de bani. A doua zi, in timp ce se
indrepta cu banii spre locuinta fptuitorului, V este interceptat de
organele de politie, care fuseser sesizate de un martor. In sarcina
fptuitorului se va retine:
a) ~antaj;
b) tlhrie;
c) tentativ Ia ~antaj.
Drept penal. Partea specia/ii - Culegere de teste grilii
109. La infractiunea de ~antaj (art. 207 C.pen.) forma de vinovtie cerut de lege este:
a) culpa;
b) intentia;
c) praeterintentia.
114. F.apt~ ~de a viola victima ~i de a-i aplica, in acest scop, mai
multe lov1tur1 m zona fetei, lovituri ce au avut ca urmare pierderea
unui ochi, reprezint:
a) infractiunea de viol in concurs cu infractiunea de vtmare
corporal din culp;
b) infractiunea de viol (in variant agravat);
c) infractiunea de viol in concurs cu infractiunea de vtmare
corporal.
24
110. Prin constrngere, A intretine un raport sexual cu B. In

urma violentelor aplicate cu aceast ocazie de ctre A, B a suferit
leziuni pentru vindecarea crora au fost necesare 90 de zile de
ingrijiri medicale. Calificarea corect a faptei este:
a) art. 218 C.pen. (viol);
b) art. 218 C.pen. (viol) in concurs cu art. 193 C.pen. (lovire
sau alte violente );
c) art. 218 C.pen. (viol) in concurs cu art. 194 C.pen. (vtmare
corporal).
111. In cazul in care, prin constrngere, dou persoane au fiecare raportsexual cu aceea~i victim, sprijinindu-se reciproc (prin
imobilizarea victimei), calificarea corect a faptei este:
a) cte o infractiune de viol in variant agravat [art. 218
alin. (3) lit. f) C.pen.] pentru fiecare fptuitor;
b) cte o infractiune de viol in variant agravat [art. 218
alin. (3) lit. f) C.pen.] in concurs cu complicitate la violin variant
agravat, pentru fiecare fptuitor;
c) cte dou infractiuni de viol in variant agravat [art. 218
alin. (3) lit. f) C.pen.] pentru fiecare fptuitor.
112. La infractiunea de viol (art. 218 C.pen.):
a) subiectul activ nu poate fi dect brbatul;
b) subiectul pasiv poate fi un brbat;
c) subiectul activ poate fi orice persoan, indiferent de sex.
113. Fapta tatlui de a-~i obliga fiica in vrst de 13 ani s

intretin raporturi sexuale cu el reprezint infractiunea de:
a) viol;
b) act sexual cu un minor;
c) vio1in concurs cu infractiunea de incest.
25
115. Violul (art. 218 C.pen.) este in variant agravat:

a) c~nd !aptuitorul profit de imposibilitatea victimei de a se apra;
b) cand fapta a avut ca urmare vtmarea corporal;
c) cnd victima se afl in ingrijirea !aptuitorului.
116. Imobilizarea victimei prin legarea minilor ~i constraingerea Ia intretinerea unui raport sexual, reprezint infractiunea de:
a) viol;
b) violin concurs cu lipsire de libertate;
c) violln variant agravat.
117. Violarea victimei urmat de uciderea ei pentru ca fapta s
nu poat fi descoperit reprezint:
. a) infractiunea de viol urmat de moartea victimei [art. 218
ahn. (4) C.pen.];
b) doar infractiunea de omor calificat [art. 189 alin. ( 1) lit. d)
C.pen.~- pen.tru a inlesni sau ascunde svr~irea unei infractiuni;
c) mfractmnea de viol in concurs cu cea de omor calificat

[art. 218 alin. (1) C.pen. + art. 189 alin. (1) lit. d) C.pen.].
118. Actul sexual cu un minor (art. 220 C.pen.) poate avea ca
subiect pasiv:
.a) o persoan in vrst de 16 ani, dac !aptuitorul major a abuzat

de mfluenta sa asupra victimei;
b) o persoan care nu a implinit vrsta de 4 ani;
c) o persoan de 12 ani.
26
ln.fracfiuni contra persoanei
119. Intretinerea de acte sexuale de ctre o persoan de sex
brbtesc cu o alt persoan de acela~i sex in prezenta unui minor

de 10 ani:
a) nu se pedepse~te;
b) reprezint infractiunea de act sexual cu un minor;
c) reprezint infractiunea de corupere sexual a minorilor.
120. Actul sexual cu un minor se va retine in variant agravat
dac:
a) victima are vrsta cuprins intre 13 ~i 15 ani;
b) fapta a fost svr~it de medic asupra minorului pe care 11
ingrijea;
c) victima estefratele fptuitorului.
121. Actul sexual cu un minor (art. 220 C.pen.) este in variant
agravat:
a) cnd minorul care nu a implinit vrsta de 15 ani se afla in
ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul fptuitorului;
b) cnd fapta este savr~it asupra minorului intre 13-18 ani de
o persoan care abuzeaz de calitatea sa asupra victimei;
c) cnd fapta a fost svr~it de dou sau mai multe persoane
impreun.
122. Actul sexual cu un minor in vrst de 5 ani atunci cnd
acesta nu se opune reprezint infractiunea de:

a) act sexual cu un minor;
b) corupere sexual a minorilor;
c) viol.
123. Atunci cnd fptuitorul amenint victima c va da publiccittii unele fotografii ale concubinei sale dac nu ii d o sum de
bani, poate exista infractiunea de:
a) amenintare;
b) ~antaj;
c) nu exist infractiune.
27
124. Fapta inculpatului de a rpi victima pe care a intlnit-o

intmpltor pe strad ~i pe care o credea vinovat de violarea fiicei
sale, de a o duce intr-un garaj, de a o lega de un calorifer ~i de a-i
aplica timp de jumtate de or lovituri cu picioarele in zona abdominal, care au determinat moartea victimei, dac in certificatul
medico-legal s-a retinut ruptura organelor interne, reprezint:
a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu infractiunea
de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte;
b) infractiunea delipsirede libertate urmat de moartea victimei
'
125. Fapta inculpatului de a intretine cu fiul su de 14 ani un
act sexual consimtit reprezint:
a) infractiunea de act sexual cu un minor;
b) infractiunea de act sexual cu un minor in concurs cu cea de
incest;
c) viol svr~it asupra unei victime ce nu a implinit 15 ani.
126. Inculpatul, vrnd s violeze victima, a atras-o intr-o scar
bloc din apropiere ~i a lovit-o cu palmele pentru a o dezbrca.
Intruct victima tipa ~i locuitorii blocului incepuser s coboare
ctre locul unde se afl_!lu, inculpatul s-a speriat ~i a fugit inainte de
a incepe actul sexual. In aceast situatie:
a) fapta nu reprezint infractiune;
b) fapta reprezint doar tentativ Ia infractiunea de viol;.
c) fapta reprezint tentativ Ia infractiunea de viol in varianta
tip in concurs cu infractiunea de loviri sau alte violente.
~e
127. Fapta inculpatului de a incuia victima timp de trei zile

intr-o incpere pentru a o impiedica s se prezinte Ia un examen,
urmat Ia dou zile dup eliberare, cnd a auzit c victima vrea s
depun o plngere Ia politie, de amenintarea c dac se va intmpla
aceasta fiica victimei va fi rpit reprezint:
a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu tentativ Ia
infractiunea de Iipsire de libertate;
b) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu cea de amenintare;
c) infractiunea de lipsire de Iibertate in concurs cu infractiunea
de ~antaj.
28
Drept penalo Partea specialii - Culegere de teste grilii
128. Infractiunea de vtmare corporal ~i infractiunea de omor:

a) au acela~i obiect material;
b) nu au aceea~i urmare imediat;
c) pot fi retinute in concurs atunct cand fptmtorul love~te vtctima de mai multe ori cu pumnii ~i picioarele pentru a o imobiliza,
imediat dup aceea atacnd-o cu un topor, moartea survenind ca
urmare a acestei din urm lovituri.
129. Infractiunea de act sexual cu un minor:

a) nu are ca elementmaterial doar raportul sexual;
b) nu poate fi retinut dac un minor de 6 ani consimte la un
raport sexual cu un major;
c) se retine intotdeauna in concurs cu mfractmnea de mcest.
0
29
133. Ce infractiune se va retine in sarcina fptuitorului care ucide
o femeie, avnd in vedere c acesta fusese anterior condamnat
definitiv pentru o infractiune de viol urmat de moartea victimei:
a) omor simplu;
b) omor calificat, comis pentru a ascunde svr~irea altei infractiuni;
c) omor calificat, comis de ctre o persoan care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o tentativ la infractiunea de omor.
134. In cazul infractiunii de determinare sau inlesnire a sinuciderii:
130. Fapta de a aplica victimei o lovitur cu cutitul in zona

toracic, care a produs leziuni ce au necesitat 7 zile de ingrijiri
medicale, dar care nu a pus in pericol viata victimei ca urm~re a
faptului c lama cutitului a ptruns in spatiul dintre organele vttale:
a) reprezint infractiunea de tentativ de omor;
b) reprezint infractiunea de lovire sau alte violente;
c) nu reprezint infractiuneo
131. A, conductor auto, nerespectnd regulile de circulatie, a
produs un accident rutier soldat cu 4 victime, din care: 2 victime au
decedat una a necesitat 120 de zile de ingrijiri medicale, iar alta a
necesit;t 10 zile de ingrijiri medicale. In sarcina lui A se vor retine:
a) dou infractiuni de ucidere din culp ~i dou infractiuni de
vtmare corporal din culp, in concurs;
b) o infractiune de ucidere din culp ~i o infractiune de vtmare corporal din culp in concurs;
c) o infractiune de ucidere din culp ~i dou infractiuni de vtmare corporal din culp in concurs.
132. Cum poate fi incadrat juridic fapta unei persoane
constnd in neasigurarea unor ghivece de flori aflate pe balconul
locuintei sale aflate in ora~, care in timpul unei furtuni cad pe
trotuar, ucignd un trector:
a) omor svr~it cu intentie indirect;
b) fapta nu reprezint nicio infractiune, fiind vorbade un caz fortuit;
a) dac sinuciderea nu a avut loc, fapta nu este infractiune;

b) forma de vinovtie nu poate fi ~i praeterintentia;
c) fapta este mai grav dac se svr~e~te fat de un minor.
135. Infractiunea de violare de domiciliu:
a) se poate retine ~i dac victima locuie~te ilegalintr-un imobil
'
iar fptuitorul nu avea vreun drept s intre in acel imobil;
b) in modalitatea refuzului, se retine doar dac cererea de prsire a domiciliului este fcut de proprietar;
c) se poate svr~i in form continuato
136. In cazul infractiunii de ucidere la cererea victimei (art. 190
C.pen.):
a) subiectul activ este necircumstantiat;
b) cererea victimei trebuie s fie, printre altele, repetat;
c) victima nu poate fi niciodat un minoro
137. Infractiunea de rele tratamente aplicate minorului (art. 197
Copen.):
a) poate fi svr~it doar de printi;
b) poate fi retinut in concurs cu o infractiune de lipsire de
libertate;
c) se pedepse~te in forma tentativei.
Drept penal. Partea specialii- Cu/egere de teste grilii
138. In cazul infractiunii de incierare (art. 198 C.pen.):

a) se va retine varianta agravat dac este dar c unul dintre
participanti a cauzat o vtmare corporal altei persoane dintre cele
care s-au incierat [art. 198 alin. (2) C.pen.];
b) cel care a incercat s-i despart pe participantii Ia incierare
se pedepse~te mai u~or;
c) se poate retine un concurs cu alte infractiuni contra integrittii corporale.
143. Infractiunea de agresiune sexual (art. 219 C.pen.):

a) nu poate avea niciodat acela~i element material ca acela al
infractiunii de viol;
b) se retine in variant agravat dac a avut ca urmare moartea
victimei;
c) poate fi retinut in concurs cu infractiunea de incest.
30
139. Vtmarea nou-nscutului svr~it de ctre mama aflat

in stare de tulburare psihic, prin care i s-a cauzat acestuia o infirmitate:
a) nu reprezint infractiune;
b) poate fi svr~it ~i prin inactiune;
c) reprezint infractiune contra vietii.
140. In cazul infractiunii de vtmare a ftului (art. 202 C.pen.);
a) femeia insrcinat nu poate fi niciodat subiect activ;
b) dac fapta este svr~it in timpul sarcinii, se poate retine in
concurs formal cu o infractiune de vtmare corporal a femeii
insrcinate;
c) forma de vinovtie poate fi ~i culpa.
141. Incuierea unei persoane intr-o camer frigorific timp de 2
zile, cu scopul de a-i face o glum ~i nedeschiderea u~ii Ia tipetele
acesteia c nu mai rezist frigului, dac s-a produs decesul victimei, poate constitui infractiunea de:
a) Iasare fr ajutor (art. 203 C.pen.);
b) omor (art. 188 C.pen.);
c) loviri sau vtmri cauzatoare demoarte (art. 195 C.pen.).
142. Fapta celui care urmre~te intr-o sear o persoan de Ia
serviciu pn acas, fr a fi observat de aceasta:
a) nu constituie infractiune;
b) constituie infractiunea de hrtuire (art. 208 C.pen.);
c) constituie infractiunea de amenintare (art. 206 C.pen.).
31
144. lnfractiunea de violare a sediului profesional (art. 225

C.pen.):
a) este o infractiune contra persoanei;
b) are acela~i element material cu violarea de domiciliu;
c) se retine in variant agravat dac fapta se svr~e~te de dou
sau mai multe persoane.
145. Fapta de a-i aplica victimei o lovitur cu piciorul in zona
abdominal, lovitur ce i-a pus in pericol viata ~i care a produs
leziuni ce au necesitat 10 zile de ingrijiri medicale, reprezint
infractiunea de:
a) tentativ Ia omor;
c) vtmare corporal.
146. Omorul este calificat atunci cnd se svr~e~te:
a) de dou sau mai multe persoane impreun;
b) asupra a dou sau mai multor persoane;
c) de o persoan care a incercat anterior s ucid aceea~i victim, fiind condamnat pentru tentativ la omor.
147. Fapta unei persoane de a-~i ucide sotul, confundndu-1
cu vecinul pe care voia in realitate s-l ucid, reprezint infractiunea de:
a) omor;
b) violent in familie raportat la omor;
c) violent in familie raportat Ia omor in concurs cu tentativ
la omor.
32
Drept penal. Partea speciala - Cu/egere de teste gri/a
148. Uciderea din culp este mai grav cnd se svr~e~te:

a) de un conductor auto;
b) de o persoan care se afl in exercitiul profesiei sau meseriei;
c) ca urmare a nerespectrii msurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesiei sau meserii.
149. Uciderea copilului imediat dup na~tere, de ctre medicul
care a asistat la na~tere, reprezint infractiunea de:
a) omor simplu;
b) vtmarea ftului;
c) omor calificat.
150. Fapta unei persoane de a-~i determina fiul, minor in vrst
de 17 ani, de a se sinucide, dac nu a mai avut loc incercarea de
sinucidere, reprezint infractiunea de:
a) fapta nu este infractiune;
b) determinarea sinuciderii in form agravat [art. 191 alin. (2)
C.pen.];
c) violent in familie raportat la determinarea sinuciderii.
151. Fapta unei persoane de a-~i determina fiul, minor in vrst
de 17 ani, s se sinucid, cu consecinta incercrii acestuia de sinucidere, reprezint infractiunea de:
a) determinarea sau inlesnirea sinuciderii in varianta tip
[art. 191 alin. (1), (3) C.pen.];
b) determinarea sau inlesnirea sinuciderii in variant agravat
[art. 191 alin. (2), (3) C.pen.];
c) tentativ la infractiunea de violent in familie raportat la
omor (art. 32 raportat la art. 199 raportat la art. 188 C.pen.).
152. Vtmarea corporal din culp a unei persoane, ce necesit
pentru vindecare ingrijiri medicale de 10 zile:
a) reprezint infractiune dac fptuitorul se afla sub influenta
alcoolului, chiar dac imbibatia alcoolic nu dep~ea 0.8g/l alcool
pur in snge;
b) reprezint infractiune dac fapta a avut ca urmare ~i pierderea sarcinii de ctre victim;
In.frac{iuni contra persoanei
33
. 1~3 . .PlU:~litatea d~ _victime ca urmare a unei singure actiuni sau

macttunt on m aceea~11mprejurare:
a) in. cazul i?fractiunilor contra persoanei determin, de regul,
o plurahtate de mfractiuni;
. b) determin retinerea unei singure infractiuni in cazul infractmnilor de omor ~i ucidere din culp;
c) determin retinerea unui concurs de vtmri corporale din
culp.
154. Subiect activ al infractiunii de rele tratamente aplicate
minorului poate fi:
a) orice persoan;
b) printele minorului;
c) o persoan in grija creia se afl minorul.
1~55. Aplicarea de lo~ituri minorului de ctre unul din printi,

fapta ce a avut ca efect pterderea unui organ, poate constitui:
a) infractiunea de rele tratamente aplicate minorului in concurs
cu cea de vtmare corporal;
b) doar infractiunea de rele tratamente aplicate minorului
c) doar infractiunea de vtmare corporal.
'
156. lnfractiunea de rele tratamente aplicate minorului (art. 197
C.pen.):
a) poate avea form continuat;
b) se consum in momentul crerii strii de pericol pentru dezvoltarea fizic, intelectual sau moral a minorului
c) se consum doar in momentul producerii un~i vtmri fizice
sau psihice minorului.
157. Aplicarea unei lovituri cu toporul in zona gtului victimei,
cu producerea unei leziuni Superficiale pentru c victima s-a ferit
constituie:
'
a) infractiunea de lovire sau alte violente;
b) infractiunea de vtmare corporal;
c) tentativ la infractiunea de omor.
ln.frac{iuni contra persoanei
158. Aplicarea unei lovituri de ctre mam cu palma in cap

copilului su in vrst de trei sptmni ce a avut drept efect fractura osului cranian ~i moartea acestuia reprezint:
a) infractiunea de uciderea ori vtmarea nou-nscutului svr~it de ctre mam;
b) infractiunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte;
c) infractiunea de violent in familie raportat la infractiunea de
omor.
162. I. 1-a vzut pe V., pe care nu il cuno~tea, plimbndu-se

prin parc, 1-a urmrit, i-a aplicat o lovitur in cap cu o sticl de
bere, iar dup ce acesta ~i-a pierdut cuno~tinta i-a sustras portofelul
din buzunar. Ceseva retine in sarcina lui 1., avnd in vedere c V.
a decedat dup dou zile ca urmare a loviturii primite?
a) infractiunea de omor in concurs cu infractiunea de furt;
b) infractiunea de omor in concurs cu cea de tlhrie;
c) infractiunea de omor calificat svr~it pentru a inlesni sau
ascunde svr~irea altei infractiuni in concurs cu infractiunea de
tlhrie.
34
159. I. a aplicat vrului su primar, despre care ~tia c sufer de

o boal grav de inim, mai multe lovituri cu pumnul in zona pieptului, ce i-au produs acestuia moartea. In sarcina lui I. se va retine:
b) infractiunea de violent in familie raportat la infractiunea de
omor;
c) infractiunea de ucidere din culp.
160. I. a aplicat unui tnr pe care il vedea pentru prima dat ~i
cu care a avut un schimb de replici o lovitur cu pumnul in zona
pieptului. Tnrul suferea de o boal grav de inim, iar in expertiza medico-legal s-a retinut c intre lovitura produs ~i moartea
victimei exist legtur de cauzalitate. In sarcina lui I. se va retine:
161. Aplicarea a dou lovituri cu pumnii unui btrn despre
care fptuitorul cuno~tea c are osteoporoz in stadiu avansat, lovituri ce au avut drept consecint multiple fracturi ~i in final moartea
reprezint:
35
163. I., barman, a avut o discutie cu V., un client, care nu dorea

s achite nota de plat. Nervos c V. incerca s prseasc localul
fr s plteasc, i-a aplicat dou lovituri cu un scaun in cap, care
au produs moartea lui V. Ceseva retine in sarcina lui 1.?
a) omor calificat svr~it din interes material;
b) omor;
c) nicio infractiune, deoarece se afla in legitim aprare.
164. Omorul din interes material implic in mod necesar:
a) premeditarea;
b) existenta unui scop;
c) existenta unui mobil.
165. I. a participat Ia o petrecere, unde, profitnd de un moment
de neatentie, a sustras de pe o mas un telefon mobil apartinnd lui
V. Dup aproximativ dou ore intre I. ~i V. s-a iscat un conflict
determinat de faptul c lui I. nu-i plcea muzica pus de V. In acest
context I. i-a aplicat lui V. o lovitur cu o statuet de bronz in cap,
iar acesta din urm a decedat. Care ar trebui s fie incadrarea
juridic a faptelor ce se vor retine in sarcina lui I.?
a) omor calificat svr~it pentru a inlesni sau ascunde svr~irea
unei infractiuni;
b) omor calificat svr~it pentru a inlesni sau a ascunde svr~irea altei infractiuni in concurs cu infractiunea de furt;
c) infractiunea de furt in concurs cu infractiunea de omor.
!n.fractiuni contra persoanei
166. I. a imprumutat de la V. 10.000 de euro ~i a garantat

lmprumutul cu un autoturism, pe care i 1-a lsat s 11 foloseasc
pan la restituirea sumei imprumutate. Cu trei zile ln_ainte ~e
scadenta lmprumutului cei doi s-au lntalnit la o petrecere, 1ar V. 1-a
repro~at lui I. c i-a dat un autoturism stricat ~i nu 1-a putut folosi
in toat aceast perioad. Aflat sub influenta buturilor alcoolice, I.
1-a acuzat de minciun ~i apoi i-a aplicat o lovitur cu un cutit in
piept. V. a decedat. Ce se poate retine in sarcina lui 1.?
a) omor din interes material;
b) omor;
c) omor in concurs cu abuz de lncredere.
169. Ba ptruns Intr-o curte cu intentia de a sustrage bunuri. A

fost depistat lns de proprietar ~i pentru a-~i asigura scparea i-a
aplicat acestuia o lovitur mortal cu un cutit in piept. Intruct a
fost vzut de sotia victimei in timp ce aplica lovitura, B a ucis-o ~i
pe aceasta pentru a nu exista martori la faptele comise. In sarcina
lui B se poate retine:
a) omor calificat svr~it de ctre o persoan care a mai comis
anterior o infractiune de omor sau o tentativ la infractiunea de
omor;
b) omor calificat svr~it asupra a dou sau mai multor persoane;
c) omor calificat pentru a lnlesni sau a ascunde svr~irea altei
infractiuni.
36
167. I. a obligat-o sub amenintarea unui cutit pe V. s mearg

in scara unui bloc aflat in apropiere unde a lncercat s o violeze.
Pentru c V. a inceput s tipe I. i-a aplicat o lovitur de cutit in
zona abdominal ~i a fugit. V. a avut nevoie de 40 zile lngrijiri
medicale. Ceseva retine in sarcina lui 1.?
a) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu cea de
tentativ de viol ~i tentativ de omor;
b) tentativa la omor calificat svar~it pentru a inlesni sau
ascunde savar~irea unei infractiuni in concurs cu tentativa la viol;
c) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu tentativa la
omor calificat svar~it pentru a inlesni sau ascunde svar~irea unei
infractiuni in concurs cu tentativa la viol.
168. F. a tras un foc de arm ~i 1-a ucis pe judectorul ce solutiona o cauza in care fiul sau avea calitatea de inculpat, deoarece,
asistnd la mai multe ~edinte de judecat, a apreciat c judec~
torul W formase o opinie ~i urma s 11 condamne pe fiul su. In
sarcina lui F:
a) nu se poate retine omor calificat savr~it pentru a sustrage pe
altul de la tragerea la raspundere penal sau de la executarea unei
pedepse;
b) nu se poate retine infractiunea de omor calificat svr~it
pentru a inlesni sau ascunde savar~irea altei infractiuni;
c) se poate retine infractiunea de omor calificat svr~it prin
cruzimi.
37
170. Pentru retinerea omorului calificat comis asupra a dou

sau mai multor persoane:
a) este necesar ca persoanele s fie ucise in aceea~i imprejurare;
b) este necesar s se utilizeze mijloace ce pun in pericol viata
mai multor persoane;
c) fapta poate fi comis printr-o singur actiune sau prin mai
multe actiuni.
171. Se poate retine omorul calificat svr~it asupra unei femei
gravide:
a) doar dac fptuitorul are cuno~tint despre starea de graviditate a femeii;
b) dac s-a produs moartea ftului, chiar dac femeia gravid
nu decedeaz;
c) ~i in cazul cnd sarcina este extrauterin.
172. Infractiunea de ucidere la cererea victimei:
a) poate fi comis doar de un membru al familiei victimei;
b) se poate retine dac a existat o cerere explicit, serioas,
con~tient ~i repetat a victimei care suferea de o boal incurabil,
cauzatoare de suferinte greu de suportat;
c) se poate retine in sarcina medicului ce rspunde solicitrii
repetate a unui pacient care sufer de o infirmitate grav atestat
medical, ce Ii provoac suferinte greu de suportat ~i ii administreaz acestuia o doz letal de morfin.
38
lnfrac{iuni contra persoanei
173. In sarcina mamei care adrninistreaz fiicei, bolnav de

schizofrenie ~i care suferea de pe urma acestei boli, o injectie
letal, incadrarea juridic ce se poate retine este:
a) infractiunea de ucidere la cererea victimei;
c) infractiunea de violent in familie raportat la cea de omor.
174. A in vrst de 18 ani ~i B in vrst de 16 ani au hotrt s
se cstoreasc. Intruct printii au interzis fiicei lor B s se mai
intlneasc cu A, nefiind de acord cu aceast cstorie, A i-a
propus lui B s se sinucid impreun, iar aceasta a fast de acord.
Cei doi s-au intlnit, iar A i-a injectat lui B o doz letal de
heroin, asigurnd-o c imediat i~i va injecta ~i el o doz asem~
ntoare. Vznd suferinta lui B, A nu ~i-a mai administrat doza. In
situatia in care B a decedat, in sarcina lui A se poate retine:
a) infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
b) infractiunea de ucidere la cererea victimei;
175. A in vrst de 18 ani ~i Bin vrst de 16 ani au hotrt s
se cstoreasc. Intruct printii au interzis fiicei lor B s se mai
intlneasc cu A, nefiind de acord cu aceast cstorie, A i-a
propus lui B s se sinucid impreun, iar aceasta a fast de acord. A
a procurat un insecticid puternie ~i cei doi au decis s bea in acela~i
timp cte un pahar din aceast substant. A nu a reu~it s inghit
ins dect o cantitate mic de lichid. B a decedat, iar A a avut
nevoie de cteva zile de ingrijiri medicale. In spet, A:
a) poate fi tras la rspundere penal pentru infractiunea de
determinarea sau inlesnirea sinuciderii;
b) poate fi tras la rspundere penal pentru infractiunea de omor;
c) nu poate fi tras la rspundere penal pentru aceste fapte.
177. lnfractiunea de ucidere la cererea victimei:

a) nu poate avea ca subiect pasiv o persoan fiir discemmnt
b) poate avea o urmare imediat constnd Intr-ostare de pericol.'
'
c) poate fi comis in coautorat.
178. Infractiunea de omor ~i cea de ucidere la cererea victimei:
a) au acela~i element material;
b) au aceea~i urmare imediat;
c) nu difer in ceea ce prive~te situatia premis ~i conditiile
ata~ate elementului material.
179. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii:
a) poate avea ca subiect pasiv un minor cu vrsta cuprins intre
13 ~i 18 ani;
b) poate avea ca un subiect pasiv un minor care nu a implinit

vrsta de 13 ani;
c) poate avea ca subiect activ doar o persoan major.
180. Fapta de a lovi o persoan cu pumnul in zona fetei ~i de a-i
c~~a leziuni ce au necesitat 40 de zile de ingrijiri medicale repre-
zmta:
a) infractiunea de lovire sau alte violente dac nu s-au produs ~i

alte consecinte;
c) infractiunea de vtmare corporal dac loviturile au dus Ja
pierderea vederii Ia un ochi.
181. Infractiunea de vtmare corporal se poate retine dac:
a) loviturile aplicate au determinat 90 de zile de ingrijiri medicale;
. ~) l~viturile aplicate au determinat punerea in primejdie a vietii
VICbmet;
176. Z, conductor auto, a produs un accident auto in care

pierdut viata trei persoane. In sarcina lui Z se vor retine:
a) trei infractiuni de ucidere din culp in concurs;
b) o infractiune de ucidere din culp in varianta tip;
c) o infractiune de ucidere din culp in variant agravat.
~i-au
39
c) loviturile aplicate au determinat avortul.
40
182. z a aplicat lui B, despre care nu ~tia c este insrcinat, o lovitur putemic 'in zona abdominal. Lovitura aplicat a ~rodus avortul,
iar B a necesitat 20 de zile de 'ingrijiri medicale pentru vmdecare.
In sarcina lui Z se poate retine:
c) infractiunea de agresiuni asupra ftului.
183. Se sanctioneaz tentativa la:
b) infractiunea de vtmare corporal 'in variant agravat;
c) infractiunea de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte.
184. Infractiunile de vtmare din culp ~i cea de loviri sau
vtmri cauzatoare de moarte:
b) nu au aceea~i form de vinovtie;
c) nu au acela~i obiect material.
185. Infractiunile de vtmare corporal ~i cea de vtmare corporal din culp:
a) au aceea~i form de vinovtie;
b) au acela~i obiect juridic;
c) au acela~i element material.
186. Infractiunea de lovire sau alte violente ~i cea de loviri sau
vtmri cauzatoare de moarte:
b) au aceea~i urmare imediat;
c) nu au aceea~i form de vinovtie.
187. Dac 'in cursulincierrii s-a cauzat o vtmare corporal
uneia sau mai multor persoane ~i nu se cunoa~te care dintre participanti a produs urmrile:
a) nu se va angaja rspunderea penal a niciunui participant;
b) se aplic tuturor participantilor, mai putin victimei, aceea~i
sanctiune;
c) victima nu rspunde penal.
41
188. Dac 'in timpul unei 'incierri se cauzeaz moartea unei

persoane:
a) se va retine infractiunea de omor dac raptuitorul a aplicat cu
intentie o lovitur de cutit victimei in zona abdominal, ce a produs
moartea, fptuitorul fiind singura persoan 'inarmat Ia acea 'incierare
b) niciun participant nu rspunde penal, dac nu se poate stabili
eine anume a aplicat lovitura mortal;
c) nu se pedepse~te persoana care a fost prins 'in 'incierare
'impotriva vointei sale.
189. Urmarea imediat a infractiunii de 'incierare:
a) poate fi aceea~i ca in cazul infractiunii de vtmare corporal;
b) nu poate fi aceea~i ca 'in cazul infractiunii de loviri sau vtmri cauzatoare de moarte;
c) poate fi aceea~i ca in cazul infractiunii de lovire sau alte violente.
190. Diferenta 'intre intreruperea cursului sarcinii
corporal ce a avut ca urmare avortul apare Ia nivelul:
a) elementului material;
b) subiectului pasiv;
c) situatiei premis.
~i
vtmarea
191. Lsarea fr ajutor a unei persoane aflate 'in dificultate:

a) nu constituie infractiune dac, prin acordarea ajutorului,
autorul s-ar expune unui pericol grav cu privire la viata, integritatea corporal sau sntatea sa;
b) are ca obiect material omisiunea de a da ajutorul necesar;
c) are un subiect activ necalificat.
192. Determinarea la inceperea sau continuarea practicrii prostitutiei reprezint:
a) infractiunea de trafic de persoane;
b) infractiunea de proxenetism;
c) infractiunea de proxenetism in concurs cu cea de trafic de
persoane.
42
193. Subiectul activ:

a) este un minor in cazul infractiunii de folosirea unui minor in
scop de cer~etorie;
. ..
b) nu este calificat in cazul infractmnn de trafic de persoane m

varianta tip;
c) este un functionar public in cazul infractiunii de folosire a
serviciilor unei persoane exploatate.
194. Tentativase sanctioneaz in cazul infractiunii de:
a) supunere la munc fortat sau obligatorie;
b) exploatarea cer~etoriei;
c) sclavie.
195. Situatia premis:
a) in cazul infractiunii de hrtuire sexual const in existenta
.
unei relatii de munc sau similar;
b) in cazul infractiunii de hrtuire sexual const in pretmderea
in mod repetat de favoruri de natur sexual; . .
.
c) in cazul infractiunii de racolare a ~monlo~ 1~ scopun
sexuale const in propunerea fcut de un maJor unu1 mmor de a
intretine acte sexuale.
196. Infractiunea de divulgarea secretului profesional:
a) are un subiect activ calificat, functionarul public;
b) este o infractiune ce aduce atingere vietii private;
c) este o infractiune de serviciu.
197. La infractiunea de violarea vietii private:
a) elementul material poate consta in ati~gerea adus~ vie~ii. private prin fotografierea, captarea sau inreg1strarea de. Imagmi . al~
unei persoane aflate intr-o locuint sau incpere on dependmta
tinnd de aceasta;
.
_ . .. .
b) elementul material poate consta in atmgerea ~dusa vietn _Private prin ascultarea cu mijloace tehnice sau inreg1strarea aud10 a
unei convorbiri private;
c) subiect activ poate fi o persoan care a participat la intlnirea
cu persoana vtmat in cadrul creia au fost s~rprinse s~n~tele,
convorbirile sau imaginile, chiar dac justific un mteres legitim.
Jnfracfiuni contra persoanei
43
198. in cazul infractiunii de act sexual cu un minor:

a) elementul material poate consta intr-un raport sexual;
b) elementul material poate consta intr-un act sexual;
c) subiect pasiv poate fi ~i un minor in vrst de 5 ani.
199. Se sanctioneaz ~i svr~irea unor fapte cu praeterintentie
in cazul:
a) infractiunii de viol;
b) infractiunii de agresiune sexual;
c) infractiunii de act sexual cu un minor.
200. Dac X, condamnat anterior pentru o infractiune de viol
care a avut ca urmare moartea victimei, incearc s o ucid pe Y,
insrcinat (imprejurare cunoscut de X), fapta avnd ca urmare
pierderea sarcinii, fr ca Y s decedeze, in sarcina lui X se poate
retine infractiunea de:
a) tentativa la omor calificat;
b) vtmare corporal care a avut ca urmare avortul;
c) tentativa la omor simplu in concurs cu intreruperea cursului
sarcmn.
201. Potrivit art. 191 C.pen., infractiunea de determinarea sinuciderii:
a) se pedepse~te mai u~or, potrivit legii, dac fptuitorul nu a
reu~it s conving victima s se sinucid;
b) se pedepse~te mai u~or dac victima a incercat s se sinucid, dar nu a reu~it;
c) se pedepse~te mai grav dac victima este un minor cu vrsta
intre 13 ~i 18 ani.
202. in cazul in care X ii spune lui Y c s-a sturat s triasc,
avnd in vedere c sufer de diabet ~i ulcer, iar Y ii procur
acesteia o cantitate mare de aspirin, lsnd-o s cread c este
otrav, pe care victima o ingereaz fr s pteasc nimic:
a) in sarcina lui Y nu se poate retine infractiunea de ucidere la
cererea victimei;
b) Y rspunde pentru instigare la inlesnirea sinuciderii;
c) Y rspunde pentru inlesnirea sinuciderii, in varianta atenuat,
intruct a avut loc doar o incercare de sinucidere.
Infrac{iuni contra persoanei
203. Uciderea din culp (art. 192 C.pen.):

a) se retine in variant agravat, dac prin aceea~i fapt se produce moartea mai multor persoane;
b) nu se poate retine in concurs formal cu infractiunea de vt
mare corporal din culp a altei persoane;
c) nu absoarbe niciodat infractiunea de conducere sub influenta
alcoolului (art. 336 C.pen.).
208. Dac fptuitorul love~te victima pentru a o impiedica s se

apere, dup care o ucide:
a) infractiunea de lovire se va retine in concurs cu infractiunea
de omor;
b) se va retine infractiunea de omor calificat;
c) nu se poate retine circumstanta agravant general constnd
in svr~irea faptei profitnd de starea de vdit vulnerabilitate a
victimei.
44
204. In cazul infractiunilor contra vietii:

a) obiectul material este reprezentat de corpul unei persoane in
viat;
b) pluralitatea de victime nu determin intotdeauna o pluralitate
de infractiuni;
c) forma de vinovtie este intotdeauna intentia.
205. Complicitatea la infractiunea de omor:
a) se retine intotdeauna cnd Ia locul svr~irii faptei sunt prezente ~i alte persoane dect autorul;
b) poate fi ~i moral;
c) se poate retine ~i in cazul celui care a procurat autorului o
arm, chiar dac acesta din urm ucide o persoan pe care a confundat-o cu cea pe care dorea s o ucid (error in personam).
206. Dac fptuitorul ucide victima care a~tepta s i se elibereze o sum de bani Ia bancomat, pentru a lua el ace~ti bani:
a) se poate retine infractiunea de omor calificat din interes
material;
b) se poate retine infractiunea de omor calificat pentru a inlesni
svr~irea altei infractiuni;
c) se poate retine infractiunea de tlhrie, consumat sau in forma
tentativei, dup caz.
207. Omorul comis pentru sustragerea de Ia executarea unei
pedepse:
a) se svr~e~te cu intentie direct calificat prin scop;
b) nu se poate retine dac scopul nu a fost atins;
c) poate fi comis ~i pentru a sustrage alt persoan de Ia executarea pedepsei.
45
209. Dac fptuitorul impu~c victima, dup care, vznd c

aceasta nu a decedat, o stranguleaz:
a) se poate retine omorul calificat- comis de o persoan care a
mai comis un omor sau o tentativ Ia omor;
b) se poate retine un concurs de infractiuni contra vietii;
c) se va retine omor simplu.
210. Infractiunea de omor simplu (art. 188 C.pen.):
a) nu se poate svr~i in form continuat;
b) este o infractiune continu;
c) poate fi retinut in concurs formal cu o tentativ Ia omor simplu.
211. Dac fptuitorul ucide victima, creznd c aceasta este
insrcinat:
a) se va retine omor calificat svr~it asupra unei femei gravide,
chiar dac in realitate victima nu era insrcinat;
b) nu se va retine infractiunea de omor calificat svr~it asupra
unei femei gravide, dac in realitate victima nu era insrcinat
c) se poate retine infractiunea de omor calificat asupra a 'dou
persoane dac victima era intr-adevr insrcinat.
212. Uciderea Ia cererea victimei:
a) nu poate fi svr~it asupra unui minor, in aceast situatie
retinndu-se intotdeauna infractiunea de omor;
b) nu se poate retine dac victima are 6 ani;
c) este o infractiune contra integrittii corporale sau snttii.
lnfractiuni conti-a persoanei
213. Dac :taptuitorul love~te u~or o persoan, la cererea repetat ~i con~tient a acesteia:
a) se va retine tentativ la infractiunea de ucidere la cererea victimei;
b) se va retine infractiunea de lovire;
c) fapta nu este infractiune.
218. lnfractiunile contra vietii:

a) pot fi toate comise in forma tentativei;
b) nu au in toate situatiile ca urmare moartea unei persoane;
c) prezint, uneori, un obiectjuridic secundar.
46
214. Omorul calificat comis prin cruzimi:

a) se poate retine doar in cazul violentelor fizice asupra victimei;
b) este intotdeauna comis cu premeditare;
c) poate fi comis ~i din interes material.
215. Omorul calificat comis prin cruzimi:
a) poate intra in concurs real cu infractiunea de profanare de
cadavre;
b) nu permite retinerea agravantei generale constnd in svr~irea faptei prin cruzimi [prevzut de art. 77lit. b) C.pen.];
c) se retine dac fapta a produs oroare in opinia public, chiar
dac nu a existat o chinuire suplimentar a victimei.
216. Tentativa la omorul calificat comis cu premeditare:
a) nu este posibil;
b) se va retine dac :taptuitorul incearc s proeure mijloacele
necesare uciderii victimei, dar nu reu~e~te, astfel inct renunt la
intentia de a o ucide;
c) se pedepse~te.
217. Dac X il roag pe Y s o ucid pe Z, promitndu-i o sum
de bani in acest sens, dup care ii procur acestuia mijloacele necesare svr~irii faptei:
a) X nu rspunde penal dac Y nu se las convins s svr~easc fapta;
b) in sarcina lui X se va retine o contributie de instigator, care
absoarbe complicitatea, dac Y svr~e~te fapta;
c) in sarcina lui Y se poate retine ~i o infractiune de luare de
mit dac accept promisiunea lui X.
47
219. in cazul infractiunilor contra persoanei:

a) pluralitatea de victime determin o pluralitate de infractiuni,
cu exceptia infractiunilor de omor, ucidere din culp ~i vtmare
corporal din culp;
b) obiectul juridic principal const in viata victimei;
c) infractiunile contra autorittii se absorb in acestea dac
victima este functionar public.
220. Uciderea din culp:
a) se retine in variant agravat ori de cte ori :taptuitorul se afl
sub influenta alcoolului;
b) absoarbe in mod natural vtmarea corporal din culp dac
victima este rnit ~i, dup un interval de timp, decedeaz ca
urmare a actiunii :taptuitorului;
c) este o infractiune contra vietii.
221. Dac victima X se sinucide in urma amenintrii :taptuitorului c, in caz contrar, il va omori pe fiul acesteia, spre care
indreapt un pistol:
a) se va putea retine infractiunea de determinarea sinuciderii in
variant agravat;
b) se va putea retine infractiunea de omor asupra fiului victimei;
c) se va putea retine infractiunea de omor fat de X.
222. Infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii
(art. 191 C.pen.):
a) poate fi comis ~i cu intentie dep~it;
b) poate fi comis cu intentie direct;
c) poate fi comis cu intentie indirect.
Drept penal. Partea speciala - Gutegere de teste grila
223. Infractiunea de ucidere din culp:

a) poate fi comis doar prin actiune;
b) poate fi comis att din culp cu prevedere, ct ~i din culp
simpl;
c) nu poate fi retinut in concurs formal cu alt infractiune de
ucidere din culp.
228. Vtmarea corporal din culp a unei persoane care a avut

nevoie de 5 zile de ingrijiri medicale:
a) nu este infractiune in nicio imprejurare;
b) reprezint infractiune dac fptuitorul cauzeaz un accident
de circulatie conducnd fr s fi obtinut vreodat permisul de
conducere;
c) reprezint o singur infractiune in variant agravat dac fptuitorul consumase buturi alcoolice, avnd o imbibatie alcoolic
de 0,4 g/1 alcool pur in snge.
48
224. In cazul infractiunii de lovire sau alte violente:

a) tentativa nu se pedepse~te;
b) poate interveni impcarea pqilor;
c) pluralitatea de victime determin retinerea unei pluralitti de
infractiuni.
225. Infractiunea de vtmare corporal (art. 194 C.pen.):
a) se poate svr~i doar cu intentie indirect;
b) se poate svr~i ~i cu intentie dep~it;
c) se poate svr~i in toate cazurile ~i cu intentie direct.
(art. 195 C.pen.):
a) se raporteaz doar Ia fapta de lovire sau alte violente
(art. 193 C.pen.), iar nu ~i Ia vtmarea corporal (art. 194 C.pen.);
b) poate fi retinut atunci cnd fptuitorul prevede rezultatul
faptei sale ~i, de~i nu-1 urmre~te, accept producerea lui;
c) svr~it asupra unui membru de familie determin incadrarea faptei in violent in familie raportat Ia aceast infractiune,
cu consecinta sporirii limitelor de pedeaps.
227. In cazul infractiunii de loviri sau vtmri cauzatoare de
moarte (art. 195 C.pen.):
a) infractiunea se consum Ia momentul decesului persoanei;
b) fapta nu va antrena rspunderea penal a fptuitorului dac,
Ia momentul exercitrii violentelor, acesta avea 13 ani, iar Ia data
producerii decesului victimei ca urmare a acestor violente, implinise 17 ani;
c) data svr~irii infractiunii coincide intotdeauna cu data consumrii infractiunii.
49
229. Infractiunea de rele tratamente aplicate minorului:

a) absoarbe infractiunea de vtmare corporal;
b) nu absoarbe infractiunea de loviri sau alte violente;
c) nu absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal.
230. lnfractiunea de intrerupere a cursului sarcinii (art. 201
C.pen.):
a) are ca urmare imediat oprirea cursului sarcinii;
b) poate fi svr~it ~i de un medic de familie;
c) se pedepse~te chiar dac subiectul activ este chiar femeia
insrcinat care i~i provoac intreruperea cursului sarcinii.
231. Infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal (art. 205
C.pen.):
a) se poate retine in concurs cu infractiunea de rele tratamente
aplicate minorului;
b) se retine in variant agravat dac are ca urmare sinuciderea
victimei;
c) in varianta tip, se pedepse~te ~i in forma tentativei.
232. Rpirea unui nou-nscut:
a) reprezint infractiunea de lipsire de libertate in varianta tip;
b) reprezint infractiunea de lipsire de libertate in variant agravat;
c) nu reprezint infractiune, intruct lipsa consimtmntului nu
se poate prezuma in defavoarea inculpatului.
50
233. Infractiunea de amenintare:

a) poate privi o fapt pgubitoare indreptat asupra unei persoane apropiate victimei;
b) se retine in variant agravat dac fptuitorul urmre~te obtinerea unui folos patrimonial;
c) se poate svr~i ~i prin sms-uri.
234. Infractiunea de viol:
a) se poate comite ~i din culp;
b) se retine in variant agravat dac sunt violate mai multe
persoane;
c) este o infractiune contra persoanei.
235. Infractiunea de viol:
.
a) se retine in variant agravat dac victima locuie~te cu fptuitorul;
b) nu poate fi retinut in concurs formal cu infractiunea de
incest;
c) se retine in variant agravat dac s-a svr~it prin punerea
victimei in imposibilitate de a se apra.
236. X intlne~te intr-o sear in spatele blocului o femeie cu un
copil mic. X ii pune mna Ia gur copilului care incepuse s tipe,
speriat fiind de infti~area lui X, ~i ii spune femeii c ii va ucide fiul
dac aceasta nu intretine relatii sexuale cu el. Dac victima cedeaz
~i intretine imediat relatiile sexuale solicitate, in sarcina lui X:
a) se poate retine infractiunea de ~antaj;
b) se poate retine infractiunea de viol in variant agravat;
c) se poate retine o infractiune de viol in varianta tip.
237. Infractiunea de violarede domiciliu (art. 224 C.pen.):
a) este o infractiune contra persoanei fizice;
b) se retine ~i dac fptuitorul ptrunde intr-un loc imprejmuit
unde nu exist nicio constructie;
c) dac este svr~it de trei sau mai multe persoane impreun,
se va retine circumstanta agravant general prevzut la art. 77
lit. a) C.pen.
51
238. Se sanctioneaz ~i svr~irea unor fapte cu praeterintentie

in cazul:
a) infractiunii de viol;
b) infractiunii de agresiune sexual;
c) infractiunii de act sexual cu un minor.
239. Att in cazul infractiunii de ucidere din culp, ct ~i al
celei de vtmare corporal din culp:
a) se va retine o variant agravat dac fapta este comis de
dou sau mai multe persoane impreun;
b) pluralitatea de victime determin retinerea unei variante
agravate a infractiunii respective;
c) dac victima este membru de familie, se va retine infractiunea de violent in familie (art. 199 C.pen.).
240. In cazul infractiunii de amenintare (art. 206 C.pen.):
a) pluralitatea de victime determin retinerea unei pluralitti de
infractiuni;
b) pentru existenta infractiunii este necesar ca fapta s ii fi
cauzat efectiv victimei o stare de temere;
c) amenintarea poate privi ~i o fapt pgubitoare care nu reprezint infractiune.
241. lnfractiunea de ~antaj (art. 207 C.pen.):
a) se retine in variant agravat dac se svr~e~te in modalitatea amenintrii cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromittoare pentru persoana amenintat;
b) se retine in variant agravat dac, de exemplu, fptuitorul
urmre~te obtinerea unui folos patrimonial pentru o alt persoan;
c) se retine in forma tentativei dac victima nu cedeaz constrngerii ~i sesizeaz organele de politie.
242. X, farmacist, primind un mesaj pe telefon din care rezulta
cu certitudine c sotia sa Y, de care tria despftit in fapt de o
lung perioad, il in~al, pleac nervos de la serviciu, lund cu el o
cantitate mare dintr-un medicament ~i se intlne~te imediat cu
aceasta pentru a lua prnzul. Profitnd de neatentia victimei, X ii
pune medicamentul in cafea, Y decednd in urma inghitirii
52
acestuia. Avnd in vedere c X a mo~tenit toat averea victimei

'inainte de descoperirea omorului ~i c s-a demanstrat c, in realitate, cstoria dintre X ~i Y era nul, intruct Y era deja cstorit:
a) in sarcina lui X se poate retine infractiunea de violent in
familie (art. 199 C.pen.);
.
b) in sarcina lui X se poate retine infractiunea de omor cahficat
comis cu premeditare;
.
c) in sarcina lui X nu se poate retine infractiunea de omor cahficat comis din interes material.
243. Infractiunea de violarede domiciliu (art. 224 C.pen.):
a) se retine in variant agravat dac este comis de ctre dou
persoane impreun, chiar dac una dintre ele nu rspunde penal;
b) poate fi retinut in modalitatea ptrunderii lar drept intr-un
loc imprejmuit doar dac acesta tine de o locuint, 'incpere sau
dependint;
c) se ~onsum in momentul ptrunderii tar drept Intr-o locuint,
indiferent de perioada petrecut de laptuitor in spatiul respectiv.
244. In cazul infractiunii de ucidere la cererea victimei (art. 190
C.pen.):
a) victima trebuie s fie membru de familie cu laptuitorul;
b) cererea victimei trebuie s fie scris;
c) subiectul activ poate fi ~i un medic.
245. Infractiunea de intrerupere a cursului sarcinii (art. 201
C.pen.):
a) are un subiect activ calificat;
b) este mai grav dac se svr~e~te lar consimtamntul femeii
insrcinate;
c) este o infractiune contra vietii private.
(art. 195 C.pen.):
a) se comite doar cu intentie dep~it;
b) se retine in variant agravat dac este svr~it asupra a
dou sau mai multor persoane;
c) svr~it asupra unui membru de familie determin incadrarea faptei in art. 199 C.pen. (violenta in familie) raportat la art. 195
C.pen.
Infracfiuni contra persoanei
53.
~47. In practica instantei supreme s-a stabilit c fapta inculpatulm care, urmrind s comit un viol, nu opre~te ma~ina la insistentele victimei, ~i o constrnge astfel pe aceasta s se arunce din autovehicul, in timpul mersului, ~i s se accidenteze mortal reprezint:
a) infractiunea de omor calificat comis pentru a inlesni sau a
ascunde svr~irea altei infractiuni, in spet un viol;
b) tentativ la infractiunea de viol urmat de moartea victimei
c) infractiunea de determinare sau 'inlesnire a sinuciderii.
'
248. Inculpatul a constrns victima s se arunce de la un etaj

superior al unei cldiri inalte. Victima a fost transportat de
urgent la spital ~i a supravietuit. Din expertiza medico-legal a
~ezultat c victima a suferit leziuni ce i-au pus in primejdie viata.
In sarcina inculpatului se va retine:
a) infractiunea de determinare sau inlesnire a sinuciderii in
varianta atenuat - cnd actele de determinare au fost urmate de o
'incercare de sinucidere;
b) infractiunea de vtmare corporal in varianta punerii in
primejdie a vietii persoanei;
c) tentativ la infractiunea de omor comis prin folosirea energiei fizice a victimei.
249. Fapta osptarului care impinge cu putere, in mod neglijent,
o u~ batant ~i love~te astfel victima ce se afla de partea cealalt a
u~ii, provocndu-i acesteia leziuni ce au necesitat pentru vindecare
91 de zile de 'ingrijiri medicale:
a) reprezint infractiunea de vtmare corporal din culp in
varianta tip, prevzut de art. 196 alin. (2) C.pen.;
b) reprezint infractiunea de vtmare corporal din culp in
variant agravat [art. 196 alin. (3) C.pen.], deoarece nu au fost
respectate msurile de prevedere pentru efectuarea unei anumite
activitti;
c) nu reprezint infractiune, deoarece activitatea de deschidere
a u~ilor nu este reglementat ~i nu pot fi stabilite msurile de
prevedere inclcate.
54
250. Poate exista infractiunea de amenintare atunci cnd:

a) mesajul de pericol vizeaz unprieten al persoanei amenintate;
b) mesajul de pericol vizeaz stoparea unei actiuni sau a unei
atitudini neingduite, imputabil persoanei amenintate;
c) mesajul de pericol se refer Ia folosirea unei ci legale sau Ia
folosirea pe cale licit a unui drept.
251. Infractiunea de viol poate fi comis:
a) prin orice act de natur sexual;
b) prin raport sexual, chiar dac acesta nu a fost finalizat;
c) prin orice act de penetrare vaginal sau oral.
252. Inculpatul o oblig pe sora sa s intretin cu el un raport
sexual amenintnd-o cu cutitul. Inculpatul a comis infractiunea de:
a) viol in variant agravat;
b) viol in concurs cu incest;
c)incest.
253. Fapta tatlui de a intretine raporturi sexuale cu fiica sa in
vrst de 5 ani reprezint:
a) infractiunea de viol in variant agravat;
b) infractiunea de act sexual cu un minor;
c) infractiunea de viol in concurs cu infractiunea de incest.
II. Infractiuni contra patrimoniului

254. Prin infractiunea de furt:
a) posesia de rea-credint este ocrotit in orice imprejurare;
b) posesia de rea-credint nu este ocrotit in nicio imprejurare;
c) posesia de rea-credint nu este ocrotit contra proprietarului
bunului mobil.
255. lnfractiunea de furt nu poate avea ca obiect material:
a) imobilele prin destinatie;
b) lucrurile ce nu apaqin cuiva (res nullius);
c) lucrurile abandonate de posesorul Ior (res dere/ictae).
256. Poate exista infractiunea de furt atunci cnd:
a) bunul in cauz apaqine taptuitorului;
b) bunul in caui fusese inmnat taptuitorului de ctre persoana
vtmat;
c) bunul in cauz fusese pierdut.
257. Fapta unei persoane care vznd c din incinta unei intreprinderi s-a aruncat peste gard de ctre o persoan necunoscut o
saco~ despre care ~i-a dat seama c ar contine bunuri furate din
unitate ~i pe care ~i-a insu~it-o, reprezint:
a) infractiunea de tinuire;
b) infractiunea de furt;
c) infractiunea de insu~ire a bunului gsit.
258. Fptuitorul a sustras pa~aportul victimei cu intentia de a-1
folosi peste o sptmn pentru trecerea frontierei, cnd urma s-~i
atribuie alt identitate. Avnd in vedere c inculpatul a fost descoperit
imediat dup sustragerea pa~aportului, in sarcina sa se poate retine:
a) infractiunea de fals privind identitatea;
b) infractiunea de furt simplu (art. 228 C.pen.);
c) infractiunea de furt calificat (art. 229 C.pen.).
Infrac{iuni contra patrimoniului
259. Dac un conductor auto transport bunuri ce au fost luate

in primire de insotitorul transportului ~i i~i insu~e~te o parte din
ele, fapta reprezint infractiunea de:
a) gestiune frauduloas;
b) furt;
c) delapidare.
C) Iaptuitoru} SUStrage bunul dintr-un }oc asigurat CU paz, dar

nu reu~e~te s treac de paznic.
56
260. Dac Ia comiterea furtului autorul a fost ajutat nemijlocit

de alte persoane, care ins nu au ~tiut c se comite o infractiune,
incadrareajuridic va fi:
a) furt simplu;
b) furt calificat;
c) furt simplu ~i instigare Ia furt (in forma participatiei improprii).
261. Sunt aplicabile dispozitiile art. 231 alin. (1) C.pen. privind
pedepsirea unor furturi Ia plngerea prealabil in cazul in care
subiectul activ este:
a) o persoan care locuie~te cu victima;
b) gzduitorul care svr~e~te furtul in paguba celui pe care 1l
gzduie~te;
c) gzduitul care sustrage bunuri de Ia persoana care 1l gzduie~te.
262. Fapta inculpatilor de a sustrage un autoturism, de a se

deplasa cu el in alt ora~ unde l-au dezmembrat ~i au vndut piesele
componente constituie:
a) infractiunea de furt de folosint in concurs cu infractiunea de
furt calificat;
b) infractiunea de furt de folosint in concurs cu infractiunea de
distrugere;
c) infractiunea de furt simplu.
263. Infractiunea de furt se consider a fi consumat ~i dac:
a) actiunea de deposedare a persoanei vtmate a inceput, dar
ea nu a fost dus pn Ia capt;
b) raptuitorul nu a reu~it s pstreze bunurile, fiind prins imediat dup sustragere;
57
264. Inscrisurile pot fi obiect material al infractiunii de furt:

a) doar dac au valoare economic;
b) doar dac apartin unei (unor) persoane;
c) indiferent dac au sau nu valoare economic.
265. Consumarea infractiunii de furt are loc in momentul:
a) realizrii apropriatiunii (deposedarea victimei ~i imposedarea
raptuitorului);
b) realizrii aprehensiunii (apucarea bunului de ctre raptuitor);
c) deplasrii bunului de ctre Ia.ptuitor pn Ia locul unde dorea
s-I duc sau s-1 ascund.
266. Dac raptuitorul ptrunde rar drept Intr-o locuint in care
locuiau dou persoane ~i sustrage bunuri apartinnd amndurora,
incadrarea juridic va retine:
a) dou infractiuni de furt calificat;
b) o infractiune de furt calificat;
c) o infractiune de furt calificat in concurs cu infractiunea de
violare de domiciliu.
267. Ptrunderea raptuitorului intr-un apartament ~i sustragerea
unei pluralitti de bunuri pentru al cror transport se realizeaz mai
multe drumuri intre apartament ~i autoturismul su reprezint:
a) o infractiune de furt;
b) o infractiune de furt in form continu;
c) o infractiune de furt in form continuat.
268. Nu reprezint infractiunea de furt calificat:
a) luarea unui bun mobil din posesia altuia prin amenintarea cu
o arm;
b) sustragerea unor bunuri in timpul unei calamitti;
c) sustragerea unui bun prin scoaterea din functiune a unui sistem de supraveghere.
Infractiuni contra patrimoniului
269. Fapta ~oferului de taxi care, de~i observ c partea vtmat coboar din ma~in fr s-~i recupereze un bun depus pe
bancheta din spate, nu o atentioneaz, iar ulterior i~i insu~e~te
bunul respectiv, reprezint infractiunea de:
a) insu~irea bunului gsit [art. 243 alin. (1) C.pen.];
b) furt (art. 228 C.pen.);
c) furt calificat [svr~it intr-un mijloc de transport in comunart. 229 alin. (1) lit. a) C.pen.].
. 273. Pentru aprecierea existentei infractiunii de furt svr~it "in

timpul noptii" se intrebuinteaz in practica judiciar:
a) criteriul astrnomic;
b) criteriul geografic;
c) criteriul realittii.
58
270. Elementul circumstantial al svr~irii unei infractiuni de

ctre "o persoan mascat, deghizat sau travestit" este specific:
a) infractiunii de furt calificat;
b) infractiunii de tlhrie;
c) unor infractiuni contra patrimoniului (furt, tlhrie), dar ~i
unor alte categorii de infractiuni (infractiuni contra persoanei, infractiuni de fals).
271. Svr~irea infractiunii de furt calificat prin escaladare
[art. 229 alin. (1) lit. d) C.pen.] presupune:
a) inlturarea unui obstacol ce se interpune intre fptuitor ~i
bunul pe care acesta intentioneaz s-1 sustrag;
b) dep~irea unui obstacol ce se interpune intre fptuitor ~i
bunul pe care acesta intentioneaz s-1 sustrag;
c) prsirea de ctre fptuitor a locului svr~irii furtului prin
alte locuri dect cele normal intrebuintate pentru intrareal ie~irea
persoanelor.
272. Furtul unui bun dintr-un autobuz aflat in serviciu, dar oprit
la capt de Iinie, reprezint:
a) furt calificat, intruct prive~te un mijloc de transport sau
orice alt mijloc de interventie la incendiu, la accidente de cale
ferat, rutiere, navale sau aeriene ori in caz de dezastru [art. 229
alin. (3) lit. e) C.pen.];
b) furt calificat, svr~it intr-un mijlc de transprt in cmun
[art. 229 alin. (1) lit. a) C.pen.];
.
c) furt simplu, intruct autbuzul, neavnd niciun cltr ~~
fiind prit, nu servea ca mijlc de transprt in Cmun.
59
274. In cazul in care fptuitorul ptrunde intr-o magazie ziua,

caut bunuri care il intereseaz ~i prse~te magazia in timpul nptii
cu o multitudine de bunuri pe care le-a sustras se poate retine:
a) infractiune de furt calificat in varianta de Ia art. 229
alin. (1) lit. b) (in timpul nptii);
b) infractiune de furt simplu, intruct activitatea infractional
a inceput in timpul zilei;
c) infractiune de furt simplu in cncurs cu infractiune de
furt calificat in varianta prevzut Ia art. 229 alin. (I) lit. b) (in
timpul nptii).
275. Furtul calificat svr~it prin efractie:
a) presupune dep~irea unui bstacl interpus intre fptuitor ~i
bunul pe care acesta intentineaz s-1 sustrag;
b) absoarbe infractiunea de distrugere;
c) pate avea ca obiect material ~i energia electric.
276. Dac infractiune de furt este cmis de 4 persane
impreun in timpul nptii, se pate retine:
a) infractiune de furt calificat;
b) infractiune de furt simplu cu aplicarea circumstantei agravante prevzute .de art. 77 lit. a) C.pen. (fapta svr~it de 3 sau
mai multe persane impreun);
c) infractiune de furt calificat cu aplicarea circumstantei agravante prevzute de art. 77 lit. a) C.pen.
277. Furtul calificat svr~it prin efractie:
a) nu implic inttdeauna vilare de dmiciliu;
b) nu pate fi svr~it asupra unui bun mobil;
c) implic inlturarea unui bstacl interpus intre fptuitr ~i
bunul pe care acesta intentineaz s-1 sustrag.
lnfracfiuni contra patrimoniului
278. Sustragerea unui bun de ctre un fptuitor reprezint:

a) infractiunea de furt calificat dac fptuitorul are asupra sa o
arm, pe care nu o folose~te;
b) infractiunea de furt calificat svr~it intr-un mijloc de transport in comun dac sustragerea are loc intr-un taxi;
c) infractiunea de furt calificat dac fapta are loc prin spargerea
sediului unei societti comerciale.
284. Reprezint infractiunea de tlhrie (art. 233 C.pen.):

a) furtul svr~it prin intrebuintare de insulte;
b) furtul urmat de intrebuintarea de amenintri pentru pstrarea
bunului furat;
c) furtul svr~it prin punerea victimei in stare de incon~tient
sau neputint de a se apra.
60
279. Nu reprezint furt calificat (art. 229 C.pen.) furtul comis:

a) asupra unui bun ce face parte din patrimoniul cultural;
b) asupra unei persoane aflate in imposibilitate de a-~i exprima
opinia;
c) asupra unei persoane aflate in stare de somn.
280. Reprezint furt calificat (art. 229 C.pen.):
a) sustragerea unui certificat de inmatriculare;
b) sustragerea instalatiilor de sigurant ~i dirijare a traficului
naval;
c) sustragerea unor componente ale retelelor electrice.
281. Reprezint furt calificat (art. 229 C.pen.) furtul:
a) de titei aflat in conducte;
b) unui act care serve~te pentru legitimare;
c) unui inscris cu valoare economic.
61
285. Tlhria se va retine in varianta calificat atunci cnd:

a) a avut ca urmare vtmarea corporal;
b) a fost svr~ita prin efractie;
c) a fost svr~it asupra unui mijloc de transport.
286. Tlhria este o infractiune:
a) complex;
b) de obicei;
c) contra patrimoniului.
287. Elementul material al infractiunii de tlhrie este:
a) un bun mobil;
b) acela~i ca Ia infractiunea de furt, Ia care se adaug folosirea
violentei fizice sau psihice;
c) degradarea unui bun mobil prin folosirea violentei fizice sau
psihice.
282. Tlhria are ca form de vinovtie intentia direct in cazul

in care:
a) a avut ca urmare moartea victimei (art. 236 C.pen.);
b) a avut ca urmare leziuni care au necesitat pentru vindecare
20 de zile de ingrijiri medicale;
c) a avut ca urmare vtmarea corporal a victimei [art. 234
alin. (3) C.pen.].
288. Fapta inculpatilor care, prin violente ~i amenintri, au

obligat un barman s Je serveasc buturi alcoolice, al cror cost au
refuzat s-1 achite, constituie:
a) infractiunea de tlhrie;
b) infractiunea de ~antaj;
c) infractiunea de lovire sau alte violente in concurs cu infractiunea de in~elciune.
283. La infractiunea de tlhrie tentativa este pedepsit:

a) doar Ia tlhria simpl;
b) att Ia tlhria simpl, ct ~i Ia tlhria calificata;
c) Ia tlhria simpl ~i Ia tlhria calificat, cu exceptia cazului
in care fapta a avut ca urmare vtmarea corporal [art. 234
alin. (3) C.pen.].
289. Fapta inculpatului de a ptrunde in locuinta victimei, de a

o imobiliza, de a o ameninta cu moartea pentru a spune unde tine
banii ascun~i ~i prsirea locuintei inainte de a-i gsi din cauza
declan~rii unei alarme, in cazul in care leziunile produse de imobilizare au necesitat 3 zile de 'ingrijiri medico-legale, reprezint:
Infrac{iuni contra patrimoniului
a) infractiunea de lipsire de libertate, infractiunea de amenintare, infractiunea de tentativ la furt, infractiunea de loviri sau alte
violente aflate 'in concurs;
b) infractiunea de lipsire de libertate 'in concurs cu infractiunea
de tentativ la furt;
c) infractiunea de tentativ la tlhrie.
b) svr~irea faptei asupra unui magistrat, politist, jandarm sau

asupra unui militar;
c) svr~irea faptei in timpul unei calamitti.
62
290. Faptele de a-i aplica victimei o lovitur, de a-i sustrage

ceasul ~i de a-i aplica ulterior alte lovituri pentru a o lmpiedica s
riposteze reprezint infractiunea de:
a) furt 'in concurs cu cea de lovire ~i alte violente;
b) tlhrie 'in concurs cu cea de lovire sau alte violente;
c) tlhrie.
291. Exist infractiunea de tlhrie 'in cazul 'in care:
a) furtul este urmat de lntrebuintarea de amenintri pentru pstrarea bunului furat;
b) furtul este svr~it prin amenintarea victimei cu o arm anterior lurii bunului;
c) furtul este svr~it asupra unei persoane care se afla 'in stare
de incon~tienta.
292. Actiunea penal se pune lntotdeauna 'in mi~care la plangerea prealabil a persoanei vtmate la infractiunea de:
a) furt simplu (art. 229 C.pen.);
b) furt calificat (art. 229 C.pen.), dac victima este sotia fptuitorului;
c) tlhrie simpl.
293. In cazul infractiunii de tlhrie:
a) infractorul profit de starea preexistent de incon~tient sau
de neputint a victimei de a se apra ori de a-~i exprima vointa;
b) victima poate fi supus ~i unei violente morale;
c) persoana asupra creia se exercit violente nu este in mod
obligatoriu cea care sufer prejudiciul patrimonial.
294. Nu reprezint tlhrie calificat:
a) svr~irea faptei de ctre o persoan mascat, deghizat sau
travestit;
63
2?5. ~~ cazul in care _do.i fptuitori, dup o intelegere prealabil,

ataca vichma, unul svar~md acte de violent, iar cellalt sustrgnd bunul de la victim, se va putea retine:
a) infractiunea de lovire sau alte violente pentru unul dintre
fptuitori ~i infractiunea de furt pentru cellalt;
i.nfr~c~iunea. de tentat~v de tlhrie pentru cel ce a aplicat
lov1tunle ~~ mfractmnea de talhrie pentru cellalt fptuitor;
c) coautorat la infractiunea de tlhrie.
?)
296. In cazul infractiunii de tlhrie:

. a) fapt~ este ~nfr~ctiune de tlhrie dac bunul este predat imediat fptmtorulm ch1ar de ctre victim, in urma constrngerii la
care a fost supus;
b) ca ~i in cazul infractiunii de ~antaj, suntem in prezenta unei
infractiuni de pericol;
c) fapta intra in concurs cu infractiunea de ultraj atunci cnd
victi~a violentei este un functionar public care indepline~te o
functie ce implic exercitiul autorittii de stat.
297. La infractiunea de tlhrie:
a). atunci cnd s_urvine decesul victimei ca urmare a violentelor
exerc1tate asupra e1 de ctre fptuitor, acest rezultat este acceptat
de ctre fptuitor, dar nu este urmrit;
b) a~~asta ex~st. atunci cnd violentele sunt svr~ite in scopul
com1tem furtulm on pentru ca fptuitorul s pstreze bunul sustras,
s ~tearg urmele infractiunii ori s-~i asigure scparea;
c) se retine tlhria calificat dac se sustrag componente ale
sistemelor de irigatii.
298. Dac fptuitorul solicit victimei s-i predea haina, amenintnd-o cu un cutit ~i victima se conformeaz, incadrarea juridic
va fi:
a) ~antaj (art. 207 C.pen.);
b) amenintare (art. 206 C.pen.);
c) tlhrie (art. 233 C.pen.).
lnfractiuni contra patrimoniului
299. Fapta inculpatului de a imbrnci victima care se afla la volanul unui autoturism, de a lua acest autoturism ~i de a pleca de la locul
faptei cu el, urmat de restituirea autoturismului dup numai o zi:
a) reprezint infractiunea de furt de folosint;
c) reprezint infractiunea de tlhrie.
304. In cazul in care raptuitorul amenint cu btaia dou persoane, constrngndu-le astfel s-i predea bunurile personale ce le
aveau asupra lor, fapta constituie:
a) o infractiune de tlhrie;
b) dou infractiuni de tlhrie aflate in concurs;
c) o infractiune de tlhrie calificat.
300. Legarea minilor victimei pentru a-i fi luat bunul de ctre

raptuitor poate constitui infractiunea de:
a) lipsire de libertate in mod ilegalin concurs cu furt;
b) tlhrie;
c) lipsire de libertate in mod ilegalin concurs cu talhar~e, chmr
dac victima este eliberat imediat dup sustragerea bunulm.
incon~tient:
305. In cazul in care raptuitorul aplic mai multe lovituri victimei intruct aceasta nu dorea s-1 insoteasc intr-un loc anume,
iar dup ce victima se prbu~e~te la pmnt o deposedeaz de un
ceas, de~i initial nu manifestase aceast intentie, se va retine:
a) o infractiune de lovire sau alte violente in concurs cu o
infractiune de furt;
b) o infractiune de tlhrie;
c) o infractiune de lovire sau alte violente in concurs cu o
infractiune de tlhrie.
a) reprezint infractiunea de tlhrie dac raptuitorul a profitat

de aceast stare a victimei preexistent actiunii sale;
b) reprezint infractiunea de furt dac victima ~i-a provocat
aceast stare;
.
c) reprezint infractiunea de tlhrie in cazul in care fptuitorul
a provocat starea de incon~tient a victimei.
306. Insu~irea unui bun mobil al altuia, aflat la raptuitor, poate

reprezenta:
a) furt;
b) insu~irea bunului gsit;
c) abuz de incredere.
64
301. Sustragerea unui bun de la o persoan aflat in stare de
302. Aplicarea mai multor lovituri cu toporul in zone vitale, ce

a avut ca urmare decesul victimei ~i a fost insotit de insu~irea de
ctre raptuitori a unor bunuri apartinnd acesteia, reprezint infractiune de:
a) omor calificat [art. 189 lit. d) C.pen.- pentru a mlesm sau a
ascunde svr~irea altei infractiuni];
b) tlhrie urmat de moartea victimei (art. 236 C.pen.); .
c) omor calificat [art. 189 lit. d) C .pen.] in concurs cu mfractiunea de tlhrie (art. 233 C.pen.).
A
303. Aplicarea unor lovituri victimei in vederea sustragerii unor

bunuri ~i abandonarea locului faptei inainte ca bunurile s poat fi
sustrase reprezint:
a) infractiunea de lovire in concurs cu infractiunea de furt;
b) tentativ la infractiunea de tlhrie;
c) infractiunea de lovire sau alte violente.
65
307. In cazul infractiunii de abuz de incredere (art. 238 C.pen.):

a) simpla abtinere de a restitui bunul la epuizarea termenului
pn la care subzist detentia nu reprezint un "refuz de restituire";
b) nu este necesar ca refuzul s constituie un rspuns la o cerere
ferm, indubitabil a celui care a transferat detentia bunului;
c) refuzul trebuie s fie adresat celui care a incredintat bunulin
detentie, mandatarului acestuia ori proprietarului bunului.
308. X a imprumutat lui Y un autoturism pentru o sptmn.
La implinirea termenului, Y a refuzat s-i restituie bunul lui X,
de~i acesta 1-a solicitat in repetate rnduri. Fapta lui Y reprezint
infractiunea de:
a) furt;
b) abuz de incredere;
c) in~elciune.
66
309. Poate exista infractiunea de abuz de incredere (art. 238

C.pen.) in cazul in care fptuitorul i~i insu~e~te:
a) o sum de bani pe care avea obligatia s o depun Ia C.E.C.
pe numele proprietarului;
b) o sum de bani care ii fusese dat cu titlu de imprumut;
c) o sum de bani care ii fusese inmnat pentru a procura pltitorului anumite servicii (o excursie, un bilet Ia spectacol etc.).
310. In cazul infractiunii de abuz de incredere, fptuitorul poate
detine bunul in baza:
a) unui contract translativ de proprietate;
b) unui act al unei autoritti;
c) in baza unui contract de imprumut de folosint.
311. Situatia premis Ia infractiunea de abuz de incredere este:
a) existenta unui titlu in baza cruia fptuitorul detine bunul;
b) insu~irea pe nedrept a unui bun de ctre subiectul activ;
c) existenta unui act translativ de proprietate.
312. Subiectul activ Ia infractiunea de abuz de incredere trebuie
s fie:
a) detentorul precar al bunului;
b) proprietarul bunului;
c) posesorul bunului.
313. Infractiunea de abuz de incredere nu este posibil in cazul:
a) unui contract de imprumut de comodat;
b) unui imprumut de consumatie (mutuum);
c) in cazul unei obligatii alternative, cnd debitorul are posibilitatea alegerii prestatiei.
314. Latura subiectiv Ia infractiunea de abuz de incredere este
format din:
a) intentie direct sau indirect;
b) praeterintentie;
c) intentie sau culp.
67
315. Poate fi obiect material al infractiunii de abuz de incredere:

a) o sum de bani dat cu titlu de imprumut;
b) un bun imobil prin destinatie;
c) un bun mobil corporal.
316. lnfractiunea de abuz de incredere:
a) are ca situatie premis un titlu in baza cruia fptuitorul
detine bunul;
b) exist ~i atunci cnd fptuitorul folose~te pe nedrept bunul
incredintat de victim cu un titlu ~i intr-un anumit scop;
c) se svr~e~te prin simpla abtinere a fptuitorului de a restitui
bunulla expirarea termenului detentiei.
317. Exist gestiune frauduloas in variant agravat [art. 242
alin. (2)-(3) C.pen.] atunci cnd:
a) pagubele sunt pricinuite de lichidatorul averii debitorului;
b) fapta este svr~it cu ocazia administrrii bunurilor;
c) fapta este svr~it in scopul de a dobndi un folos material.
318. Sustragerea de ctre tutore a unei prti din pensia de urma~
~i din alocatia de stat cuvenit minorilor aflati sub tutela sa consti-
tuie infractiunea de:

a) furt;
b) gestiune frauduloas;
319. Obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloas
poate fi:
a) doar un bun mobil;
b) o sum de bani;
c) o universalitate de bunuri mobile ~Vsau imobile.
320. Subiect activ al infractiunii de gestiune frauduloas poate fi:
a) un administrator al averii unei persoane fizice;
b) orice persoan care aduce atingere patrimoniului unei persoane;
c) persoana care are sarcina de a administra sau conserva
averea altei persoane.
Jn.fracfiuni contra patrimoniului
321. Elementul material Ia infractiunea de gestiune frauduloas

const:
a) exclusiv dintr-o actiune de insu~ire, folosire sau traficare a
bunurilor administrate;
b) in orice act de administrare sau conservare voit defectuos
care este productor de pagube;
c) in orice act din care rezult dobndirea unui folos material de
ctre fptuitor.
326. La infractiunea de in~elciune (art. 244 C.pen.) urmarea

imediat const:
a) intr-o stare de pericol cu privire Ia patrimoniul victimei;
b) intr-o pagub ce se produce in patrimoniul victimei;
c) in obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material
injust.
68
322. La infractiunea de gestiune frauduloas:

a) impcarea pqilor inltur rspunderea penal;
b) tentativa, de~i posibil, nu este incriminat;
c) actiunea penal se pune in mi~care Ia plngerea prealabil a
persoanei vtmate.
323. Infractiunea de in~elciune are o situatie premis:
a) ln toate cazurile, ~i anume existenta unei conventii civile sau
comerciale;
b) numai in cazulin~elciunii privind asigurrile (art. 245 C.pen.);
c) in nicio situatie, in~elciunea putnd avea loc numai ulterior
sau cel mult concomitent incheierii unui contract.
324. La infractiunea de in~elciune:
a) obiectul material poate fi un bun imobil;
b) obiectul material este doar un bun mobil;
c) obiectul material poate consta Intr-o sum de bani.
325. Fapta inculpatului de a falsifica grosolan un loz, prin
aplicarea mentiunii "C~tigtor-Dacia 131 0" cu un pix ro~u ~i de
a-1 vinde unui btrn in schimbul verighetei acestuia:
a) reprezint infractiunea de in~elciune in concurs cu infractiunea de fals materialln inscrisuri oficiale;
c) reprezint infractiunea de in~elciune.
69
327. Tentativa in cazul infractiunii de in~elciune:

a) nu este posibil;
b) este posibil (att in modalitatea inceperii actiunii de inducere in eroare a subiectului pasiv ~i intreruperea acestei actiuni, ct
~i in modalitatea svr~irii integrale a actiunii, fr ca totu~i
paguba s se produc), ins nu este incriminat;
c) este posibil ~i este incriminat.
328. Infractiunea de in~elciune svr~it prin intrebuintarea de
nume sau calitti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase:
a) poate intra in concurs cu alte infractiuni (fals, uz de fals,
falsul privind identitatea etc.);
b) absoarbe in mod natural infractiunile de fals, fr aceste elemente circumstantiale neputndu-se retine svr~irea infractiunii de
in~elciune in forma agravat prevzut Ia art. 244 alin. (2) C.pen.;
c) confer infractiunii de ln~elciune caracter de infractiune
complex.
329. La infractiunea de in~elciune (art. 244 C.pen.):
a) vinovtia nu poate imbrca ~i forma culpei;
b) urmarea imediat const intr-o stare de pericol;
c) obiectul material poate s fie un bun imobil.
330. Infractiunea de in~elciune (art. 244 C.pen.):
a) are intotdeauna obiect material;
b) poate avea ca obiect material doar bunuri mobile;
c) poate avea ca obiect material att bunuri mobile ct ~i imobile.
331. Exist in~elciune in variant agravat atunci cnd fapta:
a) se comite in scopul de a obtine un folos material injust;
b) se comite prin mijloace frauduloase;
c) este svr~it prin folosire de nume sau calitti mincinoase.
70
332. Tentativase pedepse~te la infractiunea de:

a) abuz de incredere (art. 213 C.pen.);
b) bancrut frauduloas (art. 241 C.pen.);
c) in~elciune (art. 244 C.pen.).
333. Vnzarea dup 3 zile a unui bun de ctre cel care 1-a gsit:
a) intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de abuz de
incredere;
b) intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de insu~ire
a bunului gsit;
c) nu este infractiune.
334. Infractiunea de distrugere a bunului propriu se poate
prin:
.
a) impiedicarea lurii msurilor de conservare a unm bun care
face parte din patrimoniul cultural ~i care apartine fptuitorului;
b) incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc, fiind
o form agravat dac este de natur s pun in pericol alte
persoane sau bunuri;
c) poluare fonic.
svr~i ~i
335. Degradarea autoturismului propriu, marca Dacia, prin aplicarea cu intentie a mai multor lovituri de topor:
a) reprezint infractiunea de distrugere, prevzut de art. 253
C.pen., elementul material constnd in "aducerea in stare de neintrebuintare a bunului";
b) reprezint infractiunea de distrugere calificat;
336. Incendierea cu intentie de ctre fptuitor a propriei case, aflat
in preajma altor imobile, care ar fi putut la rndullor s ia foc:
a) reprezint infractiunea de distrugere;
c) reprezint infractiunea de distrugere calificat.
337. Infractiunea de distrugere (art. 253 C.pen.):
a) este o infractiune de pericol;
b) se poate svr~i prin actiune sau inactiune;
c) se pedepse~te doar in unele situatii dac rmne in stadiul de
tentativ.
71
338. Urmarea imediat a infractiunii de distrugere (art. 253

C.pen.) poate consta in:
a) crearea unei stri de pericol;
b) aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun;
c) degradarea unui bun.
339. Tentativa la infractiunea de distrugere din culp:
a) este posibil, dar nu se pedepse~te;
b) este incriminat;
c) nu este posibil.
340. Elementul material la infractiunea de tulburare de posesie
poate consta in:
a) refuzul de a elibera imobilul aflat in posesia altuia, ocupat
fr drept in intregime sau in parte;
b) ocuparea fr drept, in intregime sau in parte, a unui imobil;
c) ptrunderea fr drept intr-un domiciliu in vederea sustragerii unui bun.
341. La infractiunea de tulburare de posesie (art. 256 C.pen.):
a) obiectul material poate fi doar un bun imobil;
b) tentativa este incriminat;
c) consumarea are loc instantaneu, la momentul intrrii fptuitorului intr-un imobil.
342. Situatia premis Ia infractiunea de tulburare de posesie
(art. 256 C.pen.) const in:
a) stpnirea in fapt a unui imobil de ctre o alt persoan dect
fptui torul;
b) existenta unui proces civil cu privire Ia bun;
c) posesia bunului mobil de ctre subiectul pasiv.
343. Obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie este:
a) un bun imobil;
b) un bun mobil sau imobil;
c) ocuparea fr drept a unui imobil aflat in posesia altuia.
72
Drept penalo Partea specialii - Culegere de teste grilii
344. Infractiunea de tulburare de posesie:

a) este o infractiune contra patrimoniului;
c) este o infractiune de obiceio
73
349. Fapta de a avea o intelegere prealabil cu autorul unui furt

de a-i depozita bunurile sustrase poate constitui infractiunea de:
a) tinuire;
b) complicitate la furt;
c) favorizarea fptuitorului.
345. Elementul material la infractiunea de tulburare de posesie

poate consta ~i in:
a) dreptul de proprietate public asupra unm teren mtravtlan,
b) un teren aflat sub ap;
c) ocuparea in intregime sau in parte a unui imobil aflat in
posesia altuia, fr consimtmntul suo
0
346. Tulburarea de posesie este o infractiune:

a) simpl, putnd intra in concurs cu alte infractmm (lovtrea sau
alte violente, amenintare);
b) complex;
c) complex doar in variant agravato
0
347. Dac fptuitorul ocup un imobil fr drept ~~ ~pl~c~ in

acest scop subiectului pasiv lovi~ri cau~atoo~~eo de ~ataman ce
necesit pentru vindecare 30 de ztle de mgnJm medtcale, fapta
reprezint infractiunea de:
a) tulburare de posesie;
b) tulburare de posesie in variant agr~vat;
c) tulburare de posesie in concurs cu mfractmnea de lovtre sau
alte violenteo
0
348. Prin incriminarea tulburrii de posesie:

a) nu este ocrotit posesia de bun-credint impotnva propnetarului;
~ ~
b) este ocrotit doar proprietat~a;
c) este ocrotit chiar ~i poses1a de re~-credmta, 0 1~potnvoa on~
crei persoane, cu exceptia proprietarulm sau a detmatorulm unm
drept real asupra imobiluluio
351. La infractiunea de furt:

a) posesia de bun-credint nu este protejat impotriva proprietarului bunului;
b) posesia de rea-credint este protejat in raport cu proprietarul
bunului;
c) posesia de rea-credint este protejat cnd autorul nu este
proprietarul sau detentorul precar al bunului.
352. Sustragerea unor bunuri dintr-un autoturism ~i surprinderea, de ctre politie, a autorului lng autoturism, cu bunurile
sustrase asupra sa:
a) constituie furt in form consumat;
b) constituie tentativ la infractiunea de furt;
c) nu constituie infractiune, deoarece fapta se afla in sfera actelor preparatorii.
350. lnfractiunea de tlhrie:

a) este o infractiune complex;
b) presupune ca, intotdeauna, violenta s fie anterioar sustragerii unui bun;
c) absoarbe infractiunea de lovireo
353. Fapta celui care, c~tignd lncrederea victimei, ii ofer

acesteia o butur in care pusese un somnifer, dup care, profitnd
de starea de somn a victimei, Ii fur bunurile, reprezint:
a) infractiunea de abuz de incredere;
b) infractiunea de furt;
c) infractiunea de tlhrieo
Drept penal. Partea specialli- Cu/egere de teste grilli
In.fractiuni contra patrimoniului
354. Reprezint abuz de incredere:

a) refuzul de a restitui o sum de bani primit cu titlu de imprumuto
refuzul de a restitui o sum de bani incredintat spre a fi
depus la banc;
.
c) refuzul de a restitui o cantitate de combustlbll pnmlta cu tltlu
de imprumut, pentru a fi folosit la inclzire pe timpul iernii.
a) in sarcina lui X se va retine doar infractiunea de tlhrie;

b) in sarcina lui X se va retine infractiunea de tlhrie in
concurs cu cea de distrugere;
c) in sarcina lui Y se va retine infractiunea de tinuireo
74
b)
75
355. Fapta persoanei care cere de la detintor un lucru spre a-l

vedea ~i, dup ce-l prive~te, fuge cu el, reprezint:
a) furt;
b) in~elciune;
356. X ~i Y se decid s sustrag bunuri dintr-un autoturismo
Ambii forteaz incuietoarea portierei ~i reu~esc s o deschid,
dar vznd c au fost reperati de un echipaj de politie, cei doi
fug' de la locul faptei. Dup un timp, X se intoarce singur la autoturism fr ca Y s ~tie, reu~e~te s deschid din nou portiera,
sustra~e bunuri din interiorul autoturismului, dar este surp~in~
imediat, lng ma~in, cu bunurile asupra sa, de acela~1 echipaJ
de politieo In spet:
a) in sarcina lui Y se va retine o tentativ la infractiunea de furt;
b) in sarcina lui X se va retine o tentativ la infractiunea de furt;
c) in sarcina lui X se va retine o infractiune de furt in form
consumato
0
357. In timp ce victima se afla in autoturismul stationat la

semafor, X sparge brusc ~i violent geamul de la portiera din fat,
de pe partea dreapt, ~i sustrage de acolo o po~et de dam, in care
se afla printre altele, un Iaptop. Ulterior, X ii vinde lui Y laptopul,
impre~n cu po~eta in care se afla, contra unei sume derizorii. Din
cauza sumei mici solicitate ~i a faptului c laptopul se afla intr-o
geant de dam, Y a prevzut c bunurile au o provenient infractionalo In spet:
358. Intre infractiunea de furt ~i cea de furt care se urmre~te Ia

plngerea prealabil:
a) exist diferente la nivelullaturii obiective;
b) exist diferente la nivelullaturii subiective;
c) nu exist diferente in ceea ce prive~te elementul material.
359. Gazda poate svr~i impotriva celui gzduit:
a) infractiunea de furt calificat;
b) infractiunea de furt simplu;
c) infractiunea de furt pedepsit Ia plngerea prealabilo
360. Obiectul material al infractiunii de furt (arto 228 Copeno):
a) poate consta ~i in inscrisuri, chiar dac nu au valoare economic;
b) poate consta ~i in energia solar inainte de a fi captat;
c) poate consta in orice fel de energie, cu conditia s aib
valoare economico
361. Reprezint furt calificat (arto 229 C.pen.):
a) furtul comis intr-un mijloc de transport in comun;
b) furtul unui mijloc de transport;
c) furtul unor componente importante ale trenurilor.
362. Dac X sustrage bunuri din domiciliul unui vecin, unde a
ptruns prin efractie, profitnd de faptul c acesta era plecat in
concediu, fiind ajutat de Y care pzea intrarea in bloc, avnd asupra sa o arm despre existenta creia X nu ~tia:
a) X este autor al infractiunii de furt simplu;
b) X este autor al infractiunii de furt calificat;
c) Y este complice Ia furt calificat.
363. Y, vrnd s-l ajute pe X s sustrag ni~te bunuri, merge cu

el la locul faptei pentru a fi sigur c totul decurge conform planului, lund asupra lui ~i un cutit, fr ca X s ~tie acest. lucru.
Intruct X a lnceput s tipe, fiind surprins de o persoan in ttmp ce
cuta bunurile, Y, care se afla afar, a alergat spre X ~i i-a dat
acestuia cutitul, cu care X i-a aplicat victimei o lovitur mortal,
cei doi fugind fr a mai sustrage vreun bun. In aceste conditii:
a) X ~i Y sunt coautori la infractiunea de tlhrie;
b) in sarcina lui Y se poate retine un concurs de infractiuni;
c) X va rspunde pentru o tentativ la furt in concurs cu
infractiunea de omor.
368. Se va retine infractiunea de tlhrie calificat (art. 234

C.pen.):
a) dac fptuitorul sustrage un autobuz prin lovirea ~oferului;
b) dac a avut ca urmare vtmarea corporal;
c) dac fptuitorul love~te o persoan dup sustragerea unui
bun, pentru a-~i asigura scparea.
76
364. Furtulln scop de folosint (art. 230 C.pen.):

a) poate fi raportat ~i la furtul calificat;
b) nu poate fi retinut dac fptuitorul folose~te un terminal de
comunicatii racordat fr drept la o retea;
c) se pedepse~te la plngerea prealabil.
365. Tentativa in cazul infractiunii de furt:
a) se pedepse~te doar la furtul calificat;
b) se pedepse~te ~i la furtulln scop de folosint;
c) nu se pedepse~te la furtul simplu.
77
369. Infractiunea de abuz de lncredere (art. 238 C.pen.):

a) este o infractiune complex, intruct are ca obiect specific relatiile sociale privind increderea participantilor in raporturile juridice;
b) se poate svr~i ~i prin folosirea unui vehicul aflat in depozit
la fptuitor, dac cel care i l-a lncredintat nu l-a autorizat s il
foloseasc;
c) are lntotdeauna ca urmare imediat o pagub.
370. Dac fptuitorul Ii cere victimei telefonul pentru a-~i suna
prietena, iar dup convorbire, fuge cu bunul, se poate retine:
a) infractiunea de furt;
b) infractiunea de abuz de incredere;
c) infractiunea de ln~elciune;
366. In cazul infractiunii de tlhrie (art. 233 C.pen.):

a) violentele sunt lntotdeauna anterioare svr~irii furtului;
b) violentele sunt lntotdeauna ulterioare svr~irii furtului;
c) violentele pot fi att anterioare, ct ~i ulterioare svr~irii
furtului.
371. Dac victima, care se plimba lntr-un parc cu fiul su, Ii d

fptuitorului portofelul, intruct acesta o amenint c Ii va lovi
copilul, se va retine:
a) infractiunea de furt in concurs cu cea de amenintare, lntruct
victimele sunt diferite;
b) infractiunea de tlhrie;
c) infractiunea de ~antaj.
367. Infractiunea de tlhrie (art. 233 C.pen.):

a) se retine in variant agravat dac este svr~it prin punerea
victimei in imposibilitate de a se apra;
b) se retine in variant agravat dac fptuitorul folose~te ~i
violente, iar nu doar amenintri;
c) este o form a unittii legale de infractiune.
372. Infractiunea de gestiune frauduloas (art. 242 C.pen.):

a) are lntotdeauna ca rezultat obtinerea unui folos patrimonial
de ctre raptuitor;
b) se retine in variant agravat dac este svr~it de un prepus
allichidatorului judiciar al averii debitorului;
c) are un subiect activ circumstantiat.
Drept penal. Partea specia/a - Culegere de teste grila
lrifrac{iuni contra patrimoniului
373. Infractiunea de insu~irea bunului gsit sau ajuns din eroare

Ia fptuitor (art. 243 C.pen.):
a) poate avea ca obiect material sume de bani;
b) poate avea ca obiect material ~i un bun ajuns in mod fortuit
in posesia fptuitorului;
c) poate avea ca obiect material ~i bunuri abandonate.
378. In cazul infractiunii de distrugere din culp (art. 255

C.pen.):
a) bunul distrus poate fi ~i al fptuitorului;
b) se retine varianta agravat dac fapta a avut ca urmare moartea unei persoane;
c) obiectul material poate consta ~i in bunuri imobile.
374. Infractiunea de insu~irea bunului gsit sau ajuns din eroare

a) se poate svr~i ~i prin inactiune;
b) se pedepse~te in forma tentativei;
c) se pedepse~te ~i cnd este comis din culp.
379. lnfractiunea de tulburare de posesie (art. 256 C.pen.):

a) este o infractiune contra autorittii;
b) poate fi svr~it ~i prin ocuparea unei ma~ini pentru ca
fptuitorul s triasc acolo cu familia sa;
c) poate fi svr~it ~i prin ocuparea partial a unui imobil.
78
375. In cazul infractiunii de in~elciune (art. 244 C.pen.):

a) varianta agravat poate fi retinut in concurs formal cu o
infractiune de uz de fals;
b) exist aceast infractiune chiar dac victima inmneaz
bunul fptuitorului ca urmare a amenintrii de ctre acesta;
c) actiunea penal se pune in mi~care din oficiu, dar impcarea
inltur rspunderea penal.
376. in cazul infractiunii de in~elciune (art. 244 C.pen.):
a) urmarea imediat const in obtinerea unui folos patrimonial
injust de ctre fptuitor;
b) urmarea imediat const in producerea unei pagube;
c) urmarea imediat const att in obtinerea unui folos patrimonial injust de ctre fptuitor, ct ~i in producerea unei pagube.
377. In cazul infractiunii de distrugere (art. 253 C.pen.):
a) elementul material poate consta ~i in inlturarea msurilor de
conservare a unui bun;
b) dac fapta se svr~e~!e prin explozie, se va retine o variant
agravat;
c) bunul distrus apartine intotdeauna altei persoane.
79
380. La infractiunea de abuz de incredere prin fraudarea creditorilor:

a) subiectul activ este calificat, fiind totdeauna un debitor;
b) subiectul activ este calificat, fiind totdeauna un creditor;
c) elementul material poate consta ~i in invocarea unor datorii
fictive in scopul fraudrii creditorilor.
381. Neintroducerea sau introducerea tardiv, de ctre debitorul
persoan fizic ori de reprezentantullegal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolventei reprezint:
a) bancrut frauduloas;
b) bancrut simpl;
c) abuz de incredere prin fraudarea creditorilor.
382. Elementul material in cazul infractiunii de bancrut frauduloas poate consta in:
a) infti~area de datorii inexistente in registrele debitorului;
b) distrugerea evidentelor debitorului;
c) pretinderea unor plti nedatorate de ctre debitor.
383. Situatia premis constnd in deschiderea procedurii de
insolvent trebuie s existe in cazul uneia dintre modalittile de
svr~ire a infractiunii de:
a) detumarea licitatiilor publice;
c) bancrut frauduloas.
Drept penal. Partea speciala - Gutegere de teste grila
Infracfiuni contra patrimoniului
384. Diferenta intre infractiunea de in~elciune ~i cea de abuz

de incredere prin fraudarea creditorilor:
a) poate fi existenta unei situatii premis in cazul infractiunii de
abuz de incredere prin fraudarea creditorilor constnd intr-un
raport juridic obligationalla momentul svr~irii faptei;
b) apare la nivelul obiectului material;
c) apare la nivelullaturii subiective.
b) se consum in momentul insu~irii, chiar dac dup acest

moment fptuitorul folose~te bunulin alt scop dect cel pentru care
i-a fost incredintat;
c) nu se retine in form continuat dac fptuitorul refuz in
fiecare zi restituirea bunului.
80
385. Infractiunea de in~elciune ~i cea de in~elciune privind

asigurrile:
a) au elementemateriale diferite;
b) au aceea~i form de vinovtie;
c) au aceea~i situatie premis.
386. Inmnarea telefoanelor mobile de ctre dou persoane care
se plimbau in parc, ca urmare a amenintrii fptuitorului c, in caz
contrar, le va omori de indat:
a) determin retinerea unui concurs formal de infractiuni;
b) intrune~te elementele constitutive ale unei/unor infractiuni de
tlhrie;
c) intrune~te elementele constitutive ale unei/unor infractiuni de
~antaj.
387. Se va retine infractiunea de tlhrie calificat:

a) dac fapta este comis de un major impreun cu un minor;
b) dac fapta este comis prin violarea de domiciliu sau a sediului profesional;
c) dac fapta este comis prin folosirea de calitti mincinoase.
388. In cazul infractiunii de tlhrie calificat:
a) forma de vinovtie este intotdeauna intentia;
b) fapta este mai grav dac are ca urmare vtmarea corporal;
c) urmarea imediat este intotdeauna diferit fat de cea retinut in cazul infractiunii de tlhrie ("simpl").
389. Infractiunea de abuz de lncredere:
a) se consum in momentul refuzului de restituire a bunului,
chiar dac anterior fptuitorul vnduse deja bunul;
81
390. Infractiunea de gestiune frauduloas:

a) poate fi comis doar cu intentie;
b) are ca urmare imediat producerea unei pagube;
c) este o infractiune contra persoanei prin nesocotirea increderii.
391. X Ii imprumut lui Y o ma~in de tuns iarba, urmnd ca Ia
scadent Y s-i predea fie ma~ina de tuns iarba, fie contravaloarea
acesteia, dup cum va aprecia Ia acel moment. In aceast situatie:
a) Y rspunde pentru abuz de incredere dac nu restituie ma~ina
de tuns iarba, dar pred banii;
b) Y nu rspunde pentru furt dac nu vrea s predea nici ma~ina
de tuns iarba ~i nici banii;
c) Y rspunde pentru in~elciune dac nu pred nici ma~ina de
tuns iarba ~i nici banii pentru c hotii tocmai ii furaser toate
bunurile ~i banii pe care Ii avea.
392. Infractiunea de insu~irea bunului gsit sau 1Uuns din eroare
a) este mai grav dac se svr~e~te in modalitatea insu~irii pe
nedrept a unui bun ce apartine altuia ajuns in mod fortuit in posesia
fptuitorului;
b) poate fi comis att cu intentie, ct ~i cu intentie dep~it;
c) este o infractiune contra patrimoniului prin nesocotirea increderii.
393. Dac X Ii spune vnztoarei dintr-un magazin c Ii va
aduce peste o or banii pe un tort de care are nevoie urgent pentru
aniversarea fiicei sale, ins vine cu banii abia peste trei ore:
a) in sarcina lui X se poate retine infractiunea de ln~elciune;
b) in sarcina lui X nu se poate retine infractiunea de abuz de
incredere;
c) in sarcina lui X se poate retine infractiunea de furt.
82
394. X incearc s obtin credit de la banc prezentnd o adeverint de venit fals, ins banca nu acord creditul respectiv, sesiznd organele de politie. in aceast situatie, in afar de o infractiune de fals, in sarcina lui X se poate retine:
' a) infractiunea de in~elciune in varianta tip;
b) infractiunea de in~elciune in variant agravat;
c) tentativ la infractiunea de in~elciune in variant agravat.
395. X obtine credit de la banc prezentnd o adeverint de
venit fals. in aceast situatie, in afar de o infractiune de fals, in
sarcina lui X se poate retine:
a) infractiunea de in~elciune in varianta tip;
b) infractiunea de in~elciune in variant agravat;
c) tentativ la infractiunea de in~elciune in variant agravat.
396. Infractiunea de furt (art. 228 C.pen.)
tlhrie (art. 233 C.pen.):
a) prezint subiecti necircumstantiati;
b) au obiecte juridice generice diferite;
c) pot fi svr~ite ~i cu intentie dep~it.
~i
infractiunea de
397. Infractiunea de in~elciune:

a) este o infractiune continu;
b) poate fi svr~it in form continuat;
c) poate imbrca forma unei infractiuni de obicei.
398. Infractiunea de distrugere (art. 253 C.pen.):
a) nu poate avea ca obiect material bunuri imobile;
b) poate avea ca obiect material inscrisuri sub semntur privat;
c) se retine in variant agravat intotdeauna cnd se produce
prin incendiere.
399. Artati care dintre urmtoarele imprejurri calific att
infractiunea de furt, ct ~i pe cea de tlhrie:
a) simularea, de ctre fptuitor, a unor calitti oficiale;
b) comiterea faptelor prin efractie;
c) comiterea faptelor intr-un tramvai.
111. lnfractiuni contra autorittii

400. La infractiunea de ultraj (art. 257 C.pen.):
a) cnd fapta este svr~it prin lovire impotriva a doi sau mai
multi functionari publici cu aceea~i ocazie, sunt aplicabile regulile
concursului de infractiuni;
b) cnd unele actiuni ale autorului alctuiesc elementul material
al infractiunii de amenintare, iar altele pe cel al vtmrii corporale, vor fi incidente numai dispozitiile privitoare la aceasta din
urm, care absorb amenintarea;
c) cnd functionarul public W exercit abuziv functia, el
continu s fie protejat de norma de incriminare.
401. Lovirea unui politist aflat in exercitiul functiunii, dar care
~i-a dep~it atributiile de serviciu, reprezint infractiune de:
a) ultraj;
b) ultraj in concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente;
402. Ultrajul include in continutul su obiectiv:
a) vtmarea corporal din culp;
b) lovirea sau orice alte acte de violent;
c) omorul calificat.
403. Exist infractiunea de ultraj (art. 257 C.pen.):
a) doar in ipoteza in care subiectul pasiv se afl in exercitiul
functiunii;
b) ~i in ipoteza in care subiectul pasiv nu se afl in exercitiul
functiunii, dar conduita autorului are legtur cu fapte indeplinite
de subiectul pasiv in exercitiul functiunii;
c) ~i atunci cnd fapta se svr~e~te asupra functionarului
public aflat in exercitarea atributiilor sale fr ca ea s aib vreo
legtur cu actele de serviciu ale subiectului pasiv.
84
Injrac{iuni contra autorita{ii
85
a-~i
409. Infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri

(art. 259 C.pen.) poate exista:
a) dac fapta se svr~e~te cu intentie;
b) chiar dac taptuitorul este un functionar public;
c) ~i dac fapta se svr~e~te din culp.
405. Lovirea, in acelea~i imprejurri, a doi functionari publici

aflati in exercitiul functiunii reprezint:
a) o singur infractiune de ultraj in variant agravat;
b) dou infractiuni de ultraj, aflate in concurs cu dou infractiuni de lovire sau alte violente;
c) dou infractiuni de ultraj aflate in concurs.
410. La infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri

(art. 259 C.pen.):
a) tentativa se pedepse~te in cazul variantei tip;
b) tentativa nu se pedepse~te;
c) tentativa se pedepse~te in cazul variantei agravate.
404. Fapta subiectului activ de a lovi un politist pentru

asigura scparea dup ce a sustras un bun reprezint:
a) ultraj;
b) ultraj in concurs cu infractiunea de tlhrie;
c) ultraj in concurs cu infractiunea de furt.
406. Potrivit legii, infractiunea de ultraj se pedepse~te mai grav:

a) dac victima este salariat al unei societti comerciale;
b) dac functionarul public ce indepline~te o functie ce implic
exercitiul autorittii de stat se afl in exercitiul functiunii;
c) dac victima este un jandarm aflat in exercitarea atributiilor
de serviciu.
407. Ultrajul nu include in elementul su material:
a) uciderea la cererea victimei;
b) lovirea sau orice alte acte de violent;
c) vtmarea corporal.
(art. 259 C.pen.) are ca elementmaterial in varianta tip:
a) retinerea sau distrugerea unui inscris emis de un organ de
urmrire penal, de o instant de judecat sau de un alt organ de
jurisdictie, ori impiedicarea in orice mod ca un inscris destinat
unuia dintre organele mentionate s ajung la acesta;
b) sustragerea ori distrugerea unui dosar care se afl in pstrarea ori in detinerea unei persoane dintre cele la care se refer
art. 176 sau art. 175 alin. (2) C.pen.;
c) sustragerea oricrui inscris aflat in pstrarea sau detinerea
unei persoane juridice, de drept public sau privat, dac acest inscris
avea o valoare sentimental deosebit pentru subiectul pasiv.
411. Sustragerea de sub sechestru (art. 261 C.pen.) reprezint

infractiune:
a) de pericol;
b) de rezultat;
c) contra autorittii.
412. Sustragerea ~i insu~irea de ctre custode a unui bun legal

sechestrat reprezint infractiunea de:
. a) sustragere de sub sechestru in variant agravat [art. 261
ahn. (2) C.pen.];
b) furt (art. 228 C.pen.);
c) furt (art. 228 C.pen.) in concurs cu infractiunea de sustragere
de sub sechestru in variant agravat [art. 261 alin. (2) C.pen.].
413. Infractiunea de ultraj (art. 257 C.pen.):
a) se poate svr~i ~i prin omor;
b) se sanctioneaz mai grav, potrivit legii, dac se svr~e~te
impotriva unui politist;
c) se retine chiar dac taptuitorul nu ~tia c victima este functionar public.
414. Infractiunea de uzurpare de calitti oficiale (art. 258
C.pen.):
a) se poate retine atunci cnd taptuitorul se deghizeaz in politist Ia un bal mascat;
In.fractiuni contra autoritiitii
b) se poate retine atunci cnd fptuitorul continu s exercite o

functie ce implic exercitiul autorittii de stat, dup ce a pierdut
acest drept conform legii;
c) se retine in variant agravat dac fapta este insotit de un
act Iegat de calitatea oficial uzurpat.
420. lnfractiunea de uzurpare de calitti oficiale:

a) poate fi svr~it ~i din culp;
b) presupune in toate situatiile purtarea unei uniforme sau
semne distinctive ale unei autoritti publice;
~) in va~ian~ tip, presupune ca folosirea fr drept a calittii
ofictale ce tmphc exercitiul autorittii de stat s fie urmat de
indeplinirea unui act Iegat de acea calitate.
86
415. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri (art. 259 C.pen.):

a) nu este o infractiune contra infptuirii justitiei;
b) se pedepse~te ~i in forma tentativei;
c) are ca urmare imediat producerea unei pagube.
416. in cazul in care se sustrage un bun legal sechestrat, prin
ruperea unui sigiliu aplicat in conformitate cu dispozitiile legale:
a) se va retine doar infractiunea de sustragere de sub sechestru;
b) se vor retine doar infractiunile de sustragere de sub sechestru
~i rupere de sigilii;
c) se vor retine infractiunile de furt, sustragere de sub sechestru
~i rupere de sigilii.
417. Se va retine agravanta constnd in svr~irea faptei de
ctre custode in cazul infractiunii de:
a) sustragere de sub sechestru;
b) uzurpare de calitti oficiale;
c) rupere de sigilii.
87
. 421. Dac o persoan imbrac in fiecare sear uniforma de polittst pentru a lua masa cu familia, dup ce a pierdut aceast calitate:
~) se poate retine infractiunea de uzurpare de calitti oficiale in
vanant agravat;
~) se p~at~ retine infractiunea de uzurpare de calitti oficiale in
vananta astmtlat;
c) nu se poate retine infractiunea de uzurpare de calitti
oficiale.
422. Vnza~ea unui utilaj agricol asupra cruia fusese infiintat
un sechestru astgurtor, de ctre proprietarul acestuia:
a) reprezint infractiunea de sustragere de sub sechestru in
varianta tip;
b) reprezint infractiunea de sustragere de sub sechestru in
variant agravat;
c) nu reprezint infractiune, ct vreme sechestrul era unul asigurtor.
418. Infractiunea de ultraj:

a) este o infractiune complex;
c) in unele modalitfi, poate fi svr~it in form continuat.
423. Poate fi subiect pasiv secundar al infractiunii de ultraj:

a) medicul angajat al unui spital public;
b) paznicul unei regii autonome;
c) orice functionar public.
419. in cazul infractiunii de ultraj:

a) subiectul activ poate fi ~i un functionar public;
b) subiectul pasiv poate fi orice persoan;
c) in unele situatii, subiectul pasiv poate fi ~i un membru de
familie al unui functionar public.
424. Elementul material al infractiunii de ultraj in varianta tip

se poate realiza prin:
a) amenintare;
b) hrtuire sexual;
c) ucidere.
88
425. Infractiunea de uzurpare de calitti oficiale se poate

comite:
a) de cel care invoc fr drept calitatea de politist ~i este
lmbrcat ln uniform de politist;
b) de cel care invoc fr drept calitatea de politist chiar dac
nu este lmbrcat in uniform de politist;
c) de cel care invoc fr drept calitatea de politist ~i este
imbrcat in uniform de politist, chiar dac nu indepline~te vreun
act Iegat de calitatea de politist.
poate avea ca obiect material:
a) un inscris care se afl in pstrarea unei persoane dintre cele
prevzute Ia art. 176 C.pen.;
b) un inscris care se afl in detinerea unei persoane dintre cele
prevzute Ia art. 175 alin. (2) C.pen.;
c) un inscris utilizat in cursul unei proceduri judiciare.
427. Poate reprezenta situatie premis pentru infractiunea de
nedenuntare (art. 266 C.pen.):
a) o infractiune de tlhrie calificat;
b) o tentativ Ia infractiunea de omor;
c) un viol urmat de moartea victimei.
IV. Infractiuni contra inlaptuirii justitiei

428. La infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare:
a) coautoratul este posibil;
b) subiectul pasiv secundar este statul, prin organul judiciar a
crui activitate a fost periclitat;
c) obiectul juridic special adiacent se refer Ia relatiile sociale
privind normala desf~urare a actelor de justitie.
429. In cazul in care prin acela~i denunt mai multe persoane
sunt invinuite mincinos de aceea~i infractiune, se va retine:
a) o singur infractiune de inducere in eroare a organelor judiciare in varianta tip;
b) mai multe infractiuni de inducere ln eroare a organelor judiciare ln concurs;
c) o singur infractiune de inducere ln eroare a organelor judiciare ln variant agravat.
430. Producerea ori ticluirea de probe nereale ln scopul de a
dovedi existenta unei fapte prevzute de legea penal reprezint:
a) infractiunea de mrturie mincinoas;
b) infractiunea de inducere ln eroare a organelor judiciare;
c) infractiunea de omisiunea sesizrii.
431. lnfractiunea de inducere ln eroare a organelor judiciare se
mai grav, potrivit art. 268 C.pen., cnd:
a) lnvinuirea mincinoas a avut ca efect arestarea sau condamnarea unei persoane;
b) s-au produs ori ticluit probe nereale ln scopul de a dovedi
existenta unei fapte prevzute de legea penal ori svr~irea
acesteia de ctre o anumit persoan;
c) fapta a fost svr~it de dou sau mai multe persoane lmpreun.
pedepse~te
lnfractiuni contra infoptuirii justitiei
432. In cazul inducerii in eroare a organelor judiciare (art. 268

C.pen.) sesizarea penal:
a) nu se poate referi la o fapt care ar expune persoana la o
sanctiune disciplinar;
b) se poate referi la svr~irea unei contraventii;
c) se poate referi doar la svr~irea unei infractiuni.
438. Subiect activ al infractiunii de mrturie mincinoas poate fi:

a) martorul;
b) persoana care incearc s-1 determine pe martor s dea declaratii mincinoase;
c) persoana care intocme~te un raport de expertiz grafoscopic.
90
433. La infractiunea inducere in eroare a organelor judiciare

(art. 268 C.pen.), sesizarea penal:
a) poate fi fcut prin plngere;
b) nu poate fi fcut prin denunt;
c) poate fi semnat cu un pseudonim.
434. Mrturia mincinoas (art. 273 C.pen.) are ca urrnare imediat:
a) crearea unei stri de pericol pentru infptuirea justitiei;
b) solutionarea injust a unei cauze;
c) condamnarea pe nedrept a unei persoane.
435. Urmarea imediat la infractiunea de mrturie mincinoas
(art. 273 C.pen.) const in:
a) producerea unui prejudiciu;
b) crearea unei stri de pericol pentru infptuirea justitiei;
c) impiedicarea aflrii adevrului intr-o cauz.
436. Retragerea mrturiei mincinoase inainte de retinere, arestarea sau punere in mi~care a actiunii penale sau, in alte cauze,
inainte de pronuntarea unei hotrri ori a unei alte solutii ca urmare
a mrturiei mincinoase, reprezint o cauz de:
a) impunitate;
b) reducere a pedepsei;
c) de neimputabilitate.
437. Retragerea mrturiei mincinoase dup retinerea sau arestarea inculpatului ori dup punerea in mi~care a actiunii penale sau, in
alte cauze, dup ce s-a pronuntat o hotrre ori s-a dat o alt solutie
ca urmare a mrturiei mincinoase poate reprezenta o cauz de:
a) impunitate;
b) reducere a pedepsei conform prevederilor art. 75 C.pen.;
c) neimputabilitate.
91
439. Declararea de ctre fptuitor, inainte de retinere, arestare

ori punerea in mi~care a actiunii penale fat de persoana in contra
creia s-a fcut o sesizare penal, a caracterului mincinos al acesteia reprezint o cauz:
a) de inlturare a rspunderii penale;
b) justificativ;
c) diminuare a pedepsei aplicate pentru infractiunea de inducere
in eroare a organelor judiciare.
440. Infractiunea de mrturie mincinoas:
a) poate avea ca subiect activ un interpret;
b) se poate svr~i Intr-o cauz civil;
c) are ca subiect pasiv principal persoana care sufer consecintele unei mrturii mincinoase.
a) se poate svr~i ~i printr-o inactiune;
. b) se r~fer la afirmatii mincinoase fcute de martor imprejurrtlor esentiale despre care este intrebat in solutionarea unei cauze;
c) se s~r~e~te ~i prin interpretarea personal eronat pe care,
cu rea-credmt, o d martorul unor imprejurri, de altfel corect
prezentate de acesta.
442. Infractiunea de mrturie mincinoas (art. 273 C.pen.):
a) se pedepse~te ~i in forma tentativei;
b) poate avea forma continuat;
c) se consum in momentul in care s-au fcut afirmatiile mincinoase, chiar dac solutia dat in cauz a fost just.
ln.fractiuni contra infoptuiriijustitiei
443. Participatia la infractiunea de mrturie mincinoas este

posibil:
a) in forma complicittii;
b) in forma instigrii;
c) in forma coautoratului.
448. Influentarea declaratiilor (art. 272 C.pen.):

a) se consum in momentul in care s-au fcut afirmatiile mincinoase;
b) se co~~um instantaneu, in momentul efecturii constrngerii
sau corupern;
c) nu este posibil in forma continuat.
92
444. Incercarea de a determina o persoan, prin corupere, s

dea declaratii mincinoase intr-o cauz in care are calitatea de
martor reprezint:
a) instigare la mrturie mincinoas;
b) autorat la infractiunea de influentarea declaratiilor;
c) instigare la influentarea declaratiilor.
445. Infractiunea de influentarea declaratiilor:
a) se poate svr~i ~i printr-o fapt cu efect vdit intimidant;
b) se poate svr~i ~i prin convingerea martorului s dea declaratii mincinoase;
c) se poate svr~i ~i prin corupere sau constrngere.
446. Infractiunea de influentarea declaratiilor in modalitatea
incercrii de a determina o persoan s dea declaratii mincinoase:
a) este, in realitate, o incriminare autonom a unei tentative la
instigarea unei mrturii mincinoase;
b) are ca subiect pasiv secundar persoana aceluia asupra cruia
s-a svr~it constrngerea;
c) poate avea ca elementmaterial o actiune sau inactiune.
447. Infractiunea de influentarea declaratiilor:
a) nu se poate svr~i prin rugminti struitoare adresate unei
persoane pentru a depune mrturie mincinoas intr-un proces;
b) poate avea ca subiect activ numai o persoan impotriva
creia s-a declan~at o actiune penal, civil, disciplinar sau de alt
natur ~i care incearc s obtin mrturii favorabile prin coruperea
sau constrngerea unor martori;
c) exist ~i in cazul in care martorul retracteaz mrturia mincinoas.
93
449. Omisiunea sesizrii (art. 267 C.pen.) are ca element material:

a) numai o actiune;
b) numai o inactiune;
c) fie o actiune, fie o inactiune.
450. Omisiunea sesizrii (art. 267 C.pen.) se poate comite din
punct de vedere al vinovtiei:
a) numai cu intentie;
b) numai din culp;
c) att cu intentie, ct ~i din culp.
451. Omisiunea de a denunta de indat svr~irea unei fapte de
omor intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de:
a) obstructionarea justitiei (art. 271 C.pen.);
b) omisiunea sesizrii (art. 267 C.pen.);
c) nedenuntarea unor infractiuni (art. 266 C.pen.).
452. Infractiunea de omisiunea sesizrii (art. 267 C.pen.):
a) instituie pentru subiectul activ o obligatie de sesizare de
indat dup luarea la cuno~tint de svr~irea faptei prevzute de
legea penal, in legtur cu serviciul in cadrul cruia W indepline~te sarcinile;
b) se poate svr~i numai cu intentie direct sau indirect;
c) este o infractiune de pericol.
453. Infractiunea de omisiunea sesizrii poate avea ca subiect
activ:
a) orice angajat;
b) numai un functionar public;
c) orice persoan care rspunde penal.
94
454. Omisiunea sesizrii este o infractiune:

a) de serviciu;
b) care impiedic infptuireajustitiei;
c) de coruptie.
455. Ajutorul dat fptuitorului, in urma unei intelegeri avute cu
acesta anterior svr~irii faptei, pentru zdmicirea urmririi penale,
a judectii sau a executrii pedepsei, reprezint infractiunea de:
a) favorizarea taptuitorului;
b) tinuire;
c) complicitate la acea infractiune.
b?frac{iuni contra infoptuirii justitiei
95
459. Infractiunea de favorizarea taptuitorului:

a) nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul
material al infractiunii svr~ite de infractorul favorizat;
b) se distinge de infractiunea de tinuire ~i prin faptul c taptuitorul nu urmre~te obtinerea unui folos material pentru sine;
c) se poate svr~i ~i in scopul impiedicrii executrii unei
msuri privative de libertate.
460. Favorizarea fptuitorului (art. 269 C.pen.) are ca situatie
premis:
a) existenta unei fapte penale comise de o alt persoan dect
favorizatorul;
b) inceperea urmririi penale pentru o fapt comis de o alt
persoan dect favorizatorul;
c) existenta unei condamnri definitive pentru o infractiune
svr~it de alt persoan dect favorizatorul.
456. A, aflndu-se impreun cu un prieten B, a fost de fat cnd

acesta din urm, fr o intelegere prealabil, a smuls din mna unei
femei un portofel, dup care a luat-o la fug. Cum ins victima
tipa, autorul furtului a aruncat portofelul intr-un tufi~ de unde
inculpatul A, aflat mai in urm, 1-a ridicat, tar a fi observat de persoana vtmat, iar mai trziu, intlnindu-se cu B, i 1-a remis. Ce
infractiune poate fi retinut in sarcina inculpatului A?
a) infractiunea de insu~ire a bunului gsit;
b) infractiunea de favorizare a infractorului;
c) infractiunea de tinuire.
461. Elementul material al infractiunii de favorizare a taptuitorului (art. 269 C.pen.) se poate realiza:
a) doar printr-o actiune;
b) doar printr-o inactiune;
c) att printr-o actiune, ct ~i printr-o inactiune.
457. Infractiunea de favorizarea fptuitorului:

a) intr intotdeauna in concurs cu infractiunea de tinuire;
b) se poate svr~i printr-o actiune sau printr-o inactiune;
c) poate fi svr~it ~i de un membru de familie al fptuitorului,
dar fapta nu se pedepse~te.
462. in cazul infractiunii de favorizare a fptuitorului (art. 269

C.pen.) fapta se comite:
a) numai cu intentie direct;
b) cu intentie direct sau indirect;
c) cu intentie sau din culp.
458. in cazul infractiunii de favorizare a taptuitorului (art. 269

C.pen.) ajutorul:
a) se poate acorda in timpul executrii pedepsei;
b) se poate acorda inainte de executarea pedepsei;
c) se poate acorda in timpul svr~irii faptei.
463. Omisiunea functionarului public de a sesiza organele de

urmrire penal despre svr~irea unei infractiuni in legtur cu
serviciul de care a luat cuno~tint, intrune~te elementele constitutive ale infractiunii de:
a) omisiunea sesizrii;
b) abuz in serviciu;
c) nedenuntarea unor infractiuni.
In.fractiuni contra infliptuiriijustitiei
464. Mentinerea intentionat a strii de arest dup expirarea

duratei mandatului de arestare preventiv constituie infractiune de:
a) lipsire de libertate in mod ilegal;
b) cercetare abuziv;
c) represiune nedreapt.
470. Situatia premis la infractiunea de supunere la rele tratamente in a doua variant [art. 281 alin. (3) C.pen.] const in:
a) existenta unei hotrri judectore~ti de condamnare;
b) aflarea subiectului pasiv secundar Intr-o stare de retinere,
detinere sau executare a unei msuri de sigurant ori educative
privative de libertate;
c) exercitarea de violente fizice sau psihice.
96
465. Infractiunile de represiune nedreapt ~i cercetare abuziv:

a) presupun existenta unei situatii premis;
b) se pot svr~i numai printr-o actiune;
c) nu se pedepsesc in forma tentativei.
466. Infractiunea de cercetare abuziv (art. 280 C.pen.):
a) se svr~e~te numai cu intentie;
b) se pedepse~te ~i 'in forma tentativei;
c) poate imbrca forma continuat.
467. Fapta de a nu aduce la cuno~tinta organelor judiciare unele
imprejurri care, dac ar fi cunoscute, ar duce Ia stabilirea nevinovtiei unei persoane, intrune~te elementele constitutive ale
infractiunii de:
a) omisiunea sesizrii;
b) fapta nu constituie infractiune;
c) nedenuntarea unor infractiuni.
468. Infractiunea de supunere la rele tratamente (art. 281 C.pen.):
b) are ca subiect pasiv nemijlocit un minor aflat in cre~terea,
educarea sau ingrijirea !aptuitorului;
c) se svr~e~te prin actiune sau inactiune.
469. Infractiunea de supunere la rele tratamente in a doua
variant prevzut de lege [art. 281 alin. (2) C.pen.]:
a) are ca situatie premis o stare efectiv de retinere, detinere
sau de executare a unei msuri de sigurant ori educative privative
de libertate;
b) nu poate avea ca subiect pasiv secundar un minor;
c) are un subiect activ necircumstantiat.
97
471. lnfractiunea de supunere la rele tratamente (art. 281

C.pen.) are ca situatie premis:
a) starea de retinere sau detinere legal;
b) numai starea de retinere ori detinere legal sau de executare
a unei msuri de sigurant;
c) ~i starea de executare a unei msuri educative.
472. Infractiunea de supunere la rele tratamente (art. 281
C.pen.) poate intra in concurs formal cu infractiunea de:
a) furt;
b) amenintare;
c) vtmare corporal.
473. La infractiunea de tortur (art. 282 C.pen.):
a) subiect activ poate fi un functionar public care indepline~te o
functie ce implic exercitiul autorittii de stat sau o alt persoan
care actioneaz la instigarea ori cu consimtmntul functionarului
public;
b) elementul material const in provocarea unei puternice suferinte fizice sau psihice;
c) subiectul pasiv nu poate fi dect persoana care a comis sau
este bnuit c ar fi comis o infractiune.
474. Infractiunea de tortur (art. 282 C.pen.) in varianta tip
[alin. (1)] se svr~e~te:
a) numai cu intentie direct calificat prin scop;
b) cu intentie (direct sau indirect);
Infrac{iuni contra infoptuirii justi{iei
475. Nu exist infractiunea de tortur dac:

a) tratamentele ce provoac suferint au fost aplicate anterior
initierii unei proceduri oficiale;
b) fapta a fost svr~it la ordinul superiorului;
c) durerea sau suferintele rezult exclusiv din sanctiuni legale ~i
sunt inerente acestor sanctiuni ori sunt ocazionate de ele.
b) intrebuintarea de promisiuni, amenintri sau violente impotriva unei persoane atlate in curs de cercetare, anchet penal ori
de judecat, pentru obtinerea de declaratii;
c) punerea in mi~care a actiunii penale, dispunerea arestrii
trimiterea in judecat sau condamnarea unei persoane ~tiind c est;
nevinovat.
476. Infractiunea de tortur poate intra in concurs formal cu

infractiunea de:
a) lovire sau alte violente;
b) lipsire de libertate in mod ilegal;
c) loviri sau vtmri cauzatoare de moarte.
481. Infractiunea de evadare (art. 285 C.pen.) se va retine in

variant agravat dac:
a) fapta este svr~it prin folosirea de violente;
b) fapta este svr~it de dou sau mai multe persoane impreun;
c) fapta este svr~it prin folosirea de arme.
98
477. Infractiunea de represiune nedreapt:

a) se poate svr~i numai prin dispunerea arestrii sau condamnarea unei persoane ~tiut ca fiind nevinovat;
b) poate avea ca subiect activ numai un organ de cercetare
penal, in unele situatii, ori un magistrat;
c) are un subiect pasiv adiacent circumstantiat.
478. Nu poate fi subiect activ al infractiunii de represiune
nedreapt:
a) un functionar al administratiei penitenciare;
b) un politist;
c) instanta de judecat.
479. Fapta de a condamna o persoan ~tiind c este nevinovat,
reprezint infractiunea de:
a) represiune nedreapt;
b) cercetare abuziv;
c) supunere la rele tratamente.
480. Elementul material al infractiunii de represiune nedreapt
poate consta in:
a) provocarea cu intentie a unei dureri sau suferinte fizice ori
psihice cu scopul de a obtine informatii sau mrturisiri;
I
~
99
482. lnfractiunea de evadare:

a) poate intra in concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente, dac aceste violente s-au intrebuintat Ia svr~irea evadrii;
b) presupune o situatie premis;
483. In cazul infractiunii de evadare:
a) pedeapsa aplicat pentru aceast infractiune se adaug la
restul rmas neexecutat din pedeapsa ce se execut;
b) pedeapsa aplicat pentru infractiunea de evadare se contope~te cu pedeapsa ce se execut, aplicndu-se cea mai grea la care
se poate aduga un spor;
c) nu poate avea calitatea de complice persoana care avea indatorirea de a-1 pzi pe cel care a evadat.
484. Infractiunea de evadare:
a) poate imbrca forma infractiunii continue sau continuate;
b) presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei
in executarea creia se atla condamnatul;
c) este in form agravat cnd se intrebuinteaz arme.
485. Situatia premis in cazul infractiunii de evadare const in:
a) existenta unei hotrrijudectore~ti de condamnare;
b) existenta strii legale de retinere sau detinere;
c) existenta unui mandat de executare a pedepsei.
100
Drept penal. Partea speciali'i - Culegere de teste grili'i
486. Pedeapsa in cazul infractiunii de evadare:

a) se adaug la restul rmas neexecutat din pedeapsa ce se execut, fr a putea dep~i maximul general al inchisorii;
b) se contope~te cu pedeapsa ce se execut;
c) nu poate dep~i cuantumul pedepsei ce se executa la momentul
evadrii.
487. Nu exist agravanta la infractiunea de evadare dac:

a) fapta a fost svr~it prin folosirea de violente;
b) fapta a fost svr~it de dou sau mai multe persoane;
c) fapta a fost svr~it in timpul noptii.
488. Infractiunea de inlesnirea evadrii (art. 286 C.pen.) se

poate svr~i:
b) numai cu intentie direct sau indirect;
489. Infractiunea de inlesnire a evadrii poate avea ca situatie
premis:
. .
a) existenta unei evadri in curs de derulare;
b) starea legal de retinere sau de detinere a persoanet ajutate;
c) existenta unei msuri neprivative de libertate.
490. Vinovtia in cazul svr~irii infractiunii de inlesnire a evadrii de ctre o persoan ce avea indatorirea de a pzi pe cel ce a
evadat poate imbrca:
a) doar forma intentiei directe;
b) doar forma intentiei;
c) forma intentiei sau a culpei.
491. Infractiunea de nerespectarea hotrrilor judectore~ti:

a) are in vedere sustragerea de la executarea oricrei msuri de
sigurant;
b) are in toate cazurile un subiect activ calificat - per~~a~a
impotriva creia s-a pronuntat o hotrre judectoreasc defimttva;
c) poate fi svr~it ~i de persoana juridic.
Infrac(iuni contra irif(iptuirii justi(iei
101
492. Nerespectarea hotrrilor judectore~ti:

a) nu poate privi 'impotrivirea la executarea unei hotrri provizorii;
b) nu absoarbe in continutul su vtmarea corporal;
c) este o infractiune contra 'infptuirii justitiei.
493. Infractiunea de nerespectarea hotrrilor judectore~ti:

a) nu are niciodat un subiect activ calificat;
b) are ca subiect pasiv principal organul de executare impotriva
cruia s-au svr~it violente;
c) se poate svr~i prin actiune sau inactiune.
494. lnfractiunea de nerespectarea hotrrilor judectore~ti:
a) poate avea ca subiect al rspunderii penale un partid politic;
b) absoarbe in continutul su agravat vtmarea corporal;
495. Amenintarea executorului judectoresc cu prilejul punerii
in executare a unei hotrri judectore~ti constituie infractiunea de:
a) ultraj;
b) amenintare in concurs cu infractiunea de ultraj;
c) nerespectarea hotrrilor judectore~ti.
496. Infractiunea de neexecutarea sanctiunilor penale (art. 288
C.pen.) poate avea ca element material:
a) sustragerea de la executarea unei pedepse;
b) sustragerea de Ia executarea unei msuri de sigurant;
c) sustragerea de Ia executarea unei msuri educative privative
de libertate.
497. lnfractiunea de nerespectarea hotrrilor judectore~ti:
a) poate avea ca subiect al rspunderii penale o persoan juridic care 'i~i desf~oar activitatea in domeniul presei;
b) poate avea ca subiect activ un lider sindical;
c) se poate svr~i prin sustragerea de la executarea msurii de
sigurant a intemrii medicale.
Drept penal. Partea speciala- Gutegere de teste grila
Infractiuni contra irif(iptuirii justitiei
498. Retinerea unei corespondente adresate unui organ de jurisdictie, necesar solutionrii unei cauze, constituie infractiunea de:
a) compromiterea intereselor justitiei (art. 277 C.pen.);
b) sustragere saudistrugerede probe ori de inscrisuri (art. 275
C.pen.);
c) furt (art. 228 C.pen.).
503. Elementul material al infractiunii de tinuire (art. 270

a) transformarea unui bun cunoscnd ca acesta provine din
svr~irea unei fapte penale;
b) sustragerea unui bun cunoscnd c acesta provine din svr~irea unei fapte penale;
c) inlesnirea valorificrii unui bun cunoscnd c acesta provine
din svr~irea unei fapte penale.
102
499. Distrugerea unui inscris emis de un organ de urmrire

penal, de o instant de judecat sau de un organ de jurisdictie,
cnd acesta este necesar solutionrii unei cauze, reprezint infractiunea de:
a) compromiterea intereselor justitiei (art. 277 C.pen.);
b) sustragere saudistrugerede probe ori de inscrisuri (art. 275
C.pen.);
c) distrugere (art. 253 C.pen.).
500. Tinuirea este o infractiune:
a) contra patrimoniului;
b) contra infptuirii justitiei;
c) contra liberttii persoanei.
501. in cazul infractiunii de tinuire:
a) fapta prevzut de legea penal din care provine bunul
tinuit poate consta intr-o infractiune de furt;
b) sora tinuitorului beneficiaz de cauza de nepedepsire dac
folose~te bunul tinuit de fratele su;
c) nu exist situatie premis.
502. Fapta de a avea o intelegere prealabil cu autorul unui furt
de a-i depozita bunurile sustrase poate constitui infractiunea de:
a) tinuire;
b) complicitate Ia furt;
103
504. Situatia premis in cazul infractiunii de tinuire poate

consta in:
a) o infractiune contra patrimoniului;
b) o fapt prevzut de legea penal din care rezult un bun;
c) o hotrre judectoreasc de condamnare pentru o infractiune contra patrimoniului.
505. In cazul tinuirii (art. 270 C.pen.):
a) pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate dep~i maximul
special prevzut de lege pentru fapta din care provine bunul;
b) pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate fi mai mare dect
aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul;
c) pedeapsa aplicat tinuitorului se reduce dac pentru autorul
faptei din care provine bunul s-au retinut circumstante atenuante.
506. Fapta persoanei care, in schimbul unei sume de bani
ascunde un bun despre care, in momentul primirii, a aflat c
provine din furt, reprezint:
a) complicitate Ia furt;
b) tinuire;
507. Tinuirea svr~it de un membru de familie:
a) se pedepse~te in acelea~i conditii ca orice tinuire;
b) se pedepse~te cu o pedeaps redus;
c) nu se pedepse~te.
Drept penal. Partea speciala- Cu/egere de teste grila
In.fracfiuni contra infoptuirii justitiei
508. Infractiunea de marturie mincinoasa poate fi comis:

a) doar intr-o cauz penal aflat pe rolul instantei de judecat;
b) intr-o cauz penal aflat pe rolul instantei de judecat sau in
cursul urmririi penale;
c) att intr-o cauz penal ct ~i intr-o cauz civil.
513. Dac raptuitorul ii promite unei persoane care vrea s

furt c il va favoriza, astfel inct acesta s nu mai
poat fi tras la rspundere penal:
a) se retine infractiunea de favorizare a raptuitorului;
b) se retine complicitate la infractiunea de furt;
c) se retine o tentativ la favorizarea raptuitorului, care nu este
ins pedepsit, daca promisiunea nu a fost indeplinit.
104
509. In cazul infractiunii de mrturie mincinoas:

a) subiectul activ nu poate fi persoana care intocme~te un raport
de expertiz;
b) coautoratul nu este posibil in ceea ce ii prive~te pe martori;
c) vinovtia nu poate avea ~i forma culpei cu prevedere.
510. In cazul in care o persoan nu sesizeaz organele penale
despre svr~irea unei tentative la omor:
a) se poate retine infractiunea de nedenuntare (art. 266 C.pen.);
b) se poate retine infractiunea de omisiunea sesizrii (art. 267
C.pen.);
c) fapta nu este infractiune.
511. Se poate retine svr~irea infractiunii ~i din culp la:
a) nedenuntare;
b) omisiunea sesizrii;
c) inducerea in eroare a organelor judiciare.
512. In cazul infractiunii de inducere in eroare a organelor
judiciare:
a) tentativa nu se pedepse~te;
b) exist o cauza justificativ dac persoana care a svr~it
inducerea in eroare a organelor judiciare declar, inainte de retinerea, arestarea sau de punerea in mi~care a actiunii penale impotriva celui fat de care s-a racut denuntul sau plngerea ori s-au
produs probele, c denuntul, plngerea sau probele sunt nereale;
c) fapta se poate svr~i ~i prin producerea de probe nereale in
scopul de a dovedi existenta unei fapte prevzute de legea penal
ori svr~irea acesteia de catre o anumita persoan.
105
svr~easc un
514. Infractiunea de tinuire:

a) poate fi retinut ~i dac raptuitorul nu a cunoscut c bunul
provine din svr~irea faptei prevzute de legea penal, dar a
prevzut acest lucru din imprejurrile concrete ale cauzei;
b) poate fi svr~it ~i prin transformarea unui bun provenit din
svr~irea unei fapte prevzute de legea penal;
c) se pedepse~te in forma tentativei.
a) poate fi svr~it ~i intr-o cauz civil;
b) este mai grav dac se svr~e~te de un membru de familie al
persoanei pentru care se fac afirmatii mincinoase;
c) poate fi svr~it ~i prin omisiune.
516. Ultrajul (art. 257 C.pen.) ~i ultrajuljudiciar (art. 279 C.pen.):
b) au acela~i subiect pasiv;
c) au acela~i obiect juridic.
517. Infractiunea de tortur (art. 282 C.pen.):
a) absoarbe infractiunea de omor;
b) are ca obiect juridic principal relatiile sociale privind integritatea corporal ~i sntatea persoanei;
c) are un subiect activ circumstantiat.
518. Infractiunea de evadare:
a) se poate svr~i ~i sub forma complicittii, in modalitatea
inlesnirii, ins aceast fapt este prevzut de legiuitor ca infractiune distinct;
In.fractiuni contra infliptuirii justitiei
b) se poate svr~i ~i prin inactiune;

c) se retine in variant agravat dac fptuitorul are asupra sa o
arm, pe care nu o folose~te ~i nici nu o poart Ia vedere.
524. in cazul infractiunii de favorizarea fptuitorului:

a) ajutorul dat fptuitorului poate privi lngreunarea cercetrilor
Intr-o cauz penal, civil sau de alt natur;
b) forma de vinovtie poate fi ~i intentia dep~it;
c) nu exist obiect material.
106
519. Infractiunea de nerespectare a hotrrilor judectore~ti:

a) poate fi svr~it, in unele modalitti ale elementului material, ~i de o persoan juridic in calitate de autor;
b) este o infractiune contra autorittii;
c) este o infractiune de rezultat.
520. Fapta unui functionar public de a nu sesiza autorittile
dup ce a luat cuno~tint c un coleg ~i-a omort sotia:
a) reprezint infractiunea de nedenuntare;
b) reprezint infractiunea de omisiunea sesizrii;
c) nu se pedepse~te dac, dup punerea in mi~care a actiunii
penale, lnlesne~te tragerea Ia rspundere penal a autorului.
521. Fapta unui functionar public de a nu sesiza autorittile
dup ce a luat cuno~tint c un coleg ~i-a omort sotia:
a) reprezint infractiunea de nedenuntare;
b) reprezint infractiunea de omisiunea sesizrii;
c) reprezint infractiunea de favorizarea fptuitorului.
a) elementul material const in omisiunea de a sesiza organele
de urmrire penal cu privire la svr~irea unei fapte prevzute de
legea penal;
b) pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate fi mai mare dect
pedeapsa prevzut de lege pentru fapta svr~it de autor;
c) dac fapta este svr~it de un membru de familie, infractiunea nu se pedepse~te.
a) bunul provine in mod obligatoriu din svr~irea unei infractiuni;
b) elementul material se poate svr~i ~i prin dobndirea cu titlu
gratuit a bunului;
c) elementul material se poate svr~i ~i prin transformarea
material a bunului.
107
525. Neln~tiintarea autorittilor, svr~it cu intentie, cu privire

la svr~irea unei infractiuni de determinarea sau lnlesnirea sinuciderii:
a) reprezint infractiunea de nedenuntare (art. 266 C.pen.);
b) nu se pedepse~te dac acela care nu ln~tiinteaz este un
membru de familie al autorului infractiunii de determinarea sau
lnlesnirea sinuciderii;
526. Falsificarea unui contract sub semntur privat in scopul
de a dovedi existenta unei fapte prevzute de legea penal:
a) constituie doar infractiunea de inducere in eroare a organelor
judiciare;
b) constituie doar infractiunea de fals in lnscrisuri sub semntur privat;
c) constituie att infractiunea de inducere in eroare a organelor
judiciare, ct ~i cea de fals in lnscrisuri sub semntur privat.
527. Dac X merge la Y, rugndu-1 s Ii ascund banii pe care
tocmai i-a sustras din casieria magazinului unde lucreaz in calitate
de vnztor, Y dnd curs acestei rugminti:
a) in sarcina lui Y se poate retine infractiunea de favorizare a
fptuitorului;
b) in sarcina lui Y se poate retine infractiunea de tinuire;
c) in sarcina lui X se poate retine infractiunea de delapidare.
528. intocmirea cu intentie, de ctre expertul desemnat de
instant, a unui raport de expertiz care contine informatii nereale:
a) constituie infractiunea de mrturie mincinoas;
b) constituie infractiunea de fals intelectual;
c) constituie infractiunea de fals material in lnscrisuri oficiale.
108
529. Amenintarea adresat unui judector c, dac nu va pronunta o anumit solutie intr-un dosar, va fi ucis:
a) reprezint infractiunea de ultraj;
b) reprezint infractiunea de ultraj judiciar;
c) nu intrune~te elementele constitutive ale unei infractiuni in
legtur cu serviciul.
530. Dac un detinut ajut, in aceea~i imprejurare, alti doi detinuti s evadeze rar ca el s prseasc penitenciarul:
'a) se poate ;etine o infractiune de complicitate la evadare;
b) se poate retine o infractiune de inlesnirea evadrii in variant
agravat;
c) se pot retine dou infractiuni de inlesnirea evadrii in variant
agravat, in concurs formal.
531. La infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare,
una din cerintele esentiale ale laturii obiective se poate realiza ~i
atunci cnd invinuirea mincinoas se refer la:
a) o fapt ce nu mai este prevzut de legea penal;
b) o fapt penal rmas in forma tentativei;
c) o fapt penal comis de un alt participant, iar nu de autorul
propriu-zis.
532. Situatia premis la infractiunea de tinuire poate fi realizat ~i atunci cnd:
a) fapta anterioar, din care provine bunul, a fost comis in
conditii de neimputabilitate (minoritate, iresponsabilitate);
b) fapta anterioar din care provine bunul nu este o infractiune
contra patrimoniului;
c) fapta anterioar, din care provine bunul, a fost dezincriminat.
V. Infractiuni de coruptie ~i de serviciu

533. Latura subiectiv la infractiunea de abuz in serviciu, in
cazul in care se svr~e~te prin ingrdirea unor drepturi [art. 297
alin. (2) C.pen.] se caracterizeaz prin:
a) existenta vinovtiei sub forma intentiei, directe sau indirecte,
~i existenta unui mobil;
b) existenta vinovtiei sub forma intentiei directe calificat prin
scop;
c) existenta vinovtiei sub ambele forme, intentie sau culp.
534. La abuzul in serviciu (art. 297 C.pen.), urmarea imediat:
a) const intr-o stare de pericol;
b) poate consta intr-o pagub;
c) poate consta intr-o vtmare adus intereselor legitime ale
unei persoane juridice.
535. Divulgarea informatiilor secrete destat (art. 303 C.pen.) este:
a) o infractiune de serviciu;
b) o infractiune contra autorittii;
c) o infractiune contra securittii nationale.
536. Subiect activ la infractiunea de abuz in serviciu poate fi:
a) numai un functionar public care nu indepline~te un act sau il
indepline~te in mod defectuos ~i prin aceasta cauzeaz o vtmare
intereselor legale ale unei persoane;
b) orice persoan care exercit o insrcinare in cadrul unei persoane juridice;
c) ~i un functionar public cu atributii de conducere sau control.
537. Abuzul in serviciu, in cazul in care se svr~e~te prin
ingrdirea unor drepturi:
a) poate avea ca subiect activ ~i o persoan care nu este functionar public, in conditiile art. 308 C.pen.;
b) se poate referi la o discriminare pe temei de avere;
c) nu permite retinerea complicittii concomitente.
In.fractiuni de coruptie ~i de serviciu
538. Infractiunea de abuz in serviciu, in cazul in care se svrprin ingrdirea unor drepturi se svr~e~te sub aspect
subiectiv:
b) cu intentie direct sau indirect ~i un mobil anume;
c) cu intentie direct sau indirect ori cu praeterintentie.
544. Subiect activ al infractiunii de neglijent in serviciu este:

a) doar functionarul public;
b) functionarul public sau orice persoan care lucreaz pentru o
persoan juridic;
c) orice persoan.
110
~e~te
539. Abuzul in serviciu, in cazul in care se svr~e~te prin

ingrdirea unor drepturi:
a) se poate referi la o discriminare pe temei de boal cronic
necontagioas;
b) poate avea ca mobil o discriminare pe temei de apartenent
politic;
c) presupune crearea unei pagube in patrimoniul subiectului pasiv.
540. Tentativa Ia infractiunea de abuz in serviciu:
a) nu este posibil, fiind o infractiune de pericol (cu consumare
instantanee);
b) este posibil, dar nu este incriminat;
c) este posibil ~i este incriminat.
541. Subiect activ Ia infractiunea de neglijent in serviciu poate fi:
a) un functionar public;
b) un student care incalc regulamentul Faculttii;
c) orice salariat care exercit o insrcinare in serviciul unei
persoane fizice prevzute Ia art. 175 alin. (2) C.pen. sau juridice.
542. Neglijenta in serviciu (art. 298 C.pen.) se svr~e~te:
a) numai din culp;
b) numai cu intentie;
543. Neglijenta in serviciu (art. 298 C.pen.):
b) se poate realiza in forma continuat;
c) se poate realiza in forma continu.
111
545. Purtarea abuziv:

a) poate avea ca subiect pasiv un functionar public;
b) poate avea ca element material ~i lovirea sau alte violente;
c) este o infractiune contra infilptuirii justitiei.
546. intrebuintarea de expresii jignitoare fat de o persoan, de ctre
un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu reprezint:
a) infractiunea de abuz in serviciu;
b) infractiunea de purtare abuziv;
c) infractiunea de abuz in serviciu, svr~it prin ingrdirea
unor drepturi.
547. In cazul infractiunii de luare de mit (art. 289 C.pen.)
folosul injust:
a) trebuie in mod obligatoriu s fie determinat in cazul acceptrii promisiunii;
b) poate consta intr-un imprumut;
c) poate consta in efectuarea unei plti de ctre mituitor pentru
cel mituit.
548. Elementul material al infractiunii de luare de mit (art. 289
a) darea de bani ori alte foloase;
b) nerespingerea promisiunii de dare a unei sume de bani;
c) acceptarea promisiunii unor foloase.
549. lnfractiunea de luare de mit (art. 289 C.pen.) se consum:
a) in momentul realizrii oricreia dintre modalittile elementului material;
b) in modalitatea primirii de bani sau alte foloase, in momentul
in care filptuitorul intr in posesia acestora;
c) in momentul producerii pagubei.
Drept penal. Partea speciali'i - Gutegere de teste grili'i
Infractiuni de corupfie # de serviciu
550. La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ:

a) bunurile care au fost primite;
b) bunurile care au fost promise;
c) echivalentul 'in bani al bunurilor pe care le-a primit cel
mituit, dac bunurile nu se mai gsesc.
555. La infractiunea de luare de mit (art. 289 C.pen.) elementul material al faptei:
a) se svr~e~te doar anterior efecturii sau neefecturii actului
de serviciu;
b) se svr~e~te doar ulterior efecturii sau neefecturii actului
de serviciu;
c) se poate svr~i fie anterior, fie ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu.
112
551. Subiectul activ al infractiunii de luare de mit poate fi:

a) functionarul public;
b) o persoan care exercit o insrcinare pentru orice persoan
fizic;
c) o persoan care exercit o insrcinare pentru orice persoan
juridic.
552. Subiectul pasiv principal la infractiunea de luare de mit
este:
a) cel cruia i se pretinde de ctre functionarul public s dea
bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui act care intra in
indatoririle sale de serviciu;
b) functionarul public mituit;
c) persoana juridic asupra creia s-a rsfrnt urmarea prevzut
de lege, fie in mod obiectiv, fie sub forma unei stri de pericol.
553. La infractiunile de serviciu obiectul material:
a) lipse~te intotdeauna;
b) poate consta ~i Intr-o sum de bani in unele cazuri (de exemplu, delapidare );
c) poate consta ~i in bunuri imobile in unele cazuri.
554. Constrngerea mituitorului de ctre cel care a luat mit de
aceast fapt este:
a) o cauz de nepedepsire pentru mituitor;
b) o cauz de neimputabilitate pentru mituitor;
c) un element circumstantial agravant al infractiunii de luare de
mit.
svr~i
113
556. Denuntarea de ctre mituitor a faptei mai inainte ca

organul de urmrire penal s fi fost sesizat este:
a) o cauz de nepedepsire;
b) o cauz justificativ;
c) o cauz de reducere a pedepsei.
557. Subiectul activ al infractiunii de dare de mit poate fi:
a) orice persoan;
b) ~i un functionar public;
c) numai un functionar public.
558. Fapta celui care ofer un cadou unui functionar public din
primrie, in vederea urgentrii unui act in virtutea functiei sale:
a) reprezint infractiunea de dare de mit;
b) reprezint infractiunea de cumprare de intluent;
559. Dac functionarul public corupt, 'in scopul de a satisface
solicitarea mituitorului nu indepline~te un act privitor la indatoririle lui de serviciu, iar aceast neindeplinire constituie prin ea
ins~i o infractiune:
a) luarea de mit va intra 'in concurs cu respectiva infractiune;
b) luarea de mit absoarbe respectiva infractiune;
c) luarea de mit se retine in variant agravat.
560. Luarea de mit este o infractiune:
a) de rezultat;
b) de pericol;
114
c) care se retine in form continuat dac taptuitorul ~i-a propus

s primeasc bani de Ia 6 prieteni ai si, care aveau nevoie de o autorizatie a crei emitere intra in atributiile sale, fapt urmat de pretinderea sumelor respective de Ia cei 6, Ia diferite intervale de timp.
561. In cazul infractiunii de dare de mit:

a) bunurile care nu se mai gsesc sunt supuse confiscrii prin
echivalent;
b) bunurile pot fi confiscate de Ia autor doar dac oferta de
mituire a fost acceptat de functionarul public;
c) bunurile pot fi confiscate de Ia autor chiar dac oferta de
mituire nu a fost urmat de acceptare.
562. Valoarea foloaselor necuvenite primite de cel mituit:
a) trebuie s aib un nivel mai ridicat de 100.000 Iei;
b) poate s aib orice nivel, dar s nu fie bunuri de valoare
simbolic;
c) trebuie s aib aceea~i valoare cu cea a serviciului tacut prin
indeplinirea actului.
563. Exist infractiunea de luare de mit (art. 289 C.pen.) ~i
atunci cnd:
a) bunurile au fost primite de functionarul public dup ce a
indeplinit un act, in virtutea functiei sale, in baza unei intelegeri
anterioare;
b) bunurile oferite de mituitor au fost refuzate de functionarul
public;
c) bunurile au fost primite de functionarul public dup ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale, fr o intelegere prealabil.
564. Pentru existenta infractiunii de luare de mit:
a) este necesar s fi existat o intelegere prealabil realizrii actului intre functionarul public ~i cel care ofer foloasele necuvenite;
b) este suficient acceptarea unei promisiuni sau pretinderea
unor foloase necuvenite de ctre functionarul public;
c) este suficient ~i primirea unor foloase necuvenite dup indeplinirea actului.
Infractiuni de coruptie ~i de serviciu
115
565. Tentativa Ia luare de mit:

a) se pedepse~te;
b) nu este incriminat;
c) nu este niciodat posibil.
566. Elementul material Ia luare de mit poate consta in:
a) acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii unor
bani sau alte foloase necuvenite;
b) pretinderea unor bani sau foloase necuvenite, pentru sine sau
pentru o alt persoan;
c) primirea, direct sau indirect, a unor foloase necuvenite.
567. La infractiunea de luare de mit foloasele:
a) trebuie s aib un cuantum semnificativ, raportat Ia actul
indeplinit de functionarul public, ~i s urmreasc o recompensare
a functionarului public, primirea unor cadouri simbolice nefiind
considerat infractiune de luare de mit;
b) pot avea orice valoare, pericolul social al faptei fiind acela~i;
c) nu trebuie s fie efectiv primite de functionarul public, fiind
suficient nerespingerea promisiunii de ofert a unor asemenea
foloase, tacut dup indeplinirea actului.
568. Infractiunea de trafic de influent:
a) are un subiect activ necircumstantiat;
b) se poate comite ~i printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei promisiuni;
c) are ca urmare imediat o stare de pericol pentru normala evolutie a relatiilor de serviciu.
569. Subiectul activ al infractiunii de trafic de influent este:
a) functionarul public care intaptuie~te un act ce intr in atributiile sale de serviciu in schimbul unui folos material injust;
b) persoana care are sau las s se cread c are influent asupra unui functionar public;
c) doar functionarul public care nu intaptuie~te un act ce intr
in atributiile sale de serviciu in schimbul unui folos material injust.
In.frac{iuni de coruptie # de serviciu
570. La infractiunea de trafic de influent:

a) tentativa este posibil, dar nu este sanctionat;
b) influenta declarat de fptuitor - real sau presupus - trebuie s se refere la un functionar public care exercit efectiv atributiile necesare cumprtorului de influent;
c) dispozitiile privitoare la confiscare se aplic ~i in situatia in
care fapta s-a svr~it prin pretindere sau acceptare de promisiuni.
575. Obiectul materialla infractiunea de delapidare const in:

a) o fapt de insu~ire, folosire sau traficare a unui bun mobil
aflat in gestiune sau administrare;
b) bunuri mobile corporale aflate in gestiunea sau administrarea
fptuitorului;
c) relatiile sociale de serviciu a cror existent ~i dezvoltare
impune gestionarilor ~i administratorilor unui patrimoniu al unei
persoane juridice s nu sustrag bunurile ce fac obiectul gestiunii
sau administrrii respective.
116
571. La infractiunea de trafic de influent (art. 291 C.pen.)

subiectul activ poate fi:
a) orice persoan;
b) doar un functionar public;
c) ~i un coleg de serviciu cu functionarul public pe lng care
las s se cread c are influent.
572. Subiect activ la infractiunea de delapidare poate fi:
a) un salariat la o persoan juridic, ce indepline~te efectiv
functii de gestiune sau administrare;
c) numai salariatul care are atributii de gestiune trecute in fi~a
postului sau care este inregistrat ca administrator la Registrul
Comertului.
573. La infractiunea de delapidare (art. 295 C.pen.):
a) subiect activ poate fi doar un functionar public;
b) coautoratul este posibil;
c) complicele trebuie s aib ~i el, in mod obligatoriu, atributii
de gestionar sau administrator.
574. Elementul material al infractiunii de delapidare const in:
a) insu~irea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate;
b) insu~irea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate;
c) primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate.
117
576. Elementul materialla infractiunea de delapidare const in:

fptuitorului;
577. Obiectul juridic la infractiunea de delapidare const in:

fptuitorului;
578. Curtea Suprem de Justitie (Sectiile Unite) pronuntndu-se
asupra unui recurs in interesul legii (prin Decizia nr. 3/2002) a stabilit c fapta administratorului asociatiei de proprietari sau locatari
de insu~ire, folosire sau traficare, in interesul su ori pentru altul,
de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaz sau administreaz constituite infractiunea de:
a) abuz de incredere (art. 238 C.pen.);
b) gestiune frauduloas (art. 242 C.pen.);
c) delapidare (art. 295 C.pen.).
Infrac{iuni de corup{ie :ji de serviciu
579. Delapidarea (art. 295 C.pen.) poate avea ca obiect material:

a) bunul ajuns din eroare in gestiunea sau administrarea unittii;
b) bunurile in legtur cu care nu este in niciun mod angajat
rspunderea civil a unittii (spre exemplu, bunurile tinuite de
gestionar in depozitul su);
c) plusurile in gestiune, dac provenienta lor are un caracter
fraudulos.
584. X, functionar public la primrie, i-a solidtat lui Y 5.000 de

Iei, pentru eliberarea unei autorizatii de constructie. Y a promis c
ii va da banii, dar nu ~i-a indeplinit promisiunea ci, a denuntat
imediat fapta organelor de urmrire penal. in spet:
a) X va rspunde pentru tentativ la infractiunea de luare de mit;
b) X va rspunde pentru infractiunea de luare de mit;
c) Y va rspunde pentru infractiunea de dare de mit.
580. Fapta paznicului unei unitti de a ajuta dou persoane s

sustrag piese din cadrul unittii reprezint infractiunea de:
a) delapidare;
c) complicitate la furt.
585. In cazul infractiunii de luare de mit:

a) subiectul activ este necircumstantiat;
b) fapta poate fi svr~it ~i prin acceptarea promisiunii unor
terenuri;
c) subiectul pasiv principal este persoana care ofer mit, dac
a fost constrns de raptuitor.
118
581. Fapta unei persoane de a oferi o sum de bani la trei functionari publici pentru ca ace~tia din urm s intrzie acordarea unei
autorizatii de constructie, sum de bani pe care functionarii publici
nu au primit-o, sesiznd organele judiciare, reprezint:
a) o infractiune de dare de mit;
b) trei infractiuni de dare de mit aflate in concurs;
c) tentativ la infractiunea de dare de mit.
582. Poate comite infractiunea de luare de mit:
a) avocatul ce pretinde un onorariu mai mare dect cel fixat
initial;
b) artistul plastic independent ce pretinde un pret mai mare
dect cel afi~at initial, pentru un tablau expus intr-un spatiu public;
c) medicul care pretinde o sum de bani, pentru a efectua o
operatie unui pacient.
583. Elementul material al traficului de influent poate consta in:
a) pretinderea de bani;
b) acceptarea unei promisiuni de bani;
c) nerespingerea unei promisiuni de bani.
119
586. Infractiunea de trafic de influent:

a) este o infractiune cu subiect activ circumstantiat (in subsidiar
este ~i de serviciu);
b) poate avea ca subiect activ un avocat;
c) poate fi svr~it ~i de o persoan juridic.
587. In cazul infractiunii de cumprare de influent:
a) elementul material poate fi svr~it ~i prin intrzierea indeplinirii unui act;
b) fptuitorul nu se pedepse~te dac denunt fapta mai inainte
ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat cu privire la
aceasta;
c) are ca subiect pasiv principal persoana creia i se dau banii
ori foloasele.
588. Infractiunea de delapidare (art. 295 C.pen.):
a) se poate svr~i ~i prin folosirea bunurilor administrate sau
gestionate;
b) svr~it in modalitatea insu~irii, se retine in concurs cu
infractiunea de furt;
c) se pedepse~te sub forma tentativei.
ln.frac{iuni de corup{ie # de serviciu
589. Intrebuintarea de expresii jignitoare fat de o persoan de

ctre cel aflat in exercitarea atributiilor de serviciu:
a) nu este infractiune;
b) constituie infractiune de purtare abuziv;
c) constituie infractiune de purtare abuziv doar dac este
svr~it de un functionar public.
593. Subiectul activ:

a) al infractiunii de trafic de influent este necalificat;
b) al infractiunii de luare de mit poate fi un functionar al unui
stat strin;
c) al infractiunii de cumprare de influent este calificat, fiind
un functionar public.
590. B i-a cerut lui A 1.000 Iei ~i i-a primit, angajndu-se s il

determine pe profesorul fiului lui A, pe care il cuno~tea, s ii dea
acestuia o not de trecere la examen. Dac se dovede~te c B era in
relatii foarte apropiate cu profesorul, dar nu a remis acestuia nicio
suma de bani ~i nu i-a vorbit de examenul fiului lui A:
a) in sarcina lui Ase poate retine infractiunea de dare de mit;
b) in sarcina lui B se poate retine infractiunea de trafic de
influent;
c) in sarcina lui A se poate retine infractiunea de cumprare de
influent.
594. In cazul infractiunilor de coruptie:

a) banii, valorile sau orice alte bunuri primite, date sau oferite
sunt supuse confiscrii, iar cnd acestea nu se mai gsesc, se dispune confiscarea prin echivalent;
b) tentativa nu se sanctioneaz;
c) obiectul material const in banii,valorile sau bunurile primite, date sau oferite.
120
591. A i-a remis lui B 1.000 de Iei, deoarece B il cuno~tea pe

profesorul fiului su ~i se angajase s il determine s ii dea acestuia
o not de trecere la examen. Dup ce a dat suma de bani, A a
denuntat fapta organelor judiciare. Dac se dovede~te c B era in
relatii foarte apropiate cu profesorul, dar nu a remis acestuia nicio
suma de bani ~i nu i-a vorbit de examenul fiului lui A:
a) in sarcina lui A se poate retine infractiunea de cumprare de
influent pentru care nu va fi pedepsit;
b) in sarcina lui A nu se poate retine nicio infractiune;
c) in sarcina lui B se poate retine infractiunea de trafic de
influent.
592. Pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii reprezint:
a) modalitti ale elementului material al infractiunii de luare de
mit;
b) modalitti ale elementului material al infractiunii de trafic de
influent;
c) modalitti ale elementului material al infractiunii de cumprare de influent.
121
595. Infractiunea de abuz in serviciu:

a) este mai grav dac se realizeaz prin ingrdirea exercitiului
drepturilor unei persoane pe temei de nationalitate;
b) poate fi svr~it ~i prin omisiune;
c) este o infractiune de rezultat.
596. Infractiunea de purtare abuziv:
a) poate fi svr~it doar de un functionar public;
b) presupune ca subiectul activ s se afle in exercitarea atributiilor de serviciu;
c) poate fi comis ~i prin amenintare.
597. Dac un electrician sustrage bani din casieria societtii
unde lucreaz:
a) se poate retine infractiunea de delapidare;
b) nu se poate retine o infractiune de serviciu;
c) se poate retine infractiunea de abuz in serviciu.
598. In cazul infractiunii de delapidare:
a) elementul material poate consta ~i in folosirea unor bunuri in
interesul altei persoane;
b) subiectul activ este intotdeauna un functionar public;
c) forma de vinovtie este intotdeauna intentia.
122
599. Pretinderea reprezint elementmaterial al infractiunii de:

a) delapidare;
b) luare de mit;
c) trafic de influenta.
600. In cazul infractiunii de dare de mita:
a) subiectul pasiv este un functionar public sau alta persoan
care exercita o activitate in cadrul unei persoane juridice;
b) fapta se poate comite in legtura cu urgentarea indeplinirii
unui act ce intra in indatoririle de serviciu ale persoanei care
prime~te mita;
c) subiectul activ nu poate fi un functionar public.
601. Poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mit:
a) avocatul;
b) primarul unei localitti;
c) expertul tehnic desemnat in cauze judiciare.
602. Fapta inculpatului care, cu aceea~i ocazie, ofera suma de
200 euro la doi agenti de politie, pentru ca ace~tia s nu-i intocmeasc un proces-verbal:
a) reprezint dou infractiuni de dare de mit in concurs formal;
b) reprezint o singur infractiune de dare de mit;
c) nu reprezint infractiune, deoarece agentii de politie ~i-au
inclcat atributiile de serviciu.
603. Fapta inculpatului care prime~te o sum de bani pretinznd
ca are influent asupra unui functionar public ~i promite ca 11 va
determina pe acesta s indeplineasc un act ce intra in indatoririle
sale de serviciu, dar a crui interventie repetat asupra functionarului e~ueaza reprezint:
a) o tentativ la infractiunea de trafic de influent;
b) o infractiune de trafic de influent in form consumat;
c) o infractiune de trafic de influenta in forma continuat.
Infractiuni de corupfie # de serviciu
123
604. Primirea de bani, cu promisiunea de a influenta ofiteri de

politie spre a se obtine punerea in libertate a unui arestat sau pentru
netrimiterea in judecat a inculpatului cercetat pentru infractiunea
de furt:
a) poate reprezenta infractiunea de trafic de influent, deoarece,
de~i politistul nu are atributii directe in legtur cu actele respective, poate efectua cercetrile in a~a fel inct s determine efectuarea unor astfel de acte;
b) nu poate reprezenta infractiunea de trafic de influenta, deoarece politistul nu are atributii directe in legtura cu actele respective;
c) reprezinta infractiunea de in~elciune, deoarece politistul nu
are atributii directe in legatura cu actele respective.
605. Infractiunea de luare de mit:
a) in toate situatiile, poate fi svr~it doar de un functionar
public;
b) nu poate fi svr~it ~i prin nerespingerea promisiunii de a
primi anumite foloase materiale;
c) poate consta ~i in pretinderea de favoruri sexuale.
606. In cazul infractiunii de dare de mit:
a) consumarea are loc odata cu promisiunea de bani, chiar dac
ulterior promittorul decide s nu mai dea sumele promise;
b) constrngerea mituitorului reprezint o cauz de nepedepsire;
c) denuntarea faptei mai inainte ca organul de urmrire penal
s fi fost sesizat cu privire la aceasta reprezint o cauz de neimputabilitate.
607. Infractiunea de abuz in serviciu:
a) este o infractiune de coruptie;
b) este o infractiune de rezultat;
c) presupune ca subiectul activ s savr~easca fapta in exercitarea atributiilor de serviciu.
124
Drept penal. Partea specialli- Culegere de teste grilli
608. Are calitatea de functionar public in conformitate cu dispozitiile art. 175 C.pen. ~i prin urmare poate fi subiect activ al
infractiunii de luare de mit:
a) avocatul;
b) expertul tehnic judiciar;
c) medicul angajat cu contract de munc Intr-o unitate spitaliceasc din sistemul public de sntate.
VI. lnfractiuni de fals

609. lnfractiunea de falsificare de monede (art. 310 C.pen.)
poate avea ca obiect material:
a) monedele, titlurile de credit ori instrumentele pentru efectuarea pltilor;
b) doar monedele cu valoare circulatorie;
c) orice fel de monede sau bancnote, chiar ie~ite din circulatie.
610. Fapta unei persoane care contraface un cec, 11 prezint la o
banc ~i obtine o sum de bani reprezint:
a) infractiunea de in~elciune prin folosirea de mijloace frauduloase [art. 244 alin. (2) C.pen.];
b) infractiunea de falsificare de titluri de credit sau instrumente
de plat (art. 311 C.pen.) in concurs cu infractiunea de in~elciune
prin folosirea de mijloace frauduloase [art. 244 alin. (2) C.pen.];
c) infractiunea de falsificare de instrumente oficiale (art. 317
C.pen.) in concurs cu infractiunea de in~elciune prin folosirea de
mijloace frauduloase [art. 244 alin. (2) C.pen.].
611. Infractiunea de falsificare de monede (art. 310 C.pen.) se
poate realiza:
a) doar prin contrafacere (confectionarea prin imitare de monede
sau valori);
b) doar prin alterare (modificarea continutului sau formei unor
monede sau valori adevrate );
c) fie prin contrafacere, fie prin alterare.
612. Falsificarea unui cec de cltorie denominat in valut
(dolari SUA) emis de o banc strin constituie infractiune de:
a) falsificare de moned (art. 310 C.pen.);
b) falsificare de instrumente oficiale (art. 317 C.pen.);
c) falsificare de valori strine raportat la falsificarea de titluri
de credit sau instrumente de plat (art. 316 C.pen. raportat la
art. 311 C.pen.).
126
613. Subiect activ al infractiunii de fals material in inscrisuri

oficiale poate fi:
a) doar un functionar public;
c) orice persoan.
614. Elementul material al infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale poate consta in:
a) falsificarea unui inscris oficial, cu prilejul intocmirii acestuia, prin consemnarea unor fapte sau imprejurri neadevrate ori
neconsemnarea unor date sau imprejurri;
b) falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii sau
a subscrierii;
c) falsificarea unui inscris oficial prin alterarea lui in orice mod.
615. Modificarea numelui inscris pe o diplom de licent ~i
utilizarea acesteia de ctre persoana creia ii corespunde numele ce
apare pe document dup falsificare, in vederea angajrii poate
reprezenta:
a) fals material in inscrisuri oficiale;
b) uz de fals;
c) fals privind identitatea.
616. Pentru existenta infractiunii de fals material in inscrisuri
oficiale (art. 320 C.pen.):
a) este posibil ca subiectul activ s fie un functionar public;
b) este necesar ca inscrisul falsificat s fi produs consecinte
juridice;
c) nu este necesar ca inscrisul s fie folosit.
617. Actiunea de intocmire a unei "copii" a unui act oficial
inexistent:
a) poate reprezenta infractiunea de fals material in inscrisuri
oficiale (art. 320 C.pen.);
b) poate reprezenta infractiunea de fals intelectual (art. 321
C.pen.);
c) nu poate reprezenta o infractiune.
Infrac(iuni de fals
127
618. La infractiunea de fals intelectual (art. 321 C.pen.):

a) este posibil coautoratul;
b) elementul material nu se poate realiza prin omisiune;
c) tentativa este posibil ~i este pedepsit.
619. In cazul infractiunii de fals intelectual:
a) alterarea prive~te materialitatea inscrisului;
b) alterarea prive~te continutul actului;
c) alterarea este intotdeauna ulterioar intocmirii actului.
620. Infractiunea de fals intelectual:
a) poate avea ca subiect activ numai o persoan cu studii superioare;
b) se refer numai la falsificarea inscrisurilor oficiale;
c) se svr~e~te numai cu prilejul intocmirii actului.
621. Falsificarea unui inscris sub semntur privat ~i folosirea
lui de ctre autorul falsului reprezint:
a) infractiunea de fals in inscrisuri sub semntur privat in
concurs cu infractiunea de uz de fals;
b) infractiunea de uz de fals;
c) infractiunea de fals in inscrisuri sub semntur privat.
622. Fapta ~oferului angajat Ia o unitate, insrcinat s transpofte
marfa, de a prezenta documente false cu ajutorul crora a ridicat de
la fumizor o cantitate mai mare de marf, folosind o parte din ea in
interes propriu reprezint:
a) infractiunea de fals in inscrisuri sub semntur privat in
concurs cu infractiunea de in~elciune;
b) infractiunea de fals in inscrisuri sub semntur privat in
concurs cu infractiunea de gestiune frauduloas;
c) infractiunea de fals in inscrisuri sub semntur privat in
concurs cu infractiunea de delapidare.
128
Drept pena/. Partea speciala- Culegere de teste gri/a
Infrac(iuni de fa/s
623. Fapta de a contraface bilantul contabil al unei societti

comerciale cu rspundere limitat ~i de a-l depune ca prob intr-o
cauz civil poate reprezenta:
a) fals in inscrisuri sub semntur privat;
b) fals material in inscrisuri oficiale in concurs cu infractiunea
de uz de fals;
c) uz de fals in concurs cu infractiunea de fals intelectual.
629. Subiectul activ al infractiunii de fals in declaratii este:

a) martorul, expertul sau interpretul;
b) persoana care face in public declaratii calomnioase;
c) orice persoan, capabil s fac declaratii productoare de
consecinte juridice.
624. La infractiunea de fals in inscrisuri sub semntur privat

(art. 322 C.pen.):
a) tentativa este posibil ~i se pedepse~te;
b) tentativa este posibil, dar nu se pedepse~te;
c) tentativa nu este posibil.
625. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi:
a) doar un inscris oficial;
b) doar un inscris sub semntur privat;
c) un inscris oficial sau un inscris sub semntur privat.
626. Fapta sotului care a semnat o cerere de schimb de locuint,
att in numele su, ct ~i in numele sotiei sale de care era despqit,
dup care a depus cererea la primrie, constituie:
a) fals in inscrisuri sub semntur privat, in concurs cu uz de
fals;
b) fals in inscrisuri sub semntur privat;
c) fals intelectual.
627. Incredintarea unui inscris care serve~te pentru dovedirea
strii civile ori pentru Iegitimare sau identificare spre a fi folosit
!ar drept poate reprezenta infractiunea de:
a) fals in declaratii;
b) fals privind identitatea;
c) uz de fals.
628. La infractiunea de uz de fals (art. 323 C.pen.), obiectul
material:
a) poate fi ~i un inscris sub semntur privat;
b) este reprezentat de inscrisul fals folosit;
c) poate fi doar un inscris oficial.
129
630. Infractiunea de fals in declaratii (art. 326 C.pen.):

a) are ca obiect material inscrisul in care se consemneaz declaratia;
b) nu are obiect material;
c) are ca obiect material actiunea de a face declaratii encorespunztoare adevrului.
631. La infractiunea de fals privind identitatea (art. 327 C.pen.):
a) nu poate exista obiect material;
b) participatia este posibil, inclusiv sub forma coautoratului;
c) tentativa nu este incriminat.
632. Inculpatul, aflndu-se la volanul unui autoturism pe care il
conducea !ar permis ~i fiind legitimat de organele de politie, a
prezentat un buletin de identitate apaqinnd altei persoane. Ce se
poate retine in sarcina inculpatului in concurs cu infractiunea de
conducere pe drumurile publice !ar a avea permis de conducere:
a) infractiunea de uz de fals ~i infractiunea de fals privind identitatea?
b) infractiunea de fals privind identitatea?
c) infractiunea de uz de fals ~i infractiunea de fals in declaratii?
633. Pentru existenta infractiunii de fals material in inscrisuri
oficiale:
a) nu este obligatoriu ca subiectul activ s fie un functionar
public;
b) este necesar ca inscrisul falsificat s fi produs consecinte
juridice;
c) nu este necesar ca inscrisul s fie folosit.
Infracfiuni de fals
634. Dac X a prezentat Ia politie un minor ca fiind fiul su,

folosind, spre identificare, pa~aportul adevrat al acestuia din
urm:
a) fapta lui X reprezint infractiunea de fals privind identitatea;
b) fapta lui X reprezint infractiunea de fals in declaratii;
c) fapta lui X reprezint att infractiunea de fals privind identitatea, ct ~i cea de fals in declaratii.
639. Infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale:

a) se retine in variant agravat dac este svr~it de un functionar public;
b) svr~it de un functionar public se transform in fals intelectual;
c) poate avea ca obiect material ~i bilete, tichete sau alte imprimate productoare de consecinte juridice.
635. in cazul infractiunii de fals in declaratii:

a) elementul material trebuie s se comit in vederea producerii
unei consecinte juridice;
b) urmarea imediat const in producerea unei consecinte juridice;
c) nu este necesar ca declaratia fcut s serveasc Ia producerea consecintei juridice in vederea creia este dat.
640. in cazul in care un brbat pretinde c este un actor cunoscut, pentru a impresiona o femeie:
a) se poate retine infractiunea de fals privind identitatea;
b) se poate retine infractiunea de fals in declaratii;
c) fapta nu constituie infractiune.
130
636. in cazul infractiunii de fals privind identitatea:

a) prezentarea sub o identitate fals poate fi realizat prin orice
modalitate faptic;
b) prezentarea sub o identitate fals poate fi realizat ~i prin
folosirea unui act ce serve~te Ia legitimare, falsificat;
c) prezentarea sub o identitate fals poate fi realizat ~i prin
folosirea frauduloas a unui act real ce serve~te Ia dovedirea strii
civile.
637. Dac X plsmuie~te o diplom de bacalaureat pe care avea
de gnd s o foloseasc in vederea angajrii:
a) se poate retine infractiunea de fals intelectual;
b) se poate retine infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale;
c) se poate retine infractiunea de tentativ Ia uz de fals.
638. Infractiunea de fals in inscrisuri sub semntur privat:
a) poate fi realizat prin atestarea unor fapte necorespunztoare
adevrului, cu prilejulintocmirii inscrisului;
b) se retine in concurs cu instigarea Ia infractiunea de uz de fals
dac autorulincredinteaz inscrisul spre folosire altei persoane;
c) nu se retine in concurs cu infractiunea de uz de fals dac
autorul folose~te inscrisul falsificat.
131
641. Actiunea de falsificare a unui inscris prin contrafacerea

scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod se regse~te in latura obiectiv a infractiunii de:
a) fals material in inscrisuri oficiale;
b) fals intelectual;
c) fals in inscrisuri sub sernntur privat.
lnfractiuni contra sigurantei pe drumurile publice
VII. Infracpuni contra sigurantei pe drumurile publice

642. Infractiunile contra sigurantei circulatiei pe drumurile
publice:
a) au un subiect activ necalificat;
b) au ca form de vinovtie intentia;
c) au ca elementmaterial conducerea pe drumurile publice.
643. A a permis fiului su, F, in vrst de 16 ani, s conduc
autoturismul pe undrum forestier.
a) in sarcina lui A se va retine instigare la infractiunea de
conducere a unui vehicul fr permis de conducere;
b) in sarcina lui F se va retine infractiunea de conducere a unui
vehicul fr permis de conducere;
c) in sarcina lui A ~i F nu se va retine nicio infractiune.
644. Se poate retine infractiunea de conducere a unui vehicu1
sub influenta alcoolului sau a altor substante:
a) in sarcina persoanei care are o imbibatie alcoolic de 0,85g/l
alcool pur in snge ~i conduce o crut pe drumurile publice;
b) in sarcina persoanei care conduce o biciclet pe drumuri1e
publice ~i a consumat anterior cocain;
c) in sarcina persoanei care conduce o motociclet pe drumurile
publice aflndu-se sub influenta unor substante psihoactive.
645. Nu constituie infractiune prsirea locului accidentului
cnd:
a) victima prse~te locul faptei, iar conductorul de vehicul
anunt imediat evenimentul la cea mai apropiat unitate de politie;
b) in urma infractiunii victima a suferit leziuni u~oare;
c) conductorul autovehiculului cu regim de circulatie prioritar
anunt de indat politia, iar dup terminarea misiunii se prezint la
sediul unittii de politie pe a crei raz de competent s-a produs
accidentul, in vederea intocmirii documentelor de constatare.
133
646. Nu constituie infractiune:

a) ~tergerea urmelor accidentului in urma cruia s-au produs
doar daune materiale;
b) prsirea locului accidentului cnd in urma accidentului s-au
produs doar pagube materiale;
c) prsirea locului accidentului de ctre instructorul auto, aflat
in procesul de instruire atunci cnd s-a produs accidentul de
circulatie.
647. Reprezint infractiune:
a) fapta conductorului unui autovehicul ce refuz s se supun
prelevrii de probe biologice necesare in vederea stabilirii alcoolemiei;
b) fapta unui biciclist ce refuz s se supun prelevrii de probe
biologice necesare in vederea stabilirii alcoolemiei;
c) fapta unui instructor auto, aflat in procesul de instruire, ce
refuz s se supun prelevrii de probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei.
Infractiuni contra familiei
VIII. Infractiuni contra familiei

648. Situatia premis Ia infractiunea de abandon de familie in
modalitatea prevzut Ia art. 378 alin. (1) lit. c) C.pen. (neplata, cu
rea-credint, a pensiei de intretinere) const in:
a) neplata, cu rea-credint, timp de 3 Juni, a pensiei de intretinere;
b) preexistenta unei hotrri judectore~ti de stabiHre a pensiei
de intretinere;
c) omisiunea pltii pensiei de intretinere.
649. In cursul judectii pentru svr~irea infractiunii de abandon de familie, indeplinirea de ctre inculpat a obligatiilor de intretinere determin:
a) amnarea aplicrii pedepsei sau suspendarea executrii
pedepsei sub supraveghere;
b) reducerea pedepsei Ia jumtate;
c) impunitatea.
650. La infractiunea de abandon de familie (art. 378 C.pen.),
elementul subiectiv il constituie vinovtia:
a) sub forma intentiei;
b) numai sub forma intentiei directe;
c) att sub forma intentiei, ct ~i sub forma culpei.
651. La infractiunea de abandon de familie in varianta tip
[art. 378 alin. (1) C.pen.]:
a) subiectul activ este persoana care are obligatia legal de
intretinere, fat de cel indrepttit Ia intretinere;
b) subiectul pasiv este persoana indrepttit Ia intretinere potrivit Iegii;
c) subiectul pasiv poate fi ~i o persoan juridic.
135
652. Infractiunea de abandon de familie (art. 378 C.pen.):

a) nu este susceptibil de tentativ;
b) poate fi comis ~i fat de un major;
c) nu este pedepsit in forma tentativei.
653. La infractiunea de incest:
a) elementul material este reprezentat de actul sexual;
b) elementul material este reprezentat de un raport sexual;
c) subiecti activi pot fi socrul ~i nora sa.
654. Incestul este:
a) o infractiune contra familiei;
b) o infractiune contra integrittii corporale sau snttii;
c) o infractiune contra liberttii ~i integrittii sexuale.
655. Reprezint infractiune de abandon de familie:
a) neplata, cu rea-credint, timp de trei Juni, a pensiei de intretinere stabilit pe cale judectoreasc;
b) prsirea domiciliului conjugal;
c) fapta printilor care pleac in strintate cu un contract de
munc ~i i~i las copiii in sarcina bunicilor.
656. La infractiunea de bigamie:
a) se sanctioneaz diferit persoana cstorit fat de persoana
necstorit care Incheie o cstorie cu o persoan pe care o ~tie
cstorit;
b) persoana necstorit care Incheie o cstorie cu o persoan
despre care nu ~tie c este cstorit se sanctioneaz cu o pedeaps
mai mic;
c) nu se poate angaja rspunderea penal dac prima cstorie
este declarat nul.
657. X a produs un accident rutier in care ~i-a pierdut viata Y.
X a fost condamnat ~i obligat pe latur civil Ia prestatii periodice
ctre cei doi copii minori ai Iui Y. Dac X nu i~i achit timp de un
an obligatiile fat de cei doi minori, in sarcina sa se poate retine:
a) infractiunea de abandon de familie;
b) neexecutarea sanctiunilor penale;
c) nerespectarea hotrrilor judectore~ti.
136
658. Dac pn Ia rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare pentru infractiunea de abandon de familie inculpatul W indepline~te obligatiile, instanta poate dispune:
a) suspendarea executrii sub supraveghere chiar dac inculpatul este recidivist;
b) amnarea aplicrii pedepsei chiar dac nu sunt indeplinite
conditiile pentru incidenta acestei institutii;
c) doar o pedeaps cu executare dac inculpatul este recidivist.
659. Fapta printelui de a-1 impiedica, in mod nejustificat, pe
copilul su in vrst de 14 ani s mearg Ia ~coal, motiv pentru
care acesta nu reu~e~te s termine clasa a VIII -a reprezint:
a) infractiunea de lipsire de libertate;
b) infractiunea de impiedicare a accesului Ia invtmntul
general obligatoriu;
c) infractiunea de rele tratamente aplicate minorului.
660. Poate fi subiect activ al infractiunii de impiedicarea accesului Ia invtmntul general obligatoriu:
a) printele;
b) elevul ce urmeaz cursurile invtmntului general obligatoriu;
c) persoana creia i-a fost incredintat, potrivit legii, un minor.
661. V. a formulat o plngere prealabil impotriva fostului su
sot 1., deoarece acesta nu a pltit pensia alimentar pentru minorul
M. timp de 7 luni. Inainte de terminarea urmririi penale, I. a pltit
pensia alimentar restant.
a) fapta lui I. nu se pedepse~te;
b) fapta pentru care s-a fcut plngere prealabil nu este infractiune;
c) fapta lui I. indepline~te conditiile de tipicitate ale infractiunii
de abandon de familie.
Raspunsuri
,:,,
I. Infractiuni contra persoanei

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
b
a, c
b
a, b
a
c
b
c
b
a
c
b,c
c
b
b
a, b
a, b
c
b
a
c
a,b
b
b,c
a,b
b
c
a, c
c
b
b
32. c
33. c
34. a, b
35. b
36. b
37. b
38. c
39. b
40. b, c
41. a
42. b,c
43. c
44. b
45. b,c
46. b
47. b,c
48. a,c
49. b
50. a
51. c
52. b
53. a, b
54. b,c
55. a,b
56. a,c
57. b
58. a
59. b
60. a,c
61. a
62. a, b
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
88.
89.
90.
91.
92.
93.
b,c
c
a
b
a,c
c
b
a, b
a, b
c
c
a, b
b,c
a
a
c
c
a,c
b
b
c
a, c
b
a,c
a
c
a, c
b
c
a, b
a
138
94. c
95. b
96. b,c
97. a
98. c
99. c
100.a
101. b, c
102. c
103. a, c
104. b
105. a,b
106. c
107. a, c
108. a
109. b
110. a
111. a
112. b, c
113. a
114. b
115.b,c
116. a
117. c
118. a, c
119. c
120. b,c
121. a, b
122. c
123. b
124. c
125.a
126. b
127. c
128. a, b
129. a, b
130. a
131.b
132.c
133.a
134. b,c
135.a,c
136. a, b
137. b
138.c
139. b
140. b,c
141. b
142. a
143. a, b
144.a,b
145. c
146. b,c
147. a
148.c
149.a
150. a
151. b
152. a, b
153. a, b
154. b,c
155. a
156.a,b
157. c
158. c
159. b
160. a
161. b
162. c
163. b
164. b
165. c
166. b
167. b
168. a, b
169. b,c
170. a, c
171. a, c
172. b, c
173. c
174. c
175. a
176.c
177. a, c
178. a, b
179. a, b
180.a,c
181. b, c
182. a
183. b
184. a, b
185. b,c
186.a,c
187. b
188.a,c
189. a, c
190. a
191. a, c
192. b
193. b
194. c
195.a
196. b
197. a,b
198. a,b
199. a,b
200. a
201. b, c
202. a
203. a,c
204. a, b
205. b,c
206. b,c
207.a
'
'
139
Riispunsuri
208. c
209.c
210. a, c
211. b
212. b
213. c
214.c
215. a, b
216.c
217. b
218. b,c
219. a
220. b,c
221. c
222. b,c
223. b,c
224. a,c
225. b
226. c
227. a, b
228. b
229. b,c
230. a,b
231. a, c
232. b
233. a, c
234. c
235. b
236. c
237. a,c
238. a,b
239. b
240. a,c
241. b
242.c
243. b,c
244. c
245. b
246.a,c
247. a
248. c
249.a
250. a
251. b
252. a
253. a
II. Infractiuni contra patrimoniului
I
1!
254. c
255. b,c
256. a, b
257. b
258. b
259. b
260. a
261. a, c
262. c
263. b,c
264. b,c
265.a
266. b
267.a
268. a,b
269. b
270. a, b
271. b
272. b
273. c
274. a
275. b,c
276.c
277. a, c
278. a,c
279. b,c
280. b,c
281. a
282. b.
283. b
284. b,c
285. a,c
286. a,c
287. b
288. a
289. c
290. c
291. a, b
292. b
293. b,c
294. b,c
295. c
296. a,c
297. b,c
298. c
299. c
300. b
301. b, c
302. c
303. b
304. b
305. b
306. b,c
307.a,c
308. b
309. a,c
310. b,c
140
Drept penal. Partea speciala - Culegere de teste grilii
311. a
312.a
313. b
314.a
315. b, c
316. a, b
317. a, c
318. b
319. b,c
320. a,c
321. b
322. b,c
323. b
324. a,c
325. a
326. b
327. c
328.a
329. a,c
330.a,c
331. b, c
332. b,c
333. b
334. a, b
335. c
336. a
337. b,c
338. b, c
339. c
340. b
341. a
342.a
343.a
344. a, b
345.c
346. b
347.a
348. c
349. b
350. a,c
351. c
352. a
353.c
354. b
355.a
356. a,c
357.a,c
358. c
359. a,b
360. a, c
36l.a,c
362. b,c
363. b
364.a
365. b
366. c
367. c
368. a, b
369. b
370. a
371. b
372. b, c
373.a,b
374. a
375. a,c
376. b
377.a,b
378. a,c
379. c
380. a,c
381. b
382.a,b
383. c
384.a
385. a,b
386.a, b
387. b
388. b
389. b,c
390.a,b
391. b
392.c
393. b
394. c
395. b
396.a
397. b
398. b
399. c
111. Infractiuni contra autorittii
400.
401.
402.
403.
404.
a, b
c
b,c
b,c
b
405. c
406. c
407. a
408. b
409. a, b
410. a, c
411. a, c
412.c
413. a, b
414. b
'
141
Raspunsuri
.. :
f'
415. a,b
416. c
417. a,c
418. a, c
419. a, c
420. c
421. c
422. a
423. a, b
424. a,c
425. a,b
426. a,b
427. b,c
IV. lnfractiuni contra infptuirii justitiei
428. a
429. b
430. b
431. b
432. a,c
433. a,c
434.a
435. b
436.a
437. b
438. a,c
439.c
440. a,b
441. a, b
442. b,c
443. a,b
444. b
445. a,c
446. a, b
447.a,c
448. b
449. b
450. c
451. c
452. a,c
453. b
454. b
455. c
456. b
457. b,c
458. a, b
459. b,c
460. a
461. c
462. b
463. a
464. a
465. a, c
466. a,c
467. b
468. a,c
469. a,b
470. b
471. a, c
472.c
473.a,b
474. b
475.c
476. b
477. b
478. a, b
479.a
480. c
481. a, c
482. b,c
483.a,c
484. c
485. b
486.a
487. b,c
488.c
489. b
490. c
491. c
492. b,c
493. c
494. a, c
495. c
496. b,c
497. a, b
498. b
499. b
500. b
50l.a,b
502. b
503. a,c
504.a,b
505. a
506. b
507.c
508. b,c
509. b,c
510.a
511. b
512. a, c
513. b
514.a,b
515. a, c
516. a
517.c
142
518. a, b
519.a
520. a,c
521. a
522. b,c
523. b,c
524.c
525. a, b
526. c
527. b,c
528.a
529. b,c
530. b
53l.b,c
532. a,b
V. Infractiuni de coruppe ~i de serviciu
533. a
534. b,c
535. a
536. b,c
537. a,b
538. b
539. a, b
540. b
541. a, c
542. a
543. b,c
544. b
545. a, b
546. b
547. b,c
548. c
549. a,b
550. a,c
551. a, c
552. c
553. b
554. b
555. c
556. a
557. a, b
558. a
559. a
560. b,c
561. a, c
562. b
563.a,c
564. b,c
565. b,c
566. b
567. a,c
568. a, c
569. b
570.a, b
571. a, c
572. a, b
573. b
574. a
575. b
576.a
577. c
578.c
579. a,c
580.c
581. b
582.c
583. a, b
584. b
585. b
586. b,c
587. b
588. a,c
589. b
590. b,c
591. a, c
592. a,b
593. a, b
594. a, b
595. b,c
596. b,c
597. b
598. a,c
599. b,c
600. b
601. b, c
602. a
603. b
604. a
605. b
606. a
607. b,c
608. b,c
143
Riispunsuri
Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste gri/ii
VI. Infractiuni de fals
609. b
610. b
611. c
612. c
613. b, c
614. b,c
615.a, b
616. a, c
617.a
618. a, c
619. b
620. b,c
621. c
622. a
623. a
624. a
625. c
626. b
627. b
628. a,b
629. c
630. b
631. b, c
632. b
633. a,c
634. a
635.a
636. b,c
637. b
638. a, c
639. a,c
640. c
641. a, c
VII. Infractiuni contra sigurantei pe drumurile publice
642. a, b
643. c
644.c
645. a,c
646.a,b
647. a,c
VIII. Infractiuni contra familiei
648. b
649.a
650. a
651. a, b
652. b,c
653. b
654. a
655. a
656.a,c
657. a
658. a,b
659. b
660. a,c
661. a, c

Cioclei Rotaru Trandafir DR Penal SP Teste Grila Ed 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cioclei Rotaru Trandafir DR Penal SP Teste Grila Ed 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Valerian Cioclei

Drept penal. Partea special

Activitate: conferentiar universitar, Drept penal - Partea special ~i Criminologie,

Editura C.H. Beck

Editura C.H. Beck este acreditat CNATDCU

Drept penal. Partea special. Culegere de teste gril pentru examenele

Argument ................................................................................... VII

II. Infractiuni contra patrimoniului .......................................... 55

Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck

Redactor: Oana Dimitriu

VIII. Infractiuni contra familiei ............................................. 134

Rspunsuri ................................................................................. 137

Drept penal. Partea specialii- Gutegere de teste grilii

cuno~tintelor. Eie nu trebuie, ~i nici nu pot in opinia noastr, s

I. Infractiuni contra persoanei

Drept penal. Partea specialii- Culegere de teste grilii

In.fractiuni contra persoanei

9. Aplicarea mai multor lovituri cu btul unui minor in vrst

6. Fapta inculpatului care, cu ajutorul unui somnifer reu~e~te s

11. Care va fi incadrarea juridic, in cazul in care fptuitorul a

Drept penal. Partea specialii - Gutegere de teste grilii

Infractiuni contra persoanei

14. I. a aplicat lui V. cinci lovituri cu o nuia peste picioare. Una

18. Fapta de a aplica timp de cinci ore lovituri cu o nuia ud pe

15. I. i-a aplicat prietenului su V., bolnav de tuberculoz in

19. Aplicarea unei lovituri de cutit in zona inimii ~i producerea

20. Aruncarea cu putere, de Ia mic distant, a unei pietre de

Drept penal. Partea speciala - Culegere de teste grila

ln.fractiuni contra persoanei

23. Poate exista infractiunea de violent in familie [art. 199

28. In cazul omorului cu premeditare [art. 189 alin. (1) lit. a)

24. Poate exista infractiunea prevzut Ia art. 189 alin. ( 1) lit. c)

Omorul svr~it asupra unui jandarm aflat in misiune reprezmta:

Drept penal. Partea speciala- Culegere de teste grila

lnfracfiuni contra persoanei

33. Dac fptuitorul ucide victima pentru a-i sustrage banii,

38. Dac fptuitorul a ucis in aceea~i imprejurare, cu intentie,

34. Reprezint omor calificat (art. 189 C.pen.) omorul svr~it:

a) copilul nou-nscut, cu conditia de a fi viabil;

Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii

b) complicitate la uciderea ori vtmarea nou-nscutului sv~it de

lnfractiuni contra persoanei

48. Urmrind s obtin o rscumprare, X 1-a rpit pe minorul

Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii

Infractiuni contra persoanei

53. X ~i Y o constrng pe o tnr s Ii urmeze in apartamentul

57. Infractiunea de sclavie (art. 209 C.pen.):

54. Vtmarea corporal a unei persoane intr-un accident de

56. Infractiunea de lovire sau alte violente (art. 193 C.pen.) ~i

60. La infractiunea de violare de domiciliu:

Drept penal. Partea specialii - Culegere de teste grilii

ln.fractiuni contra persoanei

61. Dac fptuitorul ajut victima in aplicarea unei lovituri

62. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii (art. 191 C.pen.) se

67. Infractiunea delipsirede libertate:

70. In cazul infractiunii prevzute de art. 193 C.pen. (Lovirea

Drept penal. Partea specialii - Cu/egere de teste grilii

71. Infractiunea de vtmare corporal (art. 194 C.pen.) poate fi

75. Cnd taptuitorul aplic deliberat victimei lovituri ce i-au

lrifracfiuni contra persoanei

76. Tentativase pedepse~te:

a) 1a infractiunea de intrerupere a cursu1ui sarcinii, svr~it in

dep~it viteza legal, tar a i se retine o alt imprejurare imputa-