Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului

primar şi preşcolar

Lucrare de Licenţă

Profesor coordonator: Prof. univ. doc. : Stan Cornelia Sibiu 2011

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

IMPLICAŢII FORMATIVE ALE COMBINĂRII METODELOR TRADIŢIONALE ŞI MODERNE ÎN EDUCAREA PREŞCOLARILOR

Profesor coordonator: Asist. univ. dr. Stan Cornelia

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Sibiu 2011

Cuprins
Introducere Fundamente teoretice Capitolul I. Metode didactice specifice invaţământului preşcolar I.1.Metode tradiţionale I.2.Metode moderne Capitolul II.Metodele didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II.1.Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă II.2.Rolul metodelor didactice în dezvoltarea limbajului şi pregătirea pentru şcoală Capitolul III.Importanţa metodelor interactive de grup Metodologia cercetării Capitolul IV. Organizarea cercetării IV.1.Obiectivele şi ipoteza cercetării IV.2.Variabile independente şi dependente IV.3. Metode de cercetare utilizate IV.4.Eşantionul de subiecţi IV.5.Eşantionul de conţinut CapitolulV. Desfăşurarea experimentului V.1. Etapa constatativă (preexperimentală) V.2.Etapa experimentală V.3.Etapa de control(post-experimentală) Capitolul VI.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării VI.1Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obţinute VI.2.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Concluzii Bibliografie Anexe

Introducere . ori combinatorie. 36) Metodele de invăţământ (.metha”= către. p. cu activităţile de cooperare. este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă. elev.Organizarea activităţii şcolare fie in formă frontală ori colectivă ( de muncă cu intregul colectiv al clasei. la acţiuni în grupuri mici. în cadrul instruirii formale si nonformale. metodele didactice sunt planuri de acţiune cu funcţie (auto)reglatorie (ansamblu de operaţii care se desfăşoară în vederea atingerii unui scop) şi modalităţi de acţiune deschideri spre educatia . in aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ.. Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste. lumea. de învăţare în grup şi de muncă interdependentă. in suprapunerea problematizării pe fiecare metodă şi tehnică de învăţare. lucrurile.Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile. . drum .. 1997. natura. cu permanenta.”(Sorin Cristea.). ca cea sugerată de experimentul team teaching ( bazată. formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul in facilităţi interioare. cum spune Jean Piaget. reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al elevului. ştiinta. fie in echipe (microgrupuri) sau individuală.. al anului de studiu etc. între altele. student. În acelaşi timp.” ( Ioan Cerghit. Dezideratele de modernizare si de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ.Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaştere propusă de profesor intr-o cale de învaţare realizată efectiv de preşcolar. omogene şi apoi la activităţi individuale) recla-mă in mod inevitabil o metodologie adecvată acestor forme organizatorice..1998. 303). pe o grupare flexibilă si mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari. octos”=cale. in valorificarea noilor tehnologii instrucţionale ( e-learning). deprinderile si capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii. p. spre) reprezintă căile folosite in şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa.

Din perspectiva acestor finalităţi. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală. proceselor. orientate în special spre următorul obiectiv: -.atingerea unor scopuri de instruire ( asimilarea unor cunoştinţe. a unor tehnici şi operaţii de lucru). întregul proces de învăţământ poate fi asimilat cu un ansamblu de metode. . În prezenta lucrare m-am oprit asupra acestei teme.atingerea unor scopuri formative ( formarea si modelarea trăsăturilor de personalitate).. calea de acces spre cunoaşterea si transformarea realităţii inconjurătoare. respectiv de . o generalizare confirmată de experienţa didactică şi/sau de experimente psihopedagogice si care serveşte la transformarea şi ameliorarea naturii umane. Utilizarea metodelor de invăţământ vizează o triplă finalitate: -atingerea unor scopuri de cunoaştere ( stăpânirea metodelor de gândire şi a unor strategii cognitive de procesare a informaţiilor). Ansamblul de metode asigură pentru cei care se instruiesc şi/sau autoinstruiesc. În sens mai larg. priceperi. însuşirea şi / sau elaborarea de către elevi a unor structuri cognitive si operaţionale”. .. deprinderi. evenimentelor). sub aspect metodologic.căi’’ de instruire. metoda reprezintă o practică raţionalizată. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. . culturii si civilizaţiei. cât şi în cadrul activităţilor liber creative.(strategii de acţiune prin intermediul cărora elevul dezvăluie esenţa fenomenelor. spre însuşirea tehnicii.

-reevaluarea metodelor tradiţionale. de activism şi de creativitate al metodelor de învăţământ. respectiv transformarea lor din mijloace de transmitere a cunoştinţelor gata-elaborate de către profesor şi memorate de elevi. Direcţia principală de restructurare a metodologiei didactice este accentuarea caracterului euristic. Didactica modernă înţelege metoda de învăţământ ca un sistem omogen de procedee. . . problematizarea. O anumită metodă de învăţământ pune în corelaţie numai anumite variabile ale procesului didactic şi ascunde o ipoteză asupra mecanismului de învăţare al elevului. .achiziţiile din ştiinţe si din metodologiile specifice acestora. psihologia. teoria comunicării ş. Diversificarea metodologiei didactice este impusă de necesitatea de a corela cerinţele teoriilor învăţării cu posibilităţile reale de care dispun elevii. câteva posibilităţi de modernizare a metodologiei didactice: . .a.cerinţele care stau în faţa învăţământului. amintim. modelarea. într-o modalitate de organizare şi îndrumare a activităţii cognitive. instruirea asistată de calculator ş. structurate într-un grup de activităţi bine corelate. . . sociologia. informatica.se referă la faptul ca metodologia didactică trebuie să rămână.asigurarea caracterului dinamic deschis al metodologiei didactice . cibernetica. în permanenţă.utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode care şi-au dovedit eficienţa în diferite domenii ştiinţifice: descoperirea. acţiuni şi operaţii.necesitatea de a apropia activitatea didactică de activitatea de cercetare ştiinţifică. aceasta cu atât mai mult cu cât in prezent. de activizare şi mobilizare a elevilor.a. ele fiind sprijinite de ştiinţe ca: epistemologia.a. reclamat de următoarele elemente: . în continuare. analiza structurala.achiziţiile din domeniul ştiinţelor educaţiei. .complexitatea crescândă a procesului instructiv-educativ.În acest sens.necesitatea de a apropia actul predării de cel al invăţării ş. cercetările din domeniile ştiinţelor educaţiei sunt tot mai complexe. în funcţie de o serie de factori. algoritmizarea.Fundamente teoretice Teoria si practica metodelor si procedeelor didactice se află într-un continuu proces de restructurare şi modernizare. deschisă cercetării şi experimentării psihopedagogice.

inserându-se în cunoştinţele sale strategice şi procedurale. . deprinderi şi calea de a ajunge la ele. insuşindu-şi alături de cunoştinţe. ci şi copilul. metodele joacă rolul unor preţioase instrumente de cunoaştere a realităţii. ci devine un instrument propriu de muncă intelectuală sau productive. de integrare în societate. de a le utiliza în situaţii noi.Modernizarea metodologiei didactice reprezintă un element fundamental al reformei pedagogice deoarece. care devine prin metodele moderne principalul beneficiar al propriei activităţi de descoperire. de a face transferuri între diferite categorii de cunoştiinţe sau de la teorie la practică şi invers. care le vehiculează. Metoda astfel concepută nu mai este exterioară în raport cu cel educat. în competenţele sale reale. de acţiune reală. în formarea copilului. Ele nu privesc doar educatorul. de activitate reală sau fictive. priceperi.

conversaţia. proiectul – tema de cercetare. observaţia. modelarea.a. într-o singură expresie. evoluţia lor istorică ( tradiţionale-moderne).activitatea cu cartea.). studiul de caz.a. de verificare şi evaluare. Cerghit. Clasificarea metodelor se realizează după mai multe criterii: scopul urmărit. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode şi procedee moderne vor duce la situarea preşcolarului pe treapta cea mai apropiată de şcoală. Insă nu tot ce este “vechi” este neapărat si demodat. exerciţiul. observaţia. metodele activ-participative ( observaţia liberă.). după natura activităţii pe care o solicită (metode activ-practice. o importanţă deosebită o constituie cunoaşterea metodelor şi tehnicilor care le aplică sau utilizează pentru educarea copilului în realizarea procesului instructiv-educativ . lucrările practice. verbale ş. Mucchielli) metodele didactice sunt împărţite din punct de vedere istoric în: -metode tradiţionale\ clasice: expunerea. instruirea programată. metode de simulare. brainstorming-ul. îi stimulează independenţa şi creativitatea. Plecând de la o literatură în domeniu (Palmade.Capitolul I. de consolidare. lucrările practice. experienţa dirijată. explicaţia. Metode specifice învăţământului preşcolar Pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor tehnice acumulate de educatoare. după cum nu tot ceea ce este “nou” este şi modern. -metode moderne: algoritmizarea. descrierea. ci mai degrabă analiza modului lor de aplicare. problematizarea. de recapitulare şi sistematizare). demonstraţia. metodele de stimulare a creativităţii personale si colective. la activitate personală . conversaţia.exerciţiul. situând şcoala ca o continuitate a muncii din grădiniţă. Cunoaşterea si aplicarea metodelor utilizate in grădiniţă nu impune o clasificare riguroasă. experienţa dirijată. conversaţia euristică ş. de formare a priceperilor şi deprinderilor. intuitive. demonstraţia. exerciţiul. . Printre acestea. sarcina didactică prioritară (de dobândire a cunoştinţelor. Principalele metode care sunt supuse atenţiei pentru vârsta preşcolară sunt: naraţiunea. un rol decisiv îl joacă cele care invită copilul la explorarea directă a realităţii. activitatea cu cartea.

povestiri. Reuşita acestor activităţi depinde de corectitudinea cu care a fost aplicată explicaţia. ştiinţific sau fantastic. activităţile matematice.). ataşamentul copilului spre cele pozitive. de asemenea. poveşti. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. completând cu succes celelate metode de lucru.Explicaţia ca metodă de lucru îşi găseşte larga sferă de aplicaţie în gradiniţă. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunoştinţelor. Povestirea ca metodă de expunere este aplicată în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. lecturi după imagini. să-1 emoţioneze puternic. în care predomină argumentarea raţională. Prin explicaţie educatoarea reuşeşte să concentreze atenţia copiilor spre aspectul dorit. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmează si va urma. sa fie accesibilă copilului. în cadrul activităţilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activităţilor frontale dirijate. a nivelului copiilor. educaţie muzicală. Explicaţia contribuie. a explicaţiei. educaţie fizică. cât şi a discutării textului literar sub forma conversaţiei. educatoarea apelează la reprezentările formate anterior sau foloseşte anumite texte literare. procedee. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". etc. la crearea premiselor însuşirii unor deprinderi tehnice de lucru şi a unor modalităţi de acţiune (de exemplu la activităţile de desen. în primul rând. aplicaţii. lucruri diferite în funcţie de grupa căreia se adresează. dar contribuie şi la cunoaşterea cauzelor obiectului în studiu. explicaţia este metoda expunerii.1. cât şi a celorlalte activităţi desfăşurate pe parcursul zilei. În cadrul activităţilor de povestire. copiii finalizează cântecul prin repetarea numărului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. a dialogului. Povestirea trebuie. Mai dificile par a fi explicaţiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. diverse piese muzicale. care sunt în concordanţă cu tema explicaţiei şi constituie punct de sprijin pentru noile cunoştinţe. explicaţia înlesneşte însuşirea cunoştinţelor. În această situaţie. Caracterizarea personajelor face apel la acţiunea povestirii. înţelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. Explicaţia completează în mod automat demonstraţia şi îşi are ca teren direct de desfăşurare activităţile de observare. în cadrul activităţilor frontale dirijate. deoarece însoţeşte întreg procesul instructiv-educativ. dar şi la motivaţia copilului pentru unele . Astfel. sa fie la obiect şi să nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. ilustraţii. tablouri. confecţii.I. modelaj. versuri.Metode tradiţionale Astfel.

Exemplu: "Ursul păcălit de vulpe". pentru a contribui la stimularea curiozităţii şi a reuşitei unei activităţi. .hoată. este necesar ca în procesul cunoaşterii să se acorde o importanţă deosebită treptei senzoriale. stabilirea însuşirilor. Textele literare de actualitate. -aprinderea lumânării tot prin folosirea unui chibrit.personaje. Demonstraţia este una din metodele de bază aplicate în gradiniţă. De aceea. Copilul trebuie să desprindă faptele bune de cele rele. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o altă poveste: "întâmplare din pădure" . contactului nemijlocit cu realitatea. pedepsită şi ursului i s-a dat peşte pe săturate. Subiectul acestora poate fi observat şi din conţinutul unei poezii. sinteză. -perceperea focului. le verbalizează pe baza celor percepute: -culoarea flacării. nu se pot realiza separat.unde au venit alte animale şi. Copiii fac deducţii. la acestea adaugându-se observaţia şi problematizarea. caracterizându-le. a dezvoltării formelor de analiză. Exemplu: povestea creată de copii "Cum ar putea fi Zdreanţă?" sau "Cum să-1 ajutăm pe caţeluşul şchiop să poată umbla?". . "Vaporii". etc. Materialul trebuie să fie astfel prezentat ca să poată fi perceptat prin cât mai multe simţuri. a imginaţiei creatoare. lacomă. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor să creeze noi întâmplări. povestioare posibile. flacăra. Demonstraţia educatoarei. Etapele demonstraţiei: -aprinderea focului în sobăprin folosirea unui chibrit. şireată. Se poate urmări transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa şi transformările ei". vulpea a fost judecată.Ursul . ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunoştinţe despre un aspect concret al realităţii se va folosi metoda demonstraţiei îmbinată cu explicaţia. contribuie la lărgirea orizontului cognitiv. Exemplu: "Focul şi efectele lui". Demonstraţia este mereu însoţită de explicaţie şi invers. Întrucât vârsta preşcolară este caracterizată printr-o gândire concretă.credul. cu aspecte din viaţa cotidiană sau ştiinţifico-fantastică. dar şi la dezvoltarea limbajului. Materialul demonstrativ trebuie să fie accesibil viziunii copilului.Vulpea . "Gheaţa". în final. însoţită de explicaţie. din imaginaţie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. . estetic realizat şi prezentat in câmpul său vizual. să domine "binele" asupra "răului". mincinoasă.

să facă asociaţii între cunoştinţele anterioare. -culoarea. dar la întrebări ca acestea. luminozitatea. -caldura crescută de flacără. studiate şi se completează cu noi secvenţe. copilul va răspunde uşor. dacă nu obţinem pagube. unde s-a precizat că focul este folositor dacă-1 folosim util.s-au făcut demonstraţii şi pentru concretizarea în faţa copiilor a efectelor pozitive sau negative. precise. Conversaţia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebărilor şi răspunsurilor. Copiii au posibilitatea. pagube) . copilul nu poate da un răspuns satisfăcător. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunoştinţelor şi imprimarea lor bine în memorie. Întrebările adresate de către educatoare trebuie să fie scurte. trăgând anumite concluzii sau să argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. de a le preciza după ce ele au fost transmise. -fire de bumbac. la obiect. Obţinerea cenuşii: -arderea hârtiei. de a expune acele cunoşţinte despre care este vorba la un moment dat. să-şi spună părerea şi să facă comparaţii. O importanţă deosebită am acordat şi demonstraţiei în cadrul tuturor activităţilor frontale dirijate. cât şi a demonstraţiei aplicate în cadrul activităţii didactice de dimineaţă. clare. Întrebuinţările focului (foloase. -efectele focului. pe baza căruia să se poată discuta. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generală.-forma alungită la ambele capete. sub îndrumarea educatoarei. -arderea chibritului. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngălbenit frunza? -De ce are pete ruginii? . mirosul. Metoda conversaţiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. -culoarea chibritului ars. -arderea textilelor. Această metodă presupune ca preşcolarul să posede un material perceptiv. direcţii în care se ridică fumul. -transformările în cărbune. în special în cadrul sectorului ştiinţă. Copiilor li se formează deprinderea de a-şi exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor.

La grupa mare pregătitoare.mână. copilul îşi va elimina aceste neajunsuri. Exerciţiul: Această metodă vine să completeze. schimbă poziţia corpului. rupe creionul. exerciţiul este nu numai o modalitate de observare. etc. Constă de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuală. . Metoda conversaţiei îşi găseşte aplicabilitate în special la grupele mari. Exemplu: "Linia" Linia frântă Vaporul. devin mai precise. Schimbările propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelaşi exerciţiu. fără exerciţiu copilul "uită" şi nu-şi consolidează deprinderile de muncă necesare. care trebuie să stea în atentia educatoarei. ca urmare a faptului că procesul de excitaţie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijează direct activitatea muşchilor mâinii. pentru a nu-şi forma greşit pozitia scris-citit. să sistematizeze si să segmenteze toate deprinderile de muncă practică. apoi. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversă. . în mod sistematic. dar este şi o necesitate. . Coordonarea analizatorului vizual şi auditiv. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate.pregătirea salii de grupă pentru activităţi. încă de la venirea copilului în gradiniţă şi până la plecarea lui la şcoală.exerciţiul înseamnă chiar salutul la intrarea în grădinită. ceea ce îl oboseşte foarte mult. indiferent de natura lor. În cadrul activităţilor frontale dirijate. în scopul consolidării diferitelor acţiuni ale copilului. Gard cu uluci. dar sub altă formă. astfel: . O importantă deosebită o are coordonarea corectă dintre ochi . practică.Tema conversaţiei trebuie să ofere copilului sistematizarea cunoştinţelor dintr-o succesiune logică de întrebări şi răspunsuri bine gândite. Sub indrumarea educatoarei şi prin exerciţiu foarte mult. servitul mesei civilizat. strânge puternic creionul în mână. Aceasta înseamnă că miscările se diferentiază. eşalonate şi conduse de educatoare. Exerciţiul îşi găseşte teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activităţilor.îmbrăcarea. În cadrul activităţilor de scriere. Pentru a aplica această metodă trebuie să ţinem seama de gradarea exerciţiilor de la: "simplu la complex" şi de la "uşor la greu". dar începe cu grupa mică sub forma dialogului. obiectivă a lumii. Acoperişul casuţei lui Zdreanţă. la început copilul apasă tare. intelectuală.

această metodă presupune crearea unor situaţii problematice. problematizarea. Modelarea presupune. se stimulează activităţi creatoare şi se creează condiţii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. între cunoştiinţele anterioare şi noile cunoştinţe. pentru a aprecia în special proporţia dintre obiecte. în mişcări. ilustrează obiectul original prin felul cum este conceput. prin soluţii pe care ei înşişi le .). Conturul balonului. modelarea. În acelaşi timp. confecţionat. Metoda exerciţiului se poate aplica cu succes în cadrul activităţilor matematice pentru O altă temă pentru exemplificare: "Ovalul". care antrenează şi oferă copiilor posibilitatea de a surprinde diferenţe. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) şi care. confecţii etc. prezentat copiilor spre observaţie. problemelor matematice. conduse de educatoare spre intuiţia copilului. Prin model se inţelege un sistem mai simplu. pe baza analogiei lui cu sistemul original. însuşirea în mod conştient a tuturor exerciţiilor. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esenţiale.- Dinţii fierăstrăului. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. învăţarea prin descoperire şi tratarea diferenţiată. Modelarea îşi are efectul în cadrul activităţilor de exercitii grafice. Deci. desen. pentru formarea şi consolidarea reprezentărilor matematice si aplicarea imediată în practica activităţilor din gradiniţăfamilie. fiecare exersând mai mult în direcţia în care-i place. folosirea modelelor în cadrul activităţilor de predare-învăţare. Modelul. Folosirea judicioasă în cadrul activităţilor a metodei exerciţiului contribuie la dezvoltarea gândirii. de fapt. serveşte ca mijloc de a studia indirect proprietăţile şi transformările posibile ale sistemului original. Modelarea în ştiinţă şi tehnică. Palete de tenis. a independenţei în actiune. ca metodă de predare. principala functie având-o cea demonstrativă şi cognitivă. prin modelare se înţelege metoda de a cerceta obiecte şi fenomene din natură şi societate cu ajutorul modelelor. Bobiţe de struguri. Problematizarea. relaţii dintre obiectele si fenomenele realităţii.2 Metode moderne Ca metode moderne se aplică în practică algoritmizarea. I.

educatoarea caută permanent noi metode si procedee care să vină în sprijinul său prin descoperirea noului. a creativităţii. cunoaşterea mediului). Educatoarea formulează intenţionat propoziţii cu nonsens. creşterea lui cu toate etapele dezvoltării. Ceea ce caracterizează problematizarea este crearea unor situaţii conflictuale. copiii pot descoperi prin experienţe efectuate împreună cu educatoarea: însămânţarea grâului. Educatoarea trebuie să aprecieze just folosirea algoritmilor. În cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii. o regulă bine determinată de a rezolva o problemă tipică. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. problematice în gândirea copilului. Algoritmizarea este metoda care se bazează pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. Una din aceste metode eficiente si creative este " învăţarea prin descoperire ". creativitatea şi nu memorizarea. de aranjare în şir crescător si descrescător a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însuşit în mod conştient. să elimine problemele stereotipe. obiectivă. dezvoltă perseverenta. obligă copilul să nu se mulţumească cu ce i se spune. de formare de perechi. pâna la coacerea bobului de grâu şi apoi analiza acestuia pe baza observaţiei şi demonstraţiei. mecanice. disciplinată şi cere un volum de observaţii. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. Se pune întrebarea dacă putem transpune şi în învăţământul preşcolar această metodă. aprecieri. Această metodă se aplică ţinând cont de nivelul dezvoltării psihofizice şi intelectuale ale copiilor. exemplu: "Ghiceşte ce-am găsit". Pentru ca în procesul de învăţământ copilul să devină cât mai activ şi munca să-şi imprime un caracter creator. Un algoritm este un procedeu. Aceste situaţii apar atunci când copilul observă un dezacord între anumite cunoştinţe şi problema care se cere a fî rezolvată. Această metodă oferă cunoştinţe durabile.elaborează sub indrumarea educatoarei. de la concret la abstract. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea şi sensul adecvat al cuvintelor în propoziţie. În cadrul activităţiilor de dezvoltare a vorbirii. Este important ca în formarea algoritmilor să se respecte două momente esenţiale: fixarea lor şi aplicarea repetată. copiii descoperă alte modalităti sau caracteristici ce i se pot atribui . modelează aptitudinile de investigaţie. după un anumit număr de operaţii. Exerciţiile de formare de grupe de obiecte după un anumit criteriu. altfel duce la eşec sau neaccesibilitate. se va găsi în mod cert soluţia problemei. când este pus în situaţia de a alege din cunoştinţele sale numai pe cele care-1 ajută să rezolve o problemă dată sau când există contradicţii între modul de rezolvare teoretică şi cel de rezolvare practică a unei probleme. analize. sau la confuzii. În cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului. Dacă algoritmul este urmat corect. Învaţarea prin descoperire. trecerea de la analiză la sinteză. ci să aibă gândire critică. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. indiferent de categoria de activitate (activităti matematice. vointa.

. Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene. idei.sa exprime gânduri . într-o atmosferă relaxantă şi cooperantă.este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme.este o tehnică ce evaluează comportamentul preşcolarului în timpul unei activităţi de învăţare organizată in grup precum şi evaluarea comportamentului întregului grup. Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă . idei ale unei teme date sau unui text literar. Cvintetul este o poezie cu 5 versuri.Lotus. . jetoane. Capitolul II Metode didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II 1. cuvinte sau propoziţii care prezintă sinteza unui aspect real. descoperiri realizate de ei şi conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. Printre metodele moderne aplicate copiilor amintesc: Metoda acvariului. Obiective: -identificarea caracteristicilor unei teme sub formă simbolică sau scrisă. informaţii. sentimente personale asupra subiectului prin intermediul cuvântului. sentimente si convingeri. Piramida şi diamantul au ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a “sintetiza” principalele probleme. realizarea unei sarcini comune într-un timp dat.unui personaj sau obiect în discuţie. Cvintetul este o metodă de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. Obiective: stimularea inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ în activităţi individuale şi de grup pe teme din domenii diferite. Obiectivul acestei metode este rezolvarea creativă a unei sarcini de învăţare şi evaluarea comportamentelor individuale şi de grup. Este tehnica prin care se rezumă şi sintetizează cunoştinţe . informaţii. Obiective urmărite: -să sintetizeze cunoştinţele şi informaţiile despre un subiect.

puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. exerciţiul.În lucrarea mea m-am oprit în principal la activităţile liber creative şi la unele aspecte privind dezvoltarea limbajului. Programa activitaţii instructiv-educative în Grădiniţa de Copii propune realizarea acestora pe Pregătirea activităţii la alegere: . în observaţie). tinând seama de obiectivele specifîce fiecărui sector al centrului de interes (teme. . Obiective speciale ( particulare). principiul îndrumării sistematice. principiul ierarhizării obiectivelor operaţionale. Activitatea didactică de dimineată se desfasoară în funcţie de centrele de interes produse în cadrul activităţii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizată la începutul fiecărei săptămâni. Ca sectoare: Sector "ştiintă" Sector "Construcţii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masă Sector "Bibliotecă" Sector "Artă" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. subteme în discuţie. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor liber-creative. cât şi în domeniul din care se inspiră acestea. În organizarea si îndrumarea acestora se va ţine seama de necesitatea îndrumării activităţii la alegere: Principiul organizării şi îndrumării la alegere: principiul liberei opţiuni. conversaţia.Pregătirea cadrului specific la alegere. Organizarea si desfăşurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactică de dimineată) nu poate fi eficientă dacă nu se ţine seama de metodologia de lucru şi pregătirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. cele mai utilizate sunt: explicaţia. principiul activizării. Obiectivele activităţii la alegere: Obiective generale.

Stimularea aptitudinilor de colaborare originală a jocurilor simbolice cu subiecte din viaţa cotidiană şi cu subiecte din poveşti şi basme cunoscute şi de organizarea practică a acestora în sensul creării atmosferei de joc. jocuri de expresie afectivă. prin contactul divers. d. . Jocuri cu reguli (jocuri simple). ocupaţii individuale şi cu grupuri mici de copii. jocuri de perspicacitate. Jocuri cu subiecte din basme si poveşti (jocurile dramatizării). concretizare. estetice şi fizice prin antrenarea copiilor la variate activităţi optionale sub forma jocului simbolic şi a jocului cu reguli şi în spiritul jocului prin creşterea ponderii ocupaţiilor ludice cu finalităţi practice. Practica susţinută a jocurilor simbolice prin abordarea creativă a unei tematici variate şi prin reproducerea simbolică a acţiunilor şi a relaţiilor sociale tot mai complexe. al repartizării rolurilor. b. a capacităţii de a efectua în acţiunea de joc operaţii simple de analiză. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. Conţinutul activităţii la alegere: a. în perspectiva familiarizării copiilor cu activităţi de tip şcolar. joc cu reguli. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiană.educative. al interpretării acestora cât mai veridic şi în sensul desfăşurării acţiunilor în toată complexitatea lor. Referiri speciale ale obiectivelor şi conţinutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a conţinutului activităţii la alegere pe baza reprezentărilor acumulate despre realitatea înconjurătoare. Dezvoltarea capacităţiilor intelectuale. comparaţie. generalizare şi abstractizare. Caracterul de largă deschidere a programei activitătii la alegere. Jocuri simbolice. c. sinteză. Jocuri distractive.- Obiective generale şi specifice. Dezvoltarea prin joc şi exerciţii a gândirii şi imaginaţiei creatoare. Conţinutul activitătii la alegere pe grupe de vârsta. morale. Formarea capacităţilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu uşurinţă. jocuri de atentie. nemijlocit sau prin exercitarea sistematică şi continuă a influenţelor instructiv. b. jocuri hazlii. asimilate în procesul cunoaşterii.

1. c. ca premisă a realizării lor. al intensificării. comunicării şi autocomunicării. Exemplificări de jocuri de diferite tipuri: a. Jocuri de construcţie: "Casa bunicilor" "Grădiniţa noastră" "Cartierul nostru" "Satul nostru". Jocuri simbolice: "De-a mămicile" "De-a familia" "De-a şantierul de construcţii"etc. cât şi în scopul lărgirii relaţiilor de cooperare. 2.Valorificarea tuturor activităţilor la alegere în scopul îmbogăţirii şi adâncirii cunoaşterii. Jocuri de mişcare "Lupul si vânătorul" "Rândunica îşi caută cuibul" "Gâştele si vulpea" "Broscuţele sar în lac" Jocuri sportive şi distractive "Mingea la căpitan" "Ocheşte ţinta" "De-a caii şi călăreţii" "Prindem fluturi" . al însuşirii limbii materne. Jocuri cu subiecte din povesti şi basme: Jocul dramatizării "De-a scufiţa roşie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguţa cu doi bani" Dramatizări "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele şi furnica etc. b.

Jocuri intelectuale a."Atinge clopoţelul" "Ne dăm în leagăn" 3. treci pe verde" "De-a poliţiştii" 4. Jocuri de exersare a pronunţiei corecte "Spune la fel ca mine" "Să facem ca şarpele" "Se aude sirena" . Jocuri senzoriale "Saculeţul fermecat" "Ghici ce formă are" "Spune cum este" "Ghici din ce este făcut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitaţii vizuale "Ghici ce culoare se potriveşte" "Aşează la culoarea potrivită" "Arată-mi culoarea pe care să ţi-o spun" "Cine are aceeaşi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumpărat mama de la piaţă?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5. Jocuri de stimulare a comunicării orale "Povesteşte ce-ai visat" "Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa" b. Jocuri de circulaţie rutieră "Atenţie la semafor" "Stop roşu.

"Cântecul greieraşului" "Cocoşul şi găina" "Bunica toarce" c.zboară" "De-a visul"etc. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboară . Jocuri pentru dezvoltarea perspicacităţii "Gaseşte drumul lui Grivei spre cuscă" "Care masină ajunge mai repede la tine?" "Este ceva greşit în tablou?" "Ce se potriveşte?" "Unde este mai multă apă?" f. Jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei "Spune mai departe" "Hai să facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g. Jocuri de atenţie şi de orientare spaţială "Ghici ce jucărie am ascuns" "Gaseşte locul potrivit" "Unde am aşezat păpuşa" "Aşează ursuleţul unde iţi spun" "Spune-mi vecinii tăi" d. Jocuri logico-matematice "Aşeaza la casuţa potrivită" "Şantierul de construcţii" . Jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e.

La toate grupele. contribuie la modernizarea şi restructurarea întregii activităţi educaţionale. Acestea sunt explicaţia. de natura activităţilor şi de individualizarea acestora. totuşi. pe un subiect prestabilit. trebuie să se remarce sub aspectul conceperii prin rigurozitate stiintifico-metodică. practică. . Prin reducerea numărului de activităti frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. joc de masă. Jocurile propriu-zise. se oferă copiilor largi posibilităţi de achiziţii de cunoştinţe. copiii se manifestă liber. proiectată mental judicios.educative pe "centre de interes". ci ca o activitate gândită. iar sub aspectul finalităţii practice prin maxima eficienţă formativă. jocuri cu rol. Activitatea didactică de dimineaţă se desfaşoară pe sectoare. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simplă joacă. cât şi formarea abilităţilor şi a comportamentelor după posibilitatea de acţiune a fiecărui copil. îndrumată diferenţial în funcţie de obiectivele stabilite. cu comentarea întregii activităţi instructiv. demonstraţia. educatoarea foloseşte o serie de metode specifice. conversaţia şi exerciţiul. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: ştiintă. construcţie. deprinderi de muncă intelectuală. în etapa consacrată jocului ca formă de activitate instructiv."Trenul cu o diferenţa" "Ce piesă lipseşte?" Jocuri de cunoaştere a mediului înconjurător "Când se întâmplă?" "Să facem un tablou de iarnă" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de mişcare cu text şi cânt "Ursuleţuldoarme" "Lanţul" "Dansulrozelor" "Ţaranul e pe câmp" Jocuri pentru însuşirea de comportare morale "Să sărbătorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeţi la masă" Deşi activităţile sunt liber-creative. dar oferă largi posibilităţi de manifestare liberă a copilului.educativă. artă. ocupaţiile ludice si exerciţiile-joc. tocmai prin varietatea de organizare şi desfăsurare a acestuia. judicios folosite şi la această vârstă. Aplicarea noii programe. bibliotecă. Aceste arii de stimulare concentrează desfasurarea jocului la libera alegere.

cadru de manifestare larg. Prin folosirea. are organizarea sălii. dar şi a vârstelor şi nivelului de dezvoltare psihică a copiilor Prin manipularea jucăriilor. învată să asculte şi să se concentreze. Aceste structuri de activităţi promovează jocul ca activitate fundamentală şi asigură: accesul liber şi direct la jucării. truse. pentru a oferi copilului o adaptare individuală şi socială. arii de stimulare. Ele asigură trecerea de la viaţa instructivă. Educatoarea va aprecia modul de desfăşurare liberă dirijată sau semidirijată. compară şi deosebeşte. se evită însuşirea mecanică de cunoştinţe. materialul cu care copilul emite judecăţi.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normală a unui copil de 5-7 ani. pentru a face legatura cu învăţarea de tip şcolar. Educatoarei i se oferă ocazia de a constata priceperile şi deprinderile formate. Îmbinarea activitaţilor pe microgrupuri cu activitatea comună oferă condiţii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizată nu le poate realiza total. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. jucăriile trebuie să corespundă nu numai posibilităţilor de antrenare în diferite tipuri de joc. la deschiderea spre lumea socială. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. egocentrică. unor deprinderi de a-şi lua . să se creeze spaţiu suficient. în special pentru aria "bibliotecă" sau a "jocului de masă". precum şi lacunele acestora. grupe. care definite si bine echipate. fără să strige sau să se producă zgomote. a unui material variat şi adecvat. În folosirea materialului se porneste de la experienţa de viată şi limbaj a copiilor. decizii.Dacă sunt riguros organizate. Desfăşurarea jocurilor pe arii de stimulare asigură o strânsă legatură între ceea ce se lucrează pe microgrupuri şi în comun. în cadrul ariilor de stimulare. unelte. singuri jucăriile sau alte materiale şi de a le reaşeza în ordine la locul lor. de a-şi distribui şi asuma roluri astfel încât fiecare să aibă acces la interpretare. de a ştii uneori să uite de sine pentru a înţelege şi a se ajuta reciproc. . iar printr-o atenţie şi orientare cu tact educativ. favorabil. O importanţă deosebită în desfăsurarea acestor activităţi. a spaţiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). materiale. vor oferi fiecărui copil teren. formarea unor deprinderi de conduită ale copiilor în timpul jocului. pun in mişcare sensibilitatea şi activitatea copilului. având posibilitatea să se definească elementele specifice prin care trebuie să intervină în îndrumările individuale necesare. iar copilul este mai activ şi învată din plăcerea de a se juca. În organizarea ariilor de stimulare este necesar să se ţina seama de zona de desfăşurare.

Acestea şi le va perfecţiona şi conştientiza odată cu regimul şcolar care utilizează funcţia metalingvistică şi prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentală abstractă. la vârsta când i se formează primele abilităţi de comunicare. anotimpurilor. CAP. pentru că o nouă achiziţie se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe şi deprinderi sedimentat deja şi nu pe un teren gol. vârstelor. devine vizibilă organizarea materialului de construcţie. . a folosirii unei game variate de materiale din natură sau confecţionate de copii. este firesc să fie aşa. Aria bibliotecă. fie la nivelul enunţului. Funcţiile mintale apar şi se maturizează diferit. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. Aria jocului de masă. tema. plantelor. cunoştinţe.Alegerea ariilor de stimulare se face în funcţie de obiectivele pe care dorim să le realizeze copilul (a centrului de interes. conduce la formarea reprezentării copiilor sub aspectele esenţiale ale cunoaşterii obiectelor. Toate acestea sunt ca o completare a cunoştinţelor acumulate în cadrul activităţii frontale dirijate. deprinderi care se formează. pentru formarea deprinderilor şi priceperilor. consolidează şi verifică în acest mod educatia. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. deci.II 2 Rolul metodelor didactice in dezvoltarea limbajului si pregătirea pentru şcoală Prin natura ei. la o analiză atentă.grupa) eşalonate pe cinci zile lucratoare a săptamânii. Fără limbaj nu este posibilă gândirea şi învăţarea. Din acest unghi. subtema care preocupă săptamânal educatoarea . a descoperirii unor valenţe proprii a subiecţilor. fie la cel al unităţii de comunicare. Învaţarea se întemeiază. dar nu se ştie unde se află frontiera dintre ele". Este cunoscut faptul că formarea capacităţilor operaţionale şi funcţionale reprezintă o problemă importantă în cadrul formării intelectuale. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. animalelor. Însuşirea limbii materne reprezintă un element esenţial pentru asimilarea de cunoştinţe. fără a realiza o delimitare netă a acestor două faze. Desfăşurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. Aria ştiinţă. răspunzând tuturor centrelor şi conducând copilul spre o personalitate multilaterală. de aceea învăţarea limbajului şi a anumitor forme de raţionament sunt posibile numai atunci când aceste funcţii au atins un anumit grad de dezvoltare şi maturizare. pe achiziţiile spontane din anii preşcolarităţii. Grija pentru însuşirea şi folosirea corectă a limbii se corelează cu preocuparea pentru depistarea şi cercetarea tulburărilor de vorbire.

morfologice şi sintactice). să-si exprime ideile şi stările ulterioare. fie prin cele ocupaţionale. dar şi să înţeleagă şi să acumuleze informaţii. numai dacă în . dar este original după felul cum gândeşte. sub aspect lexical. În procesul instructiv-educativ. în special. a limbajului. limbajul capătă noi valenţe şi permite copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalti copii. copilul foloseşte acelaşi limbaj. a legăturilor cauzale dintre acestea. Educatoarea realizează prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. în perioada preşcolarităţii copilul învaţă limbajul prin care îşi exprimă dorinţele.). copilul işi dezvoltă propria-i experienţă şi mai cu seamă învaţă din experienţele altora. ceea ce contribuie la sistematizarea şi la complicarea condiţiilor interioare de formare a personalităţii. garanţia integrării sociale şi condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. fenomenelor. Însusirea limbii materne se realizează prin respectarea unor reguli (fonetice. pe baza experienţei cognitive căpătate. mijloc de cunoaştere. se realizează. învaţarea orală a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învăţarea cititului şi scrisului. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. emoţiile. La vârsta preşcolară. exersării sau executării unor sarcini. limbaj exterior. Acest lucru se realizează cu efîcienţă optimă în cadrul întregului program din gradiniţă. şi totodată particularităţile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. în procesul relaţiilor copil-copil şi copil-educatoare.În gradiniţă. are loc sub influenţa mediului şi a educaţiei. sub aspect al structurii gramaticale. Prin intermediul limbajului. Intervenţia adultului asupra dezvoltării vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet şi "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuantă de graiuri şi cuminţi" (Tudor Arghezi). iar experienţa muncii didactice din grădiniţă confirmă. acestea se materializează. că dezvoltarea vorbirii copiilor. nevoile. gândirile. Interactiunea cognitivă verbalizată a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativă. lexicale. Cercetările psihologice au arătat. Funcţia esenţială a limbajului este comunicarea. limbajul este mijloc de comunicare. să-şi organizeze activitatea psihică. Copilul vine în grădiniţă cu anume competentă lingvistică. al expresivităţii vorbirii. a gândirii cu procesele ei (analiză. Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează sisteme în care sunt integrate cunoştinţele. În procesul comunicării cu adultul. Prin intermediul limbajului. în special prin cele de organizare a jocului. intenţiile sale. prin intermediul limbajului se realizează transmiterea cunoştinţelor cu noi reprezentări. al comunicării orale. cu cele două aspecte: limbaj interior. comparatie etc. sinteză.

să se acţioneze şi prin intermediul jocului didactic eficient mijloc de formare şi educare a copilului. precum şi defectelor de vorbire. jocurile didactice desfăsurate la începutul anului şcolar vizează exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propoziţii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". Această presupune o bună cunoastere a posibilităţilor fiecărui copil. în mare masură de modul în care educatoarea ştie să le selecţioneze. Astfel. În acest sens.această relatie copilului îi va fi satisfăcută curiozitatea şi dacă va gasi răspuns la atâtea "necunoscute" ale realitătii cu care vine în contact. La grupa mare. la formarea unor noi noţiuni. în raport cu situaţiile concrete existente în grupa pe care o conduce. astfel că aceştia depun acelaşi efort de gândire şi exprimare. Exemplu: "Alege jetoanele". pentru integrarea cât mai eficientă în activitatea scolară. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. astfel că. se fixează si activează vocabularul copiilor şi contribuie la îmbunatătirea pronunţiei. mijloace şi metode eficiente care să contribuie la dezvoltarea vorbirii. viaţă. societate. educatoarea contribuie la educatia estetică dezvoltându-i frumosul din natură. joc cu obiective complexe şi bine determinate. prin intermediul jocului didactic. de asemenea. În cadrul activităţilor frontale dirijate se vor selecta teme care să conducă familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. în funcţie de aceste realităţi. reuşeşte mai bine decât oricare alt gen de activitate să îmbine elementele instructive cu cele educative şi să antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. Sarcina didactică a acestui joc constă în recunoaşterea şi denumirea obiectelor ilustrate. cu ajutorul cuvântului. a căror denumire este formată dintr-o silabă sau exersarea deprinderii de a forma propoziţii în care să existe cuvinte monosilabice şi bisilabice. se încearcă găsirea unor soluţii. Se va continua cu jocuri de despărţire a cuvintelor în silabe şi sunete. În procesul comunicării copilul îşi formează şi dezvoltă viaţa afectivă. să antreneze în joc toţi copiii grupei. ca formă specifică de învătare la vârsta prescolară. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii şi a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. însă. "Răspunde repede şi bine". Jocul didactic. fără ca el să conştientizeze acest efort. "Jocul cuvintelor". Eficienţa acestor jocuri didactice depinde. aceea de a pregăti preşcolarul pentru integrarea activă în procesul instructiv din şcoală. . ţinând seama de specificul jocului şi de particularităţile evoluţiei intelectuale a copiilor de vârstă preşcolară. Jocul didactic reuşeşte. Pentru a rezolva sarcina principală.

cât şi întrebările corespunzătoare acestor cazuri. îşi însuşesc semnificaţia cuvântului. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. verbul. Întrucât la copii se observă deseori folosirea greşită a formelor de genitiv şi dativ (ei pun deseori întrebări de genul: "A lu cui sunt cărţile?" sau "A lu cine este umbrela?"). A doua cerintă a jocului constă în taierea cu o linie a noţiunilor a căror denumire începe cu sunetul dat. formulând corect propoziţia. animale. Pentru verificarea acestor cunoştinţe. totodată. cea de a treia cerintă constând în alegerea de către fiecare grupă a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) şi despărtirea lor în silabe. deoarece atât prin joc cât şi prin modelul de vorbire corectă sunt antrenaţi să le cunoască. pentru înlăturarea acestor defecte se pot desfăşura jocuri didactice ca: "A cui hrană este?".ilustraţie. pe masura acumulării experienţei şi a perfecţionării operaţiilor gândirii. Copiii care aleg corect şi integral jetoanele şi se încadrează în timp câstigă o bulină pentru echipa lor. Se urmăreşte. Jocul se desfăsoară având câte un conducător. precizând câte silabe are cuvântul. Se numeşte din fiecare echipă câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. punându-i de fiecare dată pe copii în situaţia de a folosi corect desinenţele cauzale. Sarcina didactică pentru jocul "A cui hrană este?" este de a formula un răspuns corespunzător întrebării şi de a recunoaşte hrana şi animalele care o folosesc. legume. Preşcolarii nu învată regulile gramaticale. dezvoltarea atenţiei vizuale şi a capacităţii de analiză. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunoştinţelor: jocul "Cine ştie mai bine?". dar respectă aceste reguli de vorbire. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. . silabe şi sunete. La întrebarea "A cui hrană este?". un flanelograf . corectându-i doar atunci când greşesc. copilul care are în faţă reprezentarea animalului respectiv trebuie să raspundă. copiii denumesc aceste obiecte şi despart cuvintele în silabe. atunci când copiii sunt familiarizaţi cu silaba şi sunetul şi stapânesc tehnica de separare a propoziţiei în cuvinte. pe care să le aşeze pe flanelograf. Jocul presupune existenţa în faţa fiecărui copil a unei imagini reprezentând un animal. Se cere copiilor să intuiască imaginea dată de educatoare şi imaginile din faţa lor şi se explică regula. "A cui îmbrăcăminte este?". adică notiunile care se schimbă. se îmbogăţesc şi se precizează treptat. Acest joc asigură participarea activă şi individualizată a fiecarui copil în sarcinile date.Pe baza materialului concret prezentat. nu cunosc definiţii. declinarea. în complicarea jocului s-au folosit fişe pe care erau desenate diferite obiecte şi s-a cerut copiilor să deseneze în dreptul fiecărei imagini atâtea liniuţe câte silabe are cuvântul corespunzător. nu stiu ce este substantivul. Jocul cuprinde trei cerinte.

Pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză. Pornind gradat. număr şi caz ). fluente. caracterizarea personajelor.Exemplu: "Morcovul este hrana iepuraşului". se mai pot desfăşura diverse jocuri didactice care stimulează creativitatea copiilor în exprimarea orală şi le îmbogăţeşte vocabularul activ. În timp limitat. între subiect şi predicat). Aceleaşi adjective însoţesc. Prin jocul didactic "Răspunde repede şi bine" se urmăreşte formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant şi determinat (între atribut şi substantiv. dezvoltarea expresivităţii limbajului presupune cultivarea capacităţii de comunicare prin exprimarea reprezentărilor din experienţa personală. "Andrei este un băiat lenes". Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoaşterea personajului şi a poveştii. intensitatea vocii. ritmul expunerii.exerciţii. redarea unui fragment din povestea respectivă. Paralel cu organizarea şi desfăsurarea jocurilor didactice. un substantiv la masculin. la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. copilul numit de educatoare răspunde cu aceeaşi propoziţie. copiii capătă deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate părţile de vorbire. adaptată la diverse situaţii şi la diverşi parteneri. Având în vedere că la dezvoltarea expresivităţii limbajului contribuie mai mulţi factori. coerente. menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi obiectelor programei. "Aluna este hrana veveriţei". În partea a doua a acestui joc se foloseşte banda de magnetofon. prin jocul didactic "Citeşte în cărticică" se urmăreşte formarea deprinderilor de a compune o scurtă povestire. Astfel. de exemplu: "Maria este o fată harnică". cum ar fi: mimica. se desfăşoară cu copiii jocuri care să-i pună în situaţia de a utiliza toţi aceşti factori. pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. . "Iarba este hrana vacii". Acum. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. de exemplu: "Andrei este un băiat harnic". în grădiniţă un rol deosebit de important îl deţin jocurile . intonaţia. Astfel de jocuri sunt: "Ce ştim despre eroul îndrăgit?" şi "Oglinda fermecată". Prin acest joc se urmareste exprimarea corectă a formelor de genitiv masculin şi feminin la numărul singular şi plural. în continuare. precum şi precizarea şi activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. Acest joc contribuie şi la dezvoltarea intelectuală a preşcolarilor. au o contribuţie deosebită la vârsta prescolară. găsind însă antonimul adjectivului enunţat.

prin vorbire dialogată despre toate câte sunt. memorizare. Eminescu "Zdreanţă" .Importanţa jocurilor . fluturi. cu copilul şi îi dau posibilitatea de a cunoaşte nivelul cunoştinţelor acumulate şi vocabularul activ al copiilor.copil. prin subiectele abordate. plastic. poveşti create de copii.exerciţiu desfăsurate în gradinită derivă din faptul că ele au o influentă mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. prin specificul de organizare si desfăsurare. vor face copilul să dialogheze cu el însuşi si cu realitatea înconjurătoare. de modul de a-1 face pe copil să. lexical. personaje cu care copilul comunică. în special a celor cognitive de cunoaştere a mediului: "Gradiniţa noastră. expresiv. plante. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc şi spontan. activitătile de dezvoltare a vorbirii. vin să completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. personaje îndrăgite. Activitătile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndrăgite. înteleagă textele literare prezentate şi de a folosi intonaţia potrivită şi a da textului finalul adecvat. care le reprezintă şi . Pe lângă activitătile de joc didactic. activităti comune a legăturii omului cu ceea ce îl înconjoară.formativ. de felul cum recită o poezie. stimulează copilul în mod creativ. pentru copil. Eminescu "Somnoroase păsărele" . la estetica tintei limbajului. Arghezi "Caţeluşul şchiop" . Farago Convorbirile tematice. dar şi la formarea unui . O contribuţie importantă în plan apropiat o are literatura "ştiinţifico. în măsura în care educatoarea este un model. povestiri cu un început dat de educatoare şi continuat de copii. prin relatia educatoare .fantastică" care propune subiecte foarte îndrăgite de copii. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat păsările călătoare" "Baba iarna intră-n sat" "Vine primăvara" "Plecăm la şcoală"etc. Ele contribuie la corectarea exprimării gresite. a plasticitătii lui în exprimare.limbaj coerent.M. orienta şi contribui prin "viu grai". cât si expresivitătii vorbirii. activitătile de povestire. gramatical. Aceste convorbiri oferă dialogul larg deschis cu educatoarea. Indiferent de forma de realizare.T.E.M.

în decursul timpului. accesibilă. combina. organizarea şi aplicarea metodelor noi în activitatea instructiv-educativă care poate fi una cooperantă. REUŞESC!” Nevoile şi cerinţele copiilor „actori” pe scena educaţională pretind dascălilor o schimbarea radicală a modului de abordarea a activităţii didactice. de povestire a educatoarei. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere. activă. Prin exemlificări concrete putem face copiii să înţeleagă că. „Când mai jucăm jocul cu steluţele?”. modernă. Prin metodele interactive de grup. Acţionaţi direct ! Propuneţi-vă un obiectiv: „Schimb. Importanţa metodelor interactive de grup Să pornim odată cu copiii la descifrarea. copiii îşi exersează capacitatea de a selecta. Acum ştim cu toţii că „oricine poate învăţa de oriunde”. „Eu o bulă dublă pentru familia mea!”. vă schimb. „Ce joc interesant!”. „Eu o să-l învăţ pe X povestea Y” etc. Cap III.îmbogăţeşte fantezia. se simte responsabil şi mulţumit la finalul lecţiei. prin analize. jocuri didactice. rezolvă sarcini de învăţare. necunoscutul. de abordare a altor demersuri . a exersării acestuia în vederea pregătirii copilului pentru scoală. dezbateri. învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. Copiii primesc prin diferite canale. plăcută şi democratică. „Ce multe am invăţat!”. în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme. flexibilă. convorbirile contribuie în mare măsură la îmbogăţirea vocabularului. descoperă răspunsuri la toate întrebările. pot deveni lucruri realizabile. mă schimb. nu este foarte greu. astăzi acestea sunt lucruri realizabile. Pentru a ajunge aici. „Eu aş dori să fac un blazon al prietenului meu”. a invenţiei umane. prea multe informaţii pe care nu le reţin şi nici nu au capacitatea de selecţie a acestora. iar fanteziile timpului nostru. se constituie ca o „aventură a cunoaşterii”. situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup. Noul. Efortul copiilor trebuie sa fie unul intelectual. prin dezvoltarea tehnicii şi a creaţiei. Activităţile de memorizare. Veţi smulge cu siguranţă exclamaţiile copiilor: „Ce activitate frumoasă!”. căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii „mister didactic”.

să ia decizii în grup şi să aplaneze conflictele. Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale. Grupul înţelege prin exerciţiu să nu-şi marginalizeze partenerii de grup. că un comportament întâlnit în viaţa de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăţa cum sa-l evităm. rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea critică şi înţeleg că atunci când analizează un personaj. brainstroming. acaparator.intelectuale interdisciplinare decât cele clasice. se îmbunătăţesc şi se adaptează. sfatul. 6/6. formulează şi verifică soluţii. în perechi. comportamentul unui copil. individual. deoarece ele reprezintă punctul cheie în reuşita aplicării metodei şi nu trebuie să afecteze copilul. metodele interactive învaţă copiii să rezolve probleme cu care se confruntă. aprecierea. Situaţiile de învăţare. prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilitatea. de cooperare. întrebarea. elaborează sinteze în activităţi de grup. Ei aduc argumente. Copiii înţeleg şi observă că implicarea lor este diferită. o idee. atunci când se respectă principiul flexibilităţii. orientarea. independenţă în gândire şi acţiune.d. îndrăzneţe de rezolvarea a sarcinilor de învăţare.a. se modernizează. ideea. ş. dintr-o zi. Ideile. lauda.) stimulează creativitatea. nerăbdător pentru fiecare găsind gestul. dau sfaturi din care cu toţii învaţă. comunicarea. reţinerea. agresiv. cu metode din aceeaşi categorie. se modifică. se combină. Metodele învaţă copiii. pesimist. nu de concentrare. După fiecare metodă aplicată. activizarea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic constructiv. entuziasmul în concordanţă cu situaţia şi totul va fi ca la carte. Dintre obiectivele metodelor interactive enumerăm: .m. se pot obţine performanţe pe care copiii le percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. intergrup. mimica. distractive. să aibă răbdare cu ei exersându-şi toleranţa reciproc. Toate metodele interactive de grup (în special 6/3/5. ei critică comportamentul. interjecţia. îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. Este însă importantă alegerea momentului din lecţie. dar încurajaţi. Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc în dezbatere comportamentele reale. găsesc soluţii. o faptă. deoarece trebuie sa-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copil timid. iar metodele tradiţionale nu se elimină. Metodele implică mult tact din partea dascălilor. adultul. soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate. un eveniment. cotidiene. personajul copil şi fapta lui. găsirea unor idei creative. Fiind prezentate ca nişte jocuri de învăţare. fapta şi nu critică personajul din poveste sau copilul.

să caute alternative. să adreseze chiar întrebări neobişnuite. o construcţie etc. afectivitate. să facă afirmaţii neobişnuite. cum realizează un desen. devin responsabili pentru ideile şi acţiunile lor: învaţă să privească critic mediul social în care trăieşte el.           În urma aplicării acestor metode. capătă încredere în ei. Încurajarea autonomiei copilului şi promovarea învăţământului prin cooperare. corectitudine cu cei din jur. Formarea unui sistem de capacităţi. a şti să culeagă informaţii despre o temă dată . se comportă cu toleranţă. libertatea de exprimare a cunoştinţelor. să-şi exprime gândurile creativ.. spontan. Însuşirea unor cunoştinţe. sensibilitate. învaţă să argumenteze. printr-un antrenament plăcut interactiv în grup. de a aplica cunoştinţele în diferite situaţii de viaţă. sensibilitate. corectitudine cu cei din jur. afectivitate. Focalizarea strategiilor pe promovarea diversităţii ideilor. de a lucra în echipă. copiii învaţă să-şi împărtăşească ideile. învaţă să înveţe creativ. moderne. Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea cunoaşterii realităţii şi a activităţii viitoare de învăţare şcolară. a gândurilor. fiind parte integrantă a acestuia şi să se descurce în situaţii reale de viaţă. îşi exersează capacitatea de autoevaluare şi de a evalua alternative şi a lua decizii. ideile. se comportă cu toleranţă. Formarea deprinderilor copiilor de a găsi singuri informaţii. comportament de bază în învăţarea eficientă a unor abilităţi practice în condiţii de cooperare. să rezolve o sarcină alături şi împreună cu alţi copiii. stabilirea unor relaţii interculturale care au al bază comunicare. a faptelor. cel mai repede). a şti să facă conexiuni. a reflecta. . a testa ipoteze. Implicarea activă şi creativă a copiilor pentru stimularea gândirii productive. a gândirii divergente. Realizarea unor obiective interdisciplinare. de a critica. Formarea sau promovarea unor calităţi europene ce au la bază atitudini şi competenţe democratice. Comunicarea pe baza unei tehnologii informaţionale. învaţă cum să înveţe. a şti să identifice probleme diferite. o poveste. să negocieze soluţiile. Formarea deprinderii de a gândi critic. de a conştientiza stilurile de învăţare pe care le preferă (adică cum învaţă o poezie. interactive. abilităţi.

Ipoteza cercetarii Presupun că: Implementarea unui program de activităţi în care se utilizează un set de metode şi tehnici tradiţionale şi moderne specifice învăţământului preşcolar determină îmbunătăţirea . utilizând metode didactice adecvate. cât şi pentru copiii. atât pentru tine ca dascăl. eficientă. Relevanţa utilizării metodelor şi procedeelor adecvate în vederea adaptării optime a preşcolarilor la activitatea şcolară.. atractivă. 3. diferenţiată. IV. particularităţilor şi nevoilor personale ale copiilor. Obiectivele cercetarii 1. Evidenţierea importanţei educaţiei timpurii în dezvoltarea comunicării verbale la copiii de vârstă preşcolară. Organizarea cercetării Cercetarea de faţă se include în sfera studiilor calitative urmărind demersul ştiinţific şi metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei preşcolare. 4. 2.Ar fi frumos ca fiecare dascăl să fie pentru copiii lui „formator” pentru a simţi zilnic acea satisfacţie pe care ţi-o dă pregătirea pentru activitatea cu copiii şi mai ales plăcerea de a realiza o predare/învăţare/evaluare creativă diversă. Identificarea gradului de influenţă al mediului needucativ asupra dezvoltării abilitaţilor de comunicare şi de achiziţionare a elementelor de limbaj la copilul de vârstă preşcolară. În funcţie de obiectivele propuse urmăreşte să pună în evidenţă importanţa combinării metodelor tradiţionale cu cele moderne în educarea copiilor de vârstă preşcolară. Metodologia cercetării CAPITOLUL IV.1. Reliefarea importanţei achiziţionării unui vocabular adecvat vârstei.

despre relaţiile care există în familie şi despre nivelul cultural al părinţilor. Datele obţinute au fost consemnate şi folosite mai ales în analiza de caz.Metode de cercetare utilizate În cadrul cercetării am insistat pe folosirea următoarelor metode: anamneza.3. evoluţia sarcinii. studiul documentelor personale. experimentul. Gradul de manifestare a capacităţilor de adaptare la viaţa şcolară . cât şi în cadrul activităţilor comune desfăşurate cu întreaga grupă de copii sub îndrumarea directă a educatoarei.  Studiul documentelor personale a fost menit să completeze datele obţinute prin primele două metode şi să ofere o imagine mai completă asupra subiecţilor investigaţi. IV.2. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât şi metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare:  Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicării atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan şi liber mai aproape de ceea ce este mai puţin controlat şi cenzurat. despre calitatea influenţelor asupra copilului. observaţia. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a . starea lor de sănătate. metoda testelor.sesizabilă a abilităţilor de comunicare contribuind la îmbogăţirea limbajului. Această metodă am folosit-o atât în faza preexperimentală cât şi în faza experimentală.  Testul. Variabile dependente   Nivelul de imbunătăţire a abilităţilor de comunicare.Variabilele cercetării Variabile independente  Aplicarea unui program de achiziţii în care să se îmbine armonios metodele didactice tradiţionale şi moderne în activităţile de comunicare. în vederea adaptării optime la viaţa şcolară.  Anamneza a vizat culegerea de informaţii despre parinţi. proba psihologică. starea de sănătate. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obţinut date despre provenienţa socială ale acestora. IV. despre condiţiile materiale şi socio-culturale ale familiei.

„Ghici la ce cuvânt mam gândit”.obţine informaţii obiective asupra dezvoltării psihice şi a pregătirii copilului pentru şcoală. „Descoperă unde am greşit”. lecturi după imagini „ A sosit primăvara!”. de verificare a însuşirii conţinutului poveştii „Fata babei şi fata moşneagului”. jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării: „Cum se numesc toate acestea la un loc”. dramatizări „Anotimpurile”.Eşantionul de subiecţi În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei specifice formulate. jocuri de verificare şi consolidare:” Cine ştie . afectiv. iar grupa de control tot un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguţa cu doi bani”. Experimentul se desfăsoară folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei „Hai să facem o poveste”. Instrumente de cercetare utilizate    Test de evaluare iniţială Testul pentru cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres Test de evaluare finală IV.  Experimentul a constat în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice fiecărei grupe. IV. din punct de vedere fizic. e câştigător!”. psihic. jocuri de stimulare a comunicării orale: „Povesteşte ce ai visat”. Grupa experimentală a cuprins un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. tehnica grupelor paralele (experimentală şi de control).Eşantionul de conţinut Activităţile liber alese cât şi cele de educarea limbajului au fost adaptate unităţilor de învăţare corespunzătoare temei săptămânii. „Greierele şi furnica”. pe care se experimentează. jocuri de exersare a pronunţiei corecte: „Spune la fel ca mine”. dintre care 5 fete şi 5 baieţi.5. „Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa”. 4. acelaşi număr de subiecţi şi fiind egale din punct de vedere al vârstei. etc. având acelaşi nivel de cunoştinţe. . am cuprins în cercetare un număr de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care au frecventat în anul şcolar 2010-2011 grădiniţa. dintre care 4 fete şi 6 băieţi.

CAPITOLUL V.am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului. Item cu raspuns scurt. Item de asociere 2p Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: .” 2. sireata si da iama la poiata. 1 4 5 3.Etapa constatativă (preexperimentală) În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetării. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1. 1. 1p 1p Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. am ales metodele şi tehnicile de cercetare. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. am formulat ipoteza şi am alcătuit eşantionul de subiecţi. Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. Desfăşurarea experimentului V. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. Evaluarea initiala a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice..

.......... Caci de îndata ce ar fi fost acolo.” Item de completare 3p Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe ...... si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca......pentru a o închide acolo!........4...... copil istet.... ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se....si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica. „Scufita Rosie a manâncat lupul.... „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”. îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea....................” 3p ... sa se vâre în ... Item cu alegere duala „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”...... 5...

imitarea unor acţiuni . o carte nouă şi una veche. 5. o foaie de hârtie întinsă şi una mototolită. denumirea unor materiale din care sunt confecţionate unele obiecte. desenul unui pom înalt şi al unui pom scund. desenul unei linii drepte şi a uneia curbe. 1: Stabilirea asemănărilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. 3. o bucată de hârtie netedă şi una zgrunţuroasă.V. imaginea unui copil trist şi a unuia fericit. Precizez că am acţionat şi la nivelul grupului de control aplicând aceleaşi probe .2 Etapa experimentală În cadrul acestei etape am introdus metode şi tehnici noi în activităţile susţinute la nivelul grupului experimental. 4. stabilirea unor contrarii fără imagini ale obiectelor. 9. desenul unei case mari şi al unei case mici.dar fără a implementa programul de activităţi şi jocuri didactice propus în lucrarea de faţă. prin care am vizat următoarele aspecte ale dezvoltării gândirii şi limbajului copiilor: stabilirea asemănărilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. o minge tare şi o minge moale. 8. 6. probă ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani şi este alcatuită din şapte subprobe. denumirea unor culori. am făcut măsurători şi determinări. completarea lacunelor dintr-un text. Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului  adaptat dupa Alice Descouedres. Subproba nr. fotografia unui batrân şi a unui tânăr. Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara ulterior între ele rezulatele şi scorurile obţinute de copiii cuprinşi în cele două grupe. am aplicat probe. 2. memorarea unor grupe de cifre. 7. .

Se notează răspunsurile copilului. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit următorul text: „Este timp frumos. în timp ce aceasta este…. Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. această casă este mare. Deodată cerul se întunecă. albastru). se calculează numărul de răspunsuri corecte. Jana şi Maria se sperie de zgomotul făcut de…(tunete) . iar hainele lor erau complet…(ude). Subproba nr. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi. Ele adună …. haine de ploaie). Jana şi Maria merg să se plimbe pe câmp.(mica)    se continuă astfel cu toate celelalte grupe de contrarii.(senin. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfăşurare: . tu va trebui să ghiceşti şi să spui ce trebuie să fie completat”. se acoperă de … (nori) . 3: Memorare de cifre şi reproducerea lor Material: am folosit următoarele serii de cifre: 1.10.(strălucitor) .Cerul este spintecat de…(fulgere) . Ele roagă pe cineva să le adăpostească în casă deoarece ploua puternic şi nu aveau la ele…(umbrele. cerul este …. soarele este foarte…. 4. Fetele se grăbesc să se întoarcă …(acasă) . două bile de aceeaşi mărime şi culoare una grea şi una usoară care se pun în palmele copilului. când eu mă opresc şi nam să stiu ce să spun. Subproba nr.(flori) . te rog să fii atent. 2. se notează răspunsurile copilului. Fetele sunt foarte mulţumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(păsărele) . Se calculează numărul de răspunsuri corecte. 5. 3.    Se va citi rar şi cu accentul necesar..

…. 8. 7. 4.…. Din ce este facută cheia? Din ce este facută masa? Din ce este facută lingurita? Din ce sunt facuţi pantofii? Din ce sunt facute ferestrele? Din ce sunt facute casele? Se consemnează numărul de răspunsuri corecte.…. pentru seria a V-a primeşte coeficientul 6. 2. nefericit) neascultator .…(trist. Pentru prima serie primeşte coeficientul 2. 6. 3. 5. Performanţa subiectului este egală cu ultima serie realizată corect.(murdar) . Subproba nr. Subproba nr.…. 4.….(ascultator sau cuminte) Se notează de la 0 la 8 în funcţie de numărul de răspunsuri exacte. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”. pentru seria a IV-a primeşte coeficientul 5.….…. cald uscat frumos curat mare uşor vesel . pentru seria a II-a primeşte coeficientul 3.Se spune copilului: „Fii atent! Îţi voi spune nişte cifre. 2. 6: Denumirea a 10 culori Material şi desfăşurare: . indispus.(frig sau rece) . 5: Stabilirea unor contrarii fără obiecte sau imagini ale acestora Material şi desfăşurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1. 6. Subproba nr.(urât) .(greu) -.(ud sau umed) .   Se prezintă fiecare serie în ritm de comandă de gimnastică. 3. 4: Denumirea unor materiale Material de desfăşurare: am folosit următoarele întrebări: 1. Se opreşte proba la seria pe care copilul nu reuşeşte să o reproducă deşi i s-a citit de trei ori.(mic) . pentru seria a III-a primeşte coeficientul 4. 5.

5. negru. Subproba nr. am prelucrat statistic datele şi am interpretat rezultatele. a respira. alb. 2. a spăla. albastru Se cere copilului să le denumească şi se notează de la 0 la 10. a arunca. verde. 2. 7. a cânta. 5. 5. maro. denumească: 1. a sări. 2. galben. 3. 8. a împinge a tuşi. am stabilit diferenţele. 4. 4.Se prezintă culorile: 1. a se apleca. 7: Cunoaşterea sensului unor verbe Desfăşurare : a) Se mimeaza următoarele acţiuni şi se cere copilului să le denumească: 1. dupa numărul exact de răspunsuri corecte. 10. 4. a se ridica. violet. gri. a fricţiona. a se balansa. grupa experimentală şi grupa de control. roşu. 3. cerându-le copilului să le imite şi să le Se consemnează rezultatele care se notează de la 0 la 12 în funcţie de numărul de Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ . 9. 6. Etapa de control (post.experimentală) Este etapa în care am înregistrat rezultatele obţinute de cele două eşantioane de subiecţi. a scrie. b) se mimează următoarele 6 acţiuni. V. roz.3. 6. 6. răspunsuri corecte. 3.

(evaluează cunoştinţele dobândite în urma intervenţiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orală) – propoziţii simple şi dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multiplă I4 item obiectiv cu alegere duală I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonoră Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE. SILABE. SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orală) „Ana are ……………” I2 : Reprezintă grafic propoziţia în casetă I3 : Încercuieşte cifra care corespunde numărului de cuvinte din propoziţie „Copiii merg la gradinită” 5 4 I4 : Încercuieşte cuvântul alcătuit din mai multe silabe şi reprezintă silabele în căsuţe COPIL I5 Colorează imaginile în a caror denumire se află sunetul „ r ” GRĂDINIŢĂ 3 1p 1p 1p 1p 1p .

(Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2010-2011. pe langă probele administrate (Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului) în vederea ameliorării dificultăţilor de comunicare şi achiziţionării de noi abilităţi. VI. Între evaluarea initială şi cea finală. experimental G. experimental G. de control G. turnirul întrebărilor. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% .2. învăţarea în cerc. cu o frecvenţă de o activitate pe săptămână timp de 10 săptămâni. de control G. Lotus. experimental G. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării Pe parcursul programului de intervenţie am folosit în cadrul activităţilor de educarea limbajului. capIV). piramida şi diamantul. experimentul. braistormingul. în cadrul programului de intervenţie. experimental G.VI. utilizând în cadrul lor metode şi procedee specifice nivelului de dezvoltare al copiilor (vezi metode utilizate. Strategia de verificare şi evaluare a rezultatelor obţinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. comunicarea rotativă. experimental G. conversaţie şi îmbogătire a vocabularului. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. de control G. explicaţia. am desfăşurat o serie de activităţi şi jocuri didactice (vezi eşantionul de conţinut. demonstraţia. cvintetul. VI. exerciţiul. capII). examinarea povestirii. S-au susţinut un număr de 10 activităţi specifice în care s-au folosit următoarele metode: conversaţia. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilităţilor de comunicare. metoda Acvariului. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Rezultate obţinute la testul iniţial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. metoda Blazonului. de control G.1.

la care rata frecventării gradiniţei este scăzută şi asupra cărora nu s-a intervenit prin activităţile care au fost realizate la grupul experimental. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obţinut la fiecare probă corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul următor). PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR . se pot observa diferenţe semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obţinute.Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra următoarelor aspecte. se face media acestor vârste şi se obtine vârsta psihologică a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice. grupa de control cuprinzând mai mulţi copii proviniţi din medii sociale defavorizate. Aceste aspecte de diferenţiere se datorează faptului că cele două grupe sunt diferit constituite. jocuri didactice cu caracter stimulativ şi de dezvoltare a limbajului. Datorită faptului că asupra grupului experimental s-a acţionat prin aplicarea de metode şi procedee specifice şi s-au realizat activităti.

) Acest test a fost aplicat celor 20 de copii preşcolari cu vârste cuprinse între 3 ani şi 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologică a limbajului. memorarea unor serii de numere. Culori 2 3 4 6 8 VII..>V. se poate vorbi de o dezvoltare deficitară a copilului. Vâr sta Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V âr st a Nr .=V.3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani I Contrarii (cu obiecte si imagini) 4 5 6 8 12 II. numirea şi imitarea unor acţiuni.C.C. Cifre 3 3 4 5 5 IV.C. vorbi de o dezvoltare normală a copilului.) se poate dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mare decât vârsta cronologică (V.) se dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mică decât vârsta cronologică (V.>V. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de cele două loturi mi-a permis să relev diferenţa nivelului de dezvoltare a comunicării şi limbajului copiilor din cele două loturi care nu au beneficiat de aceleaşi condiţii de mediu socio-cultural şi educaţional. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini şi obiecte. Verbe 4 6 8 9 11 TOTAL 22 29 37 47 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologică se poate constata că:    dacă vârsta psihologică a limbajului este egală cu vârsta cronologică (V.c Nu me Cro no Coe V Co e V âr Co e V âr Co e V âr Co e Vâ r- Co efi ficie âr . Contrarii (fara obiecte si imagini) 4 5 6 7 8 VI. completarea lacunelor într-un text.L. denumirea unor materiale din care sunt făcute diverse obiecte.L.L. Materii 3 4 5 6 6 V. denumirea unor culori şi nuante. poate vorbi de o dezvoltare superioară a copilului. Lacune 2 3 4 6 8 III.

5 5. P. logi ca 7 7 nt st a fi cie nt 7 st a 6. 5 8 10 7 8 12 7 6 7 6 6 8.5 la care media vârstei limbajului este cu 1.4 4.9 4.2 ani.2 9 6 6. 5 6 6 6 5 7 5 5 5 5 4 5 4 5 5 5 6 7 6 3 4 3 4 5 4 4 4 4 4. 9. 5 fi cie nt 4 5 st a fi cie nt 6 st a fi cie nt 8 sta ci ent 7 6. 1.2 mai mică decât media vârstei cronologice. 5 5. 5 5. 8 5. 2 5 6. 6 6 6 6 6 5 5 5 4 5 3 4 5 6 4 5 4 5 3 4 4 5 4 4 5 5 4. 5 8 9 7 6 8 6 4 6 5 4 7 5 4 9 5 5. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care sunt în primul an de frecventare a grădiniţei. Vâr Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V . 2. C. A.5 4 4 5 6 3 4 3 4. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5. 5 5 5. 7. 1 0. P. 5 5 6. E. T.9 5 5 4.5 4. 5 5. I.1 sunt cuprinse rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A. 5 5. B. 8.3 mai mică decât media vârstei cronologice şi la proba nr.5 7 4. 3. E.C 7 . 5 4.9 6 6. C. 5. 4 6 6 4 5 4 5 4 5 4 7 5 4 5 5. G.7 6 M. G. 4.1 4 5.3 5 5. P. 6.4 la care media vârstei limbajului este cu 1. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr. P.1 9 6 12 7 8 6 6 5 8 6 6 5 8 6 5 4 5 4 6 7. A.6 6 7 5 6 5.2 6 8 5 6. V.1Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului de grupa A (grupul de control) În tabelul nr. T.8 TABEL Nr.0 4.r t. D.

A .9 .2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6. 6 5. 6 5.T . L.8 7 6. 5 7 7 5. 5 6 6 7 7. 1 7 7 7 6.5 7 7 7 7 6 5 4 5 6 5 5. 5 T. 1 5 5 5 5 5 4 3 4 5 4 4. 8 6. 9 6. 6 7 7 7 6. 7 6. 1 5. C. 2 M.. 5 5 3 6 6.A .2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8. 9 6.A . 5 7 7 7 7 7 7 7 6. 6 C.L . 5 7 7 6. V. 9 8 6 6 6 6 6 5 6 3 5 5. V. M. 5 G. crt. Nu me Cro no logi ca Coe nt V st a C oe fi ci en t V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt Vâr sta Co efi ci ent V â r s ta Co efi ci ent V âr st a âr sta Ps i ho lo gi ca a li m ba Ju lui ficie âr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 S. 7 12 12 7 12 7 11 10 9 6 4 6 7 8. 4 7 6. 5 6. 5 M.9 7 7 7 7 6. 1 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7.7 7 7 6 7 7 7 5 7 3 5 6. 0 5. 5 6 5 3 5 5. 9 11 10 11 10 12 12 10 9 9 12 10. 8 6. V. N.. 5 5. 6 F. 9 8 8 8 7 9 8 7 6 4 6 7.sta Nr . 6 V. 5 Media 5.

experimental G.2Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice de grupa B (grupul experimental) În tabelul nr.2 sunt redate rezultatele obţinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a grădiniţei. Din aceste rezultate se constată că media vârstei psihologice a limbajului a grupei B este superioară vârstei cronologice cu o diferenţă de 1 an faţă de grupa A. Acest lucru ne demonstrează că mediul educativ oferit de grădiniţă copiilor contribuie la dezvoltarea comunicării şi limbajului copiilor. experimental G. La o singură probă (nr. experimental G. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p 4p 4p 5p 3p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% 80% 80% 100% 60% . de control G.TABEL Nr. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. de control G. de control G. de control G. experimental G. Media vârstei cronologice este 5. Prin parcurgerea activităţilor instructiv-educative la grupa pregătitoare (cele două grupuri studiate) s-a ajuns la obţinerea unor rezultate bune (la grupa de control) şi foarte bune (la grupa experimentală) în ce priveşte nivelul dezvoltării psihice pe toate planurile.2 ani. experimental G.1) s-a înregistrat aceeaşi medie a vârstei psihologice a limbajului ca şi media vârstei cronologice.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6.

şi condiţiile socio-culturale de .. În cadrul grupei experimentale. se poate înregistra un mic progres şi în cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinită . comparativ cu cele înregistrate la testul inţial. la 4 itemi s-au obţinut procente de 100 % ceea ce înseamnă un nivel ridicat de cunoştinţe şi abilităţi de comunicare acumulate. la grupa de control procentele sunt destul de bune. dacă educatoarea a insistat pe activităţi de educarea alimbajului chiar dacă nu a avut un program de intervenţie bine stabilit şi copiii au frecventat în mare parte grădiniţa.Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finală a avut 5 itemi a câte un punct fiecare.Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia că actionându-se asupra subiecţilor în mod frecvent şi organizat. Acest lucru denotă faptul că. prin procesul de învăţământ. se înregistrează un progres vizibil atât la grupa experimentală cât şi la grupa de control chiar dacă intervenţia nu a fost aceeaşi provenienţă a copiilor diferite. la copii care au frecventat grădiniţa în mod regulat dar mai scăzute la cei care au frecventat sporadic.

Cunoscându-se că dezvoltarea limbajului preşcolarului are la bază experienţa cognitivă a acestuia în relaţiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilităţi optime de exprimare liberă, acest lucru realizându-se în orice moment al zilei, de la venirea lui în grădiniţă şi pâna la plecare. Atât în activităţile comune organizate cu grupa de copii, cât şi în cele individuale, accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul să fie viu, colorat, intonaţia să fie expresivă, astfel încât preşcolarii să-şi însuşească raporturile gramaticale ale limbii, sub aspect morfologic şi sintactic, fonetic şi lexical. Materialul necesar desfăşurării normale a gândirii şi limbajului a fost furnizat de realitate, de povestirile educatoarei, de experienţa de viaţă a copilului, de relaţiile sale cu ceilalţi copii. Ţinând seama că trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogăţia experienţei intuitiv-actionale, de gradul de elaborare a tipurilor superioare de activitate, de modul în care se asigură achiziţionarea de informaţii, în activităţile desfăşurate cu copiii s-a urmărit cultivarea procesele psihice de cunoaştere: gândirea, limbajul, memoria, imaginaţia, atenţia voluntară etc. Organizarea judicioasă a activităţii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observaţie, stimularea permanentă a inteligenţei şi creativităţii copiilor, a independenţei în gândire şi acţiune. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corectă, stimularea vorbirii coerente şi expresive, prevenirea şi corectarea unor defecte de vorbire, de pronunţie a sunetelor.

S-a urmărit, cum era firesc la această vârstă, dezvoltarea aparatului fono-articular, insistându-se asupra mişcărilor de articulare corectă a sunetelor (fricative, vibrante, velare), precum şi a diftongilor ai, ei, ea, au, corectându-se, în acelaşi timp, tulburările din vorbire a unor copii. Paralel cu această activitate, accentul s-a pus pe dezvoltarea, îmbogăţirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiană, acţiuni, calităţi ale obiectelor, noţiuni referitoare la culori, aşezare în spaţiu şi timp. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrată, urmărindu-se atât latura receptivă cât şi cea expresivă. De aceea i s-au pus copilului la dispoziţie materiale specifice, care să se constituie într-un mediu educativ şi cultural activ, stimulativ: cărti, caiete şi unelte de scris, ziare, reviste, imagini şi jocuri cu imagini , discuri, dischete, video, computer etc. În toate activităţile comune şi la alegere, copiii au fost antrenaţi în actul verbalizării. Ei au avut permanent ca model conduita verbală a educatoarei, iar acasă, a parinţilor şi a adulţilor din preajmă. Înţelegerea cuvintelor noi şi a expresiilor însuşite în cadrul diverselor activităţi s-a fixat prin activizarea acestora, cerându-se copiilor să le utilizeze în contexte noi. Adeziunea preşcolarilor la o vorbire corectă, din punct de vedere gramatical, a fost privită în relaţie cu formarea deprinderilor de a-şi exprima gândurile într-o comunicare coerentă şi corectă. Astfel s-a avut în vedere, gradat, formarea deprinderilor de vorbire dialogată, exprimarea în propoziţii simple, apoi în propoziţii dezvoltate, a gândurilor, ideilor, sentimentelor, formarea corectă a pluralului, acordul predicatului cu subiectul şi al adjectivului cu substantivul; folosirea corectă a flexiunii verbale şi a celei nominale, cunoaşterea şi folosirea în comunicare a pronumelui de politeţe. Expresivitatea exprimării preşcolarilor a constituit de asemenea, un principal obiectiv al activităţilor de educare a limbajului, deprindere dobândită prin activităţi de povestire, prin lecturi după imagini, prin memorizări sau jocuri didactice. Activităţile libere ale preşcolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbală liberă şi civilizată între copii, au consolidat actul comunicării în formele ei cele mai variate, generate de diversitatea jocurilor, a cântecelor, a exerciţiilor ritmice.

Concluziile cercetării Datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne in activităţile de comunicare, am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului, în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii, de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări, încercări, exerciţii, experimente, în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa, a fost necesară tratarea interdisciplinară a problemelor. Acest lucru favorizează identificarea unicităţii copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative. Corelarea dintre discipline a contribuit şi la stimularea interesului copilului pentru cunoaştere. De acest mediu educaţional au beneficiat copiii din eşantionul al doilea (grupa experimentală) care, sub îndrumarea competentă a educatoarei a completat sau înlocuit în multe

Unii părinţi consideră că dacă îi oferă copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare şi de afecţiune de care este înconjurat acesta. toţi provin din familii organizate în care relaţiile sunt armonioase. lipsei de preocupare a parinţilor de a relaţiona cu copilul. cel care este în primul an de gradinită şi la care efectul negativ al mediului familial . Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentală) sunt justificate şi din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. de a comunica eficient cu el. ci din partea unor părinţi care au studii superioare. fiind privat de atenţia. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental.cazuri mediul familial care nu întotdeauna oferă un mediu propice unei dezvoltări normale a personalităţii copilului şi se reflectă îndeosebi în dezvoltarea comunicării şi limbajului. În goana lor după câştiguri materiale uită sau neglijează faptul că acest pui de om are nevoie de caldură. Copiii petrec foarte mult timp în faţa calculatorului şi a televizorului ceea ce îi fac pe parinţi să fie „multumiţi” de interesul pe care îl manifestă copilul şi de faptul că acesta este „cuminte”. manifestările preşcolarilor atât în relaţiile cu adulţii cât şi în relaţiile cu copiii de vârsta lor. de afecţiunea şi de interesul adulţilor din preajma sa copilul îşi creează o lume imaginară în care se retrage şi din care va ieşi din ce în ce mai greu. în mare măsură. copii care întâmpină mari dificultăţi în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lăsată pe ultimul plan. Aşa cum am mai amintit. deoarece. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare şi în faptul că din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. de înţelegere şi de atenţie din partea celor mari. Deficientele constatate în exprimarea şi în pronunţia copiilor nu se datorează unor disfuncţionalităţi somatice. Este preferat acest gen de activităţi pentru că este comod pentru adulţi ştiindu-i pe copii în siguranţă în locul activităţilor active în care copilul să se dezvolte din punct de vedere psihomotor. Am constatat că în ultimii ani vin în grădiniţă copii care prezintă deficienţe mari în comunicare. în relaţionare şi în dezvoltarea psihomotorie. Este cu atât mai alarmantă situaţia cu cât am constatat ca această delasare şi atitudine de indiferentă faţă de nevoile copilul nu vine din partea unor părinţi cu un nivel intelectual scăzut. Aspectele prezentate mai sus au reieşit din rezultatele slabe obţinute de copiii din primul eşantion. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltării psihice şi intelectuale a copilului. din cei 10 copii. ci sunt datorate. Aceste relaţii din interiorul familiilor copiilor influentează într-o masură foarte mare comportamentul. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precară.

Editura Didactică şi Pedagogică. De asemenea. Preşcolarul si literatura. Editura Didactică si Pedagogică. Metode de învătământ. B. I. diminuând în mare masură dezinteresul manifestat de parinţi.Culegere metodică (1978). Ruiu. Didactica disciplinelor pedagogice. M. Acest fapt se datorează tocmai relaţiilor care există între aceşti copii şi fraţii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât şi pe plan psihomotor şi afectiv. (2006). Bucureşti Clujeană . Gongea.Breben. (2007).este mai pregnant.Editura Arves 3. O altă constatare pe care am facut-o pe baza experienţei acumulate în activitatea desfăşurată cu copilul preşcolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai mulţi copii şi ai căror fraţi au vârste mai mari decât ei au deprinderi şi cunoştinţe mai bogate. (2006). Educaţia intelectuală a copilului preşcolar. Editura Polirom 5. Editura Polirom 6. Bucureşti 7.Cucoş.Culegere metodică (1975). C. BIBLIOGRAFIE 1..G.Metode interactive de grup. Integrarea copilului în activitatea şcolară. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. copilului căruia i se acordă atenţie şi sprijin de către adulţii şi fraţii lui are rezultate foarte bune iar cel care îşi petrece cea mai mare parte a timpului singur în faţa televizorului şi a calculatorului prezintă mari lacune în dezvoltarea limbajului şi al comunicarii.Fulga. (2005).S..M.Bradu. Ghid metodic. Bucuresti 2.Cerghit. (1997).Bocoş. Editura Didactica si Pedagogica.E. Presa Universitară 4.

Bucureşti 18. Taiban.didactic. I. Bucureşti 15.(1991). Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a . Copii de 5-6 ani. Tribuna şcolii. (1970). M.Culegere metodică (1978). E. (1982). Editura didactica.Napoca 13.Debesse. . Bucureşti. 3-4/2008. Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă. şcoli Normale. (1993). E. Cercetarea psihopedagogică. U. (2001). Editura Didactică şi Pedagogică.. Metodica jocului şi a altor activităţi cu Preşcolarii.Gheorghian.Ionescu. 16. Bucureşti . Editura didactica. Programa activităţilor instructiv. Cluj. nr. (1972).(1993).Păişi. Radu. E. e caştigător!” MIJLOCUL DE REALIZARE: Joc didactic TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare. Bucureşti. – xxx.ro www.. – xxx. L. Bucuresti 21.ro www.Editura Presa Universitară Clujeană 12. Nr. Şchiopu. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucuresti 10. Bucureşti 14. M. 17.Revista Învăţtământului Preşcolar. Didactica modernă.referate.educative în grădiniţă 20. –xxx. Psihologia vârstelor.Nicola. (2001) Laborator preşcolar. Editura Dacia.M.Adrese de internet www.ro ANEXE Proiecte didactice PROIECT DIDACTIC GRUPA: mare pregătitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII: „ Cine ştie.Ionescu.. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: -să precizeze lunile anotimpului primăvara.Demersuri creative în predare şi învăţtare. 11. M. Tribuna şcolii. I. M. Descoperirea copilului.8. 19. Pedagogie Preşcolară. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 9.Montessori.Popescu. Editura Didactică şi Pedagogică.consolidare SCOPUL ACTIVITATII: Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la caracteristicile anotimpului primăvara şi cunoştinţelor despre sarbătoarea Paştelui. Editura V&I Integral.(2000).edu. 1-2/2009. Editura Didactică şi Pedagogică. (1970).

8 flori de nufăr. imagini de Paşti şi de Craciun. ghicitorile. -să selecteze jetoane cu păsări călătoare.puişori). să aranjeze în tablou elementele cerute de text. GEORGETA RUIU. ghicitori.2001. -să rezolve probleme de adunare cu 1-2 unităţi. 3 coşuleţe. ELENA MATEI. creioane colorate.găină. să confecţioneze. metoda Acvariului flori de primăvară confecţionate din hârtie. metoda Blazonului. blazoane. BIBLIOGRAFIE: SILVIA BREBAN. -să construiască. 3 suporturi. -sa recite o poezie in concordanta cu mesajul transmis. 2006 . explicaţia. bagheta lui Rilă Iepurilă. -să găsească conţinuturi|idei| cunoştinţe legate de sărbătoarea Paştelui STRATEGII DIDACTICE: a) b) Metode şi procedee:. -să numere corect în limitele 1-10. machetă (cu . -să raspundă repede şi bine la întrebările concursului. Jocuri didactice pentru educarea limbajului. beţisoare. ELENA GONGEA. ouă . metoda Lotus. indrumător metodic. conversaţia. ghirlandă cu narcise numerotate de la 1 la 7. coş cu ouă vopsite.Editura Tehno-Art. Editura Radical. Ghid metodic . ouă încondeiate. lipici.-să deseneze flori specifice primăverii.Editura Arves. MIHAELA FULGA. stimulente. iepuraş de pluş. Metode interactive de grup. Mijloace de învăţământ: imagini de primăvară. AURELIA ANA . SMARANDA CIOFLICA. GEORGETA RUIU. ELENA GONGEA. Cunoaşterea mediului inconjurător-Ghid pentru invătământul preşcolar. tabloul „Primavara”. biletele cu intrebări (vezi Anexa). SILVIA BREBEN. jocul didactic. -să cânte cu plăcere un cântec de primăvară învăţat anterior.1999.

/Unii chiar să ne cântati./Poate ştiţi să socotiţi./Puteţi să ne povestiti.Educatoarea aranjează materialul pe 2 măsute in fata copiilor. dar si multe surprize.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT 2 STIINTIFIC STRATEGII DIDACTICE 3 ./Bine toti să vă gânditi./Fii la noi binevenită!/Hai cu totii./Să ne spuneţi tot ce ştiţi/Despre mândra primăvară/Care a sosit in ţară. Cand zăpada se topeşte. Pregătirea climatului psihoafectiv necesar desfăsurării activitătii. şi o scrisoare pentru copii./Vreau să-mi spuneţi negreşit:/Ce anotimp a sosit? (primăvara) „Astăzi vreau să-mi arătaţi/Dacă ştiţi să recitaţi. alături de ouă incondeiate. 2)CAPTAREA ATENTIEI Iepurasul Rilă are in cosuletul său./De toti copiii e. cu mult spor/Să-ncepem concursul:”CINE ŞTIE E CÂŞTIGĂTOR!” . Scăunelele sunt dispuse in semicerc./ Iar pâraiele umflate/Curg la vale inspumate.” -conversatia Materiale: -iepuras de plus -cos -oua incondeiate -plic cu scrisoare 3) ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)ANUNTAREA TEMEI “Tema noastră-i mult iubită./Vreau chiar să ne desenati./ Ghiocelul se iveşte.ndrăgită:/Primăvara mult dorită.

/Primavara-i anotimp. hartie glasata galbena. -lipici./Primavara-i mândră floare-/Câte luni aceasta are?/Hai spune-le frătioare!” c)Jocul propriu-zis “Sus pe bolta cea senină Cine oare se iveşte Pe tabloul pregătit? Tu un ………./Toţi bine -Materiale: Copiii vor extrage de pe ghirlanda cu -biletele Bagheta magică alege un copil care va Materiale: extrage din prima narcisă de pe ghirlandă prima probă a concursului: “Primavara e cuvant. iar ei vor indeplini sarcina cerută./Să răspundeti toti corect. b) Jocul de probă: -expunerea -ghirlanda cu narcise numerotate de la 1-7. concursul să-l pornim. -foarfeca. Spune câte raze are? Si ce formă.5) DIRIJAREA INVĂŢĂRII a)Explicarea jocului: să ne simtim. pe care este conturat un soare’ -ghicitoare -ghicitoare -bagheta magica . il lipeste pe suprafaţa tabloului şi îi construieşte razele din betişoare.” (soare) Copilul decupează după contur. educatoarea va citi continutul acestuia.-ai construit. “Hai.. “ Uită-te atent la soare. ce culoare Are pe cer mandrul soare?” Materiale: -tablou de primavara./Să vă prind buline-n piept” narcise numerotate de la 1 la 7 câte un biletel.

infloreste Si miresme răspândeste? Caută-l si-l aranjează Si pe tablou ii asează!” (Pomii) “Care oaspeti iar sosesc Si pe boltă se rotesc Căutând cuibu-ndrăgit. După confruntare. unde doresti.Soarele are 10 raze. un copil ales le va desena si pe tablou. -lipici care trebuie să deseneze cât mai multe -blazoane. Ce-n toamnă l-au părăsit? Căutati si-n tablou le-aranjati.” Copiii. “Cine oare-nmugureste Cand vremea se incălzeste. primesc câte un blazon pe care ei trebuie să aseze cât METODA BLAZONULUI Materiale: -jetoane reprezentand pasari METODA BLAZONULUI Materiale: -copaci de hartie. lalele. forma rotundă si -betisoare culoarea galbenă. “Care flori de primavară Infloresc la noi in tară? Pe tablou. mai multe jetoane reprezentând păsări salbatice (calatoare sau nu) . zambile. narcise) Copiii sunt impărtiti in grupuri de cate 4-5 si primesc cate un blazon pe flori de primăvară. Infrunzeste. -creioane colorate. dupa cum sunt impartiti in grupuri de cate 4-5. Tu le desenează!” (ghiocei.

puisorii şi iepuraşii şi. pelicanii . După confruntare. veţi descoperi surprizele ascunse in iarbă: “Ascultati şi vă gândiţi Şi răspundeţi tot ce stiti!” Pe rând . -fluturi Acum. după ce ne-am jucat JOCUL şi i-am pregătit iepuraşului acest minunat tablou de primăvară. (Randunica. copii.călătoare.imagini Materiale: -macheta. câte un copil de la fiecare echipă. rând pe rând. extrage câte un biletel ascuns si indeplineste sarcina cerută.) “Numără câti fluturasi Zboară pe câmpie! Pune trei mai drăgălasi Unde-ti place tie… Spune câti fluturaşi sunt in total?” d) Varianta(complicarea) jocului -blazoane. -oua incondeiate. echipa va primi un ouşor. să vedem.el ce surpriză ne-a mai pregătit? Vă veti impărti in trei echipe: mieluseii. 6) OBŢINEREA PERFORMANŢEI Fiecare echipă trebuie să găsească 8 elemente care au legătură cu Paştele( tema principală in cazul METODA LOTUS Materiale: -3 cosulete. Pentru fiecare răspuns corect. berzele. un copil ales le va desena şi pe tablou. -cos. . -bagheta . cucul.cocorii. ales de către Iepurasul Rilă. ratele şi gâstele sălbatice.

florile de nufar Metoda Acvariul presupune ca toti METODA ACVARIULUI 7)EVALUARE copiii să se aseze in două cercuri. iar pescarul din spatele său va trbui să mărească propozitia cu 2-3 cuvinte. v-aţi consultat Şi răspunsuri bune-aţi dat.in cel din interior se vor afla “ peştii” si in cel din exterior “pescarii”. roşioare. Fiecare “ peşte” trebuie să alcătuiască o propoziţie despre un element specific primăverii( la alegere). Dar timpul s-a terminat.metodei abordate. Să rostim cu voce tare Echipa câştigătoare!” “Iar acum la terminare. . Cate ousoare-aţi câştigat? Hai să numărăm in cor Si să stabilim un scor. 2)Numără câte ouşoare Se află in coşul iepuraşului Mai pune două. 8)INCHEIEREA ACTIVITATII V-aţi gândit. Anexe 1 Cine ştie o poezie Despre ouă rosii. . specifice Craciunului si Pastelui. Despre iepuraşi. metoda Lotus). Hai să-ntindem hora mare!” Se interpretează hora florilor.

Despre Învierea lui Hristos Să o spună acum frumos. 3)Ce sărbătorim de Paşti? Şi spune acum: în total câte are? 4)Ce semnifică culoarea roşie a ouălor vopsite? 5)Cum se pregătesc oamenii de Paşti? 6)Ce înseamnă mielul tăiat de Paşti? PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Joc didactic .

coerentă. O2: să formeze propozitii cu un cuvânt dat. demonstratia. Metode si procedee: conversatia. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul activitătii copiii vor fi capabili: O1: să completeze propozitia începută de educatoare cu cuvântul sau cuvintele potrivite . Editura Ion Creanga . fiinte. jetoane BIBLIOGRAFIE: Aurelia.1978. Bucuresti . exercitiul. O3: să-si însusească treptat formele gramaticale ale limbii române printr-o vorbire corectă.TEMA: "Gaseste cuvântul potrivit" SCOPUL: Exersarea gândirii si vorbirii copiilor prin completarea unei propozitii cu 1. fise individuale. clară. 2 sau 3 cuvinte care întregesc sensul. panou. explicatia. actiuni ale oamenilor si copiilor. STRATEGII DIDACTICE: a. b. O4: sa pronunte corect sunetele si cuvintele. Mijloace de învatamânt: imagini reprezentând obiecte. Popa: "Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii".

-Ce am pronuntat noi? -Astazi vom juca jocul didactic "Gaseste cuvântul potrivit"! ACTIVITATEA COPIILOR 3 Intrarea ordonata a disciplină necesare desfăsurării în bune copiilor în sala de grupa Copiii executa exercitiile 3)ENUNŢAREA SCOPULUI sI A OBIECTELOR OPERAŢIONALE Copiii pronunta cuvintele jetoane.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC 2)CAPTAREA sI ORIENTAREA ATENŢIEI CONŢINUTUL LUCRĂRII ACTIVITATEA EDUCATOAREI 2 Asigurarea climatului de ordine si conditii a activitătii Introducerea în activitate se va face prin exersarea aparatului particular: -inspirare pe nas. jetoane. Copiii formuleaza propozitii scurte dupa imaginile de pe jetoane si dupa un cuvânt dat. -se vor pronunta legat. "i". -pronuntarea sunetelor "p" si "b" prin suflarea puternică si exploziva a jetului de aer. pe durata unei singure respiratii. expirare pe gură si invers. cuvinte. Se vor prezenta copiilor câteva fenomene. "o". "e". fiinte si a caror imagini se afla pe -Ce am format cu ajutorul cuvintelor? -Noi am pronuntat . reprezentând obiecte. -Cu ajutorul cuvintelor am format propozitii. Se va cere copiilor să citească imaginile care reprezinta actiuni ale copiilor.oamenilor. vocalele: "a". animalelor. "u".

... Va raspunde copilul numit...... .. să fie corectă.. NOULUI CONŢINUT Prin acest joc trebuie să completati o ... -mingea. Trebuie să aveti grijă ca propozitia să aibă înteles...............4)PREZENTAREA ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII 1... Copilul se joacă cu. Exemple: Scolarul.. Vulpea este... lacoma). .... . scrie)... Copiii raspund: -scolarul învata (citeste. -Vulpea este sireata (vicleana.. Explicarea jocului propozitie cu cuvântul care se potriveste....

În lipsa lor a venit.. ... Copiii deseneaza.. 5)EVALUARE Piticii când .. Copiii vor primi fise individuale: au propozitiile".. coase o rochita. 6)ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII Aprecieri generale si individuale.. Cornel se joacă afară. Toti piticii au hotarât să. Ea le-a pregătit mâncare. pune. Afară nu mai.. îsi. a făcut........ copiilor. ochelarii.. Se vor da cuvintele.. copilul.... bunicul... Complicarea iocului Se va propune copiilor să îl ajute pe piticul Barba-Cot să-si completeze cu cuvintele potrivite scurta lui povestioară: "Astazi este o zi frumoasă de . Copiii vor respecta OO OOO OOOO Copiii vor completa spatiile libere cu cuvintele potrivite "Deseneaza atâtea cerculete câte cuvinte sarcinile date. Jocul propriu-zis Se va cere copiilor să continue 3 Mama . 2.. 3. Se vor da cuvintele: copil. 1. copiii.. Pasarica .. Exemplu: Copiii sunt curajosi. în pădure.1 2 ……. propozitiilor. Copiii se iau la întrecere în propozitiile cu alte cuvinte care să le dea formularea înteles........ 2. Mingea este rotundă. ciripeste. . acasă s-au. 3.

De ce ?. . MAGDALENA. coronite de lider( avand inscriptionate literele R.povestirea. sa desprinda invatatura povestii pe baza intrebarilor. Anca Buldoaca). „vitrega”.C. P). verificarea insusirii continutului povestii „Fata babei si fata mosneagului”. . explicatia. O4:sa explice cuvintele din text:” sluta”. Cum?. o piramida. Bucuresti. 1999. palete cu intrebari( Ce?. Cine?.I . Povesti. Metode :. Ghid metodic. GEORGETA RUIU. creativ. MINAELA FULGA. O7:sa stie cine este Ion Creanga.2006. I. O8:sa dea exemple de alte povesti scrise de Ion Creanga. STRATEGII DIDACTICE: a. cartonase pentru masa (avand inscriptionate literele R. de a se exprima liber. povestiri. Bucuresti. ELENA GONGEA. siluete reprezentand personajele povestii. b. O2:sa adreseze intrebari legate de continutul povestii si sa raspunda la acestea. Din ce cauza?).PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII:”Fata babei si fata mosneagului”. Editura Compania.carte cu povestea data. interactive de grup. O6:sa numeasca trasaturile caracteristice ale personajelor principale pe baza faptelor acestora. Mijloace de învatamânt: planse. OBIECTIVE OPERAŢIONALE O1: sa reproduca in rezumat continutul povestii. Cand?. de Ion Creanga MIJLOCUL DE REALIZARE:Repovestirea copiilor TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare-consolidare SCOPUL ACTIVITATII:Dezvoltarea capacitatii copilului de a reproduce continutul unui text narativ. P).antologie pentru prescolari( coord. Educarea limbajului in invatamantul prescolar. predarea-invatarea reciproca.basme si legende.BIBLIOGRAFIE: DUMITRANA. 1999. Metode . SILVIA BREBEN. O5:sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele noi din text. conversatia. Editura Arves.de Ion Creanga . O3. editata de revista Invatamantul Prescolar. cvintetul. macheta si piramida si diamantul. C. portretul lui Ion Creanga. „horopsita”.

-carti cu povesti scrise de acesta . Povestirea Materiale: -portretul lui Ion Creanga. activitatii. carte de povesti 3)ANUNTAREA TEMEI SI ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)REACTUALIZAREA Se vor comunica obiectivele CUNOSTINTELOR ASIMILATE ANTERIOR 5) DIRIJAREA INVATARII . Conversatia cu siluetele personajelor principale. STRATEGII DIDACTICE 3 2)CAPTAREA ATENTIEI asigurarea ordinii si disciplinei. Se vor comunica copiilor titlul si autorul povestii”Fata babei si fata mosneagului”. Se va descoperii macheta povestii.Cine este Ion Creanga? -Ce alte povesti si povestiri a mai scris acesta? Educatoarea va povesti pe scurt “Fata babei si fata mosneagului”. Conversatia Materiale: -macheta. de Ion Creanga. pe intelesul copiilor. Un copil va alege din biblioteca cartea de povesti” Fata babei si fata mosneagului”. Se vor stimula curiozitatea si dorinta de a povesti si de a arata cele invatate. scaunelele dispuse in semicerc. iar copiii vor fi solicitati sa recunoasca carei povesti le apartin. siluete. pregatirea materialului didactic.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT STIINTIFIC 2 Asigurarea conditiilor optime necesare desfasurarii activitatii:aerisirea salii de grupa.

De asemenea.Copiii vor fi impartiti in patru grupuri.sunt cei care vor adresa intrebari legate de continutul povestii: -Cine era baba din poveste? Cine muncea cel mai mult in casa? Cine o alunga pe fata mosneagului? Cine ii cere ajutorul fetei mosneagului? -Ce ii spunea baba mosneagului despre fata lui? Ce rasplata primeste fata mosneagului pentru binele facut? -Cum este pedepsita fata babei pentru rautatea ei? -Cand se intoarce fata mosneagului acasa? -De ce este alungata fata mosneagului de acasa? De ce nu se sperie fata mosneagului de “copiii” Sfintei? -Din ce cauza parul. -intrebatorii.clarificatorii. ei vor prezice consecintele PREDAREA-INVATAREA RECIPROCA . cuptorul. .sunt copiii care vor explica cuvintele noi din text “sluta”. fantana nu o lasa pe fata babei sa guste din darurile lor? Din ce cauza baba si cu fata ei sunt mancate de balauri? . “horopsita” si vor alcatui propozitii cu acestea pentru o mai buna intelegere a lor.sunt copiii care vor expune rezumatul povestii.sunt copiii care vor desprinde invatatura povestii pe baza celor expuse de catre colegii lor.prezicatorii. “vitrega”. dupa cum urmeaza: -rezumatorii.

primul vers. Copiii se impart in 2 grupuri.cu un singur cuvant ce denumeste subiectul (Cine este?).format din 3 cuvinte care exprima actiuni (verbe la gerunziu) (Ce face?). Copiii 6) OBTINEREA PERFORMANTEI trebuie sa compuna o “poezie” cu 5 versuri fara rima astfel: .al doilea vers-2 cuvinte (2 adjective) care definesc caracteristicile subiectului (Ce stii despre mine?). .al treilea vers. mosneagul si fata lui). . iar educatoarea explica regulile.al patrulea vers-format din 4 cuvinte care exprima starea copilului fata de subiect (Ce simti pentru?).un cuvant care arata -siluetele personajelor: . insusirea esentiala a subiectului(Descrie-ma printr-un cuvant!) Educatoarea repeta regula pentru CVINTETUL PIRAMIDA SI DIAMANTUL Materiale: -darurile oferite. .faptelor personajelor principale (baba si fata sa.al cincilea vers. . .

Copiii trebuie sa asculte intrebarile 7) EVALUARE adresate de catre educatoare si apoi .fiecare vers compus. citindu-le apoi pe rand. parul. Se impart stimulentele dupa merit. Subiectul poeziei este fata mosneagului. placinte. sa aleaga siluetele corespunzatoare si sa completeze piramida. pere . pahare de argint. cuptorul) 5) Ce daruri a primit fata mosneagului pentru faptele sale bune? (o lada. in functie de raspuns. Rezumat lucrare licenţă . fantana. Intrebarile sunt urmatoarele: 1) Cine este eroina povestii? ( fata mosneagului) 2) Care sunt personajele negative? (baba si fata ei) 3)Care sunt celelalte personaje care in poveste au darul vorbirii? ( catelusa. Educatoarea va nota toate “poeziile” compuse . salba de galbeni). 8)INCHEIEREA ACTIVITATII Se apreciaza modul de lucru si cooperare pe echipe.

am ales metodele şi tehnicile de cercetare.Am ales lucrarea de licenţă cu titlul “Implicaţii formative ale combinării metodelor tradiţionale şi moderne în educarea preşcolarilor”. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală. am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului. exerciţii. În primul capitol am descris metodele specifice folosite în educarea preşcolarilor. am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. În final am ajuns la concluzia ca datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne în activităţile de comunicare.. cât şi în cadrul activităţilor liber creative. am formulat obiectivele şi ipoteza. în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa. în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii. de a interacţiona cu mediul. În cadrul etapei „metodologia cercetării” am stabilit cadrul cercetării. M-am oprit asupra acestei teme. atat metodele tradiţionale cât şi cele moderne. încercări. de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări. .am alcătuit eşantionul de subiecţi şi esantionul de conţinut. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. experimente. În capitolul trei am descris importanta utilizării metodelor interactive de grup în educarea preşcolarilor. În capitolul doi m-am oprit asupra metodelor specifice folosite în cadrul activitătilor liber-creative cât şi în cele de dezvoltarea limbajului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful