Facultatea de Teologie Ortodoxa si Stiinte ale Educatiei

Specializarea: Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar

Anul III, Sem. I

Învăţarea cititului şi scrisului: corelaţii, etape

Prof. Coord. :As. C. Furtună

Student:Pavelescu(Barbu) Anca-Roxana

Târgovişte 2014
 Cititul şi scrisul – instrumente ale muncii intelectuale

Ciclul achizitiilor fundamentale contribuie la dezvoltarea personalitatii elevilor, ii

familiarizeaza cu cele mai eficiente tehnici sau instrumente ale muncii intelectuale. A-i
invata pe scolarii mici sa citeasca si sa scrie, in perspectiva evolutiei lor viitoare,
inseamna a-i invata cum sa invete. De felul cum elevii isi insusesc deprinderea de a citi
depinde randamentul scolar si prevenirea ramanerii in urma la invatatura.Procesul
familiarizarii elevilor cu cititul- ca instrument al invatarii- se realizeaza intr-o perioada
relativ lunga: ,,A stii sa citesti[...] inseamna a fi dobandit o tehnica ce nu reprezinta
valoare si interes decat daca cel ce stie sa citeasca intelege ceea ce citeste[...] faptul ca stii
sa numeri nu inseamna ca stii matematica’’(Robert Dottrens, 1970, p. 102).

Cititul si scrisul deschid scolarului mic noi posibilitati de cunoastere a realitatii,

noi forme ale comunicarii intre oameni, permit trecerea de la faza gandirii si comunicarii
situationale la cea bazata pe concepte, gandirea si comunicarea formala.

Intelegerea limbii este in functie de cunoasterea compartimentelor principale ale

ei: vocabularul, fonetica, ortografia, ortoepia, gramatica.

Studiul limbii romane la clasa I se desfasoara in trei etape:

-         etapa prealfabetara

-         etapa alfabetara

-         (etapa postalfabetara se realizeaza in clasa aII-a)

Etapa prealfabetara incepe la inceputul lunii octombrie, cand se incheie

evaluarea predictiva si se finalizeaza la inceperea literelor.

In etapa prealfabetara elevii se pregatesc sa abordeze studiul literelor. Pentru

aceasta invatatorul trebuie sa se asigure ca ei pronunta corect cuvintele uzuale si sa
sesizeze toate sunetele dintr-un cuvant. Pronuntia corecta a cuvintelor asigura formarea
deprinderilor de citire corecta si de scriere corecta. In general, elevul citeste un cuvant asa
cum este obisnuit sa-l pronunte si scrie un cuvant asa cum si-l dicteaza. Inainte de a face
exercitii de corectare a citirii si scrierii, invatatorul trebuie sa verifice pronuntia
cuvantului.

In perioada prealfabetara se insista asupra pronuntiei corecte a unor sunete care in

anumite combinatii sunt susceptibile de a fi pronuntate gresit, cum ar fi: r, l, s, z.
Abecedarele ofera pagini intregi cu imagini ce trebuie folosite pentru asigurarea
pronuntiei corecte a cuvintelor care contin aceste sunete.

Ca sa se pronunte corect un cuvant, elevul trebuie sa sesizeze toate sunetele care il

compun. Acest proces se numeste formarea auzului fonematic.

2
 Exercitiile care se desfasoara pentru formarea auzului fonematic trebuie sa
indeplineasca anumite conditii:

            -sa tina seama de particularitatile fonetice ale limbii

            Nu se folosesc cuvinte care se scriu intr-un fel si se pronunta in alt fel (ex:
cuvantul oameni se scrie cu oa sa se pronunta cu ua sau cuvinte ce contin sunetul x-cs
sau gz)!

            -sa se foloseasca metoda fonetica, analitico- sintetica, astfel:

            Se porneste de la propozitie, se numara (identifica) cuvintele, se despart

cuvintele in silabe si silabele in sunete. Cuvintele folosite trebuie cunoscute de elevi, sa
fie formate din 2-3 silabe , fara aglomerari de consoane. Elevii sesiseaza greu sunetele in
cuvintele monosilabice.

In perioada prealfabetara nu se rezolva toate problemele referitoare la formarea

deprinderilor de pronuntie corecta si a auzului fonematic, asa ca exercitiile de tipul celor
mentionate mai sus se desfasoara si in perioada alfabetara.

In etapa dinaintea studierii alfabetului, elevul este pregatit si pentru abordarea

scrierii literelor si a cuvintelor. El invata sa manuiasca instrumentul de scris si sa
foloseasca suportul pe care scrie. De asemenea, elevul scrie elementele componente ale
literelor: linii, bastonase, carlige, etc.

Prin aceste exercitii, elevii invata sa respecte unele reguli care vizeaza scrierea:
pozitia corecta la scris, manuirea creionului cu cele trei degete, miscarea mainilor din
incheietura, nu cu intreg bratul, evitarea scrierii crispate prin strangerea exagerata a
creionului si miscarea intregului corp.

In clasa, preponderenta este activitatea cu diverse materiale si jucarii. Se au in

vedere dezvoltarea perspicacitatii si a rapiditatii gandirii, a creativitatii, formarea
deprinderilor de activitate in grup si independent, formarea deprinderilor de a actiona
ordonat.

La sfarsitul etapei prealfabetare, invatatorii evalueaza nivelul realizarii

urmatoarelor obiective:       

- sa pronunte corect cuvintele uzuale;

- sa sesizeze sunetele din cuvinte cunoscute formate din 2-3 silabe, fara
aglomerari de consoane, fara diftongi sau triftongi;

- sa foloseasca corect instrumentul si suportul de scris

- sa scrie semnele grafice care compun litere

3
 - sa formuleze propozitii

- sa sustina un dialog scurt (3-4 replici)

Daca cei mai multi elevi ai clasei realizeaza aceste obiective, se poate trece la
perioada alfabetara.

Etapa alfabetara

In aceasta etapa elevul invata sa citeasca, sa scrie litere, cuvinte si propozitii,

utilizand exclusiv metoda fonetica, analitico-sintetica.

Metoda fonetică, analitico- sintetica: deprinderea cititului

Metoda pe care o folosim in familiarizarea elevilor cu citit -scrisul trebuie sa tina

seama, pe de o parte, de faptul ca scrierea concorda, aproape exact, cu pronuntarea,
deci metoda trebuie sa fie fonetica, iar, pe de alta parte, ca trebuie sa se porneasca de
la desprinderea unei propozitii din vorbire, sa se realizeze delimitarea cuvintelor in
silabe si apoi fiecare silaba in sunete, dupa care sa se parcurga drumul invers, de la
sunet la silaba, cuvant si propozitie, ceea ce denota ca metoda trebuie sa fie si
analitico-sintetica.

            A analiza inseamna a imparti un intreg, in cazul nostru propozitia, respectiv

cuvintele, in partile lor componente, pana la nivelul sunetelor, iar sinteza este operatia
inversa, de imbinare, reunire a acestor parti in intregul lor.

Prin urmare, stabilirea metodei folosite in scopul familiarizarii elevilor cu cititul si

scrisul nu se face in mod arbitrar. Alegerea metodei are la baza ratiuni desprinse, in
primul rand, din particularitatile limbii romane, precum si din particularitatile psihologice
ale copiilor de 6-7 ani, in general din particularitatile psihologice ale incepatorilor in ceea
ce priveste cititul si scrisul, prin aceasta dovedind superioritatea fata de vechile metode
de predare.

Metoda fonetica, analitico-sintetica presupune o stransa legatura intre procesul

insusirii citirii si cel al scrierii. Insusirea literelor de mana si formarea deprinderilor de
scriere se face paralel cu insusirea literelor de tipar.

Folosirea metodei fonetice, analitico-sintetice, in vederea familiarizarii elevilor cu

cititul si scrisul, permite invingerea unor dificultati si prevenirea unor greseli care constau
fie in scriere legata a unor cuvinte, ca urmare a nediferentierii acestora, fie in omisiuni,
inversiuni, substituiri sau adaugiri de litere ca urmare a nediferentierii in vorbire, a
sunetelor respective. Separarea cuvintelor din vorbire reprezinta un element indispensabil
citirii si scrierii.

4
 Metoda fonetica, analitico-sintetica presupune o participare activa si constienta a
elevilor la lectie. Analiza si sinteza elementelor fonetice care compun cuvintele si
propozitiile cer un efort intelectual din partea elevilor, efort care ii conduce spre
constientizarea activitatii de invatare.

In Didactica limbii si literaturii romane pentru invatamantul primar , Ioan

Serdean evidentiaza rolul exercitiilor de analiza si sinteza fonetica, sustinute prin
exprimarea articulata a cuvintelor. ,,Aceasta operatie reprezinta un bun mijloc de exersare
simultana a analizatorului vizual cu cel verbo- motor, ea constituie un instrument
deosebit de eficient de autocontrol pentru fiecare elev in timpul exersarii actului cititului
in aceasta perioada. Tocmai de aceea , exprimarea articulata a unitatilor sonore ale
cuvintelor (sunete, silabe) trebuie sa insoteasca orice activitate de citire, de compunere a
cuvintelor cu alfabetul mobil sau de scriere. In aceasta etapa, exprimarea articulata
trebuie sa fie introdusa in sistemul de munca al fiecarui elev, nu numai atunci cand este
solicitata de invatator, ci mai ales in activitatea lui independe3nta, ca instrument de
autocontrol.’’(Ioan Serdean , 2008, p.94)

Acesta metoda prezinta urmatoarele etape:

- desfasurarea unei conversatii dupa diferite suporturi, ilustratii din manual sau
alte surse, fotografii, mulaje, diapozitive, etc.;

- desprinderea propozitiei in care se afla un cuvant ce contine sunetul nou;

- stabilirea locului cuvintelor in propozitie si separarea cuvantului in care se afla

sunetul nou

- despartirea cuvantului in silabe si descoperirea sunetelor ce compun fiecare

silaba;

- separarea sunetului nou

- exemplificari de cuvinte care contin sunetul nou aflat in pozitii diferite

(pronuntia sunetului nou);

-jocuri pentru descoperirea sunetului nou in diferite cuvinte;

- intuirea literei de tipar corespunzatoare sunetului (litera este semnul scris al

sunetului)

- recunoasterea literei in abecedar si in diferite surse (ziare, reviste, carti);

- compuneri de cuvinte cu ajutorul alfabetarului

În ceea ce priveşte folosirea literelor alfabetului mare in compunerea cuvintelor şi

a propoziţiilor Ştefania Zlate aprecia în ,,Didactica aplicată a limbii române în

5
învaţământul primar şi preşcolar ,, Cu literele alfabetului mare la tablă sau stelaj se vor
forma cuvinte şi propoziţii de către mai mulţi elevi (5-6), în acelaşi timp lucrându-se
individual cu alfabetarele mici proprii. Cadrul didactic va îndruma şi evalua munca
elevilor.’’( Ştefania Zlate, 2006, p.26)

- convorbiri pe baza ilustratiei din manual, conducerea discutiilor in asa fel incat
sa se asigure pronuntia corecta a cuvintelor noi care se vor intalni in coloanele de
cuvinte si in text

- citirea coloanelor de cuvinte in soapta si cu voce tare (pe silabe si integral)

- desfasurarea unei scurte convorbiri in vederea intelegerii textului

- citirea textului in soapta si cu voce

- citirea textului de catre elevi

- redarea continutului textului cu ajutorul intrebarilor

- citirea integrala sau povestirea

- citirea selectiva sau pe roluri

-citirea model, de catre invatator, a coloanelor de cuvinte si a textului, in ritmul

clasei

- conversatia de incheiere (exercitii de dezvoltare a exprimarii).

Deprinderea scrierii

Deprinderea scrierii este un proces complex, mult mai dificil decat cel al citirii.
Dificultatea consta in faptul ca scrisul nu se reduce la recunoasterea fenemelor si
grafismelor , ci realizeaza sintetizarea combinatiilor complexe ale semnelor grafice si
reproiducerea lor corecta si estetica.

            Scrisul se relizeaza ca orice deprindere prin aplicarea in practica a unor cunostinte

care constau in reguli tehnice si grafice. Sursele de cunostinte care urmeaza sa fie aplicate
in practica scrisului sunt oferite de modelele semnelor grafice respective, insotite de
explicatiile invatatorului.

            Mariana Norel in ,, Metodica predarii limbii si literaturii romane in invatamantul

primar’’ precizeaza ca in procesul insusirii scrisului se parcurge mai multe etape:

● etapa elementelor grafice (tipica perioadei preabecedare) : atentia elevului este

indreptata asupra realizarii corecte a elementelor grafice ale literelor si asupra respectarii
regulilor tehnice in timpul scrisului.

6
● etapa constituirii literelor - este o etapa a automatizarii aplicarii regulilor,
elevii dobandesc   o anume siguranţă în scris, ei se străduiesc să realizeze integral
literele;   

● etapa scrisului legat – atenţia se îndreaptă asupra îmbinării literelor în cuvinte şi a

elementelor grafice de legătură a literelor. Se realizează aşezarea corectă a literelor în
rând, se respectă anumite dimensiuni, înclinări şi distanţe uniforme. Scrisul corect, sub
aspectul său grafic, e realizat concomitent cu preocuparea pentru corectitudinea lui şi din
punct de vedere ortografic, precum şi pentru înţelegerea sensului cuvintelor;

●etapa scrisului rapid – este o etapă superioară în care atenţia elevului este concentrată
asupra sensului cuvintelor şi al propoziţiilor.

EXEMPLIFICAREA UTILIZARII METODEI FONETICE ANALITICO-

SINTETICE:

Pentru cunoasterea modului concret in care se deruleaza etapele procesului de

invatare a unui sunet nou si literei corespunzatoare, vom lua un caz particular : sunetul si
literele l (mic de tipar), L (mare de tipar), urmarind etapele procesului invatarii sunetului
si literei respective.

- Se prezinta elevilor o plansa care infatiseaza un cal si se pune intrebarea: “ Ce

este acesta?” , un elev va raspunde: “ Acesta este un cal.”

            I: “ Ce este ce ai spus tu?”

            E: “ Aceasta este o propozitie.”

            Dupa cum se constata , este vorba de separarea propozitiei din vorbire. Aceasta
secventa poate fi realizata si pe baza unei scurte povestiri, din care se extrage propozitia
care contine cuvantul cu sunetul nou.

            - Se repeta propozitia in cor, apoi de catre cativa elevi, individual, dupa care se
analizeaza:

             Cate cuvinte are propozitia? (patru cuvinte)

             Care sunt in ordine: primul, al doilea, al treilea, al patrulea cuvant?( analiza)

            - Se rosteste propozitia in intregime ( sinteza)

            - Se inteaba apoi “ Care este ultimul cuvant?” ( cal)

7
             “Ce sunet se aude la sfarsitul cuvantului cal?” (l ). In paralel cu analiza verbala se
realizeaza si schema grafica, utilizand creioane colorate, creta colorata

            ________________________________________ . (notarea propozitiei)

           

            ______________  _________  _____   _________ . (delimitarea cuvintelor)

                                                                           _________   (delimitarea silabelor din

cuvinte)

                                                                              . . .   (delimitarea sunetelor in silaba)

           - Invatatorul il rosteste clar: varful limbii lipit de cerul gurii, in apropierea dintilor,
dar nu lipita de acestia, gura usor intredeschisa.

            - Sunt pusi elevii sa-l rosteasca individual si se fac aprecierile de rigoare.

            - Se pronunta cu toata clasa.

            - Se dau exemple de cuvinte care contin sunetul invatat (la inceputul, in interiorul
sau la sfarsitul cuvantului): lac, vale, mal etc.

            S-a parcurs deci etapa : separarea si studierea sunetului nou.

            Se comunica elevilor ca vor invata literele de tipar l si L.

            - Se arata literele de l si L de tipar, se intuiesc, se arata din ce elemente sunt

formate, se face comparatie intre litera mica si litera mare.

            - Se fac comparatii cu alte litere invatate.

            - Se recunosc noile litere pe o plansa sau pe un afis ( identificarea este insotita de
pronuntia lor cu voce tare), se recunosc literele in alfabetar.

            - Se discuta imaginea din abecedar

            - Se compun cuvinte cu ajutorul alfabetarului decupat (ex: Laura- pentru a

reaminti scrierea cu majuscule)

            - Se scriu propozitii la afabetar (ex: Nelu are un cal. - se insista asupra scrierii cu
majuscula la inceput de propozitie)

            - Se citesc literele de tipar

8
 - Se citesc independent coloanele de cuvinte din abecedar ( lac, Nelu, Laura );
selectiv ( cuvantul care arata nume de baiat).

- Se citesc propozitiile din manual ( independent, cu voce tare).

- Se citesc propozitiile selectiv (propozitia in care se arata unde se afla Nelu).

- Se poarta o discutie referitoare la continul textului din abecedar ( Cine este

Nelu? Ce are el? )

            - Intuirea literei de mana l ( bucla mare, bastonas cu intorsatura in jos)

            - Scriera model pe tabla- litera l mic de mana (se porneste de la jumatatea liniei de
jos a randului , facem bucla mare pe jumatatea spatiului dintre liniile oblice pana la linia
punctata a suprarandului si ne intoarcem pe linia oblica  continuam cu bastonasul cu
intorsatura spre dreapta jos);

            - Scrierea literei l mic de mana de catre elevi pe tabla, in aer, pe banca, in podul
palmei cu explicarea fiecarei miscari a mainii;

            - Jocuri de incalzire a mainii (“Misca vantul frunzele”, “Ne jucam cu degetelele”
etc.);

            - Scrierea literei l mic de mana pe caiet si verificarea scrierii;

            - Scrierea cuvintelor (legarea literei noi de celelalte litere invatate ex: cal, luna,
Nelu);

            - Dictare sau scriere din memorie a cuvintelor (ex:lan, Alin, mal)

            - Scrierea propozitiilor (se insista asupra scrierii cu majuscula la inceput de

propozitie, folosirea semnelor de punctuatie si respectarea spatiului dintre cuvinte);

Metoda fonetica, analitico-sintetica, specifica procesului de predare-invatare

a limbii romane la clasa I poate fi considerata intr-un fel un complex de metode si
procedee, care se intrepatrund si care dau configuratia intregii strategii
educationale folosite.

Metodele cele mai frecvent folosite in procesul predarii-invatarii scrisului sunt

cele ce se incadreaza in grupa metodelor de comunicare.

In situatia care ne intereseaza indeosebi cu prilejul analizei si sintezei fonetice,

conversatia angajeaza un sistem determinat de interactiuni verbale invatator-elevi, in care
acestia din urma ajung sa “descopere”, pentru ei, ca vorbirea este alcatuita din cuvinte
care la randul lor sunt constituite din unitati mai mici care “se rostesc printr-o singura
deschidere a gurii” si in sfarsit se ajunge la sunet. Este cazul sa ne oprim asupra acestui

9
punct, in care fara a renunta total la conversatie, se face apel la un anume fel de
demonstratie. Pentru a arata copiilor cum se pronunta un sunet nou, cu ajutorul organului
fonator, cum se scoate un sunet, cum trebuie perceput auditiv, cum apare pronuntia si
perceptia auditiva a lui in cuvinte diferite este necesara o demonstratie cat se poate de
clara.

Drumul inapoi spre cuvantul, respectiv, propozitia de la care s-a pornit, deci
sinteza, se parcurge apeland din nou la conversatie, care de data aceasta este limitata la
un numar mai mic de intrebari si raspunsuri.

In cazul invatarii unui sunet nou si a literei corespunzatoare, demersul didactic

este, in linii mari, similar cu cel prezentat. Dupa “demonstrarea” modului de pronuntie a
sunetului respectiv si dupa recunoasterea acestuia “se arata” modelul grafic al sunetului
(litera de tipar).

De data aceasta “demonstratia” consta doar in descrierea literei respective, prin

marcarea partilor componente, prin compararea cu alte litere, dupa care tot
“demonstrativ”se folosesc litere ale alfabetului decupat cu ajutorul carora se compun
cuvinte, iar in continuare, in aceeasi maniera se citesc coloanele de cuvinte din abecedar.

Invatarea unei litere de mana implica, conversatia, dar si demonstratia care este
mult mai ampla. Se arata modelul literei realizat integral, pe tabla, pe mici planse,
demonstratia fiind insotita de explicatii verbale care constau in prezentarea in ansamblu a
literei, apoi a fiecarui element grafic in parte cu precizarea tuturor regulilor grafice
corespunzatoare.

Exercitiul este la fel de uzitat in procesul invatarii cititului, dar si al scrisului,

deoarece acestea se vor constitui, in cele din urma in deprinderi care sunt de neconceput
fara efectuarea unor exercitii sistematice.

Metoda fonetica, analitico-sintetica presupune o stransa legatura intre procesul

insusirii citirii si cel al scrierii. Insusirea literelor de mana si formarea deprinderilor de
scriere se face paralel cu insusirea literelor de tipar.

ETAPELE UNEI LECTII DE PREDARE SUNET-LITERA, 90 MINUTE,

IN VIZIUNE INTEGRATA

Abordarea integrata a citirii si scrierii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Lectia I

-         Alegerea propozitiei

-         Stabilirea locului cuvantului in propozitie

-         Despartirea cuvantului in silabe

10
 -         Pronuntia sunetului nou

-         Prezentarea literei de tipar, CA SEMN SCRIS AL

SUNETULUI

SUNETELE SE AUD SI SE SPUN, LITERELE SE SCRIU,

SE CITESC, SE VAD!

-         Intuirea ilustratiei

-         Citirea grupului de cuvinte

-         Intuirea literei de mana

-         Scrierea in caiet a literei de mana

-         Scrierea cuvintelor

Lectia II

-         Citirea textului

-         Scrierea propozitiilor

-         Exercitii de dezvoltare a exprimarii si de scriere.

Incepand cu anul 1998, este obligatorie predarea integrata a disciplinei Limba si literatura romana.

11
BIBLIOGRAFIE :

1. Norel, Mariana, Sâmihăian, Florentina, Didactica limbii şi literaturii române, II,

Proiect pentru invăţământul rural, M.E.C, 2006
2. Şerdean, Ioan, Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar, ED.
Corint, Bucureşti, 2008
3. Zlate, Ştefania- Didactica aplicată a limbii române în învăţământul primar şi
preşcolar, Ed. Bren, Bucureşti, 2006
4. www. Didactic.ro
5. http://www.scrigroup.com/

12