REFERAT

Proiectarea lucrării de licență

Metodologia cercetării educaționale
PIPP II - Prtofoliu

Chisinau, 2018
 CUPRINS
Tema tezei de licență.....................................................................................................................2
Motivația alegerii temei...............................................................................................................2
Contextul teroretic al problemei cercetate..................................................................................3
Teorii, modele, concept-cheie utilizate........................................................................................3
Cuprinsul propus..........................................................................................................................4
Designul orientativ al cercetării...................................................................................................5
Prelucrarea și interpretarea datelor..............................................................................................6
Anexele lucrării..............................................................................................................................7
Surse bibliografice selectate..........................................................................................................7

TEMA TEZEI DE LICENȚĂ

”JOCUL DIDACTIC, MIJLOACE DE DEZVOLTARE A GÂNDIRII”

Motivația alegerii temei

Cerinţele mereu crescânde ale societăţii contemporane determinata de dezvoltarea

impetuoasă a ştiinţei şi tehnicii, impun învăţământului de toate gradele sarcini importante în
scopul înarmării tinerei generaţii cu cunoştinţele necesare dezvoltării, pregătirii pentru viaţă,
pentru activitatea productivă. Pentru aceasta, este necesar să se utilizeze, în desfăşurarea
procesului de învăţământ, cele mai eficiente căi, cele mai variate metode şi mijloace care să
asigure şi să stimuleze dezvoltarea gândirii, în acelaşi timp, creşterea ritmului de instruire a
cunoştinţelor. Unul dintre aceste mijloace, folosite atât de frecvent în procesul de instruire şi
educare a preşcolarilor care şi-a dovedit eficienţa din ce în ce mai mult în ultimul timp, este jocul
didactic. Se poate spune, deci jocul devine activitatea principală a copilului deoarece dezvoltarea
acestuia stimulează şi întreţine cele mai importante modificări ale psihicului copilului, în cadrul
caruia se dezvolta procesele psihice ce pregătesc trecerea copilului pe o treaptă superioara de
dezvoltare. Consecinţele pedagogice ce se desprind din cele mai sus ar putea fi contractate în
jurul a două idei principale: crearea condiţiilor pentru trecerea treptată de la activitatea de joc la
cea de învăţare şi îmbinarea lor potrivit principiului copilului să se joace, învăţând şi să înveţe,
jucându-se. Fapt care marchează actualitatea temei. Motivele care m-au determinat să aleg tema
dată sunt multiple. Cel mai important dintre acestea este deoarece jocul didactic pare a fi cel mai
2
eficient mijloc de activizare a grupelor de preşcolari, potrivit formării deprinderilor practice
elementare şi de munca organizată, dezvoltând spiritul de echipă, de intra – ajutorare, lucru care
subliniază importanța abordării temei date. Alte considerente pentru alegerea temei date au fost:
disponibilitatea datelor pentru cercetare, viziunea proprie asupra temei date.

CONTEXTUL TERORETIC AL PROBLEMEI CERCETATE

Teorii, modele, concept-cheie utilizate

Jocul stimulează interesul şi curiozitatea preşcolarului, favorizând acumularea unei mari

cantităţi de cunostinţe intr-un timp redus şi, aparent fără efort. Prin joc copilul învată cu plăcere,
devine interesat faţă de activitatea care se desfăşoară. Cu timpul, jocul schimbă comportamentul
unor copii timizi, nesiguri. El stimulează şi modelează procesele afectiv-emoţionale,
îmbogaăţind viaţa afectivă a copiilor şi ajutându-i să-şi stăpânească emoţiile. Prin joc copilul ne
dăruieşte tot ce are el mai bun, atât ca forţe fizice, cât şi ca valori morale. El contribuie la
formarea personalităţii copilului şi creează o ambianţă de cooperare. Se poate considera că,
jocurile constituie o adevarată şcoală de educaţie, a conduitei, a fanteziei şi imaginaţiei. Ele
formează atenţia, spiritul de observaţie şi redare (povestiri), perseverenţa, îndemânarea, ordinea,
abilitatea, perspicacitatea, dârzenia, promptitudinea, contribuind astfel la dezvoltarea şi
antrenarea capacităţilor fizice şi intelectuale, a trăsăturilor de caracter. Jocul reprezintă în acelaşi
timp, o activitate în procesul căreia se modelează dimensiunile etice ale conduitei. Cinstea,
corectitudinea, onestitatea au în joc un caracter dominant.
Rolul şi importanţa jocului didactic constă în faptul că el facilitează procesul de asimilare,
fixare şi consolidare a cunoştinţelor, iar datorită caracterului său formativ, influenţează
dezvoltarea personalităţii copilului. El este și un important mijloc de educaţie intelectuală, pune
în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale preşcolarului. Folosit cu pricepere și tact
pedagogic acesta reuşeşte să înlăture şi să prevină ramânerea în urmă la învăţătură a preşcolarilor
cu o înţelegere mai greoaie.
Marii psihologi şi pedagogi au acordat o importanţă deosebită jocului în formarea şi
dezvoltarea copilului pentru viaţă.
J. Chateau spunea despre copilărie că acesta este “ucenicia necesară vârstei mature şi nu
putem ignora din acesta perioadă jocul - acest impuls irezistibil prin care copilul işi modelează el
insuşi propria statuie “.
A. I. Makarenko afrma că “jocul îl pregăteşte pe copil pentru munca de mai târziu “, Ed.
Claparede spunea că “jocul pregăteşte viitorul, satisfăcând necesităţile prezente. “

3
 Copii trebuie să înveţe jucându-se căci, aşa afirma Henri Walton “jocul este activitatea prin
care copilul cucereşte încrederea în forţele sale”. De aceea, orele de învăţare trebuie sa alterneze
cu cele de joc. Între 3 și 6 ani învăţarea apare frecvent în împletirea cu jocul, iar la cei mari şi ca
activitate de sine stătătoare atât în forme spontane cât și organizate.
În programul zilnic al preşcolarilor intervin schimbări impuse de ponderea care o are acum
grădiniţa, schimbări care nu diminuează însă dorinţa de joc, jocul ramânând o problemă majoră
în timpul întregii copilării. În familie, jocul se desfăşoară într-o manieră distractivă, devenind un
mijloc plăcut de petrecere a timpului liber. La grădinită, acesta este înlocuit cu jocul didactic.

Cuprinsul propus

INTRODUCERE
În introducere vom debuta abordarea subiectului propus, marca actualitatea temei, importanța
acesteiea, ipoteza, structura lucrării, metodele de cercetare applicate, scopul și obectivele
cercetării.
CAPITOLUL I. JOCUL DIDACTIC
Din start, acesta va prezenta informațiile generale privind jocul didactic.
1.1. Definiţie
În acest subcapitol vom prezenta mai multe definiții aduse conceptului de joc didactic.
1.2. Tipologia jocurilor didactice
Apoi vom prezenta diverse modalități de clasificare a jocurilor didactice.
1.3. Particularităţile jocului la preşcolari
Vom aborda în special particularitățile jocului didactic la copii de vâtstă prelcolară.
1.4. Învăţarea la vârsta preşcolară
Vom prezenta aici principalele considerente teoretice privind învățarea la vârsta preșcolară.
1.4.1. Definiţie
Va urma prezentarea definițiilor învățării vârsta preșcolară.
1.4.2. Tipologie
Apoi diverse clasificări ale învățării la vârsta preșcolară.
1.5. Particularităţile învăţării și dezvoltării gândirii la preşcolari
Detaliile privind învățarea la preșcollari vor fi prezentate în cadrul acestui subcapitol.
1.5.1. Evoluția orientării generale
Pentru a înțelege mai bine cele expuse mai sus, vom proceda la analiza acestora în
paralele cu evoluția orientării generale a copiilor de vârstă preșcolară.
1.5.2. Mijloacele de învățământ și materialele didactice
4
 Pentru a putea realiza cercetarea dar și a aplica efficient jocurile didactice, vom
exemplifica diverse mijloace de învățământ și material didactice.
1.6. Relaţia joc-învăţare
În cadrul cestui subcapitol vom aborda particularitățile generale privind relația joc-
învățare.
CAPITOLUL II. APLICABILITATEA JOCULUI DIDACTIC LA PREŞCOLARI
Capitolul dat al tezei va fi axat pe cercetarea informațiilor privind aplicabilitatea jocului didactic
la preşcolari. Vom debuta cu prezentarea conceptelor examinate.
2.1 Descrierea cercetării
Subcapitolul dat va prezenta toate detaliile legate de cercetare însăși, cum ar fi perioada de
cercetare, eșantionul de copii, locul cercetării, etapele parcurse, materialele utilizate,
modalitățile de prelucrare a datelor, etc.
2.2. Proiecte didactice aplicate
Dat fiind faptul că aplicabilitatea jocului didactic poate fi realizată doar prin aplicarea
proiectelor didactice, considerăm oportun de a prezenta setul de proiecte didactice utilizate
la perfectarea cercetării.
2.3. Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor
Rezultatele cercetării și interpretarea acestora vor fi prezentare în cadrul acestui subcapitol.
Interpretarea rezultatelor va presupune analiza și abordarea acestora din diferite
perspective, în special din perspectiva ipotezei înnaintate.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Ultima parte a lucrării va prezenta concluziile și recomandările formulate de autor.

DESIGNUL ORIENTATIV AL CERCETĂRII

Lucrarea de faţă işi propune să analizeze rezultatele obţinute de preşcolari, în urma folosirii
jocului, pentru a preveni ramânerea în urmă la învăţătură şi pentru insuşirea cu mai multă
uşurinţă a cunoştinţelor. Deoarece gradiniţa este instituţia specializată în formarea fizică şi
intelectuală a copiilor, ea trebuie să cultive jocul şi învăţarea ca forme dominante de organizare a
activităţii, prin care se clasifică şi se lărgeşte orizontul vieţii copilului şi nu ca simple momente
recreative. Fiind o acitvitate preferată de preşcolari ne-am propus să înlocuim momente
importante ale activităţilor cu jocuri didactice sau elemente de joc, care să favorizeze adaptarea
cu uşurinţă a preşcolarilor la activitatea dominantă-învăţarea.
Cercetarea a fost realizată asupra grupei pregătitoare pregătitoare “Izvoraş”, eşantion din
29 copii, pe urma aplicării unui set de proiecte didactice și nu numai din grădiniţa “Andrieş” or.
5
Ungheni, Republica Moldova, anul şcolar 2017-2018. Au fost organizate jocuri didactice la toate
activiăţile, în orice moment al acestora, în funcţie de obiectivele urmărite, considerându - le nu
ca simple divertismente, ci, mijloace preţioase de învăţare.
Etapele principale ale cercetării au inclus: Etapa PREEXPERIMENTALĂ: de pregătire
teoretică (pregătirea proiectelor didactice, a organizării și planificării jocurilor, etc), de pregătire
practică (pregătirea obiectelor de joc și învățare, organizarea și planificarea acestora), etapa
EXPERIMENTALĂ: de implementare a proiectelor didactice și jocurilor (care presupune și
colectarea datelor), etapa POSTEXPERIMENTALĂ: de analiza și prelucrare a datelor privind
rezultatele cercetării.
Disciplinele implicate au fost: Domeniul Limbă și Comunicare, Domeniul Matematică,
Domeniul Cunoașterea mediului, Domeniul om şi societate, Educația civică, Activitate
practicum Domeniul Estetic şi Creativ, Educația muzicală, Educația plastică, Domeniul
Psihomotric.
Scopul acestei lucrări este de a evidenția eficiența utilizării jocului ca mijloc de dezvoltare
a gândirii prin la preșcolari. Obiectul cercetării îl constituie abilitățile de însușire și
dezvoltare a gândirii ale copiilor de vârstă preșcolară.
Drept obiective ale lucrării ne propunem următoarele:
 Definirea jocului didactic,
 Clasificare jocurilor didactice,
 Descrierea particularităților jocului la preșcolari,
 Definirea noțiunii de învățare,
 Clasificarea modalităților de învățare, mijloacelor de învățământ și a
materialele didactice,
 Examinarea evoluției orientării generale,
 Descrierea particularităților de învățare și dezvoltare a gândirii la preșcolari,
 Exemplificarea prin proiecte didactice.
Ipoteza cercetării constă în faptul că aplicând diverse jocuri didactice copiii grupei
pregătitoare învață și gândesc mai eficient.
Metodele de cercetare includ studiul teoretic al literaturii de specialitate, cercetarea
cantitativă și calitativă a unor studii de caz și, implicit, experimentul.

Prelucrarea și interpretarea datelor

Pentru a demonstra aplicabilitatea dezvoltării gândirii prin joc la preșcolari vom proceda la
analiza datelor practice. După cum am menționat mai sus, datele au fost colectare de la grădiniţa
6
“Andrieş” or. Ungheni, Republica Moldova, anul şcolar 2017-2018 grupa: pregătitoare
“Izvoraş”, eşantion din 29 copii. Acestea vor fi prezentate în Anexa 1. Analiza și interpretarea
critică a datelor va fi efectuată pe domeniile enumerate mai sus, evidențiind relațiile cauză-efect
ale rezultatelor positive și ale eșecurilor. Prelucrarea datelor cantitative va fi realizată cu ajutorul
programelor de calcul și formare a graficelor, de genul la Microsoft Excel, deasemenea prin
atribuirea rezultatelor la o scară standardizată. Considerăm că direcțiile viitoare de cercetare vor
presupune noi experimente privind aplicabilitatea altor jocuri la alte domenii și cercetarea
eficeinței acestora.

ANEXELE LUCRĂRII

ANEXA 1 FIŞA INDIVIDUALĂ DE ÎNREGISTRARE A PROGRESULUI/ REGRESULUI

PREŞCOLARULUI

SuRSE BIBLIOGRAFICE selECTATE

MONOGRAFII, MANUALE
1. Ancuta P., Contribuția jocului de sah la educarea elevilor ambiopi, la sah, Timisoara 1986.
2. Ancuta P., Educarea memoriei prin intermediul jocului de sah, Editura Romana din
Mannhcir, Germania, 1996.
3. Bruner J.J., Pentru o teorie a instruirii, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1970.
4. Cerghit I., Didactica, Editura P.R.A., Bucuresti, 1994.
5. Cerghit I., Metode de invatamant, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti 1980.
6. Claparide Eduard, Educatia functionala, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1973.
7. Claparide Eduard, Psihologia copilului, pedagogic experimentala, Editura Didactica și
Pedagogica, Bucuresti 1972.
8. Cojocaru Ioana, Influentele jocului didactic în procesul instructiv - educativ - culegerea
Invatamantul primar, 1994.
9. Cretu C., Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iasi, 1997.
10. Cristea S., Dictionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucuresti, 1998.
11. Dottreus Robert, A educa și a instrui, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1970.
12. Elkanin et al, Psihologia jocului Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1980.
13. Florina E.A., Jocul și jucaria, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1976.
14. Gohi P., Invatare și dezvoltare, Editura Stiintifica și Enciclopedica, Bucuresti, 1985.

7
15. Golu M., Indrumator metodic pentru dezvoltarea vorbirii, cunoasterii mediului inconjurator,
jocuri și activitati libere, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1970.
16. Huizinga J., Homo Pudes, Olanda, Groningen, 1938.
17. Incu R., Instruirea scolara, Editura Polirom, Iasi, 2001.
18. Incu R., Managementul clasei de elevi, Bucuresti, 1999.
19. Incu R., Manolescu M., Pedagogie, Bucuresti, 2000.
20. Ionescu M., Strategii de activizare a elevilor în procesul didactic Universitatea din Cluj-
Napoca, 1980.
21. Jinga J . et al, Invatarea eficienta, Editura Aldin , Bucuresti, 1999.
22. Libolean I., Jocuri didactice matematice pentru gradinita, - Editura Integral Bucuresti, 1998.
23. Neacsu I., Instruire și invatare, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti 1999.
24. Nicola I., Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, Bucuresti, 2000.
25. Paun Ghe., Intre matematica și jocuri, Editura Albatros, Bucuresti, 1986.
26. Piaget Jean, Psihologie și pedagogie, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1972.
27. Popescu E., Pedagogie prescolara, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1995.
28. Popovici C., Culegere de jocuri didactice, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1971.
29. Radu N., Invatare și gandire, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1976.
30. Schiopu V., Psihologia copilului, Editura Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 1965.
31. Verzea E., Omul, jocul și distractia, Editura Stiintifica și Enciclopedica, Bucuresti, 1978.
32. Voiculescu E., Pedagogie prescolara, Editura Aramis, Bucuresti, 2001.
33. Verza E. et al, Psihologia vârstelor, Editura Pro Humanitate, București, 2003.
34. Boboc I., Științele educației, Politici educaționale, Teorie și Practică. Editura Victor,
București, 2004.
35. Maurice J. Elias et al., Inteligența emoțională în educația copiilor, Ediția a III-a, traducere de
Andreea Rosemarie Lutic, București, 2012.