2018

CUPRINS
Introducere........................................................................................................................................2
1 Educarea Limbajului la vârsta prescolară.................................................................................3
1.1 Particularitatile limbajului la vârsta prescolară.................................................................3
1.2 Dezvoltarea limbajului la copilul prescolar.......................................................................5
1.3 Specificul educarii vorbirii corecte la vârsta prescolară....................................................6
1.4 Vorbirea: exprimarea orala, formarea corecta a cuvintelor și a sunetelor.........................6
1.5 Formarea deprinderilor de exprimare corecta la vârsta prescolară....................................7
1.6 Abilitățile de comunicare socială.......................................................................................8
Concluzii...........................................................................................................................................8
Bibliografie.......................................................................................................................................9

2
 Introducere
Limbajul, o forma specifică de activitate umana, realizat prin intermediul limbii și al tuturor
resurselor ei, asigură comunicarea între oameni și între copii de gradiniță. Forma de baza,
naturala și concreta a limbajului este vorbirea, adica realizarea verbală a procesului de
comunicare. Vorbirea este unul din aspectele limbajului, cel mai important, este forma concreta
în care se manifestă limba. Perioada prescolară se caracterizeaza prin cele mai profunde, durabile
și profunde transformari ale psihicului, ale individualitatii, perioada de intensa dezvoltare psihica.
Aceasta este perioada unei intense receptivitati, sensibilitati și flexibilitati psihice divergente: cea
mai importanta etapa psihogenetica, datorită progreselor remarcabile în toate planurile, în special
în sfera datelor informaționale, a proceselor cognitive, afective, volitive, a trasaturilor de
personalitate ale copilului. Dezvoltarea limbajului și asimilarea limbii materne nu trebuie privita
ca o sarcina ce revine numai limbii române și activităților incluse in acest obiect de studiu. Atât
latura lexicala, semantica, cât și cea gramaticala se realizeaza prin intermediul tutuor activităților
și factorilor adiacenti procesului instructiv-educativ. Pornind de la acest considerent, trebuie
subliniat faptul ca limba vorbită in situatii obisnuite de viata trebuie sa fie conform regulilor
limbii culte. Lucrarea în cauză îsi propune sã prezinte importanța dezvltării limbajului,
atenţionându-ne asupra rolului limbajului asupra personalităţii copilului, limbajul îi conferă
copilului preşcolar autonomie şi posibilitatea de a se mişca cu uşurinţă în mediul social.

3
 2 Educarea Limbajului la vârsta prescolară
Observarea unor obiecte sau lectura după imagini sunt corelate cu convorbirea. Una din
activitățile prin care se îmbogățeste și se activizeaza vocabularul este observarea. Cu ajutorul
acesteia prescolarul își formează unele reprezentări despre obiectele și fenomenele lumii
obiective, cu însușirea lor cu relațiile în care se află; verbalizeaza rezultatele observării, se
exprimă în termeni adecvati continutului cognitiv, își fixeaza în vocabular o terminologie
specifică. Activitățile de memorizare au ca obiective dominante atât dezvoltarea capacității de
memorare a unor continuturi informaționale cât și a unor structuri lexicale și gramaticale
specifice. Convorbirile sunt activități care vizează formarea capacității de participare la dialogul
limitat de două persoane, iar jocurile didactice au ca obiectiv evaluarea progresului copiilor în
achizitiile lexicale. Activitățile care urmaresc, cu precadere, formarea capacităților de audiere,
reproducerea unui continut de idei, după o expunere libera sau după o lectura, sunt povestirile.

Educatoarei îi revine rolul de a sugera copiilor, în raport cu vârsta lor, acele activități care sa
capteze interesul lor, sa le trezeasca nevoia de a se exprimă prin cel mai precis mod de expresie,
limbajul verbal. În cadrul activităților de educație a limbajului, în cei 3-4 ani de gradiniță, are loc
o dezvoltare și perfecționare a limbajului sub aspect fonetic, lexical și gramatical. Perfectionarea
limbajului copiilor de vârsta prescolară reprezintă o importanta deosebită, atât pentru integraea
copiilor în scoala, cât și pentru dezvoltarea intregii personalitati. Folosind limba ca mijloc de
educație: intelectuală, morala, estetica, educatoarea le dezvolta vorbirea necesara în procesul de
comunicare și de cunoastere a vieții înconjuratoare și în același timp le perfectionează
exprimarea, corecteaza pronuntia, îmbogățeste vocabularul și ajuta pe copii să-și insuseasca în
mod practic structura gramaticala a limbii române1.

2.1 Particularitatile limbajului la vârsta prescolară

Limbajul reprezintă principalul instrument de formare și informare a omului. Fara comunicarea
verbală nu s-ar fi putut acumula și generaliza experiența scolara; nu s-ar fi putut dezvolta diferite
forme ale constiintei sociale (arta, stiinta). Vârsta prescolară are o deosebită importanta în
dezvoltarea limbajului și ridicarea gandirii pe trepte mai inalte de generalizare și abstractizare. Se
stie ca în evoluția psihica a copiilor preșcolari, o pondere deosebită o are gandirea care este
determinata de constituirea și utilizarea reprezentarilor dar în buna masura de dezvoltarea
limbajului. Insusindu-și limba, copilul dobândește mijlocul prin care poate realiza comunicarea în
forme superioare cu cei din jur și poate sa cunoasca pe deplin realitatea obiectiva. Lipsa de
comunicare prin limbaj determina stagnarea în dezvoltarea personalității, modifica natura
relatiilor cu realitatea înconjuratoare, determina singularitatea copilului. Cu ajutorul limbajului
sunt formate și organizate sisteme în care sunt integrate cunostintele, ceea ce determina o
complicare a conditiilor interioare și de formare a personalității copilului. Particularitatile
limbajului copilului depind de o serie de factori intelectuali și extraintelectuali. Activitatea de
comunicare prin intermediul diferitelor tipuri de activități didactice duce la dezvoltarea vorbirii
1
Creeaza, articolul Educarea Limbajului la vârsta prescolară, disponibil la
http://www.creeaza.com/didactica/gradiniță/Educarea-Limbajului-la-vârsta-264.php 25.4.18
4
care la rândul sau, faciliteaza însușirea cunostintelor. Dezvoltarea vorbirii copiilor se realizeaza
în condițiile intensificării activității de intercomunicare ale unui proces de formare, a unui proces
de formare a limbajului interior, de memorare verbală și activizare a vocabularului. Limbajul
copiilor se dezvoltă substantial sub influenta adulților cu care stabileste relatii de comunicare din
ce în ce mai complexe. Apariti limbajului interior face ca raspunsurile pe care le formuleaza
copilul sa fie rezultatul unei formulari anterioare ale gandirii anticipate. În dezvoltarea limbajului,
însușirea structurii gramaticale a limbii reprezintă o conditie esențială realizata prin activitățile
din gradiniță. Caracteristicile varstei prescolare sublinieaza faptul ca, deși anumite particularități
de vârsta egate de pronuntarea sunetelor dispar, apar alte dificultăți odată cu dezvoltarea
posibilitatilor de formare a propozitiilor. Copiii trebuie sa dobândeasca încă de la vârsta
prescolară capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-și exprimă în mod inteligibil impresiile,
ideile, ceea ce va constitui o baza în activitatea scolara și apoi în viata sociala de mai tarziu.
Insusindu-și limba, copilul dobândește mijlocul prin care poate realiza comunicarea cu cei din jur
în forme superioare, poate ajunge la cunoasterea tot mai deplina a realitatii obiective. Pe masura
ce își insuseste vorbirea copilul poate fi educat mai ușor prin intermediul cuvantului ce contribuie
la educarea lui intelectuală. Daca la începutul vieții sale, până la însușirea vorbirii copilul i-a
contact cu mediul inconjurator mai ales prin actiunea directă a mediului inconjurator exterior
asupra organelor de simt, la varta prescolară, cand copilul incepe sa manuiasca limbajul,
cunoasterea directă se realizeaza la un nivel mai inalt fiind insotita de explicatiile, sublinierile și
concluziile adultului. Prin cuvant il învățam pe copil sa se straduiasca mintal, sa gaseasca un
raspuns la intrebarile adresate. În acest mod se contribuie la dezvoltarea concomitenta a gandirii
și limbajului, la cresterea capacităților de cunoastere, la largirea sferei de cunoastere, la
dezvoltarea vocabularului, la marirea posibilitatilor de exprimare. Limbajul se dezvoltă treptat,
prezentand diferite particularități ce trebuie sa constituie un ghid în dezvoltarea gandirii copiilor.
Semnificativ este faptul ca în procesul cunoașterii, limbajul devine pentru copil un instrument de
comunicare și exprimare a impresiilor traite, a gândurilor și emotiilor, a dorintelor și intereselor,
ca și un mijloc de dobândire a cunostintelor.

La vârsta prescolară limbajul capata noi valente și îi promite copilului sa realizeze relații cu
adulții și cu ceilalti copii, să-și organizeze activitatea psihica, să-și exprime ideile și starile
interioare dar și sa înțeleagă și sa acumulze informatii. Prin intermediul limbajului copilul își
dezvlta propria experiența și mai cu seama învăța din experiența altora. Din punct de vedere
psihologic, momentul important pentru dezvoltarea ulterioara a sistemului verbal il constituie
recunoasterea, intelegerea și pronuntarea primelor cuvinte de catre copil. Comportamentul verbal
implica întotdeauna constiinta al cărui control se desfăsoară dar la rândul sau, el exercita
influenta asupra constiintei. Relația este specifică și dependenta de gradul de normalitate psihica
și al limbajului, de vârsta. La copiii cu intelect normal se manifestă cu multa finete, în timp ce la
copiii cu intelect normal, dar cu tulburari de vorbire sunt deficitare nu numai modul de
transmitere a ideilor, a gândurilor, dar și modalitatea de receptionare a ideilor altora, fapt ce se
datoreaza tocmai handicapurilor de vorbire. Datorită acestui aspect adaptarea copilului cu
tulburari de limbaj la condițiile comunicarii, receptionarii și fixarii ideilor se face intr-un mod

5
deficitar. Asupra copiilor cu intelect normal și asupra acelora cu intelect normal dar cu tulburari
de limbaj pot fi exercitate influente instructiv-educative nelimitate. Influentele educative
exercitate, trebuie sa tina seama de plasticitatea intelectuală a copiilor de a diversifica și
receptiona în mod personal. Gradul de dezvoltare intelectuală joaca un rol hotarator în definirea
nivelului pe care il atinge limbajul. Cu cât copilul dovedeste o mai mare capacitate mentala, cu
atât comportamentul verbal se caracterizeaza prin finete, suplete, complexitate și superioritate.
Imposibilitatea de a comunica cu cei din jur prin limbaj aduce la o stagnare în dezvoltrea
personalității copilului, ar modifica relațiile lui cu oamenii , cu realitatea înconjuratoare, l-ar izola
și daca ar fi lipsit de influenta instructiv-educativa speciala, l-ar impiedica sa se pregateasca
pentru participarea la viata sociala. Folosind limba ca un mijloc puternic de educație intelectuală,
morala și estetica, eductaoarea realizeaza instruirea și educarea copiilor, le dezvola vorbirea
necesara în procesul de comunicare, și de cunoastere a vieții înconjuratoare și în același timp le
perfectioenaza exprimarea corectandu-le pronuntia, le îmbogățeste vocabularul și îi ajuta să-și
insuseasca în mod practic structura gramaticala a limbii2.

2.2 Dezvoltarea limbajului la copilul prescolar

Limbajul reprezintă una dintre cele mai importante aptitudini pe care le achizitioneaza copilul
prescolar, acesta fiind totodata un element-cheie în însușirea unei bune educatii în scoala și mai
apoi în mediul universitar. Dezvoltarea acestuia include evoluția în plan fonetic, lexical,
gramatical și semantic. Se stie deja ca prescolarii sunt niste parteneri de conversatie excelenti - nu
doar ca pun o multime de intrebari, dar le și place foarte mult sapovesteasca. Aceasta
caracteristica îi ajuta foarte mult pe parinți și educatori în activitățile de dezvoltare a
vocabularului și a comptentelor de comunicare la copii. La început, prescolarul mic are un
vocabular frmat din până la 1000 de cuvinte, iar la sfârșitul acestei perioade, prescolarul mare are
un vocabular format din până la 4000 de cuvinte. Daca până la vârsta de 3 ani, copiii inteleg mult
mai multe cuvinte decat pot sa reproduca, situatia incepe sa se schimbe la vârsta prescolară, cand
limbajul se dezvoltă în același timp cu gandirea și copilul reuseste sa reproduca aproximativ toate
cuvintele cunoscute. Vocabularul acumulat și aptitudinile de comunicare ale copilului depind în
cea mai mare parte de mediul de dezvoltare - stimularea copilului în cadrul conversatiilor cu
adulții3. Dezvoltarea limbajului în perioada prescolară se caracterizeaza prin:

 trecerea de la limbajul situativ la cel contextual,

 evoluarea pronuntiei și a structurilor gramaticale,
 vorbirea este tot mai clara,
 transformarea gesturilor în comunicare verbal.

Atingerea anumitor repere în deprinderea limbajului variază mult de la un copil la altul. Dacă
până la vârsta de 3 ani copiii înţeleg mult mai multe cuvinte decât pot să reproducă, situaţia
începe să se schimbe la vârsta preşcolara, când limbajul se dezvoltă în acelaşi timp cu gândirea şi
2
Creeaza, articolul Educarea Limbajului la vârsta prescolară, disponibil la
http://www.creeaza.com/didactica/gradiniță/Educarea-Limbajului-la-vârsta-264.php 25.4.18
3
Romedic, articolul Dezvoltarea limbajului la copilul prescolar, disponibil la http://www.romedic.ro/dezvoltarea-
limbajului-la-copilul-prescolar-0P16852 25.4.18
6
copilul reuşeşte să reproducă aproximativ toate cuvintele cunoscute. Vocabularul acumulat şi
aptitudinile de comunicare ale copilului depind în cea mai mare parte de mediul de dezvoltare -
stimularea copilului în cadrul conversaţiilor cu adulţii. Dezvoltarea limbajului în perioada
preşcolară se caracterizează prin evoluţia pronunţiei şi a structurilor gramaticale, trecerea de la
limbajul situativ la cel contextual; vorbirea este tot mai clară4.

2.3 Specificul educarii vorbirii corecte la vârsta prescolară

Intelegerea treptată a educației prescolare în concordantele educației permanente sau prelungite s-
a impus gandirii și practicii pedagogice contemporane, datorită mutatiilor profunde și accelerate
ce au loc în structurile sociale în intreaga viata. Concepția modernă asupra educației prescolare
presupune folosirea din timp a învățarii dirijate și spontane considerand învățarea drept scopul
principal al dezvoltarii inteligentei copilului și baza procesului de socializare. La vârsta
prescolară, copilul dobândește cele mai profunde, durabile și productive insusiri psihice ale
individualitatii proprii, o intensa receptivitate, sensibilitate și flexibilitate psihica. Este cunoscuta
importanta deosebită pe care o are vorbirea în dezvoltarea multilaterala dar mai ales în
dezvoltarea intelectuală a copiilor preșcolari. Psihologii au demonstrat ca viata afectiva complexa
a copilului de vârsta prescolară are o larga determinare asupra dezvoltarii limbajului și a vorbirii
și ca facandu-se apel la valoarea afectiva a mesajului, comunicarea este mai deplina. În condițiile
unei educații corecte, catre vârsta de 3 ani copilul își insuseste în linii mari pronunctia fonemelor
din limba materna. Totusi, nu sunt rare cazurile în care și copiii de virsta mai mare manifestă
unele dificultăți articulatorii. În perioada prescolară se continua perfectionarea laturii fonetice a
limbajului. Odată cu asimilarea fondului lexical, copilul își insuseste și semnificatia cuvintelor
adica notiunile care se schimba, se imbogatesc, se precizeaza treptat pe masura acumularii
experientei și a perfectionarii operatiilor gandirii. Un alt aspect important în evoluția limbajului la
aceasta vârsta il constituie desavarsirea structurii gramaticale 5. La sfârșitul perioadei prescolare,
copilul stapaneste practic pricipalele forme și categorii gramaticale ale limbii materne.

2.4 Vorbirea: exprimarea orala, formarea corecta a cuvintelor și a sunetelor

În ultimul timp învățamantul a cunoscut importante mutatii în plan calitativ, gradinitei revenindu-
i sarcina de a pregati cât mai bine copilul prescolar pentru scoala. Formarea deprinderilor
necesare citit-scrisului în clasa I este un proces complex și de durata, care nu poate fi conceput
fara o munca pregatitoare sustinuta în directia dezvoltarii limbajului, a comunicarii în general. În
realizarea aspectului fonetic al limbajului, al vorbirii copiilor s-a avut în vedere două coordonate:
dezvoltarea auzului fonematic și corectarea pronuntiei copiilor. Este bine cunoscut faptul ca la
vârsta prescolară sistemul fonetic este încă în formare, în special la copiii de la grupa mica.
Articularea corecta a sunetelor limbii materne are o influenta directă asupra insusirii corecte a
deprinderii de citit-scris. Citirea și scrierea se intemeieaza pe asocierea sunetelor verbale rostite
cu literele scrise sau citite și este posibila numai prin asocierea semnelor grafice cu
4
Asociatia Profesorilor, articolul DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA COPILUL PREŞCOLAR, disponibil la
http://www.asociatia-profesorilor.ro/dezvoltarea-limbajului-la-copilul-prescolar.html 25.4.18
5
Creeaza, articolul Educarea Limbajului la vârsta prescolară, disponibil la
http://www.creeaza.com/didactica/gradiniță/Educarea-Limbajului-la-vârsta-264.php 25.4.18
7
corespondentele lor fonetice și invers6. La aceatsa vârsta se urmareste exersarea auzului
fonematic în scopul perfectionarii perceperii auditive și distingerii sunetelor, a pronuntiei corecte
a fiecarui sunet și a cuvintelor, perfectionarea laturii fonetice a limbajului în sensul pronuntarii cu
claritate, exactitate și siguranta a sunetelor și grupurilor de sunete.

Activitățile de dezvoltare a vorbirii desfasurate cu grupa de preșcolari sunt destinate sa-l

pregateasca pe copil pentru trecerea la perioada preabecedara, pentru ca în corectitudinea cititului
și scrisului un rol deosebit il are calitatea auzului fonematic. La vârsta de 9-10 ani, copilul își
consolideaza limbajul expresiv și învăța sa se exprime într-o varietate de situatii. Ariile de vorbire
și limbaj sunt impartite de catre logopezi în sase categorii distincte, dar la fel de importante:
auditia, limbajul receptiv, limbajul expresiv, exprimarea orala sau vorbirea, dezvoltarea cognitiva
și comunicarea pragmatica7. Un copil de 9-10 ani nu mai are nevoie de corectarea exprimarii
orale, fiind deja capabil sa se exprime clar și fluent8.

2.5 Formarea deprinderilor de exprimare corecta la vârsta prescolară

Procesele cognitive facilizeaza cunoasterea, inregistrarea care incorporeaza și forme mai evoluate
de simbolizare în care actioneaza integratorii verbali. Copilul prescolar trebuie sa fie nu numai un
simplu ascultator al celor transmise de educatoare în cadrul diferitelor activități din gradiniță, ci
un factor activ învățand prin acțiune. Astfel copilul își va imbogati vocabularul activ, se va
familiariza cu structurile gramaticale, cu vorbirea monologata și dialogata. Toate acestea raspund
procesului de învățare din scoala. Activitățile de povestire au stat în centrul atentiei mele datorata
valorii lor etice și estetice și influentelor exercitte asupra personalității scolarului în devenire. La
început am urmarit sa folosesc acele procedee care sa asigure însușirea constienta și activa a
povestilor, sa inlesneasca capacitatea de a respecta episoadele cu succesiunea lor logica, sa-i
familiarizeze cu o exprimare corecta, coerenta, expresiva, cu folosirea expresiilor literare,
specific povestilor. Prin crearea de povestiri după imagini: cu început dat, sau după modelul
educatoarei, pe langa dezvoltarea imaginatiei creatoare, am cautat sa actionez asupra exprimarii
corecte tocmai prin aceste exercitii de creatie (compozitie). În prezentarea povestilor am folosit
procedeul ilustrarii continutului cu ajutorul siluietelor. Repovestirile le-am organizat pe tema de
sinteza ca harnicia, bunatatea, dreptatea etc., prin care copiii s-au desprins din text, reusind sa
gaseasca note comune unei categorii de personaje cuprinse în multe povesti, sa le caracterizeze
folosind mijloace proprii de exprimare.

Copilul de 9 ani are capacitatea de a interpreta raspunsurile și atitudinile celorlalti cu ajutorul

limbajului și de a-și exprimă propriile opinii, folosindu-se de argumente. Mai mult, îi face o
placere deosebită sa-ti povesteasca despre ceea ce a vizionat sau a citit recent, utilizand detalii
amanuntite. Pe de alta parte, el ar trebui sa fie capabil sa povesteasca pe scurt, în fata clasei,
6
Creeaza, articolul Educarea Limbajului la vârsta prescolară, disponibil la
http://www.creeaza.com/didactica/gradiniță/Educarea-Limbajului-la-vârsta-264.php 25.4.18
7
Copilul, articolul Vorbirea și dezvoltarea limbajului la copiii de 9-10 ani, disponibil la https://www.copilul.ro/copii-
6-11-ani/dezvoltare/Vorbirea-și-dezvoltarea-limbajului-la-copiii-de-9-10-ani-a17939.html 25.4.18
8
Copilul, articolul Vorbirea și dezvoltarea limbajului la copiii de 9-10 ani, disponibil la https://www.copilul.ro/copii-
6-11-ani/dezvoltare/Vorbirea-și-dezvoltarea-limbajului-la-copiii-de-9-10-ani-a17939.html 25.4.18
8
despre ceea ce a studiat și sa utilizeze paranteze în timpul prezentarii orale. Unii copii au chiar
capacitatea de a juca rolul reporterului în grupul lor de prieteni. Ei pun intrebari, sintetizeaza
informatia și impartasesc apoi rezumatul cu grupul.

Totodată, la vârsta de 9-10 ani, copilul e capabil sa recite poezii și sa dezbata probleme diverse 9.
Capacitatea lui de exprimare a progresat de la descrierea verbală a unui obiect sau eveniment la
explicarea verbală a unei idei.

2.6 Abilitățile de comunicare socială

Copilul este capabil acum sa faca distinctia între comunicare formala, utilizata la scoala și
comunicarea informala sau limbajul pe care il foloseste acasa. Totodata, el poate schimba
registrele de limbaj, în functie de interlocutor și locul în care se află. Stie cand este permis sa se
exprime în argou și cand trebuie sa vorbeasca politicos. Totodata, stie să-și simplice limbajul,
atunci cand se adreseaza unui copil mai mic. Pe masura ce copilul creste, abilitatile lui de
comunicare sociala se maresc semnificativ. El învăța ca exprimarea orala și limbajul trupului pot
fi imbinate atât pentru a transmite același mesaj, cât și pentru a prezenta două idei diferite, în
scop de amuzament. Strategiile de indreptare/reparare a conversatiei în cazul aparitiei unei
neintelegeri de comunicare sunt și ele consolidate la aceasta vârsta.

Concluzii
Problema limbajului la vârsta prescolară a facut obiectul a numeroase studii și cercetari care au
reliefat importanta lui în procesul comunicarii copilului cu persoanele din jur, în activitatea de
cunoastere, în dezvoltarea proceselor psihice, precum și în dezvoltarea vorbirii reproductive în
procesul comunicarii cu cei din jur, în asa fel încât copilul să-și exprime cu usurinta dorintele,
impresiile, gândurile, sa redea în mod inteligibil, cursiv și logic o poveste, un basm cunoscut, o
intamplare sau un fapt trait, auzit la altii sau imaginat de el. Prescolaritatea reprezintă etapa de
viata în care se tes multe dintre structurile de profunzime ale personalității. Cunoasterea propriu-
zisa, indiferent de domeniul avut în vedere, se realizeaza prin utilizarea unui limbaj adecvat,
limbaj 'specializat ', bine stapanit, în care termenii specifici au calitatea continutului semantic
clar, corespunzator informației pe care dorim sa o transmitem. Stapanirea limbajului se impune
de la prima treapta a modelarii, ea fiind cea mai dificilă. Vorbirea se naște spontan în sanul
grupurilor, în cursul jocurilor, însă lipsita de ajutorul nostru ea ramane frusta și adesea incorecta,
mai ales daca mediul familial are un aport scazut în domeniul acesta, unde totul se învăța prin
imitatie. La aceasta ampla construcție contribuie ansamblul influentelor exercitate atât de familie
cât și de institutia prescolară. Însă, nici unul dintre mediile amintite nu asigura actionand singur,
deplina dezvoltare psihica a copilului, ci numai complementandu-și contributiile. Comunicarea
eficienta presupune o anumită organizare a expresiei de catre cel ce vorbeste și o adaptare a
acesteia la partener, în asa fel încât mesajul sa poata fi ușor și complet descifrat de catre receptor,
9
Copilul, articolul Vorbirea și dezvoltarea limbajului la copiii de 9-10 ani, disponibil la https://www.copilul.ro/copii-
6-11-ani/dezvoltare/Vorbirea-și-dezvoltarea-limbajului-la-copiii-de-9-10-ani-a17939.html 25.4.18
9
auditor. În afara rolului pe care il joaca limbajul în maturizarea psihologică în vederea
scolarizarii, comunicarea verbală, deprinderile de exprimare consecventa și riguroasa joaca un rol
important în însușirea cu usurinta a activităților de tip scolar, și anume scrisul și cititul. A forma
deprinderi necesare insusirii citit-scrisului nu inseamna a-l învăța pe copil sa scrie și sa citeasca
înainte de intrarea în scoala ci inseamna a-i forma acele capacitati care sunt implicate i procesul
scrierii și citirii. Între premisele care asigura însușirea scrierii corecte și care se pot forma încă din
gradiniță trebuie mentionate:

 capacitatea perceperii corecte a materialului verbal;

 capacitatea sesizarii diferentelor fonetice mai putin pregnante;
 capacitatea analizei și sintezei rapide a materialului verbal cu care se opereaza;
 capacitatea integrarii faptelor de limba în scheme verbală bine diferentiate.

Aceste capacități se pot forma prin toate activitățile instructiv-educativbe din gradiniță și în
primul rand prin cele de dezvoltare a vorbirii, care vizează probleme ale insusirii aspectului
fonetic al limbii, ale insusirii lexicului și structurii gramaticale. Pronuntarea clara a fiecarui sunet
al limbii române, desprinderea și depistarea lui în configuratia cuvantului sta la baza insusirii
constiente a alfabetului roman, litera fiind reprezntrea grafica a sunetului auzit. Atât limba, cât și
vorbirea au caracter social, cu deosebire ca, în procesul comunicarii, vorbirea capata o forma
individuala. Limba presupune vorbirea și invers. Procesul vorbirii are o baza sociala, pentru ca
vizează, în primul rand, intelegerea interumana. Problema functiilor este de prima importanta la
definirea esentei limbii. Concluzionăm spunând că la vârsta preşcolară şi şcolară mică, limbajul
capăta noi valenţe ce îi permit copilului să realizeze relaţii bune cu adulţii şi cu ceilalţi copii, să-şi
organizeze activitatea psihică, să acumuleze informaţii și experienţă socială.

Bibliografie
Scribd, articolul Dezvoltarea Limbajului Și a Comunicarii Orale, disponibil la
scribd.com/doc/151674344/Dezvoltarea-Limbajului-Și-a-Comunicarii-Orale 25.4.18
Logopedics, articolul Dezvoltarea limbajului: achizitia citit- scrisului de catre copil,
disponibil la http://www.logopedics.info/citit-scrisul-la-copii.php 25.4.18
Romedic, articolul Dezvoltarea limbajului la copilul prescolar, disponibil la
http://www.romedic.ro/dezvoltarea-limbajului-la-copilul-prescolar-0P16852 25.4.18
Creeaza, articolul Educarea Limbajului la vârsta prescolară Lucrare stiintifica, disponibil
la http://www.creeaza.com/didactica/gradiniță/Educarea-Limbajului-la-vârsta-264.php 25.4.18
Copilul, articolul Vorbirea și dezvoltarea limbajului la copiii de 9-10 ani, disponibil la
https://www.copilul.ro/copii-6-11-ani/dezvoltare/Vorbirea-și-dezvoltarea-limbajului-la-copiii-de-
9-10-ani-a17939.html 25.4.18
Asociatia Profesorilor, articolul DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA COPILUL
PREŞCOLAR, disponibil la http://www.asociatia-profesorilor.ro/dezvoltarea-limbajului-la-
copilul-prescolar.html 25.4.18
10
 Scribd, articolul Dezvoltarea Vorbirii La Vârsta Prescolară, disponibil la
scribd.com/doc/58743329/Dezvoltarea-Vorbirii-La-Vârsta-Prescolară 25.4.18
Scribd, articolul Dezvoltarea Vorbirii La Vârsta Prescolară, disponibil la
scribd.com/doc/58743329/Dezvoltarea-Vorbirii-La-Vârsta-Prescolară 25.4.18

11