Eseu reflexiv despre desfurarea practicii pedagogice

Practica pedagogic a fost o iniiere in cariera mea de pedagog.Eu a spune

c a fost cea mai frumoas perioad,n care eu am putut s-mi dau seam
dac vreau sau nu vreau s devin pedagog.n prima zi cnd trebuia s am
prima or m copleeau emoiile i m gndeam c nu voi face fa,cnd am
intrat n clas am vzut 18 feioare care m priveau cu mare atenie i din
acel moment am nceput s-i ndragesc.La nceputul orei le-am propus
elevilor s se caracterizeze i totodat s facem cunotin printr-o metod
foarte interesant Steaua cunotinei.Toi s-au caracterizat iar un biat mai
indrzne mi-a spus s m caracterizez i eu,am rmas surprins.Zilele au
trecut iar eu am nceput s-i ndrgesc i mai mult,cu greu m-am desprit
de ei i ei de mine.Tot timpul elevii au fost cumini i m-au ascultat,nu am
avut probleme cu ei.Am avut parte de o clas de elevi minunat am avut cu
cine lucra,cu cine discuta n primul rnd mi-am fcut prieteni noi.Am avut
ocazia s predau i la clasa a V-a,i la a VI-a,i la a VII-a,eu am rmas plcut
surprins ct de mult m-au ascultat ei.Doamna Nina Burlacu mi-a asistat
toate leciile i mereu acolo unde am greit m-a corectat i m-a ndrumat
cum s fac mai bine.Dup acest frumoas practic cu ntmplri i
evenimente interesante eu tiu sigur c vreau s devin profesor pentru c
chiar nu vad ceva mai frumos dect acesta profesie,ce poate fi mai fumos
dect s vezi atia copii speciali fiecare unic n felul su,s-i nvei ceva
nou,s munceti cu ei i s vezi c att de mult te ascult.Aceast practic
mi va rmne mereu n memorie deoarece ea este temelia pentru tot ceea
ce voi face mai departe.