ADOLPHE FERRIERE

(1879-1961)

ȘCOALA ACTIVĂ

CORUNGA (VIȘAN) ELENA

Master Pedagogii Alternative și artă teatrală în educație, anul I
 ADOLPHE FERRIERE
(1879-1961)

Pedagog elvețian
Profesor la Institutul
J.J.Rousseau din Geneva
Fondator al Biroului
Internațional al școlilor noi
(1899), care se transformă
în 1921 în Liga
Internațională pentru
Educația Nouă
 Fondator al Biroului
Internațional de Educație
(1925)
 Fondatorul și redactorul
șef al revistelor pedagogice
Pentru era nouă și
progresul
 Inițiator a Școlii active.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 Principiile școlii active se regăsesc în următoarele cărți:
 Școala activă (1922)
 Practica școlii active
 Autonomia școlarilor
 ȘCOALA ACTIVĂ

 În jurul expresiei Școala  Școala activă
activă, autorul dorește
să concentreze o
adevărată reformă
educațională, ”suflul
unui spirit nou” care va
transforma lumea.
(D.Csorba, pg. 69)
presupune o reformă în
domeniul educațional
ce oferă soluții pentru
formarea unor
”personalități flexibile,
autonome, spontane și
creatoare”(Ad.Ferriere)
 ȘCOALA ACTIVĂ

 Școala activă a  Școala activă nu se poate
determinat o îmbogățire asimila cu termenul de
a conținutului metode active, aceasta fiind
învățământului, o lărgire mai mult decât un cumul
de metode ce au ca scop
a gamei mijloacelor de
învățarea pe principiul
învâțământ cu metode interacțiunii elev-
active, a contribuit la cunoaștere, cadrul didactic
introducrerea în școală a având un rol mediator.
mijloacelor audio-
vizuale.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 A. Ferriere pledează pentru  A. Ferriere propune un
un învățământ care să învățământ bazat pe
pornească de la înclinațiile și activitatea elevilor, aceasta
interesele firești ale elevilor, fiind singura cale de a-i
astfel având o bază pregăti pe școlari spre a se
psihologică, și să ajungă la
putea integra eficient în
dezvoltarea forțelor lor
viața profesională și în cea
spirituale, la cultivarea
spontanietății creatoare, a
socială, conform
spiritului critic, a flexibilității, principiului omul potrivit la
punându-se accent pe latura locul potrivit.
formativă a învățământului.  
 ȘCOALA ACTIVĂ

 A. Ferriere pledează
pentru autoconducerea,
autonomia elevilor, ca o
cale care ar permite
realizarea libertății morale,
adică aderarea conștientă,
pasionată la codul etic al
societății, formarea unor
personalități independente
și responsabile.
 A. Ferriere militează pentru
o educație civică în cadrul
căreia accentul să cadă nu
atât pe instrucția civică, cât
mai ales pe formarea și
exercitarea virtuților civice,
care să ducă la dobândirea
capacității de integrare și
cooperare socială.
 
 ȘCOALA ACTIVĂ

 Cultivarea capacităților  Dezvoltarea facultăților
morale și spirituale spirituale și morale ale
necesare oamenilor din elevilor este principiul
societate. ce stă la baza școlii
active.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 Personalități  Școala activă= ”nu
armonioase, trebuie să acționezi
independente și asupra copilului, ci să
creatoare își propune să stimulezi copilul să
realizeze pedagogul acționeze el”, afirmă
elvetian. Ad.Ferriere.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 Activitatea spontană,
creatoare și personală
este idealul școlii active.
 Rolul educatorului este
de a procura copiilor
ocazii de a lucra cu
corpul și cu mâinile lui.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 În elaborarea  Relația dintre educat și
programei trebuie să se educator –”pentru nevoia de a
fi ocrotit și călăuzit, el găsește
țină cont de nevoile
satisfacția intimă pe care o
marii majorități a așteaptă în mod obscur, capătă
copiilor și de legile obișnuința de a se bucura de
creșterii lor. contactul spiritual cu adultul,
de a veni la el, de a-i înfățișa
descoperirile pe care le face, de
a-l întreba, de a crede în el”.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 Selecția educatorilor
este necesar să se
realizeze încă din școala
primară, astfel încât să
fie ”observate
temperamentele materne
și paterne care au vocație”
. elevi.
 În realizarea materialul
autoeducativ
educatorul trebuie să
facă posibilă munca
individuală sau în
grupuri mici, formate
în mod liber de către
 ȘCOALA ACTIVĂ
 Educatorul școlii active
trebuie să dea dovada de
tact, diplomație, adaptare,
să intervină în mod
oportun, să prevadă
reacțiile copilului, să
prevedă mijloacele care îi
satisfac nevoile spirituale,
aceste mijloace fiind luate
din lumea înconjurătoare
așa cum e ea.

 Educatorul va porni în
arta de a educa de la
copilul pe care îl are în
fața lui,copilul așa cum
este el, și nu de la
copilul care este
prezentat în statisticile
psihologiei
experimentale.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 Educatorul Școlii active pornește de la ceea ce este

copilul, nu face proiecții asupra ce ar putea fi sau ce
ar trebui să fie.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 Procedee utilizate în  Școala activă se bazează
școala activă sunt lucrul
manual, colecții de
eșantioane și jocuri
didactice.
pe o bună cunoaștere a
psihologiei genetice,
prin întelegerea
fenomenelor din
subconștient. Necesită
intuiție, atât în
domeniul ideilor
abstracte, cât și a celor
concrete.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 Activitățile spontane  Școala activă este o
desfășurate de copil sunt școală a spontaneității,
un punct de plecare în școala în care copilul se
educație, astfel pornim exprimă în mod creator,
de la ”activitățile ea răspunzând acestei
manuale, activitățile lor aspirații spre libertate.
mentale, de la dorințele lor,
de la înclinările lor
afective, de la conduita lor
socială și morală”.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 A. Ferriere face distincția
între verbele a crește și a
educa, a crește înseamnă să
îl ajutăm sa ajungă la o
stare superioară de la o
stare inferioară,relevând
creșterea puterii spiritului,
iar a educa înseamnă a
conduce din afară
(exducere), având sens
limitat.
 În școala activă un
important aspect îl
reprezintă interesul,
acesta fiind asemuit cu
o pârghie ce ridică munții,
fiind un factor ce
declanșează efortul cel
mai autentic și mai
profund.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 Exprimarea creatoare este un alt aspect al școlii active, A. Ferriere distinge
astfel cinci elemente în creația copilului:

 ”Creația rezultă dintr-o inspirație spontană (nu se creează din ordin).

 Această inspirație este încărcată cu un potențial afectiv (pentru a crea e necesară
bucuria).
 Această inspirație urmărește un scop (o imagine de transpus în realitate, o idee,
așezarea într-o ordine nouă a unor elemente vechi, dobândite sau imitate), acesta
este elementul intelectual al creației.
 Ea se exprimă printr-o activitate a spiritului sau, mai adesea, a spiritului și
corpului, oricare ar fi proporția între ele.
 În fine, această expresie este relativ nouă, ceea ce o deosebește de o simplă imitație”.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 Școala activă cultivă
spontaneitatea prin trezirea
interesului spre activitatea
manuală, punând bazele
solide ale viitorului om
responsabil și eficient în
societate. Această activitate
manuală trebuie să fie în
concordanță cu
specializarea profesorului
și cu cerințele societății.
 Desenul liber este un alt
mijloc eficient ce este
indicat să se utilizeze
înaintea scrierii (și nu
numai), simplul fapt de a
privi, de a desena și apoi
de a confecționa reprezintă
un mijloc propice pentru
dezvoltarea abilităților
cognitive.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 Teatrul este o formă
puternică de exprimare,
dar și de asimilare a
cunoștiințelor despre
literatură și istorie, cu
condiția firească să existe
o echipă formată între
profesor și elevi, care să-i
ghideze pe acești pe tot
parcursul activității.
 A. Ferriere face o clasificare a
activităților manuale realizate de copii
în funcție de vârsta cronologică, așadar:
 1.Până la 7-8 ani activitatea manuală a
copilul este joaca.
 2.De la 8 la 12 ani, copilul este inițiat în
diverse activități utile pentru viitor (a
face mâncare, a coase, a face grădinărit,
a crește animale mici, a face tâmplărie)
 3. Pe la 12-14 ani, elevul este învățat una
sau două meserii, este momentul când
acesta devine conștient de adevărata
valoare a muncii pe care o realizează,
astfel se ajunge la precizia în muncă
precizia ..gândirii și precizia în muncă.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 A. Ferriere menționează la
începutul capitolului Activitate
intelectuală în școala activă din
opera Școala activă faptul că Nu
pentru școală, ci pentru viață învățăm.
 Reiese din acest citat faptul că școala
are menirea de a-l pregăti pe viitorul
adult pentru integrarea socială și
profesională cât mai facilă și în
acord cu cerințele societății. Rolul
nostru, ca educatori este de a
organiza mediul necesar pentru
asimilarea cunoștiințelor și a îi
orienta pe elevi.
 Metoda prin care se realizează această
învățare pentru viață conține trei pași:
 Observarea naturii și a activităților
adulților, dar și lectura cărților și a
revistelor științifice reprezintă un prim pas
necesar în formarea și informarea copilului
 În al doilea rând realizează o clasare a
acestor date ce are ca efect asimilarea
conceptelor gândirii (diferențiere, ordonare
logică a informațiilor,concentrare a atenției,
ierarhizare) într-o formă cât mai plăcută și
ușoară.
 Elaborarea documentelor adunate și
redactarea unei pagini din caietul vieții, ce
prinde toate temele prevăzute în
programă.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 A. Ferriere afirmă:
”faceți-l rând pe rând să observe, să noteze, să
experimenteze, să deseneze, să construiască, să discute, să
rezume oral, să redacteze, să-și controleze redactarea, și
orele vor trece fără ca el să își dea seama”.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 A. Ferriere expune în opera Școala activă, șase perioade care se deosebesc în viața copilului
și a adolescentului, etape ce reies din studiul evoluției tipurilor psihice și a legii biogenetice:
 1.Prima perioadă este cea a intereselor senzoriale, unde sunt încadrati copiii de la 1 la 3 ani.
 2.A doua perioadă cuprinde vârstele de 4, 5 și 6 ani , fiind denumită perioada intereselor
împartășite sau vârsta jocului. Jocul se deosebește de muncă prin lipsa unui scop concret.
 3. La 7,8 și 9 ani este etapa intereselor imediate, copilul fiind încadrat în colectivitate,
domină interesele păstoritului și agriculturii.
 Acum este momentul pentru a-i pregăti pe elevii spre primii pași în fizică-chimie(copilul
fiind interesat de ideea de cauză-efect și de utilitatea obiectelor), geografie și istorie.
 4.La 10,11 și 12 ani parcurge perioada intereselor concrete specializate sau vârsta
monografiilor.. vârsta școlii, a meșteșugarilor, a diviziunii muncii.
 5.Urmează perioada intereselor abstracte simple, ce e caracteristică vârstelor de 13,14 și 15
ani, fiind numită și vârsta constructorilor.
 6.Vârstele de 16,17 și 18 ani sunt specifice tânărului, fiind perioada intereselor abstracte
complexe. Acum se culeg roadele achizițiilor și se începe viața socială.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 Activitatea socială în școala activă
presupune organizarea unui mediu social
 A.Ferriere afirmă:
propice dezvoltării armonioase. ”regimul autonomiei este o
 Astfel că se pune accentul pe colaborare,
eliminarea dresajului și autonomia elevilor. metodă de educație și a
Organizând autonomia elevilor, școala
activă îl eliberează pe adult de corvoada
educa înseamnă a ridica de
disciplinei, astfel că din postura de suveran la incompetență la
absolut, profesorul devine un simplu
reprezentant al puterii executive. competență, de la stângăcie
 În școala activă, profesorul este persoana
de încredere a elevilor, iar în cazul unor
la abilitate, de la ignoranță
conflicte acesta este perceput ca un la cunoaștere, de la lipsă de
judecător iubit.
 Prin automonia elevul este răspunzător de prevedere la clarviziune”.
propria conștiința morală.
 ȘCOALA ACTIVĂ

 ” Școala activă caută să facă să predomine spiritul, adică
inima, intuiția, rațiunea și voința în esența lor
calitativă.Spiritul intră în posesia tendințelor
subconștiente:e ceea ce se cheamă stăpânire de sine”(Ad.
Ferriere).