Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului

primar şi preşcolar

Lucrare de Licenţă

Profesor coordonator: Prof. univ. doc. : Stan Cornelia Sibiu 2011

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

IMPLICAŢII FORMATIVE ALE COMBINĂRII METODELOR TRADIŢIONALE ŞI MODERNE ÎN EDUCAREA PREŞCOLARILOR

Profesor coordonator: Asist. univ. dr. Stan Cornelia

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Sibiu 2011

Cuprins
Introducere Fundamente teoretice Capitolul I. Metode didactice specifice invaţământului preşcolar I.1.Metode tradiţionale I.2.Metode moderne Capitolul II.Metodele didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II.1.Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă II.2.Rolul metodelor didactice în dezvoltarea limbajului şi pregătirea pentru şcoală Capitolul III.Importanţa metodelor interactive de grup Metodologia cercetării Capitolul IV. Organizarea cercetării IV.1.Obiectivele şi ipoteza cercetării IV.2.Variabile independente şi dependente IV.3. Metode de cercetare utilizate IV.4.Eşantionul de subiecţi IV.5.Eşantionul de conţinut CapitolulV. Desfăşurarea experimentului V.1. Etapa constatativă (preexperimentală) V.2.Etapa experimentală V.3.Etapa de control(post-experimentală) Capitolul VI.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării VI.1Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obţinute VI.2.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Concluzii Bibliografie Anexe

ca cea sugerată de experimentul team teaching ( bazată. spre) reprezintă căile folosite in şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa.”(Sorin Cristea.Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile. cum spune Jean Piaget. reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al elevului. octos”=cale. p. este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă.. in valorificarea noilor tehnologii instrucţionale ( e-learning). de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul in facilităţi interioare. cu activităţile de cooperare. student. ori combinatorie. omogene şi apoi la activităţi individuale) recla-mă in mod inevitabil o metodologie adecvată acestor forme organizatorice. formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. În acelaşi timp. de învăţare în grup şi de muncă interdependentă. fie in echipe (microgrupuri) sau individuală. in aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ. 303). la acţiuni în grupuri mici.Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaştere propusă de profesor intr-o cale de învaţare realizată efectiv de preşcolar. metodele didactice sunt planuri de acţiune cu funcţie (auto)reglatorie (ansamblu de operaţii care se desfăşoară în vederea atingerii unui scop) şi modalităţi de acţiune deschideri spre educatia .metha”= către. între altele. pe o grupare flexibilă si mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari. ştiinta.” ( Ioan Cerghit. in suprapunerea problematizării pe fiecare metodă şi tehnică de învăţare.Organizarea activităţii şcolare fie in formă frontală ori colectivă ( de muncă cu intregul colectiv al clasei. Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste. lumea.. .. cu permanenta.Introducere .1998. 1997..). Dezideratele de modernizare si de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ. drum . p. în cadrul instruirii formale si nonformale. 36) Metodele de invăţământ (. natura. al anului de studiu etc. deprinderile si capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii. lucrurile. elev.

Din perspectiva acestor finalităţi. metoda reprezintă o practică raţionalizată. Ansamblul de metode asigură pentru cei care se instruiesc şi/sau autoinstruiesc. Utilizarea metodelor de invăţământ vizează o triplă finalitate: -atingerea unor scopuri de cunoaştere ( stăpânirea metodelor de gândire şi a unor strategii cognitive de procesare a informaţiilor). . spre însuşirea tehnicii. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală.. calea de acces spre cunoaşterea si transformarea realităţii inconjurătoare. În prezenta lucrare m-am oprit asupra acestei teme.(strategii de acţiune prin intermediul cărora elevul dezvăluie esenţa fenomenelor. culturii si civilizaţiei. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. respectiv de .căi’’ de instruire. evenimentelor).atingerea unor scopuri formative ( formarea si modelarea trăsăturilor de personalitate). .. sub aspect metodologic. proceselor. priceperi. cât şi în cadrul activităţilor liber creative. o generalizare confirmată de experienţa didactică şi/sau de experimente psihopedagogice si care serveşte la transformarea şi ameliorarea naturii umane. însuşirea şi / sau elaborarea de către elevi a unor structuri cognitive si operaţionale”. În sens mai larg.atingerea unor scopuri de instruire ( asimilarea unor cunoştinţe. a unor tehnici şi operaţii de lucru). întregul proces de învăţământ poate fi asimilat cu un ansamblu de metode. deprinderi. . orientate în special spre următorul obiectiv: -.

în funcţie de o serie de factori. -reevaluarea metodelor tradiţionale.a. .utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode care şi-au dovedit eficienţa în diferite domenii ştiinţifice: descoperirea. psihologia. de activizare şi mobilizare a elevilor. Diversificarea metodologiei didactice este impusă de necesitatea de a corela cerinţele teoriilor învăţării cu posibilităţile reale de care dispun elevii. Direcţia principală de restructurare a metodologiei didactice este accentuarea caracterului euristic. Didactica modernă înţelege metoda de învăţământ ca un sistem omogen de procedee. sociologia. . reclamat de următoarele elemente: . ele fiind sprijinite de ştiinţe ca: epistemologia.În acest sens. teoria comunicării ş.se referă la faptul ca metodologia didactică trebuie să rămână.cerinţele care stau în faţa învăţământului. cercetările din domeniile ştiinţelor educaţiei sunt tot mai complexe. algoritmizarea.complexitatea crescândă a procesului instructiv-educativ. cibernetica. informatica. în continuare.asigurarea caracterului dinamic deschis al metodologiei didactice .a. problematizarea. deschisă cercetării şi experimentării psihopedagogice. amintim. de activism şi de creativitate al metodelor de învăţământ.achiziţiile din domeniul ştiinţelor educaţiei. instruirea asistată de calculator ş. câteva posibilităţi de modernizare a metodologiei didactice: . . în permanenţă. respectiv transformarea lor din mijloace de transmitere a cunoştinţelor gata-elaborate de către profesor şi memorate de elevi. . . structurate într-un grup de activităţi bine corelate. .a. acţiuni şi operaţii. . modelarea.achiziţiile din ştiinţe si din metodologiile specifice acestora.necesitatea de a apropia actul predării de cel al invăţării ş. O anumită metodă de învăţământ pune în corelaţie numai anumite variabile ale procesului didactic şi ascunde o ipoteză asupra mecanismului de învăţare al elevului. într-o modalitate de organizare şi îndrumare a activităţii cognitive. aceasta cu atât mai mult cu cât in prezent.Fundamente teoretice Teoria si practica metodelor si procedeelor didactice se află într-un continuu proces de restructurare şi modernizare. analiza structurala.necesitatea de a apropia activitatea didactică de activitatea de cercetare ştiinţifică.

ci şi copilul. ci devine un instrument propriu de muncă intelectuală sau productive. de integrare în societate. insuşindu-şi alături de cunoştinţe. metodele joacă rolul unor preţioase instrumente de cunoaştere a realităţii. . Metoda astfel concepută nu mai este exterioară în raport cu cel educat. priceperi. care le vehiculează. de a face transferuri între diferite categorii de cunoştiinţe sau de la teorie la practică şi invers. în competenţele sale reale. Ele nu privesc doar educatorul. în formarea copilului. deprinderi şi calea de a ajunge la ele. de activitate reală sau fictive. care devine prin metodele moderne principalul beneficiar al propriei activităţi de descoperire. inserându-se în cunoştinţele sale strategice şi procedurale. de acţiune reală. de a le utiliza în situaţii noi.Modernizarea metodologiei didactice reprezintă un element fundamental al reformei pedagogice deoarece.

lucrările practice. Mucchielli) metodele didactice sunt împărţite din punct de vedere istoric în: -metode tradiţionale\ clasice: expunerea. exerciţiul.Capitolul I. de formare a priceperilor şi deprinderilor. metodele activ-participative ( observaţia liberă. după natura activităţii pe care o solicită (metode activ-practice. Insă nu tot ce este “vechi” este neapărat si demodat. Clasificarea metodelor se realizează după mai multe criterii: scopul urmărit. observaţia. experienţa dirijată. studiul de caz. experienţa dirijată. intuitive. . Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode şi procedee moderne vor duce la situarea preşcolarului pe treapta cea mai apropiată de şcoală. conversaţia. proiectul – tema de cercetare. demonstraţia. observaţia. verbale ş. Cerghit. sarcina didactică prioritară (de dobândire a cunoştinţelor. instruirea programată. un rol decisiv îl joacă cele care invită copilul la explorarea directă a realităţii. la activitate personală . de recapitulare şi sistematizare). exerciţiul. Printre acestea. situând şcoala ca o continuitate a muncii din grădiniţă. într-o singură expresie. conversaţia euristică ş. Metode specifice învăţământului preşcolar Pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor tehnice acumulate de educatoare. Cunoaşterea si aplicarea metodelor utilizate in grădiniţă nu impune o clasificare riguroasă. -metode moderne: algoritmizarea.activitatea cu cartea.).a. Principalele metode care sunt supuse atenţiei pentru vârsta preşcolară sunt: naraţiunea. problematizarea.exerciţiul. o importanţă deosebită o constituie cunoaşterea metodelor şi tehnicilor care le aplică sau utilizează pentru educarea copilului în realizarea procesului instructiv-educativ . conversaţia. lucrările practice. metode de simulare. de verificare şi evaluare. evoluţia lor istorică ( tradiţionale-moderne). descrierea. modelarea. explicaţia. de consolidare. după cum nu tot ceea ce este “nou” este şi modern. Plecând de la o literatură în domeniu (Palmade. ci mai degrabă analiza modului lor de aplicare.a.). brainstorming-ul. demonstraţia. metodele de stimulare a creativităţii personale si colective. îi stimulează independenţa şi creativitatea. activitatea cu cartea.

în care predomină argumentarea raţională. de asemenea. care sunt în concordanţă cu tema explicaţiei şi constituie punct de sprijin pentru noile cunoştinţe.I. dar şi la motivaţia copilului pentru unele . dar contribuie şi la cunoaşterea cauzelor obiectului în studiu. Povestirea trebuie. confecţii. activităţile matematice. tablouri. deoarece însoţeşte întreg procesul instructiv-educativ. aplicaţii. educaţie fizică. completând cu succes celelate metode de lucru. Astfel. Mai dificile par a fi explicaţiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. ataşamentul copilului spre cele pozitive. înţelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". modelaj. etc. cât şi a discutării textului literar sub forma conversaţiei. copiii finalizează cântecul prin repetarea numărului 1-5 pe degetele mici ale mâinii.1. În această situaţie. educaţie muzicală. în cadrul activităţilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activităţilor frontale dirijate. cât şi a celorlalte activităţi desfăşurate pe parcursul zilei. sa fie accesibilă copilului. poveşti. ilustraţii. a nivelului copiilor. Reuşita acestor activităţi depinde de corectitudinea cu care a fost aplicată explicaţia. a explicaţiei. versuri. să-1 emoţioneze puternic. la crearea premiselor însuşirii unor deprinderi tehnice de lucru şi a unor modalităţi de acţiune (de exemplu la activităţile de desen. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. povestiri. educatoarea apelează la reprezentările formate anterior sau foloseşte anumite texte literare. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunoştinţelor. în primul rând. procedee. lucruri diferite în funcţie de grupa căreia se adresează. diverse piese muzicale. Povestirea ca metodă de expunere este aplicată în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmează si va urma. Prin explicaţie educatoarea reuşeşte să concentreze atenţia copiilor spre aspectul dorit.Metode tradiţionale Astfel.).Explicaţia ca metodă de lucru îşi găseşte larga sferă de aplicaţie în gradiniţă. În cadrul activităţilor de povestire. Explicaţia completează în mod automat demonstraţia şi îşi are ca teren direct de desfăşurare activităţile de observare. Caracterizarea personajelor face apel la acţiunea povestirii. explicaţia este metoda expunerii. lecturi după imagini. în cadrul activităţilor frontale dirijate. Explicaţia contribuie. sa fie la obiect şi să nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. explicaţia înlesneşte însuşirea cunoştinţelor. ştiinţific sau fantastic. a dialogului.

pentru a contribui la stimularea curiozităţii şi a reuşitei unei activităţi. sinteză. flacăra. dar şi la dezvoltarea limbajului. "Gheaţa". povestioare posibile.unde au venit alte animale şi.credul. şireată. Textele literare de actualitate. Copilul trebuie să desprindă faptele bune de cele rele. Exemplu: povestea creată de copii "Cum ar putea fi Zdreanţă?" sau "Cum să-1 ajutăm pe caţeluşul şchiop să poată umbla?". Demonstraţia este mereu însoţită de explicaţie şi invers. mincinoasă. Demonstraţia este una din metodele de bază aplicate în gradiniţă.personaje. Subiectul acestora poate fi observat şi din conţinutul unei poezii. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunoştinţe despre un aspect concret al realităţii se va folosi metoda demonstraţiei îmbinată cu explicaţia. lacomă. a dezvoltării formelor de analiză. a imginaţiei creatoare. . la acestea adaugându-se observaţia şi problematizarea. -perceperea focului. -aprinderea lumânării tot prin folosirea unui chibrit.Vulpea . Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o altă poveste: "întâmplare din pădure" . Se poate urmări transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa şi transformările ei". le verbalizează pe baza celor percepute: -culoarea flacării.Ursul . estetic realizat şi prezentat in câmpul său vizual. . Materialul trebuie să fie astfel prezentat ca să poată fi perceptat prin cât mai multe simţuri. pedepsită şi ursului i s-a dat peşte pe săturate. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor să creeze noi întâmplări. însoţită de explicaţie. în final. să domine "binele" asupra "răului". . stabilirea însuşirilor. vulpea a fost judecată. Materialul demonstrativ trebuie să fie accesibil viziunii copilului. Întrucât vârsta preşcolară este caracterizată printr-o gândire concretă. Exemplu: "Focul şi efectele lui". etc. este necesar ca în procesul cunoaşterii să se acorde o importanţă deosebită treptei senzoriale. nu se pot realiza separat. Etapele demonstraţiei: -aprinderea focului în sobăprin folosirea unui chibrit. Copiii fac deducţii. "Vaporii". contactului nemijlocit cu realitatea. Exemplu: "Ursul păcălit de vulpe". De aceea.hoată. cu aspecte din viaţa cotidiană sau ştiinţifico-fantastică. contribuie la lărgirea orizontului cognitiv. din imaginaţie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. caracterizându-le. Demonstraţia educatoarei.

mirosul. Această metodă presupune ca preşcolarul să posede un material perceptiv. studiate şi se completează cu noi secvenţe. clare. să facă asociaţii între cunoştinţele anterioare. -culoarea chibritului ars. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generală. dar la întrebări ca acestea. de a le preciza după ce ele au fost transmise. Obţinerea cenuşii: -arderea hârtiei. pe baza căruia să se poată discuta. -transformările în cărbune. -arderea textilelor. de a expune acele cunoşţinte despre care este vorba la un moment dat. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunoştinţelor şi imprimarea lor bine în memorie. Întrebările adresate de către educatoare trebuie să fie scurte. Copiii au posibilitatea. în special în cadrul sectorului ştiinţă. pagube) . -arderea chibritului. -culoarea. cât şi a demonstraţiei aplicate în cadrul activităţii didactice de dimineaţă. -fire de bumbac. Întrebuinţările focului (foloase. -efectele focului. Metoda conversaţiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. precise. copilul va răspunde uşor. unde s-a precizat că focul este folositor dacă-1 folosim util.-forma alungită la ambele capete. direcţii în care se ridică fumul. copilul nu poate da un răspuns satisfăcător. Copiilor li se formează deprinderea de a-şi exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. sub îndrumarea educatoarei. -caldura crescută de flacără. să-şi spună părerea şi să facă comparaţii.s-au făcut demonstraţii şi pentru concretizarea în faţa copiilor a efectelor pozitive sau negative. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngălbenit frunza? -De ce are pete ruginii? . O importanţă deosebită am acordat şi demonstraţiei în cadrul tuturor activităţilor frontale dirijate. Conversaţia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebărilor şi răspunsurilor. la obiect. luminozitatea. trăgând anumite concluzii sau să argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. dacă nu obţinem pagube.

astfel: . etc. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. indiferent de natura lor. Coordonarea analizatorului vizual şi auditiv. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversă. servitul mesei civilizat. care trebuie să stea în atentia educatoarei. rupe creionul. eşalonate şi conduse de educatoare. în scopul consolidării diferitelor acţiuni ale copilului. la început copilul apasă tare. strânge puternic creionul în mână. . . În cadrul activităţilor de scriere. Exemplu: "Linia" Linia frântă Vaporul. O importantă deosebită o are coordonarea corectă dintre ochi . schimbă poziţia corpului.Tema conversaţiei trebuie să ofere copilului sistematizarea cunoştinţelor dintr-o succesiune logică de întrebări şi răspunsuri bine gândite. Pentru a aplica această metodă trebuie să ţinem seama de gradarea exerciţiilor de la: "simplu la complex" şi de la "uşor la greu". Exerciţiul îşi găseşte teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activităţilor. fără exerciţiu copilul "uită" şi nu-şi consolidează deprinderile de muncă necesare. devin mai precise. dar sub altă formă. Sub indrumarea educatoarei şi prin exerciţiu foarte mult. Constă de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuală.îmbrăcarea. copilul îşi va elimina aceste neajunsuri. ceea ce îl oboseşte foarte mult. Exerciţiul: Această metodă vine să completeze. Aceasta înseamnă că miscările se diferentiază. Schimbările propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelaşi exerciţiu. în mod sistematic. dar este şi o necesitate. În cadrul activităţilor frontale dirijate. Gard cu uluci.mână. . ca urmare a faptului că procesul de excitaţie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijează direct activitatea muşchilor mâinii. exerciţiul este nu numai o modalitate de observare. încă de la venirea copilului în gradiniţă şi până la plecarea lui la şcoală. intelectuală. apoi. să sistematizeze si să segmenteze toate deprinderile de muncă practică. Acoperişul casuţei lui Zdreanţă. Metoda conversaţiei îşi găseşte aplicabilitate în special la grupele mari. practică.pregătirea salii de grupă pentru activităţi. dar începe cu grupa mică sub forma dialogului.exerciţiul înseamnă chiar salutul la intrarea în grădinită. pentru a nu-şi forma greşit pozitia scris-citit. obiectivă a lumii. La grupa mare pregătitoare.

pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esenţiale. folosirea modelelor în cadrul activităţilor de predare-învăţare. Deci. În acelaşi timp. se stimulează activităţi creatoare şi se creează condiţii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. prin modelare se înţelege metoda de a cerceta obiecte şi fenomene din natură şi societate cu ajutorul modelelor. în mişcări. însuşirea în mod conştient a tuturor exerciţiilor. prin soluţii pe care ei înşişi le . pe baza analogiei lui cu sistemul original. Modelarea presupune. relaţii dintre obiectele si fenomenele realităţii. confecţii etc. prezentat copiilor spre observaţie.). pentru a aprecia în special proporţia dintre obiecte. Prin model se inţelege un sistem mai simplu. problemelor matematice. a independenţei în actiune. desen. ca metodă de predare. între cunoştiinţele anterioare şi noile cunoştinţe. Conturul balonului. principala functie având-o cea demonstrativă şi cognitivă. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. Palete de tenis. serveşte ca mijloc de a studia indirect proprietăţile şi transformările posibile ale sistemului original. fiecare exersând mai mult în direcţia în care-i place. Folosirea judicioasă în cadrul activităţilor a metodei exerciţiului contribuie la dezvoltarea gândirii. modelarea. confecţionat.această metodă presupune crearea unor situaţii problematice. învăţarea prin descoperire şi tratarea diferenţiată. de fapt. Modelarea în ştiinţă şi tehnică.- Dinţii fierăstrăului. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) şi care. Problematizarea. Metoda exerciţiului se poate aplica cu succes în cadrul activităţilor matematice pentru O altă temă pentru exemplificare: "Ovalul".2 Metode moderne Ca metode moderne se aplică în practică algoritmizarea. Bobiţe de struguri. conduse de educatoare spre intuiţia copilului. I. problematizarea. care antrenează şi oferă copiilor posibilitatea de a surprinde diferenţe. ilustrează obiectul original prin felul cum este conceput. pentru formarea şi consolidarea reprezentărilor matematice si aplicarea imediată în practica activităţilor din gradiniţăfamilie. Modelarea îşi are efectul în cadrul activităţilor de exercitii grafice. Modelul.

de aranjare în şir crescător si descrescător a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însuşit în mod conştient. de la concret la abstract. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. de formare de perechi. obligă copilul să nu se mulţumească cu ce i se spune. Ceea ce caracterizează problematizarea este crearea unor situaţii conflictuale. să elimine problemele stereotipe. În cadrul activităţiilor de dezvoltare a vorbirii. copiii pot descoperi prin experienţe efectuate împreună cu educatoarea: însămânţarea grâului. pâna la coacerea bobului de grâu şi apoi analiza acestuia pe baza observaţiei şi demonstraţiei. problematice în gândirea copilului. obiectivă. Pentru ca în procesul de învăţământ copilul să devină cât mai activ şi munca să-şi imprime un caracter creator. Această metodă se aplică ţinând cont de nivelul dezvoltării psihofizice şi intelectuale ale copiilor. disciplinată şi cere un volum de observaţii. În cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii. mecanice. se va găsi în mod cert soluţia problemei. altfel duce la eşec sau neaccesibilitate. analize. modelează aptitudinile de investigaţie. Aceste situaţii apar atunci când copilul observă un dezacord între anumite cunoştinţe şi problema care se cere a fî rezolvată. Educatoarea trebuie să aprecieze just folosirea algoritmilor. ci să aibă gândire critică. cunoaşterea mediului). dezvoltă perseverenta. sau la confuzii. indiferent de categoria de activitate (activităti matematice. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. a creativităţii. Este important ca în formarea algoritmilor să se respecte două momente esenţiale: fixarea lor şi aplicarea repetată.elaborează sub indrumarea educatoarei. educatoarea caută permanent noi metode si procedee care să vină în sprijinul său prin descoperirea noului. creşterea lui cu toate etapele dezvoltării. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea şi sensul adecvat al cuvintelor în propoziţie. creativitatea şi nu memorizarea. când este pus în situaţia de a alege din cunoştinţele sale numai pe cele care-1 ajută să rezolve o problemă dată sau când există contradicţii între modul de rezolvare teoretică şi cel de rezolvare practică a unei probleme. Una din aceste metode eficiente si creative este " învăţarea prin descoperire ". o regulă bine determinată de a rezolva o problemă tipică. În cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului. Un algoritm este un procedeu. Exerciţiile de formare de grupe de obiecte după un anumit criteriu. Educatoarea formulează intenţionat propoziţii cu nonsens. Dacă algoritmul este urmat corect. Această metodă oferă cunoştinţe durabile. exemplu: "Ghiceşte ce-am găsit". trecerea de la analiză la sinteză. Învaţarea prin descoperire. Se pune întrebarea dacă putem transpune şi în învăţământul preşcolar această metodă. vointa. copiii descoperă alte modalităti sau caracteristici ce i se pot atribui . care nu conduc la dezvoltarea gândirii. Algoritmizarea este metoda care se bazează pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. după un anumit număr de operaţii. aprecieri.

Obiective: -identificarea caracteristicilor unei teme sub formă simbolică sau scrisă. Cvintetul este o metodă de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. realizarea unei sarcini comune într-un timp dat. Cvintetul este o poezie cu 5 versuri. Capitolul II Metode didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II 1.Lotus. Obiectivul acestei metode este rezolvarea creativă a unei sarcini de învăţare şi evaluarea comportamentelor individuale şi de grup.sa exprime gânduri . . cuvinte sau propoziţii care prezintă sinteza unui aspect real. informaţii. Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene. sentimente si convingeri. idei. jetoane. Obiective: stimularea inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ în activităţi individuale şi de grup pe teme din domenii diferite.este o tehnică ce evaluează comportamentul preşcolarului în timpul unei activităţi de învăţare organizată in grup precum şi evaluarea comportamentului întregului grup. Obiective urmărite: -să sintetizeze cunoştinţele şi informaţiile despre un subiect. informaţii. sentimente personale asupra subiectului prin intermediul cuvântului. Este tehnica prin care se rezumă şi sintetizează cunoştinţe . Piramida şi diamantul au ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a “sintetiza” principalele probleme. . Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă .este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme. descoperiri realizate de ei şi conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. idei ale unei teme date sau unui text literar. Printre metodele moderne aplicate copiilor amintesc: Metoda acvariului.unui personaj sau obiect în discuţie. într-o atmosferă relaxantă şi cooperantă.

puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare.Pregătirea cadrului specific la alegere. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor liber-creative. conversaţia. principiul activizării.În lucrarea mea m-am oprit în principal la activităţile liber creative şi la unele aspecte privind dezvoltarea limbajului. Programa activitaţii instructiv-educative în Grădiniţa de Copii propune realizarea acestora pe Pregătirea activităţii la alegere: . subteme în discuţie. Ca sectoare: Sector "ştiintă" Sector "Construcţii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masă Sector "Bibliotecă" Sector "Artă" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. . cât şi în domeniul din care se inspiră acestea. Activitatea didactică de dimineată se desfasoară în funcţie de centrele de interes produse în cadrul activităţii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizată la începutul fiecărei săptămâni. Organizarea si desfăşurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactică de dimineată) nu poate fi eficientă dacă nu se ţine seama de metodologia de lucru şi pregătirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. principiul ierarhizării obiectivelor operaţionale. În organizarea si îndrumarea acestora se va ţine seama de necesitatea îndrumării activităţii la alegere: Principiul organizării şi îndrumării la alegere: principiul liberei opţiuni. exerciţiul. Obiective speciale ( particulare). cele mai utilizate sunt: explicaţia. Obiectivele activităţii la alegere: Obiective generale. în observaţie). tinând seama de obiectivele specifîce fiecărui sector al centrului de interes (teme. principiul îndrumării sistematice.

d. Conţinutul activitătii la alegere pe grupe de vârsta.educative. a capacităţii de a efectua în acţiunea de joc operaţii simple de analiză. Caracterul de largă deschidere a programei activitătii la alegere. Jocuri simbolice. Conţinutul activităţii la alegere: a. prin contactul divers. joc cu reguli. morale. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. jocuri de perspicacitate. estetice şi fizice prin antrenarea copiilor la variate activităţi optionale sub forma jocului simbolic şi a jocului cu reguli şi în spiritul jocului prin creşterea ponderii ocupaţiilor ludice cu finalităţi practice. jocuri hazlii. nemijlocit sau prin exercitarea sistematică şi continuă a influenţelor instructiv. în perspectiva familiarizării copiilor cu activităţi de tip şcolar. al interpretării acestora cât mai veridic şi în sensul desfăşurării acţiunilor în toată complexitatea lor. Practica susţinută a jocurilor simbolice prin abordarea creativă a unei tematici variate şi prin reproducerea simbolică a acţiunilor şi a relaţiilor sociale tot mai complexe. Jocuri distractive. b. asimilate în procesul cunoaşterii. sinteză. Jocuri cu reguli (jocuri simple). comparaţie. Formarea capacităţilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu uşurinţă. . jocuri de expresie afectivă. Dezvoltarea prin joc şi exerciţii a gândirii şi imaginaţiei creatoare.- Obiective generale şi specifice. concretizare. c. Stimularea aptitudinilor de colaborare originală a jocurilor simbolice cu subiecte din viaţa cotidiană şi cu subiecte din poveşti şi basme cunoscute şi de organizarea practică a acestora în sensul creării atmosferei de joc. al repartizării rolurilor. b. Jocuri cu subiecte din basme si poveşti (jocurile dramatizării). Referiri speciale ale obiectivelor şi conţinutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a conţinutului activităţii la alegere pe baza reprezentărilor acumulate despre realitatea înconjurătoare. Dezvoltarea capacităţiilor intelectuale. generalizare şi abstractizare. jocuri de atentie. ocupaţii individuale şi cu grupuri mici de copii. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiană.

Jocuri de construcţie: "Casa bunicilor" "Grădiniţa noastră" "Cartierul nostru" "Satul nostru". 2. Exemplificări de jocuri de diferite tipuri: a.Valorificarea tuturor activităţilor la alegere în scopul îmbogăţirii şi adâncirii cunoaşterii. c. ca premisă a realizării lor. 1. comunicării şi autocomunicării. b. Jocuri simbolice: "De-a mămicile" "De-a familia" "De-a şantierul de construcţii"etc. cât şi în scopul lărgirii relaţiilor de cooperare. al intensificării. al însuşirii limbii materne. Jocuri de mişcare "Lupul si vânătorul" "Rândunica îşi caută cuibul" "Gâştele si vulpea" "Broscuţele sar în lac" Jocuri sportive şi distractive "Mingea la căpitan" "Ocheşte ţinta" "De-a caii şi călăreţii" "Prindem fluturi" . Jocuri cu subiecte din povesti şi basme: Jocul dramatizării "De-a scufiţa roşie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguţa cu doi bani" Dramatizări "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele şi furnica etc.

Jocuri senzoriale "Saculeţul fermecat" "Ghici ce formă are" "Spune cum este" "Ghici din ce este făcut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitaţii vizuale "Ghici ce culoare se potriveşte" "Aşează la culoarea potrivită" "Arată-mi culoarea pe care să ţi-o spun" "Cine are aceeaşi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumpărat mama de la piaţă?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5."Atinge clopoţelul" "Ne dăm în leagăn" 3. Jocuri de circulaţie rutieră "Atenţie la semafor" "Stop roşu. Jocuri de stimulare a comunicării orale "Povesteşte ce-ai visat" "Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa" b. Jocuri intelectuale a. Jocuri de exersare a pronunţiei corecte "Spune la fel ca mine" "Să facem ca şarpele" "Se aude sirena" . treci pe verde" "De-a poliţiştii" 4.

Jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri logico-matematice "Aşeaza la casuţa potrivită" "Şantierul de construcţii" ."Cântecul greieraşului" "Cocoşul şi găina" "Bunica toarce" c. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacităţii "Gaseşte drumul lui Grivei spre cuscă" "Care masină ajunge mai repede la tine?" "Este ceva greşit în tablou?" "Ce se potriveşte?" "Unde este mai multă apă?" f. Jocuri de atenţie şi de orientare spaţială "Ghici ce jucărie am ascuns" "Gaseşte locul potrivit" "Unde am aşezat păpuşa" "Aşează ursuleţul unde iţi spun" "Spune-mi vecinii tăi" d. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboară .zboară" "De-a visul"etc. Jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei "Spune mai departe" "Hai să facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g.

construcţie. . Jocurile propriu-zise. pe un subiect prestabilit. îndrumată diferenţial în funcţie de obiectivele stabilite. iar sub aspectul finalităţii practice prin maxima eficienţă formativă. cu comentarea întregii activităţi instructiv. dar oferă largi posibilităţi de manifestare liberă a copilului. Prin reducerea numărului de activităti frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. contribuie la modernizarea şi restructurarea întregii activităţi educaţionale. bibliotecă. judicios folosite şi la această vârstă. de natura activităţilor şi de individualizarea acestora. educatoarea foloseşte o serie de metode specifice. trebuie să se remarce sub aspectul conceperii prin rigurozitate stiintifico-metodică. practică. jocuri cu rol. tocmai prin varietatea de organizare şi desfăsurare a acestuia. conversaţia şi exerciţiul. în etapa consacrată jocului ca formă de activitate instructiv. cât şi formarea abilităţilor şi a comportamentelor după posibilitatea de acţiune a fiecărui copil. copiii se manifestă liber. artă. deprinderi de muncă intelectuală. joc de masă. ci ca o activitate gândită. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: ştiintă. demonstraţia. Aceste arii de stimulare concentrează desfasurarea jocului la libera alegere. totuşi. La toate grupele. Acestea sunt explicaţia. Activitatea didactică de dimineaţă se desfaşoară pe sectoare. Aplicarea noii programe. ocupaţiile ludice si exerciţiile-joc. se oferă copiilor largi posibilităţi de achiziţii de cunoştinţe.educativă. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simplă joacă. proiectată mental judicios."Trenul cu o diferenţa" "Ce piesă lipseşte?" Jocuri de cunoaştere a mediului înconjurător "Când se întâmplă?" "Să facem un tablou de iarnă" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de mişcare cu text şi cânt "Ursuleţuldoarme" "Lanţul" "Dansulrozelor" "Ţaranul e pe câmp" Jocuri pentru însuşirea de comportare morale "Să sărbătorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeţi la masă" Deşi activităţile sunt liber-creative.educative pe "centre de interes".

formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. având posibilitatea să se definească elementele specifice prin care trebuie să intervină în îndrumările individuale necesare. iar copilul este mai activ şi învată din plăcerea de a se juca. egocentrică. O importanţă deosebită în desfăsurarea acestor activităţi. În organizarea ariilor de stimulare este necesar să se ţina seama de zona de desfăşurare. pentru a oferi copilului o adaptare individuală şi socială. dar şi a vârstelor şi nivelului de dezvoltare psihică a copiilor Prin manipularea jucăriilor. pentru a face legatura cu învăţarea de tip şcolar. . Desfăşurarea jocurilor pe arii de stimulare asigură o strânsă legatură între ceea ce se lucrează pe microgrupuri şi în comun. are organizarea sălii. fără să strige sau să se producă zgomote. unor deprinderi de a-şi lua . jucăriile trebuie să corespundă nu numai posibilităţilor de antrenare în diferite tipuri de joc. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normală a unui copil de 5-7 ani. pun in mişcare sensibilitatea şi activitatea copilului. singuri jucăriile sau alte materiale şi de a le reaşeza în ordine la locul lor. de a-şi distribui şi asuma roluri astfel încât fiecare să aibă acces la interpretare.Dacă sunt riguros organizate. formarea unor deprinderi de conduită ale copiilor în timpul jocului. favorabil. în special pentru aria "bibliotecă" sau a "jocului de masă". arii de stimulare. Prin folosirea. decizii. vor oferi fiecărui copil teren. învată să asculte şi să se concentreze. a spaţiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). în cadrul ariilor de stimulare. de a ştii uneori să uite de sine pentru a înţelege şi a se ajuta reciproc. precum şi lacunele acestora. a unui material variat şi adecvat. unelte. compară şi deosebeşte. În folosirea materialului se porneste de la experienţa de viată şi limbaj a copiilor. materialul cu care copilul emite judecăţi. care definite si bine echipate. la deschiderea spre lumea socială. Aceste structuri de activităţi promovează jocul ca activitate fundamentală şi asigură: accesul liber şi direct la jucării. Îmbinarea activitaţilor pe microgrupuri cu activitatea comună oferă condiţii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizată nu le poate realiza total. Educatoarea va aprecia modul de desfăşurare liberă dirijată sau semidirijată. Ele asigură trecerea de la viaţa instructivă. materiale. grupe. să se creeze spaţiu suficient. se evită însuşirea mecanică de cunoştinţe. truse. iar printr-o atenţie şi orientare cu tact educativ. cadru de manifestare larg. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. Educatoarei i se oferă ocazia de a constata priceperile şi deprinderile formate.

fără a realiza o delimitare netă a acestor două faze. . răspunzând tuturor centrelor şi conducând copilul spre o personalitate multilaterală. a descoperirii unor valenţe proprii a subiecţilor. devine vizibilă organizarea materialului de construcţie. anotimpurilor. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. Toate acestea sunt ca o completare a cunoştinţelor acumulate în cadrul activităţii frontale dirijate. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. Funcţiile mintale apar şi se maturizează diferit. subtema care preocupă săptamânal educatoarea . deprinderi care se formează. consolidează şi verifică în acest mod educatia. Acestea şi le va perfecţiona şi conştientiza odată cu regimul şcolar care utilizează funcţia metalingvistică şi prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentală abstractă. de aceea învăţarea limbajului şi a anumitor forme de raţionament sunt posibile numai atunci când aceste funcţii au atins un anumit grad de dezvoltare şi maturizare. fie la nivelul enunţului. animalelor.II 2 Rolul metodelor didactice in dezvoltarea limbajului si pregătirea pentru şcoală Prin natura ei. Este cunoscut faptul că formarea capacităţilor operaţionale şi funcţionale reprezintă o problemă importantă în cadrul formării intelectuale. Fără limbaj nu este posibilă gândirea şi învăţarea. tema. Învaţarea se întemeiază. la vârsta când i se formează primele abilităţi de comunicare. conduce la formarea reprezentării copiilor sub aspectele esenţiale ale cunoaşterii obiectelor. a folosirii unei game variate de materiale din natură sau confecţionate de copii. Însuşirea limbii materne reprezintă un element esenţial pentru asimilarea de cunoştinţe. Aria bibliotecă. este firesc să fie aşa. pentru că o nouă achiziţie se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe şi deprinderi sedimentat deja şi nu pe un teren gol. Aria ştiinţă. la o analiză atentă. dar nu se ştie unde se află frontiera dintre ele". Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. deci. fie la cel al unităţii de comunicare. Din acest unghi. Grija pentru însuşirea şi folosirea corectă a limbii se corelează cu preocuparea pentru depistarea şi cercetarea tulburărilor de vorbire. Aria jocului de masă. cunoştinţe. vârstelor. CAP. Desfăşurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol.grupa) eşalonate pe cinci zile lucratoare a săptamânii. plantelor. pentru formarea deprinderilor şi priceperilor. pe achiziţiile spontane din anii preşcolarităţii.Alegerea ariilor de stimulare se face în funcţie de obiectivele pe care dorim să le realizeze copilul (a centrului de interes.

că dezvoltarea vorbirii copiilor. a gândirii cu procesele ei (analiză. al expresivităţii vorbirii. În procesul instructiv-educativ. cu cele două aspecte: limbaj interior. fenomenelor. Funcţia esenţială a limbajului este comunicarea. morfologice şi sintactice). În procesul comunicării cu adultul. să-şi organizeze activitatea psihică. limbaj exterior.). a legăturilor cauzale dintre acestea. sinteză. dar şi să înţeleagă şi să acumuleze informaţii. copilul foloseşte acelaşi limbaj. sub aspect al structurii gramaticale. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. acestea se materializează. în special prin cele de organizare a jocului. Educatoarea realizează prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice.În gradiniţă. copilul işi dezvoltă propria-i experienţă şi mai cu seamă învaţă din experienţele altora. La vârsta preşcolară. intenţiile sale. lexicale. Interactiunea cognitivă verbalizată a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativă. Cercetările psihologice au arătat. iar experienţa muncii didactice din grădiniţă confirmă. al comunicării orale. Însusirea limbii materne se realizează prin respectarea unor reguli (fonetice. Intervenţia adultului asupra dezvoltării vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. sub aspect lexical. exersării sau executării unor sarcini. Prin intermediul limbajului. în perioada preşcolarităţii copilul învaţă limbajul prin care îşi exprimă dorinţele. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. gândirile. dar este original după felul cum gândeşte. în special. în procesul relaţiilor copil-copil şi copil-educatoare. comparatie etc. să-si exprime ideile şi stările ulterioare. a limbajului. garanţia integrării sociale şi condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. Acest lucru se realizează cu efîcienţă optimă în cadrul întregului program din gradiniţă. limbajul capătă noi valenţe şi permite copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalti copii. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet şi "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuantă de graiuri şi cuminţi" (Tudor Arghezi). Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează sisteme în care sunt integrate cunoştinţele. şi totodată particularităţile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. prin intermediul limbajului se realizează transmiterea cunoştinţelor cu noi reprezentări. emoţiile. ceea ce contribuie la sistematizarea şi la complicarea condiţiilor interioare de formare a personalităţii. limbajul este mijloc de comunicare. nevoile. Prin intermediul limbajului. numai dacă în . mijloc de cunoaştere. Copilul vine în grădiniţă cu anume competentă lingvistică. se realizează. fie prin cele ocupaţionale. are loc sub influenţa mediului şi a educaţiei. învaţarea orală a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învăţarea cititului şi scrisului. pe baza experienţei cognitive căpătate.

mijloace şi metode eficiente care să contribuie la dezvoltarea vorbirii. Pentru a rezolva sarcina principală. pentru integrarea cât mai eficientă în activitatea scolară. se fixează si activează vocabularul copiilor şi contribuie la îmbunatătirea pronunţiei. se încearcă găsirea unor soluţii. joc cu obiective complexe şi bine determinate. ţinând seama de specificul jocului şi de particularităţile evoluţiei intelectuale a copiilor de vârstă preşcolară. fără ca el să conştientizeze acest efort. să se acţioneze şi prin intermediul jocului didactic eficient mijloc de formare şi educare a copilului. Sarcina didactică a acestui joc constă în recunoaşterea şi denumirea obiectelor ilustrate. ca formă specifică de învătare la vârsta prescolară.această relatie copilului îi va fi satisfăcută curiozitatea şi dacă va gasi răspuns la atâtea "necunoscute" ale realitătii cu care vine în contact. astfel că. reuşeşte mai bine decât oricare alt gen de activitate să îmbine elementele instructive cu cele educative şi să antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. viaţă. În acest sens. Această presupune o bună cunoastere a posibilităţilor fiecărui copil. aceea de a pregăti preşcolarul pentru integrarea activă în procesul instructiv din şcoală. să antreneze în joc toţi copiii grupei. În cadrul activităţilor frontale dirijate se vor selecta teme care să conducă familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. Jocul didactic. La grupa mare. Exemplu: "Alege jetoanele". jocurile didactice desfăsurate la începutul anului şcolar vizează exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propoziţii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". "Jocul cuvintelor". la formarea unor noi noţiuni. Jocul didactic reuşeşte. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii şi a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. Eficienţa acestor jocuri didactice depinde. . în raport cu situaţiile concrete existente în grupa pe care o conduce. "Răspunde repede şi bine". Astfel. Se va continua cu jocuri de despărţire a cuvintelor în silabe şi sunete. prin intermediul jocului didactic. cu ajutorul cuvântului. în funcţie de aceste realităţi. de asemenea. a căror denumire este formată dintr-o silabă sau exersarea deprinderii de a forma propoziţii în care să existe cuvinte monosilabice şi bisilabice. precum şi defectelor de vorbire. educatoarea contribuie la educatia estetică dezvoltându-i frumosul din natură. În procesul comunicării copilul îşi formează şi dezvoltă viaţa afectivă. însă. în mare masură de modul în care educatoarea ştie să le selecţioneze. societate. astfel că aceştia depun acelaşi efort de gândire şi exprimare.

atunci când copiii sunt familiarizaţi cu silaba şi sunetul şi stapânesc tehnica de separare a propoziţiei în cuvinte. Preşcolarii nu învată regulile gramaticale. Se numeşte din fiecare echipă câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. pentru înlăturarea acestor defecte se pot desfăşura jocuri didactice ca: "A cui hrană este?". adică notiunile care se schimbă.Pe baza materialului concret prezentat. deoarece atât prin joc cât şi prin modelul de vorbire corectă sunt antrenaţi să le cunoască. punându-i de fiecare dată pe copii în situaţia de a folosi corect desinenţele cauzale. în complicarea jocului s-au folosit fişe pe care erau desenate diferite obiecte şi s-a cerut copiilor să deseneze în dreptul fiecărei imagini atâtea liniuţe câte silabe are cuvântul corespunzător. nu stiu ce este substantivul. La întrebarea "A cui hrană este?". Întrucât la copii se observă deseori folosirea greşită a formelor de genitiv şi dativ (ei pun deseori întrebări de genul: "A lu cui sunt cărţile?" sau "A lu cine este umbrela?").ilustraţie. precizând câte silabe are cuvântul. pe care să le aşeze pe flanelograf. legume. totodată. Jocul se desfăsoară având câte un conducător. cât şi întrebările corespunzătoare acestor cazuri. se îmbogăţesc şi se precizează treptat. verbul. Se cere copiilor să intuiască imaginea dată de educatoare şi imaginile din faţa lor şi se explică regula. dar respectă aceste reguli de vorbire. "A cui îmbrăcăminte este?". unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. A doua cerintă a jocului constă în taierea cu o linie a noţiunilor a căror denumire începe cu sunetul dat. copiii denumesc aceste obiecte şi despart cuvintele în silabe. pe masura acumulării experienţei şi a perfecţionării operaţiilor gândirii. silabe şi sunete. corectându-i doar atunci când greşesc. Acest joc asigură participarea activă şi individualizată a fiecarui copil în sarcinile date. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. Se urmăreşte. dezvoltarea atenţiei vizuale şi a capacităţii de analiză. nu cunosc definiţii. Jocul presupune existenţa în faţa fiecărui copil a unei imagini reprezentând un animal. Pentru verificarea acestor cunoştinţe. . formulând corect propoziţia. animale. îşi însuşesc semnificaţia cuvântului. copilul care are în faţă reprezentarea animalului respectiv trebuie să raspundă. Sarcina didactică pentru jocul "A cui hrană este?" este de a formula un răspuns corespunzător întrebării şi de a recunoaşte hrana şi animalele care o folosesc. Jocul cuprinde trei cerinte. declinarea. cea de a treia cerintă constând în alegerea de către fiecare grupă a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) şi despărtirea lor în silabe. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunoştinţelor: jocul "Cine ştie mai bine?". Copiii care aleg corect şi integral jetoanele şi se încadrează în timp câstigă o bulină pentru echipa lor. un flanelograf .

"Aluna este hrana veveriţei". de exemplu: "Maria este o fată harnică". adaptată la diverse situaţii şi la diverşi parteneri. Astfel de jocuri sunt: "Ce ştim despre eroul îndrăgit?" şi "Oglinda fermecată". de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. "Andrei este un băiat lenes". copiii capătă deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate părţile de vorbire. se mai pot desfăşura diverse jocuri didactice care stimulează creativitatea copiilor în exprimarea orală şi le îmbogăţeşte vocabularul activ. în continuare. pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. intensitatea vocii. un substantiv la masculin. În timp limitat. coerente. Pornind gradat.exerciţii. Acest joc contribuie şi la dezvoltarea intelectuală a preşcolarilor. Acum. număr şi caz ). dezvoltarea expresivităţii limbajului presupune cultivarea capacităţii de comunicare prin exprimarea reprezentărilor din experienţa personală. Prin acest joc se urmareste exprimarea corectă a formelor de genitiv masculin şi feminin la numărul singular şi plural. intonaţia. "Iarba este hrana vacii". . caracterizarea personajelor. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoaşterea personajului şi a poveştii. Paralel cu organizarea şi desfăsurarea jocurilor didactice. între subiect şi predicat). ritmul expunerii. prin jocul didactic "Citeşte în cărticică" se urmăreşte formarea deprinderilor de a compune o scurtă povestire. de exemplu: "Andrei este un băiat harnic". precum şi precizarea şi activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. Astfel. menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi obiectelor programei. Aceleaşi adjective însoţesc.Exemplu: "Morcovul este hrana iepuraşului". la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor. fluente. cum ar fi: mimica. Pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză. Prin jocul didactic "Răspunde repede şi bine" se urmăreşte formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant şi determinat (între atribut şi substantiv. au o contribuţie deosebită la vârsta prescolară. în grădiniţă un rol deosebit de important îl deţin jocurile . se desfăşoară cu copiii jocuri care să-i pună în situaţia de a utiliza toţi aceşti factori. În partea a doua a acestui joc se foloseşte banda de magnetofon. Având în vedere că la dezvoltarea expresivităţii limbajului contribuie mai mulţi factori. copilul numit de educatoare răspunde cu aceeaşi propoziţie. redarea unui fragment din povestea respectivă. găsind însă antonimul adjectivului enunţat.

Eminescu "Somnoroase păsărele" . Indiferent de forma de realizare. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . poveşti create de copii. în special a celor cognitive de cunoaştere a mediului: "Gradiniţa noastră. plante. povestiri cu un început dat de educatoare şi continuat de copii. prin specificul de organizare si desfăsurare. dar şi la formarea unui . Aceste convorbiri oferă dialogul larg deschis cu educatoarea. activitătile de povestire. de modul de a-1 face pe copil să. vor face copilul să dialogheze cu el însuşi si cu realitatea înconjurătoare. personaje cu care copilul comunică. activitătile de dezvoltare a vorbirii. memorizare. lexical. stimulează copilul în mod creativ. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat păsările călătoare" "Baba iarna intră-n sat" "Vine primăvara" "Plecăm la şcoală"etc. activităti comune a legăturii omului cu ceea ce îl înconjoară. personaje îndrăgite.T. în măsura în care educatoarea este un model. Pe lângă activitătile de joc didactic. Ele contribuie la corectarea exprimării gresite. fluturi. la estetica tintei limbajului. cât si expresivitătii vorbirii.copil.E.Importanţa jocurilor .formativ. O contribuţie importantă în plan apropiat o are literatura "ştiinţifico. gramatical. Farago Convorbirile tematice. prin subiectele abordate. vin să completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. înteleagă textele literare prezentate şi de a folosi intonaţia potrivită şi a da textului finalul adecvat. orienta şi contribui prin "viu grai". care le reprezintă şi . de felul cum recită o poezie.M.limbaj coerent. cu copilul şi îi dau posibilitatea de a cunoaşte nivelul cunoştinţelor acumulate şi vocabularul activ al copiilor. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. prin relatia educatoare .fantastică" care propune subiecte foarte îndrăgite de copii.M.exerciţiu desfăsurate în gradinită derivă din faptul că ele au o influentă mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. plastic. Arghezi "Caţeluşul şchiop" . expresiv. pentru copil. Activitătile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndrăgite. Eminescu "Zdreanţă" . a plasticitătii lui în exprimare. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc şi spontan. prin vorbire dialogată despre toate câte sunt.

Prin exemlificări concrete putem face copiii să înţeleagă că. a exersării acestuia în vederea pregătirii copilului pentru scoală. situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup.îmbogăţeşte fantezia. învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. jocuri didactice. mă schimb. convorbirile contribuie în mare măsură la îmbogăţirea vocabularului. necunoscutul. plăcută şi democratică. dezbateri. de povestire a educatoarei. prin dezvoltarea tehnicii şi a creaţiei. prea multe informaţii pe care nu le reţin şi nici nu au capacitatea de selecţie a acestora. astăzi acestea sunt lucruri realizabile. rezolvă sarcini de învăţare. copiii îşi exersează capacitatea de a selecta. „Eu o să-l învăţ pe X povestea Y” etc. pot deveni lucruri realizabile. Efortul copiilor trebuie sa fie unul intelectual. Noul. nu este foarte greu. „Eu o bulă dublă pentru familia mea!”. Acum ştim cu toţii că „oricine poate învăţa de oriunde”. Copiii primesc prin diferite canale. Prin metodele interactive de grup. de abordare a altor demersuri . a invenţiei umane. iar fanteziile timpului nostru. organizarea şi aplicarea metodelor noi în activitatea instructiv-educativă care poate fi una cooperantă. în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme. căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii „mister didactic”. „Eu aş dori să fac un blazon al prietenului meu”. se constituie ca o „aventură a cunoaşterii”. prin analize. Importanţa metodelor interactive de grup Să pornim odată cu copiii la descifrarea. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. în decursul timpului. Pentru a ajunge aici. Cap III. accesibilă. vă schimb. „Ce multe am invăţat!”. descoperă răspunsuri la toate întrebările. „Când mai jucăm jocul cu steluţele?”. „Ce joc interesant!”. REUŞESC!” Nevoile şi cerinţele copiilor „actori” pe scena educaţională pretind dascălilor o schimbarea radicală a modului de abordarea a activităţii didactice. Acţionaţi direct ! Propuneţi-vă un obiectiv: „Schimb. activă. modernă. Veţi smulge cu siguranţă exclamaţiile copiilor: „Ce activitate frumoasă!”. flexibilă. se simte responsabil şi mulţumit la finalul lecţiei. de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere. combina. Activităţile de memorizare.

nu de concentrare. Situaţiile de învăţare. acaparator. cotidiene. pesimist. entuziasmul în concordanţă cu situaţia şi totul va fi ca la carte. dintr-o zi. de cooperare. îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. comportamentul unui copil. Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale. prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilitatea. îndrăzneţe de rezolvarea a sarcinilor de învăţare. se modernizează. brainstroming. atunci când se respectă principiul flexibilităţii. metodele interactive învaţă copiii să rezolve probleme cu care se confruntă. distractive. deoarece ele reprezintă punctul cheie în reuşita aplicării metodei şi nu trebuie să afecteze copilul. Fiind prezentate ca nişte jocuri de învăţare. intergrup. adultul. un eveniment. Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc în dezbatere comportamentele reale. ei critică comportamentul. nerăbdător pentru fiecare găsind gestul. găsirea unor idei creative. să ia decizii în grup şi să aplaneze conflictele. fapta şi nu critică personajul din poveste sau copilul.) stimulează creativitatea. să aibă răbdare cu ei exersându-şi toleranţa reciproc. găsesc soluţii. Ei aduc argumente. Toate metodele interactive de grup (în special 6/3/5. ş. Grupul înţelege prin exerciţiu să nu-şi marginalizeze partenerii de grup.intelectuale interdisciplinare decât cele clasice.d. în perechi.m. Ideile. agresiv.a. aprecierea. Copiii înţeleg şi observă că implicarea lor este diferită. o faptă. mimica. lauda. elaborează sinteze în activităţi de grup. cu metode din aceeaşi categorie. soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate. iar metodele tradiţionale nu se elimină. ideea. reţinerea. se modifică. comunicarea. Metodele învaţă copiii. formulează şi verifică soluţii. individual. sfatul. se combină. orientarea. dar încurajaţi. interjecţia. independenţă în gândire şi acţiune. Este însă importantă alegerea momentului din lecţie. activizarea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic constructiv. întrebarea. o idee. că un comportament întâlnit în viaţa de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăţa cum sa-l evităm. După fiecare metodă aplicată. personajul copil şi fapta lui. deoarece trebuie sa-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copil timid. Dintre obiectivele metodelor interactive enumerăm: . se îmbunătăţesc şi se adaptează. Metodele implică mult tact din partea dascălilor. dau sfaturi din care cu toţii învaţă. rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea critică şi înţeleg că atunci când analizează un personaj. 6/6. se pot obţine performanţe pe care copiii le percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare.

de a aplica cunoştinţele în diferite situaţii de viaţă. să caute alternative. a reflecta. Formarea deprinderilor copiilor de a găsi singuri informaţii. Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea cunoaşterii realităţii şi a activităţii viitoare de învăţare şcolară. se comportă cu toleranţă. Implicarea activă şi creativă a copiilor pentru stimularea gândirii productive. de a lucra în echipă. a gândirii divergente. de a critica. Însuşirea unor cunoştinţe. învaţă cum să înveţe. capătă încredere în ei. îşi exersează capacitatea de autoevaluare şi de a evalua alternative şi a lua decizii. învaţă să argumenteze. abilităţi. libertatea de exprimare a cunoştinţelor. sensibilitate. să rezolve o sarcină alături şi împreună cu alţi copiii. se comportă cu toleranţă. a şti să facă conexiuni. comportament de bază în învăţarea eficientă a unor abilităţi practice în condiţii de cooperare. Formarea sau promovarea unor calităţi europene ce au la bază atitudini şi competenţe democratice. de a conştientiza stilurile de învăţare pe care le preferă (adică cum învaţă o poezie. printr-un antrenament plăcut interactiv în grup. fiind parte integrantă a acestuia şi să se descurce în situaţii reale de viaţă. a testa ipoteze. copiii învaţă să-şi împărtăşească ideile. Încurajarea autonomiei copilului şi promovarea învăţământului prin cooperare. afectivitate. devin responsabili pentru ideile şi acţiunile lor: învaţă să privească critic mediul social în care trăieşte el. a şti să identifice probleme diferite. Comunicarea pe baza unei tehnologii informaţionale.           În urma aplicării acestor metode. stabilirea unor relaţii interculturale care au al bază comunicare. moderne. o construcţie etc. cum realizează un desen. afectivitate. o poveste. învaţă să înveţe creativ. interactive. Formarea unui sistem de capacităţi. spontan. a gândurilor.. ideile. corectitudine cu cei din jur. Focalizarea strategiilor pe promovarea diversităţii ideilor. să negocieze soluţiile. sensibilitate. să adreseze chiar întrebări neobişnuite. a faptelor. corectitudine cu cei din jur. a şti să culeagă informaţii despre o temă dată . să-şi exprime gândurile creativ. Realizarea unor obiective interdisciplinare. Formarea deprinderii de a gândi critic. . cel mai repede). să facă afirmaţii neobişnuite.

eficientă. 3. particularităţilor şi nevoilor personale ale copiilor. Obiectivele cercetarii 1. 4. Metodologia cercetării CAPITOLUL IV. utilizând metode didactice adecvate. Reliefarea importanţei achiziţionării unui vocabular adecvat vârstei.1. Identificarea gradului de influenţă al mediului needucativ asupra dezvoltării abilitaţilor de comunicare şi de achiziţionare a elementelor de limbaj la copilul de vârstă preşcolară. cât şi pentru copiii. Relevanţa utilizării metodelor şi procedeelor adecvate în vederea adaptării optime a preşcolarilor la activitatea şcolară.. 2. În funcţie de obiectivele propuse urmăreşte să pună în evidenţă importanţa combinării metodelor tradiţionale cu cele moderne în educarea copiilor de vârstă preşcolară. atractivă. Ipoteza cercetarii Presupun că: Implementarea unui program de activităţi în care se utilizează un set de metode şi tehnici tradiţionale şi moderne specifice învăţământului preşcolar determină îmbunătăţirea . diferenţiată. Organizarea cercetării Cercetarea de faţă se include în sfera studiilor calitative urmărind demersul ştiinţific şi metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei preşcolare.Ar fi frumos ca fiecare dascăl să fie pentru copiii lui „formator” pentru a simţi zilnic acea satisfacţie pe care ţi-o dă pregătirea pentru activitatea cu copiii şi mai ales plăcerea de a realiza o predare/învăţare/evaluare creativă diversă. Evidenţierea importanţei educaţiei timpurii în dezvoltarea comunicării verbale la copiii de vârstă preşcolară. atât pentru tine ca dascăl. IV.

Metode de cercetare utilizate În cadrul cercetării am insistat pe folosirea următoarelor metode: anamneza.  Anamneza a vizat culegerea de informaţii despre parinţi. IV.3. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât şi metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare:  Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicării atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan şi liber mai aproape de ceea ce este mai puţin controlat şi cenzurat. în vederea adaptării optime la viaţa şcolară.  Testul. experimentul. Această metodă am folosit-o atât în faza preexperimentală cât şi în faza experimentală.sesizabilă a abilităţilor de comunicare contribuind la îmbogăţirea limbajului.  Studiul documentelor personale a fost menit să completeze datele obţinute prin primele două metode şi să ofere o imagine mai completă asupra subiecţilor investigaţi. Gradul de manifestare a capacităţilor de adaptare la viaţa şcolară . despre relaţiile care există în familie şi despre nivelul cultural al părinţilor. IV. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obţinut date despre provenienţa socială ale acestora. cât şi în cadrul activităţilor comune desfăşurate cu întreaga grupă de copii sub îndrumarea directă a educatoarei. despre calitatea influenţelor asupra copilului. studiul documentelor personale. starea lor de sănătate. starea de sănătate. observaţia. despre condiţiile materiale şi socio-culturale ale familiei. metoda testelor. Variabile dependente   Nivelul de imbunătăţire a abilităţilor de comunicare.Variabilele cercetării Variabile independente  Aplicarea unui program de achiziţii în care să se îmbine armonios metodele didactice tradiţionale şi moderne în activităţile de comunicare. proba psihologică. evoluţia sarcinii. Datele obţinute au fost consemnate şi folosite mai ales în analiza de caz.2. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a .

am cuprins în cercetare un număr de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care au frecventat în anul şcolar 2010-2011 grădiniţa. „Ghici la ce cuvânt mam gândit”. tehnica grupelor paralele (experimentală şi de control). e câştigător!”. jocuri de verificare şi consolidare:” Cine ştie . de verificare a însuşirii conţinutului poveştii „Fata babei şi fata moşneagului”.obţine informaţii obiective asupra dezvoltării psihice şi a pregătirii copilului pentru şcoală. psihic. 4. jocuri de exersare a pronunţiei corecte: „Spune la fel ca mine”. „Descoperă unde am greşit”. jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării: „Cum se numesc toate acestea la un loc”. din punct de vedere fizic. Experimentul se desfăsoară folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. IV. lecturi după imagini „ A sosit primăvara!”. Grupa experimentală a cuprins un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. dintre care 4 fete şi 6 băieţi.Eşantionul de conţinut Activităţile liber alese cât şi cele de educarea limbajului au fost adaptate unităţilor de învăţare corespunzătoare temei săptămânii. afectiv. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguţa cu doi bani”. acelaşi număr de subiecţi şi fiind egale din punct de vedere al vârstei. având acelaşi nivel de cunoştinţe. dintre care 5 fete şi 5 baieţi. iar grupa de control tot un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. jocuri de stimulare a comunicării orale: „Povesteşte ce ai visat”. Instrumente de cercetare utilizate    Test de evaluare iniţială Testul pentru cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres Test de evaluare finală IV. pe care se experimentează. etc. jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei „Hai să facem o poveste”. „Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa”.  Experimentul a constat în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice fiecărei grupe. .5. „Greierele şi furnica”. dramatizări „Anotimpurile”.Eşantionul de subiecţi În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei specifice formulate.

Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. Item de asociere 2p Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: .Etapa constatativă (preexperimentală) În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetării. Item cu raspuns scurt. Desfăşurarea experimentului V. Evaluarea initiala a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice.” 2. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. 1. 1p 1p Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana.am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului.. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1. sireata si da iama la poiata. 1 4 5 3. am ales metodele şi tehnicile de cercetare.CAPITOLUL V. am formulat ipoteza şi am alcătuit eşantionul de subiecţi.

. îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea........... sa se vâre în .. Caci de îndata ce ar fi fost acolo... copil istet........4... 5..... Item cu alegere duala „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”............ ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se..si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica...” 3p .... . si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca.......... „Scufita Rosie a manâncat lupul...” Item de completare 3p Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe ... „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”.........pentru a o închide acolo!......

dar fără a implementa programul de activităţi şi jocuri didactice propus în lucrarea de faţă. 2. 4. desenul unui pom înalt şi al unui pom scund. o foaie de hârtie întinsă şi una mototolită. completarea lacunelor dintr-un text. 6. denumirea unor culori. 1: Stabilirea asemănărilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. 3. desenul unei linii drepte şi a uneia curbe. prin care am vizat următoarele aspecte ale dezvoltării gândirii şi limbajului copiilor: stabilirea asemănărilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. imaginea unui copil trist şi a unuia fericit. o carte nouă şi una veche.2 Etapa experimentală În cadrul acestei etape am introdus metode şi tehnici noi în activităţile susţinute la nivelul grupului experimental. Precizez că am acţionat şi la nivelul grupului de control aplicând aceleaşi probe . Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara ulterior între ele rezulatele şi scorurile obţinute de copiii cuprinşi în cele două grupe. denumirea unor materiale din care sunt confecţionate unele obiecte. desenul unei case mari şi al unei case mici. am făcut măsurători şi determinări. imitarea unor acţiuni . o bucată de hârtie netedă şi una zgrunţuroasă. stabilirea unor contrarii fără imagini ale obiectelor. o minge tare şi o minge moale. 5.V. probă ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani şi este alcatuită din şapte subprobe. 7. Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului  adaptat dupa Alice Descouedres. Subproba nr. . fotografia unui batrân şi a unui tânăr. memorarea unor grupe de cifre. am aplicat probe. 8. 9.

această casă este mare. se calculează numărul de răspunsuri corecte. se acoperă de … (nori) . Fetele sunt foarte mulţumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(păsărele) . două bile de aceeaşi mărime şi culoare una grea şi una usoară care se pun în palmele copilului. în timp ce aceasta este….(senin. tu va trebui să ghiceşti şi să spui ce trebuie să fie completat”. Jana şi Maria merg să se plimbe pe câmp. te rog să fii atent. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit următorul text: „Este timp frumos. Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. iar hainele lor erau complet…(ude).(mica)    se continuă astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. Ele adună …. când eu mă opresc şi nam să stiu ce să spun. Se notează răspunsurile copilului. Se calculează numărul de răspunsuri corecte. soarele este foarte…. 2. Fetele se grăbesc să se întoarcă …(acasă) . Subproba nr.10. haine de ploaie). 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfăşurare: . albastru). 4. Ele roagă pe cineva să le adăpostească în casă deoarece ploua puternic şi nu aveau la ele…(umbrele. Subproba nr.(strălucitor) . 3: Memorare de cifre şi reproducerea lor Material: am folosit următoarele serii de cifre: 1.(flori) . 5. cerul este …. se notează răspunsurile copilului. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi.    Se va citi rar şi cu accentul necesar. Jana şi Maria se sperie de zgomotul făcut de…(tunete) .Cerul este spintecat de…(fulgere) .. 3. Deodată cerul se întunecă.

7.…. 6. Subproba nr.(urât) . 4.….…. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”. Performanţa subiectului este egală cu ultima serie realizată corect. 4. 3. 6. 5: Stabilirea unor contrarii fără obiecte sau imagini ale acestora Material şi desfăşurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1. pentru seria a V-a primeşte coeficientul 6.(ascultator sau cuminte) Se notează de la 0 la 8 în funcţie de numărul de răspunsuri exacte. pentru seria a III-a primeşte coeficientul 4. pentru seria a IV-a primeşte coeficientul 5.(frig sau rece) . pentru seria a II-a primeşte coeficientul 3. 5. indispus.(greu) -. 5. cald uscat frumos curat mare uşor vesel . 4: Denumirea unor materiale Material de desfăşurare: am folosit următoarele întrebări: 1. 2.(mic) . 6: Denumirea a 10 culori Material şi desfăşurare: . Se opreşte proba la seria pe care copilul nu reuşeşte să o reproducă deşi i s-a citit de trei ori. Din ce este facută cheia? Din ce este facută masa? Din ce este facută lingurita? Din ce sunt facuţi pantofii? Din ce sunt facute ferestrele? Din ce sunt facute casele? Se consemnează numărul de răspunsuri corecte. Pentru prima serie primeşte coeficientul 2.…(trist.(murdar) . Subproba nr.….Se spune copilului: „Fii atent! Îţi voi spune nişte cifre.   Se prezintă fiecare serie în ritm de comandă de gimnastică.….…. 8.(ud sau umed) . nefericit) neascultator . Subproba nr.…. 2. 3.

roz. b) se mimează următoarele 6 acţiuni. violet. 6. 2. a arunca. 9. 2. denumească: 1. Etapa de control (post. maro. a respira. dupa numărul exact de răspunsuri corecte. verde. roşu. grupa experimentală şi grupa de control. 5. a scrie. Subproba nr. gri.3. negru. 6. 4. a împinge a tuşi. 4. 3. a cânta. 5. 5. 8. a se apleca. alb. cerându-le copilului să le imite şi să le Se consemnează rezultatele care se notează de la 0 la 12 în funcţie de numărul de Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ . a se balansa. 3. 7. a se ridica. 10. 2. V.experimentală) Este etapa în care am înregistrat rezultatele obţinute de cele două eşantioane de subiecţi. a spăla.Se prezintă culorile: 1. am stabilit diferenţele. răspunsuri corecte. 7: Cunoaşterea sensului unor verbe Desfăşurare : a) Se mimeaza următoarele acţiuni şi se cere copilului să le denumească: 1. albastru Se cere copilului să le denumească şi se notează de la 0 la 10. a fricţiona. galben. 6. am prelucrat statistic datele şi am interpretat rezultatele. 4. a sări. 3.

SILABE. SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orală) „Ana are ……………” I2 : Reprezintă grafic propoziţia în casetă I3 : Încercuieşte cifra care corespunde numărului de cuvinte din propoziţie „Copiii merg la gradinită” 5 4 I4 : Încercuieşte cuvântul alcătuit din mai multe silabe şi reprezintă silabele în căsuţe COPIL I5 Colorează imaginile în a caror denumire se află sunetul „ r ” GRĂDINIŢĂ 3 1p 1p 1p 1p 1p .(evaluează cunoştinţele dobândite în urma intervenţiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orală) – propoziţii simple şi dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multiplă I4 item obiectiv cu alegere duală I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonoră Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE.

în cadrul programului de intervenţie. de control G. de control G. de control G.1. cu o frecvenţă de o activitate pe săptămână timp de 10 săptămâni. VI. explicaţia. S-au susţinut un număr de 10 activităţi specifice în care s-au folosit următoarele metode: conversaţia. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Rezultate obţinute la testul iniţial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. Strategia de verificare şi evaluare a rezultatelor obţinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. învăţarea în cerc. braistormingul. cvintetul. experimental G. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% . exerciţiul. metoda Acvariului. examinarea povestirii. Lotus. comunicarea rotativă. experimental G.2. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2010-2011. Între evaluarea initială şi cea finală. pe langă probele administrate (Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului) în vederea ameliorării dificultăţilor de comunicare şi achiziţionării de noi abilităţi. capIV). experimental G. conversaţie şi îmbogătire a vocabularului. am desfăşurat o serie de activităţi şi jocuri didactice (vezi eşantionul de conţinut. experimental G. de control G.VI. capII). experimentul. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilităţilor de comunicare. VI. piramida şi diamantul. utilizând în cadrul lor metode şi procedee specifice nivelului de dezvoltare al copiilor (vezi metode utilizate. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării Pe parcursul programului de intervenţie am folosit în cadrul activităţilor de educarea limbajului. metoda Blazonului. experimental G. turnirul întrebărilor. demonstraţia.

la care rata frecventării gradiniţei este scăzută şi asupra cărora nu s-a intervenit prin activităţile care au fost realizate la grupul experimental. jocuri didactice cu caracter stimulativ şi de dezvoltare a limbajului. se pot observa diferenţe semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obţinute. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR . Aceste aspecte de diferenţiere se datorează faptului că cele două grupe sunt diferit constituite. se face media acestor vârste şi se obtine vârsta psihologică a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice. grupa de control cuprinzând mai mulţi copii proviniţi din medii sociale defavorizate. Datorită faptului că asupra grupului experimental s-a acţionat prin aplicarea de metode şi procedee specifice şi s-au realizat activităti.Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra următoarelor aspecte. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obţinut la fiecare probă corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul următor).

denumirea unor materiale din care sunt făcute diverse obiecte. Lacune 2 3 4 6 8 III..L. poate vorbi de o dezvoltare superioară a copilului.C.C.) se dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mică decât vârsta cronologică (V. Cifre 3 3 4 5 5 IV. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini şi obiecte. completarea lacunelor într-un text.L.c Nu me Cro no Coe V Co e V âr Co e V âr Co e V âr Co e Vâ r- Co efi ficie âr . numirea şi imitarea unor acţiuni. Materii 3 4 5 6 6 V. vorbi de o dezvoltare normală a copilului. Verbe 4 6 8 9 11 TOTAL 22 29 37 47 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologică se poate constata că:    dacă vârsta psihologică a limbajului este egală cu vârsta cronologică (V.C. Contrarii (fara obiecte si imagini) 4 5 6 7 8 VI.>V.=V. denumirea unor culori şi nuante.) se poate dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mare decât vârsta cronologică (V.) Acest test a fost aplicat celor 20 de copii preşcolari cu vârste cuprinse între 3 ani şi 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologică a limbajului.3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani I Contrarii (cu obiecte si imagini) 4 5 6 8 12 II. memorarea unor serii de numere. se poate vorbi de o dezvoltare deficitară a copilului. Culori 2 3 4 6 8 VII. Vâr sta Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V âr st a Nr .L. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de cele două loturi mi-a permis să relev diferenţa nivelului de dezvoltare a comunicării şi limbajului copiilor din cele două loturi care nu au beneficiat de aceleaşi condiţii de mediu socio-cultural şi educaţional.>V.

G. 5 6 6 6 5 7 5 5 5 5 4 5 4 5 5 5 6 7 6 3 4 3 4 5 4 4 4 4 4. 5 8 9 7 6 8 6 4 6 5 4 7 5 4 9 5 5. 5 5 5.r t.9 5 5 4. 5 5 6. 5. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr. 4 6 6 4 5 4 5 4 5 4 7 5 4 5 5.6 6 7 5 6 5. T. 2.5 4 4 5 6 3 4 3 4.2 9 6 6.5 la care media vârstei limbajului este cu 1. 1 0. E.7 6 M. T.9 6 6. 5 5. 5 5. 3. 5 5. 4.1 9 6 12 7 8 6 6 5 8 6 6 5 8 6 5 4 5 4 6 7. 6 6 6 6 6 5 5 5 4 5 3 4 5 6 4 5 4 5 3 4 4 5 4 4 5 5 4.C 7 . P.4 4. 5 fi cie nt 4 5 st a fi cie nt 6 st a fi cie nt 8 sta ci ent 7 6. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5. 5 5.9 4. 2 5 6. C. 6.0 4. I. V.5 5. 5 4. logi ca 7 7 nt st a fi cie nt 7 st a 6.3 mai mică decât media vârstei cronologice şi la proba nr. C. E.1 4 5.1 sunt cuprinse rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A. Vâr Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V . D. 7. A. 5 8 10 7 8 12 7 6 7 6 6 8.3 5 5.5 4. P. G. 8 5. A. 8.5 7 4.2 6 8 5 6.2 mai mică decât media vârstei cronologice.4 la care media vârstei limbajului este cu 1. B.2 ani. P. P. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care sunt în primul an de frecventare a grădiniţei.1Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului de grupa A (grupul de control) În tabelul nr. 9. 1.8 TABEL Nr.

2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6. 5 7 7 7 7 7 7 7 6. 9 8 8 8 7 9 8 7 6 4 6 7. 9 11 10 11 10 12 12 10 9 9 12 10. 9 8 6 6 6 6 6 5 6 3 5 5. 2 M. 5 Media 5. 1 5. 7 12 12 7 12 7 11 10 9 6 4 6 7 8..2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8. V. 0 5.7 7 7 6 7 7 7 5 7 3 5 6. 8 6. 6 V. 6 5. 5 5. 4 7 6. 9 6.A .9 .A . M. V.sta Nr . 5 6. 5 G.5 7 7 7 7 6 5 4 5 6 5 5. 6 C.L . 6 F.A . 6 7 7 7 6. 8 6.. L. 5 T. 5 5 3 6 6. 5 6 5 3 5 5.T . 5 6 6 7 7. 5 7 7 6. Nu me Cro no logi ca Coe nt V st a C oe fi ci en t V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt Vâr sta Co efi ci ent V â r s ta Co efi ci ent V âr st a âr sta Ps i ho lo gi ca a li m ba Ju lui ficie âr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 S. 5 7 7 5.8 7 6. crt. 1 5 5 5 5 5 4 3 4 5 4 4. 9 6. 6 5. N. 1 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7.9 7 7 7 7 6. V. 5 M. 7 6. 1 7 7 7 6. C.

de control G. experimental G. de control G. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p 4p 4p 5p 3p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% 80% 80% 100% 60% . Din aceste rezultate se constată că media vârstei psihologice a limbajului a grupei B este superioară vârstei cronologice cu o diferenţă de 1 an faţă de grupa A. Media vârstei cronologice este 5.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6.2 ani.TABEL Nr. de control G. Prin parcurgerea activităţilor instructiv-educative la grupa pregătitoare (cele două grupuri studiate) s-a ajuns la obţinerea unor rezultate bune (la grupa de control) şi foarte bune (la grupa experimentală) în ce priveşte nivelul dezvoltării psihice pe toate planurile. experimental G. La o singură probă (nr.2Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice de grupa B (grupul experimental) În tabelul nr.1) s-a înregistrat aceeaşi medie a vârstei psihologice a limbajului ca şi media vârstei cronologice. Acest lucru ne demonstrează că mediul educativ oferit de grădiniţă copiilor contribuie la dezvoltarea comunicării şi limbajului copiilor. de control G. experimental G. experimental G.2 sunt redate rezultatele obţinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a grădiniţei. experimental G.

la copii care au frecventat grădiniţa în mod regulat dar mai scăzute la cei care au frecventat sporadic.. dacă educatoarea a insistat pe activităţi de educarea alimbajului chiar dacă nu a avut un program de intervenţie bine stabilit şi copiii au frecventat în mare parte grădiniţa. În cadrul grupei experimentale. la grupa de control procentele sunt destul de bune.Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finală a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. se înregistrează un progres vizibil atât la grupa experimentală cât şi la grupa de control chiar dacă intervenţia nu a fost aceeaşi provenienţă a copiilor diferite. prin procesul de învăţământ. se poate înregistra un mic progres şi în cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinită . Acest lucru denotă faptul că. la 4 itemi s-au obţinut procente de 100 % ceea ce înseamnă un nivel ridicat de cunoştinţe şi abilităţi de comunicare acumulate.Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia că actionându-se asupra subiecţilor în mod frecvent şi organizat. şi condiţiile socio-culturale de . comparativ cu cele înregistrate la testul inţial.

Cunoscându-se că dezvoltarea limbajului preşcolarului are la bază experienţa cognitivă a acestuia în relaţiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilităţi optime de exprimare liberă, acest lucru realizându-se în orice moment al zilei, de la venirea lui în grădiniţă şi pâna la plecare. Atât în activităţile comune organizate cu grupa de copii, cât şi în cele individuale, accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul să fie viu, colorat, intonaţia să fie expresivă, astfel încât preşcolarii să-şi însuşească raporturile gramaticale ale limbii, sub aspect morfologic şi sintactic, fonetic şi lexical. Materialul necesar desfăşurării normale a gândirii şi limbajului a fost furnizat de realitate, de povestirile educatoarei, de experienţa de viaţă a copilului, de relaţiile sale cu ceilalţi copii. Ţinând seama că trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogăţia experienţei intuitiv-actionale, de gradul de elaborare a tipurilor superioare de activitate, de modul în care se asigură achiziţionarea de informaţii, în activităţile desfăşurate cu copiii s-a urmărit cultivarea procesele psihice de cunoaştere: gândirea, limbajul, memoria, imaginaţia, atenţia voluntară etc. Organizarea judicioasă a activităţii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observaţie, stimularea permanentă a inteligenţei şi creativităţii copiilor, a independenţei în gândire şi acţiune. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corectă, stimularea vorbirii coerente şi expresive, prevenirea şi corectarea unor defecte de vorbire, de pronunţie a sunetelor.

S-a urmărit, cum era firesc la această vârstă, dezvoltarea aparatului fono-articular, insistându-se asupra mişcărilor de articulare corectă a sunetelor (fricative, vibrante, velare), precum şi a diftongilor ai, ei, ea, au, corectându-se, în acelaşi timp, tulburările din vorbire a unor copii. Paralel cu această activitate, accentul s-a pus pe dezvoltarea, îmbogăţirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiană, acţiuni, calităţi ale obiectelor, noţiuni referitoare la culori, aşezare în spaţiu şi timp. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrată, urmărindu-se atât latura receptivă cât şi cea expresivă. De aceea i s-au pus copilului la dispoziţie materiale specifice, care să se constituie într-un mediu educativ şi cultural activ, stimulativ: cărti, caiete şi unelte de scris, ziare, reviste, imagini şi jocuri cu imagini , discuri, dischete, video, computer etc. În toate activităţile comune şi la alegere, copiii au fost antrenaţi în actul verbalizării. Ei au avut permanent ca model conduita verbală a educatoarei, iar acasă, a parinţilor şi a adulţilor din preajmă. Înţelegerea cuvintelor noi şi a expresiilor însuşite în cadrul diverselor activităţi s-a fixat prin activizarea acestora, cerându-se copiilor să le utilizeze în contexte noi. Adeziunea preşcolarilor la o vorbire corectă, din punct de vedere gramatical, a fost privită în relaţie cu formarea deprinderilor de a-şi exprima gândurile într-o comunicare coerentă şi corectă. Astfel s-a avut în vedere, gradat, formarea deprinderilor de vorbire dialogată, exprimarea în propoziţii simple, apoi în propoziţii dezvoltate, a gândurilor, ideilor, sentimentelor, formarea corectă a pluralului, acordul predicatului cu subiectul şi al adjectivului cu substantivul; folosirea corectă a flexiunii verbale şi a celei nominale, cunoaşterea şi folosirea în comunicare a pronumelui de politeţe. Expresivitatea exprimării preşcolarilor a constituit de asemenea, un principal obiectiv al activităţilor de educare a limbajului, deprindere dobândită prin activităţi de povestire, prin lecturi după imagini, prin memorizări sau jocuri didactice. Activităţile libere ale preşcolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbală liberă şi civilizată între copii, au consolidat actul comunicării în formele ei cele mai variate, generate de diversitatea jocurilor, a cântecelor, a exerciţiilor ritmice.

Concluziile cercetării Datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne in activităţile de comunicare, am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului, în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii, de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări, încercări, exerciţii, experimente, în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa, a fost necesară tratarea interdisciplinară a problemelor. Acest lucru favorizează identificarea unicităţii copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative. Corelarea dintre discipline a contribuit şi la stimularea interesului copilului pentru cunoaştere. De acest mediu educaţional au beneficiat copiii din eşantionul al doilea (grupa experimentală) care, sub îndrumarea competentă a educatoarei a completat sau înlocuit în multe

Deficientele constatate în exprimarea şi în pronunţia copiilor nu se datorează unor disfuncţionalităţi somatice. cel care este în primul an de gradinită şi la care efectul negativ al mediului familial .cazuri mediul familial care nu întotdeauna oferă un mediu propice unei dezvoltări normale a personalităţii copilului şi se reflectă îndeosebi în dezvoltarea comunicării şi limbajului. lipsei de preocupare a parinţilor de a relaţiona cu copilul. din cei 10 copii. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentală) sunt justificate şi din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. Este preferat acest gen de activităţi pentru că este comod pentru adulţi ştiindu-i pe copii în siguranţă în locul activităţilor active în care copilul să se dezvolte din punct de vedere psihomotor. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precară. Este cu atât mai alarmantă situaţia cu cât am constatat ca această delasare şi atitudine de indiferentă faţă de nevoile copilul nu vine din partea unor părinţi cu un nivel intelectual scăzut. Aşa cum am mai amintit. toţi provin din familii organizate în care relaţiile sunt armonioase. În goana lor după câştiguri materiale uită sau neglijează faptul că acest pui de om are nevoie de caldură. Unii părinţi consideră că dacă îi oferă copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare şi de afecţiune de care este înconjurat acesta. fiind privat de atenţia. copii care întâmpină mari dificultăţi în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lăsată pe ultimul plan. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. ci sunt datorate. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare şi în faptul că din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. în relaţionare şi în dezvoltarea psihomotorie. Am constatat că în ultimii ani vin în grădiniţă copii care prezintă deficienţe mari în comunicare. Copiii petrec foarte mult timp în faţa calculatorului şi a televizorului ceea ce îi fac pe parinţi să fie „multumiţi” de interesul pe care îl manifestă copilul şi de faptul că acesta este „cuminte”. manifestările preşcolarilor atât în relaţiile cu adulţii cât şi în relaţiile cu copiii de vârsta lor. în mare măsură. de înţelegere şi de atenţie din partea celor mari. de afecţiunea şi de interesul adulţilor din preajma sa copilul îşi creează o lume imaginară în care se retrage şi din care va ieşi din ce în ce mai greu. deoarece. Aceste relaţii din interiorul familiilor copiilor influentează într-o masură foarte mare comportamentul. ci din partea unor părinţi care au studii superioare. Aspectele prezentate mai sus au reieşit din rezultatele slabe obţinute de copiii din primul eşantion. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltării psihice şi intelectuale a copilului. de a comunica eficient cu el.

B. Bucureşti Clujeană . I. Presa Universitară 4.Metode interactive de grup.Editura Arves 3. O altă constatare pe care am facut-o pe baza experienţei acumulate în activitatea desfăşurată cu copilul preşcolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai mulţi copii şi ai căror fraţi au vârste mai mari decât ei au deprinderi şi cunoştinţe mai bogate. Editura Didactică şi Pedagogică.Fulga.E.S. diminuând în mare masură dezinteresul manifestat de parinţi..Culegere metodică (1978).. (2006). Educaţia intelectuală a copilului preşcolar.Cerghit. Bucureşti 7. Integrarea copilului în activitatea şcolară. Editura Polirom 6.Breben. Ghid metodic. Editura Polirom 5.Bocoş. Bucuresti 2.Bradu. BIBLIOGRAFIE 1. C. (2006). Metode de învătământ. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. De asemenea. Ruiu.este mai pregnant. Gongea. (2005).Culegere metodică (1975). (1997). copilului căruia i se acordă atenţie şi sprijin de către adulţii şi fraţii lui are rezultate foarte bune iar cel care îşi petrece cea mai mare parte a timpului singur în faţa televizorului şi a calculatorului prezintă mari lacune în dezvoltarea limbajului şi al comunicarii.G. Editura Didactica si Pedagogica. Didactica disciplinelor pedagogice. Acest fapt se datorează tocmai relaţiilor care există între aceşti copii şi fraţii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât şi pe plan psihomotor şi afectiv. M.M. Preşcolarul si literatura.Cucoş. (2007). Editura Didactică si Pedagogică.

M. U. (2001).consolidare SCOPUL ACTIVITATII: Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la caracteristicile anotimpului primăvara şi cunoştinţelor despre sarbătoarea Paştelui. – xxx. Descoperirea copilului. I.Nicola. –xxx. E. Psihologia vârstelor. Editura Dacia. M. Bucureşti 15. 17... Metodica jocului şi a altor activităţi cu Preşcolarii.edu.ro www. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: -să precizeze lunile anotimpului primăvara.Ionescu. L. M. Nr.Revista Învăţtământului Preşcolar. Bucureşti 9. Bucuresti 10. (1970). Cercetarea psihopedagogică.. Bucureşti 14. 19. Editura Didactică şi Pedagogică. Programa activităţilor instructiv. Editura didactica.Gheorghian. Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a . Editura Didactică şi Pedagogică. Şchiopu. E.8. 11. Bucuresti 21. (1972). 16. Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă.(1991).(2000).Ionescu.Culegere metodică (1978).Demersuri creative în predare şi învăţtare. (1993). Cluj. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. 1-2/2009. Radu. M.Păişi.M.referate.Adrese de internet www. Tribuna şcolii. Bucureşti .ro ANEXE Proiecte didactice PROIECT DIDACTIC GRUPA: mare pregătitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII: „ Cine ştie.Editura Presa Universitară Clujeană 12. şcoli Normale.Debesse. Bucureşti 18.(1993). 3-4/2008. Didactica modernă. Tribuna şcolii. e caştigător!” MIJLOCUL DE REALIZARE: Joc didactic TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare.Montessori.Napoca 13. Editura didactica. E. (1982).ro www.Popescu. Editura Didactică şi Pedagogică.didactic. Taiban. – xxx. Pedagogie Preşcolară. Bucureşti. Editura V&I Integral. Bucureşti. nr. .educative în grădiniţă 20. I. Editura Didactică şi Pedagogică. (1970). Copii de 5-6 ani. (2001) Laborator preşcolar.

coş cu ouă vopsite. SMARANDA CIOFLICA. să confecţioneze. -să cânte cu plăcere un cântec de primăvară învăţat anterior. ELENA GONGEA. -să selecteze jetoane cu păsări călătoare. ghicitori. machetă (cu . -să rezolve probleme de adunare cu 1-2 unităţi. ghicitorile. ouă . metoda Lotus. Cunoaşterea mediului inconjurător-Ghid pentru invătământul preşcolar. 8 flori de nufăr. AURELIA ANA . beţisoare. stimulente. GEORGETA RUIU. Metode interactive de grup.Editura Arves. creioane colorate. -sa recite o poezie in concordanta cu mesajul transmis.1999. Editura Radical.puişori). Ghid metodic . 3 suporturi. lipici. SILVIA BREBEN. imagini de Paşti şi de Craciun. indrumător metodic. ghirlandă cu narcise numerotate de la 1 la 7.-să deseneze flori specifice primăverii. metoda Blazonului.Editura Tehno-Art. -să numere corect în limitele 1-10. 3 coşuleţe. explicaţia. Jocuri didactice pentru educarea limbajului. conversaţia. să aranjeze în tablou elementele cerute de text. bagheta lui Rilă Iepurilă. jocul didactic. biletele cu intrebări (vezi Anexa). -să raspundă repede şi bine la întrebările concursului. GEORGETA RUIU. blazoane. iepuraş de pluş. BIBLIOGRAFIE: SILVIA BREBAN. ouă încondeiate. -să construiască. Mijloace de învăţământ: imagini de primăvară. MIHAELA FULGA. 2006 . -să găsească conţinuturi|idei| cunoştinţe legate de sărbătoarea Paştelui STRATEGII DIDACTICE: a) b) Metode şi procedee:. tabloul „Primavara”. metoda Acvariului flori de primăvară confecţionate din hârtie. ELENA GONGEA.găină.2001. ELENA MATEI.

/Unii chiar să ne cântati. Cand zăpada se topeşte. Pregătirea climatului psihoafectiv necesar desfăsurării activitătii.Educatoarea aranjează materialul pe 2 măsute in fata copiilor./Puteţi să ne povestiti./Vreau să-mi spuneţi negreşit:/Ce anotimp a sosit? (primăvara) „Astăzi vreau să-mi arătaţi/Dacă ştiţi să recitaţi./Să ne spuneţi tot ce ştiţi/Despre mândra primăvară/Care a sosit in ţară.” -conversatia Materiale: -iepuras de plus -cos -oua incondeiate -plic cu scrisoare 3) ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)ANUNTAREA TEMEI “Tema noastră-i mult iubită. şi o scrisoare pentru copii./Poate ştiţi să socotiţi. Scăunelele sunt dispuse in semicerc. alături de ouă incondeiate./ Iar pâraiele umflate/Curg la vale inspumate./De toti copiii e. 2)CAPTAREA ATENTIEI Iepurasul Rilă are in cosuletul său.ndrăgită:/Primăvara mult dorită. cu mult spor/Să-ncepem concursul:”CINE ŞTIE E CÂŞTIGĂTOR!” ./Fii la noi binevenită!/Hai cu totii./Bine toti să vă gânditi./ Ghiocelul se iveşte.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT 2 STIINTIFIC STRATEGII DIDACTICE 3 ./Vreau chiar să ne desenati. dar si multe surprize.

educatoarea va citi continutul acestuia. pe care este conturat un soare’ -ghicitoare -ghicitoare -bagheta magica .-ai construit. concursul să-l pornim. “ Uită-te atent la soare./Primavara-i anotimp. ce culoare Are pe cer mandrul soare?” Materiale: -tablou de primavara./Să vă prind buline-n piept” narcise numerotate de la 1 la 7 câte un biletel. iar ei vor indeplini sarcina cerută./Primavara-i mândră floare-/Câte luni aceasta are?/Hai spune-le frătioare!” c)Jocul propriu-zis “Sus pe bolta cea senină Cine oare se iveşte Pe tabloul pregătit? Tu un ………./Toţi bine -Materiale: Copiii vor extrage de pe ghirlanda cu -biletele Bagheta magică alege un copil care va Materiale: extrage din prima narcisă de pe ghirlandă prima probă a concursului: “Primavara e cuvant. il lipeste pe suprafaţa tabloului şi îi construieşte razele din betişoare./Să răspundeti toti corect. hartie glasata galbena. -foarfeca. “Hai. -lipici.. Spune câte raze are? Si ce formă.” (soare) Copilul decupează după contur.5) DIRIJAREA INVĂŢĂRII a)Explicarea jocului: să ne simtim. b) Jocul de probă: -expunerea -ghirlanda cu narcise numerotate de la 1-7.

infloreste Si miresme răspândeste? Caută-l si-l aranjează Si pe tablou ii asează!” (Pomii) “Care oaspeti iar sosesc Si pe boltă se rotesc Căutând cuibu-ndrăgit. “Cine oare-nmugureste Cand vremea se incălzeste. un copil ales le va desena si pe tablou. forma rotundă si -betisoare culoarea galbenă. Tu le desenează!” (ghiocei. lalele. “Care flori de primavară Infloresc la noi in tară? Pe tablou. unde doresti. -creioane colorate. narcise) Copiii sunt impărtiti in grupuri de cate 4-5 si primesc cate un blazon pe flori de primăvară.Soarele are 10 raze. primesc câte un blazon pe care ei trebuie să aseze cât METODA BLAZONULUI Materiale: -jetoane reprezentand pasari METODA BLAZONULUI Materiale: -copaci de hartie. dupa cum sunt impartiti in grupuri de cate 4-5. Ce-n toamnă l-au părăsit? Căutati si-n tablou le-aranjati. După confruntare.” Copiii. Infrunzeste. zambile. mai multe jetoane reprezentând păsări salbatice (calatoare sau nu) . -lipici care trebuie să deseneze cât mai multe -blazoane.

copii. ales de către Iepurasul Rilă. (Randunica. berzele. . -fluturi Acum. echipa va primi un ouşor. câte un copil de la fiecare echipă. după ce ne-am jucat JOCUL şi i-am pregătit iepuraşului acest minunat tablou de primăvară.călătoare. -oua incondeiate. ratele şi gâstele sălbatice. veţi descoperi surprizele ascunse in iarbă: “Ascultati şi vă gândiţi Şi răspundeţi tot ce stiti!” Pe rând .puisorii şi iepuraşii şi. -cos.imagini Materiale: -macheta. extrage câte un biletel ascuns si indeplineste sarcina cerută. -bagheta . După confruntare. pelicanii . 6) OBŢINEREA PERFORMANŢEI Fiecare echipă trebuie să găsească 8 elemente care au legătură cu Paştele( tema principală in cazul METODA LOTUS Materiale: -3 cosulete. un copil ales le va desena şi pe tablou. Pentru fiecare răspuns corect. cucul.cocorii. să vedem.) “Numără câti fluturasi Zboară pe câmpie! Pune trei mai drăgălasi Unde-ti place tie… Spune câti fluturaşi sunt in total?” d) Varianta(complicarea) jocului -blazoane.el ce surpriză ne-a mai pregătit? Vă veti impărti in trei echipe: mieluseii. rând pe rând.

Să rostim cu voce tare Echipa câştigătoare!” “Iar acum la terminare. . 8)INCHEIEREA ACTIVITATII V-aţi gândit.florile de nufar Metoda Acvariul presupune ca toti METODA ACVARIULUI 7)EVALUARE copiii să se aseze in două cercuri. Cate ousoare-aţi câştigat? Hai să numărăm in cor Si să stabilim un scor. iar pescarul din spatele său va trbui să mărească propozitia cu 2-3 cuvinte. 2)Numără câte ouşoare Se află in coşul iepuraşului Mai pune două. metoda Lotus). . Anexe 1 Cine ştie o poezie Despre ouă rosii. Dar timpul s-a terminat. Hai să-ntindem hora mare!” Se interpretează hora florilor. Fiecare “ peşte” trebuie să alcătuiască o propoziţie despre un element specific primăverii( la alegere). specifice Craciunului si Pastelui. Despre iepuraşi. roşioare.in cel din interior se vor afla “ peştii” si in cel din exterior “pescarii”.metodei abordate. v-aţi consultat Şi răspunsuri bune-aţi dat.

3)Ce sărbătorim de Paşti? Şi spune acum: în total câte are? 4)Ce semnifică culoarea roşie a ouălor vopsite? 5)Cum se pregătesc oamenii de Paşti? 6)Ce înseamnă mielul tăiat de Paşti? PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Joc didactic .Despre Învierea lui Hristos Să o spună acum frumos.

panou. O4: sa pronunte corect sunetele si cuvintele. Metode si procedee: conversatia. Bucuresti .1978. clară. O3: să-si însusească treptat formele gramaticale ale limbii române printr-o vorbire corectă. b. coerentă. Mijloace de învatamânt: imagini reprezentând obiecte. demonstratia. exercitiul. 2 sau 3 cuvinte care întregesc sensul.TEMA: "Gaseste cuvântul potrivit" SCOPUL: Exersarea gândirii si vorbirii copiilor prin completarea unei propozitii cu 1. O2: să formeze propozitii cu un cuvânt dat. Popa: "Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii". STRATEGII DIDACTICE: a. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul activitătii copiii vor fi capabili: O1: să completeze propozitia începută de educatoare cu cuvântul sau cuvintele potrivite . jetoane BIBLIOGRAFIE: Aurelia. actiuni ale oamenilor si copiilor. fiinte. Editura Ion Creanga . explicatia. fise individuale.

animalelor.oamenilor. -Cu ajutorul cuvintelor am format propozitii. fiinte si a caror imagini se afla pe -Ce am format cu ajutorul cuvintelor? -Noi am pronuntat . Se va cere copiilor să citească imaginile care reprezinta actiuni ale copiilor. cuvinte. "o". "i". Se vor prezenta copiilor câteva fenomene. Copiii formuleaza propozitii scurte dupa imaginile de pe jetoane si dupa un cuvânt dat.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC 2)CAPTAREA sI ORIENTAREA ATENŢIEI CONŢINUTUL LUCRĂRII ACTIVITATEA EDUCATOAREI 2 Asigurarea climatului de ordine si conditii a activitătii Introducerea în activitate se va face prin exersarea aparatului particular: -inspirare pe nas. jetoane. expirare pe gură si invers. reprezentând obiecte. "u". pe durata unei singure respiratii. -Ce am pronuntat noi? -Astazi vom juca jocul didactic "Gaseste cuvântul potrivit"! ACTIVITATEA COPIILOR 3 Intrarea ordonata a disciplină necesare desfăsurării în bune copiilor în sala de grupa Copiii executa exercitiile 3)ENUNŢAREA SCOPULUI sI A OBIECTELOR OPERAŢIONALE Copiii pronunta cuvintele jetoane. -pronuntarea sunetelor "p" si "b" prin suflarea puternică si exploziva a jetului de aer. vocalele: "a". -se vor pronunta legat. "e".

.. Trebuie să aveti grijă ca propozitia să aibă înteles.. .. -mingea. Exemple: Scolarul... scrie).4)PREZENTAREA ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII 1. Va raspunde copilul numit.......... să fie corectă.. lacoma).. Vulpea este. Explicarea jocului propozitie cu cuvântul care se potriveste... Copilul se joacă cu...... .. Copiii raspund: -scolarul învata (citeste. ......... NOULUI CONŢINUT Prin acest joc trebuie să completati o ... -Vulpea este sireata (vicleana......

în pădure. Pasarica .. propozitiilor. 1. copilul.. Se vor da cuvintele.... Jocul propriu-zis Se va cere copiilor să continue 3 Mama ..... 5)EVALUARE Piticii când .. ochelarii.. 6)ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII Aprecieri generale si individuale.. acasă s-au.. coase o rochita.. Se vor da cuvintele: copil. .. Afară nu mai.. . bunicul.. Copiii se iau la întrecere în propozitiile cu alte cuvinte care să le dea formularea înteles... Toti piticii au hotarât să. a făcut. 2.... copiilor.. 3. Copiii vor primi fise individuale: au propozitiile". Mingea este rotundă.1 2 …….... 2.. copiii.. Cornel se joacă afară. În lipsa lor a venit. Complicarea iocului Se va propune copiilor să îl ajute pe piticul Barba-Cot să-si completeze cu cuvintele potrivite scurta lui povestioară: "Astazi este o zi frumoasă de ... îsi. 3. Copiii vor respecta OO OOO OOOO Copiii vor completa spatiile libere cu cuvintele potrivite "Deseneaza atâtea cerculete câte cuvinte sarcinile date. Copiii deseneaza.. Ea le-a pregătit mâncare. pune.. ciripeste. Exemplu: Copiii sunt curajosi.

P). povestiri. O6:sa numeasca trasaturile caracteristice ale personajelor principale pe baza faptelor acestora. cvintetul. portretul lui Ion Creanga. O2:sa adreseze intrebari legate de continutul povestii si sa raspunda la acestea.de Ion Creanga . Cand?. creativ. Metode :. . Povesti. sa desprinda invatatura povestii pe baza intrebarilor. . O5:sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele noi din text. predarea-invatarea reciproca. Bucuresti. Cine?. Bucuresti. SILVIA BREBEN. Ghid metodic. Educarea limbajului in invatamantul prescolar. Editura Arves. O4:sa explice cuvintele din text:” sluta”.basme si legende. MAGDALENA. Metode . „vitrega”. Din ce cauza?).C. cartonase pentru masa (avand inscriptionate literele R. Editura Compania. 1999. O8:sa dea exemple de alte povesti scrise de Ion Creanga. siluete reprezentand personajele povestii. ELENA GONGEA. Anca Buldoaca). verificarea insusirii continutului povestii „Fata babei si fata mosneagului”. interactive de grup.I . Mijloace de învatamânt: planse. I. 1999.carte cu povestea data. b. MINAELA FULGA. de Ion Creanga MIJLOCUL DE REALIZARE:Repovestirea copiilor TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare-consolidare SCOPUL ACTIVITATII:Dezvoltarea capacitatii copilului de a reproduce continutul unui text narativ. conversatia.antologie pentru prescolari( coord. o piramida. C. „horopsita”. explicatia. macheta si piramida si diamantul.BIBLIOGRAFIE: DUMITRANA.2006. editata de revista Invatamantul Prescolar. STRATEGII DIDACTICE: a. coronite de lider( avand inscriptionate literele R. Cum?. GEORGETA RUIU. OBIECTIVE OPERAŢIONALE O1: sa reproduca in rezumat continutul povestii. palete cu intrebari( Ce?. O7:sa stie cine este Ion Creanga. P).PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII:”Fata babei si fata mosneagului”. O3. De ce ?.povestirea. de a se exprima liber.

pe intelesul copiilor. Conversatia cu siluetele personajelor principale. Un copil va alege din biblioteca cartea de povesti” Fata babei si fata mosneagului”. siluete. de Ion Creanga. -carti cu povesti scrise de acesta . STRATEGII DIDACTICE 3 2)CAPTAREA ATENTIEI asigurarea ordinii si disciplinei. Conversatia Materiale: -macheta. Se vor comunica copiilor titlul si autorul povestii”Fata babei si fata mosneagului”. iar copiii vor fi solicitati sa recunoasca carei povesti le apartin.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT STIINTIFIC 2 Asigurarea conditiilor optime necesare desfasurarii activitatii:aerisirea salii de grupa.Cine este Ion Creanga? -Ce alte povesti si povestiri a mai scris acesta? Educatoarea va povesti pe scurt “Fata babei si fata mosneagului”. pregatirea materialului didactic. Se vor stimula curiozitatea si dorinta de a povesti si de a arata cele invatate. activitatii. Povestirea Materiale: -portretul lui Ion Creanga. Se va descoperii macheta povestii. carte de povesti 3)ANUNTAREA TEMEI SI ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)REACTUALIZAREA Se vor comunica obiectivele CUNOSTINTELOR ASIMILATE ANTERIOR 5) DIRIJAREA INVATARII . scaunelele dispuse in semicerc.

dupa cum urmeaza: -rezumatorii.sunt copiii care vor explica cuvintele noi din text “sluta”. . De asemenea.sunt copiii care vor expune rezumatul povestii. “horopsita” si vor alcatui propozitii cu acestea pentru o mai buna intelegere a lor.clarificatorii. ei vor prezice consecintele PREDAREA-INVATAREA RECIPROCA .Copiii vor fi impartiti in patru grupuri. “vitrega”. fantana nu o lasa pe fata babei sa guste din darurile lor? Din ce cauza baba si cu fata ei sunt mancate de balauri? .sunt copiii care vor desprinde invatatura povestii pe baza celor expuse de catre colegii lor.prezicatorii. -intrebatorii.sunt cei care vor adresa intrebari legate de continutul povestii: -Cine era baba din poveste? Cine muncea cel mai mult in casa? Cine o alunga pe fata mosneagului? Cine ii cere ajutorul fetei mosneagului? -Ce ii spunea baba mosneagului despre fata lui? Ce rasplata primeste fata mosneagului pentru binele facut? -Cum este pedepsita fata babei pentru rautatea ei? -Cand se intoarce fata mosneagului acasa? -De ce este alungata fata mosneagului de acasa? De ce nu se sperie fata mosneagului de “copiii” Sfintei? -Din ce cauza parul. cuptorul.

al patrulea vers-format din 4 cuvinte care exprima starea copilului fata de subiect (Ce simti pentru?).format din 3 cuvinte care exprima actiuni (verbe la gerunziu) (Ce face?).cu un singur cuvant ce denumeste subiectul (Cine este?).al treilea vers. insusirea esentiala a subiectului(Descrie-ma printr-un cuvant!) Educatoarea repeta regula pentru CVINTETUL PIRAMIDA SI DIAMANTUL Materiale: -darurile oferite.al cincilea vers.primul vers.un cuvant care arata -siluetele personajelor: .al doilea vers-2 cuvinte (2 adjective) care definesc caracteristicile subiectului (Ce stii despre mine?). . . iar educatoarea explica regulile. mosneagul si fata lui). . . .faptelor personajelor principale (baba si fata sa. Copiii se impart in 2 grupuri. Copiii 6) OBTINEREA PERFORMANTEI trebuie sa compuna o “poezie” cu 5 versuri fara rima astfel: .

pahare de argint. fantana. cuptorul) 5) Ce daruri a primit fata mosneagului pentru faptele sale bune? (o lada. Educatoarea va nota toate “poeziile” compuse . pere . Intrebarile sunt urmatoarele: 1) Cine este eroina povestii? ( fata mosneagului) 2) Care sunt personajele negative? (baba si fata ei) 3)Care sunt celelalte personaje care in poveste au darul vorbirii? ( catelusa. 8)INCHEIEREA ACTIVITATII Se apreciaza modul de lucru si cooperare pe echipe. Rezumat lucrare licenţă . parul. salba de galbeni). citindu-le apoi pe rand. placinte.fiecare vers compus. Copiii trebuie sa asculte intrebarile 7) EVALUARE adresate de catre educatoare si apoi . Subiectul poeziei este fata mosneagului. sa aleaga siluetele corespunzatoare si sa completeze piramida. Se impart stimulentele dupa merit. in functie de raspuns.

în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii. cât şi în cadrul activităţilor liber creative. În primul capitol am descris metodele specifice folosite în educarea preşcolarilor. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală. În capitolul doi m-am oprit asupra metodelor specifice folosite în cadrul activitătilor liber-creative cât şi în cele de dezvoltarea limbajului.Am ales lucrarea de licenţă cu titlul “Implicaţii formative ale combinării metodelor tradiţionale şi moderne în educarea preşcolarilor”. în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa. am ales metodele şi tehnicile de cercetare.am alcătuit eşantionul de subiecţi şi esantionul de conţinut. experimente. În final am ajuns la concluzia ca datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne în activităţile de comunicare. atat metodele tradiţionale cât şi cele moderne. am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului. M-am oprit asupra acestei teme. încercări. În cadrul etapei „metodologia cercetării” am stabilit cadrul cercetării. am formulat obiectivele şi ipoteza. exerciţii. . de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări. de a interacţiona cu mediul. am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. În capitolul trei am descris importanta utilizării metodelor interactive de grup în educarea preşcolarilor.. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate.