SISTEMUL EDUCAȚIONAL TRADIȚIONAL VS.

ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ
FREINET

ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ FREINET

Pedagogia Freinet este o școală modernă care pregătește copiii de azi să trăiască în lumea de mâine și e
fondată pe valori universale: responsabilitate, autonomie, cooperare, întrajutorare. Este centrată pe copil luând
în considerare cele trei componente ale personalității sale: unicitate, diversitate, globalitate. Această alternativă
a fost fondată de pedagogul și institutorul francez Celestin Freinet (1986-1966), care dorea o „rupere” de școala
tradițională.
Pedagogia Freinet nu se reduce la o acumulare de tehnici care sunt necesare, dar nu și suficiente, pentru
a da viață unei practici alternative a educației, a socializării și a învățării în mediul școlar. Când vorbim despre
spiritul Freinet sau despre pedagogia Freinet facem referință la existența câtorva principii care dau sens
tehnicilor utilizate la clasă.
Ideile principale care stau la baza acestei alternative constau în:

 Școala deschisă spre viață (se ține seama de mediul familial, cultural și social);
 Educația Muncii (Educația trebuie să își găsească motorul esențial în muncă, o muncă creatoare,
liber aleasă și asumată);
 Școala populară (școală primitoare pentru toți, denunțând inegalitatea socială).

În cadrul acestei alternative enunțate, există patru principii care ghidează întregul proces
educativ:

 Pedagogie centrată pe copil: „Veți fi la nivelul copiilor. Îi veți vedea cu un ochi, nu de

pedagog și de șef, ci cu un ochi de om și de copil și veți reduce imediat, prin acest fapt,
distanța periculoasă care există, în clasele tradiționale, între elev și profesor” – Freinet;
 Pedagogia muncii motivate: aceasta trebuie să aibă drept punct de plecare copilul real cu
nevoile sale firești;
 Pedagogie personalizată: munca individualizată este una din tehnicile de învățare ale
pedagogiei Freinet;
 Pedagogie a comunicării și a cooperării: libera exprimare pedagogică trebuie să permită
fiecăruia să-și redea sentimentele, emoțiile, impresiile etc.
1
Aspecte importante și specifice:

Tipologia educației promovate de Freinet este învățarea centrată pe rezolvarea de probleme de către
grupurile de elevi aflate sub îndrumarea cadrelor didactice. Construirea grupurilor se face la alegerea
copiilor, iar componența acestora se menține 3-4 săptămâni;
TEXTUL LIBER – tehnica de bază a pedagogiei Freinet: Un text liber este, așa cum indică numele său,
un text pe care copilul îl scrie în mod liber, când are chef să-l scrie și pe tema care îl inspiră” Freinet;
JURNALUL ȘCOLAR DE TIP FREINET: mijloc de exprimare și comunicare prin care copilul primește
o imagine pozitivă asupra scrisului, iar simpla difuzare a acestuia în afara clasei îi dă copilului o
dimensiune socială;
EVALUAREA – punctul de plecare este planul individual de muncă; evaluarea nu vizează o ierarhizare;
autoevaluarea se realizează și ea pornind de la planul individual de muncă, elevul corectându-se singur
cu ajutorul fișierelor autocorective;
TATONAREA EXPERIMENTALĂ: „Tatonând, copilul caută fără încetare, conștient sau nu,
răspunsul esențial și constructiv la probleme complexe pe care i le pune viața”;
ROLUL CADRULUI DIDACTIC: dascălul ghidează, însoțește clasa în descoperirile sale; el este acolo,
dispus să-i asculte cu bunăvoință, punând la dispoziție instrumente diversificate, adaptate nevoilor
fiecăruia.

Elemente specifice pedagogiei Freinet, în detaliu:

 Despre textul liber:

Destinatarul textului liber: Acesta nu mai este învăţătorul care sancţionează prin notă, ci colegii, grupul-
clasa, corespondenţii, părinţii, vecinii etc.
Rolul cadrului didactic: să găsească spaţiu în orar pentru textul liber; să deschidă clasa pentru viaţă; să
ajute pe copil să-şi găsească cuvintele care să-i exprime cel mai bine sentimentele, emoţiile; să nu facă tot
timpul observaţii / sancţiune de genul : „ai scris cu greşeli; ai murdărit hârtia; nu ţi-ai ales cuvintele; nu ţi-ai
revăzut frazele" etc.
Prezentarea textului liber: aceasta se face dacă elevul o doreşte. Textul liber se citeşte în faţa colegilor,
într-un climat de încredere şi bunăvoinţă. Colegii au o atitudine critică valorizantă, nu distructivă.

 Despre jurnalul școlar de tip Freinet:

Un mijloc de exprimare: El este un jurnal de opinie pentru că publică ceea ce copiii gândesc.
Un mijloc de comunicare: Este un mijloc privilegiat de a face cunoscut celorlalţi ceea ce copilul vrea să
zică.
2
 Un mijloc de socializare şi de formare civică: jurnalul este, ca şi textele compuse, o recunoaştere a
dorinţelor individului. Realizând un jurnal, copilul primeşte o imagine pozitivă asupra scrisului, iar simpla
difuzare a lui în afara clasei îi dă copilului o dimensiune socială.
Un mijloc de învăţare: copilul învaţă pentru că realizarea jurnalului necesită competenţe în citire, scriere,
ortografie, vocabular prin necesitatea de a se face înţeles. Nu este supus la sancţiuni şcolare, de o notă sau alta.
Singura lui grijă este aceea de a produce ceva care poate fi citit. Pentru că iese din clasă trebuie să fie „frumos”
din respect pentru cititor, deci lizibil.

3
SISTEMUL TRADIȚIONAL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ALTERNATIVA EDUCAȚIONALĂ FREINET

 Este pusă în aplicare autonomia (profesorul nu mai este

 Educație privită ca rezultat;
stăpânul absolut al clasei; copilul se preocupă de propria
 Luarea deciziilor este ierarhică și centralizată;
activitate);
 Cadrul didactic este principala sursă de informații;  Educația are ca punct de plecare copilul real cu nevoile sale
 Elevii sunt consumatori pasivi de informație; firești;
 Conținutul programei este prezentat global;  Pedagogie centrată pe copil, pedagogie a muncii motivate,
 Elevii trebuie să se adapteze la cultura dominantă; pedagogie personalizată, a comunicării și cooperării;
 Inteligență măsurată în capacități lingvistice și logico-  Exprimare liberă (redarea sentimentelor, a emoțiilor,
matematice; impresiilor, cugetărilor);
 Evaluarea este concepută ca fiind separată de predare;  Evaluarea nu vizează o ierarhizare, ci presupune depășirea
 Implicarea părinților are de obicei loc în afara activităților eșecurilor și valorizarea reușitelor;
propriu-zise;  Pedagogia muncii motivate (fiecare trebuie să învețe să-și
 Materialele sunt adesea reduse la instrumentele strict fixeze singur obiectivele, în loc să-I fie mereu impuse din
necesare scrisului, cititului și uneori experimentelor; exterior);
 Unul dintre principalele material didactice utilizate este  Elevul reprezintă o prezență activă, el nu este un simplu
 Urmarea/respectarea Curriculumului
reprezentat de manual (stabilit la nivel national). „recipient” în care se toarnă cunoaștere;
național;
 Manualele sunt înlocuite cu texte și fișe tipărite de către
 Aplicare în învățământul preșcolar și
elevi;
primar, gimnazial și liceal;
 Sala de clasă/grupă este amenajată
 Promovarea și utilizarea textului liber și a desenului liber,
ca modalități de exprimare spontană.
aproximativ la fel;
 Rolul profesorului este unul riguros, în
sensul că acesta propune activități care
să le stârnească interesul elevilor în
scopul cunoașterii.
 Existența evaluării colective și a
autoevaluării;
 Utilizarea textului liber;
 Folosirea jurnalului (în care se notează
gânduri, impresii).

4
ELEMENTE COMUNE

5
Bibliografie:
 http://pipp-bn.blogspot.com/2013/05/pedagogia-freinet.html
 http://www.casamontessori.ro/o-prezentare-comparata-intre-invatamantul-traditional-si-cel-alternativ/
 https://www.didactic.ro/revista-electronica/revista-electronica-didactic-ro-issn-aa844-4679-iunie-2-
aaaa/tehnici-freinet-in-scoala-traditionala-prof-inv-primar-balan-ovidiu-gr-sc-petru-rares-bacau
 https://www.scribd.com/document/407099366/TEHNICILE-FREINET-docx
 www.isj.tm.edu.ro

Proiect realizat de:

Florea Iuliana-Gabriela
Gașpar Ioana
Pamfilie Ionela-Adelina
Pop Renata-Timea