Drept de Procedura Penala. Partea Specială N CPP 2014

Drept de procedur penal.
Partea special 2014

1

Partea special a NCPP:
1. Urmrirea penal: obiectul urmririi penale este definit n art. 285 NCPP care nu este diferit
de vechiul art. 200 VCPP strngerea probelor care sunt necesare pentru constatarea existenei
infraciunilor pt. identificarea persoanelor cu privire la care exist presupunerea ca le-au svrit;
precum i pt. stabilirea rspunderii penale a acestora cu scopul lurii unei decizii juste.
2. Camera Preliminar: const n activiti specifice acestei etape, activiti care se realizeaz
de judectorul de Camer Preliminar (instituie nou) n vederea realizrii obiectului pocedurii n
Camera Preliminar. Obiectul procedurii n Camera Preliminar este prevzut n art. 242 NCPP:
verificarea competenei instanei, verificarea regularitii actului de sesizare a instanei, verificarea
legalitatii probelor, verificarea legalitii tuturor actelor de urmrire penal. Investirea instanei se
realizeaz de judectorul de Camer Preliminar.
3. Judecata: const n activiti specifice cu caracter procesual i procedural care se realizeaz
de o instan de judecat i care au ca scop realizarea obiectului judecii. Art. 371 NCPP obiectul
judecii l reprezint fapta i persoana pentru care a fost sesizat instana.
4. Procedurile speciale
5. Executarea: activiti specifice executrii, realizate de un judector specializat, judector
delegat cu executarea i de o instan specializat, instan de executare, n scopul aducerii la
ndeplinire a hotrrilor penale definitive i a celorlalte hotrri penale, care fr a fi definitive, sunt
executorii.
- aceste faze sunt diviziuni ale procedurii penale caracterizate de activiti i funcii specifice,
judiciare (cu exceptia funciei de executare care este o funcie de natur administrativ, cu toate c
tendina este de jurisdicionalizare).
- cu toate c urmrirea penal se situeaz la nceputul procesului penal, nainte de urmrirea penal
este necesar ca mai nti, organul judiciar penal competent potrivit legii, s fie sesizat. Sesizarea
organului judiciar penal const n ncunotiinarea acestora cu privire la svrirea unei fapte care ar
putea constitui o infraciune. Sesizarea organului judiciar penal ndeplinete o dubl funcie n
procesul penal:
1. Funcia de informare a organelor judiciare penale (notitia criminis): sesizarea este
modalitatea prin care organele judiciare penale iau cunotiin de svrirea unor fapte care ar putea
constitui infraciuni.
2. Funcia de justificare legal a activitilor pe care le efectueaz organele judiciare penale n
cadrul unui proces penal; sau altfel spus funcia de legitimare procesual a acestora. n consecin,
sesizarea este att temeiul de fapt al urmririi, ct i temeiul ei legal, juridic.
!!! Urmrirea penal nu poate fi declanat n absena vreunei sesizari care trebuie obinute cu
ndeplinirea dispoziiilor legale.
Mateu: SESIZAREA este o etap distinct n procesul penal, care se situeaz naintea urmririi
penale, chiar la debutul procedurii penale i a oricrei proceduri penale. Ea exist nainte de orice.
1. Sesizarea organelor de urmrire penal
2. Sesizarea judectorului de Camer Preliminar
3. Sesizarea instanei de judecat
Drept de procedur penal. Partea special 2014

2

Clasificarea prezint importan teoretic i practic: sesizarea organului de urmrire penal
se poate realiza de ctre oricine (orice persoan fizic sau juridic), chiar de ctre nsui organul de
urmrire penal. Sesizarea judectorului de Camer Preliminar i a instanei de judecat nu se poate
realiza dect de Ministerul Public, cu o singur excepie: a situaiei n care persoana vtmat se
plnge mpotriva soluiei procurorului de neurmrire sau de netrmitere n judecat, dac judectorul
de Camer Preliminar admitand plngerea i desfiintnd hotrrea procurorului, dispune nceperea
judecaii.
NCPP, prelund vechea reglementare, consacr ns o alt clasificare a modurilor de sesizare
a organului de urmrire penal, clasificare care este cea mai cuprinztoare:
1. Moduri generale
2. Moduri speciale
Interesul clasificrii: dac modurile generale pot fi nlocuite unele cu altele (adic se pot
substitui), modurile speciale sunt obligatorii, indispensabile, n sensul c atunci cnd sunt prevzute
expres de lege, absena lor mpiedic punerea n micare a aciunii penale.

Sesizarea organelor de urmrire penal

Sesizarea organelor de urmrire penal se realizeaz prin vreunul din modurile de sesizare
prevzute de lege condiie de valabilitate a sesizrii organelor de urmrire penal. Acestea sunt
prevzute n art. 288 NCPP
1
, ele fiind de dou feluri:
1. Moduri generale:
a. Plngerea (plngerea penal)
b. Denunul (denunul penal)
c. Actele de constatare ncheiate de alte organe de constatare (repr. o noutate)
Alte acte de constatare dect cele pe care le ntocmete OUP. O
constatre a unei infraciuni se poate realiza fie de OUP, ct i de alte
organe de stat care sunt specializate n constatrea de infraciuni, care au
aceast specializare de constatare (NCPP: art. 61 i 62).
d. Sesizarea din oficiu
e. Sesizarea persoanelor cu funcii de conducere
f. Constatarea infraciunilor flagrante
!!! Ultimele dou nu sunt prevzute expres n art. 288.

1
Art. 288
(1) Organul de urmrire penal este sesizat prin plngere sau denun, prin actele ncheiate de alte organe de constatare prevzute de lege
ori se sesizeaz din oficiu.
(2) Cnd, potrivit legii, punerea n micare a aciunii penale se face numai la plngerea prealabil a persoanei vtmate, la sesizarea
formulat de persoana prevzut de lege ori cu autorizarea organului prevzut de lege, aciunea penal nu poate fi pus n micare n lipsa
acestora.
(3) n cazul infraciunilor svrite de militari, sesizarea comandantului este necesar numai n ceea ce privete infraciunile prevzute la
art. 413417 din Codul penal.

3

2. Moduri speciale (nu pot fi nlocuite unele cu altele)
a. Plngerea prealabil a persoanei vtmate
b. Sesizarea formulat de persoana prevzut de lege
c. Autorizarea organului prevzut de lege
d. Sesizarea comandantului n cazul anumitor infraciuni svrite de militari

I. MODURI GENERALE
1. Pngerea
Plngerea: i are sediul de reglementare n art. 289 NCPP
2
. Ea reprezint dreptul comun n
materia sesizrii OUP, sunt aplicabile pt. orice modalitate de sesizare dintre cele prevzute de lege,
cu exceptia situaiei n care exist dispoziii derogatorii.
Alin. 1: ncunotinarea fcut OUP de ctre o persoan fizic sau juridic referitoare la o vtmare
cauzat de o infraciune. Cu alte cuvinte, este sesizarea fcut de persoan vtmat.
De ce legiuitorul folosete noiunea de infraciune? Din cauza noii definiii a infraciunii:
antijuridicitate (pericolul social nu mai face parte din structura infraciunii).
Mateu: nu cred ca se poate vorbi de o infraciune din chiar momemntul sesizrii OUP, ci de o
fapta care ar putea constitui infraciune.
Plngerea penal poate avea:
- forma scris: trebuie semnat n mod obligatoriu de persoana vtmat, sau dup caz de
mandatarul acesteia (pt. c plngerea penal nu trebuie s fie format n mod obligatoriu de
persoana vtmat, acesta poate forma plngerea penal i prin intermediul unui reprezentant
convenional, cu condiia ca mandatarul s fie special).

2
Art. 289
(1) Plngerea este ncunotinarea fcut de o persoan fizic sau juridic, referitoare la o vtmare ce i s-a cauzat prin infraciune.
(2) Plngerea trebuie s cuprind: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea i domiciliul petiionarului ori, pentru persoane
juridice, denumirea, sediul, codul unic de nregistrare, codul de identificare fiscal, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de
nscriere n registrul persoanelor juridice i contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convenional, descrierea faptei care formeaz
obiectul plngerii, precum i indicarea fptuitorului i a mijloacelor de prob, dac sunt cunoscute.
(3) Plngerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie s fie special, iar procura rmne ataat plngerii.
(4) Dac este fcut n scris, plngerea trebuie semnat de persoana vtmat sau de mandatar.
(5) Plngerea n form electronic ndeplinete condiiile de form numai dac este certificat prin semntur electronic, n conformitate
cu prevederile legale.
(6) Plngerea formulat oral se consemneaz ntr-un proces-verbal de ctre organul care o primete.
(7) Plngerea se poate face i de ctre unul dintre soi pentru cellalt so sau de ctre copilul major pentru prini. Persoana vtmat
poate s declare c nu i nsuete plngerea.
(8) Pentru persoana lipsit de capacitatea de exerciiu, plngerea se face de reprezentantul su legal. Persoana cu capacitate de exerciiu
restrns poate face plngere cu ncuviinarea persoanelor prevzute de legea civil. n cazul n care fptuitorul este persoana care
reprezint legal sau ncuviineaz actele persoanei vtmate, sesizarea organelor de urmrire penal se face din oficiu.
(9) Plngerea greit ndreptat la organul de urmrire penal sau la instana de judecat se trimite, pe cale administrativ, organului
judiciar competent.
(10) n cazul n care plngerea este ntocmit de ctre o persoan care locuiete pe teritoriul Romniei, cetean romn, strin sau
persoan fr cetenie, i prin aceasta se sesizeaz svrirea unei infraciuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene,
organul judiciar este obligat s primeasc plngerea i s o transmit organului competent din ara pe teritoriul creia a fost comis
infraciunea. Regulile privind cooperarea judiciar n materie penal se aplic n mod corespunztor.

4

- forma oral: presupune ca persoana vtmat s se prezinte personal n faa OUP care
primete plngerea penal n mod direct, nemijloc. Cu aceast ocazie, acesta ncheie un proces
verbal, care se semneaz att de persoana care formeaz plngerea, ct i de OUP. Se poate
prezenta i mandatarul cu condiia s fac dovada mandatului special, care trebuie s fie atasat
procesului verbal.
Persoana cu capacitate restrns sau fr capacitate de exerciiu n primul caz (forma
scris) plngerea se va formula de reprezentantul legal, iar n cel de-al doilea caz (forma oral) de
persoana vtmat n persoan, dar cu ncuviinarea persoanelor prevzute de legea civil. n cazul n
care fptuitorul este persoana care reprezint legal sau ncuviineaz actele persoanei vtmate,
sesizarea organelor de urmrire penal se face din oficiu.
Elementul de noutate pe care l aduce NCPP n raport de vechea reglementare este acela c:
plngerea penal se poate formula i n forma electronic; ea trebuie certificat cu semnatura
electronic conform dispoziiilor legale. n acest fel se face trimitere la legea special i anume Legea
nr. 455/2001.
Coninut. Plngerea penal, pentru a fi valabil, trebuie s aib coninutul prevzut de lege n
alin. 2 al art. 289, n care se prevede c plngerea trebuie s indice:
1. numele, prenumele i calitatea persoanei care formuleaz plangerea;
2. domiciliul sau adresa unde locuiete;
3. CNP-ul.
n cadrul persoanei juridice este necesar s se indice in plngere:
1. denumirea;
2. sediul;
3. codul unic de nregistrare
4. codul de identificare fiscal
5. numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n registrul persoanelor
juridice
6. contul bancar
De asemenea, este necesar ca n plngere s se mai indice:
a. reprezentantul legal sau convenonal.
b. o descriere a faptei care va fi adus la cunotiina OUP, pentru aceasta se vor indica toate
elementele de fapt pe care le cunoate persoana vtmat.
c. indicarea faptuitorului (Indicarea persoanei se face doar dac acesta este cunoscut)
d. indicarea mijloacelor de prob, dac acestea sunt cunoscute.

!!! Dac plngerea este greit ndreptat se trimite organului judiciar competent.

Se poate face si prin substituii procesuali:
1) Soul pentru cellalt so
2) Copilul major pentru prini
- pt. a fi valabil plngerea, persoana vtmat este chemat i ntrebat despre
nsuirea plngerii. Dac nu i nsuete plngerea, aceasta nu este valabil.

5

!!! Obligaia de a primi orice plngere, iar OUP nu poate refuza primirea oricrei plngeri.
Sesizarea determin competena!!!

2. Denunul
Denunul este prevzut n art. 290 NCPP
3
. Ca element de noutate se prevede, n mod explicit,
c denunul pt. a fi valabil nu poate fi scris dect personal de ctre denuntor.
Denunul: ncunotineaz OUP cu privire la realizarea unei infraciuni, realizat de orice
persoan; este vorba de o persoan independent, o alt persoan fa de persoana vtmat. O
persoan care nu trebuie s justifice un interes procesual. La baza denunului st ndatorirea
general pe care o are orice persoan de a denuna orice infraciune de care ia cunotiin pe orice
cale, n mod direct sau indirect.
Mateu: aceast prevedere, din art. 290 NCPP, este o prevedere redundant pentru c acest
art. care reglementeaz denunul nu este altceva dect o norma de trimitere, face trimitere
exhaustiv care reglementeaz toate condiiile de form i de fond de formulare a plngerii penale,
inclusiv la formularea plngerii n mod indirect.
!!!Denunul pt. a fi valabil trebuie s fie ntocmit i semnat personal de denuntor. Nu se
poate face prin reprezentare sau substituii procesuali.
n principiu, denunul este dezinteresat i facultativ, pt. c are la baz contiina fiecrei
persoane. Excepii: cnd denunul este obligatoriu (ex: omisiunea de nedenuare a unor infraciuni);
cnd denunul nu este dezinteresat (ex: cazul persoanelor care sunt implicate n svrirea unor
infraciuni, unde denuntorul are interes s denune fapta pentru a beneficia de impunitate; spre
exemplu: faptele de corupie).
Autodenunul aceleai condiii ca i denunul, i care trebuie s aib la baz o manifestare
de voin liber, neviciat.
Denunul anonim (care nu este semnat de denuntor) situaie nereglementat de lege.
aceeai valoare ca denunul care nu este semnat de denuntor: NU este valabil, ns el poate fi
folosit de OUP cu titlu de informaie care ar putea servi OUP la o eventual sesizare din oficiu.

3. Sesizarea persoanelor cu funcie de conducere sau de alte persoane
Reglementat la art. 291 NCPP sesizarea este obligatorie. Este un mod general de sesizare
i se aporpie de denun.
Condiii: de la denun.

3
Art. 290
(1) - Denunul este ncunotinarea fcut de ctre o persoan fizic sau juridic despre svrirea unei infraciuni.
(2) - Denunul se poate face numai personal, dispoziiile art. 289 alin. (2), (4)(6) i (8)(10) aplicndu-se n mod corespunztor.

6

Persoanele vizate:
orice persoan cu funcie de conducere n cadrul unei autoriti a administraiei
publice sau n cadrul altor autoriti publice, instituii publice ori al altor persoane
juridice de drept public,
precum i orice persoan cu atribuii de control,
care, n exercitarea atribuiilor lor, au luat cunotin de svrirea unei infraciuni pentru
care aciunea penal se pune n micare din oficiu;
aceste personae sunt obligate s sesizeze de ndat organul de urmrire penal i s ia
msuri pentru ca urmele infraciunii, corpurile delicte i orice alte mijloace de prob s nu
dispar. Nu trebuie s se limiteze la simpla sesizare, ci trebuie s ia toate msurile necesare.
Alin. 2 reia vechea prevedere stabilind c asemenea obligaie revine i altor persoane care
ndeplinesc un serviciu public sau care desfoar activiti care se afl sub conducerea unui serviciu
public: Orice persoan care exercit un serviciu de interes public pentru care a fost nvestit de
autoritile publice sau care este supus controlului ori supravegherii acestora cu privire la
ndeplinirea respectivului serviciu de interes public, care n exercitarea atribuiilor sale a luat
cunotin de svrirea unei infraciuni pentru care aciunea penal se pune n micare din oficiu,
este obligat s sesizeze de ndat organul de urmrire penal.

Actele de constatare ncheiate de organele de constatare a infraciunilor
Elementul de noutate major fa de VCPP este acela ca actele organelor constatatoare nu
mai constituie mijloace de prob, ci reprezint acte de sesizare potrivit legii. Se prevede cu titlu de
principiu art. 61 al. 1 obligaia organelor de constatare ca n situatia n care exista date din care
rezulta o suspiciune rezonabila ca a fost savarsit o fapta care ar putea constitui infractiune sa
intocmeasca proces verbal.
Mateu: Procesul verbal nu poate constata infractiunea pentru c daca ar fi aa s-ar nclca principiul
prezumiei de nevinovie, ci poate constata doar mprejurri de fapt care ar putea justifica sesizarea
organelor de urmarire penala.
Organele de constatare sunt potrivit art. 61:
1. organele inspeciilor de stat, ale altor organe de stat, precum i ale autoritilor
publice, instituiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infraciunile
care constituie nclcri ale dispoziiilor i obligaiilor a cror respectare o controleaz, potrivit
legii; e vorba de legile speciale.
2. organele de control i cele de conducere ale autoritilor administraiei publice, ale
altor autoriti publice, instituii publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru
infraciunile svrite n legtur cu serviciul de ctre cei aflai n subordinea ori sub controlul
lor.

7

- pentru infraciunile svrite n legatur cu serviciu de persoane care se afl n ordinea i
controlul acesteia.
3. organele de ordine public i cele de siguran naional pt. infraciunile constatate in
timpul exercitarii atributiilor prevazute de lege cum e cazul jandarmeriei, politiei comunitare sau a
serviciilor specializate in culegerea de informatii (serviciul de protectie si paza).
- se adauga si organele de constatare speciale, cele mentionate la art. 62 respectiv
comandanii de nave i aeronave.

Noutatea NCPP include actele de constatare in categoria modurilor de sesizare a organelor
de urmarire penala. Sub imperiul vechiului cod, actele incheiate de organele de constatare erau
mijloace de proba, pe noul cod sunt prin ele nsele acte de sesizare a organelor.
Categorie speciala: comandanii de nave i aeronave art. 62 CPP la fel ca in VCPP. In
viziunea NCPP au competenta de a efectua verificari in timpul cnd navele i aeronavele se afla n
afara porturilor si aeroporturilor din ar, n privina tuturor lucrurilor aflate asupra persoanelor care
se afla pe nave sau aeronave or asupra lucrurilor pe care acestea le folosesc. Totodata li se
recunoate comandantilor de nave si aeronave n alin. 1 i dreptul nelimitat de efectuare de
perchezitii corporale asupra persoanelor aflate pe nava sau aeronava. Acest text intra in contradictie
cu alin. 3 al aceluiai articol care prevede ca doar n cazuri de infraciuni flagrante comandanii de
nave si aeronave pot efectua perchezitii corporale, avand si dreptul de a-l prinde pe faptuitor
(termen preluat din vechiul cod) si de a o preda imediat dupa ce nava sau aeronava intra pe teritoriul
romanesc, autoritatilor penale speciale competente.
Se pune problema daca in privinta comandantilor de nave si aeronave exista o derogare fata de
procedura comuna, in sensul ca in toate cazurile au loc perchezitii adica nu numai in cazul
infractiunilor flagrante? Sunt dispozitii care se contrazic!
In toate cazurile, att n cazul organelor de constatare comune art. 61 cat si organelor de
constatare speciale art. 62, potrivit NCPP, acestora nu le este permis sa obtina declaratii de la
faptuitor si de la persoanelor prezente si nici sa evalueze situatia de fapt, ci se limiteaza la observarea
locului unde s-a savarsit pretinsa infractiune, unde are loc constatarea, la ridicarea mijloacelor
materiale de proba inclusiv a corpurilor delicte care sunt mijloace materiale de proba si inaintarea
acestora imediat organelor judiciare penale competente.
In toate cazurile organele de constatare intocmesc procese verbale care sunt acte de sesizare
ale organelor de urmarire penala. Actele de constatare se consemneaza in procesul verbal. In
cuprinsul procesului verbal se consemneaza constatarile si toate activitatile efectuate de catre
organele de constatare. In privinta organelor de constatare comune din art. 61 se prevede obligatia
acestora de a efectua constatari ori de cate ori exista suspiciunea rezonabila ca a comis-o infractorul.
Organele de contatare nu are facultatea de exercitare a atributiilor de serviciu, ci au obligatia de
exercitare a atributiilor de serviciu care sunt prevazute de lege.
!!! Organele de constatare nu pot constata infractiuni. Constatarea infractiunilor este un atribut
exclusiv ale organelor de urmrire penal

8

Organele de constatare, fr s se ncalce principiul prezumiei de nevinovatie, pot efectua
constatari cu privire la imprejurarile de fapt a caror constatare face parte din atributiile de serviciu
prevazute de lege. Cea mai importanta categorie de organe de constatare este cea reglementata la
lit. a) art. 61 al. 1 CPP respectiv organele inspectiilor de stat, ale altor organe de stat, ale autoritatilor
publice, institutiilor publice sau a altor persoane juridice de drept public. Dintre acestea cea mai
importanta categorie o reprezinta categoria organelor fiscale care au atributia de sesizare a
organelor de urmarire penala atunci cand constata imprejurari de fapt care ar putea reprezenta
elemente constitutive ale unei infractiuni. In aceasta privinta sunt aplicabile prevederile cuprinse in
legile speciale OG nr. 92/2003 modificata n 2013 prin Legea nr. 255 privind codul de pr. fiscala si
OUG nr. 74/ 2013 privind reorganizarea ANAF (Agentiei Nationale de Administrare Fiscala) care
aduce 2 modificari esentiale:
- determin dispariia Grzii Financiare i inlocuirea acesteia cu Directia Generala Antifrauda
care e alcatuita din inspectori fiscali care asigura suportul tehnic al procurorului in privinta
descoperiri de infractiuni din domeniul economico-financiar.
- absorbirea Autoritii Naionale Vamale n Agentia National de Administrare Fiscala care
prin inspectori proprii efectueaza i controlul de specialitate in domeniul vamal.
Asigura posibilitatea integrarii parchetelor pe o durata determinata a inspectorilor fiscali, in
calitatea acestora de specialisti care la solicitarea scrisa a procurorului dupa nceperea urmririi
penale pot efectua constatari de specialitate care constituie mijloace de proba in procesul penal.

4. Sesizarea din oficiu
Este un mod intern de sesizare, sesizarea interna pe care o face organul de urmarire penala,
procurorul personal sau organul de cercetare penala personal. Sesizarea din oficiu mai este
cunoscuta i sub denumirea de autosesizare.
De regula organele de urmarire penala sunt sesizate din exterior prin plangeri. Organele de
urmrire penal acioneaza de o maniera reactiva, intervin n procesul penal ca urmare a unor
sesizari externe. Datorita cresterii infractionalitatii, datorita aparitiei criminalitatii, a coruptiei, a
dezvoltarii cercetarii proactive - care are la baza initiativa organului de urmrire penal, cercetarea
proactiva sta la baza sesizarii din oficiu.
Sesizarea din oficiu este reglementata la art. 292 NCPP: este sesizarea cu privire la savarsirea
unei infractiunii de catre organul de urmarire penala care ia cunostinta prin orice mijloc de savarsire
unei infractiuni. Alte modalitati prin care organul de urmarire penale ia cunostinta de savarsirea unei
infractiuni fata de cele care constituie moduri distincte de sesizare, adica altele decat plangere,
denunt, sezizarea persoanelor cu functii de conducere sau atributii de control si constatarile de
specialitate ale organelor de specialitate.
Sesizarea din oficiu se realizeaza prin:
1. Constatarea proprie, personala, nemijlocita a unei infractiuni cum e cazul infractiunilor
flagrante, o constatare prin propriile simturi si pe care organul de urmarire penala o percepe

9

in mod nemijlocit. Are obligatia ca in orice moment sa constate infractiunea si daca e
competent sa se autosesizeze.
2. Se realizeaza si prin presa scrisa si audiovizuala;
3. n urma unui zvon public informatie care circula intr-un anumit mediu; informatie care
poate fi verificata.
4. n urma cercetrii unei alte cauze ex: se urmareste o infractiune de evaziune fiscala si in
acest scop se utilizeaza metode speciale de supraveghere si cercetare. In urma supravegherii
tehnice constand intr-o supraveghere audio rezulta si savarsirea unei infr de coruptie, de ex.
pe baza acestei interceptari oup se poate sesiza din oficiu. Sau este surprinsa o discutie intre
2 detinuti intr-o celula, care e supusa unei supravegheri din motive de securitate care trebuie
asigurate in timpul unei masuri privative de libertate sau a unei pedepse privative de
libertate.
5. Poate folosi informatori sau colaboratori in privinta sesizarii din oficiu, sunt mentionati
expres in NCPP sunt persoane care au legaturi cu suspecti sau alte persoane care au
cunostinte de savarsirea unei infractiuni, ocazionali sau permanenti, informatori platiti de
OUP.
6. Se pot folosi servicii specializate in culegerea de informatii, adeseori OUP primesc rapoarte
ale serviciilor de specialitate: protectie si paza SRI.
Legiutorul s-a multumit sa stabileasca posibilitatea OUP de a lua cunostinta si de a sesiza prin orice
cale. In toate cazurile indiferent de sursa sesizarii organului de urmarire penala este obligat sa
ntocmeasca proces verbal!!! numit proces verbal de sesizare din oficiu, mod general, in acest caz
inceperea urmariri penale poate fi dispusa pe baza procesului verbal de sesizare din oficiu.
Continutul procesului verbal trebuie sa aib coninutul oricrei plangere penala!

5. Constatarea infraciunii flagrante
Reglementat n art. 293 NCPP. n NCPP nu mai e reglementata procedura speciala a
infractiunilor flagrante. Pe NCPP constatarea infractiunilor flagrante nu e procedura speciala, ci este
mod general de sesizare a organelor de urmarire penala. Este un mod distinct de sesizare sau face
parte din sesizarea din oficiu? Mateu: servete la sesizarea din oficiu doar atunci cand apartine
organului de urmariri penale. In celelalte cazuri in care constatarea se face de alte organe de stat,
constatarea infractiuni flagrante este mod distinct de sesizare.
Definitia infractiunea flagranta preluata din VCPP este infractiunea descoperita chiar in
momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire chiar de organul de urmarire penala care e
competent. Este considerata infractiune flagranta si infractiunea a carei faptuitor este urmarit
imediat dupa savarsire de un organ de ordine publica si de siguranta publica, de persoana vatamata,
de martorii oculari sau strigatul public or prezinta urme care justifica suspiciunea rezonabila ca ar fi
savarsit infractiunea sau este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau
orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la infractiune.
Elementul de noutate: faptuitorul imediat dup savarsire este urmarit de organul de ordine
publica si siguranta nationala. Organul de ordine publica si siguranta national (jandarmeria, politia

10

comunitara, serviciile specializate in informatii) face parte din categoria altor subiecti procesuali
mentionati n art. 34 care prevede i organele de constatare. Se pune problema de a sti daca o
atributie de serviciu prevazuta de legea speciala se tranforma intr-o obligatie pentru organul de
ordine publica sau siguranta national, daca atributia de serviciu este obligatie Mateu: este
obligatie. Organul este obligat sa intocmeasca proces verbal care se numeste proces verbal de
constatare a infractiunii flagrante, in care are obligatia sa consemneze constatrile efectuate,
activitatile desfasurate, inscrisurile si mijloacele materiale ridicate la locul unde s-a facut constatarea.
Procesul verbal se va inainta imediat organului de urmarire penala potrivit actelor de sesizare si se
vor atasa la procesul verbal plangerile, cererile efectuate, precum si toate inscrisurile si mijloacele
materiale.
Legat de constatarea infractiunii flagrante art. 13 reglementeaza in mod expres exercitarea
unui drept a oricarei persoane, drept care extinde si la organul de constatare cel de ordine publica si
siguranta nationala, si anume dreptul de al prinde pe faptuitor si al imobiliza cu conditia predrii
imediate autoritatii judiciare.
Art. 294 reglementeaza 2 situatii:
1. Sesizarea facuta prin plangere sau denunt nu indeplineste conditiile de forma prevazute de
lege (fie nu e completa, fie starea de fapt descrisa este neclara) pentru care NCPP a mentinut
veche solutie - restituirea pe cale administratica a plangerii sau denuntului persoanei care a
intocmit plangerea sau denuntul n vederea completarii acesteia. Aceasta solutie este
necorespunzatoare, se putea chema persoana care a facut plangerea sau denununtul pentru
a o pune sa completeze.
2. Sesizarea sub oricare din modalitati ndeplinete condiiile de admisibilitatea (de forma) ns
din cuprinsul ei rezulta existenta unui caz de mpiedicare a punerii n micare a aciunii
penale dintre cele prevzute n art. 16 NCPP. n aceasta situatie organul de cercetare penala
care primeste plangerea sau denuntul sau sesizarea facuta de organul cu o functie de
conducere sau control, nainteaz procurorului care supravegheaza activitatile de cercetare,
propunerea de casare. Daca e ntemeiata procurorul dispune clasarea printr-o ordonan.

II. MODURI SPECIALE
1. Sesizarea sau autorizarea organului prevzut de lege
Acest mod exista atunci cand este prevazuta o conditie formala de procedura pentru
nceperea urmariri penale, condiie care e obligatorie, in absenta careia neputand fi dispusa
nceperea urmariri penale. In situatia in care legea prevede ca pentru inceperea urmririi penale este
necesar sa existe o sesizare sau autorizare a unui organ prevazut de lege, urmarirea penala nu poate
ncepe sau actiunea penala nu poate fi pusa in miscare.
Art. 109 al. 2 din Constitutie pentru urmarirea membrilor guvernului - conditia existentei
unei cereri de urmarire care poate fi formulata de presedintele Romaniei, de Senat sau Camera
Deputatilor. In absenta cererii, membri guvernului nu pot fi urmariti penal. In situatia in care un
membru al Guvernului conform Legii nr. 115/99 are o dubla calitate: acea de membru al Guvernului,

11

cat i de membru al Parlamentului, senator sau deputat pt. nceperea urmaririi nu este suficienta
doar cererea de urmarire efectuata, ci este necesar s se obin i ncuviintarea camerei din care face
parte, Senat sau Camera Deputailor.
n cazul infraciunii de concurenta neloiala trebuie sesizarea Camerei de Comer i Industrie
i a Consiliului Concurenei.
In cazul infraciunilor svrite de militari, este cazul doar anumitor infractiuni, cele
prevazute de NCP (413-417). Pentru aceste cazuri de infractiuni, urmarirea penala nu se poate realiza
decat daca exista sesizarea comandantului.
In aceste cazuri in care este necesara obtinerea unei sesizari care trebuie intocmita de
persoana prevazuta de lege ori o alta conditie prevazuta de lege art. 294 ind. 1 NCPP introdus prin
legea de punere in aplicare, prevede obligatia pentru organul de urmrire penal de efectuare a unor
verificari prealabile. Textul legal nu le defineste. Verificarile prealabile sunt vechile acte
premergatorare, acte de investigatie exterioare procesul, care au ca scop obtinerea datelor
necesare organului de urmarire penala pentru solicitare sesizarii sau autorizarii organului prevazut
de lege sau pentru indeplinirea unei alte conditii (de forma, procedura) necesare pentru inceperea
urmarii penale. Se prevede ca in acest caz organul de urmrire penal atunci cand se adreseaza
institutiei prevazute de lege in vederea obtinerii sesizarii sau autorizarii va inainta acesteia un referat
care va trebui sa contina toate datele necesare privind savarsirea unei presupuse fapte, care ar putea
constitui infractiune si care justifica indeplinirea sesizarii sau autorizarii organului prevazut de lege.
Verificarile prealabile pot consta in orice acte de verificare cu conditia ca ele sa fie efectuate
cu respectarea dispozitiilor legale. Metodele speciale de supraveghere sau cercetare nu pot fi
folosite in aceasta etapa deoarece se cere conditia inceperii urmariri penale. Aceasta posibilitate
creata pentru organul de urmrire penal n vederea obtinerii autorizatiei prevazute de lege e lipsita
de eficienta, fiindca se reduce la acte de verificare care pot fi efectuate inainte de inceperea urmririi
penale care nu sunt reglementate de NCPP, care si-a propus eliminarea actelor inainte de proces.
Doar sesizarea exista inainte de nceperea urmariri penale. Verificari situate intre 2 momente: intre
sesizare care e obligatorie si momentul obtinerii conditiei prevazute de lege. Se pune problema de a
sti care este modalitatea prin care este legitimata activitatea urmaririi penale de urmatoarele
verificari, in conditiile in care nu este vorba de o sesizare generala, ci de o sesizare speciala. Se incalca
principiul legalitatii, se pune problema de a sti care e modul de sesizare a organului de urmarire
penala in vederea realizari verificarii.

2. Plgerea prealabil a persoanei vtmate
Este o conditie de punere in miscare a actiunii penale in cazurile prevazute expres de lege. La
fel ca in VCPP, si in actuala reglementare plangerea prealabila se adreseaza direct organului de
cercetare penala sau procurorului.
Conditia termenului: Termenul de introducere a plangeri este de 3 luni si incepe sa curga nu
din momentul in care persoana vatamata a cunoscut cine este faptuitotul ca in VCPP, ci din
momentul in care s-a savarsit presupusa infractiune. Ratiunea alegerii acestui moment aceasta

12

prevedere tine seama ca in NCPP procesul penal incepe cu o etapa investigativa cu privire la fapta,
adic cu o urmarire in rem.
Pentru persoanele care sunt incapabile termenul de 3 luni curge de la data la care
reprezentatul legal a cunoscut ca s-a savarsit fapta care poate fi infractiune. Cand reprezentatul legal
este faptuitorul - termenul de 3 luni curge de la data numirii noului reprezentant.
Continutul plangerii prealabile: si in privinta procedurii sunt aplicabile toate regulile privind
plangerea penala cu exceptia posibilitatii introducerii prin substituiti procesuali (so sau copilul
major), numai personal sau prin reprezentant legal sau conventional.
Plngerea greit ndreptat se considera in termen daca a fost depusa la organul judiciar
penal necompetant in termenul prevazut de lege. Plangerea se va trimite pe cale administrativa
organului de urmarire penala competent.
Caracterele plangerii prealabile:
- Are caracter obligatoriu - indispensabila, nu poate lipsi, up nu poate fi inceputa daca lipseste;
- Pesonala introdusa personal, mandat special sau repreznetant;
- Indivizibila - in caz de indivizibilitate activa adica in caz de pluralitate de persoane vatamate
plangerea prealabila este valabila chiar daca e introdusa de o singura persoana vatamata. In
caz de indivizibilitate pasiva daca exista o pluralitate de persoane care se presupune ca a
savarsit infractiunea este suficient ca plangerea sa fie introdusa impotriva unei singure pers.
- Netransmisibila, nu poate fi transmisa pe calea de succesiune, fiind un drept personal. In
situatia in care persoana vatamata decedeaza in cursul procesului penal, procesul penal nu
poate continua mostenitorii nu pot prelua plangerea prealabila, fiind caz de clasare.
Procedura plangerii prealabile:
In situatia in care plangerea prealabila nu indeplineste conditiile de forma prevazute de lege,
ea nu poate fi restituita pe cale administrativa persoanei vatamate, ci este necesar ca organul de
urmrire penal sa cheme persoana s completeze plangerea. Organul de urmarire penala este
obligat sa efectueze urmarirea penala atunci cand plangerea prealabila ndeplineste toate
conditiile de forma si de fond.
Daca din continutul plangerii rezulta un caz de impiedicare, organul de cercetare penala va
nainta procurorului propunearea de clasare. In caz de infraciune flagranta organul este obligat
sa constate infractiunea, dup care cheama persoana vatamata i o ntreab daca formuleaza
plangere prealabila. In caz afirmativ organul de urmrire penal ncepe urmrirea penal, iar in
cazul in care nu formuleaza plangerea prealabila, organul de cercetere penala inainteaza lucrarile
procurorului impreuna cu propunearea de clasare.


13

URMRIREA PENAL
Dupa sesizare nu mai exist alte acte dect urmarirea, n afara cazului in care exista caz legal
de impiedicare, se declanseaza urmarirea penala (are caracter procesual), este o faza procesuala
distincta a procesului penal. Toate acestea sunt in art. 306 al 1 NCPP dupa sesizare organul de
cercetare penala cauta si strange date si informatii privind existenta unei infractiuni si privind
identificare faptuitorului.
Alin. 2 defineste aceste acte pe care le denumeste acte de cercetare. Dupa sesizare organul
de cercetare are dreptul de a cauta si a strange acte privind identificarea faptuitorului care sunt acte
cu caracter extraprocesual. In cadrul unui proces penal nu pot fi obtinute date, ci in cadrul
procesului penal declanat se pot obtine probe, datele sunt exterioare cadrului procesul, ele pot
furniza doar simple informatii. Mateu: In realitate avem de a face cu menierea vechilor acte
premergtoare; singura diferen dintre vechiul cod si cel actual fiind doar de terminologie, in sensul
ca ele nu se mai numesc acte premergatoare, ci se numesc acte de cercetare. Mateu: art. 306 al. 1
intra in contradictie cu art 305 al. 1 aceluiasi cod care reglementeaz o procedura de urmarire in rem,
care se realizeaza exclusiv pe baza sesizarii. Daca art. 305 alin. 1 prevede ca sesizarea este urmata
doar de o urmarire in rem, art. 306 alin. 1 prevede ca sesizarea este urmata inainte de inceperea
urmarii de o activitate de obtinere de date sau informatii de catre organul de cercetare penala. Art.
306 reglementeaza una din formele fundamentale ale urmaririi penale i anume cercetarea penala.
Definitia: Urmarirea penala este o faza distincta a procesului penal care face parte din proces
alaturi de celalalte faze, respectiv faza preliminar, judecata si executarea. Este definit prin obiect,
in art. 285 al. 1 NCPP, constand in strangerea probelor necesare pentru stabilirea existentei unei
infractiuni, pt. identificarea persoanei care a savarsit-o si stabilirea raspunderii penale ale acestei, in
vederea luarii unei decizii juste. Noutatea fata de VCPP: schimbare de terminologie nu se vorbeste in
privinta obiectului urmariri penale de faptuitor, ci se vorbete de persoana care a savarsit o
infractiune. Mateu: si aceasta terminologie este criticabila pentru ca in acest stadiu incipient al
procesului penal nu se poate vorbi de persoana care a savarsit o infractiune, ci se poate vorbi de o
persoana cu privire la care exista presupunerea ca a savarsit o infractiune.
Limitele urmariri penale:
- Dpdv al timpului;
- Dpdv al obiectului urmariri penale.

Dpdv al timpului urmrire penal se realizeaza intre 2 limite: initial ad-hoc care corespunde
initierii procesului penal; si care consta in inceperea urmariri penale. Particularitatea fata de VCPP:
inceperea urmrire penal se realizeaza in rem adica doar cu privire la fapta. Aceasta reglementare
este o consecinta a faptului ca in lumina NCPP pana in momentul rezolvarii cauzei de catre procuror
urmrirea penal se realizeaza in 2 etape disctincte:
1. Etapa de investigare cu privire la fapta (in rem) care este marcata de inceperea urmririi
penale exclusiv pe baza sesizarii.
2. Etape investigativa cu privire la persoana care e marcata de inceperea urmariri penala de
procuror (competenta exclusiva apartine procurorului) cu privire la o persoana. Momentul final al
urmariri penale este dat de solutionarea cauzei penale de catre procuror, fie printr-o solutie de

14

netrimitere in judecata de neurmarire, fie prin trimiterea in judecata marcata de sesizarea
judecatorului de Camera Preliminara si a instantei care se realizeaza tot de procuror.

Principiile specifice urmririi penale
Urmrirea penal se distinge prin trei trsturi specifice:
1. Nepublicitatea (prevzuta n mod expres n art. 285 alin. 2 NCPP) este nepublic, dar
nu este secret.
- nepublicitatea ea este cunoscut doar de persoanele care sunt interesate, adic de pri i
de persoanele care sunt implicate n urmrire. Spre deosebire de faza de judecat care este public,
acest lucru reprezentnd o garanie important a respectrii drepturilor persoanelor i a unui proces
penal echitabil.
- nepublicitatea se datoreaz intereselor urmririi penale, care pretinde ca actele i
procedurile de urmrire penal s nu fie cunoscute n fiecare moment, ci numai n anumite
momente.
- nepublicitatea este relativ, astfel n anumite limite, Noul Cod permite consultarea
dosarului de urmrire penal de ctre pri .a., nc din domeniul de debut al urmririi penale. (art.
94 NCPP).
Consecina: toate procedurile care se trealizeaz n cursul urmririi penale de judectorul de
drepturi i liberti (este vorba de msurile preventive, n special) sunt proceduri camerale (se
realizeaz n Camera de Consiliu).
2. Lipsa de oralitate care decurge din nepublicitate i face ca urmrirea penal s aib un
caracter preponderent scris, astfel OUP efectueaz acte i dispun msuri n scris. De asemenea,
prile i subieci procesuali principali precum i avocaii acestora care participa la urmrirea penal
se exprim n scris (obieciuni, cereri, plngeri toate n scris).
- nu se poate vorbi de un caracter scris absolut.
- n faza de urmrire penal, caracterul este preponderent scris. Totui, exist excepii
forma orala/verbala a urmririi penale (procedurile de audiere, de persoane pers. fac relatri i
rspund la ntrebri).
3. Caracterul necontradictoriu decurge din trasturile anterioare. Este specific
urmririi penale pt. c toate dispoziiile pe care le d OUP n privina actelor i msurilor de urmrire
penal sunt unilaterale.
- prile i subiecii procesuali principali, precum i avocaii acestora nu sunt ntrebai n
prealabil cnd se efectueaz un act, nu se pun n discuia prilor aceste acte. Ele se comunic dup
efectuarea lor i dup luarea msurii. Avocaii sunt ncunotiinai.
- nici aceasta nu e absolut, astfel exist i aspecte de form de contradictorialitate, astfel
procedurile privind msurile preventive (cu excepia msurii reinerii) sunt proceduri contradictorii
care presupun dezbateri contradictorii.


15

Formele fundamentale ale activitilor de urmrire penal
Urmrirea penal este o faz procesual complex prin coninutul ei (alctuit din
numeroase activiti procesuale care se materializeaz prin acte de procedur, care au o continuitate
i care se caracterizeaz printr-o finalitate, n sensul ca ele nu sunt ndreptate n mod ntmpltor, ci
sunt orientate spre un anumit scop), dar i prin multiplicitatea organelor judiciare penale care
intervin n faza de urmrire penal.
NCPP realizeaz o schimbare de raport ntre formele tradiionale clasice de urmrire penal
existente n sistemul nostru. Ele, n principiu, nu se ndeprteaz de cele care au fost reglementate de
cele ale VCPP, de aceea se poate spune c nu exist deosebiri semnificative.
Diferena care exist: inversarea raporturilor.
Dac n lumina codului anterior, prima atribuie a procurorului, care este i care a rmas a
funciei de urmrire, o reprezint urmrirea penal proprie, cea efectuata persoanal de procuror (cu
diferena c n NCPP nu mai e prima), ci prima este conducerea i supravegherea activitii
organelor de cercetare penal, urmrirea penal proprie fiind a doua.
- s-a realizat prin restrngerea cazurilor n care procurorul efectueaz personal urmrirea penal, din
doua raiuni: economie de timp i concentrarea procurorului asupra infraciunilor grave i a celor cu
grad ridicat de complexitate, n scopul nfptuirii justiiei. n acest fel, marea majoritate a
infraciunilor sunt cercetate de organele de cercetare penal. Asistm astfel la o dezvoltare a
cercetrii penale ca fiind forma de urmrire penal de baz care se realizeaz n mod nemijlocit de
OCP sub conducerea i supravegherea unui procuror care are aceast atribuie potrivit legii.
Forme de urmrire penal:
1. Cercetarea penal cea de baza, primar care este efectuat de executani
2. Conducerea i supravegherea OCP realizat de procuror
3. Urmrirea penal proprie realizat personal de procuror

1. CERCETAREA PENAL
- apare reglementat n mod implicit n art. 306 NCPP care poart denumirea generic,
marginal: obligaiile organului de urrire penal, in realitate se reglementeaz activitile OCP!!!
Art. 306 alin. 1 debuteaz cu o mare eroare: Pentru realizarea obiectului urmririi penale, organele
de cercetare penal au obligaia ca, dup sesizare, s caute i s strng datele ori informaiile cu
privire la existena infraciunilor i identificarea persoanelor care au svrit infraciuni (n.n.
presupuse), s ia msuri pentru limitarea consecinelor acestora, s strng i s administreze
probele cu respectarea prevederilor art. 100 i 101.
- n realitate avem de a face cu o schimbare de terminologie. Practic noul cod doar aparent
renun la efectuarea de acte premergtoare, pt. c n realitate se prevede chiar o obligaie pt. OCP
ca dup sesizare s strng date n NCPP: acte de cercetare, n loc de acte premergtoare.

16

Cercetarea penal const n strngerea de probe de ctre OCP care se realizeaz dup
regulile generale privind administrarea probelor precum i dup regulile speciale privind
administrarea probelor in faza de urmrire penal.
- ocp se pronun prin ORDONAN, ocp poate s dispun, din oficiu sau la cerere,
administrarea de probe dac sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege. Se prevede expres cerina
ca probele s se administreze n mod obiectiv de organul de cercetare penal (n favoarea/n
defavoarea persoanei) i ca probele sa realizeze o cercetare integrala a faptei.
Cercetarea penal nu se reduce la strngere de probe, ci ea mai poate consta i n propuneri
motivate pe care OCP le ntocmete i pe care le nainteaz procurorului care supravegheaza actele
de cercetare penal (acte de urmrire penal pentru care OCP nu poate dispune, pt. care este
necesar autorizarea procurorului sau a judectorului de drepturi i liberti). Procurorul este cel
care exercit controlul i supravegherea OCP, filtru de legalitate i temeinicie, de oportunitate asupra
propunerilor ntocmite de OCP.
Se mai prevede n art. 306 ca secretul bancar i cel profesional, cu excepia secretului
avocatului, nu este opozabil organului de urmrire penal. n ultimul alineat se mai prevede si
obligatia pentru organul de cercetare de a strnge probe n privina valorii bunurilor care sunt supuse
confiscrii speciale. Mateu: Noutatea o reprezinta faptul ca n urma modificrii aduse exercitarii
aciunii civile, organul de cercetare penal nu are nicio obligaie n ceea ce privete strngerea de
probe ntr-o aciune civil, ea neputnd fi exercitat n faza de urmrire penal, ci doar din momentul
n care aciunea penal e adus n faa instanei. Mateu: aceast prevedere nu avea ce s caute n
acest art., locul unei asemenea prevederi era n materia probelor.
Alin. ultim.: Organul de urmrire penal este obligat s strng probele necesare pentru
identificarea bunurilor i valorilor supuse confiscrii speciale i confiscrii extinse, potrivit Codului
penal. de asemena, nici aceasta nu i are locul aici.

2. CONDUCEREA I SUPRAVEGHEREA ORGANULUI DE CERCETARE PENAL
Conducerea i supravegherea organului de cercetare penal se realizeaz exclusiv de
procuror, de acel procuror care are atribuia de supraveghere (in practica este denumit simplu
procuror de supraveghere). Ea decurge din funcia de urmrire a procurorului care i ofer acestuia
poziia de conductor al urmririi penale. Procurorul este cel responsabil de ntreaga urmrire.
Mateu: OCP trebuie s-i cunoasc locul, ceea ce nu se ntmpl n practic.
n aceast privin nu exist deosebire ntre reglementarea actuala i cea veche; modalitile
sunt aceleai, cu diferena c actualul cod nu face nicio diferen ntre noiunea de conducere i
cea de supraveghere ele nu sunt noiuni sinonime, dar nu i pt. cod.
Modaliti de conducere:
a. Obligaia pt. OCP de a informa procurorul imediat dup sesizare despre efectuarea unei
sesizri, despre actele efectuate i despre toate actele care urmeaz s fie efectuate de OCP

17

dupa sesizare. Aceasta nseamn c procurorul care are rolul de conducere este cel care
dispune, este cel care ia hotararea consecinta toate actele pe care le efectueaz OCP
sunt supuse aprobrii procurorului.
b. Procurorul este cel care dispune OCP masurile necesare, adic este cel care ia msuri n
cauzele pe care le supravegheaz, el este cel care dispune masurile pe care OCP urmeaz sa
le ia.
c. Procurorul are dreptul s asiste la orice act de cercetare penal efectuat de OCP, el nu este
un simplu asistent n aceast situatie; el este cel care preia conducerea i cnd asist. Atunci
cnd procurorul asist el poate s-l efectueze i personal, se substituie OCP. Actul nu mai
este un act de cercetare penl, ci este un act de urmrire propriu (se transforma).
d. Procurorul este cel care dispune trecerea cauzei la organul de cercetare competent (! prin
ordonan) nu este o declinare de competen!!! Declinarea se dispune ntre procurori,
organe judiciare penale de acelai rang.
e. Procurorul este cel care dispune trecerea cauzei penale de la un OCP la altul n cazul n care
cosider c este necesar pentru ca urmrirea penal s fie efectuat n mod corespunzator
(oricnd!!)
Alin. 302 alin. 2 NCPP face o gaf de proporii care este neconstituional: Preluarea unei cauze de
ctre un organ de cercetare penal ierarhic superior se dispune de procurorul de la parchetul care
exercit supravegherea urmririi penale n acea cauz, pe baza propunerii motivate a organului de
cercetare penal care preia cauza. grava eroare pt. c n acest fel procurorul dispune trecerea unei
cauze procurorului ierarhic superior acest lucru este inadmisibil!

Modalitile de supraveghere:
a. Procurorul poate s cear orice dosar n vederea verificrii i poate s preia orice cauza
penal i s o efectueze personal.
b. Infirmarea actelor i msurilor actelor de cercetare penal pt. nelegalitate, ct i pt.
netemeinicie.
- este admisibil i cu privire la actele i msurile procurorului ierarhic inferior. (Mateu:
considerm ca aceasta dispozitie nu isi gasete locul n aceasta sectiune)

3. URMRIREA PENALA PROPRIE a procurorului
- efectuat personal de procuror
Procurorul efectueaz personal urmrirea penal n cauzele preluate de la organul de
cercetare. n aceast situaie, uromrirea penal se realizeaz de procuror facultativ, n sensul c
procurorul apreciaz dac este necesar preluarea cauzei.
Urmrirea penal se efectueaza n mod obligatoriu de ctre procuror n cazurile prevzute
expres de lege art. 56 NCPP (modificat prin OUG nr. 3/2014)

18

Procurorul efectueaz personal urmrirea penal n mod obligatoriu n cazuri extrem de limitate:
a. n cazul infraciunilor pentru care competena de judecat n prim instan aparine naltei
Curi de Casaie i Justiie sau curii de apel;
b. n cazul infraciunilor pentru care competena de a efectua urmrirea penal aparine
Direciei de Investigare a Infraciunilor de Criminalitate Organizat i Terorism sau Direciei
Naionale Anticorupie;
c. n cazul infraciunilor svrite cu intenie depit, care au avut ca urmare moartea unei
persoane;
d. n cazul infraciunilor prevzute la art. 188-191, art. 257, art. 276, art. 277, art. 279, art. 280-
283 i art. 289-294 din Codul penal; (omorul , ultrajul, presiunea asupra justitiei,
compromiterea intereselor justitiei, ultrajul judiciar, cercetarea abuziva, supunerea la rele
trata, tortura, prepreziunea nedreapta, infractiunile de coruptie)
- ca modalitate de urmrire penal proprie este reglementat posibilitatea prelurii de ctre un
procuror din cadrul parchetului ierarhic superior nelimitat n virtutea principiului subordonrii
ierarhice.
Competena procurorului care efectueaz urmrirea penal: aceasta revenind procurorului
corespunztor n grad instanei care judeca n prima instan. E reglementata si posibilitatea trecerii
cauzei de la un parchet la altul atunci cand se constat c este afectat imparialitatea procurorului i
atunci cnd se constat c exist pericol de tulburare a ordinii publice. Trecerea cauzei se realizeaz
din dispoziia Procurorului General al Parchetului de pe lng ICCJ.

Actele de urmrire penal:
Principiul care guverneaz actele de urmrire penal este acela potrivit cruia OUP dispune asupra
actelor i msurilor de urmrire penal prin ORDONAN (n afara cazului in care lege prevede
altfel). Principiul e valabil atat pentru procuror, cat si pentru organele cercetare penala. Se mai
prevede c atunci cnd OCP ntocmete o propunere, ea se materializeaz ntr-un referat. Atunci
cnd procurorul ntocmete o propunere naintat judectorului de drepturi i liberti consideram
ca ea se materializ tot ntr-un referat.
Continutul Odonantei art. 286 alin. 2 NCPP:
a. denumirea parchetului i data emiterii;
b. numele, prenumele i calitatea celui care o ntocmete;
c. fapta care face obiectul urmririi penale, ncadrarea juridic a acesteia i, dup caz, datele
privitoare la persoana suspectului sau inculpatului;
d. obiectul actului sau msurii procesuale ori, dup caz, tipul soluiei, precum i motivele de
fapt i de drept ale acestora;
e. date referitoare la msurile asigurtorii, msurile de siguran cu caracter medical i msurile
preventive luate n cursul urmririi;
f. alte meniuni prevzute de lege;
g. semntura celui care a ntocmit-o.


19

Desfurarea urmririi penale:
- presupune parcurgerea treptelor care sunt orientate spre un rezultat care este urmarit de OUP.
Trebuie parcurse succesiv urmatoarele momente/etape:
1.nceperea urmririi: se realizeaz n NCPP doar cu privire la fapt. In acest fel urmrirea
penal debuteaz cu o urmrire in rem. Ea se poate dispune fie de ctre procuror n cazurle n care
procurorul efectueaz personal urmrirea penal, fie de ctre de OCP dac sunt ndeplinite dou
condiii cumulative:
a. pozitiv: s existe o sesizare n unul din modurile de sesizare prevzute de lege, care
trebuie s fie ntocmit cu respectarea dispoziiilor legale;
b. din coninutul sesizrii s nu rezulte existena vreunui caz legal de mpiedicare dintre
cele prevzute n art. 16 din NCPP.
- n acest fel sunt excluse actele premergtoare nainte de nceperea urmririi penale,
fiind suficient doar sesizarea daca ea ndeplinete condiiile legale. Ce s-a urmarit prin
reglementarea urmririi in rem (numai cu privire la fapta)?: s se elimine inconvenientele
rezultate din existenta unor acte premergtoare n afara unui proces, lipsite de orice
garanii procesuale i exceptate de la orice control din partea prilor i a persoanelor
interesate, a avocailor. nceperea urmririi penale se dispune numai cu privire la fapta
prin ORDONAN, care trebuie s aib coninutul prevzut n art. 286 de la lit. a) pn la
lit. c); tre s fie semnat potrivit art. 305 alin. 2. Nu este corelat cu alin. 1 al art. 305 care
exclude cunoaterea persoanei.
Mateu: atunci cnd persoana este cunoascut, sau este indicata n sesizare; urmrirea
penal nu poate ncepe numai cu privire la fapt, dup parerea mea o asemenea
reglementare nu face dect s garanteze o aparen de garantare a dreptului la un
proces echitabil. In realitatea ea ascunde abuzurile pe care OUP le pot comite cu ocazia
activitilor lor; nefiind prevazut nicio limit pn la care se poate realiza urmrirea in
rem, exist riscul ca ntreaga urmrire penal s se realizeze doar cu privire la fapt, n
mod netransparent, n condiii de secret absolut i cu nclcarea drepturilor i libertilor
persoanei, care, n acest fel, e privata de dreptul elementar de cunoatere despre
existena unei urmariri ncepute i de a-i exercita dreptul elementar la aparare.
In cadrul acestei faze se pot strnge probe se pot realiza audieri, metode speciale de
supraveghere inclusiv de utilizare a investigatorilor sub acoperire. De asemenea,
doarece nu exist orice prevedere expres, lipsete orice garanie procesual = lipsete
legalitate.
poate conduce la sfritul urmririi penale.
2. Urmrirea penal in personam: alin. 3 al art. 305 NCPP Cnd din datele sau probele
obinute anterior (dup nceperea urmririi penale) rezulta indicii rezonabile ca o persoana a svrit
o infraciune, situaie n care doar procurorul prin ordonan, fie din oficiu, fie la propunerea

20

organului de cercetare penala, dispune efectuarea in continuare a urmririi penale fa de o
persoan.
NCPP omite un element esenial: nceperea urmrirea penal cu privire la o persoana.
Formularea textului este nesatisfacatoare, dupa nceperea urmririi penale in rem nu se poate vb. de
obinerea de simple date, ci de adevrate probe.
persoana dobandete o calitate procesual, devine suspect. Acest lucru atrage parcurgerea a trei
etape:
a. Etapa aducerii la cunotiint a calitii de suspect. Reglementat n mod expres n art.
307 NCPP
- suspectul este chemat imediat de organul de urmrire penal, dup dispoziia de efectuare
a urmririi penale fa de o persoan. Ocazie cu care acestuia i se aduce la cunostiin, n
prezena avocatului ales sau din oficiu, fapta pt. care a fost nceput urmrirea penal,
ncadrarea juridic, calitatea n care este chemat i de asemenea, toate drepturile prevzute
de art. 83 NCPP.
- n form scris.
b. Audierea suspectului cu acordarea avertismentului (e obligatoriu!)
c. Urmarirea penal fa de suspect n realitate nu mai are loc nicio urmrire penal fa de
suspect!!! Urmrirea penal este complet eliminat din cod, ceea ce nseamn o nclcare
grav a dreptului la aprare, fiind eliminat orice implicare a suspectului i a avocatului
acestuia n cadrul procesului de urmrire penal. n absena unor prevederi exprese nu este
posibil ca dup aducerea la cunotiin a calitii de suspenct s nu existe o urmrire penal
fa de persoana respectiv care s asigure asistarea avocatului n vederea garantrii
caracterulilui echitabil.
Art. 308 NCPP reglementeaz o procedur de audiere anticipat a martorului, care se gasete i n
alte legislaii. Se permite ca martorul sa poat fi audiat n cursul urmririi penale n situaia n care
exist riscul ca n cursul judecii acesta s nu mai poat fi audiat, dac se apreciaz c audierea lui e
esenial n cauza. Se face solicitare judecatorului de drepturi i liberti s se audieze martorul i el,
dac apreciaz c solicitarea e ntemeiata, fixeaz data i locul, citeaza prtile etc. Participarea
procurorului e obligatorie, dar nu se prevede nimic n legatur cu prezenta avocatului.
Mateu: E nesatisfacatoare reglementarea procedurii doar la cererea procurorului, deci, audierea
anticipata ar trebui sa poata fi ceruta si de parti sau de subiecii procesuali principali (in realitate,
judecatorul de drepturi i liberti nu are legtur cu aceasta procedura administrarea unei probe.
Judectorul de Camer Preliminar trebuia c fac acest lucru!!!).
Art. 308
(1) - Atunci cnd exist riscul ca un martor s nu mai poat fi audiat n cursul judecii, procurorul poate sesiza
judectorul de drepturi i liberti n vederea audierii anticipate a martorului.
(2) - Judectorul de drepturi i liberti, dac apreciaz cererea ntemeiat, stabilete de ndat data i locul
audierii, dispunndu-se citarea prilor i subiecilor procesuali principali.
(3) - Participarea procurorului este obligatorie.

21

3.Punerea n micare a aciunii penale art. 309 NCPP.
Art. 309 alin. 1 -> PIMAAP cand exista probe si nu exista vreunul din cazurile de mpiedicare.
n legtur cu punerea n micare a aciunii penale: s-a modificat art. 309 alin. 1 prin OUG nr.
3/2014 i s-a exclus din condiiile de punere-n micare a aciunii penale un element esential: si
anume necesitatea existenei unei presupuneri rezonabile.
De asemenea, noul text, spre deosebire de forma iniiala nu mai face nicio referire cu privire
la momentul de punere-n micare a aciunii penale (in forma initiala era de ndat ce exista probe din
care rezulta presupunerea rezonabila ca suspectul a svrit fapta) -> noul text prevede ca punerea
n micare sa se efectueze din chiar momentul constatrii de ctre procuror a existenei unor
probe, lasand acest moment la aprecierea procurorului ce efectueaza sau supravegheaz urmrirea
penal
Mateu: considera ca e necesar ca legea de procedura sa stabileasca cu exactitate momentul
in care procurorul pune-n micare aciunea penala in cursul procedurii penale, cu atat mai mult cu
cat s-a eliminat din actuala procedura urmrirea penala fara aciune penala pusa-n micare - codul
anterior reglementa si o urmrire penala fara punere-n micare a aciunii penale.

Limita legal pn la care procurorul poate efectua urmrirea penala fr s pun n micare
aciunea penala -> in forma initiala se prevedea ca din momentul in care exista probe, procurorul e
obligat sa puna-n micare aciunea penala, dar actuala forma nu mai contine asemenea prevederi.
De asemenea, prin eliminarea condiiei referitoare la existenta unei presupuneri rezonabile,
formula din art. 309 alin. 1 e in contradictie cu formula utilizata n art. 15 din NCPP. La art. 15 se
prevd 2 condiii:
a) s existe probe din care sa rezulte o presupunere rezonabila ca persoana a svrit o
infraciune;
b) s nu existe nicio cauza de impiedicare a aciunii.

Dup punerea-n micare a aciunii penale, procurorul e obligat s procedeze la comunicarea
ordonanei de punere-n micare inculpatului - inculpatul e chemat dupa acest moment, obligatoriu,
de procuror in vederea audierii.
din art. 309 alin. 2 nu se prevede cum se comunica ordonana; iar la alin. 3 se prevede ca
la cererea inculpatului i se va comunica o copie de pe ordonan => din aceasta prevedere rezulta ca
inculpatul primete o copie doar la cerere => fara cerere, nu primeste ordonana, astfel inculpatului i
se aduce la cunotin toate drepturile enumerate la art. 83 si obligaiile pe care le are prevzute la
art. 108;
nu e prevazut ns si dreptul inculpatului de a pune ntrebri celorlali inculpai i martori
care se audiaz, contrar celorlalte prevederi din cod care stabilesc prntre drepturile persoanei
vtmate/a prii civile/a prii responsabile civilmente dreptul persoanei vtmate de a pune
ntrebri
Mateu: => de aceea e necesar ca acest text din partea general sa fie interpretat i conform
prii speciale, care prevd dreptul inculpatului de a pune ntrebari in faza de judecata - nu si in cea
de u.p.


22

Totodata ca element de noutate: dreptul inculpatului de a apela la un mediator, in cazurile
premise de lege; dreptul inculpatului de a formula orice alte cereri atat in privinta laturii penale cat
si a celei civile; dreptul inculpatului de a fi informat cu privire la drepturile sale (ele se comunica in
scris si comunicarea se consemneaza ntr-un proces verbal semnat de inculpat, i care face dovada ca
i-au fost comunicate drepturile din art. 83).
Se aduc la cunotin inculpatului i obligaiile: obligaia de a se prezenta in fata organului
de urmrire penal ori de cte ori e chemat, iar in cazul in care nu se prezinta se pot lua anumite
msuri (inclusiv msuri preventive); obligaia de a comunica instanei orice schimbare de domiciliu
(in termen de cel mult 3 zile de cnd e chemat, toate actele comunicate la vechea adresa se
considera ca fiind cunoscute).
Posibilitatea inculpatului de a incheia un acord cu procurorul prin care isi recunoaste
vinovatia, in cursul urmririi penale; iar n cursul judecii posibilitatea acestuia de a recunoate
nvinuirea.

PUNEREA-N MICARE A ACIUNII PENALE SE DISPUNE DOAR PRIN ORDONANA
I DOAR N CURSUL URMRIRII PENALE (element de noutate, in vechiul cod se putea dispune si la
sfarsitul urmririi penale chiar prin actul de sesizare).

Dup punerea-n micare a aciunii penale urmeaza o urmrire penal fa de inculpate (in
personam). Punerea-n micare a aciunii penale e o obligaie (nu e la aprecierea procurorului), ea
trebuie s intervin n toate cazurile n care procurorul constat ca exista probe. Ea debuteaza cu
audierea inculpatului -> caz de audiere obligatorie a inculpatului.
Cnd se constata o imposibilitate obiectiva de audiere, cazuri expres prevazute de lege:
lipsete nejustificat - sa existe dovada de ndeplinire a procedurii de citare i n
pofida acestui fapt s nu se prezinte fr nicio justificare;
se sustrage de la urmrire - cnd acesta cu rea-credin nu se prezint la organul de
urmrire penal dei e chemat/citat cu respectarea dispoziiilor legale, reaua-
credin trebuie s fie dedus din probele existente n cauza i nu poate fi prezumata
-> nu e suficient s absenteze, ci trebuie s fac i acte din care sa rezulte ca nu vrea
s se prezinte de loc, nu e o simpl lips;
e disprut - inculpatul e citat i nu se prezinta sau exista acte materiale din care
rezulta sustragerea, ci inculpatul e cautat n repetate rnduri n diverse locuri i nu se
tie nimic unde este, ntocmindu-se un proces verbal prin care se constat asta
(inclusiv la procedura de dare-n urmrire) nu mai e audiat.
n cursul uurmririi penale e posibil si extinderea urmririi penale (la fel ca pe vechiul cod) in
aceleasi condiii cu schimbarea ncadrrii juridice art. 311 NCPP

EXTINDEREA URMRIRII I SCHIMBRII NCADRRII JURIDICE

Este posibil dac:
ulterior apar date privind svrirea de ctre suspect/inculpat a unei noi fapte -> extinderea
urmririi e doar cu privire la fapte, e o extindere in rem
se descoper c la svrirea faptei pentru care se efectueaz urmrirea penal fa de
inculpat/suspect au participat i alte personae -> extindere in personam

23

dac ulterior se descoper mprejurri de fapt noi ce justific schimbarea ncadrrii juridice a
faptei pentru care se efectueaza urmrirea penal.

Art. 311 ce reglementeaz instituia extinderii urmririi i a schimbrii ncadrrii juridice nu
reglementeaz i situaia-n care urmrirea penal se efectueaz personal de procuror, ci doar situaia
n care procurorul conduce i supravegheaz activitatea organului de cercetare penal.
n noua reglementare extinderea urmririi i schimbarea ncadrrii juridice sunt n
competenta organului de cercetare penala (acesta e cel ce le dispune, dupa care informeaza
procurorul ce supravegheaza urmrirea penal).
OCP poate propune procurorului dup extinderea i punerea-n micare a aciunii penale
fa de persoana fa de care a operat extinderea. Mateu: e una din cele mai mari gafe ale
legiuitorului, pentru ca dispunnd ca nceperea up i schimbarea incadrarii pot fi realizate de OCP a
autorizat practic amestecul nepermis a OCP ntr-un domeniu exclusiv de competena procurorului;
extinderea urmririi si schimbarea incadrarii juridice fiind atributii intrinseci ale functiei de urmrire
exercitate de procuror, pe care acesta nu ar trebui sa o imparta cu nimeni.
nceperea up in rem - poate fi dispusa de ocp, dar cea in personam doar de procuror ->
extinderea urmririi presupune ca suspectul/inculpatul s fie cunoscut => vechea reglementare era
superioara.

Nu se prevede obligaia ocp de ncunotiinare a suspectului/inculpatului de schimbare a
ncadrrii juridice (doar cu privire la extinderea urmririi) -> este inechitabil.

Dac e pusa-n micare aciunea penal art. 311 face referire la extinderea aciunii penale,
ceea ce confirm faptul c extinderea poate avea ca obiect fie nceperea urmririi - situatie n care ea
privete pe suspect; fie aciunea penal nsi - inseamna ca il priveste pe inculpat. De aceea in
situatia in care procurorul, primind propunerea ocp, dupa extinderea urmririi (care e de competenta
ocp) si dispunand punerea-n micare a aciunii penale, dispune totodata si extinderea aciunii penale
in privinta faptelor si persoanelor cu privire la care aciunea penala a fost anterior pusa-n micare->
ceea ce e iarasi ilogic, pt ca daca se descopera fapte/persoane noi e necesar sa fie pusa-n micare
aciunea penala dupa procedura de punere-n micare a aciunii penale; extinderea aciunii penale cu
privire la noile fapte si persoane nu are nicio logica.

Desfurarea urmririi penale

Suspendarea urmririi penale (art. 312 NCPP). Exista situatii in care suspectul/
inculpatul e impiedicat s participe, justificandu-se suspendarea urmririi penale. Aceasta e
prevazuta in interesul suspectului/inculpatului, urmarindu-se ca drepturile si libertatile acestuia sa fie
asigurate pe tot cursul urmririi penale n aceleai condiii cu cele care sunt prevzute pentru
celelalte pri i ceilali subieci procesuali principali.

Art. 312 -> preia n general reglementarea anterioara in ceea ce priveste posibilitatea
suspendarii up, stabilind mai intai ca ea poate fi dispusa de procuror prin ordonana in caz de boala a
suspectului/inculpatului care il pune in imposibilitate de a participa la urmrire si care trebuie

24

constata prin expertiza medico-legala -> in acest caz suspendarea urmririi presupune ndeplinirea
cumulativ a 2 condiii:
i) suspectul/inculpatul s se mbolnveasc n cursul urmririi penale, boala de care sufer
s fie grav i s fac imposibil participarea la urmrirea penal;
ii) boala s fie stabilit printr-o expertiza (un simplu certificat nu e suficient). De asemenea
nu se poate dispune suspendarea dac, dei e constatat boala printr-o expertiza, e vzut
frecventnd anumite localuri, de exemplu.

Mai sunt ntroduse 2 noi cazuri de suspendare:
1. Cnd exist un impediment legal temporar legea nu defineste impedimentul legal
temporar, aadar, n absenta unei definitii legale, Mateu: nu au putut avea in vedere decat cauzele
legale de impiedicare cu caracter temporar din art. 16: si anume cel prevazut la lit. e (lipsete
plngerea prealabil/autorizarea organului competent/ alta condiie) si la lit. j (a intervenit un
transfer n legatura cu cererea formulate de un alt stat).
Mateu: e o prevedere neclara deoarece art. 312 alin. 2 intr n contradicie cu soluia
prevzut de art. 17 din cod, soluie ce intervine in cazul in care se constata c exist o cauza legala
de impiedicare si nu se ine seama de alin. 2 al art. 16 din cod care prevede n legtur cu cazul de
mpiedicare legal cu caracter temporar: in cazurile prevazute de lit. e i j aciunea penala poate fi
dispusa si ulterior => in principiu solutia care poate fi dispusa cnd exista o cauza legala de
impiedicare e aceeasi: clasarea, dup care, daca ulterior e indeplinita condiia ceruta poate fi pusa-n
micare aciunea penala (astfel, nu se prevede suspendarea).
Cu toate acestea exista un caz de suspendare pe motivul unui impediment legal temporar si
anume in situatia prevazuta de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara penala
internationala din art. 126 in care se prevede ca atunci cand exista incheiere definitiva de aprobare a
transferului de procedura penala realizata de statul roman catre un stat strain urmrirea penal e
suspendata -> caz de suspendare obligatorie a up. Cat dureaza suspendarea in acest caz?! Pana la
finalizarea up de catre statul catre care se realizeaza transferul (statul solicitat). De aceea art. 127 din
aceeasi lege prevede 2 cazuri de reluare a up (unul e reluarea up in situatia in care statul solicitat
comunica statului roman ca nu poate fi finalizata urmrirea-> statul roman reia urmrirea; o alta e
cand ulterior, statul roman constata ca nu au existat motive pt aprobarea transferului, acesta se
anuleaza si se reia urmrirea).

2. Urmrirea penal se suspenda i pe perioada in care se desfasoara procedura de
mediere in cazurile prevazute de lege (art. 312 alin. 3). Acest text trebuie interpretat prin prisma
Legii nr. 199/2006 - legea medierii, si a unuia din drepturile recunoscute partilor si subiectilor
procesuali principali: dreptul de a apela la un mediator in cazurile prevazute de lege. Astfel, legea
medierii prevede in mod expres ca toate dispozitiile legii speciale privind medierea se aplica si
dreptului penal. Domeniul de aplicare a legii medierii in procesul penal e limitat la 2 categorii de
infraciuni (infraciuni considerate de gravitate redusa):
a) Infraciuni cu privire la care legea penala prevede ca retragerea plngerii prealabile
nltur rspunderea penal -> acele infraciuni condiionate de plngere prealabil.
b) Infraciuni cu privire la care legea prevede ca mpcarea prilor nltur rsp.
penal.


25

Apelarea la mediator se poate realiza fie inainte de inceperea procesului penal (a up) ->
situatie in care up nu mai poate fi inceputa; sau poate interveni dupa inceperea procesului penal
(chiar si dupa punerea-n micare a aciunii penale) are ca efect imediat suspendarea urmririi
penale, care intervine chiar din momentul in care are loc apelarea la un mediator.
pt. aceasta trebuie s se faca dovada ca suspectul/inculpatul/una din celelalte pri au
apelat la un mediator. Cum se face dovada? Prin intermediul unui contract de mediere. Cat dureaza
suspendarea up? Pn n momentul finalizrii procedurii de mediere, care se poate realiza fie printr-
un acord de mediere n care se consemneaz rezultatul medierii (care este pozitiv - se incheie acord
de mediere doar atunci cand medierea isi produce efectele juridice, acordul acesta fiind impediment
legal de impiedicare a punerii-n micare a aciunii penale, situatie in care procurorul e obligat sa dea
solutie de clasare), fie printr-un proces verbal de mediere (cand a esuat medierea); in orice caz,
suspendarea nu poate dura mai mult de 3 luni de la momentul predarii contractului de mediere.
n toate cazurile ordonana de suspendare a up se aduce la cunostinta partilor si
subiectilor procesuali principali precum si oricarei persoane interesate.

Dup suspendare, organul de cercetare penal are obligaia s efectueze toate actele de
cercetare ce pot fi efectuate n situaia n care se gsete suspectul/inculpatul, cu respectarea
garaniilor procesuale.
Dup ncetarea suspendarii, fiind caz de reluare a up, pot fi refcute actele efectuate in
absenta up, tocmai pt a se garanta drepturile si libertatile.
Totodata, dupa suspendare ocp are obligaia sa verifice periodic daca subzista cauza de
suspendare prevazuta de lege (verificarea se face periodic, dar nu mai tarziu de 3 luni). Oup are
obligaia de a verifica periodic (max. 3 luni) starea de sanatate a suspectului/inculpatului. Ordonana
trebuie sa respecte condiiile art. 286 i n plus s conin i date in legatura cu cazurile de
suspendare, motivele ce stau la baza acestuia, iar dac suspendarea e pe motiv de boal, s arate si
masurile de nsntoire dispuse de procuror.
Procurorul are 2 posibilitati in cazul suspendarii: 1. returnarea dosarului la ocp pt. luarea
tuturor masurilor ce se impun pe perioada suspendarii; 2. reluarea cauzei i efectuarea tuturor
actelor de urmrire necesare.
Soluiile de neurmrire/de netrimitere n judecata - cele pe care le poate dispune
procurorul - se situeaz la sfritul fazei de urmrire penal (art. 314 - 320) fiind esential diferite de
cele reglementate de codul de procedura penala anterior. In prezent exista doar 2 solutii:
a) Clasarea - pt oricare din situaiile de la art. 16.
b) Renunarea la urmrire - e o alternativa la urmrirea penal i se ntemeiaz pe regula
oportunitii up introdusa in cod nu ca principiu de baza, ci ca exceptie de la principiul
obligativitii de punere-n micare a aciunii (art. 7 alin. 2).

Soluiile procurorului de neurmrire/netrimitere n judecat se caracterizeaza prin:
1) Sunt date de procuror la sfarsitul up (adica dupa strangerea tuturor probelor necesare pt
realizarea obiectului up conform art. 285)
2) Sunt ntotdeauna n sens negativ (sunt de neurmrire, de netrimitere)
3) In principiu, ele nu se bucura de autoritate de lucru judecat nu sunt hotarari judecatoresti.
Cu toate acestea, in conformitate cu CJUE orice procedura, inclusiv cea de urmrire trebuie
sa fie investita cu autoritate de lucru judecat. De aceea se poate spune ca solutiile de

26

neurmrire se bucura de o autoritate relativa de lucru judecat (prin exceptie, o asemenea
autoritate e recunoscuta si in dreptul nostru pozitiv). Ea e acceptata atunci cand solutia de
neurmrire/ netrimitere in judecata e confirmata ulterior de judecatorul de camera
preliminara prin respingerea plangerii formulate impotriva solutiei de neurmrire/
netrimitere in judecata adresata judecatorului dupa parcurgerea procedurii in fata
procurorului.

CLASAREA:
- Poate fi dispus de procuror fie din oficiu (cnd efectueaz urmrirea penal personal - cazul
cnd le preia / cazul de efectuare obligatorie), fie la propunerea ocp dupa strangerea tuturor
probelor pt realizarea obiectului urmririi, conform art. 314 alin. 1 lit. a, atunci cand
procurorul fie nu exercit aciunea penala, fie o stinge daca e prezent vreunul din cazurile de
mpiedicare de la art. 16.

RENUNAREA LA URMRIREA PENAL:
- Poate fi dispusa de procuror fie din oficiu, fie la propunerea ocp; cu respectarea condiiei
prevzute de art. 285 alin. 1 (dup strngerea tuturor probelor necesare) atunci cnd
procurorul apreciaz c interesul public o cere.
Cu alte cuvinte, conform art. 314 alin. 1 lit. b) renunarea la up este posibila atunci cand
procurorul apreciaza ca nu este necesara up a inculpatului. Aceasta prevedere generala este
contrazis de art. 318 din cod care reglementeaz condiiile ce trebuie ndeplinite n legtur
cu renunarea la urmrirea penal, si care prevede ca renunarea la urmrirea penal poate
fi dispusa si fata de suspect, si chiar si in rem (pt ca doar daca e cunoscuta persoana se tine
seama si de persoana suspectului/inculpatului si de conduita anterioara a acestuia). Art. 318
ntra in contradictie si cu art. 7 alin. 2 (deci e incorecta prevederea art. 318 n legtur cu
calitatea de suspect/up in rem, pt ca procurorul nu poate renunta la ceva ce nu exercita).

Legea trebuie sa faca distinctie ntre neurmrire si netrimitere in judecata, pentru ca nu sunt
noiuni sinonime. Astfel, dupa cum este formulat textul s-ar putea nelege c este acelai lucru, c
sunt noiuni identice, pentru ca mereu se vb. de soluii de neurmrire sau de netrimitere in judecat.
Mateu: soluiile de neurmrire sunt cele care pot fi dispuse fie nainte de ncepere UP sau
dupa nceperea UP, dar nainte de punerea n micare a aciunii penale, iar solutiile de netrimitere in
judecata sunt cele care pot fi dispuse doar dupa punerea n micare a aciunii penale, fie in cursul UP,
fie la sfarsitul UP. Noul cod a unificat solutiile de neurmrire si cele de netrimitere, stabilind ca poate
fi dispusa doar o singura solutie in toate cazurile in care se constata ca a intervenit o cauza legala de
impiedicare dintre cele prevzute n art. 16 alin. 1. si anume solutia de clasare.
Renunarea la urmrire apare astfel nu ca o solutie de neurmrire sau de netrimitere in
judecata, ci este o alternativa la urmrire, sau este o modalitate alternativa de rezolvare a cauzei
penale care este data in competenta procurorului. Ea este inspirata din legislatiile oportuniste si
reprezinta o consecinta a recunoasterii, insa in anumite limite a oportunitatii urmririi penale,
conform principiului prevazut in art. 7 alin. 2 CPP. Oportunitatea insa nu este un principiu, este o
exceptie, de aceea ea justifica o asemenea rezolvare alternativa doar cu respectarea unor condiii
stricte.

27

Medierea penala care este introdusa in mod expres, in cod, printre cazurile de mpiedicare,
nu reprezinta o solutie distincta, cu toate ca in toate legislatiile in care exista ea este considerata la
fel cum este in prezent renunarea la up, o modalitate alternativa de solutionare a cauzei penale
(alaturi de renunare este si medierea) este absorbita in solutia de clasare.
Mateu: crede ca e o eroare, ea trebuie sa fie ca o solutie distincta pentru ca de regul
acordul de mediere e nsoit de obligaii pe care i le asum suspectul sau inculpatul fa de persoana
vtmant i care reprezinta rezultatul acordului ncheiat.
n caz de ncalcare cu rea-credin a acestor obligaii este necesar sa se poate dispune
revocarea acestei solutii si reluarea urmririi, ns pentru ca medierea nu este reglementata ca mod
distinct de rezolvare, nclcarea ulterioara a obligaiilor prin acord rmane nesancionat, ceea ce nu
este de acceptat.

Clasarea
Poate fi dispus de procuror, cel care supravegheaza UP sau efectueaza UP proprie si poate
dispune clasarea, fie la propunearea organului de cercetare peneala, in condiiile prevazute de art.
320 NCPP, fie din oficiu cand procurorul efectueaza personal UP.
Clasarea poate fi dispusa de procuror, fie inainte de inceperea UP cand potrivit art. 315 al.1
CPP se constata ca sesizarea nu indeplineste condiiile de forma sau de fond cerute de lege precum i
atunci cand din continutul sesizarii rezulta unul dintre cazurile prevazute de art. 16 alin. 1 NCPP, fie
dupa nceperea UP sau dupa punerea in micare a aciunii penale.
Clasarea poate fi dispus fa de o persoana presupusa ca a svrit o fapta, fa de suspect
sau fa de inculpate.
Fa de suspect sau fa de inculpat, clasarea poate fi dispusa ori de cte ori se constata,
dup sesizare, c exista vreunul din cazurile de mpiedicare prevzut de art. 16 alin. 1. Acest
mod de reglementare e o consecin a introducerii n codul actual al urmririi in rem cu care
debuteaza procesul penal care se dispune doar pe baza sesizarii. Dupa care urmeaza o faza
de investigare a faptei, dupa care o faza de investigare a persoanei.
Clasarea se dispune prin ordonan, legea prevede expres, desi se contrazice, pentru ca nu
era necesar sa se prevada expres din moment ce, cu titlu de principiu se prevede in art. 286 alin. 1 c
n toate cazurile procurorul d ordonan, dac legea nu dispune altfel, de aceea nu era necesar o
reglamentare expres. n orice caz, ordonana trebuie s conin toate meniunile generale pe care
trebuie s le conin toate ordonanele art. 286 al. 2. n afara acestor meniuni generale, ordonana
de clasare trebuie s conin n mod obligatoriu, doar in situatia in care se dispune fata de suspect
sau fata de inculpat, adica dupa o urmrire penala lagal nceput, trebuie sa contina si mentiuni
speciale:
1. Ridicarea sau meninerea msurilor asiguratorii. Pot fi meninute pe cel mult 30 de zile.
Dupa 30 de zile masura inceteaza de drept daca persoana vtmata nu a introdus aciune
civila la instanta civila. Daca persoana vatamanta a introdus aciune civila la instanta
civila la primul termen instanta se va pronunta in vederea mentinerii masurilor
asiguratorii.
2. Restituirea lucrurilor ridicate n cursul urmririi penale i restituirea cauiunii. Aceasta
din urma prevedere are in vedere competenta procurorului in faza de urmrire penala de
luare a masurii controlului judiciar de cautiune. (Mateu: este o mare eroare).

28

3. Propunerea adresat judectorului de Camer Preliminar de luare a msurii de
siguran a confiscrii speciale.
4. Propunerea procurorului naintat judectorului de Camera Preliminar privind
desfiinarea total sau parial a unui nscris. Aceste prevederi in seama de faptul ca
procurorul nu are competenta de a dispune nici cu privire la confiscarea speciala si nici cu
privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris.
5. Propunerea adresat instanei competente n materia sntii mintale potrivit legii nr.
487/2002 cu modificarile si completarile ulterioare n vederea internrii nevoluntare a
suspectului sau inculpatului.
6. Meniuni privind chelutielile judiciare.

n situatia in care au fost dispuse in cursul UP masuri de siguranta cu caracter medical se va
face mentiune despre aceasta in cuprinsul ordonanei. Daca au fost dispuse si masuriri preventive
prin ordonanata, se constata si incetarea de drept a masurilor preventive.
Legea prevede obligaia comunicarii in toate cazurile a unei copii a ordonanei de clasare
persoanei care a facut sesizarea, suspectului, inculpatului sau oricrei persoane interesate, atunci
cnd aceasta justifica un interes procesual. Nu se realizeaza doar o simpla informare, ci se comunica
copia de pe ordonan.
Principiul motenit de la VCPP este acela potrivit caruia ordonana nu trebuie motivata,
daca sesizarea procurorului s-a efectuat cu propunere a organului de cercetare penala, daca
procurorul isi insuseste motivele care stau la baza propunerii, adica motivarea pe care o face
organul de cercetare penala. Per a contrario, ordonana trebuie motivata daca procurorul nu-i
nsuete motivele din cuprinsul referatului cu propunere, precum si in situatia in care procurorul
efectueaza UP personal, cand nu se intocmeste propunere de clasare.
In situatia in care ordonanata de clasare nu e motivata, se va comunica atat copia de pe
ordonanata cat si copia referatului cu propunere de clasare a organului de cercetare penala, pt ca
persoana interesata sa cunoasca motivele pe care se intemeiaza clasarea.
Ce se intampla cand procurorul nu este de acord cu solutia de clasare propusa de organul de
cercetare penal, cand procurorul verificand dosarul, probele si sesizarea, constata ca nu este prezent
niciun caz de mpedicare? ntr-o asemenea situatie, daca e necesara continuarea sau completarea up,
procurorul va da o ordonana prin care restituie prin ordonan motivat dosarul organului de
cercetare penal n vederea completarii actelor de cercetare penala. Sau in situatia in care se
propune clasarea inainte de inceperea UP, prin ordonan, procurorul va da dispoziie organului de
cercetare penala sa nceap urmrirea penal, dac sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege i
apoi s efectueze n continuare urmrirea penal.

Renunarea la urmrirea penal
Nu este o solutie de neurmrire, nu este o solutie de netrimitere, este un mod de rezolvare
alternativa a cauzelor. Reglementata in art. 318 NCPP. Legea nu este clara. Pe deoparte, in partea
generala dar si n art. 314 al. 1 lit. b se prevede ca renunarea la urmrire nu poate fi dispusa dect
fa de un inculpat, ceea ce inseamna ca trebuie sa fie pusa in micare aciunea penala, iar pe de alta
parte in art. 318 se prevede ca ea poate fi dispus si fa de suspect, iar conform art. 312 al. 2 rezulta
ca poate fi dispusa si in rem, doar cu privire la fapta, atunci cand nu este cunoscuta persoana.

29

eroare: deoarece nu ine seama de funcia pe care o exercit renunarea la urmrire, de
rolul acesteia si de natura juridica a unei asemenea rezolvari care nu poate exista in afara unei aciuni
penale.
Daca nu exista aciune penala nu se poate vb de o cauza penala. Renunarea nu poate avea
ca obiect o UP inceputa fara sa fie pusa in micare aciunea penala, trebuie sa aib ca efect o aciune
penala pusa in micare. Renunare la urmrire priveste exercitiul aciunii penale, procurorul renunta
la exercitiul unei aciuni penale puse in micare, din motive nu de legalitate, ci de oportunitate.
Criteriul fundamental care sta la baza acestei modalitati de rezolvare a aciunii penale (legea
ne contrazice), criteriul de renunare la aciunea penala il reprezinta interesul public, el justifica
aciunile Ministerului Public. Acest criteriul permite procurorului sa aprecieze daca este oportun sau
nu sa exercite aciunea penala. In acest fel, procurorul poate dispune renunarea la UP dac
apreciaz pe baza examinarii coninutului faptei, a modului i a mijloacelor de comitere, a scopului
urmrit, a tuturor mprejurrilor concrete de comitere a faptei, a urmrilor produse si a celor care se
pot produce c interesul public nu face necesar realizarea obiectului aciunii penale, adica tragerea
la raspundere penala a inculpatului.
Renunarea la urmrire este supusa unor condiii stricte impuse de principiul legalitatii dar
si de principiul egalitatii ntre persoanele implicate in procesul penal, al egalitii de tratament ca o
cerinta a echitatii procedurii penale.
Este posibil doar in cazul unor infraciunii prezumate de un grad scazut de pericol,
prezumtie reflectata in felul pedepsei si limitele de pedeapsa prevazute in textul incriminator. Astfel
se prevede in art. 318. al. 2: renunarea la urmrirea penala este posibila doar in cazul infraciunilor
pedepsite de lege cu amenda sau cu nchisoare de cel mult 7 ani.
Interesul public nu poate fi apreciat doar pe baza imprejurarilor referitoare la fapta, ci poate
fi apreciat si pe baza persoanei, a examinarii persoanei care pentru procesul penal prezinta aceeasi
importanta ca fapta nsi.
Mateu: art. 318 alin. 2 nu este aplicabil, fiindca rezulta ca aprecierea persoanei este
facultativa, se prevede ca daca persoana este cunoscuta atunci se va tine seama, iar proful crede ca
ar trebui cunoscuta ntotdeauna fiindc trebuie sa existe aciune penala pornita pentru a se putea
propune o solutie alternativa, deci nu se poate face abstractie de persoana asa cum face codul.

Criterii care sunt avute in vedere:
1. Cel referitor la trecutul persoanei, la antecedente si conduita anterioara acesteia.
2. Cel referitor la atitudinea posterioara faptei care ar putea constitui infraciune, care consta in
atitudinea persoanei de agravare sau diminuarea a consecintelor faptei presupuse ca
infraciune.

Renunarea la urmrire, ca solutie alternativa, dup modelul legislatiilor statelor membre ale
UE este insotita de obligaii care sunt impuse de procuror. Prin aceasta s-a realizat un transfer de
competenta de la judecator la procuror. De aceea, pentru impunerea obligaiilor se cere in al. 3 art.
318 sa existe acordul persoanei care este beneficiarul acestei solutii, care este inculpatul. Legea
prevede si suspectul dar se contrazice. V-am prezentat renunarea la urmrire contrar codului, legea
vorbete si de suspect, dar proful nu crede ca este posibil. Codul nu mai reglementeaza ntr-o
procedura distict pentru o urmrire cum a prevazut VCPP o urmrire fara aciune penala pusa in
micare. Codul actual reglementeaza doar o UP cu aciune penal pusa in micare, obiectivul

30

urmririi este aciunea penala. Acesta este scopul pentru care, dup nceperea urmririi in rem, se
strng data i probe pentru a se continua urmrirea fa de o persoan i apoi se strng probe pentru
a se ntemeia aciunea penala.
Astfel, acesta solutie considera proful ca poate fi impusa numai fata de inculpat. Aceste
obligaii care pot fi puse de procuror inculpatului sunt prevazute fie in interesul victimei, fie in
interesul comunitatii, fie in interesul inculpatului. Pot consta:
1. n nlturarea consecinelor faptei i repararea prejudiciului sau adoptarea unei alte
modaliti de reparare a prejudiciului n urma unei nelegeri cu partea civil;
2. prezentarea de scuze publice victimei;
3. prestarea unei munci neremunerate n folosul comunitii, pe o perioada cuprins ntre 30-
60 zile, obligaie care poate fi impus inculpatului doar in situatia in care are capacitate de
munca. Nu poate fi impusa daca inculpatul nu are capacitatea de a munci.
4. obligarea inculpatului de a urma un serviciu de consiliere. Consilierea fiind in competenta
serciviului de probatiune care este reglementat de Legea nr. 252/2003. Presupune un
program de consiliere pe care inculpatul este obligat sa-l urmeze.

Art. 315 al. 5 teza a II-a nu are legatur cu textul, sa nu spuneti ca se motiveaza ordonana in
situatia n care parcurs procedura de aducere la cunostinta a calitatii de suspect sau de inculpat. Nu
are nicio legatura.
Procedurile cu privire la impunerea obligaiilor de catre procuror risca sa devina
neconstitutionale fiindca nu se poate condiiona o asemenea soluie alternativ de ndeplinire de
ctre inculpat a unor obligaii cu caracter extraprocesual, cum ar fi condiionarea de repararea
prejudiciului, fiindca s-ar crea o inegalitate ntre inculpat, pe criteriul veniturilor, adic cei care au
suficiente venituri pentru reparaii ar putea.
i de asemenea, prin faptul de a presta o munca n folosul comunitii, de asemenea, se
ncalc flagrant un domeniu care este de competenta judecatorului, numai acesta poate sa impuna
obligarea inculpatului la o munca in folosul comunitatii neremunerata, deoarece aceasta este
considerata o sanctiune. In urma unor judeci de fost se ncalc principiul prezumtiei de nevinovatie,
procurorul nu poate stabili vinovatia, acest atributul ii apartine judecatorului.
Ordonana de renunare la UP contine toate mentiunile unei ordonane de clasare din art.
315 al. 2 - 4. Pe langa aceste mentiuni ordonana de renunare la UP va trebui sa contina toate
mentiunile pe care le contine orice ordonana - art. 286 al. 2.
De asemenea, atunci cnd au fost impuse obligaii trebuie s fie menionate obligaiile
impuse inculpatului.
De asemenea, trebuie precizate termenele pn la care inculpatul trebuie s ndeplineasc
obligaiile. Odata impuse obligaiile, procurorul stabileste termenul pana la care inculpatul trebuie sa
indeplineasca obligaiile, care nu poate fi mai mare de 6 luni. Sau in situatia in care obligaiile au fost
convenite ntre inculpat si persoana vtmata ntr-un acord de mediere, termenul nu poate fi mai
mare de 9 luni.
De asemenea, trebuie sa se prevada si sanctiunea care intervine n cazul nendeplinirii cu rea-
credin a obligaiilor impuse de procuror inculpatului. Dovada de ndeplinire a obligaiilor impuse
inculpatului revine acestuia din urma, nu procurorul trebuie s fac dovada ndepliniri de ctre
inculpat a obligaiilor impuse, de aceea nuntrul termenului stabilit de procurer, inculpatul are
obligaia posterioar ordonanei de a prezenta procurorului dovezile de ndeplinire a obligaiilor

31

impuse, care trebuie s se afle la procuror. De aceea, se prevede si in acest caz obligaia comunicrii
ordonanei, se comunica in aceeasi maniera cu ordonata de clasare, se comunica o copie a
ordonanei persoanei care a facut sesizarea, inculpatului, oricarei alte persoane. Termenul pe care il
stabileste procurorul de stabilire a obligaiie de catre inculpat incepe sa curga din momentul
comunicarii copiei de pe ordonana.
n cazul nendeplinirii cu rea-credin a obligaiilor atrage obligatoriu revocarea i
redeschiderea UP, se dispune de procurorul care a dispus masura. Legea prevede c n aceeasi cauza
penal nu se poate dispune decat o singura data renunarea la urmrirea penal, a doua oara nu se
mai poate dispune.
Legea mai reglementeaza in mod expres pentru faza de urmrire penala si continuarea UP
fa de suspect sau fa de inculpat. Are la baza cerere suspectului sau inculpatului, se coreleaza cu
art. 18 CPP (institutia continuarii procesului penal) si reprezinta un important mijloc de aparare a
suspectului sau inculpatului. Astfel in situatiile in care s-a dispus clasarea pe motivul intervenirii
amnistiei, prescripiei, retragerii plngerii prealabile, a unei cauze de impunitare ori a renunrii la
UP, suspectul sau inculpatul, conform art. 19, poate sa ceara procurorului continuarea UP pt. a
obtine aceeasi solutie de clasare, dar pe alt temei, dintre cele prevazute de art. 16 CPP.
Art. 16 prevede 2 categorii de cazuri de impiedicare a punerii in micare sau a exercitiului
aciunii penale:
1) cazuri care lipsesc aciunea penala de temei cand fapta nu este infraciun;
2) cazuri care lipsesc aciunea penala, fapta de obiect, fapta este infraciune, dar este cauza
care inlatura raspunderea penala sau o cauza de nepedepsire.
Mateu: asemenea institutie, este lipsit de interes pentru ca nu se face distinctie ntre
cazurile din art. 16 CPP atunci cand se da o solutie de neurmrire sau netrimitere in judecata, unica
solutie fiind clasarea in toate cazurile, se schimba doar motivarea. Atunci cand suspectul sau
inculpatul cer continuarea procesului penal in caz de clasare, nu poate obtine decat schimbarea
motivarii, solutia ramane aceeasi. Daca ulterior, in urma continuarii UP, nu se constata o alta
imprejurarea decat cea care initial a stat la la baza solutie de clasare se va mentine inclusiv motivarea
initiala. Daca se constant c soluia clasrii se dispune pt o alta situatie atunci se va da o alta
motivare, se va motifica temeiul clasarii.

Terminarea urmririi penale

- ultima etapa naintea rezolvari cauzei de ctre procuror n desfurarea urmririi penale.
Nu mai este precedata ca in codul anterior de o UP fara aciune penala pusa in micare.
Terminarea UP are la baza doar o up fa de inculpat, nu este posibila daca aciunea penala nu este
pusa in micare. Este reglementata, la fel ca in VCPP pt situatia in care procurorul supravegheza
activitatile de cercetare penala, adica pentru situatia in care organul de cercetare penala efectueaza
activitati de cercetare penala.
n acest caz daca organul de cercetare penala apreciaza ca cercetarea este finalizata va
intocmi un referat care poarte denumirea de referat de terminare a UP, pe care il inainteaza
procurorului cu propunere corespunzatoare. Referatul cu propunere este nsoit i de ntregul dosar
de up, care se prezint procurorului. Primind materialul, procurorul verifica materialul, lucrrile de
urmrire, propunerea, ntregul material si va proceda la rezolvarea cauzei. Trecnd n acest fel n
ultima etapa, adic rezolvarea cauzei de ctre procuror.

32

Procurorul este obligat sa verifice lucrarile si sa de a o rezolvare in termen de 15 zile de la
primirea dosarului de la organul de cercetare penala. In cauzele unde sunt inculpai arestai
preventiv, dar i n cazul celor arestai la domiciliu (arestarea la domiciliu este privare de libertate)
verificarea se face de urgenta si cu precdere.
Verificand materialul de up mpreun cu referatul cu propunerea procurorul poate constata
ca up nu este terminata sau nu au fost respectate dispozitiile legale care duc la aflarea adevarului. In
acest caz procurorul nu va putea da o rezolvare cauzei, ci va da o ordonana prin care restituie
ntregul dosar organului de cercetare penala, in vederea completarii cercetarii penala, cand este
incompleta, fie in vederea refacerii cercetarii penale cand cercetarea s-a efectuat cu incalcarea
dispozitiilor legale. In toate situatiile procurorul da o ordonana care trebuie motivat. In cuprinsul
ordonanei procurorul va indica toate datele pe care trebuie sa le contina orice ordonana, conform
art. 286 al. 2 si in plus conform art. 329 procurorul va indica actele de cercetare care trebuie facute,
precum si actele care trebuie completate, precum si mijloacele de proba care trebuie folosite.
Mateu: formula de prezentare nu este adecvata pentru ca n art. 329 se vorbete despre
mijloacele de prob care trebuie administrate. Mijloacele de proba nu se administreaz, doar probele
se administreaza. Mijloacele de proba se obtin prin procedee probatorii si se folosesc pentru
obtinerea de probe, proba se administreaza prin intermediul mijlocului de proba obtinut prin
procedeul probator.
Dac procurorul verificnd materialul de up si referatul cu propunere, constata ca up este
completa, nu mai este nimic de completat, ca toate probele necesare au fost administrate, ca
cercetarea s-a terminat i de asemenea, constata ca probele au fost obinute legal, s-au respectat
toate condiiile legale si probele sunt suficiente, procurorul ntr-o asemenea situatie va trece la
rezolvarea cauzei.
Rezolvarea cauzei de ctre procuror se situeaz la finalul urmririi penale. La fel ca in codul
anterior procurorul efectueaza personal UP, acesta procedeaza din oficiu in toate cazurile, adic fr
sa fie sesizat de organul de cercetare penala printr-un referat cu propunere. In acest fel organul de
cercetare penala este plasat sub controlul procurorului.
Atunci cnd procurorul constata ca urmrirea penal este terminat, este completa, exista la
dosar toate probele si legal administrate va dispune dupa caz:
1. D rechizitoriu prin care dispune trimiterea n judecat atunci cnd constant ca exista fapta
(fapt in sens material);
2. Fapta a fost svrit de inculpat;
3. Constat ca inculpatul rspunde penal, nseamn ca sunt ndeplinite condiiile rspunderii
penale, nu nseamn c inculpatul este vinovat i nu nseamn ca inculpatul a comis o
infraciune, nseamna doar c sunt ndeplinite condiiile rspunderii penale. Atunci procurorul
d rechizitoriu.

Dac n urma verificrii materialului, n urma propunerii de ctre organul de cercetare
penal, dac procurorul constata ca exista un caz de mpiedicare de punere n micare a aciunii
penale sau a exercitrii aciunii penale, nu va da rechizitoriu va da ordonana care poate fi de clasare,
sau renunare la urmrirea penal.
Noul cod a suprimat o etapa prealabila, obligatorie, inainte de trecerea la rezolvarea
cauzei de procuror, si anume prezentarea materialului de up (este o mare gafa - proful crede ca cel
putin in procedura camerei preliminare, institutie de control a urmririi penale ar trebui sa se

33

prevada expres obligaia judecatorului de a pune la dispozitie inculpatului ntregul material naintat
de procuror instanei cu rechizitoriu. Prin prezentarea materialului de urmrire penal i era asigurat
inculpatului accesul la ntregul material de UP. Pe noul cod exista doar un drept de consultare a
materialului de up fara sa existe niciun moment obligaia pentru procuror ca naintea ntocmirii
rechizitoriului sa cheme inculpatul si sa-i pun la dispozitie ntregul material de up).
Rechizitoriu este un act procedural complet, este actul de cea mai mare importanta. Poate
fi ntocmit n cursul up, aparine exclusiv procurorului, are un continut complet, el nsumeaz toate
activitatile de urmrire penal. Trebuie sa contina o stare de fapt, fiind mijlocul prin care procurorii
aduc in fata instantei starea de fapt. Pe langa mentiunii generale, si o descrirerea a faptelor starea de
fapt se construieste pe baza probelor. Trebuie sa contina si o referire la incadrarea juridica, daca este
controversata trebuie sa faca trimitere la doctrina si jurisprudenta, pentru a convinge instanta cu
privire la incadrarea juridica. De asemenea, rechizitoriu trebuie sa faca o referire la probe si
mijloacele de proba. Prin probe intelegandu-se elementele de fapt, fapte si imprejurari de fapt. Cand
probele nu sunt univoce, rechizitoriu va cuprinde o analiza a probelor, rechizitoriu de asemenea
trebuie sa faca referire la persoana, la inculpat dar si la celelalte parti. Atunci cand au fost luate
masuri de siguranta cu caracter legal ele trebuie mentionate, masuri asiguratorii. Rechizitoriu trebuie
sa contina si dispozitia expresa de trimitere in judecata si de asemenea dispozitia expresa de
naintare a dosarului instanei competente i de citare a persoanelor care trebuie aduse n faa
instanei, n rechizitoriu se indica persoanele prin indicarea datelor de identificare a acestora si
adresei unde trebuie citate acestea.
Rechzitorul se intocmeste de procurorul care face parte din parchetul instantei competente
sa judecata cauza in prima instanta sau in mod exceptional de procurorul ierahnic superior.
Pentru a fi valabil rechizitoriu, indiferent ca up este efectuata personal de procuror sau s-a
efectuat de organul de cercetare penala sub supravegherea procurorului, trebuie supus verificarii
sub aspectul legalitatii si temeiniciei de catre prim procurorul sau procurocurul general al
parchetului curtii de apel. In situatia in care verificarea este nfptuit de prim procurorul sau
procurorul general al parchetului curtii de apel, verificarea acestuia se realizeaza de procurorul
ierarhic superior. Daca rechizitoriul este intocmit de un procuror din cadrul parchetului de pe langa
ICCJ verificarea acestuia in privinta legalitatii si temeiniciei se face de procurorul sef de sectie. Daca
este intocmit de procurorul sef de sectie verificarea se realizeaza de procurorul general al acestui
parchet (art. 328 NCPP). Este o verificare completa att asupra legalitii ct i a coninutului
acestuia.
Mateu: nu i are loc o asemenea verificare deoarece s-a introdus un control judiciar asupra
urmririi penale ntr-o faza procesuala distincta si anume camera preliminara.
Cnd rechizitoriul privete mai multe fapte sau persoane sau cnd se pun rezolvri diferite
ale cauzei penale, pentru unele fapte se trimite la judecat, pentru altele clasarea, sau renunarea la
urmrire, se d un singur rechizitoriu, se procedeaz la fel ca n cazul ordonanei de clasare sau de
renunare la urmrire. In acest caz rechizitoriu are continut complex; este nu numai act de trimitere
in judecata, ci este si act de clasare sau de renunare la up.
Rechizitoriul este actul prin care se sesizeaza instanta de judecata, de aceea face posibila
naintarea dosarului de up la instanaa de judecata care are compentena de a judeca in prima
instanta. In acest scop, se nainteaza nti rechizitoriul in numarul de copii certificate de grefa
parchetului, necesare pentru a fi comunicate tuturor inculpatilor, element de noutate spre deosebire
de vechiul cod cand se comunica numai inculpatilor arestati preventiv.

34

In prezent rechizitoriu se comunica tuturor inculpailor i de aceea se nainteaza instantei
rechizitoriul in numarul de copii certificate de grefa parchetului apreciate ca fiind necesare pentru
comunicarea toturor inculpatilor, ceea ce atrage cheltuieli.
Totodata dac exist inculpai care nu vorbesc limba roman, rechizitoriile sunt traduse.
Traducerea este autorizat, n principiu se poate realiza si de catre o alta persoan care nu este
traductor autorizat, care cunoate limba pe care o vb si o cunoaste inculpatul, ceea ce lipseste dupa
parerea profului de garantiile de autenticitate unei traduceri. O asemenea prevedere intra in conflict
cu principiul folosirii unui traducator autorizat, contravine si directivei Parlamentului UE privind
folosirea unui traducator autorizat.
Prin rechizitoriu procurorul poate sa propun luarea, meninerea, revocarea sau nlocuirea
msurilor preventive i a msurilor asiguratorii (art. 330 NCPP).
De asemenea, potrivit art. 331 dac apreciaz c fa de incuplat este necesar luarea unei
msuri de siguran cu character medical, procurorul, prin rechizitoriu, propune luarea acelei msuri.

Ponderea n procesul penal se gsete n etapa pregtitoare. Este etapa cea mai important
pentru procesul penal pentru c sunt cazuri destul de rare n practic n care o instanta de judecata
infirma urmrirea. UP trebuie sa se desfoare ct mai complet, s-i atinga obiectivele, s obin o
cercetare completa a probelor. Apararea trebuie sa fie activ.

Reluarea urmririi penale

Reluarea UP inseamna reactivarea UP, intoarcerea cauzei din faza superioara de Camer
Preliminar in faza de UP precum si situatiile in care inceteaza cauzele legale de impiedicare a UP cu
caracter temporar precum si cele care justifica o redeschidere a urmaririlor. Reluarea UP nu este o
noutate, era prevazuta si in CPP anterior.
Cazuri de reluare a UP ( art. 332 NCPP ) :
1. in caz de incetare a cauzei de suspendare;
2. in caz de restituire a dosarului la procuror dispusa de judectorul de Camer Preliminar;
3. in caz de redeschidere a UP.
Pentru a se dispune reluarea UP nu este suficient sa existe unul din cauzele de reluare, ci este
necesar s nu existe nicio cauza legal de mpiedicare att a punerii n micare a aciunii penale ct
si a continurii procesului penal prin exercitarea aciunii penale.
NCPP fa de VCPP vorbete de continuarea procesului penal. Procesul penal care este
nceput prin punerea in micare a aciunii penale este mpiedicat atunci cnd se constata ca exista o
cauza legala de mpiedicare.
Reluarea UP nu opereaz automat, ci ea trebuie dispus, trebuie hotrt. Poate fi dispusa
doar de ctre procuror, fie din oficiu, fie la propunerea organului de cercetare penal prin
ordonan. Aceasta regula este consecinta functiei pe care o exercita procurorul in procesul penal si
anume functia de urmrire. Urmrirea penal este reluata atunci cnd judectorul de Camer
Preliminar dispune restituirea cauzei la procuror ns numai in situatia prevazuta de art. 346 alin. (3)
litera b NCPP, adic atunci cnd judectorul de Camer preliminar constat c neregularitatea nu
este remediat de procuror i dac ea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului judecii i a
limitelor.


35

1. Reluarea UP n caz de ncetare a cauzei de suspendare : boala, impedimentul legal
temporar si acordul de mediere.
In caz de boala, se dispune reluarea de ctre procuror fie din oficiu, fie la propunerea OCP --
dispune prin ordonan.
Reluarea UP poate fi dispus n situaia n care nu s-a putut finaliza UP de ctre statul
solicitant ca urmare a unei ncheieri definitive a unei astfel de proceduri. Aceasta se constata de
procuror printr-o ordonan.
In situaia medierii, cnd se ntocmete un proces-verbal, dac medierea a euat, procurorul,
prin ordonan dispune reluarea UP.

2. Reluarea n caz de restituire a dosarului de ctre judectorul de Camer
Preliminar. Competena de reluare a UP in aceast situaie NU apartine procurorului, ci aparine
judectorului de Camer Preliminar: atunci cnd judectorul de Camer Preliminar dispune prin
ncheiere restituirea dosarului la procuror pe motiv c au fost excluse toate probele administrate n
cursul UP n conformitate cu art. 346 al. (3) litera b) NCPP. n acest caz, reluarea UP nu mai este
lsat la dispoziia procurorului, ci reluarea este dispus chiar de judectorul de Camer Preliminar.
n acest caz, restituirea este dispus pentru refacerea UP, pentru refacerea probelor care au fost
administrate cu ncalcarea dispoziiilor legale.
Mateu: este neconstitutionala, lasa fara continut toata instituitia excluderii probelor. Se
interzice ca o proba nelegala sa fie refacuta. Trebuia NEURMRIREA nu restituirea. Prin restituire se
da posibilitatea procurorului sa acopere ilegalitatea care face ca sanctiunea sa fie formala, lipsita de
efect.

n cazul n care restituirea se dispune pe motiv de neregularitate a rechizitoriului [art. 346 al.
(3) litera a)], reluarea UP nu mai este de competena judectorului, ci este de competena
procurorului, a conductorului parchetului ori procurorului ierarhic superior prevzut de lege, dac
apreciaz c pentru remedierea rechizitoriului este necesar efectuarea unor acte de UP. Dac
procurorul apreciaz c nu sunt necesare acte de UP nu va relua. Procurorul se pronunta prin
ordonan motivata care trebuie sa conin si actele de UP care trebuie efectuate. In acest scop
exista 2 ci de efectuare permise de lege :
1. Urmrirea penal proprie;
2. Trimiterea cauzei OCP in vederea completarii actelor de UP dispuse de conductorul
parchetului sau procurorul ierarhic superior.
Mateu : actul prin care se dispune reluarea in acest caz ramane incheierea judectorului.

3. Reluarea n caz de redeschidere a UP.
n situatia in care s-a dispus anterior o solutie de clasare de ctre procuror prin ordonan
dac ulterior procurorul ierarhic fie la plngere, fie din oficiu, in virtutea principiului controlului
ierarhic, constata ca imprejurarea pe care s-a intemeiat cazul de clasare nu a existat in realitate,
solutia de clasare fiind una nelegala si netemeinica va da ordonan motivata prin care va dispune
infirmarea solutiei date de procuror si redeschiderea UP. Totodata in acest caz sunt aplicabile si
prevederile art. 317 NCPP.
Prin ordonan de redeschidere a UP procurorul ierarhic va trimite cauza procurorului fie in
vederea efectuarii UP, fie in vederea supravegherii UP. Totodata, dei legea nu prevede n mod

36

expres, procurorul este obliga s dispun i n mod expres continuarea urmririi indicnd actele de
UP care trebuie efectuate.
Dei art. 335 al. (1) NCPP se refera expres doar la competena procurorului ierarhic superior,
n realitate competena revine n egal msur i conductorului parchetului de unde face parte
procurorul. In cazul in care solutia este data de un procuror al Parchetului de pe langa ICCJ
competena de redeschidere prin infirmarea solutiei revine procurorului sef de sectie, iar dac solutia
este data de acesta competena de redeschidere apartine procurorului general. Se va tine seama si
de ierarhia functiilor care este reglementata de legi speciale.
Dac ulterior pronuntarii solutiei de clasare apar fapte sau imprejurari noi din care rezulta ca
a disparut imprejurarea pe care s-a intemeiat solutia de clasare, procurorul nsui, atat cel care a
efectuat UP proprie, ct si cel care a supravegheat UP este cel care dispune revocarea ordonanei si
redeschiderea UP.
Mateu: Termenul de revocare folosit de NCPP este inadecvat. Trebuie sa existe o deosebire
elementara ntre un act i o msur. Termenul de revocare se foloseste doar pentru msuri. Nu
exist niciun impediment ca si conductorul parchetului sau procurorul ierarhic sa dispuna
revocarea.
n privina solutiei de renuntare a UP este revocabila atunci cand procurorul constata ca nu-si
indeplineste cu rea-credinta obligaiile care nsoete aceast soluie i care sunt prevazute n art.
318 al. (3). In acest caz revocarea este obligaorie , ea se dispune chiar de procuror.
Acest text trebuie interpretat in legatura cu art. 318 al. (6) NCPP din care rezult c n aceasta
situatie dovada de ndeplinire a obligailor impuse de procuror pe timpul msurii este obligaia
suspectului sau inculpatului, nu a procurorului. De aceea, atunci cand inculpatul sustine ca i-a
ndeplinit obligaiile, trebuie sa faca dovada motivelor pe care se bazeaza sustinerea sa. In acest caz,
o a 2-a solutie de renuntare a UP nu mai poate fi pronuntata in aceeasi cauza penal si in privinta
aceleiasi persoane.
Pe langa aceste cazuri de redeschidere a UP, art. 335 alin. (5) NCPP prevede si un alt caz de
redeschidere ai anume: atunci cand judectorul de Camer Preliminar admite plngerea formulata
impotriva unei solutii de neurmrire sau de netrimitere in judecata si dispune completarea UP. In
acest caz, reluarea UP se dispune prin incheierea judectorului de Camer Preliminar, incheierea de
admitere a plngerii.

PLNGEREA MPOTRIVA ACTELOR I MSURILOR DE URMRIRE PENAL

Plngerea este o cale de atac specific fazei de UP. Nu este o noutate. Reglementarea de
principu se gaseste in art 336 NCPP. n acest articol se prevede in mod expres ca impotriva actelor si
masurilor de UP se poate plange orice persoana care poate justifica o nclcare legitim. Deci nu
numai prile i subiecii procesuali principali.
Plngerea se nregistreaz la procurorul care supravegheaza UP. El este competent sa o
solutioneze, Cu toate acestea, art. 337 reglementeaza si o procedura de naintare a plngerii depuse
la organul de cercetare penal ceea ce nseamna ca plngerea poate fi nregistrata si direct la organul
de cercetare penal care a dispus i a efectuat acte i msuri. n aceast situaie, organul de
cercetare penal este obliga s nainteze plngerea mpreuna cu materialul de UP procurorului care
supravegheaza UP n vederea soluionrii.
Art. 338 NCPP prevede un termen de soluionare a plngerii de ctre procuror: cel mult 20

37

zile de la primire. Se prevede si obligaia comunicarii solutiei. Procurorul se pronunta asupra plngerii
prin ordonan, dupa care are obligaia sa comunice o copie a ordonanei petentului imediat dupa
solutionare.
Atunci cand plngerea este ndreptat mpotriva actelor si msurilor dispuse si efectuate de
organul de cercetare penal nu se prevede niciun termen de formulare a plngerii. Legea prevede
doar pentru pronuntare. Exceptie : dac plngerea priveste ordonan de retinere atunci cand este
dispusa de organul de cercetare penal atunci plngerea se formuleaza obligatoriu nainte de
expirarea duratei retinerii.
In privinta actelor si masurilor procurorului, cele care sunt dispuse si efectuate personal de
procuror sau dispuse de procuror si aduse la indeplinire de organul de cercetare penal exista o
reglementare speciala art. 339 NCPP care prevede ca aceste acte si masuri sunt supuse plngerii
care este de competena prim-procurorului sau a procurorului general al parchetului de pe lng
curtea de apel ori a procurorului ef de secie al parchetului.
Dac este vorba de acte si masuri care sunt dispuse si aduse la indeplinire de primul
procuror, procurorul general, procurorul sef de sectie ori aduse la indeplinire de OCP, competena de
solutionare a plngerii revine procurorului ierarhic. Se va tine seama si de ierarhia functiilor
prevazute in legi speciale.
Se mai prevede ca sunt aplicabile toate prevederile cuprinse in art. 336 - 338 referitoare la
procedura plngerii contra actelor si masurilor de UP. Aici, la fel, nu este prevazut un termen; cu 2
exceptii :
1. in situatia in care plngerea priveste ordonana de retinere dispusa de procuror : trebuie
formulata in mod obligatoriu nainte de expirarea duratei retinerii;
2. in situatia in care plngerea priveste solutiile de neurmrire sau de netrimitere in judecata
: trebuie formulata in cel mult 20 zile de la primirea unei copii a ordonanei de clasare sau de
renuntare a UP.
Se mai prevede ca plngerea impotriva ordonanei primului procuror, procurorului general,
procurorului sef de sectie, procurorului ierarhic de solutionare a plngerii initiale este inadmisibila.
Pe calea plngerii nu se poate accesa in cadrul Ministerului Public la un nivel superior celui al
conductorului parchetului/ procurorului ierarhic dupa caz.
Art. 340 NCPP reglementeaza o procedura speciala de introducere a plngerii impotriva
solutiilor de neurmrire sau de netrimitere in judecata. Se prevede in mod expres ca impotriva
solutiei de neurmrire sau de netrimitere in judecata plngerea este supusa unui termen de cel mult
20 zile.
Se prevede in mod expres ca impotriva solutiei de neurmrire sau de netrimitere in judecata
se poate face plngere la judectorul de Camer Preliminar doar in situatia in care a fost respinsa in
prealabil plngerea initiala formulata impotriva solutiei in ordinea ierarhica a ministerului public,
adica la conductorul parchetului/ procurorul ierarhic/ procurorul sef de sectie. In aceasta situatie se
mai prevede, spre deosebire de reglementarea anterioara, ca nu se va tine seama de modul in care
primul procuror, procurorul general, procurorul sef sau procurorul ierarhic a respectat termenul
prevazut de lege pentru solutionarea plngerii ci la calcularea termenului se va tine seama doar de
indeplinirea de ctre acesta a obligaiei de comunicare a copiei ordonanei. De aceea, in NCPP
plngerea impotriva solutiei de neurmrire poate fi formulata la judectorul de Camer Preliminar
oricnd dupa solutionarea acesteia in prealabil de conductorul parchetului / procurorul ierarhic, dar
nu mai trziu de 20 zile de la comunicarea copiei ordonanei acestuia.

38

PROCEDURA DE SOLUTIONARE A PLNGERII
DE JUDECTORUL DE CAMER PRELIMINAR

Plngerea odata formulata, se nregistreaz la instanta care este competena sa judece cauza
in prima instanta. Dupa inregistare se prevede ca ea se va trimite judectorului de Camer
Preliminar. Este lacunara.
Legea prevede masuri premergatoare pe care le poate dispune judectorul de Camer
Preliminar din momentul primirii plngerii. Dupa momentul primirii plngerii, judectorul de
Camer Preliminar fixeaza termenul de solutionare. Procedura in Camer Preliminar are o durata
determinata art. 343 NCPP nu poate avea o durata mai mare de 60 zile. Dupa primirea plngerii, se
va comunica imediat procurorului si celorlalte pri si subiecti procesuali pentru a se da posibilitatea
acestora sa ntocmeasc o nota scris cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plngerii. De aici
rezulta ca se va comunica si persoanei vtmate precum si oricarei persoane. Se comunica si
termenul de solutionare a plngerii. Termenul se comunica si petentului.
Se prevede ca procurorul are obligaia ca in termen de cel mult 3 zile de la primirea
comunicarii plngerii sa nainteze judectorului de Camer Preliminar dosarul cauzei.
Plngerea se examineaza in Camer de consiliu fr participarea procurorului si in absenta
petentului si a intimatilor. Este o procedura nepublica, este scrisa si necontradictorie.
Mateu: neconstitutionala intreaga procedura pentru ca dac necontradictorialitatea este o
caracteristica a fazei de UP atunci cand este sesizata o jurisdictie penal nu mai exista nicio justificare
pentru ca procedura sa fie necontradictorie. In consecinta, nu exista dezbateri contradictorii,
examinarea plngerii se realizeaza strict doar pe plngerea formulata si pe notele scrise, intocmite de
procurori si de intimati si cu privire strict la dosarul de UP.
In ceea ce priveste solutionarea plngerii se va tine seama de imprejurarea dac a fost pusa
sau nu in micare aciunea penal, adica dac exista sau nu inculpat.

Astfel, in situatia in care nu a fost pusa in micare aciunea penal sunt posibile urmatoarele
solutii :

1. judectorul de Camer Preliminar respinge plngerea :
- dac este tardiva : cu nclcarea termenului prevazut de lege);
- dac este inadmisibila : de ctre o persoana care nu figureaza printre titularii plngerii, fiind
admisibila doar o persoana care poate justifica un interes legitim sau dac se indreapta impotriva
unui act sau a unei masuri de UP ;
- dac este nefondata : in urma examinarii plngerii, a continutului notelor scrise, a dosarului,
judectorul constata ca exista una din situatiile prevazute de art. 16 NCPP.

2. judectorul de Camer Preliminar admite plngerea, desfiinteaza solutia si dispune
trimiterea dosarului la procuror in vederea inceperii UP cand plngerea priveste o solutie de clasare
data de procuror nainte de inceperea UP, in vederea completarii UP cand priveste o solutie data de
procuror dupa o UP in rem, in vederea punerii in micare a aciunii penale cand priveste o solutie
data in personam dac judectorul constata ca exista probe pentru punerea in micare a aciunii
penale sau in vederea completarii UP fata de inculpat.

39

Judectorul admite plngerea si schimba doar temeiul legal de clasare cu conditia sa nu
nruteasc situatia petentului prin propria plngere.
Dac a fost pusa in micare aciunea penal, pe calea plngerii inculpatul are dreptul de a
formula cereri si exceptii in fata judectorului de Camer Preliminar. Ele privesc legalitatea
administrarii probelor in faza de UP si legalitatea actelor de UP prin prisma cazurilor de nulitate
prevazute in art. 280-282 NCPP.

Dac a fost pusa in micare aciunea penal:
1. judectorul de Camer Preliminar poate dispune respingerea plngerii :
- ca tardiva;
- ca inadmisibila;
- ca nefondata.
Respingerea plngerii ca nefondata poate fi precedata si de o verificare de ctre judector a
legalitatii administrarii probelor si a actelor de UP. In aceasta din urma situatie, judectorul de
Camer Preliminar poate, cu ocazia solutionarii plngerii, sa excluda o parte din probele
administrare in cursul UP sau sa constate ca actele de UP au fost efectuate cu nclcarea dispozitiilor
legale in conditiile prevazute de art 280-282 NCPP, adica sa sanctioneze actele de UP.

2. judectorul de Camer Preliminar admite plngerea, defiinteaza ordonan procurorului
si dispune trimiterea cauzei la procuror in vederea completarii UP cand constata ca este necesar sa
se efectueze acte de UP. In aceasta situatie, judectorul este obligat sa indice si actele de UP care
trebuie efectuate.
De asemenea, judectorul de Camer Preliminar atunci cand a fost pusa in micare aciunea
penal poate sa dispuna si o solutie de admitere a plngerii, de desfiintare a solutiei de netrimitere
in judecata si de incepere a judecatii in conditiile prevazute de art. 341 al. (7) litera c - principala
solutie care o poate da judectorul de Camer Preliminar cand acesta constata ca probele care au
fost legal administrate in cursul UP sunt suficiente pentru inceperea judecatii.
In toate cazurile, judectorul de Camer Preliminar se pronunta prin incheiere motivata.
Incheierea pe care judectorul de Camer Preliminar o dispune in temeiul art. 341 al (7) litera c prin
care hotaraste inceperea judecatii reprezinta, dupa Mateut, act de investire a instantei de fond.
Actul de sesizare il reprezinta plngerea persoanei vtmate. Ea nu poate avea la baza plngerea
persoanei al carei interes legitim a fost vtmat ci doar plngerea persoanei vtmate chiar dac nu
exista o dispozitie legala expresa in acest sens. Doar persoana vtmata intra intr-un raport de drept
material.
Desi legea nu distinge, nu orice persoana interesata poate sesiza instanta, ci doar persoana
vtmata. In acest caz, investirea instantei nu se realizeaza de instana nsi, ci de judectorul de
Camer Preliminar.
Dupa dispozitia de incepere a judecatii dispusa de judectorul de Camer Preliminar,
plngerea impreuna cu dosarul de UP va fi supusa unei repartizari aleatorii in vederea desemnarii
instantei competente sa judece cauza in prima instanta. Ratiunea unei repartizari aleatorii: se
intemeiaza pe situatia de incompatibilitate.
Art. 64 al. (5) NCPP prevede expres ca judectorul care a participat la solutionarea plngerii
impotriva solutiei de neurmrire sau netrimitere in judecata nu mai poate participa in aceeasi cauza
la judecarea in prima instanta sau in caile de atac. De aceea, dupa ce judectorul de Camer

40

Preliminar da incheiere prin care dispune inceperea judecatii, plngerea va fi repartizata aleatoriu
unui alt judector care va proceda la fondul cauzei.
Incheierea judectorului de Camer Preliminar este definitiva cu o singura exceptie : art.
341 al. (7) litera c. Doar aceasta incheiere poate fi atacata cu contestatie de procuror sau de inculpat.
Legea prevede ca nu poate fi atacata solutia, adica modul de rezolvare a plngerii ci poate fi atacata
doar acea parte din incheiere care priveste modul de rezolvare a cererilor si exceptiilor referitoare la
legalitatea probelor administrate in cursul UP si la legalitatea actelor de UP efectuate fata de
inculpat.
Mateu: neconstitutionala, se incalca principiul egalitatii partilor si a celorlalte persoane
interesate, se incalca dreptul de a avea acces la o cale de atac prevazuta de lege si se incalca
caracterul echitabil la procesului penal, nu exista nicio justificare ca celelalte incheieri sa fie
exceptate de la calea de atac a contestatiei. Se mai prevede si cerinta de admisibilitate a contestatiei,
ca aceasta sa fie motivata inauntrul termenului prevazut de lege. Nemotivarea in termen -
respingerea acesteia ca inadmisibila.

Cu privire la solutiile care le poate da judectorul de Camer Preliminar din cadrul instantei
superioare contestatiei formulate :
1. respingere a contestatiei cand incheierea este mentiunea;
2. admitere a plngerii, desfiintare a incheierii atacate si de rejudecare a plngerii.
Atunci cand judectorul de Camer Preliminar admite plngerea si dispune desfiintarea
incheierii atacate poate proceda cel mult la rejudecarea plngerii fara sa reformeze solutia. Este
inechitabil si face ca procedura contestatiei sa fie inutila, din moment ce judectorul de Camer
Preliminar nu poate schimba solutia atunci cand constata ca incheierea este data cu nclcarea
conditiilor prevazute de lege sau cand este netemeinica, poate dispune doar rejudecarea, putandu-se
ajunge la aceeasi solutie.
Probele care sunt excluse de judectorul de Camer Preliminar nu pot fi luate in vedere in
fondul cauzei.

CAMERA PRELIMINAR

Este o faza procesuala distincta. Face parte din etapa pregatitoare alaturi de UP. Era necesara
sistemului. Reprezinta o faza juridisdictionala care are rolul de afectua un control jurisdictional
asupra fazei de UP. Ar trebui sa aiba un rol decisiv in ceea ce priveste evolutia si solutionarea
procesului penal pentru ca in Camer Preliminar se stabileste care sunt probele care pot fi avute in
vedere la solutionarea cauzei si care pot fundamenta eventual o solutie de condamnare.
Obiectul camerei preliminare care este -- art. 342 reprezinta o materializare a functiei
judiciare pe care trebuie sa o indeplineasca procedura de Camer Preliminar in cadrul procesului
penal, aceea de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata. Astfel, obiectul camerei
preliminare este complex, el include :
1. verificarea competentei instantei;
2. verificarea regularitatii actului de sesizare;
3. verificarea legalitatii probelor administrate in cursul UP;
4. verificarea legalitatii actelor de UP.


41

Procedura in Camer Preliminar are o durata determinata art. 343 - nu poate dura mai
mult de 60 zile. Termenul este de recomandare, fara sanctiuni procesuale. El se stabileste de la caz la
caz de judectorul de Camer Preliminar in functie de complexitatea si de particularitatile cauzei.
Competena procedurii in Camera Preliminara nu mai este data unei jurisdictii distincte ci,
din motive de economie de cheltuieli si datorit numrului redus de judectori, competena
judectorului de Camer Preliminar este atribuita instantei de judecata competente sa judece cauza
in fond. Exista un singur judector care indeplineste succesiv rolul de judector de Camer
Preliminar si de judector de fond.

Matetu: Camera preliminar este o faz procesuala distinct. Ea este o faza procesuala
intermediara. Este intre urmarire si judecata. Nu apartine nici urmaririi si nici judecatii, insa alaturi de
urmarire face parte din fazele pregatitoare ale procesului penal. Ea este a doua faza pregatitoare.
Prima este urmarirea penala si a doua este camera preliminar.
Ea nu este o noutate pentru sistemul nostru romanesc procedural. Ea a mai fost cunoscuta sub
imperiul CPP din 1936. Este o inspiratie anglo-saxona. Este utila, este necesara in sistemul de
procedura pentru ca ea relizeaza un control jurisdictional asupra actelor de urmarire penala ale
procurorului. Este filtrul necesar al urmaririi penale. DAR aa cum este reglementata in NCPP, in titlul
III, la art. 342-348, este inutila, asa cum este reglementata, este ineficient, este in contradictie cu
prevederile Constitutiei si cu cele ale Conventiei Europene privind drepturile la un proces echitabil.
Astfel, ntreaga procedura de camera preliminar este o procedura nepublica, care are loc in camera
de consiliu, este o procedura scrisa si este o procedura complet necontradictorie. Daca
nepublicitatea si caracterul scris nu reprezinta deficiente ale acestei proceduri, fiind aspecte care se
intalnesc si in alte legislatii, necontradictorialitatea procedurii nu are absolut nicio justificare.
Necontradictorialitatea exista in faza de urmarire penala ca urmare a caracterului acesteia. Din
momentul in care cauza penala este adusa in faza unei jurisdictii penale, necontradictorialitatea nu
are nicio justificare, contradictorialitatea procedurii trebuie sa se realizeze in deplintatea efectelor
sale.
In ceea ce priveste obiectul procedurii, el este definit in art. 342 fiind limitat la domeniul legalitatii.
Judecatorului de camera preliminar ii este conferit contenciosul legalitii actelor de urmarire
penala pe care nu l mparte cu nimeni, nici mcar cu instana de judecat. Obiectul controlului care
se efectueaza in camera preliminar il reprezinta verificarea competentei instantei, verificarea
regularitatii rechizitoriului, verificarea legalitatii probelor pe care se ntemeiaz rechizitoriul,
verificarea legalitii actelor de urmrire penal.
n ceea ce priveste verificarea competentei instantei, ea se realizeaza sub toate formele de
competenta, adica atat sub aspectul competentei materiale, personale, functionale sau teritoriale.
Prin aceasta s-a realizat un transfer catre judecatorul de camera preliminar. El judeca daca instanta
este competenta. Verificarea competentei este prioritara.
Procedura de verificare a competenei:
- subliniem mai nti faptul ca judecatorul de camera preliminar nu este sesizat n mod direct de
procuror. Procurorul sesizeaz cu rechizitoriul instana de judecat pe care o considera competenta

42

si care, dup noile reglementari, are obligaia de a trimite cauza judectorului de camera
preliminar prin intermediul unei repartizari aleatorii.
Cu alte cuvinte, din momentul primirii dosarului impreuna cu rechizitoriul, instanta nu va
proceda la nregistrarea acestuia, nu poate proceda, pentru ca ar insemna sa se investeasca.
Ea va trimite rechizitoriul impreuna cu dosarul, judecatorului din cadrul instantei anume
desemnat cu repartizarea aleatorie a cauzei. El va proceda la repartizarea cauzei in mod
aleatoriu judecatorului de camera preliminar. In conceptia NCPP ajustat de legea de punere
in aplicare, judecatorul de camera preliminar este identificat cu instanta de judecata. Adica
este acelasi judecator care este desemnat in urma repartizarii cu judecarea fondului cauzei.
Aceste lucru rezulta din art. 346 care prevede ca, dupa ce dispune nceperea judecii,
judectorul de camera preliminar exercit funcia de judecat.
Practic, instanta de judecata primind dosarul, i trimite dosarul prin repartizare aleatorie ei insasi
pentru parcurgerea procesului. Mateu: Aceasta prevedere este contrara exigentelor privitoare la
impartialitatea judecatii.
In situatia in care judecatorul de camera preliminar verificand competenta instantei, constata ca
aceasta nu este competenta, va dispune prin sentinta penala care este instanta competenta.
Sentinta declinarii competentei este definitiva, ea nu este supusa niciunei cai de atac. Daca instanta
careia i se trimite cauza se considera ea insasi necompetenta in urma verificarii, se declanseaza un
conflict negativ de competenta care se solutioneaza de instanta superioara comuna dupa procedura
art. 150 din NCPP.
Art. 343 reglementeaza o durata determinata a procedurii in camera preliminar. Ea este prevazuta
pentru situatia in care judecatorul de camera preliminar, verificand competenta, constata ca
instanta este competenta. Verificarea competentei instantei inseamna si verificarea competentei
judecatorului totodata. Potrivit textului legal, procedura in camera preliminar nu poate avea o
durata mai mare de 60 de zile. Natura juridica este de recomandare, el este un termen de
recomandare pentru ca nu sunt prevazute sanctiuni. Asta inseamna ca termenul poate fi incalcat,
poate fi mai scurt sau mai lung.
Procedura in camera preliminar se desfasoara in 3 etape distincte:
1. Prima etapa consta in masurile pregatitoare, premergatoare.
2. A doua etapa consta in procedura propriu-zis, procedura de cercetare, de exercitare a
functiei in camera preliminar.
3. Rezolvarea cauzei in camera preliminar.

MASURILE PREMERGATOARE (art. 344):

A) Prima masura consta in comunicarea rechizitoriului certificat de grefa parchetului din care
face parte procurorul care l-a intocmit. Judecatorul de camera preliminar comunica

43

rechizitoriul inculpatului, fie la locul de detinere daca acesta este arestat, fie la adresa unde
locuieste.
B) A doua masura consta in informarea inculpatului cu privire la drepturile pe care le are.
Aceasta se realizeaza in scris, printr-o notificare scrisa care este intocmita de judecator, prin
care inculpatul este informat cu privire la obiectul camerei preliminare. Adica atributiile,
domeniul de actiune, de competenta a camerei preliminar. Totodata inculpatul este
informat de dreptul de a-si alege un avocat.
C) A treia masura este aceea de a informa inculpatul de dreptul de a formula cereri si excepii.
Inculpatul mai este informat si cu privire la termenul de formulare a cererilor. Ele trebuie
facute in scris si trebuie naintate judecatorului de camera preliminar intr-un termen
stabilit de catre acesta, care este diferit de la caz la caz in functie de complexitatea si
particularitatile cauzei, si care potrivit legii nu poate fi mai scurt de 20 de zile.
In situatia in care inculpatul nu are avocat ales, in cazurile de asistenta juridica obligatorie,
judecatorul de camera preliminar are obligatia de a lua masuri pentru asigurarea unui avocat din
oficiu. In acest caz avocatului i se acorda un termen de depunere a obiectiilor si excepiilor care nu
poate fi mai scurt de 20 de zile, fiind identica cu situatia in care inculpatul are un avocat ales.
Tratamentul dintre avocati este egal, ceea ce scoate in evidenta intentia de a se realiza o aprare
efectiva in toate cazurile.
Dupa primirea cererilor si excepiilor, acestea, precum si eventualele excepii din oficiu pe care le
poate invoca judecatorul de camera preliminar, se vor trimite procurorului, care are obligatia sa
rspund la fel, n scris, ntr-un termen care nu poate fi mai mare de 10 zile din momentul primirii
acestora.
Din coninutul acestor prevederi rezult c ntreaga procedura are un caracter scris. Mai rezulta de
asemenea ca excepiile privind leglitatea probelor si actelor de urmarire penala precum si
legalitatea rechizitoriului pot fi invocate si din oficiu de judecatorul de camera preliminar. Cu
toate acestea se prevede ca ele se comunica doar procurorului, nu si inculpatului, ceea ce le lipseste
de contradictorialitate. De aceea, parerea lui Mateut este ca aceasta procedura risca sa fie declarata
neconstitutionala.
Mai este de subliniat c rspunsul pe care procurorul l formuleaz n scris cu privire la cererile i
excepiile inculpatului i cu privire la excepiile din oficiu, nu se comunic inculpatului, ceea ce
reprezint o ncalcare grav a dreptului la aprare a inculpatului.
Totodat, in camera preliminar nu particip dect inculpatul si procurorul. Este de nenteles de ce
nu este permis accesul persoanei vtmate precum i a prii civile i partea responsabil civilmente,
in condiiile n care obiectul camerei preliminare il reprezinta si legalitatea probelor care in mod egal
prezinta interes nu numai pentru procuror si pentru inculpat, ci prezinta interes si pentru persoana
vtmata si pentru celelalte parti. Si sub acest aspect procedura este neconstitutionala si
neechitabila.
Art. 374, unde se arata ca in cursul cercetarii judecatoresti li se aduc la cunotin persoanei
vtmate si celorlalte parti probele care au fost excluse in camera preliminar, nu este de natura sa
suplineasca lipsa de participare a acestora in procedura. Prin mpiedicarea accesului la procedura in
camera preliminar, se nesocoteste in mod iremediabil dreptul la aprare a acestora. Nu exista nicio

44

ratiune pentru care persoana vtmata i celelalte pri s nu aib acces la procedura si sa nu i
pregteasc aprarea n aceast procedura.
In toate legislatiile anglo-saxone procedura este contradictorie. De asemenea, si in legislaiile din
statele membre UE, unde a fost scris i a fost dezvoltat aceast procedura, ea este contradictorie.
Diferente exista doar in ceea ce priveste organul jurisdictional care realizeaza controlul preliminar
asupra fazei pregatitoare a procesului penal.

PROCEDURA PROPRIU-ZIS
Se realizeaza in camera de consiliu, este nepublica. Art. 352 (1) prevede expres ca sedinta din
camera de consiliu este o sedinta de judecata nepublica. Problema este ca, potrivit art. 345 (1)
procedura are loc fara participarea procurorului si fara participarea inculpatului, in absenta
inculpatului si evident, a avocatului.
Consta in cercetarea de catre judecatorul de camera preliminar a continutului cererilor si
excepiilor care i-au fost naintate i a celor pe care el nsui le-a invocat din oficiu, precum si
rspunsul la acestea, n cazul n care procurorul a rspuns (el nu este obligat s rspund, poate s o
fac, dar nu este obligat). Daca procurorul a rspuns, termenul este 10 zile de la rspunsul sau.
Judecatorul de camera preliminar, in camera de consiliu, se consulta cu el nsui cu privire la cererile
si excepiile cu care este sesizat. Aceasta procedura este integral neconstitutionala. Dincolo de acest
aspect, formularea din al. (1) al art. 345 este deficitara. Este identica pentru ca, in realitate, art. nu
solutioneaza o procedura de solutionare, ci doar o procedura de verificare, de cercetare a ntregului
dosar de urmrire penal, prin prisma cererilor formulate. Judecatorul de camera preliminar n mod
normal ar trebui s aib n fa ntregul dosar al urmririi penale i s compare toate cererile i
excepiile.
n situaia n care constat ca rechizitoriul este ntocmit neregulat, ca exista probe care trebuie
excluse si ca exista acte de urmarire penala care trebuie sanctionate cu nulitate, judecatorul de
camera preliminar informeaza imediat procurorul cu privire la concluziile la care a ajuns, cu privire
la constatrile efectuate. Legea prevede ca este informat doar procurorul, c se d ncheiere care se
comunic imediat procurorului. Dupa parerea lui Mateu, aceasta fomulare este confuza, deoarece
in alt art. se statueaza ca incheierea se comunica si inculpatului (si asa ar fi normal). Aici avem de-a
face doar cu o procedura de informare prealabila a procurorului inainte de incheiere pentru ca
procurorul sa cunoasca rezultatul evaluarilor preliminare a judecatorului si pentru a putea lua o
decizie cu privire la constatarile efectuate.
Astfel in al. (3) se prevede ca judecatorul de camera preliminar i solicit procurorului s rspund
ntr-un termen de cel mult 5 zile, respectiv dac ndreapta neregularitatile constatate inauntrul
termenului, si daca in raport de constatarile preliminare cu care este sesizat, mai mentine sau nu
rechizitoriul si daca solicita s-i fie restituita cauza in vederea reluarii urmaririi penale. Ratiunea
acestei prevederi - aceasta prevedere reprezinta un element de natura adversiala, preluat din
procesul penal adversial care permite acuzatorului sa isi retraga acuzatia atunci cand apreciaza ca
aceasta nu are la baza probe legale, suficiente, pentru trimiterea in judecata.

45

Retragerea acuzatiei este permisa in general in legislatiile anglo-saxone in situatiile cand se constata
vulnerabilitatea probei pe care aceasta se intemeiaza. Doar noua nu ni se pare fireasca, pentru ca
facem parte dintr-un sistem cu traditii puternice. Ea este insa fireasca pentru ca se permite in acest
fel impiedicarea unei judecati inutile sau abuzive ntemeiate pe probe care nu sunt suficiente.
Pe de alta parte, aceasta posibilitate este justificata si pentru ca in NCPP, camera preliminar nu
poate verifica substanta probelor, ci doar legalitatea acestora. Verificarea din punct de vedere a
temeiniciei probelor apartine in mod exclusiv procurorului. Daca procurorul raspunde in termenul
legal de cel mult 5 zile ca nu isi mai mentine rechizitoriul, procedura nu mai poate continua, in acest
caz judecatorul de camera preliminar constata ca procurorul a solicitat restituirea si dispune prin
incheiere restituirea dosarului procurorului, la cererea acestuia. De aceea procurorul este intrebat,
adica i se da procurorului posibilitatea sa isi restraga acuzatia facuta. Judecatorul, daca procurorul nu
raspunde in termen legal, va trece la solutionarea cauzei in camera preliminar.

ETAPA DE SOLUIONARE
Formularile sunt echivoce, neclare, ca multe altele, este o caracteristic. Solutionarea are loc dupa
parerea lui Mateut, numai dupa obtinerea rspunsului procurorului in termenul de 5 zile, sau in
absenta rspunsului, in termen de 5 zile. Natura juridica a acestui termen este una imperativa, nu
este un termen de recomandare. Daca procurorul nu raspunde, judecatorul poate dispune sanctiuni.
Conform art. 346 alin. (2) daca nu s-au formulat cereri si excepii si daca nu sunt excepii nici din
oficiu, judecatorul de camera preliminar, la expirarea termenului, constata regularitatea
rechizitoriului, legalitatea probelor, legalitatea actelor de urmarire penala si dispune prin incheiere
nceperea judecii. Ar fi fost necesar, ca dup modelul celorlalte legislatii unde exista aceasta
procedura intermediara de control, de filtru al urmaririi penale nainte de judecata, ar fi trebuit sa se
prevada si dreptul inculpatului de a renunta la beneficiul procedurii in camera preliminar. Pentru ca
sunt situatii in care nu se contesta nici rechizitoriul, nici probele, in aceste situatii, este inutila
parcurgerea acestei proceduri. Ea este necesara atunci cand se contesta legalitatea probelor sau a
actelor urmaririi. Cand nu, nu este necesara asteptarea expirarii termenului.
ntregul examen de legalitate se nchide la camera preliminar. Dupa aceasta, nu se mai poate
verifica nici rechizitoriul, nici legalitatea probelor sau a actelor de urmarire penala. Controlul este
realizat definitiv in camera preliminar. Toate aceste acte apartin procurorului.
Conform al.(3) al art. 345, judecatorul de camera preliminar poate dispune restituirea in trei
situatii:
- cand constata neregularitatea rechizitoriului, daca aceasta nu a putut fi indreptata de
procuror in termenul de 5 zile si numai daca neregularitatea determina imposibilitatea
stabilirii obiectului judecatii si a limitelor acestuia. Acesta este un caz de reluare a urmaririi
penale care se dispune de conducatorul parchetului sau de procurorul ierarhic daca sunt
necesare acte de urmarire penala pentru determinarea obiectului judecatii si stabilirea
limitelor.

46

- alt caz este atunci cand judecatorul de camera preliminar exclude toate probele, atunci
cand nu a a mai ramas nicio proba neexclusa.
- a treia situatie este atunci cand procurorul fie nu raspunde in termenul prevazut de art. 345
(3), fie cere in mod expres restituirea dosarului. In acest caz restituirea se dispune la cererea
procurorului sau ca urmare a refuzului acestuia de a raspunde cu privire la evaluarea
judecatorului.
Judecatorul de camera preliminar constata in urma evaluarii neregularitati, dar nu se pronunta
decat dupa ce il mai intreab nc o data pe procuror si dupa ce ii mai cere inca o data procurorului
un alt raspuns, tot in scris, deoarece procurorul este cel care gestioneaza urmarirea penala si el este
unicul organ judiciar competent sa aprecieze in lumina NCPP daca probele sunt sau nu suficiente.
Judecatorului de camera preliminar nu i-a fost atribuita o astfel de competenta, ceea ce este o mare
eroare a legiuitorului.
Mai este de remarcat faptul ca, spre deosebire de codul nostru, in celelalte legislatii unde exista o
asemenea procedura de control preliminar inainte de judecata, judecatorul de control preliminar, de
audiere preliminar, poate sa dea fie o solutie de inchidere a cauzei, a dosarului, sau de neurmarire,
fie o solutie de restituire pentru completare sau de trimitere in judecata. Cu alte cuvinte, judecatorul
de camera preliminar ar trebui sa poata dispune nu numai restituirea, ci sa dispuna si o solutie de
neurmarire, de exemplu o solutie de clasare.
Al.(4) al art. 346-in cazul in care se constata alte neregularitati, precum si in situatia in care se
dispune excluderea uneia sau mai multor probe administrate, sau atunci cand judecatorul
sanctioneaza cu nulitate actele de urmarire penala, va da incheiere de incepere a judecatii. Mateut:
aceasta prevedere este contrara Constitutiei si Conventiei Europene. Este absurd ca judecatorul de
camera preliminar sa dispuna nceperea judecii in situatia in care sanctioneaza cu nulitatea actele
de urmarire penala. Actele de urmarire penala care se sanctioneaza cu nulitatile prevazute de art.
280-282, sunt fie acte de autorizare a obtinerii unor probe, fie acte de administrare a unor probe,
pentru ca urmarirea inseamna administrare de probe.
Totdata se mai prevede in art. 346 ca probele care au fost excluse nu mai pot fi folosite. Se mai
prevede ca dupa inceperea judecatii, dupa ce dispune inceperea judecatii, judecatorul de camera
preliminar exercita functia de judecata, si asta inseamna ca in conceptia legii nu exista
incompatibilitate intre cele dou functii: judecator de camera preliminar si al fazei de judecata.
Incheierea judecatorului de camera preliminar poate fi contestata in 3 zile, iar ea este de
competenta judecatorului de camera preliminar de la instanta superioara. Competenta revine unui
judecator unic de camera preliminar de la instanta superioara, sau la ICCJ competenta revine unui
complet de 2 judecatori de camera preliminar.
Al.(3) face trimitere expresa la art. 343-346 care se aplica in mod corespunzator. Reglementarea
contestatiei este mult prea vaga. Art. 347 trebuie aplicat si cu referire la art. 425 indice 1 care
reprezinta dreptul comun in materie de contestatie. Pentru ca se face trimitere la intreaga procedura
aplicabila judecatorului de camera preliminar, inseamna ca si procedura contestatiei este la fel:
nepublica, in camera de consiliu, cu aceeasi durata de 60 de zile, fiind o procedura scrisa. Se reiau
cererile si excepiile.

47

Solutiile pe care le poate da judecatorul in solutionarea contestatiei sunt aceleasi ca in cazul
judecatorului de camera preliminar din cadrul primei instante (ceea ce este nefiresc). Doar pe cale
de deductie putem spune cum se poate solutiona aceasta contestatie. Putem spune ca judecatorul
de camera preliminar de la instanta superioara poate da o solutie de admitere a contestatiei, sau
una de respingere si de rejudecarea a cererilor si a excepiilor. Contestatia trebuie sa fie motivata.
Termenele raman valabile. Trebuie respectata aceeasi procedura. Contestatia este o cale ordinara de
atac. Pot fi formulate doar motive de contestatie privind incheierea.
n procedura de camera preliminar se poate dispune luarea, revocarea, ncetarea msurilor
preventive. De asemenea, este prevzut i o msur de verificare a msurilor preventive, care
permite inclusiv meninerea msurii preventive la primirea dosarului. Se prevede o procedura de
verificare a arestului la 30 de zile. Este posibil ca in cursul procedurii sa aiba loc cel putin doua
verificari avand in vedere ca durata de 60 de zile nu este un termen imperativ. Daca incheierea se
contesta, cum si procedura in contestatie are aceeasi durata, inseamna ca in total procedura ar putea
sa dureze 120 de zile, ceea ce inseamna ca am putea avea patru verificari a masurii preventive a
arestarii.


48

JUDECATA

Ea este reglementata n titlul IV si de asemenea reglementarea judecatii a tinut seama si de
particularitatile specifice acestei faze proceduale. Dupa modelul VCPP au fost prevazute intr-un
capitol distinct dispozitii generale privind judecata-art 349-370-dispozitii generale. Dupa care sunt
prevazute dispozitii speciale ale judecatii, particulare, in raport de fiecare grad de jurisdictie si in
raport de fiecare etapa a judecatii.
Judecata se imparte in grade de jurisdictie si etape ale judecatii, in raport de stadiul procesual. Sub
acest aspect se vorbeste de o judecata in prima instanta si de o judecata in caile de atac. In cadrul
instantei de judecata in caile de atac se vorbeste de cai ordinare si extraordinare, ciclul procesual
ordinar si extraordinar.
NCPP creeaza aparenta introducerii in materia judecii a unor numeroase elemente ale procesului
penal adversial. Mai intai, este de semnalat ca art. 349 (1) care reglementeaza rolul judecatii si a
instantei de judecata, exclude doua elemente intalnite in VCPP: rolul activ al judecatorului si
formarea unei convingeri intime a judecatorului. Astfel, se prevede c instanta de judecata are rolul
de soluionare a cauzei penale, cu garantarea respectarii drepturilor subiectilor procesuali si cu
garantarea administrarii tuturor probelor necesare pentru lamurirea completa a intamplarilor de fapt
in conformitate cu dispizitiile legale.
Din continutul acestora rezulta ca instanta de judecata nu mai are rol activ. Ea nu urmareste aflarea
adevarului, ci urmareste solutionarea unei cauze penale pe baza probelor prezentate de procuror si
de parti. De asemenea, ea nu urmareste nici dovedirea acuzatiei formulate de procuror, ca in VCPP,
ci se limiteaza doar la a primi probele prezentate de procuror in scopul dovedirii acuzatiei dincolo de
orice indoiala rezonabila si a probelor date de parti in scopul sustinerii apararii.
Cu toate acestea, instanta de judecata nu are statutul de judecator pasiv, neutru, ci in anumite limite
se implica in administrarea probelor. In acest sens sunt relevante prevederile cuprinse in art. 4(2)
care reglementeaza unul din efectele recunoasterii prezumtiei de nevinovatie, si anume, se prevede
ca indoiala, orice indoiala cu privire la vinovatie trebuie sa profite inculpatului. Ea trebuie sa rezulte
ns din convingerea intima a judecatorului care trebuie sa se bazeze pe probele administrate in
cauza.
De asemenea, sunt importante reglementarile art. 374 care prevede ca instanta de judecata poate
sa dispuna si din oficiu administrarea probelor pe care le considera necesare pentru stabilirea
adevarului. De asemenea, sunt relevante prevederile cuprinse in art. 395 care prevede ca instanta
de judecata poate sa reia cercetarea judecatoreasca cu ocazia deliberarii daca apreciaza ca exista
intamplari de fapt care nu au fost lamurite si pentru a caror lamurire este necesara reluarea.
Conform art. 395(2), instanta, daca cu ocazia deliberarii constata ca pe langa inscrisuri mai sunt
necesare si alte probe, va dispune deschiderea procesului.
Art. 349 (2) prevede o derogare de la una din functiile esentiale ale instantei de judecata in faza de
judecata a procesului penal, aceea de garantare a administrarii tuturor probelor necesare. Astfel, se
prevede ca instanta de judecata poate judeca o cauza penala exclusiv pe baza probelor administrate

49

in cursul urmaririi penale, adica fara sa administreze nicio alta proba, la solicitarea expresa a
inculpatului, daca acesta recunoaste in totalitate faptele din actul de sesizare al instantei, atunci cand
instanta de judecata apreciaza ca probele administrate in cursul urmaririi penale sunt suficiente
pentru stabilirea adevarului, cu excepia actiunii penale care priveste infractiuni care se pedepsesc cu
detentiunea pe viata.
Dupa modelul codului de procedura penala anerior, si codul actual debuteaza cu dispozitii
generale privind judecata care sunt reguli comune intregului proces penal.
In codul anterior ele puteau fi divizate in 3 categorii de reguli comune:
Reguli privind pregatirea sedintei de judecata;
Reguli privind sedinta de judecata;
Reguli privind solutionarea cauzei penale.
Codul actual nu mai prevede reguli privind solutionarea. Nu exista nicio ratiune. Ele sunt
prevazute in capitolul urmator privind judecata in prima instanta. Aceasta reglementare este in mod
vadit nesatisfacatoare, pentru ca ele nu pot fi extinse cu privire la toate gradele de jurisdictie si la toate
stadiile judecatii. Se impunea sa existe si in CPP actual reguli comune privind solutionarea.
Rolul instantei de judecata
Este reglementat in art. 349 din CPP. Vreau sa subliniez ca judecata, ca o chestiune generala, se
realizeaza de o instanta de judecata pe care o putem denumi foarte simplu instanta penala pentru a o
deosebi de celelalte instante. O instanta penala prezinta particularitati impuse de obiectului judecatii,
care este diferit de obiectul celorlalte tipuri de judecata implica o specializarea in raport cu orice alt tip
de judecata. Aceasta inseamna ca daca orice instanta penala, in principiu, ar putea judeca orice cauza
de orice tip, nu acelasi lucru se poate spune de o instanta civila, pentru ca dreptul penal determina o
specializare a judecatii.
Locul judecatii
Judecata are loc la sediul instantei care judeca cauza. In mod exceptional judecata se poate
realiza si intr-un alt loc, decat cel al sediului instantei, daca este necesar pentru o mai buna infaptuire
a justitiei.
Aceste prevederi care sunt cuprinse in art 350 nu reprezinta o noutate, ele au existat si in CPP
anterior. Exceptia, de la regula potrivit careia judecata are loc la sediul instantei, se justifica prin rolul
educativ pe care trebuie sa il exercite procesul penal. Dupa parerea mea aceasta exceptie, insa, astazi nu
mai are nici o justificare. Ea avea justificare in procesul penal dinainte de anul 1990, cand se organizau
judecati la fata locului pentru intimidare, pentru producerea efectului eductiv (se organizau procesele in
caminele culturale). Astazi nu se mai justifica.
Princiipiile specifice judecatii
Ati observant ca si urmarirea are principii specifice. Si camera preliminara are principii specifice.
La fel si judecata are principii specifice, ele decurg din caracteristicile stadiului procesual (nu stiu daca
am inteles bine). Judecata este o faza procesuala distincta incadrata in procesul penal.

50

Deosebirea este ca, fata de urmarire si camera, care sunt faze pregatitoare, JUDECATA ESTE O
FAZA DECIZIONALA, HOTARATOARE, pentru ca ea se finalizeaza cu o hotarare judecatoreasca care
atunci cand ramane definitiva este executorie si are autoritate de lucru judecat, ea se impune prin
forta coercitiva a statului (este obligatorie), ceea ce nu se intampla in privinta actelor de urmarire si
nici a incheierilor pe care le da judecatorul de CP.
Principiile nu se deosebesc de vechiul cod, insa cu formulari oarecum diferite. Ele sunt prevazute
in doua texte: art 351 si art 352. Principiile sunt:
1. Oralitatea;
2. Nemijlocirea;
3. Cotradictorialitatea;
4. Publicitatea;
Sunt prezentate in ordinea arata de lege.
Oralitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea sunt prevazute expres in art 351 alin (1), unde se
prevede ca Judecata cauzei se face in fata instantei constituite potrivit legii si se desfasoara in sedinta,
oral, nemijlocit si contradictoriu.
Ce inseamna ca se realizeaza oral?
Inseamna ca ea se exprima verbal, prin cuvinte. Ea este orala de la primul act pana la ultimul act,
adica din momentul in care se deschide sedinta de judecata si pana se termina. Oralitatea nu este
absoluta, pentru ca toate actele de judecata care au aceasta forma orala se consemneaza in scris, in
asa numitele documente procedurale, care formeaza dosarul de judecata. Oralitatea este exprimata de
modalitatea, de desfasurarea activitatilor de judecata in cursul unei sedinte de judecata. Ea priveste toti
participantii incepand cu instanta de judecata, constituita potrivit legii si continuand cu procurorul,
persoana vatamata, partile si avocatii. Toti actorii judiciari, inclusiv grefierul de sedinta.
Ce inseamna nemijlocirea?
Inseamna ca instanta de judecata care realizeaza judecata trebuie sa perceapa in mod nemijlocit
probele. Solutionarea unei cauze penale nu se poate realiza pe baza unor probe administrate de un alt
organ judiciar penal, ci, in principiul, exclusiv pe baza probelor administrate direct in fata instantei
penale, sub ochii instantei.
La noi, nemjilocirea este limitata in mod inadmisibil, care poare afecta echitatea procesului
penal.Din pacate NCPP reia in art 354, care reglementeaza compunerea instantei aceleasi prevederi din
CPP anterior care instituie principiul unicitatii si continuitatii completului de judecta, ceea ce este
pozitiv. Potrivit acestui principiu, completul de judecata trebuie sa ramana acelasi pe tot parcursul
judecatii, adica de la momenul repartizarii aleatorie a cauzei si pana la momentul solutionarii cauzei.
Nu este permisa nici o schimbare in componenta completului de judecata. Cu toate acestea se
prevede, ca in mod exceptional pentru motive temeinice componenta completului poate fi schimbata
pana in momentul inceperii dezbaterilor. Orice schimbare dupa momentul inceperii dezbaterilor, atrage
reluarea dezbaterilor, reluarea fiind obligatorie.

51

Dupa parerea mea, aceasta reglementare este nesatisfacatoare pentru ca se da posibilitatea
solutionarii cauzei pe baza probelor administrate de o alta instanta. Noul cod trebuia sa reformuleze
acest text, trebuia sa se prevada interdictia schimbarii completului de judecata pana la momentul
inceperii cercetarii judecatoresti, astfel incat intreaga cercetare judecatoreasca sau cel putin cea
esentiala sa se realizeze chiar de instanta penala care solutioneaza cauza. Ca o cerinta a nemijlocirii, care
este o importanta garantie a caracterului echitabil a procesului penal. Sa stiti ca altfel analizeaza o
instanta probele atunci cand ele se administreaza nemijlocit, direct in fata instantei, decat atunci cand
ele sunt deja administrate de o alta instanta (in cazul schimbarii compunerii instantei) , cand instanta se
rezuma doar la simpla lecturare a unor declaratii scrise. O declaratie scrisa nu poate surprinde intreaga
procedura, aspectele, laturile umane, sentimentale, aspectele subiective care sunt reliefata de
procedurile de audiere a persoanei. O declaratie scrisa nu poate surprinde ezitarile, trairile, mimica,
surprinderea martorului. O proba trebuie verificata sub toate aspectele in ceea ce priveste substanta
probei, trebuie verificata inclusiv sub aspectul credibilitatii care nu se poate forma in mod complet doar
pe baza unei simple lecturi a unui inscris. Eu cred ca acest text ar trebui modificat pentru a se da
satisfactie principiului nemijlocirii care caracterizeaza in actualul cod doar judecata nu si urmarirea.
Ce este contradictorialitate?
Contradictorialitatea este o importanta garantie a dreptului la un proces echitabil. Ea impune
dezbateri contradictorii. Ea face ca o proba sa nu poata fi obtinuta si sa nu poata fi administrata in cursul
judecatii decat dupa ce in prealabil a fost pusa in discutia procurorului, a persoanei vatamate si a
partilor. Contradictorialitatea determina doua cerinte care sunt indispensabile unui proces ehitabil:
1. Cerinta separatiei functiilor procesuale fundamentale, respectiv a functiilor de judecata de
urmarire si de aparare;
2. O egalitate de pozitie procesuala intre acuzare si aparare. Egalitatea pozitiilor de aparare si
acuzare in cursul judecatii presupune recunoasterea unor drepturi si obligatii egale care sa
poata fi exercitate in aceleasi conditii, fara nici o discriminare.
De aceea procurorul nu trebuie sa se afle, in cadrul unei sedinte de judecata, langa judecator,
langa instanta, ci trebuie sa se afle fata in fata cu avocatul, la acelasi nivel, la aceiasi masa, pentru ca
sunt egali. Si de asemenea in hotararile judecatoresti procurorul nu trebuie sa fie mentionat alaturi de
completul de judecata, ci trebuie mentionat alaturi de parti procesului penal pentru ca este egal cu
partile.
Vreau sa va spun ca art. 351(2) prevede ca Instanta este obligata sa puna in discutie cererile
procurorului, ale partilor sau ale celorlalti subiecti procesuali si exceptiile ridicate de acestia sau din
oficiu si sa se pronunte asupra lor prin incheiere motivata.
Care este semnificatia acestei prevederi?
Prin aceasta se intentioneaza sa se sublinieze importanta asigurarii contradictorialitatii. Obligatia
instantei de a pune in discutie orice cerere, orice exceptie, inclusiv cele din oficiu, este o recunoastere a
principiului contradictorialitatii. Nu este o noutate, se gasea si in CPP anterior.
In art. 351(3) se prevede ca Instanta se pronunta prin incheiere motivata si asupra tuturor
masurilor luate in timpul judecatii. Nu are nici o ratiune o asemenea prevedere aici.

52

Ce este publicitatea?
Este mentionata expres in art 352. Ea este preluata din codul anterior si priveste doar sedinta de
judecata in intregul ei. Sedinta de judecata in intregime este publica.
In art 352(1) teza a doua se prevede ca Sedinta desfasurata in camera de consiliu nu este
publica. Mie mi se pare complet inutila o asemenea prevedere. Nu era necesara o asemenea
prevedere, este firesc ca o procedura in camera de consiliu este nepublica.
Publicitatea este principiul care face ca sedinta de judecata sa permita prezenta nu numai a
partilor, a persoanei vatamate si a persoanelor chemate de instanta, ci a oricarei persoane. Publicitatea
este o garantie a dreptului la un proces echitabil. Garantie a caracterului echitabil a procedurilor pentru
ca supune sedinta de judecata controlului publicului.
Ce s-ar intampla daca o sedinta de judecata s-ar desfasura in toate cazurile, in secret, nepublic?
Ar exista riscul unor abuzuri incomensurabile, care sunt inadmisibile, instanta stiind ca nu exista nici un
control, ar putea lua masuri sau da dispozitii care ar putea aduce atingeri grave drepturilor si libertatilor
persoanelor. Procesul penal, in special in faza de judecata, trebuie sa-si atinga obiectivul, care nu se
rezuma doar la solutionarea justa a unei cauze in conformitate cu principiul aflarii adevarului si cu
respectarea tuturor garantiilor, ci trebuie sa isi exercite si rolul educativ, pentru a garanta preventia
penala.

Vreau sa va spun ca publicitatea sedintei de judecata comporta si exceptii care sunt autorizate
inclusiv de Constiutie (art.127(2)). Ele sunt prevazute in art 352 in aliniatele urmatoare, si nu
reprezinta o noutate fata de CPP anterior. Ele privesc doar nepublicitatea, nu caracterul secret. Nu
exista sedinta de judecata secreta. Doar o singura activitate este secreta: deliberarea, unde nu poate
participa nici o alta persoana, decat membrii completului care a luat parte la judecata (nici macar un
alt judecator, nici grefierul de sedinta).
Care sunt exceptiile?
1. Nu pot participa la sedinta de judecata minorii care au varsta sub 18 ani. Nu era necesar
prevederea acestei limite, pentru ca orice persoana peste 18 ani este majora. In CPP
anterior era prevazuta limita maxima de 16 ani si probabil de aceea s-a mentinut aceasta
formula. Minorii nu pot participa decat daca sunt partii sau martori.
2. Nu este admisa prezenta la sedinta de judecata a persoanelor care poarta arme asupra lor
cu exceptia persoanelor care asigura paza si ordinea in sala de judecata.
3. Sedinta de judecata poate fi delcarata nepublica de instanta panala fie din oficiu, fie la
cererea procurorului, persoanei vatamate sau a partilor atunci cand instanta constata ca
publicitatea aduce atingere unor interese de stat (cum este cazul unor infractiuni contra
securitatii statului) sau moralei, demnitatii, vietii intime a unei persoane, instereselor
minorilor sau ale justitiei penale.
Din continutul aceste reglementarii rezulta ca, spre deosebire de CPP anterior, unde se prevedea
ca sedinta de judecata cu inculpat minor, este o sedinta nepublica, in actualul cod ea este o sedinta

53

publica, nepublicitatea putand interveni doar in baza unei dispozitii exprese a instantei penale, daca
considera ca publicitatea aduce atingere intereselor minorului.
Dupa parerea mea, formularea este vaga, generala. Ar fi fost necesar ca in noul cod sa se
precizeze despre ce interese a minorilor este vorba sau despre ce interese ale justitiei vorbim.
Asemenea formulari vagi ar putea sa conduca foarte usor la derapaje din partea instantelor penale in
ceea ce priveste garantarea acestui principiu al publicitatii. Exceptiile, atunci cand sunt prevazute de
lege nu trebuie formulate vag, ele trebuie sa fie stricte, trebuie incadrate in conditii stricte care sa fie
determinate de lege. Aprecierea acestor exceptii nu trebuie lasata la discretia instantei penale, existand
riscul arbitrariului in interpretarea acestor prevederi si in aplicarea si garantarea reala a principiului. Eu
cred ca pentru ca aceste exceptii sa poata fi aplicate este necesar ca instanta sa constate elemente de
fapt din care sa rezulte, concret, ca daca sedinta de judecata ramane publica se aduce atingere unui
interes, determinat al justitiei, care este legat de stabilirea adevarului si solutionarea justa a cauzei
penale, pentru ca dincolo de dispozitiile legale, obiectivul urmarit este infaptuirea dreptatii.
`Ca un element de nouate, NCPP prevede posibililtatea declararii sedintei de judecata, nepublica
si la cererea martorului, jusificata de asigurarea securitatii acestuia, protectia acestuia, precum si
atunci cand instant constata ca s-ar putea aduce atingere demnitatii martorului, vietii intime a
martorului.
De asemenea nepublicitatea mai poate fi dispusa si la cererea prcocurorului, persoanei
vatamate , partii civile si a persoanei rersponsabile civilmente (NU si inculpatul) pentru garantarea
confidentialitatii unor informatii. Si aceasta prevedere este vaga pentru ca oricand procurorul ar putea
invoca caracterul confidential al unor informatii. Nu cred ca era necesara o asemenea exceptie, in
conditiile in care a fost reluata vechea prevedere, care permite instantei penale sa declare nepublica o
sedinta de judecata atunci cand constata ca publicitatea ar putea aduce atingere unor interese de stat,
pentru ca informatiile care sunt considerate confidentiale sunt legate in mod indisolubil de interesele de
stat, sunt informatiile clasificate (cele definite prin L. 182/ 2002).
Declararea unei sedinte de judecata ca nepublica trebuie sa se realizeze intr-o sedinta publica,
dupa punerea in prealabil in discutia procurorului, a persoanei vatramate si a partilor care sunt
prezente la judecata.
In aceste cazuri in care sedinta este nepublica, se mai prevede ca instanta penala, poate sa oblige
persoanele prezente sa pastreze confidentialitatea informatiilor de care a luat cunostinta in timpul
sedintei de judecata. De asemenea instanta penala poate sa oblige persoanele prezente sa nu difuzeze
in anumite modalitati (prin desene, fotografii) informatiile de care au luat cunostinta in cursul sedintei
de judecata.
Dupa pararea mea, aceste prevederi nu au absolut nici un rost, nici o ratiune, dincolo de faptul ca
nu exista nici o garantie de pastrare a confidentialitatii asupra informatiilor de catre persoanele
prezente din moment ce nu sunt prevazute sanctiuni procesuale.
Atunci cand sedinta de judecata este declarata nepublica, la judecata participa doar partile,
martorii si celelalte persoane chemate de instanta, instanta penala si avocatii persoanei vatamate si a
partilor.

54

Informatiile care sunt de interes public se comunica in conditiile prevazute de lege. Nu era
necesara o asemenea prevedere in CPP in cadrul dispozitiilor referitoare la principiul publicitatii sedinte
de judecata.
NCPP mai contine dispoziti referitoare la informatiile clasificate. Astfel, se prevede ca in cazul
informatiilor clasificate, pe care instanta le apreciaza ca fiind esentiale pentru aflarea adevarului si
solutionarea justa a cauzei penale, instanta penala poate cere declasificarea lor totala sau partiala,
trecerea lor intr-un alt grad de clasificare si accesul avocatului inculpatului la informatiile clasificate. Pe
langa faptul ca aceasta prevedere nu isi are rostul in contextul reglementarii publicitaii, o asemenea
prevederea putand avea utilitate in material probelor, este neclara pentru ca nu se prevede cui se
adreseaza instanta penala, cui se adreseaza cererea de declasificare a instantei. Doar in mod implicit
putem deduce ca este vorba de un organ administrativ, cel prevazut de legea 182/2002 privind
protectia informatiilor clasificate. Este jalnica aceasta prevedere pentru ca o asemenea prevedere risca
sa devina neconstitutionala. Ea pune instanta penala intr-o pozitie de inferioritate fata de un organ
administrativ, este vorba de acel oficiu care are responsabilitatea protectiei informatiilor clasificate. Este
nevoie sa se obtina un ordin care presupune o procedura administrativa greoaie si care este de
competanta exclusive a organului administrativ. Eu cred ca daca legiuitorul a gasit necesara o asemenea
prevedere, ar fi trebuit sa prevada ca instanta penala atunci cand este vorba despre o informative
clasificata este cea care dispune, obliga organul administrativ la declasificare, pentru ca altfel ea nu
poate fi folosita ca mijloc de proba in proces fara a se incalca grav dreptul la un proces echitabil.
Art. 352(12) prevede ca Daca autoritatea emitenta nu permite aparatorului inculpatului accesul
la informatiile clasificate, acestea nu pot servi la pronuntarea unei solutii de condamnare, de renuntare
la aplicare pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei in cauza. Este inadmisibila o asemenea
prevedere pentru ca se autorizeaza prin lege refuzul unei autoritati administrative de a raspunde
solicitarii unei instante penale. In legea speciala vorbeste despre autoritate administrativa.
Judecata realizeata de o instanta constituita potrivit legii. Ce inseamna constituita? Notiunea de
instanta contituita nu trebuie confundata cu aceea de instanta compusa. Daca instanta nu poate fi
compusa decat din judecatori, contituirea instantei presupune participarea procurorului, grefierului si
dupa NCPP constituirea legala a instantei presupune asigurarea apararii. Altfel, nu se poate vorbi de o
instanta constituita. Trebuie asigurata prezenta tuturor actorilor judiciari. Actorul principal este instanta
penala care are o pozitie superioara (este organul jurisdictional care dispune si ia masuri) si careia i se
subordoneaza toti ceilalti participanti.
Participarea procurorului la judecata.
Participarea sa la judecata in orice grad de jurisdictie si la orice instanta, in lumina NCPP este
obligatorie (in toate cazurile). Prin aceasta actualul cod se indeparteaza de VCPP, care prevedea cazuri
de participare obligatorii a procurorului, el participand doar in acele cazuri, fiind permisa judecarea si
fara participarea sa in anumite cazuri (ex: cand sesizarea instantei nu se facea prin rechizitoriu; in cazuri
de importanta redusa, care era determinate prin prisma pedepsei stabilite in lege).
De ce am subliniat aceast lucru? Pentru ca acest cod are numeroase dispozitii care se contrazic si
ele exista si in aceasta materie. Astfel desi se prevede expres ca participarea procurorului este
obligatorie in toate cazurile, veti gasi prevederi care au fost preluate din VCPP, din care rezulta
contrariu si anume ca procurorul participa numai in anumite cazuri. Sub acest aspect art. 363, care

55

reglementeaza participarea procurorului la judecata nu este corelat nici cu art 282 in care se prevede
printre altele ca este motiv de nulitate absoluta nerespectarea dispozitiilor privitoare la participarea
procurorului in cazurile in care participarea procurorului este obligatorie potrivit legii. Cum adica in
cazurile in care participarea este obligatorie potrivit legii, in conditiile in care participarea procurorului
potrivit acestui text (art.363) este obligatorie in toate cazurile?
In orice caz, procurorul are rol activ in ceea ce priveste aflarea adevarului si solutionarea justa a
cauzei. Aceasta ce inseamna? Inseamna ca rolul activ a fost transferat de la instanta la procuror.
Procurorul in cadrul procesului penal are dreptul de a formula cereri, de a ridica exceptii si de a pune
concluzii. Cereriile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate.
Se mai prevede ca atunci cand exista un caz de impiedicare a punerii in miscare sau de exercitiu
a actiunii penale, procurorul nu poate cere condamnarea. Aceasta prevedere nu este o noutate, fiind
reluata din codul vechi. El are obligatia de a cere dupa caz, achitarea sau incetarea procesului penal.
Participarea inculpatului.
Este reglementata in art 364. Principiul este acelasi, judecata nu poate avea loc decat in
prezenta inculpatului. In cazul in care inculpatul se afla in stare de arest preventive, aducerea lui la
judecata este OBLIGATORIE potrivit legii.
In mod exceptional judecata poate avea loc in lipsa inculpatului, atunci cand este disparut, cand
se sustrage de la judecata, precum si atunci cand si-a schimbat adresa fara sa isi indeplineasca
obligatia de comunicare a schimbarii adresei in situtia in care in urma verificarilor efectuate nu s-a
putut gasi adresa inculpatului pentru ca acesta sa poata fi citat la judecata. Judecata in lipsa
inculpatului poate avea loc si atunci cand acesta lipseste nejustificat de la judecata. Aceasta prespune
ca el sa fi fost citat legal potrivit art 353 CPP.
In toate cazurile, insa, inculpatul, indiferent ca este in stare de liberate sau este privat de
libertate poate cere instantei judecarea in lipsa. Aceasta prevedere este o nouate fata de CPP anterior.
Ea are la baza dreptul inculpatului de a participa la judecata. Prezenta inculpatului la judecata nu poate
avea la baza o obligatie, ci trebuie sa aiba la baza un drept. Aceasta este o prevedere inspirata din
sistemul de drept anglo- saxon.
Inculpatul are aceleasi drepturi pe care le are si procurorul, si anume dreptul de a formula cereri,
ridica exceptii si de a pune consculzii.
Participarea persoanei vatamate, a partii civile si a parti responsabile civilmente.
Participarea acestora este asigurata in aceleasi conditii cu inculpatul.
Aceste persoane pot fi asistate sau pot fi reprezentate de avocat, de asemenea ele pot formula
cereri, pot ridica exceptii si pot pune concluzii in fata instantei penale.

Regulile comune privesc doar pregatirea sedintei de judecata si sedinta de judecata, nu si
solutionarea cauzei penale.

56

Regulile privind pregatirea sedintei de judecata
Pregatirea sedintei de judecata este sarcina presedintelui completului de judecata, care are
obligatia de a luat toate masurile necesare in vederea pregatirii sedintei de judecata. In acest scop
dosarul repartizat aleatoriu unui complet de judecata este preluat, imediat dupa repartizare, de
presedintele completului de judecata, care are indatorirea de a lua tot masurile necesare in vedere
pregatirii sedintei.
Aceste masuri privesc:
citarea la judecata, astfel presedintele completului de judecata verifica daca citarea s-a facut
cu respecarea dispozitiilor legale. In situatia in care constata ca nu au fot respectate dispozitiile legale
referitoare la citarea persoanei vatamate si a partilor, el are obligatia de a lua masuri pentru realizarea
procedurii de citare in conformitate cu dispozitiile legale. Citarea in vederea judecatii este esentiala,
astfel judecata nu poate avea loc decat daca partile si persoana vatamata au fost legal citate, adica cu
respectarea dispozitiilor legale.
OBS!!! Prezenta persoanei vatamate sau a partilor in fata instantei la termenul de judecata sau
prezenta avocatului ales al acestora, ori a avocatului din oficiu, daca acesta a luat legatura cu
persoana sau cu partea lipsa acopera orice viciu al procedurii de citare.
OBS!!! CPP actual reia si prevederile din VCPP referitoare la modalitatea in care persoanele si
partile primesc termen in cunostinta. Astfel se prevede in mod expres, ca nu se mai citeaza, primind
termen in cunostinta, persoana vatamata si partile care sunt prezente, personal, la termenul de
judecata, ori daca este prezent avocatul ales (NU si cel din oficiu), sau daca exista dovada ca persoana
vatamata sau partea citata a primit citatia, ori citatia a fost primita de reprezentantul acesteia, de
avocat sau de persoana care potrivit legii poate primii citatia, iar in cazul PJ de catre reprezentantul
legal a acesteia.
OBS!!! Totodata CPP actual preia si prevederile din VCPP referitoare la posiblitatea preschimbarii
termenului de judecata. Preschimbarea poate privi fie primul termen de judecata, fie termenul ulterior.
Ea este data in competenta completului de judecata caruia i s-a repartizat cauza in mod aleatoriu, fiind
necesar sa se asigure continuitatea completului de judecata. Ea este posibila din oficiu sau la cererea
procurorului si a partilor, fie in situatia in care se constata ca la termenul stabilit pentru judecata nu se
poate realiza judecata din motive obiective, fie in vederea asigurarii respectarii principiului celeritatii
procesului penal. Preschimbarea termenului poate fi dispusa prin rezolutie in camera de consiliu, fara
citarea partilor, urmand ca persoana vatamata si partile sa fie incunostintate cu privire la termenul
stabilit.
Ce element de nouate fata de VCPP, se observa ca in ceea ce priveste citarea inculpatului nu
exista o prevedere speciala.
In cazul in care inculpatul este o PJ, presedintele completului de judecata ia masuri pentru
desemnarea unui reprezentat al acesteia din cadrul practicienilor in insolventa, daca aceasta nu si-a
desemat un reprezentat in situatia in care are calitatea de inculpat si reprezentantul legal.
presedintele completului de judecata ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice
obligatorii in cazurile prevazute la art. 90 CPP, daca inculpatul nu are avocat ales.

57

Daca inculpatul se afla in stare de detinere, presedintele completului de judecata ia masuri pentru
asigurarea contactului acestuia cu avocatul ales sau din oficiu.
presedintele completului de judecata ia masuri ca apararea sa fie efectiva, asigurand accesul
avocatului inculpatului, a persoanei vatamate si a celorlalte parti la toate actele dosarului.
presedintele completului de judecata se preocupa de asemenea si de asigurarea intocmirii
listei de cauze penale care sunt programate pentru termenul de judecata si de afisarea acestei la
instanta, cu cel putin 24h inainte de termenul de judecata.
Reguli privind sedinta de judecata.
Sedinta de judecata este deschisa de presedintele completului de judecata care conduce
sedinta de judecata si care in aceasta calitate de conducator are datoria de a dispune cu privire la
toate cererile care i se adreseaza de Procuror, persoana vatamata si parti, cu exceptia celor care sunt
de competenta completului de judecata.
Presedintele completului de judecata are puterea de a respinge intrebarile puse de procuror,
persoana vatamata, parti si avocatii acestora care sunt neconcludente si neutile solutionarii cauzei,
dupa prealabila consultare a celorlati membrii ai completului de judecata.
Presedintele completului de judecata are obligatia asigurarii pe tot parcursul sedintei de
judecata a ordinii si solemnitatii acesteia. Astfel in situatia in care constata ca vreuna din parti sau
persoana vatamata, precum si orice persoana prezenta la sedinta de judecata are manifestari prin care
tulbura disciplina, ordinea si solemnitatea sedintei de judecata sau perturba activitate din fata instantei,
presedintele completului de judecata este cel care ii atrage atentia sa respecte regulile, iar daca aceste
manifestari se repeta, acesta poate dispune sanctionarea acestei si indepartarea ei din sala de sedinta.
In cazul persoanei vatamate si a partilor presedintele completului de judecata dispune
chemarea acestora in sala de sedinta inainte de terminarea sedintei, aducandu-le la cunostinta actele
efectuate in absenta lor. La fel procedeaza si in cazul unor manifestari, in cazul unor tulburari care au
loc la momentul pronuntarii hotararii, care are loc in sedinta publica, de catre presedinte, si asistat de
grefier.
Are si atributia de strigare a cauzei in ordinea de pe lista de cauze si de a dispune sa se faca
apelul partilor si a persoanei vatamate chemate la instanta. Cu aceasta ocazie, PCJ este cel care
identifica persoanele prezente si verifica in privinta persoanelor care lipsesc de la judecata daca au fost
respectate dispozitiile legale referitoare la citare. In situatia in care instanta constata ca lipsesc partile
sau persoana vatamata, daca este indeplinita procedura de citarea, va putea dispune continuarea
judecatii, iar in caz contrar amanarea judecatii si fixarea unui nou termen de judecata. La fel procedeaza
si in cazul martorilor, expertilor si interpretilor chemati la instanta.
In privinta constatarii infractiunii de audienta, aceasta atribuie revine, la fel ca in VCPP ,
presedintelui completului de judecata, care atunci cand se comite o infractiune in cursul sedintei de
judecata, o constata, il identifica pe faptuitor si printr-o incheiere sesizeaza procurorul in vederea
declansarii UP.

58

Art 360(2) prevede insa, spre deosebire de CPP anterior, ca In cazul un care procurorul participa
la judecata, poate declara ca incepe urmarirea penala, pune in miscare actiunea penala si il poate retine
pe suspect sau pe inculpat ( va face o declaratie orala). Aceasta prevedere este deficitara, mai intai
pentru ca formularea nu este corespunzatoare, astfel vorbeste despre situatiile in care procurorul
participa la judecata, in conditiile in care participarea procurorului este obligatorie intotdeauna. Pe de
alta parte nu se prevede cum are loc procedura de retinere in sedinta de judecata. Cred ca ar fi trebuit
sa se faca trimitere la prevederile legale referitoare la procedura retinerii. Sub acest aspect prevederea
este extrem de deficitara pentru ca PMAP nu este posibila decat daca exista probe din care sa rezulte ca
inculpatul a savarsit o infractiune, ceea ce inseamna ca este necesara mai intai o urmarie fata de suspect
si apoi daca din probele obtinute rezulta o presupunere rezonabila ca suspectul a savarsit o infractiune,
abia atunci poate fi pusa in miscare AP. Ori, intr-o asemenea situatie este greu de acceptat ca PMAP
poate fi pusa in miscare direct de procuror fara sa se efectueze un act de UP, printr-o declaratie orala.
Vreau sa va mai spun ca potrivit art. 356 se prevede in mod expres ca amanarea cauzei in
vederea angajarii unui aparator de catre persoana vatamata sau oricare din parti (inculpat, parte
civila, parte responsabila civilemente) poate fi obtinuta doar o singura data. In principiu doar la
primul termen de judecata se poate obtine amanarea pentru acest motiv. In situatia in care persoana
vatamata sau oricare din parti are avocat ales, daca alterior nu se poate asigura asistenta juridica de
catre avocatul ales acesteia i se mai poate acord un teremen in vederea angajarii unui alt avocat.
Totodata se prevede ca atunci cand se solicita amanarea cauzei in vederea angajarii unui avocat,
pentru pregatirea efectiva a apararii se va tine seama de necesitatae respectarii principiului duratei
rezonabile a procesului penal.
Suspendarea judecatii
In ceea ce priveste suspendarea judecatii care este la fel, o regula comuna, ea poate fi
dispusa in toata cazurile pentru motiv de boala grava a inculpatului constatata printr-o expertiza
medico legala din care trebuie sa rezulte imposibilitatea acestuia de a participa la judecata datorita
bolii de care suferra.
In situatia in care intr-o cauza penala exista mai multi inculpati suspendarea judecatii poate
privi intreaga cauza numai in situatia in care nu este posibila disjungerea cauzei si continuarea
judecatii fata de ceilalti inculpatii.
In afara acestui motiv, suspendarea judecatii mai este posibila (la fel ca in cazul UP) si atunci
cand a fost declansata o procedura de mendiere. In aceasta situatie suspendarea se dispune pe
perioada parcurgerii procedurii de mediere si dureaza pana la inchiderea acesteia dar nu mai mult de
trei luni, portivit art. 70 din Legea 192/2006 privind medierea.
In toate cazurile suspendarea judecatii se dispune de instanta penala prin incheiere.
Incheierea de suspendare este supusa caii de atac a contestatiei in termen de 24 de h care curge de
la pronuntare sau comunicare, dupa caz (de la pronuntare pentru persoana vatamata si partile
prezente si de la comunicare pentru persoana vatamata si partile care au lipsit de la pronuntare).
In situatia in care se declara contestatia impotriva incheieri de suspendare instanta este
obligata sa inainteze doasarul instantei superioare in temen de cel mult 48 h. Judecata se realizeaza
de instanta superioara in termen de cel mult 3 zile.

59

O procedura similara este prevazuta si pentru situatia suspendarii in caz de extradare
active, care este reglementata (la fel ca in cpp anterior) in art.368. Este vorba despre situatia in care
s-a solicitat extradarea inculaptului. In acest caz suspendarea poate fi dispusa pana in momentul in
care se comunica hotararea statului solicitat asupra cererii de extradare. La fel ca in situatia
precedenta in caz de consortium procesual (de existenta a unor coinculpati in cauza) supendarea
opereaza asupra intregii cauze doar atunci cand se constata ca nu este posibila disjungerea si
continuarea judecatii fata de ceilalti inculpati. La fel, incheierea de suspendare este supusa
contestatie in termen de 24 de h instanta avand obligatia sa inainteze dosarul in termen de 48 de
ore, iar judecata la instanta superioara se realizeaza intr-un termen de 3 zile.
Observatie din sala: la alin. (4) scrie 5 zile, contestatia se judeca intr-un termen de 5 zile.
Aici in alineatul ultim al art. 368 exista doua dispozitii potrivnice care nu pot conduce la o
interpretare unitara, de aceea nu am retinut aceasta prevedere. Aceasta prevedere in care se arata
ca contestatia se judeca in termen de 5 zile de la primirea dosarului fara participarea procurorului si a
partilor este in contradictie cu alin (3) in care se arata ca contestatia se judeca in sedinta publica cu
participarea procurorului si cu citarea persoanei vatamate si a partilor. Doua dispozitii care sunt
potrivnice si care nu se pot concilia si intra in contradictie si cu prevederea din art.367 alin.(5) in care
se prevede un termen de 3 zile. De aceea eu cred ca aici ne gasim intr-o situatie de contrarietate
intre dispozitiile legale pentru care nu exista o explicatie rationala. Eu cred ca termenul nu poate fi
diferit, nu exista nici o ratiune ca termenul de solutionare sa fie diferit, termenul de 3zile este un
teremen general de solutionare a contestatiei, si pe de alta parte este o dispozitie care se ccontrazice
cu cea de dinainte. Si, pentru ca ambele sunt dispozitii legale in vigoare fiecare poate sa aplice dupa
bunul plac oricare din aceste dispozitii si sa isi sustina un punct de vedere legal, intemeiat pe o
dispozitie legala. Care prevedere se aplica? Una spune ca judecata se realizeaza in sedinta publica cu
participarea procurorului, a persoanei vatamate si a celorlalte parti; cealalta ca judecata se realizeaza
in Camera de Consiliu fara procuror, fara persoana vatamata si fara parti. Care se aplica? Nu am la
indemana nici o mijloc de interpretare si atunci singura concluzie este ca trebuie modificat codul,
trebuie suprimata una din cele doua dispozitii pentru ca suspendarea este o institutie unitara care nu
poate fi reglementata diferit in raport de cazul de suspendare. Procedura nu se poate indeparta de
cea care este prevazuta in textul anterior in art.367. De aceea eu cred ca judecata trebuie sa se
realizeze in 3 zile in sedinta publica cu participarea procurorului pentru ca este aplicabil principiul
publicitatii.
Art.369 reglementeaza notele privind desfasurarea sedintei de judecata.
Aceasta reglementare este reluata din cpp anterior. Grefierul de sedinta care face parte din
personalul auxiliar al instantei de judecata, care nu poate lipsi de la o sedinta de judecata, care face
parte din constituirea instantei, are obligatia ca pe tot parcursul sedintei de judecata sa intocmeasca
note privind desfasurarea sedintei de judecata in care consemneaza toate activitatile din cadrul
sedintei de judecata, de la primul moment pana la ultimul moment. Ele se consemneaza in note
scrise, in asa numitul caiet al grefierului.
Notele scrise pot fi solictate de procuror, de persoana vatamata si de parti in vederea
examinarii acestora. Procurorul, persoana vatamata si partile pot cere presedintelui completului de
judecata sa vizeze aceste note de sedinta.

60

Care este semnificatia vizarii acestor note?
Ea are semnificatia autenticitatii acestor note. Viza presedintelui completului de judecata
confera autenticitate notelor, aceasta inseamna ele nu mai pot fi schimbate dupa ce au viza
presedintelui completului de judecata.
De asemenea se da posibilitatea procurorului, persoanei vatamate, partilor si inclusiv instantei
din oficiu sa verifice conformitatea acestor note cu realitatea activitatilor desfasurate.
Cum se face aceasta verificare?
Aceasta verificare se realizeaza pe baza inregistrarilor audio, pentru ca potrivit art.369 alin.
(1)sedinta de judecata este inregistrata prin mijloace tehnice audio.
La sfarsitul sedintei de judecata, la cerere, persoana vatamata si partile primesc o copie
dupa notele grefierului. Ce inseamna primesc? Inseamna ca daca persoana vatamata, partile cer o
copie a notelor sedintei de judecata presedintele completului de judecata nu are simpla facultate de
a acorda aceste copii solicitate ci este obligat sa admita cererea formulata. La termenul urmator
aceste note ale grefierului pot fi contestate de persoana vatamata si de parti. Contestarea se poate
face pe baza inregistrarilor sedintei de judecata.
De ce sunt importante aceste note?
Pentru ca reflecta realitatea si continutul tuturor activitatilor care se realizeaza in cadrul unei
sedinte de judecata. Pe baza notelor grefierului poate fi intocmita si incheierea de sedinta.
Incheierea de sedinta
Nu este reglementata intr-un text distinct, ea este reglementata in alin. (4) al art. 370 in care
se prevede in mod expres ca incheierea in care se consemneaza activitatile desfasurate in cursul
sedintei de judecata (intreaga desfasurarea a sedintei de judecata) trebuie sa aiba continutul care
este prevazut de lege.
Includerea incheieri de sedinta printre hotararile judecatoresti in art.370 alin.(4), dupa
parerea mea nu poate avea semnificatia schimbari naturii juridice a unei asemenea incheieri. O
asemenea incheiere dupa parerea mea nu poate fi hotarare judecatoreasca. Astfel cum ea este insa
reglementata in NCPP, ea creaza impresia ca este hotarare judecatoreasca pentru ca este
reglementata intr-un text care priveste felurile hotararilor judecatoresti. De asemenea se foloseste
termenul de incheiere nu de incheiere de sedinta care ar putea fi usor confundata cu o incheiere in
sens de hotarare judecatoreasca. Pararea mea este ca nu este hotarare judecatoreasca. Este o mare
eroare pe care o face acest cod, nu este o hotarare judecatoreasca, incheierea de sedinta este un act
prin care se consemneaza activitatile desfasurate in cadrul unei sedinte. Nu este o hotarare
judecatoreasca. Ea are natura juridica a unui proces verbal. Ea poate avea si o natura mixta (de
proces verbal si de hotarare) doar atunci cand la temenul de judecata la care are loc sedinta se
dispun masuri de instanta. Daca nu se dipun masuri ea este un simplu proces verbal.
O asemenea incheiere contine urmatoarele mentiuni: ziua, luna, anul, denumirea instantei;
nume si prenumele judecatorilor care compun completul de judecata, a procurorului care participa la
sedinta de judecata, a grefierului de sedinta;numele si prenumele persoanei vatamate si a partilor

61

care sunt prezente la termenul de judecata, a celor care sunt lipsa (si a mentiunii daca au fost
respectate dispozitiile legale referitoare la citare); fapta pentru care inculpatul este trimis in judecata
si incadrarea juridica a acesteia;mijloacele de proba care au fost supuse unei dezbateri contradictorii;
daca este cazul, cererile care au fost formulate, si dispozitia data de instanta cu privire la acestea
(rezolvarea data); masurile luate.
Inchierea de sedinta nu se intocmeste de presedintele completului de judecata ci se
intocmeste de grefier, de aceea ea nu poate fi o hotarare, ea este de regula proces verbal. Ea mai
contine de asemenea si termenul urmator fixat pentru judecarea cauzei. De regula prin incheierea de
sedinta se dispune si amanarea cauzei.
Incheierea de sedinta se intocmeste de grefier dupa terminarea sedintei de judecata intr-un
termen de cel mult 72 de h si se semneaza de presedintele completului de judecata si de grefier.
Ea este importanta pentru ca in incheierea de sedinta se mai mentioneaza si daca sedinta de
judecata este publica sau nu. Inchierea de sedinta, dupa parerea mea, este dovada publicitatii
sedintei de judecata, a compunerii instantei, a constituirii instantei si a respectarii principiilor
oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitaii. De aceea ea este esentiala, ea nu poate lipsi, ea trebuie sa
se afle la dosarul cauzei. Daca lipseste incheierea inseamna ca nu s-au respectat dispozitiile legale
referitoare la compunere, la participarea procurorului, la publicitatea instantei de judecata care se
sanctioneaza cu nulitatea absoluta conform art.281.
Intrebare sala: daca se dispune amanarea incheierea este si proces verbal si hotarare?
Este exagerat pentru ca termenul este stabilit de completul de judecata, nu este rezultatul unei
hotarari. O hotarare presupune ca instanta sa ia o masura sau sa solutioneze o cerere sau o exceptie,
iar nu o simpla dispozitie.
Hotararile sunt de 3 feluri (la fel ca in vechea reglementare):
1. SENTINTELE. Sentintele sunt hotararile prin care se rezolva fondul cauzei. Sunt cele care
sunt date de prima instanta prin care se rezolva fondul cauzei, prin care se rezolva
actiunea penala si actiunea civila. De asemenea mai sunt sentinte si alte hotarari in
situatiile prevazute expres de lege (ex: hotararea de respingere in principiu a cererii de
revizuire este sentinta, contestatia la executare este sentinta penala).
2. DECIZIE. Se da in solutionarea apelului, a recursului in casatie si a recursului in interesul
legii si in alte cazuri prevazute expres de lege (de exemplu in procedura de revizuire; de
solutionare a contestatiei in anulare atunci cand solutionarea contestatiei este de
competenta instantei de Apel se da decizie; hotararea prin care se solutioneaza
contestia, care este cale de atac ordinara, este o decizie atunci cand ea se da in materia
executarii hotararilor penale).
3. INCHEIERE- se da in toate celelalte cazuri. Cel mai frecvent se pronunta incheieri in
materia masurilor preventive.
Cu aceasta am finalizat regulile comune privind judecata urmeaza judecata. Aceste reguli
sunt aplicabile oricarui grad de jurisdictie, oricarei etape a judecati si oricarui stadiu procesual care
face parte din judecata.

62

JUDECATA IN PRIMA INSTANTA
Este cea mai importanta judecata. Este singura judecata obligatorie. Toate celelalte sunt
facultative.
Judecata in prima instanta are obiectul definit de art. 341 care nu este diferit de cel din cpp
anterior si anume ea este limitata la fapta si la persoana aratate in actul de sezizare a instantei, fapta
si persoana pentru care a fost sesizata instanta. Este vorba de sesizarea instantei prin rechizitoriu si
intr-un singur caz, in cazul prevazut la alin. (7) pct.2 lit.c) de la art. 341 plangerea persoanei
vatamate adresata judecatorului de camera preliminara cand judecatorul de camera preliminara
admite plangerea .
Spre desobire de cpp anterior CODUL ACTUAL NU MAI PREVEDE NICI O EXCEPTIE DE LA CELE
DOUA LIMITE ALE OBIECTUL JUDECATII IN PRIMA INSTANTA. Astfel nu mai este reglementata
institutia extinderi obiectului judecatii pentru acte materiale noi sau pentru fapte sau persoane noi.
Care este ratiunea eliminari institutiei extinderi obiectului judecatii?
S-a intentionat ca la baza trimiterii in judecata a unei persoane sa stea acte de urmarire penala.
Trimiterea in judecata sa fie precedata intotdeauna de acte de urmarire penala. In cpp anterior era
posibila extinderea obiectului judecatii in cursul judecatii ceea ce facea ca inculpatul sa fie judecat si
pentru fapte pentru care nu a fost efectuata urmarirea penala sau sa se extinda obiectul judecatii in
privinta unor persoane care nu au avut calitatea de suspect sau inculpat si in privinta carora nu s-a
efectuat nici un act de urmarire penala. In lumina codului actual nu este posibila exinderea obiectului
judecatii. Nu exista nici o derogare de la obligativitatea UP. UP este obligatorie in toate cazurile.
Toate regulile comune sunt aplicabile si judecati in prima instanta motiv pentru care analiza
judecati in prima instanta o vom rezuma doar la particularitatile judecati in prima instanta in raport
cu celelalte etape ale judecati.

Particularitatiile judecatii in prima instanta
Se limiteaza la regulile care privesc sedinta de judecata.
Toata masurile pregatitoare prezentate anterior sunt aplicabile pe deplin si in cazul judecatii
in prima instanta. Nu exista particularitati in privinta masurilor pregatitoare.
De asemenea repartizarea aleatorie a cauzei penale si fixare termenului de judecata nu mai
reprezinta o particulariate. Repartizarea aleatorie nu mai este atributul primei instantei. Este
atributul unui judecator desemnat cu repartizarea aleatorie si se realizeaza nu in faza de judecata ci
anterior ci in procedura de camera prelimiara.
Sedinta de judecata in prima instanta are urmatoarea structura:
1. Verificari prealabile;

63

2. Cercetarea judecatoareasca;
3. Dezbaterile judiciare.

1. Verificarile prealabile

Sunt de doua feluri: verificarile privind pe inculpat si masurile premergatoare privind pe
martor, expert sau interpret.
A. Verificarile privind pe inculpat
Verificarile privind pe inculpat sunt reglementate in art. 372 cpp. in care se arata ca
presedintele completului de judecata verifica identitatea inculpatului prezent la sedinta de judecata.
Daca este absent verifica daca s-au respectat dispozitiile legale referitoare la citare. Daca inculpatul
este absent si nu este legal citat se va dispune amanarea cauzei. Daca este legal citat judecata se
poate realiza si in absenta sa.
Ce se intampla in situatia in care inculpatul este o persoana juridica?
In aceasta situatie se verfica daca aceasta are reprezentat desemnat in situatia in care la
randul sau este trimis in judecata si reprezentantul legal. In caz contrar verifica daca persoana care
se prezinta in instanta in calitate de reprezentant legal sau conventional al persoanei juridice
indeplineste calitatea de reprezentant. In privinta persoanei juridice verificarea priveste denumirea
acesteia, sediul sau sediile secundare daca este cazul, codul unic de inregistrare.
B. Masurile premergatoare privind pe martor,expert si interpret
Acestea sunt reglementate in art.373 cpp.
In ce constau aceste masuri?
Dupa verificarea identitatii martorului, expertului, interpretului in cazul martorului la fel ca in
reglementarea anterioara presedintele completului de judecata va solicita martorului sa paraseasca
sala de judecata atragadu-i atentia ca nu se poate indeparta fara incuvintarea instantei.
Care este ratiunea acestei masuri?
Aceea de a se evita influentarea martorului, pentru asigurarea obiectivitatii declaratiei acestuia.
In ceea ce priveste expertul lege prevede ca expertul poate sa ramana in sala de judecata.
De ce? Pentru ca expertul si-a exprimata deja opinia in cadrul raportului de expertiza.
Desi nu exista o prevedere expresa in privinta interpretului consider ca aceasta prevedere
referitoare la expert ii este aplicabila si interpretul poate sa ramana in sala in care are loc sedinta de
judecata.
Tot ca o verificare prealabila art. 374 prevede o procedura de aducere la cunostiinta a
invinuiri si de lamuriri si cereri.

64

Aceasta procedura debuteaza cu citirea actului de sesizare a instantei care este, dupa caz
rechizitoriul sau incheierea prin care s-a dispus inceperea judecatii (in realitate este vorba de
plangere persoanei vatamate pentru ca incheierea prin care s-a dispuns inceperea judecati este un
act de investire). Aceasta se citeste fie in intregime de catre grefier prin dispozitia presedintelui
completului de judecata fie se face o prezentare succinta a actului de sesizare.
Care este semnificatia citiri actului de sesizare la primul termen de judecata cu procedura de
citare indeplinita?
Aceasta are semnificatia aduceri la cunostiinta in mod oficial a invinuirii inculpatului de
catre prima instanta.
Prin aceasta prevedere cpp se indeparteaza de codul anterior care prevedea ca citirea actului
de sesizare a instantei este primul act de cercetare judecatoreasca. In viziunea actulului cod citirea
actului de sesizare NU ESTE ACT DE CERCETARE JUDECATOAREASCA ci reprezinta un act prealabil,
anterior cercetarii judecatoresti. Aceasta este noutate reglementarii.
In continuare presedintele completului de judecata are obligatia de a ii explica inculpatului
invinuirea ce i se aduce prin acest act de sesiare, fapta materiala, si incadrarea juridical data faptei.
In continuare presedintele completului de judecata are obligatia de a ii comunica inculpatului
conform art. 374 alin. (2) drepturile pe care le are: dreptul de a nu face nici o declaratie atragu-i
atentia ca daca face o declaratia va putea fi folosita in proces importiva lui; dreptul de pune intrebari
coinculpatilor, persoanei vatamate si celorlalte parti precum si dreptul de a da explicatii atunci cand
considera necesar in tot cursul judecatii, adica de a se apara.
In continuare se prevede obligatia presedintelui completului de judecata de a informa
persoana vatamata, si partile cu privire la probele administrate in cursul UP care au fost excluse in
procedura de CP. O asemenea prevdere se explica prin aceea ca persoana vatamata si celelalte parti
(cu exceptia inculaptului) nu participa deloc la procedura de CP.
Totodata presedintele completului de judecata ii atrage atentie persoanei vatamate ca are
posiblitatea de a se constitui parte civila pana la inceperea cerceari judecatoresti.
Totodata presedintele completului de judecata mai are obligatia de a ii comunica inculpatului
si dreptul de a solicita sa fie judecata pe baza probelor administrate in cursul UP daca recunoaste in
totalitate faptele care sunt descrise in actul de sesizare a instantei cu exceptia situatie in care
actiunea penala vizeaza o infractiune pedepsita cu DPV.
In continuare presedintele completului de judecata intreaba procurorul, persoana vatamata
si partiile daca solicita adminsitrarea de probe in fata instantei. Este vorba despre doua categori de
probe: probe administrate in cursul UP si probe noi.
In privinta probelor administrate in cursul UP, in principiu ca o consecinta a nemijlocirii si a
contradictorialitatii exista OBLIGATIVITATEA READMINISTRARII tuturor probelor administrate in
cursul UP, toate probele administrate in cursul UP trebuie readministrate in mod direct de instanta
de fond altfel ele nu pot servi aflari adevarului si justei solutionari a cauzei penale. Cu toate acestea
NCPP prevede totusi o atenuare a acestei obligatii in sensul ca intreaba in mod expres persoana

65

vatamata si partile daca contesta probele administrate in cursul UP. Daca nu contesta toate probele
administrate in cursul UP readministrarea trebuie dispusa in mod obligatoriu doar cu privire la
probele care sunt contestate urmand ca cele necontestate sa nu mai fie readministrate. Cu toate
acestea instanta penala poate din oficiu sa readministreze si probele care au fost administrate in
cursul UP si care nu sunt constestate de parti. In toate cazurile insa probele administrate in cursul
UP trebuie supuse unei dezbateri contradictorii. Dupa parerea mea aceasta prevedere risca sa
devina neconstitutionala, eu cred ca toate probele administrate in cursul UP trebuie readministrate.
Totodata se mai prevede ca instanta penala din oficiu poate administra orice alta proba pe
care o considera necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei penale. Dupa
parerea mea aceasta prevedere reprezinta o consacrare expresa a rolului activ al instantei penale
ceea ce intra in contradictie cu art. 349 alin. (1) care formal exclude rolul activ al instantei penale
Totusi instanta penala are rol activ.
In cazul in care se solicita probe de catre persoana vatamata sau de catre parti, parerea mea
este ca este vorba despre probe noi (altele decat cele administrate in cursul UP) este necesar sa fie
indicate faptele si imprejurarile de fapt a caror probare se solicita, mijloacele de proba prin care
urmeaza sa fie stabilite, locul unde acestea se afla iar in cazul martorilor si expertilor identitatea si
adresa acestora (numele prenumele si adresa).
In art. 375 este reglementata procedura in caz de recunoastere a invinuirii, care reia in linii
generale reglementarea anterioara.
Tot in acest stadiu preliminar al sedintei, care precede judecarea inculpatul poate sa ceara
instantei de fond sa fie judecat pe baza probelor administrate in cursul UP conform art. 375 alin (1)
cpp.
In aceasta situatie instanta penala are obligatia de a il asculta pe inculpat. Ascultarea
inculpatului este obligatorie. De ce este obligatorie? Pentru ca instanta trebuie sa verfice daca
inculpatul recunoaste in totalitate faptele, pentru ca daca nu recunoaste in totalitate faptele nu
poate fi admisa o asemenea cerere. Instanta dispune in acest caz doar dupa ascultarea inculpatului,
dupa obtinerea concluziilor procurorului, persoanei vatamate si a celorlalte parti. Instanta verifica
daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege: daca actiunea penala nu vizeaza o infractiune
pedepsita de lege cu DPV, daca inculpatul recunoaste in totalitate faptele asa cum au fost descrise in
actul de sesizare, daca instanta apreciaza ca probele administrate in cursul UP sunt suficiente pentru
aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei penale, daca faptele sunt conforme cu adevarul si
daca poate da o solutie pe baza lor admite cererea.
In cazul in care instanta admite cererea intreaba persoana vatamata si partile (inclusiv
inculpatul) daca solicita proba cu inscrisuri, fiind sigura proba care in principiu poate fi administrata
in caz de recunoastere a invinuirii. In situatia in care solicita proba cu inscrisuri instanta poate
proceda la administrarea acesteia.
In situatia in care instanta apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile legale sau daca
apreciaza ca probele administrate in cursul UP nu sunt suficiente pentru ca instanta sa dea o solutie
respinge cererea si va continua judecata dupa procedura comuna.

66

2. Cercetarea judecatoreasca

Este fundamentala si are ca obiectiv stabilirea completa a adevarului. Ea este esentiala
pentru justa solutionare a cauzei penale, ea nu poate lipsi la prima instanta.
Ea consta in administrarea probelor in mod nemijlocit de catre prima instanta,
readministrarea probelor din cursul UP (cu exceptia celor care sunt necontestate de persoana
vatamata si parti) si administarea de probe noi (inclusiv din oficiu) de care instanta penala.
Practic cercetarea judecatoreasca este asemenatoare cu cercetarea penala din cadrul UP
pentru ca ea consta in esenta in administarea de probe. De aceea legea prevede si o ordine a
cercetari judecatoresti.
Cand are loc cercetarea judecatoreasca in fata primei instante?
Cercetarea judecatoreasca are loc cand CAUZA PENALA SE AFLA IN STARE DE JUDECATA.
Cand se poate considera ca este in stare de judecata cauza penala, pentru ca legea nu
prevede?
Cand persoana vatamata si partile sunt prezente sau chiar daca sunt absente ele sunt legal
citate cu exceptia cazului in care se constata existenta unui impediment procesual in continuarea
judecatii (se incuvinteaza o cerere de amanare pentru anagajarea unuia aparator si pregatirea
apararii). Acest moment se apreciaza de instanta de la caz de la caz.
Legea prevede o ordine a cercetarii judecatoresti. Cercetarea judecatoreasca incepe cu
ascultarea inculpatului, continua cu ascultarea persoanei vatamate si cu ascultarea celorlalte parti,
ascultarea martorului, expertului, interpretului, prezentarea mijloacelor materiale de proba si
administrarea tuturor celorlalte probe care sunt incuvintate de instanta. Totodata in tot cursul
cercetarii judecatoresti, se mai prevede inca o data, ca instanta penala din oficiu poate administra
toate probele pe care le apreciaza ca necesare pentru solutionarea justa a cauzei penale.
Ordinea cercetarii judecatoresti nu este imperativa, la fel era si in VCPP. Ea se poate
schimba. Noutatea este ca schimbarea ordinii cercetarii judecatoresti nu mai este conditionata de
ascultarea prealabila a inculpatului. Ea se poate schimba oricand daca instanta apreciaza ca este
necesara pentru stabilirea completa a adevarului si pentru justa solutionare a cauzei penale.
In situatia judecati in cazul recunoasteri invinuirii. Spre deosebire de CPP anterior, in codul
actual poate exista o cercetare judecatoreasca limitata; in principiu daca se admite proba cu
inscrisuri ceruta de persoana vatamata si parti instanta poate administra proba cu inscrisuri la
termenul la care s-a solicitat sau la termenul urmator. Legea prevede ca se poate acorda UN SINGUR
TERMEN pentru administrarea probei cu inscrisuri.
Totodata instanta penala poate dispune si schimbarea incadrarii juridice in cadrul proceduri
in caz de recunoastere in invinuirii. In acest caz trebuie respectata si procedura in caz de schimbare a

67

incadrari juridice. Daca noua incardare juridica priveste o infractiune pentru care este necesara
plangerea prealabila a personei vatamate in mod obligatoriu este chemata persoana vatamata si este
intrebata daca formuleaza plangere prealabila.
In toate cazurile in care se solicita schimbarea incadrari juridice in procedura in caz de
recunoastere a invinuiri inculpatului i se acorda dreptul de a cere lasarea cauzei la urma (NU si
amanarea cauzei).
Daca in vederea stabiliri incadrari juridice sau dupa stabilirea noi incadrari juridice instanta
apreciaza ca este necesara administararea altor probe decat inscrisurile atunci va dispune
administrarea probelor in conditiile prevazute de alin. (5)-(10) din art.374, adica in conditiile
proceduri comune. Dupa parerea mea intr-o asemenea situatie nu ne mai aflam in prezenta
procedurii speciale in caz de recunoasterii a invinuirii. Nu mai este o procedura simplificata, ne gasim
in fata unei proceduri comune. Practic intr-o asemenea situatie se trece de la procedura speciala la
procedura comuna, pentru ca nu mai este suprimata cercetarea judecatoareasca. Acesta este rolul
proceduri simplificate, suprimarea cercetari judecatoresti.
In cazul acestei proceduri inculpatul face declaratia de recunoastere in totalitate a faptelor
din actul de sesizare al instantei nu dezinteresat, ci face aceasta declarative in scopul satisfaceri
unui interes propriu, acela de a obtine reducerea de pedeapsa care este prevazuta in art.396
alin.(10) respectiv 1/3 in cazul pedepsei inchisorii si in cazul pedepsei amenzii. Deci este o
recunoastere interesata, nu una dezinteresata.
Primul act de cercetarea judeactoareasca este AUDIEREA INCULPATULUI.
Inculpatul este lasat mai intai sa relateze in mod liber tot ceea ce stie in legatura cu
invinuirea ce i se aduce. Dupa ce termina relatarea libera se trece la etapa de intrebari. Legea
prevede o ordine a intrebarilor: mai intai pune intrebari procurorul, apoi persoana vatamata, partea
civila, partea responsabila civilmente, ceilalti inculpati, si la urma avocatul inculpatului care este
ascultat. Totodata poate pune intrebari si presedintele completului de judecata si ceilalti membrii ai
completului. Presedintele completului de judecata si ceilalti membri pun intrebari doar in mod
subsidiar; aceasta este o consecinta a intentiei legiuitorului de suprimare a rolului activ al instantei
de judecata (in realitate nu a fost suprimat rolul activ).
Intrebarile se cenzureaza de instanta prin intermendiul presedintelui completului de judecata
dupa consultarea celorlalti membri ai completului de judecata si se resping intrebarile care nu sunt
concludente si utile cauzei. Intrebarile respinse intotdeauna se consemneaza in incheierea de
sedinta.
Ce se intampla in situatia in care inculpatul nu isi mai aminteste nimic?
In aceasta situatie se amintesc declaratiile date in cursul UP (daca a dat declaratii) care pot fi
citite integral sau partial. Este valabil si in cazul persoanei vatamate.
Daca declaratia este in contradictie cu declaratiile anterioare din cursul UP. Intr-o asemenea
situatie se procedeaza la fel, i se citesc total sau partial aceste declaratii si i se cer inculpatului
explicatii pentru ca obiectivul urmarit este acela de stabilire a adevarului si de solutionare a cauzei in
mod just.

68

Ce se intampla daca inculpatul refuza sa dea decalaratie?
Daca a dat declaratie in cursul UP in mod obligatoriu se va citi declaratia din faza de UP si ea
va fi supusa dezbaterii contradictorii.
Ce se intampla in situatia in care sunt mai multi coinculpati in aceiasi cauza penala?
Inculpatul este ascultat in prezenta celorlalti inculpati (nu ca la UP unde sunt ascultati
separat). Doar in mod exceptional atunci cand instanta apreciaza ca este necesar pentru aflarea
adevarului ascultarea lor se face separat. Cand se face separat atunci declaratiile date sunt aduse la
cunostiinta celorlalti inculpati, dupa ascultare. De asemenea in cazul ascultari separate a inculpatilor,
inculpati care au fost ascultati separat pot fi reascultati in prezenta celorlalti inculpati si dupa parerea
mea, desi legea nu prevede expres, putandu-se realiza si o confruntare.
Intrebare sala: ce se intampla in situatia in care avem coinculpati si doar unul solicita sa fie
judecat pe baza probelor administrate in cursul UP?
In situatia in care avem coinculpati si doar unul sau o parte din ei solicita sa fie judecati pe
baza probelor administrate in cursul UP, dupa parerea mea nu este posibila disjungerea.
Solutionarea cauzei se face la finalul judecati, instanta poate sa admita cererea in privinta
inculpatului care a solicitat admiterea cereri dupa care va continua judecata in privinta celoralti
incupati si la final va da hotarare. Pentru ca daca se dispune disjugerea si se dau solutii in dosare
diferite este posibil sa se ajunga la hotarari ireconciliabile, pe de o parte iar pe de alta parte o
hotarare de condamnare data fata de un inculpat care a recurs la procedura de recunoastere poate
avea efect negative asupra situatiei celorlalti inculpati (instanta poate sa spuna oricand ca este
autoritate de lucru judecat, instanta deja a pronuntat o hotarare privind fapta si vinovatia). De aceea,
parerea mea este ca disjungerea nu este admisibila, ea nu poate fi dispusa, instanta trebuie sa dea o
singura unica in cauza si numai la finalul cercetarii judecatoresti.
Beneficiile se produc doar asupra inculpatului care a recurs la aceasta procedura in situatia in
care i s-a admis cererea. Intr-o asemenea situatie, inculpatul care a recunoscut in totalitate faptele si
care a solicitat sa fie judecat pe baza probelor administrate in UP va beneficia de reducerea de
pedeapsa doar in situatia in care ulterior, la finalul cercetari judecatoresti instanta de fond va
retine faptele descrise in actul de sesizare si care au fost recunoscute in totalitate, asa cum au fost
recunoscute ele de inculpat. Daca dimpotriva nu retine aceste fapte inculpatul nu va putea beneficia
de acesta reducere de pedeapsa, ea este conditionata de comportamentul sincer al inculaptului,
pentru ca este posibil ca inculpatul sa faca o asemenea declaratie chiar daca ea este contrara
realitatii pentru a beneficia de reducerea pedepsei.
Se va trece in contiunare la AUDIEREA PERSOANEI VATAMATE care se realizeaza dupa
aceleasi reguli. La fel , si in cazul persoanei vatamate daca nu isi aminteste ii vor fi citite declaratiile
date anterior.La fel se procedeaza si in cazul celorlalte parti, a parti civile si a parti responsabile
civilmente.
Urmeaza PREZENTAREA MIJLOACELOR MATERIALE DE PROBA. In situatia in care exista
trebuie prezentate instantei, ele sunt supuse examinarii de catre instanta din oficiu, de procuror,
persoana vatamata si de celelalte parti si pot servi la stabilirea adevarului. Totodata instanta penala
poate dispune si amanarea cauzei in vederea administarii de probe noi. Probele noi pot fi dispuse din

69

oficiu de catre instanta sau la cererea procurorului, a persoanei vatamate si a partilor. In cazul in care
se solicita probe noi trebuie sa se indice elementele de fapt care formeaza obiectul probei, mijloacele
de proba, locul unde acestea se gasesc sau in cazul martorilor, expertilor si interpretilor, numele,
prenumele si adresa acestora, in vederea intocmiri citatiei.
Legea prevede, dupa modelul cpp anterior si o PROCEDURA DE SCHIMBARE A INCADRARI
JURIDICE. Procedura de schimbare a incadrari juridice este reglementata in art 386. Este o
proceducedura contradictorie. Legea nu prevede momentul in care se poate cere schimbarea
incadrari juridice. Dupa parerea mea schimbarea incadrari juridice poate fi ceruta oricand in cursul
judecatii, inclusiv la primul termen de judecata. Nu este necesar sa se administreze probe pentru
schimbarea incadrari juridice. Ea poate fi dispusa atunci cand faptele care au fost retinute in actul de
sesizare sunt suscesptibile de o alta incadrare juridica, de o incadrare juridica noua. In aceasta
situatie indiferent de sensul incadrarii juridice (indiferent ca ea este in favoarea sau in defavoarea
inculpatului) instanta penala este OBLIGATA sa acorde inculpatului un termen pentru pregatirea
apararii. Inculpatul poate sa solicite fie lasarea cauzei la urma fie chiar amanarea judecatii, fixarea
unui nou termen pentru a se apara in raport de noua incadrare juridica.
Ea poate fi invocata din oficiu de instanta sau poate fi ceruta de procuror, de persoana
vatamata si de parti. Daca noua incadrare juridica vizeaza o infractiune pentru care este necesara
plangerea prealabila, este chemata persoana vatamata si este intrebata daca face plangere; daca
persoana vatamata face plangere, judecata continua; daca nu face plangere prealabila se va dispune
incetarea procesului penal.

Terminarea cercetarii judecatoresti
Terminarea cercetarii judecatoresti este ultimul moment al cercetarii. Este vorba despre o
procedura speciala reglementata in art. 387 cpp, text care prevede in mod expres obligatia pentru
instanta ca pentru ultima data, inainte de a trece la dezbateri, sa intrebe procurorul, persoana
vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, inculpatul daca mai au de propus probe
pentru completarea cercetari judecatoresti sau daca mai au de formulat cereri. In situatia in care nu
exista cereri sau daca cererile formulate au fost respinse sau pentru situatia in care s-au efectuat
completarile in caz de admitere a cererilor instanta de fond declara terminata cercetarea
judecatoreasca si va acorda cuvantul la dezbateri judiciare.
3. Dezbaterile judiciare

Ce sunt dezbaterile judiciare?
Dezbaterile judiciare constau in pledoariile procurorului si avocatilor persoanei vatamate si
partilor in fata instantei penale si concluziile pe care le pun in fata instantei penale pe rand,
procurorul, persoana vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, inculpatul. In acest fel
legea prevede o anumita ordine a dezbaterilor:
1. Mai intai se acorda cuvantul procurorului care pune concluzii orale in fata instantei atat
in privinta laturi penale cat si in privinta laturi civile;

70

2. Apoi se acorda cuvantul persoanei vatamate care pune concluzii in privinta laturi penale;
3. Dupa aceea se acorda cuvantul parti civile care pune concluzii cu privire la latura civila;
4. Parti responsabile civilmente la fel cu privire la latura civila;
5. In cele din urma se acorda cuvantul inculpatului si avocatului inculpatului pentru a pune
concluzii atat cu privire la latura penala cat si cu privire la latura civila.
Acest stadiu al dezbaterilor judiciare este stadiul procesual din cadrul judecati in prima
instanta care pune in valoare cel mai bine, cel mai pronuntat principiul contradictorialitatii. Este
stadiul procesual in care se confrunta functiile procesuale, functia de acuzare cu functia de aparare.
Astfel, se prevede in mod expres ca instanta poate acorda si dreptul la replica.
Pentru a se evita dezbateri prelungite si inutile NCPP permite instantei prin intermediu
presedintelui completului de judecata sa limiteze durata concluziilor cu conditia ca durata acordata
sa fie similara, identica pentru toti pledanti.
In orice caz concluziile in principiu nu pot fi intrerupte, este inadmisibil ca presedintele
completului de judecata sa interzica pledantilor, procurorului si avocatilor persoanei vatamate si a
partii civile sa puna concluzii complete cu privire la toate aspectele. Ele pot fi oprite de presedintele
completului de judecata doar atunci cand ele depasesc limitele obiectului cauzei.
Principiul care guverneaza dezbaterile judiciare este acela al caracterul neintrerupt,
continuu. Cu toate acestea in mod exceptional ele pot fi intrerupte maxim 3 zile.
Distinct de dezbateriile judiciare care sunt reglementate in art. 388, in art.389 este
reglementat ultimul cuvant al inculpatului. Acesta este prevazut in mod expres la fel ca in vechea
reglementare, inainte de inchiderea dezbaterilor. In realitate ultimul cuvant al inculpatului (ca un
important mijloc de aparare) se acord nu inainte de inceperea dezbaterilor ci dupa inchiderea
dezbaterilor dar inainte de terminarea sedintei de judecata. Dupa parerea mea, ultimul cuvant are
loc dupa inchiderea dezbaterilor. Eu cred ca formularea folosita in codul actual, preluata din codul
anterior, este gresita pentru ca in realitate ultimul cuvant se acorda dupa ce s-au terminat
dezabaterile dupa ce au pus concluzii procurorul, persoana vatamata si partile.
Ultimul cuvant al inculpatului nu trebuie confundat cu concluziile pe care acesta le pune in
fata instantei, pe care le pune la fel, tot ultimul.
Cu ocazia ultimului cuvant inculpatul are posibilitatea de a face o sinteza a faptelor pentru
care este trimis in judecata, de a explica aceste fapte, de a aduce argumente in sprijinul apararii sale
si de a convinge pentru ultima data instanta penala de solutia pe care acesta o cere instantei. De
asemenea cu ocazia ultimului cuvant inculpatul are si posibilitatea de a arata in fata instantei ca
regreta fapta, ca se va indrepta, sa ceara o clementa din partea instantei.
De aceea ultimul cuvant al inculpatului nu poate fi intrerupt. Cu ocazia ultimului cuvant
inculpatului nu i se pot pune intrebari, nu i se poate da o replica ultimului cuvant. Ultimul cuvant are
o semnificatie deosebita pentru ca este posibil ca inculpatul cu ocazia ultimului cuvant sa prezinte
instantei fapte si imprejurari de fapt esentiale care pot determina instanta sa reia cercetarea
judecatoreasca si dezbaterile.

71

De asemenea conform art.320 instanta penala poate cere in cauze complexe procurorului,
persoanei vatamate si partilor prin avocati acestora acestora sa depune concluzii scrise. Totodata
concluziile scrise pot fi depuse si la initiativa procurorului, persoanei vatamate, parti civile si parti
responsabile civilmente prin intermediu avocatilor acestora.
Ce sunt concluziile scrise?
Concluziile scrise contin un rezumat al concluziilor orale. De asemenea contin o detaliere a
argumentelor, atat a argumentelor de fapt cat si a celor juridice.

Deliberarea si luarea hotarari de catre prima instanta
Va spuneam ca regulile privind deliberarea si luarea hotarari nu mai sunt reguli comune; ele
sunt prevazute doar in cadrul judecati in prima instanta. In orice caz vreau sa va spun ca ele sunt
prevazute in art.391 pana la art. 407.
Vreau sa va spun ca instanta penala solutioneaza cauza penala in aceiasi zi in care au loc
dezbaterile dar poate sa solutioneze cauza penala si intr-o alta zi, insa nu mai tarziu de 15 zile de la
inchiderea dezbaterilor in situatia in care instanta penala amana pronuntarea. In situatia in care
amana pronuntarea nu da hotararea in aceiasi zi ca da hotararea la termenul la care instanta
stabileste ca va avea loc pronuntarea, termen care nu poate fi mai mare de 15 zile.
Amanarea pronuntari se poate realiza doar o singura data pe o durata de cel mult 15 zile.
Data pronuntari este adusa la cunostinta procurorului, a persoanei vatamate si a partilor (a
inculpatului a parti civile si a parti responsabile civilmente).
DELIBERAREA
Deliberarea este o operatiune obligatorie care precede luare hotarari si care consta in
definirea membrilor completului de judecata cu privire la solutia care trebuie sa se dea in cauza.
Deliberarea are loc in secret. Ea se realizeaza doar de membri completului de judecata. Se
realizeaza in camera de sedinta care este Camera de Consiliu, intr-un loc secret numai de judecator
stiut.
Deliberarea consta intr-o cantarire a solutiei, o analiza a probelor, a intregului material al
dosarului, inclusiv a textelor legale aplicabile.
Legea prevede o ordine a deliberari in prima instanta. Astfel, deliberarea opereaza mai intai
in privinta laturei penale, cu privire la actiunea penala. In cazul in care ajung la concluzia savarsiri
unei infractiuni si a vinovatiei inculpatului in continuare judecatori se sfatuiesc cu privire la pedeapsa
aplicabila si de asemenea mai delibereaza si cu privire la masurile preventive. Apoi deliberarea
continua si cu privire la latura civila, inclusiv cu privire la modalitatea de reparare a prejudiciului si
eventualele masuri asiguratori si cheltuielile judiciare care urmeaza sa fie acordate.
Regulile privind solutionarea cauzei penale nu mai sunt prevzute n ncpp in cadru
dispozitiilor generale. Desi ele sunt prevzute doar in privina reglementarii judecatii in prima

72

instanaan, care reprezinta prima etapa a judecii. n realitate, ele privesc att judecata in genere,
ct i judecata in prima instanaan care prezint particularitile specifice acestei etape.
Exist reguli comune si particulare, care privesc judecata in prima instanaan. Regulile
particultare sunt acele care privesc obiectul deliberarii si coninutul sau cuprinsul hotrrii. Restul
sunt reguli comune. Regulile comune sunt prevzute doar partial n cadrul dispoziiilor generale:
reguli privind sedinta de judecat.
Solutionarea unei cauze penale care nseamn finalizarea acesteia; se realizeaza cu titlu de
principiu, de regul, in chiar ziua dezbaterilor. Sau ncpp in 391 alin. 1: Deliberarea i pronunarea
hotrrii se fac n ziua n care au avut loc dezbaterile sau la o dat ulterioar, dar nu mai trziu
de 15 zile de la nchiderea dezbaterilor. Cnd instanaana amn pronunarea, se aplica art. 391
alin. 1.
Prin pronuntarea, partile iau cunostinta de solutie. Instanaana trebuie sa aduca la
cunostinta termenul stabilit pt. pronunare. Amnarea nu poate avea loc dect pt un termen care nu
poate fi mai mare de 15 zile. nsa este necesar sa aiba loc amanarea pronuntarii dispusa de instana
de judecata care este investita si care a luat parte la dezbaterile judiciare. In cazul in care, nu se
amana pronuntarea, atunci nu se mai intocmeste incheiere de sedinta, ci se d direct hotararea care
se numaste sentinta penala. Daca insa se amana pronuntarea, atunci obligatoriu se intocmeste
incheiere de sedinta in care se consemneaza mersul dezbaterilor judiciare in fata instana penale.
In ceea ce priveste deliberarea, e un proces complex pt ca ea inseamna in realitate chibzuirea
instana cu privire la solutie pe baza analizei materialului dosarului. Regula comun e ca deliberarea
are loc IN SECRET! La art. 392 alin. 1: La deliberare iau parte numai membrii completului n faa
cruia a avut loc dezbaterea. n plus, nici grefierul nu participa.
n ceea ce priveste obiectul deliberrii, regula este specifica etapei judecii in prima
instana, obiectul este stipulat la art. 393 alin. 1: Completul de judecat delibereaz mai nti
asupra chestiunilor de fapt i apoi asupra chestiunilor de drept. Alin. 2: Deliberarea poart asupra
existenei faptei i vinoviei inculpatului, asupra stabilirii pedepsei, asupra stabilirii msurii
educative ori msurii de siguran, dac este cazul s fie luat, precum i asupra deducerii
duratei msurilor preventive privative de libertate i a internrii medicale daca exista vreo
legatura prin intermediul probelor intre fapta si inculpat si de asmenea daca exista vinovatie.
Mai intai la prima instana se delibereaza asupra laturii penale, apoi civile. n cadrul laturii
penala se delibereaz existenta faptei, a vinovatiei si apoi corespondenta dintre fapta si forma de
incriminare, pt a se stabili daca fapta are relevanta penala si a se stabili incadrarea juridical.
Art. 393. Deliberarea poate privi cuantumul pedepsei si modul de executare. Deliberarea
poarta si cu privire la solutia pe care urmeaz sa o dispuna membrii completului de judecat. Cand
fapta nu exista, ea nu a fost svrit de inculpat si deliberarea se opreste aici si ve da solutie. Daca
exista fapta atunci deliberarea va continua cu privire la celelalte probleme care trebuie solutionate:
pedeapsa, solutia alternativ, masuri de supraveghere, timpul ce urmeaz dedus din pedeapsa,
masuri de siguranta. Apoi deliberarea va continua cu privire la latura civila si membrii complet de
judecat vor delibera la solutionare prejudiciile civile: stabilirea cuantumului prejudiciului, a

73

obligaiilor de reparare, a msurii asiguratorii: art. 393 alin. 3 - Completul de judecat delibereaz i
asupra reparrii pagubei produse prin infraciune, asupra msurilor preventive i asigurtorii, a
mijloacelor materiale de prob, a cheltuielilor judiciare, precum i asupra oricrei alte probleme
privind justa soluionare a cauzei.
Luarea hotrrii
- se realizeaz in urma deliberarii si ca o regula comuna in toate cazurile, hotrrea este rezultatul
unui acord ntre toi membrii completului de judecat. Art 394 alin. 1: Hotrrea trebuie s fie
rezultatul acordului membrilor completului de judecat asupra soluiilor date chestiunilor supuse
deliberrii. Atunci cand completul e alctuit din mai multi judectori, fiecare e obligat sa isi spuna
punctul de vedere cu privire la toate problemele care trebuie rezolvate. Presedintele completului de
judecat i spune parerea ultimul.
n principiu, o hotrre se dispune cu o unanimitate de voturi, ins o hotrre se poate lua si
cu majoritate atunci cnd nu se poate realiza unanimitatea i in aceasta situatie opinia trebuie
motivat i menionata in mod explicit (Alin. 3: Dac din deliberare rezult mai mult dect dou
preri, judectorul care opineaz pentru soluia cea mai sever trebuie s se alture celei mai
apropiate de prerea sa.)
Daca nu se poate realiza nici majoritatea in cazul compunerii din 2 judecatori la prima
instana care nu exista, ci doar la contestatie! Daca cei 2 judecatori nu se neleg, atunci se va crea un
complet de divergen, prin participarea celui de al 3-lea judector care trebuie sa suporte o
repartizare aleatorie.
n art. 395 mai e reglementat si procedura de repunere a cauzei pe rol. In alin. 1: Dac n
cursul deliberrii instana apreciaz c o anumit mprejurare trebuie lmurit i este necesar
reluarea cercetrii judectoreti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol (atunci cand membrii
completului de judecat aflai n proces de deliberare constata ca exista fapte sau imprejurri de fapt
care nu au fost lamurite nu vor putea merge mai departe, ci va trebui sa dea o incheiere de repunere
pe rol, dispunand reluarea cercetarii judecatoresti).
Daca in acest proces al deliberrii, membrii completului de judecat constata reschimbarea
ncadrrii juridice, atunci membrii vor dispune prin incheiere reluarea dezbaterilor. In alin. 2: Dac
judecata a avut loc n condiiile art. 375 alin. (1) i (2), iar instana constat c pentru
soluionarea aciunii penale se impune administrarea altor probe n afara nscrisurilor prevzute
la art. 377 alin. (1)(3), repune cauza pe rol i dispune efectuarea cercetrii judectoreti. Daca
judecatorii constata ca este necesara o cercetare judecatoreasca sau/si alte probe (ascultata
martotul etc.) va da o incheiere si va dispune ntiinarea prilor i a persoanei vtmate. Dac e
necesara si schimbarea ncadrrii juridice, atunci va da ncheiere prin care dipune reluarea
dezbaterilor.
Rezolvarea aciunii penale: art 396 alin. 1 - Instana hotrte asupra nvinuirii aduse
inculpatului, pronunnd, dup caz, condamnarea, renunarea la aplicarea pedepsei, amnarea
aplicrii pedepsei, achitarea sau ncetarea procesului penal. Rezolvarile data sunt: alin. 2:
Condamnarea se pronun dac instana constat, dincolo de orice ndoial rezonabil, c fapta

74

exist, constituie infraciune i a fost svrit de inculpate ca exista probe si rezulta ca exista
fapta, ca e infraciune si c infraciunea a fost savrit de inculpat. (asta nu se prevaleaza cu art. 103
alin. 2 n luarea deciziei asupra existenei infraciunii i a vinoviei inculpatului instana hotrte
motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cnd instana
are convingerea c acuzaia a fost dovedit dincolo de orice ndoial rezonabil).
ACHITAREA: n art. 396 alin. 5 si 6. Ncpp prevede si reglementare special atunci cand se
cere si continuarea procesului penal.
In ceea ce priveste procedura de judecata in caz de recunoastere a invinuirii, reglementarea
cuprinsa in alin. 10 al art 396 este stupefianta in sensul ca atunci cand procedura e cea prevzut de
375 alin. 1 si 2 se admite cererea de judecat in caz de recunosatere ct i atunci cnd cererea a fost
respinsa si atunci cnd a fost respinsa cererea sau nu au existat probe sau cand se dispune repunerea
cauzei pe rol. Daca instana de fond descrie faptele ca in actul de sesizare si astfel cum ele au fost
recunoscute in totalitate de inculpate, acestuia i se va aplica cauza de reducere a pedepsei (cu o
treime in cazul inchisorii sau a amenzii).
Beneficiul acestei proceduri nu poate fi unul unilateral (adica doar al inculpatului), ci trebuie
sa fie si al statului (beneficiul stat e economia de procedura).
In ceea ce priveste aciunea civila poate fi admisa sau respinsa sau lasata ca nesolutionata
art. 397: (1) - Instana se pronun prin aceeai hotrre i asupra aciunii civile. (2) - n cazul
cnd admite aciunea civil, instana examineaz, potrivit art. 249254, necesitatea lurii
msurilor asigurtorii privind reparaiile civile, dac asemenea msuri nu au fost luate anterior.
(3) - De asemenea, instana se pronun prin hotrre i asupra restituirii lucrurilor i restabilirii
situaiei anterioare, potrivit dispoziiilor art. 255 i 256. (4) - Dispoziiile din hotrre privind
luarea msurilor asigurtorii i restituirea lucrurilor sunt executorii. (5) - n cazul n care, potrivit
dispoziiilor art. 25 alin. (5), instana las nesoluionat aciunea civil, msurile asigurtorii se
menin. Aceste msuri nceteaz de drept dac persoana vtmat nu introduce aciune n faa
instanei civile n termen de 30 de zile de la rmnerea definitiv a hotrrii. (6) - n cazul n care,
n cursul urmririi penale, al procedurii de camer preliminar sau al judecii, fa de inculpat s-
a luat msura preventiv a controlului judiciar pe cauiune sau s-a dispus nlocuirea unei alte
msuri preventive cu msura preventiv a controlului judiciar pe cauiune i este admis aciunea
civil, instana dispune plata din cauiune a despgubirilor acordate pentru repararea pagubelor
cauzate de infraciune, potrivit dispoziiilor art. 217.
n privinta dispoziiilor complementare se mai prevede ca prima instana se pronunta si cu
privire la deducerea din pedeaps aplicata a duratei masurilor privative de libertate, dar si a duratei
internarii medicale. Atunci cnd membrii completului de judecat s-au decis cu privire la aceasta
solutie se va trece la intocmirea minutei si e obligatorie. MINUTA = solutia scrisa de mana
judecatorului si semneaza de toti judecatorii sub sanciunea nulitii absolute pt ca priveste
compunerea instanei.Art. 400: (2) - ntocmirea minutei este obligatorie n cazurile n care
judectorul sau instana dispune asupra msurilor preventive i n alte cazuri expres prevzute de
lege. (3) - Minuta se ntocmete n dou exemplare originale, dintre care unul se ataeaz la
dosarul cauzei, iar cellalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instanei.

75

Dupa intocmirea minutei urmeaza pronuntarea. Ea are loc la ziua si ora fixate. Pronuntarea
este publica si se realizeaz de presedintele completului de judecat asistat de grefier si consta in
citirea minutei. Dup pronuntare, hotararea care o da prima instana se numaste sentinta penala.
Sentinta are 3 parti: una introductiv, una descriptiv si una dispozitiv (identic cu minuta).
Partea introductiva este diferita dupa cum pronuntarea a avut loc dezbaterilor sau o alta
data. Dac hotrrea s-a dat in ziua dezbaterilor, partea introductiv are un continut identic cu cel al
incheierii de sedinta ! Identic, daca s-a dispus amanarea pronuntarii art. 402 alin. 2: Cnd s-a
redactat o ncheiere de edin, potrivit dispoziiilor art. 370, partea introductiv se limiteaz
numai la urmtoarele meniuni: denumirea instanei care a judecat cauza, data pronunrii
hotrrii, locul unde a fost judecat cauza, precum i numele i prenumele membrilor
completului de judecat, ale procurorului i ale grefierului, fcndu-se meniune c celelalte date
au fost trecute n ncheierea de edin. se mentioneaza ca dezbaterile au fost mentionate in
incheierea de sedinta.
Expunerea sau partea descriptiva trebuie s conin:
a. datele privind identitatea prilor;
b. descrierea faptei ce face obiectul trimiterii n judecat, cu artarea timpului i locului
unde a fost svrit, precum i ncadrarea juridic dat acesteia prin actul de sesizare;
c. motivarea soluiei cu privire la latura penal, prin analiza probelor care au servit ca
temei pentru soluionarea laturii penale a cauzei i a celor care au fost nlturate, i motivarea
soluiei cu privire la latura civil a cauzei, precum i analiza oricror elemente de fapt pe care se
sprijin soluia dat n cauz - avem si temeiurile de drept pe langa temeiurile de fapt.
d. artarea temeiurilor de drept care justific soluiile date n cauz.
Atunci cnd prin hotrre se dispune o sol de condamnare e necesar ca in aceasta parte sa se
mentioneze toate probele! Pe care se ntemeiaz, inclusiv probele care au fost excluse (nu e vb de
probele excluse de judectorul de Camer Preliminar).
In ceea ce priveste solutionarea laturii civile trebuie sa se indice motivele si sa se faca o
analiza a probelor. In cazul solutiei de condamnare daca sunt mai multe fapte sau persoane tre a se
faca o analiza separat pt fiecare plus o analiza a vinovatiei fiecarui inculpat si sa se stabileasc gradul
de vinovie pt fiecare fapta plus stabilirea si motivarea. Cand e condamnare sub supraveghere
trebuie o motivare speciala.
Alin. 2 - n caz de condamnare, renunare la aplicarea pedepsei sau amnarea aplicrii
pedepsei, expunerea trebuie s cuprind fiecare fapt reinut de instan n sarcina inculpatului,
forma i gradul de vinovie, circumstanele agravante sau atenuante, starea de recidiv, timpul
ce se deduce din pedeapsa pronunat, respectiv timpul care se va deduce din pedeapsa stabilit
n caz de anulare sau revocare a renunrii la aplicarea pedepsei ori a amnrii aplicrii pedepsei,
precum i actele din care rezult perioada ce urmeaz a fi dedus.
Cand instana de fond dispune aplicarea pedepsei, este obligata sa dispuna si cu privire la
masurile de suparveghere si masurile care trebuie sa le ndeplineasc persoana condamnata si daca
s-a dispus obligarea inculpatului la prestarea muncii in folosul comunitatii, instana va indica 2

76

entitati care sunt preluate de pe lista care se gaseste pe langa serv de probatiune care se afla in
circumscriptia primei instana care ulterior va spune unde va presta munca .si in sit condamnarii sub
supraveghere munca in folosul comunitatii are character imperativ.
In ceea ce priveste solutionarea aciunii civile, expunerea din cuprinsul hotrrii trebuie s
conin att temeiurile de drept ct i de fapt. Daca solutia e de achitare atunci se stabilesc
temeiurile. Expunerea contine si motivarea primei instana cu privire la individualizarea judiciara,
deci se face o analiza a pers. inculpate.
Partea dispozitiva care contine dispoziia data de instana, tre sa fie identica cu minuta. In
dispozitiv se va indica persoana inculpatului, cu toare datele inculpatului cu datele prevzute de lege,
pedeapsa aplicata etc. art. 404 alin. 1: Dispozitivul trebuie s cuprind datele prevzute la art.
107 privitoare la persoana inculpatului, soluia dat de instan cu privire la infraciune,
indicndu-se denumirea acesteia i textul de lege n care se ncadreaz, iar n caz de achitare sau
de ncetare a procesului penal, i cauza pe care se ntemeiaz potrivit art. 16, precum i soluia
dat cu privire la soluionarea aciunii civile.
In minuta se mentionaza si obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de
stat, toate dispoziiile complementare etc.
Art. 404 alin. 4: Dispozitivul trebuie s mai cuprind, dup caz, cele hotrte de instan
cu privire la:
a. deducerea duratei msurii preventive privative de libertate i a internrii medicale,
indicndu-se partea din pedeaps executat n acest mod;
b. msurile preventive;
c. msurile asigurtorii;
d. msurile de siguran;
e. cheltuielile judiciare;
f. restituirea lucrurilor;
g. restabilirea situaiei anterioare;
h. cauiune;
i. rezolvarea oricrei alte probleme privind justa soluionare a cauzei.
+ plus ca pronuntarea a avut loc in sedinta publica.
Hotararea se smneaza de toti membrii completului de judecat care au luat parte la
dezbateri, care au luat hotrrea. Dac unul din judectori e mpiedicat atunci semneaz
preedintele de instana. Art. 406 alin. 4: n caz de mpiedicare a vreunuia dintre membrii completului
de judecat de a semna, hotrrea se semneaz n locul acestuia de preedintele completului. Dac i
preedintele completului este mpiedicat a semna, hotrrea se semneaz de preedintele instanei.
Cnd mpiedicarea l privete pe grefier, hotrrea se semneaz de grefierul-ef. n toate cazurile se
face meniune pe hotrre despre cauza care a determinat mpiedicarea.
Hotrrea trebuie redacatat in termen de 30 zile de la pronuntare (termen de
recomandare). Ncpp prevede obligativitatea comunicarii minutei in toate cazurile procurorului,

77

prtilor si persoanei vtmate. Termenul de exercitare a caii de atac al apelurilor ncepe sa curga din
momentul comunicarii unei copii a minutei.
Dupa redactarea hotrrii, aceasta se comunica obligatoriu procurorului, prtilor si persoanei
vtmate.

CILE DE ATAC
- mijloacele juridice de ndreptare a erorilor pe care instanele de judecat le comit cu ocazia
hotrrilor judecatoresti. O hotrre judectoreasc are la baza oprezumtie de adevar si de
legalitate, nsa prezumtia e relativ pt ca poate fi rasturnata prin exercitarea unei cai de atac
prevzut de lege.
Mateu: Caile de atac sunt remedii procesuale.
Sunt de 2 feluri:
1. cai de ataca ordinare se ndreapt ctre hotrri judectoreti nedefinitive.
2. ci de atac extraordinare se ndreapt ctre hotrri jud. definitive.
Ele se deosebesc prin hotrrile judecatoresti care pot fi atacate.
!! Cile extraordinare sunt exceptie de la puterea de lucru judecat.
Cile ordinare determin stabilirea gradului de jurisdictie. Ele apartin ciclului procesual
ordinar. Ele declaneaza activitati de judecata care se efectueaza in scopul obtinerii unei hotrri jud.
definitive in finalizarea procesului penal.
In sistemul actual, prin eliminarea recursului, exista doar o singura cale de ataca ordinara
apelul. Pe langa apel, mai exista si o cale noua care este prevzut la fel impotriva unei hot. jud.
pronuntate de prima instana avand o existent paralel cu apelul si care in raport cu apelul are un
caracter special contestatia.
Acest mod de reglementare este in consens cu protocolul euro. care prevede cerinta
dublului grad de jurisdictie. n consecin prin noua reglementare a apelului si in paralel cu apelul si
contestatia a fost instanaituit dublu grad de jurisdictie: 1)prima instana si 2) apelul sau contestatia.
APELUL
Apelul este o cale de atac complet, ordinara, de reformare (prin intermediul ei se poate
obine schimbarea solutiei si inlocuirea ei). Apelul declanseaza o noua judecata in fond a cauzei.
Judecata nu se limitaza doar la motivele de apel, ci instana de apel are obligaia de a examina cauza
penal i hotrrea sub toate aspectele de fapt si de drept.
Apelul e o cale de atac devolutiva integral = dosarul cauzei se transmite de la jud. in prima
instana la jud. de apel in integralitatea lui. In privinta tuturor faptelor si persoanelor. Apelul
impiedica executarea care prin intermediul apelului este amnata pana la momentul la care hot. jud.
ramane definitiv.

78

Apelul e o cale de atac ireverentioasa (e de competena instanei superioare). Apelul nu se
limiteaza doar la o judecata de fond ci realizeaza si controlul judecatii fondului.
Hot. jud. susceptibile de apel sunt: toate sentintele cu exceptia cazurilor prevzute expres de
lege (de ex. sentintele definitive).
Incheierile pot fi atacate cu apel doar odata cu sentinta. Art. 408 alin. 2: ncheierile pot fi
atacate cu apel numai odat cu sentina, cu excepia cazurilor cnd, potrivit legii, pot fi atacate
separat cu apel = cele separate (cele sancionate cu amenda judiciara sau cele referitoare la
cheltuielile de judecat si onorariurile cuvenite avocat, martori etc.)
Apelul nu poate fi exercitat dect ntr-un anumit termen, care e acelasi pt toti
titularii si anume de 10 zile care incepe sa curga de la comunicarea copiei minutei.
Comunicarea e obligatorie pt. parti, persoana vtmat si pt. procuror. n cazul martorului,
expertului, interpret:
Art. 410: (2) - n cazul prevzut la art. 409 alin. (1) lit. e) (martorul, expertul, interpretul i
avocatul), apelul poate fi exercitat de ndat dup pronunarea ncheierii prin care s-a dispus
asupra cheltuielilor judiciare, indemnizaiilor i amenzilor judiciare i cel mai trziu n 10 zile de la
pronunarea sentinei prin care s-a soluionat cauza.
(3) - Pentru persoanele prevzute la art. 409 alin. (1) lit. f) (orice persoan fizic ori
juridic ale crei drepturi legitime au fost vtmate nemijlocit printr-o msur sau printr-un act
al instanei, n ceea ce privete dispoziiile care au provocat asemenea vtmare), termenul de
apel este de 10 zile i curge de la data la care acestea au aflat despre actul sau msura care a
provocat vtmarea.
Ncpp elimina instituia apelului peste termen, pt ca se regaseste reglementat intr-o cale de
atac extraordinara si anume redeschiderea procesului in lipsa.
Art 411 alin 1: Apelul declarat dup expirarea termenului prevzut de lege este considerat
ca fiind fcut n termen dac instana de apel constat c ntrzierea a fost determinat de o
cauz temeinic de mpiedicare, iar cererea de apel a fost fcut n cel mult 10 zile de la
ncetarea acesteia.
Pn in momentul in care instana de apel se pronunta, hot. este defintiva. Odata cu
repunerea in termen, instana de apel poate dispune si suspendarea hot. in prima instana.
Suspendarea opereaza prin hot. si nu de drept.
Art. 409 Persoanele care pot face apel:
(1) - Pot face apel:
a. procurorul, referitor la latura penal i latura civil;
b. inculpatul, n ceea ce privete latura penal i latura civil;

79

c. partea civil, n ceea ce privete latura penal i latura civil, i partea
responsabil civilmente, n ceea ce privete latura civil, iar referitor la latura penal, n
msura n care soluia din aceast latur a influenat soluia n latura civil;
d. persoana vtmat, n ceea ce privete latura penal;
e. martorul, expertul, interpretul i avocatul, n ceea ce privete cheltuielile
judiciare, indemnizaiile cuvenite acestora i amenzile judiciare aplicate;
f. orice persoan fizic ori juridic ale crei drepturi legitime au fost vtmate
nemijlocit printr-o msur sau printr-un act al instanei, n ceea ce privete dispoziiile
care au provocat asemenea vtmare.
(2) - Pentru persoanele prevzute la alin. (1) lit. b)f), apelul poate fi declarat i de ctre
reprezentantul legal ori de ctre avocat, iar pentru inculpat, i de ctre soul acestuia.
n cazul inculpatului, apelul poate fi declarant si de sotul acestuia, rezulta substituire
procesuala. Se declara prin cerere scrisa care se introduce la instana care a pronuntat hot. atacata
cu apel si care, primind cererea de apel, are obligaia ca dupa redactarea hot. sa inainteze dosarul
instana comptente sa judece apelul. n vcpp apelul se putea declara si oral in momentul pronuntarii
in sedin publica .
Cererea scrisa tre sa contina - art 412:
a. numrul dosarului, data i numrul sentinei sau ncheierii atacate;
b. denumirea instanei care a pronunat hotrrea atacat;
c. numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea i domiciliul, reedina sau
locuina, precum i semntura persoanei care declar apelul.
Apelul nu trebuie motivat odata cu declararea acestuia. Cererea de apel se formuleaza pe
baza copiei minutei, motivarea se realizeaz ulterior dupa comunicarea hot. in extenso a sentintei.
Motivarea in scris a apelului e obligatorie! Nu se prevede un termen de motivare, deci ea tre
sa se realizeze cel mai tarziu pana in ziua dezbaterilor judiciare. Nu exista nicio limitare a motivelor
de apel, nicio prevdere expresa referitoare la continutul motivelor de apel si atunci apelul poate fi
declarant pt ORICE FEL DE MOTIVE DE FAPT I DE DREPT din care rezult netemeinicia si
nelegalitatea hotrrilor atacate. Instana are obligatia, din oficiu, sa examineze cauza in intregul ei,
sub aspectul tuturor temeiuilor de fapt si de drept. Instana poate examina si pt. alte motive decat
cele care sunt formulate in scris de apelant.
Din momentul declarrii inregistrarii crerii de apel, apelul produce 4 efecte:
1) efect devolutiv al apelului este unul integral sub toate aspectele. Acesta insa nu e lipsit
de limite, limitele sunt date de titularul apelului, calitatea procesuala apelantului, de
motivul de apel invocat. Limitele devolutive sunt legate de limitele obiectului judecatii in
fond pt. ca ele tin seama de faptele care s-a formulat, declaratia de apel si de pers. care a
declarant apelul si la care se refera aplul.

80

2) efect suspensiv, adica impiedica executarea in prima instana, cu exceptia cazurilor
prevzute de lege - de ex, in luarea masurilor preventive sau asiguratorii.
3) efect extenesiv, adica produce efecte cu privire la celelalte parti sau dupa caz la
persoana vtmat la care se refera, fr a se inrautatii situaia prii, a sub. process in
val. caruia se produce efectul apelului.
Ncpp reglementeaz o procedur de renuntare la apel care e posibila oricand din momentul
copiei minutei doar in latura penala si retragere a apelului care e posibil dupa declararea acestuia
att la instana care a dat hot. Instana de apel este cea care ia act de retragere a apelului.
Judecata apelului: este obligatorie citarea partilor si a persoanei vtmate, participarea
procurorului etc. (a se vedea art. 420)
Apelul poate sa contina in structura jud. si o cercetare judecatoreasc. n cadrul jud. in apel,
cercetarea judectoreasc e facultativ, astfel pot fi administrate probe administrative in faza de UP
sau probe noi. Este obligatorie ascultarea inculpatului de instana de apel, daca ascultarea e posibila
(ex: inculpatul refuza sa dea declaratii) si daca inculpatul e prezent.
In privinta dezbaterilor in apel avem o ordine: mai inti se acorda cuvntul apelantului,
intimatului (la care se refera apelul) i apoi procurorului. Daca exista si apelul procurorului, atunci
mai ntai se acord prioritate procurorului, apoi intimatului si partilor si persoanei vtmate.
Dezbaterile jud. sunt la fel ca in fata primei instana si se acorda ultimul cuvant inculpatului.
Si in apel ca si in prima instana, procurorul si partile pot propune concluzii scrise. Obiectul deliberarii
in apel il constituie motivele de fapt si de drept formulate care stau la baza hotrrii atacate.
Hotrrea data de instana de apel se numeste decizie si este si executorie.
Solutii date de instana de apel art. 421:
1. respinge apelul, meninnd hotrrea atacat:
a. dac apelul este tardiv sau inadmisibil;
b. dac apelul este nefondat;
2. admite apelul i:
a. desfiineaz sentina primei instane i pronun o nou hotrre procednd
potrivit regulilor referitoare la soluionarea aciunii penale i a aciunii civile la judecata
n fond;
b. desfiineaz sentina primei instane i dispune rejudecarea de ctre instana a
crei hotrre a fost desfiinat pentru motivul c judecarea cauzei la acea instan a
avut loc n lipsa unei pri nelegal citate sau care, legal citat, a fost n imposibilitate de a
se prezenta i de a ntiina instana despre aceast imposibilitate, invocat de acea
parte. Rejudecarea de ctre instana a crei hotrre a fost desfiinat se dispune i

81

atunci cnd exist vreunul dintre cazurile de nulitate absolut, cu excepia cazului de
necompeten, cnd se dispune rejudecarea de ctre instana competent.
Decizia instanei de apel are aceleasi parti ca si sentinta (vezi mai sus).
Rejudecarea se realizeaz dupa aceleasi reguli ca si judecata in prima instana: cu privire la
fapta si cu privire la persoana.
Apelul este contestat de instana superiaore.

4) principiul neagravrii situatiei art 418: (1) - Instana de apel, soluionnd cauza, nu
poate crea o situaie mai grea pentru cel care a declarat apel. (2) - De asemenea, n
apelul declarat de procuror n favoarea unei pri, instana de apel nu poate agrava
situaia acesteia.

CONTESTAIA
Contestatia este similara apelului. E calea de atac de reformare. Deosebirea fa de apel e
ca ea nu este deschisa in toate cazurile, ci doar atunci cand lg prevede expres. Prevederile referitoare
la procedura contestatiei reprezint dreptul comun art. 425 indice 1.
In procedura comuna, titularii contestatiei sunt procurorul, partile si ceilalti substituii
procesuali la care se ref hot.
Referitor la termen el este de 3 zile si curge de la comunicarea hot. atacate. E prevzut si
procedura de repunere in termen de contestaie. Contestaia e guvernata de efectele suspensiv de
executare si efectul de neagravare a situaiei in propria cale de atac. At cand contestatia priveste o
masura preventiv, nu se poate lua o msur mai grava, ci mai usoara dect cea dispusa de instana
care a dat hot.
Pe calea contestaiei se poate obtine modificarea continutului obligatiilor. Contestaia se
formuleaza intr-o cerere scrisa si care se depue la instana care a dat hot. atacata sau jud. de dr. si
lib.; ea nu trebuie motivat odata cu crearea, ci oricnd, dar nu mai tarziu de incheierea dezbatrilor
in fata instana competente. Hotrrea pronuntata de instana are caracter definitiv si se numeste
decizie.
In ceea ce privete solutiile: art 425 indice 1 alin. (7) - Contestaia se soluioneaz prin
decizie, care nu este supus niciunei ci de atac, putndu-se pronuna una dintre urmtoarele
soluii:
1. respingerea contestaiei, cu meninerea hotrrii atacate:
a. cnd contestaia este tardiv sau inadmisibil;
b. cnd contestaia este nefondat.

82

2. admiterea contestaiei i:
a. desfiinarea hotrrii atacate i soluionarea cauzei;
b. desfiinarea hotrrii atacate i dispunerea rejudecrii cauzei de ctre
judectorul sau completul care a pronunat-o, atunci cnd se constat c nu au fost
respectate dispoziiile privind citarea (se realizeaz n situaiile privind citarea).
Judecata se realizeaz ntotdeauna in sedinta publica, in procedura comuna si contestatia.

CILE DE ATAC EXTRAORDINARE
Erorile care se comit n cazul soluionrii cauzelor penale, a pronunrii HJ n materie penal,
att erorile de fapt ct i cele de drept, de regul, se atac pe calea unei ci de atac ordinare
respectiv, n actuala reglementare pe calea apelului care este unica modalitate de reparare a erorilor
n ciclul procesual ordinar cu excepia cazurilor n care este deschis calea de atac a contestaiei-are
acelai coninut i finalitate cu apelul ns, dac apelul este calea de atac comun, cererea de
contestaie este calea de atac ordinar special n raport cu apelul pt. c ea este admis doar n
cazurile n care legea prevede n mod expres calea de atac a contestaiei.
Cu toate acestea, practica penal demonstreaz c nu n toate cazurile erorile se ndreapt
pe o cale de atac ordinar-apelul sau contestaia - fiind necesare astfel, ci de atac extraordinare
care reprezint modaliti excepii de la principiul autoritii de lucru judecat pentru c ele se
ndreapt mpotriva HJ penale definitive intrate n putere de lucru judecat i executorii n acelai timp
care fiind intrate n puterea de lucru judecat se bucur de o prezumie de legalitate i de adevr-
prezumia c ele sunt date conform dispoziiilor legale i prezumia c ele exprim adevrul- ns,
este doar o prezumie care justific executarea i care decurge din ALJ i de aceea pt. c sunt ci de
atac extraordinare n situaii de excepie ele sunt supuse unor reglementri speciale, stricte, care
conin condiii stricte, cazuri rare.
Cile de atac extraordinare nu sunt admisibile pt. orice motiv, ci doar pt anumite motive de
fapt si de drept. Caile sunt:
1. contestatia in anulare,
2. recursul in casatie,
3. revizuirea
4. redeschiderea procesului penal n cazul judecrii n lipsa persoanei condamnate

I. Contestaia n anulare
Contestatia in anulare e cale de atac extraordinar dechis doar pt. erori de drept-nu pt.
orice erori de drept ci doar pt. erori de procedur, erori formale cu o singur EXCEPIE- cazul de
ncetare a procesului penal care este o eroare substanial, de fond, restul sunt toate erori formale-

83

nelegala citare, cazurile de NA care au fost preluate de la recursurile n casaie i ALJ-9 cazuri de
contestaie n anulare. Are caracter reformator atunci cnd la dosar exista probe pt incetarea pr.
penal (art. 16 lit. e-g).
Exista 9 cazuri de contestaie in anulare, dupa ce in forma initiala, actualul cod au existat 2
cazuri- au fost scoase de sub art. 438 si introduse in art. 426:
a. cnd judecata n apel a avut loc fr citarea legal a unei pri sau cnd, dei legal citat, a fost n
imposibilitate de a se prezenta i de a ntiina instana despre aceast imposibilitate;
b. cnd inculpatul a fost condamnat, dei existau probe cu privire la o cauz de ncetare a procesului
penal;
c. cnd hotrrea a fost pronunat de alt complet dect cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a
procesului;
d. cnd instana nu a fost compus potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
e. cnd judecata a avut loc fr participarea procurorului sau a inculpatului, cnd aceasta era
obligatorie, potrivit legii;
f. cnd judecata a avut loc n lipsa avocatului, cnd asistena juridic a inculpatului era obligatorie,
potrivit legii;
g. cnd edina de judecat nu a fost public, n afar de cazurile cnd legea prevede altfel;
h. cnd instana nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dac audierea era legal posibil;
i. cnd mpotriva unei persoane s-au pronunat dou hotrri definitive pentru aceeai fapt.
Contestatia in anulare se declanseaza printr-o cerere scrisa care poate fi formulata de
procuror, de parti si de persoana vtmat. Ea se depune la instana care a pronuntat hot. atacata,
care poate fi la prima instana sau la instana de apel. Cand sunt 2 hot. def. atunci se adreseaza la
ultima care a fost definitiv.
Ea trebuie sa contina: numele si prenumele pers. care fromuleaza cererea. n cazul persoanei
juridice: codul unic de inregistrare. Daca e formulat de procuror, denumirea parchetului din care
face parte. Cererea tre sa indice si cazurile de contestatie si temeiurile de fapt inclusiv dovezile pe
care se sprijina acest caz plus inscrisurile doveditoare.
n privinta termenului, el e reglementat doar in privinta pers. impotriva careia s-a inceput
executarea care e de 10 zile din momomentul in care a luat cunostiinta de exisenta hotrrii atacate.
(art. 428).
Pentru situaia in care se invoca autoritatea de lucru judecat nu e reglementat o asemenea
exceptie.
Procedura de judecat a constestaiei in anulare contine dou etape:
1. Examinarea in principiu art. 431: (1) - Instana examineaz admisibilitatea n
principiu, n camera de consiliu, fr citarea prilor. (2) - Instana, constatnd c
cererea de contestaie n anulare este fcut n termenul prevzut de lege, c motivul
pe care se sprijin contestaia este dintre cele prevzute la art. 426 i c n sprijinul
contestaiei se depun ori se invoc dovezi care sunt la dosar, admite n principiu
contestaia i dispune citarea prilor interesate.

84

Respingere se dispune prin decizie daca este data de o instana de apel sau daca
ultima hot. a ramas definitiv, in celelalte cazuri se pronunta prin sentinta.
Atunci cand instana constata ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate
dispune prin incheiere.
!!! Contest in anulare se face cu participarea procuror si a partilor.
2. Procedura de judecare (art. 432)
Sunt dou decizii care se dau: decizia de anulare si una data in rejudecarea apelului. Cand
desfiintarea hotrrii ca urmara a admiterii contestaiei in anulare, se da o sentinta penala. Exceptie
de la obligatia examinarii in principiu o prezinta cazul de contestatie in anulare constand in
autoritatea de lucru judecat i trebuie sa aiba loc reunirea cauzelor (pt. aceeasi fapta). n cazul
autoritii de lucru judecat se va da sentinta sau decizie in raport de felul hotrrii care a ramas
definitiv la instana.

II. Recursul n casaie
Regsit ca o noutate pt. procesul penal- este rezultatul regndirii ntregului sistem al cilor de
atac ordinare i extraordinare, reprezentnd consecina eliminrii recursului din categoria cilor de
atac ordinare dup modelul legislailor statelor membre ale UE. Un asemenea mod de reglementare
satisface exigenele dublului grad de juirisdicie menionat de art. 2 al. 2 din protocolul nr. 7 al
CEDO. Cu toate acestea, recursul n casaie este construit pe structura vechiului recurs neexistnd
deosebiri fundamentale.
Mateu: recursul n casaie era necesar, el nu poate lipsi dintr-un sistem judiciar, el este
indispensabil i propriului nostru sistem ntruct existena lui justific reglarea competenei pe care
a dobndit-o CCJ nc de la nfiinarea acesteia.
Art. 433 din NCPP prevede care este funcia acestui recurs n casaie - aceea de a permite
verificarea, nu de ctre orice instan, ci chiar de ctre instana suprem penal, a conformitii H
definitive pronunate de instanele penale cu regulile de drept aplicabil att de drept material ct i
reguli de procedur - deoarece codul nu face nicio distincie n privina regulilor aplicabile este vorba
de reguli substaniale i reguli formale.
Recursul n casaie nu este deschis pt. orice HP definitiv, ci art. 434 NCPP stabilete care
sunt HP definitive supuse recursului n casaie i anume: deciziile curilor de apel pronunate ca
urmare a judecrii apelului- ca instane de apel cu excepia H instanelor de apel pronunate ca
instane de apel prin care curile de apel desfiineaz H primei instane cu trimitere spre rejudecare.
Nu sunt supuse recursului n casaie:
Hotrrile care sunt enumerate expres n al. 2 al art. 434:
a. hotrrile pronunate dup rejudecarea cauzei ca urmare a admiterii cererii de
revizuire;

85

b. hotrrile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal n cazul judecrii
n lips;
c. hotrrile pronunate n materia executrii pedepselor i a reabilitrii. Executarea e o
procedur specific fazei ultime a procesului penal reabilitarea fiind o procedur special;
d. hotrrile pronunate n materia reabilitrii;
e. soluiile pronunate cu privire la infraciuni pentru care aciunea penal se pune n
micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate;
f. soluiile pronunate ca urmare a aplicrii procedurii privind recunoaterea nvinuirii;
g. hotrrile pronunate ca urmare a admiterii acordului de recunoatere a vinoviei.
+ H pronunate ca urmare a parcurgerii procedurii simplificate privind recunoaterea
nvinuirii;
Deciziile curilor de apel de respingere a apelului dac prile nu au exercitat calea de atac a
apelului, dac acesta a fost retras-aceast excepie are la baz o cunoscut regul de drept regula
omisso medio-care nu permite exercitarea unei ci de atac n salturi, pe srite. Astfel, recursul n
casaie apare ca inadmisibil mpotriva unei decizii de respingere a apelului de ctre curtea de apel
dac nu s-a folosit anterior calea de atac a apelului-accesul la o cale de atac nu este deschis pentru
persoana care nu a folosit calea de atac anterioar - adic recursul n casaie nu poate fi folosit dac
nu s-a folosit n prealabil apelul, prile nu pot sri peste apel sunt obligate ca mai nti s uzeze de
calea de atac a apelului.
n art. 434 al. 3 se prevede c atunci cnd procurorul promoveaz recursul n casaie
mpotriva unei H de achitare a inculpatului nu poate obine o soluie de condamnare-aceast
prevedere nu-i gsete locul, ea este incomplet i creeaz nedumeriri n ceea ce privete
modalitatea legal n care procurorul, n calitatea sa de titular unic al funciei de nvinuire, esenial
n procesul penal, i exercit acest drept fundamental de a declara recursul n casaie; de asemenea,
este incomplect deoarece se refer doar la situaia n care procurorul promoveaz recursul n
casaie mpotriva H de condamnare, dac pr. promoveaz recursul n casaie pt. greita ncetare a
procesului penal, nu poate obine i condamnarea, ar trebui s se abin?- critic-poate; n fapt dac
critic acesat decizie -procurorul nu poate obine o soluie de condamnare-art 448 NCPP.
Persoanele care pot derclara recursul n casaie:
1. Procurorul -att n latura penal ct i n latura civil;
2. Inculpatul n ambele laturi;
3. Partea civil i PRC numai n latura civil iar, n latura penal, numai dac
soluionarea laturii penale influeneaz soluionarea laturii civile;
Persoana vtmat, care particip la prima instan cu drepturi depline, particip n apel,
este titular al contestaiei n anulare, nu figureaz printre titularii recursului n casaie DOAR prile
i procurorul pot declara recurs n casaie.

86

n privina prilor-inculpat, pc, prc- recursul n casaie poate fi declarat DOAR prin
intermediul unui avocat care poate pune concluzii potrivit legii n faa CCJ-aceast condiionare
este neconstituional, nu poate fi condiionat exerciiul unui drept de recurgerea la serviciile unui
avocat-contravine prevederilor constituiei-art. 24, alegerea avocatului trebuie s fie rezultatul
manifestrii de voine libere,neviciate, fr nicio constrngere care trebuie s aparin prilor n
afara cazurilor prevzute de art. 90 din NCPP-asistena juridic obligatorie.
Se prevd reguli referitoare la retragerea recursului n casaie, se poate realiza de pri
oricnd din momentul declarrii i pn n momentul ncheierii dezbaterilor n faa instanei supreme
fie la instana care a dat H atacat fie n faa instanei supreme CCJ; ea se poate realiza printr-o
simpl cerere scris sau verbal prin prezantarea recurentului n faa CCJ dup admiterea n principiu-
situaie n care se consemneaz n cuprinsul unei ncheieri.
n cazul n care inculpatul se afl n stare de deinere, retragerea se poate realiza printr-o
declaraie, dup caz, atestat sau consemnat ntr-un proces verbal de ctre conductorul locului de
deinere.
n privina procurorului regula este aceeai ca n cazul apelului, n sensul c, retragerea
recursului n casaie se poate realiza n scris de procurorul ierarhic.
Recursul n casaie pt. a fi admisibil trebuie s se materializeze ntr-o cerere scris care
trebuie formulat ntr-un anumit termen-de 30 de zile de la comunicarea deciziei Curii de apel- a
deciziei in extenso i motivarea ei-decizia n integralitate nu doar minuta. Acest termen de 30 de zile
de la comunicare este impus nu numai pt. pri ci i pt. procuror. Totodat, n acelai termen decizia
trebuie s fie i motivat, ea nu se limiteaz ca n cazul apelului sau a contestaiei doar la declarare ci
motivarea este, n materia recursului n casaie, o condiie de admisibilitate.
Cererea trebuie s conin urmtoarele meniuni eseniale:
numele, prenumele i domiciliul sau reedina prilor care exercit recursul n
casaie; de asemenea, trebuie s conin numele, prenumele i domiciliul
profesional-noiune nou- al avocatului i numele prenumele i funcia procurorului
care exercit recursul n casaie inclusiv parchetul din care procurorul face parte.
indicarea H care se atac prin artarea nr. de dosar, a nr. H i a datei pronunrii H.
indicarea cazului de nulitate, de casaie-trebuie s figureze printre cazurile
enumerate expres n art. 438 NCPP i totodat prezentarea i a motivelor care stau la
baza casaiei invocate-cte cazuri attea motive.
semntura prii personal i prin avocat- pt. partea care nu poate s-i exercite
singur dreptul-garanie a faptului c cererea este ntocmit profesional i c
sesizarea-raiunea este bun-pt. a se evita sesizrile inutile.
Cererea scris de recurs n casaie, motivat, trebuie s fie nsoit de nscrisuri doveditoare-
aceasta exprim dorina ca la cererea scris s se ataeze toate nscrisurile la care se face referire.
Cazurile de recurs n casaie:
==> Modificri prin-legea nr. 255/2013:

87

poate fi introdus doar pt. un nr. de 5 cazuri-de legalitate pt. c recursul n casaie
declaneaz doar o verificare a legalitii nu i a temeiniciei-art. 438 NCPP:
a) cnd judecata s-a realizat cu nclcarea normelor legale, referitoare la competena dup
materie sau dup calitatea persoanei, a instanei dac judecata s-a realizat de o instan
inferioar celei care era legal competent;
b) cnd inculpatul a fost condamnat pt. o fapt care nu este prevzut de legea penal-acest
caz trebuie interpretat mai larg n sensul c include i cszul n care faptei comise i lipsete un
element constitutiv al infraciunii-interpreatarea rezult din noua definiie a infraciunii-NCP-
care renun la una din trasturile ei cea a pericolului social i care ine seama i de
elementele constitutive, cauzele justificative i neimputabilitate. De asemenea, ar trebui s
se aib n vedere i prevederile art. 3 din legea 187/2012-se consider c o fapt nu este
prevzut de legea penal i atunci cnd ea nu ntrunete toate elementele constitutive ale
infraciunii;
c) cnd s-a dispus n mod greit ncetarea procesului penal art 16 lit. e-j;
d) cnd nu s-a constatat graierea dei erau ntrunite condiiile prevzute de lege sau cnd n
mod greit pedeapsa a fost graiat-greita aplicare a legii de graiere;
e) cnd pedeapsa a fost aplicat n alte limite dect cele prevzute de lege-nclcarea
principiului legalitii pedepsei;
Recursul n casaie este admisibil nu numai n latura penal, ci i n latura civil ns i n
latura civil - numai pentru nelegalitate i motivele care sunt enumerate n art. 438 din NCPP.
Cererea de recurs n casaie scris i motivat n termenul legal mpreun cu nscrisurile
ataate se depune n nr. de copii necesare pt. a fi comunicate procurorului i celorlalte pri. Cererea
mpreun cu nscrisurile se depun la instana care a pronunat H atacat adic la curtea de apel, care
a dat H n apel.
Preedintele instanei sau judectorul delegat de acesta, primind cererea mpreun cu
nscrisurile ataate are obligaia de a realiza procedura prealabil de comunicare-procurorului i
prilor, care au posibilitatea s formuleze concluzii scrise ntr-un termen de cel mult 10 z care
trebuie apoi naintate Curii de apel, preedintelui curii de apel la expirarea unui termen de dcel
mult 5 z de la primirea concluziilor scrise sau n situaia n care nu se pot face concluziii scrise,la
expirarea termenului alocat formulrii de concluzii scrise, adic de cel mult 10 z ,are obligaia s
nainteze cererea de recurs n casaie mpreun cu nscrisurile ataate,, dosarul cauzei i dovezile de
comunicare seciei penale a CCJ n vederea judecrii recursului n casaie.
Preedintele curii de apel sau judectorul delegat de acesta primind cererea de recurs n
casaie constat c aceasta nu e formulat de parte prin avocat care poate pune concluzii la CCJ ori
dac cererea este ndreptat mpotriva unor HJ care sunt exceptate de la recursul n casaie dintre
cele de la art. 434 al. 2 NCPP nu mai are obligaia de a nainta cererea mpreun cu dosarul CCJ ci va
restitui pe cale administrativ cererea prii care a ntocmit-o-prevedere neconstituional
preedintele sau judectorul delegat nu poate avea competena exclusiv de examinare a
admisibilitii cererii de recurs n casaie- doar CCJ poate.
Dac dosarul mpreun cu cererea i nscrisurile ataate se naintez CCJ fr s fie
ndeplinit procedura prealabil de comunicare-magistratul asistent al CCJ care are obligaia legal

88

de a primi cererea cu nscrisurile, dosarul, are obligaia de a efectua verificrile necesare iar dac
constat c nu s-au ndeplinit procedurile de comunicare are obligaia de a aduce la ndeplinire
aceste proceduri dup care va ntocmi un raport scris n care trebuie s prezinte o analiz succint a
cererii prin prisma condiiilor de admisibilitate prevzute de lege, doctrin, jurispruden fr s-i
poat exprima opinia cu privire la soluie-raportul trebuie s fie scris.
Dup aceea, odat ndeplinite aceste proceduri, dac magistratul asistent constat c
dosarul este n stare de examinare, c procedura este ndeplinit potrivit legii va proceda la
nregistrarea cererii la instana competent-CCJ- nu exist prevederi cu privire la termenul de
examinare a recursului opinia domnului profesor: sunt aplicabile regulile comune-cererea trebuie
s parcurg o procedur de repartizare aleatorie.
Procedura n faa CCJ trebuie s parcurg dou etape:
1) examinarea n principiu-se realizeaz n camera de consiliu-legea nu prevede dar opinia
domnului profesor este n sensul c nu particip procurorul nici prile- se realizeaz de
un singur judector, doar dup ndeplinirea procedurii de comunicare i dup ntocmirea
raportului scris al magistratului asisitent.
Cu aceast ocazie, judectorul n camera de consiliu, examineaz cererea de recurs n casaie
sub aspectul admisibilitii adic, verific dac cererea este formulat n termen i dac sunt
ndeplinite condiiile de admisibilitate-cele referitoare la titular i cele referitoare la H care pot fi
atacate cu recurs n casaie i de asemenea cele referitoare la coninutul cererii de recurs n casaie-
inclusiv verificarea cazului-dac face parte din cazurile prevzute la art. 438 i dac exist o motivare
pt. fiecare caz i dac cererea formulat de pri este prin avocat care poate pune concluzii la
CCJ.Cu privire la aceast cerin-este exagerat pt. declararea unui recurs n casaie nu ar fi fost
necesar ca n NCPP s se prvad ca avocatul s poat pune concluzii la CCJ ci o asemenea cerere se
putea realiza i dac condiia se limita la necesitatea formulrii acesteia de un avocat indiferent de
gradul instanei la care poate pune concluzii.
Judectorul nu se limiteaz, n camera de consiliu, doar la verificarea termenului i a
condiiilor de admisibilitate ci verific i caracterul fondal al cererii-adic verific cererea i sub
aspectul fondului ceea ce este inadmisibil. n acest fel judectorul poate repspinge ca inadmisibil
cererea de recurs n casaie nu numai cnd ea ncalc condiiile de admisibilitate sau cnd este
tardiv ci i atunci cnd ea este n mod vdit nefondat-cnd se vede din avion c nu are legtur
cu fondul.
Mateu: nu cred c verificarea legalitii unei H poate s fac abstracie de fapt deoarece
noiunea de fapt nu se confund cu noiunea de fond a cauzei pt. c dac prin intermediul
recursului n casaie este absolut inadmisibil examinarea fondului cauzei n orice etap a
procedurilor este permis ns examinarea faptelor-pt. c este necesar s se examineze
conformitatea faptelor cu regulile de drept aplicabil; aceast formulare care permite CCJ s resping
ca inadmisibil un recurs n casaie pe motiv c acesta este n mod vdit nefondat este
nesatifctoare, ar trebui eliminat.
Judectorul n camera preliminar se pronun print-o ncheiere care are caracter
definitiv.Judectorul care respinge ca inadmisibil sau ca vdit nefondat o cerere de recurs n

89

casaie are caracter definitiv ncheierea pe care o pronun; dac constat c sunt ndeplinite
condiiile de admisibilitate respectiv, cererea este introdus n termen i c poate fi judecat va da o
ncheiere de admitere n principiu i va trimite cauza spre judecare.
Judecarea recursului n casaie:
- Se realizeaz exclusiv pe baza dosarului i a cererii de recurs n casaie;
- Citarea prilor i participarea procurorului este obligatorie, dac inculpatul este n stare de
detenie, acesta este adus la judecarea recursului n casaie;
- Odat cu admiterea n principiu dar i dup admiterea n principiu, fie judectorul care a
dispus admitera n principiu, n camera de consiliu fie ulterior instana de judecat
desemnat pt. judecarea recursului n casaie- n urma unei repartizri aleatorii, chiar dac
legea nu prevede acest aspect-poate s dispun suspendarea executtii deciziei atacate dac
persoana condamnat se afl n stare de detenie.
- ncheierea de suspendare poate fi atacat cu contestaie de procuror i de persoanele
interesate. Odat cu suspendarea instana suprem poate dispune i includerea unor
obligaii care formeaz controlul judiciar-art 215 al 1 i 2 NCPP.
- n situaia n care, ulterior, se constat c persoana condamnat nu respect obligaiile ce
formeaz obictul controlului judiciar instana, fie la cererea procurorului, fie din oficiu, poate
s dispun revocarea i s reaia n acest fel executarea deciziei atacate.
- Aducerea la ndeplinire a obligaiilor se realizeaz, n aceast etap, de instana de
executare, ea are i rolul de supraveghere a ndeplinirii obligaiilor pe toat perioada
controlului judiciar.
- n privina EFECTELOR care guverneaz judecata recursului n casaie, ele sunt similare
prevederii anterioare n privina recursului, cu o singur excepie- RECURSUL N CASAIE NU
ARE EFECT SUSPENSIV- are ns efect devolutiv, extensiv i al neagravrii situaiei n propria
cale de atac.
- Efectul devolutiv al recursului n casaie- acesta nu este integral, ca n cazul apelului, el este
parial pe calea recursului n casaie cauza este devoluat adic, este transmis instanei
competente-CCJ- doar parial n ceea ce privesc motivele de drept innd seama de calitatea
recurentului, de persoana care a declarat recurs, persoana la care se refer recursul i de
asemenea de motivele de recurs n casaie invocate.
- Examinarea cauzei, n urma formulrii unui recurs n casaie, nu se realizeaz sub toate
aspectele ca n cazul apelului ci numai n limitele stricte a motivelor de casaie.
- Efectul extensiv nseamn extinderea recursului n casaie i cu privire la prile care nu au
declarat recurs sau la care acesta nu se refer fr s li se nruteasc situaia. Efectul
extensiv se produce i la cererea procurorului chiar dup expirarea termenului de declarare a
recursului n casaie.
- Efectul neagravrii situaiei n propria cale de atac-non reformatio in pejos-se produce i n
cazul recursului n casaie, n sensul c, dac un recurs n casaie este formulat de una din
pri respectiv: inculpat, persoana vtmat, PC, PRC; atunci situaia prii care a formulat
recursul n casaie nu poate avea parte de o agravare.
- De asemenea, acest principiu se aplic i n situaia n care procurorul declar recursul n
casaie n favoarea unei pri creia nu i se poate agrava situaia n recursul declarat de
procuror dac este n favoarea prii respective.

90

STRUCTURA JUDECII:
- Se limiteaz doar la un stadiu procesual i anume cel al dezbaterilor judiciare-n faa CCJ nu
exist cercetare judectoreasc, nu se administreaz probe ci judecata se limiteaz doar la
dezbateri judiciare.
Exist o ordine a dezbaterilor:
- Mai nti se acord cuvntul recurentului-titularul recursului n casaie-i apoi inculpatului.
Dac printre recureni este i procurorul mai nti i se va acorda acestuia cuvntul; de
asemenea, se poate acorda i dreptul la replic cu privire la orice chestiune de drept care
rezult din controlul dezbaterilor.
- H care se d se numete decizie care este definitiv, avnd acelai coninut ca H de apel
respectiv: introducere, expunere care trebuie s cuprind n mod obligatoriu temeiurile de
drept care stau la baza soluiei aici temeiurile de fapt sunt excluse cu desvrire deoarece
este doar o verificare de legalitate-de aceea n expunere se indic temeiurile de drept iar
dispozitivul l reprezint soluia.
SOLUII pe care le poate da instana suprem n privina recursului n casaie:
1. respingerea recursului n casaie ca nefondat, nu mai poate s resping instana recursul ca
tardiv sau ca inadmisibil pt, c acest atribut i este conferit judectorului unic din camera de
consiliu, instana poate s resping ns recursul ca nefondat cnd stabilete conformitatea H
cu prevederile legale.
2. art. 448 p. 2 lit. a este de admitere a recursului n casaie i n rejudecare, dup caz, de
achitare, nceatrae a procesului penal i ndreptarea greitei aplicri a legii.
Achitarea- cnd inculpatul a fost condamnat pt. o fapt ce nu este prevzut de legea penal art. 16
lit. b-CCJ admite recursul, caseaz H atacat i-l achit pe inc. dac aceeai greeal a fost comis i
de prima instan atunci CCJ caseaz nu numai H dat de curtea de apel ci caseaz i sentina penal
a primei instane.
ncetarea procesului penal- 5 cazuri-opinie: nicicnd nu nceteaz deoarece nu e caz de de recurs n
casaie ci de contestaie n anulare ca urmare a modificrilor aduse prin legea 235/2013-mare gaf-s-
a modificat art. 438 i acest caz de ncetare a procesului penal a fost scos dintre cazurile de recurs n
casaie dar nu a fost modificat corespunztor i art. 438 NCPP.
Greita aplicare a legii se nltur n celelalte cazuri: cnd nu s-a constatat graierea sau cnd
pedeapsa a fost n mod greit graiat, cnd n mod greit s-a dispus ncetarea procesului penal, s-au
aplicat pedepse n alte limite dect cele prevzute de lege.
La lit. b se prevede c instana admite recursul n casaie i dispune rejudecarea cauzei de ctre
curtea de apel sau de ctre instana care are competena material sau personal potrivit legii
precum i n toate celelalte cazuri-nu mai exist altele deoarece toate cazurile de rejudecare la
nluiti absolte au fost scoase de la recursul n casaie, n realitate nu exist dect un singur caz
de trimitere spre rejudecare la instana competent-pt. cazul constnd n aceea c judecata s-a
desfurat cu nclcarea dispoziiilor legale referitoare la competena material.... singurul caz
n care instana admite recursul n casaie,caseaz H dat de curtea de apel i trimite cauza spre
rejudecare instanei competente.

91

n situaia n care nu numai judecata apelului, ci i judecata n prim instan s-a realizat de o
instan necompetent material- este inferioar instanei legale- atunci e necesar ca instana s
caseze ambele H, s trimit cauza primei instane nu instanei de apel.
n latura civil, instana nltur nelegalitatea constatat ns, n afara competenei nu exist alt
motiv de recurs n casaie pt. c celelalte motive privesc latura penal exceptnd competena pt. care
se poate dispune casarea cu trimitere spre rejudecare i n situaia n care fapta nu este prevzut de
legea penal cnd soluia trebuie s fie n ceea ce privete latura civil-s dea o soluie AC.
Celelalte cazuri-n caz de greit ncetare a procesului penal-nu exist soluie- nu poate dispune
dect achitarea-o mare eroare, creeaz un dezechilibru care nu poate fi rezolvat pe calea
interpretrii, este inechitabil.
n ceea ce privete rejudecarea-este necesar s se in seama de decizia de casare care este
obligatorie-privete conformitatea H instanei de rejudecare H de casare cu trimitere spre rejudecare
dac situaia de fapt nu s-a schimbat.
De asemenea, n cazul casrii pariale-doar cu privire la anumite fapte i anumite persoane instana
de rejudecare are obligaia de a respecta limitele apelului-obligatorii pt instan.
n ceea ce privete procedura de rejudecare n urma casrii ea se realizeaz dup regulile
aplicabile etapei de judecat respective astfel, dac au fost casate ambele H adic i H primei
instane i H curii de apel judecata se va realiza dup regulile primei instane; dac s-a casat doar la
apel atunci rejudecarea se va realiza doar dup regulile instanei de apel.
Recursul n casaie este o cale de atac extrordinar, exclusiv pt. motive de drept, n principiu,
o cale de atac doar de anulare dar n acelai timp pt. anumite cazuri i de reformare-cale de atac
mixt-de anulare i de reformare ex: inculpatul este condamnat pt. o fapt care nu este prevzut
de legea penal situaie n care instana nu se limiteaz numai la anularea-casarea- H ci merge mai
departe o reformuleaz-d soluie- reformeaz H, schimb soluia- nlocuiete soluia de
condamnare cu una de achitare. La fel i n caz de greit ncetare dac instana admite recursul n
casaie pe temeiul greitei ncetri n rejudecare poate s dispun o alt soluie, ar trebui s poat
dispune i condamnarea ns pt. c aceast soluie lipsete cu desvrire nu poate dect s declare
reglementare dezechilibrat deoarece d satisfacie doar interesului inculpatului, uit cu
desvrire de stat, de interesul public al statului.
Posibilitatea de a respinge cererea ca vdit nefondat a judectorului-intr i n examinarea
aspectelor pe care se ntemeiaz cererea de recurs -Nu poate s resping recursul n casaie dect pt.
2 motive i anume: pt. nclcarea termenului prevzut de lege i pt. nerespectrea dispoziiilor legale
referitoare la admisibilitate nu i pt. cazul n care cererea este vdit nefondat-pt. c asta nseamn
c judectorul ar putea oricnd s resping.

III. Revizuirea

92

Spre deosebire de contestaia n anulare i recursul n casaie, revizuirea este o cale de atac
de fapt, ea este deschis pt. motive de fapt nu de drept avnd ca efect nlturarea erorilor judiciare,
a erorilor de fapt comise de instanele penale cu ocazia pronunrii HJ;
Este i o cale de atac de retractare-caracterul de retractare a cererii este specific pt. aceast
cale de atac extraordinar pt. c pe calea revizuirii se solicit aceleai instane care a judecat cauza n
prim instan adic n fond- n primul grad- s-i retracteze propria soluie i s o nlocuiasc cu alta.
Este admisibil mpotriva tuturor HJ penale definitive att n ceea ce privete latura penal
ct i n privina laturii civile i de asemenea pt. orice fapt i mpotriva oricrei persoane.
Poate s privesc HP definitiv n totalitate sau doar anumite aspecte ale H-total sau
parial, dei legea nu prevede n mod expres opinia domnului profesor: este vorba exclusiv de HP
definitive care privesc fondul cauzei fiind exceptate acele HJ care privesc chestiuni de procedur.

Cazurile de revizuire: -prevzute n art. 453 n NCPP.
1. lit. a - s-au descoperit, dup rmnerea definitiv a HP, fapte i mprejurri care nu au fost
cunoscute-nici de procuror nici de pri, s fie noi i aduse la cunotina instanei pe baza
cererii de revizuire ceea ce nseamn c nu se pot confunda cu probele pt. c ar duce la o
prelungire nejustificat a cercetrii judectoreti ci prin fapte i mprejurri diferite trebuie s
se neleag obiectul probei nu proba- la soluionarea cauzei i prin care se dovedete
netemeinicia H.
Pentru a exista motiv de revizuire este necesar ca faptele i mprejurrile necunoscute la
soluionare s dovedeasc, s aib aptitudinea de a dovedi netemeinicia H-cazul prev. la lit. a
este motiv de revizuire doar atunci cnd faptele i mprejurrile descoperite ulterior
dovedesc netemeinicia dup caz a H de condamnare, de renunare la aplicarea unei
pedepse, de amnare a aplicrii pedepsei sau de ncetare a procesului penal fiind exclus
astfel, H de condamnare pt. c n lumina NCPP acest caz nu poate fi invocat dect n
favoarea condamnatului, nu i n defavoarea lui-procurorul nu poate invoca acest caz n
scopul obinerii unei H de condamnare- pt. dovedirea netemeiniciei unei H de achitare-o
grav eroare a legiutorului nu se poate obine nici contestaie n anulare, nici revizuire nici
recursul n casaie-este inechitabil.

2. cnd H se ntemeiaz pe declaraia unui martor, opinia unui expert sau o situaie
nvederat de un interpret care a svrit infraciunea de mrturie mincinoas n cauza a
crei revizuire se cere dac aceasta ar inflena soluia pronunat n cauz.

3. cnd H se ntemeiaz pe un nscris care fie n cursul judecii fie ulterior a fost declarat ca
fiind fals dac acesta a influenat soluia pronunat n cauz.

4. atunci cnd unul din membrii completului de judecat, procurorul sau persoana care a
efectuat acte de UP a comis o infr. n legtur cu cauza a crei revizuire se cere dac a
influenat soluia pronunat n cauz.

5. exist HJ definitive care nu se pot concilia-aici nu este vorba de ALJ ca la contestaia n
anulare ci n acest caz exist doar identitate n ceea ce privete fapta nu i persoana fiind
posibil de exemplu ca n caz de disjungere ca n privina autorului s se constate c fapta

93

exist i s se dispun condamnarea iar n privina complicelui s se dispun achitarea pe
motiv c fapta nu exist-dou H neconciliabile-acest caz poate duce la revizuire numai n
situaia n care HJ sunt definitive, revizuirea privete amblele H, acest caz exist fr absolut
nicio alt condiie- dac exist 2 H definitive care nu se pot concilia nseamn c una din ele
este nelegal, netemeinic.
Pt. cazurile prev. la lit. b, c i d constnd n ntemeierea H pe un nscris declarat fals sau pe declaraii
date de persoane care au comis infr. de mrturie mincinoas, infr. comis de un reprezentant al
organului judiciar care a efctuat acte de urmrire sau de judecat-exist revizuire, n opinia domnului
profesor, doar atunci cnd se constat c H este nelegal i netemeinic adic este necesar ca aceste
situaii s fi influenat soluia.
6. ulterior rmnerii definitive a HJ atacate cu cererea de revizuire, prevederea legal pe care
s-a ntemeiat H a fost declarat neconstituional- acest caz de revizuire se aplic numai
atunci cnd consecinele nclcrii dispoziiilor constituionale continu s se produc i
numai dac nlturarea acestora se poate realiza doar prin revizuirea H date; n acest caz H
este un remediu al violrii textelor neconstituionale.
Titularii cererii de revizuire:
-poate fi formulat de oricare din pri i persoana vtmat poate formula dei e omis de
legiuitor.
-pt. condamnat poate fi formulat i de un membru de familie al acestuia-pers. la care se refer art
177 NCP-ascendeni, descendei,frai i surori, copii acestora-i prin adopie, soul, persoanele care
n fapt dezvolt astfel de relaii; chiar i dup moartea condamnatului poate fi titular al cererii de
revizuire membrul de familie.
-procurorul-din oficiu poate formula cerere de revizuire pt. orice caz cu excepia cazului prevzut n
art 453 lit. a-cerere de revizuire n de/favoarea? condamnatului -nici n cazul de la lit. f-cerere n
defavoarea condamnatului pt. c i acest caz, care se ntemeiaz pe decizia Curii Constituionale, nu
poate fi invocat dect n favoarea condamnatului; n celelalte cazuri cererea de revizuire poate fi
formulat de procuror i n defavoarea condamnatului.
Termenul de formulare a cererii de revizuire:
-n favoarea condamnatului revizuirea poate fi formulat oricnd,chiar i dup moartea
condamnatului de un membru de familie;
-n defavoarea condamnatului pt. cazurile prevzute la lit. b,c,d,e n 3 luni care curge la
momente diferite: se va ine seama de modalitatea prin care au fost dovedite cazurile prevzute la
lit. b-e art. 453 NCPP astfel, dovedirea acestor cazuri bazate pe infraciuni se realizeaz/dovedesc n
principiu prin HJ definitiv prin care se poate constata infr.
Dac nu se poate stabili prin HJ definitiv-de ex. a intervenit un caz de mpiedicare sau de
mpiedicare a exercitrii AP, s-a mplinit termenul de prescripie- fapta se descoper dup mplinirea
acestui termen -nu se mai poate obine HJ- dovada celor trei cazuri se face prin orice mijloc de prob
care se obine n faa instanei competente s judece cererea de revizuire.
n acest fel, termenul de 3 luni curge de la momentul n care titularul cererii de revizuire-
procurorul sau persoana interesat care poate fi partea civil a luat cunotin de existena faptelor
sau mprejurrilor de fapt dar nu mai trziu de 3 ani de la data svririi acestora.

94

Dac exist o HJ definitiv termenul de 3 luni curge de la momentul n care procurorul sau
persoana interesat a luat cunotin de existena H definitive dar nu mai trziu de 1 an de la
rmnerea definitiv a H.
n cazul n care exist H care nu se pot concilia, revizuirea n defavoare poate fi cerut n termenul
de prescripie de 3 luni din momentul n care procurorul sau pers. interesat a luat cunotin de
existena H care nu se pot concilia, la fel i prile respectiv-inculpatul, persoana vtmat, inclusiv
condamnatul.
Revizuirea poate fi declanat doar printr-o cerere scris i motivat.
Cererea de revizuire :
-pt. a fi admisibil trebuie s aib coninutul prevzut de lege:numele, prenumele, domiciliul sau
reedina prilor; numele,penumele procurorului, parchetul din care acesta face parte, H atacat,
cazul de revizuire lit. a-f de la art. 453 i de asemenea mijloacele de prob pe care se ntemeiaz
cazul de revizuire invocat, o prezentare a motivelor din care rezult existena cazului de revizuire
invocat.
-se depune la instana competent- instana care a judecat cauza n prim instan.
-prima instan, primind cererea, dispune msurile pregtitoare -2: citarea i ataarea dosarului.
Procedura n faa instanei se realizeaz n 2 etape:
1. O etap de examinare n principiu a cererii-nu se dispune citarea prilor se fixeaz doar un
termen pt. examinarea n principiu a cererii de reviziuire i se dispune doar ataarea dosarului.
Examinarea n principiu se realizeaz n camera de consiliu fr citarea prilor-reglementarea
este nesatisfctoare ar trebui s se prvad c nu particip nici procurorul.
Examinarea n principiu- instana de revizuire verific cererea de revizuire sub aspectul condiiilor
de admisibilitate: dac e formulat n termen, de ctre titularii cererii de revizuire, dac se ndreapt
mpotriva unei H care poate fi atacat cu o cerere de revizuire, dac este indicat un caz dintre cele
prevzute de lege, indicarea mijloacelor de prob i dac mijloacele de prob indicate sunt apte s
conduc la probabilitatea constatrii ca netemeinic a H atacate este necesar s existe date
suficiente din care s rezulte c cererea de revizuire este admisibil.
n urma examinrii n principiu, dup caz, nstana de revizuire atunci cnd constat c nu sunt
ndeplinite condiiile de admisibilitate sau c cererea nu este formulat n termenul prevzut de lege
va da o sentin de respingere a cererii de revizuire ca inadmisibil. Aceast sentin nu este
definitiv este supus cilor de atac pt. H atacat cu cererea de revizuire.
Dac instana constat c cererea de revizuire este admisibil n principiu va da o ncheiere prin
care constat c cererea e admisibil n principiu i va fixa un termen pt. rejudecarea cauzei-dac
persoana condamnat se afl n detenie instana de revizuire odat cu admiterea n principiu sau
dup admiterea n principiu poate dispune suspendarea executrii H atacate i va putea institui fa
de persoana condamnat obligaiile care formeaz controlul judiciar prev. n art. 215 al. 1 i 2 din
NCPP-aducerea la ndeplinire a obligaiilor, la fel ca i supravegherea acestora se realizeaz de
instana de judecat.

2. O etap de rejudecare-n urma admiterii n principiu a cererii de revizuire- se realizeaz dup
regulile judecrii n prim instan astfel, instana de revizuire:

95

-are posibilitatea de a readministra toate probele care s-au administrat n faa primei instane;
-poate administra i probe noi;
-dac administrarea probelor ar ntrzia judecarea cererii de revizuire atunci instana de
revizuire poate dispune ca procurorul, din cadrul parchetului corespunztor n grad primei instane
s efectueze cercetri-procurorul s administreze probele ntr-un termen care nu poate fi mai mare
de 3 luni, dup care procurorul, la finalul cercetrilor, va nainta dosarul instanei de revizuire n
vederea continurii judecrii cererii.

Soluii, pe care le poate dispune n urma rejudecrii instana de revizuire-aceleasi soluii pe care
le poate dispune i prima instan astfel:
-mai nti dac admite cererea de revizuire poate dispune n rejudecare orice soluie;
-n cazul prevzut la lit. a a art. 453 poate dispune o soluie de..?. de achitare, lit. b-e soluie de
condamnare;
-pt. cazul constnd n neconcilierea dintre H instana are obligaia de a dispune reunirea cauzelor-
este obligatorie.n aceast situaie instana, admind cererea de reviuire, va menine una din H care
nu se pot concilia-cea pe care o apreciaz legal i temeinic.
-Pt. cazurile prevzute la lit. b-f admind cererea de revizuire, instana de revizuire nu e obligat
s dispun o soluie diametral opus-achitare-condamnare i viceversa-ci poate dispune schimbarea
ncadrrii juridice, modificarea pedepsei, schimbarea modului de executare a pedepsei etc.
Dac n urma rejudecrii instana de revizuire constat c cererea este nentemeiat respinge
cererea de revizuire.
n toate cazurile-att cele de admitere ct i cele de respingere- instana de revizuire se pronun
printr-o SENTIN PENAL care este supus cilor de atac pevzute pt. H care se atac.

NCPP reglementeaz i un caz special de revizuire- revizuirea ntemeiat pe o H a CEDO:
-Acest caz este similar celui care se bazeaz pe decizia de neconstituionalitate a CC astfel, exist
caz de revizuire atunci cnd se constat printr-o H a CEDO de condamnare sau de scoatere a cauzei
de pe rol, n urma unei reglementari amiabile, c s-au nclcat prevederi ale CEDO sau ale
protocoalelor adiionale,n cauza penal a crei revizuire se cere, dac aceste nclcri continu s
produc consecine i dac nlturarea urmrilor nclcrilor conveniei nu se poate realiza dect
prin revizuirea H penale pronunate.
-cererea de revizuire trebuie formulat n scris, s aib coninutul care este prevzut de lege-s
indice H, textele care au fost violeate, consecinele care continu s se produc i legtura lor cu H a
crei revizuire se cere.
-cererea de revizuire, n acest caz special, nu mai e de competena instanei care a judecat n
prim instan ci este de competena instanei care a pronunat H dat cu violarea textelor
conveniei, poate fi prima sau ultima H.
-n privina termenului de introducere a cererii de revizuire-este de 3 luni i ncepe s curg din
momentul publicrii H n monitorul oficial-din acel moment H produce efecte juridice.

96

Procedura n faa instanei:
- nu mai cunoate etapa examinrii n principiu-nu mai este necesar ci cunoate doar stadiul de
dezbateri judiciare-citarea prilor este obligatorie i participarea procurorului dac revizuientul se
afl n detenie aducerea acestuia la judecat este obligatorie n afara cazului n care solicit s fie
judecat n lips; instana poate s dispun suspendarea pedepsei facultativ-pn la soluionarea
cererii de revizuire-instana poate impune condamnatului obligaiile prevzute la art. 215 al. 1 i 2
din NCPP fiind aplicabile prevederile art. 460 la care se face trimitere explicit.
-n faa instanei de revizuire au loc dezbateri cu privire la legtura H CEDO cu obiectul cauzei i
cu privire la caracterul actual al consecinelor i remedierea acestora prin revizuirea H atacate.
Soluii:
-repingerea cererii de revizuire ca nentemeiat;
-admiterea cererii de revizuire-poate s dispun, dup caz, n urma rejudecrii nlturarea
consecinelor nclcrii prevederilor conveniei sau a protocoalelor adiionale constatate de CEDO fie
prin H de condamnare fie n urma reglementrii amiabile a cauzei.
Dac este necesar administrarea de probe-cauza Fluier- instana de revizuire admind cererea
de revizuire i desfiinnd n urma admiterii H atacat nu poate remedia consecinele violrii textelor
fr s administreze probe- va dispune administrarea de probe nu rejudecarea-administrarea se
realizeaz de instana care a dat H-nclcarea textelor conveniei.
n ce contau aceste probe? Opinie-trebuie administrate toate probele care au fost administrate n
prim instan i orice alte probe pe care instana le gsete necesare pt. stabilirea adevrului i
soluionarea just a cauzei, dup care, va da soluie.
Judecata se realizeaz dup regulile etapei n faa creia se gsete cauza.

IV. Redeschiderea procesului penal n cazul judecrii n lipsa persoanei
condamnate
Mateu: aceast formulare este nesatisfctoare;
- aceast cale de atac este introdus de legea 255/2013 printre cile de atac extraordinare -
o cale de atac similar revizuirii sub aspectul naturii juridice-o cale de atac de fapt i de drept i o
cale de atac de retractare pt. c se adreseaz chiar instanei care a procedat la judecarea n lips
creia i se cere s-i retracteze propria H-s desfiineze prpria H, s dea o alt soluie i s rejudece
cauza.
Titular al cererii de redeschidere a procesului penal este:
-persoana judecat n lips: pers condamnat n lips sau persoana fa de care s-a dispus
renunarea la aplicarea unei pedepse sau amnarea aplicrii pedepsei;
Persoana judecat n lips poate s cear instanei care a procedat la judecarea n lips,
ntr-un termen de cel mult 1 lun din momentul n care a fost notificat oficial cu privire la
existena unei H mpotriva sa.

97

n art. 466 din NCPP sunt artate situaiile n care o persoan se consider c este judecat n
lips:
1) cnd nu a fost citat-procesul s-a judecat n lipsa sa fr a avea cunotin de
existena judecrii;
2) se consider judecat n lips i persoana care a cunoscut existena procesului ns,
a lipsit n mod justificat dac nu a putut s ncunotiineze instana despre
imposibilitatea de prezentare opinie- ar trebui s se prevad necesitatea existenei
unei cauze obiective de imposibiltate, de prezentare i de ncunotiinare.
Nu se consider persoan judecat n lips i cererea de redeschidere este inadmisibil
atunci cnd persoana a avut aprtor ales care a reprezentat-o i care s-a prezentat oricnd -o
ambiguitate n exprimare- precum i atunci cnd nu a exercitat calea de atac a apelului, a renunat la
apel sau i-a retras apelul-comentariu-se poate deduce c judecarea apelului s-a fcut n lips i
atunci redeschiderea nu se poate face dac nu a declarat apel.
Legea mai reglementeaz i o situaie special-s-a admis cererea de extrdare sau de
predare a persoanei interesate n baza unui MEA. n aceast situaie, dup termenul de 1 lun
nuntrul cruia poate fi cerut redeschiderea procesului penal, ncepe s curg din momentul n
care- dup aducerea n ar i s-a comunicat H de condamnare- termenul curge de la comunicarea H.
Redeschiderea procesului penal se declaneaz printr-o cerere scris i motivat, s conin
toate datele necesare-s fac referire la temeiul legal i motivele de fapt din care rezult temeiul
legal adic judecarea n lips.
Cererea scris i motivat se adreseaz instanei care a procedat la judecarea n lips i care
poate fi fie prima instan fie instana de apel.
Procedura n faa instanei se realizeaz n 2 etape: examinare n principiu i rejudecare.
I. Examinarea n principiu se realizeaz n camera de consiliu fr participarea prilor
i fr participarea procurorului; ocazie cu care se verific dac sunt ndeplinite
condiiile de admisibilitate.
NCPP conine, din nou, o contradicie n sensul c examinarea cererii se face dup ascultarea
procurorului i dup ascultarea persoanei interesate ceea ce nseamn c procedura ar trebui s fie
cu participarea prilor i a procurorului i contradictorie-este necesar o intervenie legislativ.
n situaia n care instana apreciaz c nu sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege
dispune respingerea prin sentin care este supus cilor de atac prevzute pt. H pronunate n lips-
ca la revizuire.
Dac se constat c sunt ndeplinite condiiile se va da ncheiere de admitere a cererii i
desfiinarea H date n lips apoi se trimite instanei spre rejudecare.
II. Rejudecarea cauzei se realizeaz dup regulile aplicabile etapei de judecat n faa
creia se afl cauza dup caz, dup regulile privind judecata n prim istan, apel- nu
are justificare redeschiderea judecii n apel ci doar cea n prim instan pt. c dac
se constat c judecata n lips a avut loc n apel nseamn c pers. interesat a tiut
de existena unui proces, absena acesteia este inechitabil, ntreaga procedur a
cererii de redeschidere a procesului n lips este neconstituional-ea nu poate privi
dect judecata n prim instan ea nu poate fi admisibil dect n situaia n care se
constat c persoana interesat a fost judecat n lips fr s fie prezent la niciunul

98

din actele de judecat-pt. garantarea procesului echitabil CEDO-prezena la toate
actele de judecare; acest caz este de contestaie n anulare nu de redeschidere.
Mecanismele de asigurare a criteriului ... a legii care au fost create n vedera exercitrii
rolului constituional al CCJ- de asigurare a unei interpretri unitare a legii/jurisprudene unitare- nu
reprezint o noutate extraordinar fa de VCPP cu excepia sesizrilor adresate CCJ pt. pronunarea
unor H prealabile pt. dezlegarea unor chestiuni de drept pe parcursul unor procese penale aflate n
curs de judecare.
Acest rol al CCJ se exercit mai nti prin intermediul recursului n casaie, apoi prin RIL,H
prealabil pt. rezolvarea unor chestiuni de drept n urma sesizrilor pe care le pot face completele
de judecat-n cursul judecii- din cadrul instanelor care judec n ultim instan ncepnd cu
tribunale, Curtea de apel i apoi CCJ.
Diferena fa de RIL este aceea c dac n cazul RIL se cere s existe soluii diferite,
contradictorii date de instane pt. aceleai probleme de drept pt. H se cere doar s se constate c
exist o problem de drept n urma unor dezbateri contradictorii pt. care instanele sesizeaz
CCJ,completele de judecat putnd dispune fie din oficiu, fie la solicitarea procurorului, a prilor
sesizarea CCJ pt. formularea unei H prealabile care poate justifica i suspendarea judecrii cauzei
pn n momentul n care CCJ pronun H prealabil care este obligatorie-are aceleai efecte ca RIL-
se public n Monitorul Oficial.Mai mult i cauzele similare pot fi suspendate atunci cnd pe rolul CCJ
s-a nregistrat o sesizare privind H prealabil, ea se nregistreaz pe pagina de internet-art 477 ind. 1
NCPP.
Aceste instituii RIL i H prealabil au fost reglementate cu scopul de a asigura
interpretarea unitar a legii la nivelul tuturor instanelor-era necesar un asemenea mecanism la noi.
RIL nu mai e cale de atac extraordinar-nu primim la examen- nu au o apartenen exclusiv la
procedura penal.
- toate aceste reguli de drept-cele care privesc partea general, ct i cele speciale- sunt
norme comune, sunt eseniale i contureaz procesul penal ntreaga sa desfurare-procesul penal
comun.
PROCEDURI SPECIALE
- norme derogatorii de la aceste norme comune justificate de anumite derogri speciale-
privesc fie anumite categorii de infraciuni, de persoane.Aceste norme derogatoare de la dreptul
comun precum i cele completatoare alctuiesc procedurile penale speciale deci, acestea cuprind 2
categorii de norme: derogatorii i completatoare.
Procedurile speciale sunt de dou feluri n raport de sursa n care se gsesc:
-prevzute n NCPP;
-prevzute n legi speciale;

Procedurile prevzute n NCPP:
(1) acordul de recunoatere a vinoviei;
(2) procedura de contestare privind durata procesului penal-opinie: nu este o procedur
special- a fost introdus prin legea de punere n aplicare a NCPP;

99

(3) procedura de tragere la rspundere penal a persoanei juridice opinie- nu e procedur
special;
(4) procedura de urmrire i de judecare a infractorilor minori-s-a meninut termenul de
infractor dei era momentul s se renune la acest termen.
(5) darea n urmrire;
(6) reabilitarea;
(7) procedura de dispariie a dosarului judiciar i a celorlalte nscrisuri judiciare;
(8) repararea printr-o condamnare sau printr-o msur privativ de libertate dispus n mod
nelegal;
(9) cooperarea judiciar penal internaional;
(10) procedura de desfiinare total sau parial a unui nscris n caz de clasare;

Procedurile speciale din legile speciale-sunt cele cuprinse n cele 2 legi eseniale-au creat
jurisdicii speciale:
1. procedura de urmrire i de judecat a infraciunilor de corupie-OUG 42/2002 privind
DNA;
2. procedura privind cercetarea i judecarea infraciunilor de criminalitate organizat-
prevzute de legea nr. 508/2004 privind DIICOT;

I) Acordul de recunoatere a vinoviei
-reprezint o modalitate alternativ de rezolvare a procesului penal care are ca sop crearea
de beneficii att pt. societate/stat care are posibilitatea de a ine economii de procedur, reducerea
considerabil a cheltuielilor ct i pt. inculpat care are posibilitatea de a obine n schimbul unei
recunpoateri a svririi unei infraciuni i a acceptrii ncadrrii juridice o soluie care este
rezultatul negocierii ntre procuror i inculpat asistat de avocatul su.
-se materializeaz ntr-o nelegere scris care se realizeaz ntre procuror i inculpat n
prezena avocatului fie la iniiativa procurorului fie la iniiativa inculpatului;
-nu poate fi ncheiat pt. orice infraciune ci doar pt. infraciuni pt. care legea prevede
pedeapsa nchisorii/amenzii de cel mult 7 ani-opinie: condiia e prea restrictiv ar trebui s se poat
ncheia acorduri i pt. alte infraciuni cum ar fi cele de evaziune fiscal dar i alte categorii pt. care
legea prevede pedeapsa nchisorii pn la 15 ani;
-ncheiera unui acord de recunoatere nvinuirii este condiionat de obinerea n prealabil a
unui aviz scris din partea procurorului ierarhic, intr i conductorul parchetului;
-avizul prealabil i scris privete limitele ncheierii acordului, n acest fel procurorul care
efectueaz sau supravegheaz urmrirea are iniiativa ncheierii acordului ns, n prealabil este
obligat s obin avizul scris al procurorului (obligatoriu)ierarhic, al conductorului su cu privire la
limitele nchierii acordului-ct poate s negocieze procurorul raportat la obiectul acordului;
Odat obinut avizul, procurorul poate demara procedurile de negociere care se
materializeaz prin ntlnirea dintre procuror i inculpat n cabinetul procurorului.
Acordul nu este admisibil dect dup PMAP ceea ce nseamn c trebuie s existe inculpat
adic s existe probe, nu simple indicii, din care s rezulte o suspiciune rezonabil c inculpatul a
svrit infraciunea.

100

Din momentul n care exist avizul prealabil i scris al procurorului ierarhic demareaz
procedurile de negociere asistena juridica a inculpatului este obligatorie, dac nu are un aprtor
ales i se va desemna unul din oficiu.
Acordurile de recunoatere a nvinuirii nu pot fi ncheiate de inculpaii minori opinie:
inechitate.
Negocierea: este un proces complex, presupune o serie de manopere de convingere prin
argumente juridice ct i a instrumentelor logicii, psihologiei.
- privete obiectul acordului, acesta reprezint acceptarea de ctre inculpat/recunoaterea
infraciunii, a materialitii faptei i a vinoviei i acceptarea ncadrrii juridice reinute de procuror
prin actul de inculpare-ordona.De asemenea, mai privete felul i cuantumul pedepsei precum i
modalitatea de executare.
Acordul de recunoatere este incompatibil cu o soluie de achitare sau de ncetare a
procesului penal; acordul odat ncheiat poate conduce la o soluie de condamnare, de renunare la
aplicarea unei pedepse sau de amnare a aplicrii pedepsei.
Dup finalizarea negocierilor se pune problema semnrii acordului pt. c din momentul n
care acordul este perfectat este ca un contract, semnarea acordului de pri antreneaz efectele
juridice prevzute de lege; de aceea cu privire la efectele acordului n ceea ce privete procurorul,
este necesar ndeplinirea unei alte condiii, subsecvente, este necesar un nou aviz-scris de
procurorul ierarhic.
n situaia n care se obine acordul de recunoatere a vinoviei produce efecte juridice-
este act de sesizare a instanei.
Acordul, pt. a fi valabil trebuie s conin toate datele cerute de lege: date privind numele i
prenumele prilor, numele i prenumele inculpatului, adresa acestuia, domiciliul sau reedina
acestuia; domiciliul, numele i prenumele avocatului, domiciliul profesional al avocatului, N,P
procurorului, funcia acestuia, parchetul din care face parte; date privind fapta svrit, ncadrarea
juridic reinut, meniunea privind recunoaterea faptei de inculpat; soluia convenit prin
ncheierea acordului-rezultatul unor negocieri.
Sesizarea instanei se realizeaz prin acordul de recunoatere, procedura de judecat este n
edin public ns ea nu este contradictorie-nu este o judecat propriu-zis, sesizarea instanei se
realizeaz cu un alt scop- verificarea acordului-att sub aspectul admisibilitii ct i al fondului.
Legea prevede c se realizeaz cu citarea inculpatului: n situaia n care exist i constituire
de parte civil la acordul de recunoatere se poate ataa, dac exist, tranzacia sau acordul de
mediere ncheiat n latura civil ntre inculpat parte civila i PRC i instana e sesizat cu privire la
ambele laturi.
Dac nu exist tranzacie n latura civil atunci AC este lsat ca nesoluionat-opinie:
procedur inechitabil pt. c persoana vtmat este absent era necesar cel puin o procedur de
informare a pv pt. a i se da posibilitatea s participe, s-i exprime opinia.
Judecata se realizeaz n edin public dar necontradictoriu-instana dispune dup
ascultarea procurorului i a inculpatului cu privire la acordul care se prezint n vederea autorizrii.


101

Soluii:
respinge acordul-cnd nu ndeplinete condiiile prevzute de lege- ex: o infraciune
pt. care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 7 ani-
Adresnd acordul instana apreciaz c soluia este prea blnd n raport cu
gravitatea infraciunii trimite cauza procurorului pt. continuarea UP.
Dac exist mai muli inculpai, se poate ncheia cte un acord cu fiecare inculpat.
Dac nu se ncheie acord cu fiecare sesizarea instanei se realizeaz cu privire la cei
care au formulat acordul pt.ceilali se continu UP putnd sesiza instana doar prin
rechizitoriu.
admite acordul n situaia n care este de acord cu soluia i n continuare
ntocmete minuta n raport cu coninutul acordului. Totodat instana poate
dispune admiterea acordului i modificarea/schimbarea ncadrrii juridice sau chiar
modificarea soluiei n ceea ce privete temeiul legal al acestuia.
n baza H instanei-sentin, acelai coninut ca sentina primei instane: art. 401,
402, 402 NCPP- se emite apoi mandatul de executare-n temeiul sentinei.
Sentina este supus cii de atac a apelului-este admisibil att n ceea ce privete soluia de
respingere ct i n privina soluiei de admitere.
n ceea ce privete interesul procesual al inculpatului, are dreptul de critica sentina penal
n privina felului, cuantumului i modalitii de executare ceea ce este contrar naturii pt. care a fost
introdus acordul de recunoatere a vinoviei pt. c soluia nu poate fi impus de jurisdicia de fond
ea trebuie s fie rezultatul negocierii instana doar verific sub aspectul fondului, a condiiilor de
admisibilitate.
Ai vzut c sesizarea se face cu acordul de recunotere a vinoviei. n realitate, supunerea
acordului cenzurii judectorului, n realitate, dei se vorbete de acord ca de act de sezinare, Mateu:
nu este i nu trebuie s fie act de sesizare acordul. Acordul odat perfectat, care este o nelegere n
urma unor negocieri ntre stat i inculpat cu asistena juridic obligatorie nu poate fi act de sesizare
pentru c nseamn c cazul este nchis pe cale consensual, nu pe calea tradiional (prin hotrre n
urma unei cercetri judectoreti, precedat obligatoriu de un rechizitoriu, de o urmrire penal).
Aici cazul este rezolvat consensual prin acord de voin. Este o excepie, o derogare de la regulile
tradiionale care presupun un proces care trebuie s aib o desfurare n faa unei jurisdicii penale,
de aceea, n realitate, acordul de recunotere a vinoviei care se ncheie n faza de urmrie, nainte
ca o instan s fie sesizat, nu poate fi calificat ca act de sesizare, dei textul prevede clar c
sesizarea se face cu acord. Nu este vorba despre o sesizare.
n al doilea rnd, n aceast situaie special, instana nu-i mai exercit funcia de judecat,
ci exercit o alt funcie = de control asupra acordului de recunotere a vinoviei care se ncheie
ntre Procuror i inculpat, cu asistena avocatului. Fiind vorba despre o funcie de control, aa se
explic de ce procedura de exercitare a acestui control, nu mai este o procedur contradictorie.
Nefiind o procedur contradictorie, verificarea acestui acord, ar trebuie s se limiteze doar la
condiiile prevzute de lege, att cele de fond, ct i cele de form. De aceea, n pofida soluiilor care
sunt prevzute i ca ni s-au prezentat data trecut i care pot fi date de prima instan, ele se reduc
fie la admiterea acordului, situaie n care, dup prerea lui Mateu: instana nu poate modifica nici
felul pedepsei, nici cuantumul, nici forma de executare, cu toate c legea prevede c prima instan
ar putea, ar trebui doar s admit pur i simplu. Dac instan constat c ele nu ndeplinesc
exigenele, c nu sunt ndeplinite condiiile, c pedeapsa convenit ntre pri este prea blnd

102

(Mateu: nu tiu de ce instana nu poate interveni dac pedeapsa este prea aspr). n situaia n care,
verificnd coninutul acordului sub aspectul substanei acestuia, nu doar sub aspectul legalitii, dac
instana constat c pedepsa nu este corespunztoare, c rezultatul negocierii afecteaz interesul
unei bune justiii, care este interesul comun care leag toi participanii, atunci prima instan
trebuie s resping acordul, pentru c asta nseamn c negocierea nu a fost realizat cu respectarea
condiiilor de form i a condiiilor de fond prevzute de lege. Trebuie s resping acordul i s
trimit cauza procurorului pentru continuarea UP.

n toate cazurile se d o hotrre care se numete senint penal i care are acelai coninut
pe care l are orice sentin (parte introductiv, expunere, dispozitiv), cu diferena c dispozitivul ine
cont de soluiile specifice pe care o insta de ford le poate dispune cu privire la acord: admite
acordul, situaie n care coninutul acestuia reprezint minuta, dispozitivul hotrrii, acesta ine
seamna de felul pedepsei, de cuantum, de forma de executare convenit de pri. De asemenea, ine
seama de fapte (acordul nseamn recunoterea integral a faptelor materiale) i ine seama de
ncadrarea juridic a faptei conform acordului, dac admite. n caz contrar, dispozitivul va conine
soluia de respingere urmat de trimiterea cauzei procurorul pentru continarea UP. n urma acestei
soluii, procurorul continu UP i va dispune, n cazul n care nu se va relua negocierea, este posibil
reluarea negocierii, va dispune ntocmirea rechizitoriului i sesizarea instanei. Prima instana poate
respinge acordul i n cazul n care constat c a intervenit un caz de mpiedicare dintre cele de la art.
16 NCPP care poate conduce n locul unei soluii de condamanre, de renunare la aplicarea unei
pedepse i de amnare a aplicrii unei pedepse, la o soluie de ncetare a procesului penal sau de
achitare, dup caz.
n plus fa de sentin dat de prima instan n procedura comun, se prevede (i pe bun
dreptate) c hotrrea care se numete sentina va cuprinde n partea expozitiv o descriere a faptei
materiale i ncadrarea juric dat faptei materiale.

Calea de atac este cea a apelului. Aici exist o alt ciudenie. Termenul este acelai de 10
zile care are aceeai reglementare, inclusiv momentul de la care se calculeaz termenul, ns la
judecarea apelului se citeaz doar inculpatul. Unde este persoana cvtmat, unde este partea civil,
partea responsabil civilmente? Este adevrat c n situaia n care nu exist tranzacii sau acord de
mediere, aciunea civil rmne nesoluionat. Este adevrat de asemenea, c se prevede n mod
expres c hotrrea instanei penale nu produce autoritate de lucru judecat asupra instanei civile n
ceea ce privete prejudiciu, dar n privina celorlalte elemente nu produce oare? Atunci cellalte pri
nu au interes s participe n apel? Ce se ntmpl dac se modific soluia? De exemplu, se admite
apelul, fie se autorizeaz acordul n cazul n care acesta a fost respins de prima instan, fie se
modific soluia. Unde este persoana vtmat? Nu este nicieri, nicieri!!! :))
n privina soluiilor i a interesului procesual! O alt chestiune discutabil. Inculpatul poate
ataca soluia i procurorul pe calea apelui, se prevede expres c doar n privina felului i cuantumului
pedepsei i a formei de executare. Este extrem de ndoielnic. De aceast prevede parc se leag
nsi natura juridic a acestei instituii, a raiunii pentru care exist, dincolo de faptul c ea este
extrem de restrns (am criticat instituia i sub aspectul domeniului de admisibilitate). Mateu: o

103

asemenea hotrre care consfinete voina prilor n situaia admiterii, iar n situaia respingerii, o
hotrre care constat c nu sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege, adic o hotrre care are
natura juridic a unei autorizri din partea jurisdiciei, ceea ce nseamn c acordul dac ndeplinete
condiiile prevzute de lege i obine autorizarea judectorului trebuie s produc toate efectele
juridice, fr nicio schimbare pentru c orice schimbare intervenit afecteaz acordul, negociere, nu
mai este acord, ci o soluie impus. De aceea sunt discutabile i soluiile care se pot da n apel. Ai
vzut c apelul poate fi respins n aceleai condiii, pe motiv de tardivitate, inadmisibilitate, ca
nefondat, dar poate fi admis n 2 situaii:
a) Sentina primei instanei este de admitere a acordului (n ceea ce privete felul pedepsei,
cuantumului i a forma de executare), ceea ce nseamn c i instana de apel paote
interveni asupra rezultatului negocierii, ceea ce este inadmisibil.
b) A fost admis acordul i s dispun respingerea acordului i trimiterea cauzei procurorului n
vederea continurii UP.
c) A fost respins acordul, s desfiineze sentina i n rejudecare s admit acordul, fr s
intervin ns cu privire la rezultatul negocierii consemnat n acord.
n toate cazurile, hotrrea dat n instana de apel se numete decizie i este definitiv i
executorie dup procedura comun.
Deja sunt persoane condamnate n baza unor mandate de executare emise n temeiul unor
acorduri de recunoatere a vinoviei.
II) Contestaia privind durata rezonabil a procesului penal
A fost introdus prin Legea nr. 255/2013 cu scopul de a se asigura respectarea duretei
rezonabile a procesului penal. Este un pricincipiu fundamanetal nscris n art. 8 NCPP. Nu este o
noutate pentru c i anterior exista un astfel de principiu, chiar dac nu era prevzut expres n VCPP.
S-a simit nevoia introducerii n NCPP unei astfel de procedurii pentru c n practic s-a
constatat c durata proceselor penale este excesiv. Problema duratei procesului penal nu este astzi
doar o problem a sistemului nostru, ci este o problem real cu care se confrunt toate sistemele
juridice contemporane, de aceea legiuitorii de pretutindeni depun eforturi pentru construirea
normelor de procedur care s asigure respectarea acestui principiu.
Se prevede posibilitatea pentru persoana vtmat i pentru prile procesului penal, pentru
inculpat, partea civil, partea responsabil civilmente, n tot cursul procesului penal, att n cursul
UP, ct i n cursul judecii, iar pentru procuror doar n cursul judectii s formuleze o cerere care
poart denumirea de contestaie privind durata rezonabil a procesului penal dup mplinirea unor
anumite termene n raport de faza procesual n care se gsete cauza penal. Astfel, n faza de UP,
dup mplinirea uni termen de 1 an de la UP (se poate formula o cerere de suspect, de inculpat, de
parte civil, PRC), dup mplinirea termenului de 1 an de la sesizarea instanei de judecat, n cursul
judecii procesului penal i dup mplinirea unui termen de cel puin 6 luni de la sesizarea instanei
cu o cale de atac ordinar sau extraordinar, n etapa de judecat a cilor de atac ordinare sau
extraordinare, dup caz. Nu exist nicio prevedere cu privire la procedura din camera preliminar,
dei era necesar, deoarece termenul de 60 zile prevzut la art.343 NCPP este un termen de
recomandare, nclcarea acestuia nu este de natur s atrag sanciuni procesuale. De asemenea,

104

contestaia n cadrul procedurii de camer preliminar are i ea o durat de cel mult 60 de zile, ceea
ce nseamn c poate dura cel puin 120 de zile, ns acest termen poate fi depit n cauze
complexe, n raport de natura i obiectul cauzei i de numrul inculpailor i de elementele de
extraneitate. Trebuie s vizeze i faza de CP care este o faz distinct a procesului penal.

Unde se depune contestaia? Care este OJ competent s soluioneze contestaia?

i. n faza de UP, competena revine JDL din cadrul instanei competente s judece
cauza n prim instan
ii. n faza de judecat, competena revine instanei superioare. Dac este vorba despre
o cauz aflat n curs de judecat al ICCJ, competena este atribuit unui alt complet
din cadrul ICCJ.
!!! Cererea de contestaiei privind durata procesului trebuie s mbrace form scris care trebuie
s conin toate meniunile prevzute de lege date privind:
a) Numele, prenumele, calitatea persoanei care a formulat contestaia i adresa
acesteia (NCPP folosete adresa de coresponden. Este o exprimare de strad!)
b) Date prinvind faza n care se afl procesul i la fazele anterioare
c) Temeiurile cererii: legal i de fapt, cu referire la durat i la elementele de fapt din
care trebuie s rezulte caracterul excesiv al duratei, adic depirea limitelor
rezonabile ale duratei, inclusiv elementele de fapt care au influenat durata
d) Date prinvind consecinele nclcrii duratei, pentru justificarea interesului
procesual.
e) Numele, prenume, funcia i parchetul din care procurorul face parte (dac cerere
este formulat de procuror).
Cerere se nregistreaz dup caz, la JDL sau la instana superioar, ns nu exist niciun
impediment care s mpiedice s se nregistreze la OUP, n faza de UP care are obligaia s nainteze
JDL sau la instana care judec cauza, att n prim instan, ct i n cile de atac ordinare sau
extraordinare, care la fel are obligaia s nainteze cererea instanei competente s o soluioneze,
adic instanei superioare.

Msurile premergtoare pe care trebuie s le dispun instana. Instana privind i
nregistrnd cererea trebuie s dispun:
a) Ataarea dosarului n termen de cel mult 5 zile sau a unei copii certificate a dosarului (fie a
dosarului de UP, fie a dosarului primei instanei sau n faza de judecat n cile de atac
ordinare sau extraordinare, dup caz).
b) Instana are obligaia de a proceda la parcurgerea stadiului de informare prealabil cu privire
la cerere, dup caz a parchetului sau a instanei la care se afl cauza, dar i a celorlali
subieci procesuali i pri. Acetia au posibilitatea ca ntr-un termen judiciar (termen stabilit

105

de instan, nu este legal) s formuleze concluzii scrise cu privire cu privire la cererea de
contestaie privind durata rezonabil a procesului penal.
Examinarea cererii are loc ntr-o procedur care oblig instana s asculte concluzile
procurorului, ale subiecilor procesuali i ale prilor cu privire la durata procesului, adic o
procedur contradictorie care const n dezbateri judiciare cu privire la cererea formulat i cu
privire la motivele care stau la baza cererii.
Verificarea duratei procesului n faza procesual la care se refer cererea privete luarea n
considerare a criteriilor de care instana trebuie s in seamna la stabilirea unei durate rezonabile a
procesului penal. Ele sunt n acord i sunt preluate din jurisprudena CEDO. Este vorba despre
criteriul: privind natura i obiectul cauzei, al complexitii, al numrului de persoane, al elementelor
de extraneitate, al modificrilor legislative intervenite, al comportamentului subiecilor procesuali
principali i al prilor n cursul procesului, precum i al atitudinii autoritii judiciare competente,
inndu-se seamna c ntotdeauna n cusul unui proces penal sunt i timpi pasivi, timpi n care se
constat o pasivitate, o ntreupere. Instana se pronun i cu privire la aceste situaii, precum i cu
privire la situaia n care ele sunt imputabile statului sau subiecilor procesuali principali sau prilor,
precum i cu privre la orice alte elemente de fapt care au putut influena durata procesului. Instana
se pronun, n urma acestor verificri, dup o procedur care este proprie primei instane de
judecat n prim instan, se pronun cu privire la cererea formulat. Nu este o hotrre de fond,
este o ncheiere care privete doar durata procesului i limitele durate prin prisma regulilor de fapt
existente, ceea ce nseamn c prin hotrre, sub nicio form, JDL, de exemplu., nu ar putea s
afecteze modul de rezolvare a cauzei de ctre procuror n faza de UP i nu ar putea influena soluia
procurorului, nu ar putea ndruma procurorul ntr-o direcie sau alta i de asemena instana
superioar nu va putea printr-un hotrre s influeneze ntr-un fel soluia pe care instana va trebui
s o dea cauzei n prim instan sau ntr-o cale de atac ordinar sau extraordinar, dup caz, ci
trebuie s se limiteze doar la a ti dac procesului are sau nu o durat rezonabil.
n cazul n care, n urma acestori verificri, JDL sau instanaa de judecat constat c durata
este nerezonabil, c s-a depit duratea nerezonabil, c procesul ar trebui s aib o soluie, fie ntr-
un sens, fie n altul, atunci va admite cererea i va stabili ea nsi un termen pentru finalizarea
procesului penal pentru procuror sau pentru instan n prima instana sau ntr-o cale de atac
ordinar sau extraordinar. De asemenea, poate fixa i un termen care va constitui o limit maxim
de la care poate fi admisibil o nou cerere de contestaie cu privire la durata procesului penal n
aceeai cauz i n aceeai faz procesual.
Dac dimpotriv, JDL sau instana constat c cererea este nentemeiat, c durata nu este
nerezonabil, va respinge cererea ca nentemeiat.
Instana poate sanciona i abuzul de drept. Mateu: nu neleg de ce sancionarea abuzul de
drept este prevzut aici. Ea trebuie s-i gseasc locul printre abaterile judiciare n partea general a
CPP, nefiind o procedur special. Vreau s reinei c ncheierea pe care o d JDL sau instana
superioar este definitiv, nu este supus vreunei ci de atac.


106

III) Procedura privind tragerea la rspundere penal a persoanei juridice
Este o procedur special, n concepia legiuitorului, datorit calitii persoanei. Aici suspect
sau inculpat nu este o PF, ci este o PJ care este o entitate abstract care nefiind o fiin vie, o
persoan uman, ci o entitate juridic abstract nu poate participa personal n proces, ci doar prin
reprezentant.
Procedura debuteaz cu o prevedere general care exista i n VCPP, n sensul c toate
dispoziiile procedurale, legale cu prvire la desfurarea procesului penal sunt aplicabile i PJ, atunci
cnd aceasta are calitate de suspect sau de inculpat cu derogrile i compeltrile care sunt prevzute
de lege. Mateu: n realitate nu este vorba despre o procedur special. Aceste derogri i completri
nu sunt eseniale, ele sunt prevzute doar pentru a se asigura participarea PJ la procesul penal, nu
era necesar s fie prevzut printre procedurile speciale. Este o procedur comun!

Care sunt derogrile fa de procedura comun?

1. Privesc obiectul AP
Dac l analizm pe scurt vom observa c nu este diferit de obiectul AP n cazul PF. Obiectul
AP = tragerea la rspundere penal a PJ atunci cnd exist probe din care rezult c aceasta a comis o
infraciune.
2. Reprezentarea PJ
Nu este o instituie nou. Este modalitate prin care PJ particip la procesul penal. Cum s
participe o PJ la procesul penal altfel dect printr-un reprezentant care este o persoan uman? Se
pot aresta organele PJ? Nu este posibil, nu PJ care este o entitate abstract, ci se poate dispune fa
de persoanele care o reprezint, care acioneaz n numele i n interesul unei PJ sau pentru
realizarea obiectului PJ.
Principiul este acela c PJ se prezint n proces prin reprezentantul legal.
Ce se ntmpl ns cnd nu doar PJ ca entitate distinct, abstract care are un sediu, un
capital social, un patrimoniu distinct de PF care o compun, ce se ntmpl dac nu doar PJ, ci i
reprezentatul legal al acesteia a svrit infraciunea impuitat PJ sau uneia conez care a fost
reinut n srcina unei PJ? Exist o situaie de contrarietate de interese care nu se poate concilia,
ntre PJ i PF care o reprezint n mod legal. Exist posbilitatea, riscul ca una s dea vina asupra
celeilalte, aprrile sunt proprii. PF poate s spun c nu ea, ci PJ, c infraciunea este rezultatul unui
vot colectiv, s-a hotrt de consiliul de administraie din care mai fac parte i alte persoane sau de
AGA i atunci pot s apar interese contrare. Pentru a se evita acest lucru, PJ este obligat s-i
desemneze un reprezentant care un madatar judiciar care se prezint n proces n baza unei procuri
speciale autentificate n faa notarului public. Dac PJ nu-i desemneaz un mandatar, atunci va
trebui s intervin procurorul, n faz de UP, printr-o ordonan i JCP n CP i instana din faza de
judecat printr-o ncheiere, (pentru c toate dispoziiile legale privitoare la CP se aplic i PJ) prin

107

care OJ desemneaz un reprezentant judiciar al PJ din rndul practicienilor n insolven sau
lichidatori, autorizai potrivit legii. Acetia sunt specializai n proceduri referitoare la PJ.
Locul de citare al PJ regula este c PJ se citeaz la sediul acesteia cnd PJ particip n proces
prin reprezentant legal. Dac particip prin mandatar desemnat de PJ sau desemant de procuror, de
JCP, de instan, dup caz, citarea nu se mai face la sediul PJ, ci la domiciliul sau sediul
reprezentantului.

n ce const participarea PJ prin reprezentant la proces, la actele de UP sau la actele de
judecat?
Nu exist nicio derogare. Participarea se realizeaz n aceleai condiii ca o PF suspect sau
inculpat, n sensul c din momentul n care se dispune UP sau efectuarea n continuare a UP fa de
o persoan, PJ este chemat pentru a i se aduce la cunotin calitatea de suspect i este ntrebat
prin reprezentant legal sau judiciar, dup caz, dac dorete s dea declaraie i i se atrage atenia c
dac d declaraie, la fel, aceleai condiii ca la PF, ea poate fi folosit mpotriva sa. Ea poate fi
ascultat prin reprezentant care paote da o declaraie n numele i n interesul PJ. De asemenea,
poate s-i fac apararea. Dac este PMAP i se aduce la cunotin PMAP, i se comunic co copie
dup ordonana de PMAP, i se aduc la cunoin toate drepturile de la art.83 NCPP care sunt
valabile i pentru suspect conform art. 78 NCPP. La judecat, la fel, este citat PJ n calitate de
inculpat, i se d dreptul s propun probe, s participe activ la administrarea probelor, s pun
ntrebri n aceleai condiii, s exercite ci de atac prevzute de lege.
n privina msurilor preventive care pot fi dispuse fa de o PJ. Ele nu potfi aceleai ca n
cazul PJ, pentru c PJ nu pot fi reinut, nici arestat, nu i se poat nici interzice micarea, nu i se
poate institui niciun control judiciar, adic s i se insituie obligaii dintre cele prevzute la art. 215
NCPP. ns aceasta nu nseamn c nu pot fi laute msuri preventive dac exist motive temeinice
din care rezult o suspiciune rezonabil ca PJ a svrit o fapt prevzut de legea penal, o fapt
care ar putea constitui infraciune. Ai vzut condiia general este aceeai cu cea prevzut de art.
202 NCPP i pentru PF. Spre deosebire de PF, scopul pentru care poate fi luat fa de o PJ nu mai
este cel al mpiedicrii sustragerii, pentru c o PJ nu poate fugi, n principiu. Mateu: cred c o msur
preventiv putea fi dispus fa de o PJ i pe acest motiv i cu acest scop de mpiedicare a sustragerii
pentru c sustragerea de la rspunderea PJ se poate realiza de exemplu, printr-o operaiune divizare,
de fuziune, de diminuare a capitalului social, al patrimoniului activ, prin efectuarea anumitor
operaiuni care au aceast consecin sau prin pronunarea unei proceduri de lichidare sau de
dizolvare., poate s se sutrag prin dispariie. Dac dispare, cine mai rspunde?!
Legea prevede c msurile preventive pot fi dispuse doar n scopul asigurrii bunei
desfurrii procesului penal, este discutabil. Mateu: eu cred, din motivele expuse, c poate fi
dispus o msur preventiv astfel cum vei vedea i pentru PJ pentru a o mpiedica de a se sutrage
de la rspunderea penal, sigur c nu prin fug, ci prin alte moduri, adic a unor proceduri care duc la
dispariia PJ.


108

Msurile preventive care pot fi dispuse fa de o PJ:
a) Interdicia iniierii sau suspendarea procedurii de dizolvare sau de lichidare a PJ. De ce s-a
prevzut o asemenea msur n cod? Pentru a se garanta realizarea obiectlui AP, adic
tragerea la rspundere, pentru c dac dispare PJ nu se mai poate realiza obiectul.
b) Interdicia iniierii sau suspendarea procedurii de fuziune sau de divizare a PJ, ori de reducere
a capitalulii social a PJ.
c) Interdicia efecturii unor operaiuni patrimoniale specifice n raport de obiectul PJ care au ca
obiect diminuarea patrimoniului activ al acesteia, msur care este legat i de necesitatea
garantrii reparrii unui prejudiciu, pentru c n situaia n care se diminueaz patrimoniul PJ,
are loc un transfer de bani dintr-un cont sau un alt cont este periclitat reparaia eventualului
prejudiciu cauzat prin infraciune. Cred o asemenea msur are nu numai o natur preventiv,
ci i natura unei msuri asiguratorii, pentru c ea se raporteaz i la principiul garatrii
reparrii re parrii prejudiciului cauzat prin infraciune.
d) Interdicia ncheierii de anumite acte juridice de ctre PJ
e) Interdicia de desfurare de ctre PJ a unor activiti dintre cele care au fost desfurate cu
ocazia svririi infraciunii imputate PJ.
Msura preventiv, indiferent de felul acesteia este nsoit, de regul, i de obligarea PJ de a
plti o cauiune care const ntr-o sum de bani i care are rolul de a garanta respectarea msurii
preventive impuse PJ. Aceasta const ntr-o sum de bani a crui cuantum nu poate fi mai mic de
10.000 lei (legea nu prevede limita maxim). Cauiunea are natura juridc a unui mijloc de garantare
a respectrii de ctre PJ a msurii preventive impuse de OJ competent potrivit legii. Cauiunea se
restituie n momentul n care se pronun fa de PJ o hotrre definitiv de condamnarea, de
renunarea la aplicarea unei pedepse, de amnarea aplicrii unei pedepse, de ncetare a procesului
penal, de achitare. Nu se restituie cauiunea atunci cnd se constat nclcarea cu r-c de ctre Pj a
msurii preventive impune, precum i n situaia n care cauiunea a servit, n ordinea prevzut de
lege mai nti la plata despgubirilor civile datorate prii civile, la plata cheltuielilor judiciare la care
PJ este obligat sau la plata amenzii n situaia condamnrii PJ, amendat fiind singura pedeaps
aplicabil.
Procedura de luare a msurii preventive (Orice dintre cele prevzute de lege)
Mai nti, este de subliniat c fa de PJ poate fi luat una sau mai multe msuri dintre cele
prevzute de lege. Msura preventiv dispus fa de o PJ are o durata determinat, de cel mult 60
zile, durat care poate fi prelungit n faza de UP i meninut n CP i n faza de judecat dup o
procedura asemnntoare alicabile PF de prelungiri i de extindere, dup caz, din 60 n 60 de zile,
fr s se stabileaasc o durat maxim n cursul procesului penal n aceeai cauz i cu privre la
aceeai PJ.
n privina competenei aceasta revine JDL care nu poate dispune luarea sau prelungirea unei
msuri preventive fa de o PJ din oficiu, ci doar la propunerea procurorului care efectueaz sau
supravegheaz UP, dup aceeai procedur care este aplicabil i PF. n CP i n faza de judecat,
poate fi dispus de JCP sau de instan ntotdeauna prin ncheiere motivat, ns nu numai la cererea
procurorului, ci spre deosebire de JDL, ci i din oficiu (JCP i instana poate dispune i din oficiu).

109

Dosarul este transmis de procuror cu rechizitoriu JCP, respectiv instanei de judecat care poate
dispune nu numai la propunere, ci i din oficiu.
ncheierea JDL, JCP, a instanei poate fi atacat cu contestaie n termen de cel mult 24 de la
pronunarea sau comunicare, dup caz. Contestaia se judec de JDL, JCP din cadrul instanei
superioare, instana superioar, dup caz.
Msurile asiguratorii, nu exist particulariti. Sunt aplicabile toate dispoziiile procedurale
din partea general referitoare la msurile asiguratorii care sunt aplciabile i PF, inclusiv prevederea
din art. 249 alin.1 NCPP, pe care Mateu o crede neconstituional, care stabilete competena
procurorului n cursul UP de laurea a msurilor asiguratoriilor prevzute de lege i se prevede o
procedur de contestaie mpotriva ordonanei procurorului. Mateu: ordonanaa procurorului nu
este ca i cum ar fi o nchiere, este un act al procurorului care nu poate fi atact cu contestaie,
contestaia fiind o cale de atac. Legiuitorul face o grav confuzie. Fiind un act al procurorului, el poate
fi atacat cu plngere. Contestaie doar mpotriva ncheierii. Pe de alt parte, alin.1 al art. 249 NCPP
este necosntituional pentru c o msur asiguratorie reprezint o msur care aduce atingere grav
unuia din drepturile fundamentale-dreptul la proprietate i n cazul PF i a PJ. Cine este OJ care are
aceast funcie de garantare a drepturilor i a libertilor, de verficare, de control n faza de UP? JDL.
Aceast funcie trebuia atribuit JDL i atunci era o ncheiere cu drept de contestai, ns ea este
meninut n gestiunea procurorului. n practica, acest lucru face ca msurile asiguratorii dispuse de
procuror n cursul UP s fie foarte greu anulate., dac nu imposibil. Msura asiguratorie trebuie s fie
asigurat de JDL.

Este prevzut i o procedur de informare, att ordonana de PMAP, ct i rechizitoriul
(=actul de sesizare al instanei) se comunic organului care a autorizat nfiinarea PJ sau a organului
care a autorizat PJ, cum este Oficiul Registrului Comerului. n situaia n care nfiinarea PJ nu este
supus unei autorizri sau nregistrri atunci informarea se va adresa organului care a nfiinat PJ.
Totodat i atunci cnd se dispune o msur preventiv fa de PJ, ea se comunic la fel acelorai
categorii de organe de stat care organizez evidena persoanelor juridice. Aceste organe de stat care
au ca principal activitate nregistrarea PJ, au o obligaie de evideniere a oricror schimbri sau
modificri n evoluia unei PJ i are obligaia de informa dup caz, procurorul, JCP sau instana de
judecat cu privire la orice modificri care ar interveni n evoluia unei PJ. O asemenea obligaie de
informare privete i PJ nsi n situaia n care aceasta ar iniia o procedur, dup caz, de lichidare,
de dizolvare, de reorganizare, de fuziune, de divizare sau de reducere a capitalului social, cunoscnd
fiind consecinele pe care aceste operaiuni le pot produce cu privire la rspunderea penal a PJ.
Dac n intervalul de timp cuprins ntre rmnerea definitiv a unei hotrri de condamnare, de
renunare la aplicarea unei pedepse, de amnarea a aplicrii pedepsei i pn la momentul executrii
hotrrii intervine un caz de absorbie sau de divizare a PJ, exist obligaia de informare a instanei
de executare cu privire la existena acestui caz pentru c PJ nou nfiinat n urma fuziunii sau
absorbiiei, precum i PJ a crei patrimoniu a fost redus, diminuat ca urmare a celorlalte operaiuni,
rspunde n locul PJ existente iniial, n sensul c i asum toate obligaiile care revin PJ iniiale, de
aceea este necesar ca aceasta informare s priveasc i patrimoniul care a rmas, restul rmas din
patrimoniul iniial al PJ pentru ca acesta s poat fi avut n vedere cu privire la punerea n executare a

110

hotrrii judectoreti penale n ceea ce privete obligarea PJ la plata unor despgubiri civile pentru
latura civil.
Cellalte dispoziii care sunt considerate derogatorii, completatoare fa de procedura
comun privesc formele de executare a pedepselor aplicate PJ, dup caz a pedepsei principale a
amenzii (nu prezint particulariti) i cea referitoare la punerea n executare a pedepselor
complementare (care prezint prea puin interes).
Acestea sunt prevederile eseniale cu privire la PJ.

Student: la recunoaterea nvinuirii, a spus dna Ionescu c nu ne-ai spus soluiile.
Mateu: art. 396 alin.10 NCPP este aplicabile. V-am spus soluiile. Sunt aceleai. Este
procedur comun, se poate orice soluie, nu numai condamnare, se poate dispune i achitare sau
ncetare a procesului penal. Dup NCPP poate exista cercetare judctoreasc, se poate administra
proba cu nscrisuri, dac se schimb ncadrarea se pot administra probe, dac n vederea schimbrii
ncadrrii sunt necesare probe, ele se administreaz. n realitate, n aceste cazuri n care exist
cercetare judectoreasc, cu excepia probei cu nscrisuri, procedura nu mai este special, ci
procedura comun. Este special numai atunci cnd nu exist cercetare judectoreasc i soluia
atunci nu poate fi dect condamnarea cu beneficiul care este prevzut de art. 396 alin.1 NCPP, adic
cel al reducerii limitelor de pedeaps legal, a celor prevzute n textul de incriminare. Nu nseamn
c instana de fond ca aplica n concret o reducere inculpatului care recunote n totalitate faptele
descrise n actul de sesizare, nu exist nicio garanie. Soluia trebuie s se dea, dac sunt mai muli
inculpai i numai unii au recurs la procedura de recunotere a nvinurii, nu se va dispune
disjungerea, ci inculpaii vor fi judecai deodat i se va da soluie doar dup finalizarea cercetrii
judectoreti, astfel nct dac n urma cercetrii judectoreti rezult c faptele reinute n actul de
sesizre i recunoscute n totalitate de inculpatul cruia i s-a admis cererea de judecat simplificat n
caz de recunoatere a nvinuirii sunt contrare realitii, adevrului, atunci nu i se aplic dei instana
a dat ncheiere prin care a admis forma cererea. Reducerea limitelor legale ale pedepsei este
condiionat i de constatarea de ctre instana de fond n urma cercetrii judectorei a realitii
faptelor reinute n actul de sesizare i recunoscute n totalitate, rezult din alin.10 al art.396.
Inculpatul nu poate recunote dect faptele prevzute n rechizitoriu. Adevrul nu este
condiionat de recunotere, ci de o declaraie care trebui s fie n concordan cu adevrul, nu cu
rechizitoriul. Ideal ar fi c atunci cnd exist o declaraie de recunotere total a faptelor, care este o
condiie de adminisbilitate, este o procedur comun, nu este prevzut la proceduri speciale,
recunoterea nu reprezint un element de noutate, ns n situaia n care exist o recunoatere
total a faptelor ea trebuie s se bazeze pe adevr, de aceea n toate situaiile mai nti este ascultat
pentru c instana are obligaia s verifice prin ascultarea dac ea este credibil, corespunde faptelor
aa cum s-au descris n rechizitoriu i dac privete faptele din rechizitoriu aa cum ele au fost
reinute. Nu este suficient s se ntrebe inculpatul dac recunote. Trebuie s se procedeze la
ascultare, s i se pune ntrebri, s se relateze liber tot ceea ce tie.


111

IV) Procedura n cauzele cu infractori minori
Codul vorbete de infractori minori. Ete un termen foarte urt! (hu!) Nu mai este necesar s
ne argumenteze de ce era necesar o procedur special privind suspecii sau inculpaii minori, privind
UP, judecata sau executarea hotrrii penale n cauzele cu minori.
O asemenea procedur exist n toate legislaiile moderne. Ea este determinat de vrsta
minorilor. Ea exist n paralel cu un drept penal special al minorilor. Dac exist un drept penal
special al minorilor, atunci trebuie s existe i un drept special procedural al minorilor. Ea instituie
reguli speciale de procedur menit s asigur o protecie penal corespunztoare. Este vorba doar
de minorii care rspund penal, adic au vrsta ntre 14-18 ani.
ntruct se face deosebire n ceea ce privete rspunderea penal a minorilor avnd vrsta
cuprins ntre 14-16 ani i ceilali cu vrsta ntre 16-18 ani, exist reguli de procedur speciale care
in seama de aceste diferee.
Procedura n cauzele cu minori poate fi o procedur de UP, una de judecat i una de
executare, innd seama de fazele procesului penal.
1. Procedura special de urmrire:
Exist 2 categorii de reguli speciale:
a) Reguli privind chemarea unor persoane la organul de UP
n cazul n care minorul are calitate de suspect sau de inculpat, avnd vrsta ntre 14-
16 ani, se prevede c OUP se obligat s citeze la ascultarea sau confruntarea minorului
prinii, tutorele, curatorul sau persoana n ngrijirea sau supravegherea creia se afl
minorul n mod temporar, precum i un reprezentant al Direciei de asisten social i de
protecie a copilului n a crei circumscripei are loc audierea sau confruntarea. n consecin
pentru minorii ntre 14-16 ani, citarea acestor persoane este obligatorie, sub sanciunea NR.
Pentru minorii ntre 16-18 ani, citarea acestora categorii de persoane la audiere sau
la confruntare nu mai este obligatorie, ci facultativ, inclusiv citarea Direciei de asisten
social i a proteciei copilului.
b) Reguli privind referatul de evaluare
OUP, n faza de UP, poate dispune efectuarea unui referat de evaluare penal a
minorului care este n competena Serviciului de probaiune de pe lng Tribunalul n a crui
circumscripie teritorial i are domiciliul sau reedina minorului. Obinerea referatului de
evaluare este facultativ, n UP. Acest referat poate conine constatri cu privire la situaia
personal a minorului, cu privire la ntreaga dezvotarea intelectual, fizic i psihic a
minorului, cu privire la modul n care prinii, tutorele, curatorul sau persoana n ngrijirea,
ntreinerea sau sub supravegherea creia se afl minorul i ndeplinete obligaiile fa de
minor, putnd efectua i propuneri pe care le adreseaz OUP, n faza de UP, n privina
soluiilor pe care procurorul le poate dispune n cursul UP. Aceasta este procedura special n
faza de UP.

112

2. Procedura de judecat a minorului
n ceea ce privete compunerea instanei, instana este alctuit din judectori care sunt
anume desemnai s judece cauze cu minori, anume desemani potrivit lege. Compunerea instanei
este special, instana nu este compus din orice judectori, ci doar din judectori anume
desemnai potrivit legii care au o pregtire i o experien n materia minorilor (n cadrul tuturor
parchetelor au fost create i procuori sunt specializai i care au o anumit experien pentru care
este necesar s exist o anumit specializare, trebuie s existe o apropiere, o nelegere, o
comunicare ntre programele judiciare i minori). i Mateu a fost procuror doar n cauze cu minori,
se ocupa cu micui. Nu a fost uor.
Dac pentru faza de UP nu exist o prevedere special, n practic au anumii procurori care
cerceteaz doar cauze cu minori. La fel, n faza de judecat exist prevedere expres i exist o
compunere sepcial. Aceast compunere trebuie meninut pe tot parcusul judecii n cauzele cu
minori.
n faza de judecat aplicabilitatea procedurii speciale n cauzele cu minori este condiionat,
spre deosebire de VCPP, de necesitatea ca la momentul sesizrii instanei, inculpatul s aib vrsta
sub 18 ani. Per a contrario, dac la momentul sesizrii instanei, inculpatul este major, chiar dac a
fost minor la momentul svririi faptei, nu i se aplic procedura special pentru minori, ci i se
aplic procedura comun.

Ce se ntmpl dac inculpatul devine major dup sesizarea instanei?
Procedura rmne pn la capt o procedur special pentru minori.
n cazurile cu minori, judecata se realizeaz de urgen i cu precdere, la fel ca n cauzele cu
inculpai arestai, ceea ce nseamn c termenele de judecat nu pot fi mai lungi de 7 zile. n mod
excepioanl, ele pot fi mai scurte sau mai lungi, dar n principiu ele sunt de 7 zile, pentru c
judecata se face de urgen. De urgen = adic se face n termen scurt, mai scurt dect n cazul
inculpailor majori. Cu precdere = au prioritate cazurile cu minori din numrul total de cauze.
Sedina de judecat n cazurile cu minori este nepublic, prin derogare de la principiul
publicitii. Este permis prezena avocailor, printelui, tutorelui, curatorului sau persoanei n
ngrijirea sau supravegherea creia se afl minorul, a cror citare este obligatorie la judecarea
cauzei, n toate cazurile cu minori. Este obligatorie i citarea Serviciului de probaiune, ntotdeuana
la judecata n cauzele cu minori.
n privina minorilor sub 16 ani, prelunndu-se vechea reglementare se prevede posibilitatea
acestora de a fi ndeprtai din sala de edin dup audiere dac se apreciaz de instan c
actele de cercetare judectoreasc ar putea influena negativ minorul. Fa de VCPP, se mai
prevede i posibilitatea instanei de a dispune ndeprtarea din sala de judecat i a persoanelor a
cror citare este obligatorie (printe, tutore, curator, persoan n ngrijirea sau supravegherea
creia se afl n mod temporar minorul) pentru acelai motiv. Mateu: nu exist nicio raiune

113

pentru ndeprtarea altor persoane dect a minorului. Exist raiune pentru ndeprtarea
minorului.
Se mai prevede n ceea ce privete referatul de evaluare, dac dispunerea efecturrii
acestuia de ctre procuror este facultativ, instana este obligat s dispun ntocmirea referatului
de evaluarea de ctre serviciul de probaiune pentru c referatul poate s conin inclusiv
propuneri cu privire la msurile care le poate dispune instana de judecat, inclusiv soluia pe care
o poate dispune instana de judecat, Serviciul de probaiune poate propune o soluie.
Nu este obligatorie dispunerea referatului de evaluare dac acesta a fost solicitat de procuror
n faza de UP.
Ascultarea inculpatului minor se prevede c ea se realizez doar o singur dat, spre
deosebire de ascultarea inculpatului major care se poate realiza oricnd. Aceast prevedere este n
scopul proteciei minorului. Se mai poate dispune reascultarea minorului numai atunci cnd
instana conseder c este necesar, adic pentru motive temeinice, motive care trebuie s fie
justificate de instana de fond.
Apelul care este deschis mpotriva sentinei penale. Judecata n apel este guvernat de
acelai particulariti, toate regulile derogatorii i completatoare fa de procedura comun
aplicabile judecii n prim instan sunt aplicabile i judecii n apel.

Care este procedura n cazul n care exist inculpai minori mpreun cu inculpai majori n
aceeai cauz penal?
NCPP a fcut o mare confuzie, din dorina de a crea cu orice pre o aparen de noutate fa
de VCPP. Se prevede c, ntr-o asemenea situaie, compunerea rmne cea special, judecata se
realizeaz de judectori anume desemnai potrivit legii. n privina procedurii, se prevede c
procedura este comun pentru ca n alin. urmtor s se prevad. Chestiuni distincte ceea ce evident
reprezinta dispozitii care se contrazic, ca multe altele.

n ceea ce privete punerea n executare a msurilor educative, ea ine seama evident de
noua reglementare a rspunderii penale a minorilor din NCP. Aadar, minorilor nu li se pot aplica
pedepse, ci numai masuri educative privative sau neprivativive de libertate.

n privina msurilor preventive neprivative de libertate, ele cum se pun n executare? Se
pun n executare chiar de instana care d hotrrea definitiv (pentru c legea nu face nicio distincie
sub acest aspect) care are obligaia s cheme condamnatul n caz de condamnare sau n cazul n care
se aplic o msura neprivativ de libertate i de asemenea este chemat printele, tutorele, curatorul,
persoana care se ocup de ngrijirea sau supravegherea minorului, un reprezentant al serviciului de
probaiune n vederea punerii n executare a msurii neprivative de libertate care poate consta dup
caz:

114

ntr-un stagiu de formare civic a minorului
supraveghere minorului
consemnarea minorului la sfrit de sptmn.

Msurile privative de libertate sunt n numr de dou:
1. internarea ntr-un centru educativ
2. internarea ntr-un centru de detenie.

Spre deosebire de punerea n executare a hotrrilor penale definitive contra majorilor,
punerea n executare se realizeaz prin trimiterea de ctre instan a unui extras de pe hotrre
organului de politie. Este vorba despre organul de poliie unde domiciliaz sau i are reedina
minorul. n cazul internrii ntr-un centru de detenie a minorului, trimiterea extrasului de pe
hotrre este nsoit de ordin de interdicie de prsire a rii atunci cnd la momentul condamnrii
definitive minorul se afl n stare de libertate.
Dac minorul se afl n stare de arest preventiv, instanta de executare are obligaia de a
transmite un extras de pe hotrre administraiei locului de deinere n vederea punerii n executare.
Cu aceasta am terminat procedura privind minorii.

V) Procedura drii n urmrire
Darea n urmrire trebuie realizat n cazurile prevzute de lege. Este o procedura speciala, este
vorba de cazurile n care se pune n executare:
un mandat de arestare preventiv
un mandat de executare a pedepsei
o msura de internare medical
o msur educativ de internare ntr-un centru educativ sau de detenie.

Acestea reprezint cazurile cele mai frecvente n practic dac persoana condamnat nu este
de gsit. Este cutat i nu este gsit. Atunci este caz de dare n urmarire.
De asemenea, darea n urmrire s realizeaz i mai este necesar i n caz de evadare din
starea de reinere sau de arest preventiv ori de executare a pedepsei inchisorii, precum i n cazurile
n care condamnatul care este minor a fugit dintr-un centru de reeducare educativ sau dintr-un
centru educativ.
Mai este necesar i n situaia n care exist date ca o persoan care se afl n procedura de
urmrire internaional se afl pe teritoriul Romniei.
Darea n urmrire se solicit:

115

1. n primul caz, cel al punerii n executare al mandatelor sau hotrrilor de internare, se formuleaz
de ctre organul de poliie care are obligaia de punere n executare i care n acest scop procedeaz
la cutarea persoanei indicate n mandat. n cazul n care nu o gsete, ntocmete PV i cere darea
n urmrire i dup caz darea n consemn la frontier.
2. Cnd condamnatul major evadeaz din starea de deinere ori condamnatul minor fuge din unitatea
n care este internat, cererea se formuleaz dup caz de ctre adminstraia locului de deinere sau de
ctre conducerea locului unde este internat minorul.
Scopul DU: se urmrete identificarea, cutarea, localizarea i prinderea persoanei
urmrite. De aceea este de competena Inspectoratului General al Politiei la cererea persoanelor
menionate anterior.
3. In cazul urmritului internaional, legea prevede c solicitarea se poate formula de cel indicat n
legea special. Care este legea special la care se refer NCPP? Legea nr. 302/2004 privind
cooperarea general n materie penal internaional. n acest caz, competena de a cere, de a
solicita IGP darea n urmrire general a unei persoane care este urmrit internaional revine
PROCURORULUI din cadrul Parchetului de pe lng Curtea de Apel.

Urmrirea = activitile de identificare, localizare, cutare i prindere se realizeaz de ctre
structurile specializate ale MAI (adic de poliiti specializai n astfel de activiti) sub
supravegherea procurorului. Competena aparine unui procuror din cadrul Parchetului Curi de
apel. E vorba despre procurorul din cadrul Parchetului Curii de Apel n a carei circumscripie se afl
instana de executare care supravegheaz ntreaga activitate de urmrire pentru care se urmrete
punerea n executare a pedepsei sau dup caz de Procurorul de la Curtea de Apel n a crui
circumscripie se afl Parchetul care supravegheaz sau efectueaz urmrirea penal pentru punerea
n executare a unui mandat de arestare preventiv. Atunci cnd procurorul solicit arestarea
preventiv a unei persoane care nu este de gsit, dac judectorul de drepturi i liberti = JDL
dispune prin ncheiere arestarea preventiv n lips a persoanei, n aceast situaie chiar procurorul
care supravegheaz aceste activiti de identificare, localizare, cutare i prindere precede la
punerea n executare a mandatului de arestare preventiv.
Mateu: n situaia n care DIU privete o persoan care a evadat sau care a fugit dup caz din
unitatea de internare n care se afl minorul, competen trebuie s aparin parchetului n a crei
circumscripie se afl administraia locului de deinere ori unde este internat minorul n vederea
executrii msurii educative privative sau neprivative de libertate.
Care sunt modalitile de urmrire? Acestea sunt:
supravegherea tehnic, pe care o tii i fac trimitere la toate dispoziiile din partea general
privind supravegherea tehnic
reinerea, predarea i percheziionarea corespondenei/obiectelor persoanei interesate,
percheziia
ridicarea de obiecte sau nscrisuri- e vorba de ridicarea silit.


116

Supravegherea tehnic, reinerea, predarea i percheziionarea corespondenei/obiectelor
persoanei interesate, precum i percheziia domiciliar despre aceasta din urm este vorba dei
codul nu face nicio distincie, nu se pot realiza DE ORGANELE DE POLIIE dect cu autorizarea JDL
care are competen.
Cnd se consider finalizat urmrirea? Cnd fie dispar temeiurile, de ex n caz de deces
sau cnd s-a obinut printr-o cale de atac extraordinar o soluie de necondamnare, precum i cnd
persoana urmrit este prins. n aceast situaie, se procedeaz la revocarea ordinului de dare n
urmrire .
n orice caz, ordinul de dare n urmrire general care este dat la nivel naional, pt a fi pus n
aplicare se COMUNIC ATT ORGANULUI JUDICIAR CARE L-A SOLICITAT ct i organului de stat care
are competen de eliberare a pasaportului de persoane ct i poliiei de frontier n vederea drii
n consemn.
n cazul prinderii persoanei urmrite, precum i n cazurile n care nu mai este temei dup
modificrile introduse de legea de aplicare, procurorul care este principalul beneficiar i cel care
supravegheaz activitatea organului de poliie dispune prin ordonan incetarea drii n urmrire.

VI) Procedura reabilitrii
Procedura de reabilitare este reglementat de NCPP n termeni asemntori cu VCPP.
Facem distincie ntre cele 2 feluri de reabilitri:
1. De drept, care intervine potrivit NCPP, care la fel nu se ndeprteaz de VCPP, la mplinirea
termenului pvz de lege, care este un termen de cel mult 3 ani, n cazul infraciunilor
pedepsite cu pedeapsa amenzii sau cu nchisoare de 2 ani, sub condiia ca cel condamnat s
nu svreasc o nou infraciune nuntrul termenului pvz de lege.
Reabilitarea de drept nu tb constatat printr-o hot judectoreasc. Ea se constat pe cale
administrativ dup NCPP n sensul c persoana nsrcinat cu organizarea evidenei cazierului
judiciar este cea care la mplinirea termenului pvz de lege procedeaz la tergerea meniunii privind
condamnarea persoanei interesate.
Mateu: Cu toate acestea, se pune problema de a ti dac persoana condamnat poate s
solicite instanei de judecat constatarea reabilitrii de drept. Dup prerea mea, nu este nicio
interdicie pentru o asemenea solicitare atunci cnd organul administrativ nu procedeaz la
tergerea meniunii privind condamnarea.

Reabilitarea este o instituie cunoscut n drept penal, care atunci cnd intervine are ca efect
nlturarea unor interdicii, decderi i a incapacitilor care decurg din condamnare. De aceea
condamnatul are interesul ca atunci cnd s-a mplinit termenul prevzut de lege s se constate c
intervine reabilitarea.
2. Reabilitarea judecatoreasc tb solicitat i tb dispus de instan.

117

Care instan este competent s soluioneze cererea de reabilitare? Cererea poate fi
formulat n pp de persoana condamnat, dar se poate formula i dup decesul persoanei
condamnate de ctre soul sau rudele apropiate ale persoanei condamnate. Este vb de instana de la
locul unde domiciliaz persoana condamnat, i dac nu mai domiciliaz pe teritoriul rii instana de
la ultimul domiciliu.
Pentru a fi valabil cererea de reabilitare tb s conin:
date privind numele prenumele i calitatea persoanei condamnate care formuleaz
cererea
dac este formulat de ctre o alt persoan dect condamnatul tr s menioneze i
gradul de rudenie.
date privind adresa unde locuiete persoana condamnat de la momentul formulrii
cererii.
se indic n cerere i hotrrea judectoreasc de condamnare definitiv, adic ultima
hotrre, cu artarea datei pronunrii i a nr hotrrii i a nr dosarului.
se indic i localitile unde a locuit persoan condamnat din mom n care a fost
executat hotrrea i pn la momentul formulrii cererii, inclusiv locurile de munc
pe care le-a avut.
se va indic dac condamnatul a achitat cheltuielile la care a fost obligat i despgubirile
civile n latura civil a procesului penal.
toate elementele care sunt necesare n ceea ce privete comportamentul pe care l-a avut
persoana condamnat n tot intervalul de timp de la executare i pn la momentul
efecturii cererii.
n situaia n care a intervenit prescripia executrii pedepsei, e necesar ca persoana
condamnat s indice toate localitile n care a locuit i locurile de munc pe care le-a avut din
momentul pronunrii hotrrii definitive pn la momentul formulrii cererii.
n situaia n care cererea nu conine date privind localitile unde a locuit persoana
condamnat n tot acest interval de timp din momentul executrii pn n mom fomulrii cererii, nici
la prima nfiare i nici la termenul acordat de instan n acest scop, instana va respinge cerera de
reabilitare. Dac de asemenea nu a indicat adres unde locuiete, iar persoan condamnat nu s-a
prezentat la termenul stabilit pt nfiare, la fel instana respinge cererea de reabilitare. Acestea
sunt cazuri n care instana poate s resping cererea pt condiiile de form.
Ce se ntmpl cnd cererea este introdus prematur adic nu este ndeplinit termenul
prevzut de lege, termene diferite n raport de interesele aplicabile?
La fel, n situaia n care instan constat c nu e indeplinit condiia termenului, respringe cerera
de reabilitare. O nou cerera n principiu poate fi fomulat n cazul termenului, doar dup mplinirea
termenului pvz de lege, iar n celelalte dou cazuri formale anterioare, practic cererea poate fi
formulat oricnd.

Ce se ntmpl cnd instana constat c persoan condamnat n-a achitat cheltuielile
judiciare/ despgubirile civile la care este obligat prin hotrre definitiv?

118

tiut fiind c ndeplinirea acestor obligaii reprezint o condiie care privete temeinicia cererii de
reabilitare, n aceast situaie n pp instana respinge cererea c nentemeiat.
Instana poate admite cererea dac exist elemente de fapt dovedite din care => c persoana
condamnat se afl n imposibilitate de a achita cheltuielile. Totodat, instana are posibilitatea ca n
acest scop s acorde un termen care nu poate fi mai lung de 6 luni pt a decide cu privire la modul de
soluionare a cererii de reabilitare.
Hotrrea instanei este o SENTIN, procedura fiind o procedur de judecat n prim
instan, care e supus contestaiei n termen de 10 zile de la comunicare. Decizia dat asupra
contestaiei este o decizie definitiv, care n vederea punerii n executare se comunic serviciului de
cazier judiciar care va proceda la tergerea meniunilor privind condamnarea.

VII) Procedura reparrii pagubei materiale sau a daunei morale n caz de
eroare judiciar sau n caz de privare nelegal de libertate ori n alte
cazuri
Noutate acestuia cod n raport de VCPP este c a extins cazurile de obligare la REPARAREA
PREJUDICIULUI CAUZAT pt toate cazurile de eroare judciar, e vb de toate cazurile de eroare judiciar
constat n urm unei cereri de revizuire precum i eroarea judiciar constatat ca urmare a
admiterii unei cereri a judecii n lips. Repararea prejudiciului poate fi cauzat i n situaia n care
o hotrre de condamnare, renunare sau amnare a aplicrii pedepsei nu a fost urmat de
executare. Repararea nu este condiionat de executarea hotrrii judectoreti rmas definitiv.
Ca atare este suficient s se constate c a existat o eroare judiciar.
Totodat este admisibil i n cazurile n care a fost dispus o msur preventiv privativ de
libertate cu nclcarea dispoziiilor legale. E vb de reinere, de arestare preventiv i arestul la
domiciliu.
n caz de eroare judiciar e necesar s exist o hotrre de achitare , iar n caz de reinere sau
de arestare la domiciliu/ preventiv e necesar s exist o ordonan a procurorului sau o ncheiere a
instanei prin care s se constate nelegalitatea msurii.
ACIUNEA pt repararea prejudiciului cauzat este de competena tribunalului n a crui
circumscripie i are domiciului sau reedina petentul i se ndreapt mpotriva Statului
reprezentat de Ministerul Finanelor.
Este o aciune civil n reparaie, de aceea e necesar s se determine felul i cuantumul
prejudiciului cauzat. Prejudiciul poate fi cauzat direct persoanei condamante sau poate fi cauzat i
familiei acesteia sau persoanelor apropiate. El se stabilete prin orice mijloc de prob. Se ine seama
i de durata msurii preventive dispuse sau a pedepsei.
Aciunea civil se introduce ntr-un anumit termen i anume de 6 luni de la data pronunrii
hotrrii definitive. Instana poate admite sau respinge cererea, n caz de admitere a cererii aciunii

119

i de obligarea statului la repararea prejudiciului. Statul are dreptul la o aciune n regres mpotriv
persoanelor, n cazul n care se constat fie reaua-credin, fie culp grav pt cauzarea prejudicului.
Noutatea fa de VCPP este c statul nu este obligat s introduc aciune n regres mpotriv
persoanei culpabile, adic mpotriva membrului autoritii judiciare care a acionat n exercitarea
profesiei, ci aciunea n regres este facultativ ceea ce este un mare neajuns. Statul trebuia s i
menin obligaia de a introduce o aciune n regres, deoarece sunt situaii numeroase n care se
dispune o soluie de achitare fundamentat evident pe activiti judiciare, pe acte de procedura
care sunt efectuate cu rea-credin de membri ai organelor judciare penale i care nu mai sunt trai
la rspundere de stat dect facultativ, ceea ce atrage situaii negative i pentru responsabilizarea
orhanelor judiciare. Justiia tr ntrit fiind o condiie absolut obligatorie pt asigurarea imparialitii
i obiectivitii procesului penal.
!!! Hotrrea pronunat este o sentin, ea nu este definitiv.

VIII) Procedura n caz de dispariie a dosarelor judiciare i a nscrisurilor
judiciare
Dosarul judiciar este o consecin a formei scrise.
Sunt situaii n practic n care un dosar judiciar este rtcit sau nu se mai gsete un nscris
procedural att n faz de urmrire, camer preliminar sau judecat.
Ce se ntmpl n situaia n care nu se mai gsete un dosar sau document?
Mateu: A fost o cauza la Tribunal n care un dosar a fost pierdut i era o cauza important, cu
inculpai arestai. S-a dispus efectuarea de cercetri, dar fiind o cauza definitiv acum pot s va spun
c nu am fost de acord. s-a descoperit c de fapt o persoan din interior, un grefier din cadrul
Tribunalului a luat dosarul i i-a dat foc. Persoan a fost cercetat i mai apoi arestat i trimis n
judecat. n aceast situaie, este problematic situaia dosarului i se dispune fie nlocuirea, fie
restituirea.
nlocuirea e posibil cnd exist copie oficial. nlocuirea e posibil dac exist copii oficiale,
atunci se poate nlocui dosarul cu aceastea, de pild, n situaia cnd au fost efectuate copii
certificate, c de exemplu, atunci cnd lipsete de la dosar un nscris, ordonant de punere n micare
a aciunii penale. n situaia n care se gsete copia oficial, c atunci cnd au fost comunicate
inculpatului, acestor persoane li se va cere s o prezinte pentru nlocuirea actului original cu copia
certificata.
nlocuirea se dispune de procuror prin ordonana n cursul urmririi penale i prin ncheiere n
cursul judecii. ncheierea este definitive, nu este supus unei ci de atac.
n situaia n care nu se gsete nici nscrisul original, nici o copie certificat se dispune
reconstituirea. Reconstituirea se dispune de ctre procuror n cursul urmririi penale, de ctre
judectorul de camer preliminar sau instan prin ncheiere i poate realiza prin orice mijloc de
prob, inclusiv audieri de martori (persoanele sunt din nou chemate i ascultate), nscrisuri,

120

expertize. Reconstituirea este o procedura ndelungat i extrem de complex, aa a fost i n acel
caz de care v-am spus.
Hotrrea data n urma reconstituirii este supus cii de atac a apelului.

IX) Procedura privind cooperarea judiciar internaional i punerea n
aplicare a tratatelor internaionale n materie penal
n ceea ce privete cooperarea penal internaional, NCPP este foarte lacunar. Se prevede
c sunt aplicabile toate actele juridice ale UE i de asemenea se aplic tratatele internaionale la care
Romnia este parte. De asemenea, nafara acestor reglementri se aplic i legea special intern,
Legea nr 302/ 2004.
Actele de procedur ntocmite n Romnia n faza de urmrire penal de echipe de cercetare
din statele membre, produc efecte juridice similar cu cele ale organelor de urmrire penal interne.
iar in privinta dispozitiilor referitoare la latura civil din hotrrile penale pronunate n strintate,
ele se aplica pe teritoriul tarii noastre. Dup toate reguleile care guverneaz recunoterea hotttilor
judectoreti civile, dup regulile din NCPC.

X) Confiscarea special sau desfiinarea unui nscris nc az de clasare sau
renunarea la urmrirea penal
n cazul n care n curusl urmririi penale procurorul dispune clasarea sau renunarea, va
sesiza judectorul de camera preliminar n vederea confiscrii speciale sau desfiinrii unui nscris.
n acest caz odat cu sesizarea, procurorul e obligat s nainteze JCP i ordonana (clasare/renunare
la UP) i dosarul de UP. JCP se pronun printr-o ncheiere n camera de consiliu fr participarea
procurorului i a prilor prin care dup caz, poate s dispun:
confiscarea special
desfiinarea unui nscris (total sau parial).
Cnd JCP nu admite cererea formulate de procuror va dispune restituirea lucrurilor sau dac
exist i msur asiguratorie, revocarea acesteia. ncheierea JCP este supus cii de atac a
contestaiei n termen de trei zile de la comunicare. Se mai prevede i obligativitatea motivrii
ncheierii, n caz contrar s-ar considera ca inadmisibil de ctre JCP de la instana superioar.


121

EXECUTAREA HOTRRILOR PENALE

Este o faz distinct a procesului penal. Ea privete dou categorii de hotrri:
1. hotrrile penale definitive;
2. hotrrile penale care sunt nedefintive dar sunt executorii potrivit legii, cum sunt cele
privind msurile preventive, de siguran, asiguratorii care sunt executorii.

Cnd rmn definitive hotrrile primei instane?
Dac nu se exercit calea de atac:
la expirarea termenului de apel prevzut de lege
n situaia n care dei s-a declarat apel, apelul s-a retras.
De asemenea hotrrea penal ale primei instane rmne definitiv i din momentul
pronunrii, cnd dac s-a declarat apel, apelul declarat a fost respins de ctre instana de apel.
Precum i atunci cnd retragerea apelului declarat a avut loc dup declararea termenului de apel
situaie n care retragerea se constat de ctre instana de apel.
Hotrrea penal a instanei de apel rmne definitiv n sit n care apelul a fost admis de
ctre instana de apel. n aceast situaie, hotrrea penal rmne definitiv la data la care apelul a
fost soluionat, la momentul pronunrii deciziei instanei. O reglementare similar este i n cazul n
care o ncheiere este supus cii de atac a contestaiei.

PUNEREA N EXECUTARE A HOTRRII PENALE DEFINITIVE e guvernat de caracterul
jurisdicional al executrii. Jurisdicionalitatea e una din trsturile predominante ale fazei de
executare, potrivit creia executarea se realizeaz de aa-numita INSTAN DE EXECUTARE. Adic o
instan care are aceast funcie de a asigura executarea hotrrilor i a celorlalte care dac nu sunt
definite, sunt totui executorii.

Cine este instana de executare?
Regula este c instana de executare este prima instan, ntotdeauna. Adic instana care a
judecat cauza n fond, indiferent de instana la care a rmas definitiv ultima hotrre. De la aceast
regul exista o singura exceptie: atunci cnd prima instan este Secia Penal a ICCJ, iar instana de
executare este tribunalul Bucureti sau tribunalul militar.
n situaia n care hot penal rmne definitiv n apel, instana de apel este obligat s trimit
instanei de executare un extras de pe hotrre n ziua pronunrii cu toate datele necesare n
vederea emiterii mandatului de executare n aceeai zi. Ea se trimite prin fax, prin mail, printr-un
agent procedural pt c e necesar s fie primit n aceeai zi de instana de executare.
n cadrul instanei de executare exist unul sau mai muli judectori care sunt anume
desemnai pt punerea n executare a hotrrii penale care poart denumirea de judector delegat cu
executarea. Ei au aceast misiune de punere n executare a hotrrii.

Punerea n executare privete:
Pedeapsele principale:
n cazul persoanei fizice nchisoarea i amenda
n cazul persoanei juridice doar amenda

122

Pedepsele complementare.

Punerea n executare a pedepsei deteniunii pe via sau a nchisorii se realizeaz prin emiterea
unui mandat de executare a pedepsei, care conine toate datele necesare pt executare. El se emite
n 3 exemplare i se aduce la ndeplinire de organul de poliie n a crui circumscripie domiciliaz sau
i are reedina condamnatul. El are obligaia ca n aceeai zi s procedeze la cutarea persoanei
condamnate la domiciuliu n scopul executrii mandatului. Se emite o dispoziie pentru ptruderea n
domiciliul sau reedina persoanei condamnate fr s fie necesar o autorizare din partea
judectorului, ptrunderea este autorizat prin chiar mandatul de autorizare care este emis.

Mandatul de executare conine toate datele necesare:
instana care a emis mandatul
date privind denumirea instanei care a pronunat hot penal care se executa care este
defintiv
Date privind nr i data pronunrii hotrrii
Toate datele privind identitatea persoanei condamnate ;
Pedeapsa aplicat care se execut inclusiv pedeapsa complementar
Timpul de reinere, de arestare preventiv i de arest la domiciliu care se deduce din
pedeapsa aplicat
Fapta care se execute
Ordinul de arestare
Semntura judectorului delegat

Nu este necesar ca organul de poliie s prezinte la domiciliul sau reedina persoanei
condamnate n situaia n care condamnatul se afl la sediul poliiei. De regul, condamantul se
prezint n mod voluntar, mai ales dac face parte din categoria ,,gulerelor albe,,. ns sunt i situaii,
destul de numeroase, n care condamnatul nu se prezint, ba mai mult, i pregtete ieirea, pn n
momentul n care rmne definitiv hotrrea, el este undeva departe. n aceast situaie organul de
poliie va proceda la darea n urmrire i la darea n consemn la frontier n vederea localizrii,
identificrii i prinderii persoanei cutate n vederea punerii n executare.

Executarea e guvernat de pp imedialitii. De exemplu, n situaia n care rmne definitive
hotrrea la ICCJ iar persoana condamnat locuiete ntr-o localitate care se afl la distan de ex. n
Satu Mare. El nu poate fi oprit pn n momentul n care ajunge mandatul de executare. Tr s
realizai ce nseamn aceast punere n executare i de ce este necesar s pun imediat n
executare, adic chiar n ziua n care rmne definitiv hotrrea. Este urmat de etapele de:
Trimitere a extrasului de pe hotrre instanei de executare
Emitere mandatului de executare de catre judecatorul delegat cu executarea din cadrul
instanei de executare
Trimiterea mandatului de executare organului de politie, care la fel se realizeaz prin mail,
prin fax etc, i n aceeai zi organul de poliie se prezint la adresa indicat n mandat, unde
locuiete condamnatul, pentru a-I nmna acestuia un exemplar al mandatului i pt a-l
conduce la locul de executare care este cel mai apropiat de locul unde acesta i are

123

domiciliul sau reedina. Este dus chiar la arestul poliiei de obicei. Dac este gsit pe drum,
este dus n locul cel mai apropiat de arest pentru executare.
Primire i nregistrare n acel loc, n zilele urmtoare condamnatul va fi transferat la cel mai
apropiat penitenciar, unde acesta i are domiciliul sau reedina. Mateu: n dosarul
Transferurilor, cred c s-a pregtit executarea la Penitenciarul Poarta Alb deoarece i-a
pregtit un buletin de Constana i-a pregtit mutaia. Pentru c tia c penitenciarul ar fi
altul.
Dac se afl deja n stare de arest preventiv, la fel ca n cazul minorilor internai, mandatul
de executare se va trimite administraiei locuilui de deinere care l va comunica
condamnatului i va ntocmi PV n care va consemna nceperea executrii i care se semneaz
de comandantul locului de deinere i de deinut.

De la acest principiu exist i excepii, cazuri n care totui executarea nu se realizeaz
imediat. Care sunt aceste cazuri? Cazurile de amnare i de ntrerupere a executrii
pedepsei.
n acest caz amnarea executrii pedepsei reprezint o derogare de la regula executrii
immediate a poedepsei. Amnarea executrii pedepsei este preluat din VCPP, cu deosebirea c nu
este caz de amnare motivul familial de ordin social, care a existat anterio. n VCPP se prevedea c
executarea pedepsei poate fi amnat i atunci cnd se poate constat c pe baza unor mprejurri
de fapt c executarea imediat a pedepsei ar produce consecine defavorabile cu privire la situaia
personal, familial sau de la locul de munc. De aceea, se prevedea un timp de trei luni de zile n
care i se permitea s i rezolve problemele. NCPP nu a mai preluat acest caz, datorit modificrilor
aduse prin legea de executare, e vorba despre Legea nr. 254/2013 care reglemeteaz o serie de
activiti socio educative i modaliti de executare a pedepsei, inclusive desfsurarea a o serie de
activiti profesionale, motiv pt care nu mai este necesar un asemnea motiv de amnare. Practic
acum au mai rmas dou motive.

1. ntemeiat pe o boal grav ntemeiat n mod obligatoriu pe o expertiz medico-legal din
care tr s => imposibilitatea de executare a pedepsei i apoi s => c boala de care sufer
condamnatul nu poate fi tratat n reeaua sanitar a penitenciarului. Datorit specificului
bolii de care sufer condamnatul, boala nu poate fi tratat cu asigurarea unei paze
permanente i n toate aceste cazuri, numai dac prin lsarea n libertate nu se creeaz un
pericol pt ordinea public.
Mateu: Modul de reglementare a acestui caz este extrem de deficitar. Mai nti se prevede
c este un caz obligatoriu de expertiz medico-legal. Boala tb s fie constat printr-o expertiz. De
asemenea, din cuprinsul expertiuzei tr s rezulte c boala nu poate fi tratat n reeaua sanitar a
penitenciarelor.
Cnd nu poate fi tratat n acest loc?
Mateu: Nu exist boal care s nu poat fi tratat n reeaua sanitar a penitenciarelor. n
schimb, exist de fapt boal incurabil, care nu poate fi tratat nici n reeaua spitalelor naionale nici
a penitenciarelor. Chiar i atunci cnd nu exist specialiti, exist posibilitatea de a chema un medic
de oriunde, chiar din strintate, dac este necesar. Se adduce toat paratura neceaar chiar.
V spuneam c este caz de expertiz medico-legal obligatorie. Personal, consider c nu era
necesar s se prevad o expertiz medico-legal. Exist boli care sunt grave, care sunt manifeste i

124

care sunt dovedite pe baz inscrisurilor medicale existente. Exist un risc ca o asemenea expertiz s
dureze mult, iar bolnavul s se afle ntr-o stare avansat de boal, de pild, o tumoare. A fost un caz
n care unuia I s-a fcut ru n sala de judecat, instana a fost nevoit s suspende edina i s
cheme salvarea. A fost nevoie de resuscitare, respectivul a intrat n com. De aceea, cred c expertiza
ar tr s fie facultativ, s fie dispus atunci cnd este necesar, deci cnd instana apreciaz acest fapt.
De asemenea, nu cred c este susinut prevederea din NCPP care stabilete c amnarea pe motiv
de boal nu poate fi dispus dect dac se poate stabili c internarea sub paz permanen ntr-o
unitatae spitaliceasc din cadrul Ministerului Sntii nu este posibil datorit specificului bolii de
care sufer cel condamnat. Pt c exist premisele ca de la acest moment oricand instana s amne
cererea, dar este posibil tratatrea ntr-un astfel de loc cu asigurarea pazei permanente. Am formulat
pentru un fost client o astfel de cerere deoaree suferea de mai multe boli grave i a fost internat cu
paz ntr-un spital judeean i era efectiv nctuat de patul de spital. Aceast stare cu certtitudine i-a
grbit moasrtea deoarece a decedat chiar n timpul executrii pedepsei. Am sesizat CEDO. Dar
consecinele unui asemenea mod de executare din pcate s-au produs i sunt iremediabile.
De asemenea, cred c nu mai era necesar condiia ca acel lsare n libertate a
condamnatului s nu prezinte pericolul concret. Reglementarea din acest cod este deficitar tiind
fiind c pericolul se diminueaz n cazul n care condamnatul sufer de o boal grav.

2. Cazul care const n aceea c persoan condamnat (femeia) este gravid SAU are n
ngrijire un copil de pn la 1 an. Pentru primul caz, acela de boal, legea nu prevede care
este durata determinat, ea urmeaz a fi stabilit prin concluziile raportului de expertiz. n
cazul 2 bazat pe starea de graviditate sau n care condamnata are n ngrijire un copil,
amnarea executrii pedepsei se dispune pn n momentul ncetrii cauzei care o justific.
Adic, pentru cazul de graviditate amnarea poate fi dispus pe durat concediului legal,
adic prenatal i post natal potrivit legii, vezi codul muncii, iar pt cel de-al doilea caz pe
durat n care femeia condamnat are n ngrijire un copil fr a se depi ns vrst de
un an cu condiia ca persoan condamnat s aib copilul n ngrijire.
Mateu: acest al doilea caz dup prerea mea, este aplicabil tuturor persoanelor condamnate
indiferent de sex, deoarece este posibil ca minorul s se afle n ngrijirea tatlui condamnat, de aceea
i acesta din urm poate solicita o astfel de amnare, dar cu acele limite.

Amnarea executrii pedepsei poate fi cerut de oricare din pri precum i de ctre
procuror. Este de competen instanei de executare.
Hotrrea se numete sentin i este executorie din momentul pronunrii, este supus
cii de atac a contestaiei n termen de 3 zile de la comunicare. Contestaia formulat de procuror
mpotriva sentinei nu are effect suspensiv de executare, ea este executorie odat rmas definitive,
ceea ce este un element pozitiv
Odat rmas definitive aceast hotrre de amnare a pedepsei, ea se va nscrie, meniona
n registrul de eviden a instanei de executare.

Sub aspectul procedurii, cererea de amnare nu se va nregistra direct la instan de
executarea, ci la judectorul delegat cu executarea. Este noutatea acestui cod, el o va verifica sub
aspectul competenei. n situaia n care consider instana competen va dispune efectuarea unei
expetize medico-legale pe baz inscrisurilor medicale ataate la cerere. Abia dup ntocmirea

125

raportului de expertiz medico-legal judectorul delegat cu executarea va sesiza instana de
executare n vederea soluionrii cererii.

ntreruperea este posibil. Cazurile sunt aceleai cu cele de amnare. Diferena fa de
codul anterior este c dac amnarea executrii pedepsei este de competena instanei de
executare, ntreruperea este de competena INSTANEI n a crei circumscripie teritorial se afl?
Poate fi cerut pt motivele, i de administraia locului de detenie. De ex. sunt femei
condamnate care chiar urmresc s rmn gravide pt a beneficia de ntrerupere sau de amnare
naintea nceperii executrii. A fost un caz n care o femeie a avut 7 nateri i i mai trebuiau nc vreo
dou s termine de executat. Au fost cereri succesive de amnare. Sunt camere de vizit la
penitenciar dup cum ai vzut. La fel hotrrea prin care se dispune ntreruperea se numete
sentin i este executorie din momentul pronunrii, este supus cii de atac a contestaiei n
termen de 3 zile de la comunicare.
Totodat n cazurile de ntrerupere instana de la locul de detenie are oblige s comunice
imediat un extras de pe hotrre instanei de executare n vederea iniierii ntreruperii.

Ce se ntmpl cnd judectorul delegat cu executarea constat existena unor nelmuriri
legate de punerea n executare sau a unor incidente procedurale?
n acest situaie, judectorul delegat cu executarea va sesiza instana de executare, iar
aceasta din urm rezolv nelmuririle legate de punerea n executare sau incidentele procedural
dup o procedur numit procedura n faa instanei de executare.
Reguli:
Citarea condamnatului este obligatorie
Participarea procurorului este obligatorie
edina de judecat este public
Hotrrea prin care se pronuna instana de executare se numete sentin
Este supus cii de atac a contestaiei n termen de 3 zile de la comunicare.
Comunicarea hotrrii este obligatorie
Asigurarea asistenei juridice obligatorii n cazurile prevzute la art. 90

n cazul n care instana de executare este sesizat cu o cerere de ntrerupere a executrii
pedepsei este ca un element de noutate, obligatorie citarea administraia locului de deinere.

CONTESTAIA LA EXECUTARE

Nu este o cale de atac, ci O CERERE care se formuleaz contra executrii. Ea este admisibil
ntre intervalul cuprins ntre punerea n executare i efectuarea unui act de executare a hotrrii.
Este reglementat n art. 598 care prevede patru cazuri de contestaie la executare.
a) cnd s-a pus n executare o hotrre care nu era definitiv; este posibil atunci cnd se pune n
executare penal nainte de comunicare. ntruct termenul de apel curge de la comunicare hotrrii.
Rezult c ntr-o astfel de situaie ne aflm n faa unei proceduri nedefinitive care nu este
executorie.
b) cnd executarea este ndreptat mpotriva altei persoane dect cea prevzut n hotrrea de
condamnare; Am avut astfel de cazuri. De pild, un nvtor care avea acelai nume, pn i numele

126

prinilor, cu excepia unei date care diferea. Avea pn i aceleai semnalmente, era n grad de
rudenie cu persoana condamnat. Persoana a fost ridicat pe baza propriei declaraii care ulterior a
fost comparat. ns nvtorul a fost ncarcerat i aproape a executat un an din pedeaps. Era la
penitenciarul Arad, iar eu eram procuror stagiar. A fcut numeroase cereri acest condamnat i ntr-un
trziu a ajuns dosarul pe mna mea, am luat dosarul, am fcut cercetri i am descoperit c nu era
persoana condamnat. S-a pus problema care era calea procesual, care era acesta? A formulat o
astfel de cerere extraordinar, dl nvtor a fost pus imediat n libertate i s-a emis mandat de
executare pe numele celelaltei persoane i s-a pus problema reparrii prejudiciului printr-o
ncarcerare pe nedrept. S-a pus problema i a unei aciuni n regres contra autoritilor care au
procedat la executare, a procurorilor care au participat la edina de judecat, a poliitilor. Fiecare
dintre procurori, n virtutea solidaritii acestora, fiecare a pltit din salariul lor.
c) cnd se ivete vreo nelmurire cu privire la hotrrea care se execut sau vreo mpiedicare la
executare; Hotrrea are numeroase neclariti. De ex. nu se specificp timpul care trebuie dedus
din arestare. Sau se dispune obligarea condamantului la prestarea unei munci n folosul comunitii,
ns nu se indic unitatea unde tr s execute i tii c n reglemetarea actual se indic dou uniti.
Sau se dispune confiscarea special, ns nu se indic cu exactitate care sunt bunurile. Sau se dispune
desfiinarea unro nscrisuri fr s se indice nscrisul. Este clar c ne aflm n prezena unei hotrri al
crui dispozitiv necesit nite lmuriri. Sau exist un incident care mpiedic executarea. De pild,
ntre timp ca urmare a exercitrii unei ci de atac extraordinare, de ex. recursul n casaie, s-a dispus
suspendarea executrii. De aceea, doar pt acest caz, competena revine instanei care a pronunat
hotrrea al crei dispozitiv necesit nite lmuriri, precum i n cazul n care a intervenit un
impediment la executare.
d) cnd se invoc amnistia, prescripia, graierea sau orice alt cauz de stingere ori de micorare a
pedepsei. Cazul amnistiei i al graierii este un caz particular. Cnd condamantul are interes s
fomuleze cerere de contestaiei a executrii pedepsei? Atunci cnd aplicarea amnistiei i a graierii se
realizeaz chiar de judectorul delegat cu executarea i acesta constat c nu sunt ndeplinite aceste
condiii pentru admiterea cererii de graiere sau amnistie. Pentru c acel condamnat nu are nicio cale
de atac poate formula contestaiei la executare i poate cere instanei de executare s constate c
sunt ndeplinite condiiile pentru admiterea cererii de graiere sau amnistie, c judectorul delegat
cu executarea n mod greit nu a fcut aplicarea legii.
n cazul prescripiei nu este vorba despre prescripia rspunderii penale, ci de prescripia
executrii pedepsei. Cand a intervenit prescripia rspunderii penale este caz de CONTESTAIE N
ANULARE.
Contestaia la executare se dispune dup caz de instatna de executare sau de instana care a
pronunat hotrrea ca n cazul de la litera c, printr-o sentin care nu este definitiv i este supus
cii de atac a contestaiei n termen de 3 zile de la comunicare.
De citit din cod: LIBERAREA CONDIIONAT.

Drept de Procedura Penala. Partea Specială N CPP 2014

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept de Procedura Penala. Partea Specială N CPP 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept de procedur penal.

Partea special 2014

S-ar putea să vă placă și