Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului

primar şi preşcolar

Lucrare de Licenţă

Profesor coordonator: Prof. univ. doc. : Stan Cornelia Sibiu 2011

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

IMPLICAŢII FORMATIVE ALE COMBINĂRII METODELOR TRADIŢIONALE ŞI MODERNE ÎN EDUCAREA PREŞCOLARILOR

Profesor coordonator: Asist. univ. dr. Stan Cornelia

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Sibiu 2011

Cuprins
Introducere Fundamente teoretice Capitolul I. Metode didactice specifice invaţământului preşcolar I.1.Metode tradiţionale I.2.Metode moderne Capitolul II.Metodele didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II.1.Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă II.2.Rolul metodelor didactice în dezvoltarea limbajului şi pregătirea pentru şcoală Capitolul III.Importanţa metodelor interactive de grup Metodologia cercetării Capitolul IV. Organizarea cercetării IV.1.Obiectivele şi ipoteza cercetării IV.2.Variabile independente şi dependente IV.3. Metode de cercetare utilizate IV.4.Eşantionul de subiecţi IV.5.Eşantionul de conţinut CapitolulV. Desfăşurarea experimentului V.1. Etapa constatativă (preexperimentală) V.2.Etapa experimentală V.3.Etapa de control(post-experimentală) Capitolul VI.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării VI.1Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obţinute VI.2.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Concluzii Bibliografie Anexe

Organizarea activităţii şcolare fie in formă frontală ori colectivă ( de muncă cu intregul colectiv al clasei.” ( Ioan Cerghit. metodele didactice sunt planuri de acţiune cu funcţie (auto)reglatorie (ansamblu de operaţii care se desfăşoară în vederea atingerii unui scop) şi modalităţi de acţiune deschideri spre educatia . deprinderile si capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii. În acelaşi timp. 36) Metodele de invăţământ (. p. student. ştiinta. in suprapunerea problematizării pe fiecare metodă şi tehnică de învăţare. spre) reprezintă căile folosite in şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa.. lucrurile. al anului de studiu etc.). p. . este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă. fie in echipe (microgrupuri) sau individuală. ca cea sugerată de experimentul team teaching ( bazată.”(Sorin Cristea. 303). pe o grupare flexibilă si mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari. formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea.Introducere . 1997. lumea. in valorificarea noilor tehnologii instrucţionale ( e-learning). ori combinatorie. cu activităţile de cooperare. cu permanenta.1998.Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile.Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaştere propusă de profesor intr-o cale de învaţare realizată efectiv de preşcolar. la acţiuni în grupuri mici. reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al elevului. natura. drum .. in aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ. omogene şi apoi la activităţi individuale) recla-mă in mod inevitabil o metodologie adecvată acestor forme organizatorice. în cadrul instruirii formale si nonformale.metha”= către. de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul in facilităţi interioare. de învăţare în grup şi de muncă interdependentă. cum spune Jean Piaget. Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste.. între altele.. elev. octos”=cale. Dezideratele de modernizare si de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ.

spre însuşirea tehnicii. respectiv de . În prezenta lucrare m-am oprit asupra acestei teme. metoda reprezintă o practică raţionalizată. a unor tehnici şi operaţii de lucru). .căi’’ de instruire. Din perspectiva acestor finalităţi. culturii si civilizaţiei. calea de acces spre cunoaşterea si transformarea realităţii inconjurătoare. însuşirea şi / sau elaborarea de către elevi a unor structuri cognitive si operaţionale”. o generalizare confirmată de experienţa didactică şi/sau de experimente psihopedagogice si care serveşte la transformarea şi ameliorarea naturii umane. sub aspect metodologic. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. Ansamblul de metode asigură pentru cei care se instruiesc şi/sau autoinstruiesc. evenimentelor). întregul proces de învăţământ poate fi asimilat cu un ansamblu de metode.. . deprinderi. priceperi. orientate în special spre următorul obiectiv: -.(strategii de acţiune prin intermediul cărora elevul dezvăluie esenţa fenomenelor.atingerea unor scopuri formative ( formarea si modelarea trăsăturilor de personalitate).atingerea unor scopuri de instruire ( asimilarea unor cunoştinţe. Utilizarea metodelor de invăţământ vizează o triplă finalitate: -atingerea unor scopuri de cunoaştere ( stăpânirea metodelor de gândire şi a unor strategii cognitive de procesare a informaţiilor). cât şi în cadrul activităţilor liber creative. În sens mai larg. . se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală. proceselor..

utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode care şi-au dovedit eficienţa în diferite domenii ştiinţifice: descoperirea. într-o modalitate de organizare şi îndrumare a activităţii cognitive. Direcţia principală de restructurare a metodologiei didactice este accentuarea caracterului euristic. de activizare şi mobilizare a elevilor. .cerinţele care stau în faţa învăţământului.achiziţiile din ştiinţe si din metodologiile specifice acestora. . respectiv transformarea lor din mijloace de transmitere a cunoştinţelor gata-elaborate de către profesor şi memorate de elevi. Diversificarea metodologiei didactice este impusă de necesitatea de a corela cerinţele teoriilor învăţării cu posibilităţile reale de care dispun elevii.a. . sociologia. problematizarea. aceasta cu atât mai mult cu cât in prezent. analiza structurala. . instruirea asistată de calculator ş.a. O anumită metodă de învăţământ pune în corelaţie numai anumite variabile ale procesului didactic şi ascunde o ipoteză asupra mecanismului de învăţare al elevului. cibernetica.necesitatea de a apropia activitatea didactică de activitatea de cercetare ştiinţifică.Fundamente teoretice Teoria si practica metodelor si procedeelor didactice se află într-un continuu proces de restructurare şi modernizare. în continuare. .se referă la faptul ca metodologia didactică trebuie să rămână. informatica. Didactica modernă înţelege metoda de învăţământ ca un sistem omogen de procedee. în permanenţă.a.complexitatea crescândă a procesului instructiv-educativ. cercetările din domeniile ştiinţelor educaţiei sunt tot mai complexe. algoritmizarea. în funcţie de o serie de factori. reclamat de următoarele elemente: . de activism şi de creativitate al metodelor de învăţământ. acţiuni şi operaţii. -reevaluarea metodelor tradiţionale. . ele fiind sprijinite de ştiinţe ca: epistemologia. structurate într-un grup de activităţi bine corelate. deschisă cercetării şi experimentării psihopedagogice. teoria comunicării ş. psihologia. . câteva posibilităţi de modernizare a metodologiei didactice: . amintim.asigurarea caracterului dinamic deschis al metodologiei didactice .achiziţiile din domeniul ştiinţelor educaţiei. modelarea.În acest sens.necesitatea de a apropia actul predării de cel al invăţării ş.

inserându-se în cunoştinţele sale strategice şi procedurale. deprinderi şi calea de a ajunge la ele. în formarea copilului.Modernizarea metodologiei didactice reprezintă un element fundamental al reformei pedagogice deoarece. în competenţele sale reale. de acţiune reală. insuşindu-şi alături de cunoştinţe. priceperi. de a le utiliza în situaţii noi. de integrare în societate. Metoda astfel concepută nu mai este exterioară în raport cu cel educat. ci şi copilul. . de a face transferuri între diferite categorii de cunoştiinţe sau de la teorie la practică şi invers. Ele nu privesc doar educatorul. care devine prin metodele moderne principalul beneficiar al propriei activităţi de descoperire. de activitate reală sau fictive. metodele joacă rolul unor preţioase instrumente de cunoaştere a realităţii. ci devine un instrument propriu de muncă intelectuală sau productive. care le vehiculează.

de recapitulare şi sistematizare). după cum nu tot ceea ce este “nou” este şi modern. conversaţia euristică ş.). situând şcoala ca o continuitate a muncii din grădiniţă. modelarea.). exerciţiul. activitatea cu cartea.exerciţiul. Mucchielli) metodele didactice sunt împărţite din punct de vedere istoric în: -metode tradiţionale\ clasice: expunerea. instruirea programată. la activitate personală . demonstraţia. evoluţia lor istorică ( tradiţionale-moderne).activitatea cu cartea. Printre acestea.Capitolul I. brainstorming-ul. experienţa dirijată. -metode moderne: algoritmizarea. exerciţiul.a. verbale ş. Clasificarea metodelor se realizează după mai multe criterii: scopul urmărit. Principalele metode care sunt supuse atenţiei pentru vârsta preşcolară sunt: naraţiunea. conversaţia. o importanţă deosebită o constituie cunoaşterea metodelor şi tehnicilor care le aplică sau utilizează pentru educarea copilului în realizarea procesului instructiv-educativ . după natura activităţii pe care o solicită (metode activ-practice. lucrările practice. proiectul – tema de cercetare. într-o singură expresie. lucrările practice. de formare a priceperilor şi deprinderilor. sarcina didactică prioritară (de dobândire a cunoştinţelor. ci mai degrabă analiza modului lor de aplicare. demonstraţia. problematizarea. studiul de caz. Cerghit. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode şi procedee moderne vor duce la situarea preşcolarului pe treapta cea mai apropiată de şcoală. de consolidare.a. îi stimulează independenţa şi creativitatea. intuitive. observaţia. un rol decisiv îl joacă cele care invită copilul la explorarea directă a realităţii. experienţa dirijată. descrierea. Cunoaşterea si aplicarea metodelor utilizate in grădiniţă nu impune o clasificare riguroasă. Insă nu tot ce este “vechi” este neapărat si demodat. metodele activ-participative ( observaţia liberă. Metode specifice învăţământului preşcolar Pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor tehnice acumulate de educatoare. metode de simulare. conversaţia. explicaţia. observaţia. metodele de stimulare a creativităţii personale si colective. Plecând de la o literatură în domeniu (Palmade. de verificare şi evaluare. .

completând cu succes celelate metode de lucru. confecţii. educaţie muzicală. a nivelului copiilor. În cadrul activităţilor de povestire. Reuşita acestor activităţi depinde de corectitudinea cu care a fost aplicată explicaţia. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. lecturi după imagini. înţelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. ilustraţii. Prin explicaţie educatoarea reuşeşte să concentreze atenţia copiilor spre aspectul dorit. În această situaţie. a dialogului. care sunt în concordanţă cu tema explicaţiei şi constituie punct de sprijin pentru noile cunoştinţe. aplicaţii. Explicaţia contribuie.). poveşti. etc. Explicaţia completează în mod automat demonstraţia şi îşi are ca teren direct de desfăşurare activităţile de observare. ataşamentul copilului spre cele pozitive. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". Povestirea trebuie. în care predomină argumentarea raţională. activităţile matematice. Povestirea ca metodă de expunere este aplicată în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmează si va urma. tablouri. deoarece însoţeşte întreg procesul instructiv-educativ. Astfel. povestiri. explicaţia înlesneşte însuşirea cunoştinţelor. în primul rând. educaţie fizică. la crearea premiselor însuşirii unor deprinderi tehnice de lucru şi a unor modalităţi de acţiune (de exemplu la activităţile de desen.Explicaţia ca metodă de lucru îşi găseşte larga sferă de aplicaţie în gradiniţă. dar contribuie şi la cunoaşterea cauzelor obiectului în studiu.I. cât şi a celorlalte activităţi desfăşurate pe parcursul zilei. diverse piese muzicale. a explicaţiei. explicaţia este metoda expunerii. lucruri diferite în funcţie de grupa căreia se adresează. sa fie la obiect şi să nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative.Metode tradiţionale Astfel. de asemenea. cât şi a discutării textului literar sub forma conversaţiei. versuri. procedee. în cadrul activităţilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activităţilor frontale dirijate. dar şi la motivaţia copilului pentru unele . Caracterizarea personajelor face apel la acţiunea povestirii. să-1 emoţioneze puternic. copiii finalizează cântecul prin repetarea numărului 1-5 pe degetele mici ale mâinii.1. Mai dificile par a fi explicaţiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. ştiinţific sau fantastic. în cadrul activităţilor frontale dirijate. modelaj. sa fie accesibilă copilului. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunoştinţelor. educatoarea apelează la reprezentările formate anterior sau foloseşte anumite texte literare.

Subiectul acestora poate fi observat şi din conţinutul unei poezii. să domine "binele" asupra "răului". -aprinderea lumânării tot prin folosirea unui chibrit.unde au venit alte animale şi. Materialul demonstrativ trebuie să fie accesibil viziunii copilului. este necesar ca în procesul cunoaşterii să se acorde o importanţă deosebită treptei senzoriale. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o altă poveste: "întâmplare din pădure" . etc. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunoştinţe despre un aspect concret al realităţii se va folosi metoda demonstraţiei îmbinată cu explicaţia. însoţită de explicaţie. . . a dezvoltării formelor de analiză.credul. Exemplu: "Ursul păcălit de vulpe". sinteză. stabilirea însuşirilor. le verbalizează pe baza celor percepute: -culoarea flacării. la acestea adaugându-se observaţia şi problematizarea.Ursul . estetic realizat şi prezentat in câmpul său vizual. Textele literare de actualitate. Demonstraţia este mereu însoţită de explicaţie şi invers. Copilul trebuie să desprindă faptele bune de cele rele. nu se pot realiza separat. din imaginaţie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare.hoată. pedepsită şi ursului i s-a dat peşte pe săturate. "Gheaţa". Demonstraţia educatoarei. -perceperea focului. caracterizându-le. "Vaporii". pentru a contribui la stimularea curiozităţii şi a reuşitei unei activităţi. cu aspecte din viaţa cotidiană sau ştiinţifico-fantastică. Exemplu: povestea creată de copii "Cum ar putea fi Zdreanţă?" sau "Cum să-1 ajutăm pe caţeluşul şchiop să poată umbla?". povestioare posibile. mincinoasă. Întrucât vârsta preşcolară este caracterizată printr-o gândire concretă.personaje. a imginaţiei creatoare. Copiii fac deducţii. Demonstraţia este una din metodele de bază aplicate în gradiniţă. dar şi la dezvoltarea limbajului. şireată. Materialul trebuie să fie astfel prezentat ca să poată fi perceptat prin cât mai multe simţuri. flacăra. Etapele demonstraţiei: -aprinderea focului în sobăprin folosirea unui chibrit. De aceea. Exemplu: "Focul şi efectele lui". în final. lacomă. . contactului nemijlocit cu realitatea.Vulpea . vulpea a fost judecată. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor să creeze noi întâmplări. contribuie la lărgirea orizontului cognitiv. Se poate urmări transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa şi transformările ei".

trăgând anumite concluzii sau să argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generală. pe baza căruia să se poată discuta. clare. Întrebările adresate de către educatoare trebuie să fie scurte. Obţinerea cenuşii: -arderea hârtiei. -efectele focului.s-au făcut demonstraţii şi pentru concretizarea în faţa copiilor a efectelor pozitive sau negative. Copiilor li se formează deprinderea de a-şi exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. cât şi a demonstraţiei aplicate în cadrul activităţii didactice de dimineaţă. -culoarea. -arderea textilelor. precise. -transformările în cărbune.-forma alungită la ambele capete. la obiect. studiate şi se completează cu noi secvenţe. -arderea chibritului. direcţii în care se ridică fumul. O importanţă deosebită am acordat şi demonstraţiei în cadrul tuturor activităţilor frontale dirijate. Metoda conversaţiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. Copiii au posibilitatea. de a expune acele cunoşţinte despre care este vorba la un moment dat. copilul va răspunde uşor. luminozitatea. să facă asociaţii între cunoştinţele anterioare. -caldura crescută de flacără. Conversaţia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebărilor şi răspunsurilor. dar la întrebări ca acestea. de a le preciza după ce ele au fost transmise. Această metodă presupune ca preşcolarul să posede un material perceptiv. să-şi spună părerea şi să facă comparaţii. Întrebuinţările focului (foloase. mirosul. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunoştinţelor şi imprimarea lor bine în memorie. pagube) . copilul nu poate da un răspuns satisfăcător. -fire de bumbac. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngălbenit frunza? -De ce are pete ruginii? . unde s-a precizat că focul este folositor dacă-1 folosim util. în special în cadrul sectorului ştiinţă. sub îndrumarea educatoarei. -culoarea chibritului ars. dacă nu obţinem pagube.

rupe creionul.Tema conversaţiei trebuie să ofere copilului sistematizarea cunoştinţelor dintr-o succesiune logică de întrebări şi răspunsuri bine gândite. Aceasta înseamnă că miscările se diferentiază. fără exerciţiu copilul "uită" şi nu-şi consolidează deprinderile de muncă necesare. Constă de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuală. etc. Schimbările propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelaşi exerciţiu. practică. care trebuie să stea în atentia educatoarei. Exemplu: "Linia" Linia frântă Vaporul.mână. La grupa mare pregătitoare. În cadrul activităţilor frontale dirijate. devin mai precise. dar este şi o necesitate. Sub indrumarea educatoarei şi prin exerciţiu foarte mult. apoi. încă de la venirea copilului în gradiniţă şi până la plecarea lui la şcoală. copilul îşi va elimina aceste neajunsuri. . Exerciţiul îşi găseşte teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activităţilor. pentru a nu-şi forma greşit pozitia scris-citit. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. Coordonarea analizatorului vizual şi auditiv. Metoda conversaţiei îşi găseşte aplicabilitate în special la grupele mari. servitul mesei civilizat. exerciţiul este nu numai o modalitate de observare. în scopul consolidării diferitelor acţiuni ale copilului. indiferent de natura lor. În cadrul activităţilor de scriere. O importantă deosebită o are coordonarea corectă dintre ochi .îmbrăcarea. ceea ce îl oboseşte foarte mult. schimbă poziţia corpului. . dar începe cu grupa mică sub forma dialogului. să sistematizeze si să segmenteze toate deprinderile de muncă practică. obiectivă a lumii. la început copilul apasă tare. ca urmare a faptului că procesul de excitaţie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijează direct activitatea muşchilor mâinii.pregătirea salii de grupă pentru activităţi. . intelectuală. în mod sistematic. astfel: . Acoperişul casuţei lui Zdreanţă. Exerciţiul: Această metodă vine să completeze. Pentru a aplica această metodă trebuie să ţinem seama de gradarea exerciţiilor de la: "simplu la complex" şi de la "uşor la greu". metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversă. Gard cu uluci.exerciţiul înseamnă chiar salutul la intrarea în grădinită. dar sub altă formă. eşalonate şi conduse de educatoare. strânge puternic creionul în mână.

această metodă presupune crearea unor situaţii problematice. pentru a aprecia în special proporţia dintre obiecte. pentru formarea şi consolidarea reprezentărilor matematice si aplicarea imediată în practica activităţilor din gradiniţăfamilie. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. ilustrează obiectul original prin felul cum este conceput. conduse de educatoare spre intuiţia copilului. se stimulează activităţi creatoare şi se creează condiţii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. a independenţei în actiune. fiecare exersând mai mult în direcţia în care-i place. Modelarea presupune. între cunoştiinţele anterioare şi noile cunoştinţe. problematizarea. relaţii dintre obiectele si fenomenele realităţii. Deci. prezentat copiilor spre observaţie. pe baza analogiei lui cu sistemul original. Metoda exerciţiului se poate aplica cu succes în cadrul activităţilor matematice pentru O altă temă pentru exemplificare: "Ovalul". confecţionat. Modelarea îşi are efectul în cadrul activităţilor de exercitii grafice. serveşte ca mijloc de a studia indirect proprietăţile şi transformările posibile ale sistemului original. Conturul balonului. prin soluţii pe care ei înşişi le . Folosirea judicioasă în cadrul activităţilor a metodei exerciţiului contribuie la dezvoltarea gândirii. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) şi care. în mişcări. I. Problematizarea. problemelor matematice. Bobiţe de struguri.- Dinţii fierăstrăului. desen. principala functie având-o cea demonstrativă şi cognitivă. Palete de tenis. ca metodă de predare. învăţarea prin descoperire şi tratarea diferenţiată. de fapt. care antrenează şi oferă copiilor posibilitatea de a surprinde diferenţe. Modelul. prin modelare se înţelege metoda de a cerceta obiecte şi fenomene din natură şi societate cu ajutorul modelelor.2 Metode moderne Ca metode moderne se aplică în practică algoritmizarea. Prin model se inţelege un sistem mai simplu. În acelaşi timp. confecţii etc. însuşirea în mod conştient a tuturor exerciţiilor. Modelarea în ştiinţă şi tehnică.). modelarea. folosirea modelelor în cadrul activităţilor de predare-învăţare. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esenţiale.

altfel duce la eşec sau neaccesibilitate. ci să aibă gândire critică. analize. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. Algoritmizarea este metoda care se bazează pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. Educatoarea trebuie să aprecieze just folosirea algoritmilor. Exerciţiile de formare de grupe de obiecte după un anumit criteriu. dezvoltă perseverenta. În cadrul activităţiilor de dezvoltare a vorbirii. problematice în gândirea copilului. să elimine problemele stereotipe. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea şi sensul adecvat al cuvintelor în propoziţie. copiii pot descoperi prin experienţe efectuate împreună cu educatoarea: însămânţarea grâului. obligă copilul să nu se mulţumească cu ce i se spune. Învaţarea prin descoperire. indiferent de categoria de activitate (activităti matematice. pâna la coacerea bobului de grâu şi apoi analiza acestuia pe baza observaţiei şi demonstraţiei.elaborează sub indrumarea educatoarei. o regulă bine determinată de a rezolva o problemă tipică. Ceea ce caracterizează problematizarea este crearea unor situaţii conflictuale. când este pus în situaţia de a alege din cunoştinţele sale numai pe cele care-1 ajută să rezolve o problemă dată sau când există contradicţii între modul de rezolvare teoretică şi cel de rezolvare practică a unei probleme. copiii descoperă alte modalităti sau caracteristici ce i se pot atribui . În cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii. de aranjare în şir crescător si descrescător a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însuşit în mod conştient. Este important ca în formarea algoritmilor să se respecte două momente esenţiale: fixarea lor şi aplicarea repetată. Această metodă se aplică ţinând cont de nivelul dezvoltării psihofizice şi intelectuale ale copiilor. de la concret la abstract. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. Una din aceste metode eficiente si creative este " învăţarea prin descoperire ". disciplinată şi cere un volum de observaţii. modelează aptitudinile de investigaţie. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. de formare de perechi. În cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului. după un anumit număr de operaţii. Aceste situaţii apar atunci când copilul observă un dezacord între anumite cunoştinţe şi problema care se cere a fî rezolvată. creşterea lui cu toate etapele dezvoltării. a creativităţii. Dacă algoritmul este urmat corect. cunoaşterea mediului). vointa. trecerea de la analiză la sinteză. exemplu: "Ghiceşte ce-am găsit". educatoarea caută permanent noi metode si procedee care să vină în sprijinul său prin descoperirea noului. aprecieri. Educatoarea formulează intenţionat propoziţii cu nonsens. Un algoritm este un procedeu. obiectivă. Se pune întrebarea dacă putem transpune şi în învăţământul preşcolar această metodă. se va găsi în mod cert soluţia problemei. mecanice. creativitatea şi nu memorizarea. Această metodă oferă cunoştinţe durabile. Pentru ca în procesul de învăţământ copilul să devină cât mai activ şi munca să-şi imprime un caracter creator. sau la confuzii.

Obiectivul acestei metode este rezolvarea creativă a unei sarcini de învăţare şi evaluarea comportamentelor individuale şi de grup. cuvinte sau propoziţii care prezintă sinteza unui aspect real. Obiective urmărite: -să sintetizeze cunoştinţele şi informaţiile despre un subiect. descoperiri realizate de ei şi conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. Este tehnica prin care se rezumă şi sintetizează cunoştinţe . informaţii.Lotus. . Piramida şi diamantul au ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a “sintetiza” principalele probleme. informaţii.unui personaj sau obiect în discuţie. Cvintetul este o poezie cu 5 versuri. idei.este o tehnică ce evaluează comportamentul preşcolarului în timpul unei activităţi de învăţare organizată in grup precum şi evaluarea comportamentului întregului grup. Capitolul II Metode didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II 1. . Cvintetul este o metodă de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. sentimente si convingeri. într-o atmosferă relaxantă şi cooperantă. Printre metodele moderne aplicate copiilor amintesc: Metoda acvariului. Obiective: -identificarea caracteristicilor unei teme sub formă simbolică sau scrisă.sa exprime gânduri . Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă . sentimente personale asupra subiectului prin intermediul cuvântului. jetoane. Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene.este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme. idei ale unei teme date sau unui text literar. Obiective: stimularea inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ în activităţi individuale şi de grup pe teme din domenii diferite. realizarea unei sarcini comune într-un timp dat.

Obiective speciale ( particulare). tinând seama de obiectivele specifîce fiecărui sector al centrului de interes (teme. Activitatea didactică de dimineată se desfasoară în funcţie de centrele de interes produse în cadrul activităţii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizată la începutul fiecărei săptămâni. subteme în discuţie. Organizarea si desfăşurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactică de dimineată) nu poate fi eficientă dacă nu se ţine seama de metodologia de lucru şi pregătirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. cele mai utilizate sunt: explicaţia. . principiul îndrumării sistematice. în observaţie). exerciţiul. Programa activitaţii instructiv-educative în Grădiniţa de Copii propune realizarea acestora pe Pregătirea activităţii la alegere: .Pregătirea cadrului specific la alegere. principiul activizării.În lucrarea mea m-am oprit în principal la activităţile liber creative şi la unele aspecte privind dezvoltarea limbajului. conversaţia. cât şi în domeniul din care se inspiră acestea. În organizarea si îndrumarea acestora se va ţine seama de necesitatea îndrumării activităţii la alegere: Principiul organizării şi îndrumării la alegere: principiul liberei opţiuni. puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. principiul ierarhizării obiectivelor operaţionale. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor liber-creative. Ca sectoare: Sector "ştiintă" Sector "Construcţii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masă Sector "Bibliotecă" Sector "Artă" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. Obiectivele activităţii la alegere: Obiective generale.

Practica susţinută a jocurilor simbolice prin abordarea creativă a unei tematici variate şi prin reproducerea simbolică a acţiunilor şi a relaţiilor sociale tot mai complexe. Jocuri distractive. nemijlocit sau prin exercitarea sistematică şi continuă a influenţelor instructiv. Conţinutul activitătii la alegere pe grupe de vârsta. jocuri de perspicacitate. Dezvoltarea capacităţiilor intelectuale. jocuri de atentie. generalizare şi abstractizare. morale. Caracterul de largă deschidere a programei activitătii la alegere. Dezvoltarea prin joc şi exerciţii a gândirii şi imaginaţiei creatoare. Formarea capacităţilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu uşurinţă. c. . ocupaţii individuale şi cu grupuri mici de copii. a capacităţii de a efectua în acţiunea de joc operaţii simple de analiză. b. Conţinutul activităţii la alegere: a. sinteză. jocuri de expresie afectivă. Jocuri cu reguli (jocuri simple).- Obiective generale şi specifice. al interpretării acestora cât mai veridic şi în sensul desfăşurării acţiunilor în toată complexitatea lor. joc cu reguli. d. b. Stimularea aptitudinilor de colaborare originală a jocurilor simbolice cu subiecte din viaţa cotidiană şi cu subiecte din poveşti şi basme cunoscute şi de organizarea practică a acestora în sensul creării atmosferei de joc. estetice şi fizice prin antrenarea copiilor la variate activităţi optionale sub forma jocului simbolic şi a jocului cu reguli şi în spiritul jocului prin creşterea ponderii ocupaţiilor ludice cu finalităţi practice. jocuri hazlii. Jocuri cu subiecte din basme si poveşti (jocurile dramatizării). asimilate în procesul cunoaşterii. în perspectiva familiarizării copiilor cu activităţi de tip şcolar. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiană. prin contactul divers. Jocuri simbolice. comparaţie. Referiri speciale ale obiectivelor şi conţinutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a conţinutului activităţii la alegere pe baza reprezentărilor acumulate despre realitatea înconjurătoare. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. al repartizării rolurilor. concretizare.educative.

b. Jocuri simbolice: "De-a mămicile" "De-a familia" "De-a şantierul de construcţii"etc. al intensificării. al însuşirii limbii materne. ca premisă a realizării lor. comunicării şi autocomunicării. 2. Jocuri cu subiecte din povesti şi basme: Jocul dramatizării "De-a scufiţa roşie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguţa cu doi bani" Dramatizări "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele şi furnica etc. Exemplificări de jocuri de diferite tipuri: a. Jocuri de construcţie: "Casa bunicilor" "Grădiniţa noastră" "Cartierul nostru" "Satul nostru". c. cât şi în scopul lărgirii relaţiilor de cooperare. Jocuri de mişcare "Lupul si vânătorul" "Rândunica îşi caută cuibul" "Gâştele si vulpea" "Broscuţele sar în lac" Jocuri sportive şi distractive "Mingea la căpitan" "Ocheşte ţinta" "De-a caii şi călăreţii" "Prindem fluturi" .Valorificarea tuturor activităţilor la alegere în scopul îmbogăţirii şi adâncirii cunoaşterii. 1.

Jocuri intelectuale a."Atinge clopoţelul" "Ne dăm în leagăn" 3. Jocuri de circulaţie rutieră "Atenţie la semafor" "Stop roşu. Jocuri senzoriale "Saculeţul fermecat" "Ghici ce formă are" "Spune cum este" "Ghici din ce este făcut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitaţii vizuale "Ghici ce culoare se potriveşte" "Aşează la culoarea potrivită" "Arată-mi culoarea pe care să ţi-o spun" "Cine are aceeaşi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumpărat mama de la piaţă?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5. Jocuri de exersare a pronunţiei corecte "Spune la fel ca mine" "Să facem ca şarpele" "Se aude sirena" . Jocuri de stimulare a comunicării orale "Povesteşte ce-ai visat" "Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa" b. treci pe verde" "De-a poliţiştii" 4.

Jocuri pentru dezvoltarea perspicacităţii "Gaseşte drumul lui Grivei spre cuscă" "Care masină ajunge mai repede la tine?" "Este ceva greşit în tablou?" "Ce se potriveşte?" "Unde este mai multă apă?" f. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboară . Jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri de atenţie şi de orientare spaţială "Ghici ce jucărie am ascuns" "Gaseşte locul potrivit" "Unde am aşezat păpuşa" "Aşează ursuleţul unde iţi spun" "Spune-mi vecinii tăi" d."Cântecul greieraşului" "Cocoşul şi găina" "Bunica toarce" c. Jocuri logico-matematice "Aşeaza la casuţa potrivită" "Şantierul de construcţii" .zboară" "De-a visul"etc. Jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei "Spune mai departe" "Hai să facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g.

dar oferă largi posibilităţi de manifestare liberă a copilului. trebuie să se remarce sub aspectul conceperii prin rigurozitate stiintifico-metodică. copiii se manifestă liber. Aceste arii de stimulare concentrează desfasurarea jocului la libera alegere. practică. tocmai prin varietatea de organizare şi desfăsurare a acestuia. artă. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simplă joacă. joc de masă. îndrumată diferenţial în funcţie de obiectivele stabilite. bibliotecă. Activitatea didactică de dimineaţă se desfaşoară pe sectoare. proiectată mental judicios. iar sub aspectul finalităţii practice prin maxima eficienţă formativă. totuşi. La toate grupele. educatoarea foloseşte o serie de metode specifice. deprinderi de muncă intelectuală. ci ca o activitate gândită."Trenul cu o diferenţa" "Ce piesă lipseşte?" Jocuri de cunoaştere a mediului înconjurător "Când se întâmplă?" "Să facem un tablou de iarnă" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de mişcare cu text şi cânt "Ursuleţuldoarme" "Lanţul" "Dansulrozelor" "Ţaranul e pe câmp" Jocuri pentru însuşirea de comportare morale "Să sărbătorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeţi la masă" Deşi activităţile sunt liber-creative. cât şi formarea abilităţilor şi a comportamentelor după posibilitatea de acţiune a fiecărui copil. conversaţia şi exerciţiul. în etapa consacrată jocului ca formă de activitate instructiv. construcţie. judicios folosite şi la această vârstă. se oferă copiilor largi posibilităţi de achiziţii de cunoştinţe. Acestea sunt explicaţia. de natura activităţilor şi de individualizarea acestora. ocupaţiile ludice si exerciţiile-joc. Aplicarea noii programe. contribuie la modernizarea şi restructurarea întregii activităţi educaţionale. Prin reducerea numărului de activităti frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. . are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: ştiintă. pe un subiect prestabilit. demonstraţia. cu comentarea întregii activităţi instructiv. Jocurile propriu-zise.educative pe "centre de interes".educativă. jocuri cu rol.

în special pentru aria "bibliotecă" sau a "jocului de masă". pentru a oferi copilului o adaptare individuală şi socială. materiale. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. să se creeze spaţiu suficient. are organizarea sălii. în cadrul ariilor de stimulare. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normală a unui copil de 5-7 ani. vor oferi fiecărui copil teren. iar printr-o atenţie şi orientare cu tact educativ. arii de stimulare. grupe. singuri jucăriile sau alte materiale şi de a le reaşeza în ordine la locul lor. iar copilul este mai activ şi învată din plăcerea de a se juca. Ele asigură trecerea de la viaţa instructivă. la deschiderea spre lumea socială. fără să strige sau să se producă zgomote. egocentrică. O importanţă deosebită în desfăsurarea acestor activităţi. având posibilitatea să se definească elementele specifice prin care trebuie să intervină în îndrumările individuale necesare. În folosirea materialului se porneste de la experienţa de viată şi limbaj a copiilor. a spaţiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). jucăriile trebuie să corespundă nu numai posibilităţilor de antrenare în diferite tipuri de joc.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. cadru de manifestare larg. pun in mişcare sensibilitatea şi activitatea copilului. truse. învată să asculte şi să se concentreze. unelte. materialul cu care copilul emite judecăţi. de a ştii uneori să uite de sine pentru a înţelege şi a se ajuta reciproc. formarea unor deprinderi de conduită ale copiilor în timpul jocului. precum şi lacunele acestora. . se evită însuşirea mecanică de cunoştinţe. a unui material variat şi adecvat. Îmbinarea activitaţilor pe microgrupuri cu activitatea comună oferă condiţii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizată nu le poate realiza total. Educatoarei i se oferă ocazia de a constata priceperile şi deprinderile formate. În organizarea ariilor de stimulare este necesar să se ţina seama de zona de desfăşurare. pentru a face legatura cu învăţarea de tip şcolar. Aceste structuri de activităţi promovează jocul ca activitate fundamentală şi asigură: accesul liber şi direct la jucării. compară şi deosebeşte. dar şi a vârstelor şi nivelului de dezvoltare psihică a copiilor Prin manipularea jucăriilor. favorabil. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. care definite si bine echipate. Prin folosirea. Desfăşurarea jocurilor pe arii de stimulare asigură o strânsă legatură între ceea ce se lucrează pe microgrupuri şi în comun.Dacă sunt riguros organizate. unor deprinderi de a-şi lua . Educatoarea va aprecia modul de desfăşurare liberă dirijată sau semidirijată. de a-şi distribui şi asuma roluri astfel încât fiecare să aibă acces la interpretare. decizii.

consolidează şi verifică în acest mod educatia.grupa) eşalonate pe cinci zile lucratoare a săptamânii. de aceea învăţarea limbajului şi a anumitor forme de raţionament sunt posibile numai atunci când aceste funcţii au atins un anumit grad de dezvoltare şi maturizare. deprinderi care se formează. Toate acestea sunt ca o completare a cunoştinţelor acumulate în cadrul activităţii frontale dirijate. animalelor. plantelor. conduce la formarea reprezentării copiilor sub aspectele esenţiale ale cunoaşterii obiectelor. vârstelor. fie la cel al unităţii de comunicare. pe achiziţiile spontane din anii preşcolarităţii. tema. subtema care preocupă săptamânal educatoarea . devine vizibilă organizarea materialului de construcţie. la o analiză atentă. cunoştinţe. a folosirii unei game variate de materiale din natură sau confecţionate de copii.II 2 Rolul metodelor didactice in dezvoltarea limbajului si pregătirea pentru şcoală Prin natura ei. este firesc să fie aşa. Însuşirea limbii materne reprezintă un element esenţial pentru asimilarea de cunoştinţe. fără a realiza o delimitare netă a acestor două faze. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. a descoperirii unor valenţe proprii a subiecţilor. . anotimpurilor. deci. pentru formarea deprinderilor şi priceperilor. Este cunoscut faptul că formarea capacităţilor operaţionale şi funcţionale reprezintă o problemă importantă în cadrul formării intelectuale. Aria jocului de masă. Desfăşurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol.Alegerea ariilor de stimulare se face în funcţie de obiectivele pe care dorim să le realizeze copilul (a centrului de interes. Fără limbaj nu este posibilă gândirea şi învăţarea. CAP. Învaţarea se întemeiază. fie la nivelul enunţului. Funcţiile mintale apar şi se maturizează diferit. Acestea şi le va perfecţiona şi conştientiza odată cu regimul şcolar care utilizează funcţia metalingvistică şi prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentală abstractă. Din acest unghi. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. răspunzând tuturor centrelor şi conducând copilul spre o personalitate multilaterală. pentru că o nouă achiziţie se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe şi deprinderi sedimentat deja şi nu pe un teren gol. Grija pentru însuşirea şi folosirea corectă a limbii se corelează cu preocuparea pentru depistarea şi cercetarea tulburărilor de vorbire. Aria ştiinţă. dar nu se ştie unde se află frontiera dintre ele". la vârsta când i se formează primele abilităţi de comunicare. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. Aria bibliotecă.

). Însusirea limbii materne se realizează prin respectarea unor reguli (fonetice. limbajul capătă noi valenţe şi permite copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalti copii. Acest lucru se realizează cu efîcienţă optimă în cadrul întregului program din gradiniţă. În procesul comunicării cu adultul. să-si exprime ideile şi stările ulterioare. comparatie etc. Educatoarea realizează prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. pe baza experienţei cognitive căpătate. gândirile. sub aspect lexical. dar este original după felul cum gândeşte. dar şi să înţeleagă şi să acumuleze informaţii. să-şi organizeze activitatea psihică. acestea se materializează. are loc sub influenţa mediului şi a educaţiei. nevoile. a legăturilor cauzale dintre acestea. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. copilul işi dezvoltă propria-i experienţă şi mai cu seamă învaţă din experienţele altora. se realizează. a gândirii cu procesele ei (analiză. intenţiile sale. Prin intermediul limbajului. garanţia integrării sociale şi condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. şi totodată particularităţile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. numai dacă în . mijloc de cunoaştere. a limbajului. cu cele două aspecte: limbaj interior. prin intermediul limbajului se realizează transmiterea cunoştinţelor cu noi reprezentări. în perioada preşcolarităţii copilul învaţă limbajul prin care îşi exprimă dorinţele. al comunicării orale. emoţiile. Interactiunea cognitivă verbalizată a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativă. Intervenţia adultului asupra dezvoltării vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. că dezvoltarea vorbirii copiilor. copilul foloseşte acelaşi limbaj. lexicale. ceea ce contribuie la sistematizarea şi la complicarea condiţiilor interioare de formare a personalităţii. Copilul vine în grădiniţă cu anume competentă lingvistică. sinteză. Cercetările psihologice au arătat. în special. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. La vârsta preşcolară. În procesul instructiv-educativ. fie prin cele ocupaţionale.În gradiniţă. morfologice şi sintactice). Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet şi "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuantă de graiuri şi cuminţi" (Tudor Arghezi). exersării sau executării unor sarcini. în special prin cele de organizare a jocului. învaţarea orală a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învăţarea cititului şi scrisului. limbaj exterior. în procesul relaţiilor copil-copil şi copil-educatoare. fenomenelor. iar experienţa muncii didactice din grădiniţă confirmă. Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează sisteme în care sunt integrate cunoştinţele. sub aspect al structurii gramaticale. Prin intermediul limbajului. Funcţia esenţială a limbajului este comunicarea. limbajul este mijloc de comunicare. al expresivităţii vorbirii.

"Răspunde repede şi bine". Această presupune o bună cunoastere a posibilităţilor fiecărui copil. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii şi a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii.această relatie copilului îi va fi satisfăcută curiozitatea şi dacă va gasi răspuns la atâtea "necunoscute" ale realitătii cu care vine în contact. în mare masură de modul în care educatoarea ştie să le selecţioneze. în raport cu situaţiile concrete existente în grupa pe care o conduce. Exemplu: "Alege jetoanele". astfel că. În procesul comunicării copilul îşi formează şi dezvoltă viaţa afectivă. pentru integrarea cât mai eficientă în activitatea scolară. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. Se va continua cu jocuri de despărţire a cuvintelor în silabe şi sunete. precum şi defectelor de vorbire. Jocul didactic reuşeşte. În cadrul activităţilor frontale dirijate se vor selecta teme care să conducă familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. La grupa mare. prin intermediul jocului didactic. ţinând seama de specificul jocului şi de particularităţile evoluţiei intelectuale a copiilor de vârstă preşcolară. să antreneze în joc toţi copiii grupei. . reuşeşte mai bine decât oricare alt gen de activitate să îmbine elementele instructive cu cele educative şi să antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. joc cu obiective complexe şi bine determinate. la formarea unor noi noţiuni. jocurile didactice desfăsurate la începutul anului şcolar vizează exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propoziţii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". în funcţie de aceste realităţi. educatoarea contribuie la educatia estetică dezvoltându-i frumosul din natură. Eficienţa acestor jocuri didactice depinde. se încearcă găsirea unor soluţii. de asemenea. Astfel. se fixează si activează vocabularul copiilor şi contribuie la îmbunatătirea pronunţiei. Sarcina didactică a acestui joc constă în recunoaşterea şi denumirea obiectelor ilustrate. ca formă specifică de învătare la vârsta prescolară. Jocul didactic. să se acţioneze şi prin intermediul jocului didactic eficient mijloc de formare şi educare a copilului. fără ca el să conştientizeze acest efort. a căror denumire este formată dintr-o silabă sau exersarea deprinderii de a forma propoziţii în care să existe cuvinte monosilabice şi bisilabice. Pentru a rezolva sarcina principală. În acest sens. "Jocul cuvintelor". societate. viaţă. astfel că aceştia depun acelaşi efort de gândire şi exprimare. aceea de a pregăti preşcolarul pentru integrarea activă în procesul instructiv din şcoală. însă. cu ajutorul cuvântului. mijloace şi metode eficiente care să contribuie la dezvoltarea vorbirii.

punându-i de fiecare dată pe copii în situaţia de a folosi corect desinenţele cauzale. cea de a treia cerintă constând în alegerea de către fiecare grupă a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) şi despărtirea lor în silabe. îşi însuşesc semnificaţia cuvântului. nu stiu ce este substantivul. Întrucât la copii se observă deseori folosirea greşită a formelor de genitiv şi dativ (ei pun deseori întrebări de genul: "A lu cui sunt cărţile?" sau "A lu cine este umbrela?"). silabe şi sunete. se îmbogăţesc şi se precizează treptat. animale. Pentru verificarea acestor cunoştinţe. în complicarea jocului s-au folosit fişe pe care erau desenate diferite obiecte şi s-a cerut copiilor să deseneze în dreptul fiecărei imagini atâtea liniuţe câte silabe are cuvântul corespunzător. A doua cerintă a jocului constă în taierea cu o linie a noţiunilor a căror denumire începe cu sunetul dat. copilul care are în faţă reprezentarea animalului respectiv trebuie să raspundă. Acest joc asigură participarea activă şi individualizată a fiecarui copil în sarcinile date. nu cunosc definiţii. formulând corect propoziţia. verbul. corectându-i doar atunci când greşesc. . precizând câte silabe are cuvântul.ilustraţie. atunci când copiii sunt familiarizaţi cu silaba şi sunetul şi stapânesc tehnica de separare a propoziţiei în cuvinte. copiii denumesc aceste obiecte şi despart cuvintele în silabe. pe care să le aşeze pe flanelograf. Sarcina didactică pentru jocul "A cui hrană este?" este de a formula un răspuns corespunzător întrebării şi de a recunoaşte hrana şi animalele care o folosesc. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. Jocul se desfăsoară având câte un conducător. pe masura acumulării experienţei şi a perfecţionării operaţiilor gândirii. cât şi întrebările corespunzătoare acestor cazuri. Jocul cuprinde trei cerinte. pentru înlăturarea acestor defecte se pot desfăşura jocuri didactice ca: "A cui hrană este?". unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. La întrebarea "A cui hrană este?". Preşcolarii nu învată regulile gramaticale.Pe baza materialului concret prezentat. dar respectă aceste reguli de vorbire. Se urmăreşte. Se cere copiilor să intuiască imaginea dată de educatoare şi imaginile din faţa lor şi se explică regula. un flanelograf . dezvoltarea atenţiei vizuale şi a capacităţii de analiză. totodată. Jocul presupune existenţa în faţa fiecărui copil a unei imagini reprezentând un animal. Copiii care aleg corect şi integral jetoanele şi se încadrează în timp câstigă o bulină pentru echipa lor. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunoştinţelor: jocul "Cine ştie mai bine?". legume. declinarea. deoarece atât prin joc cât şi prin modelul de vorbire corectă sunt antrenaţi să le cunoască. "A cui îmbrăcăminte este?". Se numeşte din fiecare echipă câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. adică notiunile care se schimbă.

prin jocul didactic "Citeşte în cărticică" se urmăreşte formarea deprinderilor de a compune o scurtă povestire. au o contribuţie deosebită la vârsta prescolară. coerente. Pornind gradat. În timp limitat. în grădiniţă un rol deosebit de important îl deţin jocurile . de exemplu: "Andrei este un băiat harnic". redarea unui fragment din povestea respectivă. se mai pot desfăşura diverse jocuri didactice care stimulează creativitatea copiilor în exprimarea orală şi le îmbogăţeşte vocabularul activ. Astfel. pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive.exerciţii. Având în vedere că la dezvoltarea expresivităţii limbajului contribuie mai mulţi factori. Acum. copiii capătă deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate părţile de vorbire. copilul numit de educatoare răspunde cu aceeaşi propoziţie. fluente. Astfel de jocuri sunt: "Ce ştim despre eroul îndrăgit?" şi "Oglinda fermecată". Aceleaşi adjective însoţesc. în continuare. "Andrei este un băiat lenes". intensitatea vocii. un substantiv la masculin. se desfăşoară cu copiii jocuri care să-i pună în situaţia de a utiliza toţi aceşti factori. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi obiectelor programei. număr şi caz ). . precum şi precizarea şi activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. găsind însă antonimul adjectivului enunţat. adaptată la diverse situaţii şi la diverşi parteneri. de exemplu: "Maria este o fată harnică". ritmul expunerii. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. Prin acest joc se urmareste exprimarea corectă a formelor de genitiv masculin şi feminin la numărul singular şi plural. Paralel cu organizarea şi desfăsurarea jocurilor didactice. la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor. "Iarba este hrana vacii".Exemplu: "Morcovul este hrana iepuraşului". Pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză. dezvoltarea expresivităţii limbajului presupune cultivarea capacităţii de comunicare prin exprimarea reprezentărilor din experienţa personală. Acest joc contribuie şi la dezvoltarea intelectuală a preşcolarilor. între subiect şi predicat). Prin jocul didactic "Răspunde repede şi bine" se urmăreşte formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant şi determinat (între atribut şi substantiv. "Aluna este hrana veveriţei". În partea a doua a acestui joc se foloseşte banda de magnetofon. cum ar fi: mimica. Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoaşterea personajului şi a poveştii. caracterizarea personajelor. intonaţia.

bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat păsările călătoare" "Baba iarna intră-n sat" "Vine primăvara" "Plecăm la şcoală"etc.fantastică" care propune subiecte foarte îndrăgite de copii. la estetica tintei limbajului.M. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc şi spontan. Indiferent de forma de realizare. de modul de a-1 face pe copil să. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . Arghezi "Caţeluşul şchiop" . plante. activităti comune a legăturii omului cu ceea ce îl înconjoară. vor face copilul să dialogheze cu el însuşi si cu realitatea înconjurătoare.formativ. orienta şi contribui prin "viu grai". vin să completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. pentru copil. O contribuţie importantă în plan apropiat o are literatura "ştiinţifico. prin relatia educatoare . activitătile de dezvoltare a vorbirii. activitătile de povestire. plastic. dar şi la formarea unui . poveşti create de copii. Eminescu "Somnoroase păsărele" . cât si expresivitătii vorbirii. lexical.T. în special a celor cognitive de cunoaştere a mediului: "Gradiniţa noastră. fluturi.limbaj coerent. Pe lângă activitătile de joc didactic. Eminescu "Zdreanţă" . memorizare.Importanţa jocurilor . prin subiectele abordate. prin vorbire dialogată despre toate câte sunt. prin specificul de organizare si desfăsurare. a plasticitătii lui în exprimare. personaje îndrăgite. Aceste convorbiri oferă dialogul larg deschis cu educatoarea. Farago Convorbirile tematice. Ele contribuie la corectarea exprimării gresite.exerciţiu desfăsurate în gradinită derivă din faptul că ele au o influentă mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. cu copilul şi îi dau posibilitatea de a cunoaşte nivelul cunoştinţelor acumulate şi vocabularul activ al copiilor.M. Activitătile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndrăgite.copil. în măsura în care educatoarea este un model. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. care le reprezintă şi .E. de felul cum recită o poezie. personaje cu care copilul comunică. expresiv. povestiri cu un început dat de educatoare şi continuat de copii. stimulează copilul în mod creativ. înteleagă textele literare prezentate şi de a folosi intonaţia potrivită şi a da textului finalul adecvat. gramatical.

de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere. modernă. „Când mai jucăm jocul cu steluţele?”. copiii îşi exersează capacitatea de a selecta. se simte responsabil şi mulţumit la finalul lecţiei. prin analize. nu este foarte greu. Veţi smulge cu siguranţă exclamaţiile copiilor: „Ce activitate frumoasă!”. astăzi acestea sunt lucruri realizabile. Prin metodele interactive de grup. „Ce joc interesant!”. activă. Noul. de povestire a educatoarei. „Eu o să-l învăţ pe X povestea Y” etc. a exersării acestuia în vederea pregătirii copilului pentru scoală. în decursul timpului. rezolvă sarcini de învăţare. Importanţa metodelor interactive de grup Să pornim odată cu copiii la descifrarea. flexibilă. vă schimb. accesibilă. pot deveni lucruri realizabile. necunoscutul. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme. Pentru a ajunge aici. de abordare a altor demersuri . Prin exemlificări concrete putem face copiii să înţeleagă că. dezbateri. plăcută şi democratică. combina. convorbirile contribuie în mare măsură la îmbogăţirea vocabularului. prin dezvoltarea tehnicii şi a creaţiei. se constituie ca o „aventură a cunoaşterii”. „Eu aş dori să fac un blazon al prietenului meu”. Acum ştim cu toţii că „oricine poate învăţa de oriunde”. Acţionaţi direct ! Propuneţi-vă un obiectiv: „Schimb. jocuri didactice. a invenţiei umane. Copiii primesc prin diferite canale. „Eu o bulă dublă pentru familia mea!”. situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup. Efortul copiilor trebuie sa fie unul intelectual. mă schimb. învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. Cap III. descoperă răspunsuri la toate întrebările. Activităţile de memorizare.îmbogăţeşte fantezia. prea multe informaţii pe care nu le reţin şi nici nu au capacitatea de selecţie a acestora. REUŞESC!” Nevoile şi cerinţele copiilor „actori” pe scena educaţională pretind dascălilor o schimbarea radicală a modului de abordarea a activităţii didactice. „Ce multe am invăţat!”. organizarea şi aplicarea metodelor noi în activitatea instructiv-educativă care poate fi una cooperantă. iar fanteziile timpului nostru. căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii „mister didactic”.

intelectuale interdisciplinare decât cele clasice. După fiecare metodă aplicată. entuziasmul în concordanţă cu situaţia şi totul va fi ca la carte. 6/6. Grupul înţelege prin exerciţiu să nu-şi marginalizeze partenerii de grup. găsesc soluţii. reţinerea. Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale. Ei aduc argumente. comportamentul unui copil. Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc în dezbatere comportamentele reale. să aibă răbdare cu ei exersându-şi toleranţa reciproc. ei critică comportamentul. se modernizează. soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate. fapta şi nu critică personajul din poveste sau copilul. nerăbdător pentru fiecare găsind gestul. Dintre obiectivele metodelor interactive enumerăm: . personajul copil şi fapta lui. Toate metodele interactive de grup (în special 6/3/5. să ia decizii în grup şi să aplaneze conflictele. în perechi. cu metode din aceeaşi categorie. se combină. îndrăzneţe de rezolvarea a sarcinilor de învăţare. dar încurajaţi. Este însă importantă alegerea momentului din lecţie. activizarea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic constructiv. comunicarea. dintr-o zi. Situaţiile de învăţare.d. de cooperare. deoarece ele reprezintă punctul cheie în reuşita aplicării metodei şi nu trebuie să afecteze copilul. că un comportament întâlnit în viaţa de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăţa cum sa-l evităm. cotidiene. ş. interjecţia.) stimulează creativitatea. orientarea. intergrup. o faptă. formulează şi verifică soluţii. acaparator. întrebarea. independenţă în gândire şi acţiune. îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. nu de concentrare. rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea critică şi înţeleg că atunci când analizează un personaj. individual. metodele interactive învaţă copiii să rezolve probleme cu care se confruntă. distractive. se pot obţine performanţe pe care copiii le percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Metodele implică mult tact din partea dascălilor. deoarece trebuie sa-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copil timid. prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilitatea. lauda. se modifică. un eveniment. iar metodele tradiţionale nu se elimină.m. aprecierea.a. Ideile. ideea. atunci când se respectă principiul flexibilităţii. adultul. Metodele învaţă copiii. Copiii înţeleg şi observă că implicarea lor este diferită. elaborează sinteze în activităţi de grup. găsirea unor idei creative. dau sfaturi din care cu toţii învaţă. mimica. brainstroming. Fiind prezentate ca nişte jocuri de învăţare. pesimist. agresiv. o idee. sfatul. se îmbunătăţesc şi se adaptează.

. . fiind parte integrantă a acestuia şi să se descurce în situaţii reale de viaţă. abilităţi. devin responsabili pentru ideile şi acţiunile lor: învaţă să privească critic mediul social în care trăieşte el. interactive. o poveste. se comportă cu toleranţă. a faptelor. Formarea deprinderii de a gândi critic. sensibilitate. afectivitate. să caute alternative. de a conştientiza stilurile de învăţare pe care le preferă (adică cum învaţă o poezie. să facă afirmaţii neobişnuite. să-şi exprime gândurile creativ.           În urma aplicării acestor metode. să negocieze soluţiile. a gândurilor. îşi exersează capacitatea de autoevaluare şi de a evalua alternative şi a lua decizii. a şti să facă conexiuni. de a lucra în echipă. spontan. Însuşirea unor cunoştinţe. afectivitate. Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea cunoaşterii realităţii şi a activităţii viitoare de învăţare şcolară. comportament de bază în învăţarea eficientă a unor abilităţi practice în condiţii de cooperare. învaţă cum să înveţe. a şti să culeagă informaţii despre o temă dată . cum realizează un desen. a testa ipoteze. o construcţie etc. copiii învaţă să-şi împărtăşească ideile. de a critica. Formarea unui sistem de capacităţi. Formarea sau promovarea unor calităţi europene ce au la bază atitudini şi competenţe democratice. moderne. a şti să identifice probleme diferite. sensibilitate. să adreseze chiar întrebări neobişnuite. învaţă să argumenteze. corectitudine cu cei din jur. Implicarea activă şi creativă a copiilor pentru stimularea gândirii productive. cel mai repede). să rezolve o sarcină alături şi împreună cu alţi copiii. a gândirii divergente. Formarea deprinderilor copiilor de a găsi singuri informaţii. de a aplica cunoştinţele în diferite situaţii de viaţă. Realizarea unor obiective interdisciplinare. libertatea de exprimare a cunoştinţelor. Focalizarea strategiilor pe promovarea diversităţii ideilor. învaţă să înveţe creativ. Comunicarea pe baza unei tehnologii informaţionale. corectitudine cu cei din jur. capătă încredere în ei. printr-un antrenament plăcut interactiv în grup. a reflecta. stabilirea unor relaţii interculturale care au al bază comunicare. Încurajarea autonomiei copilului şi promovarea învăţământului prin cooperare. se comportă cu toleranţă. ideile.

Obiectivele cercetarii 1. Relevanţa utilizării metodelor şi procedeelor adecvate în vederea adaptării optime a preşcolarilor la activitatea şcolară.. 3. Organizarea cercetării Cercetarea de faţă se include în sfera studiilor calitative urmărind demersul ştiinţific şi metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei preşcolare. În funcţie de obiectivele propuse urmăreşte să pună în evidenţă importanţa combinării metodelor tradiţionale cu cele moderne în educarea copiilor de vârstă preşcolară. utilizând metode didactice adecvate. atât pentru tine ca dascăl.Ar fi frumos ca fiecare dascăl să fie pentru copiii lui „formator” pentru a simţi zilnic acea satisfacţie pe care ţi-o dă pregătirea pentru activitatea cu copiii şi mai ales plăcerea de a realiza o predare/învăţare/evaluare creativă diversă. Reliefarea importanţei achiziţionării unui vocabular adecvat vârstei. IV. Ipoteza cercetarii Presupun că: Implementarea unui program de activităţi în care se utilizează un set de metode şi tehnici tradiţionale şi moderne specifice învăţământului preşcolar determină îmbunătăţirea . Metodologia cercetării CAPITOLUL IV. Identificarea gradului de influenţă al mediului needucativ asupra dezvoltării abilitaţilor de comunicare şi de achiziţionare a elementelor de limbaj la copilul de vârstă preşcolară. atractivă. particularităţilor şi nevoilor personale ale copiilor. cât şi pentru copiii.1. diferenţiată. 2. 4. Evidenţierea importanţei educaţiei timpurii în dezvoltarea comunicării verbale la copiii de vârstă preşcolară. eficientă.

Variabilele cercetării Variabile independente  Aplicarea unui program de achiziţii în care să se îmbine armonios metodele didactice tradiţionale şi moderne în activităţile de comunicare. Gradul de manifestare a capacităţilor de adaptare la viaţa şcolară . IV. starea de sănătate. starea lor de sănătate.Metode de cercetare utilizate În cadrul cercetării am insistat pe folosirea următoarelor metode: anamneza.sesizabilă a abilităţilor de comunicare contribuind la îmbogăţirea limbajului. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât şi metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare:  Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicării atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan şi liber mai aproape de ceea ce este mai puţin controlat şi cenzurat. IV. despre relaţiile care există în familie şi despre nivelul cultural al părinţilor. proba psihologică. experimentul. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obţinut date despre provenienţa socială ale acestora. Această metodă am folosit-o atât în faza preexperimentală cât şi în faza experimentală.3. observaţia.  Anamneza a vizat culegerea de informaţii despre parinţi. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a . despre calitatea influenţelor asupra copilului. Variabile dependente   Nivelul de imbunătăţire a abilităţilor de comunicare. studiul documentelor personale. despre condiţiile materiale şi socio-culturale ale familiei. cât şi în cadrul activităţilor comune desfăşurate cu întreaga grupă de copii sub îndrumarea directă a educatoarei.2. în vederea adaptării optime la viaţa şcolară.  Studiul documentelor personale a fost menit să completeze datele obţinute prin primele două metode şi să ofere o imagine mai completă asupra subiecţilor investigaţi.  Testul. metoda testelor. Datele obţinute au fost consemnate şi folosite mai ales în analiza de caz. evoluţia sarcinii.

obţine informaţii obiective asupra dezvoltării psihice şi a pregătirii copilului pentru şcoală. e câştigător!”. iar grupa de control tot un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. din punct de vedere fizic.5. de verificare a însuşirii conţinutului poveştii „Fata babei şi fata moşneagului”. „Ghici la ce cuvânt mam gândit”. Experimentul se desfăsoară folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. „Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa”. acelaşi număr de subiecţi şi fiind egale din punct de vedere al vârstei. 4. IV. jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării: „Cum se numesc toate acestea la un loc”. jocuri de stimulare a comunicării orale: „Povesteşte ce ai visat”. jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei „Hai să facem o poveste”. Instrumente de cercetare utilizate    Test de evaluare iniţială Testul pentru cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres Test de evaluare finală IV. dintre care 5 fete şi 5 baieţi. .Eşantionul de conţinut Activităţile liber alese cât şi cele de educarea limbajului au fost adaptate unităţilor de învăţare corespunzătoare temei săptămânii. având acelaşi nivel de cunoştinţe. lecturi după imagini „ A sosit primăvara!”. „Greierele şi furnica”. Grupa experimentală a cuprins un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. pe care se experimentează. dramatizări „Anotimpurile”. „Descoperă unde am greşit”. jocuri de exersare a pronunţiei corecte: „Spune la fel ca mine”. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguţa cu doi bani”. jocuri de verificare şi consolidare:” Cine ştie . etc. afectiv. am cuprins în cercetare un număr de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care au frecventat în anul şcolar 2010-2011 grădiniţa. tehnica grupelor paralele (experimentală şi de control).  Experimentul a constat în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice fiecărei grupe.Eşantionul de subiecţi În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei specifice formulate. dintre care 4 fete şi 6 băieţi. psihic.

1.am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului.. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. 1 4 5 3.CAPITOLUL V. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. Evaluarea initiala a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice.” 2. sireata si da iama la poiata. Item de asociere 2p Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: . am ales metodele şi tehnicile de cercetare. am formulat ipoteza şi am alcătuit eşantionul de subiecţi. Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. 1p 1p Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1.Etapa constatativă (preexperimentală) În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetării. Desfăşurarea experimentului V. Item cu raspuns scurt.

Caci de îndata ce ar fi fost acolo...... ...4................” 3p ........ „Scufita Rosie a manâncat lupul. „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”.... Item cu alegere duala „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”. 5..pentru a o închide acolo!.. si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca...............” Item de completare 3p Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe .. copil istet. ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se........... îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea.... sa se vâre în ....si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica......

fotografia unui batrân şi a unui tânăr.V. o foaie de hârtie întinsă şi una mototolită.2 Etapa experimentală În cadrul acestei etape am introdus metode şi tehnici noi în activităţile susţinute la nivelul grupului experimental. 9. am aplicat probe. 7. Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara ulterior între ele rezulatele şi scorurile obţinute de copiii cuprinşi în cele două grupe.dar fără a implementa programul de activităţi şi jocuri didactice propus în lucrarea de faţă. imitarea unor acţiuni . imaginea unui copil trist şi a unuia fericit. Precizez că am acţionat şi la nivelul grupului de control aplicând aceleaşi probe . desenul unui pom înalt şi al unui pom scund. stabilirea unor contrarii fără imagini ale obiectelor. prin care am vizat următoarele aspecte ale dezvoltării gândirii şi limbajului copiilor: stabilirea asemănărilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. desenul unei case mari şi al unei case mici. . completarea lacunelor dintr-un text. am făcut măsurători şi determinări. 3. o carte nouă şi una veche. denumirea unor materiale din care sunt confecţionate unele obiecte. Subproba nr. o minge tare şi o minge moale. 2. 8. Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului  adaptat dupa Alice Descouedres. 1: Stabilirea asemănărilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. 5. denumirea unor culori. 6. probă ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani şi este alcatuită din şapte subprobe. desenul unei linii drepte şi a uneia curbe. memorarea unor grupe de cifre. o bucată de hârtie netedă şi una zgrunţuroasă. 4.

Jana şi Maria se sperie de zgomotul făcut de…(tunete) . această casă este mare. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit următorul text: „Este timp frumos. se notează răspunsurile copilului. Subproba nr.(strălucitor) . Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. când eu mă opresc şi nam să stiu ce să spun.(flori) .(senin. Fetele sunt foarte mulţumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(păsărele) . 3. Se notează răspunsurile copilului. soarele este foarte…. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi. Jana şi Maria merg să se plimbe pe câmp. în timp ce aceasta este…. 2. Fetele se grăbesc să se întoarcă …(acasă) . se calculează numărul de răspunsuri corecte. 4. 3: Memorare de cifre şi reproducerea lor Material: am folosit următoarele serii de cifre: 1. albastru). două bile de aceeaşi mărime şi culoare una grea şi una usoară care se pun în palmele copilului. te rog să fii atent. Ele adună …. Se calculează numărul de răspunsuri corecte.10. 5. se acoperă de … (nori) .Cerul este spintecat de…(fulgere) .. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfăşurare: . tu va trebui să ghiceşti şi să spui ce trebuie să fie completat”.    Se va citi rar şi cu accentul necesar. Ele roagă pe cineva să le adăpostească în casă deoarece ploua puternic şi nu aveau la ele…(umbrele. cerul este …. Subproba nr. haine de ploaie). iar hainele lor erau complet…(ude).(mica)    se continuă astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. Deodată cerul se întunecă.

pentru seria a V-a primeşte coeficientul 6. 3.   Se prezintă fiecare serie în ritm de comandă de gimnastică.…. pentru seria a IV-a primeşte coeficientul 5. pentru seria a III-a primeşte coeficientul 4.(ud sau umed) . 4. Subproba nr.(urât) .…. cald uscat frumos curat mare uşor vesel . 3.Se spune copilului: „Fii atent! Îţi voi spune nişte cifre. 7. 4: Denumirea unor materiale Material de desfăşurare: am folosit următoarele întrebări: 1. Subproba nr.…. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”. 2.(greu) -. pentru seria a II-a primeşte coeficientul 3. Subproba nr. indispus. 5. Se opreşte proba la seria pe care copilul nu reuşeşte să o reproducă deşi i s-a citit de trei ori.(frig sau rece) .…(trist.…. 6.(murdar) . 6.(ascultator sau cuminte) Se notează de la 0 la 8 în funcţie de numărul de răspunsuri exacte. 5: Stabilirea unor contrarii fără obiecte sau imagini ale acestora Material şi desfăşurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1.…. Pentru prima serie primeşte coeficientul 2. 6: Denumirea a 10 culori Material şi desfăşurare: .…. 8. Din ce este facută cheia? Din ce este facută masa? Din ce este facută lingurita? Din ce sunt facuţi pantofii? Din ce sunt facute ferestrele? Din ce sunt facute casele? Se consemnează numărul de răspunsuri corecte. 2.…. Performanţa subiectului este egală cu ultima serie realizată corect. nefericit) neascultator . 5. 4.(mic) .

Se prezintă culorile: 1. grupa experimentală şi grupa de control. am prelucrat statistic datele şi am interpretat rezultatele. a se balansa. maro. 6. Subproba nr. violet. a cânta. gri. alb. a respira. roşu. 4. a se apleca. a fricţiona. 7: Cunoaşterea sensului unor verbe Desfăşurare : a) Se mimeaza următoarele acţiuni şi se cere copilului să le denumească: 1. 8. albastru Se cere copilului să le denumească şi se notează de la 0 la 10. 5. V. 3. roz. 7. a scrie. am stabilit diferenţele. 9. 2. negru. 6. a sări. 2. 4. verde. 6. Etapa de control (post. 3. dupa numărul exact de răspunsuri corecte. galben. a împinge a tuşi. 10. 4. b) se mimează următoarele 6 acţiuni. 3. 2. denumească: 1. răspunsuri corecte. a spăla. a se ridica. a arunca. 5. 5.3. cerându-le copilului să le imite şi să le Se consemnează rezultatele care se notează de la 0 la 12 în funcţie de numărul de Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ .experimentală) Este etapa în care am înregistrat rezultatele obţinute de cele două eşantioane de subiecţi.

SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orală) „Ana are ……………” I2 : Reprezintă grafic propoziţia în casetă I3 : Încercuieşte cifra care corespunde numărului de cuvinte din propoziţie „Copiii merg la gradinită” 5 4 I4 : Încercuieşte cuvântul alcătuit din mai multe silabe şi reprezintă silabele în căsuţe COPIL I5 Colorează imaginile în a caror denumire se află sunetul „ r ” GRĂDINIŢĂ 3 1p 1p 1p 1p 1p . SILABE.(evaluează cunoştinţele dobândite în urma intervenţiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orală) – propoziţii simple şi dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multiplă I4 item obiectiv cu alegere duală I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonoră Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE.

Între evaluarea initială şi cea finală. exerciţiul. capIV). metoda Acvariului. capII). Lotus. cu o frecvenţă de o activitate pe săptămână timp de 10 săptămâni. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2010-2011.2. VI. experimental G. pe langă probele administrate (Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului) în vederea ameliorării dificultăţilor de comunicare şi achiziţionării de noi abilităţi. experimentul. comunicarea rotativă. piramida şi diamantul.1. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilităţilor de comunicare. Strategia de verificare şi evaluare a rezultatelor obţinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. utilizând în cadrul lor metode şi procedee specifice nivelului de dezvoltare al copiilor (vezi metode utilizate. examinarea povestirii. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. S-au susţinut un număr de 10 activităţi specifice în care s-au folosit următoarele metode: conversaţia. experimental G. de control G. de control G. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% . de control G. demonstraţia.VI. turnirul întrebărilor. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării Pe parcursul programului de intervenţie am folosit în cadrul activităţilor de educarea limbajului. cvintetul. experimental G. metoda Blazonului. învăţarea în cerc. braistormingul. am desfăşurat o serie de activităţi şi jocuri didactice (vezi eşantionul de conţinut. în cadrul programului de intervenţie. experimental G. experimental G. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Rezultate obţinute la testul iniţial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. de control G. explicaţia. VI. conversaţie şi îmbogătire a vocabularului.

se pot observa diferenţe semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obţinute. Aceste aspecte de diferenţiere se datorează faptului că cele două grupe sunt diferit constituite. se face media acestor vârste şi se obtine vârsta psihologică a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice. Datorită faptului că asupra grupului experimental s-a acţionat prin aplicarea de metode şi procedee specifice şi s-au realizat activităti. jocuri didactice cu caracter stimulativ şi de dezvoltare a limbajului. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR . la care rata frecventării gradiniţei este scăzută şi asupra cărora nu s-a intervenit prin activităţile care au fost realizate la grupul experimental. grupa de control cuprinzând mai mulţi copii proviniţi din medii sociale defavorizate.Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra următoarelor aspecte. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obţinut la fiecare probă corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul următor).

=V.L. Vâr sta Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V âr st a Nr .C.>V. Cifre 3 3 4 5 5 IV. Contrarii (fara obiecte si imagini) 4 5 6 7 8 VI.C. denumirea unor culori şi nuante..L. denumirea unor materiale din care sunt făcute diverse obiecte. Materii 3 4 5 6 6 V. vorbi de o dezvoltare normală a copilului. Culori 2 3 4 6 8 VII. se poate vorbi de o dezvoltare deficitară a copilului.3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani I Contrarii (cu obiecte si imagini) 4 5 6 8 12 II.c Nu me Cro no Coe V Co e V âr Co e V âr Co e V âr Co e Vâ r- Co efi ficie âr .>V. poate vorbi de o dezvoltare superioară a copilului. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini şi obiecte. Verbe 4 6 8 9 11 TOTAL 22 29 37 47 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologică se poate constata că:    dacă vârsta psihologică a limbajului este egală cu vârsta cronologică (V.C.) se poate dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mare decât vârsta cronologică (V. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de cele două loturi mi-a permis să relev diferenţa nivelului de dezvoltare a comunicării şi limbajului copiilor din cele două loturi care nu au beneficiat de aceleaşi condiţii de mediu socio-cultural şi educaţional. numirea şi imitarea unor acţiuni.) Acest test a fost aplicat celor 20 de copii preşcolari cu vârste cuprinse între 3 ani şi 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologică a limbajului.) se dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mică decât vârsta cronologică (V. memorarea unor serii de numere.L. completarea lacunelor într-un text. Lacune 2 3 4 6 8 III.

P. E. A.1 9 6 12 7 8 6 6 5 8 6 6 5 8 6 5 4 5 4 6 7.8 TABEL Nr.5 5. 8.5 la care media vârstei limbajului este cu 1.3 5 5. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care sunt în primul an de frecventare a grădiniţei. P. 7.1 4 5. 4.6 6 7 5 6 5. 1. 5. T. 8 5.7 6 M. 3.5 4 4 5 6 3 4 3 4. B.2 6 8 5 6. P. E. 5 5. C.9 4.1Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului de grupa A (grupul de control) În tabelul nr.1 sunt cuprinse rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A.5 7 4. 5 6 6 6 5 7 5 5 5 5 4 5 4 5 5 5 6 7 6 3 4 3 4 5 4 4 4 4 4. D. I.5 4.2 mai mică decât media vârstei cronologice.9 6 6. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr.4 4. 2. 5 5 6. T. G. 5 5. 5 4. Vâr Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V .4 la care media vârstei limbajului este cu 1. 9. logi ca 7 7 nt st a fi cie nt 7 st a 6.2 ani.C 7 .0 4. C.2 9 6 6. G. 6 6 6 6 6 5 5 5 4 5 3 4 5 6 4 5 4 5 3 4 4 5 4 4 5 5 4. 5 5. 5 8 10 7 8 12 7 6 7 6 6 8. 5 5. 5 5 5. 5 8 9 7 6 8 6 4 6 5 4 7 5 4 9 5 5.r t. 4 6 6 4 5 4 5 4 5 4 7 5 4 5 5. 6. P. A. 1 0.3 mai mică decât media vârstei cronologice şi la proba nr. V. 2 5 6. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5.9 5 5 4. 5 fi cie nt 4 5 st a fi cie nt 6 st a fi cie nt 8 sta ci ent 7 6.

8 6.L .A . 1 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7. 6 C. 2 M.A .8 7 6. 5 M.T . V. 0 5. 5 5. L. 9 8 8 8 7 9 8 7 6 4 6 7. 6 V.2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6. 5 7 7 5. crt. 9 8 6 6 6 6 6 5 6 3 5 5.5 7 7 7 7 6 5 4 5 6 5 5. 6 F. 5 6 5 3 5 5. 6 5.9 7 7 7 7 6. 5 5 3 6 6. V. 8 6.A . 1 5. 5 6. N.9 .7 7 7 6 7 7 7 5 7 3 5 6.. 5 T.sta Nr .. 7 6. 1 7 7 7 6. 9 6. 9 6. 4 7 6. 5 7 7 6. 5 G. 5 6 6 7 7. 6 7 7 7 6. M. 1 5 5 5 5 5 4 3 4 5 4 4.2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8. V. Nu me Cro no logi ca Coe nt V st a C oe fi ci en t V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt Vâr sta Co efi ci ent V â r s ta Co efi ci ent V âr st a âr sta Ps i ho lo gi ca a li m ba Ju lui ficie âr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 S. 5 Media 5. 9 11 10 11 10 12 12 10 9 9 12 10. 5 7 7 7 7 7 7 7 6. C. 7 12 12 7 12 7 11 10 9 6 4 6 7 8. 6 5.

9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6.2 sunt redate rezultatele obţinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a grădiniţei.1) s-a înregistrat aceeaşi medie a vârstei psihologice a limbajului ca şi media vârstei cronologice. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p 4p 4p 5p 3p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% 80% 80% 100% 60% . experimental G. experimental G. Prin parcurgerea activităţilor instructiv-educative la grupa pregătitoare (cele două grupuri studiate) s-a ajuns la obţinerea unor rezultate bune (la grupa de control) şi foarte bune (la grupa experimentală) în ce priveşte nivelul dezvoltării psihice pe toate planurile. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. experimental G. de control G. experimental G. de control G. de control G.TABEL Nr. Din aceste rezultate se constată că media vârstei psihologice a limbajului a grupei B este superioară vârstei cronologice cu o diferenţă de 1 an faţă de grupa A. Media vârstei cronologice este 5. experimental G. Acest lucru ne demonstrează că mediul educativ oferit de grădiniţă copiilor contribuie la dezvoltarea comunicării şi limbajului copiilor. de control G. La o singură probă (nr.2 ani.2Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice de grupa B (grupul experimental) În tabelul nr.

la 4 itemi s-au obţinut procente de 100 % ceea ce înseamnă un nivel ridicat de cunoştinţe şi abilităţi de comunicare acumulate. Acest lucru denotă faptul că.Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia că actionându-se asupra subiecţilor în mod frecvent şi organizat.. dacă educatoarea a insistat pe activităţi de educarea alimbajului chiar dacă nu a avut un program de intervenţie bine stabilit şi copiii au frecventat în mare parte grădiniţa. la grupa de control procentele sunt destul de bune. se înregistrează un progres vizibil atât la grupa experimentală cât şi la grupa de control chiar dacă intervenţia nu a fost aceeaşi provenienţă a copiilor diferite. şi condiţiile socio-culturale de . În cadrul grupei experimentale. prin procesul de învăţământ. la copii care au frecventat grădiniţa în mod regulat dar mai scăzute la cei care au frecventat sporadic.Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finală a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. se poate înregistra un mic progres şi în cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinită . comparativ cu cele înregistrate la testul inţial.

Cunoscându-se că dezvoltarea limbajului preşcolarului are la bază experienţa cognitivă a acestuia în relaţiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilităţi optime de exprimare liberă, acest lucru realizându-se în orice moment al zilei, de la venirea lui în grădiniţă şi pâna la plecare. Atât în activităţile comune organizate cu grupa de copii, cât şi în cele individuale, accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul să fie viu, colorat, intonaţia să fie expresivă, astfel încât preşcolarii să-şi însuşească raporturile gramaticale ale limbii, sub aspect morfologic şi sintactic, fonetic şi lexical. Materialul necesar desfăşurării normale a gândirii şi limbajului a fost furnizat de realitate, de povestirile educatoarei, de experienţa de viaţă a copilului, de relaţiile sale cu ceilalţi copii. Ţinând seama că trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogăţia experienţei intuitiv-actionale, de gradul de elaborare a tipurilor superioare de activitate, de modul în care se asigură achiziţionarea de informaţii, în activităţile desfăşurate cu copiii s-a urmărit cultivarea procesele psihice de cunoaştere: gândirea, limbajul, memoria, imaginaţia, atenţia voluntară etc. Organizarea judicioasă a activităţii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observaţie, stimularea permanentă a inteligenţei şi creativităţii copiilor, a independenţei în gândire şi acţiune. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corectă, stimularea vorbirii coerente şi expresive, prevenirea şi corectarea unor defecte de vorbire, de pronunţie a sunetelor.

S-a urmărit, cum era firesc la această vârstă, dezvoltarea aparatului fono-articular, insistându-se asupra mişcărilor de articulare corectă a sunetelor (fricative, vibrante, velare), precum şi a diftongilor ai, ei, ea, au, corectându-se, în acelaşi timp, tulburările din vorbire a unor copii. Paralel cu această activitate, accentul s-a pus pe dezvoltarea, îmbogăţirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiană, acţiuni, calităţi ale obiectelor, noţiuni referitoare la culori, aşezare în spaţiu şi timp. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrată, urmărindu-se atât latura receptivă cât şi cea expresivă. De aceea i s-au pus copilului la dispoziţie materiale specifice, care să se constituie într-un mediu educativ şi cultural activ, stimulativ: cărti, caiete şi unelte de scris, ziare, reviste, imagini şi jocuri cu imagini , discuri, dischete, video, computer etc. În toate activităţile comune şi la alegere, copiii au fost antrenaţi în actul verbalizării. Ei au avut permanent ca model conduita verbală a educatoarei, iar acasă, a parinţilor şi a adulţilor din preajmă. Înţelegerea cuvintelor noi şi a expresiilor însuşite în cadrul diverselor activităţi s-a fixat prin activizarea acestora, cerându-se copiilor să le utilizeze în contexte noi. Adeziunea preşcolarilor la o vorbire corectă, din punct de vedere gramatical, a fost privită în relaţie cu formarea deprinderilor de a-şi exprima gândurile într-o comunicare coerentă şi corectă. Astfel s-a avut în vedere, gradat, formarea deprinderilor de vorbire dialogată, exprimarea în propoziţii simple, apoi în propoziţii dezvoltate, a gândurilor, ideilor, sentimentelor, formarea corectă a pluralului, acordul predicatului cu subiectul şi al adjectivului cu substantivul; folosirea corectă a flexiunii verbale şi a celei nominale, cunoaşterea şi folosirea în comunicare a pronumelui de politeţe. Expresivitatea exprimării preşcolarilor a constituit de asemenea, un principal obiectiv al activităţilor de educare a limbajului, deprindere dobândită prin activităţi de povestire, prin lecturi după imagini, prin memorizări sau jocuri didactice. Activităţile libere ale preşcolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbală liberă şi civilizată între copii, au consolidat actul comunicării în formele ei cele mai variate, generate de diversitatea jocurilor, a cântecelor, a exerciţiilor ritmice.

Concluziile cercetării Datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne in activităţile de comunicare, am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului, în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii, de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări, încercări, exerciţii, experimente, în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa, a fost necesară tratarea interdisciplinară a problemelor. Acest lucru favorizează identificarea unicităţii copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative. Corelarea dintre discipline a contribuit şi la stimularea interesului copilului pentru cunoaştere. De acest mediu educaţional au beneficiat copiii din eşantionul al doilea (grupa experimentală) care, sub îndrumarea competentă a educatoarei a completat sau înlocuit în multe

manifestările preşcolarilor atât în relaţiile cu adulţii cât şi în relaţiile cu copiii de vârsta lor. de a comunica eficient cu el. ci din partea unor părinţi care au studii superioare. fiind privat de atenţia. În goana lor după câştiguri materiale uită sau neglijează faptul că acest pui de om are nevoie de caldură. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare şi în faptul că din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. Este preferat acest gen de activităţi pentru că este comod pentru adulţi ştiindu-i pe copii în siguranţă în locul activităţilor active în care copilul să se dezvolte din punct de vedere psihomotor. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentală) sunt justificate şi din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. Aceste relaţii din interiorul familiilor copiilor influentează într-o masură foarte mare comportamentul. cel care este în primul an de gradinită şi la care efectul negativ al mediului familial . copii care întâmpină mari dificultăţi în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lăsată pe ultimul plan. Deficientele constatate în exprimarea şi în pronunţia copiilor nu se datorează unor disfuncţionalităţi somatice. în relaţionare şi în dezvoltarea psihomotorie. lipsei de preocupare a parinţilor de a relaţiona cu copilul. Aspectele prezentate mai sus au reieşit din rezultatele slabe obţinute de copiii din primul eşantion. Copiii petrec foarte mult timp în faţa calculatorului şi a televizorului ceea ce îi fac pe parinţi să fie „multumiţi” de interesul pe care îl manifestă copilul şi de faptul că acesta este „cuminte”. Am constatat că în ultimii ani vin în grădiniţă copii care prezintă deficienţe mari în comunicare. toţi provin din familii organizate în care relaţiile sunt armonioase. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precară. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. Aşa cum am mai amintit. de înţelegere şi de atenţie din partea celor mari. în mare măsură. deoarece. Este cu atât mai alarmantă situaţia cu cât am constatat ca această delasare şi atitudine de indiferentă faţă de nevoile copilul nu vine din partea unor părinţi cu un nivel intelectual scăzut. ci sunt datorate. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltării psihice şi intelectuale a copilului. din cei 10 copii. de afecţiunea şi de interesul adulţilor din preajma sa copilul îşi creează o lume imaginară în care se retrage şi din care va ieşi din ce în ce mai greu.cazuri mediul familial care nu întotdeauna oferă un mediu propice unei dezvoltări normale a personalităţii copilului şi se reflectă îndeosebi în dezvoltarea comunicării şi limbajului. Unii părinţi consideră că dacă îi oferă copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare şi de afecţiune de care este înconjurat acesta.

este mai pregnant. Editura Polirom 6. O altă constatare pe care am facut-o pe baza experienţei acumulate în activitatea desfăşurată cu copilul preşcolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai mulţi copii şi ai căror fraţi au vârste mai mari decât ei au deprinderi şi cunoştinţe mai bogate.Cerghit. (1997). Editura Polirom 5.Editura Arves 3.Metode interactive de grup.M. B. Didactica disciplinelor pedagogice.. Presa Universitară 4. I. diminuând în mare masură dezinteresul manifestat de parinţi. (2006). C.Cucoş.S. Editura Didactica si Pedagogica. (2005).Bocoş. Ghid metodic. Bucureşti 7. Editura Didactică si Pedagogică.Bradu. Bucureşti Clujeană . Gongea.. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice.Culegere metodică (1978). Editura Didactică şi Pedagogică. copilului căruia i se acordă atenţie şi sprijin de către adulţii şi fraţii lui are rezultate foarte bune iar cel care îşi petrece cea mai mare parte a timpului singur în faţa televizorului şi a calculatorului prezintă mari lacune în dezvoltarea limbajului şi al comunicarii. BIBLIOGRAFIE 1. De asemenea. Ruiu. Integrarea copilului în activitatea şcolară. Preşcolarul si literatura. (2007). Acest fapt se datorează tocmai relaţiilor care există între aceşti copii şi fraţii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât şi pe plan psihomotor şi afectiv.Fulga.E. (2006). Educaţia intelectuală a copilului preşcolar.Culegere metodică (1975). M. Bucuresti 2.Breben.G. Metode de învătământ.

. Copii de 5-6 ani.(1991). Bucureşti. 11. Editura Didactică şi Pedagogică. –xxx. – xxx. M. Metodica jocului şi a altor activităţi cu Preşcolarii. 16. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: -să precizeze lunile anotimpului primăvara. Editura Didactică şi Pedagogică.edu. Editura didactica.Editura Presa Universitară Clujeană 12. Radu.M. Bucureşti 14. Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a .Adrese de internet www.educative în grădiniţă 20.8. e caştigător!” MIJLOCUL DE REALIZARE: Joc didactic TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare. (2001) Laborator preşcolar.Montessori.(2000). Taiban. (1993). Bucureşti. 3-4/2008.Debesse. Editura Didactică şi Pedagogică. 17.referate. Didactica modernă.didactic.Revista Învăţtământului Preşcolar. Bucureşti 18. L. Editura V&I Integral. Editura Didactică şi Pedagogică. E. şcoli Normale. Cercetarea psihopedagogică.Napoca 13. (2001). (1972). I. .Popescu.ro www. nr. M.consolidare SCOPUL ACTIVITATII: Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la caracteristicile anotimpului primăvara şi cunoştinţelor despre sarbătoarea Paştelui. Bucureşti 9. Programa activităţilor instructiv.Nicola. Bucureşti 15. Bucuresti 21. Psihologia vârstelor.. U.Păişi. (1970). Editura didactica. Bucuresti 10. Tribuna şcolii.ro www. Editura Dacia. 19. 1-2/2009. E. Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă.Gheorghian.Ionescu.. M. (1982). I.ro ANEXE Proiecte didactice PROIECT DIDACTIC GRUPA: mare pregătitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII: „ Cine ştie. Cluj. Pedagogie Preşcolară. (1970).Ionescu.(1993).Demersuri creative în predare şi învăţtare.Culegere metodică (1978). Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti . M. Descoperirea copilului. Nr. E. – xxx. Şchiopu. Tribuna şcolii.

BIBLIOGRAFIE: SILVIA BREBAN. biletele cu intrebări (vezi Anexa). 2006 . să confecţioneze. tabloul „Primavara”. -să construiască. bagheta lui Rilă Iepurilă. conversaţia. 3 coşuleţe. GEORGETA RUIU. explicaţia. Editura Radical. Ghid metodic . machetă (cu .puişori). ghirlandă cu narcise numerotate de la 1 la 7. lipici. -să rezolve probleme de adunare cu 1-2 unităţi. metoda Acvariului flori de primăvară confecţionate din hârtie. -să găsească conţinuturi|idei| cunoştinţe legate de sărbătoarea Paştelui STRATEGII DIDACTICE: a) b) Metode şi procedee:. -sa recite o poezie in concordanta cu mesajul transmis. iepuraş de pluş. -să selecteze jetoane cu păsări călătoare.2001. Metode interactive de grup. -să numere corect în limitele 1-10. Cunoaşterea mediului inconjurător-Ghid pentru invătământul preşcolar. ouă . -să cânte cu plăcere un cântec de primăvară învăţat anterior. GEORGETA RUIU.Editura Tehno-Art. să aranjeze în tablou elementele cerute de text. Jocuri didactice pentru educarea limbajului. SMARANDA CIOFLICA. ELENA MATEI. metoda Blazonului. 3 suporturi. ELENA GONGEA.Editura Arves. metoda Lotus. blazoane. creioane colorate. indrumător metodic. MIHAELA FULGA. ghicitorile. -să raspundă repede şi bine la întrebările concursului.găină. stimulente. beţisoare. Mijloace de învăţământ: imagini de primăvară. ouă încondeiate. jocul didactic. 8 flori de nufăr. imagini de Paşti şi de Craciun.1999. AURELIA ANA . coş cu ouă vopsite. ELENA GONGEA. SILVIA BREBEN. ghicitori.-să deseneze flori specifice primăverii.

/Vreau chiar să ne desenati./Vreau să-mi spuneţi negreşit:/Ce anotimp a sosit? (primăvara) „Astăzi vreau să-mi arătaţi/Dacă ştiţi să recitaţi./ Ghiocelul se iveşte. Cand zăpada se topeşte./Bine toti să vă gânditi. Pregătirea climatului psihoafectiv necesar desfăsurării activitătii. Scăunelele sunt dispuse in semicerc. 2)CAPTAREA ATENTIEI Iepurasul Rilă are in cosuletul său./De toti copiii e./Puteţi să ne povestiti./ Iar pâraiele umflate/Curg la vale inspumate./Fii la noi binevenită!/Hai cu totii. alături de ouă incondeiate.ndrăgită:/Primăvara mult dorită./Poate ştiţi să socotiţi.” -conversatia Materiale: -iepuras de plus -cos -oua incondeiate -plic cu scrisoare 3) ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)ANUNTAREA TEMEI “Tema noastră-i mult iubită./Să ne spuneţi tot ce ştiţi/Despre mândra primăvară/Care a sosit in ţară. cu mult spor/Să-ncepem concursul:”CINE ŞTIE E CÂŞTIGĂTOR!” .EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT 2 STIINTIFIC STRATEGII DIDACTICE 3 . dar si multe surprize. şi o scrisoare pentru copii./Unii chiar să ne cântati.Educatoarea aranjează materialul pe 2 măsute in fata copiilor.

Spune câte raze are? Si ce formă.. “ Uită-te atent la soare. -foarfeca./Primavara-i mândră floare-/Câte luni aceasta are?/Hai spune-le frătioare!” c)Jocul propriu-zis “Sus pe bolta cea senină Cine oare se iveşte Pe tabloul pregătit? Tu un ………. pe care este conturat un soare’ -ghicitoare -ghicitoare -bagheta magica . -lipici. concursul să-l pornim. “Hai.5) DIRIJAREA INVĂŢĂRII a)Explicarea jocului: să ne simtim./Să răspundeti toti corect.-ai construit. hartie glasata galbena.” (soare) Copilul decupează după contur./Primavara-i anotimp. ce culoare Are pe cer mandrul soare?” Materiale: -tablou de primavara./Toţi bine -Materiale: Copiii vor extrage de pe ghirlanda cu -biletele Bagheta magică alege un copil care va Materiale: extrage din prima narcisă de pe ghirlandă prima probă a concursului: “Primavara e cuvant. educatoarea va citi continutul acestuia. iar ei vor indeplini sarcina cerută. b) Jocul de probă: -expunerea -ghirlanda cu narcise numerotate de la 1-7. il lipeste pe suprafaţa tabloului şi îi construieşte razele din betişoare./Să vă prind buline-n piept” narcise numerotate de la 1 la 7 câte un biletel.

Infrunzeste. forma rotundă si -betisoare culoarea galbenă. Ce-n toamnă l-au părăsit? Căutati si-n tablou le-aranjati. mai multe jetoane reprezentând păsări salbatice (calatoare sau nu) . Tu le desenează!” (ghiocei. -lipici care trebuie să deseneze cât mai multe -blazoane. zambile. primesc câte un blazon pe care ei trebuie să aseze cât METODA BLAZONULUI Materiale: -jetoane reprezentand pasari METODA BLAZONULUI Materiale: -copaci de hartie. un copil ales le va desena si pe tablou. După confruntare. “Cine oare-nmugureste Cand vremea se incălzeste. dupa cum sunt impartiti in grupuri de cate 4-5. infloreste Si miresme răspândeste? Caută-l si-l aranjează Si pe tablou ii asează!” (Pomii) “Care oaspeti iar sosesc Si pe boltă se rotesc Căutând cuibu-ndrăgit.” Copiii. unde doresti. “Care flori de primavară Infloresc la noi in tară? Pe tablou.Soarele are 10 raze. -creioane colorate. lalele. narcise) Copiii sunt impărtiti in grupuri de cate 4-5 si primesc cate un blazon pe flori de primăvară.

-bagheta . 6) OBŢINEREA PERFORMANŢEI Fiecare echipă trebuie să găsească 8 elemente care au legătură cu Paştele( tema principală in cazul METODA LOTUS Materiale: -3 cosulete.puisorii şi iepuraşii şi.imagini Materiale: -macheta. extrage câte un biletel ascuns si indeplineste sarcina cerută. rând pe rând. pelicanii . (Randunica. Pentru fiecare răspuns corect. -fluturi Acum. ratele şi gâstele sălbatice. veţi descoperi surprizele ascunse in iarbă: “Ascultati şi vă gândiţi Şi răspundeţi tot ce stiti!” Pe rând .) “Numără câti fluturasi Zboară pe câmpie! Pune trei mai drăgălasi Unde-ti place tie… Spune câti fluturaşi sunt in total?” d) Varianta(complicarea) jocului -blazoane.călătoare. echipa va primi un ouşor.el ce surpriză ne-a mai pregătit? Vă veti impărti in trei echipe: mieluseii. cucul. -oua incondeiate. copii. . după ce ne-am jucat JOCUL şi i-am pregătit iepuraşului acest minunat tablou de primăvară. berzele. După confruntare. -cos. câte un copil de la fiecare echipă. ales de către Iepurasul Rilă. să vedem. un copil ales le va desena şi pe tablou.cocorii.

. Cate ousoare-aţi câştigat? Hai să numărăm in cor Si să stabilim un scor. . Despre iepuraşi.in cel din interior se vor afla “ peştii” si in cel din exterior “pescarii”. iar pescarul din spatele său va trbui să mărească propozitia cu 2-3 cuvinte. 2)Numără câte ouşoare Se află in coşul iepuraşului Mai pune două. Anexe 1 Cine ştie o poezie Despre ouă rosii. roşioare. specifice Craciunului si Pastelui. Fiecare “ peşte” trebuie să alcătuiască o propoziţie despre un element specific primăverii( la alegere).metodei abordate.florile de nufar Metoda Acvariul presupune ca toti METODA ACVARIULUI 7)EVALUARE copiii să se aseze in două cercuri. metoda Lotus). Să rostim cu voce tare Echipa câştigătoare!” “Iar acum la terminare. 8)INCHEIEREA ACTIVITATII V-aţi gândit. v-aţi consultat Şi răspunsuri bune-aţi dat. Hai să-ntindem hora mare!” Se interpretează hora florilor. Dar timpul s-a terminat.

Despre Învierea lui Hristos Să o spună acum frumos. 3)Ce sărbătorim de Paşti? Şi spune acum: în total câte are? 4)Ce semnifică culoarea roşie a ouălor vopsite? 5)Cum se pregătesc oamenii de Paşti? 6)Ce înseamnă mielul tăiat de Paşti? PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Joc didactic .

O4: sa pronunte corect sunetele si cuvintele. demonstratia.1978. fiinte. O3: să-si însusească treptat formele gramaticale ale limbii române printr-o vorbire corectă. clară. 2 sau 3 cuvinte care întregesc sensul. explicatia. Metode si procedee: conversatia. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul activitătii copiii vor fi capabili: O1: să completeze propozitia începută de educatoare cu cuvântul sau cuvintele potrivite . Editura Ion Creanga . fise individuale. b. jetoane BIBLIOGRAFIE: Aurelia. coerentă. exercitiul. Popa: "Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii". STRATEGII DIDACTICE: a.TEMA: "Gaseste cuvântul potrivit" SCOPUL: Exersarea gândirii si vorbirii copiilor prin completarea unei propozitii cu 1. panou. Mijloace de învatamânt: imagini reprezentând obiecte. Bucuresti . O2: să formeze propozitii cu un cuvânt dat. actiuni ale oamenilor si copiilor.

"i". Se va cere copiilor să citească imaginile care reprezinta actiuni ale copiilor. reprezentând obiecte. "e". jetoane.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC 2)CAPTAREA sI ORIENTAREA ATENŢIEI CONŢINUTUL LUCRĂRII ACTIVITATEA EDUCATOAREI 2 Asigurarea climatului de ordine si conditii a activitătii Introducerea în activitate se va face prin exersarea aparatului particular: -inspirare pe nas. "o". Se vor prezenta copiilor câteva fenomene. -pronuntarea sunetelor "p" si "b" prin suflarea puternică si exploziva a jetului de aer. animalelor. fiinte si a caror imagini se afla pe -Ce am format cu ajutorul cuvintelor? -Noi am pronuntat . expirare pe gură si invers. -Cu ajutorul cuvintelor am format propozitii. "u". -se vor pronunta legat.oamenilor. pe durata unei singure respiratii. vocalele: "a". -Ce am pronuntat noi? -Astazi vom juca jocul didactic "Gaseste cuvântul potrivit"! ACTIVITATEA COPIILOR 3 Intrarea ordonata a disciplină necesare desfăsurării în bune copiilor în sala de grupa Copiii executa exercitiile 3)ENUNŢAREA SCOPULUI sI A OBIECTELOR OPERAŢIONALE Copiii pronunta cuvintele jetoane. cuvinte. Copiii formuleaza propozitii scurte dupa imaginile de pe jetoane si dupa un cuvânt dat.

. ...... -mingea.. Explicarea jocului propozitie cu cuvântul care se potriveste. scrie). lacoma)... Copilul se joacă cu... -Vulpea este sireata (vicleana.. Copiii raspund: -scolarul învata (citeste.4)PREZENTAREA ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII 1. NOULUI CONŢINUT Prin acest joc trebuie să completati o ...... Vulpea este.... ..... . Exemple: Scolarul......... Trebuie să aveti grijă ca propozitia să aibă înteles... Va raspunde copilul numit..... să fie corectă...

. Pasarica . Exemplu: Copiii sunt curajosi. acasă s-au. Afară nu mai. Copiii vor respecta OO OOO OOOO Copiii vor completa spatiile libere cu cuvintele potrivite "Deseneaza atâtea cerculete câte cuvinte sarcinile date.1 2 ……. Se vor da cuvintele.. Ea le-a pregătit mâncare.... . a făcut. Copiii se iau la întrecere în propozitiile cu alte cuvinte care să le dea formularea înteles.. ciripeste.. copiilor. 5)EVALUARE Piticii când . pune. ochelarii.. În lipsa lor a venit... coase o rochita. Mingea este rotundă... 6)ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII Aprecieri generale si individuale. . 2. Copiii deseneaza. Toti piticii au hotarât să... în pădure... Jocul propriu-zis Se va cere copiilor să continue 3 Mama .. îsi. 3... Copiii vor primi fise individuale: au propozitiile".. 3. Se vor da cuvintele: copil... copiii.. bunicul.. Complicarea iocului Se va propune copiilor să îl ajute pe piticul Barba-Cot să-si completeze cu cuvintele potrivite scurta lui povestioară: "Astazi este o zi frumoasă de . Cornel se joacă afară.... propozitiilor. 2. 1.... copilul...

„vitrega”.basme si legende. sa desprinda invatatura povestii pe baza intrebarilor. portretul lui Ion Creanga. de Ion Creanga MIJLOCUL DE REALIZARE:Repovestirea copiilor TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare-consolidare SCOPUL ACTIVITATII:Dezvoltarea capacitatii copilului de a reproduce continutul unui text narativ. verificarea insusirii continutului povestii „Fata babei si fata mosneagului”. O3. Anca Buldoaca). palete cu intrebari( Ce?. Metode :. de a se exprima liber. Cum?. explicatia. cvintetul. O8:sa dea exemple de alte povesti scrise de Ion Creanga. 1999. O7:sa stie cine este Ion Creanga. P). editata de revista Invatamantul Prescolar. siluete reprezentand personajele povestii. Bucuresti. De ce ?. C.carte cu povestea data. 1999. I. coronite de lider( avand inscriptionate literele R. Editura Compania. cartonase pentru masa (avand inscriptionate literele R. interactive de grup. Educarea limbajului in invatamantul prescolar.2006. SILVIA BREBEN. povestiri.de Ion Creanga . macheta si piramida si diamantul. Editura Arves. b. O4:sa explice cuvintele din text:” sluta”. creativ. conversatia. . Cand?. O2:sa adreseze intrebari legate de continutul povestii si sa raspunda la acestea. O6:sa numeasca trasaturile caracteristice ale personajelor principale pe baza faptelor acestora. Mijloace de învatamânt: planse.BIBLIOGRAFIE: DUMITRANA. Din ce cauza?). ELENA GONGEA. MAGDALENA. o piramida. Bucuresti. O5:sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele noi din text. STRATEGII DIDACTICE: a. predarea-invatarea reciproca. „horopsita”. Povesti. GEORGETA RUIU. P). MINAELA FULGA. OBIECTIVE OPERAŢIONALE O1: sa reproduca in rezumat continutul povestii. .C. Cine?.povestirea.antologie pentru prescolari( coord.I . Ghid metodic. Metode .PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII:”Fata babei si fata mosneagului”.

EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT STIINTIFIC 2 Asigurarea conditiilor optime necesare desfasurarii activitatii:aerisirea salii de grupa. pregatirea materialului didactic. scaunelele dispuse in semicerc. Conversatia cu siluetele personajelor principale. Se va descoperii macheta povestii. STRATEGII DIDACTICE 3 2)CAPTAREA ATENTIEI asigurarea ordinii si disciplinei. de Ion Creanga. iar copiii vor fi solicitati sa recunoasca carei povesti le apartin. carte de povesti 3)ANUNTAREA TEMEI SI ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)REACTUALIZAREA Se vor comunica obiectivele CUNOSTINTELOR ASIMILATE ANTERIOR 5) DIRIJAREA INVATARII . Se vor comunica copiilor titlul si autorul povestii”Fata babei si fata mosneagului”. Conversatia Materiale: -macheta. siluete. activitatii. pe intelesul copiilor. Povestirea Materiale: -portretul lui Ion Creanga. Se vor stimula curiozitatea si dorinta de a povesti si de a arata cele invatate. -carti cu povesti scrise de acesta .Cine este Ion Creanga? -Ce alte povesti si povestiri a mai scris acesta? Educatoarea va povesti pe scurt “Fata babei si fata mosneagului”. Un copil va alege din biblioteca cartea de povesti” Fata babei si fata mosneagului”.

sunt copiii care vor desprinde invatatura povestii pe baza celor expuse de catre colegii lor. De asemenea.prezicatorii. dupa cum urmeaza: -rezumatorii. cuptorul.sunt copiii care vor explica cuvintele noi din text “sluta”. fantana nu o lasa pe fata babei sa guste din darurile lor? Din ce cauza baba si cu fata ei sunt mancate de balauri? .sunt copiii care vor expune rezumatul povestii. -intrebatorii. “vitrega”.Copiii vor fi impartiti in patru grupuri. ei vor prezice consecintele PREDAREA-INVATAREA RECIPROCA . “horopsita” si vor alcatui propozitii cu acestea pentru o mai buna intelegere a lor.sunt cei care vor adresa intrebari legate de continutul povestii: -Cine era baba din poveste? Cine muncea cel mai mult in casa? Cine o alunga pe fata mosneagului? Cine ii cere ajutorul fetei mosneagului? -Ce ii spunea baba mosneagului despre fata lui? Ce rasplata primeste fata mosneagului pentru binele facut? -Cum este pedepsita fata babei pentru rautatea ei? -Cand se intoarce fata mosneagului acasa? -De ce este alungata fata mosneagului de acasa? De ce nu se sperie fata mosneagului de “copiii” Sfintei? -Din ce cauza parul.clarificatorii. .

. mosneagul si fata lui).primul vers.faptelor personajelor principale (baba si fata sa. insusirea esentiala a subiectului(Descrie-ma printr-un cuvant!) Educatoarea repeta regula pentru CVINTETUL PIRAMIDA SI DIAMANTUL Materiale: -darurile oferite. . Copiii 6) OBTINEREA PERFORMANTEI trebuie sa compuna o “poezie” cu 5 versuri fara rima astfel: . . iar educatoarea explica regulile.format din 3 cuvinte care exprima actiuni (verbe la gerunziu) (Ce face?). .al doilea vers-2 cuvinte (2 adjective) care definesc caracteristicile subiectului (Ce stii despre mine?).cu un singur cuvant ce denumeste subiectul (Cine este?). Copiii se impart in 2 grupuri. .al patrulea vers-format din 4 cuvinte care exprima starea copilului fata de subiect (Ce simti pentru?).un cuvant care arata -siluetele personajelor: .al treilea vers.al cincilea vers.

citindu-le apoi pe rand. Rezumat lucrare licenţă . placinte. salba de galbeni). in functie de raspuns. parul. cuptorul) 5) Ce daruri a primit fata mosneagului pentru faptele sale bune? (o lada. Subiectul poeziei este fata mosneagului. pere . Copiii trebuie sa asculte intrebarile 7) EVALUARE adresate de catre educatoare si apoi . fantana. Se impart stimulentele dupa merit.fiecare vers compus. Intrebarile sunt urmatoarele: 1) Cine este eroina povestii? ( fata mosneagului) 2) Care sunt personajele negative? (baba si fata ei) 3)Care sunt celelalte personaje care in poveste au darul vorbirii? ( catelusa. sa aleaga siluetele corespunzatoare si sa completeze piramida. 8)INCHEIEREA ACTIVITATII Se apreciaza modul de lucru si cooperare pe echipe. pahare de argint. Educatoarea va nota toate “poeziile” compuse .

de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări. încercări. în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa. am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului. M-am oprit asupra acestei teme. În cadrul etapei „metodologia cercetării” am stabilit cadrul cercetării. În final am ajuns la concluzia ca datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne în activităţile de comunicare.am alcătuit eşantionul de subiecţi şi esantionul de conţinut. . atat metodele tradiţionale cât şi cele moderne. am formulat obiectivele şi ipoteza. am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului.. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. În capitolul trei am descris importanta utilizării metodelor interactive de grup în educarea preşcolarilor. exerciţii. În primul capitol am descris metodele specifice folosite în educarea preşcolarilor. În capitolul doi m-am oprit asupra metodelor specifice folosite în cadrul activitătilor liber-creative cât şi în cele de dezvoltarea limbajului. cât şi în cadrul activităţilor liber creative. am ales metodele şi tehnicile de cercetare. în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. de a interacţiona cu mediul. experimente. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală.Am ales lucrarea de licenţă cu titlul “Implicaţii formative ale combinării metodelor tradiţionale şi moderne în educarea preşcolarilor”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful