1.

Noiuni de personalitate (individ-personalitate-individualitate)

Termenul de individ desemneaz acea totalitate a elementelor i nsuirilor fizice, biochimice,
biologice i psihofiziologice nnscute sau dobndite care se integreaz ntr-un sistem pe baza
mecanismului adaptrii la mediu. Desemnnd unitatea integrativ indivizibil rezultat n virtutea
procesului vieii i a aciunii legilor evoluiei biologice, termenul individ se aplic tuturor organismelor
vii. Fiind o entitate biologic i o unitate structural i funcional indivizibil, omul este primordial, un
individ. Individul este privit ca un purttor al nsuirilor genotipe generale distincte speciei, din care face
parte, exemplar dintr-o categorie.
Individualitatea se refer, n schimb, la o realitate psihologic special; la structurarea n interiorul
individului a proceselor sale contiente, a trsturilor psiho-fizice, a diferitelor nsuiri personale ntr-o
form unic, irepetabil la ceilali. n acest sens, fiecare om este o individualitate distinct.
Individualitatea omului se poate exprima n orice sfer a activitii psihice: intelectual, emotiv,
volitiv, atitudinal. Originalitatea intelectului const n modul deosebit de a percepe i a nelege, de a
nainta i a rezolva probleme. Individualitatea ca structur interioar caracterizeaz personalitatea mai
amplu, mai concret i totodat are loc deosebirea i diferenierea unei personaliti de alta.
Termenul de personalitate cuprinde ntreg sistemul atributelor, structurilor i valorilor, de care dispune
o persoan. De aceea, personalitatea implic i evaluri privind calitile personale, rolurile i statuturile,
de care dispune respectiva persoan. Trebuie luat n consideraee i nivelul suficient de maturitate
social. n acest caz, copilul mic (pn la 3 ani) sau omul cu psihicul bolnav, bunoar, nu pot fi
considerai personaliti.
Dup A.. smolov personalitatea este totalitatea, sistemul nsuirilor individual-specifice ale omului,
create n decursul vieii, cu care se apreciaz specificul n mentalitatea i comportamentul omului
concret. Ea se formeaz n primul rnd prin rolul su social, pe care-l ndeplinete.

2. Caracteristica general privind dezvoltarea copilului de 2-3 ani

n genere, n acesta perioada copilul dobndete un mare grad de independen prin intermediul
micrilor i activitilor. Micarea i deplasarea creeaz o lrgire evident a cunoaterii i utilizrii
caracteristicilor mediului nconjurtor, fenomen vizibil n progresele ce se manifest la copil n ceea ce
privete orientarea n mediul apropiat. ntre 18 i 24 de luni are loc formarea vorbirii n propoziii, iar
ntre 48 i 60 de luni are loc organizarea sintaxei (regulilor gramaticale) n vorbire, ceea ce ordoneaz
vorbirea total.
Copilul ncepe s denumeasc numeroase aciuni ca: gtitul, scrisul, desenatul, clcatul, dormitul,
mncatul, jocul, etc. La 3 ani copilul dispune de aproximativ 1.100 cuvinte. Progresele privind
exprimarea sunt evidente la 2 ani i n alte direcii. Copilul ncepe s-i transfere foamea de experien
senzorial pe planul interogaiei verbale: la 2 ani, se manifest o faz de acut insisten n ntrebarea
Ce este asta?. Se consider acest moment ca un fel de mare identificare a lumii obiectuale. Copilul
ncepe s-i exprime verbal dorinele, voina, dificultile, sentimentele. Dorina de comunicare devine
intens, copilul se strduiete s povesteasc din ce n ce mai mult ceea ce i s-a ntmplat sau ar fi voit s
i se ntmple. La 3 ani copilul intr ntr-o faz complicat de dezvoltare a limbajului (ca instrument al
gndirii). Se instituie o nou etap interogativ, n care ntrebrile perseverente sunt de ce?, cum?.
Aceast faz atrage atenia i interesul asupra planului gndirii n plin expansiune, spre numeroasele
interrelaii i dependene (inclusiv de cauzalitate) dintre fenomenele din jurul copilului, dar i dintre
aciunile nfptuite de cei din jurul lui. Interogaia de ce?, pentru ce? permite o vast acumulare de
experien, dar i creterea curiozitii fa de relaiile i interrelaiile dintre fenomene i obiecte i
sensibilizarea fa de explicaii ca expresie a inteligenei ce se adapteaz la condiiile realitii ca obiect
al cunoaterii. Dezvoltarea evident a inteligenei practice, a micrilor animate de curiozitate care se
transform n momente de interes, contribuie la acumularea de experien uman i la transformarea
acesteia n conduite. Dezvoltarea afectivitii i a comunicrii afective La 18 luni rezonana afectiv

crete, copilul este mai impresionabil i intuiete. dispoziia mamei. Ataamentul fa de mama sau de
persoana care o nlocuiete devine acaparant. Se manifest gelozia, dac mama acord atenie altui copil
sau dac nu-i acord lui (copilului) destul atenie. Gelozia este la copiii mici un spaiu dramatic al
tririlor psihice n care se activeaz ambiguitatea legat de intrusiune (o a treia persoan n relaiile de
afeciune dintre copil i mam). Timiditatea fa de persoanele strine, simpatia, antipatia ncep s fie
nuanate. Copilului de 2 ani i place pcleala, gluma, comicul, surde la complimente, are multe
accese de generozitate.

3. Caracteristica general privind dezvoltarea copilului de 4-5 ani

Perioada precolar este una din perioadele de intens dezvoltare psihic.Presiunea structurilor sociale culturale,
absorbia copilului n instituiile precolare
solicit toate posibilitile lui de adaptare.
Perioada precolar poate fi mprit n trei subperioade:
(a) precolarul mic (3-4 ani)
(b) precolarul mijlociu (4-5 ani)
(c) precolarul mare (5-6/7 ani).
Spre 4 ani, copilul devine mai puternic, dar i mai nendemnatic. Micrile sale devin mai brutale, fapt
explicabil prin antrenarea i constituirea (nc instabil) de foarte numeroase conduite implicate n cerinele de
autonomie.
n perioada precolar mijlocie copilul traverseaz un uor puseu de cretere. Pe plan psihologic se intensific
dezvoltarea limbajului (ntre 3 i 5 ani se ctig cam 50 cuvinte pe lun). Tot evident este dezvoltarea
autonomiei datorit progreselor ce se realizeaz n planul deprinderilor alimentare, de mbrcare, igienice. Se
intensific, de asemenea, dezvoltarea contiinei de sine, fapt ce se exprim prin creterea opozabilitii, a
bravadei, a dorinei de a atrage atenia asupra sa (episod de negativism). Jocul devine n perioada precolar
mijlocie activitatea de baz, ncrcat de caracteristici active de valorificare a experienei de via, a
observaiilor, emoiilor, a aciunilor i conduitelor ce se vehiculeaz n ambiana sa. Jocul pune n eviden o
mare experien social achiziionat i capacitatea de a crea verbal i comportamental roluri (prin mijloace
dominant intuitive) prin care copilul reconstituie episoade din realitatea nconjurtoare (jocul cu rol i subiect).
n genere, curiozitatea devine mai ampl i abordeaz mai pregnant relaiile dintre fenomene (relaii de
dependen, de cauzalitate, de condiionare, etc.). Copilului i plac povetile, prezint interes pentru cri cu
imagini, pentru desen, modelaj, jocuri cu cuburi, teatru de ppui ori de marionete, TV, desene animate, etc.
In al 4 an de via la copii continu s se dezvolte functiile psihice cresc posibilitatile fizice, indicii inaltimii.In
decursul anului masa corpului se mareste cu 1,5-2kg, nlimea-5-7cm. Continu dezvoltarea intens a structurii
si functiei creerului, sporeste spiritul activ al copilului, miscarile devin mai diverse si mai coordonate. De la 4
ani au loc schimbari esentiale in caracterul si continutul activitatii cop.in dezv.unor procese psihice,in relatiile
cu cei ce-i inconjoara. Se dezv.jocul cu subiect pe rol.In astfel de jocuri copilul indeplineste diverse roluri
subordoninduse acestora conduita sa.La aceasta virsta au loc schimbari esentiale in dezv.vorbirii si mareste
considerabil bagajul de cuvinte,apar noi forme elementare de judecatadespre anturajul care se exprima in
enunturile destul de desfasurate.Creste receptivitatea copiilor fata de operele de arta,fata de unele elemente ale
formei artistice-ritm,rima,creste interesul lor fata de povesti, poezii. La copii se manifesta sensibilitatea
emotionala fata de muzica.Succesele in dezv. psihica a copilului creaza conditii favorabile p-u instruire.Creste
simtitor curiozitatea copiilor.Ei manifesta un interes deosebit p-u cauzele fenomenelor.

4. Caracteristica general privind dezvoltarea copilului de 6-7 ani

5. Conceptul de pedagogie precolar: definiii caracteristicii de baz

Pedagogia precolar este o disciplin de ramur a pedagogiei i, aparine sistemului tiinelor educaiei.
Obiectul ei poate fi definit n sens larg i n sens restrns. Dac ne referim la abordarea tiinific a educaiei
realizat n ntreaga perioad premergtoare colii, atunci pedagogia precolar are ca obiect aciunea
educaional realizat de la 0 la 7 ani.
Pedagogia precolar este o disciplin de ramur a pedagogiei i, aparine sistemului tiinelor educaiei.
Obiectul ei poate fi definit n sens larg i n sens restrns. Dac ne referim la abordarea tiinific a educaiei

realizat n ntreaga perioad premergtoare colii, atunci pedagogia precolar are ca obiect aciunea
educational,ional realizat de la 0 la 7 ani.
Pedagogia este o tiin socio uman
Pedagogia este o tiin cu character theoretic, de cunoastere, raspunde la la intrebarile ce este educatia,
descoperind legile educatiei si elaborind teoria pedagogica, isi adduce astfel contributia la dezvoltarea
cunoasterii umane in general.
Pedagogia este o st. cu caracter actional, praxiologic,ea elaboreaza strategiile (metodele, mijloacele si
formele) de instruire si educatie a tinerei generatii.
Pedagogia este si arta. sa adapteze principiile si strategiile pedagogice la particularitatile de virsta si
individuale ale tinerei generatii, sa asigure efectuarea actului instructive-educativ cu maiestrie si tact in care sa
se imbine seriozitatea, raspunderea, vointa,priceperea si competenta profesional cu vocative si talent
educational ale cadrului didactic
Pedagogia este o stiinta cu character prospectiv. Pedagogia nu poate si nici nu se considera ca ar fi stiinta
care descopera legitatile si elaboreaza strategiile o data pentru totdeauna. Ea se considera o stiinta cu character
dynamic, reschis schimbarilor si innoirilor intervenite in domeniul educatiei,intrebarile cum vor fi si cum vor
actiona educatia si scoala viitorului.

6. Educaia: definiii, forme, caracteristici de baz

Educaia este obiectul de studiu al pedagogiei i ea presupune stabilirea unor repere metodologice necesare
pentru delimitarea funciilor specifice activitii de formare-dezvoltare a personalitii i a structurii specifice de
proiectare i realizare a cestuia.
Etimologic, conceptul de educaie cunoate dou explicaii, oarecum distincte:
- educo- educare(lat.)- a alimenta, a crete, a ngriji;
- educe- educere (lat.)- a duce, a conduce, a scoate.
Prin reunirea ntr-un singur concept, a celor dou interpretri obinem sintagma evoluie dirijat cu
nelesul primar de scoatere din natur iar pe de alt parte cretere, actualizare a unor potenialiti existente
doar n stare latent.
Pe lng perspectiva etimologic se mai delimiteaz i alte perspective referitoare la educaie (V. Chi, C.
Stan, 2004) :
Formele educaiei vizeaz ansamblul aciunilor i al influenelorpedagogice realizate, simultan sau succesiv, la
nivel instituional (educaia formal-educaia nonformal) i la nivel noninstituional (educaia informal)
Educaia formal este actul pedagogic complex,programat,organizat,intetionat, constient,indrumat, care asigura
predarea si invatarea cunostintelor teoretice si practice intr-un cadru activ si interactiv profesor copil in

vederea dezvoltarii personalitatii si pregatirii profesionale-cetatenesti, p-u integrarea lor socio-profesional si pu dezvoltarea social. Este realizata in cea mai mare masura in cadrul institutiilor educationale de stat. In
conditiile societatii civile si democrate bazate pe economia libera,educ. Formal este completata si in
institutiile de particulare.
Educatia nonformal este determinata de actele educationale realizate in afara formelor educative oficiale din
unitatile de invatamint, Este realizata in cadrul unor institutii si unor forme specifice altor activitati, care direct
si in mare masura indirect isi proiecteaza si indeplinesc obiectivele educationale asa cum sint mass-media,
radioul, televiziunea, presa, teatru,, cinematofrafele, muzeele, expozitiile, anumite activitati cultural-artistice,
stiintifice, sportive, economice.
Educatia informal este determinate de o serie de actiuni socio-0umani, culturale care include in ele si efectele
educationale fara forme educative special, deci spontane, involuntarte, de la sine, neasteptate, fara sa le
constientizeze in mod expres.
Caracteristicile educatiei - caracterul specific uman, intentional si constient al educatiei, este un process de
transmitere cit si un process de invatare.
Caracterul social-istoric al educatiei, educatia social izvoraste din acceia ca educatia se realizeaza in strinsa
legatura cu relatiilee interumane, caracterul istoric se dezvolta odata cu istoria societatii.
Character national si universal dezvolta traditiile si realizarile natiunii romine ale poporului romin in domeniile
educatiei, invatamindului si stiintei educatiei

7. Legtura pedagogiei cu alte tiine

Pedagogia precolar - studiaz legile i strategiile educaionale n raport cu spe cificul pregtirii educatoarelor
i al procesului instructiv-educativ al precolarilor
Pedagogia colar - studiaz legile i strategiile educaionale n raport cu specifi cul pregtirii personalului
didactic i al procesului instructiv-educativ al colarilor n co lile primare, gimnazii i licee, precum i colile
profesionale i postliceale.
Filosofia - tiina legilor celor mai generale ofer pedagogiei elemente de fundamentare teoretic i de
metodologie general de cercetare asupra lumii, deci i a omului. Din relaiile dintre filosofie i pedagogie s-a
dezvoltat "filozofia educaiei" (pedagogia filosofic) .
Psihologia" - tiina legilor dezvoltrii proceselor psihice, contiinei i personalitii individuale umane.
Procesele psihice, contiina i personalitatea individual uman se dezvolt i se manifest n procesul
educaional. Legturile dintre pedagogie i psihologie sunt dintre cele mai puternice i nemijlocite. Din relaiile
dintre ele s-a dezvoltat "psihologia pedagogic" (educaional) sau "pedagogia psihologic". "Psihologia este
pentru pedagog ceea ce este matematica pentru fizician" .
Sociologia - tiina care studiaz procesele sociale (socio-umane), relaiile dintre oameni i instituiile socioumane. Pedagogia, n abordarea educaiei, ca fenomen socio-uman, ine seam de datele sociologiei. Din
relaiile dintre ele a aprut disciplina denumit "sociologia pedagogic (sociologia educaiei)" sau "pedagogia
sociologic". d) Logica - tiin care studiaz legile gndirii umane, gndirii tiinifice, operaiile logice
(analiza, sinteza, compararea, abstractizarea i generalizarea) i formele cunoa terii (noiunea, judecata i

raionamentul). Se poate susine c orice tiin ine seama de datele logicii. Pedagogia ine seama de datele
logicii, deoarece nu se poate concepe act de predare-nvare, de educaie, n general, fr datele logicii.
Ergonomia (grecescul ergon - munc) - tiina care studiaz legile i condiiile muncii umane. Educaia,
nvtura sunt procese de efort, de munc. Pedagogia ine ast fel seama de datele ergonomiei, iar din relaiile
dintre ele a aprut disciplina de grani - ergonomia nvmntului (colar sau educaional), care la rndul ei
are o strns le gtur cu pedagogia muncii. 6 f) Statistica-matematic (tiina descrierii i interpretrii unor date
de mas n termeni matematici). Pedagogia pornind de la datele statisticii-matematice, surprinde feno menul
pedagogic sub raport cantitativ - tabele, diagrame, reprezentri grafice, procente, formule sau modele
matematice privind conceperea, desfurarea i rezultatele procesului instructiv-educativ, oferindu-i prin acestea
posibilitatea unei msurri .
Etnografia obiceiurile
Cibernetica
Biologia, anatomia, fiziologia, igiena
Tehnologia

8. Funciile generale ale educaiei

Funciile educaiei sunt:
Funciile educaiei sunt consecinele sociale ale activitii de formare- dezvoltare a personalitii umane,
de la nivelul sistemului i al procesului de nvmnt. Funciile educaiei, prin aciunea factorului subiectiv
existent la un nivel de politic pedagogic, sunt exprimate n termeni de finaliti ale educaiei: ideal, scop i
obiective.
Deci, funciile educaiei cuprind ansamblul de operaii i aciuni prin care se realizeaz activitatea de
formare- dezvoltare a personalitii umane la nivel de sistem.
Funcia educaiei se refer la:
-atributul activitii de formare- dezvoltare permanent a personalitii umane;
-relaia dintre cerinele de formare exprimate la nivel social i necesitile de dezvoltare resimite la
nivelul structurii personalitii umane.
Analiza funciilor educaiei are n vedere raportarea activitii de formare- dezvoltare a personalitii la
principalele domenii ale vieii sociale, vzute ca subsisteme ale sistemului social- global (subsistemul politic,
economic i cultural) (S. Cristea, 1998, p.190, 191):
a)Funcia politic a educaiei vizeaz formarea- dezvoltarea personalitii n cadrul procesului de integrare
social a acesteia i reduce tentaia puterii de a folosi educaia ca mijloc de conservare a societii;
b)Funcia economic vizeaz valorificarea potenialului bio- psiho social al personalitii pe tot parcursul
vieii pentru integrarea ntr-o activitate productiv;
Funcia economic vizeaz cultura muncii (capacitatea personalitii umane de a produce eficient valori
materiale i spirituale) i cultura tehnologiei (capacitatea personalitii umane de a folosi eficient tiina n
diferite domenii de activitate).
c)Funcia cultural a educaiei vizeaz formarea- dezvoltarea personalitii umane prin intermediul valorilor
spirituale validate social n spaiu i timp. Realizarea funciei culturale a educaiei la nivelul colii presupune
(S. Cristea , 2004, p.19):
reproducerea unor norme i valori care orienteaz aciunile educaionale angajate n procesul de
nvmnt;
adoptarea, mobilizarea resurselor pedagogice (informaionale, umane, didactice, financiare)
existente sau care vor fi disponibile;

realizarea sarcinilor curente la nivelul activitii, aciunii operaiilor programului n concordan

cu obiectivele generale, intermediare i operaionale;
integrarea tuturor factorilor activitii de educaie, prin care se armonizeaz elementele
organizaiei i loialitatea membrilor acesteia.

Funciile educaiei sunt:

Cresterea si dezvoltarea fizica armonioasa a tinerei generatii, a omului in formare
Insusirea limbajului si relatiilor socio-umane necesare comunicarii si a convetuirii interumane, adaptarii
la mediu si insusirii culturii,stiintei,si trhnicii.
Transmiterea tezaurului cultural-stiintific a cunostintelor valoroase acumulate de omenire.
Transmiterea experientei de productie si a deprinderilor de munca formarea si dezvoltarea abilitatilor, a
deprinderilor practice in munca.
Transmiterea normelor etice de conduite si de formare unei atitudini corecte fata de realitate si oameni si
a unor capacitati de valorizare de apreciere obiectiva a datelor. Faptelor, realitatii a profesiilor si
comportamentelor a oamenilor

9. Principiile educaiei precolare

Principiul individualizrii (organizarea activitilor innd cont de ritmul propriu de dezvoltare a copilului, de
nevoile i interesele sale, asigurndu-se libertatea copiilor de a alege activiti i sarcini n funcie de interesele
i nevoile lor);
Principiul nvrii bazate pe joc (jocul este activitatea fundamental a copilului ntre 1-7 ani prin care acesta
se dezvolt natural; jocul (jocuri didactice/jocuri spontane, jocuri practice, jocuri manipulative, jocuri
simbolice) trebuie s stea la baza conceperii activitilor didactice de toate tipurile);
principiul diversitii contextelor i situaiilor de nvare (oferirea de ctre educatoare n mediul educaional
de contexte i situaii de nvare ct mai diverse, care s solicite implicarea copilului sub ct mai multe aspecte:
cognitiv, emoional, social, motric); principiul alternrii formelor de organizare a activitii: frontal, n
grupuri mici, n perechi i individual i a strategiilor de nvare;
principiul parteneriatului cu familia i cu comunitatea (este necesar ca ntre educatoare i familie s se
stabileasc relaii de parteneriat care s asigure continuitate i coeren n demersul educaional; familia trebuie
considerat un partener activ, nu doar receptor al informaiilor furnizate de educatoare referitoare la progresele
realizate de copil; totodat, e important nelegerea valorii educaiei n perioadele timpurii i precolare pentru
comunitate i participarea comunitii)
10.Educaia intelectual a precolarilor: difiniie, caracteristici de baz
Educaia intelectual: reprezint activitatea educatorului orientat spre dezvoltarea intelectual a copiilor pe
calea trezirii interesului fa de activitatea intelectual i a narmarii cu cunotine i deperinderi cu munc
intelectual, necesar pentru dezvoltarea multilateral i formarea capacitilor cognitivei a priceperilor de a
folosi cunotinele nsuite n activitate.
Educaia intelectual include dou aspecte fundamentale:
formativ nvederea efectelor similrii acestei informaiiprecum i dezvolatrea unor capacitii i nsu irii
ale intelectului infantil.
Informativ cantitatea i calitatea informaiei ce urmeaz a fi transmis i asimilat.
La vrsta precolar se observ un tempou mai mare al dezvoltrii intelectuale de ct n perioada ulteriaoar
de dezvoltare.

Particularitatea de baz adezvoltrii intelectuale a copilului de vrst precolar o constituie predominare

formeleor de cunoatere: perceperea, gndirea imaginativ, imaginaia
Educaia intelectual nu trebuie examinat separat de dezvoltarea psihic, de bogia
intereselor,sentimentelor,i alte trasturi ce ce formeaz trasatra sa spiritual declara Leontev

11. educaia moral-civic a precolarilor: definiia, caracteristici de baz

Educaia moral-civic constitue activitatea sitematic aorganizat,contient desfurat de educator i familie
pentru a pune bazele contiinei i moral-civice a copilului precolar. Ea cuprinde totalitatea cerinelor care
vizeaz formarea stabiliti fa de aciunele morale sociale i civice a unor emoii i sentimente a unor
reprezentrii simple despre bine i ru ar i familie, despre cinste i necinste. Despre adevr i minciun,
despre munc i lenevie, despre disciplin i indisciplin.
Rezultatul educaiei moral -civice consta n apariia i confirmarea anumitor calitii. i cu ct mai trainice sunt
aceste caliti cu att mai inalt este conduit copilului.
Obiectivele educaiei moral -civice sunt:

Formarea unor reprezentarii morale;

Educare sentimentelor morale i cele civice:
Formarea deprinderilor i a obinuinelor de conduit moral;
Formare unor trsturi positive de voin i caracter;
Imbogirea cunotinelor copilului cu evenimente din viaa noastra social
Educarea dragostei fa de limba matern i creaiile populare
Educare spiritului de pace

Metodele de educare moral civic sunt:

Mijloacele artistice(literature , art plastic, muzic , film, )

Activitate proprie a copilului (jocul munca, instruirea)
Comunicare( exerciiul,metoda convingerei, explicaiei/convingerei, convorbirile/discuiile,
aprobare/dezaprobare)

12. Educaia estetic a precolarilor: definiii caracteristici de baz

Educaia estetic este procesul de dezvolatare a capacitii de a percepe de a simii i a nelege frumosul n
via i n art , nzuina de a participa personal la transformarea lumii nconjurtoare conform legilor
frumosului, de asemenena familiarizarea cu activitatea artistic i procedeele de dezvoltare a capacitilor
creatoare.
Educaia estetic este procesul de dezvolatare a capacitii de a percepe de a simii i a nelege frumosul n
via i n art , nzuina de a participa personal la transformarea lumii nconjurtoare conform legilor
frumosului, de asemenena familiarizarea cu activitatea artistic i procedeele de dezvoltare a capacitilor
creatoare.
Obectivele educaiei sestetice sunt:
Formarea atitudinei estetice la precolari fa de valurile estetice ale naturii, societii i artei. Principalelel
componente ale atidudinii estetice sunt:
gustul estetic- la precolarii se manifest prin atracia i placerea de a privii i mai ales de a opera cu obiecte
jucrii viu colorate, care produc suntete mai puternice
judecata estetic- precolarii au un gust incipient
idealul estetic- el difer de la o etapa la alta nbrcind adesea nuane individuale
sentimentele estetice bucurie,tristee, durere, mai trziu apare i mila,doru, simpatia
dezvoltarea aptitudinilor creatoare din diferie domenii ale arteila ceasta vst educatorul pe parcursul
activitiloe observaiilor , jocurilor , anumite nclinaii chiar i aptitudini artistice educatorul trebuie sa
stimuleze interesul coopiilor obinuii dea le stimula dorina i capacitatea de a creea i de a educa un guist
esthetic rafinat.
Obectivele educaiei sestetice sunt:

13. Educaia fizic precolarilor: definiii , caracteristici de baz

Educaia fizic proces pedagogic care valorific sistematic ansamblul formelor de practicare a exerciiilor
fizice, factorilor naturali i igienici, n scopul dezvoltrii calitilor morfologice, funcionale, morale i volitive
ale generaiei n cretere, narmarea lui cu ,cunotine priceperi i deprinderi motrice necesare pentru via.
Educaia fizic la vrsta precolar este orientate n primul rind la ocrotirea i ntrirea sntii, la dezvoltarea
fizic normal, formarea deprinderilor motore i dezvoltarea capacitilor fizice, insuirea deprinderilor
cultural- igienice, educare priceperii spre un ritm normal de via.
Indicii de baz ai dezvoltrii fizice sunt: nlimea, greutatea, circumferina coului pieptului, spiromentria,
dinometria.
Obiectivele educaiei fizice n grdini sunt:

asigurarea dezvoltrii fizice armonioase a precolarilor i formare inutei corecte a corpului

clirea organizmului
dezvoltarea micrilor de baz(mersul, alergarea, sriturile, aruncarea, trrea, aruncarea) i a
aptitudinilor fizice
formarea unor deprinderi elementare de igien personal i colectiv
dezvoltarea unor caliti fizice i psihice

14. Metode i tehnici de cunoatere a copilului de vrst precolar

Metodele de cunoatere a copilului precolar este: observarea, testele, evalurile, analiza produsul activitii.
Observaia este o metod bazat pe relaia direct cu realitatea nconjurtoare; este o metod intuitiv. Ea este
folosit n grdini n special ca observaie dirijat, maniera acesteia urmrindu-se a se interioriza la nivelul
copilului, constituindu-se ca baz pentru ceea ce mai trziu va fi observaie independent. Forma de observare
independent poate s apar ca procedeu n cadrul excursii lor i vizitelor concepute ca un alt set de metode de
organizare a actului nvrii, la vrsta de referin.

15. Rolul proceselor cognitive n dezvoltarea intelectuale a precolarilor

1. Gandirea. Principala caracteristica a gandirii prescolarului este intuitivitatea. Ea nu dispune inca de operatii
si nu se extinde dincolo de perceptiv. Gandirea intuitiva imita doar actiunile reale si este influentata de
perceptie.
Un alt aspect al gandirii in acest stadiu preoperational este intelegerea cauzalitatii. Copiii inca nu pot sa
rationeze logic cu privire la cauza si efect, ei rationeaza prin transductie tendinta copilului de a corela mental
anumite fenomene, indiferent daca intre ele exista sau nu o relatie cauzala. Exemplu: Un baietel crede ca
gandurile sale urate au cauzat boala surorii sale.Gandirea prescolarilor are o functie simbolica, acea
capacitate de a folosi simboluri sau reprezentari mentale cuvinte, numere sau imagini carora acestia le-au
atasat semnificatie. Simbolurile ii ajuta pe copii sa-si aminteasca si sa se gandeasca la lucruri care nu sunt
prezente fizic. Functia simbolica se remarca prin dezvoltarea imitatiei amanate (reprezentarea mentala a unui
eveniment observat anterior), a jocului imaginativ si a limbajului. In jocul imaginativ (numit si joc de rol),
copiii pot sa faca un obiect cum ar fi o papusa, sa reprezinte sau sa simbolizeze altceva, cum ar fi o
percentrarea tendinta de concentrare pe un singur aspect al unei situatii si neglijarea celorlalte. O forma de
centrare este egocentrismul inclinatia de a percepe lumea doar in termenii propriei perspective, presupunand
ca toata lumea gandeste si simte la fel;

incapacitatea intelegerii conservarii constiinta faptului ca doua obiecte care sunt egale conform
unei anumite masuratori, raman egale daca le este modificat aspectul exterior, in ciuda modificarii perceptive
(de exemplu, nu pot intelege ca transformarea formei unui lichid prin turnarea sa intr-un alt recipient, nu
schimba cantitatea acestuia);

ireversibilitatea incapacitatea de a intelege ca o operatie sau o actiune poate fi facuta in doua sau
mai multe sensuri. Prescolarii au tendinta de a se gandi la obiecte sau evenimente in ordinea in care au fost
experimentate prima data, sunt incapabili sa refaca mental o secventa.
Intelegerea ideii de numar. Ordinalitatea sau conceptul compararii cantitatilor (mai mare, mai mic, mai mult
sau mai putin) apare in jurul varstei de 12-18 luni, iar la 4 ani majoritatea copiilor cunoaste cuvinte pentru
compararea cantitatilor. Cardinalitatea in numarare apare in jurul varstei de 3 ani si jumatate, iar la 5 ani copiii
cunosc marimea relativa a numerelor de la 1 la 10. In jurul varstei de 6-7 ani majoritatea copiilor si-a format un
simt elementar al numerelor ce include numaratul, ordinalitatea, transformarile numerelor, estimarea si
recunoasterea tiparelor numerice (doi plus doi fac patru).
2. Teoria despre minte se dezvolta intre 3 si 5 ani cand copiii ajung sa inteleaga ca gandirea se petrece in
minte, ca aceasta opereaza cu lucruri imaginare sau reale, ca a gandi se deosebeste de a vedea, a sti, a vorbi. Dar
ei nu inteleg ca mintea este activa in permanenta, ca oamenii gandesc in cuvinte sau pot vorbi cu ei insisi in
minte.
La varsta de 4 ani, copiii incep sa inteleaga ca oamenii au convingeri diferite cu privire la lume, ca acestea por
fi adevarate sau eronate si ca le influenteaza actiunile. Tot de la 4 ani, copiii incep sa inteleaga diferenta intre
aparenta si realitate, intre ceea ce este si ceea ce pare a fi. Gandirea magica este deseori o modalitate de a
explica evenimente ce nu par sa aiba explicatii realiste evidente (datorita lipsei cunostintelor), dar si un mod de
a se bucura de satisfactiile prefacerii (de a avea un prieten imaginar, de exemplu). Dupa varsta de 3 ani,
gandirea magica nu pare sa decurga din confuzia intre fantezie si realitate. In mediile familiale in care este
incurajat jocul imaginar, copiii incearca sa adopte perspectiva altor oameni si isi dezvolta mai rapid intelegerea
sociala si empatia.

3. Memoria. Felul in care gandim este strans legat de modul in care ne amintim. In aceasta perioada volumul
memoriei creste, iar continutul ei este format din rezultatele observatiilor directe, din ceea ce face efectiv, din
dialogul cu adultul, din povesti si povestiri, din cantece si poezii. Memoria continua sa fie concreta. Pastrarea
incepe sa fie mai extinsa in timp, pana la 4-5 ani, pastrarea unor evenimente mai deosebite este de cateva luni.
Dupa 5 ani, se constituie amintirile, se retin evenimente cu mare incarcatura emotionala. Copiii reproduc usor
ceea ce i-a impresionat, ce are ritm si rima, ceea ce este legat de universul lor. Tot acum se instaleaza
mecanismele memoriei voluntare in contextul jocului. Cresterea memoriei de lucru permite cresterea functiei
executorii, controlul constient asupra gandurilor, emotiilor si actiunilor pentru atingerea obiectivelor si
rezolvarea problemelor. Schimbarile la nivelul functiei executorii intre 2-5 ani le permit copiilor sa elaboreze si
sa foloseasca reguli complexe pentru rezolvarea problemelor. Pe masura ce cresc, copiii devin tot mai priceputi
in utilizarea mai multor strategii care ii ajuta in toate stadiile memorarii: encodarea informatiei, stocarea si
reactualizarea ei. Acestea sunt tehnici folosite deliberat, descoperite in cea mai mare parte chiar de copii,
repetitia fiind, probabil, cea mai des folosita. Sistemul de memorie autobiografica se formeaza undeva in jurul
varstei de 3 ani, cand copiii devin tot mai fascinati de trecut si incep sa vorbeasca despre ei intr-o maniera tot
mai coerenta. Amintindu-si intamplarile trecute, copiii invata sa interpreteze evenimentele, precum si gandurile
si emotiile legate de ele. Isi construiesc astfel un sentiment al continuitatii de sine in timp si invata ca propria
perspectiva asupra unei experiente se poate deosebi de perspectiva altei persoane asupra aceleiasi experiente.
4. Atentia este o conditie energizanta de baza pentru desfasurarea proceselor cognitive. Atentia involuntara este
deosebit de activa, amplu manifestata si sustinuta de curiozitatea prescolarului. Atentia devine mobila pot
observa ceva si concomitent sa asculte si explicatiile adultului. Atentia voluntara se instaleaza treptat pe masura
ce se dezvolta functiile reglatoare ale limbajului, mai intai in cadrul jocului si apoi si in celelalte activitati. La 3
ani, copilul poate raspunde pentru scurt timp la comanda adultului de a fi atent, dar este vorba e o atentie
involuntara, iar la 4-5 ani nu raspunde numai la comenzi exterioare, ci isi poate fixa un scop si se poate regla in
vederea atingerii lui.
5. Limbajul reprezinta una dintre cele mai importante achizitii ale acestei perioade, dezvoltandu-se in acelasi
timp cu gandirea.La 3 ani, un copil poate cunoaste si folosi 900-1000 de cuvinte. La varsta de 6 ani, copilul
obisnuit are un vocabuar activ (rostit) de 2.600 de cuvinte si un vocabular pasiv (receptiv) 20.000 de cuvinte.
Largirea vocabularului se produce prin descifrare rapida, care ii permite copilului sa prinda sensul aproximativ
al unui cuvant nou dupa ce il aude o data sau de doua ori in conversatie. Copiii de 3 ani vorbesc in propozitii
simple, scurte si declarative (cutu vrea lapte), pot sa puna intrebari folosind ce si unde, si sa raspunda la
intrebarile de acest fel, cunosc diferenta dintre eu, tu si noi, folosesc pluralul si timpul trecut. Intre 4-5 ani,
propozitiile contin in medie 4-5 cuvinte si pot fi declarative, negative (Nu mi-e foame), interogative (De ce nu
pot sa merg afara?) sau imperative (Prinde mingea!). La aceasta varsta, tind sa insire propozitii una dupa alta,
in relatari lungi, continue (sisi).Intre 5 si 7 ani vorbirea devine asemanatoare cu cea a adultilor. Vorbesc in
propozitii mai lungi si mai complicate, folosesc mai multe conjunctii, prepozitii si articole. Pe masura ce
deprind vocabularul, morfologia si sintaxa, copiii deprind pragmatica cunostinte practice de folosire a
limbajului pentru a comunica. Aceasta include modul de a purta o conversatie, de a povesti sau a glumi, a cere
ceva, de a-si adapta raspunsurile la perspectiva interlocutorului. Majoritatea copiilor de 5 ani poate sa isi
adapteze spusele la ceea ce stie ascultatorul, utilizeaza un limbaj politicos si mai putine comenzi cand se
adreseaza adultilor.
Solilocviul vorbirea cu sine, cu voce tare, fara intentia comunicarii cu altii, este normal si frecvent intalnit pe
parcursul copilariei mici. Piaget considera ca, fiind egocentrici, copiii mici sunt incapabili sa comunice cu sens,
ci doar exprima tot ce le trece prin minte

16. Componentele structurale ale personaliti

Personalitatea este totalitatea, sistemul nsuirilor individual-specifice ale omului, create n decursul vieii, cu
care se apreciaz specificul n mentalitatea i comportamentul omului concret. Ea se formeaz n primul rnd
prin rolul su social, pe care-l ndeplinete.
Componentele de baza a personalitii sunt : temperamental, caracterul, aptitudinile, motivaia, afectivitatea,
voina.
Temperamentul constituie ansamblul de nsuiri ereditare constant ce caracterizeaz dimanica decurgerii
proceselor psihice i a conduitei. Dup cele 4 tipul de sistem nervos sunt si 4 tipuri de temperament: fsangvinic,
coleric, flegmatic, melancholic.
Cacarterul reprezint ansamblul de trasturi specific de personalitate capitate care se exprim n conduitata
omului n modul stabil i permanent.
Caracterul= trasaturi intelectuale+ trasaturii derivate din voin + trasaturi derivate din emoii + trasturii
derivate din voin
Aptitudini sunt totalitatea de predispoziii ale persoanei care corespunde cerinelor de realizare a a numitor
activitii la nivel superior.
Aptitudini sunt: senzoriale intelectuale- psihomotorii- special tiinifice i practice
Motivaia reprezint totalitate de factorii dinamici ce determina conduit omului.
Motivaia = trebuine + aspiraii + interese +scopuri
Piramida trebuinelor= fiziologice- de Securitate- de iubire i sfiliere- stima de sine- cognitive- esteticeautorealizare
Creativitatea este ansamblul unitar al factorilor subiectivi i obiectivi care duc la realizarea de ctre indivizi,
sau grupuri, a unui produs original i de valoare pentru societate. n procesul creaiei sunt implicai factori
psihologici:
Intelectuali: factori de fluen, flexibilitatea gndirii, originalitatea, imaginaia i inteligena.
Non-intelectuali: factori aptitudinali, motivaionali, atitudinali i temperamentali.
Creativitatea are mai multe niveluri. Astfel, creativitatea expresiv este forma fundamental i se manifest n
comportamentul spontan: mimic, gesturi, dar i n desenele copiilor mici. Urmtorul nivel este ocupat de
creativitatea productiv, care este orientat spre obinerea unor lucruri noi. Urmeaz creativitatea inventiv, ce
se valorific prin invenii i descoperiri.

17 Noiuni i specificul comunicrii pedagogice: funcii, mijloace i stiluri

Comunicarea pedagogic reprezint un principiu axiomatic al activitii de educaie care presupune un mesaj
educational elaborate de subiect (educator) capabil s provoace reacia formative a obiectului educaiei
(copilul), evaluabil n termini de conexiune inversextern i intern.
Comunicare pedagogic este prin specificul sau o form de comunicare predominant verbal, care reflect
calitile programelor precolare dar i calitile structurate ale cadrului didactic i a precolarului.
Funciile comunicrii pedagogice
funcia informativ, de transmitere a mesajului didactic i educativ;
funcia formativ, de stimulare a gndirii i a imaginaiei la copii;
funcia educativ, de transmitere a influenelor educaionale, de coeziune i afirmare a grupurilor
funcia de evaluare i reglare a procesului de predare - nvare;
funcia de rezolvare a problemelor educaionale i a conflictelor
Mijloacele comunicrii pedagogice
Dupa nivelul interactiunii: intraindividuala, interpersonala, de grup, de masa ,publica sau mediatica.
Dupa tipul de cod utilizat verbala (orala si scrisa), paraverbala ,nonverbala.
Dupa canalul utilizat directa (nemijlocita), mediata (cnd se folosesc canale intermediare cum ar fi cartile,
televiziunea, radioul, telefonul, internetul, aparatele foto, camerele de filmat etc. ).
Comunicare nonverbal; se realizeaz prin intermediul mijloacelor nonverbale( corpul uman, spaiul sau
teritoriul, imaginea)
Comunicarea verbal (limbajul). Limbajul este unul dintre mijloacele cele mai specific umane, cel mai
frecvent folosit n comunicarea interumana. Limbajul, constituie expresia i realizarea conduitelor verbale.
In cadrul comunicarii verbale distingem: comunicarea orala, comunicarea scrisa
Expresivitatea comunicarii didactice este influentata de tinuta fizica, expresivitatea fetei, gesturi, stralucirea
privirii, contactul vizual. Elementele limbajului nonverbal prelungesc semnificatia cuvintelor. De exemplu, un
profesor care intra n clasa si se aseaza la catedra sau se lipeste de tabla si ramne acolo toata ora, si
diminueaza mult din forta discursului. Limbajul nonverbal are semnificatii la fel de profunde ca si cel verbal.
Exista diferite stiluri de comunicare Deaceea stilurile au fost clasificate in
stil democrat-bazat pe respect si interes de a organiza educatia;
stil autocrat-bazat pe lipsa respectului principiilor morale,etice si spiritual;
stilul liberal-bazat pe anarhie cind profesorul nu se amesteca in problemele educatieifara a manifeta
interes de al ajuta

18. Problemele privind pregtirea psihologic a copilor de coal

ADAPTAREA COLAR exprim calitatea i eficiena realizrii concordanei dintre personalitatea elevului i
cerinele colare. Statutul i rolul de elev va impune copilului noi ndatoriri.Un copil care nu poate s realizeze o
sarcin colar n acelai timp cu colegii si va determina o aversiune fa de coal,i va crea complexe de
inferioritate i manifestri agresive fa de colegi.
Integrarea colar a precolarului presupune deja integrarea ntr-un regim de munc.Elementele de joc se
estompeaz,munca fiind organizat,solicitnd un efort susinut.
Grupa pregtitoare are scopul de a finaliza dezvoltarea psihic (gndirea, memoria, imaginaia) jocul didactic
fiind cel prin care se realizeaz sarcini de nvare, modalitile de nvare a silabelor i literelor fiind atractive,
recreative, dezvoltnd la copii interesul i motivaia pentru activitatea de nvare. Competiia, dar i surpriza i
atrage, iar copiii iniiaz chiar ei jocuri ,iar prin regulile dezvoltate n cadrul jocului didactic,copilul nva c
acestea trebuie respectate,dezvoltnd conduite disciplinate.
Fenomenul integrrii copilului n activitatea colar este un fenomen complex,n analiza cruia trebuie s se
in cont de:
-vrsta cronologic
-maturitatea colar
-coninutul instruirii n clasa I
Pentru realizarea maturitii colare este necesar pregtirea copilului precolar n plan
- cognitiv
- afectiv
- volitiv
Astzi, n epoca calculatoarelor, a schimbrilor rapide la nivelul tuturor segmentelor ,copilul trebuie educat s
anticipeze schimbarea, s o doreasc,s se pregteasc pentru schimbare.
trebuie s-i nsueasc acele instrumente intelectuale necesare schimbrilor rapide,o atitudine pozitiv fa de
schimbare.
Grdinia este veriga iniial a nvmntului preuniversitar,cu sarcini instructiv-educative pentru
pregtirea precolarilor n vederea integrrii i adaptrii optime n viaa de colar.n grupa mare pregtitoare
jocul se mbin cu activiti de nvare,copilul fiind obligat s-i nsueasc literele i numeraia,coala mai
exact clasa I fixnd noiunile ctigate la nivelul grupei pregtitoare.

19. Eucaia i provacarile lumii contemporane

1. Care sunt provocarile lumii contemporane
Lumea contemporana se confrunta cu urmatoarele probleme principale:
- creterea numrului sracilor, a analfabeilor si a omerilor
- degradarea mediului nconjurtor i a resurselor naturale;
- degradarea strii de sntate a populaiei;
- intensificarea terorismului, rasismului i intoleranei;
- scderea natalitii i mbtrnirea populaiei ( in tarile din Europa) ;
- cresterea demografica in conditile unui nivel de trai este foarte sczut si a unui
analfabetismul in cote ridicate (n rile din Africa i Asia);
- analfabetismul este una dintre cele mai grave probleme: analfabei sunt cei care nu tiu s scrie i s citeasc;
cei care au deficiene n cunotinele i deprinderile de baz (analfabetismul
funcional); cei care nu fac fata expansiunii tehnologice i a internetului (analfabetism
computerial)
2.Criza mondiala a educatiei
Criza nvmntului contemporan este provocata de
:- explozia cunotinelor (datorat dezvoltrii tiinei i tehnicii imensa cantitate de informaie depete
posibilitile de asimilare oferite de tehnicile de instruire din trecut);
- explozia demografic (nvmntul nu poate face fa cererii de educaie, ritmului de cretere a populaiei);
- explozia aspiraiilor (chiar i oamenii simpli aspir la educaie de nivel nalt; cu alte cuvinte implica egalitatea
de ans, indiferent de mediul social sau geografic de provenien, nu numai egalitate de acces) (I. G. Stanciu).
Criza educaiei se reflecta prin faptul ca: - competenele socioprofesionale al indivizilor nu sunt adaptate la
nevoile vieii sociale i ale pieei muncii;- insuccesul i abandonul colar sunt n cretere;- costurile pentru
educatie sunt ridicate comparativ cu competenele profesionale formate
Specialistii sunt de acord ca
1. educatia este azi in atentia tuturor popoarelor;
2. in orice societate, educatia trebuie privita ca un ansamblu, care reflecta pe de-o parte
nevoile societati, iar pe de alta parte mijloacele de care dispune pentru a satisface aceste nevoi
3. criza educatiei este generata de
- decalajul dintre aspiratiile indivizilor si nevoile societatii;
- decalajul dintre tarile in curs de dezvoltare si cele dezvoltate
4. cercetarea mijloacelor si cailor pentru innovarea invatamantului este o urgenta in toate tarile
Pentru a face fata provocarilor lumii contemporane, se contureaza urmatoarele directii de
restructurare a realitatii educationale:
- Imbunatatirea i adaptarea la realitatile contemporane a sistemului colar din punct
de vedere al structurii invatamantului si al practicilor pedagogice
- inovaii n conceperea i desfurarea proceselor educative (inovarea coninuturilor,
a metodelor de predare i evaluare);
- asigurarea unui echilibru optim intre dimensiunea informativa (cunostintele si

informatiile transmise in cadrul procesului educational) si dimensiunea formativa

( dezvoltarea unor atitudini, valori sau comportamente);
- valorificarea specificului individual al elevilor; imbunatatirea formrii profesionale, iniiale i continue, a
cadrelor didactice; cresterea eficientei managementului instituiilor de nvmnt;
- introducerea unor noi tipuri de educaii n programele colare
- ntrirea legturii dintre aciunile colare i extracuriculare;
- cresterea conlucrrii dintre cadrele didactice, elevi, prini i responsabilii de la nivel
local si ntrirea parteneriatelor educaionale; cresterea mobilitii in domeniul invatamantului si incurajarea
schimburilor de informaii ntre statele europene privind politicile educaionale i practicile pedagogice
actuale;
- regndirea procesului de educaie in asa fel incat sa raspunda necesitatii de integrare a tinerilor n viaa
profesional i social
20. Educatorul n paradigma educaional postmodernista
n domeniul educaional paradigma postmodern are o mare atracie, accentund educaia centrat pe
persoan, sursa sa principal fiind psihologia umanist (C. Rogers, A. Adler.).
Caracteristicile eseniale ale paradigmei postmodernitii sunt cu referire la: dimensiunea subiectiv- afectiv a
actului educaional, reconsiderarea elevului ca actor n spaiul educaional, aflat ntr-un permanent proces de
devenire, de construire a statutului i rolurilor sale, de asimilare a competenelor necesare acestei profesii.
Prin urmare, postmodernitatea n educaie se concretizeaz ntr-un model de abordare a activitii de formaredezvoltare a personalitii, model aplicabil ntr-o etap a teoriei pedagogice.
O teorie postmodern a motivaiei subliniaz necesitatea ca nu numai elevii dar i profesorii s fie postmoderni.
Elevii nva mai uor cnd prezint motivaia intern de a nva, iar ca procedurii se menioneaz
Din perspective postmodernista, educatia trebuie sa ajute elevii sa construiasca valori diverse si care sa le fie
utile personal, in contextual propriilor lor culturi.Printre valorile importante care in mod dezirabil, ar trebui sa
fie cultivate prin educatie mentionam diversitatea, toleranta, grija, libertatea, creativitatea, emotiile sau
intuitia.
Postmodernismul clatina aceste credinte si sustine ca indivizii nu au un sine adevarat sau o esenta
interna.Educatorii postmoderni considera ca respectful de sine reprezina o preconditie pentru invatare, iar
educatia poate fi considerata intr-un anumit sens un tip de terapie.Educatia ajuta indivizii mai degraba sa-si
construiasca identitatile decat sa le descopere.Indivizii si societatile progreseaza atunci cand oamenii sunt
imputerniciti sa atinga scopurile pe care ei insisi si le-au propus.
Educatorul se afla in relatie de parteneriat cu elevii sai, analizand regulile explicite, dar si ascunse ale vietii
in clasa, negociind obiectivele invatatrii, formele de evaluare, tratand clasa de elevi ca o lume reala si
valorificand lumea reala ca o inepuizabila scena a situatiilor de invatare,evitand ierarhizarile rezultate din
evaluari reciproce.Este incurajata exprimarea personala, atitudinea reflexiva si critica, autonomia individului
dar si a grupului, se stimuleaza cooperarea, pentru evitarea marginalizarii si excluderii.Clasa de elevi devine o
comunitate de invatare, o retea formata din indivizi a caror individualitate este respectata, dar si o parte
organica a scolii, care la randul ei, este o organizatie care invata.

21. Copilul n paradigma educational posmodernist

22. Forme de activitate utilizate in instituia precolar

Cadrul didactic dispune de libertatea de a alege strategiile didactice care rspund cel mai bine exigenelor
educaiei centrate pe copil. n acest sens, respectarea particularitilor individuale, a ritmului propriu de nvare
i valorificarea potenialului fiecrui copil reprezint cerine de baz. Strategiile pe care le aleg cadrele didactice
trebuie s se sprijine pe principiile metodologice de aplicare a curriculumului.
Recomandrile metodologice privind aplicarea acestui curriculum vizeaz, n special, urmtoarele aspecte:
dezvoltarea integral a copilului necesit un mod integrat de abordare de ctre cadrul didactic a activitilor
desfurate n cree i grdinie. Jocul, modul natural de a nva al copilului, reprezint un exemplu concludent
de activitate integrat, interdisciplinar
; un alt mod de a integra experienele de nvare ale copiilor corespunztoare diferitelor domenii de
dezvoltare l constituie activitile tematice. Proiectarea unor astfel de activiti constituie un sprijin pentru
copil n nelegerea integrat a lumii nconjurtoare.
nvarea bazat pe proiect (metoda proiectului) reprezint un mod de proiectare a unei activiti tematice i
constituie o modalitate prin care copilul particip la o mare diversitate de experiene de nvare i care sprijin
integrarea achiziiilor de diferite tipuri dobndite de copil;
nvarea prin cooperare (utilizarea grupurilor mici de 35 copii i a nvrii in pereche) reprezint un mod
natural prin care copiii nva unii de la alii i prezint un mare avantaj din punctul de vedere al dezvoltrii
socioemoionale a copilului.
Adup modul de repartizare a sarcinilor: frontale difereniate individuale
B.dup modul de participare: colectiv pe grupe individual
C.dup modul de conducere a activitii: dirijate de nvtor dirijate de echipa de specialiti / parteneriat
(nvtor + alii) dirijate prin programe de instruire independente
1. Activitile frontale cuprind: lecia, activitile n laboratorul colii, activitile n cabinetele de biologie,
limba romn, vizita, excursia, spectacolul etc. 2. Activitile de grup dirijate cuprind: pri din lecie,
consultaii, meditaii, vizita n grupuri mici, cercul de elevi, ntlniri cu specialiti (oameni de tiin,
scriitori), concursuri i dezbateri colare, sesiuni de comunicri i referate, reviste colare, activiti
sportive. 3. Activitile individuale cuprind studiul individual, activiti de evaluare, efectuarea temelor
pentru acas, studiul n biblioteci, lectur suplimentar i de completare, ntocmirea de proiecte, referate,
desene, scheme, alte lucrri scrise, comunicri tiinifice, alte proiecte practice

23. Tipuri i varietii de activitii comune n instituia precolar

Obectivul unei activitati comune este de ai intrena pe toti copii intr-o activitate captivanta si nu de a-i obliga sa
participe, atunci aceasta capata o noua dimensiune pedagogica, totodata se schimba denumirea in activitate
comuna permite achizitia de catre copii a unui ansamblu de valuari ale invatarii(cunoatinte, priceperi,
deprinderi,capacitati, competente, atitudini)
- activitatile comune sint organizate de catre educator, care stabileste tipul, locul, durata desfasurarii acestora.
- educ. Realizeaza activitatile prin antrenarea tuturor copiilor din grupa
- subiectul este comun p-u toti copii fiind stabilit de catre ed. Prin planificare saptaminala, zilnica.
- folosirea dominanta a activitatii cu grupul extins este justificata de educatoare prin cuprinderea unui volum
mai mare de lucru.
- momentul desfasurarii activitatii il decide educatorul dimineata 9-11, iar durata difera de la 15min-40 min
24. Natura jocului ca activitate fundamental a precolarilor
n copilrie jocul constituie principalul mijloc de dezvoltare n urmtoarele domenii: fizic, cognitiv, social,
emoional i lingvistic. Pare greu de crezut c jocurile cu ppuile i cuburile i vor ajuta pe copii s se
transforme n aduli! ns jucndu-se, ei i dezlnuie creativitatea i imaginaia, nva s gndeasc i s se
descurce n situaii problematice, i formeaz noi aptitudini, i dezvolt personalitatea i stabilesc o baz
important pentru nvare.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale jocului const n "disponibilitatea" acestuia de a fi utilizat ca
instrument al educaiei. n timp ce se joac, copilul nva formele, culorile i dimensiunile obiectelor, precum i
modalitile prin care prile componente se mbin i alctuiesc un ntreg. Treptat, el nva s i fac planuri
de aciune, s dezvolte strategii, s evalueze situaia i s identifice soluii la diverse probleme.
J. Piaget a explicat jocul ca un proces de asimilare, care comporta o functie dubla, pe de o parte, in timpul
joculi, are loc o asimilare de impresii si reactii, ceea ce duce la dezvoltarea prin functionalitate, iar pe de alta
parte asimilarea presupune antrenari si organizari de natura mentala. Toate metodele de educare a copiilor
mici cer sa li se furnizeze acestora material bogat corespunzator, pentru ca, jucandu-se, ei sa reuseasca sa
asimileze realitatile intelectuale, care, fara acestea, raman exteriaore inteligentei copilului.
Istoria jocului infantil, este istoria personalitatii care se dezvolta si a vointei care se formeaza treptat. Impotriva
unor tendinte extremiste de a transforma educatia prescolara intr-un invatamant de tip scolar, jocul a fost, este si
va ramane un instrument de autoafirmare a eului, este forma de activitate conducatoare in dezvoltarea psihica a
copilului.
25. Conceptul de proiectare curricular: definiii, cacarteristici de baz
Proiectarea curicular- consemneaz saltul de la structura de organizarebazat pe coninuturi definitivela
structura de organizare orientate valoric prin intermediul unor obiective i metodologii explicite i implicite la
efectele macrostructurale i microstructurale asumate la scara psiho social.
Modelul proiectarii curiculare este obiective
coninut
evaluare

Metodologie
Proiectarea curicular este
centrat pe obiective i propune aciuni didactice cum nvm? Specificul procesului complex predare
nvare evaluare;
punctul de plecare l constituie obiectivele stabilite pentru copil n sensul uni nvmnt formative care
se bazeaz pe valorificarea resurselor (auto)instruire i (auto)educaie al fiecrui copil;
ntre elementele activitii didactice obiective-continuturi- metodologie- evaluare se stabilete o
interaciune condiionat de rolul central al obiectivelor pedagogice.
Avantajele acestei proiectarii sunt:
aciunea de proiectarea devine o aciune de management al procesului educational
organizarea activitilor sunt n jurul obiectivelor
respectarea ritmului de activitate al fiecrui copil, concretizat la nivelul de nvare a acestuia.
26. Nivelele de proiectare a procesului educative n instituie precolar
Nivelurile proiectrii didactice
-Proiectarea global, concretizat n stabilirea de ctre Ministerul Educaiei a planurilor-cadru de
nvmnt i a programelor colare, creaz cadrul, limitele i posibilitile realizrii proiectrii ealonate;
-Proiectarea ealonat reprezint documentele administrative ntocmite de educatoare, n care aceasta
mbin, ntr-un mod personalizat, elementele programei ccolare cu planul-cadru de nvmnt i se
concretizeaz n proiectarea anual, preoiectarea semestrial, proiectarea sistemului de lecii i proiectarea
lecilor/activitilor.
Proiectarea educativa se realizeaza in functie de tipul luat ca referinta:
proiectare calendaristica( de lunga durata, lunara simestriala)
- Selectarea obiectivelor , cit si a tematicilor este individual p-u fiecare grupa de aceeas virsta sau de
virste diferite
- Structura continuturilor si corelarea cu obiectivele cadru si de referinta
- Respectarea echilibrului intre subiectele propuse in dependenta de perioada anului, a anotimpului, a
sarbatorilor traditionale, viata social.
Proiectarea de scurta durata (proiectere tematica, planificata saptminal, zilinica)
- Proiectare tematica este un demers didactic in centrul carea se afl o tem global ce reprezinta interes
p-u copil
Proiectare saptaminal activitati de misca
-

re, imbinarea activitatilor de invatare si respectiv cu cele de consolidare si evaluare; activitati frontale cu
act. In grup mici si individuale; interactiunea obectivelor de referinta si a sarcinilor de invatare in
diverse secvente ale zile

27. Natura activitilor i a jocrurilor la alegerea copiilor

Avantaje se desfasuara pe grupe mici sau chiar individuale
- Stimularea sentimentului de libertate in actiune si al reusitei in invatare
- Ofera siguranta si dependenta copiilor
- Ofera posibilitatea utilizarii, exersarii si reorganizarii cunostintelor si deprinderilor care sint formate in
rezultatul activitatilor comune
- Educ. Poate sa urmariasca aplicarea si completarea cunostintelor acumulate in activitatile comune
- Caracterul flexibil al modalitatilor de desfasurare.
Responsabilitatea educatorului
- De a pregati minutios activitatile pregatirea resurselor materiale
- De a prezenta materiale astfel incit sa motiveze activitatea si sa incurajeze
- De a asigura accesul tuturor copiiilor

- De a mentine un control permanent asupra activitatilor in desfasurare si de a observa evolutia copiilor

- De a sustine copii in vederea recuperarii raminerii in urm
Libertatea de a legere a jocurui si activitatii este asumata diferit de copii in functie de particularitatile de
virsta si cele individuale( capacitatea de a-si organiza activitatea, de a planifica etapele de realizare, de a
selecta materialele p-u fiecare etap, de a lua unele decizii, de a prefigura o finalitate.
La coipii din grupele mici manifestarea acestor capacitati este limitata, (ei vor toti aceeas jucarie)
La copii de grupele mijlocii sporeste manifestarea independentei copiilor in joc, fapt care ii permite ed. Sa
observe si sa dirijeze indirect actiunile acestora.
n grupele mari creste autocontrolul copiilor asupra activitatii personale, efortul de intelegere reciproca si de
comunicare a dorintelor proprii este mai pronuntat.
Dat fiind valuarea formativa a activitatilo si jocurilo alese de copii acestora trebue sa li se acorde o pondere mai
mare in programul zilnic a l copiilor. Cartea galben Pascari pag 23
28. Valenele formative ale aobordarii integrate ale curriculumului precolar
Proiectarea si organizarea continuturilor din perspectiva integralitatii presupune structurarea informatiilor din
diverse domenii de cunoastere. Institutia prescolara reprezinta cel mai favorabil cadru p-u proiectarea si
organizarea integrata a curriculumuluip printr-o maniera mai flexibila a continuturilo. Ed. are autonomie mai
larga cu privire la selectarea si iperarea acestora. Proiecterea si organizarea integrata a curriculumului poate fi
operata in baza a trei paradigme:
- interdisciplinara constitue intersectarea a doua sau mai multe domenii de cunoastere de interes comun.
- multisdisciplinara implica rezolvarea unei teme din perspectiva mau multor domenii de cunoastere. In timp
de o saptamina la toate domeniile.
EME-observari asupra florii de toamna; E,MUZ- dansul florilor; D F S sa descriem florile di gradina bunucii;
E L A covorbire intre flori; A P gradina cu crizanteme; D L C joc didacti,, eu spun un,tu spui multe,,
.- transdisciplinare constitue o abordare globala a cunostintelor
Avantajele organizarii integrate a curriculumului
- implica responsabilitatea copiilor p-u realizarea sarciniilor
- Implica emotii si atitudini pozitive
- pune accent pe imvatarea activa a copiilor
- conduce la obtinerea informatiei din diverse domenii despre un obiect sau fenomen
- favorizeaza comunicarea si rezolvarea sarciniilor prin cooperare
- ofera mai multa legeritate si si mai multa coerenta procesului educational- pune un accent deosebit pe joc ca
metoda de baza a procesului educational Cartea galben Pascari pag 26
29. Cadrul definitoriu privind opreraionalizarea obiectivelor operaionale
Obectivele sint o reflectare anticipata a rezultatelor invatarii care se pot obtine in cadrul unei secvente
educationale si care se cconcretizeaza asupra cistigului pe care va fi trebuit sa il realizeze cel ce invata.
Au functia anticipativa anticiparea unui rezultat
- Evaluativa un reper sau sprijin p-u evaluare
- De organizare si reglare a intregului proces pedagagic.
Obective cognitive vizeaza cunoasterea intelegerea , aplicarea analiza si evaluarea
Obective psihomotarii comportamente de ordin fizic- perceptia spatiului si orientarea spatiala, coordonare si
control a miscarii, deprinderi de manipulare, expresie corporal
Obective socio-afective comunicare prietenie,cooperare sensibilitate fata de ceilalti controlul emotiilor
prezentare de sine
Obective atitudinale se refera la apreciere, armonie, definire sinteza, renuntare negare,dezbatere argumentare
indentificare.
Obective le cadru si de referinta reprezinta singurele repere curriculare la indemina educatorului acestea avind
libertatea maxima in alegerea continuturilor potrivite pentru atingerea finalitatilor
Obec operationale sint derivate din ob cadru si de referinta care este responsabilitatea educatorului

Ob.op se refera la activitatea copilului si nu a educ., formularea se face clara si concreta cum ar fi: clasificarea
obiectelor in baza indicatorilor de masurate ( culoare, forma ), sa fie exprimat printr-o actiune, sa corespunda
nivelului de dezvoltarte a copilului
Operationalizarea este realizata de fiecare educator in momentul proiectarii
Obectivul op apare ca un avantaj ca o expresie care defineste concis o schimbare concreta
Ob. Op trebuie sa fie derivat si integrat logic
Face posibila individualizarea procesului educational prin formularea diferentiata cu posibilitatile fiecarui copil
Cartea galben Pascari pag 17
30. Cadrul definitoriu al metodei proiectului
Cartea galben Pascari pag 157/
31. Aspecte specifice ale metodei proiectului la nivel de precolaritate
1001 de eidei pag 80
32. Etapelele privind realizarea unui proiect cu precolarii
Aplicarea metodei proiectului in grad.presupune o serie de adaptari necesare dat fiind particularitatile
psihofiziologice ale copiilor si specificul invatarii la nivel de prescolaritate.
Avantajele metodei proiectului:
- educatorul are rol de ghid
- subiectul poate fi usor observabil in mediul apropiat si presupune interactiune directa a copilului cu mediul
-centrarea pe copil
-presupune implicarea activ-participativa a copilului in dezvoltarea sarcinii
-selectarea continuturilor dupa posibilitatile, interesele de cunoastere,
-permite implicarea parintilor si comunitatii
- evaluatrrea se realizeaza printr-o lucrare individual sau colectiva, care intregeste imaginea global a copilului
despre subiect.
Etapele proiectului:
Etapa 1 alegerea subiectului subiectul poate fi sugerat de catre copii de educator, educ. Impreuna cu copii.
Conditiile de alegere a temei proiectului interesul copiilor fata de subiect;
Subiectul nu trebuie sa fie unui abstract care necesita mult timp; se recomanda o tema global care va asigura
integritatea cunoasterii cum ar fi arta, miscarea, ed p-u societete;
Se proiecteaza cel putin pe o saptamina; sa fie accesibil dupa posibilitatile din institutie; implicarea parintilor si
a comunitatii care pot aduce informatii noi privind tema proiectului.
nainte de a elabora proiectul vedem ce stiu copii si ce ar dori sa stie
Discuii cu persoanele implicate in realizarea proiectului parinti.
Etapa2 activitate de documentare si investigare, educatorul va desfasura activitatea de proiectare din
perspectiva organizarii timpului, a salii de grupa, materialelor si a grupului de copii, precum si a unei variante
game de activitati la tema proiectului, specifice diverselor domenii de activitate.
La realizarea proiectului ed. va folosi diferite forme de activitate, este indispensabil legatura dintre activitatile
comune si centrele de interes.,, Copilul are nevoie de sprijin dar nu ca cineva sa lucreze in locul lui,,.
Etapa 3 de evaluare ,pregatirea si prezentarea rezultatelor proiectului, procesul evaluarii proiectului este
orientat spre punerea in evidenta a proceselor pe care leau realizat copii.
Cartea galben Pascari pag 157/ 1001 de iedi pag 80

33. Colaborarea instituiei precolare cu familia din perspectiva formarii personalitii copilului
Experiena demonstreaz c legturile afective i comunicarea bun cu prinii, angajarea lor n diverse aciuni
mbuntesc atitudinea acestora fa de grdini sau fa de orice alt tip de instituie de educaie timpurie,
ncurajndu-i s se antreneze i mai mult n viaa instituiei, s interacioneze i mai bine cu copiii lor. Implicai
permanent prinii n activitatea grdiniei, nu numai atunci cnd apar probleme! Ei vor s fie informai asupra
politicilor educaionale ale acesteia, s cunoasc scopul i obiectivele programului educativ la care particip
copilul. Pentru ca parteneriatul s fie cu adevrat eficient, nu unul formal, este important ca prinii s fie
implicai n luarea deciziilor, s devin participani activi n planificarea, organizarea, implementarea i
evaluarea oricror practici pozitive, s identifice, n tematica aciunilor, informaiile oferite despre copiii lor.
Prinii i educatorii poart, n egal msur, rspundere pentru contribuia i efortul n construirea unei relaii
de bun colaborare n beneficiul copilului. Avantajele activitii n parteneriat includ deci responsabilitatea
comun n luarea deciziilor. Organizarea cu parintii a sedintelor, meselor rotunde, matinee,intruniri
34. Principiile continuitii dintre instituia precolar i coala primar
Educatia intelectuala a prescolarilor este foarte importanta prin faptul ca-i pregateste pe copii pentru
scoala. In gradinita, copiii isi insusesc anumite cunostinte, care formeaza o baza aperceptiva pentru sistemul de
cunostinte predate in scoala, isi formeaza unele deprinderi elementare de munca intelectuala, li se dezvolta
capacitatea de a depune eforturi sustinute, toate acestea in vederea realizarii cerintelor pe care le implica
activitatea scolara.
In institutiile prescolare educatia intelectuala a copiilor nu se realizeaza intamplator si de la sine, ci in
mod organizat si sistematic, sub directa indrumare a educatoarei, dupa planul de invatamant si programa care
vizeaza continuitatea cu activitatile de tip scolar pentru o mai buna si eficienta adaptare a prescolarului la
activitatea scolara. De asemenea, sunt respectate principiile didactice, sunt folosite metodele si procedeele
adecvate particularitatilor de varsta si individuale ale prescolarilor.
Cerintele actuale ale invatamantului pun cu pregnanta problema unei legaturi mai stranse intre gradinita
si scoala sub aspectul continuitatii muncii pentru aprofundarea cunostintelor si deprinderilor acumulate de catre
copii in gradinita, prin reluarea si dezvoltarea lor apoi in clasa intai.
Necesitatea asigurarii unei continuitati intre gradinita si ciclul primar in planul continutului, obiectivelor,
metodelor si procedeelor este cunoscuta pe plan mondial, astfel incat diverse organisme abilitate au adoptat
masuri corespunzatoare si au facut recomandari pentru o mai buna organizare si desfasurare a activitatilor,
pentru adaptarea continutului lor la particularitatile de varsta si individuale ale copiilor.

Pentru valorificarea potentialului formativ al activitatilor desfasurate in gradinita, este deosebit de

importanta intelegerea deplina a obiectivelor specifice pentru sistemul activitatilor desfasurate in acest cadru,
obiective care trebuie sa se regaseasca partial in programa ciclului primar de invatamant.
Generalizarea treptata a invatamantului prescolar trebuie sa contribuie la egalizarea diferentelor
sensibile dintre copii, datorate varietatii mediului socio-cultural si familial in cadrul caruia acestia se nasc si
traiesc.
Intrarea copilului in gradinita marcheaza o adevarata cotitura in viata acestuia, datorata, pe de o parte,
noului sistem de relatii sociale in care intra, pe de alta, faptului ca el devine obiectul unor influente instructiveducative sistematice.
Educatia prescolara trebuie sa devina o treapta ce intra in mod necesar in componenta educatiei
continue, in procesul complex de formare a personalitatii individului. Conform logicii interne a acestui proces,
fiecare etapa este o baza pregatitoare pentru etapa imediat urmatoare, fara sa se piarda din vedere ci toate fazele
formeaza un tot unitar. Astfel, pregatirea copilului in gradinita este menita sa asigure dezvoltarea lui in ciclul
primar de invatamant.
Fiecare dintre noi trebuie sa se implice prin competenta si experienta acumulata, sa se considere agent al
reformei, participant nemijlocit la armonizarea intentiilor, resurselor, formelor si mijloacelor de realizare, astfel
incat sa nu se produca o mutatie liniara de tip directiv, ci sa se inregistreze o muscare cu dublu sens, de jos in
sus si invers, pentru formarea unor personalitati capabile sa se adapteze la dinamica economico-sociala.
Experienta scolara din ultimii ani, a demonstrat ca adaptarea copiilor in primul an de scoala constituie
premisa desfiintarii pragului dintre cele doua institutii de invatamant care se reflecta in continuitatea intre
diferite compartimente ale muncii instructiv-educative.
Noile conditii create, permit si impun totodata, o mai stransa colaborare intre cele doua institutii in
vederea asigurarii unitatii de cerinta si a preluarii din mers a sistemului de influente pedagogice pentru
asigurarea continuitatii in actiunile educative.
Adaptarea copiilor la sistemul muncii scolare este facilitata de pregatirea prealabila realizata in
institutiile prescolare, gradinita prin menirea ei avand un caracter specific particularitatilor de varsta ale copiilor
intre 3-7 ani, cat si elemente structurale comune cu activitatea din alte institutii de invatamant.
Legatura gradinitei cu scoala are un dublu sens, scopul acestei legaturi fiind continuitatea dezvoltarii
copilului si continuitatea procesului muncii educative.
Privind contributia gradinitei la pregatirea copilului pentru scoala, Emil Paun arata ca: Pregatirea
copilului pentru scoala trebuie inteleasa ca o adaptare reciproca pe de o parte a copilului la scoala, iar pe de alta
parte a scolii la copil. De altfel, cand ne referim la scoala trebuie sa avem in vedere reconsiderarea ei
permanenta in raport cu cerintele dezvoltarii sociale, in asa fel incat, ea sa corespunda si sa raspunda in cel mai
inalt grad acestor cerinte. In acest fel, pregatirea copilului pentru scoala va fi implicit si o pregatire pentru
societate. De aceea, cand discutam despre atitudinea pentru scolaritate trebuie sa avem in vedere optimizarea
permanenta a scolii.
Uneori, intre gradinita si scoala raportul este discontinuu, deoarece climatul gradinitei este bazat pe
ponderea evidenta a activitatilor libere, a jocurilor, a relatiilor cu un plus de afectivitate intre educatoare si copii.
De la acest climat, se trece aproape brusc la un climat directiv, bazat pe o disciplina ferma, care solicita

indeplinirea cu regularitate si cu constiinciozitate a sarcinilor activitatii de invatare, un climat bazat pe alte

exigente, exprimate atat de catre scoala, cat si de catre familie.
La clasa intai, in conditiile scolarizarii copiilor de la varsta de 7 ani, jocul reprezinta o modalitate de
asigurare a continuitatii intre gradinita si scoala, de usurare a procesului adaptarii copiilor la specificul muncii
scolare de invatare.
Introducerea jocului in insasi structura lectiilor constituie un mijloc de prevenire, precum si de
inlaturare a oboselii, sub forma asa ziselor activitati in completare cu evidente valente de cunoastere si care
rezolva intr-o maniera specifica numeroase sarcini de invatare, de relaxare. Astfel de jocuri care sunt folosite si
in gradinita: Spune mai departe; Completeaza cuvantul; Unde se gaseste sunetul?, contribuie la dezvoltarea
auzului fonematic, la exersarea pronuntiei corecte a unor sunete, in vederea adaptarii creatoare si integrarea la
conditiile si cerintele societatii actuale.
Cunoasterea copilului, identificarea particularitatilor sale individuale, raportate la trasaturile generale ale
varstei sale, reprezinta o conditie hotaratoare pentru desfasurarea eficienta a actiunii educationale.
In perioada prescolara se are in vedere dezvoltarea la copilul de 6-7 ani a functiilor senzorio-motorii, a
perceptiilor si reprezentarilor in cadrul actiunilor de manipulare, factor hotarator pentru formarea diferitelor
constante pentru atingerea nivelului gandirii operationale concrete, necesare intrarii copilului in scoala.
Pregatirea pentru intelegerea si receptarea cunostintelor din clasa I, nu se realizeaza decat sistematic
pornind de la grupa mica si parcurgand un drum lung. Cunostintele copiilor pot fi reprezentate prin cercuri
concentrice, reluandu-se si adaugandu-se pe masura ce copilul ajunge la varsta scolaritatii.
La grupa pregatitoare se urmareste reactualizarea si aprofundarea cunostintelor din grupa mare, accentul
cazand mai mult pe latura formativa si mai putin pe latura informativa, sarcini care vizeaza dezvoltarea
operatiilor intelectuale si a dragostei pentru invatatura in vederea adaptarii la activitatea scolara. La aceasta
varsta sunt evidente si permanente elementele de problematizare, intrecerea care contribuie in mare masura la
stimularea capacitatilor intelectuale ale copiilor.
Starea de pregatire psihologica prin care va fi asigurata adaptarea si integrarea copilului fara dificultati
deosebite in mediul scolar institutionalizat, de buna seama, ne apare ca un rezultat al dezvoltarii multilaterale a
copilului in gradinita.
Educatia prescolara fiind prima treapta a subsistemului nostru scolar, in mod implicit pregatirea
prescolarului pentru clasa I, se inscrie ca unul din obiectivele majore ale taxonomiei invatamantului prescolar.
Cartea mov Pascari pag 22
35. Condiiile exigenei priviind evaluarea copiilor a debut colar
Cartea albastra Pascari pag54

36. Evaluarea component a procesului educaional precolar

Evaluarea progresului realizat de copilul precolar n dezvoltare presupune determinarea posibilitilor
tranziiei copilului mic la noile condiii de via (cele din grdini), a nivelului de formare a conduitelor
social, afectiv, cognitiv, verbal, motrice la finele perioadei timpurii i la finele precolaritii. Rezultatele
evalurii vor fi utilizate pentru a preciza trebuinele de dezvoltare a fiecrui copil pe parcursul vrstei i a
efectua corectrile de rigoare n ceea ce privete strategiile didactice. Evaluarea nivelului performanelor
copiilor de diverse vrste, inclusiv a celor de vrst timpurie are un rol esenial, ntruct constituie o modalitate
obiectiv de punere n eviden a progresului realizat, reprezint rezultatele procesului educaional, care trebuie
i pot fi obinute prin diverse tehnologii pedagogice n baza cerinelor curriculare. Evaluarea furnizeaz totodat
i informaia necesar pentru implementarea unor procedee de formare continu i stabilire a continuitii n
procesul de educaie a copiilor. Pornind de la particularitile de vrst ale copiilor i de la faptul c ei nu pot citi
i scrie, considerm necesar a elabora instrumente simple cu ajutorul crora, n form de joc, s-ar putea efectua
evaluarea principalelor conduite ale personalitii n devenire i, totodat, s-ar determina gradul general de
dezvoltare a personalitii copilului. Deoarece evaluarea vizeaz eficiena educaiei prin prisma raportului dintre
obiectivele proiectate i rezultatele obinute de copii n activitile lor, pedagogii vor urmri consecinele
aciunii ntreprinse n vederea formrii personalitii copilului n ansamblu. Astfel, vor fi preconizate activiti
de evaluare care se vor realiza de ctre educatori prin strategii didactice adecvate, ncheindu-se cu aprecieri
asupra funcionrii interne a aciunii educaionale i anume evaluarea cunotinelor, a conduitelor obinute de
fiecare copil la finele fiecrui an, ct i a atitudinilor formate. E necesar s se utilizeze cele trei tipuri de
evaluare: iniial, curent (formativ) i final (sumativ). Aceste tipuri de evaluare trebuie promovate pe
parcursul anului, deoarece fiecare dintre ele are scopul i rolul su. Evaluarea iniial se va face n lunile
septembrie, octombrie pentru a evidenia nivelul de dezvoltare iniial a copiilor. n procesul educaional o
atenie deosebit se va acorda evalurii formative. Ea se va realiza n funcie de obiectivele-cadru i cele de
referin, prevzute de Curriculum. nregistrarea progresului copilului se va raporta la performanele lui
anterioare de atingere a obiectivelor-cadru i de referin i nu la performanele obinute de ali copii sau de
grup. Educatorii vor efectua evaluarea ntr-o atmosfer constructiv i binevoitoare, fr a-i stresa pe copii.
Realizarea evalurii va fi supus urmtoarelor cerine: Evaluarea se va promova pe un fond afectiv pozitiv,
fr a provoca copilului emoii negative, consolidndu-se ncrederea n sine i dorina de a persevera. Obiectul
evalurii va fi conduita copilului, aciunile, produsele activitii sale ntr-o situaie concret, copilul ca
personalitate fiind tratat permanent cu respect i dragoste. Copiii se vor implica n procesul de evaluare, fiind

ncurajai s-i analizeze i s-i aprecieze propriile performane. Comparaiile se vor referi la rezultatele
precedente i cele actuale ale copilului, i nu la diferenele dintre copii. Educatorul va observa i va ncuraja
succesele fiecrui copil, fr a trece pe cineva cu vederea. Educatorii snt liberi n alegerea metodelor i
modalitilor de evaluare i apreciere. Important este ca evaluarea s aib pentru cadrele didactice un rol
proiectiv, iar pentru copii o funcie constructiv, de ncurajare i s nu constituie un factor de inhibiie, refuz
sau blocaj
Observaia curent are un caracter permanent i permite educatorilor s-i culeag informaii despre progresul
fiecrui copil n parte, dar i al ntregului grup de copii. Cu ajutorul observaiei educatorul poate urmri
sistematic comportamentul copilului pe tot parcursul zilei, de la venirea n instituie pn la plecare: n
momentele de nceput al zilei, n timpul activitilor frontale, de grup sau individuale, al jocurilor spontane sau
organizate, la mas, n momentele de tranziie de la o activitate la alta, la baie, la finalul programului.
Educatorul trebuie s urmreasc progresul copilului sub toate aspectele dezvoltrii sale: cognitiv,
socioemoional, motric: cunotine, deprinderi, abiliti; atenie, memorie, gndire, limbaj; interese,
aptitudini, motivaie; relaiile cu copiii de aceeai vrst, cu copiii de alt vrst, cu adulii; dezvoltare
motric. Chestionarea oral se efectueaz n form de conversaie, joc. Ea permite educatorilor s verifice cum
au nsuit copiii anumite cunotine despre un anume fenomen, obiect, calitatea lui; despre deprinderile care sau format; capacitatea de a opera cu reprezentrile formate i informaia nsuit; priceperea de a le aplica i
transpune n jocuri i alte activiti. Chestionarea oral este o metod reuit pentru studierea individualitii
copilului precolar i a nivelului obinut n dezvoltarea sa. Probele practice (prin jocuri, exerciii) permit
verificarea aplicrii cunotinelor acumulate. Prin intermediul acestei metode se pot verifica cunotinele i
competenele precolarilor n dezvoltarea vorbirii, matematic, tiinele naturii, desen, literatur, muzic,
educaie fizic i alte domenii de cunoatere. Testarea. Aceast metod de evaluare are structur i caracteristici
specifice. Testul ofer posibiliti de msurare mai exact a performanelor obinute de copii; are nsuiri de
investigaie experimental, permite s se verifice mai precis nivelurile obinute; conine un grad sporit de
obiectivitate n apreciere. Se va evita cu desvrire crearea unei atmosfere tensionate la aplicarea testului. El
trebuie s se desfoare ntr-o atmosfer destins de joc. Portofoliul este o metod ce const n colectarea
intenionat i sistematic a produselor activitii copilului, preciznde-se pe produse data realizrii lor, cu
comentariile educatorului referitor la succesele acestuia vizavi de obiectivele educaionale i la reflectarea
progresului copilului n documentele colectate. Metoda portofoliului permite s obinem indicatori clari
(ilustrate, documente) ai dezvoltrii copilului ntr-un interval de timp, gradul implicrii copilului n activitate i
particularitile dezvoltrii lui individuale. Portofoliul reprezint un instrument util de cunoatere a copilului i
pentru prini, care pot observa studiindu-l evoluia copilului de-a lungul anilor de educaie timpurie i
aprecierile educatorului n raport cu aceasta. Aprecierea rezultatelor obinute de copii se efectueaz, de obicei,
n instituiile precolare prin calificative de tipul: foarte bine, bine, suficient, nu este de ajuns etc.
Educatoarea mai poate aprecia prin cuvintele m-ai bucurat mult sau snt sigur c data viitoare vei reui mai
bine, snt mndr de lucrarea ta ori trebuie s mai lucrezi un pic i va fi foarte bine etc. Utilizarea corect a
acestor calificative contribuie la cultivarea motivaiei copiilor fa de nvtur i ofer unele repere de
autoapreciere, autoevaluare. Evaluarea va fi realizat i n form de jocuri didactice, mobile, exerciii practice,
activiti colective n sala de grup, la plimbare, n excursii. Nu vor fi utilizate aprecieri ale copiilor ntre ei, ci
ncurajri ale copiilor ntre ei. De asemenea, prinilor li se va explica necesitatea ca aprecierile propriilor copii
s se raporteze ntotdeauna la etapele anterioare de realizare de ctre acetia a unor activiti, sarcini i nu la
performanele altor copii. Criteriul principal al succesului copilului n dezvoltarea sa va fi diferena dintre
rezultatele ultimei i penultimei evaluri.
37. Condiiile pedagogice privind organizare educaiei fizice a precolarilor n instituiile prcolar
Cartea galben Pascari pag 78

38. Educare copiilor de vrst precolar mare pentru modul sntos de via.
Obiective-cadru:
Formarea reprezentrilor elementare despre comportamentul sntos;
Formarea deprinderilor de igien individual i colectiv;
Dezvoltarea atitudinii pozitive fa de aplicarea regulilor igienico-sanitare;
Cunoaterea i respectarea regulilor de protecie a vieii proprii i a altora.

39. Rolul jocurilor didactice n dezvoltarea cognitiv a copiilor precolari

Jocul este un important instrument educaional ce contribuie la mbunatairea abilitalor cognitive si la
contientizarea procesului cognitiv,n acelai timp ajutnd copilul s fac fa mai bine situaiilor emoionale si
sociale.Experiena ludic este plcut,captivant i emotionant- aprinznd astfel motivaia i entuziasmul
copiilor i servind ca fundaie solid a procesului de nvaare profund.
Cartea Cojocari pag178

40. Forme de organizare a educaiei fizice n instituia precolar

Pentru organizarea activitilor de educaie fizic i sport extracolare n nvmntul general se utilizeaz
urmtoarele forme: a) n nvmntul precolar:
- gimnastica de diminea, organizat zilnic;
- momentul de nviorare n cadrul altor activiti desfurate de educatori;
- ntreceri sportive si jocuri de micare n grupe, organizate sptmnal, activiti turistice, minimum una pe
semestru;
- activiti culturale-sportive tradiionale, caracteristice instituiei.
41. Strategii de realizare a procesului de ed.fizic n inst.precolar

Cartea galben Pascari pag 79/

42. Noiuni generale de limba , limbaj, vorbire , comunicare

Limb si vorbire
Limba nu este acelai lucru cu vorbirea. Limba este un tezaur de semne care poate fi utilizat doar cu ajutorul
vorbirii. Vorbirea este cea care pune n funciune codul i conduce la producerea mesajului. Limba este
pasivitate pur, iar stpnirea ei este legat de facultile receptive ale intelectului, cu precdere memoria, n
vreme ce orice activitate legat de limbaj ine de vorbire. Schemei, adic formei limbii i corespunde, n vorbire,
uzajul, adica ansamblul obieceiurilor lingvistice ale unei societi date. Limba se definete cu ajutorul axei
paradigmatice (relatii de tipul sausau, n vreme ce vorbirea apeleaza la axa sintagmatic, adic la relatii de
tipul i..i. Cunoasterea limbii tine de competenta subiectilor vorbitori, in vreme ce producerea si interpretarea
enunturilor in procesul vorbirii tine de performanta. Este interesant de remarcat faptul ca o mare parte din
performantele noastre ca vorbitori, cum ar fi intuirea efectelor pe care o fraza le poate produce in context sau
posibilitatea reducerii ei datorita situatiei de discurs, nu tin de competenta lingvistica, ci de cunostintele noastre
despre lume si cei din jurul nostru si modul in care gestionam relatiile interumane
Comunicarea reprezint schimbul de mesaje ntre cel puin dou persoane, din care una emite (exprim) o
informaie i cealalt o recepioneaz (nelege), cu condiia ca partenerii s cunoasc codul (s cunoasc
aceeai limb). Instrumentul comunicrii este limba. Limbajul corpului (mesaje transmise prin tonalitatea vocii,
expresia feei, poziia corpului, gesturi, etc) reprezint, de asemenea, o parte important a comunicrii. O bun

comunicare presupune combinarea armonioas a limbajului verbal (mesaje transmise oral, scris i citit) cu cel
nonverbal (exprimat prin semne, gesturi, desene).
Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri dintre care, cel logic (cel al cuvintelor), reprezint doar 7% din
totalul actului de comunicare, 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, vitez de rostire) i 55% la
nivel nonverbal (expresia facial, poziia, micarea etc).

43. Metodologia dezvoltrii vorbirii cursive(coerente) n instituia precolar

O sarcin ce se rezolv la activitile de dezvoltarea vorbirii, este formarea vorbirii cursive(coerente), ce
include in sine pe de o parte, formarea vorbirii expressive, iar pe de alt parete a vorbirii monologate si
dialogite, adica a priceperii de a sustine un dialog, de a descrie , a repovesti, a compune o povestire, o poveste p
ghicitoare, o poezioar.
Incepnd cu grupele mici, prin intermediul diferitelor procedee de joc la copii se formeaz priceperea de a
sustine un dialog, tot aici incepe si lucrul de formare a limbajului coherent, a celor mai elementare priceperi de
vorbire expresiv si monologat i deprindem pe copii sa recite poezioare hazlii, sa descrie unele obiecte,
jucarii, tablouri, sa povesteasc cu cine s-au jucat, cu cine triesc acasa, ce au facut la gradinit, ce au vazut in
timpul plimbarii. n grupa medie copiilor li se propune sa alctuiasca o povestioara dupa modelul dat de
educator sau dup un model literar, sa repovesteasca un text de volum mic, concis, expresiv, utiliznd expresii,
propozitii din text. Tot in grupele medie e necesar de a-I invta pe copii sa simt structura textului, dec a-I face
sa inteleaga ca fiecare text are inceput, continut, sfirsit. Se va acorda o atentie deosebita formrii priceperilor
de a compune de sine statator un text dup tem si indrumrile date de educator, dupa tema cu utilizarea
cuvintelor de reper, propuse de educator. Li se recomanda sa se propuna copiilor si exercitii ce prevad

dezvoltarea imaginatiei creatoare, compunerea unui text, tinind cont de specificul specie literare- povestire,
poveste.poezioara ghicitoare.Aceste priceperi pot si trebue sa fie formate prin intermediuljocurilor didactice de
tipul ,, Saculetul fermecat,, ,,La magazine,, ,,Ghici ce sa schimbat,,,,Cine va alcatui o povestire mai frumoasa,,
Se va urmari scopul de imbagtire a vocabularului cu substantive, adjective, verbe, atverbe, pronume,
numerale,.. vor propune copiilor exercitii de formare a pronuntiei corecte a sunetelor, de formare a vorbirii
coerente. Dezvoltarea cursive a copiilor va avea loc atit in timpul comunicarii pe marginea desenelor,
tablourilor, cit si in procesul indeplinirii insarcinarilor, exercitiilor special. Cu acest scop copiilor li se va
propune sa asculte texte artistice, sa-si aminteasca continutul fragmentului ilustrat, sa-l reproduca, sa-si
aminteasca sis a recite poezii cunoscute, sa dezlege ghicitori. Astfel se va face legarura dintre dezvoltarea
vorbirii si literature artistica.

44. Metode interactive privind dezvoltarea limbajului la prescolari

Metodele interactive de grup sunt modaliti moderne de stimulare a nvrii expereniale, de exersare a
capacitilor de analiz, de dezvoltare a creativitii copiilor. Specific acestor metode este faptul c ele
promoveaz interaciunea dintre precolari, schimbul de idei, de cunotine, asigurnd un demers interactiv al
actului de predare-nvare-evaluare. Prin folosirea acestor metode, precolarii depun un efort intelectual, de
exersare a proceselor psihice, de abordare a altor demersuri interdisciplinare prin studiul mediului concret i
prin corelaiile elaborate interactiv, n care i asum responsabiliti, formuleaz i verific soluii.
De asemenea, aceste metode activeaz toi copiii i le dezvolt comunicarea, creativitatea, independena n
gndire i aciune, i ajut s ia decizii corecte i s argumenteze deciziile luate. Aceste metode presupun
respectarea particularitilor de vrst, mbinarea diferitelor forme de activitate, mbinarea muncii individuale
cu munca pe grupuri i activitatea frontal, evaluarea corect a rezultatelor obinute i reconstituirea relaiei
educatoare-copil. Metodele de nvare activ implic copiii n procesul de nvare n sensul formrii lor ca
participani activi la procesul de educare, astfel fiind ajutai s neleag lumea n care triesc i s aplice n
diferite situaii de nvare ceea ce au nvat. Aceste metode sunt folosite din ce n ce mai mult n practica
educaional alturi de cele tradiionale ori n combinaie cu acestea.
n continuare voi prezenta cteva metode moderne pe care le-am folosit n procesul instructiv educativ n
funcie de obiectivele urmrite la fiecare activitate.
Bula dubl - este o metod de predare-nvare, uor de aplicat, care grupeaz asemnrile i deosebirile dintre
dou obiecte, fenomene, idei, concepte etc.. Ea este reprezentat grafic din dou cercuri mari n care se aeaz
cte o imagine care denumete subiectul abordat. De cele dou cercuri mari se afl relaionate prin linii alte
cercuri mici situate ntre cercurile mari n care se specific asemnrile, iar n cercurile exterioare se specific
caracteristicile fiecrui termen, particularitile sau deosebirile.
Exemplu. La activitatea DLC-convorbire ,,Ce tim despre anotimpuri? n cercurile mari am asezat imagini
reprezentative despre anotimpurile toamna i iarna. Copiii au completat dou caracteristici ale anotimpului
toamna (cad frunzele, pleac psrile cltoare), dou caracteristici ale anotimpului iarna (ninge, nghea apa)
n cercurile exterioare i dou asemnri (anotimp, 3 luni) n cercurile mici din mijloc. O alt activitate la care
am folosit metoda Bula dubl a fost o activitate DLC-joc didactic ,,n curnd voi f colar,,. n acest joc n cele
dou cercuri mari am aezat imagini cu precolari i colari, iar copiii au completat cercurile mici din mijloc cu
asemnrile existente ntre precolari i colari (sunt copii, se hrnesc i cresc), iar n cercurile exterioare au
completat cu caracteristicile acestora (precolarii se joac, merg la grdini, colarii merg la coal, nva).

Schimb perechea este o alt metod interactiv pe care am folosit-o n activitile cu precolarii. Aceast
metod are ca obiectiv stimularea comunicrii i rezolvarea de probleme prin lucru n pereche. Metoda
,,Schimb perechea,, am folosit-o n activiti de observare, activiti de convorbire, activiti practice, etc.
Exemplu. La activitatea de observare cu tema ,,Fructe de toamn , am urmrit ca prin lucru n pereche, copiii
s descopere ct mai multe caracteristici ale fructelor care se coc n anotimpul toamna. Am organizat copiii n
dou cercuri concentrice dup ecusoanele pe care le aveau n piept, n interior copiii cu frunze galbene, n
exterior copiii cu frunze verzi. La ndemnul educatoarei, copiii au luat din co un fruct la alegere pe care l-au
observat, l-au analizat pentru a spune totul despre el. Perechea a analizat fructul timp de 3-5 minute. La
comanda educatoarei ,,Schimb perechea copiii din interior s-au deplasat i au format o nou pereche. Copiii
din cercul exterior au fcut o sintez a observaiilor anterioare i au continuat analiza cu noua pereche pentru
descoperirea caracteristicilor fructului prin ci mai muli analizatori. Perechile s-au schimbat atunci cnd s-au
epuizat toate ideile copiilor i cnd fiecare copil a fcut pereche cu toi membrii grupei.
Brainstormingul, n traducere direct ,,furtun n creier, sau ,,asalt de idei,, este o metod pe care am folosit-o
pentru a ajuta copiii s emit ct mai multe idei pentru soluionarea unor probleme, fr a critica soluiile gsite.
Aceast metod am utilizat-o frecvent n activitile de dezvoltare a limbajului pentru a da fru liber imaginaiei
copiilor i a le dezvolta capacitile creatoare. Cu rezultate bune am folosit brainstormingul n cadrul
povestirilor create dup un tablou, sau un ir de ilustraii, n lecturile dup imagini, convorbiri i jocuri
didactice.
Exemplu. n activitatea DLC-convorbire cu tema ,,De ce mi place anotimpul vara? la nceputul activitii
copiii au stabilit mpreun caracteristicile anotimpului vara pornind de la ntrebarea ,,Ce tii despre anotimpul
vara?. Fiecare copil a rspuns printr-un enun scurt n ordinea stabilit fr a repeta ideile colegilor. Ideile
emise sunt direct proporionale cu numrul membrilor grupului. Dup enunarea ideilor, copiii au fost rugai s
reflecteze asupra lor i s se pronune care sunt cele mai aproape de adevr.
Au fost subliniate ideile care se ncadrau n sarcina didactic i care conturau ideea final. Aceste caracteristici
sunt mprite n 3 categorii:
Caracteristici care in de evoluia naturii;
Caracteristici care in de relaia omului cu mediul n anotimpul vara;
Caracteristici care nu se ncadreaz n nici o categorie i care vor fi eliminate.
Explozia stelar este o alt metod pe care am folosit-o n procesul instructiv educativ. Este o metod de
stimulare a creativitii i o modalitate de relaxare a copiilor. Ea se bazeaz pe formularea de ntrebri pentru
rezolvarea de probleme. Am folosit aceast metod cu bune rezultate n activitile de lecturi dup imagini,
convorbiri, memorizri, povestiri. Ca material didactic am folosit o stea mare, cinci stele mici de culoare
galben, cinci sgei roii i jetoane. Pe stelua mare am aezat o imagine legat de tema abordat, iar pe cele
cinci stelue mici am scris cte o ntrebare de tipul CE ?, CINE ?, UNDE? , DE CE ?, CND ?.
Prin folosirea acestei metode, am urmrit dezvoltarea potenialului creativ al precolarilor, familiarizarea lor cu
strategia elaborrii de ntrebri de tipul prezentat mai sus, exersarea capacitii acestora de a alctui propoziii
interogative pe baza coninutului unor imagini i nu n ultimul rnd rezolvarea problemelor prin gsirea
rspunsurilor la ntrebrile adresate.
Diagrama Venn este o metod interactiv, de fixare, consolidare i evaluare a cunotinelor. Aceast metod are
o larg aplicabilitate i am folosit-o cu succes n activitile de observare, povestiri, convorbiri, jocuri didactice,
etc.. Diagrama Venn este format din 2 cercuri care se suprapun parial. n spaiul care intersecteaz cele dou
cercuri am aezat, desenate sau scrise, asemnrile dintre dou obiecte, idei, concepte, iar n cele dou cercuri
am aezat aspectele specifice ale acestora. Pentru fixarea i evaluarea cunotinelor copiilor, am folosit aceasta
metod n activitile de povestire, observare, convorbire, etc.
Exemplu. n activitatea DLC-convorbire ,,Totul despre psri, precolarii au realizat o diagram n care au
evideniat asemnrile i deosebirile existente ntre psrile de curte i psrile slbtice. De asemenea, am
folosit aceast metod n jocul didactic ,,n lumea povetilor cu scopul de a verifica cunotinele copiilor
privind povetile nvate. n cadrul acestui joc, copiii au realizat o diagram Venn n care au aezat n cele dou
cercuri personajele specifice fecrei poveti, iar n arealul n care se suprapun cele dou cercuri au aezat
personajele comune .

Din multitudinea de metode interactive, am prezentat pe scurt doar cteva pe care le-am aplicat la grup,
metode prin care noul si cutarea de idei confer activitii un mister didactic n care copilul e participant
activ la propria formare.
Pe lng metodele interactive prezentate mai sus, cu rezultate bune am mai folosit i alte metode cum sunt:
metoda cubului, turul galeriei, ciorchinele, tehnica blazonului, plriuele gnditoare, studiu de caz etc..

45. Metodologia organizarii activitatilor de povestire o operelor literare

Lectura si povestirea operelor literare artistice
Familiarizarea prescolarilor cu textile literare in proza la aceste activitati cere aplicarea urmatoarelor procedee
metodice: povestirea, repovestirea aproape de text, convorbirea. Mentionind asemanarea activitatilor de citire si
de povestire artistica e necesar sa subliniem ca felul de redare a textelor difera: la cele de lectura artistica
educatorul citeste textul literar din carte, iar la cele de povestire il povesteste.
In grupele mici textele literare se povrstesc, iar in grupele mari forma principal va fi citirea
Obectivele principale sint. A-I face pe copii sa asculte atent, sa simta farmrcul cuvintului artistic, sa-si
imbogateasca vocabularul, sa inteleaga continutul de idei al textului, sa-l retina in memorie sis a-l analizeze, sa-l
pota reproduce dupa intrebari, prin repovestire, inscenare si in cadrul activitatii teatralizate.
Realizarea acestor obiective depinde de felul cum s-a pregatit educatorul pentru prezentarea continutului
textului, de , de aceia el trebue sa-I pregateasca pe copii pentru perceperea textului, sa aleaga metode si
procedee eficiente de organizare a activitatii sa utilizeze in cadrul ei material intuitive, sa explice correct
cuvintele noi si imaginiile poetice din text, sa pregateasca intrebari pentru conversatia la text, sa se gindeasca
prin ce procedee metodice va cosolida cunostintele copiilor in domeniul literaturii.
Structura activitatii de povestire a operei literare:,,Cine sint parintii tai?,,

1.Lectura povestirii de catrea educator

2. Explicarea cuvintelor noi in text
3. Conversatia in legatura cu continutul textului
- ce v-ati imaginat? Unde au avut loc?unde lucre? ce profesie avea?ce visa sa devina..?
4.Contemplarea tabloului si a ilustratiilor care reprezinta diferite profesii. Descrierea lor
5. Alcatuirea de catre copii a povestirii.Jocuri ,,Ghici profesia data,, dupa continutul povestirii

46. Scopul si obectivele de formare a premizelor citirii si scierii la virsta prescolara

Obective cadru:
Formarea dorinei copiilor s citeasc i s scrie, a necesitii de a asculta texte citite i a crea singuri;
Dezvoltarea abilitii de difereniere a sunetelor, de analiz fonematic elementar;
Familiarizarea cu literele alfabetului, formarea elementelor de lectur a imaginilor, a unor cuvinte, propoziii
scurte;
Formarea abilitilor de scriere a pregrafismelor.
Necesitatea de a nva s citeasc i s scrie, nceputul, tempoul i durata acestui proces este diferit la diferii
copii (precum este diferit i memoria auditiv i cea vizual). De aceea deprinderile acestea se formeaz
individual. Copiii vor trece prin etapa aceasta cu att mai uor cu ct mai sistematic, mai calificat li se va acorda
susinere, cu ct mai bogat va fi vocabularul folosit de educatoare i de cei apropiai; cu ct mai dezvoltat le
este expresivitatea (grafic, muzical), cu att mai bogat este experiena copiilor. Cititul i scrisul snt
interdependente i se bazeaz pe deprinderi de comunicare prin vorbire, audiere, cntare, desen; de aceea nu
trebuie s se acorde atenie doar unui domeniu copiii trebuie s fie ncurajai s vorbeasc, s deseneze, s
cnte, inclusiv la instrumente muzicale, s scrie. Copiii de grdini trebuie s tie despre carte c ea are nceput

i sfrit, c cititul furnizeaz informaie, c ncepem s citim sus n partea stng a paginii; c citim de la stnga
la dreapta, de sus n jos; c intervalele ntre cuvinte i propoziii snt importante; c ilustraiile clarific i
completeaz textul. Copiii trebuie s tie despre scris c exist diverse semne, nu doar litere (cifre, note
muzicale); c literele pot fi mari i mici; c scrisul poate fi divers (de mna, de tipar, trafaret, scrisul orbilor
(Brail); cuvintele snt alctuite din litere, c literele n diferite limbi snt diferite; c ceea ce adulii citesc este
text scris.

48 CLASIFICAREA JOCURILOR
Clasificarea jocurilor a constituit si constituie in continuare o preocupare pentru multi specialisti, cu toate
acestea, nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptata, date fiind perspectiva din care au fost investigate si
criteriile diferite care au stat la baza diferentierii jocurilor. S-a operat, astfel, cu criterii multiple de clasificare,
cum ar fi: continutul, forma, sarcina urmarita cu prioritate, materialele folosite, s.a.
In lucrarea "Probleme ale adaptarii scolare - ghid pentru perfectionarea activitatii educatoarelor si
invatatorilor", Editura All, Bucuresti 1999, autoarea, Elvira Cretu realizeaza urmatoarea clasificare a jocurilor:

jocuri in care sunt solicitate functiile psihofiziologice (senzoriale, motorii, intelectuale);

jocuri tehnice (productive) care solicita fondul de reprezentari, memoria, motricitatea si care
dezvaluie medii de viata (agricole, industriale, mestesugaresti, scoala);

jocuri care exerseaza relatiile sociale (de familie, de grup scolar);

jocuri artistice (desen, muzica, arte plastice, s.a.)

J. Piaget abordeaza evolutia jocului la copil si realizeaza o interesanta clasificare a jocurilor,

concludenta pentru buna intelegere a functiilor sale:

jocul exercitiu - forma cea mai elementara a jocului, prezenta in etapa inteligentei senzorio-motorii
si consta in repetarea unei activitati insusite anterior pe alte cai pentru placerea activitatii;


jocul simbolic (de imaginatie) indeplineste in cea mai mare masura functia de adaptare. Permite
asimilarea realului la "eu-l" copilului fara constrangeri si sanctiuni, asigura retrairea unor realitati transformate
dupa propriile trebuinte;

jocul cu reguli apare in stadiul gandirii preoperatorii (2-7 ani). Are un rol deosebit in socializarea
copilului, deoarece realizeaza intelegerea reciproca prin intermediul cuvantului si disciplinei;

jocul de constructie care se dezvolta pe baza jocului simbolic dupa varsta de 5-6 ani. Jocurile de
constructie apar ca jocuri integrate in simbolismul ludic pentru ca mai tarziu sa devina autentice adaptari,
rezolvari de probleme, creatii inteligente
Clasificare a jocurilor realizeaza si A.N. Leontiev, stabilind urmatoarele tipuri:

jocurile cu rol in care prim plan apare rolul asumat de copil, care reprezinta de fapt o functie sociala
generalizata a adultului;

jocurile cu rol si subiect in care copilul isi asuma o functie sociala anume pe care o realizeaza prin
actiunile sale;

jocurile cu reguli care apar mai tarziu, in cadrul lor copilul subordoneazaunei ordini fixe si raporturi
intre participanti, includ o anumita sarcina, au un mare rol in structurarea personalitatii si in socializarea
copilului;

jocurile de tranzitie spre activitatea de invatare ("jocurile de granita"). Din aceasta categorie fac
parte: jocurile distractive, dramatizarile, jocurile sportive, jocurile didactice. Acestea pregatesc invatarea, incep
sa substituie procesul de joc cu invatarea.
Clasificare mai complexa si mai nuantata, luand in considerare mai multe criterii ce opereaza succesiv,
realizeaza autoarele lucrarii "Activitati de joc si recreativ-distractie. Manual pentru scolile normale".

Ele impart jocurile in doua mari categorii dupa schema de mai jos:

47- (49). Rolul jocurilor verbale in formarea la prescolari a premizelor citirii si scrierii
Jocurile ar putea constitui un auxiliar pretiosile ce se organizeaza cu copii
- Copilul reflecta asupra situatiei , singur poate propune diverse varietati posibile de rezolvare.
- Copilul are deplina libertate in alegerea jocului
- Greselile comise sint corectate de el insusi
- Activitatea constienta de cautare, de descoperire a solutiilor este esentiala in desfsurarea jocurilor si nu
numai
Dar realizarea acestora depinde si de activitatea adultilor in relatiile cu micutii, de unde
- Cadrul didactic nu are rol de a ,,preda,, cunostintele, de a prezenta de-a gata solutii, ci de a forma
capacitate, de a-I stimula pe copii in descoperire
- Adultul trebuie sa stimuleze initiative.
Jocurile se pot organiza pe planfrontal, pe echipe, si individual. Organizarea jocurilor permite sa se formeze
spiritual de echipa, de responsabilitate. Educatorul are doar rol de organizator, de indrumator.
- Jocul trebuie sa aduca bucurie, placer, satisfactie.
Toate acestea conving la formarea comportamentului verbal, a aptitudiniilor communicative, la utilizarea
corecta a elementelor limbajului, la evolutia si formarea personalitatii
.CE E BINE, CE E RU ?
Sarcina didactic: gsirea greelilor n pronunarea unor cuvinte i enenarea lor n forma corect.
Regulile jocului: copiii aplaud atunci cnd Achiu (sau alt personaj) pronun corect cuvintele i l
corecteaz atunci cnd acesta greete.
Se pronun un cuvnt greit, iar cel care a primit mingea, rspunde pronunnd cuvntul corect.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii stau pe scunele n semicerc. Jocul poate ncepe cu prezentarea lui Achiu sau a unui alt personaj de la
teatrul de ppui. Aciunea de corectare a greelilor va fi motivat prin necesitatea de a-l nva pe Achiu s
pronune cuvintele corect.
n desfurarea jocului educatoarea va acorda atenie la nceput alegerii unor cuvinte mai cunoscute de copii,
apoi altele cu un grad de dificultate mai mare n pronunare. Se vor face greeli de omisiune a unor sunete:
pne-pine
cheion-creion
ahr-zahr
gaben-galben
macaoane-macaroane
abastru-albastru

de nlocuiri de sunete:
mal-mam
pal-par
cat-cas
coln-corn
cascaval-cacaval
la-ra
n cursul jocului se poate complica pe trei ci:
1
prin gsirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare n pronunare: portocal,
portocaliu, zarzavat, ptrunjel, castravete etc.
2
prin prezentarea unor propoziii cu dezacorduri sau cu alte greeli de ordin gramatical.
3
prin prezentarea unor propoziii simple formate din mai multe cuvinte pronunate greit.
Se va exersa distingerea dup auz a articulaiilor greite i corecte i cu alte ocazii. Avnd n vedere c
stigmatismul interdentar reprezint cea mai frecvent articulare uncorect a consoanelor (s-z, -j, ce, ci, je, ji, )
educatoarea va pronuna cuvinte care ncep cu unul din sunetele amintite n mod corect sau incorect.
.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ?
Sarcina didactic: alegerea imaginilor corespunztoare unor cuvinte care ncep cu sunetul dat i pronunarea
corect a cuvintelor.

Regulile jocului: la semnalul dat, echipele selecteaz din imaginile obiectelor primite pe acelea a cror
denumire ncepe cu sunetul dat. Ctig echipa care n timupl acordat selecteaz corect cele mai multe imagini.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Fiecare echip format din 5-6 copii primete un coule cu 20-25 jetoane reprezentnd diferite obiecte
cunoscute. Educatoarea va pronuna un sunet de preferin din sunetele mai dificil de pronunat: c, g, r, s, , , j,
v, i va cere copiilor s aleag acele imagini care corespund cuvintelor ce ncep cu sunetul respectiv, de pild s:
sanie, sac, sap, saco, solni, scafandru, scaun, scar etc. sau pentr g: gsc, guler, gutuie, grebl, grdin,
gru; pentru : arpe, ooni, osete, or, apc, oarece, oprl etc.
Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. Pe rnd fiecare copil din echip va fi solicitat s
denumeasc o imagine din cele alese de echipa din care face parte. Se noteaz pe echipe numrul rspunsurilor
corecte sau al jetoanelor corect alese. n ncheierea jocului se stabilete echipa ctigtoare totaliznd punctele
obinute de fiecare echip.
.JOCUL SILABELOR
Sarcina didactic: s completeze silaba dat cu alte silabe pentru a obine un cuvnt. S alctuiasc propoziii
cu cuvntul dat i s despart apoi toate cuvintele n silabe, menionnd numrul silabelor din fiecare cuvnt
spus.
Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronuna silaba enunat de educatoare i o va
completa construind un cuvnt. Copiii vor cuta alte cuvinte care s aib n cuprinsul lor aceeai silab i se vor
anuna s le spun.
Material didactic: ilustraii care s sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele mai frecvent ntlnite n
vorbire, de exemplu:
a cas, cad, can
mas, mazre, macara
tav, taburet, taxi
mgar, mlai, mnu, mtur
lad, lam, lact
b cuvinte care conin dou-trei consoane consecutive:
capr, castan, castel, carte, castravete
creion, cret, crap, parc, porc, patru , scrisoare, stropitoare.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii vor sta pe scunele n cerc, lsnd doar un loc pentru educatoare. Educatoarea organizeazn
introducere cteva exerciii de analiz a structurii unor cuvinte cunoscute, pentru a familiariza copii cu noiunea
de silab. Dup ce educatoarea va da exemple, copiii pot asocia pronunarea silabelor cu bti ritmice din
palme, cu palmele bine ntinse oblic, n fa, pentru ca pauzele necesare s fie ct mai bine maracte, va ncepe
jocul. Ea pronun o silab din cele mai frecvent ntlnite n structura cuvintelor: ma, na, la, pa, da, ca etc. i
las timp copiilor. Ea se deplaseaz prin spatele copiilor i atinge pe rnd copiii cu bagheta punndu-i n situaia
de a completa silaba spus pentru a forma un cuvnt. Nu va limita copiii n ceea ce privete numrul sau
structura silabelor. Va putea accepta i cuvinta care au silaba n interiorul cuvntului.
n amplificarea jocului, se poate introduce cerina de a se formula propoziii cu cuvinte gsite.
Pentru nviorarea jocului se poate utiliza ntrecerea ntre copii.
.RSPUNDE REPEDE I BINE
Sarcina didactic: gsirea antonimelor unor cuvinte, formularea unor propoziii cu acestea.
Regulile jocului: fiecare echip are dreptul s spun, pe rnd, 2-3 cuvinte la care cealalt echip trebuie s-i
gseasc antonimul. Echipele n-au voie s repete un cuvnt care s-a mai spus. Fiecare echip trebuie s respecte
timpul dat pentru consultare: la sunetul clopoelului s pun ntrebarea sau s dea rspunsul. Echipa care nu se
ncadreaz n timp sau nu rspunde corect pierde un punct sau un stegule din cele ce i-au fost repartizate la
nceput.
Ctig echipa care cele mai multe din steguleele primite.

Material didactic: un clopoel sau un alt instrument cu care se poate da un semnal auditiv, stegulee (cte 20 de
fiecare echip) aezate ntr-un vas sau pe un suport.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
La nceputul jocului copiii vor fi mprii n dou echipe, cu un numr egal de membri. Alegerea unui
conductor nu este o cerin obligatorie ci rmne la latitudinea educatoarei, n funcie de nivelul dezvoltrii
copiilor.
Se va insista pe baza unui exemplu sau dou asupra nsuirii tehnicii de a adresa o ntrebare de ctre un grup
prin reprezentantul su i a tehnicii de a se consulta n formularea ntrebrii i n alegerea reprezentantului. Se
va urmri respectarea regulii de a nu enuna de mai multe ori acelai cuvnt i nici ca aceeai copii s fie mereu
reprezentanii echipei (la ntrebri i rspunsuri). Se va stimula spiritul de creativitate a copiilor n gsirea unor
antonime ct mai variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni, asperitate, intensitate, rapiditate, duritate,
temperatur, grutate, culori, ajungnd pn la nsuiri morale: harnic-lene, bun-ru, corect-incorect, asculttorneasculttor, vesel-trist, curajos-fricos.
Unul din copii sau educatoarea va avea grij ca la fiecare greeal s ndeprteze un stegule din colecia echipei
respective. Educatoarea va participa alternativ la o echip sau la alta n prima parte a jocului pentru a-i organiza
n consultarea reciproc i la alegerea reprezentantului. n partea a doua a jocului va acorda independen ct
mai mare copiilor n rezolvarea sarcinilor jocului.
n ncheiere, se va stabili echipa ctigtoare, care va avea latitudinea s ofere echipei nectigtoare un dar de
consolare.
GSETE CUVINTELE POTRIVITE
Sarcina didactic: completarea propoziiei enunate de conductorul jocului cu cuvntul corespunztor,
formularea unor propoziii n care s se includ n mod logic un cuvnt dat.
Regulile jocului: copilul atins pe umr cu bagheta, completeaz cuvntul care lipsete din propoziie, relund
apoi ntreaga propoziie cu un cuvnt dat. Grupa de copii aprob prin aplauze rspunsurile corecte.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii vor fi aezai pe scunele dispuse n semicerc.
n funcie de nivelul grupei, educatoarea va formula propoziii eliptice ncepnd cu cele crora copilul trebuie s
le adauge fie complementul, fie predicatul, fie atributul, fie subiectul.
Astfel se pot utiliza propoziii de tipul:
- Merele se culeg din....
- Toamna, copiii merg la ....
- Cireele....
- Primvara, pomii....
n genere, copiii pot fi solicitai s gseasc mai multe cuvinte potrivite pentru aceeai propoziie.
n partea a doua a jocului pot s fie antrenai copiii n calitatea de conductori ai jocului. De asemenea, se
modific sarcina didactic. Conductorul jocului spune un cuvnt, iar copiii trebuie s construiasc o propoziie
cu sens n care s fie inclus cuvntul respectiv.
CUM ESTE ?
Sarcina didactic: gsirea rspunsului corect.
Regulile jocului: alegerea i descrierea imaginii de pe cartona de ctre copil se va face la indicaia
conductorului jocului. Cel care are cartonaul ce exprim inversul se va anuna foarte repede i va rspunde.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii vor primi attea cartonae cte rspunsuri li se vor cere.
n cursul jocului de conductor va fi interpretat la nceput de educatoare , iar dup nsuirea lor de ctre copii.
Conductorul face un semn ca la jocul tcerii prin micarea degetului arttor. Copilul indicat vine la masa
educatoarei i alege un cartona, denumete succint elementul cu caracteristica lui un co gol. Copilul care

are imaginea coului plin o aduce la mas i spune o propoziie n care cuprinde elementul redat cu
caracteristica lui: Coul plin este greu sau Mama aduce acas un co plin cu fructe.
n partea a doua a jocului, educatoarea mparte copiilor jucrii avnd caracteristici diferite: o ppu mare, o
ppu mic, un tren lung, un tren scurt, o mas rotund, o mas ptra
.CUM CIRCULM?
Sarcina didactic: traversarea numai prin locurile marcate sau cu circulaie dirijat; exprimarea corect a
motivului: gsirea indicatoarelor cerute i aezarea lor acolo unde se potrivesc.
Regulile jocului: traversarea strzilor numai la semnalul dat de educatoare i numai acolo unde ntlnesc
indicatoarele: trecere pietoni (zebre i semafor). Pe strzile fr indicatoare, copiii trebuie s treverseze
asigurndu-se nti din stnga pn la jumtatea oselei dac nu vin maini, apoi din dreapta.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Jocul se va desfura n curtea grdiniei sub form de ntrecere ntre dou echipe. Un copil din fiecare echip
va fi nsoitorul grupului. Educatoarea va avea rolul poliistului care va schimba mereu culorile semaforului
pentru a-i face ateni pe copii la trecere. n partea a doua a activitii copiii vor veni i vor alege indicatoarele
dup cum le spune educatoarea, le aeaz pe osele - s circule numai la culoarea verde a semaforului.
n mediul rural, copiii vor fi deprini s circule numai pe partea stng pentru observarea vehiculelor care vin
din fa.
.GHICETE LA CE M-AM GNDIT ?
Sarcina didactic: alctuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor sugestiilor date de un grup de copii.
Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau unelte.
Ghicitoarea trebuie s se refere la prile componente, forma i materialul din care sunt fcute obiectele sau
uneltele.
Copilul sau copiii care trebuie s ghiceasc vor sta n afara clasei n timpul ct se alctuiete ghicitoarea i vor
reveni numai la chemarea educatoarei. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. Dac cei ntrebai nu
reuesc s ghiceasc au voie s pun grupei ntrebarea: La ce folosete.
Material didactic: imagini reprezentnd obiectele despre care ar urma s se alctuiasc ghicitoarea ca: grebl,
cazma, stropitoare, centimetru, foarfece, main de cusut, degetar, ac cu a, calapod, ciocan, ferstru, rindea
etc. Ele se vor folosi numai n cazul unei grupe de copii cu greuti n elaborarea ghicitorul fr ajutorul unui
suport intuitiv.
Indicaii pentru organizarea i desfurarea jocului
Copiii vor fi aezai pe scunele n semicerc.
n prima parte a jocului educatoarea va participa mpreun cu copiii la compunerea ghicitorilor. i va stimula si spun fiecare prerile cu privire la unealta pus n discuie. Apoi va sugera copiilor s valorifice cele discutate
elabornd ghicitoarea. Totodat, se va stabili n comun care din copii va expune ghicitoarea pentru cel care a
fost izolat temporar. Dup ce se nsuete tehnica alcuirii n comun a ghicitoarei, copiii sunt mprii n 2-3
echipe i alctuiesc n mod independent ghicitori despre obiecte i unelte care n-au mai fost discutate n cursul
jocului. n aceast situaie vor fi trimii n afara clasei tot atia copii cte echipe au fost stabilite (dac sunt trei
echipe cte un copil din fiecare echip). Educatoarea va urmri toate echipele, va acorda ns ajutor numai
atunci cnd copiii nu reuesc s se descurce n grup. Va aprecia n final echipa care a creat cele mai frumoase
ghicitori i care a colaborat n cele mai bune condiii. Pentru o mai bun coordonare, fiecare echip poate s-i
aleag un conductoR

50. Tipuri si forme de organizare a activitatilor cu continut matematic

Tipurile si formele de organizare a activitatiilor cu continut matematic in gradinita sunt modalitati de
structurare a actului didactic, intr-o succesiune logica si cu semnificatii bine definite , determinate de actul
secvential al invatarii .
Structura unei activitati didactice are urmatoarele secvente :
captarea atentiei ;enuntarea scopurilor si obiectivelor urmarite ;reactualizarea cunostintelor si dirijarea
invatarii ;obtinerea performantei ;asigurarea conexiunii inverse ( feed-back ) ;
evaluarea performantelor .
Tipul de activitate poate fi considerat un model care are rolul de a incadra un numar de activitati
asemanatoare prin finalitati intr-o structura reprezentativa .
Tipurile de activitate matematica apar structurate diferit :
in functie de scop ;forma de evaluare .
Dupa scopul didactic fundamental, activitatiile matematice se prezinta astfel :
activitate matematica de dobandire de noi cunostinte ;
activitate matematica de consolidare si forme de noi priceperi si deprinderi ;
activitate matematica de sistematizare si verificare .
Dupa forma de evaluare :
activitati formative : activitati matematice de dobandire de noi cunostinse si de
consolidare caracterizate prin evaluarea continua a obiectivelor operationale ;
activitati cumulative : activitati de sistematizare si verificare la incheierea unei unitati de continu , finalizate
prin evaluare sumativa .
Eficienta activitatilor didactice depinde, in mare masura de structurile organizatorice in care acesta are
loc, deoarece exista o interactiune dinamica intre continutul activitatii si forma ei de organizare .
Forma de organizare se refera la maniera de lucru in care se realizeaza activitatea : e- ducatoare
prescolar, la modul de lucru al educatoarei cu copilul sau grupul ( colectivul de copii aflati in grupa ) .
Formele organizatorice se incadreaza in tipuri de activitati ce reprezinta clase asemanatoare de activitate
in raport cu un criteriu dat .
O clasificare in tipuri de activitate se poate raporta la :
- locul ocupat in programul zilei si la gradul de participare a copiilor .
Acest criteriu delimiteaza :
activitati comune , frontale , cu intreaga grupa de prescolari ;
activitati la alegerea copiilor , libere , creative .
. sarcina didactica dominanta
Se disting :activitati de invatare , de dobandire de noi cunostinte ;activitati de consolidare si formare de
priceperi si deprinderi ;activitati de recapitulare si sistematizare ;activitati de evaluare .
c). forme de activitate
Dupa acest criteriu, exista :exercitiu cu material didactic individual ;jocuri didactice
matematice ;jocuri logico-matematice .
In practica, nici unul din aceste tipuri nu se intalneste in forma pura pe toata durata activitatii.
I.V. Activitatii pe baza de exercitiu cu material individual
Acestea sunt forme de organizare specifice ce permit realizarea tuturor tipurilor fundamentale de
activitati matematice prin exercitii .
Specificul acestei forme de activitate este dat de urmatoarele caracteristici :include un sistem de exercitii ce
se bazeaza pe obiectivele operationale ale activitatii ;
imbina activitatea frontala cu cea diferentiata si individuala ;solicita prezenta unui model , dau nu cu
necesitate ;impune folosirea materialului individual ;exercitiile sunt structurate pe secvente
didactice ;asigura invatarea constients, activa si progresiva a continutului notional
matematic ;asigura insusirea si folosirea unui limbaj matematic corect , prin motivarea actiunii ;
foloseste ca metode explicatia, demonstratia, exercitiul ;introduce elemente de algoritmizare .

Exercitiile cu material individual solicita existenta unui material didactic variat , constand in seturi de
jetoane, cifre, material natural si sunt cerute de specificul gandirii concret-intuitive a copilului prescolar . De
aceea prin actiunea nemijlocita a prescolarului cu obiectele, se dezvolta gandirea logica a copiilor .
Daca in formarea reprezentarilor despre multimi, de exemplu, la ordonarea in sir crescator si descrescator
s-ar lucra numai cu materialul demonstrativ in fata grupei la flanelo- graf, fara materialul distributiv, rezultatele
ar fi aproape nule, deoarece copilul nu ar putea proba modul de intelegere a sarcinii .
Caracteristica acestei forme de activitate impune respectarea unor conditii pedagogice in conceperea
sub forma de exercitiu a unei activitati matematice :
sa asigure manipularea obiectelor ce simbolizeaza elementele multi- milor de catre fiecare copil ;sa asigure
gradarea efortului intelectual in cadrul aceleiasi activitati , de la o activitate la alta si de la o grupa la
alta ;asigurarea unei structuri variate de activitati prin combinare de exer - citii pentru realizarea obiectivelor
propuse ;realizarea corelatiei interdisciplinare , pentru ca aceste cunostinte ma- tematice sa dobandeasca
functionalitate ;sistemul de exercitii ales trebuie sa asigure actiunea pe materialul didactic dupa model , apoi
individual , apoi evidentierea rezultatelor actiunii ;sa se utilizeze un limbaj matematic adecvat , pe care copiii
sa-l insuseasca treptat si integral ;pregatirea din timp a mijloacelor didactice ( demonstrativ si individu- al ) .
Sistemul de exercitii utilizat in astfel de activitati ( sarcina didactica ) au la baza exercitiul ca metoda .
In cadrul activitatilor de baza de exercitiu cu material individual se folosesc si fise de
munca independenta . Diversitatea materialului didactic folosit in aceste activitati , coloritul acestuia,
frumusetea lui , contribuie la formarea legaturilor temporare la nivelul reprezentarilor mate - matice .

51. Strategii de formare a notiunilor matematice la copii prescolari

Pornind de la ideea ca matematica a devenit in zilele noastre un instrument esenial de lucru pentru totalitatea
tiinelor i domeniilor tehnice, este firesc ca, n centrul preocuprilor actuale ale colii s se situeze cultivarea
accentuat a gndirii micilor colari, prin evidenierea relaiilor matematice, prin fundamentarea tiinific a
noiunilor i conceptelor, prin introducerea progresiv, gradat, a limbajului matematic modern.
n lumea ntreag se consider c, pentru a-i dezvlui copilului nc de la nceput caracteristicile matematicii
moderne i pentru a-l nva s gndeasc n spiritul ei, conceptele de,, numar natural , ,,operatii cu numere
naturale, trebuie fundamentate pe conceptul general de,, multime.
n foarte multe din actvitile practice ale omului intervine noiunea de grupare . Noiunea de mulime este
neleas din experiena de via , ca avnd acelai neles cu grupare , grmad , clas , etc. Mulimea este admis
ca noiune primar, care nu se definete , ci se formeaz pe baz de descriere , de exemple .
Una din operaiile fundamentale ale psihicului uman const n comparareadiverselor obiecte materiale , cel
mai simplu rezultat al acestei operaii fiind distingerea unui obiect de un alt obiect . La un nivel mai ridicat , avem
nglobarea mai multor obiecte sau aezarea lor n aceeai mulime , ntr-o aceeai categorie . Putem forma mulimi de
obiecte dup diverse criterii :
a)
dup locul pe care l ocup n spaiu ( exemple : crile care se afl n dulapul E din biblioteca X
ntr-un anumit moment) .
b)

dup una sau mai multe proprieti (ex . obiecte de culoare roie ; ).

Nu numai obiectele materiale reale ci i imaginile fictive ( cum ar fi calul cu aripi) , noiuni , judeci ,
propoziii adevrate sau false sau incerte , semne, n general orice poate fi individualizat , orice fel de elemente pot fi
grupate n mulimi . Pentru a forma copilului noiuni elementare matematice se vor utiliza jocurile didactice
matematice, cum ar fi :
1. Sortare clasificare - grupare: Cnd lucreaz acest tip de probleme, copiii sunt pui n situaia de a compara,
de a gsi asemnri i diferene ntre obiecte, de a le alege i ordona, n funcie de diferite criterii. Ei identific
obiectele care nu se potrivesc sau pe cele care se potrivesc ntr-un grup dat i verbalizeaz motivul pentru care unele
obiecte stau mpreun, iar altele nu.
2. Compunerea de probleme dup imagini date
Se formuleaz sarcini de genul: Observ i alege rspunsul corect, Alege i ncercuiete din casete cifra care
reprezint rezultatul operaiei de mai jos, Observ aciunea din imagine i compune o problem, Calculeaz i
spune care este rspunsul corect, Enun problema i gsete rezolvarea ei!, Privete cu atenie imaginea i
creeaz o problem, Scrie n csu cifrele corespunztoare exerciiului, Observ i rezolv!.
Pentru nelegerea i rezolvarea problemelor matematice educatoarea poate folosi i alte tehnici: dramatizarea
problemelor, rezolvarea cu ajutorul desenelor, rezolvarea oral, probleme n versuri, introducerea textului scris
alturi de ilustrarea prin desen, punerea copilului n situaia de a alege singur operaia: adunare sau scdere.

52. Dezvoltarea imaginatiei creative la copii de virsta prescolar prin intermediul activitatilor plastic
Mai mult dect orice activiti, activitile incluse n Domeniul Estetic i Creativ (educaie plastic, abiliti
practice, educaie muzical), constituie cadrul i mijlocul cel mai generos de activare i stimulare a
potenialului creativ. Arta l pregtete pe copil s triasc n frumusee, n armonie, s respecte frumosul i s
vibreze n faa lui. Cuvintele, sunetele, gesturile, culorile, formele plastice sunt mijloace de exprimare, de
exteriorizare a dorinelor, a ateptrilor, relaiilor cu ceilali, a problemelor. Mijloacele artei devin pentru copil
unelte autentice de rezolvare curajoas i cu tiin a problemelor de echilibrare, de armonizare, de modelare a
spaiului n care triete i se joac,de automodelare.Prin art se dezvolt sensibilitatea senzorial, dar i cea
artistic i delicateea comportamental. Sensibilitatea artistic se construiete pe baza afectivitii, intuiiei i
fanteziei, n funcie de miestria educativ a educatoarei i de caracteristicile mediului n care se formeaz
La vrsta precolar copilul are tendina de a se exprima n lucrrile lui, bazndu-se pe experiena
personal. De aceea este bine s se acorde copilului libertatea de idei, de a gsi mijloace i forme de cedare a
propriilor impresii despre lume, n care s se relecte emoiile i sentimentele trite. Exemplu: ce putem face cu
o cutie de carton, cu o ramura din mina?
Activitile artistico-plastice constituie un mijloc de dinamizare i exprimare a vieii copilului, a achiziiilor
sale intelectuale, afective, voliionale i motivaionale. Motivaia copilului pentru activitile artistico-plastice i
practice este nevoia de exprimare a propriilor triri, nevoia de a reda imaginea ntr-un mod artistic sau plcerea
de a povesti n imagini. Reprezentrile plastice ale copilului evolueaz treptat spre o redare ct mai realist,
alteori intervine imaginaia creatoare i trece spre fabulaie, spre ireal.
Educatoarea nu va cere copilului sa reproduc, s execute cu miestrie asemnarea, pn la identificare, cu
nfiarea naturii, care oricum este, n mod permanent, alta. Dac ar aciona aa, ar face din copil un inapt n
ceea ce privete creaia artistic, l-ar ndeprta de art i l-ar nstrina de propriile posibiliti creative.
n vederea dezvoltrii imaginaiei creatoare n cadrul activitilor artistico-plastice am valorificat
cunotinele acumulate prin activiti diverse (aspecte ale naturii, viaa social, evenimente i srbtori). n
cadrul activitilor artistico-plastice i practice copiii au o palet bogat de culori pe care s le mbine n
realizarea spaiului artistic.
Obligaia noastr, a educatoarelor, este nu numai de a descoperi din timp posibilitatile copiilor
dotati, dar si aceea de a cunoaste tot asa de bine si disponibilitatile celorlalti pentru a scoate la iveala si
dezvolta, in funcie de particularitile de vrsta, aptitudinile artistice n vederea formarii viitorilor creatori in
domeniul artelor si a dezvolta interesul copiilor obisnuiti, a le stimula dorina i capacitatea de a crea.
n concluzie, ntrega palet de activitai desfasurate n cadrul procesului instructiv-educativ din grdini,
cu precadere cele din Domeniul Estetic si Creativ, sub atenta ndrumare i miestrie a educatoarei , contribuie
in mod deosebit la cultivarea capacittii creative a copiilor, dandu-le posibilitatea s perceap frumosul din arta,
natura si societate, i s-l redea ntr-o manier original,
53. Valorificarea strategiilor netraditionale in cadrul activitatilor de arte plastic la prescolari
METODA BRAINSTORMING ( asaltul de idei)
Prin aceast metod se organizeaz o situaie problem care permite elevilor s fac mai multe propuneri de
idei, excuznd orice form de critic sau de discuie.
Ex. se pune problema constuirii unui afi (pentru 8 Martie, 1 Decembrie, Crciun etc.) pe o suprafa
dreptunghiular;
- care s fie ideea de baz
- din cte elemente componente(forme, culori etc.)
- n ce tehnic de lucru s fie realizat pentru a se obine o anume expresivitate

Se alege ideea cea mai bun, schieaz pe tabl de un elev sau de profesor iar elevii o realizeaz n lucrile
lor, cu condiia ca ei s in seama de unele indicaii care se gsesc scrise pe o plan aezat n faa clasei.
MOZAICUL Tema: ,,In ograda la bunici,, - se imparte grupa in 3, 1grup- animalele de linga casa, 2grup- casa
animalelor.., 3- ograda.. (aplicatie)

METODA SINECTIC

Profesorul mparte problema n mai multe pri (seciuni) pe care le comunic pe rnd elevilor apropiinduse prin analogii i metafore, de miezul ei.Rezolvarea este amnat pn cnd el constat c elevii au gsit
soluii eficiente(cu dif. Efecte plastice expresive). Abia atunci el anun n ce const esena problemei. Pe baza
analizei, elevii stabilesc care dintre lucrrile lor o prezint mai clar i mai expresiv.
Ex. profesorul propune elevilor s acopere mai nti suprafaa foii de desen cu o tent din culoarea preferat.
Apoi cere elevilor s deseneze cu pensula cu o culoare contrastant, mai nchis sau mai deschis, unul sau doi
pomi tineri, ale cror ramuri par c sunt micate de vnt i care pot fi aezai oriunde n pagin. Profesorul
solicit elevii s deseneze o cale ferat uor erpuit dar care s treac de ex. prin spatele pomilor. Paralel cu
aceast cale ferat s se realizeze o autostrad dar care s treac prin spatele pomilor. Urmeaz ca elevii s
aleag i s-i completeze desenele cu alte elemente pe care profesorul sau ei le propun: stlpi, case, dealuri,
muni etc. dar toate mpreun s exprime i ideea de micare. Dup ce desenele au fost terminate profesorul
anun esena problemei: rolul culorii dominante n compoziia plastic. Acest rol se subliniaz i prin analiza
unor lucrri mai reuite i cu dominate de culori diferite.
54. Educarea copiilor de virsta prescolar mare pentru valorile moral spiritual
55. Valoarea educative a sarbatorilor calendaristice la virsta prescolara
n trecut tradiiile populare erau prile importante a vieii, dar din pcate aceste obiceiuri triesc numai n
amintirile oamenilor n vrst. Lucrarea ne prezint cum pot fi folosite aceste obiceiuri n educaie. Cultura
satului i n zile noastre este destul de bogat, dar din pcate tinerii de azi nu le mai practic. De aceea este
important ca educaia s preia funcia de transmitere ntre tinerii i cultur. Astfel elevii n copilrie fac
cunotin cu obiceiurile i n trecerea anilor mai mbogesc aceste cunotine. Criterii majore educa ionale
prioritare: Ore de cunoatere etnografic din urmtoarele aspecte educaionale, accentul este pus pe:
aprofundarea nvrii i exersrii frumoase a limbii materne
introducerea de valori i practicile naionale
patriotismul n educaie
educaie prin jocuri de micare muzicale
concomitent cu cele de mai sus, aprofundarea cunotinelor etnografice n rndul prinilor
Scopul educaie n spiritul tradiiilor i obiceiurilor populare n grdini S cunoasc i s stpneasc
activitile care se leag de locurile natale, de obiceiurile strmoeti. S cunoasc cultura popoarelor vecine i
a interaciunilor acestora. Tradiiile i obiceiurile strmoeti s primeasc un rol important n educarea
intelectual, emoional, estetic i s ajute dezvoltarea copiilor i integrarea lor n societate. Educarea trebuie
s fie adecvat vrstei. Oportuniti de nvare experimental, participare activ i creativ. Copiii vor efectua,
cercetri (de la prini, bunici, rude) prin care pot mbogii cunotin ele din surse diferite. Tradi iile i
obiceiurile populare n grdini Activitile precolare pot oferi cunoaterea temeinic a celor mai importante
zile de srbtoare, cntecele populare, obiceiurile populare, proverbe, jocuri populare pentru copii i
dramatizarea acestora. Acivitile precolare se axeaz pe diferite teme. De aceste teme se concentreaz toate
activitile sptmnii. Tradiiile populare nu pot fi ntotdeauna clasificate ntr-una dintre aceste teme, dar
trebuie s ne strduim s fie ntotdeauna actualizat conform anului calendaristic. Sarcina etnografic este foarte
complex, implic multe lucruri dar nu poate fi condensat ntr-o jumtate de or. Prin urmare, activit ile
etnografice programate pentru sptmn se pot ncorporat n alte activiti, sau activiti suplimentare.
Activitatea instuctiv-educativ are multe arii curriculare unde putem folosi obiceiurile populare. Dar nu numai
n orele putem folosi folclorul ci i n activitatea extracolar.

56. Scopul i obiectivele educaiei pentru mediul natural i cultura ecologic la precolari
Obiective-cadru:
Dezvoltarea reprezentrilor elementare despre interaciunea dintre om i natur;
Dezvoltarea interesului de a cunoate natura i omul, dezvoltarea abili tilor de explorare, aplicnd elemente
de observare i experimentare;
Formarea conduitei moral-afective fa de natur, axat pe cultura ecologic, a conduitei adecvate n mediul
ambiant.
57. Strategii de realizare a educatiei p-u mediul natural si ecologic
Metode si procedee folosite: demanstratia, conversatia, problematizarea, descrierea, instructajul, dezbaterea,
experimental, observatia una dintre cele mai accesibile si folosite metode.
Observatia presupune urmarirea, investigarea unor obiecte sau fenomene in vederea obtinerii unor informatii
despre acestea, completind cunostintele copiilor prin intuirea directa a obiectelor, fenomenelor, fiintelor sau
proceselor natural.
Clasificarea observatie:
- Planificata sau ocazionala;
- de scurta durata si lunga durata;
- antrenati toti copii, un grup sau individuala;
- desfasurata in sala de grupa,
- in mediul natural ca: drumetii, excursii, vizite
- cu material natural, confectionat
- dirijata si nedirijata
Observarea se desfasuar dupa urmatoarea schema: motivarea observarii, prezentarea materialului, dirijarea
observarii, observarea partilor component, analiza insusirilor, sinteza partial, corelarea informatiilor despre
toate partile analizate, sinteza generala, educarea copiilor, concluzii.

58. Forme de organizare a educatiei p-u mediul natural si ecologic a prescolarilor

Observari vizeaza cunoasterea vietuitoarelor in mediul lor de viata, in ecosistemul din care face parte si nu
separate de acestea.
Lectura dupa imagini sa fie imagini care sa respecte realitatea.
Convorbiri sint dirijate de educator in asa fel incit sa-l conduca pe copii la intelegerea rolului protector dar si
distinctive pe care il are omul.
Jocul didactic.
Cintece, jocuri cutext si cint.
Povesti, povestiri, legende - sint recomandate acelea care respecta realitatea.
Desen, pictura, modelaj cum este in realitate fara aspect din povesti
Vizite se realizeaza la muzee, gradini zoologice, , parcuri paduri poenite a vedea vietuitoarele in mediul lor
natural.
Exursii se realizeaza cu scopul de a observa, analiza elemente ale mediului care se gaseste in locuri depertate
de gradinita. Se fixeaza cunostintele copiilor despre cele invatate in celelalte activitati din procesul didactic si
se pot aduna material necesare completarii colectiilor din gradinita (scoici,pietre,radacini,scoarta de
copaci).Toate acestea material se colectioneaza fara a intervene negative asupra mediului. Radacinile si scoarta
de copac vor fi colectate de la copaci uscati.

Activitati de ingrijire a plantelor si animalelor se poate amenaja coltul verde in unitatea de invatamint,
nerecomandate amenajarea spatiului in care sa fie ingrijite animalele, deoarece,astfel, copiilor li se induce ideia
ca pot lua animalele din mediul lui. Se poate realiza aceasta activitate ingrijind animalele din gospodaria sau
confectionate casute p-u pasari.
59. Valuara educative si formative a excursiilor si plimbarilor in natura cu prescolarii
60. Metodologia organizarii experientelor in natura cu prescolarii