Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului

primar şi preşcolar

Lucrare de Licenţă

Profesor coordonator: Prof. univ. doc. : Stan Cornelia Sibiu 2011

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

IMPLICAŢII FORMATIVE ALE COMBINĂRII METODELOR TRADIŢIONALE ŞI MODERNE ÎN EDUCAREA PREŞCOLARILOR

Profesor coordonator: Asist. univ. dr. Stan Cornelia

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Sibiu 2011

Cuprins
Introducere Fundamente teoretice Capitolul I. Metode didactice specifice invaţământului preşcolar I.1.Metode tradiţionale I.2.Metode moderne Capitolul II.Metodele didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II.1.Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă II.2.Rolul metodelor didactice în dezvoltarea limbajului şi pregătirea pentru şcoală Capitolul III.Importanţa metodelor interactive de grup Metodologia cercetării Capitolul IV. Organizarea cercetării IV.1.Obiectivele şi ipoteza cercetării IV.2.Variabile independente şi dependente IV.3. Metode de cercetare utilizate IV.4.Eşantionul de subiecţi IV.5.Eşantionul de conţinut CapitolulV. Desfăşurarea experimentului V.1. Etapa constatativă (preexperimentală) V.2.Etapa experimentală V.3.Etapa de control(post-experimentală) Capitolul VI.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării VI.1Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obţinute VI.2.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Concluzii Bibliografie Anexe

in suprapunerea problematizării pe fiecare metodă şi tehnică de învăţare.”(Sorin Cristea.). lucrurile. omogene şi apoi la activităţi individuale) recla-mă in mod inevitabil o metodologie adecvată acestor forme organizatorice. . 36) Metodele de invăţământ (. cum spune Jean Piaget.. metodele didactice sunt planuri de acţiune cu funcţie (auto)reglatorie (ansamblu de operaţii care se desfăşoară în vederea atingerii unui scop) şi modalităţi de acţiune deschideri spre educatia . ori combinatorie. elev. între altele. în cadrul instruirii formale si nonformale. p. de învăţare în grup şi de muncă interdependentă. În acelaşi timp.. in valorificarea noilor tehnologii instrucţionale ( e-learning).1998. p.” ( Ioan Cerghit.Introducere . formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. octos”=cale. ca cea sugerată de experimentul team teaching ( bazată.. lumea. cu activităţile de cooperare.. este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă. 1997. drum . de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul in facilităţi interioare. al anului de studiu etc. pe o grupare flexibilă si mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari. deprinderile si capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii. spre) reprezintă căile folosite in şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa. la acţiuni în grupuri mici.Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaştere propusă de profesor intr-o cale de învaţare realizată efectiv de preşcolar. fie in echipe (microgrupuri) sau individuală. in aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ. natura. 303).Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile.Organizarea activităţii şcolare fie in formă frontală ori colectivă ( de muncă cu intregul colectiv al clasei. cu permanenta. Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste. student. ştiinta.metha”= către. reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al elevului. Dezideratele de modernizare si de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ.

atingerea unor scopuri formative ( formarea si modelarea trăsăturilor de personalitate).. însuşirea şi / sau elaborarea de către elevi a unor structuri cognitive si operaţionale”. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. În sens mai larg. sub aspect metodologic. respectiv de . cât şi în cadrul activităţilor liber creative. calea de acces spre cunoaşterea si transformarea realităţii inconjurătoare.căi’’ de instruire. Ansamblul de metode asigură pentru cei care se instruiesc şi/sau autoinstruiesc. În prezenta lucrare m-am oprit asupra acestei teme.atingerea unor scopuri de instruire ( asimilarea unor cunoştinţe. Din perspectiva acestor finalităţi. orientate în special spre următorul obiectiv: -. spre însuşirea tehnicii. evenimentelor). priceperi. . întregul proces de învăţământ poate fi asimilat cu un ansamblu de metode. proceselor.(strategii de acţiune prin intermediul cărora elevul dezvăluie esenţa fenomenelor. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală.. deprinderi. . Utilizarea metodelor de invăţământ vizează o triplă finalitate: -atingerea unor scopuri de cunoaştere ( stăpânirea metodelor de gândire şi a unor strategii cognitive de procesare a informaţiilor). culturii si civilizaţiei. o generalizare confirmată de experienţa didactică şi/sau de experimente psihopedagogice si care serveşte la transformarea şi ameliorarea naturii umane. metoda reprezintă o practică raţionalizată. a unor tehnici şi operaţii de lucru). .

de activizare şi mobilizare a elevilor. aceasta cu atât mai mult cu cât in prezent. sociologia.În acest sens. problematizarea. instruirea asistată de calculator ş. modelarea. în permanenţă. analiza structurala. câteva posibilităţi de modernizare a metodologiei didactice: . ele fiind sprijinite de ştiinţe ca: epistemologia.complexitatea crescândă a procesului instructiv-educativ. în funcţie de o serie de factori.necesitatea de a apropia activitatea didactică de activitatea de cercetare ştiinţifică.asigurarea caracterului dinamic deschis al metodologiei didactice .necesitatea de a apropia actul predării de cel al invăţării ş. .Fundamente teoretice Teoria si practica metodelor si procedeelor didactice se află într-un continuu proces de restructurare şi modernizare. într-o modalitate de organizare şi îndrumare a activităţii cognitive.a.a. algoritmizarea.achiziţiile din ştiinţe si din metodologiile specifice acestora. . . Didactica modernă înţelege metoda de învăţământ ca un sistem omogen de procedee. psihologia. O anumită metodă de învăţământ pune în corelaţie numai anumite variabile ale procesului didactic şi ascunde o ipoteză asupra mecanismului de învăţare al elevului. Diversificarea metodologiei didactice este impusă de necesitatea de a corela cerinţele teoriilor învăţării cu posibilităţile reale de care dispun elevii. -reevaluarea metodelor tradiţionale.cerinţele care stau în faţa învăţământului. structurate într-un grup de activităţi bine corelate. amintim.utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode care şi-au dovedit eficienţa în diferite domenii ştiinţifice: descoperirea. Direcţia principală de restructurare a metodologiei didactice este accentuarea caracterului euristic. deschisă cercetării şi experimentării psihopedagogice. de activism şi de creativitate al metodelor de învăţământ. . acţiuni şi operaţii. . cercetările din domeniile ştiinţelor educaţiei sunt tot mai complexe. cibernetica. în continuare. teoria comunicării ş. informatica. respectiv transformarea lor din mijloace de transmitere a cunoştinţelor gata-elaborate de către profesor şi memorate de elevi. . . reclamat de următoarele elemente: .se referă la faptul ca metodologia didactică trebuie să rămână.achiziţiile din domeniul ştiinţelor educaţiei.a.

de acţiune reală.Modernizarea metodologiei didactice reprezintă un element fundamental al reformei pedagogice deoarece. în competenţele sale reale. de a le utiliza în situaţii noi. care devine prin metodele moderne principalul beneficiar al propriei activităţi de descoperire. insuşindu-şi alături de cunoştinţe. metodele joacă rolul unor preţioase instrumente de cunoaştere a realităţii. . în formarea copilului. de activitate reală sau fictive. Metoda astfel concepută nu mai este exterioară în raport cu cel educat. ci şi copilul. de a face transferuri între diferite categorii de cunoştiinţe sau de la teorie la practică şi invers. deprinderi şi calea de a ajunge la ele. de integrare în societate. ci devine un instrument propriu de muncă intelectuală sau productive. inserându-se în cunoştinţele sale strategice şi procedurale. priceperi. Ele nu privesc doar educatorul. care le vehiculează.

îi stimulează independenţa şi creativitatea. Printre acestea. Cerghit. intuitive. la activitate personală . experienţa dirijată. lucrările practice. observaţia.a. exerciţiul. activitatea cu cartea. verbale ş. Mucchielli) metodele didactice sunt împărţite din punct de vedere istoric în: -metode tradiţionale\ clasice: expunerea. lucrările practice. brainstorming-ul. experienţa dirijată.). demonstraţia. demonstraţia. situând şcoala ca o continuitate a muncii din grădiniţă. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode şi procedee moderne vor duce la situarea preşcolarului pe treapta cea mai apropiată de şcoală. problematizarea. observaţia. de consolidare.activitatea cu cartea. de formare a priceperilor şi deprinderilor. conversaţia euristică ş. conversaţia. -metode moderne: algoritmizarea. de recapitulare şi sistematizare). Plecând de la o literatură în domeniu (Palmade. exerciţiul. Insă nu tot ce este “vechi” este neapărat si demodat. ci mai degrabă analiza modului lor de aplicare. modelarea. Cunoaşterea si aplicarea metodelor utilizate in grădiniţă nu impune o clasificare riguroasă. studiul de caz. metodele de stimulare a creativităţii personale si colective. metodele activ-participative ( observaţia liberă.exerciţiul. evoluţia lor istorică ( tradiţionale-moderne).Capitolul I. după cum nu tot ceea ce este “nou” este şi modern.a. proiectul – tema de cercetare. . conversaţia. descrierea. instruirea programată. Clasificarea metodelor se realizează după mai multe criterii: scopul urmărit.). Metode specifice învăţământului preşcolar Pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor tehnice acumulate de educatoare. explicaţia. metode de simulare. sarcina didactică prioritară (de dobândire a cunoştinţelor. după natura activităţii pe care o solicită (metode activ-practice. un rol decisiv îl joacă cele care invită copilul la explorarea directă a realităţii. de verificare şi evaluare. Principalele metode care sunt supuse atenţiei pentru vârsta preşcolară sunt: naraţiunea. într-o singură expresie. o importanţă deosebită o constituie cunoaşterea metodelor şi tehnicilor care le aplică sau utilizează pentru educarea copilului în realizarea procesului instructiv-educativ .

în care predomină argumentarea raţională.Explicaţia ca metodă de lucru îşi găseşte larga sferă de aplicaţie în gradiniţă. Mai dificile par a fi explicaţiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". Prin explicaţie educatoarea reuşeşte să concentreze atenţia copiilor spre aspectul dorit. procedee. povestiri. lecturi după imagini. dar contribuie şi la cunoaşterea cauzelor obiectului în studiu. diverse piese muzicale. care sunt în concordanţă cu tema explicaţiei şi constituie punct de sprijin pentru noile cunoştinţe. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmează si va urma. Caracterizarea personajelor face apel la acţiunea povestirii. Povestirea trebuie. să-1 emoţioneze puternic. cât şi a celorlalte activităţi desfăşurate pe parcursul zilei. explicaţia este metoda expunerii. lucruri diferite în funcţie de grupa căreia se adresează. poveşti. În cadrul activităţilor de povestire. În această situaţie. educaţie fizică. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. sa fie accesibilă copilului. dar şi la motivaţia copilului pentru unele . completând cu succes celelate metode de lucru. deoarece însoţeşte întreg procesul instructiv-educativ. în primul rând. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunoştinţelor. activităţile matematice. versuri. etc. confecţii. Povestirea ca metodă de expunere este aplicată în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. ilustraţii. educatoarea apelează la reprezentările formate anterior sau foloseşte anumite texte literare. sa fie la obiect şi să nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. a dialogului. educaţie muzicală.Metode tradiţionale Astfel. în cadrul activităţilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activităţilor frontale dirijate. de asemenea. Astfel.1. copiii finalizează cântecul prin repetarea numărului 1-5 pe degetele mici ale mâinii.). a nivelului copiilor. Reuşita acestor activităţi depinde de corectitudinea cu care a fost aplicată explicaţia. ştiinţific sau fantastic. la crearea premiselor însuşirii unor deprinderi tehnice de lucru şi a unor modalităţi de acţiune (de exemplu la activităţile de desen. aplicaţii. modelaj. tablouri. ataşamentul copilului spre cele pozitive.I. explicaţia înlesneşte însuşirea cunoştinţelor. înţelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. cât şi a discutării textului literar sub forma conversaţiei. Explicaţia contribuie. Explicaţia completează în mod automat demonstraţia şi îşi are ca teren direct de desfăşurare activităţile de observare. în cadrul activităţilor frontale dirijate. a explicaţiei.

Demonstraţia educatoarei. Demonstraţia este mereu însoţită de explicaţie şi invers. "Gheaţa". Etapele demonstraţiei: -aprinderea focului în sobăprin folosirea unui chibrit. caracterizându-le. -aprinderea lumânării tot prin folosirea unui chibrit.Ursul . dar şi la dezvoltarea limbajului.credul. Exemplu: povestea creată de copii "Cum ar putea fi Zdreanţă?" sau "Cum să-1 ajutăm pe caţeluşul şchiop să poată umbla?". la acestea adaugându-se observaţia şi problematizarea. mincinoasă. sinteză. Materialul trebuie să fie astfel prezentat ca să poată fi perceptat prin cât mai multe simţuri. Materialul demonstrativ trebuie să fie accesibil viziunii copilului. De aceea. le verbalizează pe baza celor percepute: -culoarea flacării. . Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor să creeze noi întâmplări.unde au venit alte animale şi. estetic realizat şi prezentat in câmpul său vizual. Demonstraţia este una din metodele de bază aplicate în gradiniţă. Textele literare de actualitate. Copiii fac deducţii. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o altă poveste: "întâmplare din pădure" . Subiectul acestora poate fi observat şi din conţinutul unei poezii. etc. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunoştinţe despre un aspect concret al realităţii se va folosi metoda demonstraţiei îmbinată cu explicaţia. "Vaporii". . Întrucât vârsta preşcolară este caracterizată printr-o gândire concretă. -perceperea focului. flacăra. însoţită de explicaţie. a imginaţiei creatoare. Exemplu: "Ursul păcălit de vulpe".Vulpea . povestioare posibile. să domine "binele" asupra "răului". nu se pot realiza separat. pedepsită şi ursului i s-a dat peşte pe săturate. a dezvoltării formelor de analiză.hoată. vulpea a fost judecată. pentru a contribui la stimularea curiozităţii şi a reuşitei unei activităţi. Copilul trebuie să desprindă faptele bune de cele rele. . în final. stabilirea însuşirilor. contribuie la lărgirea orizontului cognitiv.personaje. Exemplu: "Focul şi efectele lui". din imaginaţie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. contactului nemijlocit cu realitatea. cu aspecte din viaţa cotidiană sau ştiinţifico-fantastică. este necesar ca în procesul cunoaşterii să se acorde o importanţă deosebită treptei senzoriale. şireată. Se poate urmări transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa şi transformările ei". lacomă.

Obţinerea cenuşii: -arderea hârtiei. luminozitatea. dar la întrebări ca acestea. Copiilor li se formează deprinderea de a-şi exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunoştinţelor şi imprimarea lor bine în memorie. trăgând anumite concluzii sau să argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. clare. mirosul. precise. cât şi a demonstraţiei aplicate în cadrul activităţii didactice de dimineaţă. să-şi spună părerea şi să facă comparaţii. O importanţă deosebită am acordat şi demonstraţiei în cadrul tuturor activităţilor frontale dirijate. studiate şi se completează cu noi secvenţe. direcţii în care se ridică fumul. Întrebările adresate de către educatoare trebuie să fie scurte. pagube) .-forma alungită la ambele capete. copilul nu poate da un răspuns satisfăcător. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngălbenit frunza? -De ce are pete ruginii? . -culoarea chibritului ars. -caldura crescută de flacără. să facă asociaţii între cunoştinţele anterioare. Metoda conversaţiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. Conversaţia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebărilor şi răspunsurilor. -arderea chibritului. Întrebuinţările focului (foloase. pe baza căruia să se poată discuta. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generală. la obiect. -fire de bumbac. -efectele focului. -culoarea. Copiii au posibilitatea. -transformările în cărbune. -arderea textilelor. de a le preciza după ce ele au fost transmise. sub îndrumarea educatoarei. Această metodă presupune ca preşcolarul să posede un material perceptiv. de a expune acele cunoşţinte despre care este vorba la un moment dat.s-au făcut demonstraţii şi pentru concretizarea în faţa copiilor a efectelor pozitive sau negative. dacă nu obţinem pagube. unde s-a precizat că focul este folositor dacă-1 folosim util. copilul va răspunde uşor. în special în cadrul sectorului ştiinţă.

.îmbrăcarea. care trebuie să stea în atentia educatoarei. în mod sistematic.pregătirea salii de grupă pentru activităţi. Coordonarea analizatorului vizual şi auditiv. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. dar începe cu grupa mică sub forma dialogului. Exerciţiul: Această metodă vine să completeze. Exemplu: "Linia" Linia frântă Vaporul. Sub indrumarea educatoarei şi prin exerciţiu foarte mult. exerciţiul este nu numai o modalitate de observare. pentru a nu-şi forma greşit pozitia scris-citit. dar sub altă formă.exerciţiul înseamnă chiar salutul la intrarea în grădinită. Aceasta înseamnă că miscările se diferentiază. etc. la început copilul apasă tare. ceea ce îl oboseşte foarte mult. strânge puternic creionul în mână. ca urmare a faptului că procesul de excitaţie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijează direct activitatea muşchilor mâinii. . În cadrul activităţilor frontale dirijate.Tema conversaţiei trebuie să ofere copilului sistematizarea cunoştinţelor dintr-o succesiune logică de întrebări şi răspunsuri bine gândite. încă de la venirea copilului în gradiniţă şi până la plecarea lui la şcoală. să sistematizeze si să segmenteze toate deprinderile de muncă practică. Pentru a aplica această metodă trebuie să ţinem seama de gradarea exerciţiilor de la: "simplu la complex" şi de la "uşor la greu". dar este şi o necesitate. astfel: . fără exerciţiu copilul "uită" şi nu-şi consolidează deprinderile de muncă necesare. schimbă poziţia corpului. Acoperişul casuţei lui Zdreanţă. obiectivă a lumii. indiferent de natura lor. copilul îşi va elimina aceste neajunsuri. practică. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversă. devin mai precise. . În cadrul activităţilor de scriere. Gard cu uluci. Exerciţiul îşi găseşte teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activităţilor. intelectuală. servitul mesei civilizat.mână. Metoda conversaţiei îşi găseşte aplicabilitate în special la grupele mari. apoi. Schimbările propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelaşi exerciţiu. Constă de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuală. O importantă deosebită o are coordonarea corectă dintre ochi . La grupa mare pregătitoare. în scopul consolidării diferitelor acţiuni ale copilului. eşalonate şi conduse de educatoare. rupe creionul.

desen. ilustrează obiectul original prin felul cum este conceput. I. pe baza analogiei lui cu sistemul original. problemelor matematice. problematizarea. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esenţiale. relaţii dintre obiectele si fenomenele realităţii. a independenţei în actiune. Palete de tenis. fiecare exersând mai mult în direcţia în care-i place. Deci.- Dinţii fierăstrăului. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) şi care. folosirea modelelor în cadrul activităţilor de predare-învăţare. Modelarea în ştiinţă şi tehnică.2 Metode moderne Ca metode moderne se aplică în practică algoritmizarea. se stimulează activităţi creatoare şi se creează condiţii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. prezentat copiilor spre observaţie. pentru a aprecia în special proporţia dintre obiecte. modelarea. învăţarea prin descoperire şi tratarea diferenţiată. Prin model se inţelege un sistem mai simplu. confecţii etc. care antrenează şi oferă copiilor posibilitatea de a surprinde diferenţe. între cunoştiinţele anterioare şi noile cunoştinţe. Modelul. principala functie având-o cea demonstrativă şi cognitivă. Modelarea presupune. Problematizarea. ca metodă de predare. pentru formarea şi consolidarea reprezentărilor matematice si aplicarea imediată în practica activităţilor din gradiniţăfamilie. Conturul balonului. de fapt.această metodă presupune crearea unor situaţii problematice. Modelarea îşi are efectul în cadrul activităţilor de exercitii grafice. serveşte ca mijloc de a studia indirect proprietăţile şi transformările posibile ale sistemului original. prin modelare se înţelege metoda de a cerceta obiecte şi fenomene din natură şi societate cu ajutorul modelelor. Folosirea judicioasă în cadrul activităţilor a metodei exerciţiului contribuie la dezvoltarea gândirii. în mişcări. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. Bobiţe de struguri. însuşirea în mod conştient a tuturor exerciţiilor. Metoda exerciţiului se poate aplica cu succes în cadrul activităţilor matematice pentru O altă temă pentru exemplificare: "Ovalul". prin soluţii pe care ei înşişi le . conduse de educatoare spre intuiţia copilului.). În acelaşi timp. confecţionat.

obiectivă. problematice în gândirea copilului. aprecieri. Ceea ce caracterizează problematizarea este crearea unor situaţii conflictuale. indiferent de categoria de activitate (activităti matematice. copiii pot descoperi prin experienţe efectuate împreună cu educatoarea: însămânţarea grâului. trecerea de la analiză la sinteză. disciplinată şi cere un volum de observaţii. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. modelează aptitudinile de investigaţie. după un anumit număr de operaţii. obligă copilul să nu se mulţumească cu ce i se spune. Algoritmizarea este metoda care se bazează pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. În cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii. mecanice. când este pus în situaţia de a alege din cunoştinţele sale numai pe cele care-1 ajută să rezolve o problemă dată sau când există contradicţii între modul de rezolvare teoretică şi cel de rezolvare practică a unei probleme. educatoarea caută permanent noi metode si procedee care să vină în sprijinul său prin descoperirea noului. Pentru ca în procesul de învăţământ copilul să devină cât mai activ şi munca să-şi imprime un caracter creator. de formare de perechi. Această metodă se aplică ţinând cont de nivelul dezvoltării psihofizice şi intelectuale ale copiilor. sau la confuzii. Una din aceste metode eficiente si creative este " învăţarea prin descoperire ". Această metodă oferă cunoştinţe durabile. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. creativitatea şi nu memorizarea. o regulă bine determinată de a rezolva o problemă tipică. În cadrul activităţiilor de dezvoltare a vorbirii. Educatoarea formulează intenţionat propoziţii cu nonsens. Exerciţiile de formare de grupe de obiecte după un anumit criteriu. Dacă algoritmul este urmat corect. cunoaşterea mediului). altfel duce la eşec sau neaccesibilitate. Educatoarea trebuie să aprecieze just folosirea algoritmilor. pâna la coacerea bobului de grâu şi apoi analiza acestuia pe baza observaţiei şi demonstraţiei. Este important ca în formarea algoritmilor să se respecte două momente esenţiale: fixarea lor şi aplicarea repetată. copiii descoperă alte modalităti sau caracteristici ce i se pot atribui . În cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea şi sensul adecvat al cuvintelor în propoziţie. de aranjare în şir crescător si descrescător a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însuşit în mod conştient.elaborează sub indrumarea educatoarei. Se pune întrebarea dacă putem transpune şi în învăţământul preşcolar această metodă. ci să aibă gândire critică. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. să elimine problemele stereotipe. Aceste situaţii apar atunci când copilul observă un dezacord între anumite cunoştinţe şi problema care se cere a fî rezolvată. se va găsi în mod cert soluţia problemei. creşterea lui cu toate etapele dezvoltării. a creativităţii. vointa. analize. exemplu: "Ghiceşte ce-am găsit". dezvoltă perseverenta. Învaţarea prin descoperire. Un algoritm este un procedeu. de la concret la abstract.

sentimente si convingeri.unui personaj sau obiect în discuţie. Obiective: stimularea inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ în activităţi individuale şi de grup pe teme din domenii diferite.este o tehnică ce evaluează comportamentul preşcolarului în timpul unei activităţi de învăţare organizată in grup precum şi evaluarea comportamentului întregului grup. informaţii.Lotus. idei ale unei teme date sau unui text literar. Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene. Obiective urmărite: -să sintetizeze cunoştinţele şi informaţiile despre un subiect. cuvinte sau propoziţii care prezintă sinteza unui aspect real. descoperiri realizate de ei şi conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. Piramida şi diamantul au ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a “sintetiza” principalele probleme. idei. Cvintetul este o poezie cu 5 versuri. Printre metodele moderne aplicate copiilor amintesc: Metoda acvariului. jetoane. realizarea unei sarcini comune într-un timp dat. informaţii. sentimente personale asupra subiectului prin intermediul cuvântului.sa exprime gânduri . Cvintetul este o metodă de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă . Obiective: -identificarea caracteristicilor unei teme sub formă simbolică sau scrisă. . Capitolul II Metode didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II 1. Obiectivul acestei metode este rezolvarea creativă a unei sarcini de învăţare şi evaluarea comportamentelor individuale şi de grup. Este tehnica prin care se rezumă şi sintetizează cunoştinţe .este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme. într-o atmosferă relaxantă şi cooperantă. .

Ca sectoare: Sector "ştiintă" Sector "Construcţii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masă Sector "Bibliotecă" Sector "Artă" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri.În lucrarea mea m-am oprit în principal la activităţile liber creative şi la unele aspecte privind dezvoltarea limbajului. conversaţia. principiul îndrumării sistematice. subteme în discuţie. cele mai utilizate sunt: explicaţia. Obiectivele activităţii la alegere: Obiective generale. Activitatea didactică de dimineată se desfasoară în funcţie de centrele de interes produse în cadrul activităţii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizată la începutul fiecărei săptămâni. . exerciţiul. tinând seama de obiectivele specifîce fiecărui sector al centrului de interes (teme. cât şi în domeniul din care se inspiră acestea. puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. principiul ierarhizării obiectivelor operaţionale. Obiective speciale ( particulare). Programa activitaţii instructiv-educative în Grădiniţa de Copii propune realizarea acestora pe Pregătirea activităţii la alegere: . Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor liber-creative. principiul activizării. Organizarea si desfăşurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactică de dimineată) nu poate fi eficientă dacă nu se ţine seama de metodologia de lucru şi pregătirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. în observaţie). În organizarea si îndrumarea acestora se va ţine seama de necesitatea îndrumării activităţii la alegere: Principiul organizării şi îndrumării la alegere: principiul liberei opţiuni.Pregătirea cadrului specific la alegere.

Dezvoltarea prin joc şi exerciţii a gândirii şi imaginaţiei creatoare. d. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. asimilate în procesul cunoaşterii. al repartizării rolurilor. joc cu reguli. Jocuri simbolice. comparaţie. concretizare.educative. b. estetice şi fizice prin antrenarea copiilor la variate activităţi optionale sub forma jocului simbolic şi a jocului cu reguli şi în spiritul jocului prin creşterea ponderii ocupaţiilor ludice cu finalităţi practice. ocupaţii individuale şi cu grupuri mici de copii. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiană. Jocuri distractive. al interpretării acestora cât mai veridic şi în sensul desfăşurării acţiunilor în toată complexitatea lor. Caracterul de largă deschidere a programei activitătii la alegere. sinteză. prin contactul divers. c. Referiri speciale ale obiectivelor şi conţinutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a conţinutului activităţii la alegere pe baza reprezentărilor acumulate despre realitatea înconjurătoare. b. Conţinutul activitătii la alegere pe grupe de vârsta. generalizare şi abstractizare. Practica susţinută a jocurilor simbolice prin abordarea creativă a unei tematici variate şi prin reproducerea simbolică a acţiunilor şi a relaţiilor sociale tot mai complexe. în perspectiva familiarizării copiilor cu activităţi de tip şcolar. Dezvoltarea capacităţiilor intelectuale. . Conţinutul activităţii la alegere: a. a capacităţii de a efectua în acţiunea de joc operaţii simple de analiză.- Obiective generale şi specifice. jocuri de atentie. Stimularea aptitudinilor de colaborare originală a jocurilor simbolice cu subiecte din viaţa cotidiană şi cu subiecte din poveşti şi basme cunoscute şi de organizarea practică a acestora în sensul creării atmosferei de joc. nemijlocit sau prin exercitarea sistematică şi continuă a influenţelor instructiv. morale. Formarea capacităţilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu uşurinţă. jocuri de expresie afectivă. jocuri de perspicacitate. Jocuri cu subiecte din basme si poveşti (jocurile dramatizării). Jocuri cu reguli (jocuri simple). jocuri hazlii.

1. c. ca premisă a realizării lor. b. 2. al intensificării. Jocuri de construcţie: "Casa bunicilor" "Grădiniţa noastră" "Cartierul nostru" "Satul nostru". cât şi în scopul lărgirii relaţiilor de cooperare. al însuşirii limbii materne. comunicării şi autocomunicării. Jocuri de mişcare "Lupul si vânătorul" "Rândunica îşi caută cuibul" "Gâştele si vulpea" "Broscuţele sar în lac" Jocuri sportive şi distractive "Mingea la căpitan" "Ocheşte ţinta" "De-a caii şi călăreţii" "Prindem fluturi" . Jocuri simbolice: "De-a mămicile" "De-a familia" "De-a şantierul de construcţii"etc.Valorificarea tuturor activităţilor la alegere în scopul îmbogăţirii şi adâncirii cunoaşterii. Jocuri cu subiecte din povesti şi basme: Jocul dramatizării "De-a scufiţa roşie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguţa cu doi bani" Dramatizări "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele şi furnica etc. Exemplificări de jocuri de diferite tipuri: a.

Jocuri de circulaţie rutieră "Atenţie la semafor" "Stop roşu."Atinge clopoţelul" "Ne dăm în leagăn" 3. Jocuri de stimulare a comunicării orale "Povesteşte ce-ai visat" "Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa" b. Jocuri senzoriale "Saculeţul fermecat" "Ghici ce formă are" "Spune cum este" "Ghici din ce este făcut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitaţii vizuale "Ghici ce culoare se potriveşte" "Aşează la culoarea potrivită" "Arată-mi culoarea pe care să ţi-o spun" "Cine are aceeaşi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumpărat mama de la piaţă?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5. Jocuri intelectuale a. treci pe verde" "De-a poliţiştii" 4. Jocuri de exersare a pronunţiei corecte "Spune la fel ca mine" "Să facem ca şarpele" "Se aude sirena" .

Jocuri de atenţie şi de orientare spaţială "Ghici ce jucărie am ascuns" "Gaseşte locul potrivit" "Unde am aşezat păpuşa" "Aşează ursuleţul unde iţi spun" "Spune-mi vecinii tăi" d. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacităţii "Gaseşte drumul lui Grivei spre cuscă" "Care masină ajunge mai repede la tine?" "Este ceva greşit în tablou?" "Ce se potriveşte?" "Unde este mai multă apă?" f.zboară" "De-a visul"etc. Jocuri logico-matematice "Aşeaza la casuţa potrivită" "Şantierul de construcţii" . Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboară . Jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei "Spune mai departe" "Hai să facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g."Cântecul greieraşului" "Cocoşul şi găina" "Bunica toarce" c. Jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e.

judicios folosite şi la această vârstă. artă. construcţie. Activitatea didactică de dimineaţă se desfaşoară pe sectoare. bibliotecă. ocupaţiile ludice si exerciţiile-joc. demonstraţia. copiii se manifestă liber."Trenul cu o diferenţa" "Ce piesă lipseşte?" Jocuri de cunoaştere a mediului înconjurător "Când se întâmplă?" "Să facem un tablou de iarnă" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de mişcare cu text şi cânt "Ursuleţuldoarme" "Lanţul" "Dansulrozelor" "Ţaranul e pe câmp" Jocuri pentru însuşirea de comportare morale "Să sărbătorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeţi la masă" Deşi activităţile sunt liber-creative. se oferă copiilor largi posibilităţi de achiziţii de cunoştinţe. conversaţia şi exerciţiul. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simplă joacă. pe un subiect prestabilit. proiectată mental judicios. contribuie la modernizarea şi restructurarea întregii activităţi educaţionale. jocuri cu rol. cât şi formarea abilităţilor şi a comportamentelor după posibilitatea de acţiune a fiecărui copil. Prin reducerea numărului de activităti frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. deprinderi de muncă intelectuală. ci ca o activitate gândită. educatoarea foloseşte o serie de metode specifice. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: ştiintă. dar oferă largi posibilităţi de manifestare liberă a copilului. cu comentarea întregii activităţi instructiv. trebuie să se remarce sub aspectul conceperii prin rigurozitate stiintifico-metodică. tocmai prin varietatea de organizare şi desfăsurare a acestuia. Acestea sunt explicaţia.educative pe "centre de interes".educativă. în etapa consacrată jocului ca formă de activitate instructiv. joc de masă. totuşi. Aceste arii de stimulare concentrează desfasurarea jocului la libera alegere. îndrumată diferenţial în funcţie de obiectivele stabilite. Jocurile propriu-zise. practică. Aplicarea noii programe. de natura activităţilor şi de individualizarea acestora. iar sub aspectul finalităţii practice prin maxima eficienţă formativă. La toate grupele. .

Dacă sunt riguros organizate. În folosirea materialului se porneste de la experienţa de viată şi limbaj a copiilor. unor deprinderi de a-şi lua . care definite si bine echipate. materialul cu care copilul emite judecăţi. la deschiderea spre lumea socială. iar printr-o atenţie şi orientare cu tact educativ. precum şi lacunele acestora. Desfăşurarea jocurilor pe arii de stimulare asigură o strânsă legatură între ceea ce se lucrează pe microgrupuri şi în comun. În organizarea ariilor de stimulare este necesar să se ţina seama de zona de desfăşurare. a spaţiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). Aceste structuri de activităţi promovează jocul ca activitate fundamentală şi asigură: accesul liber şi direct la jucării. având posibilitatea să se definească elementele specifice prin care trebuie să intervină în îndrumările individuale necesare. jucăriile trebuie să corespundă nu numai posibilităţilor de antrenare în diferite tipuri de joc. în cadrul ariilor de stimulare. se evită însuşirea mecanică de cunoştinţe. să se creeze spaţiu suficient.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. învată să asculte şi să se concentreze. Prin folosirea. formarea unor deprinderi de conduită ale copiilor în timpul jocului. iar copilul este mai activ şi învată din plăcerea de a se juca. fără să strige sau să se producă zgomote. favorabil. pun in mişcare sensibilitatea şi activitatea copilului. pentru a face legatura cu învăţarea de tip şcolar. Educatoarea va aprecia modul de desfăşurare liberă dirijată sau semidirijată. a unui material variat şi adecvat. compară şi deosebeşte. cadru de manifestare larg. de a ştii uneori să uite de sine pentru a înţelege şi a se ajuta reciproc. decizii. truse. Îmbinarea activitaţilor pe microgrupuri cu activitatea comună oferă condiţii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizată nu le poate realiza total. . arii de stimulare. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. unelte. în special pentru aria "bibliotecă" sau a "jocului de masă". are organizarea sălii. de a-şi distribui şi asuma roluri astfel încât fiecare să aibă acces la interpretare. vor oferi fiecărui copil teren. O importanţă deosebită în desfăsurarea acestor activităţi. singuri jucăriile sau alte materiale şi de a le reaşeza în ordine la locul lor. Educatoarei i se oferă ocazia de a constata priceperile şi deprinderile formate. dar şi a vârstelor şi nivelului de dezvoltare psihică a copiilor Prin manipularea jucăriilor. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. Ele asigură trecerea de la viaţa instructivă. pentru a oferi copilului o adaptare individuală şi socială. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normală a unui copil de 5-7 ani. materiale. grupe. egocentrică.

fără a realiza o delimitare netă a acestor două faze. Din acest unghi. Toate acestea sunt ca o completare a cunoştinţelor acumulate în cadrul activităţii frontale dirijate. răspunzând tuturor centrelor şi conducând copilul spre o personalitate multilaterală. Aria ştiinţă. plantelor. este firesc să fie aşa. conduce la formarea reprezentării copiilor sub aspectele esenţiale ale cunoaşterii obiectelor. dar nu se ştie unde se află frontiera dintre ele". animalelor. fie la nivelul enunţului. Acestea şi le va perfecţiona şi conştientiza odată cu regimul şcolar care utilizează funcţia metalingvistică şi prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentală abstractă.II 2 Rolul metodelor didactice in dezvoltarea limbajului si pregătirea pentru şcoală Prin natura ei. subtema care preocupă săptamânal educatoarea . de aceea învăţarea limbajului şi a anumitor forme de raţionament sunt posibile numai atunci când aceste funcţii au atins un anumit grad de dezvoltare şi maturizare. Aria jocului de masă. Fără limbaj nu este posibilă gândirea şi învăţarea. deprinderi care se formează. Însuşirea limbii materne reprezintă un element esenţial pentru asimilarea de cunoştinţe. Este cunoscut faptul că formarea capacităţilor operaţionale şi funcţionale reprezintă o problemă importantă în cadrul formării intelectuale. Grija pentru însuşirea şi folosirea corectă a limbii se corelează cu preocuparea pentru depistarea şi cercetarea tulburărilor de vorbire. a folosirii unei game variate de materiale din natură sau confecţionate de copii. vârstelor. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. a descoperirii unor valenţe proprii a subiecţilor. . devine vizibilă organizarea materialului de construcţie. pe achiziţiile spontane din anii preşcolarităţii.grupa) eşalonate pe cinci zile lucratoare a săptamânii. fie la cel al unităţii de comunicare. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. consolidează şi verifică în acest mod educatia. deci. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. anotimpurilor. Funcţiile mintale apar şi se maturizează diferit. la vârsta când i se formează primele abilităţi de comunicare. Desfăşurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. Aria bibliotecă. CAP. Învaţarea se întemeiază. pentru formarea deprinderilor şi priceperilor. cunoştinţe. pentru că o nouă achiziţie se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe şi deprinderi sedimentat deja şi nu pe un teren gol. la o analiză atentă. tema.Alegerea ariilor de stimulare se face în funcţie de obiectivele pe care dorim să le realizeze copilul (a centrului de interes.

garanţia integrării sociale şi condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. fenomenelor. nevoile. exersării sau executării unor sarcini. Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează sisteme în care sunt integrate cunoştinţele. În procesul instructiv-educativ. a limbajului. Acest lucru se realizează cu efîcienţă optimă în cadrul întregului program din gradiniţă. Însusirea limbii materne se realizează prin respectarea unor reguli (fonetice. Cercetările psihologice au arătat. dar şi să înţeleagă şi să acumuleze informaţii.În gradiniţă. se realizează. acestea se materializează. are loc sub influenţa mediului şi a educaţiei. emoţiile. Prin intermediul limbajului. în perioada preşcolarităţii copilul învaţă limbajul prin care îşi exprimă dorinţele. în procesul relaţiilor copil-copil şi copil-educatoare. a gândirii cu procesele ei (analiză.). dar este original după felul cum gândeşte. în special prin cele de organizare a jocului. Intervenţia adultului asupra dezvoltării vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. comparatie etc. gândirile. ceea ce contribuie la sistematizarea şi la complicarea condiţiilor interioare de formare a personalităţii. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. prin intermediul limbajului se realizează transmiterea cunoştinţelor cu noi reprezentări. învaţarea orală a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învăţarea cititului şi scrisului. numai dacă în . mijloc de cunoaştere. lexicale. Interactiunea cognitivă verbalizată a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativă. morfologice şi sintactice). că dezvoltarea vorbirii copiilor. Prin intermediul limbajului. Educatoarea realizează prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. al expresivităţii vorbirii. cu cele două aspecte: limbaj interior. copilul işi dezvoltă propria-i experienţă şi mai cu seamă învaţă din experienţele altora. fie prin cele ocupaţionale. pe baza experienţei cognitive căpătate. În procesul comunicării cu adultul. La vârsta preşcolară. şi totodată particularităţile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. în special. intenţiile sale. al comunicării orale. iar experienţa muncii didactice din grădiniţă confirmă. limbajul capătă noi valenţe şi permite copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalti copii. Funcţia esenţială a limbajului este comunicarea. a legăturilor cauzale dintre acestea. sub aspect lexical. sub aspect al structurii gramaticale. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet şi "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuantă de graiuri şi cuminţi" (Tudor Arghezi). să-şi organizeze activitatea psihică. limbajul este mijloc de comunicare. limbaj exterior. sinteză. să-si exprime ideile şi stările ulterioare. copilul foloseşte acelaşi limbaj. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. Copilul vine în grădiniţă cu anume competentă lingvistică.

"Jocul cuvintelor". Se va continua cu jocuri de despărţire a cuvintelor în silabe şi sunete. Sarcina didactică a acestui joc constă în recunoaşterea şi denumirea obiectelor ilustrate. ca formă specifică de învătare la vârsta prescolară. . Astfel. Pentru a rezolva sarcina principală. Eficienţa acestor jocuri didactice depinde. La grupa mare. se fixează si activează vocabularul copiilor şi contribuie la îmbunatătirea pronunţiei. Jocul didactic reuşeşte.această relatie copilului îi va fi satisfăcută curiozitatea şi dacă va gasi răspuns la atâtea "necunoscute" ale realitătii cu care vine în contact. reuşeşte mai bine decât oricare alt gen de activitate să îmbine elementele instructive cu cele educative şi să antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. fără ca el să conştientizeze acest efort. viaţă. însă. de asemenea. prin intermediul jocului didactic. să antreneze în joc toţi copiii grupei. astfel că aceştia depun acelaşi efort de gândire şi exprimare. societate. În acest sens. se încearcă găsirea unor soluţii. Exemplu: "Alege jetoanele". precum şi defectelor de vorbire. la formarea unor noi noţiuni. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. să se acţioneze şi prin intermediul jocului didactic eficient mijloc de formare şi educare a copilului. jocurile didactice desfăsurate la începutul anului şcolar vizează exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propoziţii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". În procesul comunicării copilul îşi formează şi dezvoltă viaţa afectivă. mijloace şi metode eficiente care să contribuie la dezvoltarea vorbirii. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii şi a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. cu ajutorul cuvântului. aceea de a pregăti preşcolarul pentru integrarea activă în procesul instructiv din şcoală. "Răspunde repede şi bine". pentru integrarea cât mai eficientă în activitatea scolară. În cadrul activităţilor frontale dirijate se vor selecta teme care să conducă familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. în raport cu situaţiile concrete existente în grupa pe care o conduce. în funcţie de aceste realităţi. ţinând seama de specificul jocului şi de particularităţile evoluţiei intelectuale a copiilor de vârstă preşcolară. Jocul didactic. a căror denumire este formată dintr-o silabă sau exersarea deprinderii de a forma propoziţii în care să existe cuvinte monosilabice şi bisilabice. joc cu obiective complexe şi bine determinate. educatoarea contribuie la educatia estetică dezvoltându-i frumosul din natură. astfel că. Această presupune o bună cunoastere a posibilităţilor fiecărui copil. în mare masură de modul în care educatoarea ştie să le selecţioneze.

Copiii care aleg corect şi integral jetoanele şi se încadrează în timp câstigă o bulină pentru echipa lor. copilul care are în faţă reprezentarea animalului respectiv trebuie să raspundă. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. Jocul se desfăsoară având câte un conducător. Jocul cuprinde trei cerinte. dar respectă aceste reguli de vorbire. pe masura acumulării experienţei şi a perfecţionării operaţiilor gândirii. Se urmăreşte. verbul. pentru înlăturarea acestor defecte se pot desfăşura jocuri didactice ca: "A cui hrană este?". nu stiu ce este substantivul. Preşcolarii nu învată regulile gramaticale. adică notiunile care se schimbă. atunci când copiii sunt familiarizaţi cu silaba şi sunetul şi stapânesc tehnica de separare a propoziţiei în cuvinte. deoarece atât prin joc cât şi prin modelul de vorbire corectă sunt antrenaţi să le cunoască. pe care să le aşeze pe flanelograf. Se numeşte din fiecare echipă câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet.Pe baza materialului concret prezentat. Acest joc asigură participarea activă şi individualizată a fiecarui copil în sarcinile date. Se cere copiilor să intuiască imaginea dată de educatoare şi imaginile din faţa lor şi se explică regula. Jocul presupune existenţa în faţa fiecărui copil a unei imagini reprezentând un animal. Întrucât la copii se observă deseori folosirea greşită a formelor de genitiv şi dativ (ei pun deseori întrebări de genul: "A lu cui sunt cărţile?" sau "A lu cine este umbrela?"). un flanelograf . se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunoştinţelor: jocul "Cine ştie mai bine?". totodată. declinarea. A doua cerintă a jocului constă în taierea cu o linie a noţiunilor a căror denumire începe cu sunetul dat. corectându-i doar atunci când greşesc. silabe şi sunete. legume. Sarcina didactică pentru jocul "A cui hrană este?" este de a formula un răspuns corespunzător întrebării şi de a recunoaşte hrana şi animalele care o folosesc. precizând câte silabe are cuvântul. animale. Pentru verificarea acestor cunoştinţe. La întrebarea "A cui hrană este?". cât şi întrebările corespunzătoare acestor cazuri. formulând corect propoziţia. dezvoltarea atenţiei vizuale şi a capacităţii de analiză. .ilustraţie. "A cui îmbrăcăminte este?". îşi însuşesc semnificaţia cuvântului. se îmbogăţesc şi se precizează treptat. în complicarea jocului s-au folosit fişe pe care erau desenate diferite obiecte şi s-a cerut copiilor să deseneze în dreptul fiecărei imagini atâtea liniuţe câte silabe are cuvântul corespunzător. cea de a treia cerintă constând în alegerea de către fiecare grupă a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) şi despărtirea lor în silabe. copiii denumesc aceste obiecte şi despart cuvintele în silabe. nu cunosc definiţii. punându-i de fiecare dată pe copii în situaţia de a folosi corect desinenţele cauzale. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei.

Astfel. Pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză. Aceleaşi adjective însoţesc. În partea a doua a acestui joc se foloseşte banda de magnetofon. intonaţia. au o contribuţie deosebită la vârsta prescolară. dezvoltarea expresivităţii limbajului presupune cultivarea capacităţii de comunicare prin exprimarea reprezentărilor din experienţa personală. Paralel cu organizarea şi desfăsurarea jocurilor didactice. de exemplu: "Maria este o fată harnică". copilul numit de educatoare răspunde cu aceeaşi propoziţie. se desfăşoară cu copiii jocuri care să-i pună în situaţia de a utiliza toţi aceşti factori. Prin acest joc se urmareste exprimarea corectă a formelor de genitiv masculin şi feminin la numărul singular şi plural. un substantiv la masculin. prin jocul didactic "Citeşte în cărticică" se urmăreşte formarea deprinderilor de a compune o scurtă povestire. precum şi precizarea şi activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. între subiect şi predicat). fluente.Exemplu: "Morcovul este hrana iepuraşului". Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. "Andrei este un băiat lenes". "Aluna este hrana veveriţei". găsind însă antonimul adjectivului enunţat. la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor. intensitatea vocii. Acest joc contribuie şi la dezvoltarea intelectuală a preşcolarilor. caracterizarea personajelor. Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoaşterea personajului şi a poveştii. . ritmul expunerii. număr şi caz ). cum ar fi: mimica. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. "Iarba este hrana vacii". pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. copiii capătă deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate părţile de vorbire. Pornind gradat. în continuare. în grădiniţă un rol deosebit de important îl deţin jocurile . menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi obiectelor programei. În timp limitat. se mai pot desfăşura diverse jocuri didactice care stimulează creativitatea copiilor în exprimarea orală şi le îmbogăţeşte vocabularul activ. coerente.exerciţii. Având în vedere că la dezvoltarea expresivităţii limbajului contribuie mai mulţi factori. Prin jocul didactic "Răspunde repede şi bine" se urmăreşte formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant şi determinat (între atribut şi substantiv. Astfel de jocuri sunt: "Ce ştim despre eroul îndrăgit?" şi "Oglinda fermecată". redarea unui fragment din povestea respectivă. de exemplu: "Andrei este un băiat harnic". adaptată la diverse situaţii şi la diverşi parteneri. Acum.

personaje îndrăgite. la estetica tintei limbajului.copil.E. poveşti create de copii. prin subiectele abordate. Farago Convorbirile tematice.T. expresiv. dar şi la formarea unui . prin relatia educatoare . lexical. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc şi spontan. povestiri cu un început dat de educatoare şi continuat de copii. vin să completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. Aceste convorbiri oferă dialogul larg deschis cu educatoarea. activitătile de povestire. Arghezi "Caţeluşul şchiop" . O contribuţie importantă în plan apropiat o are literatura "ştiinţifico. cât si expresivitătii vorbirii. Ele contribuie la corectarea exprimării gresite. Indiferent de forma de realizare.limbaj coerent. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . gramatical. activitătile de dezvoltare a vorbirii. prin vorbire dialogată despre toate câte sunt.fantastică" care propune subiecte foarte îndrăgite de copii. înteleagă textele literare prezentate şi de a folosi intonaţia potrivită şi a da textului finalul adecvat.Importanţa jocurilor . Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. în măsura în care educatoarea este un model. personaje cu care copilul comunică. prin specificul de organizare si desfăsurare. cu copilul şi îi dau posibilitatea de a cunoaşte nivelul cunoştinţelor acumulate şi vocabularul activ al copiilor.exerciţiu desfăsurate în gradinită derivă din faptul că ele au o influentă mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. fluturi. Activitătile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndrăgite. a plasticitătii lui în exprimare. plante. pentru copil. plastic.M. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat păsările călătoare" "Baba iarna intră-n sat" "Vine primăvara" "Plecăm la şcoală"etc. de felul cum recită o poezie. în special a celor cognitive de cunoaştere a mediului: "Gradiniţa noastră. activităti comune a legăturii omului cu ceea ce îl înconjoară. memorizare. orienta şi contribui prin "viu grai".formativ. de modul de a-1 face pe copil să. vor face copilul să dialogheze cu el însuşi si cu realitatea înconjurătoare. Eminescu "Somnoroase păsărele" . stimulează copilul în mod creativ. Eminescu "Zdreanţă" . care le reprezintă şi . Pe lângă activitătile de joc didactic.M.

„Ce joc interesant!”. Importanţa metodelor interactive de grup Să pornim odată cu copiii la descifrarea. REUŞESC!” Nevoile şi cerinţele copiilor „actori” pe scena educaţională pretind dascălilor o schimbarea radicală a modului de abordarea a activităţii didactice. modernă. prea multe informaţii pe care nu le reţin şi nici nu au capacitatea de selecţie a acestora. „Eu o să-l învăţ pe X povestea Y” etc. jocuri didactice. în decursul timpului. de povestire a educatoarei. copiii îşi exersează capacitatea de a selecta. prin analize. iar fanteziile timpului nostru. Efortul copiilor trebuie sa fie unul intelectual. descoperă răspunsuri la toate întrebările. Pentru a ajunge aici. Noul.îmbogăţeşte fantezia. „Eu aş dori să fac un blazon al prietenului meu”. de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere. Copiii primesc prin diferite canale. „Ce multe am invăţat!”. căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii „mister didactic”. învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. accesibilă. se constituie ca o „aventură a cunoaşterii”. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. „Eu o bulă dublă pentru familia mea!”. flexibilă. de abordare a altor demersuri . Acţionaţi direct ! Propuneţi-vă un obiectiv: „Schimb. Activităţile de memorizare. a invenţiei umane. activă. pot deveni lucruri realizabile. organizarea şi aplicarea metodelor noi în activitatea instructiv-educativă care poate fi una cooperantă. convorbirile contribuie în mare măsură la îmbogăţirea vocabularului. nu este foarte greu. în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme. a exersării acestuia în vederea pregătirii copilului pentru scoală. vă schimb. situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup. Veţi smulge cu siguranţă exclamaţiile copiilor: „Ce activitate frumoasă!”. se simte responsabil şi mulţumit la finalul lecţiei. Acum ştim cu toţii că „oricine poate învăţa de oriunde”. necunoscutul. „Când mai jucăm jocul cu steluţele?”. rezolvă sarcini de învăţare. mă schimb. plăcută şi democratică. dezbateri. Cap III. Prin metodele interactive de grup. prin dezvoltarea tehnicii şi a creaţiei. astăzi acestea sunt lucruri realizabile. Prin exemlificări concrete putem face copiii să înţeleagă că. combina.

o faptă. se combină. reţinerea. Este însă importantă alegerea momentului din lecţie. dau sfaturi din care cu toţii învaţă. entuziasmul în concordanţă cu situaţia şi totul va fi ca la carte. 6/6. Dintre obiectivele metodelor interactive enumerăm: . Fiind prezentate ca nişte jocuri de învăţare. activizarea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic constructiv. deoarece ele reprezintă punctul cheie în reuşita aplicării metodei şi nu trebuie să afecteze copilul. că un comportament întâlnit în viaţa de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăţa cum sa-l evităm. nerăbdător pentru fiecare găsind gestul. Metodele implică mult tact din partea dascălilor. metodele interactive învaţă copiii să rezolve probleme cu care se confruntă. Metodele învaţă copiii. îndrăzneţe de rezolvarea a sarcinilor de învăţare. adultul. aprecierea. Toate metodele interactive de grup (în special 6/3/5. orientarea. dintr-o zi. Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale. întrebarea.intelectuale interdisciplinare decât cele clasice. Copiii înţeleg şi observă că implicarea lor este diferită. comportamentul unui copil. să ia decizii în grup şi să aplaneze conflictele. ş. Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc în dezbatere comportamentele reale. mimica. lauda. deoarece trebuie sa-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copil timid. sfatul. se pot obţine performanţe pe care copiii le percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare.) stimulează creativitatea. Grupul înţelege prin exerciţiu să nu-şi marginalizeze partenerii de grup. găsesc soluţii. să aibă răbdare cu ei exersându-şi toleranţa reciproc. în perechi. comunicarea. pesimist. un eveniment. distractive. soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate. intergrup. independenţă în gândire şi acţiune. elaborează sinteze în activităţi de grup. ideea. formulează şi verifică soluţii. se modernizează. interjecţia. cotidiene. se modifică. se îmbunătăţesc şi se adaptează. prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilitatea. de cooperare. brainstroming. găsirea unor idei creative. dar încurajaţi. După fiecare metodă aplicată. îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. o idee. individual. fapta şi nu critică personajul din poveste sau copilul. ei critică comportamentul.d. nu de concentrare.a. Ei aduc argumente. Ideile. cu metode din aceeaşi categorie. personajul copil şi fapta lui. rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea critică şi înţeleg că atunci când analizează un personaj. atunci când se respectă principiul flexibilităţii. agresiv.m. Situaţiile de învăţare. acaparator. iar metodele tradiţionale nu se elimină.

Formarea unui sistem de capacităţi. comportament de bază în învăţarea eficientă a unor abilităţi practice în condiţii de cooperare. libertatea de exprimare a cunoştinţelor. sensibilitate. a şti să facă conexiuni. a şti să identifice probleme diferite. Formarea deprinderii de a gândi critic. o poveste. să facă afirmaţii neobişnuite. Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea cunoaşterii realităţii şi a activităţii viitoare de învăţare şcolară. sensibilitate. . capătă încredere în ei. a reflecta. Formarea sau promovarea unor calităţi europene ce au la bază atitudini şi competenţe democratice. interactive. învaţă cum să înveţe. învaţă să argumenteze. Încurajarea autonomiei copilului şi promovarea învăţământului prin cooperare. abilităţi. să adreseze chiar întrebări neobişnuite. să rezolve o sarcină alături şi împreună cu alţi copiii. de a conştientiza stilurile de învăţare pe care le preferă (adică cum învaţă o poezie. afectivitate. de a lucra în echipă. de a critica. a gândurilor. devin responsabili pentru ideile şi acţiunile lor: învaţă să privească critic mediul social în care trăieşte el. să negocieze soluţiile. printr-un antrenament plăcut interactiv în grup. o construcţie etc. îşi exersează capacitatea de autoevaluare şi de a evalua alternative şi a lua decizii. a testa ipoteze. să-şi exprime gândurile creativ.           În urma aplicării acestor metode. fiind parte integrantă a acestuia şi să se descurce în situaţii reale de viaţă. de a aplica cunoştinţele în diferite situaţii de viaţă. cel mai repede). se comportă cu toleranţă. corectitudine cu cei din jur. copiii învaţă să-şi împărtăşească ideile. a faptelor.. Comunicarea pe baza unei tehnologii informaţionale. corectitudine cu cei din jur. Implicarea activă şi creativă a copiilor pentru stimularea gândirii productive. a gândirii divergente. se comportă cu toleranţă. stabilirea unor relaţii interculturale care au al bază comunicare. afectivitate. Formarea deprinderilor copiilor de a găsi singuri informaţii. Însuşirea unor cunoştinţe. moderne. cum realizează un desen. Focalizarea strategiilor pe promovarea diversităţii ideilor. ideile. învaţă să înveţe creativ. Realizarea unor obiective interdisciplinare. să caute alternative. spontan. a şti să culeagă informaţii despre o temă dată .

Ar fi frumos ca fiecare dascăl să fie pentru copiii lui „formator” pentru a simţi zilnic acea satisfacţie pe care ţi-o dă pregătirea pentru activitatea cu copiii şi mai ales plăcerea de a realiza o predare/învăţare/evaluare creativă diversă. particularităţilor şi nevoilor personale ale copiilor. Evidenţierea importanţei educaţiei timpurii în dezvoltarea comunicării verbale la copiii de vârstă preşcolară. Relevanţa utilizării metodelor şi procedeelor adecvate în vederea adaptării optime a preşcolarilor la activitatea şcolară. Reliefarea importanţei achiziţionării unui vocabular adecvat vârstei. 2. atât pentru tine ca dascăl.1. Identificarea gradului de influenţă al mediului needucativ asupra dezvoltării abilitaţilor de comunicare şi de achiziţionare a elementelor de limbaj la copilul de vârstă preşcolară. 3. IV.. atractivă. În funcţie de obiectivele propuse urmăreşte să pună în evidenţă importanţa combinării metodelor tradiţionale cu cele moderne în educarea copiilor de vârstă preşcolară. diferenţiată. 4. utilizând metode didactice adecvate. Obiectivele cercetarii 1. Ipoteza cercetarii Presupun că: Implementarea unui program de activităţi în care se utilizează un set de metode şi tehnici tradiţionale şi moderne specifice învăţământului preşcolar determină îmbunătăţirea . cât şi pentru copiii. Metodologia cercetării CAPITOLUL IV. Organizarea cercetării Cercetarea de faţă se include în sfera studiilor calitative urmărind demersul ştiinţific şi metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei preşcolare. eficientă.

Variabilele cercetării Variabile independente  Aplicarea unui program de achiziţii în care să se îmbine armonios metodele didactice tradiţionale şi moderne în activităţile de comunicare. Această metodă am folosit-o atât în faza preexperimentală cât şi în faza experimentală. starea de sănătate. Variabile dependente   Nivelul de imbunătăţire a abilităţilor de comunicare. IV. Datele obţinute au fost consemnate şi folosite mai ales în analiza de caz. proba psihologică.  Testul.sesizabilă a abilităţilor de comunicare contribuind la îmbogăţirea limbajului. despre condiţiile materiale şi socio-culturale ale familiei. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obţinut date despre provenienţa socială ale acestora. experimentul. starea lor de sănătate.2. IV. despre calitatea influenţelor asupra copilului. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât şi metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare:  Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicării atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan şi liber mai aproape de ceea ce este mai puţin controlat şi cenzurat. cât şi în cadrul activităţilor comune desfăşurate cu întreaga grupă de copii sub îndrumarea directă a educatoarei. studiul documentelor personale.3. metoda testelor. despre relaţiile care există în familie şi despre nivelul cultural al părinţilor. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a .  Studiul documentelor personale a fost menit să completeze datele obţinute prin primele două metode şi să ofere o imagine mai completă asupra subiecţilor investigaţi.Metode de cercetare utilizate În cadrul cercetării am insistat pe folosirea următoarelor metode: anamneza. observaţia.  Anamneza a vizat culegerea de informaţii despre parinţi. în vederea adaptării optime la viaţa şcolară. Gradul de manifestare a capacităţilor de adaptare la viaţa şcolară . evoluţia sarcinii.

jocuri de exersare a pronunţiei corecte: „Spune la fel ca mine”. tehnica grupelor paralele (experimentală şi de control). Experimentul se desfăsoară folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguţa cu doi bani”. IV. jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării: „Cum se numesc toate acestea la un loc”.  Experimentul a constat în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice fiecărei grupe. jocuri de verificare şi consolidare:” Cine ştie . afectiv. jocuri de stimulare a comunicării orale: „Povesteşte ce ai visat”. „Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa”. lecturi după imagini „ A sosit primăvara!”. Grupa experimentală a cuprins un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. am cuprins în cercetare un număr de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care au frecventat în anul şcolar 2010-2011 grădiniţa.Eşantionul de subiecţi În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei specifice formulate. iar grupa de control tot un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani.obţine informaţii obiective asupra dezvoltării psihice şi a pregătirii copilului pentru şcoală. . 4. dintre care 4 fete şi 6 băieţi. pe care se experimentează. dramatizări „Anotimpurile”. „Greierele şi furnica”. acelaşi număr de subiecţi şi fiind egale din punct de vedere al vârstei. „Ghici la ce cuvânt mam gândit”. dintre care 5 fete şi 5 baieţi.5. etc. Instrumente de cercetare utilizate    Test de evaluare iniţială Testul pentru cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres Test de evaluare finală IV. psihic. având acelaşi nivel de cunoştinţe. de verificare a însuşirii conţinutului poveştii „Fata babei şi fata moşneagului”.Eşantionul de conţinut Activităţile liber alese cât şi cele de educarea limbajului au fost adaptate unităţilor de învăţare corespunzătoare temei săptămânii. din punct de vedere fizic. „Descoperă unde am greşit”. jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei „Hai să facem o poveste”. e câştigător!”.

Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. 1p 1p Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. 1.Etapa constatativă (preexperimentală) În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetării. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. am formulat ipoteza şi am alcătuit eşantionul de subiecţi.am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului. 1 4 5 3. Evaluarea initiala a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice. Item de asociere 2p Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: . Desfăşurarea experimentului V.” 2. sireata si da iama la poiata. am ales metodele şi tehnicile de cercetare.CAPITOLUL V. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. Item cu raspuns scurt.. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1.

„Scufita Rosie a manâncat lupul.... si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca....” Item de completare 3p Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe ....... sa se vâre în ..pentru a o închide acolo!...... îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea.....si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica.. Item cu alegere duala „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”.......... 5... Caci de îndata ce ar fi fost acolo.. ............ „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”.... copil istet........ ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se.........” 3p .4.......

2. denumirea unor culori. fotografia unui batrân şi a unui tânăr. Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului  adaptat dupa Alice Descouedres. 3. o foaie de hârtie întinsă şi una mototolită. 8. 9. 6. Precizez că am acţionat şi la nivelul grupului de control aplicând aceleaşi probe .2 Etapa experimentală În cadrul acestei etape am introdus metode şi tehnici noi în activităţile susţinute la nivelul grupului experimental. probă ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani şi este alcatuită din şapte subprobe. imitarea unor acţiuni . am aplicat probe. memorarea unor grupe de cifre. denumirea unor materiale din care sunt confecţionate unele obiecte. 5. completarea lacunelor dintr-un text. . 4. Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara ulterior între ele rezulatele şi scorurile obţinute de copiii cuprinşi în cele două grupe. Subproba nr. prin care am vizat următoarele aspecte ale dezvoltării gândirii şi limbajului copiilor: stabilirea asemănărilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte.dar fără a implementa programul de activităţi şi jocuri didactice propus în lucrarea de faţă. imaginea unui copil trist şi a unuia fericit. 1: Stabilirea asemănărilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. am făcut măsurători şi determinări. 7. desenul unei linii drepte şi a uneia curbe. desenul unui pom înalt şi al unui pom scund. o minge tare şi o minge moale.V. o bucată de hârtie netedă şi una zgrunţuroasă. desenul unei case mari şi al unei case mici. o carte nouă şi una veche. stabilirea unor contrarii fără imagini ale obiectelor.

(senin. se notează răspunsurile copilului. 5. 3. soarele este foarte….. albastru). Fetele sunt foarte mulţumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(păsărele) . Se notează răspunsurile copilului.Cerul este spintecat de…(fulgere) .(mica)    se continuă astfel cu toate celelalte grupe de contrarii.(flori) .    Se va citi rar şi cu accentul necesar. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi. această casă este mare. Subproba nr.(strălucitor) . Deodată cerul se întunecă. se calculează numărul de răspunsuri corecte. se acoperă de … (nori) . cerul este …. Se calculează numărul de răspunsuri corecte. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfăşurare: . Jana şi Maria se sperie de zgomotul făcut de…(tunete) . Ele roagă pe cineva să le adăpostească în casă deoarece ploua puternic şi nu aveau la ele…(umbrele. iar hainele lor erau complet…(ude). când eu mă opresc şi nam să stiu ce să spun. Subproba nr. în timp ce aceasta este…. te rog să fii atent. două bile de aceeaşi mărime şi culoare una grea şi una usoară care se pun în palmele copilului. Ele adună …. 3: Memorare de cifre şi reproducerea lor Material: am folosit următoarele serii de cifre: 1. tu va trebui să ghiceşti şi să spui ce trebuie să fie completat”. Fetele se grăbesc să se întoarcă …(acasă) . 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit următorul text: „Este timp frumos. Jana şi Maria merg să se plimbe pe câmp. Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. 4.10. 2. haine de ploaie).

6: Denumirea a 10 culori Material şi desfăşurare: . 6.…. 5.(frig sau rece) . 5: Stabilirea unor contrarii fără obiecte sau imagini ale acestora Material şi desfăşurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1.(ud sau umed) . 4: Denumirea unor materiale Material de desfăşurare: am folosit următoarele întrebări: 1. nefericit) neascultator . Subproba nr. Subproba nr.(mic) . 5. 2.….…(trist.…. 3.(ascultator sau cuminte) Se notează de la 0 la 8 în funcţie de numărul de răspunsuri exacte.…. pentru seria a III-a primeşte coeficientul 4. 8. Subproba nr. 2. pentru seria a II-a primeşte coeficientul 3.(urât) . 7.…. 4.(murdar) . 3. Se opreşte proba la seria pe care copilul nu reuşeşte să o reproducă deşi i s-a citit de trei ori. indispus. pentru seria a V-a primeşte coeficientul 6. pentru seria a IV-a primeşte coeficientul 5.…. 6. 4.(greu) -.….Se spune copilului: „Fii atent! Îţi voi spune nişte cifre. Performanţa subiectului este egală cu ultima serie realizată corect.   Se prezintă fiecare serie în ritm de comandă de gimnastică. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”. Din ce este facută cheia? Din ce este facută masa? Din ce este facută lingurita? Din ce sunt facuţi pantofii? Din ce sunt facute ferestrele? Din ce sunt facute casele? Se consemnează numărul de răspunsuri corecte. Pentru prima serie primeşte coeficientul 2. cald uscat frumos curat mare uşor vesel .

9.experimentală) Este etapa în care am înregistrat rezultatele obţinute de cele două eşantioane de subiecţi. a se apleca. 3. a arunca. 3. a scrie. 2. a spăla. 2. a sări. denumească: 1. răspunsuri corecte. a se ridica. gri. 2. negru. 8. V. a respira. a împinge a tuşi. 7. 4. 6. maro. am stabilit diferenţele. b) se mimează următoarele 6 acţiuni. a cânta. alb. 3. roşu. cerându-le copilului să le imite şi să le Se consemnează rezultatele care se notează de la 0 la 12 în funcţie de numărul de Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ . a se balansa. 4. 5.Se prezintă culorile: 1. violet. dupa numărul exact de răspunsuri corecte. 5. galben.3. grupa experimentală şi grupa de control. 5. a fricţiona. roz. Etapa de control (post. 6. 6. verde. albastru Se cere copilului să le denumească şi se notează de la 0 la 10. 10. 4. 7: Cunoaşterea sensului unor verbe Desfăşurare : a) Se mimeaza următoarele acţiuni şi se cere copilului să le denumească: 1. am prelucrat statistic datele şi am interpretat rezultatele. Subproba nr.

SILABE. SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orală) „Ana are ……………” I2 : Reprezintă grafic propoziţia în casetă I3 : Încercuieşte cifra care corespunde numărului de cuvinte din propoziţie „Copiii merg la gradinită” 5 4 I4 : Încercuieşte cuvântul alcătuit din mai multe silabe şi reprezintă silabele în căsuţe COPIL I5 Colorează imaginile în a caror denumire se află sunetul „ r ” GRĂDINIŢĂ 3 1p 1p 1p 1p 1p .(evaluează cunoştinţele dobândite în urma intervenţiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orală) – propoziţii simple şi dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multiplă I4 item obiectiv cu alegere duală I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonoră Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE.

experimental G. VI. exerciţiul. capIV). Lotus.1. experimental G. Între evaluarea initială şi cea finală. braistormingul. Strategia de verificare şi evaluare a rezultatelor obţinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. experimental G. cvintetul. de control G. VI. experimentul. conversaţie şi îmbogătire a vocabularului. explicaţia. de control G. învăţarea în cerc. S-au susţinut un număr de 10 activităţi specifice în care s-au folosit următoarele metode: conversaţia. comunicarea rotativă. pe langă probele administrate (Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului) în vederea ameliorării dificultăţilor de comunicare şi achiziţionării de noi abilităţi.2. examinarea povestirii. metoda Acvariului. turnirul întrebărilor. de control G. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% .VI. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării Pe parcursul programului de intervenţie am folosit în cadrul activităţilor de educarea limbajului. am desfăşurat o serie de activităţi şi jocuri didactice (vezi eşantionul de conţinut. metoda Blazonului. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. cu o frecvenţă de o activitate pe săptămână timp de 10 săptămâni. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Rezultate obţinute la testul iniţial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. experimental G. în cadrul programului de intervenţie. piramida şi diamantul. capII). de control G. experimental G. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilităţilor de comunicare. demonstraţia. utilizând în cadrul lor metode şi procedee specifice nivelului de dezvoltare al copiilor (vezi metode utilizate. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2010-2011.

Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obţinut la fiecare probă corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul următor). la care rata frecventării gradiniţei este scăzută şi asupra cărora nu s-a intervenit prin activităţile care au fost realizate la grupul experimental. grupa de control cuprinzând mai mulţi copii proviniţi din medii sociale defavorizate. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR .Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra următoarelor aspecte. Datorită faptului că asupra grupului experimental s-a acţionat prin aplicarea de metode şi procedee specifice şi s-au realizat activităti. Aceste aspecte de diferenţiere se datorează faptului că cele două grupe sunt diferit constituite. se pot observa diferenţe semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obţinute. jocuri didactice cu caracter stimulativ şi de dezvoltare a limbajului. se face media acestor vârste şi se obtine vârsta psihologică a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice.

L. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de cele două loturi mi-a permis să relev diferenţa nivelului de dezvoltare a comunicării şi limbajului copiilor din cele două loturi care nu au beneficiat de aceleaşi condiţii de mediu socio-cultural şi educaţional. se poate vorbi de o dezvoltare deficitară a copilului.3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani I Contrarii (cu obiecte si imagini) 4 5 6 8 12 II.>V. Contrarii (fara obiecte si imagini) 4 5 6 7 8 VI. Cifre 3 3 4 5 5 IV. Verbe 4 6 8 9 11 TOTAL 22 29 37 47 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologică se poate constata că:    dacă vârsta psihologică a limbajului este egală cu vârsta cronologică (V. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini şi obiecte.C.>V.) Acest test a fost aplicat celor 20 de copii preşcolari cu vârste cuprinse între 3 ani şi 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologică a limbajului. Lacune 2 3 4 6 8 III. Vâr sta Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V âr st a Nr .C. poate vorbi de o dezvoltare superioară a copilului. denumirea unor culori şi nuante. denumirea unor materiale din care sunt făcute diverse obiecte. Culori 2 3 4 6 8 VII.=V. Materii 3 4 5 6 6 V. completarea lacunelor într-un text.. numirea şi imitarea unor acţiuni. vorbi de o dezvoltare normală a copilului.) se dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mică decât vârsta cronologică (V.) se poate dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mare decât vârsta cronologică (V.L. memorarea unor serii de numere.L.C.c Nu me Cro no Coe V Co e V âr Co e V âr Co e V âr Co e Vâ r- Co efi ficie âr .

3. G.1 9 6 12 7 8 6 6 5 8 6 6 5 8 6 5 4 5 4 6 7. 5 5. 2. C. 6. D. 5 4. P.9 5 5 4.2 6 8 5 6. A.5 4 4 5 6 3 4 3 4. 5 5.6 6 7 5 6 5.1 4 5.4 4. 5 fi cie nt 4 5 st a fi cie nt 6 st a fi cie nt 8 sta ci ent 7 6.8 TABEL Nr. 1.5 la care media vârstei limbajului este cu 1.9 6 6. 9.1Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului de grupa A (grupul de control) În tabelul nr. 4.5 4.5 7 4. A. 5 5. 5 6 6 6 5 7 5 5 5 5 4 5 4 5 5 5 6 7 6 3 4 3 4 5 4 4 4 4 4. G. 5 5 6. V.3 5 5. B. T. 8. 6 6 6 6 6 5 5 5 4 5 3 4 5 6 4 5 4 5 3 4 4 5 4 4 5 5 4.1 sunt cuprinse rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A. 5 8 10 7 8 12 7 6 7 6 6 8. 7. 5 8 9 7 6 8 6 4 6 5 4 7 5 4 9 5 5. E. T.7 6 M.r t. logi ca 7 7 nt st a fi cie nt 7 st a 6. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr. 2 5 6. 8 5. Vâr Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V . 5. I. P. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5. 5 5. E.2 ani. 1 0. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care sunt în primul an de frecventare a grădiniţei.5 5.0 4.9 4. 5 5 5.4 la care media vârstei limbajului este cu 1.2 9 6 6.2 mai mică decât media vârstei cronologice. 4 6 6 4 5 4 5 4 5 4 7 5 4 5 5. P. P.3 mai mică decât media vârstei cronologice şi la proba nr. C.C 7 .

4 7 6.A ... V.9 .A . 5 M. 6 5. 9 6. 5 Media 5. V. M. 6 5.sta Nr . N.7 7 7 6 7 7 7 5 7 3 5 6. 5 T. 5 6. 5 7 7 5. 2 M. 5 7 7 7 7 7 7 7 6. 6 7 7 7 6. 9 8 8 8 7 9 8 7 6 4 6 7. 9 6.2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6. 1 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7. 6 V. 6 F.L .T .5 7 7 7 7 6 5 4 5 6 5 5. 5 5. 6 C. 5 6 6 7 7. 9 11 10 11 10 12 12 10 9 9 12 10. 5 5 3 6 6. 7 6.8 7 6. 1 5 5 5 5 5 4 3 4 5 4 4. 5 6 5 3 5 5.A . 1 7 7 7 6. crt. 0 5. 8 6. Nu me Cro no logi ca Coe nt V st a C oe fi ci en t V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt Vâr sta Co efi ci ent V â r s ta Co efi ci ent V âr st a âr sta Ps i ho lo gi ca a li m ba Ju lui ficie âr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 S. 1 5. V. 7 12 12 7 12 7 11 10 9 6 4 6 7 8. L.9 7 7 7 7 6. 9 8 6 6 6 6 6 5 6 3 5 5. C. 8 6. 5 7 7 6. 5 G.2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8.

de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p 4p 4p 5p 3p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% 80% 80% 100% 60% .2 ani. Prin parcurgerea activităţilor instructiv-educative la grupa pregătitoare (cele două grupuri studiate) s-a ajuns la obţinerea unor rezultate bune (la grupa de control) şi foarte bune (la grupa experimentală) în ce priveşte nivelul dezvoltării psihice pe toate planurile.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6. de control G.2Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice de grupa B (grupul experimental) În tabelul nr. experimental G.2 sunt redate rezultatele obţinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a grădiniţei. experimental G. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. Din aceste rezultate se constată că media vârstei psihologice a limbajului a grupei B este superioară vârstei cronologice cu o diferenţă de 1 an faţă de grupa A. Acest lucru ne demonstrează că mediul educativ oferit de grădiniţă copiilor contribuie la dezvoltarea comunicării şi limbajului copiilor.TABEL Nr. Media vârstei cronologice este 5. La o singură probă (nr. experimental G.1) s-a înregistrat aceeaşi medie a vârstei psihologice a limbajului ca şi media vârstei cronologice. de control G. experimental G. de control G. de control G. experimental G.

. se înregistrează un progres vizibil atât la grupa experimentală cât şi la grupa de control chiar dacă intervenţia nu a fost aceeaşi provenienţă a copiilor diferite. la grupa de control procentele sunt destul de bune. prin procesul de învăţământ. În cadrul grupei experimentale. Acest lucru denotă faptul că. la 4 itemi s-au obţinut procente de 100 % ceea ce înseamnă un nivel ridicat de cunoştinţe şi abilităţi de comunicare acumulate. dacă educatoarea a insistat pe activităţi de educarea alimbajului chiar dacă nu a avut un program de intervenţie bine stabilit şi copiii au frecventat în mare parte grădiniţa. şi condiţiile socio-culturale de .Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia că actionându-se asupra subiecţilor în mod frecvent şi organizat. la copii care au frecventat grădiniţa în mod regulat dar mai scăzute la cei care au frecventat sporadic.Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finală a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. se poate înregistra un mic progres şi în cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinită . comparativ cu cele înregistrate la testul inţial.

Cunoscându-se că dezvoltarea limbajului preşcolarului are la bază experienţa cognitivă a acestuia în relaţiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilităţi optime de exprimare liberă, acest lucru realizându-se în orice moment al zilei, de la venirea lui în grădiniţă şi pâna la plecare. Atât în activităţile comune organizate cu grupa de copii, cât şi în cele individuale, accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul să fie viu, colorat, intonaţia să fie expresivă, astfel încât preşcolarii să-şi însuşească raporturile gramaticale ale limbii, sub aspect morfologic şi sintactic, fonetic şi lexical. Materialul necesar desfăşurării normale a gândirii şi limbajului a fost furnizat de realitate, de povestirile educatoarei, de experienţa de viaţă a copilului, de relaţiile sale cu ceilalţi copii. Ţinând seama că trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogăţia experienţei intuitiv-actionale, de gradul de elaborare a tipurilor superioare de activitate, de modul în care se asigură achiziţionarea de informaţii, în activităţile desfăşurate cu copiii s-a urmărit cultivarea procesele psihice de cunoaştere: gândirea, limbajul, memoria, imaginaţia, atenţia voluntară etc. Organizarea judicioasă a activităţii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observaţie, stimularea permanentă a inteligenţei şi creativităţii copiilor, a independenţei în gândire şi acţiune. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corectă, stimularea vorbirii coerente şi expresive, prevenirea şi corectarea unor defecte de vorbire, de pronunţie a sunetelor.

S-a urmărit, cum era firesc la această vârstă, dezvoltarea aparatului fono-articular, insistându-se asupra mişcărilor de articulare corectă a sunetelor (fricative, vibrante, velare), precum şi a diftongilor ai, ei, ea, au, corectându-se, în acelaşi timp, tulburările din vorbire a unor copii. Paralel cu această activitate, accentul s-a pus pe dezvoltarea, îmbogăţirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiană, acţiuni, calităţi ale obiectelor, noţiuni referitoare la culori, aşezare în spaţiu şi timp. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrată, urmărindu-se atât latura receptivă cât şi cea expresivă. De aceea i s-au pus copilului la dispoziţie materiale specifice, care să se constituie într-un mediu educativ şi cultural activ, stimulativ: cărti, caiete şi unelte de scris, ziare, reviste, imagini şi jocuri cu imagini , discuri, dischete, video, computer etc. În toate activităţile comune şi la alegere, copiii au fost antrenaţi în actul verbalizării. Ei au avut permanent ca model conduita verbală a educatoarei, iar acasă, a parinţilor şi a adulţilor din preajmă. Înţelegerea cuvintelor noi şi a expresiilor însuşite în cadrul diverselor activităţi s-a fixat prin activizarea acestora, cerându-se copiilor să le utilizeze în contexte noi. Adeziunea preşcolarilor la o vorbire corectă, din punct de vedere gramatical, a fost privită în relaţie cu formarea deprinderilor de a-şi exprima gândurile într-o comunicare coerentă şi corectă. Astfel s-a avut în vedere, gradat, formarea deprinderilor de vorbire dialogată, exprimarea în propoziţii simple, apoi în propoziţii dezvoltate, a gândurilor, ideilor, sentimentelor, formarea corectă a pluralului, acordul predicatului cu subiectul şi al adjectivului cu substantivul; folosirea corectă a flexiunii verbale şi a celei nominale, cunoaşterea şi folosirea în comunicare a pronumelui de politeţe. Expresivitatea exprimării preşcolarilor a constituit de asemenea, un principal obiectiv al activităţilor de educare a limbajului, deprindere dobândită prin activităţi de povestire, prin lecturi după imagini, prin memorizări sau jocuri didactice. Activităţile libere ale preşcolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbală liberă şi civilizată între copii, au consolidat actul comunicării în formele ei cele mai variate, generate de diversitatea jocurilor, a cântecelor, a exerciţiilor ritmice.

Concluziile cercetării Datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne in activităţile de comunicare, am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului, în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii, de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări, încercări, exerciţii, experimente, în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa, a fost necesară tratarea interdisciplinară a problemelor. Acest lucru favorizează identificarea unicităţii copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative. Corelarea dintre discipline a contribuit şi la stimularea interesului copilului pentru cunoaştere. De acest mediu educaţional au beneficiat copiii din eşantionul al doilea (grupa experimentală) care, sub îndrumarea competentă a educatoarei a completat sau înlocuit în multe

din cei 10 copii. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentală) sunt justificate şi din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. de înţelegere şi de atenţie din partea celor mari. Este preferat acest gen de activităţi pentru că este comod pentru adulţi ştiindu-i pe copii în siguranţă în locul activităţilor active în care copilul să se dezvolte din punct de vedere psihomotor. manifestările preşcolarilor atât în relaţiile cu adulţii cât şi în relaţiile cu copiii de vârsta lor. Aşa cum am mai amintit. În goana lor după câştiguri materiale uită sau neglijează faptul că acest pui de om are nevoie de caldură. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. în relaţionare şi în dezvoltarea psihomotorie. de a comunica eficient cu el. Aceste relaţii din interiorul familiilor copiilor influentează într-o masură foarte mare comportamentul. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltării psihice şi intelectuale a copilului. copii care întâmpină mari dificultăţi în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lăsată pe ultimul plan. fiind privat de atenţia. deoarece. Este cu atât mai alarmantă situaţia cu cât am constatat ca această delasare şi atitudine de indiferentă faţă de nevoile copilul nu vine din partea unor părinţi cu un nivel intelectual scăzut. ci sunt datorate.cazuri mediul familial care nu întotdeauna oferă un mediu propice unei dezvoltări normale a personalităţii copilului şi se reflectă îndeosebi în dezvoltarea comunicării şi limbajului. în mare măsură. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare şi în faptul că din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. toţi provin din familii organizate în care relaţiile sunt armonioase. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precară. Unii părinţi consideră că dacă îi oferă copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare şi de afecţiune de care este înconjurat acesta. de afecţiunea şi de interesul adulţilor din preajma sa copilul îşi creează o lume imaginară în care se retrage şi din care va ieşi din ce în ce mai greu. ci din partea unor părinţi care au studii superioare. Am constatat că în ultimii ani vin în grădiniţă copii care prezintă deficienţe mari în comunicare. cel care este în primul an de gradinită şi la care efectul negativ al mediului familial . Aspectele prezentate mai sus au reieşit din rezultatele slabe obţinute de copiii din primul eşantion. lipsei de preocupare a parinţilor de a relaţiona cu copilul. Deficientele constatate în exprimarea şi în pronunţia copiilor nu se datorează unor disfuncţionalităţi somatice. Copiii petrec foarte mult timp în faţa calculatorului şi a televizorului ceea ce îi fac pe parinţi să fie „multumiţi” de interesul pe care îl manifestă copilul şi de faptul că acesta este „cuminte”.

copilului căruia i se acordă atenţie şi sprijin de către adulţii şi fraţii lui are rezultate foarte bune iar cel care îşi petrece cea mai mare parte a timpului singur în faţa televizorului şi a calculatorului prezintă mari lacune în dezvoltarea limbajului şi al comunicarii. Editura Didactică şi Pedagogică.este mai pregnant.Culegere metodică (1978).Cucoş. BIBLIOGRAFIE 1. Editura Polirom 6.E. Bucuresti 2. Bucureşti Clujeană .Bocoş. (2006).. Editura Polirom 5. M. Ghid metodic. Didactica disciplinelor pedagogice.Culegere metodică (1975). C. (2007).M. Preşcolarul si literatura.Cerghit. Editura Didactica si Pedagogica. diminuând în mare masură dezinteresul manifestat de parinţi. Editura Didactică si Pedagogică.Metode interactive de grup.Breben. Acest fapt se datorează tocmai relaţiilor care există între aceşti copii şi fraţii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât şi pe plan psihomotor şi afectiv. Metode de învătământ.Editura Arves 3. Presa Universitară 4. (1997). I. (2006).S. B. De asemenea. Educaţia intelectuală a copilului preşcolar.Fulga.Bradu. (2005).G.. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Bucureşti 7. O altă constatare pe care am facut-o pe baza experienţei acumulate în activitatea desfăşurată cu copilul preşcolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai mulţi copii şi ai căror fraţi au vârste mai mari decât ei au deprinderi şi cunoştinţe mai bogate. Gongea. Ruiu. Integrarea copilului în activitatea şcolară.

I.Editura Presa Universitară Clujeană 12. .Popescu.ro ANEXE Proiecte didactice PROIECT DIDACTIC GRUPA: mare pregătitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII: „ Cine ştie.consolidare SCOPUL ACTIVITATII: Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la caracteristicile anotimpului primăvara şi cunoştinţelor despre sarbătoarea Paştelui. Editura didactica.Revista Învăţtământului Preşcolar.ro www. 3-4/2008.ro www. – xxx. Bucureşti. M.Demersuri creative în predare şi învăţtare. Metodica jocului şi a altor activităţi cu Preşcolarii. 11. M.M. (1982).edu. Tribuna şcolii. Bucureşti 14. (1993). Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică.Debesse.Adrese de internet www.(2000)..Napoca 13. L. Editura Didactică şi Pedagogică.Nicola. Nr. (2001) Laborator preşcolar. I. Copii de 5-6 ani. (2001).Culegere metodică (1978). nr. Editura Dacia. Pedagogie Preşcolară. E. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Descoperirea copilului. E. – xxx. şcoli Normale.8. Şchiopu. 17. 19. Radu. Programa activităţilor instructiv. Psihologia vârstelor. (1970).referate. Editura didactica. (1972).Gheorghian. Taiban. Didactica modernă.(1991). Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a . (1970). 16. Editura Didactică şi Pedagogică.Ionescu. Bucureşti . –xxx. Editura Didactică şi Pedagogică. M. Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă.didactic.(1993).Ionescu.educative în grădiniţă 20.. U. e caştigător!” MIJLOCUL DE REALIZARE: Joc didactic TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare. Bucuresti 10. Bucureşti 9. Editura V&I Integral.Montessori. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: -să precizeze lunile anotimpului primăvara. Cercetarea psihopedagogică.. Bucuresti 21. Tribuna şcolii. E. Cluj. Bucureşti 15. 1-2/2009. M. Bucureşti 18.Păişi.

GEORGETA RUIU. machetă (cu . SILVIA BREBEN. BIBLIOGRAFIE: SILVIA BREBAN. imagini de Paşti şi de Craciun. ghirlandă cu narcise numerotate de la 1 la 7. metoda Lotus. indrumător metodic.2001. blazoane. ghicitori. ELENA GONGEA. stimulente. Cunoaşterea mediului inconjurător-Ghid pentru invătământul preşcolar. 8 flori de nufăr. GEORGETA RUIU. Jocuri didactice pentru educarea limbajului.Editura Tehno-Art. 3 suporturi. metoda Acvariului flori de primăvară confecţionate din hârtie. iepuraş de pluş. -să construiască. să confecţioneze. lipici.Editura Arves. să aranjeze în tablou elementele cerute de text. Ghid metodic . AURELIA ANA . ouă . ELENA MATEI. 3 coşuleţe. -să numere corect în limitele 1-10. ELENA GONGEA. coş cu ouă vopsite. biletele cu intrebări (vezi Anexa). 2006 . creioane colorate. explicaţia.1999.-să deseneze flori specifice primăverii. ghicitorile. -sa recite o poezie in concordanta cu mesajul transmis. Editura Radical. beţisoare. -să găsească conţinuturi|idei| cunoştinţe legate de sărbătoarea Paştelui STRATEGII DIDACTICE: a) b) Metode şi procedee:. jocul didactic. -să cânte cu plăcere un cântec de primăvară învăţat anterior. Mijloace de învăţământ: imagini de primăvară. conversaţia. -să raspundă repede şi bine la întrebările concursului. Metode interactive de grup. tabloul „Primavara”.găină. metoda Blazonului. MIHAELA FULGA. ouă încondeiate. bagheta lui Rilă Iepurilă.puişori). -să rezolve probleme de adunare cu 1-2 unităţi. SMARANDA CIOFLICA. -să selecteze jetoane cu păsări călătoare.

/Poate ştiţi să socotiţi.” -conversatia Materiale: -iepuras de plus -cos -oua incondeiate -plic cu scrisoare 3) ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)ANUNTAREA TEMEI “Tema noastră-i mult iubită.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT 2 STIINTIFIC STRATEGII DIDACTICE 3 . şi o scrisoare pentru copii.ndrăgită:/Primăvara mult dorită./Vreau chiar să ne desenati./Să ne spuneţi tot ce ştiţi/Despre mândra primăvară/Care a sosit in ţară. alături de ouă incondeiate. Pregătirea climatului psihoafectiv necesar desfăsurării activitătii. Cand zăpada se topeşte./Bine toti să vă gânditi./ Iar pâraiele umflate/Curg la vale inspumate. dar si multe surprize./ Ghiocelul se iveşte./Puteţi să ne povestiti./Vreau să-mi spuneţi negreşit:/Ce anotimp a sosit? (primăvara) „Astăzi vreau să-mi arătaţi/Dacă ştiţi să recitaţi. Scăunelele sunt dispuse in semicerc./De toti copiii e. 2)CAPTAREA ATENTIEI Iepurasul Rilă are in cosuletul său. cu mult spor/Să-ncepem concursul:”CINE ŞTIE E CÂŞTIGĂTOR!” ./Unii chiar să ne cântati./Fii la noi binevenită!/Hai cu totii.Educatoarea aranjează materialul pe 2 măsute in fata copiilor.

/Să răspundeti toti corect.” (soare) Copilul decupează după contur.5) DIRIJAREA INVĂŢĂRII a)Explicarea jocului: să ne simtim. ce culoare Are pe cer mandrul soare?” Materiale: -tablou de primavara. iar ei vor indeplini sarcina cerută. educatoarea va citi continutul acestuia./Primavara-i mândră floare-/Câte luni aceasta are?/Hai spune-le frătioare!” c)Jocul propriu-zis “Sus pe bolta cea senină Cine oare se iveşte Pe tabloul pregătit? Tu un ………./Primavara-i anotimp./Să vă prind buline-n piept” narcise numerotate de la 1 la 7 câte un biletel. “ Uită-te atent la soare. Spune câte raze are? Si ce formă. -foarfeca. concursul să-l pornim. -lipici./Toţi bine -Materiale: Copiii vor extrage de pe ghirlanda cu -biletele Bagheta magică alege un copil care va Materiale: extrage din prima narcisă de pe ghirlandă prima probă a concursului: “Primavara e cuvant. pe care este conturat un soare’ -ghicitoare -ghicitoare -bagheta magica .-ai construit.. b) Jocul de probă: -expunerea -ghirlanda cu narcise numerotate de la 1-7. il lipeste pe suprafaţa tabloului şi îi construieşte razele din betişoare. “Hai. hartie glasata galbena.

mai multe jetoane reprezentând păsări salbatice (calatoare sau nu) . După confruntare. narcise) Copiii sunt impărtiti in grupuri de cate 4-5 si primesc cate un blazon pe flori de primăvară. “Care flori de primavară Infloresc la noi in tară? Pe tablou. primesc câte un blazon pe care ei trebuie să aseze cât METODA BLAZONULUI Materiale: -jetoane reprezentand pasari METODA BLAZONULUI Materiale: -copaci de hartie. infloreste Si miresme răspândeste? Caută-l si-l aranjează Si pe tablou ii asează!” (Pomii) “Care oaspeti iar sosesc Si pe boltă se rotesc Căutând cuibu-ndrăgit. -lipici care trebuie să deseneze cât mai multe -blazoane.Soarele are 10 raze. lalele. Infrunzeste. unde doresti. -creioane colorate. “Cine oare-nmugureste Cand vremea se incălzeste. zambile. Ce-n toamnă l-au părăsit? Căutati si-n tablou le-aranjati. forma rotundă si -betisoare culoarea galbenă. un copil ales le va desena si pe tablou.” Copiii. dupa cum sunt impartiti in grupuri de cate 4-5. Tu le desenează!” (ghiocei.

câte un copil de la fiecare echipă.călătoare. ratele şi gâstele sălbatice. copii. pelicanii . un copil ales le va desena şi pe tablou. berzele. echipa va primi un ouşor. să vedem. După confruntare. . veţi descoperi surprizele ascunse in iarbă: “Ascultati şi vă gândiţi Şi răspundeţi tot ce stiti!” Pe rând .el ce surpriză ne-a mai pregătit? Vă veti impărti in trei echipe: mieluseii. -cos. extrage câte un biletel ascuns si indeplineste sarcina cerută.) “Numără câti fluturasi Zboară pe câmpie! Pune trei mai drăgălasi Unde-ti place tie… Spune câti fluturaşi sunt in total?” d) Varianta(complicarea) jocului -blazoane. cucul. ales de către Iepurasul Rilă.cocorii. 6) OBŢINEREA PERFORMANŢEI Fiecare echipă trebuie să găsească 8 elemente care au legătură cu Paştele( tema principală in cazul METODA LOTUS Materiale: -3 cosulete.imagini Materiale: -macheta. Pentru fiecare răspuns corect. rând pe rând. după ce ne-am jucat JOCUL şi i-am pregătit iepuraşului acest minunat tablou de primăvară. -bagheta . -fluturi Acum. (Randunica. -oua incondeiate.puisorii şi iepuraşii şi.

8)INCHEIEREA ACTIVITATII V-aţi gândit. Despre iepuraşi. iar pescarul din spatele său va trbui să mărească propozitia cu 2-3 cuvinte. . roşioare. Fiecare “ peşte” trebuie să alcătuiască o propoziţie despre un element specific primăverii( la alegere). specifice Craciunului si Pastelui. v-aţi consultat Şi răspunsuri bune-aţi dat. 2)Numără câte ouşoare Se află in coşul iepuraşului Mai pune două.metodei abordate. Anexe 1 Cine ştie o poezie Despre ouă rosii. Cate ousoare-aţi câştigat? Hai să numărăm in cor Si să stabilim un scor. Hai să-ntindem hora mare!” Se interpretează hora florilor. Dar timpul s-a terminat.florile de nufar Metoda Acvariul presupune ca toti METODA ACVARIULUI 7)EVALUARE copiii să se aseze in două cercuri. .in cel din interior se vor afla “ peştii” si in cel din exterior “pescarii”. metoda Lotus). Să rostim cu voce tare Echipa câştigătoare!” “Iar acum la terminare.

3)Ce sărbătorim de Paşti? Şi spune acum: în total câte are? 4)Ce semnifică culoarea roşie a ouălor vopsite? 5)Cum se pregătesc oamenii de Paşti? 6)Ce înseamnă mielul tăiat de Paşti? PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Joc didactic .Despre Învierea lui Hristos Să o spună acum frumos.

O2: să formeze propozitii cu un cuvânt dat. Popa: "Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii". OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul activitătii copiii vor fi capabili: O1: să completeze propozitia începută de educatoare cu cuvântul sau cuvintele potrivite . coerentă. b. explicatia.1978. actiuni ale oamenilor si copiilor. Bucuresti . exercitiul. O3: să-si însusească treptat formele gramaticale ale limbii române printr-o vorbire corectă.TEMA: "Gaseste cuvântul potrivit" SCOPUL: Exersarea gândirii si vorbirii copiilor prin completarea unei propozitii cu 1. clară. STRATEGII DIDACTICE: a. O4: sa pronunte corect sunetele si cuvintele. jetoane BIBLIOGRAFIE: Aurelia. Metode si procedee: conversatia. Editura Ion Creanga . panou. fise individuale. demonstratia. Mijloace de învatamânt: imagini reprezentând obiecte. fiinte. 2 sau 3 cuvinte care întregesc sensul.

reprezentând obiecte. "u". "e". fiinte si a caror imagini se afla pe -Ce am format cu ajutorul cuvintelor? -Noi am pronuntat . Se va cere copiilor să citească imaginile care reprezinta actiuni ale copiilor. cuvinte. -Ce am pronuntat noi? -Astazi vom juca jocul didactic "Gaseste cuvântul potrivit"! ACTIVITATEA COPIILOR 3 Intrarea ordonata a disciplină necesare desfăsurării în bune copiilor în sala de grupa Copiii executa exercitiile 3)ENUNŢAREA SCOPULUI sI A OBIECTELOR OPERAŢIONALE Copiii pronunta cuvintele jetoane. "o". pe durata unei singure respiratii. Copiii formuleaza propozitii scurte dupa imaginile de pe jetoane si dupa un cuvânt dat. jetoane.oamenilor. animalelor. -pronuntarea sunetelor "p" si "b" prin suflarea puternică si exploziva a jetului de aer. -se vor pronunta legat. "i". -Cu ajutorul cuvintelor am format propozitii. vocalele: "a". expirare pe gură si invers.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC 2)CAPTAREA sI ORIENTAREA ATENŢIEI CONŢINUTUL LUCRĂRII ACTIVITATEA EDUCATOAREI 2 Asigurarea climatului de ordine si conditii a activitătii Introducerea în activitate se va face prin exersarea aparatului particular: -inspirare pe nas. Se vor prezenta copiilor câteva fenomene.

Copilul se joacă cu..... lacoma).... NOULUI CONŢINUT Prin acest joc trebuie să completati o ... Explicarea jocului propozitie cu cuvântul care se potriveste.4)PREZENTAREA ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII 1.. -Vulpea este sireata (vicleana.. Copiii raspund: -scolarul învata (citeste.... Trebuie să aveti grijă ca propozitia să aibă înteles...... ........ . . Va raspunde copilul numit..... Vulpea este.... să fie corectă... Exemple: Scolarul. scrie)..... -mingea..

.1 2 …….. în pădure. îsi..... bunicul. 2... copilul. pune. Jocul propriu-zis Se va cere copiilor să continue 3 Mama . Toti piticii au hotarât să. coase o rochita.... Copiii deseneaza. Copiii se iau la întrecere în propozitiile cu alte cuvinte care să le dea formularea înteles. copiilor. 1. 2. Mingea este rotundă.. Copiii vor primi fise individuale: au propozitiile". În lipsa lor a venit. acasă s-au.. 3. Complicarea iocului Se va propune copiilor să îl ajute pe piticul Barba-Cot să-si completeze cu cuvintele potrivite scurta lui povestioară: "Astazi este o zi frumoasă de . Exemplu: Copiii sunt curajosi.. Copiii vor respecta OO OOO OOOO Copiii vor completa spatiile libere cu cuvintele potrivite "Deseneaza atâtea cerculete câte cuvinte sarcinile date. Cornel se joacă afară... Ea le-a pregătit mâncare. Afară nu mai. a făcut...... .. Se vor da cuvintele: copil... 6)ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII Aprecieri generale si individuale........ ochelarii. 3. propozitiilor. copiii. Pasarica . 5)EVALUARE Piticii când . ciripeste. .. Se vor da cuvintele.

„horopsita”. 1999. O8:sa dea exemple de alte povesti scrise de Ion Creanga. Ghid metodic. de Ion Creanga MIJLOCUL DE REALIZARE:Repovestirea copiilor TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare-consolidare SCOPUL ACTIVITATII:Dezvoltarea capacitatii copilului de a reproduce continutul unui text narativ. MINAELA FULGA. portretul lui Ion Creanga. O5:sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele noi din text. editata de revista Invatamantul Prescolar. GEORGETA RUIU. I.basme si legende. 1999. de a se exprima liber. explicatia. siluete reprezentand personajele povestii. Bucuresti. cvintetul. De ce ?. Cand?. povestiri. O7:sa stie cine este Ion Creanga. SILVIA BREBEN. Cine?. Cum?. O6:sa numeasca trasaturile caracteristice ale personajelor principale pe baza faptelor acestora.2006. interactive de grup. macheta si piramida si diamantul. P). ELENA GONGEA. . cartonase pentru masa (avand inscriptionate literele R. b. Povesti. Bucuresti. predarea-invatarea reciproca.povestirea. Anca Buldoaca).carte cu povestea data. Editura Compania. O3.de Ion Creanga . OBIECTIVE OPERAŢIONALE O1: sa reproduca in rezumat continutul povestii. . conversatia. STRATEGII DIDACTICE: a. palete cu intrebari( Ce?.C. Metode .BIBLIOGRAFIE: DUMITRANA. sa desprinda invatatura povestii pe baza intrebarilor. creativ. P). O2:sa adreseze intrebari legate de continutul povestii si sa raspunda la acestea. O4:sa explice cuvintele din text:” sluta”. Din ce cauza?). Mijloace de învatamânt: planse. Editura Arves. Educarea limbajului in invatamantul prescolar. verificarea insusirii continutului povestii „Fata babei si fata mosneagului”. MAGDALENA. C.antologie pentru prescolari( coord. Metode :.I . coronite de lider( avand inscriptionate literele R. o piramida. „vitrega”.PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII:”Fata babei si fata mosneagului”.

de Ion Creanga. STRATEGII DIDACTICE 3 2)CAPTAREA ATENTIEI asigurarea ordinii si disciplinei. activitatii.Cine este Ion Creanga? -Ce alte povesti si povestiri a mai scris acesta? Educatoarea va povesti pe scurt “Fata babei si fata mosneagului”. Se vor comunica copiilor titlul si autorul povestii”Fata babei si fata mosneagului”. Un copil va alege din biblioteca cartea de povesti” Fata babei si fata mosneagului”. Povestirea Materiale: -portretul lui Ion Creanga. siluete. Conversatia Materiale: -macheta.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT STIINTIFIC 2 Asigurarea conditiilor optime necesare desfasurarii activitatii:aerisirea salii de grupa. Se va descoperii macheta povestii. Se vor stimula curiozitatea si dorinta de a povesti si de a arata cele invatate. scaunelele dispuse in semicerc. iar copiii vor fi solicitati sa recunoasca carei povesti le apartin. pe intelesul copiilor. pregatirea materialului didactic. Conversatia cu siluetele personajelor principale. -carti cu povesti scrise de acesta . carte de povesti 3)ANUNTAREA TEMEI SI ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)REACTUALIZAREA Se vor comunica obiectivele CUNOSTINTELOR ASIMILATE ANTERIOR 5) DIRIJAREA INVATARII .

sunt copiii care vor expune rezumatul povestii. “horopsita” si vor alcatui propozitii cu acestea pentru o mai buna intelegere a lor. cuptorul. De asemenea.Copiii vor fi impartiti in patru grupuri.clarificatorii.sunt copiii care vor desprinde invatatura povestii pe baza celor expuse de catre colegii lor. dupa cum urmeaza: -rezumatorii.prezicatorii. -intrebatorii. .sunt copiii care vor explica cuvintele noi din text “sluta”. “vitrega”. fantana nu o lasa pe fata babei sa guste din darurile lor? Din ce cauza baba si cu fata ei sunt mancate de balauri? . ei vor prezice consecintele PREDAREA-INVATAREA RECIPROCA .sunt cei care vor adresa intrebari legate de continutul povestii: -Cine era baba din poveste? Cine muncea cel mai mult in casa? Cine o alunga pe fata mosneagului? Cine ii cere ajutorul fetei mosneagului? -Ce ii spunea baba mosneagului despre fata lui? Ce rasplata primeste fata mosneagului pentru binele facut? -Cum este pedepsita fata babei pentru rautatea ei? -Cand se intoarce fata mosneagului acasa? -De ce este alungata fata mosneagului de acasa? De ce nu se sperie fata mosneagului de “copiii” Sfintei? -Din ce cauza parul.

. .al cincilea vers.cu un singur cuvant ce denumeste subiectul (Cine este?). iar educatoarea explica regulile.al treilea vers. insusirea esentiala a subiectului(Descrie-ma printr-un cuvant!) Educatoarea repeta regula pentru CVINTETUL PIRAMIDA SI DIAMANTUL Materiale: -darurile oferite.faptelor personajelor principale (baba si fata sa.un cuvant care arata -siluetele personajelor: . . Copiii 6) OBTINEREA PERFORMANTEI trebuie sa compuna o “poezie” cu 5 versuri fara rima astfel: .al patrulea vers-format din 4 cuvinte care exprima starea copilului fata de subiect (Ce simti pentru?).al doilea vers-2 cuvinte (2 adjective) care definesc caracteristicile subiectului (Ce stii despre mine?). . Copiii se impart in 2 grupuri. .format din 3 cuvinte care exprima actiuni (verbe la gerunziu) (Ce face?). mosneagul si fata lui).primul vers.

Educatoarea va nota toate “poeziile” compuse . Rezumat lucrare licenţă . Copiii trebuie sa asculte intrebarile 7) EVALUARE adresate de catre educatoare si apoi . Subiectul poeziei este fata mosneagului. salba de galbeni). placinte.fiecare vers compus. pahare de argint. fantana. 8)INCHEIEREA ACTIVITATII Se apreciaza modul de lucru si cooperare pe echipe. citindu-le apoi pe rand. Intrebarile sunt urmatoarele: 1) Cine este eroina povestii? ( fata mosneagului) 2) Care sunt personajele negative? (baba si fata ei) 3)Care sunt celelalte personaje care in poveste au darul vorbirii? ( catelusa. in functie de raspuns. Se impart stimulentele dupa merit. parul. sa aleaga siluetele corespunzatoare si sa completeze piramida. pere . cuptorul) 5) Ce daruri a primit fata mosneagului pentru faptele sale bune? (o lada.

experimente. În capitolul trei am descris importanta utilizării metodelor interactive de grup în educarea preşcolarilor. cât şi în cadrul activităţilor liber creative. încercări. am formulat obiectivele şi ipoteza. . în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa. M-am oprit asupra acestei teme.Am ales lucrarea de licenţă cu titlul “Implicaţii formative ale combinării metodelor tradiţionale şi moderne în educarea preşcolarilor”. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. exerciţii. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. În capitolul doi m-am oprit asupra metodelor specifice folosite în cadrul activitătilor liber-creative cât şi în cele de dezvoltarea limbajului. de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări. atat metodele tradiţionale cât şi cele moderne. am ales metodele şi tehnicile de cercetare. am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului.. În cadrul etapei „metodologia cercetării” am stabilit cadrul cercetării. în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii.am alcătuit eşantionul de subiecţi şi esantionul de conţinut. În final am ajuns la concluzia ca datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne în activităţile de comunicare. de a interacţiona cu mediul. În primul capitol am descris metodele specifice folosite în educarea preşcolarilor. am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful