UNIVERSITATEA "BABEŞ-BOLYAI" – CLUJ-NAPOCA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

EXTENSIA TÂRGU-MUREŞ

DEZVOLTAREA EXPRIMĂRII ORALE A PREŞCOLARILOR

PRIN ACTIVITĂŢILE INTEGRATE

COORDONATOR,

CANDIDAT,
 CUPRINS

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ

ARGUMENT

CAPITOLUL I. PARTICULARITĂŢI ALE DEZVOLTĂRII VORBIRII LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ

CAPITOLUL II. ASPECTE TEORETICO – METODICE REFERITOARE LA ORGANIZAREA

EDUCĂRII LIMBAJULUI ÎN GRĂDINIŢĂ

DEMERSUL EXPERIMENTAL

CAPITOLUL IV. CERCETARE PEDAGOGICĂ CU TITLUL: “DEZVOLTAREA EXPRIMĂRII ORALE

A PREŞCOLARILOR DIN GRUPA MICĂ PRIN UTILIZAREA ACTIVITĂŢILOR INTEGRATE”

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE
 CAPITOLUL I
DELIMITĂRI CONCEPTUALE

I.1 Limbaj şi vorbire - clarificări

conceptuale
Însușirea limbii are o
importanţă deosebită în
I.2 Caracterizarea evoluţiei limbajului formarea personalităţii
copiilor pe perioada preşcolarităţii
omului în general, a
copilului în mod deosebit,
I.3 Prevederi curriculare legate de pentru că limba constituie
dezvoltarea exprimării orale în grădiniţă
principalul mijloc de
comunicare, socializare a

I.4 Cultivarea gândirii - premisă a

individului.
dezvoltării vobirii preşcolarilor
 CAPITOLUL II
ASPECTE TEORETICO – METODICE REFERITOARE LA ORGANIZAREA EDUCĂRII
LIMBAJULUI ÎN GRĂDINIŢĂ

II.1 Mediul educativ al grădiniţei – factor indispensabil

dezvoltării exprimării orale a preşcolarilor Întregul proces
instructiv - educativ din
grădiniţă şi, în special,
II.2 Centrele de activitate şi impactul lor asupra exprimării orale a
activităţile specifice domeniului
preşcolarilor experiențial Limbă şi
Comunicare perfecţionează
vorbirea copiilor sub aspect
fonetic, lărgesc sfera
II.3 Activităţile de educare a limbajului vocabularului activ şi pasiv şi
consolidează formele
gramaticale corecte.
Jocurile didactice,
II.4 Dezvoltarea vorbirii în diferite momente ale programului zilnic din grădiniţă
lecturile după imagini,
convorbirile, povestirile,
memorizările reprezintă
principalele astfel de activităţi.
II.5 Rolul materialului didactic în dezvoltarea exprimării orale
III.1. Definirea şi explicitarea
conceptelor Activitățile integrate
reunesc conţinuturi din ştiinţe şi
domenii diferite și înlesnesc
III.2 Nivelele integrării curriculare copilului procesul înţelegerii,
însuşirii şi aplicării cunoştinţelor.
Se creează astfel situaţii de învăţare
III.3 Modele de integrare curriculară optim structurate din punct de
vedere logic, psihologic şi
pedagogic, determinând experienţe
III.4 Abordarea integrată a de învăţare mai complexe, net
curriculum-ului în învăţământul superioare celor monodisciplinare.
preşcolar
 Scopul cercetării
 
Scopul propus în lucrarea noastră a constat în stabilirea reperelor
pedagogice în vederea dezvoltării exprimării orale a preșcolarilor sub
aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, precum și a înțelegerii
semnificației mesajelor, precum și a comunicării orale, nonverbală și
verbală. ( PAG. 15)
 ROLUL MATERIALULUI DIN NATURĂ ŞI A
METODELOR INTERACTIVE ÎN PROCESUL DE
PREDARE –ÎNVĂŢARE A CONŢINUTURILOR DIN
SFERA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
 Capitolul I

 EXIGENŢE CURRICULARE ÎN CATEGORIA DE ACTIVITATE

„CUNOAŞTEREA MEDIULUI”

 Capitolul II

 STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE ÎN ÎNSUŞIREA

NOŢIUNILOR DE MEDIU ȘI ROLUL MATERIALULUI DIN
NATURĂ CA SUPORT DE ÎNVĂȚARE ACTIVĂ ȘI CREATIVĂ PRIN
ACTIVITĂȚILE DE CUNOAȘTERE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Obiectivele şi conţinuturile specifice categoriei de activitate
„Cunoaşterea mediului”
I.1. Dezvoltarea capacităților de cunoaștere și înțelegere a

mediului înconjurător, precum și stimularea curiozității pentru

investigarea acestuia
I.2. Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene

din natură și din mediul înconjurător

I.3. Formarea și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire

a mediului înconjurător în vederea educării unei atitudini pozitive

față de acesta
 Capitolul II
STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE ÎN ÎNSUŞIREA NOŢIUNILOR DE MEDIU ȘI
ROLUL MATERIALULUI DIN NATURĂ CA SUPORT DE ÎNVĂȚARE ACTIVĂ ȘI
CREATIVĂ PRIN ACTIVITĂȚILE DE CUNOAȘTERE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

II.1. STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE ÎN ÎNSUŞIREA NOŢIUNILOR DE MEDIU

II.2. STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE ÎN ÎNSUŞIREA NOŢIUNILOR DE MEDIU
II.3. III.1. Materialul didactic din natură - prezentare generala
II.2. Clasificare
II.2.1. Materialul didactic natural
II.2.1.1. Material viu
II.2.1.2. Materialul conservat
II.2.2. Materialul didactic confecţionat: planşe, mulaje, machete


II.3. Materiale, instrumente şi tehnici de lucru cu materiale din natură

II.4. Modalităţi de integrare a materialului didactic în activitatea de cunoaşterea mediului
 III.1. Coordonatele cercetării
 III.1.1. Scopul cercetării
 III.1.2. Obiectivele cercetării
 III.1.3. Ipotezele și variabilele cercetării
 III.1.4. Perioada și locul de desfășurare
 III.1.5. Eșantionul de participanți
 III.1.6. Eșantionul de conținut
 III.1.7. Sistemul metodelor de cercetare utilizate
 III.2. Descrierea etapelor cercetării
 III.2.1. Etapa preexperimentală
 III.2.2. Etapa experimentului formativ
 III.2.2.1. Demersuri realizate pe întregul eşantion
 III.2.2.2. Prezentarea şi analiza unor studii de caz
 III.2.3. Etapa postexperimentală
 III.3. Rezultatele cercetării. Interpretarea şi analiza rezultatelor obținute


 CapitolulI V.
 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI EDUCAŢIONALE ŞI MANAGERIALE
 IV.1. Concluziile cercetării
IV.2. Limitele cercetării
 IV.3. Direcții viitoare de investigație
 IV.4. Recomandări educaţionale
III.1.Scopul-cercetării

Utilizarea in cadrul activităților didactice a

materialului din natură şi a metodelor interactive dezvoltă
abilităţi de comunicare, creşte gradul de implicare la
activitate, ajută la creşterea responsabilităţii preşcolarului
faţă de propria învăţare, dar şi faţă de grup, creşterea
eficienţei învăţării, dezvoltă identităţi personale, schimbă
atitudini faţă de sine şi faţă de celelalte persoane, schimbă
atitudini faţă de mediul înconjurător şi mediul educaţional
şcolar.
 CUPRINS
 CAPITOLUL I
 GÂNDIREA CRITICĂ-PUNCT DE PLECARE ÎN DEMERSUL COGNITIV
PENTRU O ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ
  
  
 CAPITOLUL II  
 PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA ÎN SPRITUL DEZVOLTĂRII
GÂNDIRIICRITICE
 III.1. Scopul cercetării este de a stabili
repere pedagogice în ce priveşte stimularea
creativităţii şi formarea unei gândiri flexibile,
fluente la vârsta preşcolară mare utilizând
strategii bazate pe dezvoltarea gândirii critice.
 VALORIFICAREA VALENŢELOR
FORMATIVE ALE POVESTIRII LA
VÂRSTA PREŞCOLARĂ
 ABORDAREA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN PERSPECTIVA CURRICULARĂ
 I.1. Conceptul de Curriculum
 I.2. Specificul şi utilitatea abordării învăţământului din perspectiva curriculară
 I.3. Tipologia activităţilor de educarea limbajului în funcţie de modalitatea de realizare
 I.4. Obiectivele Domeniului Experenţial Limbă şi Comunicare
 I.5. Abordarea interdisciplinară – un nou mod de organizare a învăţării

 CAPITOLUL II
 ORIENTĂRI DE BAZĂ ÎN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA VÂRSTA PREŞCOLARĂ
 II.1. Importanţa cunoaşterii relaţiilor între dezvoltarea limbajului şi integrarea
 socială a preşcolarilor
 II.2. Contribuţia activităţilor de educarea limbajului la dezvoltarea abilităţilor de
comunicare, gândire şi creaţie
 II.3. Dezvoltarea aspectelor fonetice ale limbajului preşcolarilor
 II.4. Rolul activităţilor de educarea limbajului în dezvoltarea unei exprimări corecte şi
nuanţate
 CAPITOLUL III
 POVESTIREA ÎN CONTEXTUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAREA LIMBAJULUI DIN
GRĂDINIŢĂ
 III.1. Povestirea – mijloc de dezvoltare a vorbirii copiilor
 III.2. Metodologia organizării şi predării activităţilor de povestire
 III.3. Rolul povestirilor în dezvoltarea limbajului la preşcolari
 III.4. Formarea trăsăturilor morale pozitive la copiii preşcolari prin intermediul
povestirilor
 III.5. Povestirea - mijloc de inţelegere a divesităţii culturale şi etnice de către
preşcolari
 Scopul cercetării
Familiarizarea copilului cu ceea ce îl înconjoară îi permite
acestuia să achiziţioneze o gamă de cunoştinţe necesare
dezvoltării lui, putând astfel să îşi exprime propriile idei.
Pe baza acestei experienţe cognitive dobândite, preşcolarul
îşi dezvoltă limbajul sub toate aspectele prin procesul de
comunicare cu cei din jur, îmbogăţindu-şi în acelaşi timp
vocabularul activ şi pasiv.
 Scopul cercetării îl constituie îmbunătățirea
și activizarea vocabularului copilului preșcolar,
având în vedere formarea și consolidarea unor
cunoștințe de comunicare verbală, prin
utilizarea povestirii și dramatizării.
 III.1. Scopul cercetării


 Scopul demersului experimental a fost

introducerea şi folosirea în activităţile de educarea
limbajului, desfăşurate la grupa mijlocie, cât mai des, a
metodelor specifice învăţării interactive prin cooperare
pentru a urmări dacă acestea contribuie la dezvoltarea
corectitudinii şi expresivităţii exprimării orale ale copiilor
de vârstă preşcolară.
 Scopul acestei cercetări:
- de a investiga valoarea formativă a metodelor
interactive în optimizarea predării-învăţării și
implicit evaluării unui text literar
 Tipul cercetării: Cercetare didactică-
experimentală;

 Cercetare pedagogică – experimentală

 Cercetare acțiune
 Obiectivul general al cercetării pedagogice îl
constituie proiectarea, organizarea și
desfășurarea unor activități de stimulare și
dezvoltare a limbajului copiilor preșcolari,
prin activitățile de povestire și dramatizare.
  - utilizarea poveștilor și ale dramatizării în vederea obținerii unor
rezultate satisfăcătoare în cadrul activităților de educarea limbajului;
 - constatarea gradului de implicare a copiilor în realizarea sarcinilor,
prin utilizarea povestirilor și a dramatizărilor;
 - determinarea nivelului de pregătire al copiilor implicați în cercetare;
 - determinarea particularităților specifice de dezvoltare și educare a
limbajului la vârsta preșcolară;
 - prezentarea sarcinilor de lucru într-un mod accesibil copiilor;
 - înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de
copiii grupei experimentale și de control, în diferite etape ale cercetării; ( la
testul inițial, la testele formative și la testul final )
 - analiza rezultatelor obținute în activitatea didactică bazată pe
utilizarea povestirilor și dramatizărilor, în vederea dezvoltării limbajului și a
comunicării orale la copiii preșcolari.
 Stabilirea condiţiilor şi a cerinţelor metodice în care strategiile şi
metodele interactive sunt eficiente în procesul de predare-învăţare,
respectiv dezvoltarea gândirii critice;
 Utilizarea unor strategii de determinare a nivelului de pregătire a
grupei în domeniul Ştiinţe
 Proiectarea activităţilor folosind metode şi tehnici interactive pentru
cultivarea spiritului critic, care să permită participarea activă a
copiilor;
 Înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de
copiii din grupa experimentală şi de control la testul iniţial, formativ şi
cel final
 Sintetizarea rezultatelor şi stabilirea concluziilor
 Implementarea, prin curriculum a metodelor
învăţării interactive prin cooperare, în scopul
creşterii performanţelor la educarea limbajului
prin dezvoltarea comunicării
 Determinarea nivelului de pregătire al
preşcolarilor implicaţi în cercetare;
 Înregistrarea, monitorizarea, compararea şi
interpretarea rezultatelor obţinute de preşcolarii
grupei experimentale şi de control la pretest și
posttest.
 Determinarea nivelului de pregătire al elevilor implicaţi în cercetare;
 Experimentarea unor metode care pot fi utilizate pentru o mai bună
înțelegere a textului literar;
 Utilizarea acelor practici de iniţiere în tehnica lecturii, care să
accentueze nevoia de comunicare, autonomia individuală,
dezvoltarea personală a şcolarului mic;
 Realizarea proiectării didactice după modelul Evocare, Realizarea
sensului şi Reflecţie, model ce favorizează exersarea spiritului critic.
 Înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de
elevii implicați în cercetare;
 Determinarea nivelului de dezvoltare a potenţialului creativ la copiii
cuprinşi în proiectul experimental
 Dezvoltarea şi stimularea potenţialului creativ al copiilor preşcolari în
realizarea unor lucrări, utilizând cu precădere tehnici de lucru noi
 Evidenţierea efectelor produse de utilizarea unui program de intervenţie în
vederea dezvoltării creativităţii şi a evoluţiei desenului
 Înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de copiii
grupei experimentale şi grupei de control în diferite etape ale cercetării
 Analiza şi interpretarea unor rezultate obţinute prin utilizarea unor metode,
procedee şi tehnici în cadrul activităţilor artistico-plastice la grupa
experimentală
 Ipoteza de bază a cercetării:
 Organizarea de către profesorul pentru învăţământul primar a unui sistem de ateliere pentru
părinţi şi elevi – jalonate de informaţiile obţinute din profilurile de inteligenţe MIDAS™ ale
elevilor şi organizate cu scopul fundamentării unor strategii de acţiune comună,
individualizată, de stimulare a inteligenţelor multiple în spaţiul şcolar şi familial – contribuie
semnificativ la dezvoltarea acestor inteligenţe şi la consolidarea parteneriatului educaţional
şcoală-familie.

 Ipoteze de cercetare secundare:

 Există o corelaţie pozitivă între gradul de implicare al părinţilor în activităţile desfăşurate în
şcoală şi viziunea realistă a acestora asupra şanselor de succes şcolar al elevilor.

 Participarea părinţilor, ca parteneri activi ai cadrelor didactice, în investigarea şi determinarea

tipurilor de inteligenţă dominante ale elevilor clasei pregătitoare cu ajutorul chestionarului
MIDAS for KIDS™: My young child, sprijină semnificativ dezvoltarea acestor inteligenţe,
precum şi procesul consolidării parteneriatelor educaţionale şcoală-familie.
 În scopul demonstrării obiectivelor propuse am elaborat
următoarea ipoteză: “Dacă în cadrul activităţilor desfăşurate în
grădiniţă se utilizează activităţile integrate, atunci
performanţele lingvistice ale preşcolarilor vor creşte”.
 În scopul demonstrării obiectivelor propuse
am elaborat următoarea ipoteză: “Dacă în
cadrul activităţilor desfăşurate în grădiniţă
se utilizează activităţile integrate, atunci
performanţele lingvistice ale preşcolarilor
vor creşte”.
 Dacă voi utiliza metode şi tehnici de stimulare a educării limbajului la
preșcolari individual şi de grup în cadrul activităţilor de educarea
limbajului la grupa mijlocie, creând o atmosferă de lucru permisivă,
acestea vor determina dezvoltarea, activizarea şi îmbogăţirea vocabularului
activ al preşcolarilor, dezvoltarea corectitudinii şi expresivităţii exprimării
orale, educarea capacităţilor creatoare şi originale în găsirea de soluţii la o
sarcină dată, antrenarea lor în discuţii libere, deschise, creative, precum şi
dezvoltarea mecanismelor cognitive superioare: gândire, memorie,
imaginaţie.
 Organizarea de către învățător a unui sistem de lecții,
pentru elevii clasei a III-a, jalonat de informaţiile obţinute
din studiul textelor literare şi organizate cu scopul
fundamentării unor strategii interactive de acţiune
comună, individualizată, de stimulare a interesului pentru
înțelegerea și asimilarea conștientă, rapidă și logică a
textelor literare, contribuie semnificativ la optimizarea
actului de predare-învăţare-evaluare a acestora, antrenând
la maximum procesele intelectuale, mobilizând elevii la
îndeplinirea sarcinilor primite în mod conştient şi
schimbându-le, astfel, conduita în învăţare.
 Dacă la activitățile de Cunoașterea mediului în grădiniță
se vor utiliza materialul din natură și metode interactive sub
diferite forme, atunci îi vor mobiliza şi stimula pe copii să se
implice conştient şi activ în rezolvarea sarcinilor primite,
acest lucru contribuind la o învățare activă și mai eficientă,
precum și la dezvoltarea intereselor și nevoilor copilului
preșcolar și a ritmului propriu. În acest fel încurajăm
inițiativa și participarea lui la stabilirea obiectivelor,
conținuturilor, precum și la stimularea învățării
independente. În acest fel, rezultatele obținute vor fi
superioare celor la care ne conduce doar aplicarea
materialului didactic confecționat și a metodelor tradiționale.
 Ipoteza generală a cercetării: Dacă se utilizează în activitatea
didactică metode, mijloace şi tehnici diverse, creând o
atmosferă stimulativă copiilor, se educă şi se dezvoltă
capacităţile creatoare ale acestora.
 Ipoteza de lucru: Potenţialul creativ al copiilor va fi influenţat
de participarea la proiectul experimental şi va fi semnificativ
mai mare faţă de cel al copiilor din grupa de control, în secvenţa
finală a proiectului. Beneficiul cadrului didactic implicat în
proiect va consta în cunoaşterea copiilor de vârstă preşcolară
prin “citirea” lucrărilor plastice şi grafice realizate, astfel
obţinându-se informaţii preţioase despre personalitatea
copilului, temeri, capacităţi cognitive, stări emoţionale.
 Ipoteze secundare:
 Dacă preşcolarii cu diferite probleme sociale, familiale sau de comportament vor
participa la activităţile artistico-plastice desfăşurate în mediul educaţional, atunci ei vor
putea, treptat, să îşi exprime temerile, ideile, sentimentele şi trăirile proprii şi să iniţieze
acţiuni de relaţionare şi comunicare.
 Dacă în activităţile artistico-plastice ale copiilor va fi o consecutivitate atunci
dezvoltarea capacităţilor creative la copiii preşcolari vor înregistra progrese în
dezvoltarea potenţialului creativ la o nouă treaptă. Totodată, prin exprimarea plastică a
copilului adultul va putea “descifra” mesaje care nu pot fi transmise verbal.
 Variabila independentă: Organizarea de către profesorul pentru
învăţământul primar a unui sistem de ateliere pentru părinţi şi elevi –
jalonate de informaţiile obţinute din profilurile de inteligenţe MIDAS™ ale
elevilor şi organizate cu scopul fundamentării unor strategii de acţiune
comună, individualizată, de stimulare a inteligenţelor multiple în spaţiul
şcolar şi familial.

 Variabilele dependente:
 - gradul de dezvoltare al inteligenţelor multiple ale școlarilor mici;
 - calitatea parteneriatului şcoală-familie.
  Variabila independentă - aplicarea unui program educaţional
în care să se utilizeze activităţile integrate, cu accent pe
dezvoltarea vorbirii la preşcolarii din grupa mică.
 Variabila dependentă - nivelul dezvoltării limbajului
preşcolarilor din grupa mică, în special nivelul dezvoltării
vorbirii acestora.
 Variabila independentă – utilizarea dramatizărilor și
povestirilor în vederea formării și dezvoltării limbajului
copilului preșcolar.
 Variabila dependentă – nivelul performanțelor obținute în
educarea și formarea limbajului la copiii preșcolari.
 Variabila independentă – utilizarea dramatizărilor și
povestirilor în vederea formării și dezvoltării limbajului
copilului preșcolar.
 Variabila dependentă – nivelul performanțelor obținute în
educarea și formarea limbajului la copiii preșcolari.
 Variabilele cercetării
 Variabila independentă: Promovarea învăţării interactive la
copiii preşcolari prin utilizarea sistematică a metodelor active
şi interactive în procesul didactic în vederea dezvoltării
limbajului.
 Variabila dependentă: Nivelul atins de performanţele
preşcolarilor în cadrul activităţilor de educarea limbajului,
deprinderile sociale, deprinderile de utilizare a metodelor
învăţării interactive prin cooperare, obţinute în urma
introducerii variabilei independente.
 Variabila independentă: utilizarea sistematică a
metodelor interactive: Brainstormingul, Ciorchinele,
Pălăriile gânditoare, Știu/Vreau să știu/Am învățat,
Mâna oarbă, Explozia stelară, Rețeaua personajelor
ș.a. în vederea accesibilizării operei;
 Variabila dependentă: performanţele şcolare şi
comportamentale ale elevilor, gradul de înțelegere și
asimilare conștientă, rapidă și logică a textelor
literare.
 Variabila independentă
 – folosirea sistematică a metodelor interactive şi a materialului
din natură în procesul de predare – învăţare – evaluare a
noțiunilor din sfera cunoașterii mediului înconjurător
 Variabila dependentă
 – performanța copiilor reflectate în gradul de înțelegere și
asimilare conștientă rapidă și logică a noțiunilor despre mediul
înconjurător; nivelul performanţelor obţinute în educarea şi
formarea noțiunilor din sfera mediului înconjurător
 Variabilele cercetării:
 Variabila independentă: Utilizarea tehnicilor de lucru şi a
diferitelor instrumente specifice în activităţile de învăţare a
Domeniului Estetic Creativ, a poeziilor şi a jocurilor pentru
dezvoltarea potenţialului creativ, utilizarea metodelor activ
participative.
 Variabila dependentă: Nivelul potenţialului reativ al copiilor
de vârstă preşcolară şi cunoaşterea personalităţii copilului prin
interpretarea lucrărilor realizate de ei.