Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului

primar şi preşcolar

Lucrare de Licenţă

Profesor coordonator: Prof. univ. doc. : Stan Cornelia Sibiu 2011

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

IMPLICAŢII FORMATIVE ALE COMBINĂRII METODELOR TRADIŢIONALE ŞI MODERNE ÎN EDUCAREA PREŞCOLARILOR

Profesor coordonator: Asist. univ. dr. Stan Cornelia

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Sibiu 2011

Cuprins
Introducere Fundamente teoretice Capitolul I. Metode didactice specifice invaţământului preşcolar I.1.Metode tradiţionale I.2.Metode moderne Capitolul II.Metodele didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II.1.Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă II.2.Rolul metodelor didactice în dezvoltarea limbajului şi pregătirea pentru şcoală Capitolul III.Importanţa metodelor interactive de grup Metodologia cercetării Capitolul IV. Organizarea cercetării IV.1.Obiectivele şi ipoteza cercetării IV.2.Variabile independente şi dependente IV.3. Metode de cercetare utilizate IV.4.Eşantionul de subiecţi IV.5.Eşantionul de conţinut CapitolulV. Desfăşurarea experimentului V.1. Etapa constatativă (preexperimentală) V.2.Etapa experimentală V.3.Etapa de control(post-experimentală) Capitolul VI.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării VI.1Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obţinute VI.2.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Concluzii Bibliografie Anexe

fie in echipe (microgrupuri) sau individuală. ori combinatorie. este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă. Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste. ca cea sugerată de experimentul team teaching ( bazată.Organizarea activităţii şcolare fie in formă frontală ori colectivă ( de muncă cu intregul colectiv al clasei. în cadrul instruirii formale si nonformale. Dezideratele de modernizare si de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ. 1997.). la acţiuni în grupuri mici. lucrurile..Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile.. spre) reprezintă căile folosite in şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa.Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaştere propusă de profesor intr-o cale de învaţare realizată efectiv de preşcolar. omogene şi apoi la activităţi individuale) recla-mă in mod inevitabil o metodologie adecvată acestor forme organizatorice. cum spune Jean Piaget. student. 303). in aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ. p. drum . de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul in facilităţi interioare. pe o grupare flexibilă si mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari. elev. între altele.metha”= către..Introducere . al anului de studiu etc. .” ( Ioan Cerghit. octos”=cale. p. metodele didactice sunt planuri de acţiune cu funcţie (auto)reglatorie (ansamblu de operaţii care se desfăşoară în vederea atingerii unui scop) şi modalităţi de acţiune deschideri spre educatia . formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. de învăţare în grup şi de muncă interdependentă. in valorificarea noilor tehnologii instrucţionale ( e-learning).. deprinderile si capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii.1998. În acelaşi timp. ştiinta. cu permanenta. natura.”(Sorin Cristea. cu activităţile de cooperare. 36) Metodele de invăţământ (. lumea. in suprapunerea problematizării pe fiecare metodă şi tehnică de învăţare. reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al elevului.

Ansamblul de metode asigură pentru cei care se instruiesc şi/sau autoinstruiesc. întregul proces de învăţământ poate fi asimilat cu un ansamblu de metode. .căi’’ de instruire. deprinderi. proceselor. însuşirea şi / sau elaborarea de către elevi a unor structuri cognitive si operaţionale”.. calea de acces spre cunoaşterea si transformarea realităţii inconjurătoare. Din perspectiva acestor finalităţi..(strategii de acţiune prin intermediul cărora elevul dezvăluie esenţa fenomenelor. Utilizarea metodelor de invăţământ vizează o triplă finalitate: -atingerea unor scopuri de cunoaştere ( stăpânirea metodelor de gândire şi a unor strategii cognitive de procesare a informaţiilor). sub aspect metodologic. o generalizare confirmată de experienţa didactică şi/sau de experimente psihopedagogice si care serveşte la transformarea şi ameliorarea naturii umane. culturii si civilizaţiei. respectiv de . În sens mai larg. . priceperi. orientate în special spre următorul obiectiv: -.atingerea unor scopuri formative ( formarea si modelarea trăsăturilor de personalitate). metoda reprezintă o practică raţionalizată. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. spre însuşirea tehnicii. a unor tehnici şi operaţii de lucru).atingerea unor scopuri de instruire ( asimilarea unor cunoştinţe. . În prezenta lucrare m-am oprit asupra acestei teme. evenimentelor). se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală. cât şi în cadrul activităţilor liber creative.

cibernetica. Didactica modernă înţelege metoda de învăţământ ca un sistem omogen de procedee. instruirea asistată de calculator ş. reclamat de următoarele elemente: . în permanenţă.a. de activism şi de creativitate al metodelor de învăţământ. .Fundamente teoretice Teoria si practica metodelor si procedeelor didactice se află într-un continuu proces de restructurare şi modernizare. problematizarea. deschisă cercetării şi experimentării psihopedagogice. algoritmizarea. O anumită metodă de învăţământ pune în corelaţie numai anumite variabile ale procesului didactic şi ascunde o ipoteză asupra mecanismului de învăţare al elevului. aceasta cu atât mai mult cu cât in prezent. cercetările din domeniile ştiinţelor educaţiei sunt tot mai complexe. Direcţia principală de restructurare a metodologiei didactice este accentuarea caracterului euristic. ele fiind sprijinite de ştiinţe ca: epistemologia. modelarea. câteva posibilităţi de modernizare a metodologiei didactice: . într-o modalitate de organizare şi îndrumare a activităţii cognitive.În acest sens. -reevaluarea metodelor tradiţionale. în funcţie de o serie de factori.se referă la faptul ca metodologia didactică trebuie să rămână. sociologia.necesitatea de a apropia activitatea didactică de activitatea de cercetare ştiinţifică. .achiziţiile din domeniul ştiinţelor educaţiei. . . teoria comunicării ş.utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode care şi-au dovedit eficienţa în diferite domenii ştiinţifice: descoperirea. . de activizare şi mobilizare a elevilor.complexitatea crescândă a procesului instructiv-educativ. amintim.cerinţele care stau în faţa învăţământului.a. psihologia. structurate într-un grup de activităţi bine corelate. informatica.asigurarea caracterului dinamic deschis al metodologiei didactice . analiza structurala.a. . Diversificarea metodologiei didactice este impusă de necesitatea de a corela cerinţele teoriilor învăţării cu posibilităţile reale de care dispun elevii.necesitatea de a apropia actul predării de cel al invăţării ş. .achiziţiile din ştiinţe si din metodologiile specifice acestora. acţiuni şi operaţii. respectiv transformarea lor din mijloace de transmitere a cunoştinţelor gata-elaborate de către profesor şi memorate de elevi. în continuare.

care le vehiculează. de a le utiliza în situaţii noi.Modernizarea metodologiei didactice reprezintă un element fundamental al reformei pedagogice deoarece. de activitate reală sau fictive. de a face transferuri între diferite categorii de cunoştiinţe sau de la teorie la practică şi invers. care devine prin metodele moderne principalul beneficiar al propriei activităţi de descoperire. ci devine un instrument propriu de muncă intelectuală sau productive. de acţiune reală. Metoda astfel concepută nu mai este exterioară în raport cu cel educat. priceperi. . insuşindu-şi alături de cunoştinţe. Ele nu privesc doar educatorul. deprinderi şi calea de a ajunge la ele. de integrare în societate. în formarea copilului. inserându-se în cunoştinţele sale strategice şi procedurale. în competenţele sale reale. metodele joacă rolul unor preţioase instrumente de cunoaştere a realităţii. ci şi copilul.

). conversaţia. lucrările practice. proiectul – tema de cercetare. conversaţia euristică ş. descrierea. lucrările practice. Cerghit. Plecând de la o literatură în domeniu (Palmade.). -metode moderne: algoritmizarea. după natura activităţii pe care o solicită (metode activ-practice. activitatea cu cartea. . studiul de caz. Cunoaşterea si aplicarea metodelor utilizate in grădiniţă nu impune o clasificare riguroasă. demonstraţia. verbale ş. Insă nu tot ce este “vechi” este neapărat si demodat.activitatea cu cartea. Printre acestea. demonstraţia. experienţa dirijată. metodele de stimulare a creativităţii personale si colective.Capitolul I. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode şi procedee moderne vor duce la situarea preşcolarului pe treapta cea mai apropiată de şcoală. brainstorming-ul. ci mai degrabă analiza modului lor de aplicare. instruirea programată.exerciţiul. Principalele metode care sunt supuse atenţiei pentru vârsta preşcolară sunt: naraţiunea. conversaţia. metode de simulare. observaţia. Mucchielli) metodele didactice sunt împărţite din punct de vedere istoric în: -metode tradiţionale\ clasice: expunerea. exerciţiul. explicaţia. de recapitulare şi sistematizare). sarcina didactică prioritară (de dobândire a cunoştinţelor. de consolidare. de verificare şi evaluare. experienţa dirijată. intuitive. Clasificarea metodelor se realizează după mai multe criterii: scopul urmărit. într-o singură expresie. exerciţiul. un rol decisiv îl joacă cele care invită copilul la explorarea directă a realităţii. observaţia.a. îi stimulează independenţa şi creativitatea. după cum nu tot ceea ce este “nou” este şi modern.a. problematizarea. la activitate personală . metodele activ-participative ( observaţia liberă. evoluţia lor istorică ( tradiţionale-moderne). modelarea. Metode specifice învăţământului preşcolar Pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor tehnice acumulate de educatoare. o importanţă deosebită o constituie cunoaşterea metodelor şi tehnicilor care le aplică sau utilizează pentru educarea copilului în realizarea procesului instructiv-educativ . de formare a priceperilor şi deprinderilor. situând şcoala ca o continuitate a muncii din grădiniţă.

educaţie fizică. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmează si va urma. a dialogului. la crearea premiselor însuşirii unor deprinderi tehnice de lucru şi a unor modalităţi de acţiune (de exemplu la activităţile de desen. poveşti.). înţelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. ilustraţii. modelaj. tablouri.1. ataşamentul copilului spre cele pozitive. în cadrul activităţilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activităţilor frontale dirijate. să-1 emoţioneze puternic. a explicaţiei. cât şi a discutării textului literar sub forma conversaţiei. copiii finalizează cântecul prin repetarea numărului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. În această situaţie. versuri. explicaţia înlesneşte însuşirea cunoştinţelor. povestiri. cât şi a celorlalte activităţi desfăşurate pe parcursul zilei. Povestirea ca metodă de expunere este aplicată în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. în primul rând. etc.I. deoarece însoţeşte întreg procesul instructiv-educativ.Metode tradiţionale Astfel. a nivelului copiilor. educatoarea apelează la reprezentările formate anterior sau foloseşte anumite texte literare. dar şi la motivaţia copilului pentru unele . procedee. educaţie muzicală. completând cu succes celelate metode de lucru. în care predomină argumentarea raţională. care sunt în concordanţă cu tema explicaţiei şi constituie punct de sprijin pentru noile cunoştinţe. aplicaţii. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode.Explicaţia ca metodă de lucru îşi găseşte larga sferă de aplicaţie în gradiniţă. în cadrul activităţilor frontale dirijate. Mai dificile par a fi explicaţiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. de asemenea. sa fie la obiect şi să nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. lucruri diferite în funcţie de grupa căreia se adresează. Prin explicaţie educatoarea reuşeşte să concentreze atenţia copiilor spre aspectul dorit. Astfel. explicaţia este metoda expunerii. sa fie accesibilă copilului. Reuşita acestor activităţi depinde de corectitudinea cu care a fost aplicată explicaţia. Caracterizarea personajelor face apel la acţiunea povestirii. Povestirea trebuie. confecţii. Explicaţia completează în mod automat demonstraţia şi îşi are ca teren direct de desfăşurare activităţile de observare. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". În cadrul activităţilor de povestire. activităţile matematice. diverse piese muzicale. ştiinţific sau fantastic. dar contribuie şi la cunoaşterea cauzelor obiectului în studiu. Explicaţia contribuie. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunoştinţelor. lecturi după imagini.

personaje. din imaginaţie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. a imginaţiei creatoare. să domine "binele" asupra "răului".Vulpea . Demonstraţia educatoarei. Materialul demonstrativ trebuie să fie accesibil viziunii copilului. Demonstraţia este mereu însoţită de explicaţie şi invers. vulpea a fost judecată. le verbalizează pe baza celor percepute: -culoarea flacării. "Vaporii". stabilirea însuşirilor.Ursul . Etapele demonstraţiei: -aprinderea focului în sobăprin folosirea unui chibrit. a dezvoltării formelor de analiză. şireată. De aceea. pedepsită şi ursului i s-a dat peşte pe săturate. caracterizându-le. nu se pot realiza separat. etc. contactului nemijlocit cu realitatea. "Gheaţa". . estetic realizat şi prezentat in câmpul său vizual. dar şi la dezvoltarea limbajului. povestioare posibile. este necesar ca în procesul cunoaşterii să se acorde o importanţă deosebită treptei senzoriale. Se poate urmări transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa şi transformările ei".hoată. Exemplu: "Focul şi efectele lui". Materialul trebuie să fie astfel prezentat ca să poată fi perceptat prin cât mai multe simţuri. Demonstraţia este una din metodele de bază aplicate în gradiniţă. Întrucât vârsta preşcolară este caracterizată printr-o gândire concretă. mincinoasă. -perceperea focului. . lacomă. Exemplu: povestea creată de copii "Cum ar putea fi Zdreanţă?" sau "Cum să-1 ajutăm pe caţeluşul şchiop să poată umbla?". în final.credul. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunoştinţe despre un aspect concret al realităţii se va folosi metoda demonstraţiei îmbinată cu explicaţia. însoţită de explicaţie. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor să creeze noi întâmplări. cu aspecte din viaţa cotidiană sau ştiinţifico-fantastică. -aprinderea lumânării tot prin folosirea unui chibrit. Exemplu: "Ursul păcălit de vulpe". Copilul trebuie să desprindă faptele bune de cele rele. Textele literare de actualitate. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o altă poveste: "întâmplare din pădure" . .unde au venit alte animale şi. Copiii fac deducţii. contribuie la lărgirea orizontului cognitiv. pentru a contribui la stimularea curiozităţii şi a reuşitei unei activităţi. sinteză. flacăra. Subiectul acestora poate fi observat şi din conţinutul unei poezii. la acestea adaugându-se observaţia şi problematizarea.

Întrebările adresate de către educatoare trebuie să fie scurte. clare. -arderea textilelor. precise. de a expune acele cunoşţinte despre care este vorba la un moment dat. mirosul. Metoda conversaţiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. de a le preciza după ce ele au fost transmise. direcţii în care se ridică fumul. Obţinerea cenuşii: -arderea hârtiei. -culoarea. pe baza căruia să se poată discuta. să facă asociaţii între cunoştinţele anterioare. unde s-a precizat că focul este folositor dacă-1 folosim util. luminozitatea. să-şi spună părerea şi să facă comparaţii. copilul va răspunde uşor. Conversaţia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebărilor şi răspunsurilor.-forma alungită la ambele capete. dar la întrebări ca acestea. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngălbenit frunza? -De ce are pete ruginii? . Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generală. trăgând anumite concluzii sau să argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat.s-au făcut demonstraţii şi pentru concretizarea în faţa copiilor a efectelor pozitive sau negative. -arderea chibritului. -transformările în cărbune. -fire de bumbac. Întrebuinţările focului (foloase. sub îndrumarea educatoarei. Copiilor li se formează deprinderea de a-şi exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. Această metodă presupune ca preşcolarul să posede un material perceptiv. -caldura crescută de flacără. pagube) . dacă nu obţinem pagube. -culoarea chibritului ars. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunoştinţelor şi imprimarea lor bine în memorie. copilul nu poate da un răspuns satisfăcător. Copiii au posibilitatea. la obiect. cât şi a demonstraţiei aplicate în cadrul activităţii didactice de dimineaţă. în special în cadrul sectorului ştiinţă. studiate şi se completează cu noi secvenţe. O importanţă deosebită am acordat şi demonstraţiei în cadrul tuturor activităţilor frontale dirijate. -efectele focului.

În cadrul activităţilor de scriere.exerciţiul înseamnă chiar salutul la intrarea în grădinită. Sub indrumarea educatoarei şi prin exerciţiu foarte mult. practică. servitul mesei civilizat. indiferent de natura lor. ca urmare a faptului că procesul de excitaţie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijează direct activitatea muşchilor mâinii. apoi. Pentru a aplica această metodă trebuie să ţinem seama de gradarea exerciţiilor de la: "simplu la complex" şi de la "uşor la greu". în mod sistematic. obiectivă a lumii. schimbă poziţia corpului. dar este şi o necesitate. În cadrul activităţilor frontale dirijate. O importantă deosebită o are coordonarea corectă dintre ochi .pregătirea salii de grupă pentru activităţi. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversă. Exerciţiul: Această metodă vine să completeze. Exemplu: "Linia" Linia frântă Vaporul. să sistematizeze si să segmenteze toate deprinderile de muncă practică.mână. copilul îşi va elimina aceste neajunsuri. dar începe cu grupa mică sub forma dialogului. . Aceasta înseamnă că miscările se diferentiază. intelectuală. . exerciţiul este nu numai o modalitate de observare. Exerciţiul îşi găseşte teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activităţilor. Schimbările propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelaşi exerciţiu.Tema conversaţiei trebuie să ofere copilului sistematizarea cunoştinţelor dintr-o succesiune logică de întrebări şi răspunsuri bine gândite. ceea ce îl oboseşte foarte mult. eşalonate şi conduse de educatoare. strânge puternic creionul în mână. în scopul consolidării diferitelor acţiuni ale copilului. pentru a nu-şi forma greşit pozitia scris-citit. care trebuie să stea în atentia educatoarei. devin mai precise. fără exerciţiu copilul "uită" şi nu-şi consolidează deprinderile de muncă necesare. Metoda conversaţiei îşi găseşte aplicabilitate în special la grupele mari. etc. astfel: . Gard cu uluci. la început copilul apasă tare. Acoperişul casuţei lui Zdreanţă. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. dar sub altă formă. . Coordonarea analizatorului vizual şi auditiv. încă de la venirea copilului în gradiniţă şi până la plecarea lui la şcoală.îmbrăcarea. La grupa mare pregătitoare. rupe creionul. Constă de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuală.

între cunoştiinţele anterioare şi noile cunoştinţe. însuşirea în mod conştient a tuturor exerciţiilor. pe baza analogiei lui cu sistemul original. confecţionat. Metoda exerciţiului se poate aplica cu succes în cadrul activităţilor matematice pentru O altă temă pentru exemplificare: "Ovalul". desen. Modelarea în ştiinţă şi tehnică. problemelor matematice. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) şi care. serveşte ca mijloc de a studia indirect proprietăţile şi transformările posibile ale sistemului original.2 Metode moderne Ca metode moderne se aplică în practică algoritmizarea. se stimulează activităţi creatoare şi se creează condiţii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. În acelaşi timp. modelarea. Modelarea îşi are efectul în cadrul activităţilor de exercitii grafice. ca metodă de predare. Conturul balonului. învăţarea prin descoperire şi tratarea diferenţiată. Modelul.). relaţii dintre obiectele si fenomenele realităţii. conduse de educatoare spre intuiţia copilului. Bobiţe de struguri. ilustrează obiectul original prin felul cum este conceput. I. principala functie având-o cea demonstrativă şi cognitivă. în mişcări. Problematizarea. prin soluţii pe care ei înşişi le . a independenţei în actiune. prin modelare se înţelege metoda de a cerceta obiecte şi fenomene din natură şi societate cu ajutorul modelelor.această metodă presupune crearea unor situaţii problematice.- Dinţii fierăstrăului. fiecare exersând mai mult în direcţia în care-i place. confecţii etc. pentru formarea şi consolidarea reprezentărilor matematice si aplicarea imediată în practica activităţilor din gradiniţăfamilie. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esenţiale. Palete de tenis. de fapt. Deci. problematizarea. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. prezentat copiilor spre observaţie. pentru a aprecia în special proporţia dintre obiecte. Folosirea judicioasă în cadrul activităţilor a metodei exerciţiului contribuie la dezvoltarea gândirii. folosirea modelelor în cadrul activităţilor de predare-învăţare. Modelarea presupune. Prin model se inţelege un sistem mai simplu. care antrenează şi oferă copiilor posibilitatea de a surprinde diferenţe.

altfel duce la eşec sau neaccesibilitate. creativitatea şi nu memorizarea. de aranjare în şir crescător si descrescător a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însuşit în mod conştient. obligă copilul să nu se mulţumească cu ce i se spune. Această metodă oferă cunoştinţe durabile. Educatoarea formulează intenţionat propoziţii cu nonsens. să elimine problemele stereotipe. ci să aibă gândire critică. după un anumit număr de operaţii. Una din aceste metode eficiente si creative este " învăţarea prin descoperire ".elaborează sub indrumarea educatoarei. vointa. dezvoltă perseverenta. indiferent de categoria de activitate (activităti matematice. analize. Este important ca în formarea algoritmilor să se respecte două momente esenţiale: fixarea lor şi aplicarea repetată. Dacă algoritmul este urmat corect. când este pus în situaţia de a alege din cunoştinţele sale numai pe cele care-1 ajută să rezolve o problemă dată sau când există contradicţii între modul de rezolvare teoretică şi cel de rezolvare practică a unei probleme. Un algoritm este un procedeu. exemplu: "Ghiceşte ce-am găsit". problematice în gândirea copilului. pâna la coacerea bobului de grâu şi apoi analiza acestuia pe baza observaţiei şi demonstraţiei. Se pune întrebarea dacă putem transpune şi în învăţământul preşcolar această metodă. mecanice. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea şi sensul adecvat al cuvintelor în propoziţie. În cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului. sau la confuzii. modelează aptitudinile de investigaţie. aprecieri. În cadrul activităţiilor de dezvoltare a vorbirii. cunoaşterea mediului). de la concret la abstract. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. creşterea lui cu toate etapele dezvoltării. În cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii. copiii pot descoperi prin experienţe efectuate împreună cu educatoarea: însămânţarea grâului. copiii descoperă alte modalităti sau caracteristici ce i se pot atribui . Educatoarea trebuie să aprecieze just folosirea algoritmilor. Pentru ca în procesul de învăţământ copilul să devină cât mai activ şi munca să-şi imprime un caracter creator. trecerea de la analiză la sinteză. de formare de perechi. educatoarea caută permanent noi metode si procedee care să vină în sprijinul său prin descoperirea noului. Exerciţiile de formare de grupe de obiecte după un anumit criteriu. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. Ceea ce caracterizează problematizarea este crearea unor situaţii conflictuale. se va găsi în mod cert soluţia problemei. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. o regulă bine determinată de a rezolva o problemă tipică. Învaţarea prin descoperire. obiectivă. Algoritmizarea este metoda care se bazează pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. disciplinată şi cere un volum de observaţii. a creativităţii. Această metodă se aplică ţinând cont de nivelul dezvoltării psihofizice şi intelectuale ale copiilor. Aceste situaţii apar atunci când copilul observă un dezacord între anumite cunoştinţe şi problema care se cere a fî rezolvată.

idei ale unei teme date sau unui text literar. Cvintetul este o poezie cu 5 versuri. Cvintetul este o metodă de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă . Obiective: -identificarea caracteristicilor unei teme sub formă simbolică sau scrisă. descoperiri realizate de ei şi conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat.Lotus. sentimente si convingeri. . cuvinte sau propoziţii care prezintă sinteza unui aspect real. Piramida şi diamantul au ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a “sintetiza” principalele probleme. informaţii. Obiective: stimularea inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ în activităţi individuale şi de grup pe teme din domenii diferite. Printre metodele moderne aplicate copiilor amintesc: Metoda acvariului. . idei.este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme. jetoane. realizarea unei sarcini comune într-un timp dat.sa exprime gânduri . Obiectivul acestei metode este rezolvarea creativă a unei sarcini de învăţare şi evaluarea comportamentelor individuale şi de grup. informaţii.unui personaj sau obiect în discuţie.este o tehnică ce evaluează comportamentul preşcolarului în timpul unei activităţi de învăţare organizată in grup precum şi evaluarea comportamentului întregului grup. Obiective urmărite: -să sintetizeze cunoştinţele şi informaţiile despre un subiect. Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene. Este tehnica prin care se rezumă şi sintetizează cunoştinţe . Capitolul II Metode didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II 1. într-o atmosferă relaxantă şi cooperantă. sentimente personale asupra subiectului prin intermediul cuvântului.

exerciţiul. principiul ierarhizării obiectivelor operaţionale.Pregătirea cadrului specific la alegere. cele mai utilizate sunt: explicaţia. Programa activitaţii instructiv-educative în Grădiniţa de Copii propune realizarea acestora pe Pregătirea activităţii la alegere: . Obiective speciale ( particulare). tinând seama de obiectivele specifîce fiecărui sector al centrului de interes (teme. puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor liber-creative. principiul îndrumării sistematice. Activitatea didactică de dimineată se desfasoară în funcţie de centrele de interes produse în cadrul activităţii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizată la începutul fiecărei săptămâni.În lucrarea mea m-am oprit în principal la activităţile liber creative şi la unele aspecte privind dezvoltarea limbajului. În organizarea si îndrumarea acestora se va ţine seama de necesitatea îndrumării activităţii la alegere: Principiul organizării şi îndrumării la alegere: principiul liberei opţiuni. conversaţia. principiul activizării. în observaţie). . Organizarea si desfăşurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactică de dimineată) nu poate fi eficientă dacă nu se ţine seama de metodologia de lucru şi pregătirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. cât şi în domeniul din care se inspiră acestea. subteme în discuţie. Obiectivele activităţii la alegere: Obiective generale. Ca sectoare: Sector "ştiintă" Sector "Construcţii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masă Sector "Bibliotecă" Sector "Artă" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri.

nemijlocit sau prin exercitarea sistematică şi continuă a influenţelor instructiv. Referiri speciale ale obiectivelor şi conţinutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a conţinutului activităţii la alegere pe baza reprezentărilor acumulate despre realitatea înconjurătoare. comparaţie. sinteză. Jocuri simbolice. a capacităţii de a efectua în acţiunea de joc operaţii simple de analiză. jocuri de atentie. jocuri hazlii. joc cu reguli. b.- Obiective generale şi specifice. jocuri de expresie afectivă. Dezvoltarea prin joc şi exerciţii a gândirii şi imaginaţiei creatoare. generalizare şi abstractizare. prin contactul divers.educative. Formarea capacităţilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu uşurinţă. d. estetice şi fizice prin antrenarea copiilor la variate activităţi optionale sub forma jocului simbolic şi a jocului cu reguli şi în spiritul jocului prin creşterea ponderii ocupaţiilor ludice cu finalităţi practice. . Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiană. Conţinutul activitătii la alegere pe grupe de vârsta. morale. asimilate în procesul cunoaşterii. Jocuri distractive. c. Caracterul de largă deschidere a programei activitătii la alegere. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. în perspectiva familiarizării copiilor cu activităţi de tip şcolar. concretizare. b. al repartizării rolurilor. Jocuri cu subiecte din basme si poveşti (jocurile dramatizării). Jocuri cu reguli (jocuri simple). ocupaţii individuale şi cu grupuri mici de copii. Dezvoltarea capacităţiilor intelectuale. al interpretării acestora cât mai veridic şi în sensul desfăşurării acţiunilor în toată complexitatea lor. Stimularea aptitudinilor de colaborare originală a jocurilor simbolice cu subiecte din viaţa cotidiană şi cu subiecte din poveşti şi basme cunoscute şi de organizarea practică a acestora în sensul creării atmosferei de joc. jocuri de perspicacitate. Practica susţinută a jocurilor simbolice prin abordarea creativă a unei tematici variate şi prin reproducerea simbolică a acţiunilor şi a relaţiilor sociale tot mai complexe. Conţinutul activităţii la alegere: a.

Jocuri simbolice: "De-a mămicile" "De-a familia" "De-a şantierul de construcţii"etc.Valorificarea tuturor activităţilor la alegere în scopul îmbogăţirii şi adâncirii cunoaşterii. comunicării şi autocomunicării. ca premisă a realizării lor. Jocuri de construcţie: "Casa bunicilor" "Grădiniţa noastră" "Cartierul nostru" "Satul nostru". b. Jocuri cu subiecte din povesti şi basme: Jocul dramatizării "De-a scufiţa roşie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguţa cu doi bani" Dramatizări "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele şi furnica etc. 1. Jocuri de mişcare "Lupul si vânătorul" "Rândunica îşi caută cuibul" "Gâştele si vulpea" "Broscuţele sar în lac" Jocuri sportive şi distractive "Mingea la căpitan" "Ocheşte ţinta" "De-a caii şi călăreţii" "Prindem fluturi" . al însuşirii limbii materne. 2. c. al intensificării. cât şi în scopul lărgirii relaţiilor de cooperare. Exemplificări de jocuri de diferite tipuri: a.

"Atinge clopoţelul" "Ne dăm în leagăn" 3. Jocuri de circulaţie rutieră "Atenţie la semafor" "Stop roşu. Jocuri senzoriale "Saculeţul fermecat" "Ghici ce formă are" "Spune cum este" "Ghici din ce este făcut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitaţii vizuale "Ghici ce culoare se potriveşte" "Aşează la culoarea potrivită" "Arată-mi culoarea pe care să ţi-o spun" "Cine are aceeaşi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumpărat mama de la piaţă?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5. treci pe verde" "De-a poliţiştii" 4. Jocuri intelectuale a. Jocuri de stimulare a comunicării orale "Povesteşte ce-ai visat" "Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa" b. Jocuri de exersare a pronunţiei corecte "Spune la fel ca mine" "Să facem ca şarpele" "Se aude sirena" .

zboară" "De-a visul"etc. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacităţii "Gaseşte drumul lui Grivei spre cuscă" "Care masină ajunge mai repede la tine?" "Este ceva greşit în tablou?" "Ce se potriveşte?" "Unde este mai multă apă?" f. Jocuri logico-matematice "Aşeaza la casuţa potrivită" "Şantierul de construcţii" . Jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboară ."Cântecul greieraşului" "Cocoşul şi găina" "Bunica toarce" c. Jocuri de atenţie şi de orientare spaţială "Ghici ce jucărie am ascuns" "Gaseşte locul potrivit" "Unde am aşezat păpuşa" "Aşează ursuleţul unde iţi spun" "Spune-mi vecinii tăi" d. Jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei "Spune mai departe" "Hai să facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g.

artă. jocuri cu rol.educative pe "centre de interes". jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simplă joacă. proiectată mental judicios. deprinderi de muncă intelectuală. cu comentarea întregii activităţi instructiv. îndrumată diferenţial în funcţie de obiectivele stabilite. bibliotecă. ci ca o activitate gândită. educatoarea foloseşte o serie de metode specifice. totuşi. judicios folosite şi la această vârstă. dar oferă largi posibilităţi de manifestare liberă a copilului. de natura activităţilor şi de individualizarea acestora. Aplicarea noii programe. pe un subiect prestabilit. construcţie."Trenul cu o diferenţa" "Ce piesă lipseşte?" Jocuri de cunoaştere a mediului înconjurător "Când se întâmplă?" "Să facem un tablou de iarnă" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de mişcare cu text şi cânt "Ursuleţuldoarme" "Lanţul" "Dansulrozelor" "Ţaranul e pe câmp" Jocuri pentru însuşirea de comportare morale "Să sărbătorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeţi la masă" Deşi activităţile sunt liber-creative. iar sub aspectul finalităţii practice prin maxima eficienţă formativă. Jocurile propriu-zise. conversaţia şi exerciţiul. . trebuie să se remarce sub aspectul conceperii prin rigurozitate stiintifico-metodică. se oferă copiilor largi posibilităţi de achiziţii de cunoştinţe. practică. tocmai prin varietatea de organizare şi desfăsurare a acestuia. joc de masă. ocupaţiile ludice si exerciţiile-joc. demonstraţia. copiii se manifestă liber. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: ştiintă. în etapa consacrată jocului ca formă de activitate instructiv. Activitatea didactică de dimineaţă se desfaşoară pe sectoare. contribuie la modernizarea şi restructurarea întregii activităţi educaţionale.educativă. Prin reducerea numărului de activităti frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. Aceste arii de stimulare concentrează desfasurarea jocului la libera alegere. La toate grupele. cât şi formarea abilităţilor şi a comportamentelor după posibilitatea de acţiune a fiecărui copil. Acestea sunt explicaţia.

Educatoarea va aprecia modul de desfăşurare liberă dirijată sau semidirijată. de a ştii uneori să uite de sine pentru a înţelege şi a se ajuta reciproc. singuri jucăriile sau alte materiale şi de a le reaşeza în ordine la locul lor. O importanţă deosebită în desfăsurarea acestor activităţi. pun in mişcare sensibilitatea şi activitatea copilului. dar şi a vârstelor şi nivelului de dezvoltare psihică a copiilor Prin manipularea jucăriilor. În organizarea ariilor de stimulare este necesar să se ţina seama de zona de desfăşurare. Aceste structuri de activităţi promovează jocul ca activitate fundamentală şi asigură: accesul liber şi direct la jucării. materialul cu care copilul emite judecăţi. Prin folosirea. jucăriile trebuie să corespundă nu numai posibilităţilor de antrenare în diferite tipuri de joc. cadru de manifestare larg. vor oferi fiecărui copil teren. în special pentru aria "bibliotecă" sau a "jocului de masă". Îmbinarea activitaţilor pe microgrupuri cu activitatea comună oferă condiţii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizată nu le poate realiza total. iar printr-o atenţie şi orientare cu tact educativ. precum şi lacunele acestora. care definite si bine echipate. în cadrul ariilor de stimulare. Ele asigură trecerea de la viaţa instructivă. de a-şi distribui şi asuma roluri astfel încât fiecare să aibă acces la interpretare. formarea unor deprinderi de conduită ale copiilor în timpul jocului. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normală a unui copil de 5-7 ani. unor deprinderi de a-şi lua . decizii. să se creeze spaţiu suficient. favorabil. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. a spaţiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). Educatoarei i se oferă ocazia de a constata priceperile şi deprinderile formate. la deschiderea spre lumea socială. iar copilul este mai activ şi învată din plăcerea de a se juca. pentru a oferi copilului o adaptare individuală şi socială. se evită însuşirea mecanică de cunoştinţe. compară şi deosebeşte. arii de stimulare. are organizarea sălii. pentru a face legatura cu învăţarea de tip şcolar. unelte. . fără să strige sau să se producă zgomote.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. În folosirea materialului se porneste de la experienţa de viată şi limbaj a copiilor. truse. având posibilitatea să se definească elementele specifice prin care trebuie să intervină în îndrumările individuale necesare. materiale.Dacă sunt riguros organizate. egocentrică. grupe. Desfăşurarea jocurilor pe arii de stimulare asigură o strânsă legatură între ceea ce se lucrează pe microgrupuri şi în comun. învată să asculte şi să se concentreze. a unui material variat şi adecvat.

Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. a descoperirii unor valenţe proprii a subiecţilor. tema. devine vizibilă organizarea materialului de construcţie. Din acest unghi. CAP. Însuşirea limbii materne reprezintă un element esenţial pentru asimilarea de cunoştinţe. este firesc să fie aşa. Aria bibliotecă. Aria jocului de masă. deci.grupa) eşalonate pe cinci zile lucratoare a săptamânii. dar nu se ştie unde se află frontiera dintre ele". răspunzând tuturor centrelor şi conducând copilul spre o personalitate multilaterală. Fără limbaj nu este posibilă gândirea şi învăţarea. consolidează şi verifică în acest mod educatia.Alegerea ariilor de stimulare se face în funcţie de obiectivele pe care dorim să le realizeze copilul (a centrului de interes. anotimpurilor. la o analiză atentă. animalelor. Toate acestea sunt ca o completare a cunoştinţelor acumulate în cadrul activităţii frontale dirijate. fie la cel al unităţii de comunicare. Funcţiile mintale apar şi se maturizează diferit. Acestea şi le va perfecţiona şi conştientiza odată cu regimul şcolar care utilizează funcţia metalingvistică şi prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentală abstractă. fără a realiza o delimitare netă a acestor două faze. pe achiziţiile spontane din anii preşcolarităţii. Învaţarea se întemeiază.II 2 Rolul metodelor didactice in dezvoltarea limbajului si pregătirea pentru şcoală Prin natura ei. deprinderi care se formează. conduce la formarea reprezentării copiilor sub aspectele esenţiale ale cunoaşterii obiectelor. Este cunoscut faptul că formarea capacităţilor operaţionale şi funcţionale reprezintă o problemă importantă în cadrul formării intelectuale. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. fie la nivelul enunţului. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. de aceea învăţarea limbajului şi a anumitor forme de raţionament sunt posibile numai atunci când aceste funcţii au atins un anumit grad de dezvoltare şi maturizare. la vârsta când i se formează primele abilităţi de comunicare. Grija pentru însuşirea şi folosirea corectă a limbii se corelează cu preocuparea pentru depistarea şi cercetarea tulburărilor de vorbire. Aria ştiinţă. a folosirii unei game variate de materiale din natură sau confecţionate de copii. subtema care preocupă săptamânal educatoarea . pentru formarea deprinderilor şi priceperilor. . Desfăşurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. plantelor. pentru că o nouă achiziţie se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe şi deprinderi sedimentat deja şi nu pe un teren gol. vârstelor. cunoştinţe.

sub aspect lexical. al comunicării orale. se realizează. să-si exprime ideile şi stările ulterioare. iar experienţa muncii didactice din grădiniţă confirmă. fie prin cele ocupaţionale. are loc sub influenţa mediului şi a educaţiei. Prin intermediul limbajului. Copilul vine în grădiniţă cu anume competentă lingvistică. mijloc de cunoaştere. În procesul instructiv-educativ. gândirile. nevoile. Însusirea limbii materne se realizează prin respectarea unor reguli (fonetice. În procesul comunicării cu adultul. şi totodată particularităţile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. morfologice şi sintactice). Acest lucru se realizează cu efîcienţă optimă în cadrul întregului program din gradiniţă. sinteză. exersării sau executării unor sarcini. sub aspect al structurii gramaticale. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. intenţiile sale. fenomenelor. să-şi organizeze activitatea psihică. cu cele două aspecte: limbaj interior. Educatoarea realizează prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. în perioada preşcolarităţii copilul învaţă limbajul prin care îşi exprimă dorinţele. că dezvoltarea vorbirii copiilor. emoţiile. comparatie etc. limbajul este mijloc de comunicare. al expresivităţii vorbirii. a limbajului.În gradiniţă. dar şi să înţeleagă şi să acumuleze informaţii. limbajul capătă noi valenţe şi permite copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalti copii. în special. în special prin cele de organizare a jocului. La vârsta preşcolară. garanţia integrării sociale şi condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. pe baza experienţei cognitive căpătate. acestea se materializează.). Funcţia esenţială a limbajului este comunicarea. a legăturilor cauzale dintre acestea. Intervenţia adultului asupra dezvoltării vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. copilul foloseşte acelaşi limbaj. numai dacă în . în procesul relaţiilor copil-copil şi copil-educatoare. limbaj exterior. Cercetările psihologice au arătat. dar este original după felul cum gândeşte. învaţarea orală a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învăţarea cititului şi scrisului. prin intermediul limbajului se realizează transmiterea cunoştinţelor cu noi reprezentări. copilul işi dezvoltă propria-i experienţă şi mai cu seamă învaţă din experienţele altora. Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează sisteme în care sunt integrate cunoştinţele. Interactiunea cognitivă verbalizată a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativă. lexicale. ceea ce contribuie la sistematizarea şi la complicarea condiţiilor interioare de formare a personalităţii. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet şi "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuantă de graiuri şi cuminţi" (Tudor Arghezi). a gândirii cu procesele ei (analiză. Prin intermediul limbajului. Respectând obiectivele sub aspect fonetic.

a căror denumire este formată dintr-o silabă sau exersarea deprinderii de a forma propoziţii în care să existe cuvinte monosilabice şi bisilabice. se fixează si activează vocabularul copiilor şi contribuie la îmbunatătirea pronunţiei. În acest sens. Jocul didactic reuşeşte. precum şi defectelor de vorbire. reuşeşte mai bine decât oricare alt gen de activitate să îmbine elementele instructive cu cele educative şi să antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. "Răspunde repede şi bine". să antreneze în joc toţi copiii grupei. însă. Jocul didactic. La grupa mare. În procesul comunicării copilul îşi formează şi dezvoltă viaţa afectivă. În cadrul activităţilor frontale dirijate se vor selecta teme care să conducă familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. ca formă specifică de învătare la vârsta prescolară. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. să se acţioneze şi prin intermediul jocului didactic eficient mijloc de formare şi educare a copilului. în funcţie de aceste realităţi. în mare masură de modul în care educatoarea ştie să le selecţioneze.această relatie copilului îi va fi satisfăcută curiozitatea şi dacă va gasi răspuns la atâtea "necunoscute" ale realitătii cu care vine în contact. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii şi a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. prin intermediul jocului didactic. Sarcina didactică a acestui joc constă în recunoaşterea şi denumirea obiectelor ilustrate. astfel că aceştia depun acelaşi efort de gândire şi exprimare. "Jocul cuvintelor". fără ca el să conştientizeze acest efort. Se va continua cu jocuri de despărţire a cuvintelor în silabe şi sunete. educatoarea contribuie la educatia estetică dezvoltându-i frumosul din natură. societate. viaţă. de asemenea. Eficienţa acestor jocuri didactice depinde. Astfel. cu ajutorul cuvântului. la formarea unor noi noţiuni. pentru integrarea cât mai eficientă în activitatea scolară. în raport cu situaţiile concrete existente în grupa pe care o conduce. se încearcă găsirea unor soluţii. astfel că. jocurile didactice desfăsurate la începutul anului şcolar vizează exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propoziţii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". Această presupune o bună cunoastere a posibilităţilor fiecărui copil. Exemplu: "Alege jetoanele". mijloace şi metode eficiente care să contribuie la dezvoltarea vorbirii. . Pentru a rezolva sarcina principală. aceea de a pregăti preşcolarul pentru integrarea activă în procesul instructiv din şcoală. ţinând seama de specificul jocului şi de particularităţile evoluţiei intelectuale a copiilor de vârstă preşcolară. joc cu obiective complexe şi bine determinate.

Jocul presupune existenţa în faţa fiecărui copil a unei imagini reprezentând un animal. pentru înlăturarea acestor defecte se pot desfăşura jocuri didactice ca: "A cui hrană este?". Copiii care aleg corect şi integral jetoanele şi se încadrează în timp câstigă o bulină pentru echipa lor. nu cunosc definiţii. La întrebarea "A cui hrană este?". Jocul cuprinde trei cerinte. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei.Pe baza materialului concret prezentat. legume.ilustraţie. Se cere copiilor să intuiască imaginea dată de educatoare şi imaginile din faţa lor şi se explică regula. deoarece atât prin joc cât şi prin modelul de vorbire corectă sunt antrenaţi să le cunoască. Întrucât la copii se observă deseori folosirea greşită a formelor de genitiv şi dativ (ei pun deseori întrebări de genul: "A lu cui sunt cărţile?" sau "A lu cine este umbrela?"). se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunoştinţelor: jocul "Cine ştie mai bine?". în complicarea jocului s-au folosit fişe pe care erau desenate diferite obiecte şi s-a cerut copiilor să deseneze în dreptul fiecărei imagini atâtea liniuţe câte silabe are cuvântul corespunzător. . Pentru verificarea acestor cunoştinţe. punându-i de fiecare dată pe copii în situaţia de a folosi corect desinenţele cauzale. verbul. cea de a treia cerintă constând în alegerea de către fiecare grupă a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) şi despărtirea lor în silabe. totodată. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. copilul care are în faţă reprezentarea animalului respectiv trebuie să raspundă. animale. dezvoltarea atenţiei vizuale şi a capacităţii de analiză. Jocul se desfăsoară având câte un conducător. Acest joc asigură participarea activă şi individualizată a fiecarui copil în sarcinile date. se îmbogăţesc şi se precizează treptat. corectându-i doar atunci când greşesc. declinarea. pe care să le aşeze pe flanelograf. cât şi întrebările corespunzătoare acestor cazuri. A doua cerintă a jocului constă în taierea cu o linie a noţiunilor a căror denumire începe cu sunetul dat. Se urmăreşte. nu stiu ce este substantivul. "A cui îmbrăcăminte este?". un flanelograf . copiii denumesc aceste obiecte şi despart cuvintele în silabe. dar respectă aceste reguli de vorbire. Preşcolarii nu învată regulile gramaticale. pe masura acumulării experienţei şi a perfecţionării operaţiilor gândirii. Sarcina didactică pentru jocul "A cui hrană este?" este de a formula un răspuns corespunzător întrebării şi de a recunoaşte hrana şi animalele care o folosesc. îşi însuşesc semnificaţia cuvântului. formulând corect propoziţia. Se numeşte din fiecare echipă câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. adică notiunile care se schimbă. precizând câte silabe are cuvântul. atunci când copiii sunt familiarizaţi cu silaba şi sunetul şi stapânesc tehnica de separare a propoziţiei în cuvinte. silabe şi sunete.

copilul numit de educatoare răspunde cu aceeaşi propoziţie. intensitatea vocii.Exemplu: "Morcovul este hrana iepuraşului". fluente. găsind însă antonimul adjectivului enunţat. cum ar fi: mimica. Având în vedere că la dezvoltarea expresivităţii limbajului contribuie mai mulţi factori. se desfăşoară cu copiii jocuri care să-i pună în situaţia de a utiliza toţi aceşti factori. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. adaptată la diverse situaţii şi la diverşi parteneri. În partea a doua a acestui joc se foloseşte banda de magnetofon. de exemplu: "Maria este o fată harnică".exerciţii. Acest joc contribuie şi la dezvoltarea intelectuală a preşcolarilor. Pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză. Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoaşterea personajului şi a poveştii. Astfel. . Paralel cu organizarea şi desfăsurarea jocurilor didactice. dezvoltarea expresivităţii limbajului presupune cultivarea capacităţii de comunicare prin exprimarea reprezentărilor din experienţa personală. copiii capătă deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate părţile de vorbire. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor. coerente. "Aluna este hrana veveriţei". "Iarba este hrana vacii". au o contribuţie deosebită la vârsta prescolară. menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi obiectelor programei. între subiect şi predicat). intonaţia. în grădiniţă un rol deosebit de important îl deţin jocurile . un substantiv la masculin. pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. număr şi caz ). de exemplu: "Andrei este un băiat harnic". Acum. precum şi precizarea şi activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. În timp limitat. în continuare. Astfel de jocuri sunt: "Ce ştim despre eroul îndrăgit?" şi "Oglinda fermecată". prin jocul didactic "Citeşte în cărticică" se urmăreşte formarea deprinderilor de a compune o scurtă povestire. Pornind gradat. "Andrei este un băiat lenes". redarea unui fragment din povestea respectivă. se mai pot desfăşura diverse jocuri didactice care stimulează creativitatea copiilor în exprimarea orală şi le îmbogăţeşte vocabularul activ. Prin jocul didactic "Răspunde repede şi bine" se urmăreşte formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant şi determinat (între atribut şi substantiv. ritmul expunerii. Prin acest joc se urmareste exprimarea corectă a formelor de genitiv masculin şi feminin la numărul singular şi plural. Aceleaşi adjective însoţesc. caracterizarea personajelor.

vor face copilul să dialogheze cu el însuşi si cu realitatea înconjurătoare. stimulează copilul în mod creativ. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat păsările călătoare" "Baba iarna intră-n sat" "Vine primăvara" "Plecăm la şcoală"etc. Farago Convorbirile tematice. prin vorbire dialogată despre toate câte sunt.M. de modul de a-1 face pe copil să. în special a celor cognitive de cunoaştere a mediului: "Gradiniţa noastră.fantastică" care propune subiecte foarte îndrăgite de copii. Eminescu "Somnoroase păsărele" .M.formativ. cât si expresivitătii vorbirii. fluturi. expresiv. personaje îndrăgite. Activitătile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndrăgite. Aceste convorbiri oferă dialogul larg deschis cu educatoarea. activitătile de povestire. prin relatia educatoare . activitătile de dezvoltare a vorbirii. Arghezi "Caţeluşul şchiop" .T. pentru copil. personaje cu care copilul comunică. a plasticitătii lui în exprimare. dar şi la formarea unui . Pe lângă activitătile de joc didactic. activităti comune a legăturii omului cu ceea ce îl înconjoară. povestiri cu un început dat de educatoare şi continuat de copii. la estetica tintei limbajului.E. plastic. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc şi spontan. Indiferent de forma de realizare. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . în măsura în care educatoarea este un model. poveşti create de copii. de felul cum recită o poezie.Importanţa jocurilor . care le reprezintă şi .exerciţiu desfăsurate în gradinită derivă din faptul că ele au o influentă mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. vin să completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. Ele contribuie la corectarea exprimării gresite. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. prin subiectele abordate. cu copilul şi îi dau posibilitatea de a cunoaşte nivelul cunoştinţelor acumulate şi vocabularul activ al copiilor. memorizare. Eminescu "Zdreanţă" . orienta şi contribui prin "viu grai". înteleagă textele literare prezentate şi de a folosi intonaţia potrivită şi a da textului finalul adecvat. O contribuţie importantă în plan apropiat o are literatura "ştiinţifico.copil. gramatical. prin specificul de organizare si desfăsurare.limbaj coerent. lexical. plante.

Importanţa metodelor interactive de grup Să pornim odată cu copiii la descifrarea. de povestire a educatoarei. necunoscutul. învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. pot deveni lucruri realizabile. Prin metodele interactive de grup. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. prea multe informaţii pe care nu le reţin şi nici nu au capacitatea de selecţie a acestora. se simte responsabil şi mulţumit la finalul lecţiei. „Ce joc interesant!”. activă. a exersării acestuia în vederea pregătirii copilului pentru scoală. convorbirile contribuie în mare măsură la îmbogăţirea vocabularului. de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere. în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme. vă schimb. prin dezvoltarea tehnicii şi a creaţiei. accesibilă. Copiii primesc prin diferite canale. plăcută şi democratică. Cap III. Veţi smulge cu siguranţă exclamaţiile copiilor: „Ce activitate frumoasă!”. se constituie ca o „aventură a cunoaşterii”. Pentru a ajunge aici. copiii îşi exersează capacitatea de a selecta. mă schimb. de abordare a altor demersuri . Efortul copiilor trebuie sa fie unul intelectual. jocuri didactice. modernă. rezolvă sarcini de învăţare. căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii „mister didactic”. descoperă răspunsuri la toate întrebările. Noul. dezbateri. prin analize. flexibilă. organizarea şi aplicarea metodelor noi în activitatea instructiv-educativă care poate fi una cooperantă. „Ce multe am invăţat!”.îmbogăţeşte fantezia. combina. „Eu o să-l învăţ pe X povestea Y” etc. Activităţile de memorizare. Acum ştim cu toţii că „oricine poate învăţa de oriunde”. situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup. „Eu o bulă dublă pentru familia mea!”. în decursul timpului. a invenţiei umane. „Eu aş dori să fac un blazon al prietenului meu”. nu este foarte greu. Prin exemlificări concrete putem face copiii să înţeleagă că. REUŞESC!” Nevoile şi cerinţele copiilor „actori” pe scena educaţională pretind dascălilor o schimbarea radicală a modului de abordarea a activităţii didactice. astăzi acestea sunt lucruri realizabile. Acţionaţi direct ! Propuneţi-vă un obiectiv: „Schimb. „Când mai jucăm jocul cu steluţele?”. iar fanteziile timpului nostru.

reţinerea.a. orientarea. se pot obţine performanţe pe care copiii le percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. că un comportament întâlnit în viaţa de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăţa cum sa-l evităm.) stimulează creativitatea. deoarece ele reprezintă punctul cheie în reuşita aplicării metodei şi nu trebuie să afecteze copilul. Este însă importantă alegerea momentului din lecţie. găsesc soluţii. dar încurajaţi.intelectuale interdisciplinare decât cele clasice. sfatul. Dintre obiectivele metodelor interactive enumerăm: . un eveniment. o faptă. nu de concentrare. atunci când se respectă principiul flexibilităţii. personajul copil şi fapta lui. se modernizează. distractive. să aibă răbdare cu ei exersându-şi toleranţa reciproc. Fiind prezentate ca nişte jocuri de învăţare.m. să ia decizii în grup şi să aplaneze conflictele. activizarea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic constructiv. rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea critică şi înţeleg că atunci când analizează un personaj. ideea. acaparator. întrebarea. brainstroming. comunicarea. metodele interactive învaţă copiii să rezolve probleme cu care se confruntă. 6/6. Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc în dezbatere comportamentele reale. fapta şi nu critică personajul din poveste sau copilul. lauda. adultul. Ideile. Metodele învaţă copiii. prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilitatea.d. dintr-o zi. Metodele implică mult tact din partea dascălilor. ş. mimica. elaborează sinteze în activităţi de grup. iar metodele tradiţionale nu se elimină. Copiii înţeleg şi observă că implicarea lor este diferită. formulează şi verifică soluţii. îndrăzneţe de rezolvarea a sarcinilor de învăţare. găsirea unor idei creative. deoarece trebuie sa-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copil timid. comportamentul unui copil. entuziasmul în concordanţă cu situaţia şi totul va fi ca la carte. intergrup. Toate metodele interactive de grup (în special 6/3/5. aprecierea. de cooperare. agresiv. dau sfaturi din care cu toţii învaţă. se îmbunătăţesc şi se adaptează. După fiecare metodă aplicată. cu metode din aceeaşi categorie. în perechi. Ei aduc argumente. interjecţia. îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. individual. se modifică. cotidiene. ei critică comportamentul. se combină. nerăbdător pentru fiecare găsind gestul. soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate. Grupul înţelege prin exerciţiu să nu-şi marginalizeze partenerii de grup. o idee. pesimist. Situaţiile de învăţare. Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale. independenţă în gândire şi acţiune.

a şti să culeagă informaţii despre o temă dată . Realizarea unor obiective interdisciplinare. de a aplica cunoştinţele în diferite situaţii de viaţă. a şti să identifice probleme diferite. Implicarea activă şi creativă a copiilor pentru stimularea gândirii productive. .           În urma aplicării acestor metode. afectivitate. o poveste. corectitudine cu cei din jur. a gândurilor. moderne. învaţă să argumenteze. Comunicarea pe baza unei tehnologii informaţionale. a şti să facă conexiuni. să rezolve o sarcină alături şi împreună cu alţi copiii. cel mai repede). Focalizarea strategiilor pe promovarea diversităţii ideilor. învaţă să înveţe creativ. Formarea unui sistem de capacităţi. să-şi exprime gândurile creativ. se comportă cu toleranţă. de a critica. spontan. Încurajarea autonomiei copilului şi promovarea învăţământului prin cooperare. Însuşirea unor cunoştinţe. îşi exersează capacitatea de autoevaluare şi de a evalua alternative şi a lua decizii. libertatea de exprimare a cunoştinţelor. cum realizează un desen.. corectitudine cu cei din jur. a faptelor. printr-un antrenament plăcut interactiv în grup. să negocieze soluţiile. stabilirea unor relaţii interculturale care au al bază comunicare. se comportă cu toleranţă. Formarea deprinderilor copiilor de a găsi singuri informaţii. devin responsabili pentru ideile şi acţiunile lor: învaţă să privească critic mediul social în care trăieşte el. să facă afirmaţii neobişnuite. interactive. abilităţi. copiii învaţă să-şi împărtăşească ideile. ideile. sensibilitate. afectivitate. fiind parte integrantă a acestuia şi să se descurce în situaţii reale de viaţă. de a lucra în echipă. a gândirii divergente. Formarea sau promovarea unor calităţi europene ce au la bază atitudini şi competenţe democratice. Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea cunoaşterii realităţii şi a activităţii viitoare de învăţare şcolară. Formarea deprinderii de a gândi critic. o construcţie etc. capătă încredere în ei. a reflecta. de a conştientiza stilurile de învăţare pe care le preferă (adică cum învaţă o poezie. să adreseze chiar întrebări neobişnuite. a testa ipoteze. învaţă cum să înveţe. sensibilitate. să caute alternative. comportament de bază în învăţarea eficientă a unor abilităţi practice în condiţii de cooperare.

atât pentru tine ca dascăl. 4. 2. Obiectivele cercetarii 1. atractivă.1.. Identificarea gradului de influenţă al mediului needucativ asupra dezvoltării abilitaţilor de comunicare şi de achiziţionare a elementelor de limbaj la copilul de vârstă preşcolară. Relevanţa utilizării metodelor şi procedeelor adecvate în vederea adaptării optime a preşcolarilor la activitatea şcolară. utilizând metode didactice adecvate. În funcţie de obiectivele propuse urmăreşte să pună în evidenţă importanţa combinării metodelor tradiţionale cu cele moderne în educarea copiilor de vârstă preşcolară. cât şi pentru copiii.Ar fi frumos ca fiecare dascăl să fie pentru copiii lui „formator” pentru a simţi zilnic acea satisfacţie pe care ţi-o dă pregătirea pentru activitatea cu copiii şi mai ales plăcerea de a realiza o predare/învăţare/evaluare creativă diversă. Evidenţierea importanţei educaţiei timpurii în dezvoltarea comunicării verbale la copiii de vârstă preşcolară. Reliefarea importanţei achiziţionării unui vocabular adecvat vârstei. 3. eficientă. IV. Ipoteza cercetarii Presupun că: Implementarea unui program de activităţi în care se utilizează un set de metode şi tehnici tradiţionale şi moderne specifice învăţământului preşcolar determină îmbunătăţirea . diferenţiată. Organizarea cercetării Cercetarea de faţă se include în sfera studiilor calitative urmărind demersul ştiinţific şi metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei preşcolare. Metodologia cercetării CAPITOLUL IV. particularităţilor şi nevoilor personale ale copiilor.

În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât şi metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare:  Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicării atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan şi liber mai aproape de ceea ce este mai puţin controlat şi cenzurat. despre condiţiile materiale şi socio-culturale ale familiei.Variabilele cercetării Variabile independente  Aplicarea unui program de achiziţii în care să se îmbine armonios metodele didactice tradiţionale şi moderne în activităţile de comunicare. starea lor de sănătate. studiul documentelor personale. în vederea adaptării optime la viaţa şcolară. despre calitatea influenţelor asupra copilului. IV. evoluţia sarcinii.  Anamneza a vizat culegerea de informaţii despre parinţi. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a . metoda testelor.  Testul. Datele obţinute au fost consemnate şi folosite mai ales în analiza de caz.3. IV. Această metodă am folosit-o atât în faza preexperimentală cât şi în faza experimentală. experimentul.sesizabilă a abilităţilor de comunicare contribuind la îmbogăţirea limbajului. starea de sănătate.Metode de cercetare utilizate În cadrul cercetării am insistat pe folosirea următoarelor metode: anamneza. Variabile dependente   Nivelul de imbunătăţire a abilităţilor de comunicare. Gradul de manifestare a capacităţilor de adaptare la viaţa şcolară . Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obţinut date despre provenienţa socială ale acestora. observaţia. despre relaţiile care există în familie şi despre nivelul cultural al părinţilor.  Studiul documentelor personale a fost menit să completeze datele obţinute prin primele două metode şi să ofere o imagine mai completă asupra subiecţilor investigaţi.2. proba psihologică. cât şi în cadrul activităţilor comune desfăşurate cu întreaga grupă de copii sub îndrumarea directă a educatoarei.

5. jocuri de stimulare a comunicării orale: „Povesteşte ce ai visat”.obţine informaţii obiective asupra dezvoltării psihice şi a pregătirii copilului pentru şcoală. jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei „Hai să facem o poveste”. e câştigător!”. jocuri de exersare a pronunţiei corecte: „Spune la fel ca mine”. tehnica grupelor paralele (experimentală şi de control). având acelaşi nivel de cunoştinţe. Grupa experimentală a cuprins un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. acelaşi număr de subiecţi şi fiind egale din punct de vedere al vârstei. „Ghici la ce cuvânt mam gândit”. „Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa”. Experimentul se desfăsoară folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. jocuri de verificare şi consolidare:” Cine ştie . . dintre care 4 fete şi 6 băieţi.Eşantionul de subiecţi În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei specifice formulate. iar grupa de control tot un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. etc. „Greierele şi furnica”. dramatizări „Anotimpurile”. „Descoperă unde am greşit”. dintre care 5 fete şi 5 baieţi. afectiv. psihic. de verificare a însuşirii conţinutului poveştii „Fata babei şi fata moşneagului”.Eşantionul de conţinut Activităţile liber alese cât şi cele de educarea limbajului au fost adaptate unităţilor de învăţare corespunzătoare temei săptămânii. 4. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguţa cu doi bani”. jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării: „Cum se numesc toate acestea la un loc”. IV. Instrumente de cercetare utilizate    Test de evaluare iniţială Testul pentru cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres Test de evaluare finală IV. lecturi după imagini „ A sosit primăvara!”. din punct de vedere fizic. pe care se experimentează.  Experimentul a constat în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice fiecărei grupe. am cuprins în cercetare un număr de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care au frecventat în anul şcolar 2010-2011 grădiniţa.

. Item cu raspuns scurt. am ales metodele şi tehnicile de cercetare. Item de asociere 2p Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: . 1 4 5 3. 1. 1p 1p Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. am formulat ipoteza şi am alcătuit eşantionul de subiecţi. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE.Etapa constatativă (preexperimentală) În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetării.CAPITOLUL V. Evaluarea initiala a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice.am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului.” 2. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. Desfăşurarea experimentului V. sireata si da iama la poiata. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1.

...... ....si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica.4....... îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea..... ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se. copil istet. Item cu alegere duala „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”.... sa se vâre în ........ „Scufita Rosie a manâncat lupul.....” Item de completare 3p Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe ..pentru a o închide acolo!.. 5........ „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”........ Caci de îndata ce ar fi fost acolo... si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca.........” 3p ............

6.2 Etapa experimentală În cadrul acestei etape am introdus metode şi tehnici noi în activităţile susţinute la nivelul grupului experimental. imitarea unor acţiuni . . Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara ulterior între ele rezulatele şi scorurile obţinute de copiii cuprinşi în cele două grupe. 1: Stabilirea asemănărilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. 3. 8. 4. denumirea unor culori. probă ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani şi este alcatuită din şapte subprobe. desenul unui pom înalt şi al unui pom scund. 2. completarea lacunelor dintr-un text. fotografia unui batrân şi a unui tânăr. Precizez că am acţionat şi la nivelul grupului de control aplicând aceleaşi probe . memorarea unor grupe de cifre. o minge tare şi o minge moale.dar fără a implementa programul de activităţi şi jocuri didactice propus în lucrarea de faţă. 7. 9. Subproba nr. stabilirea unor contrarii fără imagini ale obiectelor. imaginea unui copil trist şi a unuia fericit. denumirea unor materiale din care sunt confecţionate unele obiecte. o carte nouă şi una veche. am făcut măsurători şi determinări. desenul unei case mari şi al unei case mici. prin care am vizat următoarele aspecte ale dezvoltării gândirii şi limbajului copiilor: stabilirea asemănărilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului  adaptat dupa Alice Descouedres. o bucată de hârtie netedă şi una zgrunţuroasă.V. am aplicat probe. 5. o foaie de hârtie întinsă şi una mototolită. desenul unei linii drepte şi a uneia curbe.

în timp ce aceasta este…. Ele adună …. două bile de aceeaşi mărime şi culoare una grea şi una usoară care se pun în palmele copilului. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfăşurare: . Se calculează numărul de răspunsuri corecte. haine de ploaie).    Se va citi rar şi cu accentul necesar. Fetele se grăbesc să se întoarcă …(acasă) . 3. 4. Subproba nr.. iar hainele lor erau complet…(ude). soarele este foarte….(mica)    se continuă astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. albastru). Subproba nr. această casă este mare. Se notează răspunsurile copilului. cerul este …. Deodată cerul se întunecă.10.(senin. se acoperă de … (nori) . se calculează numărul de răspunsuri corecte. Ele roagă pe cineva să le adăpostească în casă deoarece ploua puternic şi nu aveau la ele…(umbrele.(flori) .(strălucitor) . te rog să fii atent. tu va trebui să ghiceşti şi să spui ce trebuie să fie completat”. 3: Memorare de cifre şi reproducerea lor Material: am folosit următoarele serii de cifre: 1. Jana şi Maria merg să se plimbe pe câmp. Jana şi Maria se sperie de zgomotul făcut de…(tunete) . 2.Cerul este spintecat de…(fulgere) . când eu mă opresc şi nam să stiu ce să spun. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit următorul text: „Este timp frumos. Fetele sunt foarte mulţumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(păsărele) . se notează răspunsurile copilului. 5. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi. Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire.

…. 8.…. 5. 3. 4: Denumirea unor materiale Material de desfăşurare: am folosit următoarele întrebări: 1. 6. pentru seria a V-a primeşte coeficientul 6. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”. 6: Denumirea a 10 culori Material şi desfăşurare: .(urât) . 6. nefericit) neascultator . pentru seria a II-a primeşte coeficientul 3. Performanţa subiectului este egală cu ultima serie realizată corect.….…. pentru seria a III-a primeşte coeficientul 4.(ud sau umed) . Din ce este facută cheia? Din ce este facută masa? Din ce este facută lingurita? Din ce sunt facuţi pantofii? Din ce sunt facute ferestrele? Din ce sunt facute casele? Se consemnează numărul de răspunsuri corecte. 7.(ascultator sau cuminte) Se notează de la 0 la 8 în funcţie de numărul de răspunsuri exacte. Subproba nr. 4.   Se prezintă fiecare serie în ritm de comandă de gimnastică.(greu) -. 5.….Se spune copilului: „Fii atent! Îţi voi spune nişte cifre.…. Se opreşte proba la seria pe care copilul nu reuşeşte să o reproducă deşi i s-a citit de trei ori.…. cald uscat frumos curat mare uşor vesel . Subproba nr.(mic) . pentru seria a IV-a primeşte coeficientul 5. 5: Stabilirea unor contrarii fără obiecte sau imagini ale acestora Material şi desfăşurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1.(murdar) . 4.(frig sau rece) . Pentru prima serie primeşte coeficientul 2. indispus. Subproba nr. 2.…(trist. 2. 3.

4. a arunca. 6. 2. a fricţiona. a se ridica. grupa experimentală şi grupa de control. 3. a se apleca. a sări. a spăla. 7: Cunoaşterea sensului unor verbe Desfăşurare : a) Se mimeaza următoarele acţiuni şi se cere copilului să le denumească: 1. galben. 8. violet. 3. 6. Subproba nr.experimentală) Este etapa în care am înregistrat rezultatele obţinute de cele două eşantioane de subiecţi. a respira. 5. albastru Se cere copilului să le denumească şi se notează de la 0 la 10. 7. verde. Etapa de control (post. 10. a se balansa.Se prezintă culorile: 1. V. maro. 3. b) se mimează următoarele 6 acţiuni. roz. dupa numărul exact de răspunsuri corecte. a împinge a tuşi. 5. 4. 4. negru. 5. 9. 2. a cânta. 2.3. răspunsuri corecte. am stabilit diferenţele. gri. a scrie. cerându-le copilului să le imite şi să le Se consemnează rezultatele care se notează de la 0 la 12 în funcţie de numărul de Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ . 6. alb. am prelucrat statistic datele şi am interpretat rezultatele. roşu. denumească: 1.

(evaluează cunoştinţele dobândite în urma intervenţiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orală) – propoziţii simple şi dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multiplă I4 item obiectiv cu alegere duală I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonoră Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE. SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orală) „Ana are ……………” I2 : Reprezintă grafic propoziţia în casetă I3 : Încercuieşte cifra care corespunde numărului de cuvinte din propoziţie „Copiii merg la gradinită” 5 4 I4 : Încercuieşte cuvântul alcătuit din mai multe silabe şi reprezintă silabele în căsuţe COPIL I5 Colorează imaginile în a caror denumire se află sunetul „ r ” GRĂDINIŢĂ 3 1p 1p 1p 1p 1p . SILABE.

pe langă probele administrate (Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului) în vederea ameliorării dificultăţilor de comunicare şi achiziţionării de noi abilităţi. cu o frecvenţă de o activitate pe săptămână timp de 10 săptămâni. Între evaluarea initială şi cea finală. am desfăşurat o serie de activităţi şi jocuri didactice (vezi eşantionul de conţinut. S-au susţinut un număr de 10 activităţi specifice în care s-au folosit următoarele metode: conversaţia. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Rezultate obţinute la testul iniţial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării Pe parcursul programului de intervenţie am folosit în cadrul activităţilor de educarea limbajului. turnirul întrebărilor. examinarea povestirii. capII). experimental G. Strategia de verificare şi evaluare a rezultatelor obţinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. experimentul. experimental G. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% . Lotus.VI. demonstraţia. exerciţiul. braistormingul. în cadrul programului de intervenţie. de control G. VI. capIV). de control G. conversaţie şi îmbogătire a vocabularului. utilizând în cadrul lor metode şi procedee specifice nivelului de dezvoltare al copiilor (vezi metode utilizate. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilităţilor de comunicare. explicaţia.1.2. metoda Blazonului. de control G. cvintetul. comunicarea rotativă. experimental G. experimental G. experimental G. învăţarea în cerc. de control G. piramida şi diamantul. VI. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2010-2011. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. metoda Acvariului.

se pot observa diferenţe semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obţinute. se face media acestor vârste şi se obtine vârsta psihologică a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obţinut la fiecare probă corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul următor). Datorită faptului că asupra grupului experimental s-a acţionat prin aplicarea de metode şi procedee specifice şi s-au realizat activităti. Aceste aspecte de diferenţiere se datorează faptului că cele două grupe sunt diferit constituite. jocuri didactice cu caracter stimulativ şi de dezvoltare a limbajului. grupa de control cuprinzând mai mulţi copii proviniţi din medii sociale defavorizate. la care rata frecventării gradiniţei este scăzută şi asupra cărora nu s-a intervenit prin activităţile care au fost realizate la grupul experimental. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR .Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra următoarelor aspecte.

C. Contrarii (fara obiecte si imagini) 4 5 6 7 8 VI. se poate vorbi de o dezvoltare deficitară a copilului. completarea lacunelor într-un text.3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani I Contrarii (cu obiecte si imagini) 4 5 6 8 12 II. Cifre 3 3 4 5 5 IV.L. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini şi obiecte. Materii 3 4 5 6 6 V.C. Lacune 2 3 4 6 8 III.=V. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de cele două loturi mi-a permis să relev diferenţa nivelului de dezvoltare a comunicării şi limbajului copiilor din cele două loturi care nu au beneficiat de aceleaşi condiţii de mediu socio-cultural şi educaţional.L.>V. memorarea unor serii de numere.c Nu me Cro no Coe V Co e V âr Co e V âr Co e V âr Co e Vâ r- Co efi ficie âr .L. Culori 2 3 4 6 8 VII. poate vorbi de o dezvoltare superioară a copilului.C. numirea şi imitarea unor acţiuni..) se dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mică decât vârsta cronologică (V.) se poate dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mare decât vârsta cronologică (V. Vâr sta Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V âr st a Nr . denumirea unor culori şi nuante. denumirea unor materiale din care sunt făcute diverse obiecte. Verbe 4 6 8 9 11 TOTAL 22 29 37 47 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologică se poate constata că:    dacă vârsta psihologică a limbajului este egală cu vârsta cronologică (V.) Acest test a fost aplicat celor 20 de copii preşcolari cu vârste cuprinse între 3 ani şi 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologică a limbajului. vorbi de o dezvoltare normală a copilului.>V.

5 5 6. A. 9. 4 6 6 4 5 4 5 4 5 4 7 5 4 5 5. 1. I.1 sunt cuprinse rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A. Vâr Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V . 6.1Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului de grupa A (grupul de control) În tabelul nr.2 9 6 6.5 4 4 5 6 3 4 3 4. 5. 5 6 6 6 5 7 5 5 5 5 4 5 4 5 5 5 6 7 6 3 4 3 4 5 4 4 4 4 4. 8 5. 5 8 10 7 8 12 7 6 7 6 6 8.8 TABEL Nr. 5 5. 5 5 5. 6 6 6 6 6 5 5 5 4 5 3 4 5 6 4 5 4 5 3 4 4 5 4 4 5 5 4. G. 3.4 4. P. C. P. 2 5 6.3 5 5. T.5 4.2 mai mică decât media vârstei cronologice. 4. 7.9 5 5 4. 5 4. 5 fi cie nt 4 5 st a fi cie nt 6 st a fi cie nt 8 sta ci ent 7 6. E. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr. D.5 la care media vârstei limbajului este cu 1. P. P. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care sunt în primul an de frecventare a grădiniţei.2 ani.9 4. T.9 6 6. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5. 1 0.3 mai mică decât media vârstei cronologice şi la proba nr. 5 8 9 7 6 8 6 4 6 5 4 7 5 4 9 5 5. E. B.r t.2 6 8 5 6.0 4. G.1 4 5. A. V.6 6 7 5 6 5. 5 5. 5 5.C 7 .5 7 4.5 5. C.1 9 6 12 7 8 6 6 5 8 6 6 5 8 6 5 4 5 4 6 7.7 6 M. 2. 8. logi ca 7 7 nt st a fi cie nt 7 st a 6. 5 5.4 la care media vârstei limbajului este cu 1.

1 5. 1 7 7 7 6. 9 8 6 6 6 6 6 5 6 3 5 5. 9 8 8 8 7 9 8 7 6 4 6 7. 4 7 6. crt. 2 M. 9 6. 1 5 5 5 5 5 4 3 4 5 4 4. 6 5.9 . 1 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7. 0 5.7 7 7 6 7 7 7 5 7 3 5 6.8 7 6. 5 G. 5 Media 5. 6 5. 5 6 5 3 5 5. V. 9 6. 6 V. 5 6 6 7 7. N.9 7 7 7 7 6. 9 11 10 11 10 12 12 10 9 9 12 10. 5 5.2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8. 5 6.L . 7 12 12 7 12 7 11 10 9 6 4 6 7 8. Nu me Cro no logi ca Coe nt V st a C oe fi ci en t V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt Vâr sta Co efi ci ent V â r s ta Co efi ci ent V âr st a âr sta Ps i ho lo gi ca a li m ba Ju lui ficie âr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 S.T . 5 T. C. 7 6. M. 6 F.A . V.2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6.sta Nr . 5 M. 6 C. 5 7 7 7 7 7 7 7 6.. V. 5 5 3 6 6.A .5 7 7 7 7 6 5 4 5 6 5 5.A . L. 6 7 7 7 6. 5 7 7 6. 8 6. 8 6. 5 7 7 5..

experimental G. experimental G. experimental G. de control G. Din aceste rezultate se constată că media vârstei psihologice a limbajului a grupei B este superioară vârstei cronologice cu o diferenţă de 1 an faţă de grupa A.2Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice de grupa B (grupul experimental) În tabelul nr.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6. de control G. La o singură probă (nr. de control G. Acest lucru ne demonstrează că mediul educativ oferit de grădiniţă copiilor contribuie la dezvoltarea comunicării şi limbajului copiilor.1) s-a înregistrat aceeaşi medie a vârstei psihologice a limbajului ca şi media vârstei cronologice. experimental G. de control G. Media vârstei cronologice este 5. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 4 5 Grupe G.2 sunt redate rezultatele obţinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a grădiniţei. Prin parcurgerea activităţilor instructiv-educative la grupa pregătitoare (cele două grupuri studiate) s-a ajuns la obţinerea unor rezultate bune (la grupa de control) şi foarte bune (la grupa experimentală) în ce priveşte nivelul dezvoltării psihice pe toate planurile. experimental G.2 ani.TABEL Nr. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p 4p 4p 5p 3p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% 80% 80% 100% 60% .

Acest lucru denotă faptul că.. şi condiţiile socio-culturale de . În cadrul grupei experimentale. prin procesul de învăţământ. dacă educatoarea a insistat pe activităţi de educarea alimbajului chiar dacă nu a avut un program de intervenţie bine stabilit şi copiii au frecventat în mare parte grădiniţa. se poate înregistra un mic progres şi în cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinită .Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia că actionându-se asupra subiecţilor în mod frecvent şi organizat.Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finală a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. se înregistrează un progres vizibil atât la grupa experimentală cât şi la grupa de control chiar dacă intervenţia nu a fost aceeaşi provenienţă a copiilor diferite. la 4 itemi s-au obţinut procente de 100 % ceea ce înseamnă un nivel ridicat de cunoştinţe şi abilităţi de comunicare acumulate. comparativ cu cele înregistrate la testul inţial. la copii care au frecventat grădiniţa în mod regulat dar mai scăzute la cei care au frecventat sporadic. la grupa de control procentele sunt destul de bune.

Cunoscându-se că dezvoltarea limbajului preşcolarului are la bază experienţa cognitivă a acestuia în relaţiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilităţi optime de exprimare liberă, acest lucru realizându-se în orice moment al zilei, de la venirea lui în grădiniţă şi pâna la plecare. Atât în activităţile comune organizate cu grupa de copii, cât şi în cele individuale, accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul să fie viu, colorat, intonaţia să fie expresivă, astfel încât preşcolarii să-şi însuşească raporturile gramaticale ale limbii, sub aspect morfologic şi sintactic, fonetic şi lexical. Materialul necesar desfăşurării normale a gândirii şi limbajului a fost furnizat de realitate, de povestirile educatoarei, de experienţa de viaţă a copilului, de relaţiile sale cu ceilalţi copii. Ţinând seama că trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogăţia experienţei intuitiv-actionale, de gradul de elaborare a tipurilor superioare de activitate, de modul în care se asigură achiziţionarea de informaţii, în activităţile desfăşurate cu copiii s-a urmărit cultivarea procesele psihice de cunoaştere: gândirea, limbajul, memoria, imaginaţia, atenţia voluntară etc. Organizarea judicioasă a activităţii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observaţie, stimularea permanentă a inteligenţei şi creativităţii copiilor, a independenţei în gândire şi acţiune. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corectă, stimularea vorbirii coerente şi expresive, prevenirea şi corectarea unor defecte de vorbire, de pronunţie a sunetelor.

S-a urmărit, cum era firesc la această vârstă, dezvoltarea aparatului fono-articular, insistându-se asupra mişcărilor de articulare corectă a sunetelor (fricative, vibrante, velare), precum şi a diftongilor ai, ei, ea, au, corectându-se, în acelaşi timp, tulburările din vorbire a unor copii. Paralel cu această activitate, accentul s-a pus pe dezvoltarea, îmbogăţirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiană, acţiuni, calităţi ale obiectelor, noţiuni referitoare la culori, aşezare în spaţiu şi timp. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrată, urmărindu-se atât latura receptivă cât şi cea expresivă. De aceea i s-au pus copilului la dispoziţie materiale specifice, care să se constituie într-un mediu educativ şi cultural activ, stimulativ: cărti, caiete şi unelte de scris, ziare, reviste, imagini şi jocuri cu imagini , discuri, dischete, video, computer etc. În toate activităţile comune şi la alegere, copiii au fost antrenaţi în actul verbalizării. Ei au avut permanent ca model conduita verbală a educatoarei, iar acasă, a parinţilor şi a adulţilor din preajmă. Înţelegerea cuvintelor noi şi a expresiilor însuşite în cadrul diverselor activităţi s-a fixat prin activizarea acestora, cerându-se copiilor să le utilizeze în contexte noi. Adeziunea preşcolarilor la o vorbire corectă, din punct de vedere gramatical, a fost privită în relaţie cu formarea deprinderilor de a-şi exprima gândurile într-o comunicare coerentă şi corectă. Astfel s-a avut în vedere, gradat, formarea deprinderilor de vorbire dialogată, exprimarea în propoziţii simple, apoi în propoziţii dezvoltate, a gândurilor, ideilor, sentimentelor, formarea corectă a pluralului, acordul predicatului cu subiectul şi al adjectivului cu substantivul; folosirea corectă a flexiunii verbale şi a celei nominale, cunoaşterea şi folosirea în comunicare a pronumelui de politeţe. Expresivitatea exprimării preşcolarilor a constituit de asemenea, un principal obiectiv al activităţilor de educare a limbajului, deprindere dobândită prin activităţi de povestire, prin lecturi după imagini, prin memorizări sau jocuri didactice. Activităţile libere ale preşcolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbală liberă şi civilizată între copii, au consolidat actul comunicării în formele ei cele mai variate, generate de diversitatea jocurilor, a cântecelor, a exerciţiilor ritmice.

Concluziile cercetării Datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne in activităţile de comunicare, am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului, în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii, de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări, încercări, exerciţii, experimente, în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa, a fost necesară tratarea interdisciplinară a problemelor. Acest lucru favorizează identificarea unicităţii copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative. Corelarea dintre discipline a contribuit şi la stimularea interesului copilului pentru cunoaştere. De acest mediu educaţional au beneficiat copiii din eşantionul al doilea (grupa experimentală) care, sub îndrumarea competentă a educatoarei a completat sau înlocuit în multe

Copiii petrec foarte mult timp în faţa calculatorului şi a televizorului ceea ce îi fac pe parinţi să fie „multumiţi” de interesul pe care îl manifestă copilul şi de faptul că acesta este „cuminte”. cel care este în primul an de gradinită şi la care efectul negativ al mediului familial . Aşa cum am mai amintit. ci din partea unor părinţi care au studii superioare. de înţelegere şi de atenţie din partea celor mari. din cei 10 copii. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. Aspectele prezentate mai sus au reieşit din rezultatele slabe obţinute de copiii din primul eşantion. toţi provin din familii organizate în care relaţiile sunt armonioase. copii care întâmpină mari dificultăţi în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lăsată pe ultimul plan. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precară. Unii părinţi consideră că dacă îi oferă copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare şi de afecţiune de care este înconjurat acesta. de a comunica eficient cu el. deoarece. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare şi în faptul că din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. fiind privat de atenţia. Deficientele constatate în exprimarea şi în pronunţia copiilor nu se datorează unor disfuncţionalităţi somatice. de afecţiunea şi de interesul adulţilor din preajma sa copilul îşi creează o lume imaginară în care se retrage şi din care va ieşi din ce în ce mai greu. Este cu atât mai alarmantă situaţia cu cât am constatat ca această delasare şi atitudine de indiferentă faţă de nevoile copilul nu vine din partea unor părinţi cu un nivel intelectual scăzut.cazuri mediul familial care nu întotdeauna oferă un mediu propice unei dezvoltări normale a personalităţii copilului şi se reflectă îndeosebi în dezvoltarea comunicării şi limbajului. În goana lor după câştiguri materiale uită sau neglijează faptul că acest pui de om are nevoie de caldură. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltării psihice şi intelectuale a copilului. în mare măsură. manifestările preşcolarilor atât în relaţiile cu adulţii cât şi în relaţiile cu copiii de vârsta lor. Aceste relaţii din interiorul familiilor copiilor influentează într-o masură foarte mare comportamentul. ci sunt datorate. Este preferat acest gen de activităţi pentru că este comod pentru adulţi ştiindu-i pe copii în siguranţă în locul activităţilor active în care copilul să se dezvolte din punct de vedere psihomotor. în relaţionare şi în dezvoltarea psihomotorie. lipsei de preocupare a parinţilor de a relaţiona cu copilul. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentală) sunt justificate şi din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. Am constatat că în ultimii ani vin în grădiniţă copii care prezintă deficienţe mari în comunicare.

Acest fapt se datorează tocmai relaţiilor care există între aceşti copii şi fraţii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât şi pe plan psihomotor şi afectiv. diminuând în mare masură dezinteresul manifestat de parinţi. Educaţia intelectuală a copilului preşcolar. copilului căruia i se acordă atenţie şi sprijin de către adulţii şi fraţii lui are rezultate foarte bune iar cel care îşi petrece cea mai mare parte a timpului singur în faţa televizorului şi a calculatorului prezintă mari lacune în dezvoltarea limbajului şi al comunicarii.E. Didactica disciplinelor pedagogice. BIBLIOGRAFIE 1.M.. Gongea. I.Fulga.Culegere metodică (1975). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. C.Bradu. (2006).G. O altă constatare pe care am facut-o pe baza experienţei acumulate în activitatea desfăşurată cu copilul preşcolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai mulţi copii şi ai căror fraţi au vârste mai mari decât ei au deprinderi şi cunoştinţe mai bogate.Cucoş. Editura Polirom 6. Editura Didactică şi Pedagogică. (1997).este mai pregnant.. Metode de învătământ. Editura Polirom 5.Cerghit. Bucureşti Clujeană .S. Bucuresti 2. Ruiu. Bucureşti 7. M. De asemenea. (2007).Culegere metodică (1978). (2006).Metode interactive de grup. Editura Didactică si Pedagogică. Integrarea copilului în activitatea şcolară. Preşcolarul si literatura. Ghid metodic. B.Bocoş.Breben.Editura Arves 3. Editura Didactica si Pedagogica. (2005). Presa Universitară 4.

. Bucureşti 9. Editura didactica. M.Napoca 13.Culegere metodică (1978).Gheorghian. M. Copii de 5-6 ani. Descoperirea copilului. Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a .Popescu.ro www. 19. Şchiopu. Cercetarea psihopedagogică. Editura V&I Integral.Adrese de internet www.Ionescu. Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă. 3-4/2008. Editura Didactică şi Pedagogică. E. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: -să precizeze lunile anotimpului primăvara. nr. Cluj.Debesse.Revista Învăţtământului Preşcolar. 11. (1993). e caştigător!” MIJLOCUL DE REALIZARE: Joc didactic TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare.ro www. Didactica modernă. Radu. – xxx. Psihologia vârstelor.Editura Presa Universitară Clujeană 12. (1970). Bucuresti 21. M.(2000).Păişi. U. şcoli Normale. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti 14.(1993). 16.Ionescu. (2001).referate.(1991). I. 1-2/2009. Bucureşti . Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Taiban. Editura Didactică şi Pedagogică. Tribuna şcolii. E. – xxx.consolidare SCOPUL ACTIVITATII: Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la caracteristicile anotimpului primăvara şi cunoştinţelor despre sarbătoarea Paştelui.didactic. Editura Didactică şi Pedagogică. (1970). Pedagogie Preşcolară. Editura Dacia.Montessori.ro ANEXE Proiecte didactice PROIECT DIDACTIC GRUPA: mare pregătitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII: „ Cine ştie. Bucureşti 15. I. Editura didactica. Bucureşti. (1972).. Nr. (2001) Laborator preşcolar.educative în grădiniţă 20. Bucureşti 18.edu.Demersuri creative în predare şi învăţtare. L.. Bucuresti 10. Editura Didactică şi Pedagogică. E.M.Nicola. Tribuna şcolii. Metodica jocului şi a altor activităţi cu Preşcolarii.8. (1982). –xxx. 17. . M. Programa activităţilor instructiv.

BIBLIOGRAFIE: SILVIA BREBAN. Editura Radical. -să construiască. GEORGETA RUIU. beţisoare.puişori). bagheta lui Rilă Iepurilă. ghirlandă cu narcise numerotate de la 1 la 7. imagini de Paşti şi de Craciun. -să raspundă repede şi bine la întrebările concursului.1999.găină. iepuraş de pluş. Jocuri didactice pentru educarea limbajului. Mijloace de învăţământ: imagini de primăvară. 3 suporturi. blazoane. să confecţioneze. Cunoaşterea mediului inconjurător-Ghid pentru invătământul preşcolar.2001. ELENA GONGEA. conversaţia. 3 coşuleţe. stimulente. ouă . -să cânte cu plăcere un cântec de primăvară învăţat anterior. ghicitori. SMARANDA CIOFLICA. -sa recite o poezie in concordanta cu mesajul transmis. ghicitorile. -să rezolve probleme de adunare cu 1-2 unităţi. lipici. Ghid metodic . metoda Acvariului flori de primăvară confecţionate din hârtie. AURELIA ANA . tabloul „Primavara”. ELENA MATEI. biletele cu intrebări (vezi Anexa). 2006 . să aranjeze în tablou elementele cerute de text. machetă (cu . explicaţia. coş cu ouă vopsite. 8 flori de nufăr. ELENA GONGEA. GEORGETA RUIU. metoda Lotus. ouă încondeiate. -să selecteze jetoane cu păsări călătoare. -să numere corect în limitele 1-10. indrumător metodic. Metode interactive de grup.-să deseneze flori specifice primăverii. -să găsească conţinuturi|idei| cunoştinţe legate de sărbătoarea Paştelui STRATEGII DIDACTICE: a) b) Metode şi procedee:.Editura Arves. metoda Blazonului. creioane colorate.Editura Tehno-Art. MIHAELA FULGA. SILVIA BREBEN. jocul didactic.

alături de ouă incondeiate./Poate ştiţi să socotiţi.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT 2 STIINTIFIC STRATEGII DIDACTICE 3 ./Fii la noi binevenită!/Hai cu totii. dar si multe surprize./Bine toti să vă gânditi./Puteţi să ne povestiti. şi o scrisoare pentru copii./ Iar pâraiele umflate/Curg la vale inspumate.” -conversatia Materiale: -iepuras de plus -cos -oua incondeiate -plic cu scrisoare 3) ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)ANUNTAREA TEMEI “Tema noastră-i mult iubită.Educatoarea aranjează materialul pe 2 măsute in fata copiilor. Cand zăpada se topeşte./Vreau chiar să ne desenati. 2)CAPTAREA ATENTIEI Iepurasul Rilă are in cosuletul său.ndrăgită:/Primăvara mult dorită./ Ghiocelul se iveşte. cu mult spor/Să-ncepem concursul:”CINE ŞTIE E CÂŞTIGĂTOR!” ./De toti copiii e./Unii chiar să ne cântati./Să ne spuneţi tot ce ştiţi/Despre mândra primăvară/Care a sosit in ţară. Pregătirea climatului psihoafectiv necesar desfăsurării activitătii./Vreau să-mi spuneţi negreşit:/Ce anotimp a sosit? (primăvara) „Astăzi vreau să-mi arătaţi/Dacă ştiţi să recitaţi. Scăunelele sunt dispuse in semicerc.

Spune câte raze are? Si ce formă. iar ei vor indeplini sarcina cerută. ce culoare Are pe cer mandrul soare?” Materiale: -tablou de primavara. -lipici./Să răspundeti toti corect. “Hai.” (soare) Copilul decupează după contur. -foarfeca./Primavara-i anotimp. pe care este conturat un soare’ -ghicitoare -ghicitoare -bagheta magica ./Primavara-i mândră floare-/Câte luni aceasta are?/Hai spune-le frătioare!” c)Jocul propriu-zis “Sus pe bolta cea senină Cine oare se iveşte Pe tabloul pregătit? Tu un ……….-ai construit. hartie glasata galbena. educatoarea va citi continutul acestuia. b) Jocul de probă: -expunerea -ghirlanda cu narcise numerotate de la 1-7./Toţi bine -Materiale: Copiii vor extrage de pe ghirlanda cu -biletele Bagheta magică alege un copil care va Materiale: extrage din prima narcisă de pe ghirlandă prima probă a concursului: “Primavara e cuvant. concursul să-l pornim.. il lipeste pe suprafaţa tabloului şi îi construieşte razele din betişoare. “ Uită-te atent la soare./Să vă prind buline-n piept” narcise numerotate de la 1 la 7 câte un biletel.5) DIRIJAREA INVĂŢĂRII a)Explicarea jocului: să ne simtim.

-creioane colorate. un copil ales le va desena si pe tablou. Infrunzeste. După confruntare. “Cine oare-nmugureste Cand vremea se incălzeste. Ce-n toamnă l-au părăsit? Căutati si-n tablou le-aranjati. narcise) Copiii sunt impărtiti in grupuri de cate 4-5 si primesc cate un blazon pe flori de primăvară. primesc câte un blazon pe care ei trebuie să aseze cât METODA BLAZONULUI Materiale: -jetoane reprezentand pasari METODA BLAZONULUI Materiale: -copaci de hartie. zambile. unde doresti. mai multe jetoane reprezentând păsări salbatice (calatoare sau nu) . Tu le desenează!” (ghiocei.” Copiii. “Care flori de primavară Infloresc la noi in tară? Pe tablou. forma rotundă si -betisoare culoarea galbenă.Soarele are 10 raze. dupa cum sunt impartiti in grupuri de cate 4-5. -lipici care trebuie să deseneze cât mai multe -blazoane. infloreste Si miresme răspândeste? Caută-l si-l aranjează Si pe tablou ii asează!” (Pomii) “Care oaspeti iar sosesc Si pe boltă se rotesc Căutând cuibu-ndrăgit. lalele.

. un copil ales le va desena şi pe tablou. copii. cucul. 6) OBŢINEREA PERFORMANŢEI Fiecare echipă trebuie să găsească 8 elemente care au legătură cu Paştele( tema principală in cazul METODA LOTUS Materiale: -3 cosulete.el ce surpriză ne-a mai pregătit? Vă veti impărti in trei echipe: mieluseii. câte un copil de la fiecare echipă. după ce ne-am jucat JOCUL şi i-am pregătit iepuraşului acest minunat tablou de primăvară.imagini Materiale: -macheta. (Randunica. -cos. rând pe rând. ratele şi gâstele sălbatice. -bagheta . veţi descoperi surprizele ascunse in iarbă: “Ascultati şi vă gândiţi Şi răspundeţi tot ce stiti!” Pe rând .puisorii şi iepuraşii şi.) “Numără câti fluturasi Zboară pe câmpie! Pune trei mai drăgălasi Unde-ti place tie… Spune câti fluturaşi sunt in total?” d) Varianta(complicarea) jocului -blazoane. -oua incondeiate. extrage câte un biletel ascuns si indeplineste sarcina cerută. berzele. ales de către Iepurasul Rilă. să vedem.cocorii. Pentru fiecare răspuns corect. După confruntare. pelicanii . -fluturi Acum. echipa va primi un ouşor.călătoare.

Hai să-ntindem hora mare!” Se interpretează hora florilor. Să rostim cu voce tare Echipa câştigătoare!” “Iar acum la terminare. Cate ousoare-aţi câştigat? Hai să numărăm in cor Si să stabilim un scor. .florile de nufar Metoda Acvariul presupune ca toti METODA ACVARIULUI 7)EVALUARE copiii să se aseze in două cercuri. . v-aţi consultat Şi răspunsuri bune-aţi dat. Fiecare “ peşte” trebuie să alcătuiască o propoziţie despre un element specific primăverii( la alegere). 2)Numără câte ouşoare Se află in coşul iepuraşului Mai pune două. metoda Lotus). Anexe 1 Cine ştie o poezie Despre ouă rosii.metodei abordate. specifice Craciunului si Pastelui. Dar timpul s-a terminat. Despre iepuraşi. roşioare.in cel din interior se vor afla “ peştii” si in cel din exterior “pescarii”. 8)INCHEIEREA ACTIVITATII V-aţi gândit. iar pescarul din spatele său va trbui să mărească propozitia cu 2-3 cuvinte.

3)Ce sărbătorim de Paşti? Şi spune acum: în total câte are? 4)Ce semnifică culoarea roşie a ouălor vopsite? 5)Cum se pregătesc oamenii de Paşti? 6)Ce înseamnă mielul tăiat de Paşti? PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Joc didactic .Despre Învierea lui Hristos Să o spună acum frumos.

Metode si procedee: conversatia.1978. 2 sau 3 cuvinte care întregesc sensul. O2: să formeze propozitii cu un cuvânt dat. Editura Ion Creanga . b. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul activitătii copiii vor fi capabili: O1: să completeze propozitia începută de educatoare cu cuvântul sau cuvintele potrivite . coerentă. fise individuale. clară. Popa: "Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii". fiinte.TEMA: "Gaseste cuvântul potrivit" SCOPUL: Exersarea gândirii si vorbirii copiilor prin completarea unei propozitii cu 1. O4: sa pronunte corect sunetele si cuvintele. explicatia. exercitiul. Mijloace de învatamânt: imagini reprezentând obiecte. demonstratia. Bucuresti . STRATEGII DIDACTICE: a. panou. jetoane BIBLIOGRAFIE: Aurelia. O3: să-si însusească treptat formele gramaticale ale limbii române printr-o vorbire corectă. actiuni ale oamenilor si copiilor.

"e". "u". "i". -pronuntarea sunetelor "p" si "b" prin suflarea puternică si exploziva a jetului de aer. Se va cere copiilor să citească imaginile care reprezinta actiuni ale copiilor. cuvinte. fiinte si a caror imagini se afla pe -Ce am format cu ajutorul cuvintelor? -Noi am pronuntat . -Cu ajutorul cuvintelor am format propozitii. Copiii formuleaza propozitii scurte dupa imaginile de pe jetoane si dupa un cuvânt dat. "o". animalelor. Se vor prezenta copiilor câteva fenomene. reprezentând obiecte. -Ce am pronuntat noi? -Astazi vom juca jocul didactic "Gaseste cuvântul potrivit"! ACTIVITATEA COPIILOR 3 Intrarea ordonata a disciplină necesare desfăsurării în bune copiilor în sala de grupa Copiii executa exercitiile 3)ENUNŢAREA SCOPULUI sI A OBIECTELOR OPERAŢIONALE Copiii pronunta cuvintele jetoane. -se vor pronunta legat.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC 2)CAPTAREA sI ORIENTAREA ATENŢIEI CONŢINUTUL LUCRĂRII ACTIVITATEA EDUCATOAREI 2 Asigurarea climatului de ordine si conditii a activitătii Introducerea în activitate se va face prin exersarea aparatului particular: -inspirare pe nas. pe durata unei singure respiratii. vocalele: "a".oamenilor. expirare pe gură si invers. jetoane.

.... să fie corectă. Copilul se joacă cu...... ..... Copiii raspund: -scolarul învata (citeste.. Trebuie să aveti grijă ca propozitia să aibă înteles.. NOULUI CONŢINUT Prin acest joc trebuie să completati o . -mingea....4)PREZENTAREA ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII 1.... -Vulpea este sireata (vicleana... Exemple: Scolarul. Va raspunde copilul numit. scrie)........ lacoma).. Explicarea jocului propozitie cu cuvântul care se potriveste... Vulpea este... ... ....

acasă s-au... Se vor da cuvintele. 1... copilul.. Complicarea iocului Se va propune copiilor să îl ajute pe piticul Barba-Cot să-si completeze cu cuvintele potrivite scurta lui povestioară: "Astazi este o zi frumoasă de ... 5)EVALUARE Piticii când . a făcut. Copiii vor primi fise individuale: au propozitiile". ciripeste. Copiii se iau la întrecere în propozitiile cu alte cuvinte care să le dea formularea înteles.. 6)ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII Aprecieri generale si individuale. Copiii deseneaza.1 2 …….. propozitiilor.. 2... Se vor da cuvintele: copil. Mingea este rotundă.. 3... Pasarica . pune. .. Jocul propriu-zis Se va cere copiilor să continue 3 Mama .. Afară nu mai.. Exemplu: Copiii sunt curajosi. Copiii vor respecta OO OOO OOOO Copiii vor completa spatiile libere cu cuvintele potrivite "Deseneaza atâtea cerculete câte cuvinte sarcinile date... În lipsa lor a venit. ... Toti piticii au hotarât să... copiilor. îsi..... coase o rochita. bunicul. Ea le-a pregătit mâncare.. 3. copiii. 2. ochelarii.... Cornel se joacă afară. în pădure.

basme si legende. povestiri. de Ion Creanga MIJLOCUL DE REALIZARE:Repovestirea copiilor TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare-consolidare SCOPUL ACTIVITATII:Dezvoltarea capacitatii copilului de a reproduce continutul unui text narativ. Din ce cauza?). creativ. O3. SILVIA BREBEN. Metode . Cine?. explicatia. Editura Arves. P). 1999. Cum?. MAGDALENA. siluete reprezentand personajele povestii. cvintetul. Metode :. Anca Buldoaca). palete cu intrebari( Ce?. ELENA GONGEA. de a se exprima liber. . conversatia. Mijloace de învatamânt: planse. b. De ce ?. O4:sa explice cuvintele din text:” sluta”. verificarea insusirii continutului povestii „Fata babei si fata mosneagului”.antologie pentru prescolari( coord. Ghid metodic. portretul lui Ion Creanga. editata de revista Invatamantul Prescolar. predarea-invatarea reciproca. Editura Compania. O7:sa stie cine este Ion Creanga. Bucuresti. O8:sa dea exemple de alte povesti scrise de Ion Creanga. OBIECTIVE OPERAŢIONALE O1: sa reproduca in rezumat continutul povestii. O6:sa numeasca trasaturile caracteristice ale personajelor principale pe baza faptelor acestora.2006.C. P). coronite de lider( avand inscriptionate literele R. Cand?. . „vitrega”. cartonase pentru masa (avand inscriptionate literele R. STRATEGII DIDACTICE: a. o piramida. interactive de grup. O2:sa adreseze intrebari legate de continutul povestii si sa raspunda la acestea. O5:sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele noi din text.de Ion Creanga . Educarea limbajului in invatamantul prescolar. Bucuresti.povestirea. 1999. MINAELA FULGA.carte cu povestea data.BIBLIOGRAFIE: DUMITRANA. sa desprinda invatatura povestii pe baza intrebarilor. Povesti.PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII:”Fata babei si fata mosneagului”. C. I. GEORGETA RUIU.I . macheta si piramida si diamantul. „horopsita”.

pe intelesul copiilor. Se vor stimula curiozitatea si dorinta de a povesti si de a arata cele invatate. Povestirea Materiale: -portretul lui Ion Creanga. activitatii. siluete. de Ion Creanga.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT STIINTIFIC 2 Asigurarea conditiilor optime necesare desfasurarii activitatii:aerisirea salii de grupa.Cine este Ion Creanga? -Ce alte povesti si povestiri a mai scris acesta? Educatoarea va povesti pe scurt “Fata babei si fata mosneagului”. STRATEGII DIDACTICE 3 2)CAPTAREA ATENTIEI asigurarea ordinii si disciplinei. iar copiii vor fi solicitati sa recunoasca carei povesti le apartin. Conversatia Materiale: -macheta. -carti cu povesti scrise de acesta . Se va descoperii macheta povestii. carte de povesti 3)ANUNTAREA TEMEI SI ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)REACTUALIZAREA Se vor comunica obiectivele CUNOSTINTELOR ASIMILATE ANTERIOR 5) DIRIJAREA INVATARII . Un copil va alege din biblioteca cartea de povesti” Fata babei si fata mosneagului”. pregatirea materialului didactic. scaunelele dispuse in semicerc. Conversatia cu siluetele personajelor principale. Se vor comunica copiilor titlul si autorul povestii”Fata babei si fata mosneagului”.

sunt copiii care vor expune rezumatul povestii. . “horopsita” si vor alcatui propozitii cu acestea pentru o mai buna intelegere a lor. ei vor prezice consecintele PREDAREA-INVATAREA RECIPROCA .sunt cei care vor adresa intrebari legate de continutul povestii: -Cine era baba din poveste? Cine muncea cel mai mult in casa? Cine o alunga pe fata mosneagului? Cine ii cere ajutorul fetei mosneagului? -Ce ii spunea baba mosneagului despre fata lui? Ce rasplata primeste fata mosneagului pentru binele facut? -Cum este pedepsita fata babei pentru rautatea ei? -Cand se intoarce fata mosneagului acasa? -De ce este alungata fata mosneagului de acasa? De ce nu se sperie fata mosneagului de “copiii” Sfintei? -Din ce cauza parul. De asemenea.prezicatorii. cuptorul.sunt copiii care vor desprinde invatatura povestii pe baza celor expuse de catre colegii lor.sunt copiii care vor explica cuvintele noi din text “sluta”.Copiii vor fi impartiti in patru grupuri. “vitrega”.clarificatorii. dupa cum urmeaza: -rezumatorii. -intrebatorii. fantana nu o lasa pe fata babei sa guste din darurile lor? Din ce cauza baba si cu fata ei sunt mancate de balauri? .

insusirea esentiala a subiectului(Descrie-ma printr-un cuvant!) Educatoarea repeta regula pentru CVINTETUL PIRAMIDA SI DIAMANTUL Materiale: -darurile oferite. .al doilea vers-2 cuvinte (2 adjective) care definesc caracteristicile subiectului (Ce stii despre mine?).faptelor personajelor principale (baba si fata sa.format din 3 cuvinte care exprima actiuni (verbe la gerunziu) (Ce face?).primul vers. .al patrulea vers-format din 4 cuvinte care exprima starea copilului fata de subiect (Ce simti pentru?). Copiii 6) OBTINEREA PERFORMANTEI trebuie sa compuna o “poezie” cu 5 versuri fara rima astfel: .al cincilea vers. iar educatoarea explica regulile. . Copiii se impart in 2 grupuri.un cuvant care arata -siluetele personajelor: .cu un singur cuvant ce denumeste subiectul (Cine este?).al treilea vers. . . mosneagul si fata lui).

pahare de argint. Se impart stimulentele dupa merit. sa aleaga siluetele corespunzatoare si sa completeze piramida. parul. cuptorul) 5) Ce daruri a primit fata mosneagului pentru faptele sale bune? (o lada. Rezumat lucrare licenţă . Educatoarea va nota toate “poeziile” compuse . salba de galbeni). Subiectul poeziei este fata mosneagului. Intrebarile sunt urmatoarele: 1) Cine este eroina povestii? ( fata mosneagului) 2) Care sunt personajele negative? (baba si fata ei) 3)Care sunt celelalte personaje care in poveste au darul vorbirii? ( catelusa. 8)INCHEIEREA ACTIVITATII Se apreciaza modul de lucru si cooperare pe echipe. placinte. Copiii trebuie sa asculte intrebarile 7) EVALUARE adresate de catre educatoare si apoi . fantana. pere . in functie de raspuns. citindu-le apoi pe rand.fiecare vers compus.

În cadrul etapei „metodologia cercetării” am stabilit cadrul cercetării. în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa.. am formulat obiectivele şi ipoteza. În capitolul trei am descris importanta utilizării metodelor interactive de grup în educarea preşcolarilor. M-am oprit asupra acestei teme. am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. exerciţii. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală. cât şi în cadrul activităţilor liber creative. atat metodele tradiţionale cât şi cele moderne. am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului. . de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări. experimente. încercări.Am ales lucrarea de licenţă cu titlul “Implicaţii formative ale combinării metodelor tradiţionale şi moderne în educarea preşcolarilor”. În primul capitol am descris metodele specifice folosite în educarea preşcolarilor. În capitolul doi m-am oprit asupra metodelor specifice folosite în cadrul activitătilor liber-creative cât şi în cele de dezvoltarea limbajului. În final am ajuns la concluzia ca datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne în activităţile de comunicare. în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. am ales metodele şi tehnicile de cercetare.am alcătuit eşantionul de subiecţi şi esantionul de conţinut. de a interacţiona cu mediul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful