Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
*
După funcţia didactică principală, metodele şi tehnicile interactive de grup se pot
clasifica astfel:
♣ metode şi tehnici de predare-învăţare interactivă în grup: metoda predării/ învăţării
reciproce,metoda mozaicului,citirea cuprinzătoare,metoda schimbării perechii,metoda
piramidei,învăţarea dramatizată,conversaţia euristică,dezbaterea şi discuţia în grup,
problematizarea de grup,jocul didactic, studiul de caz.
♣ metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare evaluare interactivă:
tehnica florii de nufăr, cartonaşele luminoase, portofoliul individual sau de grup, jurnalul
reflexiv, studiul de caz
♣ metode şi tehnici de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii:
brainstorming,metoda pălăriilor gânditoare,interviul de grup, tehnica 6/ 3 /5,
♣ metode de cercetare în grup, tema sau proiectul de cercetare în grup, experimentul pe
echipe, portofoliul de grup
putem propune şi realiza schimbări la care, cu câtva timp în urmă nici nu ne puteam
gândi.
Acestor categorii li se adaugă un alt tip de metode şi anume metodele de
raţionalizare a învăţării şi predării: metoda activităţii cu fişele; algoritmizarea; instruirea
programată; instruirea asistată de calculator (I.A.C.).
METODELE INTERACTIVE
Spre exemplificare, la o oră de matematică clasa este organizată în grupuri de câte cinci
elevi cu sarcini de lucru şi roluri bine definite (secretar, cronometror, încurajator, observator şi
raportor).Pentru a realiza sensul acestei lecţii,fiecare grup primeşte să rezolve exerciţii din cele
patru operaţii matematice.
Turul galeriei este o metodă activă în care elevii sunt încurajaţi să înveţe prin
colaborare.Poate fi folosită într-un exerciţiu de dezgheţ, combinându-se adeseori cu un exerciţiu
de evaluare.
De exemplu pentru a anunţa subiectul lecţiei noi „Rapsodii de primăvară” de George
Topîrceanu li se poate cere elevilor să realizeze un desen în care să reprezinte anotimpul
primăvara, cerându-le să scrie pe o foaie o definiţie originală a primăverii, o propoziţie despre
acest anotimp sau doar un cuvânt ce le sugerează primăvara.Produsele sunt expuse în clasă,
lipite pe un panou sau pe tablă, alcătuind o galerie.Grupurile vizitează galeria ,trecând ,pe rând,
prin faţa tuturor produselor , făcând observaţii, comentând,eventual notând pe o foaie părerile
unor colegi.Clasamentul final se stabileşte prin însumarea punctelor, câştigând produsul care
are cel mai mare punctaj.
Am aplicat această metodă şi la matematică, clasa I pentru descompunerea numărului
5.Elevii au fost împărţiţi în grupuri de câte patru, iar timp de cinci minute au avut de găsit
soluţiile de descompunere a numărului 5.La expirarea timpului de lucru, grupurile au afişat
posterele pe pereţii clasei, după care au trecut de la o lucrare la alta pentru a o examina.Unde a
fost cazul au completat lucrările celorlalte grupuri cu soluţiile potrivite.După încheierea turului
galeriei ,grupurile au revenit la locul iniţial şi timp de câteva minute au analizat observaţiile
făcute de colegi.
Cubul este o metodă folosită în condiţiile în care se doreşte să se afle cât mai multe
informaţii în legătură cu un eveniment.Ca mijloc de învăţare, cadrul didactic realizează un cub
iar pe fiecare faţă a acestuia notează unul din cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază,
aplică, argumentează.
Metoda Mozaicului
Prin această metodă se promovează învăţarea prin colaborare şi cooperare între
elevi.Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert.El are în acelaşi timp
şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi.
Am aplicat metoda la clasa I la capitolul „Figuri geometrice”.Tema de studiu am împărţit-o în
patru subteme ( 1- pătratul, 2- cercul, 3 – dreptunghiul, 4 – triunghiul).
Elevii au fost împărţiţi în patru echipe şi fiecare a primit câte un număr de la 1 la 4,
având ca sarcină studierea în mod independent a subtemei corespunzătoare numărului.De
exemplu: numărul 1 studiază pătratul, numărul 2 cercul, numărul 3 dreptunghiul şi numărul 4
triunghiul.Fiecare elev investighează subtema dată şi fişa expert.După ce au parcurs faza de
lucru independent, experţii cu acelaţi număr se reunesc,constituind grupe de experţi pentru a
dezbate problema împreună.Au loc discuţii care lămuresc,clarifică noile cunoţtinţe ce vor fi
transmise echipei de învăţaredin care fac parte.
Bibliografie