Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La sfârșitul secolului al XX-lea, profesorul francez Celestin Freinet a pus bazele unui sistem
denumit mai târziu pedagogia Freinet. Plecat dintr-un sătuc francez, Freinet nu avea să-şi vadă
roadele muncii sale de-o viață. Astăzi, în peste 40 de țări din întreaga lume, zeci de mii de
elevi din ciclul primar învață să scrie, să citească, să se descurce în viață conform pedagogiei
Freinet. În Europa vestică, acest sistem a fost implementat încă din perioada interbelică, fiind
experimentat de state precum Franța, Belgia, Austria, Germania etc.
Pedagogia Freinet este una dintre puținele pedagogii alternative care s-a impus în fața
timpului, dovedind astfel că structura și bazele sale sunt unele bine fortificate, ce din punct de
vedere diacronic nu numai că a rezistat, dar a și evoluat constant. Acest fapt nu poate decât să
indice actualitatea acestei pedagogii, care deși a fost fondată de Célestin Freinet (1896-1966)
în secolul XX, ea poate fi întâlnită la nivel mondial ca metodă de predare cu un succes
impresionant în informarea și educarea elevului.
Célestin Freinet (15 octombrie 1896, Gars, Alpes-Maritimes - 08 octombrie 1966) a fost un
pedagog francez remarcabil și reformator educațional.
Célestin Freinet s-a născut în Provence ca al cincilea din cei opt copii. Zilele sale de școala au
fost profund neplăcute pentru el, acestea afectând metodele sale de predare și dorința de
reformă. În 1915 a fost recrutat în armata franceză și a fost rănit la plămâni, experiență care a
condus la devenirea unui pacifist ferm.
Prin intermediul acestei prese, a tipărit texte și ziare gratuite pentru elevii săi. Copiii aveau
rolul de a compune propriile lucrări pentru presa, să discute și să le editeze ca un grup, înainte
de a le prezenta ca un efort de echipă. Ziarele au fost schimbate cu cele de la alte școli, iar
treptat aceste texte au înlocuit manualele convenționale.
Freinet a creat Sindicatul Cadrelor Didactice C.E.L. (Coopérative de l'Enseignement
laic) în 1924, din care a apărut Mișcarea Școlii Moderne (Mouvement de l'École Moderne ).
Scopul CEL a fost de a schimba educația publică din interior, cu cooperarea profesorilor.
Metodele de predare ale lui Freinet au fost în contradicție cu politica oficială a Consiliului
Național de Educație, el dându-și demisia în 1935, pentru a începe propria școală în Vence.
După 1989,o a doua formă de învățământ alternativ propusă sistemului tradițional este
Pedagogia Freinet.
Esența pedagogiei Freinet va avea în centrul său individual actul educațional precum și
relațiile interumane.
În acest caz rolul educatorului se va limita doar la: organizarea materialelor necesare
educației, asigurarea și menținerea climatului de încredere, precum şi cultivarea încrederii în
părerile celorlalți
Educatorul renunță la a mai controla activitățile la care copiii participă. El devine astfel un
suport pentru elevi în realizarea unor sarcini comune și implicit, un sprijin în învățare.
Școala are rolul de a dezvolta gândirea critică a elevilor. Astfel, ei vor avea capacitatea de a-și
stabili singuri obiectivele, fără ca acestea să le fie impuse din exterior.
3. Activitate personalizată
4.Cooperare și comunicare
Posibilitatea fiecărui copil de a-și reda liber emoțiile, impresiile, fără a se simți constrâns.
Astfel, competențele de comunicare ale elevilor se dezvoltă treptat.
Dacă în învăţământul tradiţional, rolul elevului se reduce la a asculta şi memora cele spuse de
profesor, pedagogia, în viziunea lui Celestin Freinet, trebuie să aibă elevul în centru.
Educatorul urmează să se adapteze la trebuinţele copilului, să ia în considerare interesele şi
înclinaţiile sale. Învăţătorul/ profesorul/ educatorul ajută şi nu controlează, ameninţă,
atenţionează, pedepseşte. Freinet militează pentru o educaţie prin reuşită, căci doar reuşita
consolidează dinamismul personal.
În învățământul clasic, conceptele de expresie liberă şi comunicare sunt doar de formă. Elevii
trebuie să fie atenţi la ceea ce spun ca să nu-i contrazică pe profesori pentru că profesorii au
întotdeauna dreptate. Desigur, nu este o regulă, există şi multe cadre didactice care apreciază
dezbaterile deschise de elevi. Cu toate astea, un sistem de învăţământ care predă elevilor un
comentariu deja făcut şi îi pune să-l înveţe şi să-l redea cât mai fidel, nu o să fie niciodată
adeptul expresiei libere.
Acesta critică şcoala tradiţională pentru că, în cadrul acesteia, comunicarea între elevi este
asigurată doar în timpul recreaţiilor. În alternativa Freinet, comunicarea între copii nu este
doar permisă, ci chiar sugerată. Fiecare trebuie să aibă dreptul de a comunica liber într-un
grup sau cu alte grupuri (schimb de jurnale şcolare).
Asemănări și deosebiri
Esenţa pedagogiei Freinet are în centrul său persoana precum şi relaţiile sale interumane.
Tipologia educaţiei promovate de Freinet este învăţarea centrată pe rezolvarea unor probleme
de către grupurile de elevi aflate sub îndrumarea cadrelor didactice. Constituirea grupurilor se
face la alegerea copiilor, iar componenţa acestora se menţine 3 – 4 săptămâni. Faptul că nu
intervine cadrul didactic îi va permite elevului să conştientizeze pentru prima dată valoarea sa
ca membru al unui grup şi valoarea celor cu care colaborează. Astfel rolul educatorului se va
limita doar la organizarea materialelor necesare educaţiei, asigurarea şi menţinerea climatului
de încredere, precum şi cultivarea încrederii în opiniile celorlalţi.
Principalele caracteristici ale acestui sistem s-au concretizat în tehnici denumite generic după
autorul lor, tehnici Freinet. Elevul va fi cel care va dezvălui interesele sale, fiind lăsat liber şi,
doar coordonat în punctele esenţiale, va dobândi încrederea în sine şi va acţiona conform
propriilor sale opinii. Literatura de specialitate din străinătate abordează, de-a lungul timpului,
aplicabilitatea acestui tip de pedagogie la ciclurile primar, gimnazial şi liceal.
Pedagogia Freinet se bazează pe o serie de principii clar stabilite: şcoala centrată pe elev,
munca şcolară motivată, activitatea personalizată, expresia liberă şi comunicarea, cooperarea,
învăţarea prin tatonarea experimentală, globalitatea acţiunilor educative.
În esenţa ei această teorie se axa pe trei mari probleme: definirea, posibilităţile şi scopul
educaţiei; formele educaţiei; mijloacele educaţiei. Se omiteau analize centrate pe şcolar,
profesor, psihologie didactică. Pedagogia clasică se reducea la o „pedagogie şcolară care se
adresa exclusiv membrilor corpului didactic”
Emil Florescu,(1910) un pionier al pedagogiei Freinet din perioada interbelica a inceput sI fie
preocupat de ideea organizării unui mediu școlar care să se apropie, si sa corespunda, cat mai
mult năzuințelor copilăriei si sub impulsul necesităților si preocupărilor sa poată învăța in
mod natural.
ORA DE MATEMATICA
ORA DE ROMÂNĂ
Pe acele texte se lucra la citire,gramatica, expresivitate. Textele erau trimise altor școli.
GEOGRAFIE
În afară de colecții, documentare bogată (cu tăieturi din ziare, vederi, portrete istorice, etc.) s-
a confecționat o "bandă istorică " un adevărat film al timpului istoric cu trecutul omenirii, în
general, și al țării noastre, în special. Acest film era divizat pe secole, ani și cuprindea diferite
evenimente din istoria tehnicii și științei, sau a altor evenimente importante contemporane cu
cele ale țării noastre.
Organizare:
Fiecare elev avea un carnet de membru al comunitilii in care, pe langa note, erau trecute si
atelierele la care participau, serbari excursiile, munca prestata in, grădinarie lucrarile
personale (textele libere), cărțile împrumutate de la biblioteca școlii, ..distinctiuni" si pedepse.
Desfășurare program
Fiecare elev aducea de acasa cand putea și când avea legume, făina și cele trebuincioase.
"Gospodarul cantinei" nota în cametul fiecarui elev ce a adus. Toți împreună stabileau meniul
pentru a doua zi, asa ca, cei care aveau acasă din alimentele necesare aduceau o anumite
cantitate din acestea. Participau si parintii
în verile anilor 1940 -l941 un experiment cu rezultate remarcabile a fost introdus un sistem
de educație de includere in scoala (cate o luna) a copiilor cuprinsi intre 3 si 7 ani. Această
perioadă se incheia cu o expoziție si o serbare a tuturor elevilor.
Inițiativa:
The Life And Works Of Célestin Freinet. (2018, December 3). Amis De Freinet.
https://www.amisdefreinet.org/the-life-and-works-of-celestin-freinet/