Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,

Anul II, ZI

Metodologia cercetări pedagogice

Studentă: Pamfilie Ionela Adelina

EXAMEN

Pentru situația de cercetare: Investigarea eficienței strategiilor didactice

interactive formulați următoarele:

1. O argumentare a necesității unei astfel de cercetări - aproximativ o jumătate

de pagină (TNR, 12, distanță de 1,5 între rânduri) – 1 p
Consider că este necesară o astfel de cercetare deoarece utilizarea strategiilor didactice
interactive sunt benefice pentru dezvoltarea copilului, din punct de vedere cognitiv, afectiv,
motivațional și comportamental, dar contribuie și la stimularea implicări active a copiilor pe
parcursul desfășurări orelor, îmbunătățește atât relațiile dintre copil și cadrul didactic, cât și
dintre copil-copil. Prin utilizarea strategiilor didactice interactive copilul este încurajat să își
folosească gândirea critică, să își exprime liber gândurile și trebuințele, dar totodată îi deschide
copilului noi orizonturi de a învăța prin descoperire. Am ales această temă deoarece
Curriculumul școlar este unul de tip integrat, diferențiat și personalizat. Este centrat pe copil și
pe nevoile acestuia, motiv pentru care utilizarea metodelor didactice de predare facilitează o
învățare diferențiată prin alternarea formelor de organizare și al strategiilor didactice. Ceea ce
ajută copilul să aibe cunoștințe crescute, rezultate școlare mai bune, precum și să facă parte
dintr-un colectiv unit deoarece utilizarea strategiilor didactice interactive încurajează munca atât
indivituală cât și în echipe.

2. Tipul cercetării - 0,5p

Pentru această situație de cercetare putem include mai multe tipuri de cercetare, precum:
 Constatativă, deoarece ne propunem să constatăm nivelul inițial de cunoștințe al
elevilor înainte de utilizarea strategiilor interactive.
 Teoretico-fundamentală, deoarece este necesar asimilarea de informații teoretice
necesarea desfășurări cercetări.

1
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

 Monodișciplinară, aplic cercetarea doar în cadrul unei materii, Limba și literatura

română.
 Experimentală/ Practic aplicativă, deoarece este necesar utilizarea unor metode
interactive pe un grup de elevi pentru a vedea rezultatul.
 Longitudinală, ce se referă la durata desfășurări acestei cercetări, o durată mai lungă
de 6 luni .

3. Obiectivele cercetării și durata cercetării – 1 p

 Identificarea eficienței aplicări strategiilor didactice interactive în vederea

îmbunătățiri performanțelor lingvistice al elevilor.
 Identificarea nivelului inițial al cunoștințelor de Limba Română, pre și post-
experimental.
 Elaborarea metodologiei învățări bazate pe strategi didactice interactive.
 Identificarea nivelului de cunoștințe asimilate, precum și a nivelului de
implicare în rezolvarea sarcinilor cu ajutorul strategiilor didactice interactive.
 Coantificarea datelor obținute.
Durata cercetări: Am ales să fac această cercetare pe o perioadă de două semestre, un an
școlar. (9 septembrie 2019- 21 iunie 2020)

4. Ipoteza/ipotezele cercetării - 1,5p

Ipoteza: Utilizarea sitematică a strategiilor didactice interactive în predarea disciplinei
“Comunicare în limba română” determină dezvoltarea nivelul performanțelor lingvistice ale
elevilor.

5. Variabilele cercetării – 1,5 p

Variabila independentă: Folosirea strategiilor didactive interactive: exploxia stelară, diamantul,
cubul, ciorchinele, pălăriile gânditoare, etc.
Variabila dependentă: Nivelul de performanță lingvistică al elevilor.

2
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

6. Eșantionul de participanți – 1 p
Vizează implicarea unui design experimental intersubiecţi, care conține eșantion de
control și a unui eșantion experimental, ce provin din învățământul primar. Eșantionul
experimental este reprezentat de aceea clasă aleasă la care se utilizează strategiile didactice
interactive, iar eșantionul de control reprezintă o altă clasă de elevi, cu același nivel de pregătire,
de vârstă, cu un număr asemănător de elevi, la care nu se aplică strategiile didactice interactive.
Am folosit atât eșantionul experimental cât și de control pentru a compara în finalul cercetări
performanțele ambelor clase și a trage o concluzie corectă despre eficiența strategiilor didactice
interactive.

Eșantionul experimental: Clasa a II-a, de la Școala Gimnazială „Ștefan Pascu”

Apahida, formată ditr-un colectiv de 26 de elevi, din care 11 băieți și 15 fete.
Eșantion de control : Clasa a II-a, de la Școala Gimnazială „George Barițiu” Jucu de
Sus, formată dintr-un colectiv de 23 de elevi, dintre care 13 băieți și 10 fete.

7. Eșantionul de conținut – 1 p
Comunicarea în limba romană
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: „ ȘCOALA, ÎMPĂRĂȚIA CUNOAȘTERII”
Comunicarea orală  Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identifica un obiect/
o persoană/ un loc, a cere şi a da informaţii, a formula o idee/ o părere/ o opinie/ o solicitare
Citire/Lectură  Textul – titlul, subtitlul, alineatele Scrierea/Redactarea
Text suport -„Ziua când toți au șapte ani”, Octav Pancu-Iași
Comunicarea orală  Dialogul – inițierea, menținerea și încheierea unui dialog
Citire/Lectură  Textul – titlul, subtitlul, alineatele Scrierea/Redactarea
Text suport: -„Luchi”, Otilia Cazimir
Comunicarea orală  Reguli de vorbire eficientă – salutul, prezentarea, ascultarea și respectarea
opiniei celuilalt
Citire/Lectură  Textul – titlul, subtitlul, alineatele.
Text suport: - „Întâmplări din clasă”, Dimitrie Goga

3
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

8. Metoda/ metodele și instrumentul/ instrumentele de cercetare - 1,5p

Metodologia cercetării:
 Metoda anchetei pe bază de chestionar –chestionar pentru cadrele didactice. ( Exerciul 9)
 Metoda observației sistematice. (Exercițiul 6)
 Metoda analizei documentelor curriculare.
 Metoda experimentului psihopedagogic, care cuprinde 3 etape: Etapa preexperimentală,
Etapa experimentală, Etapa postexperimentală. ( Exercițiul 13)

Instrumente de cercetare:
 Teste de evaluare
 Fișe de lucru
 Chestionar

9. Descrierea rezultatelor așteptate în urma cercetării - 1p

În urma cercetări rezultatelor obținute indică o ameliorare a rezultatelor școlarilor în
favoarea grupei experimentale.

Prin aplicarea strategiilor didactice interactive in cadrul dișciplinei Comunicare în limba

română am sesizat schimbări pozitive în dezvoltarea exprimării orale a copiilor, aceștia au
devenit mai îndrăzneți, cu o mai bună concentrare a atenției, sunt orientai spre tot ceea ce este
nou, copiii bucurându-se de libertate de exprimare, precum și o comunicare bazată pe cooperare
și ajutor reciproc.

A fost încurajată inițiativa copiilor de a participa în activitate, de a adresa întrebări, fiind

înlăturată teama acestora de a nu greși.
În urma realizării cercetării s-a stabilit faptul că ipoteza cercetării s-a confirmat în cadrul
desfășurări orelor de română, utilizarea metodelor interactive a contribuit la creșterea
performanțelor lingvistive a elevilor, s-a dezvolvat formularea răspunsurilor logice și dezvoltate
la întrebări, a crescut capacitatea copiilor de a povesti unele momente dintr-un text literal fără
ajutorul cadrului didactic, respectându-se pauzele în vorbire și transmițând mesajul în mod
corect.

1. Realizați posibilele combinații între tipurile de cercetare.

4
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

Există posibilităţi multiple de clasificare a cercetării pedagogice; tipurile identificate nu

apar în formă pură, ci se combină între ele într-un anumit context investigativ. În prima etapă a
cercetări putem folosi metoda „Constativă” care îşi propune cunoaşterea şi descrierea
fenomenelor educaţionale, identificarea de legături între anumite variabile. Este indicat pentru a
se utiliza funcția “Teoretico-fundamentală”, care are caracter pronunţat teoretic şi finalitate
teoretică (descriere, explicare, precizare, analizare etc.), ce constă în asimilarea de informații
teoretice necesarea desfășurări cercetări. Următorul tip de cercetare ce poate fi folosit este funcția
„Longitudinală”, ce presupune abordări în plan istoric, diacronic şi este condusă pe o anumită
perioadă de timp, pentru aceeaşi participanţi (cercetarea este dirijată în sens longitudinal). Se
selectează şi se studiază câţiva factori, în mod continuu, într-o perioadă de timp. Etapa esențială
din acestă cercetare este metoda „Experimentală”, presupune provocarea intenţionată a unor
fenomene şi desfăşurarea de acţiuni educaţionale, ale căror rezultate sunt analizate şi prelucrate
pentru a stabili eficienţa lor educaţională. Conduce la identificarea/ descoperirea unor relaţii
funcţionale şi cauzale, regularităţi, legităţi etc., ale activităţii educaţionale şi la formularea unor
recomandări. Se mai poate folosi într-o singură cercetare și funcția „Transdișciplinară”, dând
posibilitatea unei cercătări pe mai multe domenii, materii sau ramurii.

2. Stabiliţi posibile variaţii şi constante ale claselor: cunoștințe mtematice,

abilități, motivaţie, stil de învăţare.

Cunoștințe matematice: Foarte bune, Bune, Puțin bune, Deloc bune, Inexistente.

Abilități: Foarte dezvoltate, dezvoltate, puțin dezvoltate, deloc dezvoltate, inexistente.

5
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

Motivație: Foarte ridicată, ridicată, puțin ridicată, deloc ridicată, inexistentă

Stilul de învățare: Kinestezic, Vizual, Tactil, Auditiv, Verbal, Altele…

3. Stabiliţi posibile relaţionări între următoarele variabile şi precizaţi tipul

fiecăreia (cantitativă sau categorială; dependentă sau independentă.

Aptitudinea matematică: Genul biologic, Cariera.

Aptitudinea muzicală: Cariera

Apartenența la grup: Genul biologic, Statutul marital, Cariera.

Anxietatea: Genul builogic, Cariera, Statutul marial.

Variabila dependentă: Genul biologic, Statutul marital, Cariera, Anxietatea, Aptitudinea

muzicală, Aptitudinea matematică.

Variabila independentă: Apartenența la grup.

4. Presupunem că un cercetător intenţionează să investigheze care dintre

grupurile de elevi vor avea rezultate mai bune în ceea ce priveşte ştiinţele:
elevii cărora ştiinţele le sunt predate de către un singur profesor sau cei

6
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

cărora ştiinţele le sunt predate de către o echipă de trei profesori, în mod

colaborativ.

a. Analizați situația de cercetare.

b. Care este variabila independentă şi care este variabila dependentă în acest caz?
c. Formulați ipoteza cercetării.

Ipoteza: Dacă la o clasă, dișciplina Științe va fi predată de un grup de profesori, elevi vor
dobândi mai multe cunoștințe.

Variabila independentă: predarea de un grup de profesori

Variabila dependentă: un nivel mai ridicat de cunoștințe

5. Pentru cercetarea cu titlul: „Studierea valenţelor conversaţiei euristice în

studiul istoriei la clasa a IV-a”

Formulați:

Ipoteza cercetării: Dacă profesorul de Istorie folosește conversația euristică în predarea lecției,
copiii vor putea să se exprime liber și vor reuși să obține un nivel ridicat de cunoștințe istorice.

Variabila independentă: Conversația euristică

Variabilă dependentă: Un nivel de exprimare, un nivel de cunoștințe

Variabilă moderator: Proveniența, Mediul familiar din care fac parte, familiile
monoparenterale. Certurile și problemele din familie pot influența mult nivelul de progres a
copilului. Dacă un copil a trăit într-o familie în care nu a avut permisiunea de a se exprima, îi va
fi greu să răspundă liber și eficient la întrebările profesorului.

Variabila externă: Oralul. Ora de Istorie ar putea fi poziționată nepotrivit în orar, cee ace ar
duce la rezultate scăzute din partea elevilor. De exemplu dacă este pusă luni dimineața, vinery
după ora de sport, în aceste situații copiii ar putea fi obosiți și s-ar putea identifica o rată mai
scăzută de interes și implicare la oră.

7
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

Stabiliți dacă variabilele sunt cantitative sau categoriale. Variabila este cantitativă.

Ex: Câți copii nu răspund deloc sau foarte puțin la ora de Istorie.

6. Identificați aspecte/ fenomene educaționale ce pot fi investigate prin

metoda observației.

GRILĂ DE OBSERVAȚIE

În cadrul acestei cercetări, se pot observa următoarele aspecte:

• gradul de implicare al copiilor (câți elevi participă activ, atât individual, cât și pe
grupe/echipe);

• care sunt copiii marginalizați (copiii cu care ceilalți elevi nu doresc să colaboreze);

• nivelul de înțelegere al conținuturilor teoretice (prin punerea în practică a acestora).

• atitudinea lor față de sarcinile de lucru practice (atitudine pozitivă/negativă - lipsa

dorinței de a participa);

• cât de des interacționează cadrul didactic cu elevii (câte explicații le acordă);

• câți elevi adresează întrebări pentru a afla mai multe informații despre subiectul abordat
(câți copii ridică mâna în timpul desfășurării exercițiilor aplicative);

7. Identificați aspecte/ fenomene educaționale ce pot fi investigate prin

metoda interviului.

INTERVIU STRUCTURAT

TEMA: Impactul metodelor interactive de predare-învatare pentru școlari în cadrul dișciplinei

“Comunicare în limba română” .

8
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

 Cum se desfășura ora înainte și ce ați fi schimbat pentru o bună înțelegere a conținutului
transmis?
 Care a fost reacția ta când ai fost provocat să îți înbogățești vocabularul cu ajutorul
metodelor interactive?
 Care consideri că au fost metodele cea mai eficientă care te-a ajutat să dobândești noi
cunoștințe și să iți dezvolți limbajul?
 Ce sentiment aveai înainte față de această disciplină și ce stare de spirit te cuprinde acum,
în urma realizării acestor metode în mod constant?
 Consideri că folosirea acestor metode interactive ți-au sporit implicarea activă la oră și au
înbunătățit comunicarea cu colegi/învățătoarea?
 Crezi că ar fi necesară utilizarea acestei forme de organizare a lecției la fiecare oră de
acum înainte sau ar fi de preferat o aplicare mai rară?

8. Pentru criteriile de evaluare a manualului şcolar, prezentate anterior,

stabiliţi indicatori specifici.
 Rigoarea, corectitudinea ştiinţifică a conţinutului manualului.
 Abordarea conţinutului manualului în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a elevilor.
 Calitatea relaţiilor logice/specifice între conţinuturile manualului.
 Corectitudinea tehnoredactării.
 Claritatea ilustraţiilor, armonia şi realismul cromatic al întregului manual.
 Calitatea impactului ilustraţiilor asupra elevilor.
 Calitatea valorificării, în conţinutul manualului, a obiectivelor de referinţă sau a
competenţelor specifice prevăzute de programa şcolară.
 Existenţa posibilităţilor de valorificare a unor moduri variate de instruire (individual, în
grup, frontal) şi de interacţiune comunicaţională.
 Calitatea aplicaţiilor propuse în manual de a solicita diferite modalităţi de rezolvare a
sarcinilor (oral, în scris şi practic)
9. Elaborați un exemplu de chestionar.

Eficientă predării-învățării prin folosirea metodelor interactive.

9
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

Prin completarea acestui chestionar veți contribui la realizarea unui studiu privind profesia
didactică, respectiv la investigarea opiniei și atitudinea cadrelor didactice față de utilizarea
metodelor interactive de predare învățare, efectul asupra copiilor, dar și modalității eficiente de
aplicare conform condițiilor curriculare actuale.

Vă rugăm să completați următoarele date( prin completarea acestor date vă oferiți acordul de
a participa voluntar la acest studiu). Vă asigurăm că datele sunt confidențiale și se folosesc doar
în scopul cercetări.

Vârsta:

Clasa, grupa:

Mediul: Rural/Urban

Vechime în învățământ:

Grad didactic:

1. Folosiți metode interactive în predarea la clasa?

a) Da b) Nu c) Uneori d) Doar la unele discipline, mentionați....

2. Dacă nu, precizați motivele pentru care nu le folosiți........

3. Cât de eficientă considerați pentru copii predarea cu ajutorul metodelor interactive ?

a) Foarte utile b) Utile c) Putin uțile d) Foarte puțin utile e) Deloc utile

5. Folosirea metodelor interactive ajuta copii sa interacționeze mai ușor ?( în ce măsură credeți ...

a) lntotdeauna b) Deseori c)Uneori

6. Ce metode interactive vi se par cele esențiale, pentru dezvoltarea vocabularului?

a) Metoda “Explozia stelara”

b) Metoda “Cubul”

c) Metoda “ Ciorchinele”

10
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

d) Altele...(precizați)

7. Considerati faptul că utilizarea metodelor interactive în predare încurajează implicarea activă a

elevilor la oră?

a) Foarte de acord. b) De acord. c) Puțin de acord d) Deloc de acord.

8. Ce sentimente au copiii față de desfășurarea a astfel de lecții?

9. În ce măsură considerați că merită să depuneți mai multe eforturi pentru a include metodele
interactive în predare?

a) Deloc b) Foarte puțin c) Puțin d) Mult e) Foarte mult.

10.Elaborați un exemplu de matrice sociometrică și un exemplu de

sociogramă.

Test sociometric
Reprezintă un instrument de cercetare alcătuit dintr-un ansamblu de întrebări care le solicită
subiecţilor investigaţi să îşi exprime preferinţele socio-afective (sentimentele de simpatie şi
antipatie faţă de membri grupului din care fac parte)

Numele și prenumele:

Clasa:

1. Cu care dintre colegi ai prefera să te joci?

2. Cu care dintre colegi nu ai dori să te joci?

11
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

Matrice sociometrică
Reprezintă un instrument de cercetare alcătuit sub forma unui tabel cu două intrări, în care,
atât pe orizontală, cât şi pe verticală sunt consemnaţi membrii grupului. Pentru studierea
alegerilor şi respingerilor se întocmesc tabele separate.

Matrică sociometrică de atragere

Elevi M.D P.I P.A D.S A. L F.G N. S Z.V Total

M.D + + 2
P.I + + + 3
P.A + + 2
D.S + 1
A.L + + 2
F.G + + 2
N.S + 1
Z.V + + + + 4
Total 2 2 2 3 2 3 2 2

Matricea sociometrică de respingere

Elevi M.D. P.I. P.A. D.S. A.L. F.G. N.S. Z.V. Total
M.D. - - - - 4
P.I. - - - 3
P.A. - - - - 4
D.S. - - - - - 5
A.L. - - - - 4
F.G. - - - - 4
N.S. - - - - - 5
Z.V. - - 2
Total 3 3 4 4 6 4 3 4
Indicele sociometric

12
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

Datele brute incluse în matricile sociometrice permit calcularea anumitor indici.

Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziţia ocupată de un anumit

membru al grupului din perspectiva atitudinii faţă de colectiv

Cunoscându-se aceşti indici, se poate estima gradul de integrare a elevului în colectiv şi se pot
desprinde unele concluzii asupra grupului în ansamblul său.

Formula de calcul a indicelui sociometric este:

unde:

n = numărul alegerilor primite de subiectul respective

N = numărul total al membrilor grupului.

Cu cât numărătorul acestei fracţii este mai mare, deci n este mai mare, cu atât valoarea lui I
este mai apropiată de 1 şi, deci, subiectul respectiv se bucură de o apreciere mai mare din partea
colegilor.

Indice-ATRACȚIE Indice-RESPINGERE
M.D I= 2/8-1 =0,28 M.D. I= 4/8-1 =0.57

P.I I= 3/8-1 =0,42 P.I. I= 3/8-1 =0,42

P.A I= 2/8-1 =0,28 P.A. I= 4/8-1 =0,57

D.S I= 1/8-1 =0,14 D.S I= 5/8-1 =0,71

A.L I= 2/8-1 =0,28 A.L I= 4/8-1 =0,57

F.G I= 2/8-1 =0,28 F.G I= 4/8-1 =0,57

N.S I= 1/8-1 =0,14 N.S I= 5/8-1 = 0,71

Z. V I= 4/8-1 =0,57 Z. V I= 2/8-1 =0,28

Sociogramă

13
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

Reprezintă un instrument de cercetare care redă sub formă grafică, cu ajutorul unor elemente
simbolice, relaţiile interpersonale dintre membri grupului, relaţii consemnate în matricile
sociometrice.

Pentru a realiza sociograma a unui grup, se procedează în felul următor: Subiecţii investigaţi
se numerotează cu cifre de la 1 la N (unde N este numărul total de subiecţi din grup). Cercurile
indică în ordine descrescătoare dinspre interior spre exterior, numărul de alegeri primite de către
subiecţi. Dacă subienți nu sunt preferați se trec spre exteriorul sociogramei, iar relația între
subiecți se trasează săgeți.

N.S.
P.A. D.S.

A.L
P.I.

Z.V F.G.

M.D.

LEGENDĂ: Relație de atracție Ex: P.A. Z.V.

Relație de atracție reciprocă Z.V. P.I

N.S. 14
D.S.
P.A.
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

LEGENDĂ: Relație de respingere Ex: M.D. F.G.

Relație de respingere reciprocă A.L. P.I

11.Elaborați un exemplu de test de cunoștințe/ abilități/ competențe care să

cuprindă toate tipurile de itemi.

15
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

Test de cunoștințe

Disciplina: Geografie

Clasa: a IV-a

Unitatea: Relieful României

Itemi obiectivi cu alegere multiplă

1. Alege variant corectă.

 Cel mai înalt vârf muntos (2544m) este:

a)Omu
b)Moldoveanu
c)Negoiu
 Gazul metan se extrage din:
a)Depresiunea Maramureșului
b)Dealurile de vest
c)Depresiunea Transilvaniei
 Între Dunăre și Marea Neagră se află:
a)Podișul Dobrogei
b)Podișul Moldovei
c)Câmpia Română
 Fluviul Dunăre izvorăște din:
a)Munții Carpați
b)Munții Pădurea Neagră
c)Podișul Dobrogei

16
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

Itemi obiectivi cu alegere duală

2. Notează cu A(adevărat) sau F(fals) următoarele afirmați:

 Munții Carpați reprezintă un lanț muntos A/F

 Munții reprezintă cea mai joasă formă de relief. A/F
 Câmpiile au înălțimi de până la 300 m. A/F
 Cele mai multe cutremure se produc în munții Getici. A/F
 Sulina este singurul brat al Dunării pe care pot naviga vapoarele. A/F

Itemi semiobiectivi (de completare)

3. Completează spațiile libere cu răspunsurile care lipsesc.

a) După forma de relief predominantă, România este o țară…….

b) Câmpia Română se mai numește și ………
c) Din Munții Hășmaș izvorăsc……. și …………

Itemi obiectivi (de asociere)

4. Unește corespunzător denumirea orașelor cu zona geografică în care se găsește.

A B

1) Constanța a) Câmpia Română

2) București b) Podișul Moldovei
3) Iași c) Podișul Dobrogei
4) Cluj-Napoca d) Câmpia de Vest
5) Râmnicu-Vâlcea e) Depresiunea Transilvaniei
6) Timișoara f) Subcarpații Getici

Itemi subiectivi (eseu)

5. Realizați un text scurt despre Delta Dunării, folosind următori termeni: lacuri, stuf, nuferi,
pești, păsări, animale, rezervație naturală.

17
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

12.Realizați un studiu de caz pentru un elev cu dificultăți de învățare.

Prezentarea cazului:
Numele elevului: B. F. .,vârsta 10 ani, clasa a IV-a.
Elevul înregistrează rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele minimale de
performanţă la disciplinele: limba română, matematică, ştiinţe, limba germană. Rezultate
acceptabile are la disciplinele: religie, educaţie muzicală, educaţie plastică şi educaţie fizică.
Date despre mediul familial:
Este fiul lui E.M.L., tatăl fiind necunoscut. Din cauza condiţiilor precare, copilul locuieşte cu
naşii lui, fiind crescut de aceştia încă din primul an de viaţă. Mama este singură cu ceilalţi
fraţi ai săi, 2 surori gemene cu vârsta de 6 ani şi un frate la grădiniţă.
Elevul E.F. se bucură din plin de implicarea atât materială cât si afectivă a naşilor săi în
creşterea şi educarea lui, aceştia neavând copii. Deşi fără probleme fizice şi psihice,
întâmpină unele greutăţi în a face faţă cerinţelor şcolare având o motivaţie slabă la învăţătură.
În cadrul colectivului clasei iese mereu în evidenţă cu brutalitate (altercaţii, injurii,
neîndeplinirea unor sarcini, vorbeşte neîntrebat, distrage atenţia colegilor). Temele orale şi
cele scrise sunt efectuate de cele mai multe ori cu superficialitate.
Particularităţi individuale:
Dezvoltarea senzorial-perceptivă: percepe difuz materialul de învăţare, reprezentările fiind
greu de actualizat;
Nivelul dezvoltării psiho-motricităţii: slabe reprezentări spaţiale (nu poate aranja corect în
pagina caietului, nu percepe detaliile, nu utilizează corect noţiunile spaţiale);
Memoria este de scurtă durată, de tip mecanic.
Imaginaţia – predominant de tip reproductiv.
Limbajul – vocabular sărac, exprimare greoaie; cu greu poate exprima un mesaj coerent oral,
cât şi scris. A reuşit să înveţe toate literele alfabetului, dar citeşte silabisind.
Atenţia – prezintă dificultăţi de concentrare şi stabilitate a atenţiei voluntare.
Câmpul, volumul atenţiei este redus. Cel mai mic zgomot îi distrage atenţia, nu se poate
concentra decât pentru o perioadă scurtă de timp, fiind incapabil de a duce la bun sfârşit
sarcinile date.

18
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

13. Propuneți o situație de cercetare experimentală și realizați designul al

acesteia.

ETAPA EXPERIMENTALĂ

Eficiența utilizări strategiilor interactive de predare- învățare.

1. Etapa pre-experimentală

Are rolul de a stabili nivelul performanțelor copiilor cu referire la variabilele cercetării în

momentul inițierii experimentului psihopedagogic, atât la eșantionul experimental cât și la cel de
control.

Testul vizează aspectele care fac obiectul ipotezei cercetării.

Testul Inițial

Data: 17.09. 2019.

Grupa: mijlocie

Forma de realizare: Integrată (Domeniul Limbă și Comunicare, Domeniu Estetic și Creativ)

Subiectul:,,Ce știm despre toamnă?’’

Scopul: realizeaza conexiuni intre idei , actualizeaza cunostintele anterioare,organizeaza

reprezentarile,dar exerseaza si capacitatea copiilor de a intelege un anumit subiect, precum și o
bună cunoaștere intre membrii grupului, vor invata sa se ajute reciproc,sa-si asume

responsabilitati in cadrul grupului si nu numai.

1. Desenează în spațiile libere simbolurile potrivite: (3p)

. ,,E septembrie, prima lună a anotimpului toamna. …..vesel încă strălucește pe cer. ……….
fructiferi de lângă drum sunt îmbrăcați cu roade……roșii de pe crengi sunt dulci și coapte, mari
și reci, numai cât să le culegi…..călătoare zboară în stol deasupra copacilor.’’

19
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

2.Dezleagă ghicitoarea: (3p)

,,Găleata cu găurele

A cuprins-o-n mâini Petruș

Și plimbând-o peste straturi

Florilor le face duș.

3.Completați următoarea poezie cu cuvintele potrivite (3p).

Pic, pic! picătură mică,

Vino iute fără…..

Firul ierbii te dorește

Pomișorul te.....

4.Realizati un desen după titlul: ,,Toamna cu roade bogate’’(3p)

Aprecierea poveștii create se face după următoarele criterii:

- Respectarea culorilor obiectelor, astfel încât să transmit realitatea(3p)

2. Etapa experimentală/experimentului formativ

În această etapă la eșantionul experimental, am utilizat metode și tehnici de stimulare a

creativității, metode de predare-învățare, de fixare, consolidare și evaluare, de rezolvare de
probleme și de cercetare în grup.

Am încercat ca preșcolarul să descopere utilitatea metodelor aplicate și în alte situații, să

apreciez străduința fiecărui copil sau grupă, evaluând participarea acestora într-o manieră
dialogată.

20
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

În perioada experimentului am mai organizat:

- Joc pentru stimularea creativității.

- Joc de îmbogățirea vocabularului.

Metode și tehnici aplicate în diferite Domeniul limbă și comunicare, precum și în Domeniu

esthetic și creative(DLC-DEC)

Explozia stelară-în cadrul temei : ,,Început de primăvară’’.- DEC

Ne vom folosi de 6 steluțe mari, de diferite culorii, care le vom așeza jos pe covor. Pe steluța din
mijloc unde va sta Zâna Primăvară. Iar celelalte steluțe vor fi ocupate de 5 echipe. Vom împărți
copii în mod egal, iar apoi fiecare echipă va primi câte un set de întrebări, în funcție de întrebarea
cheie: (Ce?, Cine? Când? Unde? De ce? )

Ce vedeți în acest tablou?

Ce elemente sunt specifice primăverii?

Ce se întâmplă cu zăpada la începutul primăverii?

Ce fac cei doi copii?

Cine vestește începutul primăverii?

Cine transformă natura?

Cine sunt cei doi copii?

Cine așteaptă primăvara?

Când apar primii ghiocei?

Când se întorc păsările călătoare?

Când începe zăpada să se topească?

Unde se joacă copiii primăvara?

Unde au răsărit ghiocei?

Unde se duc păsările călătoare?

21
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

De ce se topește zăpada?

De ce au plecat copiii la pădure?

De ce spunem că a venit primăvara?

Unii copiii vor picta ghiocei, iar alții vor picta un peisaj preferat.

Pălăriile gânditoare:-în cadrul temei ,,Natura,prietena mea”.-DLC

Pălăria albă-INFORMEAZĂ!

,,Ce înseamnă poluarea mediului?’’

,,Cum poluează oamenii aerul, apa și solul?’’

Pălăria roșie-SPUNE CE SIMTE!

,,De ce sunteți voi supărați pe oamenii care poluează aerul,pământul,apele?’’

,,Ce credeți? Poate fi salvat Pământul?’’

Pălăria verde-CREATORII

,,Ce este de făcut acum pentru a salva Pământul?’’

,,Cum se pot implica și copiii în acțiuni ecologice?’’

Pălăria galbenă-OPTIMIȘTII

,,Credeți că ce au spus colegii vostri e destul sau mai putem face ceva?’’

,,Oamenii mari vor urma exemplul nostru?’’

Pălăria neagră-IDENTIFICĂ GREȘELI

,,Sunt multe sau puține probleme legate de protejarea mediului? Le putem rezolva?’-

,,Este prea târziu pentru a mai fi salvat mediul?’’

22
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

Pălăria albastră-CLARIFICĂ

,,Cum să procedăm ca să fim siguri că multe probleme se vor rezolva?’’

,,Putem sa tragem o concluzie la tot ce am discutat?’’

Pentru că activitatea este integrată,la finele activității, am împărțit copiilor fișe

pentru a decora doar acele imagini care reprezintă protejarea mediului.

Cubul: ,,De vorbă cu animalele pădurii”-DLC

Descrie: descrie căsuța iepurașului.

Compară: comportamentul iepurașului cu al vulpii.

Asociază: Cum te-ai simți dacă cineva ți-ar lua o jucărie?

Analizează: Cum s-a comportat cocoșul?

Aplică: Imită scena în care vulpea este furioasă.

Argumentează: Cum trebuie să te comporți dacă vrei să-ți păstrezi prietenii? De ce

e important să ai prieteni.

3. Etapa post experimentală

Etapa experimentală a cercetării a constat într-o probă de evaluare finală asemănătoare celor
două grupe: experimentală și de control.

Test final

Data: 28. 06. 2020

Grupa :mijlocie

Forma de realizare: Activitate integrată (DLC, DEC)

Subiectul: ,,La sfârșit de drum”

Scop: Cunoașterea potențialului creativ al copiilor

23
 Universitatea Babeș Bolyai, Pedagogia Învâțământului Primar și Preșcolar, extensia Târgu Mureș,
Anul II, ZI

1. Joc de creare a ghicitorilor: ,,Cine este, cum este și ce face? (3p)

Compuneți fiecare o ghicitoare prin care să arătați cum este și ce face un personaj dat ca
exemplu de educatoare: lup, capră, ied, urs, vulpe. Pictați personajul preferat.

2. Joc didactic: ,,De-a visul’’ (3p)

Copiii sunt așezați pe saltele cât mai confortabil.

,,Ne prefacem că dormim. Stați cu ochii închiși și eu am să vă spun ce visați’’. După

relatarea visului de către educatoare, copiii se așează din nou la măsuțe și pe o foaie de hârtie
construiesc cu bețișoare, sau pe covor cu lego cum și-a imaginat visul, apoi desenează un
element care l-a ajutat să-și imagineze visul.

3.Desenați din figuri geometrice elemente din natură: (copaci, iarbă,pădure de brazi, cartier).
(4p)

24