Didactica disciplinelor

socio-umane
Prof. Berza Sonia
Colegiul Național Pedagogic ”Ștefan Cel Mare” Bacău
Scopuri generale :
 îmbogăţirea şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate şi de
cultură generală

 dezvoltarea personalităţii elevilor

 dezvoltarea capacităţilor intelectuale

 formarea capacităţii de a valoriza realităţile din jur

 conturarea unor dimensiuni practice ale cunoştinţelor dobândite

 afirmarea unor atitudini pozitive faţă de valorile fundamentale,

instituţii, societate (profil moral-civic)

 consolidarea conştiinţei de sine

Scopuri finale : elevul va fi pregătit
 să se integreze în societate ca personalitate distinctă,
capabil de opinii proprii, dialog, comportament dezirabil,
acţiune
 să poată susţine comunicarea interumană
 să gândească liber şi creativ
 să manifeste capacităţi de analiză şi apreciere a propriului
comportament şi al semenilor săi
 să afirme respect faţă de valorile umane, libertate,
democraţie, instituţii sociale
Conceptul de competență
Definiție :Ansamblu structurat de cunoștințe, abilități și atitudini :

 Cunoștințe -ansamblu de informații, concepte, idei, teorii

validate care sprijină înțelegerea unei discipline
 Abilităţi -utilizarea cunoașterii existente în vederea atingerii
unor rezultate teoretice care implică gândirea logică, utilizarea
de metode, materiale, unelte şi instrumente, care fac referire
la transferul cunoștințelor și abilităților, la rezolvarea de
probleme, la reflecția critică, creativitate
 Atitudini – descriu modalități de raportare la idei, persoane sau
situații
 Tipuri de competențe :
 Competențe cheie - pot fi dezvoltate pe parcursul unui an
de studiu sau pe parcursul mai multor ani ( social-civică,
comunicare, matematică, digitală, antreprenoriat etc. )
 Competențe generale -finalități dezirabile în termeni de
achiziții dobândite de elevi prin parcurgerea unei discipline
de studiu, pe parcursul unui întreg ciclu școlar (utilizarea
conceptelor specifice, aplicarea conceptelor în practică,
rezolvarea unor probleme prin cooperare etc.)
 Competențe specifice -achiziții dobândite de elevi prin
parcurgerea unei discipline de studiu, pe durata unui an
școlar și sunt derivate din cele generale.
 Categorii de obiective

Obiective generale : determinate de realităţile

economice şi politico-sociale ale perioadei respective
Obiective specifice : reprezintă principalul factor de
realizare a scopurilor generale ale educaţiei
Obiective operaționale : evidenţiază progresul
elevilor pe parcursul unei etape de instruire şi
constă în specificarea comportamentelor la care
trebuie să ajungă elevii la sfârşitul etapei respective
Obiective operaționale :
1. Obiective cognitive :
 să asimileze cunoştinţe specifice disciplinei
 să dezvolte capacităţi de cunoaştere ( atenţie,
memorie, gândire critic reflexivă, imaginaţie,
creativitate etc.)
 să utilizeze corect conceptele şi informaţiile
factuale și capacitatea de a opera cu acestea
 să dobândească o concepţie proprie despre lume
2.Obiective psiho-motorii ( acționale) :

 să dezvolte deprinderi (abilităţi) intelectuale : studiu

independent, investigaţie, calcul, aplicare
 să selecteze şi să aplice strategii de rezolvare a problemelor
 să dezvolte capacitatea de a realiza aplicaţii
 să dezvolte competenţe de comunicare (dialog, dezbatere,
negociere, rezolvare de conflicte)
 să dezvolte şi să utilizeze competenţe necesare în
participarea la viaţa socială (decizie, responsabilitate etc. )
3.Obiective afective (atitudinale) :

 să formeze şi să exprime păreri personale

 să formeze convingeri şi sentimente morale
 să aprecieze şi valorizeze diferite moduri de
gândire şi acţiune
 să reflecteze critic asupra prejudecăţilor şi
stereotipiilor proprii şi ale altora
Obiective operaționale - exigenţe:
 obiectivul trebuie să vizeze activitatea elevilor şi nu pe aceea a
profesorului
 fiecare obiectiv va viza o singură operaţie şi nu mai multe
 se oferă spre învăţare doar ceea ce este fundamental, esenţial în domeniul
respectiv
 în enunţul obiectivului se va descrie situaţia în care are loc acţiunea,
condiţiile de realizare a sarcinii şi de evaluare a ei
 se stabileşte clar şi precis performanţa la care vor ajunge elevii la sfârşitul
activităţii
 se precizează nivelul realizării performanţei, nu ne propunem performanţe
maximale pentru toţi elevii unei clase şi nici nu folosim aceleaşi criterii de
reuşită pentru toate clasele (abordare diferenţiată)
 trebuie să ne asigurăm că obiectivele stabilite sunt în acord cu programa de
învăţământ şi realizabile în timpul pe care îl avem la dispoziţie, motiv
pentru care nu ne putem propune mai mult de cinci obiective pentru o
activitate
 Metodele didactice
Definiție : Metoda didactică se referă la drumul sau
calea de urmat în activitatea comună a Metode moderne
profesorului si elevilor, în vederea
realizării obiectivelor instruirii.
 algoritmizarea

Metode tradiționale  modelarea

 expunerea didactică
 conversaţia didactică
 demonstraţia
 observarea
 exerciţiul
 lucrul cu manualul
 problematizarea
 instruirea programată
 studiul de caz
 metode de simulare( jocurile
învăţarea pe simulator)
 brainstormingul
 învăţarea prin descoperire,
cooperare
 Analiză comparativă
metode tradiționale – metode moderne
metode tradiționale centrate
pe profesor
 centrate pe predare, pe
transmiterea de cunostințe
 dominant verbaliste
 induc pasivism
 solicită reproducerea
informațiilor
 caracter aplicativ redus
 promovează competiția
 conducere rigidă a instruirii
metode moderne
centrate pe elev
 axate pe învățare, pe
explorare, cercetare, acțiune
 activ-participative
 încurajează gândirea și
creativitatea elevilor
 promovează cooperarea
 relații de conducere
democratice
 Metode pentru dezvoltarea gândirii critice :
( activ-participative )
 metoda Ciorchinelui
 metoda Mozaic
 metoda Cubul
 metoda Turul Galeriei
 metoda 6/3/5
 metoda Lotus
 metoda Pălăriilor gânditoare
 metoda Frisco
 metoda Schimbă perechea
 metoda Explozia stelară
 metoda Philips 6/6
 metoda Cauză-efect
Metode de învățare prin cooperare :

 Gândiți/Lucrați în perechi/Comunicați
 Predarea reciprocă
 Mozaic
 Rețeaua de discuții
 Linia valorilor
 Turul galeriei
 Metode de evaluare :
Tradiționale
 Evaluarea orală (individuală,
frontală sau combinată )
 Evaluarea scrisă ( curentă sau
finală, prin lucrări scrise sau
test docimologic)
 Evaluare practică ( evaluare de
priceperi și deprinderi)
Complementare ( moderne)
 Observarea sistematică
 Investigația
 Proiectul
 Referatul
 Portofoliul
 Tema în clasă
 Autoevaluarea
 Tema pentru acasă
 Mijloacele de învățământ

Definiție : ansamblul instrumentelor materiale,

naturale sau tehnice, selectate si adaptate
pedagogic la nivelul metodelor si procedeelor de
instruire, pentru realizarea eficientă a sarcinilor de
predare-învățare-evaluare.
Rol : de a sprijini desfășurarea activității de
predare-învățare și realizarea obiectivelor
instructiv-educative prestabilite.
Funcțiile mijloacelor de învățământ
 stimulativă - de dezvoltare a motivației elevilor pentru
studiu, de stimulare a curiozității și interesului pentru cunoaștere
 de comunicare - de transmitere de informații
 ilustrativ-demonstrativă - de formare la elevi a reprezentărilor, de
însușire de noi cunostințe, de fixare și sistematizare etc.
 formativ-educativă - exersare și dezvoltare a operațiilor gândirii,
formare a deprinderilor intelectuale și practice
 ergonomică - de raționalizare a eforturilor profesorului și elevilor în
activitatea de predare-învățare
 estetică - de cultivare a capacității de receptare și apreciere a
frumosului
 de evaluare - de diagnoză și apreciere a progreselor elevilor
 Clasificarea
mijloacelor de învățământ
Mijloace de învățământ Exemple
 reale, naturale  colecții de plante, roci, insecte, minerale, substanțe etc.

 bidimensionale - fotografii, desene, hărți, planșe, cărți

 substitute ale
 tridimensionale - machete, mulaje, corpuri geometrice
realității etc.

 simbolice  Reprezentări grafice, scheme, formule etc.

 truse de piese, instrumente, aparatură de laborator,

 tehnice aparate, videoproiector, calculator, tv etc.
 Strategiile didactice de predare
Definiție : reprezintă o combinare optimă a metodelor,
procedeelor, mijloacelor didactice si a formelor de
organizare a procesului de învățământ.

Tipologie:
 inductive/deductive
 analoge
 algoritmice/euristice
 Tipuri de lecții
 Lecție de comunicare / însușire de noi cunoștințe
 Lecție mixtă (combinată)
 Lecție de recapitulare, sistematizare și aprofundare
 Lecție de formare de priceperi și deprinderi specifice unor
domenii ( abilități practice, desen, muzică, educație
fizică, gramatică).
 Lecție de apreciere și evaluare a rezultatelor școlare
 Etapele unei lecții de
comunicare/însușire de noi cunoștințe
 Momentul organizatoric
 Reactualizarea cunoștințelor însușite anterior
 Precizarea titlului și a obiectivelor lecției
 Comunicarea/însușirea noilor cunoștințe
 Fixarea și sistematizarea noilor cunoștințe și realizarea
feedback-ului
 Precizări privind tema pentru acasă și a continuării
învățării
 Etapele unei lecții mixte
 Momentul organizatoric
 Controlul temei pentru acasă
 Verificarea cunoștințelor din lecția precedentă, punerea
lor în legătură cu cunoștințele noi
 Comunicarea noilor cunoștințe
 Fixarea noilor cunoștințe și realizarea feedback-ului
 Tema pentru acasă
 Etapele unei lecții de formare a
deprinderilor și priceperilor
 Momentul organizatoric
 Precizarea titlului și a obiectivelor lecției
 Actualizarea cunoștințelor necesare desfășurării activității
 Demonstrația sau execuția model
 Efectuarea de către elevi a activității
 Aprecierea performanțelor elevilor
 Precizări privind modul de continuare a activității
 Etapele unei lecții de recapitulare și
sistematizare a cunoștințelor
 Momentul organizatoric
 Anunțarea temei, a obiectivelor urmărite și a planului de
recapitulare
 Recapitularea și sistematizarea cunoștințelor
 Realizarea de către elevi a unor lucrări/proiecte pe baza
cunoștințelor recapitulate
 Aprecierea activității, formularea concluziilor și
explicarea temei pentru acasă
 Etapele unei lecții de verificare și
apreciere a rezultatelor școlare
 Momentul organizatoric
 Stabilirea conținutului tematic ce urmează să fie verificat
 Verificarea conținutului
 Aprecierea rezultatelor
 Precizări privind completarea lacunelor și corectarea
greșelilor