lucrare licenta

Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului

primar şi preşcolar

Lucrare de Licenţă

Profesor coordonator: Prof. univ. doc. : Stan Cornelia Sibiu 2011

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

IMPLICAŢII FORMATIVE ALE COMBINĂRII METODELOR TRADIŢIONALE ŞI MODERNE ÎN EDUCAREA PREŞCOLARILOR

Profesor coordonator: Asist. univ. dr. Stan Cornelia

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Sibiu 2011

Cuprins
Introducere Fundamente teoretice Capitolul I. Metode didactice specifice invaţământului preşcolar I.1.Metode tradiţionale I.2.Metode moderne Capitolul II.Metodele didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II.1.Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă II.2.Rolul metodelor didactice în dezvoltarea limbajului şi pregătirea pentru şcoală Capitolul III.Importanţa metodelor interactive de grup Metodologia cercetării Capitolul IV. Organizarea cercetării IV.1.Obiectivele şi ipoteza cercetării IV.2.Variabile independente şi dependente IV.3. Metode de cercetare utilizate IV.4.Eşantionul de subiecţi IV.5.Eşantionul de conţinut CapitolulV. Desfăşurarea experimentului V.1. Etapa constatativă (preexperimentală) V.2.Etapa experimentală V.3.Etapa de control(post-experimentală) Capitolul VI.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării VI.1Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obţinute VI.2.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Concluzii Bibliografie Anexe

este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă. de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul in facilităţi interioare. între altele. al anului de studiu etc. 36) Metodele de invăţământ (. lucrurile. ca cea sugerată de experimentul team teaching ( bazată.metha”= către. ori combinatorie. pe o grupare flexibilă si mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari. in suprapunerea problematizării pe fiecare metodă şi tehnică de învăţare. Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste.” ( Ioan Cerghit. elev.). cum spune Jean Piaget. student.Introducere . 303)..Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile. în cadrul instruirii formale si nonformale. lumea. octos”=cale... formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. 1997. cu activităţile de cooperare. omogene şi apoi la activităţi individuale) recla-mă in mod inevitabil o metodologie adecvată acestor forme organizatorice. natura.Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaştere propusă de profesor intr-o cale de învaţare realizată efectiv de preşcolar. spre) reprezintă căile folosite in şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa.Organizarea activităţii şcolare fie in formă frontală ori colectivă ( de muncă cu intregul colectiv al clasei. drum .1998. in aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ. Dezideratele de modernizare si de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ. p.. de învăţare în grup şi de muncă interdependentă. deprinderile si capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii. cu permanenta. in valorificarea noilor tehnologii instrucţionale ( e-learning). fie in echipe (microgrupuri) sau individuală. .”(Sorin Cristea. metodele didactice sunt planuri de acţiune cu funcţie (auto)reglatorie (ansamblu de operaţii care se desfăşoară în vederea atingerii unui scop) şi modalităţi de acţiune deschideri spre educatia . p. ştiinta. la acţiuni în grupuri mici. reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al elevului. În acelaşi timp.

(strategii de acţiune prin intermediul cărora elevul dezvăluie esenţa fenomenelor. Utilizarea metodelor de invăţământ vizează o triplă finalitate: -atingerea unor scopuri de cunoaştere ( stăpânirea metodelor de gândire şi a unor strategii cognitive de procesare a informaţiilor). a unor tehnici şi operaţii de lucru). În prezenta lucrare m-am oprit asupra acestei teme. metoda reprezintă o practică raţionalizată. evenimentelor). orientate în special spre următorul obiectiv: -. În sens mai larg.. calea de acces spre cunoaşterea si transformarea realităţii inconjurătoare. . Din perspectiva acestor finalităţi. culturii si civilizaţiei. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. spre însuşirea tehnicii. proceselor. însuşirea şi / sau elaborarea de către elevi a unor structuri cognitive si operaţionale”. deprinderi. o generalizare confirmată de experienţa didactică şi/sau de experimente psihopedagogice si care serveşte la transformarea şi ameliorarea naturii umane.. respectiv de .căi’’ de instruire. întregul proces de învăţământ poate fi asimilat cu un ansamblu de metode. .atingerea unor scopuri de instruire ( asimilarea unor cunoştinţe. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală.atingerea unor scopuri formative ( formarea si modelarea trăsăturilor de personalitate). cât şi în cadrul activităţilor liber creative. sub aspect metodologic. Ansamblul de metode asigură pentru cei care se instruiesc şi/sau autoinstruiesc. priceperi. .

.asigurarea caracterului dinamic deschis al metodologiei didactice . Diversificarea metodologiei didactice este impusă de necesitatea de a corela cerinţele teoriilor învăţării cu posibilităţile reale de care dispun elevii. analiza structurala. sociologia.Fundamente teoretice Teoria si practica metodelor si procedeelor didactice se află într-un continuu proces de restructurare şi modernizare. în funcţie de o serie de factori. ele fiind sprijinite de ştiinţe ca: epistemologia. Direcţia principală de restructurare a metodologiei didactice este accentuarea caracterului euristic. . într-o modalitate de organizare şi îndrumare a activităţii cognitive. deschisă cercetării şi experimentării psihopedagogice. . .În acest sens. . amintim. de activizare şi mobilizare a elevilor.a. . reclamat de următoarele elemente: . -reevaluarea metodelor tradiţionale.complexitatea crescândă a procesului instructiv-educativ.achiziţiile din domeniul ştiinţelor educaţiei.utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode care şi-au dovedit eficienţa în diferite domenii ştiinţifice: descoperirea. . modelarea. teoria comunicării ş. problematizarea. algoritmizarea.cerinţele care stau în faţa învăţământului. O anumită metodă de învăţământ pune în corelaţie numai anumite variabile ale procesului didactic şi ascunde o ipoteză asupra mecanismului de învăţare al elevului. instruirea asistată de calculator ş. structurate într-un grup de activităţi bine corelate. psihologia.achiziţiile din ştiinţe si din metodologiile specifice acestora. în permanenţă. acţiuni şi operaţii. cercetările din domeniile ştiinţelor educaţiei sunt tot mai complexe. aceasta cu atât mai mult cu cât in prezent.a. de activism şi de creativitate al metodelor de învăţământ.necesitatea de a apropia actul predării de cel al invăţării ş. informatica. câteva posibilităţi de modernizare a metodologiei didactice: .a. în continuare. Didactica modernă înţelege metoda de învăţământ ca un sistem omogen de procedee. respectiv transformarea lor din mijloace de transmitere a cunoştinţelor gata-elaborate de către profesor şi memorate de elevi.se referă la faptul ca metodologia didactică trebuie să rămână. cibernetica.necesitatea de a apropia activitatea didactică de activitatea de cercetare ştiinţifică.

Metoda astfel concepută nu mai este exterioară în raport cu cel educat. de activitate reală sau fictive. în formarea copilului. insuşindu-şi alături de cunoştinţe. Ele nu privesc doar educatorul. de acţiune reală. deprinderi şi calea de a ajunge la ele. în competenţele sale reale. de a face transferuri între diferite categorii de cunoştiinţe sau de la teorie la practică şi invers.Modernizarea metodologiei didactice reprezintă un element fundamental al reformei pedagogice deoarece. . priceperi. inserându-se în cunoştinţele sale strategice şi procedurale. care devine prin metodele moderne principalul beneficiar al propriei activităţi de descoperire. de integrare în societate. metodele joacă rolul unor preţioase instrumente de cunoaştere a realităţii. care le vehiculează. de a le utiliza în situaţii noi. ci şi copilul. ci devine un instrument propriu de muncă intelectuală sau productive.

proiectul – tema de cercetare. de formare a priceperilor şi deprinderilor. la activitate personală . Clasificarea metodelor se realizează după mai multe criterii: scopul urmărit. situând şcoala ca o continuitate a muncii din grădiniţă. observaţia. după natura activităţii pe care o solicită (metode activ-practice. verbale ş.). intuitive. -metode moderne: algoritmizarea. conversaţia. Cunoaşterea si aplicarea metodelor utilizate in grădiniţă nu impune o clasificare riguroasă. conversaţia euristică ş. Metode specifice învăţământului preşcolar Pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor tehnice acumulate de educatoare. brainstorming-ul. exerciţiul. ci mai degrabă analiza modului lor de aplicare. Cerghit. metodele activ-participative ( observaţia liberă. un rol decisiv îl joacă cele care invită copilul la explorarea directă a realităţii. după cum nu tot ceea ce este “nou” este şi modern. exerciţiul. metodele de stimulare a creativităţii personale si colective. . Mucchielli) metodele didactice sunt împărţite din punct de vedere istoric în: -metode tradiţionale\ clasice: expunerea. Plecând de la o literatură în domeniu (Palmade. lucrările practice. îi stimulează independenţa şi creativitatea.Capitolul I. metode de simulare. Insă nu tot ce este “vechi” este neapărat si demodat. într-o singură expresie. explicaţia. Printre acestea. studiul de caz. o importanţă deosebită o constituie cunoaşterea metodelor şi tehnicilor care le aplică sau utilizează pentru educarea copilului în realizarea procesului instructiv-educativ . instruirea programată. de recapitulare şi sistematizare). sarcina didactică prioritară (de dobândire a cunoştinţelor. evoluţia lor istorică ( tradiţionale-moderne). Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode şi procedee moderne vor duce la situarea preşcolarului pe treapta cea mai apropiată de şcoală.). conversaţia.a. de consolidare. experienţa dirijată.exerciţiul. de verificare şi evaluare. modelarea.activitatea cu cartea. descrierea. demonstraţia. experienţa dirijată. demonstraţia.a. problematizarea. Principalele metode care sunt supuse atenţiei pentru vârsta preşcolară sunt: naraţiunea. activitatea cu cartea. observaţia. lucrările practice.

lecturi după imagini. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". explicaţia este metoda expunerii. Prin explicaţie educatoarea reuşeşte să concentreze atenţia copiilor spre aspectul dorit. ştiinţific sau fantastic. de asemenea. ataşamentul copilului spre cele pozitive. Povestirea trebuie.I. procedee.1. care sunt în concordanţă cu tema explicaţiei şi constituie punct de sprijin pentru noile cunoştinţe. să-1 emoţioneze puternic. cât şi a discutării textului literar sub forma conversaţiei. Caracterizarea personajelor face apel la acţiunea povestirii. în cadrul activităţilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activităţilor frontale dirijate. dar contribuie şi la cunoaşterea cauzelor obiectului în studiu. în primul rând. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunoştinţelor. tablouri. Astfel. cât şi a celorlalte activităţi desfăşurate pe parcursul zilei. a dialogului. diverse piese muzicale. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmează si va urma. povestiri. la crearea premiselor însuşirii unor deprinderi tehnice de lucru şi a unor modalităţi de acţiune (de exemplu la activităţile de desen.Metode tradiţionale Astfel. sa fie la obiect şi să nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. dar şi la motivaţia copilului pentru unele . educaţie fizică.Explicaţia ca metodă de lucru îşi găseşte larga sferă de aplicaţie în gradiniţă. versuri. etc. poveşti. Explicaţia completează în mod automat demonstraţia şi îşi are ca teren direct de desfăşurare activităţile de observare. În această situaţie. Explicaţia contribuie. sa fie accesibilă copilului. a nivelului copiilor. aplicaţii. în cadrul activităţilor frontale dirijate. educaţie muzicală. Povestirea ca metodă de expunere este aplicată în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. Reuşita acestor activităţi depinde de corectitudinea cu care a fost aplicată explicaţia. deoarece însoţeşte întreg procesul instructiv-educativ. explicaţia înlesneşte însuşirea cunoştinţelor. lucruri diferite în funcţie de grupa căreia se adresează. copiii finalizează cântecul prin repetarea numărului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. ilustraţii. în care predomină argumentarea raţională. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. Mai dificile par a fi explicaţiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. În cadrul activităţilor de povestire. completând cu succes celelate metode de lucru. educatoarea apelează la reprezentările formate anterior sau foloseşte anumite texte literare. a explicaţiei. modelaj. confecţii.). înţelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. activităţile matematice.

Demonstraţia educatoarei. Etapele demonstraţiei: -aprinderea focului în sobăprin folosirea unui chibrit.credul. "Vaporii". lacomă. Materialul demonstrativ trebuie să fie accesibil viziunii copilului. vulpea a fost judecată. pentru a contribui la stimularea curiozităţii şi a reuşitei unei activităţi. să domine "binele" asupra "răului". Se poate urmări transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa şi transformările ei". Textele literare de actualitate.hoată. însoţită de explicaţie. contribuie la lărgirea orizontului cognitiv. -aprinderea lumânării tot prin folosirea unui chibrit.Vulpea . contactului nemijlocit cu realitatea. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o altă poveste: "întâmplare din pădure" . etc. la acestea adaugându-se observaţia şi problematizarea. caracterizându-le.Ursul . Exemplu: "Focul şi efectele lui". Subiectul acestora poate fi observat şi din conţinutul unei poezii. a dezvoltării formelor de analiză. din imaginaţie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. nu se pot realiza separat. Întrucât vârsta preşcolară este caracterizată printr-o gândire concretă. estetic realizat şi prezentat in câmpul său vizual.personaje. sinteză. pedepsită şi ursului i s-a dat peşte pe săturate. -perceperea focului. a imginaţiei creatoare. De aceea. le verbalizează pe baza celor percepute: -culoarea flacării. Copiii fac deducţii. şireată. Exemplu: "Ursul păcălit de vulpe". Demonstraţia este una din metodele de bază aplicate în gradiniţă. dar şi la dezvoltarea limbajului. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor să creeze noi întâmplări. este necesar ca în procesul cunoaşterii să se acorde o importanţă deosebită treptei senzoriale. cu aspecte din viaţa cotidiană sau ştiinţifico-fantastică. Exemplu: povestea creată de copii "Cum ar putea fi Zdreanţă?" sau "Cum să-1 ajutăm pe caţeluşul şchiop să poată umbla?". Demonstraţia este mereu însoţită de explicaţie şi invers.unde au venit alte animale şi. . în final. "Gheaţa". . mincinoasă. Copilul trebuie să desprindă faptele bune de cele rele. flacăra. stabilirea însuşirilor. . povestioare posibile. Materialul trebuie să fie astfel prezentat ca să poată fi perceptat prin cât mai multe simţuri. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunoştinţe despre un aspect concret al realităţii se va folosi metoda demonstraţiei îmbinată cu explicaţia.

-caldura crescută de flacără.s-au făcut demonstraţii şi pentru concretizarea în faţa copiilor a efectelor pozitive sau negative. -fire de bumbac. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generală. Întrebările adresate de către educatoare trebuie să fie scurte. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunoştinţelor şi imprimarea lor bine în memorie. de a le preciza după ce ele au fost transmise. mirosul. Această metodă presupune ca preşcolarul să posede un material perceptiv. clare. sub îndrumarea educatoarei. Copiii au posibilitatea. luminozitatea. pagube) . -efectele focului. studiate şi se completează cu noi secvenţe. direcţii în care se ridică fumul. trăgând anumite concluzii sau să argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. dacă nu obţinem pagube. de a expune acele cunoşţinte despre care este vorba la un moment dat. copilul nu poate da un răspuns satisfăcător.-forma alungită la ambele capete. -culoarea chibritului ars. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngălbenit frunza? -De ce are pete ruginii? . Metoda conversaţiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. -arderea chibritului. O importanţă deosebită am acordat şi demonstraţiei în cadrul tuturor activităţilor frontale dirijate. -arderea textilelor. Întrebuinţările focului (foloase. cât şi a demonstraţiei aplicate în cadrul activităţii didactice de dimineaţă. să-şi spună părerea şi să facă comparaţii. copilul va răspunde uşor. dar la întrebări ca acestea. să facă asociaţii între cunoştinţele anterioare. precise. Conversaţia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebărilor şi răspunsurilor. -transformările în cărbune. unde s-a precizat că focul este folositor dacă-1 folosim util. Obţinerea cenuşii: -arderea hârtiei. în special în cadrul sectorului ştiinţă. Copiilor li se formează deprinderea de a-şi exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. -culoarea. la obiect. pe baza căruia să se poată discuta.

Constă de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuală.mână. dar începe cu grupa mică sub forma dialogului. Exerciţiul: Această metodă vine să completeze. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversă. obiectivă a lumii. Exerciţiul îşi găseşte teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activităţilor. Coordonarea analizatorului vizual şi auditiv. încă de la venirea copilului în gradiniţă şi până la plecarea lui la şcoală. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. Schimbările propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelaşi exerciţiu. În cadrul activităţilor frontale dirijate. copilul îşi va elimina aceste neajunsuri. Aceasta înseamnă că miscările se diferentiază.Tema conversaţiei trebuie să ofere copilului sistematizarea cunoştinţelor dintr-o succesiune logică de întrebări şi răspunsuri bine gândite. Metoda conversaţiei îşi găseşte aplicabilitate în special la grupele mari. Gard cu uluci. În cadrul activităţilor de scriere. în mod sistematic. devin mai precise.îmbrăcarea. strânge puternic creionul în mână. O importantă deosebită o are coordonarea corectă dintre ochi .pregătirea salii de grupă pentru activităţi. dar sub altă formă. dar este şi o necesitate. indiferent de natura lor. ca urmare a faptului că procesul de excitaţie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijează direct activitatea muşchilor mâinii. practică. Sub indrumarea educatoarei şi prin exerciţiu foarte mult. ceea ce îl oboseşte foarte mult. . rupe creionul. Pentru a aplica această metodă trebuie să ţinem seama de gradarea exerciţiilor de la: "simplu la complex" şi de la "uşor la greu". Acoperişul casuţei lui Zdreanţă. schimbă poziţia corpului. servitul mesei civilizat. . să sistematizeze si să segmenteze toate deprinderile de muncă practică. în scopul consolidării diferitelor acţiuni ale copilului. intelectuală. eşalonate şi conduse de educatoare. astfel: . . apoi. etc. exerciţiul este nu numai o modalitate de observare. La grupa mare pregătitoare. Exemplu: "Linia" Linia frântă Vaporul. fără exerciţiu copilul "uită" şi nu-şi consolidează deprinderile de muncă necesare. la început copilul apasă tare. pentru a nu-şi forma greşit pozitia scris-citit. care trebuie să stea în atentia educatoarei.exerciţiul înseamnă chiar salutul la intrarea în grădinită.

însuşirea în mod conştient a tuturor exerciţiilor. de fapt. principala functie având-o cea demonstrativă şi cognitivă.). pentru a aprecia în special proporţia dintre obiecte. a independenţei în actiune. Modelul. ilustrează obiectul original prin felul cum este conceput. Prin model se inţelege un sistem mai simplu. Conturul balonului. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) şi care. prin soluţii pe care ei înşişi le . I. ca metodă de predare. confecţionat. Modelarea în ştiinţă şi tehnică. se stimulează activităţi creatoare şi se creează condiţii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. Bobiţe de struguri. desen. folosirea modelelor în cadrul activităţilor de predare-învăţare. pe baza analogiei lui cu sistemul original. modelarea. În acelaşi timp. fiecare exersând mai mult în direcţia în care-i place.această metodă presupune crearea unor situaţii problematice. confecţii etc. care antrenează şi oferă copiilor posibilitatea de a surprinde diferenţe. Deci.- Dinţii fierăstrăului. pentru formarea şi consolidarea reprezentărilor matematice si aplicarea imediată în practica activităţilor din gradiniţăfamilie. problematizarea. Folosirea judicioasă în cadrul activităţilor a metodei exerciţiului contribuie la dezvoltarea gândirii. Palete de tenis. problemelor matematice. prezentat copiilor spre observaţie. Problematizarea. serveşte ca mijloc de a studia indirect proprietăţile şi transformările posibile ale sistemului original.2 Metode moderne Ca metode moderne se aplică în practică algoritmizarea. Modelarea presupune. conduse de educatoare spre intuiţia copilului. prin modelare se înţelege metoda de a cerceta obiecte şi fenomene din natură şi societate cu ajutorul modelelor. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esenţiale. Modelarea îşi are efectul în cadrul activităţilor de exercitii grafice. învăţarea prin descoperire şi tratarea diferenţiată. între cunoştiinţele anterioare şi noile cunoştinţe. Metoda exerciţiului se poate aplica cu succes în cadrul activităţilor matematice pentru O altă temă pentru exemplificare: "Ovalul". relaţii dintre obiectele si fenomenele realităţii. în mişcări. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj.

să elimine problemele stereotipe. modelează aptitudinile de investigaţie. pâna la coacerea bobului de grâu şi apoi analiza acestuia pe baza observaţiei şi demonstraţiei. educatoarea caută permanent noi metode si procedee care să vină în sprijinul său prin descoperirea noului. creşterea lui cu toate etapele dezvoltării. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. copiii pot descoperi prin experienţe efectuate împreună cu educatoarea: însămânţarea grâului. copiii descoperă alte modalităti sau caracteristici ce i se pot atribui . Dacă algoritmul este urmat corect. sau la confuzii. În cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului. exemplu: "Ghiceşte ce-am găsit". când este pus în situaţia de a alege din cunoştinţele sale numai pe cele care-1 ajută să rezolve o problemă dată sau când există contradicţii între modul de rezolvare teoretică şi cel de rezolvare practică a unei probleme. de aranjare în şir crescător si descrescător a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însuşit în mod conştient. altfel duce la eşec sau neaccesibilitate. Algoritmizarea este metoda care se bazează pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. Această metodă oferă cunoştinţe durabile. de la concret la abstract. Un algoritm este un procedeu. Ceea ce caracterizează problematizarea este crearea unor situaţii conflictuale. mecanice. disciplinată şi cere un volum de observaţii. Exerciţiile de formare de grupe de obiecte după un anumit criteriu. În cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii. trecerea de la analiză la sinteză. Aceste situaţii apar atunci când copilul observă un dezacord între anumite cunoştinţe şi problema care se cere a fî rezolvată. se va găsi în mod cert soluţia problemei. aprecieri. În cadrul activităţiilor de dezvoltare a vorbirii. Pentru ca în procesul de învăţământ copilul să devină cât mai activ şi munca să-şi imprime un caracter creator. dezvoltă perseverenta. obiectivă. o regulă bine determinată de a rezolva o problemă tipică. Educatoarea trebuie să aprecieze just folosirea algoritmilor. analize. după un anumit număr de operaţii. vointa.elaborează sub indrumarea educatoarei. Această metodă se aplică ţinând cont de nivelul dezvoltării psihofizice şi intelectuale ale copiilor. Una din aceste metode eficiente si creative este " învăţarea prin descoperire ". obligă copilul să nu se mulţumească cu ce i se spune. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea şi sensul adecvat al cuvintelor în propoziţie. Este important ca în formarea algoritmilor să se respecte două momente esenţiale: fixarea lor şi aplicarea repetată. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. cunoaşterea mediului). Educatoarea formulează intenţionat propoziţii cu nonsens. indiferent de categoria de activitate (activităti matematice. ci să aibă gândire critică. problematice în gândirea copilului. a creativităţii. de formare de perechi. creativitatea şi nu memorizarea. Învaţarea prin descoperire. Se pune întrebarea dacă putem transpune şi în învăţământul preşcolar această metodă.

este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme. Obiectivul acestei metode este rezolvarea creativă a unei sarcini de învăţare şi evaluarea comportamentelor individuale şi de grup. cuvinte sau propoziţii care prezintă sinteza unui aspect real.sa exprime gânduri . sentimente personale asupra subiectului prin intermediul cuvântului. Printre metodele moderne aplicate copiilor amintesc: Metoda acvariului. . idei ale unei teme date sau unui text literar. Cvintetul este o metodă de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. descoperiri realizate de ei şi conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. realizarea unei sarcini comune într-un timp dat. Obiective: stimularea inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ în activităţi individuale şi de grup pe teme din domenii diferite. Este tehnica prin care se rezumă şi sintetizează cunoştinţe . Cvintetul este o poezie cu 5 versuri. Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă . . jetoane. sentimente si convingeri. într-o atmosferă relaxantă şi cooperantă.Lotus. informaţii. Capitolul II Metode didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II 1. Piramida şi diamantul au ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a “sintetiza” principalele probleme. idei. informaţii. Obiective: -identificarea caracteristicilor unei teme sub formă simbolică sau scrisă. Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene.unui personaj sau obiect în discuţie. Obiective urmărite: -să sintetizeze cunoştinţele şi informaţiile despre un subiect.este o tehnică ce evaluează comportamentul preşcolarului în timpul unei activităţi de învăţare organizată in grup precum şi evaluarea comportamentului întregului grup.

cele mai utilizate sunt: explicaţia. în observaţie). . Programa activitaţii instructiv-educative în Grădiniţa de Copii propune realizarea acestora pe Pregătirea activităţii la alegere: . cât şi în domeniul din care se inspiră acestea.Pregătirea cadrului specific la alegere.În lucrarea mea m-am oprit în principal la activităţile liber creative şi la unele aspecte privind dezvoltarea limbajului. În organizarea si îndrumarea acestora se va ţine seama de necesitatea îndrumării activităţii la alegere: Principiul organizării şi îndrumării la alegere: principiul liberei opţiuni. Obiectivele activităţii la alegere: Obiective generale. principiul îndrumării sistematice. Organizarea si desfăşurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactică de dimineată) nu poate fi eficientă dacă nu se ţine seama de metodologia de lucru şi pregătirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. tinând seama de obiectivele specifîce fiecărui sector al centrului de interes (teme. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor liber-creative. subteme în discuţie. principiul activizării. puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. Activitatea didactică de dimineată se desfasoară în funcţie de centrele de interes produse în cadrul activităţii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizată la începutul fiecărei săptămâni. Ca sectoare: Sector "ştiintă" Sector "Construcţii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masă Sector "Bibliotecă" Sector "Artă" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. Obiective speciale ( particulare). conversaţia. exerciţiul. principiul ierarhizării obiectivelor operaţionale.

jocuri de atentie. jocuri hazlii. b. Jocuri cu reguli (jocuri simple). generalizare şi abstractizare. al interpretării acestora cât mai veridic şi în sensul desfăşurării acţiunilor în toată complexitatea lor. b. . prin contactul divers. Referiri speciale ale obiectivelor şi conţinutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a conţinutului activităţii la alegere pe baza reprezentărilor acumulate despre realitatea înconjurătoare. sinteză. Caracterul de largă deschidere a programei activitătii la alegere. Jocuri simbolice. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiană.educative. Conţinutul activităţii la alegere: a. Stimularea aptitudinilor de colaborare originală a jocurilor simbolice cu subiecte din viaţa cotidiană şi cu subiecte din poveşti şi basme cunoscute şi de organizarea practică a acestora în sensul creării atmosferei de joc. d. Jocuri distractive. Dezvoltarea prin joc şi exerciţii a gândirii şi imaginaţiei creatoare. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a.- Obiective generale şi specifice. Practica susţinută a jocurilor simbolice prin abordarea creativă a unei tematici variate şi prin reproducerea simbolică a acţiunilor şi a relaţiilor sociale tot mai complexe. concretizare. Jocuri cu subiecte din basme si poveşti (jocurile dramatizării). jocuri de expresie afectivă. morale. asimilate în procesul cunoaşterii. comparaţie. estetice şi fizice prin antrenarea copiilor la variate activităţi optionale sub forma jocului simbolic şi a jocului cu reguli şi în spiritul jocului prin creşterea ponderii ocupaţiilor ludice cu finalităţi practice. Dezvoltarea capacităţiilor intelectuale. nemijlocit sau prin exercitarea sistematică şi continuă a influenţelor instructiv. c. joc cu reguli. Formarea capacităţilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu uşurinţă. în perspectiva familiarizării copiilor cu activităţi de tip şcolar. Conţinutul activitătii la alegere pe grupe de vârsta. ocupaţii individuale şi cu grupuri mici de copii. a capacităţii de a efectua în acţiunea de joc operaţii simple de analiză. al repartizării rolurilor. jocuri de perspicacitate.

al însuşirii limbii materne. ca premisă a realizării lor. 2. comunicării şi autocomunicării. Jocuri de construcţie: "Casa bunicilor" "Grădiniţa noastră" "Cartierul nostru" "Satul nostru". c. cât şi în scopul lărgirii relaţiilor de cooperare. 1.Valorificarea tuturor activităţilor la alegere în scopul îmbogăţirii şi adâncirii cunoaşterii. Jocuri simbolice: "De-a mămicile" "De-a familia" "De-a şantierul de construcţii"etc. Jocuri cu subiecte din povesti şi basme: Jocul dramatizării "De-a scufiţa roşie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguţa cu doi bani" Dramatizări "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele şi furnica etc. Jocuri de mişcare "Lupul si vânătorul" "Rândunica îşi caută cuibul" "Gâştele si vulpea" "Broscuţele sar în lac" Jocuri sportive şi distractive "Mingea la căpitan" "Ocheşte ţinta" "De-a caii şi călăreţii" "Prindem fluturi" . Exemplificări de jocuri de diferite tipuri: a. b. al intensificării.

Jocuri de stimulare a comunicării orale "Povesteşte ce-ai visat" "Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa" b. treci pe verde" "De-a poliţiştii" 4. Jocuri senzoriale "Saculeţul fermecat" "Ghici ce formă are" "Spune cum este" "Ghici din ce este făcut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitaţii vizuale "Ghici ce culoare se potriveşte" "Aşează la culoarea potrivită" "Arată-mi culoarea pe care să ţi-o spun" "Cine are aceeaşi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumpărat mama de la piaţă?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5. Jocuri de circulaţie rutieră "Atenţie la semafor" "Stop roşu."Atinge clopoţelul" "Ne dăm în leagăn" 3. Jocuri de exersare a pronunţiei corecte "Spune la fel ca mine" "Să facem ca şarpele" "Se aude sirena" . Jocuri intelectuale a.

Jocuri logico-matematice "Aşeaza la casuţa potrivită" "Şantierul de construcţii" .zboară" "De-a visul"etc. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboară . Jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei "Spune mai departe" "Hai să facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacităţii "Gaseşte drumul lui Grivei spre cuscă" "Care masină ajunge mai repede la tine?" "Este ceva greşit în tablou?" "Ce se potriveşte?" "Unde este mai multă apă?" f."Cântecul greieraşului" "Cocoşul şi găina" "Bunica toarce" c. Jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri de atenţie şi de orientare spaţială "Ghici ce jucărie am ascuns" "Gaseşte locul potrivit" "Unde am aşezat păpuşa" "Aşează ursuleţul unde iţi spun" "Spune-mi vecinii tăi" d.

educatoarea foloseşte o serie de metode specifice. Prin reducerea numărului de activităti frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. trebuie să se remarce sub aspectul conceperii prin rigurozitate stiintifico-metodică. conversaţia şi exerciţiul. judicios folosite şi la această vârstă. de natura activităţilor şi de individualizarea acestora. îndrumată diferenţial în funcţie de obiectivele stabilite. construcţie. La toate grupele.educativă. iar sub aspectul finalităţii practice prin maxima eficienţă formativă. cu comentarea întregii activităţi instructiv. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: ştiintă. . pe un subiect prestabilit. proiectată mental judicios. copiii se manifestă liber. Jocurile propriu-zise. în etapa consacrată jocului ca formă de activitate instructiv. dar oferă largi posibilităţi de manifestare liberă a copilului. totuşi. ocupaţiile ludice si exerciţiile-joc. Aceste arii de stimulare concentrează desfasurarea jocului la libera alegere. joc de masă. ci ca o activitate gândită. demonstraţia. jocuri cu rol. Aplicarea noii programe.educative pe "centre de interes". Activitatea didactică de dimineaţă se desfaşoară pe sectoare. cât şi formarea abilităţilor şi a comportamentelor după posibilitatea de acţiune a fiecărui copil. deprinderi de muncă intelectuală. artă. tocmai prin varietatea de organizare şi desfăsurare a acestuia."Trenul cu o diferenţa" "Ce piesă lipseşte?" Jocuri de cunoaştere a mediului înconjurător "Când se întâmplă?" "Să facem un tablou de iarnă" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de mişcare cu text şi cânt "Ursuleţuldoarme" "Lanţul" "Dansulrozelor" "Ţaranul e pe câmp" Jocuri pentru însuşirea de comportare morale "Să sărbătorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeţi la masă" Deşi activităţile sunt liber-creative. practică. bibliotecă. contribuie la modernizarea şi restructurarea întregii activităţi educaţionale. Acestea sunt explicaţia. se oferă copiilor largi posibilităţi de achiziţii de cunoştinţe. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simplă joacă.

fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normală a unui copil de 5-7 ani. compară şi deosebeşte. decizii. unelte. precum şi lacunele acestora. Educatoarei i se oferă ocazia de a constata priceperile şi deprinderile formate. Ele asigură trecerea de la viaţa instructivă. pentru a face legatura cu învăţarea de tip şcolar. de a ştii uneori să uite de sine pentru a înţelege şi a se ajuta reciproc. dar şi a vârstelor şi nivelului de dezvoltare psihică a copiilor Prin manipularea jucăriilor. a unui material variat şi adecvat. să se creeze spaţiu suficient. O importanţă deosebită în desfăsurarea acestor activităţi. grupe. jucăriile trebuie să corespundă nu numai posibilităţilor de antrenare în diferite tipuri de joc. singuri jucăriile sau alte materiale şi de a le reaşeza în ordine la locul lor. fără să strige sau să se producă zgomote. în cadrul ariilor de stimulare. iar copilul este mai activ şi învată din plăcerea de a se juca. egocentrică. în special pentru aria "bibliotecă" sau a "jocului de masă". cadru de manifestare larg. În folosirea materialului se porneste de la experienţa de viată şi limbaj a copiilor. care definite si bine echipate. învată să asculte şi să se concentreze. Îmbinarea activitaţilor pe microgrupuri cu activitatea comună oferă condiţii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizată nu le poate realiza total. formarea unor deprinderi de conduită ale copiilor în timpul jocului. arii de stimulare. . În organizarea ariilor de stimulare este necesar să se ţina seama de zona de desfăşurare. Desfăşurarea jocurilor pe arii de stimulare asigură o strânsă legatură între ceea ce se lucrează pe microgrupuri şi în comun. vor oferi fiecărui copil teren. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. pentru a oferi copilului o adaptare individuală şi socială. are organizarea sălii. Aceste structuri de activităţi promovează jocul ca activitate fundamentală şi asigură: accesul liber şi direct la jucării. materiale. la deschiderea spre lumea socială. având posibilitatea să se definească elementele specifice prin care trebuie să intervină în îndrumările individuale necesare.Dacă sunt riguros organizate. materialul cu care copilul emite judecăţi. se evită însuşirea mecanică de cunoştinţe. iar printr-o atenţie şi orientare cu tact educativ. Prin folosirea. favorabil. truse. Educatoarea va aprecia modul de desfăşurare liberă dirijată sau semidirijată. a spaţiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). de a-şi distribui şi asuma roluri astfel încât fiecare să aibă acces la interpretare. zgomote de cooperare cu partenerii de joc.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. unor deprinderi de a-şi lua . pun in mişcare sensibilitatea şi activitatea copilului.

limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. a descoperirii unor valenţe proprii a subiecţilor. fără a realiza o delimitare netă a acestor două faze. tema. a folosirii unei game variate de materiale din natură sau confecţionate de copii.II 2 Rolul metodelor didactice in dezvoltarea limbajului si pregătirea pentru şcoală Prin natura ei. Toate acestea sunt ca o completare a cunoştinţelor acumulate în cadrul activităţii frontale dirijate. la vârsta când i se formează primele abilităţi de comunicare. deprinderi care se formează. vârstelor. fie la cel al unităţii de comunicare. devine vizibilă organizarea materialului de construcţie. pentru formarea deprinderilor şi priceperilor. anotimpurilor. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. Funcţiile mintale apar şi se maturizează diferit. plantelor. pentru că o nouă achiziţie se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe şi deprinderi sedimentat deja şi nu pe un teren gol. răspunzând tuturor centrelor şi conducând copilul spre o personalitate multilaterală. CAP. . este firesc să fie aşa. conduce la formarea reprezentării copiilor sub aspectele esenţiale ale cunoaşterii obiectelor. Desfăşurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. la o analiză atentă. cunoştinţe. Aria ştiinţă. deci. Din acest unghi. pe achiziţiile spontane din anii preşcolarităţii.Alegerea ariilor de stimulare se face în funcţie de obiectivele pe care dorim să le realizeze copilul (a centrului de interes.grupa) eşalonate pe cinci zile lucratoare a săptamânii. Aria bibliotecă. Învaţarea se întemeiază. Fără limbaj nu este posibilă gândirea şi învăţarea. Aria jocului de masă. animalelor. Grija pentru însuşirea şi folosirea corectă a limbii se corelează cu preocuparea pentru depistarea şi cercetarea tulburărilor de vorbire. Însuşirea limbii materne reprezintă un element esenţial pentru asimilarea de cunoştinţe. Este cunoscut faptul că formarea capacităţilor operaţionale şi funcţionale reprezintă o problemă importantă în cadrul formării intelectuale. fie la nivelul enunţului. consolidează şi verifică în acest mod educatia. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. dar nu se ştie unde se află frontiera dintre ele". subtema care preocupă săptamânal educatoarea . Acestea şi le va perfecţiona şi conştientiza odată cu regimul şcolar care utilizează funcţia metalingvistică şi prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentală abstractă. de aceea învăţarea limbajului şi a anumitor forme de raţionament sunt posibile numai atunci când aceste funcţii au atins un anumit grad de dezvoltare şi maturizare.

Acest lucru se realizează cu efîcienţă optimă în cadrul întregului program din gradiniţă. al comunicării orale. Intervenţia adultului asupra dezvoltării vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. Copilul vine în grădiniţă cu anume competentă lingvistică. exersării sau executării unor sarcini. intenţiile sale. prin intermediul limbajului se realizează transmiterea cunoştinţelor cu noi reprezentări. fenomenelor. acestea se materializează. sub aspect al structurii gramaticale. în special. şi totodată particularităţile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. sub aspect lexical. a gândirii cu procesele ei (analiză. în perioada preşcolarităţii copilul învaţă limbajul prin care îşi exprimă dorinţele. limbajul capătă noi valenţe şi permite copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalti copii. mijloc de cunoaştere. pe baza experienţei cognitive căpătate. morfologice şi sintactice). În procesul instructiv-educativ. limbaj exterior.). În procesul comunicării cu adultul. Educatoarea realizează prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. Prin intermediul limbajului. al expresivităţii vorbirii. Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează sisteme în care sunt integrate cunoştinţele. are loc sub influenţa mediului şi a educaţiei. Funcţia esenţială a limbajului este comunicarea. Interactiunea cognitivă verbalizată a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativă. dar şi să înţeleagă şi să acumuleze informaţii. lexicale. a limbajului. dar este original după felul cum gândeşte. învaţarea orală a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învăţarea cititului şi scrisului. emoţiile. gândirile. Însusirea limbii materne se realizează prin respectarea unor reguli (fonetice. fie prin cele ocupaţionale. copilul işi dezvoltă propria-i experienţă şi mai cu seamă învaţă din experienţele altora. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. ceea ce contribuie la sistematizarea şi la complicarea condiţiilor interioare de formare a personalităţii. numai dacă în .În gradiniţă. La vârsta preşcolară. copilul foloseşte acelaşi limbaj. cu cele două aspecte: limbaj interior. a legăturilor cauzale dintre acestea. că dezvoltarea vorbirii copiilor. sinteză. să-si exprime ideile şi stările ulterioare. nevoile. în special prin cele de organizare a jocului. să-şi organizeze activitatea psihică. limbajul este mijloc de comunicare. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet şi "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuantă de graiuri şi cuminţi" (Tudor Arghezi). comparatie etc. garanţia integrării sociale şi condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. Cercetările psihologice au arătat. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. iar experienţa muncii didactice din grădiniţă confirmă. Prin intermediul limbajului. se realizează. în procesul relaţiilor copil-copil şi copil-educatoare.

în mare masură de modul în care educatoarea ştie să le selecţioneze. aceea de a pregăti preşcolarul pentru integrarea activă în procesul instructiv din şcoală. fără ca el să conştientizeze acest efort. să antreneze în joc toţi copiii grupei. Această presupune o bună cunoastere a posibilităţilor fiecărui copil. Jocul didactic reuşeşte. Pentru a rezolva sarcina principală. Eficienţa acestor jocuri didactice depinde. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii şi a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. societate. în funcţie de aceste realităţi. se fixează si activează vocabularul copiilor şi contribuie la îmbunatătirea pronunţiei. Se va continua cu jocuri de despărţire a cuvintelor în silabe şi sunete. cu ajutorul cuvântului. precum şi defectelor de vorbire. Jocul didactic. mijloace şi metode eficiente care să contribuie la dezvoltarea vorbirii. să se acţioneze şi prin intermediul jocului didactic eficient mijloc de formare şi educare a copilului. ca formă specifică de învătare la vârsta prescolară. joc cu obiective complexe şi bine determinate. în raport cu situaţiile concrete existente în grupa pe care o conduce. "Jocul cuvintelor". În procesul comunicării copilul îşi formează şi dezvoltă viaţa afectivă. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. ţinând seama de specificul jocului şi de particularităţile evoluţiei intelectuale a copiilor de vârstă preşcolară. educatoarea contribuie la educatia estetică dezvoltându-i frumosul din natură. "Răspunde repede şi bine". Astfel. jocurile didactice desfăsurate la începutul anului şcolar vizează exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propoziţii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". În cadrul activităţilor frontale dirijate se vor selecta teme care să conducă familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. viaţă. reuşeşte mai bine decât oricare alt gen de activitate să îmbine elementele instructive cu cele educative şi să antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. pentru integrarea cât mai eficientă în activitatea scolară. a căror denumire este formată dintr-o silabă sau exersarea deprinderii de a forma propoziţii în care să existe cuvinte monosilabice şi bisilabice. La grupa mare. Exemplu: "Alege jetoanele".această relatie copilului îi va fi satisfăcută curiozitatea şi dacă va gasi răspuns la atâtea "necunoscute" ale realitătii cu care vine în contact. astfel că. de asemenea. Sarcina didactică a acestui joc constă în recunoaşterea şi denumirea obiectelor ilustrate. la formarea unor noi noţiuni. se încearcă găsirea unor soluţii. prin intermediul jocului didactic. însă. astfel că aceştia depun acelaşi efort de gândire şi exprimare. În acest sens. .

unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. pe care să le aşeze pe flanelograf. Se urmăreşte. Se cere copiilor să intuiască imaginea dată de educatoare şi imaginile din faţa lor şi se explică regula. silabe şi sunete. precizând câte silabe are cuvântul. declinarea.Pe baza materialului concret prezentat. pe masura acumulării experienţei şi a perfecţionării operaţiilor gândirii. Se numeşte din fiecare echipă câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. Întrucât la copii se observă deseori folosirea greşită a formelor de genitiv şi dativ (ei pun deseori întrebări de genul: "A lu cui sunt cărţile?" sau "A lu cine este umbrela?"). în complicarea jocului s-au folosit fişe pe care erau desenate diferite obiecte şi s-a cerut copiilor să deseneze în dreptul fiecărei imagini atâtea liniuţe câte silabe are cuvântul corespunzător. Jocul presupune existenţa în faţa fiecărui copil a unei imagini reprezentând un animal. deoarece atât prin joc cât şi prin modelul de vorbire corectă sunt antrenaţi să le cunoască. animale. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunoştinţelor: jocul "Cine ştie mai bine?". . atunci când copiii sunt familiarizaţi cu silaba şi sunetul şi stapânesc tehnica de separare a propoziţiei în cuvinte. Jocul cuprinde trei cerinte. A doua cerintă a jocului constă în taierea cu o linie a noţiunilor a căror denumire începe cu sunetul dat. cât şi întrebările corespunzătoare acestor cazuri. totodată.ilustraţie. dezvoltarea atenţiei vizuale şi a capacităţii de analiză. pentru înlăturarea acestor defecte se pot desfăşura jocuri didactice ca: "A cui hrană este?". îşi însuşesc semnificaţia cuvântului. "A cui îmbrăcăminte este?". copiii denumesc aceste obiecte şi despart cuvintele în silabe. nu stiu ce este substantivul. Sarcina didactică pentru jocul "A cui hrană este?" este de a formula un răspuns corespunzător întrebării şi de a recunoaşte hrana şi animalele care o folosesc. Copiii care aleg corect şi integral jetoanele şi se încadrează în timp câstigă o bulină pentru echipa lor. Pentru verificarea acestor cunoştinţe. legume. dar respectă aceste reguli de vorbire. Jocul se desfăsoară având câte un conducător. se îmbogăţesc şi se precizează treptat. copilul care are în faţă reprezentarea animalului respectiv trebuie să raspundă. punându-i de fiecare dată pe copii în situaţia de a folosi corect desinenţele cauzale. Acest joc asigură participarea activă şi individualizată a fiecarui copil în sarcinile date. adică notiunile care se schimbă. nu cunosc definiţii. formulând corect propoziţia. un flanelograf . Preşcolarii nu învată regulile gramaticale. verbul. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. corectându-i doar atunci când greşesc. cea de a treia cerintă constând în alegerea de către fiecare grupă a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) şi despărtirea lor în silabe. La întrebarea "A cui hrană este?".

în continuare. intensitatea vocii. . pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. dezvoltarea expresivităţii limbajului presupune cultivarea capacităţii de comunicare prin exprimarea reprezentărilor din experienţa personală. caracterizarea personajelor. menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi obiectelor programei. se mai pot desfăşura diverse jocuri didactice care stimulează creativitatea copiilor în exprimarea orală şi le îmbogăţeşte vocabularul activ. Astfel de jocuri sunt: "Ce ştim despre eroul îndrăgit?" şi "Oglinda fermecată". "Aluna este hrana veveriţei". de exemplu: "Andrei este un băiat harnic". În timp limitat. redarea unui fragment din povestea respectivă. precum şi precizarea şi activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. Pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. prin jocul didactic "Citeşte în cărticică" se urmăreşte formarea deprinderilor de a compune o scurtă povestire. În partea a doua a acestui joc se foloseşte banda de magnetofon. au o contribuţie deosebită la vârsta prescolară. ritmul expunerii. Pornind gradat. număr şi caz ). un substantiv la masculin. fluente. copiii capătă deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate părţile de vorbire. Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoaşterea personajului şi a poveştii. Acum. se desfăşoară cu copiii jocuri care să-i pună în situaţia de a utiliza toţi aceşti factori. Având în vedere că la dezvoltarea expresivităţii limbajului contribuie mai mulţi factori. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. cum ar fi: mimica. Astfel. copilul numit de educatoare răspunde cu aceeaşi propoziţie. intonaţia.Exemplu: "Morcovul este hrana iepuraşului". coerente. Paralel cu organizarea şi desfăsurarea jocurilor didactice. Prin acest joc se urmareste exprimarea corectă a formelor de genitiv masculin şi feminin la numărul singular şi plural. de exemplu: "Maria este o fată harnică".exerciţii. "Iarba este hrana vacii". la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor. Acest joc contribuie şi la dezvoltarea intelectuală a preşcolarilor. găsind însă antonimul adjectivului enunţat. Aceleaşi adjective însoţesc. "Andrei este un băiat lenes". adaptată la diverse situaţii şi la diverşi parteneri. în grădiniţă un rol deosebit de important îl deţin jocurile . între subiect şi predicat). Prin jocul didactic "Răspunde repede şi bine" se urmăreşte formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant şi determinat (între atribut şi substantiv.

fluturi. a plasticitătii lui în exprimare. prin relatia educatoare . Arghezi "Caţeluşul şchiop" . povestiri cu un început dat de educatoare şi continuat de copii. memorizare. stimulează copilul în mod creativ. vin să completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. Pe lângă activitătile de joc didactic. înteleagă textele literare prezentate şi de a folosi intonaţia potrivită şi a da textului finalul adecvat. personaje îndrăgite. în special a celor cognitive de cunoaştere a mediului: "Gradiniţa noastră. cu copilul şi îi dau posibilitatea de a cunoaşte nivelul cunoştinţelor acumulate şi vocabularul activ al copiilor. cât si expresivitătii vorbirii. la estetica tintei limbajului. expresiv.M. gramatical. Eminescu "Zdreanţă" .Importanţa jocurilor . de modul de a-1 face pe copil să. plastic. Eminescu "Somnoroase păsărele" . Farago Convorbirile tematice. care le reprezintă şi . Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" .E.exerciţiu desfăsurate în gradinită derivă din faptul că ele au o influentă mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic.limbaj coerent. activităti comune a legăturii omului cu ceea ce îl înconjoară.copil. Indiferent de forma de realizare. de felul cum recită o poezie. activitătile de povestire. plante. dar şi la formarea unui . prin subiectele abordate. activitătile de dezvoltare a vorbirii. pentru copil.fantastică" care propune subiecte foarte îndrăgite de copii. în măsura în care educatoarea este un model. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat păsările călătoare" "Baba iarna intră-n sat" "Vine primăvara" "Plecăm la şcoală"etc.M. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. lexical.formativ. prin specificul de organizare si desfăsurare. vor face copilul să dialogheze cu el însuşi si cu realitatea înconjurătoare. O contribuţie importantă în plan apropiat o are literatura "ştiinţifico. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc şi spontan. orienta şi contribui prin "viu grai". poveşti create de copii. Activitătile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndrăgite. personaje cu care copilul comunică. Aceste convorbiri oferă dialogul larg deschis cu educatoarea. prin vorbire dialogată despre toate câte sunt.T. Ele contribuie la corectarea exprimării gresite.

nu este foarte greu. Prin exemlificări concrete putem face copiii să înţeleagă că. Activităţile de memorizare. rezolvă sarcini de învăţare. necunoscutul. copiii îşi exersează capacitatea de a selecta. REUŞESC!” Nevoile şi cerinţele copiilor „actori” pe scena educaţională pretind dascălilor o schimbarea radicală a modului de abordarea a activităţii didactice. se constituie ca o „aventură a cunoaşterii”. Noul. învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup. activă. „Eu aş dori să fac un blazon al prietenului meu”. „Eu o bulă dublă pentru familia mea!”. organizarea şi aplicarea metodelor noi în activitatea instructiv-educativă care poate fi una cooperantă. vă schimb. modernă. Acum ştim cu toţii că „oricine poate învăţa de oriunde”. căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii „mister didactic”. de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere. a invenţiei umane. Cap III. plăcută şi democratică. descoperă răspunsuri la toate întrebările. prin dezvoltarea tehnicii şi a creaţiei. Prin metodele interactive de grup. Veţi smulge cu siguranţă exclamaţiile copiilor: „Ce activitate frumoasă!”. pot deveni lucruri realizabile. de povestire a educatoarei. Efortul copiilor trebuie sa fie unul intelectual. în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme. „Când mai jucăm jocul cu steluţele?”. Copiii primesc prin diferite canale. Acţionaţi direct ! Propuneţi-vă un obiectiv: „Schimb. „Eu o să-l învăţ pe X povestea Y” etc. Importanţa metodelor interactive de grup Să pornim odată cu copiii la descifrarea. astăzi acestea sunt lucruri realizabile. „Ce multe am invăţat!”. Pentru a ajunge aici.îmbogăţeşte fantezia. prea multe informaţii pe care nu le reţin şi nici nu au capacitatea de selecţie a acestora. de abordare a altor demersuri . flexibilă. prin analize. convorbirile contribuie în mare măsură la îmbogăţirea vocabularului. dezbateri. jocuri didactice. a exersării acestuia în vederea pregătirii copilului pentru scoală. în decursul timpului. se simte responsabil şi mulţumit la finalul lecţiei. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. iar fanteziile timpului nostru. combina. „Ce joc interesant!”. accesibilă. mă schimb.

Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc în dezbatere comportamentele reale. ideea.intelectuale interdisciplinare decât cele clasice. un eveniment. Metodele implică mult tact din partea dascălilor. dintr-o zi. personajul copil şi fapta lui. Dintre obiectivele metodelor interactive enumerăm: . elaborează sinteze în activităţi de grup. deoarece ele reprezintă punctul cheie în reuşita aplicării metodei şi nu trebuie să afecteze copilul. soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate. se pot obţine performanţe pe care copiii le percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. aprecierea. de cooperare. o faptă. Copiii înţeleg şi observă că implicarea lor este diferită. acaparator. în perechi. independenţă în gândire şi acţiune. că un comportament întâlnit în viaţa de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăţa cum sa-l evităm. pesimist. activizarea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic constructiv. ei critică comportamentul. comunicarea. deoarece trebuie sa-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copil timid. orientarea. cu metode din aceeaşi categorie. Ei aduc argumente.a. Situaţiile de învăţare. se modifică. După fiecare metodă aplicată. Grupul înţelege prin exerciţiu să nu-şi marginalizeze partenerii de grup. agresiv. găsirea unor idei creative.d. Fiind prezentate ca nişte jocuri de învăţare. se modernizează. formulează şi verifică soluţii. iar metodele tradiţionale nu se elimină. să ia decizii în grup şi să aplaneze conflictele. ş. 6/6. prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilitatea. fapta şi nu critică personajul din poveste sau copilul.m. comportamentul unui copil. Metodele învaţă copiii. reţinerea. dau sfaturi din care cu toţii învaţă. adultul. Ideile.) stimulează creativitatea. Este însă importantă alegerea momentului din lecţie. atunci când se respectă principiul flexibilităţii. interjecţia. nerăbdător pentru fiecare găsind gestul. o idee. nu de concentrare. găsesc soluţii. dar încurajaţi. întrebarea. metodele interactive învaţă copiii să rezolve probleme cu care se confruntă. brainstroming. cotidiene. se combină. sfatul. Toate metodele interactive de grup (în special 6/3/5. entuziasmul în concordanţă cu situaţia şi totul va fi ca la carte. îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. se îmbunătăţesc şi se adaptează. să aibă răbdare cu ei exersându-şi toleranţa reciproc. îndrăzneţe de rezolvarea a sarcinilor de învăţare. distractive. intergrup. rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea critică şi înţeleg că atunci când analizează un personaj. lauda. Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale. individual. mimica.

Formarea deprinderilor copiilor de a găsi singuri informaţii. stabilirea unor relaţii interculturale care au al bază comunicare. corectitudine cu cei din jur. să negocieze soluţiile.. libertatea de exprimare a cunoştinţelor. Realizarea unor obiective interdisciplinare. a şti să culeagă informaţii despre o temă dată . Însuşirea unor cunoştinţe. să rezolve o sarcină alături şi împreună cu alţi copiii. a reflecta. a şti să facă conexiuni. Încurajarea autonomiei copilului şi promovarea învăţământului prin cooperare. afectivitate. moderne. să facă afirmaţii neobişnuite. corectitudine cu cei din jur. se comportă cu toleranţă. de a aplica cunoştinţele în diferite situaţii de viaţă. se comportă cu toleranţă. îşi exersează capacitatea de autoevaluare şi de a evalua alternative şi a lua decizii. a gândirii divergente. copiii învaţă să-şi împărtăşească ideile. fiind parte integrantă a acestuia şi să se descurce în situaţii reale de viaţă. să caute alternative. Formarea unui sistem de capacităţi. de a lucra în echipă. de a critica. Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea cunoaşterii realităţii şi a activităţii viitoare de învăţare şcolară. de a conştientiza stilurile de învăţare pe care le preferă (adică cum învaţă o poezie. învaţă cum să înveţe. . a faptelor. spontan. Comunicarea pe baza unei tehnologii informaţionale. a testa ipoteze. interactive. afectivitate. Implicarea activă şi creativă a copiilor pentru stimularea gândirii productive. devin responsabili pentru ideile şi acţiunile lor: învaţă să privească critic mediul social în care trăieşte el.           În urma aplicării acestor metode. Formarea sau promovarea unor calităţi europene ce au la bază atitudini şi competenţe democratice. sensibilitate. Formarea deprinderii de a gândi critic. a şti să identifice probleme diferite. să-şi exprime gândurile creativ. capătă încredere în ei. o poveste. învaţă să argumenteze. abilităţi. ideile. comportament de bază în învăţarea eficientă a unor abilităţi practice în condiţii de cooperare. cel mai repede). a gândurilor. să adreseze chiar întrebări neobişnuite. învaţă să înveţe creativ. cum realizează un desen. o construcţie etc. printr-un antrenament plăcut interactiv în grup. sensibilitate. Focalizarea strategiilor pe promovarea diversităţii ideilor.

cât şi pentru copiii. particularităţilor şi nevoilor personale ale copiilor.Ar fi frumos ca fiecare dascăl să fie pentru copiii lui „formator” pentru a simţi zilnic acea satisfacţie pe care ţi-o dă pregătirea pentru activitatea cu copiii şi mai ales plăcerea de a realiza o predare/învăţare/evaluare creativă diversă. 3. Evidenţierea importanţei educaţiei timpurii în dezvoltarea comunicării verbale la copiii de vârstă preşcolară. 2. diferenţiată. Ipoteza cercetarii Presupun că: Implementarea unui program de activităţi în care se utilizează un set de metode şi tehnici tradiţionale şi moderne specifice învăţământului preşcolar determină îmbunătăţirea .1. Relevanţa utilizării metodelor şi procedeelor adecvate în vederea adaptării optime a preşcolarilor la activitatea şcolară. 4. IV. În funcţie de obiectivele propuse urmăreşte să pună în evidenţă importanţa combinării metodelor tradiţionale cu cele moderne în educarea copiilor de vârstă preşcolară. utilizând metode didactice adecvate. atractivă. Metodologia cercetării CAPITOLUL IV. Reliefarea importanţei achiziţionării unui vocabular adecvat vârstei. Organizarea cercetării Cercetarea de faţă se include în sfera studiilor calitative urmărind demersul ştiinţific şi metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei preşcolare. Identificarea gradului de influenţă al mediului needucativ asupra dezvoltării abilitaţilor de comunicare şi de achiziţionare a elementelor de limbaj la copilul de vârstă preşcolară. eficientă. atât pentru tine ca dascăl.. Obiectivele cercetarii 1.

evoluţia sarcinii. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât şi metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare:  Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicării atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan şi liber mai aproape de ceea ce este mai puţin controlat şi cenzurat. studiul documentelor personale. cât şi în cadrul activităţilor comune desfăşurate cu întreaga grupă de copii sub îndrumarea directă a educatoarei.  Anamneza a vizat culegerea de informaţii despre parinţi. experimentul. despre calitatea influenţelor asupra copilului. IV. în vederea adaptării optime la viaţa şcolară.Metode de cercetare utilizate În cadrul cercetării am insistat pe folosirea următoarelor metode: anamneza. Variabile dependente   Nivelul de imbunătăţire a abilităţilor de comunicare. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obţinut date despre provenienţa socială ale acestora.2. despre relaţiile care există în familie şi despre nivelul cultural al părinţilor. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a . despre condiţiile materiale şi socio-culturale ale familiei.sesizabilă a abilităţilor de comunicare contribuind la îmbogăţirea limbajului. Datele obţinute au fost consemnate şi folosite mai ales în analiza de caz.  Testul. proba psihologică. IV. observaţia.  Studiul documentelor personale a fost menit să completeze datele obţinute prin primele două metode şi să ofere o imagine mai completă asupra subiecţilor investigaţi. metoda testelor.Variabilele cercetării Variabile independente  Aplicarea unui program de achiziţii în care să se îmbine armonios metodele didactice tradiţionale şi moderne în activităţile de comunicare. starea de sănătate. Această metodă am folosit-o atât în faza preexperimentală cât şi în faza experimentală. Gradul de manifestare a capacităţilor de adaptare la viaţa şcolară .3. starea lor de sănătate.

IV.Eşantionul de conţinut Activităţile liber alese cât şi cele de educarea limbajului au fost adaptate unităţilor de învăţare corespunzătoare temei săptămânii. având acelaşi nivel de cunoştinţe. „Descoperă unde am greşit”. lecturi după imagini „ A sosit primăvara!”. afectiv. Experimentul se desfăsoară folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. etc. 4. jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării: „Cum se numesc toate acestea la un loc”. acelaşi număr de subiecţi şi fiind egale din punct de vedere al vârstei. „Ghici la ce cuvânt mam gândit”. de verificare a însuşirii conţinutului poveştii „Fata babei şi fata moşneagului”.obţine informaţii obiective asupra dezvoltării psihice şi a pregătirii copilului pentru şcoală.  Experimentul a constat în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice fiecărei grupe. jocuri de exersare a pronunţiei corecte: „Spune la fel ca mine”. „Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa”. din punct de vedere fizic. iar grupa de control tot un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. pe care se experimentează. tehnica grupelor paralele (experimentală şi de control). am cuprins în cercetare un număr de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care au frecventat în anul şcolar 2010-2011 grădiniţa. dintre care 4 fete şi 6 băieţi. „Greierele şi furnica”. Instrumente de cercetare utilizate    Test de evaluare iniţială Testul pentru cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres Test de evaluare finală IV.Eşantionul de subiecţi În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei specifice formulate. dramatizări „Anotimpurile”. e câştigător!”. psihic.5. . dintre care 5 fete şi 5 baieţi. jocuri de verificare şi consolidare:” Cine ştie . Grupa experimentală a cuprins un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei „Hai să facem o poveste”. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguţa cu doi bani”. jocuri de stimulare a comunicării orale: „Povesteşte ce ai visat”.

1p 1p Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. am ales metodele şi tehnicile de cercetare. 1. Evaluarea initiala a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice. Desfăşurarea experimentului V. am formulat ipoteza şi am alcătuit eşantionul de subiecţi.CAPITOLUL V.am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului. Item de asociere 2p Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: . sireata si da iama la poiata. 1 4 5 3.Etapa constatativă (preexperimentală) În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetării.. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. Item cu raspuns scurt.” 2. Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre.

...” 3p ..... ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se.................pentru a o închide acolo!..... sa se vâre în .............. Caci de îndata ce ar fi fost acolo..si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica.. „Scufita Rosie a manâncat lupul. copil istet....... îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea. „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”........” Item de completare 3p Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe . . Item cu alegere duala „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”.4......... 5.... si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca.....

imitarea unor acţiuni .2 Etapa experimentală În cadrul acestei etape am introdus metode şi tehnici noi în activităţile susţinute la nivelul grupului experimental. 3. Subproba nr. completarea lacunelor dintr-un text. memorarea unor grupe de cifre. denumirea unor materiale din care sunt confecţionate unele obiecte. Precizez că am acţionat şi la nivelul grupului de control aplicând aceleaşi probe . imaginea unui copil trist şi a unuia fericit. 8. o carte nouă şi una veche. desenul unei linii drepte şi a uneia curbe. 6. am făcut măsurători şi determinări. 5.V. 9. desenul unui pom înalt şi al unui pom scund.dar fără a implementa programul de activităţi şi jocuri didactice propus în lucrarea de faţă. Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului  adaptat dupa Alice Descouedres. o minge tare şi o minge moale. o foaie de hârtie întinsă şi una mototolită. . 1: Stabilirea asemănărilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. fotografia unui batrân şi a unui tânăr. desenul unei case mari şi al unei case mici. 4. 2. Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara ulterior între ele rezulatele şi scorurile obţinute de copiii cuprinşi în cele două grupe. prin care am vizat următoarele aspecte ale dezvoltării gândirii şi limbajului copiilor: stabilirea asemănărilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. denumirea unor culori. stabilirea unor contrarii fără imagini ale obiectelor. 7. am aplicat probe. probă ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani şi este alcatuită din şapte subprobe. o bucată de hârtie netedă şi una zgrunţuroasă.

tu va trebui să ghiceşti şi să spui ce trebuie să fie completat”. Subproba nr. te rog să fii atent. 3. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit următorul text: „Este timp frumos. Ele adună …. Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. soarele este foarte….Cerul este spintecat de…(fulgere) . haine de ploaie). această casă este mare. se calculează numărul de răspunsuri corecte. 4.. iar hainele lor erau complet…(ude). Jana şi Maria se sperie de zgomotul făcut de…(tunete) .(strălucitor) . se acoperă de … (nori) . 2. Deodată cerul se întunecă. 5.10.(senin. Ele roagă pe cineva să le adăpostească în casă deoarece ploua puternic şi nu aveau la ele…(umbrele. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi.    Se va citi rar şi cu accentul necesar. se notează răspunsurile copilului. Fetele se grăbesc să se întoarcă …(acasă) .(flori) . când eu mă opresc şi nam să stiu ce să spun. Jana şi Maria merg să se plimbe pe câmp. cerul este …. Se notează răspunsurile copilului. Subproba nr. 3: Memorare de cifre şi reproducerea lor Material: am folosit următoarele serii de cifre: 1. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfăşurare: . în timp ce aceasta este…. albastru). Fetele sunt foarte mulţumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(păsărele) . Se calculează numărul de răspunsuri corecte. două bile de aceeaşi mărime şi culoare una grea şi una usoară care se pun în palmele copilului.(mica)    se continuă astfel cu toate celelalte grupe de contrarii.

Performanţa subiectului este egală cu ultima serie realizată corect. Pentru prima serie primeşte coeficientul 2.…. 4. pentru seria a II-a primeşte coeficientul 3. 6. 7. Subproba nr. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”.…(trist. cald uscat frumos curat mare uşor vesel .(greu) -.…. Se opreşte proba la seria pe care copilul nu reuşeşte să o reproducă deşi i s-a citit de trei ori. 8.….Se spune copilului: „Fii atent! Îţi voi spune nişte cifre. 5.(ascultator sau cuminte) Se notează de la 0 la 8 în funcţie de numărul de răspunsuri exacte.….(frig sau rece) . 4. pentru seria a III-a primeşte coeficientul 4. indispus. nefericit) neascultator .   Se prezintă fiecare serie în ritm de comandă de gimnastică. 6. Din ce este facută cheia? Din ce este facută masa? Din ce este facută lingurita? Din ce sunt facuţi pantofii? Din ce sunt facute ferestrele? Din ce sunt facute casele? Se consemnează numărul de răspunsuri corecte. 3. Subproba nr.…. 5.(mic) . pentru seria a IV-a primeşte coeficientul 5.(murdar) .(ud sau umed) . 2.…. Subproba nr. 2. 3.…. 6: Denumirea a 10 culori Material şi desfăşurare: . pentru seria a V-a primeşte coeficientul 6. 4: Denumirea unor materiale Material de desfăşurare: am folosit următoarele întrebări: 1. 5: Stabilirea unor contrarii fără obiecte sau imagini ale acestora Material şi desfăşurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1.(urât) .

8. a împinge a tuşi. a fricţiona. violet. verde. a se balansa. cerându-le copilului să le imite şi să le Se consemnează rezultatele care se notează de la 0 la 12 în funcţie de numărul de Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ . dupa numărul exact de răspunsuri corecte. 5.Se prezintă culorile: 1. 6. negru. 4. Etapa de control (post. 6. 3. 9. grupa experimentală şi grupa de control. am prelucrat statistic datele şi am interpretat rezultatele. 4.experimentală) Este etapa în care am înregistrat rezultatele obţinute de cele două eşantioane de subiecţi. 7: Cunoaşterea sensului unor verbe Desfăşurare : a) Se mimeaza următoarele acţiuni şi se cere copilului să le denumească: 1. maro. a scrie. 3. 5. 5. 2. 4. a cânta. 10. a spăla. gri. b) se mimează următoarele 6 acţiuni. Subproba nr. a se apleca. alb.3. am stabilit diferenţele. 2. a arunca. denumească: 1. galben. 2. 7. a respira. răspunsuri corecte. a sări. 3. a se ridica. roşu. V. roz. albastru Se cere copilului să le denumească şi se notează de la 0 la 10. 6.

SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orală) „Ana are ……………” I2 : Reprezintă grafic propoziţia în casetă I3 : Încercuieşte cifra care corespunde numărului de cuvinte din propoziţie „Copiii merg la gradinită” 5 4 I4 : Încercuieşte cuvântul alcătuit din mai multe silabe şi reprezintă silabele în căsuţe COPIL I5 Colorează imaginile în a caror denumire se află sunetul „ r ” GRĂDINIŢĂ 3 1p 1p 1p 1p 1p .(evaluează cunoştinţele dobândite în urma intervenţiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orală) – propoziţii simple şi dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multiplă I4 item obiectiv cu alegere duală I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonoră Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE. SILABE.

comunicarea rotativă. de control G. Lotus. braistormingul. explicaţia. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. cu o frecvenţă de o activitate pe săptămână timp de 10 săptămâni. VI. capII). am desfăşurat o serie de activităţi şi jocuri didactice (vezi eşantionul de conţinut. experimental G. experimentul. exerciţiul. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării Pe parcursul programului de intervenţie am folosit în cadrul activităţilor de educarea limbajului. examinarea povestirii. demonstraţia.1. Între evaluarea initială şi cea finală. experimental G. VI. de control G.VI. capIV). utilizând în cadrul lor metode şi procedee specifice nivelului de dezvoltare al copiilor (vezi metode utilizate. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% . pe langă probele administrate (Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului) în vederea ameliorării dificultăţilor de comunicare şi achiziţionării de noi abilităţi. conversaţie şi îmbogătire a vocabularului. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilităţilor de comunicare. experimental G. învăţarea în cerc. piramida şi diamantul.2. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2010-2011. de control G. experimental G. Strategia de verificare şi evaluare a rezultatelor obţinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. de control G. S-au susţinut un număr de 10 activităţi specifice în care s-au folosit următoarele metode: conversaţia. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Rezultate obţinute la testul iniţial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. metoda Acvariului. în cadrul programului de intervenţie. metoda Blazonului. experimental G. cvintetul. turnirul întrebărilor.

la care rata frecventării gradiniţei este scăzută şi asupra cărora nu s-a intervenit prin activităţile care au fost realizate la grupul experimental.Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra următoarelor aspecte. grupa de control cuprinzând mai mulţi copii proviniţi din medii sociale defavorizate. Aceste aspecte de diferenţiere se datorează faptului că cele două grupe sunt diferit constituite. jocuri didactice cu caracter stimulativ şi de dezvoltare a limbajului. Datorită faptului că asupra grupului experimental s-a acţionat prin aplicarea de metode şi procedee specifice şi s-au realizat activităti. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR . Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obţinut la fiecare probă corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul următor). se face media acestor vârste şi se obtine vârsta psihologică a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice. se pot observa diferenţe semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obţinute.

Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de cele două loturi mi-a permis să relev diferenţa nivelului de dezvoltare a comunicării şi limbajului copiilor din cele două loturi care nu au beneficiat de aceleaşi condiţii de mediu socio-cultural şi educaţional. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini şi obiecte. Lacune 2 3 4 6 8 III. completarea lacunelor într-un text. Materii 3 4 5 6 6 V.=V. Contrarii (fara obiecte si imagini) 4 5 6 7 8 VI. memorarea unor serii de numere.c Nu me Cro no Coe V Co e V âr Co e V âr Co e V âr Co e Vâ r- Co efi ficie âr .) Acest test a fost aplicat celor 20 de copii preşcolari cu vârste cuprinse între 3 ani şi 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologică a limbajului.L.L.3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani I Contrarii (cu obiecte si imagini) 4 5 6 8 12 II.) se dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mică decât vârsta cronologică (V. denumirea unor culori şi nuante.>V. vorbi de o dezvoltare normală a copilului.C.C.. se poate vorbi de o dezvoltare deficitară a copilului. numirea şi imitarea unor acţiuni.>V. Culori 2 3 4 6 8 VII.L. Verbe 4 6 8 9 11 TOTAL 22 29 37 47 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologică se poate constata că:    dacă vârsta psihologică a limbajului este egală cu vârsta cronologică (V. Vâr sta Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V âr st a Nr .) se poate dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mare decât vârsta cronologică (V.C. poate vorbi de o dezvoltare superioară a copilului. denumirea unor materiale din care sunt făcute diverse obiecte. Cifre 3 3 4 5 5 IV.

5 4. C.9 6 6.5 la care media vârstei limbajului este cu 1. Vâr Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V .2 6 8 5 6. G.C 7 . A. E. 3. 2.3 mai mică decât media vârstei cronologice şi la proba nr. 5 5 5. A. 5 5. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care sunt în primul an de frecventare a grădiniţei. V.1 4 5. B. G.9 4. logi ca 7 7 nt st a fi cie nt 7 st a 6.4 4. P. 8. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr. T. 5 6 6 6 5 7 5 5 5 5 4 5 4 5 5 5 6 7 6 3 4 3 4 5 4 4 4 4 4.r t. 4 6 6 4 5 4 5 4 5 4 7 5 4 5 5.2 9 6 6. 5 5. 4. 5 8 9 7 6 8 6 4 6 5 4 7 5 4 9 5 5.0 4. 6 6 6 6 6 5 5 5 4 5 3 4 5 6 4 5 4 5 3 4 4 5 4 4 5 5 4. 5.7 6 M. P.8 TABEL Nr. P. 5 fi cie nt 4 5 st a fi cie nt 6 st a fi cie nt 8 sta ci ent 7 6.1 9 6 12 7 8 6 6 5 8 6 6 5 8 6 5 4 5 4 6 7. T.2 mai mică decât media vârstei cronologice. 1. 5 4. E.4 la care media vârstei limbajului este cu 1. P.5 4 4 5 6 3 4 3 4.1Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului de grupa A (grupul de control) În tabelul nr.2 ani. 1 0. 2 5 6.9 5 5 4.1 sunt cuprinse rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A.5 5. 5 5 6. 7. 5 8 10 7 8 12 7 6 7 6 6 8. 9. 5 5. C.5 7 4. 6. 5 5. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5. D. 8 5.3 5 5. I.6 6 7 5 6 5.

1 5. 8 6. 6 F.8 7 6..2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6. 4 7 6. 5 5 3 6 6. 5 6. 6 5. 9 6. 1 5 5 5 5 5 4 3 4 5 4 4.A . 6 5. 6 V. V. 1 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7. 5 6 5 3 5 5.A . M. 7 12 12 7 12 7 11 10 9 6 4 6 7 8.sta Nr .5 7 7 7 7 6 5 4 5 6 5 5.9 . 6 C. 5 7 7 7 7 7 7 7 6. 8 6. 6 7 7 7 6. Nu me Cro no logi ca Coe nt V st a C oe fi ci en t V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt Vâr sta Co efi ci ent V â r s ta Co efi ci ent V âr st a âr sta Ps i ho lo gi ca a li m ba Ju lui ficie âr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 S.A .7 7 7 6 7 7 7 5 7 3 5 6. 5 5.9 7 7 7 7 6. L. 9 8 8 8 7 9 8 7 6 4 6 7. 2 M.L . V. 7 6. 0 5. 9 11 10 11 10 12 12 10 9 9 12 10. 9 6. 5 M. crt. 5 Media 5. 5 7 7 6.2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8. 5 T. 5 7 7 5. C.. 5 6 6 7 7. 9 8 6 6 6 6 6 5 6 3 5 5. 5 G.T . N. 1 7 7 7 6. V.

experimental G.TABEL Nr. experimental G. Prin parcurgerea activităţilor instructiv-educative la grupa pregătitoare (cele două grupuri studiate) s-a ajuns la obţinerea unor rezultate bune (la grupa de control) şi foarte bune (la grupa experimentală) în ce priveşte nivelul dezvoltării psihice pe toate planurile. de control G. Din aceste rezultate se constată că media vârstei psihologice a limbajului a grupei B este superioară vârstei cronologice cu o diferenţă de 1 an faţă de grupa A. La o singură probă (nr. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p 4p 4p 5p 3p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% 80% 80% 100% 60% . Acest lucru ne demonstrează că mediul educativ oferit de grădiniţă copiilor contribuie la dezvoltarea comunicării şi limbajului copiilor. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. Media vârstei cronologice este 5.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6. de control G. de control G. experimental G.1) s-a înregistrat aceeaşi medie a vârstei psihologice a limbajului ca şi media vârstei cronologice.2 sunt redate rezultatele obţinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a grădiniţei.2 ani.2Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice de grupa B (grupul experimental) În tabelul nr. experimental G. de control G. experimental G.

Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finală a avut 5 itemi a câte un punct fiecare.. şi condiţiile socio-culturale de . la copii care au frecventat grădiniţa în mod regulat dar mai scăzute la cei care au frecventat sporadic.Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia că actionându-se asupra subiecţilor în mod frecvent şi organizat. comparativ cu cele înregistrate la testul inţial. se înregistrează un progres vizibil atât la grupa experimentală cât şi la grupa de control chiar dacă intervenţia nu a fost aceeaşi provenienţă a copiilor diferite. dacă educatoarea a insistat pe activităţi de educarea alimbajului chiar dacă nu a avut un program de intervenţie bine stabilit şi copiii au frecventat în mare parte grădiniţa. la 4 itemi s-au obţinut procente de 100 % ceea ce înseamnă un nivel ridicat de cunoştinţe şi abilităţi de comunicare acumulate. Acest lucru denotă faptul că. prin procesul de învăţământ. la grupa de control procentele sunt destul de bune. În cadrul grupei experimentale. se poate înregistra un mic progres şi în cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinită .

Cunoscându-se că dezvoltarea limbajului preşcolarului are la bază experienţa cognitivă a acestuia în relaţiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilităţi optime de exprimare liberă, acest lucru realizându-se în orice moment al zilei, de la venirea lui în grădiniţă şi pâna la plecare. Atât în activităţile comune organizate cu grupa de copii, cât şi în cele individuale, accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul să fie viu, colorat, intonaţia să fie expresivă, astfel încât preşcolarii să-şi însuşească raporturile gramaticale ale limbii, sub aspect morfologic şi sintactic, fonetic şi lexical. Materialul necesar desfăşurării normale a gândirii şi limbajului a fost furnizat de realitate, de povestirile educatoarei, de experienţa de viaţă a copilului, de relaţiile sale cu ceilalţi copii. Ţinând seama că trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogăţia experienţei intuitiv-actionale, de gradul de elaborare a tipurilor superioare de activitate, de modul în care se asigură achiziţionarea de informaţii, în activităţile desfăşurate cu copiii s-a urmărit cultivarea procesele psihice de cunoaştere: gândirea, limbajul, memoria, imaginaţia, atenţia voluntară etc. Organizarea judicioasă a activităţii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observaţie, stimularea permanentă a inteligenţei şi creativităţii copiilor, a independenţei în gândire şi acţiune. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corectă, stimularea vorbirii coerente şi expresive, prevenirea şi corectarea unor defecte de vorbire, de pronunţie a sunetelor.

S-a urmărit, cum era firesc la această vârstă, dezvoltarea aparatului fono-articular, insistându-se asupra mişcărilor de articulare corectă a sunetelor (fricative, vibrante, velare), precum şi a diftongilor ai, ei, ea, au, corectându-se, în acelaşi timp, tulburările din vorbire a unor copii. Paralel cu această activitate, accentul s-a pus pe dezvoltarea, îmbogăţirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiană, acţiuni, calităţi ale obiectelor, noţiuni referitoare la culori, aşezare în spaţiu şi timp. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrată, urmărindu-se atât latura receptivă cât şi cea expresivă. De aceea i s-au pus copilului la dispoziţie materiale specifice, care să se constituie într-un mediu educativ şi cultural activ, stimulativ: cărti, caiete şi unelte de scris, ziare, reviste, imagini şi jocuri cu imagini , discuri, dischete, video, computer etc. În toate activităţile comune şi la alegere, copiii au fost antrenaţi în actul verbalizării. Ei au avut permanent ca model conduita verbală a educatoarei, iar acasă, a parinţilor şi a adulţilor din preajmă. Înţelegerea cuvintelor noi şi a expresiilor însuşite în cadrul diverselor activităţi s-a fixat prin activizarea acestora, cerându-se copiilor să le utilizeze în contexte noi. Adeziunea preşcolarilor la o vorbire corectă, din punct de vedere gramatical, a fost privită în relaţie cu formarea deprinderilor de a-şi exprima gândurile într-o comunicare coerentă şi corectă. Astfel s-a avut în vedere, gradat, formarea deprinderilor de vorbire dialogată, exprimarea în propoziţii simple, apoi în propoziţii dezvoltate, a gândurilor, ideilor, sentimentelor, formarea corectă a pluralului, acordul predicatului cu subiectul şi al adjectivului cu substantivul; folosirea corectă a flexiunii verbale şi a celei nominale, cunoaşterea şi folosirea în comunicare a pronumelui de politeţe. Expresivitatea exprimării preşcolarilor a constituit de asemenea, un principal obiectiv al activităţilor de educare a limbajului, deprindere dobândită prin activităţi de povestire, prin lecturi după imagini, prin memorizări sau jocuri didactice. Activităţile libere ale preşcolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbală liberă şi civilizată între copii, au consolidat actul comunicării în formele ei cele mai variate, generate de diversitatea jocurilor, a cântecelor, a exerciţiilor ritmice.

Concluziile cercetării Datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne in activităţile de comunicare, am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului, în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii, de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări, încercări, exerciţii, experimente, în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa, a fost necesară tratarea interdisciplinară a problemelor. Acest lucru favorizează identificarea unicităţii copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative. Corelarea dintre discipline a contribuit şi la stimularea interesului copilului pentru cunoaştere. De acest mediu educaţional au beneficiat copiii din eşantionul al doilea (grupa experimentală) care, sub îndrumarea competentă a educatoarei a completat sau înlocuit în multe

în mare măsură. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentală) sunt justificate şi din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. fiind privat de atenţia. Deficientele constatate în exprimarea şi în pronunţia copiilor nu se datorează unor disfuncţionalităţi somatice. lipsei de preocupare a parinţilor de a relaţiona cu copilul. Aspectele prezentate mai sus au reieşit din rezultatele slabe obţinute de copiii din primul eşantion. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precară. din cei 10 copii. În goana lor după câştiguri materiale uită sau neglijează faptul că acest pui de om are nevoie de caldură. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare şi în faptul că din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate.cazuri mediul familial care nu întotdeauna oferă un mediu propice unei dezvoltări normale a personalităţii copilului şi se reflectă îndeosebi în dezvoltarea comunicării şi limbajului. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltării psihice şi intelectuale a copilului. Aşa cum am mai amintit. de a comunica eficient cu el. manifestările preşcolarilor atât în relaţiile cu adulţii cât şi în relaţiile cu copiii de vârsta lor. ci sunt datorate. toţi provin din familii organizate în care relaţiile sunt armonioase. Am constatat că în ultimii ani vin în grădiniţă copii care prezintă deficienţe mari în comunicare. cel care este în primul an de gradinită şi la care efectul negativ al mediului familial . în relaţionare şi în dezvoltarea psihomotorie. Aceste relaţii din interiorul familiilor copiilor influentează într-o masură foarte mare comportamentul. de afecţiunea şi de interesul adulţilor din preajma sa copilul îşi creează o lume imaginară în care se retrage şi din care va ieşi din ce în ce mai greu. Este preferat acest gen de activităţi pentru că este comod pentru adulţi ştiindu-i pe copii în siguranţă în locul activităţilor active în care copilul să se dezvolte din punct de vedere psihomotor. copii care întâmpină mari dificultăţi în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lăsată pe ultimul plan. ci din partea unor părinţi care au studii superioare. Este cu atât mai alarmantă situaţia cu cât am constatat ca această delasare şi atitudine de indiferentă faţă de nevoile copilul nu vine din partea unor părinţi cu un nivel intelectual scăzut. Unii părinţi consideră că dacă îi oferă copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare şi de afecţiune de care este înconjurat acesta. deoarece. 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. de înţelegere şi de atenţie din partea celor mari. Copiii petrec foarte mult timp în faţa calculatorului şi a televizorului ceea ce îi fac pe parinţi să fie „multumiţi” de interesul pe care îl manifestă copilul şi de faptul că acesta este „cuminte”.

Educaţia intelectuală a copilului preşcolar.S. (2006). Metode de învătământ. De asemenea. Editura Didactica si Pedagogica.M. Integrarea copilului în activitatea şcolară. B.G. Ghid metodic.Breben. I.Bocoş. M. Editura Didactică şi Pedagogică..Cerghit.Bradu. Ruiu.Metode interactive de grup.Culegere metodică (1978). Editura Didactică si Pedagogică.Fulga. Editura Polirom 5. O altă constatare pe care am facut-o pe baza experienţei acumulate în activitatea desfăşurată cu copilul preşcolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai mulţi copii şi ai căror fraţi au vârste mai mari decât ei au deprinderi şi cunoştinţe mai bogate.E. (2007).. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. copilului căruia i se acordă atenţie şi sprijin de către adulţii şi fraţii lui are rezultate foarte bune iar cel care îşi petrece cea mai mare parte a timpului singur în faţa televizorului şi a calculatorului prezintă mari lacune în dezvoltarea limbajului şi al comunicarii. Bucureşti Clujeană . Presa Universitară 4. (2006). Bucuresti 2. C.Editura Arves 3. Didactica disciplinelor pedagogice. Gongea.este mai pregnant. (2005). Editura Polirom 6. Acest fapt se datorează tocmai relaţiilor care există între aceşti copii şi fraţii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât şi pe plan psihomotor şi afectiv. BIBLIOGRAFIE 1.Culegere metodică (1975). diminuând în mare masură dezinteresul manifestat de parinţi. (1997).Cucoş. Bucureşti 7. Preşcolarul si literatura.

Editura Didactică şi Pedagogică. I. . I. (1982). Programa activităţilor instructiv. M.Revista Învăţtământului Preşcolar. – xxx. nr. Editura Didactică şi Pedagogică. (2001). Editura Didactică şi Pedagogică. e caştigător!” MIJLOCUL DE REALIZARE: Joc didactic TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare.Culegere metodică (1978). Copii de 5-6 ani. Didactica modernă. Editura didactica.referate.edu.8. 19. 3-4/2008. Bucureşti 9. (1970). Radu.M.Popescu. Descoperirea copilului.. (1970).(1993). 16.Păişi. E. (2001) Laborator preşcolar. Tribuna şcolii.educative în grădiniţă 20.Editura Presa Universitară Clujeană 12. Metodica jocului şi a altor activităţi cu Preşcolarii.ro www. Editura Didactică şi Pedagogică.Napoca 13.Nicola. (1972). Bucureşti 18.ro ANEXE Proiecte didactice PROIECT DIDACTIC GRUPA: mare pregătitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII: „ Cine ştie.. E. Cercetarea psihopedagogică. M. şcoli Normale. Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: -să precizeze lunile anotimpului primăvara.ro www. Bucureşti . 17. Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a . Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura V&I Integral. Bucureşti 15.didactic. 1-2/2009. –xxx.(1991). E.Demersuri creative în predare şi învăţtare. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura didactica. Taiban. Tribuna şcolii. Pedagogie Preşcolară. Editura Dacia.. Şchiopu.Montessori. Bucuresti 10. – xxx.(2000).Adrese de internet www. L.Ionescu.Ionescu.Debesse. Bucuresti 21. M. Cluj. Bucureşti. 11. Psihologia vârstelor. Nr.consolidare SCOPUL ACTIVITATII: Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la caracteristicile anotimpului primăvara şi cunoştinţelor despre sarbătoarea Paştelui. (1993).Gheorghian. U. M. Bucureşti 14.

conversaţia. metoda Lotus. imagini de Paşti şi de Craciun. 8 flori de nufăr. machetă (cu . -să raspundă repede şi bine la întrebările concursului. ghicitori. tabloul „Primavara”. stimulente. bagheta lui Rilă Iepurilă. coş cu ouă vopsite. BIBLIOGRAFIE: SILVIA BREBAN. 3 suporturi. SMARANDA CIOFLICA. jocul didactic. să aranjeze în tablou elementele cerute de text. ouă încondeiate. GEORGETA RUIU. AURELIA ANA . Ghid metodic . Mijloace de învăţământ: imagini de primăvară.puişori). -să construiască. iepuraş de pluş. indrumător metodic. -sa recite o poezie in concordanta cu mesajul transmis. GEORGETA RUIU. -să găsească conţinuturi|idei| cunoştinţe legate de sărbătoarea Paştelui STRATEGII DIDACTICE: a) b) Metode şi procedee:. ELENA GONGEA. metoda Acvariului flori de primăvară confecţionate din hârtie. MIHAELA FULGA.Editura Arves.-să deseneze flori specifice primăverii. 2006 . -să selecteze jetoane cu păsări călătoare. creioane colorate. ELENA MATEI. lipici. -să cânte cu plăcere un cântec de primăvară învăţat anterior. blazoane. biletele cu intrebări (vezi Anexa). beţisoare. să confecţioneze. 3 coşuleţe. SILVIA BREBEN. -să rezolve probleme de adunare cu 1-2 unităţi.găină. Jocuri didactice pentru educarea limbajului. ghicitorile. ghirlandă cu narcise numerotate de la 1 la 7. explicaţia.Editura Tehno-Art.2001. Editura Radical. -să numere corect în limitele 1-10. Cunoaşterea mediului inconjurător-Ghid pentru invătământul preşcolar.1999. ELENA GONGEA. ouă . metoda Blazonului. Metode interactive de grup.

EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT 2 STIINTIFIC STRATEGII DIDACTICE 3 ./Puteţi să ne povestiti./De toti copiii e.Educatoarea aranjează materialul pe 2 măsute in fata copiilor. Scăunelele sunt dispuse in semicerc.ndrăgită:/Primăvara mult dorită./Unii chiar să ne cântati./ Ghiocelul se iveşte./Să ne spuneţi tot ce ştiţi/Despre mândra primăvară/Care a sosit in ţară. alături de ouă incondeiate. Pregătirea climatului psihoafectiv necesar desfăsurării activitătii./Vreau să-mi spuneţi negreşit:/Ce anotimp a sosit? (primăvara) „Astăzi vreau să-mi arătaţi/Dacă ştiţi să recitaţi. dar si multe surprize./ Iar pâraiele umflate/Curg la vale inspumate./Vreau chiar să ne desenati. şi o scrisoare pentru copii. cu mult spor/Să-ncepem concursul:”CINE ŞTIE E CÂŞTIGĂTOR!” .” -conversatia Materiale: -iepuras de plus -cos -oua incondeiate -plic cu scrisoare 3) ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)ANUNTAREA TEMEI “Tema noastră-i mult iubită. 2)CAPTAREA ATENTIEI Iepurasul Rilă are in cosuletul său. Cand zăpada se topeşte./Poate ştiţi să socotiţi./Fii la noi binevenită!/Hai cu totii./Bine toti să vă gânditi.

/Să vă prind buline-n piept” narcise numerotate de la 1 la 7 câte un biletel.” (soare) Copilul decupează după contur. pe care este conturat un soare’ -ghicitoare -ghicitoare -bagheta magica . b) Jocul de probă: -expunerea -ghirlanda cu narcise numerotate de la 1-7. “Hai./Toţi bine -Materiale: Copiii vor extrage de pe ghirlanda cu -biletele Bagheta magică alege un copil care va Materiale: extrage din prima narcisă de pe ghirlandă prima probă a concursului: “Primavara e cuvant. Spune câte raze are? Si ce formă. il lipeste pe suprafaţa tabloului şi îi construieşte razele din betişoare. -lipici.-ai construit./Primavara-i mândră floare-/Câte luni aceasta are?/Hai spune-le frătioare!” c)Jocul propriu-zis “Sus pe bolta cea senină Cine oare se iveşte Pe tabloul pregătit? Tu un ……….. educatoarea va citi continutul acestuia.5) DIRIJAREA INVĂŢĂRII a)Explicarea jocului: să ne simtim. ce culoare Are pe cer mandrul soare?” Materiale: -tablou de primavara. iar ei vor indeplini sarcina cerută. “ Uită-te atent la soare. -foarfeca./Primavara-i anotimp. concursul să-l pornim. hartie glasata galbena./Să răspundeti toti corect.

Soarele are 10 raze. -creioane colorate. dupa cum sunt impartiti in grupuri de cate 4-5. forma rotundă si -betisoare culoarea galbenă. Tu le desenează!” (ghiocei. un copil ales le va desena si pe tablou. infloreste Si miresme răspândeste? Caută-l si-l aranjează Si pe tablou ii asează!” (Pomii) “Care oaspeti iar sosesc Si pe boltă se rotesc Căutând cuibu-ndrăgit. “Cine oare-nmugureste Cand vremea se incălzeste. unde doresti. mai multe jetoane reprezentând păsări salbatice (calatoare sau nu) . primesc câte un blazon pe care ei trebuie să aseze cât METODA BLAZONULUI Materiale: -jetoane reprezentand pasari METODA BLAZONULUI Materiale: -copaci de hartie.” Copiii. “Care flori de primavară Infloresc la noi in tară? Pe tablou. narcise) Copiii sunt impărtiti in grupuri de cate 4-5 si primesc cate un blazon pe flori de primăvară. zambile. După confruntare. Ce-n toamnă l-au părăsit? Căutati si-n tablou le-aranjati. -lipici care trebuie să deseneze cât mai multe -blazoane. lalele. Infrunzeste.

veţi descoperi surprizele ascunse in iarbă: “Ascultati şi vă gândiţi Şi răspundeţi tot ce stiti!” Pe rând . . După confruntare. echipa va primi un ouşor. să vedem. ales de către Iepurasul Rilă.) “Numără câti fluturasi Zboară pe câmpie! Pune trei mai drăgălasi Unde-ti place tie… Spune câti fluturaşi sunt in total?” d) Varianta(complicarea) jocului -blazoane. copii. (Randunica. -cos.el ce surpriză ne-a mai pregătit? Vă veti impărti in trei echipe: mieluseii. pelicanii . rând pe rând. 6) OBŢINEREA PERFORMANŢEI Fiecare echipă trebuie să găsească 8 elemente care au legătură cu Paştele( tema principală in cazul METODA LOTUS Materiale: -3 cosulete. ratele şi gâstele sălbatice. Pentru fiecare răspuns corect.călătoare.cocorii. berzele. -oua incondeiate. -fluturi Acum.puisorii şi iepuraşii şi.imagini Materiale: -macheta. câte un copil de la fiecare echipă. un copil ales le va desena şi pe tablou. cucul. -bagheta . extrage câte un biletel ascuns si indeplineste sarcina cerută. după ce ne-am jucat JOCUL şi i-am pregătit iepuraşului acest minunat tablou de primăvară.

8)INCHEIEREA ACTIVITATII V-aţi gândit. Cate ousoare-aţi câştigat? Hai să numărăm in cor Si să stabilim un scor. roşioare. metoda Lotus). Să rostim cu voce tare Echipa câştigătoare!” “Iar acum la terminare. Hai să-ntindem hora mare!” Se interpretează hora florilor. specifice Craciunului si Pastelui.in cel din interior se vor afla “ peştii” si in cel din exterior “pescarii”.florile de nufar Metoda Acvariul presupune ca toti METODA ACVARIULUI 7)EVALUARE copiii să se aseze in două cercuri. Dar timpul s-a terminat. v-aţi consultat Şi răspunsuri bune-aţi dat. iar pescarul din spatele său va trbui să mărească propozitia cu 2-3 cuvinte. Despre iepuraşi. Anexe 1 Cine ştie o poezie Despre ouă rosii. Fiecare “ peşte” trebuie să alcătuiască o propoziţie despre un element specific primăverii( la alegere). 2)Numără câte ouşoare Se află in coşul iepuraşului Mai pune două. . .metodei abordate.

Despre Învierea lui Hristos Să o spună acum frumos. 3)Ce sărbătorim de Paşti? Şi spune acum: în total câte are? 4)Ce semnifică culoarea roşie a ouălor vopsite? 5)Cum se pregătesc oamenii de Paşti? 6)Ce înseamnă mielul tăiat de Paşti? PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Joc didactic .

b. exercitiul. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul activitătii copiii vor fi capabili: O1: să completeze propozitia începută de educatoare cu cuvântul sau cuvintele potrivite . coerentă. jetoane BIBLIOGRAFIE: Aurelia. O2: să formeze propozitii cu un cuvânt dat. actiuni ale oamenilor si copiilor. clară. explicatia. fiinte. 2 sau 3 cuvinte care întregesc sensul. Editura Ion Creanga . Bucuresti .TEMA: "Gaseste cuvântul potrivit" SCOPUL: Exersarea gândirii si vorbirii copiilor prin completarea unei propozitii cu 1. Mijloace de învatamânt: imagini reprezentând obiecte. O3: să-si însusească treptat formele gramaticale ale limbii române printr-o vorbire corectă. fise individuale. Metode si procedee: conversatia.1978. demonstratia. O4: sa pronunte corect sunetele si cuvintele. STRATEGII DIDACTICE: a. Popa: "Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii". panou.

cuvinte. "o". fiinte si a caror imagini se afla pe -Ce am format cu ajutorul cuvintelor? -Noi am pronuntat . vocalele: "a". "u". -pronuntarea sunetelor "p" si "b" prin suflarea puternică si exploziva a jetului de aer. jetoane. -se vor pronunta legat. "i". expirare pe gură si invers. Copiii formuleaza propozitii scurte dupa imaginile de pe jetoane si dupa un cuvânt dat. animalelor.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC 2)CAPTAREA sI ORIENTAREA ATENŢIEI CONŢINUTUL LUCRĂRII ACTIVITATEA EDUCATOAREI 2 Asigurarea climatului de ordine si conditii a activitătii Introducerea în activitate se va face prin exersarea aparatului particular: -inspirare pe nas. Se va cere copiilor să citească imaginile care reprezinta actiuni ale copiilor. -Ce am pronuntat noi? -Astazi vom juca jocul didactic "Gaseste cuvântul potrivit"! ACTIVITATEA COPIILOR 3 Intrarea ordonata a disciplină necesare desfăsurării în bune copiilor în sala de grupa Copiii executa exercitiile 3)ENUNŢAREA SCOPULUI sI A OBIECTELOR OPERAŢIONALE Copiii pronunta cuvintele jetoane. -Cu ajutorul cuvintelor am format propozitii. reprezentând obiecte.oamenilor. Se vor prezenta copiilor câteva fenomene. "e". pe durata unei singure respiratii.

.. Copilul se joacă cu.. Trebuie să aveti grijă ca propozitia să aibă înteles. -Vulpea este sireata (vicleana. . lacoma)...... Va raspunde copilul numit..... Vulpea este.... -mingea.. să fie corectă. Explicarea jocului propozitie cu cuvântul care se potriveste... scrie). NOULUI CONŢINUT Prin acest joc trebuie să completati o .. Copiii raspund: -scolarul învata (citeste... Exemple: Scolarul..... ... .........4)PREZENTAREA ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII 1......

Mingea este rotundă. Exemplu: Copiii sunt curajosi... Complicarea iocului Se va propune copiilor să îl ajute pe piticul Barba-Cot să-si completeze cu cuvintele potrivite scurta lui povestioară: "Astazi este o zi frumoasă de ..... Copiii se iau la întrecere în propozitiile cu alte cuvinte care să le dea formularea înteles. copiilor.. 3.... coase o rochita. acasă s-au.. îsi... 5)EVALUARE Piticii când . . 2..1 2 ……... 1. Afară nu mai.. copiii... pune.. În lipsa lor a venit.. Copiii vor primi fise individuale: au propozitiile". bunicul. 2. Se vor da cuvintele. în pădure. a făcut. Cornel se joacă afară. . Jocul propriu-zis Se va cere copiilor să continue 3 Mama ..... ciripeste. copilul. ochelarii... Ea le-a pregătit mâncare. 6)ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII Aprecieri generale si individuale.. Se vor da cuvintele: copil. propozitiilor. Pasarica ... Toti piticii au hotarât să... Copiii vor respecta OO OOO OOOO Copiii vor completa spatiile libere cu cuvintele potrivite "Deseneaza atâtea cerculete câte cuvinte sarcinile date. 3. Copiii deseneaza.

Editura Arves. Cum?. cvintetul. Cand?. 1999. explicatia.C. I. ELENA GONGEA. OBIECTIVE OPERAŢIONALE O1: sa reproduca in rezumat continutul povestii. Metode . portretul lui Ion Creanga. de Ion Creanga MIJLOCUL DE REALIZARE:Repovestirea copiilor TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare-consolidare SCOPUL ACTIVITATII:Dezvoltarea capacitatii copilului de a reproduce continutul unui text narativ. Editura Compania.2006. Educarea limbajului in invatamantul prescolar.PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII:”Fata babei si fata mosneagului”. siluete reprezentand personajele povestii. „horopsita”. O2:sa adreseze intrebari legate de continutul povestii si sa raspunda la acestea. . P). sa desprinda invatatura povestii pe baza intrebarilor. editata de revista Invatamantul Prescolar. cartonase pentru masa (avand inscriptionate literele R. . Metode :.antologie pentru prescolari( coord. O8:sa dea exemple de alte povesti scrise de Ion Creanga. C. interactive de grup. Ghid metodic. Povesti. O7:sa stie cine este Ion Creanga. O4:sa explice cuvintele din text:” sluta”. „vitrega”.I . STRATEGII DIDACTICE: a. MAGDALENA. Anca Buldoaca). conversatia. creativ. SILVIA BREBEN. O5:sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele noi din text. Mijloace de învatamânt: planse. O3.basme si legende. Cine?. povestiri. De ce ?.povestirea. verificarea insusirii continutului povestii „Fata babei si fata mosneagului”. de a se exprima liber. o piramida. 1999. macheta si piramida si diamantul. MINAELA FULGA. predarea-invatarea reciproca. palete cu intrebari( Ce?. GEORGETA RUIU.de Ion Creanga . coronite de lider( avand inscriptionate literele R. O6:sa numeasca trasaturile caracteristice ale personajelor principale pe baza faptelor acestora.carte cu povestea data.BIBLIOGRAFIE: DUMITRANA. Bucuresti. b. Din ce cauza?). Bucuresti. P).

Povestirea Materiale: -portretul lui Ion Creanga. Conversatia Materiale: -macheta. scaunelele dispuse in semicerc. Se vor comunica copiilor titlul si autorul povestii”Fata babei si fata mosneagului”. Conversatia cu siluetele personajelor principale. de Ion Creanga.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT STIINTIFIC 2 Asigurarea conditiilor optime necesare desfasurarii activitatii:aerisirea salii de grupa. Se vor stimula curiozitatea si dorinta de a povesti si de a arata cele invatate. iar copiii vor fi solicitati sa recunoasca carei povesti le apartin. pregatirea materialului didactic. pe intelesul copiilor. Se va descoperii macheta povestii. siluete. carte de povesti 3)ANUNTAREA TEMEI SI ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)REACTUALIZAREA Se vor comunica obiectivele CUNOSTINTELOR ASIMILATE ANTERIOR 5) DIRIJAREA INVATARII . Un copil va alege din biblioteca cartea de povesti” Fata babei si fata mosneagului”. STRATEGII DIDACTICE 3 2)CAPTAREA ATENTIEI asigurarea ordinii si disciplinei. activitatii. -carti cu povesti scrise de acesta .Cine este Ion Creanga? -Ce alte povesti si povestiri a mai scris acesta? Educatoarea va povesti pe scurt “Fata babei si fata mosneagului”.

.sunt copiii care vor desprinde invatatura povestii pe baza celor expuse de catre colegii lor. De asemenea.sunt cei care vor adresa intrebari legate de continutul povestii: -Cine era baba din poveste? Cine muncea cel mai mult in casa? Cine o alunga pe fata mosneagului? Cine ii cere ajutorul fetei mosneagului? -Ce ii spunea baba mosneagului despre fata lui? Ce rasplata primeste fata mosneagului pentru binele facut? -Cum este pedepsita fata babei pentru rautatea ei? -Cand se intoarce fata mosneagului acasa? -De ce este alungata fata mosneagului de acasa? De ce nu se sperie fata mosneagului de “copiii” Sfintei? -Din ce cauza parul.clarificatorii. dupa cum urmeaza: -rezumatorii. fantana nu o lasa pe fata babei sa guste din darurile lor? Din ce cauza baba si cu fata ei sunt mancate de balauri? .sunt copiii care vor explica cuvintele noi din text “sluta”. ei vor prezice consecintele PREDAREA-INVATAREA RECIPROCA . cuptorul. “horopsita” si vor alcatui propozitii cu acestea pentru o mai buna intelegere a lor.Copiii vor fi impartiti in patru grupuri. -intrebatorii.sunt copiii care vor expune rezumatul povestii.prezicatorii. “vitrega”.

Copiii 6) OBTINEREA PERFORMANTEI trebuie sa compuna o “poezie” cu 5 versuri fara rima astfel: . .al treilea vers. .un cuvant care arata -siluetele personajelor: . iar educatoarea explica regulile. .faptelor personajelor principale (baba si fata sa. .cu un singur cuvant ce denumeste subiectul (Cine este?).primul vers.al doilea vers-2 cuvinte (2 adjective) care definesc caracteristicile subiectului (Ce stii despre mine?). insusirea esentiala a subiectului(Descrie-ma printr-un cuvant!) Educatoarea repeta regula pentru CVINTETUL PIRAMIDA SI DIAMANTUL Materiale: -darurile oferite.al patrulea vers-format din 4 cuvinte care exprima starea copilului fata de subiect (Ce simti pentru?). Copiii se impart in 2 grupuri. mosneagul si fata lui).format din 3 cuvinte care exprima actiuni (verbe la gerunziu) (Ce face?). .al cincilea vers.

salba de galbeni). in functie de raspuns. Rezumat lucrare licenţă . pere . cuptorul) 5) Ce daruri a primit fata mosneagului pentru faptele sale bune? (o lada. pahare de argint. Intrebarile sunt urmatoarele: 1) Cine este eroina povestii? ( fata mosneagului) 2) Care sunt personajele negative? (baba si fata ei) 3)Care sunt celelalte personaje care in poveste au darul vorbirii? ( catelusa. sa aleaga siluetele corespunzatoare si sa completeze piramida.fiecare vers compus. Educatoarea va nota toate “poeziile” compuse . Subiectul poeziei este fata mosneagului. citindu-le apoi pe rand. Copiii trebuie sa asculte intrebarile 7) EVALUARE adresate de catre educatoare si apoi . fantana. 8)INCHEIEREA ACTIVITATII Se apreciaza modul de lucru si cooperare pe echipe. placinte. Se impart stimulentele dupa merit. parul.

am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. atat metodele tradiţionale cât şi cele moderne. în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii. M-am oprit asupra acestei teme. în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa. cât şi în cadrul activităţilor liber creative. exerciţii. .am alcătuit eşantionul de subiecţi şi esantionul de conţinut. În capitolul doi m-am oprit asupra metodelor specifice folosite în cadrul activitătilor liber-creative cât şi în cele de dezvoltarea limbajului. de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări. În cadrul etapei „metodologia cercetării” am stabilit cadrul cercetării. am ales metodele şi tehnicile de cercetare. În capitolul trei am descris importanta utilizării metodelor interactive de grup în educarea preşcolarilor. În final am ajuns la concluzia ca datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne în activităţile de comunicare.. am formulat obiectivele şi ipoteza. experimente. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală. În primul capitol am descris metodele specifice folosite în educarea preşcolarilor. încercări. de a interacţiona cu mediul. am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului.Am ales lucrarea de licenţă cu titlul “Implicaţii formative ale combinării metodelor tradiţionale şi moderne în educarea preşcolarilor”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful