P. 1
lucrare licenta

lucrare licenta

|Views: 22,762|Likes:
Published by paul1971

More info:

Published by: paul1971 on Jun 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/16/2014

pdf

text

original

Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului

primar şi preşcolar

Lucrare de Licenţă

Profesor coordonator: Prof. univ. doc. : Stan Cornelia Sibiu 2011

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

IMPLICAŢII FORMATIVE ALE COMBINĂRII METODELOR TRADIŢIONALE ŞI MODERNE ÎN EDUCAREA PREŞCOLARILOR

Profesor coordonator: Asist. univ. dr. Stan Cornelia

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Sibiu 2011

Cuprins
Introducere Fundamente teoretice Capitolul I. Metode didactice specifice invaţământului preşcolar I.1.Metode tradiţionale I.2.Metode moderne Capitolul II.Metodele didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II.1.Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă II.2.Rolul metodelor didactice în dezvoltarea limbajului şi pregătirea pentru şcoală Capitolul III.Importanţa metodelor interactive de grup Metodologia cercetării Capitolul IV. Organizarea cercetării IV.1.Obiectivele şi ipoteza cercetării IV.2.Variabile independente şi dependente IV.3. Metode de cercetare utilizate IV.4.Eşantionul de subiecţi IV.5.Eşantionul de conţinut CapitolulV. Desfăşurarea experimentului V.1. Etapa constatativă (preexperimentală) V.2.Etapa experimentală V.3.Etapa de control(post-experimentală) Capitolul VI.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării VI.1Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obţinute VI.2.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Concluzii Bibliografie Anexe

p.. al anului de studiu etc. elev. la acţiuni în grupuri mici. omogene şi apoi la activităţi individuale) recla-mă in mod inevitabil o metodologie adecvată acestor forme organizatorice. natura. formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. in suprapunerea problematizării pe fiecare metodă şi tehnică de învăţare. deprinderile si capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii.)..Organizarea activităţii şcolare fie in formă frontală ori colectivă ( de muncă cu intregul colectiv al clasei. cum spune Jean Piaget. ca cea sugerată de experimentul team teaching ( bazată. de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul in facilităţi interioare. drum .Introducere . în cadrul instruirii formale si nonformale. cu permanenta. in aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ. p. 303). de învăţare în grup şi de muncă interdependentă. lucrurile. ştiinta. octos”=cale.”(Sorin Cristea. .. reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al elevului. lumea. in valorificarea noilor tehnologii instrucţionale ( e-learning).metha”= către.. Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste.Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile. 1997. este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă. 36) Metodele de invăţământ (. fie in echipe (microgrupuri) sau individuală. pe o grupare flexibilă si mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari.Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaştere propusă de profesor intr-o cale de învaţare realizată efectiv de preşcolar. În acelaşi timp. spre) reprezintă căile folosite in şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa.” ( Ioan Cerghit. Dezideratele de modernizare si de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ. cu activităţile de cooperare. student. între altele.1998. ori combinatorie. metodele didactice sunt planuri de acţiune cu funcţie (auto)reglatorie (ansamblu de operaţii care se desfăşoară în vederea atingerii unui scop) şi modalităţi de acţiune deschideri spre educatia .

atingerea unor scopuri formative ( formarea si modelarea trăsăturilor de personalitate). proceselor. sub aspect metodologic. În prezenta lucrare m-am oprit asupra acestei teme..căi’’ de instruire.atingerea unor scopuri de instruire ( asimilarea unor cunoştinţe. însuşirea şi / sau elaborarea de către elevi a unor structuri cognitive si operaţionale”. Din perspectiva acestor finalităţi. . a unor tehnici şi operaţii de lucru). calea de acces spre cunoaşterea si transformarea realităţii inconjurătoare. orientate în special spre următorul obiectiv: -. În sens mai larg.. întregul proces de învăţământ poate fi asimilat cu un ansamblu de metode. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală. . . respectiv de . metoda reprezintă o practică raţionalizată.(strategii de acţiune prin intermediul cărora elevul dezvăluie esenţa fenomenelor. spre însuşirea tehnicii. priceperi. culturii si civilizaţiei. evenimentelor). Ansamblul de metode asigură pentru cei care se instruiesc şi/sau autoinstruiesc. Utilizarea metodelor de invăţământ vizează o triplă finalitate: -atingerea unor scopuri de cunoaştere ( stăpânirea metodelor de gândire şi a unor strategii cognitive de procesare a informaţiilor). o generalizare confirmată de experienţa didactică şi/sau de experimente psihopedagogice si care serveşte la transformarea şi ameliorarea naturii umane. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. deprinderi. cât şi în cadrul activităţilor liber creative.

de activizare şi mobilizare a elevilor. structurate într-un grup de activităţi bine corelate.a. în continuare. câteva posibilităţi de modernizare a metodologiei didactice: . acţiuni şi operaţii. Didactica modernă înţelege metoda de învăţământ ca un sistem omogen de procedee.asigurarea caracterului dinamic deschis al metodologiei didactice .complexitatea crescândă a procesului instructiv-educativ.necesitatea de a apropia activitatea didactică de activitatea de cercetare ştiinţifică. cercetările din domeniile ştiinţelor educaţiei sunt tot mai complexe.achiziţiile din domeniul ştiinţelor educaţiei. Direcţia principală de restructurare a metodologiei didactice este accentuarea caracterului euristic. modelarea. . amintim. în permanenţă.utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode care şi-au dovedit eficienţa în diferite domenii ştiinţifice: descoperirea. într-o modalitate de organizare şi îndrumare a activităţii cognitive. cibernetica.a. algoritmizarea.În acest sens.cerinţele care stau în faţa învăţământului.necesitatea de a apropia actul predării de cel al invăţării ş. .se referă la faptul ca metodologia didactică trebuie să rămână. de activism şi de creativitate al metodelor de învăţământ. ele fiind sprijinite de ştiinţe ca: epistemologia. sociologia. informatica. psihologia. .achiziţiile din ştiinţe si din metodologiile specifice acestora. problematizarea. O anumită metodă de învăţământ pune în corelaţie numai anumite variabile ale procesului didactic şi ascunde o ipoteză asupra mecanismului de învăţare al elevului. deschisă cercetării şi experimentării psihopedagogice. Diversificarea metodologiei didactice este impusă de necesitatea de a corela cerinţele teoriilor învăţării cu posibilităţile reale de care dispun elevii. analiza structurala. .Fundamente teoretice Teoria si practica metodelor si procedeelor didactice se află într-un continuu proces de restructurare şi modernizare. -reevaluarea metodelor tradiţionale. teoria comunicării ş. . . aceasta cu atât mai mult cu cât in prezent. în funcţie de o serie de factori. instruirea asistată de calculator ş. reclamat de următoarele elemente: . respectiv transformarea lor din mijloace de transmitere a cunoştinţelor gata-elaborate de către profesor şi memorate de elevi.a. .

ci şi copilul. inserându-se în cunoştinţele sale strategice şi procedurale. ci devine un instrument propriu de muncă intelectuală sau productive. în formarea copilului. de acţiune reală. insuşindu-şi alături de cunoştinţe. . de a le utiliza în situaţii noi. în competenţele sale reale. de a face transferuri între diferite categorii de cunoştiinţe sau de la teorie la practică şi invers. deprinderi şi calea de a ajunge la ele. care le vehiculează.Modernizarea metodologiei didactice reprezintă un element fundamental al reformei pedagogice deoarece. metodele joacă rolul unor preţioase instrumente de cunoaştere a realităţii. priceperi. Metoda astfel concepută nu mai este exterioară în raport cu cel educat. de integrare în societate. de activitate reală sau fictive. Ele nu privesc doar educatorul. care devine prin metodele moderne principalul beneficiar al propriei activităţi de descoperire.

Clasificarea metodelor se realizează după mai multe criterii: scopul urmărit. un rol decisiv îl joacă cele care invită copilul la explorarea directă a realităţii. situând şcoala ca o continuitate a muncii din grădiniţă. Metode specifice învăţământului preşcolar Pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor tehnice acumulate de educatoare. evoluţia lor istorică ( tradiţionale-moderne). Cunoaşterea si aplicarea metodelor utilizate in grădiniţă nu impune o clasificare riguroasă. modelarea. demonstraţia. Cerghit. observaţia. după natura activităţii pe care o solicită (metode activ-practice. activitatea cu cartea. explicaţia. îi stimulează independenţa şi creativitatea. conversaţia. Plecând de la o literatură în domeniu (Palmade. metodele activ-participative ( observaţia liberă. metodele de stimulare a creativităţii personale si colective. Principalele metode care sunt supuse atenţiei pentru vârsta preşcolară sunt: naraţiunea. de formare a priceperilor şi deprinderilor.Capitolul I.). exerciţiul. lucrările practice. de consolidare.exerciţiul. metode de simulare. experienţa dirijată. Printre acestea. . lucrările practice. experienţa dirijată. după cum nu tot ceea ce este “nou” este şi modern. o importanţă deosebită o constituie cunoaşterea metodelor şi tehnicilor care le aplică sau utilizează pentru educarea copilului în realizarea procesului instructiv-educativ . problematizarea. de verificare şi evaluare. sarcina didactică prioritară (de dobândire a cunoştinţelor. ci mai degrabă analiza modului lor de aplicare. exerciţiul. -metode moderne: algoritmizarea. observaţia. proiectul – tema de cercetare. studiul de caz. Mucchielli) metodele didactice sunt împărţite din punct de vedere istoric în: -metode tradiţionale\ clasice: expunerea. brainstorming-ul. de recapitulare şi sistematizare).). într-o singură expresie. instruirea programată. conversaţia euristică ş.activitatea cu cartea. conversaţia. Insă nu tot ce este “vechi” este neapărat si demodat.a. descrierea. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode şi procedee moderne vor duce la situarea preşcolarului pe treapta cea mai apropiată de şcoală. la activitate personală .a. intuitive. demonstraţia. verbale ş.

1. Prin explicaţie educatoarea reuşeşte să concentreze atenţia copiilor spre aspectul dorit. lecturi după imagini. ataşamentul copilului spre cele pozitive. Mai dificile par a fi explicaţiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. copiii finalizează cântecul prin repetarea numărului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. modelaj. activităţile matematice. deoarece însoţeşte întreg procesul instructiv-educativ. să-1 emoţioneze puternic. care sunt în concordanţă cu tema explicaţiei şi constituie punct de sprijin pentru noile cunoştinţe. Explicaţia completează în mod automat demonstraţia şi îşi are ca teren direct de desfăşurare activităţile de observare. înţelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. dar şi la motivaţia copilului pentru unele . sa fie la obiect şi să nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative.Metode tradiţionale Astfel. lucruri diferite în funcţie de grupa căreia se adresează. în care predomină argumentarea raţională.Explicaţia ca metodă de lucru îşi găseşte larga sferă de aplicaţie în gradiniţă. Povestirea trebuie. la crearea premiselor însuşirii unor deprinderi tehnice de lucru şi a unor modalităţi de acţiune (de exemplu la activităţile de desen. în primul rând. ilustraţii. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". cât si pentru consolidarea sau verificarea cunoştinţelor. Astfel. de asemenea. sa fie accesibilă copilului. confecţii. educaţie fizică. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmează si va urma. explicaţia este metoda expunerii. În cadrul activităţilor de povestire. Reuşita acestor activităţi depinde de corectitudinea cu care a fost aplicată explicaţia. în cadrul activităţilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activităţilor frontale dirijate. În această situaţie. ştiinţific sau fantastic.). povestiri. educatoarea apelează la reprezentările formate anterior sau foloseşte anumite texte literare. diverse piese muzicale. aplicaţii. Explicaţia contribuie. Povestirea ca metodă de expunere este aplicată în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. tablouri. explicaţia înlesneşte însuşirea cunoştinţelor. cât şi a discutării textului literar sub forma conversaţiei. etc. a explicaţiei. dar contribuie şi la cunoaşterea cauzelor obiectului în studiu. completând cu succes celelate metode de lucru. cât şi a celorlalte activităţi desfăşurate pe parcursul zilei. procedee. a nivelului copiilor. Caracterizarea personajelor face apel la acţiunea povestirii. poveşti. în cadrul activităţilor frontale dirijate. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode.I. a dialogului. educaţie muzicală. versuri.

-aprinderea lumânării tot prin folosirea unui chibrit. povestioare posibile. Etapele demonstraţiei: -aprinderea focului în sobăprin folosirea unui chibrit. Întrucât vârsta preşcolară este caracterizată printr-o gândire concretă. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o altă poveste: "întâmplare din pădure" . pedepsită şi ursului i s-a dat peşte pe săturate. "Vaporii".Ursul . -perceperea focului. Copiii fac deducţii. este necesar ca în procesul cunoaşterii să se acorde o importanţă deosebită treptei senzoriale. flacăra. Demonstraţia este mereu însoţită de explicaţie şi invers. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor să creeze noi întâmplări. . Exemplu: "Ursul păcălit de vulpe". nu se pot realiza separat. Se poate urmări transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa şi transformările ei". la acestea adaugându-se observaţia şi problematizarea. caracterizându-le. contactului nemijlocit cu realitatea. Copilul trebuie să desprindă faptele bune de cele rele.credul. a dezvoltării formelor de analiză. De aceea. cu aspecte din viaţa cotidiană sau ştiinţifico-fantastică. din imaginaţie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare.hoată. Demonstraţia educatoarei. Subiectul acestora poate fi observat şi din conţinutul unei poezii. însoţită de explicaţie. vulpea a fost judecată. mincinoasă. . ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunoştinţe despre un aspect concret al realităţii se va folosi metoda demonstraţiei îmbinată cu explicaţia.Vulpea . a imginaţiei creatoare.personaje. estetic realizat şi prezentat in câmpul său vizual. sinteză. pentru a contribui la stimularea curiozităţii şi a reuşitei unei activităţi. stabilirea însuşirilor. dar şi la dezvoltarea limbajului. Materialul demonstrativ trebuie să fie accesibil viziunii copilului. lacomă. Materialul trebuie să fie astfel prezentat ca să poată fi perceptat prin cât mai multe simţuri. să domine "binele" asupra "răului". "Gheaţa". Demonstraţia este una din metodele de bază aplicate în gradiniţă. Exemplu: povestea creată de copii "Cum ar putea fi Zdreanţă?" sau "Cum să-1 ajutăm pe caţeluşul şchiop să poată umbla?". . Exemplu: "Focul şi efectele lui". Textele literare de actualitate. în final. contribuie la lărgirea orizontului cognitiv.unde au venit alte animale şi. le verbalizează pe baza celor percepute: -culoarea flacării. şireată. etc.

de a le preciza după ce ele au fost transmise. O importanţă deosebită am acordat şi demonstraţiei în cadrul tuturor activităţilor frontale dirijate. să facă asociaţii între cunoştinţele anterioare. -efectele focului. Întrebările adresate de către educatoare trebuie să fie scurte. -culoarea chibritului ars. sub îndrumarea educatoarei. -arderea textilelor. Această metodă presupune ca preşcolarul să posede un material perceptiv. dacă nu obţinem pagube. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generală. direcţii în care se ridică fumul. -culoarea. Conversaţia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebărilor şi răspunsurilor. pe baza căruia să se poată discuta. Copiii au posibilitatea. copilul nu poate da un răspuns satisfăcător. să-şi spună părerea şi să facă comparaţii. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunoştinţelor şi imprimarea lor bine în memorie. pagube) . cât şi a demonstraţiei aplicate în cadrul activităţii didactice de dimineaţă. trăgând anumite concluzii sau să argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat. unde s-a precizat că focul este folositor dacă-1 folosim util. -fire de bumbac. precise. copilul va răspunde uşor. mirosul. Obţinerea cenuşii: -arderea hârtiei. Metoda conversaţiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. -transformările în cărbune. -caldura crescută de flacără. Copiilor li se formează deprinderea de a-şi exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor.-forma alungită la ambele capete. luminozitatea. studiate şi se completează cu noi secvenţe. -arderea chibritului. dar la întrebări ca acestea. Întrebuinţările focului (foloase. de a expune acele cunoşţinte despre care este vorba la un moment dat.s-au făcut demonstraţii şi pentru concretizarea în faţa copiilor a efectelor pozitive sau negative. clare. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngălbenit frunza? -De ce are pete ruginii? . în special în cadrul sectorului ştiinţă. la obiect.

Exerciţiul: Această metodă vine să completeze. dar sub altă formă. schimbă poziţia corpului. La grupa mare pregătitoare. eşalonate şi conduse de educatoare. ca urmare a faptului că procesul de excitaţie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijează direct activitatea muşchilor mâinii. pentru a nu-şi forma greşit pozitia scris-citit.mână. etc. Gard cu uluci. obiectivă a lumii. devin mai precise. Aceasta înseamnă că miscările se diferentiază. ceea ce îl oboseşte foarte mult. în mod sistematic. Pentru a aplica această metodă trebuie să ţinem seama de gradarea exerciţiilor de la: "simplu la complex" şi de la "uşor la greu". să sistematizeze si să segmenteze toate deprinderile de muncă practică. Schimbările propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelaşi exerciţiu. În cadrul activităţilor de scriere. dar este şi o necesitate. care trebuie să stea în atentia educatoarei. strânge puternic creionul în mână. apoi.Tema conversaţiei trebuie să ofere copilului sistematizarea cunoştinţelor dintr-o succesiune logică de întrebări şi răspunsuri bine gândite. indiferent de natura lor. la început copilul apasă tare. În cadrul activităţilor frontale dirijate.exerciţiul înseamnă chiar salutul la intrarea în grădinită.pregătirea salii de grupă pentru activităţi. Constă de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuală. dar începe cu grupa mică sub forma dialogului. intelectuală. Coordonarea analizatorului vizual şi auditiv. . practică. copilul îşi va elimina aceste neajunsuri. servitul mesei civilizat. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. Acoperişul casuţei lui Zdreanţă. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversă. încă de la venirea copilului în gradiniţă şi până la plecarea lui la şcoală. Sub indrumarea educatoarei şi prin exerciţiu foarte mult.îmbrăcarea. astfel: . . Exerciţiul îşi găseşte teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activităţilor. în scopul consolidării diferitelor acţiuni ale copilului. O importantă deosebită o are coordonarea corectă dintre ochi . Exemplu: "Linia" Linia frântă Vaporul. exerciţiul este nu numai o modalitate de observare. Metoda conversaţiei îşi găseşte aplicabilitate în special la grupele mari. rupe creionul. fără exerciţiu copilul "uită" şi nu-şi consolidează deprinderile de muncă necesare. .

Modelarea presupune. folosirea modelelor în cadrul activităţilor de predare-învăţare. confecţionat. Deci. relaţii dintre obiectele si fenomenele realităţii. Bobiţe de struguri. serveşte ca mijloc de a studia indirect proprietăţile şi transformările posibile ale sistemului original. confecţii etc. Modelarea îşi are efectul în cadrul activităţilor de exercitii grafice.).2 Metode moderne Ca metode moderne se aplică în practică algoritmizarea. Conturul balonului. problematizarea. În acelaşi timp. care antrenează şi oferă copiilor posibilitatea de a surprinde diferenţe. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esenţiale. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) şi care. ca metodă de predare. prin soluţii pe care ei înşişi le . modelarea. se stimulează activităţi creatoare şi se creează condiţii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. Metoda exerciţiului se poate aplica cu succes în cadrul activităţilor matematice pentru O altă temă pentru exemplificare: "Ovalul". conduse de educatoare spre intuiţia copilului. Problematizarea. în mişcări.această metodă presupune crearea unor situaţii problematice. Folosirea judicioasă în cadrul activităţilor a metodei exerciţiului contribuie la dezvoltarea gândirii. principala functie având-o cea demonstrativă şi cognitivă. pentru formarea şi consolidarea reprezentărilor matematice si aplicarea imediată în practica activităţilor din gradiniţăfamilie. fiecare exersând mai mult în direcţia în care-i place. problemelor matematice. desen. de fapt. prezentat copiilor spre observaţie. Prin model se inţelege un sistem mai simplu. I. învăţarea prin descoperire şi tratarea diferenţiată. pe baza analogiei lui cu sistemul original. pentru a aprecia în special proporţia dintre obiecte. Palete de tenis. Modelul. între cunoştiinţele anterioare şi noile cunoştinţe. a independenţei în actiune. prin modelare se înţelege metoda de a cerceta obiecte şi fenomene din natură şi societate cu ajutorul modelelor.- Dinţii fierăstrăului. însuşirea în mod conştient a tuturor exerciţiilor. ilustrează obiectul original prin felul cum este conceput. Modelarea în ştiinţă şi tehnică.

disciplinată şi cere un volum de observaţii. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. Învaţarea prin descoperire. vointa. cunoaşterea mediului). de la concret la abstract. Exerciţiile de formare de grupe de obiecte după un anumit criteriu. se va găsi în mod cert soluţia problemei. pâna la coacerea bobului de grâu şi apoi analiza acestuia pe baza observaţiei şi demonstraţiei. indiferent de categoria de activitate (activităti matematice. analize. În cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii. a creativităţii. după un anumit număr de operaţii. Aceste situaţii apar atunci când copilul observă un dezacord între anumite cunoştinţe şi problema care se cere a fî rezolvată. dezvoltă perseverenta. obiectivă. Această metodă se aplică ţinând cont de nivelul dezvoltării psihofizice şi intelectuale ale copiilor. Se pune întrebarea dacă putem transpune şi în învăţământul preşcolar această metodă. creşterea lui cu toate etapele dezvoltării. În cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului. Această metodă oferă cunoştinţe durabile. trecerea de la analiză la sinteză. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. de aranjare în şir crescător si descrescător a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însuşit în mod conştient. creativitatea şi nu memorizarea. copiii pot descoperi prin experienţe efectuate împreună cu educatoarea: însămânţarea grâului. obligă copilul să nu se mulţumească cu ce i se spune. problematice în gândirea copilului. educatoarea caută permanent noi metode si procedee care să vină în sprijinul său prin descoperirea noului. sau la confuzii.elaborează sub indrumarea educatoarei. aprecieri. Un algoritm este un procedeu. Ceea ce caracterizează problematizarea este crearea unor situaţii conflictuale. ci să aibă gândire critică. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea şi sensul adecvat al cuvintelor în propoziţie. Este important ca în formarea algoritmilor să se respecte două momente esenţiale: fixarea lor şi aplicarea repetată. În cadrul activităţiilor de dezvoltare a vorbirii. copiii descoperă alte modalităti sau caracteristici ce i se pot atribui . Educatoarea trebuie să aprecieze just folosirea algoritmilor. Algoritmizarea este metoda care se bazează pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. altfel duce la eşec sau neaccesibilitate. o regulă bine determinată de a rezolva o problemă tipică. modelează aptitudinile de investigaţie. Pentru ca în procesul de învăţământ copilul să devină cât mai activ şi munca să-şi imprime un caracter creator. mecanice. Educatoarea formulează intenţionat propoziţii cu nonsens. de formare de perechi. Una din aceste metode eficiente si creative este " învăţarea prin descoperire ". Dacă algoritmul este urmat corect. care nu conduc la dezvoltarea gândirii. să elimine problemele stereotipe. când este pus în situaţia de a alege din cunoştinţele sale numai pe cele care-1 ajută să rezolve o problemă dată sau când există contradicţii între modul de rezolvare teoretică şi cel de rezolvare practică a unei probleme. exemplu: "Ghiceşte ce-am găsit".

Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă . Obiective: -identificarea caracteristicilor unei teme sub formă simbolică sau scrisă. Capitolul II Metode didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II 1. sentimente si convingeri.unui personaj sau obiect în discuţie. informaţii. cuvinte sau propoziţii care prezintă sinteza unui aspect real. .este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme. Obiectivul acestei metode este rezolvarea creativă a unei sarcini de învăţare şi evaluarea comportamentelor individuale şi de grup. jetoane. Cvintetul este o poezie cu 5 versuri.este o tehnică ce evaluează comportamentul preşcolarului în timpul unei activităţi de învăţare organizată in grup precum şi evaluarea comportamentului întregului grup. Printre metodele moderne aplicate copiilor amintesc: Metoda acvariului. Este tehnica prin care se rezumă şi sintetizează cunoştinţe . descoperiri realizate de ei şi conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat.sa exprime gânduri . Cvintetul este o metodă de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. . idei ale unei teme date sau unui text literar. realizarea unei sarcini comune într-un timp dat. idei. într-o atmosferă relaxantă şi cooperantă.Lotus. informaţii. sentimente personale asupra subiectului prin intermediul cuvântului. Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene. Piramida şi diamantul au ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a “sintetiza” principalele probleme. Obiective urmărite: -să sintetizeze cunoştinţele şi informaţiile despre un subiect. Obiective: stimularea inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ în activităţi individuale şi de grup pe teme din domenii diferite.

Obiectivele activităţii la alegere: Obiective generale. tinând seama de obiectivele specifîce fiecărui sector al centrului de interes (teme.În lucrarea mea m-am oprit în principal la activităţile liber creative şi la unele aspecte privind dezvoltarea limbajului. subteme în discuţie. Organizarea si desfăşurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactică de dimineată) nu poate fi eficientă dacă nu se ţine seama de metodologia de lucru şi pregătirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. conversaţia.Pregătirea cadrului specific la alegere. În organizarea si îndrumarea acestora se va ţine seama de necesitatea îndrumării activităţii la alegere: Principiul organizării şi îndrumării la alegere: principiul liberei opţiuni. puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare. Obiective speciale ( particulare). cele mai utilizate sunt: explicaţia. Activitatea didactică de dimineată se desfasoară în funcţie de centrele de interes produse în cadrul activităţii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizată la începutul fiecărei săptămâni. Programa activitaţii instructiv-educative în Grădiniţa de Copii propune realizarea acestora pe Pregătirea activităţii la alegere: . cât şi în domeniul din care se inspiră acestea. principiul activizării. în observaţie). Ca sectoare: Sector "ştiintă" Sector "Construcţii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masă Sector "Bibliotecă" Sector "Artă" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. principiul îndrumării sistematice. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor liber-creative. principiul ierarhizării obiectivelor operaţionale. . exerciţiul.

c. asimilate în procesul cunoaşterii. b. generalizare şi abstractizare.educative. Conţinutul activităţii la alegere: a. sinteză. joc cu reguli. jocuri de expresie afectivă. Dezvoltarea capacităţiilor intelectuale. Dezvoltarea prin joc şi exerciţii a gândirii şi imaginaţiei creatoare.- Obiective generale şi specifice. Caracterul de largă deschidere a programei activitătii la alegere. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiană. concretizare. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. . comparaţie. prin contactul divers. jocuri de atentie. Referiri speciale ale obiectivelor şi conţinutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a conţinutului activităţii la alegere pe baza reprezentărilor acumulate despre realitatea înconjurătoare. estetice şi fizice prin antrenarea copiilor la variate activităţi optionale sub forma jocului simbolic şi a jocului cu reguli şi în spiritul jocului prin creşterea ponderii ocupaţiilor ludice cu finalităţi practice. Jocuri cu subiecte din basme si poveşti (jocurile dramatizării). Practica susţinută a jocurilor simbolice prin abordarea creativă a unei tematici variate şi prin reproducerea simbolică a acţiunilor şi a relaţiilor sociale tot mai complexe. Jocuri distractive. în perspectiva familiarizării copiilor cu activităţi de tip şcolar. Stimularea aptitudinilor de colaborare originală a jocurilor simbolice cu subiecte din viaţa cotidiană şi cu subiecte din poveşti şi basme cunoscute şi de organizarea practică a acestora în sensul creării atmosferei de joc. a capacităţii de a efectua în acţiunea de joc operaţii simple de analiză. Conţinutul activitătii la alegere pe grupe de vârsta. al repartizării rolurilor. al interpretării acestora cât mai veridic şi în sensul desfăşurării acţiunilor în toată complexitatea lor. morale. Jocuri cu reguli (jocuri simple). jocuri de perspicacitate. nemijlocit sau prin exercitarea sistematică şi continuă a influenţelor instructiv. b. Formarea capacităţilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu uşurinţă. Jocuri simbolice. ocupaţii individuale şi cu grupuri mici de copii. d. jocuri hazlii.

2. al însuşirii limbii materne. 1. c.Valorificarea tuturor activităţilor la alegere în scopul îmbogăţirii şi adâncirii cunoaşterii. Jocuri de construcţie: "Casa bunicilor" "Grădiniţa noastră" "Cartierul nostru" "Satul nostru". comunicării şi autocomunicării. ca premisă a realizării lor. al intensificării. Exemplificări de jocuri de diferite tipuri: a. Jocuri cu subiecte din povesti şi basme: Jocul dramatizării "De-a scufiţa roşie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguţa cu doi bani" Dramatizări "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele şi furnica etc. Jocuri de mişcare "Lupul si vânătorul" "Rândunica îşi caută cuibul" "Gâştele si vulpea" "Broscuţele sar în lac" Jocuri sportive şi distractive "Mingea la căpitan" "Ocheşte ţinta" "De-a caii şi călăreţii" "Prindem fluturi" . b. Jocuri simbolice: "De-a mămicile" "De-a familia" "De-a şantierul de construcţii"etc. cât şi în scopul lărgirii relaţiilor de cooperare.

Jocuri de circulaţie rutieră "Atenţie la semafor" "Stop roşu."Atinge clopoţelul" "Ne dăm în leagăn" 3. Jocuri de stimulare a comunicării orale "Povesteşte ce-ai visat" "Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa" b. treci pe verde" "De-a poliţiştii" 4. Jocuri de exersare a pronunţiei corecte "Spune la fel ca mine" "Să facem ca şarpele" "Se aude sirena" . Jocuri intelectuale a. Jocuri senzoriale "Saculeţul fermecat" "Ghici ce formă are" "Spune cum este" "Ghici din ce este făcut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitaţii vizuale "Ghici ce culoare se potriveşte" "Aşează la culoarea potrivită" "Arată-mi culoarea pe care să ţi-o spun" "Cine are aceeaşi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumpărat mama de la piaţă?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5.

Jocuri logico-matematice "Aşeaza la casuţa potrivită" "Şantierul de construcţii" . Jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei "Spune mai departe" "Hai să facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g. Jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e."Cântecul greieraşului" "Cocoşul şi găina" "Bunica toarce" c. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacităţii "Gaseşte drumul lui Grivei spre cuscă" "Care masină ajunge mai repede la tine?" "Este ceva greşit în tablou?" "Ce se potriveşte?" "Unde este mai multă apă?" f. Jocuri de atenţie şi de orientare spaţială "Ghici ce jucărie am ascuns" "Gaseşte locul potrivit" "Unde am aşezat păpuşa" "Aşează ursuleţul unde iţi spun" "Spune-mi vecinii tăi" d.zboară" "De-a visul"etc. Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboară .

Aceste arii de stimulare concentrează desfasurarea jocului la libera alegere. ocupaţiile ludice si exerciţiile-joc. tocmai prin varietatea de organizare şi desfăsurare a acestuia. dar oferă largi posibilităţi de manifestare liberă a copilului. Prin reducerea numărului de activităti frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. cu comentarea întregii activităţi instructiv. trebuie să se remarce sub aspectul conceperii prin rigurozitate stiintifico-metodică. bibliotecă. demonstraţia. practică. îndrumată diferenţial în funcţie de obiectivele stabilite. cât şi formarea abilităţilor şi a comportamentelor după posibilitatea de acţiune a fiecărui copil. iar sub aspectul finalităţii practice prin maxima eficienţă formativă. totuşi. se oferă copiilor largi posibilităţi de achiziţii de cunoştinţe. copiii se manifestă liber. judicios folosite şi la această vârstă. . Acestea sunt explicaţia."Trenul cu o diferenţa" "Ce piesă lipseşte?" Jocuri de cunoaştere a mediului înconjurător "Când se întâmplă?" "Să facem un tablou de iarnă" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de mişcare cu text şi cânt "Ursuleţuldoarme" "Lanţul" "Dansulrozelor" "Ţaranul e pe câmp" Jocuri pentru însuşirea de comportare morale "Să sărbătorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeţi la masă" Deşi activităţile sunt liber-creative. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: ştiintă.educativă. construcţie. deprinderi de muncă intelectuală. pe un subiect prestabilit. artă. conversaţia şi exerciţiul. Jocurile propriu-zise. jocuri cu rol. joc de masă. în etapa consacrată jocului ca formă de activitate instructiv. proiectată mental judicios. La toate grupele. Activitatea didactică de dimineaţă se desfaşoară pe sectoare. contribuie la modernizarea şi restructurarea întregii activităţi educaţionale. educatoarea foloseşte o serie de metode specifice. de natura activităţilor şi de individualizarea acestora. ci ca o activitate gândită. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simplă joacă.educative pe "centre de interes". Aplicarea noii programe.

a spaţiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). materiale. unelte. Desfăşurarea jocurilor pe arii de stimulare asigură o strânsă legatură între ceea ce se lucrează pe microgrupuri şi în comun. în cadrul ariilor de stimulare. decizii. favorabil. cadru de manifestare larg. precum şi lacunele acestora. Aceste structuri de activităţi promovează jocul ca activitate fundamentală şi asigură: accesul liber şi direct la jucării. compară şi deosebeşte. având posibilitatea să se definească elementele specifice prin care trebuie să intervină în îndrumările individuale necesare. pun in mişcare sensibilitatea şi activitatea copilului. unor deprinderi de a-şi lua . egocentrică. vor oferi fiecărui copil teren. pentru a face legatura cu învăţarea de tip şcolar. în special pentru aria "bibliotecă" sau a "jocului de masă". Îmbinarea activitaţilor pe microgrupuri cu activitatea comună oferă condiţii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizată nu le poate realiza total. jucăriile trebuie să corespundă nu numai posibilităţilor de antrenare în diferite tipuri de joc. de a-şi distribui şi asuma roluri astfel încât fiecare să aibă acces la interpretare. arii de stimulare. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. În organizarea ariilor de stimulare este necesar să se ţina seama de zona de desfăşurare. se evită însuşirea mecanică de cunoştinţe. truse. iar copilul este mai activ şi învată din plăcerea de a se juca. Prin folosirea. care definite si bine echipate. O importanţă deosebită în desfăsurarea acestor activităţi. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normală a unui copil de 5-7 ani. fără să strige sau să se producă zgomote. singuri jucăriile sau alte materiale şi de a le reaşeza în ordine la locul lor. are organizarea sălii.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. a unui material variat şi adecvat. Educatoarea va aprecia modul de desfăşurare liberă dirijată sau semidirijată.Dacă sunt riguros organizate. Educatoarei i se oferă ocazia de a constata priceperile şi deprinderile formate. pentru a oferi copilului o adaptare individuală şi socială. materialul cu care copilul emite judecăţi. În folosirea materialului se porneste de la experienţa de viată şi limbaj a copiilor. de a ştii uneori să uite de sine pentru a înţelege şi a se ajuta reciproc. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. învată să asculte şi să se concentreze. dar şi a vârstelor şi nivelului de dezvoltare psihică a copiilor Prin manipularea jucăriilor. la deschiderea spre lumea socială. . grupe. să se creeze spaţiu suficient. formarea unor deprinderi de conduită ale copiilor în timpul jocului. iar printr-o atenţie şi orientare cu tact educativ. Ele asigură trecerea de la viaţa instructivă.

a descoperirii unor valenţe proprii a subiecţilor. Aria bibliotecă. Din acest unghi. anotimpurilor. Acestea şi le va perfecţiona şi conştientiza odată cu regimul şcolar care utilizează funcţia metalingvistică şi prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentală abstractă. devine vizibilă organizarea materialului de construcţie. Aria ştiinţă. cunoştinţe. fără a realiza o delimitare netă a acestor două faze. animalelor. Desfăşurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. răspunzând tuturor centrelor şi conducând copilul spre o personalitate multilaterală. Grija pentru însuşirea şi folosirea corectă a limbii se corelează cu preocuparea pentru depistarea şi cercetarea tulburărilor de vorbire. subtema care preocupă săptamânal educatoarea . Toate acestea sunt ca o completare a cunoştinţelor acumulate în cadrul activităţii frontale dirijate. fie la cel al unităţii de comunicare. de aceea învăţarea limbajului şi a anumitor forme de raţionament sunt posibile numai atunci când aceste funcţii au atins un anumit grad de dezvoltare şi maturizare. dar nu se ştie unde se află frontiera dintre ele". deci. fie la nivelul enunţului. pe achiziţiile spontane din anii preşcolarităţii. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. Fără limbaj nu este posibilă gândirea şi învăţarea. pentru că o nouă achiziţie se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe şi deprinderi sedimentat deja şi nu pe un teren gol. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. vârstelor. la vârsta când i se formează primele abilităţi de comunicare. consolidează şi verifică în acest mod educatia. CAP. Aria jocului de masă. plantelor. Învaţarea se întemeiază. . deprinderi care se formează. la o analiză atentă. tema. a folosirii unei game variate de materiale din natură sau confecţionate de copii. conduce la formarea reprezentării copiilor sub aspectele esenţiale ale cunoaşterii obiectelor. Însuşirea limbii materne reprezintă un element esenţial pentru asimilarea de cunoştinţe. pentru formarea deprinderilor şi priceperilor. este firesc să fie aşa.II 2 Rolul metodelor didactice in dezvoltarea limbajului si pregătirea pentru şcoală Prin natura ei.grupa) eşalonate pe cinci zile lucratoare a săptamânii.Alegerea ariilor de stimulare se face în funcţie de obiectivele pe care dorim să le realizeze copilul (a centrului de interes. Este cunoscut faptul că formarea capacităţilor operaţionale şi funcţionale reprezintă o problemă importantă în cadrul formării intelectuale. Funcţiile mintale apar şi se maturizează diferit. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane.

emoţiile. limbajul este mijloc de comunicare. Însusirea limbii materne se realizează prin respectarea unor reguli (fonetice.În gradiniţă. să-si exprime ideile şi stările ulterioare. prin intermediul limbajului se realizează transmiterea cunoştinţelor cu noi reprezentări. în perioada preşcolarităţii copilul învaţă limbajul prin care îşi exprimă dorinţele. a gândirii cu procesele ei (analiză. iar experienţa muncii didactice din grădiniţă confirmă. gândirile. Cercetările psihologice au arătat. exersării sau executării unor sarcini. Prin intermediul limbajului. copilul foloseşte acelaşi limbaj. limbaj exterior. sub aspect al structurii gramaticale. Educatoarea realizează prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează sisteme în care sunt integrate cunoştinţele. sub aspect lexical. Interactiunea cognitivă verbalizată a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativă. şi totodată particularităţile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. dar şi să înţeleagă şi să acumuleze informaţii. dar este original după felul cum gândeşte. nevoile. să-şi organizeze activitatea psihică. La vârsta preşcolară. pe baza experienţei cognitive căpătate. limbajul capătă noi valenţe şi permite copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalti copii. comparatie etc. Acest lucru se realizează cu efîcienţă optimă în cadrul întregului program din gradiniţă. intenţiile sale. în special. învaţarea orală a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învăţarea cititului şi scrisului. În procesul comunicării cu adultul. În procesul instructiv-educativ.). ceea ce contribuie la sistematizarea şi la complicarea condiţiilor interioare de formare a personalităţii. în procesul relaţiilor copil-copil şi copil-educatoare. are loc sub influenţa mediului şi a educaţiei. Copilul vine în grădiniţă cu anume competentă lingvistică. Prin intermediul limbajului. a limbajului. se realizează. copilul işi dezvoltă propria-i experienţă şi mai cu seamă învaţă din experienţele altora. al expresivităţii vorbirii. numai dacă în . că dezvoltarea vorbirii copiilor. cu cele două aspecte: limbaj interior. sinteză. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. Intervenţia adultului asupra dezvoltării vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. Funcţia esenţială a limbajului este comunicarea. lexicale. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet şi "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuantă de graiuri şi cuminţi" (Tudor Arghezi). morfologice şi sintactice). fie prin cele ocupaţionale. al comunicării orale. fenomenelor. garanţia integrării sociale şi condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. în special prin cele de organizare a jocului. a legăturilor cauzale dintre acestea. mijloc de cunoaştere. acestea se materializează.

Jocul didactic reuşeşte. joc cu obiective complexe şi bine determinate. Se va continua cu jocuri de despărţire a cuvintelor în silabe şi sunete. În acest sens. aceea de a pregăti preşcolarul pentru integrarea activă în procesul instructiv din şcoală. în raport cu situaţiile concrete existente în grupa pe care o conduce. la formarea unor noi noţiuni. Jocul didactic. Pentru a rezolva sarcina principală. în funcţie de aceste realităţi. prin intermediul jocului didactic. viaţă. pentru integrarea cât mai eficientă în activitatea scolară. astfel că aceştia depun acelaşi efort de gândire şi exprimare. cu ajutorul cuvântului. societate. ţinând seama de specificul jocului şi de particularităţile evoluţiei intelectuale a copiilor de vârstă preşcolară. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. fără ca el să conştientizeze acest efort. Astfel. "Răspunde repede şi bine". în mare masură de modul în care educatoarea ştie să le selecţioneze. jocurile didactice desfăsurate la începutul anului şcolar vizează exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propoziţii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". însă. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii şi a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. reuşeşte mai bine decât oricare alt gen de activitate să îmbine elementele instructive cu cele educative şi să antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. În procesul comunicării copilul îşi formează şi dezvoltă viaţa afectivă. se fixează si activează vocabularul copiilor şi contribuie la îmbunatătirea pronunţiei. să se acţioneze şi prin intermediul jocului didactic eficient mijloc de formare şi educare a copilului. La grupa mare. ca formă specifică de învătare la vârsta prescolară. . mijloace şi metode eficiente care să contribuie la dezvoltarea vorbirii. astfel că. să antreneze în joc toţi copiii grupei. a căror denumire este formată dintr-o silabă sau exersarea deprinderii de a forma propoziţii în care să existe cuvinte monosilabice şi bisilabice. În cadrul activităţilor frontale dirijate se vor selecta teme care să conducă familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. Această presupune o bună cunoastere a posibilităţilor fiecărui copil. precum şi defectelor de vorbire. educatoarea contribuie la educatia estetică dezvoltându-i frumosul din natură. "Jocul cuvintelor".această relatie copilului îi va fi satisfăcută curiozitatea şi dacă va gasi răspuns la atâtea "necunoscute" ale realitătii cu care vine în contact. de asemenea. se încearcă găsirea unor soluţii. Sarcina didactică a acestui joc constă în recunoaşterea şi denumirea obiectelor ilustrate. Exemplu: "Alege jetoanele". Eficienţa acestor jocuri didactice depinde.

Se urmăreşte. Jocul cuprinde trei cerinte. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunoştinţelor: jocul "Cine ştie mai bine?". îşi însuşesc semnificaţia cuvântului. dezvoltarea atenţiei vizuale şi a capacităţii de analiză. cea de a treia cerintă constând în alegerea de către fiecare grupă a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) şi despărtirea lor în silabe. adică notiunile care se schimbă. deoarece atât prin joc cât şi prin modelul de vorbire corectă sunt antrenaţi să le cunoască. pe masura acumulării experienţei şi a perfecţionării operaţiilor gândirii.Pe baza materialului concret prezentat. formulând corect propoziţia. declinarea. Preşcolarii nu învată regulile gramaticale. La întrebarea "A cui hrană este?". legume. copiii denumesc aceste obiecte şi despart cuvintele în silabe. se îmbogăţesc şi se precizează treptat. nu stiu ce este substantivul. animale. nu cunosc definiţii. Se cere copiilor să intuiască imaginea dată de educatoare şi imaginile din faţa lor şi se explică regula. pe care să le aşeze pe flanelograf. Întrucât la copii se observă deseori folosirea greşită a formelor de genitiv şi dativ (ei pun deseori întrebări de genul: "A lu cui sunt cărţile?" sau "A lu cine este umbrela?"). verbul. Jocul presupune existenţa în faţa fiecărui copil a unei imagini reprezentând un animal. "A cui îmbrăcăminte este?". totodată. . imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. Sarcina didactică pentru jocul "A cui hrană este?" este de a formula un răspuns corespunzător întrebării şi de a recunoaşte hrana şi animalele care o folosesc. corectându-i doar atunci când greşesc. pentru înlăturarea acestor defecte se pot desfăşura jocuri didactice ca: "A cui hrană este?". cât şi întrebările corespunzătoare acestor cazuri.ilustraţie. Jocul se desfăsoară având câte un conducător. Pentru verificarea acestor cunoştinţe. Se numeşte din fiecare echipă câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. silabe şi sunete. atunci când copiii sunt familiarizaţi cu silaba şi sunetul şi stapânesc tehnica de separare a propoziţiei în cuvinte. punându-i de fiecare dată pe copii în situaţia de a folosi corect desinenţele cauzale. copilul care are în faţă reprezentarea animalului respectiv trebuie să raspundă. Acest joc asigură participarea activă şi individualizată a fiecarui copil în sarcinile date. precizând câte silabe are cuvântul. dar respectă aceste reguli de vorbire. Copiii care aleg corect şi integral jetoanele şi se încadrează în timp câstigă o bulină pentru echipa lor. un flanelograf . în complicarea jocului s-au folosit fişe pe care erau desenate diferite obiecte şi s-a cerut copiilor să deseneze în dreptul fiecărei imagini atâtea liniuţe câte silabe are cuvântul corespunzător. A doua cerintă a jocului constă în taierea cu o linie a noţiunilor a căror denumire începe cu sunetul dat.

Acum.exerciţii. redarea unui fragment din povestea respectivă. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. "Iarba este hrana vacii". cum ar fi: mimica. "Andrei este un băiat lenes". În partea a doua a acestui joc se foloseşte banda de magnetofon. se desfăşoară cu copiii jocuri care să-i pună în situaţia de a utiliza toţi aceşti factori. un substantiv la masculin. Astfel de jocuri sunt: "Ce ştim despre eroul îndrăgit?" şi "Oglinda fermecată". au o contribuţie deosebită la vârsta prescolară. ritmul expunerii. se mai pot desfăşura diverse jocuri didactice care stimulează creativitatea copiilor în exprimarea orală şi le îmbogăţeşte vocabularul activ. între subiect şi predicat). Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoaşterea personajului şi a poveştii. Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. Pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză. Acest joc contribuie şi la dezvoltarea intelectuală a preşcolarilor. pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. fluente. Prin jocul didactic "Răspunde repede şi bine" se urmăreşte formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant şi determinat (între atribut şi substantiv. număr şi caz ). Astfel. Paralel cu organizarea şi desfăsurarea jocurilor didactice. prin jocul didactic "Citeşte în cărticică" se urmăreşte formarea deprinderilor de a compune o scurtă povestire. Pornind gradat. intonaţia. de exemplu: "Andrei este un băiat harnic". dezvoltarea expresivităţii limbajului presupune cultivarea capacităţii de comunicare prin exprimarea reprezentărilor din experienţa personală. la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor. copiii capătă deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate părţile de vorbire. în continuare. copilul numit de educatoare răspunde cu aceeaşi propoziţie. "Aluna este hrana veveriţei". adaptată la diverse situaţii şi la diverşi parteneri. în grădiniţă un rol deosebit de important îl deţin jocurile . Aceleaşi adjective însoţesc. intensitatea vocii. precum şi precizarea şi activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. coerente. Având în vedere că la dezvoltarea expresivităţii limbajului contribuie mai mulţi factori. În timp limitat. Prin acest joc se urmareste exprimarea corectă a formelor de genitiv masculin şi feminin la numărul singular şi plural.Exemplu: "Morcovul este hrana iepuraşului". găsind însă antonimul adjectivului enunţat. menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi obiectelor programei. . caracterizarea personajelor. de exemplu: "Maria este o fată harnică".

Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . O contribuţie importantă în plan apropiat o are literatura "ştiinţifico. expresiv. Arghezi "Caţeluşul şchiop" . vor face copilul să dialogheze cu el însuşi si cu realitatea înconjurătoare. activitătile de povestire. prin vorbire dialogată despre toate câte sunt.Importanţa jocurilor .M.E. activitătile de dezvoltare a vorbirii. memorizare.limbaj coerent. plastic. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat păsările călătoare" "Baba iarna intră-n sat" "Vine primăvara" "Plecăm la şcoală"etc.copil. plante. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc şi spontan. în măsura în care educatoarea este un model. de felul cum recită o poezie. povestiri cu un început dat de educatoare şi continuat de copii.M. prin relatia educatoare . înteleagă textele literare prezentate şi de a folosi intonaţia potrivită şi a da textului finalul adecvat. Pe lângă activitătile de joc didactic. activităti comune a legăturii omului cu ceea ce îl înconjoară.formativ.fantastică" care propune subiecte foarte îndrăgite de copii. personaje cu care copilul comunică.exerciţiu desfăsurate în gradinită derivă din faptul că ele au o influentă mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. vin să completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. Eminescu "Zdreanţă" . orienta şi contribui prin "viu grai". în special a celor cognitive de cunoaştere a mediului: "Gradiniţa noastră.T. care le reprezintă şi . prin specificul de organizare si desfăsurare. lexical. cu copilul şi îi dau posibilitatea de a cunoaşte nivelul cunoştinţelor acumulate şi vocabularul activ al copiilor. prin subiectele abordate. Aceste convorbiri oferă dialogul larg deschis cu educatoarea. la estetica tintei limbajului. dar şi la formarea unui . stimulează copilul în mod creativ. Indiferent de forma de realizare. pentru copil. a plasticitătii lui în exprimare. cât si expresivitătii vorbirii. personaje îndrăgite. Activitătile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndrăgite. gramatical. Eminescu "Somnoroase păsărele" . fluturi. Ele contribuie la corectarea exprimării gresite. poveşti create de copii. de modul de a-1 face pe copil să. Farago Convorbirile tematice.

iar fanteziile timpului nostru. rezolvă sarcini de învăţare. Activităţile de memorizare. Cap III. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. plăcută şi democratică. Prin exemlificări concrete putem face copiii să înţeleagă că. învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. Importanţa metodelor interactive de grup Să pornim odată cu copiii la descifrarea. organizarea şi aplicarea metodelor noi în activitatea instructiv-educativă care poate fi una cooperantă. căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii „mister didactic”. Prin metodele interactive de grup. prea multe informaţii pe care nu le reţin şi nici nu au capacitatea de selecţie a acestora. a invenţiei umane.îmbogăţeşte fantezia. „Eu o bulă dublă pentru familia mea!”. combina. copiii îşi exersează capacitatea de a selecta. „Ce multe am invăţat!”. a exersării acestuia în vederea pregătirii copilului pentru scoală. „Ce joc interesant!”. de povestire a educatoarei. Pentru a ajunge aici. situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup. accesibilă. convorbirile contribuie în mare măsură la îmbogăţirea vocabularului. Copiii primesc prin diferite canale. de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere. activă. se simte responsabil şi mulţumit la finalul lecţiei. Acum ştim cu toţii că „oricine poate învăţa de oriunde”. prin dezvoltarea tehnicii şi a creaţiei. „Când mai jucăm jocul cu steluţele?”. nu este foarte greu. prin analize. de abordare a altor demersuri . modernă. Noul. „Eu o să-l învăţ pe X povestea Y” etc. în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme. descoperă răspunsuri la toate întrebările. „Eu aş dori să fac un blazon al prietenului meu”. în decursul timpului. flexibilă. necunoscutul. jocuri didactice. se constituie ca o „aventură a cunoaşterii”. REUŞESC!” Nevoile şi cerinţele copiilor „actori” pe scena educaţională pretind dascălilor o schimbarea radicală a modului de abordarea a activităţii didactice. vă schimb. Veţi smulge cu siguranţă exclamaţiile copiilor: „Ce activitate frumoasă!”. Acţionaţi direct ! Propuneţi-vă un obiectiv: „Schimb. dezbateri. pot deveni lucruri realizabile. mă schimb. astăzi acestea sunt lucruri realizabile. Efortul copiilor trebuie sa fie unul intelectual.

deoarece trebuie sa-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copil timid. individual. După fiecare metodă aplicată. interjecţia. independenţă în gândire şi acţiune. găsirea unor idei creative.intelectuale interdisciplinare decât cele clasice. atunci când se respectă principiul flexibilităţii. îndrăzneţe de rezolvarea a sarcinilor de învăţare. dintr-o zi. o idee. ideea. că un comportament întâlnit în viaţa de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăţa cum sa-l evităm. nerăbdător pentru fiecare găsind gestul. elaborează sinteze în activităţi de grup. dar încurajaţi. entuziasmul în concordanţă cu situaţia şi totul va fi ca la carte. reţinerea. Grupul înţelege prin exerciţiu să nu-şi marginalizeze partenerii de grup. Copiii înţeleg şi observă că implicarea lor este diferită. în perechi. Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale. brainstroming. deoarece ele reprezintă punctul cheie în reuşita aplicării metodei şi nu trebuie să afecteze copilul. nu de concentrare. Toate metodele interactive de grup (în special 6/3/5. fapta şi nu critică personajul din poveste sau copilul. un eveniment. Ideile. Este însă importantă alegerea momentului din lecţie. comunicarea. soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate. ei critică comportamentul. să ia decizii în grup şi să aplaneze conflictele. ş. cu metode din aceeaşi categorie. aprecierea. sfatul. Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc în dezbatere comportamentele reale.a. formulează şi verifică soluţii. personajul copil şi fapta lui. adultul. se modernizează. se modifică. de cooperare. distractive. Dintre obiectivele metodelor interactive enumerăm: . Metodele învaţă copiii. intergrup. acaparator. orientarea. Ei aduc argumente. mimica. întrebarea. iar metodele tradiţionale nu se elimină. Metodele implică mult tact din partea dascălilor. îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilitatea. Situaţiile de învăţare. să aibă răbdare cu ei exersându-şi toleranţa reciproc. cotidiene. Fiind prezentate ca nişte jocuri de învăţare. rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea critică şi înţeleg că atunci când analizează un personaj. găsesc soluţii. comportamentul unui copil. se combină. se pot obţine performanţe pe care copiii le percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. metodele interactive învaţă copiii să rezolve probleme cu care se confruntă.m. se îmbunătăţesc şi se adaptează.d. o faptă. 6/6. activizarea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic constructiv. dau sfaturi din care cu toţii învaţă.) stimulează creativitatea. pesimist. lauda. agresiv.

să negocieze soluţiile. Comunicarea pe baza unei tehnologii informaţionale. moderne. se comportă cu toleranţă. Focalizarea strategiilor pe promovarea diversităţii ideilor. a faptelor. Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea cunoaşterii realităţii şi a activităţii viitoare de învăţare şcolară. corectitudine cu cei din jur. a şti să culeagă informaţii despre o temă dată . spontan. să rezolve o sarcină alături şi împreună cu alţi copiii. copiii învaţă să-şi împărtăşească ideile. Însuşirea unor cunoştinţe. stabilirea unor relaţii interculturale care au al bază comunicare. să caute alternative. ideile. să facă afirmaţii neobişnuite. se comportă cu toleranţă. Formarea deprinderilor copiilor de a găsi singuri informaţii. îşi exersează capacitatea de autoevaluare şi de a evalua alternative şi a lua decizii. să adreseze chiar întrebări neobişnuite. Implicarea activă şi creativă a copiilor pentru stimularea gândirii productive. libertatea de exprimare a cunoştinţelor. interactive. învaţă să argumenteze. Formarea unui sistem de capacităţi. o poveste. abilităţi. comportament de bază în învăţarea eficientă a unor abilităţi practice în condiţii de cooperare. de a critica. o construcţie etc. a testa ipoteze.           În urma aplicării acestor metode. afectivitate. Încurajarea autonomiei copilului şi promovarea învăţământului prin cooperare. capătă încredere în ei. . Formarea deprinderii de a gândi critic. Formarea sau promovarea unor calităţi europene ce au la bază atitudini şi competenţe democratice. de a conştientiza stilurile de învăţare pe care le preferă (adică cum învaţă o poezie. a gândirii divergente. fiind parte integrantă a acestuia şi să se descurce în situaţii reale de viaţă. de a aplica cunoştinţele în diferite situaţii de viaţă. printr-un antrenament plăcut interactiv în grup. cum realizează un desen. de a lucra în echipă. să-şi exprime gândurile creativ. învaţă să înveţe creativ. a şti să identifice probleme diferite.. cel mai repede). a şti să facă conexiuni. a reflecta. corectitudine cu cei din jur. învaţă cum să înveţe. Realizarea unor obiective interdisciplinare. sensibilitate. sensibilitate. a gândurilor. afectivitate. devin responsabili pentru ideile şi acţiunile lor: învaţă să privească critic mediul social în care trăieşte el.

eficientă. 4. utilizând metode didactice adecvate. Relevanţa utilizării metodelor şi procedeelor adecvate în vederea adaptării optime a preşcolarilor la activitatea şcolară. diferenţiată. 2. Reliefarea importanţei achiziţionării unui vocabular adecvat vârstei. atât pentru tine ca dascăl. Organizarea cercetării Cercetarea de faţă se include în sfera studiilor calitative urmărind demersul ştiinţific şi metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei preşcolare. IV. Identificarea gradului de influenţă al mediului needucativ asupra dezvoltării abilitaţilor de comunicare şi de achiziţionare a elementelor de limbaj la copilul de vârstă preşcolară. În funcţie de obiectivele propuse urmăreşte să pună în evidenţă importanţa combinării metodelor tradiţionale cu cele moderne în educarea copiilor de vârstă preşcolară. 3. Evidenţierea importanţei educaţiei timpurii în dezvoltarea comunicării verbale la copiii de vârstă preşcolară.1. particularităţilor şi nevoilor personale ale copiilor. atractivă. Obiectivele cercetarii 1.. Metodologia cercetării CAPITOLUL IV. cât şi pentru copiii.Ar fi frumos ca fiecare dascăl să fie pentru copiii lui „formator” pentru a simţi zilnic acea satisfacţie pe care ţi-o dă pregătirea pentru activitatea cu copiii şi mai ales plăcerea de a realiza o predare/învăţare/evaluare creativă diversă. Ipoteza cercetarii Presupun că: Implementarea unui program de activităţi în care se utilizează un set de metode şi tehnici tradiţionale şi moderne specifice învăţământului preşcolar determină îmbunătăţirea .

evoluţia sarcinii.3. starea lor de sănătate.Variabilele cercetării Variabile independente  Aplicarea unui program de achiziţii în care să se îmbine armonios metodele didactice tradiţionale şi moderne în activităţile de comunicare. starea de sănătate.  Testul. studiul documentelor personale.  Studiul documentelor personale a fost menit să completeze datele obţinute prin primele două metode şi să ofere o imagine mai completă asupra subiecţilor investigaţi. IV. despre calitatea influenţelor asupra copilului. Datele obţinute au fost consemnate şi folosite mai ales în analiza de caz.sesizabilă a abilităţilor de comunicare contribuind la îmbogăţirea limbajului. metoda testelor.  Anamneza a vizat culegerea de informaţii despre parinţi.Metode de cercetare utilizate În cadrul cercetării am insistat pe folosirea următoarelor metode: anamneza.2. despre relaţiile care există în familie şi despre nivelul cultural al părinţilor. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a . despre condiţiile materiale şi socio-culturale ale familiei. experimentul. Variabile dependente   Nivelul de imbunătăţire a abilităţilor de comunicare. Gradul de manifestare a capacităţilor de adaptare la viaţa şcolară . proba psihologică. Această metodă am folosit-o atât în faza preexperimentală cât şi în faza experimentală. observaţia. cât şi în cadrul activităţilor comune desfăşurate cu întreaga grupă de copii sub îndrumarea directă a educatoarei. IV. în vederea adaptării optime la viaţa şcolară. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât şi metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare:  Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicării atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan şi liber mai aproape de ceea ce este mai puţin controlat şi cenzurat. Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obţinut date despre provenienţa socială ale acestora.

de verificare a însuşirii conţinutului poveştii „Fata babei şi fata moşneagului”. Grupa experimentală a cuprins un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. jocuri de stimulare a comunicării orale: „Povesteşte ce ai visat”. iar grupa de control tot un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. Instrumente de cercetare utilizate    Test de evaluare iniţială Testul pentru cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres Test de evaluare finală IV.  Experimentul a constat în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice fiecărei grupe.obţine informaţii obiective asupra dezvoltării psihice şi a pregătirii copilului pentru şcoală. din punct de vedere fizic. jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării: „Cum se numesc toate acestea la un loc”. pe care se experimentează. tehnica grupelor paralele (experimentală şi de control). IV. având acelaşi nivel de cunoştinţe. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguţa cu doi bani”. jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei „Hai să facem o poveste”. jocuri de verificare şi consolidare:” Cine ştie .Eşantionul de subiecţi În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei specifice formulate. 4. e câştigător!”. dramatizări „Anotimpurile”. lecturi după imagini „ A sosit primăvara!”. psihic. acelaşi număr de subiecţi şi fiind egale din punct de vedere al vârstei. „Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa”. afectiv. „Descoperă unde am greşit”.5. „Greierele şi furnica”. „Ghici la ce cuvânt mam gândit”.Eşantionul de conţinut Activităţile liber alese cât şi cele de educarea limbajului au fost adaptate unităţilor de învăţare corespunzătoare temei săptămânii. dintre care 5 fete şi 5 baieţi. Experimentul se desfăsoară folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. dintre care 4 fete şi 6 băieţi. am cuprins în cercetare un număr de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care au frecventat în anul şcolar 2010-2011 grădiniţa. jocuri de exersare a pronunţiei corecte: „Spune la fel ca mine”. etc. .

1.Etapa constatativă (preexperimentală) În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetării. Item cu raspuns scurt. Item de asociere 2p Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: .CAPITOLUL V. Desfăşurarea experimentului V.. am ales metodele şi tehnicile de cercetare. Evaluarea initiala a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare.” 2. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. 1p 1p Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. 1 4 5 3. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1. sireata si da iama la poiata. am formulat ipoteza şi am alcătuit eşantionul de subiecţi. Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE.am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului.

............ „Scufita Rosie a manâncat lupul...... ...si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica.......... 5...... si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca...... Item cu alegere duala „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”.4.” Item de completare 3p Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe .......... sa se vâre în . „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”....... îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea..” 3p . copil istet.......pentru a o închide acolo!.... Caci de îndata ce ar fi fost acolo........ ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se.

7. completarea lacunelor dintr-un text. imitarea unor acţiuni . o bucată de hârtie netedă şi una zgrunţuroasă. 6. desenul unei linii drepte şi a uneia curbe.V. imaginea unui copil trist şi a unuia fericit. prin care am vizat următoarele aspecte ale dezvoltării gândirii şi limbajului copiilor: stabilirea asemănărilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. 9. o foaie de hârtie întinsă şi una mototolită. am făcut măsurători şi determinări. 3. denumirea unor culori. 4. Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara ulterior între ele rezulatele şi scorurile obţinute de copiii cuprinşi în cele două grupe. Precizez că am acţionat şi la nivelul grupului de control aplicând aceleaşi probe . 2.dar fără a implementa programul de activităţi şi jocuri didactice propus în lucrarea de faţă. probă ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani şi este alcatuită din şapte subprobe. fotografia unui batrân şi a unui tânăr. memorarea unor grupe de cifre. desenul unui pom înalt şi al unui pom scund.2 Etapa experimentală În cadrul acestei etape am introdus metode şi tehnici noi în activităţile susţinute la nivelul grupului experimental. o carte nouă şi una veche. 5. o minge tare şi o minge moale. desenul unei case mari şi al unei case mici. am aplicat probe. stabilirea unor contrarii fără imagini ale obiectelor. Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului  adaptat dupa Alice Descouedres. 1: Stabilirea asemănărilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. . Subproba nr. denumirea unor materiale din care sunt confecţionate unele obiecte. 8.

Jana şi Maria se sperie de zgomotul făcut de…(tunete) . se notează răspunsurile copilului.    Se va citi rar şi cu accentul necesar.(mica)    se continuă astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. 3: Memorare de cifre şi reproducerea lor Material: am folosit următoarele serii de cifre: 1. Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. cerul este ….10. Ele roagă pe cineva să le adăpostească în casă deoarece ploua puternic şi nu aveau la ele…(umbrele. Jana şi Maria merg să se plimbe pe câmp. iar hainele lor erau complet…(ude). această casă este mare. două bile de aceeaşi mărime şi culoare una grea şi una usoară care se pun în palmele copilului. 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit următorul text: „Este timp frumos. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi. Fetele sunt foarte mulţumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(păsărele) . tu va trebui să ghiceşti şi să spui ce trebuie să fie completat”. 4.. Fetele se grăbesc să se întoarcă …(acasă) . se calculează numărul de răspunsuri corecte. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfăşurare: . 2.(flori) . te rog să fii atent. Deodată cerul se întunecă.Cerul este spintecat de…(fulgere) . Subproba nr. Se calculează numărul de răspunsuri corecte. albastru). Subproba nr. Ele adună …. când eu mă opresc şi nam să stiu ce să spun. 3. soarele este foarte…. 5. haine de ploaie). se acoperă de … (nori) . în timp ce aceasta este….(strălucitor) .(senin. Se notează răspunsurile copilului.

7. 6: Denumirea a 10 culori Material şi desfăşurare: . Subproba nr. pentru seria a V-a primeşte coeficientul 6.…. Subproba nr. 5: Stabilirea unor contrarii fără obiecte sau imagini ale acestora Material şi desfăşurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1. 4.(murdar) . 6.…. 5.…. 5.….(greu) -. nefericit) neascultator . pentru seria a IV-a primeşte coeficientul 5.(urât) . Pentru prima serie primeşte coeficientul 2. 4: Denumirea unor materiale Material de desfăşurare: am folosit următoarele întrebări: 1. indispus. Performanţa subiectului este egală cu ultima serie realizată corect.(frig sau rece) . 3.….…. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”.(ud sau umed) . 2.(mic) . 8. 4. 6.Se spune copilului: „Fii atent! Îţi voi spune nişte cifre. Subproba nr. cald uscat frumos curat mare uşor vesel . 3. pentru seria a III-a primeşte coeficientul 4.(ascultator sau cuminte) Se notează de la 0 la 8 în funcţie de numărul de răspunsuri exacte.…(trist. Din ce este facută cheia? Din ce este facută masa? Din ce este facută lingurita? Din ce sunt facuţi pantofii? Din ce sunt facute ferestrele? Din ce sunt facute casele? Se consemnează numărul de răspunsuri corecte. 2.   Se prezintă fiecare serie în ritm de comandă de gimnastică.…. Se opreşte proba la seria pe care copilul nu reuşeşte să o reproducă deşi i s-a citit de trei ori. pentru seria a II-a primeşte coeficientul 3.

6. 2.experimentală) Este etapa în care am înregistrat rezultatele obţinute de cele două eşantioane de subiecţi. 7. alb. a se balansa. roşu. Subproba nr. 4. a spăla. 3. 3. maro. grupa experimentală şi grupa de control. b) se mimează următoarele 6 acţiuni. verde. a fricţiona. a se apleca. albastru Se cere copilului să le denumească şi se notează de la 0 la 10. 4. dupa numărul exact de răspunsuri corecte. a respira.3. a sări. 4. 5. a scrie. galben. 5. gri. a împinge a tuşi. negru. 6. 2. am stabilit diferenţele. roz. 5. denumească: 1. 10. 9. violet. 6. V. Etapa de control (post. a se ridica. cerându-le copilului să le imite şi să le Se consemnează rezultatele care se notează de la 0 la 12 în funcţie de numărul de Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ . 2. a cânta. răspunsuri corecte. am prelucrat statistic datele şi am interpretat rezultatele. 3. 8. 7: Cunoaşterea sensului unor verbe Desfăşurare : a) Se mimeaza următoarele acţiuni şi se cere copilului să le denumească: 1.Se prezintă culorile: 1. a arunca.

SILABE.(evaluează cunoştinţele dobândite în urma intervenţiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orală) – propoziţii simple şi dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multiplă I4 item obiectiv cu alegere duală I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonoră Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE. SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orală) „Ana are ……………” I2 : Reprezintă grafic propoziţia în casetă I3 : Încercuieşte cifra care corespunde numărului de cuvinte din propoziţie „Copiii merg la gradinită” 5 4 I4 : Încercuieşte cuvântul alcătuit din mai multe silabe şi reprezintă silabele în căsuţe COPIL I5 Colorează imaginile în a caror denumire se află sunetul „ r ” GRĂDINIŢĂ 3 1p 1p 1p 1p 1p .

de control G. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2010-2011. Lotus.VI. de control G. cu o frecvenţă de o activitate pe săptămână timp de 10 săptămâni. demonstraţia. braistormingul. metoda Acvariului. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. învăţarea în cerc. experimental G.2. de control G. VI. metoda Blazonului. capII). Între evaluarea initială şi cea finală. S-au susţinut un număr de 10 activităţi specifice în care s-au folosit următoarele metode: conversaţia. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării Pe parcursul programului de intervenţie am folosit în cadrul activităţilor de educarea limbajului. experimental G. utilizând în cadrul lor metode şi procedee specifice nivelului de dezvoltare al copiilor (vezi metode utilizate. piramida şi diamantul. comunicarea rotativă. explicaţia. pe langă probele administrate (Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului) în vederea ameliorării dificultăţilor de comunicare şi achiziţionării de noi abilităţi. experimental G. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Rezultate obţinute la testul iniţial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. experimental G. cvintetul. am desfăşurat o serie de activităţi şi jocuri didactice (vezi eşantionul de conţinut. exerciţiul. Strategia de verificare şi evaluare a rezultatelor obţinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. experimental G. capIV). turnirul întrebărilor. examinarea povestirii. de control G. în cadrul programului de intervenţie.1. experimentul. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% . jocuri didactice pe arii de stimulare a abilităţilor de comunicare. conversaţie şi îmbogătire a vocabularului. VI.

jocuri didactice cu caracter stimulativ şi de dezvoltare a limbajului. se pot observa diferenţe semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obţinute. grupa de control cuprinzând mai mulţi copii proviniţi din medii sociale defavorizate. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obţinut la fiecare probă corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul următor).Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra următoarelor aspecte. la care rata frecventării gradiniţei este scăzută şi asupra cărora nu s-a intervenit prin activităţile care au fost realizate la grupul experimental. se face media acestor vârste şi se obtine vârsta psihologică a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice. Aceste aspecte de diferenţiere se datorează faptului că cele două grupe sunt diferit constituite. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR . Datorită faptului că asupra grupului experimental s-a acţionat prin aplicarea de metode şi procedee specifice şi s-au realizat activităti.

Vâr sta Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V âr st a Nr . denumirea unor culori şi nuante. Culori 2 3 4 6 8 VII.c Nu me Cro no Coe V Co e V âr Co e V âr Co e V âr Co e Vâ r- Co efi ficie âr .>V.L. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de cele două loturi mi-a permis să relev diferenţa nivelului de dezvoltare a comunicării şi limbajului copiilor din cele două loturi care nu au beneficiat de aceleaşi condiţii de mediu socio-cultural şi educaţional.C. se poate vorbi de o dezvoltare deficitară a copilului. poate vorbi de o dezvoltare superioară a copilului. Verbe 4 6 8 9 11 TOTAL 22 29 37 47 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologică se poate constata că:    dacă vârsta psihologică a limbajului este egală cu vârsta cronologică (V. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini şi obiecte. vorbi de o dezvoltare normală a copilului.C.L.>V.L. denumirea unor materiale din care sunt făcute diverse obiecte.3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani I Contrarii (cu obiecte si imagini) 4 5 6 8 12 II. completarea lacunelor într-un text. Materii 3 4 5 6 6 V. numirea şi imitarea unor acţiuni. Cifre 3 3 4 5 5 IV. Contrarii (fara obiecte si imagini) 4 5 6 7 8 VI.) se dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mică decât vârsta cronologică (V..C.=V.) Acest test a fost aplicat celor 20 de copii preşcolari cu vârste cuprinse între 3 ani şi 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologică a limbajului.) se poate dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mare decât vârsta cronologică (V. memorarea unor serii de numere. Lacune 2 3 4 6 8 III.

2 ani. E. 6. 5 5.0 4. logi ca 7 7 nt st a fi cie nt 7 st a 6.1Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului de grupa A (grupul de control) În tabelul nr. 5 6 6 6 5 7 5 5 5 5 4 5 4 5 5 5 6 7 6 3 4 3 4 5 4 4 4 4 4. 8 5.4 4. C. 7.1 sunt cuprinse rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A. P.3 5 5.3 mai mică decât media vârstei cronologice şi la proba nr.2 9 6 6. 3. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr. T. P. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5. 5 5 5. G.2 mai mică decât media vârstei cronologice.5 7 4. 6 6 6 6 6 5 5 5 4 5 3 4 5 6 4 5 4 5 3 4 4 5 4 4 5 5 4.6 6 7 5 6 5.1 9 6 12 7 8 6 6 5 8 6 6 5 8 6 5 4 5 4 6 7.5 4. 5 5 6. 5 4. 8. 5 5. Vâr Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V . 4. E.7 6 M. 5 5.9 5 5 4. P. 5. 4 6 6 4 5 4 5 4 5 4 7 5 4 5 5. A.r t. 9. 2. 5 8 9 7 6 8 6 4 6 5 4 7 5 4 9 5 5.4 la care media vârstei limbajului este cu 1. 1.1 4 5.5 la care media vârstei limbajului este cu 1. P.9 6 6. 5 fi cie nt 4 5 st a fi cie nt 6 st a fi cie nt 8 sta ci ent 7 6. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care sunt în primul an de frecventare a grădiniţei.C 7 .2 6 8 5 6.8 TABEL Nr. A.5 4 4 5 6 3 4 3 4. C. D. 2 5 6. V. T. B. 1 0. G.5 5.9 4. 5 8 10 7 8 12 7 6 7 6 6 8. I. 5 5.

6 C. 6 7 7 7 6. 1 5. 9 8 8 8 7 9 8 7 6 4 6 7. V.2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8. 1 5 5 5 5 5 4 3 4 5 4 4. 7 6.sta Nr .A . L..A . 4 7 6. 0 5. 8 6. 5 5. 5 5 3 6 6.. 9 6. 5 7 7 7 7 7 7 7 6. 5 6 6 7 7. 9 8 6 6 6 6 6 5 6 3 5 5. 6 F. 6 V.2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6.A . Nu me Cro no logi ca Coe nt V st a C oe fi ci en t V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt Vâr sta Co efi ci ent V â r s ta Co efi ci ent V âr st a âr sta Ps i ho lo gi ca a li m ba Ju lui ficie âr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 S. 5 7 7 5. 5 7 7 6. 5 6. 5 T.T .9 . 9 11 10 11 10 12 12 10 9 9 12 10. C. 6 5. 8 6. N.5 7 7 7 7 6 5 4 5 6 5 5. V.L .9 7 7 7 7 6. 2 M. 9 6. 7 12 12 7 12 7 11 10 9 6 4 6 7 8. 5 G. V. 5 Media 5. crt. 6 5. 5 M.8 7 6.7 7 7 6 7 7 7 5 7 3 5 6. 1 7 7 7 6. M. 1 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7. 5 6 5 3 5 5.

experimental G. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 4 5 Grupe G.TABEL Nr. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p 4p 4p 5p 3p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% 80% 80% 100% 60% . experimental G.1) s-a înregistrat aceeaşi medie a vârstei psihologice a limbajului ca şi media vârstei cronologice. Prin parcurgerea activităţilor instructiv-educative la grupa pregătitoare (cele două grupuri studiate) s-a ajuns la obţinerea unor rezultate bune (la grupa de control) şi foarte bune (la grupa experimentală) în ce priveşte nivelul dezvoltării psihice pe toate planurile. de control G. experimental G. experimental G.2 ani. La o singură probă (nr. Acest lucru ne demonstrează că mediul educativ oferit de grădiniţă copiilor contribuie la dezvoltarea comunicării şi limbajului copiilor.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6. de control G. de control G. de control G.2Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice de grupa B (grupul experimental) În tabelul nr.2 sunt redate rezultatele obţinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a grădiniţei. Din aceste rezultate se constată că media vârstei psihologice a limbajului a grupei B este superioară vârstei cronologice cu o diferenţă de 1 an faţă de grupa A. experimental G. Media vârstei cronologice este 5.

Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia că actionându-se asupra subiecţilor în mod frecvent şi organizat. comparativ cu cele înregistrate la testul inţial. dacă educatoarea a insistat pe activităţi de educarea alimbajului chiar dacă nu a avut un program de intervenţie bine stabilit şi copiii au frecventat în mare parte grădiniţa. se înregistrează un progres vizibil atât la grupa experimentală cât şi la grupa de control chiar dacă intervenţia nu a fost aceeaşi provenienţă a copiilor diferite. la grupa de control procentele sunt destul de bune. la 4 itemi s-au obţinut procente de 100 % ceea ce înseamnă un nivel ridicat de cunoştinţe şi abilităţi de comunicare acumulate. În cadrul grupei experimentale. prin procesul de învăţământ. Acest lucru denotă faptul că..Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finală a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. şi condiţiile socio-culturale de . se poate înregistra un mic progres şi în cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinită . la copii care au frecventat grădiniţa în mod regulat dar mai scăzute la cei care au frecventat sporadic.

Cunoscându-se că dezvoltarea limbajului preşcolarului are la bază experienţa cognitivă a acestuia în relaţiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilităţi optime de exprimare liberă, acest lucru realizându-se în orice moment al zilei, de la venirea lui în grădiniţă şi pâna la plecare. Atât în activităţile comune organizate cu grupa de copii, cât şi în cele individuale, accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul să fie viu, colorat, intonaţia să fie expresivă, astfel încât preşcolarii să-şi însuşească raporturile gramaticale ale limbii, sub aspect morfologic şi sintactic, fonetic şi lexical. Materialul necesar desfăşurării normale a gândirii şi limbajului a fost furnizat de realitate, de povestirile educatoarei, de experienţa de viaţă a copilului, de relaţiile sale cu ceilalţi copii. Ţinând seama că trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogăţia experienţei intuitiv-actionale, de gradul de elaborare a tipurilor superioare de activitate, de modul în care se asigură achiziţionarea de informaţii, în activităţile desfăşurate cu copiii s-a urmărit cultivarea procesele psihice de cunoaştere: gândirea, limbajul, memoria, imaginaţia, atenţia voluntară etc. Organizarea judicioasă a activităţii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observaţie, stimularea permanentă a inteligenţei şi creativităţii copiilor, a independenţei în gândire şi acţiune. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corectă, stimularea vorbirii coerente şi expresive, prevenirea şi corectarea unor defecte de vorbire, de pronunţie a sunetelor.

S-a urmărit, cum era firesc la această vârstă, dezvoltarea aparatului fono-articular, insistându-se asupra mişcărilor de articulare corectă a sunetelor (fricative, vibrante, velare), precum şi a diftongilor ai, ei, ea, au, corectându-se, în acelaşi timp, tulburările din vorbire a unor copii. Paralel cu această activitate, accentul s-a pus pe dezvoltarea, îmbogăţirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiană, acţiuni, calităţi ale obiectelor, noţiuni referitoare la culori, aşezare în spaţiu şi timp. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrată, urmărindu-se atât latura receptivă cât şi cea expresivă. De aceea i s-au pus copilului la dispoziţie materiale specifice, care să se constituie într-un mediu educativ şi cultural activ, stimulativ: cărti, caiete şi unelte de scris, ziare, reviste, imagini şi jocuri cu imagini , discuri, dischete, video, computer etc. În toate activităţile comune şi la alegere, copiii au fost antrenaţi în actul verbalizării. Ei au avut permanent ca model conduita verbală a educatoarei, iar acasă, a parinţilor şi a adulţilor din preajmă. Înţelegerea cuvintelor noi şi a expresiilor însuşite în cadrul diverselor activităţi s-a fixat prin activizarea acestora, cerându-se copiilor să le utilizeze în contexte noi. Adeziunea preşcolarilor la o vorbire corectă, din punct de vedere gramatical, a fost privită în relaţie cu formarea deprinderilor de a-şi exprima gândurile într-o comunicare coerentă şi corectă. Astfel s-a avut în vedere, gradat, formarea deprinderilor de vorbire dialogată, exprimarea în propoziţii simple, apoi în propoziţii dezvoltate, a gândurilor, ideilor, sentimentelor, formarea corectă a pluralului, acordul predicatului cu subiectul şi al adjectivului cu substantivul; folosirea corectă a flexiunii verbale şi a celei nominale, cunoaşterea şi folosirea în comunicare a pronumelui de politeţe. Expresivitatea exprimării preşcolarilor a constituit de asemenea, un principal obiectiv al activităţilor de educare a limbajului, deprindere dobândită prin activităţi de povestire, prin lecturi după imagini, prin memorizări sau jocuri didactice. Activităţile libere ale preşcolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbală liberă şi civilizată între copii, au consolidat actul comunicării în formele ei cele mai variate, generate de diversitatea jocurilor, a cântecelor, a exerciţiilor ritmice.

Concluziile cercetării Datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne in activităţile de comunicare, am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului, în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii, de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări, încercări, exerciţii, experimente, în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa, a fost necesară tratarea interdisciplinară a problemelor. Acest lucru favorizează identificarea unicităţii copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative. Corelarea dintre discipline a contribuit şi la stimularea interesului copilului pentru cunoaştere. De acest mediu educaţional au beneficiat copiii din eşantionul al doilea (grupa experimentală) care, sub îndrumarea competentă a educatoarei a completat sau înlocuit în multe

În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precară. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare şi în faptul că din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate.cazuri mediul familial care nu întotdeauna oferă un mediu propice unei dezvoltări normale a personalităţii copilului şi se reflectă îndeosebi în dezvoltarea comunicării şi limbajului. de a comunica eficient cu el. deoarece. copii care întâmpină mari dificultăţi în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lăsată pe ultimul plan. fiind privat de atenţia. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltării psihice şi intelectuale a copilului. Aspectele prezentate mai sus au reieşit din rezultatele slabe obţinute de copiii din primul eşantion. în relaţionare şi în dezvoltarea psihomotorie. Este preferat acest gen de activităţi pentru că este comod pentru adulţi ştiindu-i pe copii în siguranţă în locul activităţilor active în care copilul să se dezvolte din punct de vedere psihomotor. Copiii petrec foarte mult timp în faţa calculatorului şi a televizorului ceea ce îi fac pe parinţi să fie „multumiţi” de interesul pe care îl manifestă copilul şi de faptul că acesta este „cuminte”. Deficientele constatate în exprimarea şi în pronunţia copiilor nu se datorează unor disfuncţionalităţi somatice. Este cu atât mai alarmantă situaţia cu cât am constatat ca această delasare şi atitudine de indiferentă faţă de nevoile copilul nu vine din partea unor părinţi cu un nivel intelectual scăzut. Aceste relaţii din interiorul familiilor copiilor influentează într-o masură foarte mare comportamentul. Unii părinţi consideră că dacă îi oferă copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare şi de afecţiune de care este înconjurat acesta. de afecţiunea şi de interesul adulţilor din preajma sa copilul îşi creează o lume imaginară în care se retrage şi din care va ieşi din ce în ce mai greu. ci sunt datorate. lipsei de preocupare a parinţilor de a relaţiona cu copilul. din cei 10 copii. manifestările preşcolarilor atât în relaţiile cu adulţii cât şi în relaţiile cu copiii de vârsta lor. În goana lor după câştiguri materiale uită sau neglijează faptul că acest pui de om are nevoie de caldură. de înţelegere şi de atenţie din partea celor mari. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentală) sunt justificate şi din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. în mare măsură. Am constatat că în ultimii ani vin în grădiniţă copii care prezintă deficienţe mari în comunicare. Aşa cum am mai amintit. cel care este în primul an de gradinită şi la care efectul negativ al mediului familial . 3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. toţi provin din familii organizate în care relaţiile sunt armonioase. ci din partea unor părinţi care au studii superioare.

.Breben. (2006). Editura Polirom 5. Editura Didactică si Pedagogică. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice.este mai pregnant. Editura Polirom 6. Integrarea copilului în activitatea şcolară. Presa Universitară 4. diminuând în mare masură dezinteresul manifestat de parinţi.Bocoş. Educaţia intelectuală a copilului preşcolar. Bucureşti Clujeană . O altă constatare pe care am facut-o pe baza experienţei acumulate în activitatea desfăşurată cu copilul preşcolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai mulţi copii şi ai căror fraţi au vârste mai mari decât ei au deprinderi şi cunoştinţe mai bogate..Metode interactive de grup. (1997). (2005). Ruiu. BIBLIOGRAFIE 1. (2007).Culegere metodică (1975). Bucuresti 2.Culegere metodică (1978).Editura Arves 3.Cerghit.M.Bradu. copilului căruia i se acordă atenţie şi sprijin de către adulţii şi fraţii lui are rezultate foarte bune iar cel care îşi petrece cea mai mare parte a timpului singur în faţa televizorului şi a calculatorului prezintă mari lacune în dezvoltarea limbajului şi al comunicarii. Editura Didactică şi Pedagogică. De asemenea.S. I. M. B. Metode de învătământ. C. (2006).Fulga.Cucoş. Preşcolarul si literatura. Acest fapt se datorează tocmai relaţiilor care există între aceşti copii şi fraţii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât şi pe plan psihomotor şi afectiv. Gongea. Bucureşti 7. Ghid metodic.G. Didactica disciplinelor pedagogice.E. Editura Didactica si Pedagogica.

17. L. U. Didactica modernă. Bucureşti 9. (1972).Debesse. 3-4/2008.consolidare SCOPUL ACTIVITATII: Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la caracteristicile anotimpului primăvara şi cunoştinţelor despre sarbătoarea Paştelui. Editura Didactică şi Pedagogică. Descoperirea copilului. Bucuresti 10. E.. Tribuna şcolii. E. . nr. E. 19. (1970).Adrese de internet www.Montessori. Programa activităţilor instructiv.(1991)..Gheorghian. Editura didactica. Metodica jocului şi a altor activităţi cu Preşcolarii. Psihologia vârstelor. (1993). – xxx.Popescu.Demersuri creative în predare şi învăţtare. şcoli Normale. I. Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a . Cercetarea psihopedagogică. Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă. Bucureşti .edu.ro ANEXE Proiecte didactice PROIECT DIDACTIC GRUPA: mare pregătitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII: „ Cine ştie. (1982). M.Nicola. Bucureşti 15.educative în grădiniţă 20. Tribuna şcolii. I. Editura didactica. Editura Didactică şi Pedagogică. – xxx. Bucureşti 18. M.Editura Presa Universitară Clujeană 12. Taiban. Copii de 5-6 ani. –xxx.8. (1970).Ionescu. Bucuresti 21. Editura Dacia. Pedagogie Preşcolară. (2001) Laborator preşcolar. Bucureşti.Ionescu.didactic. M.Revista Învăţtământului Preşcolar. 11.M. Editura Didactică şi Pedagogică.referate. Editura Didactică şi Pedagogică. Şchiopu. (2001). Bucureşti 14. M.Napoca 13.ro www.. 1-2/2009.Culegere metodică (1978). Editura Didactică şi Pedagogică. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: -să precizeze lunile anotimpului primăvara. Radu. 16. Cluj. e caştigător!” MIJLOCUL DE REALIZARE: Joc didactic TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare.(1993).(2000).ro www. Bucureşti.Păişi. Editura Didactică şi Pedagogică. Nr. Editura V&I Integral.

GEORGETA RUIU. ouă încondeiate. -să raspundă repede şi bine la întrebările concursului. coş cu ouă vopsite. explicaţia.2001. 8 flori de nufăr. MIHAELA FULGA. BIBLIOGRAFIE: SILVIA BREBAN. să confecţioneze. metoda Acvariului flori de primăvară confecţionate din hârtie.Editura Arves. -să construiască. Metode interactive de grup.Editura Tehno-Art. AURELIA ANA . 2006 . bagheta lui Rilă Iepurilă. metoda Blazonului. Ghid metodic . iepuraş de pluş. -să rezolve probleme de adunare cu 1-2 unităţi.puişori). 3 coşuleţe. ghirlandă cu narcise numerotate de la 1 la 7. conversaţia. ouă . -sa recite o poezie in concordanta cu mesajul transmis. -să numere corect în limitele 1-10.găină. indrumător metodic. imagini de Paşti şi de Craciun.1999. ghicitorile. Mijloace de învăţământ: imagini de primăvară. SMARANDA CIOFLICA. Jocuri didactice pentru educarea limbajului. ghicitori. ELENA GONGEA.-să deseneze flori specifice primăverii. stimulente. SILVIA BREBEN. blazoane. beţisoare. metoda Lotus. ELENA GONGEA. -să cânte cu plăcere un cântec de primăvară învăţat anterior. biletele cu intrebări (vezi Anexa). -să găsească conţinuturi|idei| cunoştinţe legate de sărbătoarea Paştelui STRATEGII DIDACTICE: a) b) Metode şi procedee:. Cunoaşterea mediului inconjurător-Ghid pentru invătământul preşcolar. -să selecteze jetoane cu păsări călătoare. ELENA MATEI. GEORGETA RUIU. tabloul „Primavara”. să aranjeze în tablou elementele cerute de text. 3 suporturi. machetă (cu . jocul didactic. lipici. Editura Radical. creioane colorate.

/Bine toti să vă gânditi. alături de ouă incondeiate./ Iar pâraiele umflate/Curg la vale inspumate. 2)CAPTAREA ATENTIEI Iepurasul Rilă are in cosuletul său./Unii chiar să ne cântati. cu mult spor/Să-ncepem concursul:”CINE ŞTIE E CÂŞTIGĂTOR!” . Cand zăpada se topeşte./Fii la noi binevenită!/Hai cu totii.ndrăgită:/Primăvara mult dorită. şi o scrisoare pentru copii.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT 2 STIINTIFIC STRATEGII DIDACTICE 3 . dar si multe surprize./Să ne spuneţi tot ce ştiţi/Despre mândra primăvară/Care a sosit in ţară./De toti copiii e./Vreau să-mi spuneţi negreşit:/Ce anotimp a sosit? (primăvara) „Astăzi vreau să-mi arătaţi/Dacă ştiţi să recitaţi./Puteţi să ne povestiti./ Ghiocelul se iveşte.Educatoarea aranjează materialul pe 2 măsute in fata copiilor./Poate ştiţi să socotiţi./Vreau chiar să ne desenati.” -conversatia Materiale: -iepuras de plus -cos -oua incondeiate -plic cu scrisoare 3) ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)ANUNTAREA TEMEI “Tema noastră-i mult iubită. Pregătirea climatului psihoafectiv necesar desfăsurării activitătii. Scăunelele sunt dispuse in semicerc.

/Să răspundeti toti corect. Spune câte raze are? Si ce formă. -foarfeca. hartie glasata galbena. ce culoare Are pe cer mandrul soare?” Materiale: -tablou de primavara. “ Uită-te atent la soare.5) DIRIJAREA INVĂŢĂRII a)Explicarea jocului: să ne simtim../Toţi bine -Materiale: Copiii vor extrage de pe ghirlanda cu -biletele Bagheta magică alege un copil care va Materiale: extrage din prima narcisă de pe ghirlandă prima probă a concursului: “Primavara e cuvant. b) Jocul de probă: -expunerea -ghirlanda cu narcise numerotate de la 1-7./Să vă prind buline-n piept” narcise numerotate de la 1 la 7 câte un biletel./Primavara-i anotimp. pe care este conturat un soare’ -ghicitoare -ghicitoare -bagheta magica . iar ei vor indeplini sarcina cerută. il lipeste pe suprafaţa tabloului şi îi construieşte razele din betişoare. concursul să-l pornim. -lipici.” (soare) Copilul decupează după contur. “Hai.-ai construit. educatoarea va citi continutul acestuia./Primavara-i mândră floare-/Câte luni aceasta are?/Hai spune-le frătioare!” c)Jocul propriu-zis “Sus pe bolta cea senină Cine oare se iveşte Pe tabloul pregătit? Tu un ……….

Ce-n toamnă l-au părăsit? Căutati si-n tablou le-aranjati. După confruntare.Soarele are 10 raze. narcise) Copiii sunt impărtiti in grupuri de cate 4-5 si primesc cate un blazon pe flori de primăvară. dupa cum sunt impartiti in grupuri de cate 4-5. -creioane colorate. “Cine oare-nmugureste Cand vremea se incălzeste. “Care flori de primavară Infloresc la noi in tară? Pe tablou. primesc câte un blazon pe care ei trebuie să aseze cât METODA BLAZONULUI Materiale: -jetoane reprezentand pasari METODA BLAZONULUI Materiale: -copaci de hartie.” Copiii. un copil ales le va desena si pe tablou. zambile. forma rotundă si -betisoare culoarea galbenă. mai multe jetoane reprezentând păsări salbatice (calatoare sau nu) . Tu le desenează!” (ghiocei. infloreste Si miresme răspândeste? Caută-l si-l aranjează Si pe tablou ii asează!” (Pomii) “Care oaspeti iar sosesc Si pe boltă se rotesc Căutând cuibu-ndrăgit. -lipici care trebuie să deseneze cât mai multe -blazoane. lalele. unde doresti. Infrunzeste.

-bagheta . -cos. rând pe rând. după ce ne-am jucat JOCUL şi i-am pregătit iepuraşului acest minunat tablou de primăvară. După confruntare. Pentru fiecare răspuns corect.călătoare. -oua incondeiate. berzele. . echipa va primi un ouşor.imagini Materiale: -macheta. pelicanii . cucul. ratele şi gâstele sălbatice.) “Numără câti fluturasi Zboară pe câmpie! Pune trei mai drăgălasi Unde-ti place tie… Spune câti fluturaşi sunt in total?” d) Varianta(complicarea) jocului -blazoane. -fluturi Acum. (Randunica. câte un copil de la fiecare echipă. un copil ales le va desena şi pe tablou. să vedem.puisorii şi iepuraşii şi. veţi descoperi surprizele ascunse in iarbă: “Ascultati şi vă gândiţi Şi răspundeţi tot ce stiti!” Pe rând . copii. ales de către Iepurasul Rilă.el ce surpriză ne-a mai pregătit? Vă veti impărti in trei echipe: mieluseii. 6) OBŢINEREA PERFORMANŢEI Fiecare echipă trebuie să găsească 8 elemente care au legătură cu Paştele( tema principală in cazul METODA LOTUS Materiale: -3 cosulete. extrage câte un biletel ascuns si indeplineste sarcina cerută.cocorii.

Dar timpul s-a terminat. Despre iepuraşi.florile de nufar Metoda Acvariul presupune ca toti METODA ACVARIULUI 7)EVALUARE copiii să se aseze in două cercuri. metoda Lotus). iar pescarul din spatele său va trbui să mărească propozitia cu 2-3 cuvinte. 2)Numără câte ouşoare Se află in coşul iepuraşului Mai pune două. specifice Craciunului si Pastelui. roşioare.metodei abordate. Hai să-ntindem hora mare!” Se interpretează hora florilor. v-aţi consultat Şi răspunsuri bune-aţi dat. Anexe 1 Cine ştie o poezie Despre ouă rosii.in cel din interior se vor afla “ peştii” si in cel din exterior “pescarii”. 8)INCHEIEREA ACTIVITATII V-aţi gândit. Fiecare “ peşte” trebuie să alcătuiască o propoziţie despre un element specific primăverii( la alegere). Cate ousoare-aţi câştigat? Hai să numărăm in cor Si să stabilim un scor. Să rostim cu voce tare Echipa câştigătoare!” “Iar acum la terminare. . .

3)Ce sărbătorim de Paşti? Şi spune acum: în total câte are? 4)Ce semnifică culoarea roşie a ouălor vopsite? 5)Cum se pregătesc oamenii de Paşti? 6)Ce înseamnă mielul tăiat de Paşti? PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Joc didactic .Despre Învierea lui Hristos Să o spună acum frumos.

explicatia. O3: să-si însusească treptat formele gramaticale ale limbii române printr-o vorbire corectă. O2: să formeze propozitii cu un cuvânt dat. STRATEGII DIDACTICE: a. O4: sa pronunte corect sunetele si cuvintele. Popa: "Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii". Bucuresti . OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul activitătii copiii vor fi capabili: O1: să completeze propozitia începută de educatoare cu cuvântul sau cuvintele potrivite . Metode si procedee: conversatia.TEMA: "Gaseste cuvântul potrivit" SCOPUL: Exersarea gândirii si vorbirii copiilor prin completarea unei propozitii cu 1. exercitiul. clară. coerentă. jetoane BIBLIOGRAFIE: Aurelia. fise individuale. demonstratia. panou. Mijloace de învatamânt: imagini reprezentând obiecte. b. 2 sau 3 cuvinte care întregesc sensul. actiuni ale oamenilor si copiilor. Editura Ion Creanga . fiinte.1978.

"i". animalelor.oamenilor. jetoane. pe durata unei singure respiratii. -Cu ajutorul cuvintelor am format propozitii. -Ce am pronuntat noi? -Astazi vom juca jocul didactic "Gaseste cuvântul potrivit"! ACTIVITATEA COPIILOR 3 Intrarea ordonata a disciplină necesare desfăsurării în bune copiilor în sala de grupa Copiii executa exercitiile 3)ENUNŢAREA SCOPULUI sI A OBIECTELOR OPERAŢIONALE Copiii pronunta cuvintele jetoane. "u". fiinte si a caror imagini se afla pe -Ce am format cu ajutorul cuvintelor? -Noi am pronuntat . expirare pe gură si invers. Copiii formuleaza propozitii scurte dupa imaginile de pe jetoane si dupa un cuvânt dat. "e". "o". Se va cere copiilor să citească imaginile care reprezinta actiuni ale copiilor.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC 2)CAPTAREA sI ORIENTAREA ATENŢIEI CONŢINUTUL LUCRĂRII ACTIVITATEA EDUCATOAREI 2 Asigurarea climatului de ordine si conditii a activitătii Introducerea în activitate se va face prin exersarea aparatului particular: -inspirare pe nas. Se vor prezenta copiilor câteva fenomene. reprezentând obiecte. -pronuntarea sunetelor "p" si "b" prin suflarea puternică si exploziva a jetului de aer. -se vor pronunta legat. vocalele: "a". cuvinte.

....... Exemple: Scolarul. Trebuie să aveti grijă ca propozitia să aibă înteles. ... să fie corectă.. -mingea.... Va raspunde copilul numit............ Explicarea jocului propozitie cu cuvântul care se potriveste.. -Vulpea este sireata (vicleana.. . Vulpea este... Copilul se joacă cu. NOULUI CONŢINUT Prin acest joc trebuie să completati o . Copiii raspund: -scolarul învata (citeste.... ...... scrie).4)PREZENTAREA ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII 1. lacoma).....

în pădure. Copiii vor primi fise individuale: au propozitiile". În lipsa lor a venit. îsi. Copiii deseneaza.... Pasarica ... 6)ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII Aprecieri generale si individuale.. Cornel se joacă afară. Copiii se iau la întrecere în propozitiile cu alte cuvinte care să le dea formularea înteles. copiii. Afară nu mai. bunicul.. Copiii vor respecta OO OOO OOOO Copiii vor completa spatiile libere cu cuvintele potrivite "Deseneaza atâtea cerculete câte cuvinte sarcinile date. copiilor. pune... a făcut... 3. 3... 5)EVALUARE Piticii când . coase o rochita... Jocul propriu-zis Se va cere copiilor să continue 3 Mama . ciripeste. propozitiilor.. Mingea este rotundă.. ochelarii... 2.. .... acasă s-au. 2.. .... Exemplu: Copiii sunt curajosi. 1.1 2 ……. copilul... Ea le-a pregătit mâncare.. Se vor da cuvintele.. Complicarea iocului Se va propune copiilor să îl ajute pe piticul Barba-Cot să-si completeze cu cuvintele potrivite scurta lui povestioară: "Astazi este o zi frumoasă de . Se vor da cuvintele: copil. Toti piticii au hotarât să..

Metode . Anca Buldoaca). STRATEGII DIDACTICE: a. coronite de lider( avand inscriptionate literele R. de Ion Creanga MIJLOCUL DE REALIZARE:Repovestirea copiilor TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare-consolidare SCOPUL ACTIVITATII:Dezvoltarea capacitatii copilului de a reproduce continutul unui text narativ. Mijloace de învatamânt: planse. editata de revista Invatamantul Prescolar. O7:sa stie cine este Ion Creanga.basme si legende.povestirea. Metode :. verificarea insusirii continutului povestii „Fata babei si fata mosneagului”. povestiri. o piramida.2006. P).I . MINAELA FULGA. De ce ?.antologie pentru prescolari( coord.carte cu povestea data. O3. Din ce cauza?). macheta si piramida si diamantul.PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII:”Fata babei si fata mosneagului”. sa desprinda invatatura povestii pe baza intrebarilor. Cum?. OBIECTIVE OPERAŢIONALE O1: sa reproduca in rezumat continutul povestii. Bucuresti. cvintetul. portretul lui Ion Creanga. explicatia. Cand?. creativ. interactive de grup. b. ELENA GONGEA.C. Cine?. O2:sa adreseze intrebari legate de continutul povestii si sa raspunda la acestea. O6:sa numeasca trasaturile caracteristice ale personajelor principale pe baza faptelor acestora. Bucuresti. palete cu intrebari( Ce?. siluete reprezentand personajele povestii. SILVIA BREBEN. conversatia. 1999.BIBLIOGRAFIE: DUMITRANA. predarea-invatarea reciproca. Editura Arves. Editura Compania. C. „vitrega”. cartonase pentru masa (avand inscriptionate literele R. Povesti. GEORGETA RUIU. MAGDALENA. O4:sa explice cuvintele din text:” sluta”. 1999. Ghid metodic. „horopsita”. O8:sa dea exemple de alte povesti scrise de Ion Creanga. . . P). Educarea limbajului in invatamantul prescolar.de Ion Creanga . I. de a se exprima liber. O5:sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele noi din text.

Cine este Ion Creanga? -Ce alte povesti si povestiri a mai scris acesta? Educatoarea va povesti pe scurt “Fata babei si fata mosneagului”. pe intelesul copiilor. iar copiii vor fi solicitati sa recunoasca carei povesti le apartin. carte de povesti 3)ANUNTAREA TEMEI SI ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)REACTUALIZAREA Se vor comunica obiectivele CUNOSTINTELOR ASIMILATE ANTERIOR 5) DIRIJAREA INVATARII . Povestirea Materiale: -portretul lui Ion Creanga. de Ion Creanga. scaunelele dispuse in semicerc. Conversatia cu siluetele personajelor principale.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT STIINTIFIC 2 Asigurarea conditiilor optime necesare desfasurarii activitatii:aerisirea salii de grupa. Se vor comunica copiilor titlul si autorul povestii”Fata babei si fata mosneagului”. Se vor stimula curiozitatea si dorinta de a povesti si de a arata cele invatate. activitatii. Se va descoperii macheta povestii. pregatirea materialului didactic. Un copil va alege din biblioteca cartea de povesti” Fata babei si fata mosneagului”. -carti cu povesti scrise de acesta . siluete. Conversatia Materiale: -macheta. STRATEGII DIDACTICE 3 2)CAPTAREA ATENTIEI asigurarea ordinii si disciplinei.

“horopsita” si vor alcatui propozitii cu acestea pentru o mai buna intelegere a lor.sunt copiii care vor expune rezumatul povestii. “vitrega”. fantana nu o lasa pe fata babei sa guste din darurile lor? Din ce cauza baba si cu fata ei sunt mancate de balauri? . dupa cum urmeaza: -rezumatorii. cuptorul.sunt cei care vor adresa intrebari legate de continutul povestii: -Cine era baba din poveste? Cine muncea cel mai mult in casa? Cine o alunga pe fata mosneagului? Cine ii cere ajutorul fetei mosneagului? -Ce ii spunea baba mosneagului despre fata lui? Ce rasplata primeste fata mosneagului pentru binele facut? -Cum este pedepsita fata babei pentru rautatea ei? -Cand se intoarce fata mosneagului acasa? -De ce este alungata fata mosneagului de acasa? De ce nu se sperie fata mosneagului de “copiii” Sfintei? -Din ce cauza parul.sunt copiii care vor desprinde invatatura povestii pe baza celor expuse de catre colegii lor. ei vor prezice consecintele PREDAREA-INVATAREA RECIPROCA .sunt copiii care vor explica cuvintele noi din text “sluta”.clarificatorii.Copiii vor fi impartiti in patru grupuri.prezicatorii. De asemenea. -intrebatorii. .

un cuvant care arata -siluetele personajelor: .al treilea vers.format din 3 cuvinte care exprima actiuni (verbe la gerunziu) (Ce face?). . iar educatoarea explica regulile. . mosneagul si fata lui).al doilea vers-2 cuvinte (2 adjective) care definesc caracteristicile subiectului (Ce stii despre mine?). Copiii 6) OBTINEREA PERFORMANTEI trebuie sa compuna o “poezie” cu 5 versuri fara rima astfel: .al cincilea vers. .primul vers. Copiii se impart in 2 grupuri.faptelor personajelor principale (baba si fata sa.cu un singur cuvant ce denumeste subiectul (Cine este?). . insusirea esentiala a subiectului(Descrie-ma printr-un cuvant!) Educatoarea repeta regula pentru CVINTETUL PIRAMIDA SI DIAMANTUL Materiale: -darurile oferite. .al patrulea vers-format din 4 cuvinte care exprima starea copilului fata de subiect (Ce simti pentru?).

fiecare vers compus. in functie de raspuns. sa aleaga siluetele corespunzatoare si sa completeze piramida. pere . parul. Intrebarile sunt urmatoarele: 1) Cine este eroina povestii? ( fata mosneagului) 2) Care sunt personajele negative? (baba si fata ei) 3)Care sunt celelalte personaje care in poveste au darul vorbirii? ( catelusa. Educatoarea va nota toate “poeziile” compuse . pahare de argint. placinte. 8)INCHEIEREA ACTIVITATII Se apreciaza modul de lucru si cooperare pe echipe. fantana. citindu-le apoi pe rand. Subiectul poeziei este fata mosneagului. Rezumat lucrare licenţă . salba de galbeni). cuptorul) 5) Ce daruri a primit fata mosneagului pentru faptele sale bune? (o lada. Se impart stimulentele dupa merit. Copiii trebuie sa asculte intrebarile 7) EVALUARE adresate de catre educatoare si apoi .

În capitolul doi m-am oprit asupra metodelor specifice folosite în cadrul activitătilor liber-creative cât şi în cele de dezvoltarea limbajului. în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa. am formulat obiectivele şi ipoteza. În final am ajuns la concluzia ca datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne în activităţile de comunicare. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală. În cadrul etapei „metodologia cercetării” am stabilit cadrul cercetării. M-am oprit asupra acestei teme. am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului.am alcătuit eşantionul de subiecţi şi esantionul de conţinut. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare.. de a interacţiona cu mediul. încercări.Am ales lucrarea de licenţă cu titlul “Implicaţii formative ale combinării metodelor tradiţionale şi moderne în educarea preşcolarilor”. am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului. experimente. cât şi în cadrul activităţilor liber creative. exerciţii. am ales metodele şi tehnicile de cercetare. atat metodele tradiţionale cât şi cele moderne. în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii. În primul capitol am descris metodele specifice folosite în educarea preşcolarilor. de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări. . În capitolul trei am descris importanta utilizării metodelor interactive de grup în educarea preşcolarilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->