MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

La ce folosesc mijloacele de învățământ?

,,Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de obiecte, dispozitive, aparate care

contribuie la desfăşurarea eficientă a activităţii didactice. Ele sunt resurse materiale ale
procesului de învăţământ, selecţionate din realitate, modificate sau confecţionate în vederea
atingerii unor obiective pedagogice.

Mijloacele de învăţământ reprezintă materiale auxiliare care beneficiază de un anumit

potenţial pedagogic valorificabil în procesul de învăţământ. Acest potenţial se poate manifesta
ca:
- sprijin acordat elevilor pentru învăţarea obiectivelor pedagogice (potenţial pentru
comunicarea de informaţii, formare de noţiuni, concepte, deprinderi, atitudini,
asigurarea participării elevilor în activitatea de învăţare);
- sprijin acordat elevilor şi profesorului pentru raţionalizarea activităţii desfăşurate
şi prevenirea apariţiei premature a oboselii.” (Cerghit, 1988, p. 89)

,,Mijloacele de învăţământ reprezintă un element al strategiei didactice, adaptat şi

selecţionat în conformitate cu unele criterii psihopedagogice în scopul realizării cu succes a
obiectivelor instructiveducative ale procesului de învăţământ.” (Massari, 2009, p. 57)

,,Funcțiile mijloacelor de învățământ:

1) funcţia informativ-demonstrativă constă în transmiterea informaţiilor, formarea

reprezentărilor şi noţiunilor, identificarea, exemplificarea şi concretizarea obiectelor,
faptelor, evenimentelor, fenomenelor şi proceselor;
2) funcţia formativ-educativă se valorifică în actul didactic prin creşterea gradului de
organizare a informaţiei transmise în exersarea capacităţilor operaţionale ale gândirii.
 Se urmăreşte atingerea celor două componente, astfel: în plan formativ dezvoltă
gândirea, capacitatea de analiză şi sinteză, stimulează şi cultivă interesul pentru
cunoaştere şi motivaţia pentru învăţare, intensifică atenţia şi activismul în lecţie,
formează priceperi şi deprinderi; iar în plan educativ facilitează activitatea
independentă şi asigură exersarea diferitelor operaţii intelectuale, practice, artistice şi
tehnice prin implementarea experimentelor având la bază instrumente, truse, aparate
sau maşini;
3) funcţia de raţionalizare a timpului în activitatea de predare-învăţare decurge din
posibilitatea unor mijloace de învăţământ de a contribui la raţionalizarea eforturilor
elevilor şi vizează optimizarea rezultatelor elevilor printr-o mai bună utilizare a
timpului alocat învăţării şi un consum mai mic de efort;
4) funcţia de evaluare a rezultatelor învăţării constă în posibilitatea mijloacelor de
învăţământ de a diagnostica, asigurarea controlului şi măsurarea randamentului şcolar.
În acest sens, conceperea mijloacelor de învăţământ trebuie să vizeze capacitatea de a
opera cu informaţiile asimilate, de a-i pune pe elevi să identifice, să compare, să
explice şi să interpreteze noi situaţii. Astfel, se obţin o serie de informaţii referitoare la
rezultatele procesului de instruire: cunoştinţe, capacităţi, calităţi şi deprinderi formate.
5) funcţia de optimizare a relaţiilor de comunicare educaţională asigură implicarea şi
perfecţionarea legăturilor de comunicare şi relaţionare dintre profesor-elev în timpul
procesului de predareînvăţare- evaluare şi se realizează prin reconsiderarea stilului
relaţional promovat în raporturile cu grupul de elevi, participare activă, afirmarea
iniţiativei sau a creativităţii în interpretare, susţinerea învăţării independente sau în
grup.” (Massari, 2009, p. 60)

,,Raportându-ne la analiza specificului mijloacelor tehnice de învăţământ, putem extrage

următoarele:
 roluri: contribuie la facilitarea procesului de predare prin fixarea şi consolidarea
cunoştinţelor însuşite anterior, a mesajului educaţional; la realizarea de asocieri şi
transferuri intra şi interdisciplinare, au capacitatea de a completa explicaţiile
verbale (noţiunile dificile/abstracte pot fi reprezentate corect şi reţinute un timp
îndelungat) şi de a „provoca” la învăţare (imaginea în derulare, sunetul natural sau
 sintetizat şi grafica atrag, dezvoltă interesul pentru cunoaştere şi motivaţia pentru
învăţare); optimizează relaţia de comunicarea educaţională prin reconsiderarea
stilului relaţional promovat în raporturile cu grupul de elevi; de implementare a
principiilor didactice, în mod special a două dintre ele: al accesibilităţii şi al
legăturii dintre teorie şi practică.

 caracteristici: accesibilitate, flexibilitate, generalitate, paralelism şi siguranţă în

funcţionare (corelată cu fiabilitatea şi întreţinerea).” (Massari, 2009, p. 59)

Clasificarea mijloacelor de învățământ

,,Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire, se face în funcție de analizatorul solicitat,
precum și de caracterul sistemic sau dinamic al celor prezentate. În funcție de aceste criterii,
întâlnim următoarele mijloace tehnice de intruire:
 mijloace tehnice vizuare: retroproiectorul, hărți, fișe de lucru;
 mijloace tehnice auditive: radioul, casetofonul, etc;
 mijloace tehnice audio-vizuale: video-player, TV, calculatorul.”

O altă clasificare ar fi:

Corelând referinţe criteriale mixte (istorice, psihopedagogice şi tehnice), se poate
structura următoarea tipologie a mijloacelor de învăţământ:
a. criterii istorice - prezintă mijloacele de învăţământ în ordineaapariţiei lor în istoria
învăţământului:
1) înainte de apariţia tiparului: obiecte naturale, tablouri, manuscrise;
2) începând cu descoperirea tiparului: cărţi, documente scrise în general, culegeri;
3) mijloace audiovizuale: înregistrări pe disc sau pe bandă, filme, radio, TV;
4) instrumente tehnice diverse: laboratoare, maşini de instruire.

b. criterii psihopedagogice - accentuează funcţionalitatea pedagogică a mijloacelor:

o după prezenţa sau absenţa mesajului didactic:
 care deţin un mesaj didactic:
  obiecte naturale, originale: animale vii sau conservate, colecţii de plante, roci,
substanţe, acvarii etc.;
 obiecte substitutive, acţionale: machete, mulaje, modele, truse etc.;
 simbolice-raţionale: tabele cu formule, planşe cu litere, scheme structurale sau
funcţionale etc.;
 materiale grafice şi figurative: hărţi, planşe, albume, tablouri, panouri, scheme,
diagrame, grafice, tabele, fotografii etc.;
 tehnice audio-vizuale: emisiuni radio, discuri, benzi magnetice, proiecţii, filme,
emisiuni TV, tabla interactivă etc.
 care facilitează transmiterea mesajului didactic:
 instrumente, aparate, instalaţii de laborator;
 echipamente tehnice pentru atelier;
 instrumente muzicale şi aparate sportive;
 maşini de instruit şi calculatoare electronice;
 jocuri didactice, simulatoare, instalaţii fonice;
 tabla magnetică, dispozitive automate;

o după rolul didactic dominant:

 mijloace informativ-demonstrative
 mijloace logico-intuitive: obiecte naturale (colecţii de seminţe, plante, roci,
minerale, substanţe, preparate microscopice, organe conservate, soluţii
chimice, aparate), obiecte confecţionate (machete, mulaje, modele,
reproduceri spaţiale, corpuri geometrice, truse de piese), substituenţi
imagistici (ilustraţii, fotografii, desene, documente, tabele, hărţi, atlase,
planşe, tablouri, filme, emisiuni radio/tv, discuri, benzi magnetice);
 mijloace logico-raţionale: simboluri, reprezentări grafice, scheme, formule,
note muzicale, manuale, cărţi, culegeri etc.;
 mijloace de investigaţie, exersare şi formare: aparate de experimentare, truse,
instrumente tehnice, accesorii, instalaţii de laborator şi atelier, aparate sportive,
instrumente muzicale, jocuri didactice, simulatoare, tabla neagră, tabla magnetică,
tabla interactivă;
 mijloace de raţionalizare a timpului în lecţie: şabloane, ştampile, hărţi de contur,
maşini de multiplicat (imprimantă, copiator);
 mijloace de evaluare a rezultatelor învăţării: baterii de teste, instrumente/maşini de
examinare, calculatoare.

c. criterii tehnice, prezentând natura/ esenţa obiectuală, caracteristicile şi parametrii

tehnologici ai mijloacelor şi analizatorii solicitaţi:
o după natura, esenţa obiectuală:
 naturale: propriu-zise (colecţii de seminţe, plante, roci, minerale, substanţe,
insecte) sau confecţionate (piese, obiecte, dispozitive, mecanisme, aparate,
unelte, instalaţii);
 de substituţie:
 obiectuale: mulaje, corpuri geometrice, machete, modele etc.;
 iconice: reprezentări imagistice (fotografii, desene, schiţe),
reprezentări grafice (planşe, hărţi, panouri, tabele);
 audio-vizuale: reprezentări audio (discuri, benzi magnetice),
reprezentări video, reprezentări audio-video (filme, casete video, dvd-
uri, emisiuni tv, tabla interactivă)
 logico-matematice: concepte, judecăţi, raţionamente, formule şi simboluri,
algoritmi de recunoaştere, de rezolvare etc.;
 acţionale: modele experimentale didactice, lucrări practice de laborator,
modele simulative, modele informatice etc.;
 mixte: cărţi, manuale, îndrumare, culegeri variate etc.;
 informatice: programe (soft-uri), fişiere tematice, baze de date etc.;
 pentru evaluarea cunoştinţelor: modele de evaluare orală/scrisă/practică,
informatice etc.;
o după caracteristicile şi parametrii tehnologici ai mijloacelor:
  aparatură de laborator: truse pentru elevi, profesori, aparate, dispozitive,
accesorii etc.;
 utilaje pentru ateliere: scule, dispozitive, maşini-unelte, instalaţii etc.;
 mijloace audio-vizuale: diaproiector, epiproiector, retroproiector,
videoproiector, camera video, sistem audio-video, sistem multimedia, laptop,
tabla interactivă;
 modele: mulaje, machete funcţionale, globuri terestre, modele simbolice etc.;
 naturalizări: preparate microscopice, preparate în lichid, împăieri, colecţii de
seminţe, plante, roci, substanţe etc.;
 material grafic: tablouri, planşe, atlase, albume, portrete etc.
 instrumente muzicale: de suflat, de percuţie, de coarde etc.
 jocuri didactice: de simulare, practice, matematice, pentru dezvoltarea
limbajului etc.

o după analizatorii solicitaţi:

 mijloace tehnice vizuale:
 aparate: epiproiector, epidiascop, diascol, aspectomat, aspectar,
diastar, documator, retroproiector, videoproiector, camera video,
monitorul TV, tabla magnetică, tabla interactivă;
 materiale: documente tipărite, documente rare, corpuri opace,
produse ale activităţii elevilor etc.;
 mijloace tehnice audio:
 aparate: picup, magnetofon, casetofon, aparat radio;
 materiale: discuri, benzi magnetice, emisiuni radio/tv;
 mijloace tehnice audio-vizuale:
 aparate: televizor, cineproiector, camera video, videoproiector,
laptop, sistem multimedia;
  materiale: filme, casete video, emisiuni TV, filme digitale etc.”
(Massari, 2009, p. 61)

Aplicație
Alegeți trei metode de învățământ și corelați-le câte un mijloc de învățământ.
Întrebări
1. Care credeți că este metoda de învățământ eficientă pentru învățămîntul
preșcolar?
2. Credeți că se poate realiza o lecție fără mijloace de învățământ?
3. Care ar fi cel mai potrivit mijloc de învățământ pentru o lecție de predare?

Bibliografie

 MASSARI, Geanina (2009), Teoria și metodologia instruirii, Editura Universității

,,Alexandru Ioan Cuza”, Iași.
 CERGHIT, Ioan (1988), Mijloace de învățământ și strategii didactice, Editura
Universității, București.