DREPT PROCESUAL CIVIL

- SUMAR PARTEA I
1. Principiile fundamentale ale dr.pr.civ.
2. Participanii la procesul civil.
a) intervenia
b) chemarea n judecat a altor persoane
3. Aciunea civil.
4. Competena instanelor judectoreti.
5. Actele de procedur.
6. Termenele de procedur.
7. Sanciuni procedurale.
8. Cheltuielile de judecat.
PARTEA II - Desfurarea judecii n faa primei instane
1. Etapa pregtitoare.
2. Dezbaterea cauzei n edin public.
3. Deliberarea i pronunarea hotrrii judectoreti.
PARTEA III - Cile de atac.
1. Apelul.
2. Recursul.
3. Contestaia n anulare.
4. Revizuirea.
5. Recursul n interesul legii.
PARTEA IV - Proceduri speciale
1. Procedura necontencioas.
2. Procedura arbitrajului privat. (scoas)
3. Ordonana preedinial.
4. Procedura refacerii nscrisurilor i hotrrilor disprute.
5. Procedura ofertei reale. (scoas)
6. Procedura divorului.
7. Procedura mprelilor judiciare.
8. Procedura aciunilor posesorii. (scoas)
9. Procedura de soluionare a litigiilor comerciale. (scoas)
PARTEA V Executarea silit (scoas)

TEMA 1: PRINCIPIILE DREPTULUI PROCESUAL PENAL

1. ENUMERARE
GRUPA 1
a) Principiul . Legalitii (norm constituional);
1

b) Principiul Independenei judectorului i supunerii lui numai fa de lege controlul judiciar nu constituie o
imixtiune n activitatea de judecat, deoarece acesta intervine dup pronunarea hotrrii;
c) Principiul . inamovibilitii judectorilor;
d) Principiul Adevrului;
e) Principiul . Rolului activ al judectorului (art.129, 103, 295 )
f) Principiul Egalitii prilor n faa instanei.
g) Principiul . Desfurrii proceselor n limba romn;
Grupa 2
a) Principiul . Publicitii;
b)Principiul . Oralitii;
c)Principiul . Contradictorialitii;
d)Principiul . Dreptului la aprare;
e)Principiul . Disponibilitii disponibilitatea material (dr. de a se dispune de obiectul litigiului); disponibilitatea
procesual (dr. de a dispune de mijloacele procesuale de aprare);
f)Principiul . Nemijlocirii obligaia instanei de a cerceta n mod direct ntregul material probatoriu (exc: comisiile
rogatorii);
g)Principiul. Continuitii imposibil de aplicat n practic, se reduce la jumtate hotrrea judectoreasc s se
pronune de ctre acei judectori care au alctuit completul de judecat (art.304.C.pr.)

TEMA 2: PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL

1. ENUMERARE
A) Participanii principali
B) Participanti auxiliari
2. Participantii principali
Participanti principali sunt :
a. Instana
b. Prile
c. Terele persoane
d. Organele de executare
2

3. Participanii auxiliari martori, experi, interprei etc.

PRILE N PROCESUL CIVIL
A) COPARTICIPAREA PROCESUALA
B) Condiiile necesare pentru a fi parte n proces
C) Drepturile i obligaiile prilor
D)Abuzul de drept
E) Formele de participare a terului
F) Reprezentarea
G)Participarea procurorului

Coparticiparea procesuala
( sau litisconsortiu procesual)
Coparticiparea trebuie s aib acelai obiect al pricinii i s fie un drept/obligaie comun prilor.
1. Formele coparticiparii procesuale :
a) prima clasificare : dup poziia prilor:

activ,
pasiv,
mixt (mai muli reclamani acioneaz mai muli pri);

b) A doua clasificare
Coparticipare iniial (o dat cu cererea de chemare n judecat),
Coparticipare ulterioar;
c) clasificare 3
o coparticipare Facultativ,
o Coparticipare Necesar;
d)clasificare 4
subiectiv,
3

 obiectiv (ex. cazul conexitii aciunilor, excepia de litispenden)

2. Efectele litisconsoriului.
-

art.48 (litisconsoriul facultativ)

acioneaz regula c dovezile, odat administrate, sunt ctigate cauzei.
Condiiile necesare pentru a fi parte n proces

1. Enumerare
a)Calitate procesuala
b)Capacitate procesuala de folosinta ;
c)Justificarea unui interes ;

Drepturile i obligaiile prilor

de facut ......
Abuzul de drept
Abuzul de drept (art.723).
Abuzul de drept are :
a)O latur subiectiv reaua-credin i
b)O latur obiectiv deturnarea dreptului de la finalitatea sa.
Terele persoane n proces condiii:
Condiii generale,
-similare oricrei pri procesuale;

Condiii specifice

existena unui proces pendent (n stare de judecat)

- existena unei legturi ntre cererea principal i cea de participare a terului.
Formele de participare a terului
1. Enumerare
a)Intervenia voluntara(propriu-zis),- cand tertul intervine din proprie initiativa

b)Interventie fortata( chemarea in judecata a altor persoane , chemarea in garantie , aratarea titularului dreptului) ;
Interventia voluntara
1. Feluri
a) interventia voluntara principala ( propriu-zisa ) atunci cand tertul intervine din proprie initiativa in interes
propriu;
b) Interventie voluntara accesorie atunci cand intervine din proprie initiativa in interesul uneia din parti ;
Interventia fortata
1. Forme
a) Chemarea in judecata a altor persoane
b) Chemarea in garantie
c) Aratarea titularului dreptului ;
interventia voluntara principala
1) Definitie
Este o actiune prin care tertul formuleaza o pretentie distincta dar conexa cu cerera principala ;
2) Domeniu de aplicabilitate
-nu se poate interveni in procesele cu caracter strict personal ; ( expl divort )
3)Data pana la care se poate introduce cererea
-Cererea se poate introduce pana la etapa dezbaterii pricinii ;
Exceptie
- poate fi introdusa si-n apel , dar numai cu permisiunea partilor
4.Solutionarea cererii de interventie voluntara principala
etape
I. Etapa admiterii in principiu
II. Solutionarea cererii

Cel care intervine in proces ( intervenientul ) dobandeste statutul de reclamant , dar el nu poate sa ramana in proces
daca reclamantul va renunta la actiune , deoarece interventia se judeca odata cu cerea principala ;

Intervenia produce aceleai efecte pe care le produce introducerea unei aciuni n judecat (nceteaz bunacredin, creanele produc dobnzi etc.)
5

Interventia accesorie
1. Domeniu de aplicabilitate
Nu poate fi folosit n litigiile n care se soluioneaz starea i capacitatea persoanei.(are un domeniu de
aplicabilitate mai larg decat interventia principala )
2. Data pana la care se introduce cererea
Chiar si in caile de atac ( deci in orice faza a judecatii inclusiv recurs )
3. Procedura interveniei accesorii
- se introduce printr-o simpl cerere (vz. art.82 formularea cererii)
- mpotriva cererii se poate depune ntmpinare de ctre oricare parte.
Chemarea in judecata a altor persoane
1. Definitie
Este o actiune introdus de una din pri, n scopul prentmpinrii unui litigiu viitor, mpotriva terilor care ar
putea pretinde aceleai drepturi ca i reclamantul.
3. Condiiile chemrii n judecat a altor persoane
a)Sa existe posibilitatea ca terul vizat s pretind acelai drept ca i reclamantul.
Cel chemat n judecat va dobndi calitatea de intervenient n nume propriu.
Intervenientul va fi introdus printr-o cerere de chemare n judecat (art.112).

Chemarea in garantie
1. Definitie
Partea poate chema n garanie pe un ter care este obligat a-l garanta (obligaia de eviciune), iar terul, la rndul
lui, poate chema pe cel de la care a dobndit. (Dac i cel de la care a dobndit terul ar putea s invoce excepia de
garanie, acesta nu mai poate chema n garanie pe un altul, ci va trebui s o fac printr-o cerere separat. Chemarea n
garanie este limitat.)
2. Condiiile chemrii n garanie
a) Sa fie ndeplinit forma cererii de chemare n judecat,
b) Sa existe obligaia de garanie legal ori convenional (sau a unei obligaii de despgubire);
3. Domeniu de aplicare
Revendicare
6

 Litigii nscute din contracte de vnzare-cumprare,

indiviziune, litigii locative etc.
Nu se poate introduce n cazul
-Ordonanelor preediniale,
-A aciunilor posesorii,
- Aciunilor personale nepatrimoniale,
-A litigiilor de munc.
Terul introdus dobndete o poziie procesual independent.
Recursul sau apelul terului repune n discuie raporturile dintre reclamant i prt, deoarece terul are interes n
soluionarea favorabil a procesului.
Aratarea titularului dreptulul
1. Definitie
Daca prtul deine un lucru pentru altul sau dac exercit n numele altuia un drept, acesta se poate apra,
artnd pe adevratul titular.
2. Domeniul de aplicabilitate
litigii ce au ca obiect drepturi reale, drepturi locative.
REPREZENTAREA
1. Notiune

Reprezentarea include asistarea ,

iar Asistarea se limiteaz la consultaii, formularea unor acte la diferite autoriti, ndeplinirea unor acte
procedurale. .

Numai avocatul are dreptul s pun concluzii.

Excepii:
Consilierul juridic n aprarea unei persoane juridice.
Doctorii i liceniaii n drept (dac-i doctor e i liceniat) cnd sunt mandatari n cauza soului ori a unei rude pn
la gradul IV (la toate instanele).
Asistarea unui avocat nu este cerut la judectorii cnd partea este reprezentat de so ori rud, gr.IV.
Participarea procurorului
Calitatea procesual procurorul este parte n proces (parte alturat sau parte principal).
7

1. Formele de participare:
A) Promoveaza aciunea civila
-pe cale principal - cnd el este cel ce promoveaz aciunea
-Ori pe cale incident,- cnd intervine ntr-un proces pendent.
Procurorul va avea calitatea de intervenient i intervenia este limitat de art.45. cnd procurorul este cel ce promoveaz
aciunea, este obligatorie introducerea n cauz a titularului dreptului dedus judecii.
B) Intervine in proces ( intervenie facultativ i intervenie obligatorie.)
Cazuri de intervenii obligatorii:
a. Incuviinarea adopiilor,
b. Participarea la soluionarea unor contravenii privind nclcarea ordinii publice,
c. cnd contravenientul este reinut, arestat ori minor,
d. n interesul disprutului,
e. n soluionarea cererilor de declarare a dispariiei ori a morii,
f. n soluionarea exproprierilor.
a) Exercita cile de atac
-Termenul de apel/recurs curge de la pronunarea hotrrii, (cu excepia cazului cnd procurorul a participat la
soluionarea cauzei, cnd termenul va curge de la comunicare.)
b) Participa la activitatea de executare silit
i se recunoate procurorului dreptul de a solicita punerea n executare a hotrrilor judectoreti, limitat numai la
hotrrile pronunate n art.45 (1).

TEMA 2 ACIUNEA CIVIL

A) Definitie
B) Conditiile de exercitiu a actiunii civile
C) Elementeleactiunii civile
D) Clasificarea actiunilor civile
1. Definitie .
Este mijlocul legal prin care o persoan cere instanei judectoreti recunoaterea unui drept, ncetarea unei
tulburri de drept i de fapt ori obligarea unei persoane la reparaii n urma unui prejudiciu.
2. Condiiile de exerciiu al aciunii civile
a)Capacitatea de folosin;
8

b)Capacitate procesual de exerciiu

Art.42: Persoanele care nu au exerciiul drepturilor lor nu pot sta n judecat dect dac sunt reprezentate;);
Persoanele care au capacitate de exerciiu restrns trebuie s fie asistate de ctre ocrotitorii lor legali.
Excepii
-Minorul care a mplinit vrsta de 16 ani, ntr-un proces de dreptul muncii sau cazul minorei cstorite la 16
ani;autorizarea:
- vizeaz mprejurrile n care reprezentantul legal al unei persoane are nevoie de autorizarea unui organ competent
pentru ndeplinirea unor acte de dispoziie (renunarea la drept, achiesarea, tranzacia);
Sanctiunea ptr nerespectarea dispozitiilor de mai sus e nulitate relativa
c) Afirmarea unui drept subiectiv.
3.Elementele aciunii civile
I.

Subiectele aciunii civile reclamantul, prtul; terii; procurorul.

II.

Obiectul aciunii civile aciunea are ca obiect protecia unui drept afirmat n justiie sau a unei situaii ocrotite
de lege. Obiectul aciunii nu se confund cu obiectul subiectiv, dedus judecii.

III.

Cauza

3. Clasificarea aciunilor:
clasificare 1
a. actiuni civile
b. actiuni penale
c. actiuni mixte mixte;
clasificare 2
a. Actiuni n realizarea dreptului
b. Actiuni n constatare
c. Actiuni constitutive (sau n transformare de drepturi)
Actiunile n realizarea dreptului: pot fi aduse la ndeplinire prin executare silit.
Actiunile n constatare
I. Aciuni declaratorii se solicit instanei s se stabileasc dac exist sau nu un drept;
9

II.Aciuni interogatorii reclamantul cheam n judecat o persoan care ar putea s-i revendice/conteste mai trziu un
drept al su;
III.Aciuni provocatorii o persoan care ridic pretenii n mod public cu privire la dreptul unei alte persoane
este chemat s-i valorifice afirmaiile.
Aciunile n constatare nu pot fi ndeplinite pe calea executrii silite.
Actiuni constitutive: au caracter constitutiv de drepturi se urmrete desfiinarea unor raporturi juridice i
constituirea unora noi.
Produc efecte numai pentru viitor (ac. de divor, de punerea sub interdicie, declararea dispariiei etc.).
clasificare 3
a. Aciuni reale
b. Actiuni personale
c. Actiuni mixte;
clasificare 4
a) ctiuni mobiliare
b) actiuni imobiliare
clasificare 5
a. Actiuni posesorii
b. Actiuni petitorii

TEMA 3 SECHESTRUL ASIGURATOR, SECHESTRUL JUDICIAR, POPRIREA

SIGURATORIE
Sechestrul asigurator (591)
a)
b)
c)
d)

Definitie
Conditii
Procedura de judecata
Ridicarea sechestrului asigurator

1. Definitie
Consta in indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile ale prtului pn la terminarea procesului.
( Sechestrul asigurtor se aplic numai atunci cnd obiectul aciunii const n plata unei creane.)
2. Conditii
10

1) Creana s fie constatat printr-un nscris (n lipsa lui se depune o cauiune n valoare de din creana reclamat);
2) Creana s fie exigibil;
3) S fie intentat aciunea civil;
Excepii - creana nu a ajuns la scaden dar:
a) debitorul micoreaz asigurrile date creditorului, cnd exist pericolul sustragerii de la urmrire. Reclamantul este
obligat s depun o cauiune, fixat de instan.
3. Procedura de judecata

Cererea de sechestru asigurator se judeca in camera de consiliu , de urgen, prin ncheiere executorie

Incheierea poate fi atacta cu Recurs n 5 zile de la comunicare.

4. Ridicarea sechestrului asigurator

Se poate ridica daca cererea principala de ncuviinare a msurii de asigurare a fost anulat, perimat ori
respins prin hotarare . irevocabil.

Sechestrul judiciar (598)

a)Definitie
b)Conditii
c)Procedura
1. Definitie
este o masura care consta in indisponibilzarea bunului ce face obiectul litigiului , acesta fiind incredintat spre
pastrare si administrare , de regula unui tert ;
2. Conditii
a) Sa existe un proces cu privire la proprietatea sau posesiunea bunului, obiect al judecii;
b) Reclamantul sa depuna cautiune ( masura facultativa lasata la apercuierea instantei ) ;
c) Sechestrul s fie cerut, iar instana s considere necesar msura de asigurare;
Se poate sechestra un alt bun daca
I.Debitorul ofer alt bun pentru liberarea celui n litigiu
II.Nu exist un proces, dar creditorul are motive temeinice s cread c bunul va fi sustras, distrus ori alterat de
posesorul lui actual;
III.Asupra unor bunuri mobile care alctuiesc garania creditorului, cnd acesta nvedereaz insolvabilitatea
debitorului sau cnd se teme c debitorul va fugi ori va distruge bunul.
3. Procedur
11

 sunt citate partile si odat cu aprobarea sechestrului, se numete i un administrator-sechestru (depozitar), prin
acordul prilor sau din oficiu.

Poprirea siguratorie (597)

1. Definitie
2. Subiectul popririi
1. Definitie
Consta in indisponibilizarea sumelor de bani, a titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale,
urmribile, datorate debitorului de ctre un ter ori care vor fi datorate n viitor.
2. Subiectii popririi
a. Creditor popritor,
b. Debitorul poprit,
c. terul poprit, ntre care se nasc dou raporturi juridice i un raport procesual ntre creditor i ter.

TEMA 4 COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI

Competenta generala
E acea instituie procesual prin intermediul creia se delimiteaz activitatea instanelor judectoreti de
atribuiile altor autoriti statale sau nestatale.
Curtea Constituional instituie politico-jurisdicional;
Curtea de Conturi colegii jurisdicionale i Secia jurisdicional;
Organele arbitrare arbitrajul privat;
Notariatele competen necontencioas, n materie succesoral etc.;
Fondul funciar comisii locale, comisii judeene;
Conflictele de munc Lg.168/99
Competenta jurisdictionala a instantelor
12

Competenta materiala a instantelor

1. Feluri
a) Functionala
-Adica se stabileste ierarhia instantelor ( n sensul delimitrii organelor care desfoar jurisdicia de fond de cele
care exercit controlul ordinar i extraordinar. Se mai stabilete care instane pot cumula judecata n fond cu judecata n
apel sau recurs.)
Judectoriile au plenitudine de jurisdicie n fond;

Tribunalele au plenitudine de jurisdicie n materie de apel i competen de excepie n fond i n recurs;

Curile de apel au plenitudine de jurisdicie n materie de recurs i competen de excepie n fond i n apel.

b Procesuala
-determin, n funcie de obiectul, natura i valoarea litigiului, cauzele ce pot fi soluionate numai de anumite
instane.
Competenta teritoriala a instantelor
1. Feluri
A) Generala
instanta n raza creia i are domiciliul prtul, sediul principal al persoanei juridice, domiciliul preedintelui unei
asociaii, domiciliul reclamantului n pricinile mpotriva statului.

B)Teritoriala alternativa
adica rmne la aprecierea reclamantului unde formuleaz aciunea instana prevzut n contract, locul plii,
locul svririi faptei, locul plecrii sau al sosirii n contractele de transport, n materie de asigurare domiciliul
asiguratului, locul bunurilor asigurate, locul accidentului.
C)Teritoriala exceptionala sau exclusiva :
a. Instana imobilului,
b. Ultimul domiciliu al defunctului,
c. Sediul principal al societii, pn la sfritul lichidrii n fapt,
d. Sediul principal al debitorului n materia reorganizrii judiciare i a falimentului.
DTeritoriala conventionala sau facultativa

13

COMPETENA ABSOLUT I COMPETENA RELATIV

A)

COMPETENTA ABSOLUTA

ASPECTE

poate fi invocat de oricare dintre pri, de procuror i de instan ( din oficiu),

poate fi invocat n orice faz a procesului,

nu se poate deroga de la regulile de competen absolut.

B) Competenta relativa
Aspecte
Poate fi invocat numai de partea n favoarea creia a fost creat norma de competen,
Poate fi invocat nu mai trziu o dat cu ntmpinarea sau la prima zi de nfiare,
Prile pot conveni s deroge de la normele competenei relative.
Necompetenta de oridine publioca
Necompetena este de ordine public (art.159)
Cnd pricina nu este de competena instanelor judectoreti,
Cnd pricina este de competena unei instane de alt grad,
Cnd pricina este de competena unei instane de acelai grad, dar prile nu o pot nltura.
Extinderea competenei instanei sesizate asupra aprrilor prtului
Chestiunile prejudiciale (incidente de procedur) exemple:
1. Judecata n civil se suspend pn la judecarea cauzei penale;
2. Invocarea excepiei de neconstituionalitate;
3. Suspendarea cauzei dac dezlegarea cauzei atrn de existena sau inexistena unui drept ce face obiectul altei
judeci art.244, pct.1
4. Altele in de procedura verificrii scriptelor, incompatibilitatea sau recuzarea etc. excepii invocate de una
dintre pri. Judectorul aciunii este i judectorul excepiei.
PROROGAREA COMPETENEI INSTANEI
A. Prorogarea legala de competenta
14

B. Prorogarea judiciara ( sau judecatoreasca )

C. Prorogarea voluntara ( sau conventionala)
A) PROROGAREA

LEGALA DE COMPETENTA ART

17

Cererile accesorii - ex: cererea de pensie ntr-o aciune n stabilirea paternitii, cererea de despgubiri, cererea
pentru acordarea cheltuielilor de judecat etc.
Cererile incidentale - ex: aciunea reconvenional, interveniile terilor, chemarea n garanei.
Nu se poate proroga : aciunea care se deduce competenei exclusive a altei instane.
B)Prorogarea judiciar (judectoreasc):
Delegarea altei instane;
Recuzarea tuturor judectorilor unei instane sau unuia singur, fr de care completul nu se poate alctui;
Strmutarea procesului;
Administrarea unor dovezi prin comisie rogatorie;
Casarea hotrrii cu trimitere spre rejudecare la o alt instan.
C) Prorogarea voluntar sau convenional
-Posibil numai n cazul normelor de competen relativ, prin convenia prilor.
Excepia de necompeten
Instana aciunii principale se pronun asupra excepiei de necompeten invocat de una din pri, astfel:
a) Prin ncheiere, dac respinge excepia de necompeten.
Incheierea se poate ataca n apel sau recurs, dar numai o dat cu fondul.
b) Prin hotrre, dac admite cererea de necompeten hotrre de declinare a competenei atacabil cu recurs n
5 zile.
Actele ndeplinite de instana necompetent sunt nule, probele administrate sunt ctigate cauzei i se pstreaz.
Conflictele de competen
1.Regulatorul de competenta
este hotrrea, prin care se decide asupra conflictului de competen,
Incompatibilitatea ( 24)

15

de facut .........

Recuzarea si abtinerea (27cpc )

1. Procedura de judecata
Etapa 1 : Judecatorul depune in scris o cerere de abtinere sau Partea interesata , fie in scris fie verbal depune o cerere
de recuzare , inainte de a incepe dezbaterile la instanta din care face parte judectorul recuzat ; ( sau deindata ce au
aparut motivele de recuzare daca acestea au aparut dupa dezbateri ) ;
Etapa 2 Cererea se va judeca in camera de consiliu , partile nu sunt prezente , se pot administra probe : i(nscrisuri ,,
interogatorii )
Etapa 3 instanta pronunta o incheiere in sedinta publica ;
Dupa caz incheierea poate fi sau nu atacata cu recurs , adica :
Incheierea prin care s-a respins recuzarea se ataca doar odata cu fondul;
Incheierea prin care s-a incuviintat recuzarea nu poate fi atacata ;
Incheierea prin care s-a respins abtinerea nu poate fi atacata
Incheierea s-a incuviintat abtinerea nu poate fi atacata ;
2. Cazuri de recuzare si de abtinere( limitativ si expres prevazute de lege )
A) Motive bazate pe rudenie
I.Judecatorul ( sotul lui , ascendentii ori descendentii lor) este sot ruda sau afin ( pana la gradul 4 inclusiv )- cu UNA
DIN PARTI ;
II.judecatorul (sotul lui , ascendentii ori descendentii lor )au vreun interes in judecarea pricinii
III.Judecatorul este :sot, ruda sau afin ( in linie directa ori colaterala pana la gradul 4 inclusiv ) cu : avocatul sau
mandatarul unei parti /sau daca e casatorit cu fratele ori sora sotului uneia dintre aceste persoane ;
IV.Sotul judecatorului ( in viata si nedespartit este ruda sau afin cu una din parti ( pana la gradul 4 inclusiv ) , sau
chiar daca a incetat din viata orie e despartit au ramas copii ;
B)Motive bazate pe raporturi de dusmanie
I.Intre judecator (sotul sau una din rudele sale pana la gradul 4 inclusiv )si UNA DIN PARTI(sotii sau rudele acestora
pana la gradul 3 inclusiv ) exista vrajmasie ;
II.Judecatorul ( sotul sau rudele lor pana la gradul 4 inclusiv ) SI UNA DIN PARTI au avut o judecata penala in timp
de 5 ani inaintea recuzarii ;
16

C)Motive bazate pe urmarirea unui interes

I.Judecatorul a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori astfel de indatoriri
II.Judecatorul e tutore , curator sau consilier juridic al unei parti ;
III.Judecatorul ( sotul sau rudele lor panala gradul 4 au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca sau daca au o
judecata la o instanta unde una din parti este judecator ;
D)Motive bazate pe orgoliu profesiona
I.Judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca ;
Pentru toate aceste cazuri ( exceptie : cand judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca ) pot fi
recuzati :
a) judecatorul ;
b) procurorul;
c) grefieri ;
d) magistrati asistenti ;
e) experti ;
1. Cazuri

Exceptia de incompatibilitate (art 24 cpc)

A) Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata acestei pricini in apel sau

recurs ;
B) Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecarea acelei pricini in cazul in care sa casat si s-a dispus cu trimitere spre rejudecare ( incompatibilitatea se poate invoca numai daca judecatorul s-a
pronuntat asupra fondului dreptului nu si cand a respins aceasta pe exceptie saua anulat-o
B) Judecatorul care fost martor , expert , iavocat , arbitru intr-o pricina nu poate judeca acel proces ( aceste cauze sunt
de stricta interpretare ) ;
2. Caracteristici
Exceptia de incompatibilitate poate fi invocata de oricine , oricand ;

Conflictele de competenta (art 20-22)

1. Notiune
Adica doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi pricina sau cand doua sau
mai multe instante prin hotarari irevocabile se declara njecompetente de a judeca aceeasi pricina ;
2. Solutionarea conflictelor de competenta
Instanta decide in camera de consiliu , partile nu sunt citate si instanta pronunta o hotarare care se ataca cu recurs
in 5 zile de la cominicare ;
17

3. Caracteristici
Instanta in fata careia s-a ivit conflictul de competenta susupenda din oficiu orice procedura si inainteaza dosarul
instantei superioare in grad ambelor instante aflte in conflict ;
Exceptia de necompetenta
1. Data la care se poate invoca

Poate fi invocata pe tot parcursul judecatii inainte de pronuntare a unei hotarari fie in fond , fie in calea de atac
;

Exceptia de necompetenta absoluta poate fi invocata de oricine , pe tot parcursul procsului ,

Exceptia d necompetenta relativa ,poate fi invocaat numai de parat numai i pana la prima zi de infatisare ;

2. Procedura de judecata
Etapa 1 : Exceptia se pune obligatoriu in discutia partilor , iar instanta pronunta o incheiere sau dupa caz o hotarare

Daca instanta admite exceptia isi declina competenta prin sentinta sau decizie in favoarea instantei competente
sau a organului cu activitate juriscdictionala competent ;

Daca instanta respinge exceptia , instanta pronunta o incheiere interlocutorie ce poate fi atacta doar odata cu
fondul ;

Situatia cand cererea introdusa este de competenta unui organ al statului fara activitate jurisdictionala
Daca cerera iontrodusa este de competenta unui organ al statului fara activitate jurisdictionala exceptia se admite si
cererea se rspinge ca inadmisibila ;
Hotararea prin care instanta admite exceptia si isi declina competenta poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la
pronuntare ;
Daca recursul e declansat de cel care a cerut declinarea si a obtinut-o , dosarul se trimite deindata instantei in favoarea
careia s-a facut declinarea ( hotararea de declinare irevocabila are autoritate de lucru judecat numai ptr instanta cese
dezinvesteste nu si ptr cea careia i se trimite dosarul ;
Actele de procedura indeplinite de instanta necompetenta sunt nule (cu exceptia probelor ce raman castigate cauzei si nu
vor fi refacute decat ptr motive temeinice );
Strmutarea cauzei la alt instan(37-40 cpc )
1. Motive :
a) Rudenia sau afinitatea ;
b) Banuiala legitima ;
c) Siguranta publica
2. Persoane ce pot introduce cererea de stramutare , instanta competenta si data :

18

Pentru motivele de rudenie sau afinitate si banuiala legitima cererea de stramutare poate fi introdusa de Partea
interesata
Pentru motivul de siguranta publica cererea se introduce de Procurorul general de parchetul de pe langa Csj ;
3. Data pana la care se introduce cererea de stramutare

Pentru rudenie si afinitate cererea se introduce inainte de inceperea dezbaterilor iar

Ptr celelalte 2 motive cererea se introduce in orice stare a pricinii ;

3. Instanta competenta sa judece cererea de stramutare

pentru motivele de banuiala legititma si siguranta publica e competenta csj

Ptr motivulde rudenie sau afinitate e competenta instanta superioara in grad ;

3. Solutionarea cererii de stramutare

Etapa 1: Cererea se judeca in camera de consiliu , , partile sunt citate , si instanta pronunta o hotarare nemotivata
care nu poate fi atacata ;
Etapa 2 Pana la solutionarea cererii de stramutare pentru rudenie si afinitate Presedintele instantei poate cere dosarul ,
si fara citarea partilor poate sa ordone suspendarea judecatii , comunicand de urgenta aceasta masura ;
ICCj nu suspenda judecata ;
instanta se pronunta printr-o incheiere
Etapa 3: Daca instanta admite cererea de stramutare , cauza se trimite instantei de acelasi grad , iar hotararea de
stramutare arata in ce masura se pastreaza actele efectuate anterior de instanta ; Actele de procedura si hotararile
pronuntate ulterior stramutarii sunt desfiintate de drept;
Delegarea altei instante (23 cpc )
1. Notiune
In situatia in care o instanta e impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze din cauza unor
imprejurari exceptionale se poate solicita icsj sa desemneze o alta instanta de acelasi grad cu cea
competenta ;

Intinderea competentei instantei sesizate

a) Instanta sesizata cu cererea reclamantului e competenta sa judece si apararile paratului( exceptiile chestiunile
prejudiciabile cand se susupenda judecata ex: penalul tin locul civilului ;
b) Instanta sesizata prin cererea reclamantului e competenta sa se pronunte cu privire la incidentele de procedura ( ex:
probe , recuzare , compunerea instantei ) ;
Exista si incidente asupra carora se pronunta obligatoriu alte instante :
19

Stramutarea ( ICCJ));

Delegare ;( ICCJ)

Recuzarea judecatorilor ( ICCJ) ) ;

Prorogarea de competenta

1. Notiune
E acea situatie in care instanta competenta sa judece cererea introdusa de reclamant devine competenta in
temeiul legii sau al unei hotarari judecatoresti pronuntat de o instanta suprema , sau o conventie a partilor sa
rezolve cereri care in mod obisnuit nu intra in competenta ;
2. Forme
A)Cererile accesorii
apar cand reclamantul formuleaza mai multe capete de cerer( unul principal celelalte accesorii )
B) Cereri incidentale
cereri ce se pot formula in cursul procesului si care pot aviza masuri asiguratorii ;( ex : sechestrul ) pot viza
asigurarea dovezilor ; aparitia tertilor prin cerere de interventie voluntara ; cerere reconventionala , chemarea in
garantie ;
Daca cererile sunt de competenta instantei atunci cand ele sunt formulate pe cale incidentala sau sunt accesorii opereaza
chiar daca se nesocoteste o norma de competenta teritoriala sau materiala exclusiva ;
Prorogarea nu opereaza cand s-ar incalca normede competenta juridica ;
C)Conexitatea
- adica in cazul in care mai multe pricini se afla inaintea aceleiasi instante sau in instante diferite dar au acelasi
obiect si cauza aceleasi parti sau au intre ele o stransa legatura sa fie intrunite
Conexitate se face fie din oficiu ( de instanta ) fie la cereea partilor ;
{rocedura in caz de conexitate

In caz de conexitate , dosarul conex se trimite la instanta mai inatai investita ( exceptie : situatia cand partile cer
trimiterea la una dintre instante sau una dintre pricini este de competenta unei anumite instante si partile nu o pot
inlatura

Cauzele odata conexate se vor judeca impreuna daca una dintre cauze este in stare de judecata iar daca pentru
cealalta ar trebui administrate probe instanta poate dispune disjungerea dar isi pastreaza competenta de a judeca
dupa disjungere ;

C) Litispedenta
Notiune
Este o exceptie care inseamna ca nimeni nu poate fi chemai in judecata ptr aceeasi cauza , acelasi oboect , si de
aceeasi parte inainte mai multor instante
Persoane ce pot ridica exceptia de litispesdenta
20

Este o exceptie care poate fi ridicata de

a. Parti (sau de )
b. Instanta (din oficiu ) dar numai in fata instantei de fond ;
Prorogarea judecatoreasca
- intervine in temeiul unei hotarari judecatoresti ; care poate sa vizeze : delegarea instantei , recuzarea tuturor
judecatorilor unei instante , stramutarea , admiterea recursului si casarea cu trimitere la alta instanta ;
Prorogarea conventionala
apare numai cu privire la competenta teritoriala de drept comun ( facultativa ) care nu este reglementat prin
norme imperative ;
Partile pot incheia o conventie scrisa sau verbala dar trebuioe sa indeplineasca anumite conditii :
a) Sa determine exact instanta aleasa ;
b) Instanta aleasa sa nu fie necompetenta absolut ;
c) Conventia sa fie expresa ;
d) Partile sa aiba capacitate procesuala de exercitiu ;
d) Consimtamantul lor sa nu fie neviciat ;
Aceasta conventie a partilor se poate incheia anterior litigiului , (cu exceptia situatiei din art 11 cpc );

TEMA 5: ACTELE DE PROCEDURA

1. Notiune
Este orice act fcut pentru declanarea procesului civil n cursul i n cadrul procesului de ctre instana
judectoreasc, pri i ceilali participani la proces, legat de activitatea procesual a acestora.
2. Reguli generale de indeplinire a actelor de procedura
a)Sa fie realizate in lb romana ;
b) Sa imbrace forma scrisa ;
c) Sa relateze in chiar continutul lor ca au fost indeplinite cerintele legii ;
3. Clasificarea actelor procedurale
Clasificare 1
a. acte scrise
b. acte orale
21

Clasificare 2
a. acte judiciare
b. acte extrajudiciare
Clasificare 3
a.
b.
c.
d.

Actelor partilor
Actele instantei
Atele organelor auxiliare ale justitiei ;
actele altor participanti la proces ;

Clasificare 4
a)Acte ce contin o manifestare de vointa
b)Ate ce constau intr-o operatiune procedurala
Cererile nulitatea nerespectrii ntocmirii acestora;
Citaiile - nulitatea nerespectrii ntocmirii acestora;
Procesulverbal de predare a actelor procedurale la domiciliul prilor - nulitatea nerespectrii ntocmirii acestuia;

Darea i luarea termenului n cunotin art.153:

Se acoper ipoteza lurii termenului n cunotin cu prilejul depunerii cererii de chemare n judecat i ipoteza
lurii termenului n cunotin pe parcursul judecii;
Luarea termenului n cunotin nu opereaz n urmtoarele condiii exprese:

a) Cazul redeschiderii judecii dup ce a fost suspendat;

b) Cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu;
c) Cnd procesul se repune pe rol;
d) Cazul militarilor n termen i al deinuilor.
4.Comunicarea actelor de procedur

comunicarea se face din oficiu cnd legea prevede expres obligativitatea comunicrii (ex: copii dup cereri,
ntmpinri, cereri reconvenionale, cereri de apel, recurs, copii dup nscrisuri-dovezi, dup hotrri judectoreti
etc.)

TEMA 6 TERMENELE PROCEDURALE

1.Notiune
E intervalul de timp n cadrul cruia trebuie ndeplinite anumite acte de procedur sau dimpotriv e oprit
ndeplinirea altor acte de procedur
22

2. Clasificare
clasificare 1
a. Imperative ( peremtorii )
b. Prohibitive
clasificare 2
a. Legale ,
b. Judecatoresti ,
c. Conventionale ;
clasificare 3
a. absolute ,
b. relative ;
Calcularea termenlor
de facut ...

TEMA 7- SANCIUNILE PROCEDURALE

1. Principalele sanciuni procedurale:

a. Nulitatea,
b. decderea,

c. Perimarea
d. Amenda judiciar,
e. Cheltuielile de judecat.

TEMA 8 NULITATEA ACTELOR DE PROCEDURA

1. Definitie
Este sanciunea care lovete actele de procedur svrite fr respectarea regulilor de drept procesual
2. Clasificare:
clasificare 1
a. Nulitati absolute
b. Nulitati relative
23

Nulitatile absolute
Trasaturi
Sunt nulitile de ordine public:
Pot fi invocate n orice faz a procesului
Pot fi inocate de : Oricare dintre pri, de Procuror sau de instan, ( din oficiu);
Nu pot fi acoperite.prin confirmare

Nulitati relative (art108)

Nulitati exprse si nulitati tacite ( virtuale )
Nulitati proprii si derivate ( dpdv cauzal )
Nulitati de drept si judiciare ;

3.Conditiile generale ale nulitati(art 105 al 2)

Actele incheiate de judecatorul necompetent sunt nule neconditionat ;
Actele incheiate cu nesocotirea dispozitiilor legale sau incheiate de un functionar necompetent sunt nule daca au
produs o vatamare unei parti , vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea actului ;
Excepii: art.160 actele administrate rmn ctigate judecii
4. Invocarea nulitilor:
Se face prin excepia de nulitate i prin invocarea cilor de atac.
5. ndreptarea neregularitilor (evitarea nulitii)
se face prin:
Refacerea actului: nlocuirea acestuia cu un act nou;
Remedierea actului: completarea, modificarea sau rectificarea actului existent.

TEMA 9 DECADEREA (ART 103)

1. Definitie
Consta in neexercitarea unui drept subiectiv ntr-un interval de timp stabilit expres.((Decderea este presupus
ori de cte ori legea stabilete un termen pentru exercitarea unui drept subiectiv/procesual.)
Def: Decderea este sanciunea care const n pierderea exerciiului unui drept ca urmare a nerespectrii unui
termen imperativ (peremtoriu).
2. Repunerea in termen
24

 Partea poate fi repusa in termen daca neexercitarea dreptului nu s-a facut din motive fortuite ( cererea de repunere in
termen se face in termen se face in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii )
4. Invocarea decaderii
Fie pe cale de exceptie
Fie printr-o cale de atac ;
5. Efecte
Stingerea unui drept procedural
Prescriptia nu opereaz de drept , fiind sancionat numai prin intervenia judiciar;
TEMA 10 PERIMAREA (248-254)
1. Definitie
Este o sanctiune care intervine atunci cand nu se respecta cerinta de a exista continuitate in actele de procedura;
2. Domeniu de aplicabilitate se aplica ptr actiuni prescriptibile cat si imprescriptibile;
3. Invocarea perimarii
doar pe cale de exceptie ( exceptia de perimare deci este o exceptie ) nu si in apel sau recurs ca pentru prima
data ; )
4. Termenul de perimare
a. 1 an materie civila ;
b. 6 luni materie comerciala;( termen legal si imperativ )se calculeaza ca orice termen ;
Perimarea incepe sa curga de la indeplinirea ultimului act de eexcutare ;
Iermenul de perimare poate fi suspendat sau intrerupt ;
6. Intreruperea termenului
Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea judecatii de oricare dintre parti
sau de instanta din oficiu ( actul de intrerupere profita tuturor partilor ; ) daca dupa aceasta intrerupere cauza ramane
din nou in nelucrare incepe sa curga un nou termen ;
7. Suspendarea termenului de perimare
Cazuri :
a) Partea este impiedicata sa staruie in judecata din pricina unor imprejurari mai presus de vointa sa ; ( cauza
generala de suspendare )
b) Termenul de suspendare este suspendat pana la incetarea cauzei care a dus la suspendarea legala facultativa ;
25

c)

Termenul de suspendare este suspendat timp de 3 luni de la data la care s-au petrecut faptele care au dus la
suspendarea de drept ;

7. Constatarea perimarii
Perimarea poate fi constatata in urmatoarele modalitati :
a) Ca urmare a repunerii pe rol a a cauzei din oficiu ,
b) Una din parti introduce o cerere de constatare a perimarii ;
d)

Una din parti introduce exceptia de perimare ;(invoca exceptia de perimare )

8. Exceptia de perimare
Poate fi introdusa oricand in cursul judecatii ( dar nu se poate invoca ptr prima data in apel );
9.Procedura de constatare a perimarii
etapa 1 sunt citate partile ;
Etapa 2 Cererea se judeca in compunerea prevazuta de lege ptr cerera a carei perimare se solicita
etapa 3 Instanta pronunta o hotarare care poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare ;
10. Efecte
a) Se stinge procesul inceput ;
b) Daca se constata perimarea cererrii de chemare in judecata nu se mai produce efectul acesteia de intrerupere de
prescriptie ( daca partea introduce o noua cerere de chemare in judecata ea poate folosi probele administrate in dosarul
perimat in masura in care nu e necesara refacerea lor ;
3) Daca se perima apelul sau recursul se stinge judecata la aceasta instanta ( si de asemenea nu se poate introduce un
nou apel sau recurs )
1. Solutile date de instanta
daca instanta admite perimarea pronunta o hotarare care poate fi atacata cu recurs in 5 zile , iar daca respinge
perimarea pronunta o incheiere
D) Efectele perimarii
perimarea stinge actiunea , dar partea interesata poate introduce o noua cerere timbrata si se poate folosi de actele
administrative anterior daca sunt considerate utile ;
Odata cu stingerea actiunii se stinge si punerea in intarziere , iar paratul redevine de buna credinta ;
Cazuri de suspendare:
Suspendarea judecii hotrt de instan;
26

 Impiedicarea prii de a participa la proces;

Cazurile prevzute de art.243.

Tema 11 Amenzile judiciare (108 (1)-108(5)

Ele se stabilesc prin incheiere executorie la fel ca si despagubirile si

Incheierea poate fi atacata cu o cerere in reexaminare in termen de 15 zile de la comiunicare ;

TEMA 12 CHELTUIELILE DE JUDECATA (ART 274-2770)

1. DEFINITIE
Reprezint ansamblul sumelor de bani, pe care trebuie s le suporte prile n legtur cu activitatea procesual.
2. Clasificarea cheltuielilor de judecat:
a) Taxe de timbru,
b) Plata experilor,
c) Despgubirea martorilor,
d) Onorariile avocaiale,
e) Alte taxe de procedur i impozit;
f) Alte cheltuieli, pe care partea demonstreaz c le-a fcut n legtur cu litigiul.
3. Taxele de timbru (Lg.146/1997)
Se timbreaz toate cererile i aciunile promovate n faa instanei, precum i cererile adresate Ministerului Justiiei
i Parchetului de pe lng CCJ;taxele de timbru se percep anticipat de ctre cel interesat;
contestatiile la executarea silita se taxeaz la jumtatea valorii bunurilor urmrite i contestate, fr ca suma s
depeasc 1.500.000lei;
Aciunea cilor ordinare de atac se taxeaz cu 50% din valoarea aciunii principale
4. clasificarea aciunilor ce nu se timbreaz;
5. Cazurile in care este posibila rstituirea taxei de timcru ;
5. Sanctiunea ptr netimbrarea cererii
27

Netimbrarea atrage anularea cererii,

Anularea se face prin invocarea excepiei de netimbrare a aciunii sau necorespunztor timbrate.

6. Acordarea cheltuielilor de judecata Se acorda la solicitarea partii interesate ( solicitare ce poate fi facuta si mai tarziu cu ocazia dezbaterii cauzei in
fond )- nu se acorda din oficiu ; ele se pot obtine si prin introducerea unei actiuni separate in pretentii ;
6. Stabilirea cheltuielilor de judecata
Se stabilesc printr-o hotarare , in care se vor regasi si mentiuni privitoare la modul de lichidare a cheltuielilor de
judecata su printr-o incheiere daca reclamantul renunta la actiune iar renuntarea intervine dupa comunicarea cererrii
de chemare in judecata ;
Cheltuielile de judecata nu sunt imputabile paratului care a rcunoscut creanta si care nu a fost pus in intarziere
;
Cheltuielile de judecata se pot compensa cand pretentiile fiecarei parti au fost incuvintate numai in parte ;
Cheltuielile de judecata se platesc de fiecare parte in in litigiile a caror rezolvare profita deopotriva partilor ,
partaj , divort cu intelegere , granituire ;
Taxa de imbru judiciar
1. Feluri
:a) Fixa- exprimata in suma absoluta ;
c) Proportionala in raport cu valoarea obiectului actiunii ;
c) pe transe exprimata in procente ;
2. Taxa de timbru fixa :
Se aplica pentru urmatoarele sanctiuni :
a)cele neevaluabile in bani ;
c) cele neevaluabile in bani dar ptr care legea stabileste o suma fixa ;
Taxele de timbru se platesc anticipat , mai inainte de primirea si inregistrarea cererii de chemare in judecata ( doar
pentru motive mentionate in rezolutie instanta poate retine o cerere netimbrata sau insuficient timbrat ,dar obliga partea
sa plateasca aceste taxe pana la primul termende judecta ;
Daca se constat ca taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal in momentul inregistrarii actiunii ori daca
in cursul procsului apar elemente ce determina o valoare mai mare, instanta va pune in vedere partii respective s achite
suma datorat pana la termenul urmator ; ptr cererile privind exercitarea apelului sau recursului taxa judiciara de
timbru ;

28

In cazul in care nu se plateste taxa judiciara de timbru sanctiunea e anularea cererii ; ( aceasta sanctiune se aplica numai
daca instanta a incunostiintatpartea depre obligatia privind taxa judiciara de timbru , indicand atat valoarea taxabila cat si
cuantumul taxei de timbru ;
3. Cereri ce sunt scutite de plata taxei de timbru
a) Cereri ce au ca obiect drepturile ce decurg din raporturile de munca
b) Cereri privind incheierea , executarea si incetarea contractului individual de munca ;Cereri privind solutionarea
litigiilor privind contractele colective de munca si executarea notiunii pronuntate in aceste litigii ;
c) Cereri privind drepturi care decurg din executarea executarea contractului colectiv de munca ;
d) Cereri privind obligatia legal si contractuala de intretinere si cele prin care se stabilesc si plata pensiilor si alte
drepturi ; prevazute prin sistemul de asigurari sociale ;
4. Stabilitrea si acordarea despagubirilor decurgand din condamnarea sau luarea unei masuri preventive pe
nedrept , plangerile in materie contraventionala ;
In cererile reconventionale , cererea de chemare in garantie , cererile, de interventie se taxeaza dupa regulile aplicabile
la cererea de chemare in judecata ;
Atunci cand cererile sau actiunile au fost introduse in comun de mai multe persoane ptr acelasi obiect sau cand obiectul e
un drept .obligatie comuna , taxa judiciara de timbru se datoreaza in solidar ;
Cand o instanta jjudeca necompetenta in favoarea altei instante si trimite dosarul cauzei in favoarea acelei instante nu se
mai percepe o noua taxa judiciara de timbru daca a fost aplicata suma datorata la instanta sesizata chiar
necompetenta ;
Daca instanta investita cu solutionarea unei cai de atac ordinare sau extraordinare sau cu rejudecarea cauzei in fond
constata ca in fazele procesuale anterioare taxa judiciara de timbru nu afost platita in cuantumul legal va dispune plata
taxelor aferente , dispozitivul hotararii constituind titlu executoriu ;
Timbrarea cererii
1. Cereri care nu se timbreaza
a)Cererile privind indreptarea erorilor materiale , lamurirea si completarea hotararii judecatoresti , tranzactiile
intervenite intre partiin cursul procesului civil , cererile accesorii privind cheltuielile de judecata;
b)Cererile depuse in cursul judecatii si care nu modifica valoarea taxabila sau caracterul cererii initiale(ex ; cererea ptr
aratarea domiciliului ales )
Cererea ptr repunerea pe rol a cauzei care a fost uspendata datorita neindepliniri unei obligatii stabilita sau la cererea ori
lipsa partilor se timbreaza cu 50/0 din taxa initiala ; cand se solicita actualizarea pretntiilor se percep diferite taxe fata
de taxele platite la introducerea actiunii

2. Restituirea sumelor achitate cu titlu de taxa de timbru

-Ele se restituie numai daca cererea se incadreaza in cazurile expres prevazute de lege ; ( ex ; plata facuta din eroare
)
29

Cererea de restituire se adreseaza instantei si nu organului financiar ;

Taxele judiciare nu se restituie daca au fost legal platite dar ulterior partile renunta l;a actiunea introdusa in afara de
cazurile expres prevazute lege ;
Diferite cereri
a) Cererile ptr repararea pagubelor suferite se taxeza l valoarea pretentiilor ;
b) Cererile ptr stabilirea calitatii de mostenitor a masei succesorale , cererea de reductiune a liberalitatilor , cererea de
partaj -150 000 lei ;
c) Cererile ptr anularea sau declararea nulitatii unui act juridic 90 000 ;
d) cererile ptr constatarea existentei sau inexistentei unui drept facuta in cadrul art 11 cpc 150 000 ;
e) cereri ce privesc dreptul de folosinta alocuintei sau a unei incaperi 75 000 lei
Separat de ceasta taxa se taxeaza valoarea bunurilor sau drepturilor care sunt contestate ;
Actiunile care au obiect evaluabil in bani se taxeaza prin stabilirea unei taxe in procente ;
Timbrul judiciar ( og 32/1997
Se datoreaza tot in baza regulilor de la amintite la taxa judiciara de timbru ; daca o actiune escutita de plata taxei
judiciare de timbru nu se mai plateste nici timbru judiciar
TEMA 13 JUDECATA N PRIM INSTAN
1. Etapele judecii
sunt:
I.
Etapa scris pregtitoare
II.
Etapa dezbaterii cauzei
III.
Etapa deliberrii i pronunrii hotrrii judectoreti
2. ETAPA SCRIS PREGTITOARE
A. Cererea de chemare n judecat
B. ntmpinarea
C. Cererea reconvenional
D. Citarea prilor

TEMA 14 CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA (109-114(1)

30

1. Definitie este acel mijloc general prin care o persoana solicita concursul instantei ptr ocrotirea drepturilor si
intereselor legitime ;
2. Feluri :
a) Cereri introductive cele care declanseaza procsul civil ;
c) Cereri incidente cele care se fac in cursul procesului de parti sau de terti ;
3. Cuprins
a) Numele partilor ( iar ptr pers juridice denumirea );
b) Domiciliul sau resedinta partilor ( iar ptr persoanele juridice sediu , nr de inmatriculare in registrul comertului
sau de inscriere in registrul persoanei juridice , codul fiscal si contul bancar
c) Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces (iar daca acesta este avocat numele lui si sediul profsional
)
d) Obiectul pricinii si vlaloarea lui (dupa pretuirea reclamantului atat cat aceasta pretuire e cu putinta );
e) Motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea ;
f) Dovezile pe care se intemeiaza fiecare capat de cerere ;
g) Semnatura
4. Elemente care daca lipsesc din cerea de chemarea in judecata intervine nulitatea
Nulitatea intervine daca din cererea de chemare in judecta lipsesc urmatoarele elemente :
a) Semnatura ,
b) Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului ;
c) Numele partilor( sau denumirea ptr pers juridice);
d) Domiciliul sau resedintaprtilor sau sediul nr de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul
persoanei juridice , codul fiscal si contul bancar
Ptr celelate intervine nulitatea doar daca se indeplinesc si celelate 2 conditii de nulitate prevzute de art 105 al2 cpc ;
Dar totusi lipsa semanturii poate fi complinitape tot.parcursul procesului in masura in care pratul o invoca fie la
termenul ulterior ptr care va fi citat cu aceasta mentiune
Aratarea dovezilor :
Daca se falosesc inscrisurile ca proba , inscrisurile se depun in copii certificate de reclamant in atatea exemplare cate
parti sunt plus un exemplar ptr instanta(inscrisurile in limba straina se traduc si sunt certificate de reclamant );

31

Daca se foloseste interogatoriu ca proba se va solicita infatisarea personala a paratului sau in cazul persoanei juridice
parateinterogate se va depune in scris si se va comunica acesteia ptr a raspunde ; daca se foloseste proba cu martori ,
trebuie sa se indice numele si domiciliulsau resedinta plus locuinta ;
Motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea
Motivelede fapt se relateaza reclamatiile din care rezulta imprejurarile ce l-au determinat sa solicite concursul justitiei;
temeiul juridic nu eobligatoriu sa fie indicat prin articole de lege ;
Daca partea indica anumite texte judecatorul nu este obligatsa tina cont de elle daca nu se coroboreaza cu descrierea
imprejurarii de fapt dar e obligat sa puna in discutia partilor schimbarea temeiului juridic ( cererea de chemare in
judecata poate avea unul sau mai multe temeuiri juridice diferite
Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuire reclamantului
obiectul cererii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
a)Sa fie licit ( adica sa nu contravina legii ) ,
b)sa fie posibil ( ceva ce se poate da ) ,
c)Sa fie determinat sau determinabil ;
Obiectul trebuie determinat cu exactitate ptr ca in functie de el se determina
competenta generala si materiala si teritoriala a instantei ,
taxa de timbru ,
admisibilitatea probelor si cadrul in care se va desfasura judecata ;
Reclamantul poate modifica obiectul cererii pana l prima zi de infatisare ;
instanta poate hotari numai in limitele in care a fost investita de lege ;
Domiciliul sau sediul
Daca reclamantul locuieste in strainatate se va arata si domiciliul ales in romania unde urmeaza sa i se faca comunicarile
privind procesul ;
Daca pe parcursul judecatii se schimba numele , domiciliul ,sau resedinta partii ori unul din elementele de identificarea
persoanei juridice , partea care este in aceasta situatie este obligata sa instiinteze instanta si adversarul ptr ca in caz
contrar nu va fi luata in seama schimbarea acestui element ; in cerere se poate specifica si un domiciuliu ales de alta
persoana caz in care ete obligatoriu de indicat numele acelei persoane ;
5. Caracteristici

Cererea de chemare in judecata sau ptr exercitarea unei cai de atac va fi considerata valabil facuta chiar daca
poarta o denumire gresita (calificarea ei corecta se va face numai dupa punerera in discutia partilor a acestei situatiii
);
32

 Daca cererea este facuta prin mandatar , mandatarul este obligat sa alature in original sau in copie legalizata , iar in
caz de reprezentare legala se va lasa o copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale ;
In cazul in care din orice motive cererea nu poate fi semnata este obligatoriu ca judecatorul sa stabileasca
identitatea partii , sa ii citeasca acesteia cuprinsul cererii si apoi sa faca mentiune printr-un proces verbal
despre indeplinirea acestei proceduri ;
Uneori inainte de a fi sesizata instanta este necesar sa fie indeplinita o procedura prealabila care este obligatorie de
parcurs si de dovedit ca a fost parcursa ; dovada indeplinirii procedurii prealabile se anexeaza la cererera de
chemare in judecata ;

6. Efectele cererii

a) Instanta e investita cu solutionarea cauzei ;

b) Se determina cadrul in care se va desfasura activitatea procesuala ;
c) Se intrerupe prescriptia
d) Se fixeaza competenta uneia dintre instantele competente ( in caz de competenta alternativa odata aleasa instanta nu
poate fi schimbata )
e) Punerea in intarzierea debitorului ( daca se introduce o actiune reala imobiliara sau mixta paratul care se afla in
posesia imobilului e considerat a fi un posesor de rea credinta , deci datoreaza fructele din momentul depunerii
cererii ; daca se introduce o actiune ce are ca obiect predarea unui bun determinat riscul pieirii ulterioare a bunului e
suportat de parat ; daca se introduce o actiune ce are ca obiect plata unei sume de bani care anterior nu erapurtatoare
de dobanazi din momentul introducerii cererii vor incepe sa curga termenle pptr dobanzi );
f) Transformarea unor actiuni strict personale in actiuni transmisibile ( spre ex: la actiunea in stabilirea filiatiei fata de
mama mostenitorii vor putea continua actiuneaintrodusa de titular )
g) Transformarea dreptului pretins intr-un drept litigios ;

Primirea cererii de chemare in judecata

Etapa 1

Presedintele instantei sau judecatorul care-l inlocuieste primeste cererea de chemare in judecata ;

La cererea de chemare in judecata se alatura atatea copii cate parti sunt;

Etapa 2 :

El verifica daca aceasta intruneste cerintele prevazute de lege

Daca cerereea nu cuprinde toate elementele necesare i se pune in vedere reclamantului sa o completeze sau sa o
modifice
Completarea se face deindata iar daca nu e posibil cererea se inregistreaza ,si i se arata reclamantului in scris lipsurile
si pana la termen va trebui sa faca modificariel necesare ;
33

In cazul in care nu se indeplinesc aceste obligatii se suspenda judecata printr-o incheiere care poate fi atacata cu
apel
In incheiere instanta trebuie sa arate ce anume obligatii nu au fost indeplinite ptr care s-a dispus suspendare ajudectiii;
in aceasta situatie de neindeplinire a obligatilor de catre reclamant i se va aplica o amenda judiciara daca se constata
ca datorita culpei sale s-a impiedicat desfasurarea normala a procesului; ulterior dupa indeplinirea obligatiei stabilite
judecata va fi reluata si se va fixa un nou termen dejudecata ;
Etapa 3
Daca se constata ca sunt indeplinite toate conditiile legale privind cererea de chemare in judecata , Presedintele
instantei fixeaza termenul de judecata si daca reclamantul e prezent i se va da termen in cunostinta ;
Primul termen de judecata trebuie fixat in asa fel incat paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile ptr a-si pregati
aprarea iar in procesele urgente cel putin 15 zile
Daca paratul locuieste instrainatate Presedintele va putea fixa un termen mai indelungat
In acest caz prin citatie paratul va fi informat ca are obligatia de a-si alege domiciliul in romania unde urmeaza sa i
se faca toate comunicarile privind procesul , iara daca nu se comformeaza acestor obligatii comunicarile se vor face
prin scrisoare recomandata ,( recipisa de plecare la posta romana dovedeste indeplinirea procedurii ) in cuprinsul
scrisorii trebuie mentionata toate actele ce se expediaza ;
Etapa 4 Totodata va dispune citarea paratului si odata cu citatia i se va trimitesio copie dupa cererea de chemare in
judecata precum si dupa inscrisurile depuse de reclamant si de asemenea i se pune in vedere paratului ca are obligatia
sa depuna la dosar intampinarea cel mai tarziu cu 5 zile inainte de judecata ;
Presedintele instantei poate dispune citarea paratului la interogatoriu si poate lua orice alte masuri ptr administrarea
probelor ;
Presedintele instantei dupa primirea cererii poate incuvinta luarea masurilor asiguratorii , a masurii ptr asigurarea
dovezilor ori ptr constatarea unei situatii defapt ( toate aceste masuri vor fi luate prin incheiere executorie ;

Inregistrarea cererii de chemare in judecata

Etapa 1 Presedintele instantei sau judecatorul care-l inlocuieste primeste cererea
Etapa 2 Cererea e depusa la registratura instantei si va fi inregistrata in registrul general de dosare ;(toate cererille si
inscrisurile depuse ulterior in legatura cu acea pricina se inregistreaza cu acelasi nr );
Etapa 3 : Cererea e trecuta in opisul alfabetic ( acesta cuprinde in afara de numele partilor si nr dosarului , data
inregistrarii si obiectul crerii );
Etapa 4 : Cererea de chemare in judecata e trecuta in registrul informativ - in care se inregistreaza nr dosarului , numele
partilor , precum si primul termen ;
Etapa 5 : Cererea va fi inregistrata sub acelasi nr si in registrul de termene al arhivei in care sunt tinute toate dosarele
in curs de judecata pe termenele fixate de presedintele instantei la primirea cererii sau ulterior de completul de judecata
in cursul procesului ( si in acest registru se mentioneaza in afara de nr dosarului , obiectul cauzei si numele partilor ;
34

TEMA 15 INTAMPINAREA ( 115-118)

1. Definitie
Este un act de procedura prin care paratul raspunde la pretentiile reclamantului , la toate capetele de acuzare ,
propune dovezi in apararea sa , invoca exceptii de procedura ( exceptii procedurale ex lipsa semnaturii; exceptii
de fond- ex - prescriptia actiunii )
2. Data la care se depune

Cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru infatisare

Situatia cand intampinarea nu se depune in acest termen

Daca nu se depune in acest termen Paratul e decazut din dreptul de a mai propune probe sau de sa invoca exceptii
Exceptie :doar cele de ordine publica
3. Caracteristici
intampinarea este obligatorie ( cu exceptia cazurilor prevazute de lege ) si nu se timbreaza
La intampinare se anexeaza inscrisurile ce vor fi folosite ca mijloc de proba in acealasi nr de exemplare ;
Se depun exemplare de pe intampinare in atatea exemplare cati reclamanti sunt plus o copie ptr instanta
Paratul ce nu are avocat : Presedintele completului , trebuie sa-i spuna la prima zi de (acest lucru e consemnat in
incheierea de sedinta)infatisare ca e obligat sa arate in intampinare dovezile ce le aduce in favoarea sa si
exceptiile pe care doreste sa le invoce
Paratul poate cere un termen ptr formularea aparari si ptr depunerea intampinarii ;

TEMA 16 CEREREA RECONVENTIONALA (119-120)

1. Definitie
Este un act de procedura prin care paratul formuleaza pretentii , la randul sau contra reclamantului ;( cererea
reconventionala se formuleaza in litigii patrimoniale , dar si in litigii cu caracter strict personal , epl : divort ;
prin ea se poate obtine o compensatie judiciara intre pretentiile partilor sau paralizarea actiunii reclamantului ;
2. Data la care se depune
Se depune odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare
Situatia cand cererea reconventionala nu se depune la aceasta data

Daca nu se depune la aceasta data cererea reconventionala se judeca separat cererea reconventionala ;

Actiunea principala si cererea reconventionala tardiv introdusa se pot judeca impreuna daca toate partile sunt de
acord ;
Cererea reconvenional se poate introduce i mpotriva unei cereri de intervenie principal (care se comport ca o
veritabil aciune n justiie).;
35

3. Solutionarea cerereri reconventionale

fie odata cu actiunea principala ( prin hotarare ) fie se disjunge si judeca separat ( printr-o incheiere )
4. Caracteristici
a) Este facultativa
b) Se timbreaza
c) trebuie sa indeplineasca aceleasi reguli inclusiv timbrajul ca si cererea de chemare in judecata
5. Judecare separata a cererii reconventionale
a. Cand reclamantul a renuntat la judecata sau la dreptul pretins ,
b. Cand cererea de chemare in judecata a fost respinsC ca prescrisa , anulata ori perimata
c. Cand cererea reconventionala necesita probatoriu in cvompletare dar numai daca cele doua cererri nu sunt intim
legate una de alta ;
ETAPA 2 A JUDECATII

DEZBATEREA CAUZEI N EDIN PUBLIC

Tema 17 Desfurarea edinei de judecat

1. Etape
Se parcurg urmatoarele etape :
Etapa 1 Daca instanta ia act de impacarea partilor ea va pronunta o hotarare de expedient ;
Etapa 2:Mai intai se solutioneaza exceptiile invocate de parti;
Etapa 3: Apoi se administreaza probele ;
etapa 4: Pe urma se pun concluzii pe fond ( acestea sunt sinteze ale dezbaterilor cu privire la probe i la motivele de fapt
i de drept pe care se ntemeiaz preteniile prilor); concluziile pot fi completate de note scrise care se depun la dosar ;
Etapa 5.Daca instanta se considera lamurita va declara dezbaterile inchise si se va pronunta ) daca se cer mai multe
lamuriri instanta va repune cauza pe rol ; pentru fiecare sedinta se va intocmi o incheiere de sedinta ;

Tema 18 Prima zi de infatisare (art 134)

La prima zi de infatisare ( in aceasta zi ) :
a) Partile pot pune concluzii ;

36

b) Tot in aceasta zi se depun intampinari sau cereri reconjventionale ( aceasta zi este termenul limita in care
reclamantul i poate schimba cererea sau obiectul litigiului, poate propune noi dovezi;); art 132 cpc prevede cazurile in
care cererea nu se modifica ;

TEMA 19 Exceptiile procesuale

( art 137)

1. Definitie
Sunt mijloace de aparare folosite de parat ;

2. Clasificare
Clasificare 1
a) Exceptii de fond
b) Exceptii de procedura
Exceptii de fond
- se refera la lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune ( dreptul intern , capacitatea , calitatea )
Exceptii de procedura
- se refera la incalcarea unor reguli procedurale privind compunerea instantei , competenta acesteia , procedura
de judecata
Clasificare 2
a) Exceptii dilatorii
b)Exceptii peremptorii
c)Exceptii declinatorii (de competenta
Exceptii dilatorii
- duc la amanarea judecatii , la declinarea competentei , sau la refacerea unor acte
Exceptii peremptorii ( dirimante )
-duc la respingerea sau la anularea cererii ori la stingerea procesului ;
Clasificare 3
a) Exceptii absolute
b) Exceptii relative
Exceptii absolute ( de ordine publica )
se refera la incalcarea unor norme imperative ,
Exceptiile absolute pot fi invocate :
Orice parte ,
37

 Procuror
Instanta din oficiu chiar si-n caile de atac
Exceptii relative
se refera la incalcarea unor norme cu caracter dispozitiv
Pot fi invocate numai de partea interesata
pot fi invocate numai intr-un anumit termen ( prima zi de infatisare )sau termenul urmator celui in care s-a comis
neregularitatea ;
3. Procedura de solutionare a exceptiilor
Instanta se pronunta asupra exceptiei inainte de a incepe dezbaterile ( exceptia nu se uneste cu fondul )- doar in
mod exceptional exceptia poate fi unita cu fondul doar atunci cand ptr solutionarea ei este necesara administrarea
unui probatoriu legat si de fondul cauzei ;

Daca instanta admite exceptia dilatorie ,da o incheiere prin care dispune manarea judecatii iar daca admite
exceptia peremtorie da o hotarare ( sentinta , decizie ) ;

Daca instanta respinge exceptia pronunta o incheiere interlocutorie motivata care poate fi atacata
numai odat cu fondul cauzei;

4. Efectele exceptiei

Daca se admite exceptia dilatorie se intarzie procesul ,

Daca se admite exceptia peremtorie se stinge procesul ;

5. Enumerarea principalelor exceptii de procedura :

a. Exceptia de litispedenta
b. Exceptia de conexitate ;
c. Exceptia puterii lucrului judecat ;
d. Exceptia de nulitate ;
e. Exceptia de perimare
f. Exceptia lipsei calitatii procesuale etc

Exceptia de litispedenta
1. Conditii

a. Sa existe o iidentitate de parti obiect si cauza ;

b. Cele doua cauzea se afle pe rolul unor instante romane deopotriva competente ;
c. Pricinile sa se afle in fata instantelor de fond sau sa se afle una in fond si alta in apel ;
38

2. Caracteristici

Este o exceptie absoluta

Trebuie invocata la instanta cea din urma investita cu solutionarea cauzei si retrimisa instantei care a judecata
prima ori instantei mai mare in grad , daca instantel e investite nu au acelasi grad ;
3. Solutionarea exceptiei
Daca admite litispedenta instanta va pronunta o hotarare care poate fi atacata cu recurs in 5 zile
Daca respinge exceptia instanta pronunta o incheiere care poate fi atacata numai odata cu fondul ;
Exceptia de conexitate
1. Conditii
Existena unei strnse legturi de obiect i cauz, ntre dou sau mai multe procese.( Aciunile
conexate sunt i rmn distincte, doar judecata lor se face mpreun;)
S existe dou sau mai multe cauze pendinte la aceeai instan ori la instane de acelai grad, n care s
figureze cel puin o parte comun;
S nu se ncalce regulile imperative de competen a instanelor

Exceptia puterii de lucru judecat

1. Condiii:
a) Identitate de pri, obiect i cauz;
b) Nu se poate aplica dac temeiul juridic al celor dou aciuni este diferit;
Hotrrea judectoreasc se bucur de puterea lucrului judecat dac:
- e pronunat de o instan romn;
-

e pronunat n materie contencioas;

a dezlegat fondul cauzei (n-a fost dat pentru a lmuri fapte incidentale).

Puterea de lucru judecat a hotrrii penale:

-

hotrrea s aparin unei instane penale (nu unui alt organ jurisdicional penal);

Hotrrea s fi rmas definitiv;

Hotrrea s fi soluionat fondul cauzei;

Hotrrea penal s fie anterioar celei civile.

39

TEMA20 PROBELE
1. Definitie
In sens restrans e mijlocul legal pentru dovedirea u8nui fapt material ce poate ajuta la dovedirea unui alt fapt
material ;
sens larg : actiunea de stabilire a existentei sau inexistentei unui fapt ;
3. Clasificare

clasificare 1
a) Probe judiciare
b) Probe extrajudiciare ;
Clasificare 2
a) Probe personale
b) Probe materiale ;
Clasificare 3
a) Probe directe
b) Probe indirecte
clasificare 4
a) Primare ( sau imediate nemijlocite )
b) Secundare ( mediate , mijlocite );
Clasificare 5
a) Probe ce constau in perceperea personala a judecatorului
b) Probe ce constau in perceperea faptelor de catre alte persoane ;
4. Connventiile asupra probelor
Se admit in principiu dar trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii
Conditii ptr a se admite conventiile asupra probelor
a) Probele sa nu duca la largirea posibilitatilor de probatiune ;
b)Sa nu incalce normele de ordine publica ale dreptului material sau procesual ;
Nu se permit conventiile prin care se restrang posibilitatile de proba;
5. Subiectul probei- judecatorul ;

40

6.Obiectul probei
sunt fapte juridice insens larg ce au creat modificari sau stins raporturi juridice deduse judecatii ori faptele
ce au determinat inaficacitate acestuia ;
6. Sarcina probei
- revine celui ce face o propunere inaintea judecatii ;

Marturisirea
1. Admisibilitate
-Se admite in aproape toate materiile si in aproape toate czurile ( exceptie divortul : nu e admisibila ptr dovedirea
motivelor de divort ) se admite numai in legatura cu dreptul de care poartea poate sa dispuna )
2. Procedura interogatoriului
Interogatoriul e propus de una din parti , iar cealalta parte e chemata la interogatoriu ;
Marturisirea se regseste in codul de procedura civila prin procedura interogatoriului ;
Marturisirea poate fi facuta numai de partea care e citata la interogatoriu cu mentiunea personal ]
Partea care vrea sa recunoasca pretentiile adversarului poate face acest lucru si printr-un mandat special ;
Procedura propriu-zisa
a) Partea trebuie sa fie prezenta personal la interogatoriu
exceptie
- Cei care au domiciliu in strainatate ;
Acestora li se comunica interogatoriul in scris prin mandatar , iar acesta va raspunde in cuprinsul unei procuri
speciale si autentice ;
b) Persoana chemata la interogatoriu raspunde oral la intrebari si raspunsurile se trec pe aceeasi foaie cu intrebarile ;
c) Interogatoriul se semneaza pe fiecare pagina

Persoane care semneaza interogatoriul

Interogatoriul se semneaza pe fiecare pagina de :
a. Presedinte
b. Grefier ,
c. Partea care l-a propus ,
d. Partea care a raspuns
Statul si persoanele juridice raspund in scris la interogatoriu ;
41

Presedintele poate respinge din cuprinsul interogatoriului intrebarile care nu sunt concludente sau sunt jignitoare ;
Situatia cand partea desi citat cu aceasta mentiune nu se prezinta l interogatoriu sau desi este prezenta refuza sa raspunda
-In aceasta situatie instanta poate considera aceasta imprejurare ca o marturisire deplina sau un inceput de dovada
scrisa ;

Expertiza

1. Situatii cand se dispune expertiza

Expertiza se dispune atunci cand sunt necesare cunostinte din domenii : stiintific , tehnic , al artei etc , pentru
a se lamuri faptele care formeaza obiectul unui proces sau a legaturilor dintre anumite imprejurari invocate
de parti

2. Persoana care efectueaza expertiza

-Expertiza se efectueaza de catre o persoana de specialitate ;
3. Procedura
Etapa 1 Partea poate depune o cerere prin care solicita efectuarea unei expertize sau instanta ordona din oficiu
efectuarea unei expertize ;
Etapa 2 : Partea care solicita expertiza e obligata sa sa depuna in 5 zile de la numirea expertului provizoriu
onorariul provizoriu;
4. Cazuri cand expertiza e obligatorie
a. Expertiza psihiatrica la punerea sub interdictie ;
b. Expertiza medico-legala ptr a se stabili varsta la ivirea tardiva a nasterii ;
c. Expertiza topografica in materie de expropriere;
d. Expertiza pretuitoare in materie de gaj ;
5. Forta probanta a expertizei

aceasta proba nu este obligatorie ptr instanta , si nici concluziile expertului ( ceea ce leaga instanta e starea fapt
constatata de expert si se coroboreaza cu restul probatoriului ;
6. Numirea expertilor

I.. Persoane ce realizeaza expertizele

Expertizele se realizeaza de :
a. Persoanele de specialitate ( sau )
b. laboratoare atestate conform legii , ( si )
42

c. Tribunalele tin evidenta expertizelor

II. Persoanele ce pot numi experti

Instanta poate numi 1 sau 3 experti ptr a efectua expertiza

Instanta numeste expertii prin incheiere , ( prin incheiere se stabileste : obiectivul expertizei , onorariul provizoriu , si
data depunerii lucrarii)

Si partile isi pot numi experti consultanti ;

Ptr a fi numiti experti se solicita o lista de la Biroul local de expertize ;

De pe lista trimisa partile de comun acord pot agreea numirea unui expert ; , iar daca partile nu ajung la un acord
expertii sunt numiti prin tragere la sorti ;
7. Activitatea expertului
a) Inainte de a efectua expertiza expertii depun juramant in camera de consiliu ,
Juramantul e consemnat in incheiere ; la depunerea juramantului partile nu sunt citate .
b) Atunci cand ptr efectuarea expertizei e necesara o cercetare la fat locului , expertul o va efectua numai dupa citarea
partilor prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire ( in scrisoarea recomandatcu confirmare de primire se
va indica ziua ora si locul in care va fi prezent )
Dovada de incunostiintare a partilor se va depune la dosar
Daca partile nu sunt incunostiintate raportul de expertiza ete nul ; partile sunt obligate sa dea toate explicatiile
necesare expertului .;
c)Expertul intocmeste un raport deexpertiza in care sunt concretizate lucrarile efectuate ; ( atunci cand partile sau
instanta au obiectiuni la lucrarea de expertiza se poate dispune completarea raportului sau efectuarea unei noi expertize
de catre alt expert )
8. Recuzarea expertilor
Expertii pot fi recuzati ptr aceleasi motive ca si judecatorii ;
In domeniile in care nu exista experti autorizati judecatorul poate solicita punctul de vedere al unei personalitati ori
specialist in domeniul respectiv
Punctul de vedere se ia in camera de consiliu sau in sedinta publica , partile find citate ;

Proba cu martori
1. Martorii ( definitie
sunt persoane care au cunostiinta de faptele ce formeaza obiectul judecatii
2. Conditii ptr a fi martor
In principiu poate fi ascultat ca martor orice persoana indiferent de varsta ,
43

Insa atunci cand e ascultat ca martor o persoana care e lipsita vremelnic de discernamant sau minorul sub 14 ani ,
marturia e apreciata tinand seama de situatia lor ;
3. Persoane ce nu pot fi ascultate ca martor
a. Sotul sau fostul sot ( dar exista si excepti )
b. Rudele (sau afinii) pana la gradul 4 ( exista si exceptii )
c. Persoanele puse sub interdictie judecatoreasca ;
d. Persoanele condamnate ptr marturie mincinoasa
e. In cazul proceselor de divort sau de stare civila nu pot fi audiati ca martori descendentii ( copiii ) dar pot fi audiati
rudele si afinii;
Partile pot conveni expres sau tacit (desi mai sus se prevede ca nu pot fi asc ca martori) sa fie audiate rudele si afinii
sau sotul ,
Dar celelate persoane din enumerarea de mai sus e interzisa audierea lor ;( adica niciodata nu pot fi audiati persoanele
puse sub interdictie si persoanele condamnate ptr marturie mincinoasa )
4. Persoane pe care legea le scuteste sa depuna marturie din anumite motive
Persoanele care prin raspunsurile lor s-ar expune pe ei rudele si afinii lor ( pana la gradul 3 inclusiv ) ori sotul
sau fostul sot la o pedeapsa penala sau dispretului public ;
Persoanele obligate sa pastreze secretul profesional cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul profesiei
( avocati , notari , farmacisti , preoti , medici )
Persoanele obligate sa pastreze secretul de serviciu asupra imprejurarilor de care au luat cunostinta in exercitiul
profesiei ;
Aceste ultime 2 categorii pot depune marturie in masura in care partea le da dezlegare , cu exceptia partilor ;
5. Procedura anterioara judecatii
Eetapa 1 : Partea propune ( solicita ) proba cu martori la prima zi de infatisare sau in conditiiiile art 138 cpc ;
Etapa 2;I instanta incuviinteaza proba ( adica admite sau respinge cu martori ;
Lista cu martori se depune in termen de 5 zile de la incuviintarea dovezii cu martori
Daca lista nu e depusa in termen sanctiunea e decaderea
Etapa 3 Administrarea probei cu martori :
Dupa ce instanta a incuviintat proba cu martori , sunt citati martorii , iar apoi acestia sunt ascultati ( fie in instanta , fie
la domiciliul lor in caz de boala ) ;
44

Daca martorul lipseste la prima citare , instanta poate da mandat de aducere si il poate amenda ,iar daca exista urgenta
mandatul de aducere se poate da ptr prima zi de infatisare ;
Martorii incuviintati vor fi audiati , neputnd renunta la ei decat cu incuviintarea tuturor partilor ;
6. Procedura propriu-zisa in timpul judecatii
Etapa 1 Instanta stabileste ordinea in care vor fi ascultati martorii , fiecare martor fiind ascultat separat ; ( cei ce sunt
ascultati raman in sala iar cei ce urmeaza mai tarziu sa fie ascultati vor fi indepartati din sala ;
Etapa 2 Presedintele pune intrebari martorului cu privire la : : nume , varsta , profesie , domiciliu . ; il intreaba daca
e ruda sau afin cu una din parti , daca e in serviciul vreuneia din parti si daca e in judecata , in dusmanie, sau in
legatura de interes cu vreuna din parti ;
Etapa 3 Martorul depune juramantul ( nu depune juramant martorul care nu a implinit 14 ani dar i se atrage atentia sa
puna adevarul
Etapa 4 Martorul relateaza mai intai imprejurarile pe care le cunoaste iar apoi raspunde la intrebarile
Presedintelui , ale Partii care l-a propus , ale partii adverse si ale Procurorului daca participa la cauza ;
El nu are voie sa citeasca un raspuns scris mai inainte , dar cu incuviintarea presedintelui se poate folosi de insemnari
cu privirela cifre sau denumiri
Intrebarile se pun prin intermediul presedintelui
Presedintele poate respinge intrebarea daca intrebarea pusa de una din parti nu econcludenta , e jignitoaresau tinde sa
dovedeasca un fapt oprit de lege
Daca instanta are banuieli intemeiate ca martorul minte sau a fost mituit incheie proces verbal si sesizeaza Procurorul
7. Situatii cand martorii pot fi inlocuiti
Martorii pot fi inlocuiti doar in caz de
a. Disparitie ,
b. Moarte ,
c. Motive bine intemeiate ;
8. Ascultarea martorilor
Fiecare martor e ascultat separat ; ( iar dupa ascultare martorul ramane in sala )
Marturia se face oral , dar ea se consemneaza in scris de grefier ,
Marturia este dictata de Presedinte
10. Persoane care semneaza depozitia martorului
Apoi depozitia martorului facuta in scris se semneaza pe fiecare pagina
45

Depozitia martorului se semneaza de

a. Presedinte ,
b. Grefier ,
c. Martor ( Dupa ce acesta a citit o)
Daca martorul e surd va fi pus sa scrie raspunsurile ;
Daca martorul nu stie sa scrie va fi folosit un interpret ;
Orice adaugire , stersatura , schimbare din depozitia scrisa trebuie incunostiinta si semnata de judecator , grefier si
martor ptr ca altfel nu va fi luata in seama ;
Locurile nescrise se bareaza ;

Proba prin inscrisuri

Reclamantul , la cererea de chemare in judecata si paratul la intampinare sunt obligati sa anexeze copii de pe
inscrisurile pe care le vor folosi ca mijloc de proba

Daca inscrisul e intr-o limba straina sau cu litere vechi se vor depune traduceri sau copii cu litere latine certificate
de parte

Partea trebuie sa aiba la sedinta de judecata originalul inscrisului pe care-l va folosi ca mijloc de proba , sau
sa-l depuna in pastrarea grefei ptr ca altfel nu se tine seama de el ;

Aceste inscrisuri raman deduse judecatii si se pot retrage doar cu parti potrivnice;
1. Situatii cand instanta e obligata sa dispuna infatisarea inscrisului
instana este obligat s dispun nfiarea nscrisului:

Cnd nscrisul este comun ambelor pri;

Cnd nsi partea advers s-a referit la acel nscris;

Cnd obligaia nfirii este prevzut de lege.

2. Situatii cand instanta e obligat sa respiga proba inscrisului

Instana este obligat s resping proba nscrisului:
a. Cnd cuprinsul nscrisului privete chestiuni cu totul personale;
]
b. Cnd nfiarea ncalc obligaia pstrrii secretului;
c. Cnd nfiarea ar atrage urmrirea penal mpotriva prii sau a altei persoane, ori ar expune partea
dispreului public

46

3. Situatia cand una din parti arata ca cealalta parte detine un inscris privitor la pricina
In aceasta situatie , instanta poate sa-i ordone partii sa prezinte inscrisul ;, iar daca acesta tagaduieste ca detine
inscrisul poate fi chemat la interogatoriu ;
Daca refuza sa raspunda la interogatoriu sau se dovedeste ca a ascuns inscrisul ori l-a distrus sau nu vra sa-l infatiseze ,
instanta poate sa socoteasca ca inscrisul are continutul pe care il pretinde partea care a solicitat infatisarea lui ;
prin exceptie , cererea de infatisare a inscrisului va fi respinsa daca inscrisul contine chestiuni personale acaror
infatisare ar incalca indatorirea de a pastra secretul sau cand ar atrage urmarirea penala contra partii sau aunui tert
ori ar expune dispretului public ;( cand inscrisul nu poate fi trmis cercetarea lui se va face cu citarea partilor lac
autoritatea care le detine de catre completul de judecata ;
4. Proceduri folosite cand exista indoieli cu privire la autenticitatea unui inscris
a) Procedura verificarii de scripte( 177-1790 ;
b)Procedura falsului ;
a)Procedura verificarii de scripte(folosita in cazul actelor autentice )

Partea careia i se opune un inscris sub semnatura priva ta poate sa declare ca recunoaste sau contesta scrisul sau
semnatura ;( mostenitorii pot dopta o pozitie neutra) ;

Daca partea declara ca nu recunoaste scrisul sau semnatura presedintele completului il va obliga sa scrie si sa semneze
la dictarea partii din inscris ;
Daca aceasta verificare nu e concludenta se va efectua o expertiza ( ptr efectuarea expertizei se vor depune si alte
acte sub semnatura privata netagduita de parti , acte autentice precum si probede scris luate de instanta ;
b)Procedura falsului(180-184 cpc )

Partea se inscrie in fals contra actului autentic ;

Presedintele instantei intreaba pe cel care foloseste inscrisul daca il va folosi in continuare sau vrea sa-l retraga ;

Daca partea care foloseste inscrisul ca mijloc de proba nu e prezenta , instanta va dispune amanarea judecatii si
infatisarea ei personala sau prin mandatar cu procura speciala ;

Apoi incheie un proces verbal

In procesul verbal se arata starea materiala a inscrisului

Procesul verbal e semnat de :
a. Presedinte ,
b. Grefier ,
c. Parti ;
47

Procesul verbal e trimis Parchetului impreuna cu inscrisul , urmand a se face cercetari

Daca partea care s-a inscris in fals arata si pe autorul/complicele falsului , instanta civila poate suspenda judecata ;
Daca nu s-a procedat astfel si dupa ramanerea definitiva era fals se va putea solicita revizuirea acestuia ;
Situatia cand inscrisul e retinut de o terta persoana sau se gaseste la o autoritate
-

aceasta va fi citata ca martor si i se pune in vedere sa aduca inscrisul pentru ca in caz contrar va plati amenda sau
despagubiri ;

5. Forta probanta a marturiei

Marturia se apreciaza in masura in care se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba ; daca se inlatura o marturie
aceasta inlaturare trebuie motivata

6. Admisibilitatea probei cu martori vz dr civil an 1

Cercetarea la fata locului (215-217)

1. Notiune
E un mijloc de proba care se dispune fie de instanta din oficiu printr-o incheiere in care se rata imprejurarile de
fapt in legatur cu care se face cercetarea ,fie partile depun o cerere ;
2. Procedura
a) Partea depune o cerere prin care solicita cercetarea la fata locului sau Instanta dispune din oficiu cercetarea la
fata locului ;
3. Desfasurarea cercetarii la fata locului
a) Se efectueaza de intregul complet , sau numai de 1 judecator ;
b) Sunt citate partile ;
c)Se pot audia martori si experti la fata locului ;
d)Grefierul consemneaza desfasurarea cercetarii intr-un proces verbal care se depune la dosarul cauzei ;

Prezumtiile
1. Feluri

a)Prezumiile legale absolute

combtut numai prin mrturisire, i nu n toate cazurile),
48

b)Prezumtiile legale relative,

c)Prezumtii legale mixte
-pot fi rsturnate numai prin proba contrarie, n anumite condiii i de anumite persoane);
d) Prezumiile simple (judectoreti);
2. Asigurarea dovezilor (ancheta in futurum)
Condiii:
a) Urgena asigurrii dovezilor;
b) Acordul prtului.

TEMA 21 : Acte procesuale de dispozitie ale partilor

1. Enumerare
a) Tranzactia ;
b) Renuntarea la judecata ;
b) Achiesarea ;
2. Trasaturi
a) Actele procesuale de dispozitie ale partilor pot fi facute doar personal sau prin mandtar cu procura speciala ;
c) Instanta are obligatia sa explice partilor consecintele actelor de dispozitie si sunt datoare sa verifice daca partile
au capacitatea de a face asemenea acte
Daca actul exprima vointa lor libera si daca nu se urmareste un scop ilicit ;
Renuntarea reclamantului
1. Forme
a) Renuntarea la judecata ;
b) Renuntarea la dreptul pretins ;

Renuntarea la judecata
Reclamantul poate renunta :
a. fie la intreaga actiune ,
b. fie la un capat de cerere ,

49

c. fie la judecarea cu unul din parati

1. Data pana la care se poate face renuntarea la judecata

Renuntarea la judecata se poate face pe tot parcursul procesului atat in prima instanta ,cat si in caile de atac ,;
2. Modalitati de renuntare la judecata
Renuntarea la judecata se poate face :
a. fie verbal ,
b. fie prin cerere scrisa
Daca renuntarea se face dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, dar inainte de a se intra in dezbaterea fondului
, ea se poate face doar cu acordul paratului care va putea sa solicite cheltuielile de judecata ;
Daca renuntarea are loc dupa ce se intra in dezbaterea fondului , in apel , in recurs , ea se poate face numai cu acordul
paratului( ex divort )
4. Procedura de renuntare

Se introduce o cerere de renuntare la judecata si instanta pronunta o incheiere prin care se dispune si inchiderea
dosarului

Incheierea nu poate fi atacata cu apel ; In caz de coparticipare procesuala activa sau daca exista o cerere de
interventie principala ori paratul a introdus o cerere reconventionala )

Renuntarea reclamantului se va constata prin incheiere dar nu va afecta cererile celor participanti la proces ;
Renuntarea la dreptul subiectiv dedus judecatii
1. Modalitati de renuntare la dreptul subiectiv dedus judecatii
Renuntarea se poate face
a. fie verbal in sedinta ,
b. fie prin inscris autentic ( in acest caz instanta pronunta o hotarare prin care se respinge in fond cererea

reclamantului),
2. Momentul pana la care se poate face renuntarea
Renuntarea se poate face atat in prima instanta cat si in apel sau recurs fara a fi necesar consimtamantul
paratului ;
2. Procedura

Instanta pronunta o hotarare care poate fi atacata cu recurs si paratul poate solicita cheltuieli de judecata ;
TEMA 22 Hotararea judecatoreasca
50

1. Definitie este actul final al judecatii , actul de dispozitie al instantei avand caracter jurisdictional ;
2. clasificare
Clasificarea 1
a. Sentinte
b. Decizii
c. Incheieri
Sentinta
e hotararea prin care se rezolva cauza in prima instanta
Decizia
- e hotararea prin care se solutioneaza cauza in apel , recurs , contestatie in anulare , revizuire , , recursul in
interesul legii ;recursul in anulare ;
Incheieri
sunt hotararile date in cursul judecatii ( excepti : - in cazul procedurii necontencioase hotararea se numeste incheiere
clasificare 2 :
a) Hotarari propriu-zise :
b) Hotaraari provizorii
Hotarari propriu zise
-rezolva fondul cauzei si au o actiune nelimitat in timp ;
Hotarari provizorii
- au caracter temporar si prin ele se iau masuri vremelnice ;
Clasificare 3 :
a) hotarari nedefinitive
b) hotarari definitive
c) Hotarari irevocabile
Hotarari nedefinitive
- sunt acele hotarari date in prima instanta si acre pot fi atacate cu apel
Hotarari definitive
sunt hotarari date in prima instanta ce nu pot fi atacate cu apel ,
hotarari date in apel si hotarari date in prima instanta ce nu au fost atacate cu apel sau chiar atacate cu apel
judecata acestuia s-a perimat si cererea a fost anulata si respinsa ;
orice alte hotarari ce nu pot fi tacate cu apel;
Hotarari irevocabile
hotarari date in prima instanta fara drept de apel , nerecurate ;
hotarari date in prima instanta ce nu au fost atacate cu apel ;
hotarari date in apel nerecurate ;
51

 hotarari date in recurs chiar daca s-a solutionat fondul pricinii ,

orice alte hotarari ce nu mai pot fi ataacte cu recurs ;

clasificare 4 :
a. hotarare executorie
b. hotarare neexecutorie
c. hotarare nedefinitiva
Hotarari executorii
pronuntate in actiuni in realizarea dreptului daca sunt definitive sau se bucura de executie vremelnica ;
hotarari neexecutorii
pronuntate in actiunile in constatare ;
Hotarari nedefinitive ;
clasificare 5 ;
a. hotarari integrale
b. hotarari partiale
Hotarari integrale
- rezolva in intregime procesul si dezinvesteste instanta de intregul dosar ;
hotarari partiale
-pronuntate la cerera reclamantului daca paratul recunoaste pur si simplu o parte din pretentii
;Clasificare 6:
a) hotrarari cu o singura condamnare
b) hotarai cu o condamnare alternativa
Hotarari cu o singura condamnare
paratul este obligat sa efectueze o prestatie determinata ; hotarari cu condamnare alternativa cand avem o
condamnare principala si una secundara in masura in care nu se realizeaza prima ;
Cuprinsul hotararii
de facut ...........

TEMA 23 ACHIESAREA
1. Forme
52

A) Achiesarea paratului la pretentiile reclamantului

Recunoaste pretentiile reclamantului fie spontan fie prin intermediul interogatoriului ;
Daca paratul recunoaste in parte pretntiile reclamantului instanta poate pronunta o hotarare partiala care este
executorie de drept ;
Aceasta forma de achiesare poate avea loc si-n apel ;
B) Achiesarea partii ce a pierdut procesul la hotararea primei instante
adica partea care a pierdut procesul renunta sa mai atace cu apel sau recurs hotararea sau renunta la calea
de atac odata declansata ;
Ea poate fi totusi atacata cu contestatie in anulare ptr vicii de consimtamant
aceasta forma de achiesare poate fi
tacita ( se executa hotararea de buna voie )
sau expresa ( cand partea declara dupa pronuntarea hotararii ca renunta la calea de atac ;
Aceasta declaratie se consemneaza intr-un proces verbal semnat de :Presedintele instantei
si Grefier sau printr-un inscris autentic ;
TEMA 24 TRANZACTIA JUDICIARA ( 271 273 CPC SI 1704-1717 C. CIV )
1. Definitie

Este un contract prin care partile pun capat unui proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste ,
prin concesii reciproce ;
2. Data pana la care se poate incheia tranzactia
Partile se pot prezent oricand in timpul procesului , chiar daca nu au fost citate , si chiar intre termene ptr a cere
instantei sa pronunte o hotarare care sa consfinteasca invoiala lor
Partile pot incheia contractul de tranzactie atat la judecata in prima instanta cat si la judecata in caile de atac ( apel ,
recurs ) precum si-n executarea silita ;
3. Procedura

Partile se prezinta in fata instantei cu un contract scris de tranzactie care reprezinta invoiala lor

Instanta pronunta o hotarare- numita hotarare de expedient

Ivoiala partilor e dispozitivul hotararii si poate fi atacata cu recurs ;

Se poate introduce contra hotararii de expedient si actiunea in anulare , actiunea pauliana , actiunea in rezolutiune

53

Instanta ia act de tranzactie si pronunta o hotarare care poate fi atacat prin contestaie n anulare (nu i prin
revizuire).

TEMA 25Suspendarea procesului civil

1. Definitie
Consta in oprirea cursului judecatii datorita unor imprejurari voite de particare numai staruie in solutionarea
cauzei sau independente de vointa lor cand sunt in imposibilitate fizica sau juridica de a se prezenta ;
2. Forme
a) voluntara ;
b) legala ;( care poate fi de drept si judecatoreasca );
Procedura de judecata a suspendarii

Instanta pronunta o incheiere care poate fi atacata cu recurs

Rcursul se poate declara atat timp cat dureaza suspendrea judecatii

Suspendarea opereaza in bloc fata de toate partile ;
Ccauza ramane in rejudecare ;
Orice act de procedura facut pe perioada suspendarii e lovit de nulitate , iar nulitatea poate fi invocata doar de partea in
favoarea careia curge suspendarea ;
incheierea prin care s-a respins repunerea pe rol a cauzei se poate ataca cu recurs ;

In momentul cand a incetat suspendarea ,adica se repune pe rol cauza , este obligatorie citarea tuturor partilor ;

Suspendarea ndelungat conduce spre perimarea cauzei (vz. art.250);

Suspendarea voluntara (242 cpc )

1. Cazuri :

a) Amandoua partile cer suspendarea judecatii ;

b)Nici una din parti desi a fost legal citata nu se prezinta la judecata si nici nu a solicitat judecarea in lipsa ;
Judecata se suspenda chiar daca cererea nu e e timbrata ;
In cazul suspendarii voluntare judecata reincepe in momentul cand una din parti a repus cererea pe rol
Cererease timbreaza cu jumate din taxa de timbru datorat ptr proces plus timbru judiciar
In cazul suspendarii voluntare instanta nu poate repune pe rol din oficiu ;
54

Suspendarea legala de drept (243 cpc )

1. Cazuri
Moartea uneia dintre parti sau dizolvarea lichidarea persoanei juridice , ori moartea mandatarului uneia din
parti daca a intervenit cu cel putin 15 zile inainte de infatisare , sau punerea sub interdictie a uneia din parti ;
A incetat functia tutorelui sau curatorului ;
S-a deschis procedura procedura reorganizarii judiciare si a falimentului asupra reclamantului in temeiul unei
hotarari irevocabile ;
In aceste cazuri suspendarea intervine daca aceste cauze au intervenit inainte de a incepe dezbaterile ;
Desi e vorba de o suspendare de drept , la cereera partilor instanta poate sa acorde un termen ptr a sigura respectarea
drepturilor partilor ;
2. Alte cazuri de suspendare de drept ( care se regasesc in alte prevederi ale cpc ) :
a) Conflictele de competenta ( 21) ;
c) Penalul tine locul civilului (19);c)
d) Dupa o amanare a judecatii ( prin invoiala partilor ) daca partile nu staruie in judecata cauza se suspenda ;( va fi
redeschisa cauza la cerea partilor ) art 155 ;
Suspendarea judecatoreasca( facultativa ) (244 cpc )
1. Cazuri
Cand s-a inceput urmarirea penala ptr o infractiune ce ar avea o inraurire hotraratoare asupr hotararii
civile ;
Cand dezlegarea procesului atarna in tot sau parte de existenta sau inexistenta unui drept ce formeaza obiectul altei
judecati ;
2. Alte cazuri :
a) Instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate poate suspenda judecata prin incheiere motivata
pana la solutionarea exceptiei(l47/1992) ;
b) In momentul cand se formuleaza o cerere de stramutare presedentiala instanta competenta sa judece stramutarea
poate dispune suspendarea judecatii in acea cauza pana la judecarea cererii de stramutare(40 cpc ) ;

TEMA 26 INCHEIEREA DE SEDINTA ( art 147)

1. Feluri

incheieri premergtoare (preced hotrrea final)

55

 incheieri ulterioare (ex: de ndreptare a greelilor);

Incheieri preparatorii - nu leag instana, ea putnd reveni asupra lor (ex: administrarea unor probe);
Incheieri interlocutorii prin care se adopt msuri decisive, i anticipeaz decizia final, instana este legat prin
acestea (ex: respingerea excepiei de lucru judecat, a interveniei voluntare);
TEMA 27 DELIBERAREA

Este etapa care urmeaza dupaetapa dezbaterilor

In aceasta etapa judecatorii delibereaza ;(se urmareste intrunirea majoritatii legale , iar daca nu se realizeaza
majoritatea legala se rejudeca in complet de divergenta in maxim 5 zile ;

Dupa ce delibereaza judecatorii, se va intocmi minuta ( minuta e dispozitivul hotararii !!!!!!); ATENTIE

Persoane care semneaza minuta

Minuta se semneaza de judecatorii completului ;

TEMA 28 PRONUNTAREA HOTARARII

Dispozitivul se pronunta de Presedinte in sedinta publica ;

TEMA 29 REDACTAREA HOTARARII

Hotararea se redacteaza in doua exemplare : unul se depune la dosarul cauzei iar altul la dosarul cu hotarari

TEMA 30 Comunicarea hotararii partilsor

Hotrrea se comunic prilor n copie;

Hotrrea ine loc de act autentic.
TEMA 31 HOTARARILE
1 Clasificare

clasificare
a. Incheieri
b. Sentinte ,
c. Decizii
clasificare 2
a. hotarari propriu zise
b. hotarari provizorii
56

clasificare 3
a. Hotarari definitive ,
b. Hotarai nedifinitive
c. Hotarari irevocabile ;
clasificare 4
a. Hotarari in constatarea dreptului ,
b. Hotarari in realizarea dreptului ,
c. Hotarari constitutive de drepturi ;

clasificarea hotararilor dupa efecte

a)
b)
c)
d)

hotrri cu termen de graie

nvestirea cu formul executorie
execuia vremelnic
ndreptarea, lmurirea i completarea hotrrilor judectoreti

2. Continutul unei hotarari

a)Parte introductiva,
b)Practicaua ,considerente ( motive ) .
c) Dispozitivul ;
TEMA 32 Caile de atac
1. Clasificare
a) Ci ordinare: apelul (cale exercitat de oricare dintre pri, pentru orice motiv);
b) Ci extraordinare: Recursul, Contestaia n anulare, Revizuirea, Recursul n interesul legii;
c) Ci de atac de reformare sunt soluionate de o instan superioar, n virtutea controlului judiciar;
d) Ci de atac de retractare n competena instanei care a pronunat hotrrea atacat: contestaia n
anulare i revizuirea;
e) Ci de atac devolutive permit rejudecarea cauzei n fond (n drept i n fapt): apelul i recursul, n
anumite condiii exprese;
f) Ci de atac suspensive de executare numai apelul este suspensiv de executare;
g) Ci de atac nesuspensive de executare celelalte ci de atac.

TEMA 33 APELUL(282-298)
1. Definitie

Este o cale de atac ordinar, prin intermediul creia partea care o exercit solicit instanei superioare
reformarea hotrrii pronunate de instana de fond. devolutiv (permite rejudecarea cauzei), de reformare,
suspensiv de executare.
2. Obiect:
Hotrrile date n prim instan la judectorii si tribunale ( cu exceptia celor expres prevazute de lege care pot fi
atacte cu recurs ) ;apelul facut contra hotararii se considera facut si contra incheierii premergatoare ;
3. Partile in apel
57

a) Reclamantul ( sau succesorii lui ) ;

b) Paratul ;
c) Tertii ce au intervenit voluntar sau la cererea celorlalte parti ;
d) Procurorul
Tertii ce nu au fost parte in proces nu popt ataca hotararea cu urmatoarele exceptii :

In materie necontencioasa -Creditorul chirografar(actiunea oblica )

Dobanditorul cu titlu particular al unui drept sau al unui bun ce face obiectul litigiului daca transmisiunea a avut
loc dupa pronuntarea hotararii inainte de expirarea termenului de apel ;

3. Instanta competenta sa judece apelul

a) Tribunalul ptr hotararile date de judecatorie ;
b) Curtea de apel pt hotararile date de tribunale ;
4. Termenul de apel
- e de 15 zile de la comunicarea hotararii daca legea nu dispune altfel ;
art 284 al 2 si 3 asimileaza comunicarii :
comunicarea facuta odata cu somatia de executare;
Depunerea cererrii de apel inainte de comunicarea hotararii daca comunicarea este obligatorie ;
la aceste doua cazuri si cel din art 102 al 2 care spune ca termenul deapel curge si contra partii ce a cerut comunicarea
hotararii catre adversar de la data la care a acerut-o .( aceste cazuri de echivalenta sunt de stricta interpretare
Ptr procuror termenul curge de la comunicare

sau de la pronuntare dupa cum a participata sau nu la judecata ;

5. Intreruperea termenului de apel :

a) Moare Partea ce are interes sa faca apel ;
c) Moare Mandatarul caruia i s-a facut comunicarea ;
Daca moare partea se va face o noua comunicare la cel din urma domiciliu al sau pe numele mostenitorilor , moment in
care va incepe sa curga un nou termen de apel ;
Pentru mostenitorii incapabili cu capacitate restransa , disparuti / termenul de apel va curge dela data cand se va numi
tutore , curator sau administrator provizoriu al mostenirii ;
Daca moare mandatarul se face o noua comunicare partii la domiciliul sau ;
5. Sanctiunea in caz de nerespectare atermenului de apel
58

-Decaderea ( partea poate fi repusa in termen )

6. Continutul cererii de apel
a) Numele partilor ( ptr pers juridice sediul ) ;
b) Domiciliul sau resedinta partilor ;
c) Se arata hotararea care se ataca ;
c) Motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul ;
d) Dovezile invocate in favoarea apelului ;
e) Semnatura ;
Elemente care daca lipsesc intervine nulitatea
Nulitatea intervine daca lipsesc uematoarele :
a. Hotararea care se ataca
b. Semnatura:

Elemente care daca lipsesc intervine decaderea

a)Motivele de fapt si de drept
b)Dovezile in favoarea apelului;
Semnatura daca lipseste poate fi complinita in timpul judecatii
Celelalte cerinte pot fi complinite pana la pria zi de infatisare;
Daca apelantul nu arata motivele si este decazut din acest drept apelul nu se respinge ca nemotivat el fiind analizat prin
prisma motivelor invocate la prima instanta ;
7. Instanta la care se depune cererea de apel
instanta a carei hotarare se ataca
8. Nr de copii care se depun la instanta
- se depun atatea copii cati intimati sunt ;
9. Efecte
a) instanta e investita cu solutionarea cuzei ;
b) are efect suspensiv de executare ;
d) are efect devolutiv
Acest efect are doua limite :
59

I.hotarari ce nu sunt supuse apelului

-

Potrivit art 282(1) nu sunt supuse apelului

A) hotararile date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala si acestea privesc

Actiunile posesorii ;

Masurile asiguratorii;

Pensii de intretinere ;

Obligatii de plata a unei sume de bani sau de predare aunui bun mobil in valoare de pana la 200 mil lei ;

Inregistrarea in registrele de stare civila ;

hotarari prin care s esolutioneaza plangerile contra hotararilor autoritatilor administratiei publice lcu activitate
jurisdictionala si a altor organe cu astfel de activitati;

Si in alte cazuri prevazute de lege ;

II.Aderarea la apel sau apelul incident

intimatul poate adera la apelul facut de partea potrivnica
Apelul incident se introduce cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare
Importanta consta in aceea ca daca s-a facut in termenul de apel , iar apelantul isi retrage apelul , apelul intimatului se va
considera ca apel principal ;
Daca s-a introdus dupa expirarea termenului de apel , ca aderare la apel , retragerea apelului principal va stinge si
apelul incident ;
Procurorul poate exercita calea apelului indiferent dac a participat sau nu la judecata n prim instan.
10. Termenul de apel
E un termen de decadere si curge continuu , fara intrerupere dar exista si doua exceptii :
a) moartea partii ;
b)moartea mandatarului :
11. Conditiile cererii de introducere a apelului
Cererea de apel trebuie sa contina anumite elemente ptr ca altfel intervin o serie de sanctiuni :
a) Nulitatea ( daca lipsesc urmatoarele elemente :
Aratarea hotararii ce se ataca
Semnatura ;
b)Decaderea
daca lipsesc urmatoarle elemente :
60

I.Nu se arata dovezile invocate in sustinerea apelului ;

II.NU se arate motivele de fapt si de drept din cererea d apel ;
Instana este obligat s examineze toate motivele invocate de apelant prin cererea sa, ea nu va putea refuza discutarea
acestor motive pe considerentul c ele au fost discutate deja n prim instan.
12. Mijloacele de aparare
instanta se pronunta supra mijloacelor de aparare invocate in prima instanta sau cele artate in intampinare
sau motivarea apelului ;

13. Efectele apelului

a) Instanta de apel e investita cu solutionarea cauzei ;
b Efectul suspensiv de executare ;
c) Efectul devolutiv al apelului ;
Efectul devolutiv al apelului. Are un caracter deplin, adic aduce n discuie toate mprejurrile de fapt i de drept ale
judecii.
14. Soluiile ce se pronun n instana de apel
Respinge apelul ( adica mentine hotararea atacata );
Admite apelul si modifica hotararea
Respinge cererea de apel ca inadmisibila daca se constata ca cererea nu intra in competenta unei instante
judecatoresti , ci a altui organ cu atributii jurisdictionale ;
Desfiinteaza hotararea
-atunci cand :
I.Prima instanta nu a judecat fondul ,respingand sau anuland cererea de chemare in judecata , iar instanta de apel a
admis apelul si evoca fondul , judecand procesul ;
II.Daca instanta de apel a constatat necompetenta primei instante care s-a pronuntat crezandu-se competenta ;
CILE EXTRAORDINARE DE ATAC

TEMA 34 RECURSUL
1. Definitie

Este o cale extraordinara de atac prin intermediul creia prile sau Ministerul Public solicit, n condiiile i
pentru motivele limitativ determinate de lege, desfiinarea unei hotrri judectoreti pronunate fr drept de
apel, n apel sau de un organ cu activitate jurisdicional.
2. OBIECT
a)hotarari date fara drept de apel ;
61

b)hotararile date in apel si in cazurile si in conditiile prevazute de lege hotarrile altor organe cu activitate
jurisdictionala
3. Instanta competenta

instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata adica :

-Tribunalul ptr hot pronuntate de judecatorii in ultima instanta ,

Curtea de apel ptr hot proniuntate de tribunal in ultima instanta ;
CSJ ptr hotararile pronuntate de curtea de apel ( uneori tribunalul judeca in prima instanta iar curtea de apel judeca
apelul )
4. Termenul de recurs
15 zile de la comunicarea hotararii daca legea nu prevede altfel
Pot fi prevazute si termene speciale in dispozitiile speciale termene mai lungi sau mai scurte ;
Daca recursul e introdus tardiv , e respins ca tardiv si hotararea devine irevocabila ;
Termenul de recurs poate fi intrerupt in aceleasi conditii ca si termenul de apel ;
4. Cererea de recurs
I. instanta la care se depune
Se depune la instanta a carei hotarare se ataca
in caz contrar sanctiunea e nulitatea
II. Elementele cererii de apel
Contine aceleasi elemente ca si cereres de apel ,

Presedintele instantei poate inapoia cerera daca aceasta nu contine toate elemenetle ptra putea fi refacuta si
termenul de recurs se prelungeste cu 5 zile ;

Presedintele instantei primeste cerere de recurs si daca constata ca s-a implinit termenul de recurs ptr toate partile
va dispune inaintarea dosarul;ui cauzei instantei de recurs , iar la dosar vor fi atasate dovezile de primire a
proceduriii de cominicare a hotararii ;

5. Caracteristici ale recursului

Recursul trebuie motivat ( in caz contrar sanctiune a e nulitatea ;
In caz contrar sanctiunea e Nulitatea
In momentul in care se introduce recursul uneori se suspenda executarea hotararii ( ex : desfiintarea de constructii
plantati , stramutare de hotare );
6. Motive de recurs-( art 304)
-sunt expres si limitativ prevazute de lege si prin invocarea acestor motive se poate obtine prin recurs casarea sau
modificarea hotararii atacate ;
62

Exista 10 motive
Motive ce duc la casarea hotararii
Hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante ;
Hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la judecarea in fond a pricinii
Instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale ;
Instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti ;
Instanta , prin hotararea data a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art 105 al 2 ;
Mottive ce duc la modificarea hotararii
a. Hotararea pronuntata este vadit lipsita de temei legal , cand a fost data cu incalcarea legii ;
b. Hotararea nu cuprinde mentiunile pe care se sprijina sau cuprinde motive contradictorii si straine de natura
pricinii ;
c. Instanta a acordat mai mult decat s-a cerut sau ceea ce nu s-a cerut ;
d. Instanta nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de aparare sau asupra unei dovezi nepronuntate ce erau
hotaratoare pentru dezlegarea pricinii
e. Instanta a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii sia schimbat natura /intelesul lamurit si vadit
neindoielnic al acesteia ;
Termenul ptr depunerea motivelor de recurs este acelasi prevazut ptr declararea recursului si incepe sa curga de
la comunicarea hotarariisau de la data cand hotararea ete comunicata ;
Motivele de ordine publica pot fi invocate de instanta (din oficiu ) chiar daca nu au fosta aratat in cererea de
recurs ;
anctiunea ptr nemotivarea recursului nulitatea ( uneori legea permite nemotivarea recursului OUG 2/2001ex )
7. Efectele cererii de recurs
a) Hotararea devine irevocabila dupa solutionarea recursului ;
b) Este sesizata instanta competenta ptr solutionarea recursului ;
8. Persoane ce pot introduce recursul

a) Partile ( recurent , intimat ) ;

b) Procurorul ;
63

9. Probele
In instanta de recurs nu se pot produce probe noi cu exceptia inscrisurilor , care pot fi dpuse pana la inchiderea
dezbaterilor ; ( deci administrarea probelor e limitat , nu se pot produce probe noi ;
10. Procedura pralabila a judecarii recursului
Etapa 1
-

Presedintele instantei de recurs primeste dosarul cauzei de la instanta a carei hotarare se ataca si verifica daca
procedura de cominicare a hotararii a fost indeplinita legal sau nu

Daca nu a fost indeplinita va rstitui dosarul in vederea efectuarii acestei comunicari ;

Etapa 2
Daca a fost legal indeplinita , presedintele va fixa termende judecata si va dispune citarea partilor;
Prin citatia primita intimatul este informat ca are obligatia sa depuna intampinarea cu cel putin 5 zile inaiante de
termenul de judecata ;
Termenul de judecata trebuie fixat astfel incat de la data primirii citatiei trebuie sa aiba la dispozitie 15 zile ptr a-si
pregati apararea ( in procese urgente cel putin 5 zile )
Etapa 3

Presedintele completului sau un alt judecator din complet desemnat de presedinte va verifica daca recursul
indeplineste cerintele de forma ori daca motivele invocate se incadreaza in vreunul din motivele de recurs prevazut
de lege si va arata pozitia jurisprudentei si a doctrinei in probleme de drept vizand dezlegarea da prin
hotararea atacata ;

Iin acest sens intocmeste un raport care se depune la dosar cu 5 zile inainte de ziua fixata ptr judecarea recursului ( la
ICCJ raportul poate fi intocmit si de un magistrat asisent )
11. Procedura de judecare a recursului
Judecata in complet din 3 judecatori ;
Etapa 1 : se citeste raportul asupra recursului ;
Etapa 2 Presedintele completului da cuvantul in urmatoare ordine :
a. Recurentul ,
b. Intimatul ,
c. Procurorul ( e ultimul cu exceptia cazului cand e recurent cand vorbeste primul ) ;
Etapa 3 : instanta rezolva mai intai exceptiile procesuale , neindeplinirea obligatiei privind plata taxei de timbru
judiciar si a taxei judiciare de timbru , tardivitatea recursului , , alte exceptii daca sunt ridicate ;
64

12. Solutiile instantei

a)admite recursul ;
b) respinge recursul ;
c) anuleaza recursul( ptr netimbrare , nemotivare ) ;
d)poate constat perimarea lui ;
Hotararea data de instanta de recurs devine irevocabila ;
Daca instanta admite recursul poate da una din urmatoarele solutii :
I. Caseaza hotararea si retine cauza spre rejudecare ;
II. Caseaza hotararea si trimite cauza spre rejudecare la instanta care a pronuntat hotararea atacata sau alta instanta
de acelasi grad ( atunci cand prima instanta a solutionat cauza fara a intra in cercetarea fondului pricinii sau a judecata
cauza in lipsa prtii care nu a fost regulat citat nici la administrarea probelor nici la dezbaterea fondului cauzei ;
III.Caseaza hotararea si trimite cauza instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent
daca hotararea a fost data cu incalcarea competentei altei instante cj control judiciar ;
IV.. Caseaza hotararea atacata si respinge cererea ca inadmisibila daca instanta a depasit atributiile puterii
judecatoresti;
V. Modifica hotararea ptr cele 5 motive mentionate ( 6 10)
Explicatii
a) Daca curtile de apel si tribunalele dupa ce admit recursul si caseza hotrarea retin cauza ptr rejudecare pronunta o
decizie iar in ceea ce priveste procedura aplicabila ptr rejudecarea recursului sunt cele prevazute de lege adica textul face
trimitere la procedura judecatii in toate instantele de apel ; aceste reguli se aplica numai dac nu sunt potrivnice privitoare
solutionarii recursului ;
b) ICCJ in caz de casare trimite cauza spre o noua judecare instantei ce a pronuntat hotararea sau atunci cand
interesul bunei administrari a justitiei o cere , trimiterea se afe la o alta instanta de acelasi grad ;
c) In caz de casare ptr lipsa de competenta cauza se trimite instantei competente sau altui organ cu activitate
jurisdictionala competent ;
d) Daca ICCJ caseaza hotararea in scopul aplicarii corecte a legii la imprejurarilede fapt bine stabilitede instanta a carei
hotarariete atacta ICCJ hotaraste asupra fondului pricini ;
13. Efectele casarii hotararii atacate
-

hotararea casata nu are nici o putere (actele de executare sau de asigurare facute in baza hotararii casate sunt
desfiintate de drept ;

Partea interesata poate folosi ptr obtinerea restabilirii situatiei anterioare punerii in execuatre a hotararii casate
institutia intoarcerea executarii ;
65

14. Suspendarea executarii hotararii

a) De drept : in urmatoarele cazuri :
I. Cand sunt implicate constructii de imobile , terenuri ;
b) La cerere
numai dupa depunerea unei cautiuni stbilite de instanta prin incheiere cu ascultarea partilor care vor fi citate la un
termen scurt in camera de consiliu ;
Iin cazuri urgente instanta poate dispune suspendarea urgenta a executarii pe cle de ordonanta presedentiala dar
numai pana la solutionarea de catre instanta a cererii de suspendare ;
Instanta poate reveni asupra suspendarii acordate ea trebuie sa dispuna citarea partilor ptr a fi ascultate ;
15. Modificarea sau casarea unei hotarari
Modificarea sau casarea unei hotrri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, n condiiile prevzute de
art.304,
Excepie
-Hotrrile atacate cu recurs, care nu au putut fi atacate cu apel;
La judecata cu trimitere prin casare nu pot participa judectorii care s-au pronunat anterior n prim instan.

TEMA 35 Contestatia in anulare (317-321 cpc)

1. Definitie

Este o cale extraordinar de atac, de retractare, comuna si suspensiva de executare , directa n care prile sau
procurorul pot obine desfiinarea unei hotrri judectoreti rmase irevocabile, pronunate cu nclcarea unor
norme procedurale.
2. Instanta la care se introduce contestatia in anulare
Se introduce la instanta a carei hotrare se ataca
3. Persoane care pot introduce contestatia in anulare
Poate fi introdusa de :
a. Partile care au luat parte la judecarea cauzei si care trebuie sa justifice un interes
b. Procuror ,
Nu poate fi introdusa si de si de terte persoane
4. Hotarari contra carora poate fi introdusa contestatia in anulare

Poate fi introdusa doar contra unei hotarari irevocabile

Contestatia in anulare poate fi exercitatata si contra unor hotarari cu procedura speciala cu conditia ca acestea sa fi
ramas irevocabile ordonanta presedentiala , hotarare de expedient , hotarare de perimare ;

5. Cererea de contestatie in anulare

66

Cererea de contestatie in anulare trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca orice cerere de chemare in judecata
si se timbreaza cu taxa fixa de timbru

6. Caracteristici
Poate fi introdusa doar ptr motive prevazute expres de lege ;
Daca se admite contestatia instanta va rejudeca fondul pricinii
In principiu prin introducererea contestatiei in anulare nu se suspenda executarea ( dar partile pot cere
suspendarea executarii hotararii atacte , odata cu introducerera contestatiei , fie prin contestatie , fie prin cerere
separat pe calea ordonantei presedentiale , dar ele trebuie sa depuna o cautiune ;
In cazul hotararii cu executare silita contestatia in anulare poate fi introdusa inainte de a porni execuatea silita , in
timpul ei pana la ultimul act de excutare ,
In cazul hotararilor ce nu pot fi aduse la indeplinire prin execuatre silita ea se introduce in 15 zile de la luarea la
cunostinta a hotararii dar nu mai tarziu de 1 an de cand a ramas irevocabila .;
7. Procedura de judecata a contestatiei in anulare
Se aplica regulile de la judecata in fond ( prima instanta ) ,
Cererea se judeca de urgenta si cu precadere ,
Intampinarea este obligatorie si se depune la dosarul inainte cu cel putin 5 zile de judecata , si instanta pronunta o
hotarare care poate fi atacata cu aceleasi cai de atac ca si hotararea atacata ;
7. Cazuri cand se poate introduce contestatia in anulare obisnuita
a. Judecatorii au pronuntat o hotarare cu incalcarea normelor imperative referitoare la competenta ;
b. Nu a fost indeplinita procedura de citare sau a fost viciata procedura de citare ptr una din parti ptr ziua ptr
ziua in care s-a judecat cauza ;
8. Cazuri cand se poate introduce contestatia in anulare speciala
a. Instanta de recurs a respins recursul ori l-a admis doar in parte dar din greseala a omis sa cerceteze un motiv de
recurs ;
b. Dezlegarea data recursului e rezultatul unei greseli materiale ;
9. Clasificare
a). Contestaia n anulare obinuit (comun)
b)contestatia in anulare speciala
Contestatia in anulare obisnuita
1. Conditii ptr admiterea ei

67

a) Hotararea atacata sa fie irevocabila ;

c) Motivele invocate nu au putut fi ridicate in apel sau recurs ;
Contestatia in anulare obisnuita se admite daca motivele au fost invocate prin cererea de recurs dar instanta le-a
respins avand nevoie de verificari de fapt sau recursul a fost respins fara a fi judecat in fond , contestatia e admisibila

TEMA 36 REVIZUIREA
1. Definitie
Este o cale extraordinar de atac de retractare i are ca obiect numai hotrrile definitive sau irevocabile care au
fost date prin svrirea unor greeli de fapt, de natur a pune la ndoial obiectivitatea i calitatea judecii.
2. Persoane ce pot introduce revizuirea:
a) Persoanele care au luat prte la judecarea cauzei ,( adica Revizuientul si Intimatul , )
b) Succesorii in drepturi ai uneia dintre parti ;
3. Obiectul revizuirii
a. hotrrile definitive pronuntate in apel sau cele ramase definitive prin neapelare (hotrri prin care s-a soluionat
fondul cauzei);
b. -Hotarari date in recurs cand se evoca fondul ;
4. Motivele revizuirii sunt precizate de art.322. si sunt in nr de 8 sunt limitativ si expres prevazute de lege ;
4. Instanta competenta
-instana care a soluionat cauza
Face exceptie : Cererea de revizuire pentru existena a 2 hotrri date n situaie de identitate de cauz, obiect i pri,
cnd revizuientul se va ndrepta ctre instana superioar celor 2 instane care au pronunat hotrrile n cauz.
5. Termenul de revizuire
este de 15 zile ptr motivul de la punctul 8
- 1 luna ptr motivle de la punctele 1 -7 cpc
Momentul curgerii termenului ptr fiecare motiv in parte e prevazut in art 324 cpc ;
6. Procedura de judecata a carerii de revizuire
Cererea de revizuire

Cererea de revizuire trebuie sa indeplineasca conditile din art 112 cpc ,

68

Cererea se introduce la instanta care a solutionat cauza ,

Se aplica aceleasi reguli ca la judecat in fond ,

Intampinarea
Intampinarea e obligatorie si se depue cu cel putin 5 zile inainte de judecata si instanta poate suspenda executare
hotararii la cerere cu plata unei cautiuni
instanta poate da 2 hotarari in aczul revizuirii
a) O hotarare prin care admite revizuirea
b) O hotarare finala prin care solutioneaza pe fond revizuirea ;
Hotararea data in cazul revizuirii poate fi atacata cu aceasi cale de atac ca si hotararea revizuita
In caz de contrarietate de hotarari , instanta competenta este cea mai inalta in grad fata de instantele care au pronuntat
hotararea ; daca sunt instante din circumscriptii diferite este competenta instanta mai mare in grad a celei care a dat
prima hotarare ;
7. Efectele admiterii cererii de revizuire
-Dac se admite cererea de revizuire instana va modifica hotrrea in tot sau parte, iar in cazul lhotararii potrivnice
se va anula ultima hotarare ;
Ori, dac nu poate rezolva dintr-o dat fondul cauzei, fiind necesar administrarea unor dovezi, ea va pronuna o
ncheiere de admitere n principiu, dup care va administra probe i va pronuna o hotrre nou.

Tema 37 RECURSUL IN INTERESUL LEGII(329 CPC )

1. Notiune
- Este o cale extraordinar de atac folosita din oficiu , sau la cerera ministrului justitiei de procurorul general de
la parchetul general de pe langa icsj , prin intermediul creia se urmrete realizarea unei jurisprudene unitare
pe ntreg teritoriul rii.
Cererea se introduce la ICCJ ;

Tema 38 Recursul in anulare

1. Notiune

E o cale extraordinara de atac , folosita de Procurorul general de la parchetul de pe langa icsj , din oficiu , sau la
cererea Ministrului justitiei ;
Se introduce la ICCj.
2. Obiect
hotarari judecatoresti irevocabile ;
3. Motive de recurs in anulare ( sunt epres si limitativ prevazute de lege ) :
69

a)Curtea europeana a dr omului a constatat a constatat o incalcare a dr si libert fundamentale si faptul ca partea
potrivit legii romane poate obtine o reparatie cel putin partiala prin anularea hotararii nationale ;
b)Instanta si-a depasit atributiile puterii judecatoresti ;
c)Prin hotararea atacata s-a incalcat esential legea si astfel s-a dat o solutie gresita a cauzeipe fond sau daca
hotararea este vadit netemeinica ;
d)Judecatorii au comis o infractiune in legatura cu hotararea pronuntata ;
4. Judecarea recursului in anulare
Se aplica normele de procedura de la recurs

Judecata se face de urgenta si cu precadere

Instanta poate dispune suspendarea executarii hotararii atacate ; ( la cerera partii sau aa procurorului general;
( cautiune obligatorie daca partile cer suspendarea)

Procurorul general poate retrage recursul , dar partile pot solicita continuarea judecatii ;

5. Termenele de recurs
a) 1 an de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare ( ptr motivul ref la infr comise de judecatori )
b) 6 luni- de la data comunicarii hotarrii curtii europene ;
c) 1 an de la data ramanerii irevocabile a hotararii pentru celelalte 2 motive ;
TEMA 39 Procedura necontencioasa (331-339)
1. Notiune
E o procedura speciala folosita ptr solutionarea unor cereri prin care nu se urmareste stabilirea unui drept
potrivnic fata de o alta persoana ;
() reglementare in art 331-339 care se completeaza cu dispozitiile procedurii contencioase ) ;
2. Domeniu de aplicabilitate
a. Cereri ce vizeaza darea autorizatiilor judecatoresti ,
b. Cereri ce vizeaza luarea unor masuri de ocrotire sau asigurare , si cand legea da in caderea presedintelui luarea unor
masuri cu carcter contencios ; ( expl: cereri : sechestru asigurator , adoptie , inregistrare de societati comerciale ,
investire cu formula executorie ;
3. Procedura de judecata

E sesizata instanta care detine actele sau la care se afla pricina in curs de solutionare cu o cerere la care se
ataseaza inscrisuri

Cererea cuprinde :
70

nume ,
obiect ,
motivare ,
semnatura );2)

Cererea se judeca de 1 judecator( exceptie : 2 judecatori )

Instanta pronunta o incheiere care e executorie de drept si are caracter constitutiv de drepturi ( nu are putere de
lucru judecat ) si care poate fi atacata cu apel in 15 zile sau recurs;

Apelul se judeca dupa caz de Tribunal ptr hotararile date de Presedintele judecatoriei sau de Completul Tribunalului sau
Curtii de apel ptr hotararile date de Presedinetele tribunalului sau al Curtii de apel dupa caz

Apelul si recursul se judeca in camera de consiliu ; in apel nu se suspenda executarea ,dar instanta de apel poate
dispune suspendarea executarii ;

instana va respinge cererea dac va constata c obiectul ei este contencios

ncheierea de admitere este executorie i nu are puterea lucrului judecat, ea este supus apelului i
recursului, care se judec n camera de consiliu;

m potriva ncheierii se poate exercita i calea aciunii n anulare de ctre cei care nu au luat parte la
proces.

Cereri considerate ca necontencioase

Sunt considerate ca necontencioase cererile prin care se cer luarea unor msuri de supraveghere,
msuri de ocrotire ori asigurare, obinerea unor autorizaii

PROCEDURI SPECIALE
TEMA 40 ONANELE PREEDINIALE
1. Definitie
Este un act procedural prin care instana, la cererea unei pri, dispune anumite msuri cu caracter vremelnic
pentru cazuri de urgen ce privesc pstrarea unor drepturi ce s-ar pierde, prevenirea unor pagube, nlturarea
unor piedici ce s-ar putea ivi cu prilejul unei executri.
2. Condiiile ordonanei preediniale:

Urgena;( adica ordonanta presedentiala e necesara ptr a pastra un drept care s-ar pagubi prin intarziere sau e
necesara pentrua a preveni o paguba iminenta si care nu s-ar putea repara sau ptr a inlatura piedicile ivite la executare
; urgenta sa persiste pe toto timpul procesului si sa fiededusa din fapte concrete ;

Msura s fie vremelnic;( adica prin ordonanta nu se pot lua masuri definitive )
71

Msura s nu prejudicieze fondul( judecatorul sa cereceteze parenta dreptului , nu fondul lui );

2. Procedura de judecata
Cererea se depune la instanta care judeca fondul dreptului ( ea cuprinde : mentiunile din art 112 cpc si se timbreaza cu
taxa fixa de timbru ) ;
In general se aplica regulile de procedura contencioasa ( adica regulile din prima instanta , apel recurs , nu cele de
la procedura necontencioasa )
Nu e obligatorie citarea partilor , si se pot folosi orice probe ( dar sa nu se tergiverseze judecarea cauzei )
Instanta pronunta o hotarare care este executorie de drept
Pronuntarea se poate amana cel mult 24 h iar motivarea se face in cel mult 48 ore de la pronuntare ;
Hotararea poate fi atacta cu recurs in 5 zile (de la pronuntare sau comunicare dupa cum a fost data cu citare sau fara
citarea partilor )
Caracteristici ale recursului
Sunt citate partile ,
Se poate suspenda executarea ,, dar numai cu plata unei cautiuni ,
Pronuntarea se poate amana cel mult 48 ore ,
Iar redactarea se face in 24 ore ;
C)Caracteristici ale ordonantelor presedentiale

Ordonantele presedentiale pot fi atacate cu recurs in 5 zile ;

Termenul de recurs curge de la data pronuntarii ordonantei , daca s-a dat cu citarea partilor ( indiferent daca acestea
au fost sau nu prezente ) sau de la comunicare daca termenul s-a dat fara citarea partilor ;

Ordonanta presedentiala poate fi atacata cu : Contestatie la executare dar si cu Contestatie in anulare ;

Impotriva lor se pot face cerere reconventionala , dar care sa priveasca numai problema masurii vremelnice cerute ;

In principiu tertii nu pot apela la procedura ordonantei presedentiale ( face exceptie doar intervenientul in interes
propriu ;

Urgenta este prezumata in anumite cazuri :

a) incredintarea copiilor minori ,

b) obligatia de intretinere,
c) alocatia pentru copii si folosirea locuintei ;
72

La cererea reclamantului se poate transforma in actiune de drept comun;

Caracterele ordonanei:
a) Vremelnicia msurii luate;
b) Puterea executorie ordonana este executorie de drept, deci nu trebuie nvestit cu formul executorie i, de
asemenea, fr s fie precedat de o somaie sau de un termen;
c) Puterea relativ a lucrului judecat ordonana are autoritate de lucru judecat numai asupra altei ordonane, nu i
asupra aciunii de judecare a fondului, cci numai hotrrile ce soluioneaz fondul pricinii au putere de lucru
judecat.

TEMA 41 DIVORTUL
1. Cererea de divort :
I. Persoane care pot introduce cererea de divort
Se poate introduce doar de parti ( ptr ca e o actiune personala );
II. Instanta la care se introduce cerea de divort
Se introduce dupa caz la :
a) instanta de la domiciliul comun ,
b) instanta domiciliul paratului ,
c) instanta de la domiciliul reclamantului ;

2. Caracteristici
I. Audierea rudelor ca martori
E permisa audierea rudelor ca martori;
II.

Folosirea interogatoriului ca proba

Interogatoriul ( ca proba ) poate fi folosit pentru combaterea motivelor de divort si ptr solutionarea unor cereri accesorii
dar nu poate fi cerut ptr dovedirea motivelor de divort ;
II. Divortul prin acordul sotilor
Divorul prin acord se poate cere dac a trecut cel puin 1 an de la cstorie i dac nu exist copii minori din
cstorie.
Cererea de divor astfel formulat va fi semnat de ambii soi i i va scuti de motivarea ei i de administrarea probelor
i ascultarea martorilor;
III.
Cai de atac contra divortului
Divorul poate fi atacat cu apel i recurs, n termen de 30 zile de la comunicarea hotrrii.

Divorul nu este susceptibil de revizuire

73

IV . Divortul in cazul sotului interzis

Soul interzis poate introduce divorul n momentele sale de luciditate;
V. Data de la cre produce efecste divortul fat deterti
Divortul produce efecte farta de terti de la data cand s-a fcut meniunea de divor pe marginea certificatului de cstorie
sau cnd a cunoscut divorul pe alt cale.( efecte patrimoniale )
alte caracteristici
Prile au obligaia de a se afia personal n faa instanei;
Minorul de 10 ani trebuie ascultat art.42;
In cazul divortului daca reclamantul lipseste nejustificat la un termen de judecata cererea de divort e respinsa ca
nefondata;
In cazul divortului daca exista copii instanta e obligata sa citeze autoritatea tutelar i s primeasc concluziile
acesteia cu privire la traiul soilor, educaia copiilor, ct i propunerile privind msurile de ocrotire a minorilor.
Hotrrea prin care se ia act de mpcarea prilor nu se poate ataca;
In cazul divortului chiar daca paratul recunoaste pretentiile reclamantului la prima zi de infatisare el tot va plati
cheltuielile de judecata ;
TEMA 43 EXECUTAREA SILITA

1. Definitie
- este procedura prin mijlo-cirea creia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotrre
judectoreasc sau printr-un titlu executoriu, constrnge cu concursul organelor de stat competente pe
debitorul su, care nu-i execut de bun voie obligaiile decurgnd dintr-un asemenea titlu, de a i le aduce la
ndeplinire n mod silit.
2. Participantii la executarea silita
a) Creditorul si Debitorul ( partle)
b) Instanta ;
c)Organele de executare ;
d) Ministerul public
Conditi ptr pornirea executarii silite
a) sa existe un titlu executoriu ;
b) sa existe o creanta certa , lichida si exigibila ;
3. Somatia de plata
74

 este un act de procedura , in forma scrisa prin ca re creditorul il instiinteaza pe debitor despre pornirea executarii
silite
Contestatia la executarea silita
Actele de executare silit trebuie s fie ndeplinite cu respectarea dispoziiilor legale, spre a nu se aduce prejudicii
drepturilor prilor sau ale altor persoane.
1. Persoane ce pot face contestatie impotriva eexecutarii silite si impotriva oricarui act de executare
a)Cei interesati sau vatamati prin executare
2. Instanta competenta sa solutioneze contestatia
difera dupa caz
a) Instanta de executare- ptr contestatia propriu-zisa ;
c) instanta ce a pronuntat hotararea ce se executa ptr contestaia privind lmurirea nelesului, ntinderii sau aplicrii
titlului executoriu) ;
Cnd contestaia vizeaz un titlu executoriu ce nu eman de la un organ de jurisdicie, competena de soluionare aparine
instanei de executare.;
Intoarcerea executari silite
In toate cazurile n care se desfiineaz titlul executoriu sau nsi executarea silit, cel interesat are dreptul la
ntoarcerea executrii, restabilirea situaiei anterioare acesteia.;
Bunurile asupra crora s-a fcut executarea se vor restitui celui interesat, iar n cazul n care executarea silit s-a fcut
prin vnzarea unor bunuri mobile, ntoarcerea executrii se va face prin restituirea de ctre creditor a sumei rezultate din
vnzare, actualizat potrivit ratei inflaiei, cu excepia situaiei cnd i gsete aplicare art. 449 C.pr.civ.

TEMA 44 Arbitrajul
1. Notiune
Persoanele care au capacitate de exercitiu a drepturilor pot conveni sa solutioneze anumite litiigii patrimoniale
dintre ele pe calea arbitrajului ( in afara de acelea cu privire la care legea prevede ca nu se poate face tranzactie )
2. Arbitrajul propriu zis
Arbitrajul se desfasoara potrivit conventiei arbitrale incheiata conform art 343 (4) cpc .
Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o Institutie permanenta de arbitraj sau de o terta persoana ;
3. . Sesizarea tribunalului arbitral
Reclamantul sesizeaza tribunalul arbitral printr-o cerere scrisa
75

Cuprinsul cererii scrise

Cererea cuprinde urmatoarele elemente :
a) Numele,
b) Domiciliul sau reedina prilor iar ptr persoanele, pentru persoanele juridice,: Denumirea i sediul lor, precum i,
dup caz,Numrul de nmatriculare n Registrul Comerului, Numrul de telefon, Contul bancar;
c) Numele i calitatea celui care angajeaz sau reprezint partea n litigiu, anexndu-se dovada calitii;
d) Menionarea conveniei arbitrale,( anexndu-se copie de pe contractul n care este inserat, iar dac s-a ncheiat un
compromis, copie de pe aceasta; )
e) Obiectul i valoarea cererii, precum i calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori;
F) Motivele de fapt i de drept, precum i probele pe care se ntemeiaz cererea;
g) Numele i domiciliul membrilor tribunalului arbitral;
h) Semntura prii.
Cererea se poate face printr-un proces-verbal( ncheiat n faa tribunalului arbitral i semnat de pri sau numai de
reclamant, precum i de arbitri.)
Tribunalul arbitral soluioneaz litigii n principiu, n baza contractului principal i a normelor de drept aplicabile, innd
seama, cnd este cazul, i de uzanele comerciale, iar n baza acordului expres al prilor, el poate soluiona litigiul i n
echitate.
4. Procedura

Mai intai au loc dezbaterile iar apoi judecatorii delibereraza in secret , ; se consemneaza in hotarare participarea
tuturor arbitrilor in persoana ;

Hotararea arbitrala se realizeaza in scris si cuprinde elementele din art 361 cpc ; hotararea arbitrala poate fi desfiintat
numai printr-o actiune in anulare ;

Motivele pentru care se poate formula aciune n anulare sunt expres i limitativ prevzute de dispoziiile art. 364
lit a i C.pr.civ.
Tema 45 Actiunile posesorii (674-676 )

1. Notiune
-Sunt mijloace proceduale prin care reclamantul solicit instaneI sa-l oblige pe parat sa inceteze orice
actiune de tulburare a aposesiei sale asupra unui bun imobil sau sa-I restituie in posesie imobilul atunci cand a
fost deposedat
2. Clasificare
a) Actiunea in complangere
- e actiunea generala de drept comun prin care se inlatura o tulburare obisnuita ; )
76

c) Actiunea in reintegrare
e actiunea speciala prin care reclamantul pretinde sa fie repus in situatia anterioara atunci cand deposedarea
sau tulburarea s-a facut cu violenta
3. Cerinte generale ptr exercitarea actiunilor posesorii
a) sa existe un act de tulburare sau deposedare
Tulburarea poate fi de
de fapt
de drept
Tulburarea se realizeaza prin acte sau fapte care contesta posesia ;
Deposedarea consta inacte care pot conduce chiar la pierderera posesiei
4. Cerinte specifice ptr actiunea in complangere
a) sa nu fi trecut 1 an de la tulburare sau deposedaretermenul de 1 an e considerat termen de prescriptie ) ;
b) reclamantul sa probeze ca a posedat cel putin 1 an inainte de tulburare su deposedare
se poate folosi orice mijlocde proba )
c) Posesia sa indeplineasca conditiile prevazute de art 1846, 1847 cpc ( continua , neintrerupta , netulburata ,
publica , sub nume de proprietar ) ;
5. Conditii specifice ptr actiunea in reintegrare
a) Tulburarea de posesie sau deposedarea sa fie facute cu violenta ;
b) Sesizarea instantei se poate face in termen de 1 an de la tulburare asau deposedare ;
6. Procedura de judecata a actiunilor posesorii
Cererea se introduce la Instanta de la locul situarii imobilului
Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevzute de art 112
Judecata se face dupa regulile de la judecata de fond , de urgenta si cu precadere ;
Instanta pronunta o hotarare care poate fi atacata cu recurs in 15 zile de la comunicare iar hotararea
judecatoreasca nu are autoritate de lucru judecat in ceea ce priveste proprietatea ;

TEMA 47 REPREZENTAREA PARTILOR

1. Notiune
O persoana numita reprezentant indeplineste acte de procedura ale titularuilui dreptului litigios, care e parte in
process , si participa la raportul procesual in locul si numele titularului ;
77

2. Feluri
a) legala
care este obligatorie pentru anumite categorii de persoane : persoane pusesub interdictie si minorii pana la 14
ani ; ( minorii intre 14 16 ani sunt asistati )
b) voluntara ( conventionala )
cand titularul este major si poate porni procesul dar isi alege un mandatar ; in anumite cazuri titularul trebuie sa se
prezinte personal ( la divort sau cel chemat la interogatoriu ) ) ,
3. Caracteristici ale reprezentarii conventionale
A) Reprezentarea persoanelor fizice
I. Conditii ptr a fi reprezentant
a. Reprezentantul trebuie sa fie major
b. El reprezinta pe titular in baza unei procuri
Daca reprezentantul este avocat , se cere Imputernicire avocatiala ; se incheie contract de asistenta juridica
II. Mandatul
M andatul poate fi dat
a. Fie scris ( procura ) si semnatura mandantului trebuie sa fie legalizata( in afara de cazul cand e avocat, )
b. Fie verbal Partea interesata va da o decalaratie care e consemnata in incheierea de sedinta ;
B)Reprezentarea persoanelor juridice
Persoanele juridice pot fi reprezentate de Organele proprii ( adica participala process in nume propriu ) sau de Oficii
juridice - care au nevoie de procura ;
Pentru acte de dispozitie se cere Procura autentica ;

TEMA 48PARTAJUL JUDICIAR ( ART 673(1)-673(14)

1. Cererea de partaj
I.Cuprins
Cuprinde urmatoarele elemente :
a) Se trec toti copartajantii si calitatea acestora ;
c) Bunurile supuse impartelii si valoarea acestor bunuri si locul unde sunt situate bunurile si persoana care le
detine ;
II. Instanta la care se depune cererea
Ea se depune dupa caz la :
78

a) Instanta de la ultimul domiciliu al defunctului - in cazul partajului sucesoral

b) Instanta de la locul situarii imobilelor - ptr celelate partajari
c) Judecatoria

-In caz de impartire a bunurilor comune (Daca cererea de partaj e facuta odata cu cererea de divort )

d) Instanta de la domiciliul paratului( daca e facuta ulterior desfacerii diuvortului )

e) Instanta de la domiciliul paratului- ; daca in masa partajabila nu sunt bunuri imobile

2. Modalitati de partajare
In general partajul se realizeaza in natura ( cand acest lucru e posibil )
Cand partajul in natura nu este posibil ( adica fie ar scadea important valoarea acestuia daca ar fi partajat fie s-ar
modifica in mod pagubitor destinatia sa economica ) se alerge una din urmatoarele solutii :
a) Bunul e atribuit unui copartajant provizoriu prin incheiere ( la cererea unui copartajant )
b) Bunul e atribuit unui copartajant prin hotarare data pe fond( se da pentru motive temeinice , la cerere iar ceilalti
primesc sume de bani ) ;
d) Vanzarea bunului ( daca nimeni nu-l cere );
Vanzarea se poate face fie de parti ( prin buna invoiala ) fie de Executorul judecatoresc
3. Caracteristici
a) La primul termen de judecata daca toate partile sunt prezente sau la prima zi de judecata , instanta este obligate sa ia
din oficiu un interogatoriu partilor cu privire la

Existenta bunului ,
Calitatea lor de bunuri supuse partajului ,
Locul situarii acestora
Si persoana in posesia carora se afla

b) De la primul si pana la ultimul termen Instanta trebuie sa staruie ptr partajarea conventionala prin intelegerea
partilor ;
Partajul pe cale judecatoreasca
1. Situatia cand instanta are elemente suficente
Atunci cand partile nu se inteleg , instanta , daca are elemente suficente va pronunta o hotarare
Cuprinsul hotararii
Aceasta hotarare cuprinde elementele din art 261si informatii cu privire la :
79

a. Bunurile ce vor fi partajate ,

b. Cotele ce revin fiecaruia
c. Creantele existente;
La partajul succesoral hotararea mai trebuie sa cuprinda:

Datoriile transmise prin mostenire ,

Datorile si creantele comostenitorilor fata de defunct

Sarcinile mostenirii
Se formeaza si Loturi

2. Situatia cand instanta nu are elemente suficiente ptr a forma loturile

Daca Instanta nu are suficiente elemente ,ptr a forma loturile va da in mod obligatoriu incheiere interlocutorie care se
ataca separat cu apel pana la darea hotararii asupra fondului , in termen de 15 zile ,
Daca incheierea interlocutorie nu e atacata cu apel devine irevocabila
Cuprinsul incheirii interlocutorii
Incheierea interlocutorie cuprinde :
a. Stabilirea calitatii de coproprietari a partilor ,
b. Cotele de proprietate ,
c. Bunurile supuse partajului
d. Creantele existente
Tot prin aceeasi incheiere va dispune efectuare unei expertize
Expertiza va arata daca bunurile sunt sau nu partajabille in natura , si vor evalua bunurile
Tot prin incheiere va dispune efectuarea loturilor ;
Daca dupa darea acestei incheieri apar si alte bunuri sau alti coproprietarise poate da o incheiere suplimentara care
acelasi regim ;
3. Criterii ptr atribuirea loturilor
a) Natura bunului ,
b) Ocupatia partilor si domiciliul lor
c) Marimea fiecarei cote parti ,
80

d) Constructiile si imbunatatirile facute de un coproprietar cu acordul celorlalti inainte de introducerera cererii de

partaj ;
4. Vanzarea bunului
I. Situatii cand se va face vanzarea bunului
Vanzarea bunului se face :
a. Cand nimeni nu a cerut sa-I fie atribuit bunul
b. Sau cand bunul a fost atribuit dar nu s-a platit contravaloarea

Instanta da o incheiere care poate fi atacata separat cu apel prin care dispune vanzarea bunului
II. Modalitati de vanzare
Vanzarea se poate face
a) Fie de parti (prin buna invoiala )
b) Vanzarea prin Executorul Judecatoresc , fie deexecutorul Judecatoresc
a) Vanzarea facuta de parti (prin buna invoiala )
In acest caz prin aceeasi incheiere instanta va fixa si termenul in care trebuie efectuata vanzarea ; acest termen nu poate
fi mai mare de 6 luni
Daca la expirarea acestui termen se face dovada vanzarii prin hotarare , instanta imparte pretul ;
b)Vanzarea prin Executorul Judecatoresc fie de Executorul judecatoresc
Daca la expirarea acestui termen nu se face dovada vanzarii prin hotarare ,instanta va dispune vanzarea prin
Executorul judecatoresc , fie de Executorul Judecatoresc printr- o alta incheiere care poate fi atacta cu apel separat
de hotarare
Dupa ce incheierea prin care s-a dispus vanzarea este definitiva si irevocabila se trece la vanzare:
Executorul fixeaza termenul ptr vanzare ;
a) 30 zile ptr mobile ,
b)60 zile ptr imobile
De asemenea Executorul judecatoresc isi instiinteaza copartajantii cu privire la data , ora , si locul vanzarii si
intocmeste si afiseaza publicatia de vanzare cu cel putin 5 zile iniante de termenul fixat ptr bunurile mobile si 30 zile ptr
imobile
Coproprietarii pot conveni ca vanzarea la licitatie publica sa se faca la orice pret

81

Daca bunurile nu se pot vinde nici prin licitatie publica instanta da o hotarare de inchidere a dosarului ( hotararea de
partaj are efecte declarativ si hotararea definitiva constituie titlu executoriu chiar daca nu exista o dispozitie expresa in
acest sens ;) ;
Daca sunt obligatii alternative si nu se preda bunul se poate solicita contravaloarea majorata cu rata inflatiei ;
Hotararea nu-si pierde autoritatea de lucru judecat la expirarea termenului de prescriptie a executarii silite cu privire la
masa bunurilor , calitatea de coproprietar si cotele ;
Hotararea va putea fi folosita ca proba intr-o actiune in revendicare ;

5. Atribuirea bunului unuia dintre copartajanti prin incheiere

Instanta pronunta o incheiere prin care bunul e atribuit unuia dintre copartajanti , la cereea acestuia ( daca sunt mai
multe cereri , se tine seama de criteriile din art 673(9)),
De asemenea instanta stabileste prin incheiere si sumele pe care le vor primi celelalte parti si termenul de plata a
acestora ;
Daca copartajantul atribuie sumele pana la termen celorlalti bunul I se va atribui lui definitiv prin hotarare iar daca nu
se va atribui bunul unui alt copartajant daca exista cerere in aceleasi conditii ;
5. Atribuirea bunului prin hotarare data pe fond
Instanta poate sa atribuie bunul prin hotarare data pe fond , unuia dintre copartajanti la cererea acestuia , ptr
motive temeinice ,
Prin aceeasi hotarare stabileste si sumele de bani ce se cuvin celorlalti si termenul pana la care vor fi platite ;

TEMA 49 CONTESTATIA LA EXECUTARE

1. Definitie
E un mijloc procedural prin intermediul caruia cei vatamati prin executare pot solicita desfiintarea actelor de
executare nelegale sau rezolvarea incidentelor ce se ivesc in cursul executarii silite;
2. Persoane ce pot introduce contestatia la executare
a) Partile ;
b) Terte persoane vatamate prin masurile de executare silita ;
2. Motive invocate in contestatie
a) Contestatia la executare poate sa se refera la refuzul executorului judecatoresc de a indeplini un act de executare
in conditiile prevazute de lege ( in acesta caz poate fi folosita calea de atac a plangerii prevazuta de art 53din l 188 /
200 privind executorii judecatoresti );
82

b) Contestatia la executare poate sa refere la nelegalitattea executarii silite sau a oricarui act de executare ( contestatia
la executare propriu-zisa )
c) Contestatia la executare poate sa se refere la necesitatea lamuririi intelesului intinderii sau aplicarii titlului
executoriu ( contestatie la titlu )
3. Instanta competenta
Difera dupa tipul de contestatie ;
Ptr contestatia la titlu
instanta ce a pronuntat hotararea respectiva (contestatia la titlu poate fi folosita daca numai daca nu s-a folosit
procedura prev de art 281 ind 1 privind lamurirea intelesului si intinderii si aplicarii dispozitiilor hotararii ;
In celelalte cazuri : Contestatia la titlu atunci cand titlu executoriu nu emana de la de la un organ de jurisdictie ,
Contestatia la executare propriu-zisa , Contestatia la executare contra executorului judecatoersc
Judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul biroul Executorului Judecatoresc ;
4. Termenul de introducere a contestatiei
in 15 zile ;
el curge diferit dupa caz dela :

De la data cand contestata a luat cunostinta de actul de executare pe care il contesta sau de refuzul
executorului judecatoresc de a indeplini un act de executare ;

De la data cand cel interesat a a primit comunicarea ori instiintarea privind infiintarea popririi ( daca poprirea
este infiintata asupra unor venituri periodice termenul de contestatie incepe sa curga cel mai tarziu de la data
efectuarii primei retineri din aceste venturi de catre tertul poprit ;
5. Procedura de judecata

Se aplica regulile de la judecata in fond ;

astfel

Cererea se depune la instanta competenta si se inregistreaza

Apoi se fixeaza un termen scurt si sunt citate partile ;

Contestatia se judeca de urgenta si cu precadere si

Titularul contestatiei poate formula odata cu contestatia sau ulterior in cursul judecatii o cerere ptr suspendarea
executarii , dar trebuie sa depuna o cautiune fixata de instanta

Daca bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii pieirii sau deprecierii se va suspenda doar distribuirea pretului
In cazuri urgente Presedintele instantei poate dispune suspendarea de urgenta a executariipe calea ordonantei
presedentiale ;
In acest caz, suspendarea poate fi acordata numai pana la data solutionarii de catre instanta a cererii de suspendare ;
6. Solutionarea contestatiei
83

Instanta pronunta o hotarare ( sentinta ) prin care admite sau respinge contestatia ,
Hotatrea (sentinta) poate fi atacata cu aceleasi cai de atac ca si hotararea pusa in executare ;
In situatia in care contestatia a fost formulata de o terta persoana care pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt
drept real asupra bunului urmarit precum si atunci cand prin contestaties- a cerut desfiintarea proprietatii comune ,
hotararea pronuntata poate fi atacata cu apel ;
Daca contestatia a avut ca obiect refuzul executorului judecatoresc de a indeplini un act de executare , si instanta a admis
contestatia , instanta , prin sentinta va obliga pe executorul judecatoresc sa indeplineasca actul de executare respectiv
;
Instanta daca admite cererea poate dispune suspendarea executarii pana la solutionarea contestatiei ,
Daca instanta respinge contestatia , suspendarea acordata inceteaza si astfel urmarirea poate fi continuata
Instanta ce a respins contestatia poate obliga pe contestator la plata de despagubiri ptr pagubele cauzate ptr intarzierea
in executare ;
In acelasi timp daca instanta constata ca a fost de rea credinta contestatarul , la introducerea contestatiei ii poate da o
amenda judiciara ; in caz de admitere a contestatiei la executare instanta poate anula total sau partial actul de
executare contestat ;

Faza executarii silite

1. Definitie
este ultima faza a procesului civil ;
2. Forme
a) Directa ( in natura );
b) Indirecta ( prin echivalent )
3.Participantii la executarea silita
a)Partile( creditorul si debitorul ) ;
b)Organele de executare
Acestea pot fi :
I. Executorii judecatoresti ,
II.Organe financiare , in conditile ordinului 61/202,,
III.Unitati bancare
c) Terti (participa cei interesati sau vatamati prin executarea pe calea contestatiei la executare ) ;
84

d)Instanta
Instanta :

Incuviinteaza executarea silita ,

Solutioneaza plangeri contra actelor eexcutorilor ,
Solutioneaza contestatii la executare

e)Procurorul ;

poate cere punerea in executare cu hotararea ptr care poate porni actiunea civila art 45 cpcc : interzisi ,
minori disparuti );

Se admite reprezentarea legala , conventionala ;

3. Caracteristici

Daca moare creditorul, mostenitorii pot continua executarea dupa notificarea debitorului ;

Daca moare debitorul , si acest lucru se petrece inainte de a se porni executarea silita , Creditorul e obligat sa faca o
incunostiintare colectiva la domiciliul defunctului despre existenta titluli executor ;
Numai dupa 8 zile de la incunostintare poate porni executarea silita ;
Daca debitorul decedeaza dupa pornirea executarii silite si toti mostenitorii sunt majori se face o notificare colectiv si
executarea continua dupa 8 zile de la aceasta notificare ;

Daca printre mostenitori sunt si minori executarea se suspenda pana la numirea unui curator legal
Intinderea raspunderii mostenitorilor e diferita dupa cum sunt universali , cu titlu universal particulari ;
Executarea poate porni si contra garantilor

4. Conditii ptr a fi parte la excutarea silita

Aceleasi conditii ca ptr pornirea actiunii civile ;
5. Conditii legale ptr a porni executarea silita
a) Sa existe o creanta certa , lichida, exigibila ;
b)Sa existe un titlu executoriu valabil ;
Certa
a carei existenta rezulta din actul de creanta sau alte acte emanate de la debitor ;
Exigibila
Scadenta e implinita si se cere executarea;
Lichida
85

 Catimea ei e determinata prin insasi actul de creanta sau e determinabila prin acesta ori alte acte amanate sau
recunoscutede debitor
Titlu executoriu
- e inscris intocmit conform cu procedurile legale de organele competente in baza caruia creditorul poate obtine
realizarea dreptului recunoscut prin acel inscris ;
Procedura prealabila executarii silite

creditorul depune o cerere( are continutul din art 82-84 plus urmatoarele : se arata faptul ca creanta
e certa lichida exigibila , ca se refuza executarea se arat titlul , se arata forma de excutare , si se
anexeaza titlul executor ) la executorul judecatoresc iar acesta constituie dosarul si il inaianteaza
instantei de excutare ptr ca aceastasa incuviinteze executarea silita ;
instanta incuvinteaza executarea silita printr-o incheiere , data in camera de consiliu , partile nefiind
citate 9 vor exista concomitent doua dosare identice ; unu la excutor si unu la judecator)- ptr toate
actiunile de executarese intocmeste un proces verbal ce are continutul prevzut in art 385 cpc ;daca
s-au pornit mai multe excutari se reunesc la cerere la prima instanta care a pornit executarea
;instanta se pronunta asupra cererilor de reunire prin incheiere cu citatrea partilor ;
inainte de a se trece la executarea silita debitorul este instintat printr-o somatie ca daca nu-si
executa de buna voie obligatia se va trece la excutarea silita ( este obligatorie comunicarea
somatiei ptr ca altfel excutarea silita devine nula cu exceptia cazului cand legea prevede altfel;
( somatia cuprinde elementele din art387 al 1 ); prin somatie debitorul este instiintat ca are la
dispozitie pentru a aexecuta de buna voie obligatia : 1 zi ptr mobile ;2zile ptr imobile ;10 zile
executarea silita directa a obligatiei de a face sau de a nu face ; 15 zile in cazul urmaririi silite
imobiliare ( termenele se calculeaza pe zile libere ;
g)Procedura propriu-zisa a executarii silite
executorul poate intra in locuinta debitorului ( domiciliu ) sau sediul ( dupa caz ) fie cu consimtamantul
acestuia fie cu forta publica intre orele 6 si 20 ziua in zile lucratoare cu exceptia cazurilor de urgenta cand se
va face cu incuviintarea presedintelui instantei de executare ( daca titlul executor nu este o hot
judecatoreasca intrarea se poate face numai cu autorizarea instantei prin hotarare data in camera de
consiliu fara citarea partilor , hotarare executorie si irevocabila ;
h)Obiectul executarii silite( adica bunuri ce se urmaresc )
la executarea silita indirecta toate bunurile mobile si imobile ale debitorului
la executarea silita directa obiectul obligatiei
bunuri exceptate de la urmarire bunurile ce apartin domeniului public;
bunuri cenupot fi urmarite ptr nici un fel de datorie : cele din art 406 cpc ;
bunuri ce pot fi urmarite numai in anumite conditii 407 cpc ;
bunurile imobile sunt supuse urmaririi silite inclusiv uzufructul , servitutea si superficia ;in aczul imobilelor
ipotecate se urmaresc mai intai cele aflate in proprietatea debitorului si apoi cele instarinate ; salariul sau alte
venituri periodice realizet din munca se urmaresc silit in anumite conditii determinate de natura creantei9 art
409 al 1-5)sumele ce nu pot fi urmrite ptr nici un fel de datorie prev in art 409 al 7 ;
Prescriptia dreptului dea cere excutarea silita executarea silita poate fi ceruta in termenul general de 3
ani iar pentru actiunile reale imobiliare in 10 ani ; prescriptia incepe sa curgqa de la ramanerea definitiva a
hotararii iar in aczul celorlalte titiluri de la emiterea acestora ; termenul de prescriptie poate fi intrerupt si
suspendatptr aczuri limitativ prevazute in art 405 , 405(20 ; partea poate solicita repunerea in termen ; in
acest sens introduce o cerere in tremen de 15 zile de la incetarea impiedicarii la instanta de excutare ;
86

Perimarea ptr a interveni perimarea trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii : a)sa fie pornita
excutarea silita ; b)cererea a ramas in nelucrare timp de 6 luni din culpa creditorului urmaritor ; ( termenul se
calculeaza de la data ultimului act de executare ); perimarea se poate intrerupe si suspenda ;suspendarea
poate fi voluntara (dar numai din partea creditorului ) sau legala care si ea poate fi : de plin drept (3 situatii :
debitorul decedeaza urmarirea se continua asupra mostenitorilor dar numai dupa 8 zile de la deces ; - in
cazul imobilului ipotecat pana la solutionarea cereriide urmarire a imoblelor ipotecate aflate in prorpietate
debitorului ;czul 3 --.. vz curs carte ), facultativa ( excutia vremelnica:instanta de apel poate depune
suspendarea ; cazul hotararii de finitive : instanta de recurs poate depune suspendarea ; in aczul contestatiei
la executare cand instanta de excutare poate dispune suspendarea ; in cazul depunerii valoroii bunului
cand instanta poate dispune suspendarea urmaririi ; in aczul proprietatii comune a gajului sau a privilegiului
la proprietatea comuna pe calea contestatiei la excutare si poate solicita partajul bunului ; in aczul gajului si
privilegiului executorul este obligat sa instiinteze tertul si sa citeze pentru termenele de vanzare a bunului ;
Incetarea executarii silite :
creditorul a renuntat la excutare ;
s-a desfiintat titlul executoriu
debitorul a consemnat la cec intreaga suma datorata creditorului sau creditorilor urmaritori inclusiv
cheltuielile de executare ;
s-a realizat integral obligatia prevazuta in titlu executor ; s-au achitat cheltuielile de excutare si alte
sume datorate potrivit legii ipoteza in care excutorul va preda debitorului titlul executor mentionand in
acesta stingerea totala a obligatiei ;
nu mai poate fi efectuata sau continuata din cauza lipsei bunurilor urmaribile ori a imposibilitatii de
valorificare a unor astfel de bunuri situatie in acre excutorul judecatoresc va restitui crditorului titlul
exectoriu ; m mentionand poe acesta cauza restituirii si partea din obligatie ce a fost excutat ;
In ipoteza in care motivul incetarii executarii il constituie lipsa de bunuri sau imposibilitatea valorificarii
bunurilor supuse urmaririi executareapoate fi reluata inanutrul termenului de prescriptie a dreptului de a crer
excutarea silita daca creditorul indica bunurile ce pot fi urmarite potrivit legii ;

Executarea silita directa

Ori de acte ori e posibila executare silita in natura se va face astfel, iar daca nu eposibil se va face prin
echivalent ;.daca debitorul nu-si executa obligatia executorul poate sesiza instanta in veederea aplicarii unei
amenzi civile ;
Forme a) predarea unui bun mobil sau folosirea acestuia ;b) predarea unui imobil sau folosirea acestuia ; c)
indeplinirea altor obligattii de aface sau de a nu face ;
Procedura de predarea silita a bunurilor mobile
in termen de 1 zi de la dat cand debitorul a primit somatia debitorul este obligat sa predea bunul mobil ,
ptr ca in caz contrar executorul judecatoresc se va deplasa la domiciliul sau sau la locul unde e situat
bunul si va prelua el bunul , incheind si un proces verbala( prev la art38800 proces verbal in acre sunt
prevazute si cheltuielile de executare ; ( ptr cheltuieli de executare procesul verbal e titlu excutoriu );
Procedura de predare a imobilelelor
debitorul va primi la domiciliu o somatie prin care I se cere sa paraseasca imobilul , iar daca acesta
refuza , eexcutorul, dupa ce trec 5 zile va elibera imobilul cu ajutorul fortei publice ; executorul va
intocmi un proce sverbal in care se stabileste si cheltuielile de executare ( procesul verbal e titlu
excutoriu; bunurile mobile ale debitorului aflate in imobiole si care nu fac obiectul eexcutarii silite vor fi
87

predate unui custode daca nu sunt predate de bun voie de debitor care suporta si cheltuielile de
depozitare ;
Procedura de executare silita a obligatiei de face si de a nu face
debitorul va primi lla domiciliu o somatie prin care I se cere sa-si indeplineasc obligatia in termen de 10
zile si este avertizat ca in acz contrar instanta de executare il va autoriza pe creditor sa indeplineasca
el sau prin persoane autorizate obligatia 9 cerea se judeca cu citarea partilor si instanta dispune prin
incheiere irevocabila ; daca obligatia presupune participarea persoanei obligat a debitorului si acesta
se opune creditorul poate sesiza instanta de executare in vederea aplicarii unei sanctiuni pecuniare
;cererea se solitioneaza cu citarea partilor prin incheiere irevocabila ; suma poate fi intre 200 00 si 500
000 pe zile de intarziere ;
Executarea silita indirecta
Forme a) urmarirea silita mobiliara ; b) urmarirea silita imobiliara ; c) poprirea ; d)urmarirea silita a fructelor
neculese si a recoltelor prinse de radacini ;
Poprirea
Obiectul popririi- sumele de bani sau alte titluri de valoare , alte bunuri incorporale urmaribile pe care o
terta persoana le datoreaza debitorului sau pe acre aceasta I le va datora in viitor in temeiul unor raporturi
existente ;
Procedura de infiintare a popririi
creditorul depune o cerere de infiintare a popririi la executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul
debitorului ori de ola domiciliul sau sediul tertului poprit ( cererea cuprinde elementele prevazute de
lege ptr orice cerere si : numele sau denumirea debitorului si a tertului poprit si suma ptr care se
infiinteaza poprirea ; ( deci creditorul poate alege pe oricare din executorii competenti de la
domiciliul debitorului sau al tertului )
executorul comunica tertului poprit adresa(in adresa de poprire I se pune in vedere tertului ca nu are
voie sa-I plateasca debitorului sumele de bani datorate sau bunurile incorporale pe care I le datoreaza
in viitor in temeiul unor raporturi existente de poprire insotita de o copie certificata de pe titlul
exeecutoriusi in acelasi timp executorul va instiinta si pe debitor despre masuara luata ;( poprirea se
infiinteaza potrivit acestei proceduri si atunci cand debitorul este titular de conturi bancare ) ;
in termen de 15 zile de la comunicarea adresei de poprire , iara in aczul sumelor de bani datorate in
viitor de la scadenta acestora tertul poprit este obligat sa consemneze sumele de bani si sa trimita
dovada executorului judecatoresc ( daca exista mai multe popriri tertul poprit este obligat sa sa
comunice executorului judecatoresc precum si creditorilor urmaritoro sumele si adresa celorlalti
creditori precum si sumele poprite de fiecare in parte ; executorul judecatoresc va proceda la
eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnata numai dupa implinirea termenului de 15 zile de l
primirea dovezii de consemnare a acestei sume )
desfiintarea popririi daca debitorul dupa infiintarea popriririi consemneaza intreaga valoare a creantei la
dispozitia creditorului urmaritor ( in aceasta situatie debitorul va preda executorului judecatoresc recipisa de
consemnare a sumei datorate iar acesta are obligatia sa instiinteze deindata pe tertul poprit ;
procedura speciala ptr infiintarea popririi -este vorba de anumite creante : sumele datorate de debitor cu
titlu de obligatie de intretinere ; dontia ptr copii l-despagubirile ptr repararea pagubelor cauzate prin moarte ,
vatamare corporala , -aceasta procedura special poate fi folosita numai daca executarea se face asupra altor
venituri periodice cunoscute si realizate de debitori ;caracterul special al acestei proceduri consta in aceea ca
in aceasta situatie infintarea popririi se dispune din oficiu de instanta care da o hotarare ce este executorie
potrivit legii ;
alte particularitati ale popririi
poprirea ramane in fiinta si atunci cand debitorul isi schimba locul de munca la o alta unitate sau este
pensionat ( in aceste cazuri unitatea de la care pleaca debitorul are obligatia sa trimita actele prin
88

cares-a infiinat poprirea unitatii la care se afla noul loc de munca al debitorului , respectiv organului
competent de ocrotire sociala care de la data primirii acesteia devine tert poprit ; daca debitorul
paraseste unitatea fara ca acesta sa cunoasca noul loc de munca il va incunostiinta pe creditor despre
aceastya imprejurare ; creditorul dupa ce a aflat noul loc demuinca al debitorului ;
va comunica unitatii de la care debitorul a plecat in vederea trimiterii actelor de poprire la unitatea la care
se afla noul loc demunca al debitorului ;
particularitate 2 : tertul poprit este obligat ca in 15 zile de la comunicarea popririi sa plateasca direct
creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia ;
Validarea popririi
Procedura de validare
In cazul in care tertul poprit refuza sa si indeplineasca obligatia de efectuare a popririi se poate
introduce o cerere de validare a popririi in termen de 3 ani de la data cand tertul poprit trebuie sa
consemneze sau sa plateasca suma urmaribila ;
Instanta va cita urmatoarele persoane : debitorul,creditorul,tertul poprit si va administra probele
necesare stabilirii imprejurarilor daca tertul poprit datoreaza sau nu suma de bani debitorului ;
In cazul in care instanta va constata ca tertul poprit este dator fata de debitor il va obliga sa plateasca
creditorului in limita creantei suma datorata si stabilita de instanta, iara dca nu datoreaza nici o suma
de bani debitorului instanta va hotari dsfiintarea ei ; dca instanta constat ca tertul poprit cu rea credinta
refuza sa-si indeplineasca obligatia privind efcturea popririi va pute aplic prin hotaraea de validare o
amenda judiciara ; dupa ce poprirea a fost validata, tertul poprit esteobligat sa consemneze sumele
retinute si sa plateasca direct creditorului;dca tertul poprit nu-si respecta aceasta obligatie executarea
silita se va face contra tertului popritin baza hotararii de validare a popririi ; aceasta hotarare constituie
titlu executoriu fata de tertul poprit ;
Intoarcerea executarii silite
Notiune daca a fost realizat scopul executarii silite dar ulterior se constat ca titlul excutoriu nu a fost valabil
si se desfiinteaza , persoana interesat poate formula o cerer ptr restabilirea situattii anterioare , la instanta ce
adesfiintat titlul eexcutoriu ( in ipoteza in care instanta care a desfiintat hotararea executata a dispus
rejudecarea in fond a procesului dar nua luat si masura restabilirii situatiei anterioare executari , aceasta
masura poate fi dispusa de instanta ce rezolv fondul cauzei ; dac nici instanta ce rejudeca procesul nu nua
dispus restabilirea situatiei anterioare , cel interesat poate sesiza instanta competenta potrivit legii ;
Moduri de restabilirea situatiei anterioare
Creditorul restituie celui indreptatit suma rezultat din vanzarea bunului ( actualizata in functie de rata
inflatiei ) ;
Se rstituie celui indreptatit bunul vandut in urma excutarii silite daca adjudecatorul a comis o frauda
in legatura cu cumpararea bunului ;
Se restituie celui indreptatit bunurile asupra carora s-a efectuat executarea silita situatie in care
adjudecatorului I se va restitui de catre creditor suma platita reactulizata in functie de rata inflatiei )
Titlurile executorii
Enumerare 1) hotararile judecatoresti( civile , penale , administrative , comerciale )
Pentru ca o hotarare sa devina titlu eexcutoriu trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii : 1) sa fi ramas
definitiva sau a ramas definitiva conform art 37 al 2 ( exceptie : incheierile excutorii , hotararile cu executie
vremelnica , hot jud care e necesar sa fie irevocabile pentru a fi titlu excutoriu adica hot jud privitoare la
desfiintarea de constructii stramutare de hotare ;b) hot prev de og 2/2000-recursul e suspensiv de executare
);2)sa fie investita cu formula executorie ( nu se investesc cu formula executorie :hotararile comerciale
irevocabile , hotararea de validare a popririi , hotararile prevazute in art 374 )
2) hotararile judecatoresti straine numai daca au fost recunoscute de instanta romana competenta
potrivit legii 105/1992; o hotarare straina ptr a fi recunoscuta si ptr a avea autoritate de lucru judecat trebuie
89

saindeplineasc urmatoarele conditi : a0sa fie definitiva potrivit legii romane ;b) instanta ce dat hotararea sa fie
competenta potrivit legii romane ; c)sa existe reciprocitate ; daca sunt indeplinite aceste conditii se poate cre
incuviintarea executarii silite ; incuviintarea executarii silite se poate refuza daca hotararea e rezultatulunei
fraude comisa procedura din strainatate , daca hotararea incalca ordinea publica de drept international privat
roman , dac procesul a fost solutionat si de o instanta roman sau daca se afla in curs de solutionare la o
instanta romane
3)hotararile arbitrale (ele pot fi pronuntate de arbitrajuol ocazional reglemntat de cpc sau de curtea de
arbitraj comercial international sau de arbitrajul comercial ad hoc al camerei de comert si industrie );
4) hotararile arbitrale straine
5) hotararile arbitrale straine
6)hotararile curtii de conturi ;
7 ) alte titluri : inscrisurile autentice(art 1171 cpc lg 135/1995 , alte inscrisuri ,biletul de ordin , cec . cambie ,
contractul de credit , contractul de garantie imobiliara , declaratia vamala , deciziile de imputare , actul de
adjudecare , ;
Daca legea prevede ca este titlu executoriu nu mai este nevoie de investire cu formula executorie ; contra
refuzului uni organ de a admite un titlu executoriu se poate face plangere la judecatorie in 15 zile de la refuz

Litigiile comerciale (720(1)-720(10))

1. Procedura prealabila (adica e obligatorie incercarea de conciliere );

Reclamantul e obligat sa convoace partea adversa prin scrisoare recomandata , fax sau telegrama

Odata cu convocarea trebuie sa comunice in scris pretntiile sale si temeiul legal al cererii impreuna cu acte doveditoare
(data convocarii nu poate fi fixata mai devreme de 15 zile de la primirea actelor comunicate ;

Se va redacta un inscris semnat de ambele parti

In aces inscdris se consemneaza rezultatul concilierii

Acest inscris cuprinde pretentiile reciproce si punctul de vedere al fiecaruia privind litigiul ( daca adversarul nu se
prezinta la conciliere se intocmeste un inscris constatator;)
Instanta competenta
a)Apelul - ptr litigii patrimoniale pana la 10 miliarde lei si cele nepatrimoniale
b) Curtea de apel - ptr litigii de peste 101 miliarde lei
dpdv teritorial este competenta Instanta de la domiciliul paratului
Art 5; competenta teritoriala exclusiva litigii dintre societate si societari ; si in cazul falimentului ; competenta
teritoriala alternativa locul unde obligatia a luat nastere/locul eexcutarii obligatiei ;
1. Cererea de chemare in judecata (720(3)
I. Cuprins
90

a. Numele partilor(denumirea ptr pers jur ) ,

b. Domiciliu sau Resedinta ( ori sediul , nr de inmatriculare in registrul comertului ,
c. Codul fiscal ,
d. Contul bancar (, numele si calitatea celui care angajeaza partea si ale celui care o reprezinta cu anexarea
dovezilor ;
e. Obiectul si valoarea cererii si calculul prin care s-a dterminat valoareacu indicarea inscrisurilor ;
f. Motivele de fapt si de drept si probele ;
g. Semnatura partii sau a reprezentantului ;
Daca paratul nu s-a prezentat la conciliere , cererea nu se poate introduce mai devreme de 30 zile de la data
la care paratul a primit convocarea ; .......
2. Procedura de judecata ...

se depune cereera de chemare in judecata si la ea se anexeaza copii certificate de pe inscris ,

mentionandu-se care au fost comunicate la, conciliere , dovada concilierii .sau a lipsei partii la
conciliere ;
instanta primeste cererea . si verifica daca s-au depus in suficiente exemplare acteke ce nu au fost
comunicate laconciliere sifixeaza termenul in asa fel ca paratul sa sa aiba la dispozitie 5 zile sau 3 zile
in cazuri urgente ptr a depune intampinarea ( dispune comunicarea odat cu cerera in scris , iar
depunerea intampinarii eobligatorie ; paratul poate depune cerer reconventionala dar numai ptr
pretentii ce deriva din acelasi raport juridic ; cererea reconventionlase depune odata cu intampinarea si
trebuie sa indeplineasca conditile ptr cerea de chemare in judecata ; contra cererrii reconventionale se
poate depune intampinare pana la prima zi de infatisare ;
judecata se face cu celeritate si precadere , dovada se poate face cu orice mijloc de proba , si la
judecarea cauzelor parile pot fi asistate / reprezentate de experti sau specialisti ; daca procedura de
citare e legal indeplinita judecata poate continua in sedinta publica sau in camera de consiliu in ziua
urmatoare sau la termene scurte succesive date incunostinta partilor ; 9termene normale se poat da
doar ptr motive temeinice ) ;
instanta pronunta o hotarare definitiva si executorie ( instanta nu poate acorda termen de gratie ), care
poate fi atacata cu recurs in 15 zile de la comunicare , si hotararea poate fi pusa in executare imediat ;
( ptr hotararea definitiva e necesara investirea cu formulsa eexcutorie ; ptr hotararea irevocabila nu e
necesara investirea ei
judecata
etape a) etapa scrisa b) etapa dezbaterilor ; c) etapa deliberarii ;e) etapa pronuntarii ;e ) etapa executarii
silite
Activitatea premergatoare sedintei de judecata( activitate desfasurata de grefier )
1) preia dosarele de la arhiva cu cel putin 48 ore inainte de sedinta ( si semneaza in registrul de
termen) ;
2) intocmeste o lista cu dosare ( le aseaza in ordine crescatoare a nr de dosar) si o afiseaza cu cel putin
24 ore inainte de sedinta ;
91

3) completeaza condica de sedinta separat pe fiecare complet ( arata numele completului si toate
dosarele in ordinea listei )
4) verifica daca au sosit dovezile de comunicare a citatiilor si acelorlalte actede procedura saua relatiilor
solicitate de instanta ;
5) informeaza presedintele completului despre deficientele semnalate ptr a se putea lua masurai de
remedire
6) preda dosarele completului ptr studiu ;
Activitate anterioara dezbaterilor
grefierul trebuie sa fie prezent in sala de judecata cu cel putin o jumate de ora inainte de a incepe
judecata si pune la dispozitia partilor dosarele ptr consultare ;
in momentul cand intra completul grefierul sau aprodul anunta intrarea acestuia ptr ca cei prezenti sa
se ridice in picioare ;
Dezbaterile
Presedintele completului declara sedinta deschisa si invita publicul sa ia loc;
Partile pot solicita amanarea cauzelor care nu sunt in stare de judecata ( cauzele care nu s-au amanat
se vor solutiona in ordinea listei ) si de asemenea pot solicita luarea peste rand a cauzelor daca cei
dinaintea lor nu se impotrivesc ; acum se trece efectiv la dezbateri ;
Grefierul face apelul cauzei ( adica face un referta al cauzei in care arata obiectul pricinii , stadiul
procesului , modul de indeplinire a procedurii de citare si existenta sau nu a platii taxei de timbru
precum si depunerea sau lipsa actelor solicitate de instanta la termenul anterior ;
Presedintele completului verifica procedura decitare si taxa de timbru
In functie de situatia concreta a fiecarui dosar, presedintele dupa ca z: trece la judecarea cauzei ,amana
cauza , sau suspenda judecata
Daca s-a trecut la judecarea cauzei , instanta se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si a
celor ce fac de prisos cercetarea in fond a pricinii (prescriptia);( la judecatorii apare dupa aceasta etapa
o alta : presedintele este obligat sa incerce mai inainte de a ase intra in dezbateri impacarea partilor si
de aceea va solicita prezenta persoanala a partilor chiar daca sunt reprezentate ;
Se intra in dezbateri : adica se administreaza probele propuse , iar apopi partile pun concluzii;( intaia
reclamantul si apoi paratul )( paretile pot lua cuvantul si in replica cuacordul presedintelui
completului;)daca sunt terti in proces acestia vor lua cuvantul in urmatoarea ordine : intervenientul
accesoriu dupa cel in interesul caruia a intervenit ; chematul in garantie dupa partea care a ssolicitat
introducerea sa in proces ;
Grefierul de sedinta consemneaza in caietul de sedinta sustinerile partilor alaturi de celelellate aspecte
ce au rezultat din derularea procesului ;( notele din acest caiet de sedinta sunt vizate presedintele
completului si ele vor fi trecute in incheierea de sedinta ;
Oricare din parti poate cere stenografierea dezbaterilor in tot sau parte ;
Inmomentul cand instanta se considera lamurita presedintele inchide dezbaterile si completul se retrage
ptr deliberare 9daca cu ocazia deliberarii instanta gaseste necesare noi lamuriri ,pricin va fi repusa pe
rol cu indicarea in incheiere a lamuririrlor care se solicita ;
Dupa inchiderea dezbaterilor partile pot solicita acordarea unui termen ptr depunerea de concluzii scrise
sau instanta poate solicita partii sa depuna concluzii scrise dupa sustinerile orale ; ( daca instanta a
refuzat amanarea cauzei ptr lipsa de aparare a va amaana fie la cerere fie din proprie initiativa
pronuntarea ptr a se depune concluzii scrise ;
Etapa deliberarii

1. Locul unde se face deliberarea

92

Deliberarea se face in Camera de Consiliu , in secret

2. Pronuntarea solutei intr-o cauza

Solutia intr-o cauza poate fi pronuntata cu unanimitate sau cu majoritate de voturi ;

Solutiile pot fi urmatoarele :

a) Admitere ,
b) Admitere in parte ,
c) Respingere ,
d) Anulare ,
e) Reprimare ,
f) Inchidere a dosarului ;
3. Minuta
I . Persoana care redacteaza minuta
Un membru al completului de judecata redacteaza o Minuta
II Semnarea minutei
E obligatoriu ca minuta sa fie semnata de toti judecatorii ; in caz contrar minuta e NULA
III. Aspecte care se mentioneaza in Minuta

In minuta se consemneaza pe scurt rezultatele deliberarii

In minuta se consemneaza si parerea judecatorului ramas in minoritate

IV. Minuta e scrisa pe cererea de chemare in judecata , pe ultima incheiere sau pe file separate ce vor fi cusute la dosar
V. Redactarea minutei si trecerea minutei ij incheierea de sedinta si apoi consemnarea minutei in registru

Dupa ce e redactata minuta unul din judecatori o trece pe scurt in incheierea de sedinta si se arata judecatorul ce
va redacta hotararea , iar apoi e consemnata in registru ,

VI . Dupa ce Minuta e consemnata in registru hotararea se pronunta insedinta publica ( chiar in lipsa partilor )-

Dupa pronuntare nici un judecator nu poate reveni asupra hotararii ; in timpul sedintei se poate declara apel sau
recurs si ele se consemneaza intr-un proces verbal

Procesul verbal se semneaza de

93

a. Presedintele completului
b. Grefierul de sedinta in josul minutei ;
7. Nr de judecatori care fac deliberarea
Deliberarea se face dupa caz de catre :
a. Un singur judecator ,
b. 2 judecatori sau mai multi ;
4. Amanarea deliberarii
Daca nu se poate hotari in aceeasi zi pronuntarea se amana cel mult 7 zile daca completul e format din mai multi
judecatori ,
5 Procedura de deliberare

Dupa ce judecatorii au deliberat , Presedintele completului aduna parerile judecatorilor incepand cu cel mai nou in
functie , iar Presedintele completului se pronunta ultimul ;

Completul de divergenta

Daca completul e format din 2 judecatori si nu se ajunge la o solutie comuna cauza se va judeca din nou in complet
de divergenta

Completul de divergenta judeca in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile ;

La instanta de fond daca nu se judeca in aceeasi zi parerile judecatorilor trebuie mentionate inainte de judecarea
divergentei ;

Judecata se reia cu citarea partilor numai asupra problemelor rmase in divergenta ; daca si dupa judecarea
divergentei vor fi mai mult de 2 pareri judecatorii a caror pareri se apropie cel mai mult se vor uni ;

Solutia intr-o cauza poate fi pronuntata cu unanimitate sau cu majoritate de voturi ;

Cu ocazia solutionrii cauzei , instanta trebuie sa se pronunte asupra tuturor capetelor de cerere formulate
( principale , incidentale , accesorii si asupra tuturor capetelor de cerere ;)
Alte etape

a) Redactarea hotararii ;
b) Semnarea hotararii ;
c) Comunicarea hotarrii
Etapa semnarii hotararii
Exemplarele originale ale hotararii se semneaza de urmatoarele persoane :
a) Judecator ;
94

b) Presedinte ;
d) Grefier ;
Daca unul din judecatori sau grefierul este impiedicat sa semneze va semna Presedintele instantei sau Grefierul sef si
se arata motivul impiedicarii
Etapa redactarii hotararii
- Hotararea se redacteaza in atatea exemplare cate parti sunt plus doua exemplare originale
Cele originale se semneaza de
a. Presedinte ,
b. Judecator ,
c. Grefier
Unul din eexmplarele originale ramane la dosar , al doilea ramane la mapa de hotarari
iar celelalte hotarari se comunica partilor cand legea prevede ca termenul de apel swau recurs curge de la comunicare
Etapa comunicarii hotararii
- Celelalte exemplare ( in afara de cele originale ) se comunica partilor cand legea prevede ca termenul de apel sau
recurs curge de l comunicare ;
Hotararea irevocabila nu se comunica motiv ptr care se redacteaza in doua exemplare ;
Termenul de gratie
1. Definitie
Este amanarea sau esalonarea pe care judecatorul o acorda debitorului ptr executarea hotararii ;
Termenul se acorda numai la cererea debitorului, si numai prin hotarare iar in hotarare se motiveaza acordarea
termenului ;
Daca s-a acordat termen degratie nu se poate face executarea pana la implinirea lui ;
2. Cazuri cand nu se acorda termen de gratie sau daca s-a acordat debitorul e decazut din el
a. Debitorul e in stare de insolvabilitate ;
b. Bunurile sunt urmarite de alti debitori ;
c. Debitorul a fugit si risipeste bunurile mobile si imobile
3. Revocarea termenului de gratie
- Cererea de revocare a termenului de gratie se adreseaza instantei de executare ;
Materii in care nu se acorda termene de gratie in materie comerciala , cec , cambie ,bilet de ordin ;
95

Indreptarea hotararii judecatoresti (281 cpc )

1. Notiune
In cazul in care in hotararea pronuntata de instanta s-au produs greseli cu privire la nume, prenume , calitate ,sustinere
sau greseli referitoare la calcule matematice si orice alte greseli materiale , partile pot depune o cerere la instanta ce a
apronuntat hotararea de indreptare a a hotararii judecatoresti .
Aceste greseli pot fi indreptate si din oficiu ;
3. Procedura de judecata a cererii de indreptare

Cererea se depune la instanta ce a pronuntat hotararea , citarea partilor nefind obligatorie , ;

Judecata cererrii se face de acelasi complet care a judecat cauza;

Incheieirea poate fi atacata cu aceleasi cai de atac ca si hotararea ce se indreapta ;

Lamurirea (281(1) cpc )

1. Notiune
In cazul in care partile au anumite nelamuriri cu privire la hotarare , ele pot depune o cerere la instanta
Lamurirea trebuie sa vizez interesul , intinderea aplicarea dispozitivului sau sa dea explicatie legala unor dispozitii
potrivnice cuprinse in hotarare ;
2. Judecarea cererii de lamurire

Se depune o cerere la instanta in termenul prevzut de lege ptr declararea apelului sau recursului in acuza ;

Instanta solutioneaza cererea in camera de consiliu ;

Completarea hotararii

1. Notiune
In cazul in care instanta a omis sa se pronunte cu privire la un capat de cerere principal ori accesoriu ori asupra unei
cereri conexe sau incidentale Partile sau dupa caz Martorii , Expertii , Interpretii, Traducatori , aparatori ai partilor pot
depune o cerere prin care sa solicite completarea hotararii;
Martorii , expertii , interpretii traducatorii , avocatii pot solicita completarea daca vizeaza cereri ale acestora asupra
carora instanta a omis sa se pronunte ;
2. Judecata cereri de completare

Cererea se depune in acelasi termen in care hotararea poate fi atacata cu apel sau recurs , si in cazul hotararii
date in fond dupa casare cu retinere in termen de 15 zile de la pronuntare ;

Instanta pronunta o hotarare

96

Investirea cu formula executorie

1. Notiune
-este o operatie necesara ptr a se putea porni execuatea silita ;
2. Conditii
Ptr ca o hotarare sa fie investita cu formula eexcutorie trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii :
g) hotararea sa fie definitiva( cu exceptiile prevazute de lege ) si irevocabila ;
Se pot investi cu formula executorie si alte inscrisuri prevzute de lege : cambii , cec , contract de ipoteca facute de
notar , contracte de creditare a bancilor;
Investirea hotararii se face de Judecatorie si se da numai partii care a castigat procesul ;
3. Hotarari ce nu se investesc cu formula executorie
a) Hotararile pregatitoare ;
b) Hotarari cu executie vremelnica - care pot fi de drept si judecatoresti
cele de drept sunt reglementate de art 273 cpc ;
Cele judecatoresti se incuvinteaza de instanta atunci cand partea cere acest lucru fiind obligatorie plata unei cautiuni ;
Se pronunta in hotararea ce se refera la bunuri sau cand instanta constata temeinicia vadita a dreptului ;
Nu se poate acorda executarea vremelnica judecatoreasca in pricinile ce privesc
stramutarea de hotare ,
Desfiintarea de constructii ,
Plantatii sau orice lucrari avand o asezare fixa ,
In cazuri ce vizeaza intabularea sau radierea unui drept in cartea funciara ;
Procedura

Instanta pronunta o incheiere prin care admite sau respinge cererea de investire cu formula executorie

;Incheierea prin care se respinge cererea de investire cu formula executorie poate fi atacata cu recurs de catre
creditor in 5 zile de la pronuntare sau comunicare dupa cum a fost data cu citarea sau fara citarea partilor ;

97