Teoria şi metodologia instruirii

Mijloace de învăţământ

Studentă:Cîşlaru Mălina Elena

Anul II,Grupa IV
 ,,Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care
contribuie la desfăşurarea eficientă a activităţii didactice. Ele sunt resurse materiale ale
procesului de învăţământ, selecţionate din realitate, modificate sau confecţionate în vederea
atingerii unor obiective pedagogice.” (Cerghit,I.,(1997), p. 203).
,,Mijloacele de înățământ reprezintă ansamblul instrumentelor materiale, naturale, tehnice,
etc, selectate și adaptate pedagogic la nivelul metodelor și al procedeelor de instruire pentru
realizarea eficientă a sarcinilor proiectate la nivelul activității de predare-înățare-evaluare.”
(Cristea, 1998, p.202).
,, Mijloacele de învăţământ sunt instrumente sau complexe instrumentale menite a facilita
transmiterea unor cunoştinţe ,formarea unor deprinderi ,evaluarea unor achiziţii, realizarea unor
aplicaţii practice în cadrul procesului instructiv-educativ .”(Cucoş,(1996),p. 97)
,, Mijloacele de învăţământ (mai ales cele audio-vizuale ) facilitează punerea în contact a
elevilor cu obiecte şi fenomene mai greu accesibile perceperii directe,cu procese intime,cu
aspecte ale realităţii rare sau special. Acestea au nu numai o funcţie pur informativă, de facilitare
a transmiterii unor cunoştinţe,dar deţin şi virtuţi formative, familiarizându-i pe elevi cu
mânuirea,selectarea şi semnificarea unor instrumente indispensabile pentru descrierea şi
înţelegerea a noi aspecte sau dimensiuni ale realităţii.
Stabilirea şi integrarea mijloacelor de învăţământ se realizează prin racordarea permanentă a
acestora la obiectivele instruirii , la conţinuturile concrete ale lecţiilor , la metodele şi procedeele
didactice.Eficienţa utilizării mijloacelor de învăţământ ţine de inspiraţia şi experienţa didactică a
profesorului.”
(Cucoş,(1996), p. 97)
,,Progresul tehnicii a impulsionat diversificarea şi perfecţionarea acestor resurse. În literatura
de specialitate sunt semnalate cinci generaţii de mijloace de învăţământ care reprezintă tot atâtea
etape în inovarea instrucţiei.
- Din prima generaţie fac parte tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu, etc.; ele nu pot fi
utilizate decât direct, prin acţiunea comună profesor – elev.
- Celei de-a doua generaţii îi aparţin mijloacele purtătoare de informaţii gata elaborate:
manuale, alte texte tipărite. În acest caz, acţiunea adultului asupra elevului este imediată prin
intermediul unui cod – scrisul.
- A treia generaţie de mijloace de învăţământ este generată de introducerea maşinilor în
procesul de comunicare interumană şi este reprezentată de mijloacele audiovizuale (dispozitive,
filmul, înregistrările sonore, emisiunile T.V. etc).
- A patra generaţie de mijloace de învăţământ se bazează pe dialogul direct între elev şi
maşină, cum ar fi cel desfăşurat în laboratoarele lingvistice sau în învăţământul programat.
- A cincia generaţie, complementară precedentei şi dezvoltând interacţiunea elev – maşină,
aparţine calculatoarelor electronice. Calculatorul este cel mai complex mijloc de învăţământ.”
(Ionescu,Radu,(1995), p. 188-189).
 “Mijloacele de învăţământ se pot grupa în două mari categorii:
a. mijloace de învăţământ ce cuprind mesaj didactic;
b. mijloace de învăţământ care facilitează transmiterea mesajelor didactice;
În prima categorie se pot include următoarele mijloace:
 obiecte naturale, originale (animale vii sau conservate, ierbare, insectare, acvarii
etc.);
 obiecte substitutive, funcţionale şi acţionale (machete, mulaje, modele etc.);
 suporturi figurative și grafice (hărți, planșe iconice, albume fotografice, panouri etc.);
 mijloace simbolico-raţionale (tabele cu formule, planşe cu litere, cuvinte etc., scheme
structurale sau funcţionale etc.);
 mijloace tehnice audio-vizuale (diapozitive, filme, discuri, benzi audio şi/ sau video
etc).
Printre mijloacele de învățământ care favorizează transmiterea informațiilor didactice, se pot
enumera următoarele:
 instrumente, aparate şi instalaţii de laborator;
 echipamente tehnice pentru ateliere;
 instrumente muzicale şi aparate sportive;
 maşini de instruit şi calculatoare electronice;
 jocuri didactice (obiectuale, electrotehnice, electronice);
 simulatoare didactice, instalaţii pentru laboratoare fonice etc.” (Cucoș, 1996, p.
96-97)
Funcțiile mijloacelor de învățământ:
1) „funcția de sprijin în realizarea integrală a obiectivelor educaționale:
a) cognitive:
- în plan informativ: înlesnirea achiziției informației;
- în plan formativ: sprijină și stimulează, prin exercițiu, dezvoltarea percepției,
- gândirii, imaginației educatului;
b) afective:
- în plan motivațional: „deschiderea” multiplă oferită elevului către universul
adevărului îi va fortifica și nuanța acestuia motivele învățării;
c) în plan estetic: concepute după canoane estetice;
d) psihomotorii: prin elaborarea, conștientizarea și efectuarea exercițiului de mânuire a
instrumentelor, aparatelor, mașinilor;
2) funcția de a contribui (alături de alți factori) la independența didactică a educatului față
de educator, prin ele educatul învață treptat învățarea:
3) funcția de îmbunătățire organizatorică a sistemului de învățământ prin „ școlarizare
substitutivă”: învățământul la distanță/on-line (în pregătirea inițială/continuă), programele
de radio-școală, televiziune școlară, soft educațional” (Ionescu apud Massari, 2009, p.59).
 “Literatura domeniului (W. Schramm, 1970; T. Mucica, 1982; I. Cerghit, 1988; I. Bontaş,
1994; C. Cucoş, 1996; I. Nicola, 1996) surprinde încercările de clasificare a mijloacelor de
învăţământ. Corelând referinţe criteriale mixte (istorice, psihopedagogice şi tehnice), se poate
structura următoarea tipologie a mijloacelor de învăţământ:
a) criterii istorice, analizate de W. Schramm (1970), prezintă mijloacele de învăţământ în
ordinea apariţiei lor în istoria învăţământului:
 înainte de apariţia tiparului: obiecte naturale, tablouri, manuscrise;
 începând cu descoperirea tiparului: cărţi, documente scrise în general, culegeri;
 mijloace audiovizuale: înregistrări pe disc sau pe bandă, filme, radio, t.v.;
 instrumente tehnice diverse: laboratoare, maşini de instruire.
b) criterii psihopedagogice, expuse de P. Marot, accentuează funcţionalitatea pedagogică
a mijloacelor:
- după prezenţa sau absenţa mesajului didactic:
 care deţin un mesaj didactic:
 obiecte naturale, originale: animale vii sau conservate, colecţii de plante, roci,
substanţe, acvarii etc.;
 obiecte substitutive, acţionale: machete, mulaje, modele, truse etc.;
 simbolice-raţionale: tabele cu formule, planşe cu litere, scheme structurale sau
funcţionale etc.;
 materiale grafice şi figurative :hărţi,planşe,albume,tablouri,panouri,scheme,
diagrame, grafice,tabele,fotografii ;
 tehnici audio-vizuale : emisiuni radio,discuri,benzi magnetice,proiecţii,
dispozitive,filme,tabla interactivă etc.
 care facilitează transmiterea mesajului didactic:
 instrumente, aparate, instalaţii de laborator;
 echipamente tehnice pentru atelier;
 instrumente muzicale şi aparate sportive;
 maşini de instruit şi calculatoare electronice;
 jocuri didactice, simulatoare, instalaţii fonice;
 tabla magnetică, dispozitive automate;
- după rolul didactic dominant:
 mijloace informativ-demonstrative
 mijloace logico-intuitive: obiecte naturale (colecţii de seminţe, plante, roci, minerale,
substanţe, preparate microscopice, organe conservate, soluţii chimice, aparate), obiecte
confecţionate (machete, mulaje, modele, reproduceri spaţiale, corpuri geometrice, truse
de piese), substituenţi imagistici (ilustraţii, fotografii, desene, documente, tabele, hărţi,
atlase, planşe, tablouri, diafilme, folii, filme, emisiuni radio/tv, discuri, benzi magnetice);
 mijloace logico-raţionale: simboluri, reprezentări grafice, scheme, formule, note
muzicale, manuale, cărţi, culegeri etc.;
  mijloace de investigaţie, exersare şi formare: aparate de experimentare, truse,
instrumente tehnice, accesorii, instalaţii de laborator şi atelier, aparate sportive,
instrumente muzicale, jocuri didactice, simulatoare, tabla neagră, tabla magnetică, tabla
interactivă;
 mijloace de raţionalizare a timpului în lecţie: şabloane, ştampile, hărţi de contur, maşini
de multiplicat (imprimantă, copiator);
 mijloace de evaluare a rezultatelor învăţării: baterii de teste, instrumente/maşini de
examinare, calculatoare.
c) criterii tehnice, prezentând natura/esenţa obiectuală, caracteristicile şi parametrii
tehnologici ai mijloacelor şi analizatorii solicitaţi:
- după natura, esenţa obiectuală:
 naturale: propriu-zise (colecţii de seminţe, plante, roci, minerale, substanţe, insecte) sau
confecţionate (piese, obiecte, dispozitive, mecanisme, aparate, unelte, instalaţii);
 de substituţie:
 obiectuale: mulaje, corpuri geometrice, machete, modele etc.;
 iconice: reprezentări imagistice (fotografii, desene, schiţe), reprezentări grafice (planşe,
hărţi, panouri, tabele);
 audio-vizuale: reprezentări audio (discuri, benzi magnetice), reprezentări video (folii,
imagini pentru retroproiecţie, diapozitive), reprezentări audio-video (filme, casete video,
dvd-uri, emisiuni tv, tabla interactivă)
 logico-matematice: concepte, judecăţi, raţionamente, formule şi simboluri, algoritmi de
recunoaştere, de rezolvare etc.;
 acţionale: modele experimentale didactice, lucrări practice de laborator, modele
simulative, modele informatice etc.;
 mixte: cărţi, manuale, îndrumare, culegeri variate etc.;
 informatice: programe (soft-uri), fişiere tematice, baze de date etc.;
 pentru evaluarea cunoştinţelor: modele de evaluare orală/scrisă/practică, informatice
etc.;
- după caracteristicile şi parametrii tehnologici ai mijloacelor:
 aparatură de laborator: truse pentru elevi, profesori, aparate, dispozitive, accesorii etc.;
 utilaje pentru ateliere: scule, dispozitive, maşini-unelte, instalaţii etc.;
 mijloace audio-vizuale: diaproiector, epiproiector, retroproiector, videoproiector,
camera video, sistem audio-video, sistem multimedia, laptop, tabla interactivă;
 modele: mulaje, machete funcţionale, globuri terestre, modele simbolice etc.;
 naturalizări: preparate microscopice, preparate în lichid, împăieri, colecţii de seminţe,
plante, roci, substanţe etc.;
 material grafic: tablouri, planşe, atlase, albume, portrete etc.
 instrumente muzicale: de suflat, de percuţie, de coarde etc.
 jocuri didactice: de simulare, practice, matematice, pentru dezvoltarea limbajului etc.
- după analizatorii solicitaţi:
  mijloace tehnice vizuale:
 aparate: epiproiector, epidiascop, diascol, aspectomat, aspectar, diastar, documator,
retroproiector, videoproiector, camera video, monitorul TV, table magnetică, tabla
interactivă;
 materiale: documente tipărite, documente rare, corpuri opace, produse ale activităţii
elevilor etc.;
 mijloace tehnice audio:
 aparate: picup, magnetofon, casetofon, aparat radio;
 materiale: discuri, benzi magnetice, emisiuni radio/tv;
 mijloace tehnice audio-vizuale:
 aparate: televizor, cineproiector, camera video, videoproiector, laptop, sistem
multimedia;
 materiale: filme, casete video, emisiuni TV, filme digitale etc.” (Massari, 2009, p. 60-
62).

Aplicaţie:
1. Prezentaţi 2/3 avantaje şi 2/3 dezavantaje ale folosirii mijloacelor audio-vizuale.
Întrebări:

1) Care sunt cele mai eficiente mijloace de învățământ?

2) Cum ne alegem mijloacele cele mai potrivite pentru a ne atinge obiectivele unei
lecții/activități?

Cuvinte cheie: Mijloace de învăţământ,Funcţii,Clasificare;

Bibliogarfie:
 Cerghit Ioan, Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, în: Cerghit Ioan, Vlăsceanu
Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti, 1988.
 Cristea, S. (1998), Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didactică și Pedagogică,
R.A-București.
 Cucoş,C.(1996),Pedagogie, Editura Polirom,Işi
 Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
 Massari, G. (2009). Teoria și metodologia instruirii. Manual anul II, semestru I – ID
Pedagogia învățământului primar și preșcolar. Editura Universității “Alexandru Ioan
Cuza” Iași.