CHEMAREA ÎN JUDECATĂ A ALTEI PERSOANE

2018
 CUPRINS
Introducere.............................................................................................................. 2
1 Noţiunea părţilor în procesul civil.....................................................................3
2 Chemarea în judecată a altor persoane...........................................................4
2.1 Calitatea procesuala a tertului...................................................................5
2.2 Situatia rejudecarii fondului.......................................................................7
2.3 Condiţiile chemării în judecată a altor persoane.......................................7
2.3.1 Admisibilitatea apelului promovat împotriva încheierii de respingere a
cererii 8
2.4 Procedura chemării în judecată a altor persoane......................................8
2.5 Cererea de chemare în judecata a altor persoane..................................11
2.5.1 Efectele cererii de chemare în judecată a altor persoane...................11
2.5.2 Pretentiile tertului dupa admiterea cererii............................................12
2.6 Admisibilitate în principiu.........................................................................12
Concluzii................................................................................................................ 13
Bibliografie.............................................................................................................14

Introducere

Soluţionarea oricărui proces civil implică, existenţa unor participanţi la activitatea

judiciară, respectiv a unor autorităţi statale și a unor persoane fizice. Autorităţile şi
persoanele care devin participanţi la activitatea de judecată poartă denumirea de
subiecţi procesuali. Un rol promordial în activitatea judiciară revine instanţei de
judecată, care acţionează în cadrul desfăşurării procesului civil în calitate de autoritate
statală specializată în activitatea de distribuirea a justiţiei. Autoritatea judecătorească îşi
desfăşoară prerogativele pe baza unor principii democratice, precum autonomia
acesteia în raport cu alte autorităţi publice, având menirea de a contribui la înfăptuirea
unei justiţii imparţiale. Orice proces implică însă existenţa unor persoane care datorită
nerealizării unor pretenţii pe care le au una împotriva celeilalte pe cale amiabilă, sunt
nevoite să se adreseze instanţei de judecată. Aceste persoane care declanşează un
litigiu cu privire la un drept pentru rezolvarea căruia este necesar să se adreseze
instanţei de judecată se numesc părţi. Orice litigiu, la rindul său presupune, participarea
a cel puţin două părţi cu interese contrarii şi anume: una care formulează pretenţii
(reclamantul) și alta împotriva căreia se formulează pretenţia (pârâtul). Reclamantul și
pârâtul sunt subiecţi procesuali indispensabili, căci fără prezenţa lor activitatea judiciară
nu este posibilă. În cadrul și în decursul procedurii de judecată mai pot interveni, de

2
asemenea, și alte persoane. Acesta este, în primul rând, cazul terţilor care pot participa
la activitatea judiciară, fie datorită propriei lor iniţiative, fie din iniţiaţiva părţilor principale.
Conform art.57 din Codul de Procedura Civila spune:”Oricare din parti poate sa
cheme in judecata o alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca și
reclamantul”. Paratul poate formula astfel de cerere cel putin pana la prima zi de
infatisare, iar reclamantul pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante.
Aceasta cerere de intervenție se comunica tertului și partii adverse, tertul dobandind
calitatea de intervenient principal, hotararea urmand sa-i fie opozabila. Astfel de situatii
se pot intalni in cazul cesiunii de creanta sau al pluralitatii de debitori, cand debitorul are
tot interesul sa se judece cu toate persoanele care ar putea sa il actioneze ulterior in
judecata. Art.59 din Codul de Procedura Civila prevede:”Daca paratul debitor de buna
credinta recunoaste datoria și declara ca doreste sa si-o execute fata de cel care-si va
dovedi dreptul pe cale judecatoreasca,el va fi scos din proces daca dispune de suma
datorata, judecata continuand intre reclamant și parat. Odată introduse în proces terţele
persoane devin părţi ale acestuia
În cadrul acestei lucrări vom analiza în detaliu chemarea în judecată a altei
persoane în cadrul procesului civil. Tema dată este foarte importanță și actuală din
motivul importanței terților în soluționarea proceselor civile. Metodele de cercetare
includ studierea literaturii de specialitate, a legislației și a articolelor specializate. Scopul
acestei lucrări este analiza conceptului de chemare în judecată a altor persoane.
Drept obiective ne-am propus următoarele:
 Definirea părților în procesul civil,
 Redarea calității procesuale a terțului,
 Redarea condițiilor chemării în judecată a altor persoane,
 Detalierea procedurii chemării în judecată a altor persoane,
 Definirea cererii de chemare în judecată a altor persoane,
 Enumerarea efectelor cererii de chemare în judecată a altor persoane.
Lucrarea este stucturată în două părți principale. Partea a doua a lucrării va fi
axată anume pe chemarea în judecată a altor persoane. Ultima parte a lucrării va
prezenta concluziile formulate.

1 Noţiunea părţilor în procesul civil

Părţi în procesul civil sunt persoanele care exprimă interese contrare sau
interesele contrare nu pot fi afirmate fără o bază de drept material care să le justifice pe
plan processual. Noţiunea dată are un caracter complex şi este folosită în accepţiuni
diferite. Accepțiunea materială ţine de natura dreptul substanţial, în sensul că în
procesul civil părţile litigante sunt și subiecte ale raportului juridic dedus judecăţii.
Accepţiunea procesuală este bazată pe faptul că în procesul civil figurează și persoane
care nu au calitatea de părţi ale raportului juridic de drept substanţial, iar pentru
participarea la activitatea judiciară este necesară doar afirmarea unui interes propriu în

3
confruntarea cu o altă persoană fizică sau juridică. Instanţa, părţile, terţele persoane şi
organele de executare sunt participanţi procesuali principali, datorită faptului că prin
activitatea lor este influenţată direct naşterea, desfăşurarea şi soarta procesului civil. În
procesul civil mai pot participa şi alte persoane, cum ar fi: martorii, experţii, interpreţii,
ș.a.. Aceştia sunt însă participanţi procesuali auxiliari, rolul lor fiind unul subsidiar, care
vizează doar lămurirea unor împrejurări de fapt ale cauzei1. Per general, procesul civil
presupune minim participarea a cel puţin trei părţi: instanţa, o persoană care formulează
pretenţii şi una care se apără. Poziția părţilor principale (reclamantul şi pârâtul) este una
de egalitate, adică acestea sunt tratate tot timpul de către instanţă în acelaşi mod,
respectându-se astfel principiul constituţional al egalităţii părţilor în faţa justiţiei. Desigur,
cadrul procesual iniţial poate fi amplificat și prin atragerea în proces a unor terţe
persoane. Anume despre acestea și vom relata în continuare.

2 Chemarea în judecată a altor persoane

Noul Cod de Procedură Civilă reglementează 4 forme de participare a terţilor la

judecată: o formă în care terţul intervine de bunăvoie (intervenție voluntară) și alte 3
forme în care una dintre părţile din procesul în curs cheamă în judecată o altă persoană
străină de proces (intervenţia forţată: chemarea în judecată a altor persoane, chemarea
în garanţie, arătarea titularului dreptului)2. În materie civila, hotararea judecatoreasca
produce efecte relative intre părțile litigante. Exista uneori interesul aparut in cursul
procesului, de a face hotararea opozabila și altor persoane, altele decat cele intre care
s-a ivit litigiul. De aceea, legiuitorul a dat posibilitate partilor in proces sa cheme in
judecata și alte persoane, sub forma intervenției forțate. Acesta este reglementată de
către Codul de procedură civilă în art. 57 – 59. Oricare din părţi poate să cheme în
judecată o altă persoană care ar putea să pretindă aceleaşi drepturi ca și reclamantul.
Chemarea în judecată a altor persoane poate fi definită ca fiind acea formă de
participare a terţilor la activitatea judiciară care conferă părţilor principale, în scopul
preîntâmpinării unui litigiu viitor. Chemarea in judecata a altei persoane este un mijloc
procesual prin care părțile initiale din proces, precum și intervenientul principal, solicita
introducerea in proces a unei terte persoane care ar putea pretinde, pe cale separata,
aceleasi drepturi ca și reclamantul3.
Elementele definitorii:
 terţul este introdus în proces nu la cererea sa, ca în cazul intervenţiei voluntare,
ci la cererea uneia dintre persoanele care au deja calitatea de parte în procesul
respectiv;
1
O poziţie aparte în procesul civil revine Ministerului Public. Acesta partcipă la activitatea judiciară atât în
calitate de subiect procesual, cât şi ca organ de stat specializat în asigurarea și garantarea legalităţii.
2
Codul de procedură civilă reglementează formele de participare a terţelor persoane la procesul civil
amănunţit în art. 61-79.
3
Revizie, articolul Chemarea in judecata a altei persoane – Participarea fortata, disponibil la
http://revizio.ro/chemarea-in-judecata-a-altor-persoane-participarea-fortata-a-tertilor-in-procesul-civil-1/
2.2.18

4
  poate fi atrasă la judecată, prin intermediul acestei forme intervenție forţată,
numai persoana care ar fi în măsură să invoce aceleaşi drepturi subiective civile
ca și reclamantul.
Instituţia chemării în judecată a altor persoane conduce la soluţionarea unor
raporturi juridice conexe în unul și acelaşi cadru procesual, contribuind în acest mod la
o mai bună administrare a justiţiei. Acesta constituie practic și interesul părţii de a
formula o cerere de chemare în judecată a altei persoane. De cele mai multe ori,
interesul de a formula o cerere de chemare în judecată a altor persoane care pot
pretinde aceleaşi drepturi ca și reclamantul aparţine pârâtului. Reclamantul, are
posibilitatea să formuleze cererea de chemare în judecată (cererea introductivă de
instanţă) împotriva oricărei persoane care ar avea legătură cu raportul juridic substanţial
dedus judecăţii şi căreia vrea să îi facă opozabilă hotărârea. Există posibilitatea ca
reclamantul să afle despre existenţa unui terţ care ar fi în măsură să pretindă aceleaşi
drepturi ca și el după declanşarea procesului, fie din susţinerile pârâtului, fie din probele
administrate în cauză. Tocmai de accea, legea acordă și reclamantului dreptul de a
introduce o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 57 NCPC, însă, terţul atras la judecată
pe această cale nu va dobândi calitatea de pârât, pe care ar fi avut-o în cazul în care
cererea de chemare în judecată ar fi fost formulată și împotriva lui, ci va dobândi
calitatea respectiva.

2.1 Calitatea procesuala a tertului

Capacitatea procesuală este aplicarea pe plan procesual a capacităţii civile. O

persoană poate fi parte a procesului civil dacă îndeplinește cumulativ patru condiţii de
exercitare a acţiunii civile, condiţii care trebuiesc îndeplinite, în acelaşi timp, și pentru ca
o persoană fizică sau juridică să fie parte a procesului civil: afirmarea unui drept (sau a
unei situaţii juridice protejate de lege), interesul, capacitatea procesuală şi calitatea
procesuală. Afirmarea unui drept rezidă în faptul că pentru declanşarea unui proces civil
este necesară formularea unei pretenţii, lucru afirmat şi de art. 9 alin. (1) Cod de
procedură civilă: ”Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat sau, în cazurile
anume prevăzute de lege, la cererea altei persoane, organizații ori a unei autorități sau
instituții publice ori de interes public”. Interesul reprezintă uzul practic urmărit de cel
care pune în mişcare acţiunea civilă, respectiv oricare dintre formele procedurale ce
intră în conţinutul acesteia. Interesul poate fi atât material, cât și moral.
Art. 58 N.C.P.C. determina calitatea procesuala a tertului introdus in cauza in
temeiul dispozitiilor procedurale anterior comentate. Din momentul introducerii tertului in
proces, acesta va trebui sa ia procedura in starea in care ea se afla in momentul
intervenției. Acest efect nu este consacrat in mod expres de lege pentru institutia
cercetata. Solutia se degaja totusi din coroborarea art. 58 N.C.P.C. cu dispozitiile art. 53
N.C.P.C., la care face indirect trimitere și art. 58 N.C.P.C4.

4
Qreferat, articolul Chemarea in judecata a altor persoane, disponibil la
http://www.qreferat.com/referate/drept/Chemarea-in-judecata-a-altor-p939.php 2.2.18

5
 Specific acestei forme de intervenție este faptul ca un tert este forțat, din initiativa
uneia dintre părțile din litigiul pendinte, sa isi valorifice un drept pe care ar putea sa-l
pretinda impotriva acestora sau numai impotriva uneia dintre ele. Asadar, partea din
litigiu nu formuleaza vreo pretentie impotriva tertului, ci, dimpotriva, il forțeaza pe tert
să-și valorifice o pretentie proprie impotriva partilor. Tertul intervenient nu are de ce sa
dobandeasca o pozitie de parat, ci pe aceea de reclamant impotriva partilor din
procesul initial sau numai impotriva uneia. Tertul va putea chema, la randul lui, alta
parte in proces, avand drepturile unui intervenient principal. Legea limiteaza
posibilitatea formularii unei cereri de chemare in judecata a unei alte persoane doar in
ipoteza in care tertul ar putea pretinde acelasi drept ca și reclamantul din litigiul
pendinte, nefiind deci posibila introducerea in proces, prin acest mecanism, a unor terti
care pretind drepturi similare sau in stransa legatura. Respectiv, poate fi introdus și
tertul care ar putea pretinde acelasi drept ca și paratul, avand in vedere ca acesta poate
introduce o cerere reconventionala și va dobandi poziția de reclamant cu privire la acea
pretentie fata de reclamantul initial, dar și cu privire la cererea de intervenție voluntara
principala, intervenientul principal dobandind poziția tot de reclamant.
Uneori, jurisprudenta a dat o interpretare extensiva art. 57 N.C.P.C., apreciind ca,
pe baza acestor dispozitii legale, pot fi introduse in proces terte persoane nu numai in
calitate de reclamante, ci și de parate. Alte instante au promovat chiar și punctul de
vedere potrivit caruia art. 57 N.C.P.C. ar justifica introducerea unui tert in proces din
oficiu. O parte a doctrinei a achiesat la opinia potrivit careia art. 57 N.C.P.C. permite
introducerea unui tert in proces in calitate de parat. Desi art. 57 N.C.P.C. sugereaza
posibilitatea introducerii unui tert in proces ca parat, in realitatea legea permite doar
introducerea unei persoane in procedura judiciara in calitate de reclamant.
Calitatea procesuala de reclamant a tertului introdus in litigiu rezulta și din
dispozitiile art. 58 N.C.P.C. Potrivit acestui text: „Cel chemat in judecata dobandeste
calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila”. Or, calitatea
de intervenient in interes propriu nu este altceva decat o varietate a calitatii de
reclamant. Din punct de vedere al formei, legea procesuala se limiteaza la precizarea
potrivit careia cererea de chemare in judecata a altor persoane „va fi motivata și se va
comunica atat celui chemat, cat și partii potrivnice” 5. Dispozitiile legale mentionate nu
trebuie interpretate intr-un context izolat, ci in concordanta cu toate normele care
reglementeaza aceasta institutie.

2.2 Situatia rejudecarii fondului

În sistemul noului Cod, etapa scrisa, premergatoare stabilirii primului termen de

judecata, nu se mai reia in urma casarii sau anularii cu trimitere la prima instanta. Astfel,
ca regula generala, paratul nu va mai putea formula o cerere de intervenție forțata cu
ocazia rejudecarii fondului dupa casarea sau anularea cu trimitere la prima instanta,
intrucat termenul de depunere a intampinarii este depasit. Doar in cazul specific al

5
Art. 57 alin. N.C.P.C.

6
trimiterii spre rejudecare din cauza nelegalei citari, nefiind prezent la niciun termen, va
putea formula intampinare si, odata cu aceasta, cererea de intervenție forțata. Pe de
alta parte, ca regula generala, reclamantul va putea formula cerere de intervenție forțata
cu ocazia rejudecarii fondului numai in masura in care, in cazul rejudecarii la prima
instanta, se reia in tot sau in parte cercetarea procesului. Ca regula expresa, in caile de
atac de retractare – contestatie in anulare și revizuire – cererea de chemare a altor
persoane nu este admisibila. În cazul contestatiei in anulare, paratul va putea formula
cererea numai daca nelegala citare a constituit motivul de contestatie in anulare. In
schimb, in cazul contestatiei in anulare, reclamanul va putea face intotdeauna cerere de
intervenție cu ocazia rejudecarii fondului intrucat se reia cercetarea cu ocazia
rejudecarii. În cazul revizuirii, paratul nu poate formula cererea; doar reclamantul va
putea sa formuleze numai daca are loc o rejudecare în prima instanta6.

2.3 Condiţiile chemării în judecată a altor persoane

Chemarea în judecată a altor persoane poate fi exercitată cu respectarea tuturor

condiţiilor necesare pentru participarea terţelor persoane la activitatea judiciară. Legea
mai impune însă şi o condiţie particulară deosebit de importantă, și anume aceea ca
terţul introdus în proces să poată pretinde la aceleaşi drepturi ca și reclamantul cee ace
reprezintă domeniul de aplicabilitate al instituţiei. Din punctul de vedere al formei legea
procesuală se limitează la precizarea potrivit căreia cererea de chemare în judecată a
altor persoane va fi motivată şi se va comunica atât celui chemat, cât şi părţii
potrivinice. Respectiv, chiar dacă, prin intermediul cererii de chemare în judecată a altor
persoane una dintre părţile principale urmăreşte soluţionarea definitivă a unor raporturi
juridice pe baza cărora terţul ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca și reclamantul, pe de
altă parte terţul dobândeşte poziţia procesuală de reclamant, ceea ce îi conferă
posibilitatea de a-şi valorifica pretenţii proprii în faţa instanţei, iar sub aspect procesual,
cererea întemeiată pe dispoziţiile art. 57 NCPC este asimilată cererii de intervenție
voluntară principală, care, la rândul ei, în ceea ce priveşte natrura juridică, reprezintă o
veritabilă cerere de chemare în judecată. Cererea de chemare în judecată a altei
persoane ce ar putea să pretindă aceleaşi drepturi ca și reclamantul se comunică atât
terţului introdus în proces, cât şi părţii adverse. La exemplarul destinat terţului, se vor
alătura copii de pe cererea de chemare în judecată, dacă este cazul și de pe alte acte
de procedură ce au aceeaşi natură juridică, de pe întâmpinare, precum şi de pe
înscrisurile aflate la dosar.

2.3.1 Admisibilitatea apelului promovat împotriva încheierii de respingere a cererii

Instituţia reglementată de art.78, 79 NCPC respectiv introducerea forţată în cauză,

din oficiu, a altor persoane, constituie o derogare de la principiul disponibiltăţii părţilor în
procesul civil. Aşadar, această instituţie procesuală este diferită de instituţiile intervenției
6
Revizie, articolul Chemarea în judecata a altei persoane – Participarea fortata, disponibil la
http://revizio.ro/chemarea-in-judecata-a-altor-persoane-participarea-fortata-a-tertilor-in-procesul-civil-1/
2.2.18

7
voluntare sau forţate reglementate de dispoziţiile art.61-77 NCPC. Or, numai în aceste
din urmă situaţii normele procesual civile prevăd că încheierile de respingere ca
inadmisibilă a cererii de intervenție, a cererii de chemare în judecată a altei persoane, a
cererii de chemare în garanţie sau a cererii de arătare a titularului dreptului pot fi
atacate cu apel în termen de 5 zile 7. O asemenea cale de atac nu a fost instituită și în
cazul instituției introducerii forţate în cauză, din oficiu, a altor persoane.

2.3.1.1 Apelurile declarate inadmisibile

Excepţia inadmisibilităţii unei cereri se referă la un gen de acţiune care nu poate fi

promovată în justiţie, dreptul pretins încălcat neregăsindu-şi ocrotire în sfera juridicului
şi care îl pune pe magistrat în imposibilitate să o analizeze. Potrivit art. 78 NCPC, care
constituie temeiul de drept al cererii „În cazurile expres prevăzute de lege, precum și în
procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a
altor persoane, chiar dacă părţile se împotrivesc. În materie contencioasă, când raportul
juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea
introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea
în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără
participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond. Introducerea în
cauză va fi dispusă, prin încheiere, până la terminarea cercetării procesului înaintea
primei instanţe. Când necesitatea introducerii în cauză a altor persoane este constatată
cu ocazia deliberării, instanţa va repune cauza pe rol, dispunând citarea părţilor.
Hotărârea prin care cererea a fost respinsă în condiţiile alin. (2) este supusă numai
apelului.”

2.4 Procedura chemării în judecată a altor persoane

Cererea de chemare în judecată a altor persoane poate fi promovată numai în faţa

primei instanţe. Această soluţie legislativă se întemeiază pe necesitatea respectării
principiului celor două grade de jurisdicţie. Termenul în care se poate depune cererea
de chemare în judecată a altor persoane ce ar putea să invoce aceleaşi drepturi ca și
reclamantul diferă după cum cererea este introdusă de către pârât sau de către
reclamant. Cererea făcută de pârât se depune o dată cu întâmpinarea. Când
întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai târziu la prima zi de
înfăţişare”, iar, Cererea făcută de reclamant se depune cel mai târziu până la închiderea
dezbaterilor înaintea primei instanţe8. În schimb, pentru reclamant nu s-a prevăzut ca
termen limită pentru introducerea cererii prima zi de înfăţişare, întrucât, de cele mai
multe ori, el ia cunoştinţă în cursul judecăţii de împrejurarea că terţe persoane ar putea
7
Jurispudenta, articolul Introducerea forţată în cauză, din oficiu a altor persoane, disponibil la
https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-vwohs69/ 2.2.18
8
Justificarea acestor dispoziţii legale constă în aceea că pârâtul este în măsură să cunoască persoanele
ce pot pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul imediat după ce i s-a comunicat cererea de chemare în
judecată, aşa încât, pentru a preîntâmpina posibilitatea folosirii acestei forme de intervenţie forţată cu
scopul de a întârzia judecata pe fond, legiuitorul a stabilit că pârâtul trebuie să depună cererea in limitele
respective.

8
să pretindă aceleaşi drepturi. NCPC îi conferă reclamantului dreptul de a-şi modifica
sau întregi cererea de chemare în judecată până la prima zi de înfăţişare ori înlăuntrul
termenului încuviinţat de către instanţă în acest scop la prima zi de înfăţişare, iar, sub
unele aspecte, este preferabil pentru reclamant să recurgă la modificarea sau întregirea
cererii de chemare în judecată, ceea ce înseamnă că textul de lege ar fi devenit
inaplicabil în practică dacă ar fi stabilit că şi reclamantul trebuie să depună cererea
până la prima zi de înfăţişare. Dacă terţul ar fi în măsură să invoce aceleaşi drepturi
precum cele pretinse prin cererea reconvenţională, se consideră că termenul pentru
depunerea cererii întemeiate pe dispoziţiile art. 57 NCPC se determină prin raportarea
la cererea reconvenţională, deci reclamantul din această urmă cerere ar putea să
cheme în judecată o altă persoană până la împlinirea termenului acordat de instanţă,
potrivit art. 132 alin. final NCPC, spre a depune întâmpinarea la cererea
reconvenţională. În situaţia în care terţul ar fi în măsură să invoce aceleaşi drepturi ca și
cele pretinse prin cererea de chemare în judecată, termenul de introducere a acestuia
în proces se stabileşte prin raportarea la calitatea iniţială a părţilor dobândită ca urmare
a cererii prin care s-a declanşat litigiul respectiv. Cu toate că termenul de depunere a
cererii de chemare în judecată a altei persoane este un termen legal peremptoriu,
nerespectarea lui nu atrage sancţiunea decăderii, deoarece art. 135 NCPC stabileşte o
sancţiune specifică, şi anume: „Cererea reconvenţională şi introducerea unei alte
persoane în judecată, care nu se vor fi făcut înlăuntrul termenului prevăzut de lege, se
vor judeca deosebit, afară de cazul când amândouă părţile consimt să se judece
împreună”. Părţile pot conveni ca numai cererea formulată de către pârât să fie primită
după împlinirea termenului, nu însă și cea făcută de reclamant, întrucât, într-o
asemenea ipoteză, ar însemna să se permită reclamantului să introducă un terţ în
proces direct în apel. Respectiv, dacă pârâtul depune cererea de chemare în judecată a
altei persoane după depunerea întâmpinării, sau dacă întâmpinarea nu este obligatorie,
după prima zi de înfăţişare, însă mai înainte de închiderea dezabterilor înaintea primei
instanţe, judecătorul îl va întreba pe reclamant dacă este de acord cu primirea cererii,
iar în situaţia în care acesta răspunde negativ, cererea va fi judecată separat, fiind
necesar să se constituie un dosar distinct. Cererea întemeiată pe prevederile art. 57
NCPC este admisibilă şi în cadrul rejudecării fondului cu casare după trimitere, dar
numai dacă recursul a fost exercitat împotriva unei sentinţe care, potrivit legii, se
pronunţă fără drept de apel ori dacă s-a casat pentru necompetenţa atât a instanţei de
apel, cât şi a primei instanţe, trimiţându-se pricina la instanţa competentă să judece în
primă instanţă. După înregistrarea cererii instanţa va dispune comunicarea acesteia
terţului şi părţii potrivnice. O dată cu cererea vor fi comunicate terţului şi copii după
cererea principală, după întâmpinare şi după înscrisurile de la dosar.
Spre deosebire de intervenţia voluntară, legea nu mai prevede că instanţa ar
trebui să se pronunţe asupra admisibilităţii în principiu a cererii de chemare în judecată
a altei persoane ce ar putea să pretindă aceleaşi drepturi ca și reclamantul, ceea ce
înseamnă că instanţa va lua act de depunerea cererii, iar apoi o va soluţiona pe fond,
odată cu cererea principală. Hotărârea ce se va pronunţa va trebui să cuprindă soluţii

9
atât cu privire la cererea de chemare în judecată a altor persoane, cât și cu privire la
acţiunea principală. Dacă cererea de chemare în judecată a altor persoane determină
întârzierea soluţionării litigiului instanţa va putea dispune disjungerea ei de acţiunea
principală. Atunci când cererea nu poate fi primită, instanţa va pronunţa o încheiere de
respingere a cererii ca inadmisibilă. În ambele cazuri, încheierea nu poate fi atacată
decât odată cu hotărârea pronunţată asupra fondului pretenţiei formulate de reclamant
prin cererea de declanşare a procesului respectiv.
Art. 79 NCPC reglementeaza procedura de judecata, ulterior introducerii tertului în
proces. Astfel, partea introdusa în proces este citata, comunicandu-i-se odata cu citatia:
a) incheierea prin care a fost dispusa introducerea sa în cauza,
b) cererea de chemare în judecata, intampinarea, precum și inscrisurile atasate la
acestea.
Citatia va cuprinde precizari referitoare la termenul pana la care pot invoca
exceptiile, dovezile și celelalte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca.
Termenul mentionat nu poate depasi termenul de judecata acordat în cauza.
Tertul intervenient ia procedura în starea în care se afla în momentul incuviintarii
largirii cadrului procesual. În aceasta privinta, doctrina a exprimat temerea ca pot fi
afectate drepturile tertului, dat fiind ca ii sunt opozabile actele procedurale indeplinite
anterior introducerii în cauza, cu toate ca nu au fost indeplinite în contradictoriu cu
acesta. Sunt lasate la aprecierea instantei de judecata incuviintarea administrarii de noi
probe ori readministrarea acestora, la solicitarea partii respective. Din momentul
dobandirii calitatii procesuale, tertul intervenient beneficiaza de libertate procesuala,
putand indeplini acte procesuale recunoscute partilor, cum ar fi: dreptul de a fi citat, de
a solicita un termen în vederea pregatirii apararii, dreptul de a invoca exceptii
procesuale, de a solicita recuzarea, stramutarea, suspendarea judecarii cauzei, etc.
Din altă perspectivă, tertul intervenient forțat nu poate:
a) sa formuleze cerere reconventionala – motivat prin aceea ca scopul introducerii sale
în litigiu il constituie opozabilitatea hotararii judecatoresti ce va fi pronuntata în cauza;
Dacă însa are pretentii proprii impotriva partilor initiale, tertul poate inregistra o cerere
de intervenție principala, în contradictoriu cu acestea.
b) nici sa formuleze cerere de chemare în garantie, dat fiind ca nu exista plauzibilitatea
respingerii vreunei pretentii (deoarece nu a formulat nicio cerere) și nici nu poate fi
obligat la plata de despagubiri.
S-a apreciat ca tertul intervenient poate fi supus interogatoriului din momentul dobandirii
calitatii de parte în proces. Pe de alta parte, incepand cu acelasi moment procesual,
acesta nu mai poate fi audiat ca martor.

10
2.5 Cererea de chemare în judecata a altor persoane

Aceasta este o veritabila cerere de chemare în judecata, asimilata celei formulate

de reclamant. Ca particularitate, pretentia dedusa judecății de catre partea care a
formulat cererea de intervenție forțata nu apartine acesteia, ci tertului, care este obligat
sa intervina și să-și valorifice o prestatie în calitate de reclamant. Observam o
procedura creata de legiuitor, prin care o parte dintr-un proces pendinte pretinde unui
tert, în mod forțat, să-și valorifice un drept similar. Fiind o cerere incidentala, cererea de
chemare în judecata a altor persoane nu este supusa procedurii de regularizare și nici
unei eventuale proceduri prealabile9. Cererea este supusa plății taxei judiciare de
timbru. Aceasta este judecată de instanta competenta pentru cererea principala, chiar
daca ar atrage o alta competenta.
Literatura de specialitate a fost confruntata și cu problema determinarii eficientei
actelor de dispozitie ale tertului intervenient. S-a opinat, în acest sens, ca tertul poate
uza de toate drepturile procesuale, inclusiv de dreptul de a renunta la judecata, la
dreptul subiectiv și de a pune capat procesului printr-o tranzactie. în principiu, din
momentul introducerii sale în proces, tertul dobandeste independenta procesuala,
pozitie care-i confera posibilitatea de a renunta la actiune sau la dreptul pretins.
Precizam insa ca renuntarea partii principale la cererea de introducere a tertului în
proces devine ineficienta tocmai datorita pozitiei independente dobandite de catre
acesta din urma. Aceasta solutie se intemeiaza și pe caracterul preventiv al instituției
cercetate. Pe de alta parte, valorificarea din partea tertului a unui drept propriu nu poate
depinde exclusiv de vointa partii care a solicitat introducerea în cauza10.

2.5.1 Efectele cererii de chemare în judecată a altor persoane

Introducerea unui terţ în proces în temeiul art. 57 NCPC determină o serie de

efecte procesuale importante. Un prim efect este cel al dobândirii de către terţ a calităţii
de intervenient în interes propriu, aşa încât el se bucură de independenţă procesuală,
având, în principiu, aceleaşi drepturi ca și intervenientul principal. Pe cale de
consecinţă, el poate beneficia de toate drepturile procedurale recunoscute de lege
părţilor, inclusiv de dreptul de a încheia acte procesuale de dispoziţie. Terţul poate uza
de toate drepturile procesuale, inclusiv de dreptul de a renunţa la judecată, la dreptul
subiectiv de a pune capăt procesului printr-o tranzacţie. În principiu, din momentul
introducerii sale în proces, terţul dobândeşte independenţă procesuală, poziţie care îi
conferă posibilitatea de a renunţa la acţiune sau la dreptul pretins. Renunţarea părţii
principale la cererea de introducere a terţului în proces, devine ineficientă tocmai
datorită poziţiei independente dobândite de către acesta din urmă. Soluţia se
întemeiază pe caracterul preventiv al acestei instituţii. Valorificarea unui drept propriu
9
Revizie, articolul Chemarea în judecata a altei persoane – Participarea forțata, disponibil la
http://revizio.ro/chemarea-in-judecata-a-altor-persoane-participarea-forțata-a-tertilor-in-procesul-civil-1/
2.2.18
10
Qreferat, articolul Chemarea în judecata a altor persoane, disponibil la
http://www.qreferat.com/referate/drept/Chemarea-in-judecata-a-altor-p939.php 2.2.18

11
de către un terţ nu poate depinde exclusiv de voinţa părţii care a solicitat introducerea în
cauză. Din momentul introducerii terţului în proces acesta va trebui să ia procedura în
starea în care ea se află în momentul intervenției, actele de procedură îndeplinite
anterior intrării sale în judecată fiindu-i opozabile. Alte efecte produse: are loc o
prorogare legală a competenţei, dacă este cazul; hotărârea ce se va pronunţa va avea
putere de lucru judecat şi faţă de terţ; terţul chemat în judecată poate exercita căile de
atac prevăzute de lege, indiferent dacă părţile iniţiale au atacat sau nu hotărârea.

2.5.2 Pretentiile tertului dupa admiterea cererii

Poziția tertului introdus forțat este aceea de reclamant, fiind identică celei
intervenientului voluntar principal; acesta este forțat sa pretinda pentru sine, ca
reclamant, drepul dedus judecatii din cererea introductiva. Intervenientul forțat se
bucura de deplina independenta procesuala, avand dreptul de a face acte de dispozitie
(tranzactie sau renuntare la drept). Totusi, tertul intervenient nu poate renunta la
judecata cererii de intervenție prin care a fost atras în proces, fiindca nu este titularul
acestei actiuni11.

2.6 Admisibilitate în principiu

Dupa comunicarea cererii tertului, cât și parții adverse, instanța va dezbate

admisibilitatea în principiu. Instanta va verifica dacă partea justifica un interes; dacă
tertul ar putea pretinde, pe cale separata, un drept impotriva partilor din procesul
pendinte; dacă dreptul pe care ar putea sa-l invoce tertul este acelasi cu cel pretins de
reclamant; dacă cererea a fost formulata în termen; conditiile de forma și conditiile
extrinseci. Instanta se pronunta asupra admisibilitatii printr-o incheiere interlocutorie
motivata; după admiterea în principiu, tertul va deveni parte în proces, dobandind
poziția procesuala de reclamant. Tertul preia procedura în starea din momentul
incuviintarii. Astfel, actele de procedura indeplinite anterior ii vor fi opozabile. El se
bucura de independenta proecesuala și va putea solicita administrarea de probe cel mai
tarziu pana la primul termen de judecata ulterior incuviintarii în principiu a cererii de
intervenție. Cererea isi va produce efectul intreruptiv de prescriptie, avand în vedere
faptul ca aceasta constituie o veritabila cerere de chemare în judecata, cu
particularitatea ca tertul este forțat să-și valorifice dreptul pretins deja de reclamant 12.

11
Revizie, articolul Chemarea în judecata a altei persoane – Participarea forțata, disponibil la
http://revizio.ro/chemarea-in-judecata-a-altor-persoane-participarea-forțata-a-tertilor-in-procesul-civil-1/
2.2.18
12
Revizie, articolul Chemarea în judecata a altei persoane – Participarea forțata, disponibil la
http://revizio.ro/chemarea-in-judecata-a-altor-persoane-participarea-forțata-a-tertilor-in-procesul-civil-1/
2.2.18

12
Concluzii

Participarea terților la judecata prezintă avantaje incontestabile. Permite reunirea

într-un singur proces a tuturor persoanelor interesate de pretenția supusa judecații.
Insa, participarea terților la judecata poate avea și unele inconveniente. Poate întârzia
solutionarea cererii principale sau poate ridica anumite probleme privind competenta.
Chemarea în judecată a altor persoane este o formă de participare a terţilor la
activitatea judiciară care conferă părţilor principale, posibilitatea de a solicita
introducerea în proces a acelor persoane care ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca și
reclamantul. Indiferent dacă terţul este chemat în judecată de reclamant sau de pârât
acesta dobândeşte calitate de intervenient în interes propriu, iar hotărârea îi va fi
opozabilă. Deja terțul dobîndește calitatea de intervenient în interes propriu, având,
aceleaşi drepturi ca și intervenientul principal. Chemarea în judecata a altor persoane
poate fi exercitata cu respectarea tuturor conditiilor generale, necesare pentru
participarea tertelor persoane la activitatea judiciara. Institutia chemarii în judecata a
altor persoane conduce la solutionarea unor raporturi juridice conexe în unul și acelasi
cadru procesual, contribuind în acest mod la o mai buna administrare a justitiei. Acesta
constituie practic și interesul partii de a formula o cerere de chemare în judecata a altei
persoane. Art. 57-59 N.C.P.C. reglementeaza institutia chemarii în judecata a altor
persoane. In art.68 alin.2 din NCPC, legea arata ce cererea de chemare în judecata a
altei persoane poate fi facuta de reclamant, în fata primei instante pana la terminarea
cercetarii procesului inaintea primei instante. Aceasta este o cerere de intervenție
forțata, prin care una dintre părțile initiale solicita introducerea în proces a unui tert care
ar putea pretinde aceleasi drepturi ca și reclamantul, în eventualitatea în care acesta ar
promova o actiune separata. Termenul de introducere a cererii este un termen legal
peremptoriu. Astfel, nerespectarea termenului va atrage sanctiunea decaderii. Dacă
sunt motive temeinice, potrivit art. 186 NCPC, partea interesata poate solicita și
repunerea în termen. Reclamantul/Intervenientul principal poate face cererea pana la
terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante (potrivit art. 244 NCPC, cand
judecatorul se socoteste lamurit, prin incheiere, declara cercetarea procesului incheiata
și fixeaza termen pentru dezbaterea fondului în sedinta publica). Astfel, el poate
introduce cererea anterior deschiderii dezbaterilor. Paratul va putea formula cererea
odata cu intampinarea.
Hotărârile civile nu produc efecte intre părți, cu excepțiile prevazute de lege.
Pentru ca hotărârea civila sa producă efecte și fata de alte persoane, este necesara
introducerea acestora în proces. Art. 435 NCPC, prevede “hotărârea judecătorească
este obligatorie și produce efecte numai intre parți și succesorii acestora..”. “este
opozabila oricărei terțe persoane atât timp cât aceasta din urma nu face, în condițiile
legii, dovada contrara”. Astfel, pentru ca hotărârea sa fie obligatorie pentru un terț
acesta trebuie sa devina parte litiganta ori succesor.
Instituţia participării terţelor persoane la procesul civil începe să aibă o importanţă
din ce în ce mai accentuată în societatea modernă, ea găsindu-şi aplicaţii în cele mai

13
diverse materii. Hotărârea judecătorească dobândeşte autoritate de lucru judecat numai
între părţile care au participat la soluţionarea litigiului, faţă de alte persoane străine de
proces fiind o res inter allios acta. Pentru ca hotărârea să devină opozabilă şi altor
persoane decât cele care au participat la activitatea judiciară este necesară
introducerea acestora în procesul civil. Această necesitate decurge din faptul că în
absenţa terţilor drepturile lor ar putea fi uneori, direct sau indirect, periclitate în
substanţa sau întinderea lor, iar alteori s-ar putea ca interesul uneia dintre părţi să
reclame introducerea unui terţ în proces. În plan procesual, drepturile și interesele
legale ale terţilor sunt ocrotite nu doar de aplicarea principiului relativităţii lucrului
judecat, ci și printr-un mijloc procedural cu caracter preventiv. Acesta fiind reprezentat
de instituţia participării terţelor persoane la procesul civil.

Bibliografie

 Andreea Deea, Participarea tertilor în procesul civil 2015, disponibil la

http://www.acădemia.edu/10177101/Participarea_tertilor_in_procesul_civil
25.11.2016
 Cristina Elena Dan, Tertii în procesul civil 2015, disponibil la
http://documents.tips/documents/tertii-in-procesul-civil-refacut.html 25.11.2016
 Drept MD, articolul Terţele persoane în procesul civil, 2016
https://dreptmd.wordpress.com/teze-de-an-licenta/tertele-persoane-in-procesul-civil/
25.11.2016
 G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016.
 Juridice.ro, articolul NCPC. Introducerea forțata în cauză, din oficiu, a altor
persoane, disponibil la https://www.juridice.ro/212810/ncpc-introducerea-forțata-in-
cauz-din-oficiu-a-altor-persoane.html 2.2.18
 Jurispudenta, articolul Introducerea forţată în cauză, din oficiu a altor persoane,
disponibil la https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-vwohs69/ 2.2.18
 Lege nr. 134 din 2010, Codul de procedură civilă, disponibil la
http://www.codproceduracivila.ro/legislatie/document/lege-134-din-2018-codul-de-
procedura-civila-titlu-0-domeniul-de-reglementare-al-codului-de-procedura-civila-si-
principiile-fundamentale-ale-procesului-civil-1183-68890.html 26.1.2018
 Noul Cod de Procedura Civila al Romaniei, republicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 247 din 10 aprilie 2015, disponibil la
http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_de_procedura_civila_noul_cod_de_proce
dura_civila_legea_134_2010.php 25.11.2016
 Qreferat, articolul Chemarea în judecata a altor persoane, disponibil la
http://www.qreferat.com/referate/drept/Chemarea-in-judecata-a-altor-p939.php
2.2.18
 Raspunsuri juridice, articolul Chemarea în judecata a altei persoane, disponibil la
http://www.raspunsurijuridice.ro/chemarea-in-judecata-a-altei-persoane/ 2.2.18

14
 Recuperari-asigurari, articolul Participarea terților la judecata, disponibil la
https://recuperari-asigurari.ro/intrebari-frecvente/tag/cererea-de-chemare-in-
judecata-a-altei-persoane/ 2.2.18
 Referate Ok, articolul Participarea tertilor în procesul civil, disponibil la
http://www.referateok.ro/referate/818_1259843110.pdf 25.11.2016
 Regie Live, articolul Tertii în dreptul civil, 2015, disponibil la
http://biblioteca.regielive.ro/licente/drept-civil/tertii-in-dreptul-civil-336989.html
25.11.2016
 Revizie, articolul Chemarea în judecata a altei persoane – Participarea forțata,
disponibil la http://revizio.ro/chemarea-in-judecata-a-altor-persoane-participarea-
forțata-a-tertilor-in-procesul-civil-1/ 2.2.18
 Stiucum, articolul Participarea tertilor în procesul civil, disponibil la
http://www.stiucum.com/drept/drept-civil/Participarea-tertilor-in-proce55561.php
2.2.18
 Tiberiu Patancius, Introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane,
Romania, 2014, disponibi la http://www.juridice.ro/332253/introducerea-forțata-in-
cauza-din-oficiu-a-altor-persoane.html 25.11.2016
 Traian Briciu, Note de curs, 2016.
 V. M. Ciobanu, T. Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil.
Arbitraj, National, 2013

15