Managementul calității în școala românească

Prof.Geabău Marilena,Școala Gimnazială Specială nr.4,București

Argument “Ceea ce merită să fie făcut, merită să fie bine făcut” (Nicolas Poussin).
Managementul calității în școală mă preocupă întrucât există astăzi o tendință de a transfera
profesorilor răspunderea pentru educația copilului de către părinte dar nu și autoritatea
aferentă educării, există presiunea controlului de către conducere a școlii dar nu și
instrumente și resurse materiale necesare formării în demersul educațional,există eticheta
rezultatelor fără a se constata faptul că singurii investitori in actul educațional sunt profesorul
cu elevii sau preșcolarii cu care lucrează.Statul pune la dispoziție săli de clasă încălzite,
profesori prost plătiți iar eu cred că noi,profesori,copii, părinți,conducere și stat, trebuie să
strângem rândurile pentru a asigura coeziune în actul educațional spre a-i conferi calitate prin
formarea de competențe durabile.

A.1 Școala românească de azi-instituție sau/și organizație

Școala românească contemporană este o instituție care trăiește drama unei forme fără
fond,resursele alocate pentru desfășurarea activităților didactice fiind tot mai reduse și mai
îndepărtate de necesitățile curente:suporturi materiale pentru exemplificare și formarea
deprinderilor și abilităților de viață pentru o viață.Nu mai există un atelier in care profesorii să
formeze deprinderi de muncă și abilități în termen firesc dezvoltării fizice și intelectuale.

Copiii de azi sunt mai preocupați de profit decât de onoarea efortului prin care se obține
profitul, acest lucru datorându-se faptului că in ultima jumătate de secol , părinții s-au străduit
să facă ei totul sau cât mai mult spre a-i scuti pe copiii lor de efortul pe care l-au făcut ei
cândva, ceea ce reprezintă cea mai mare eroare a educației. Dascălii trebuie să identifice și să
determine copiii să conștientizeze ritmic și continuu:Ce pot face mai bine?!Ce doresc să facă
pentru a avea satisfacție?!Ce trebuie să facă?!-adică să-i motiveze intrinsec pentru competiția
cu ceilalți și cu ei înșiși.

Școala este o instituție care funcţionează și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii
de conducere al școlii, al personalului școlii, al elevilor și părinților, aceștia alcătuind
comunitatea educațională. Planul de dezvoltare instituțională(PDI) arată direcțiile majore de
progres, iar modul de întocmire al acestuia permite consultarea părților interesate și
implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor și acțiunilor propuseE. Durkheim definea
şcoala ca fiind “un grup social care are o unitate şi o fizionomie proprie”. Şcoala îndeplineşte
caracteristicile specifice organizaţiilor întrucât :

- întreţine multiple relaţii cu mediul extern.

- are două funcţii : una primară, de formare a elevilor şi integrare a lor în societate; alta
secundară, furnizând populaţiei din zonă modele comportamentale.

- poziţia indivizilor în organizaţie are două tendinţe : satisfacerea cerinţelor

organizaţionale şi satisfacerea aspiraţiilor personale.
 - şcoala este un sistem formal şi un mediu de relaţii informale. Este formală pentru că
prescrie norme şi reguli, sancţionează conduitele individuale şi informală pentru că
rşspunde nevoilor reale ale indivizilor.

- inconştientul şi imaginarul pot fi catalogaţi drept mediatori între personalitatea

individului şi organizaţie. Mecanismele senzoriale şi cognitive de adaptare a
individului la cerinţele organizaţionale sunt profund influienţate de sistemul
motivaţional şi de reprezentări personale ale realităţii.

- sistemul de comunicare este foarte eficient deoarece relaţiile dintre diferitele

compartimente ale organizaţiei nu se pot desfăşura eficient fără unsistem de
comunicare bine pus la punct.

Şcoala este organizaţia care formează deprinderea de învățare pe tot parcursul vieții..
Astfel ca organizaţie şcoala desfaşoară două activităţi : una managerial-administrativă, alta
pedagogico-educaţională. Activitatea managerial-administrativă vizează conducerea şi
administrarea şcolii, dar şi structurile ce reglementează activitatea profesorilor, statutul şi
rolul lor instituţional. În analiza şcolii ca organizaţie conceptele centrale sunt cele de
autoritate şi birocraţie. Analiza relaţiilor şi climatelor organizaţionale specifice şcolii implică
abordarea problemelor conducerii sau stilului de conducere. Avem de-a face cu trei modele :

- nomotetic, orientat spre codul organizaţiei

- ideografic, orientat spre relaţiile cu oamenii

- tranzacţional, capabil să anuleze şi medieze conflictele

Activitatea pedagogico-educaţională se structurează după logica pedagogică. Această

activitateeste reglementată de norme implicate în natura proceselor de predare-învăţare.

Politica educaţională a MEN vizează dezvoltarea capitalului uman, creşterea competitivităţii

în educaţie şi pe piaţa muncii prin formare iniţială şi continuă; alocarea unui procent de 6%
din PIB pentru finanţarea acestui domeniu, aplicarea strategiei „Educaţie şi cercetare pentru
societatea cunoaşterii”.Principalele direcţii de acţiune sunt:

 realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient, relevant (evaluare după
fiecare ciclu curricular, în vederea stabilirii planurilor individualizate de învăţare;
realizarea unui sistem naţional unitar de standarde în evaluarea performanţelor la
clasă; politici specifice pentru reducerea abandonului şcolar în învăţământul
obligatoriu; racordarea sistemului naţional unitar de evaluare la standardele
internaţionale; alocarea de fonduri pentru investiţii)

 transformarea educaţiei timpurii în bun public (elaborarea unui nou curriculum pentru
educaţie timpurie, centrat pe competenţe cognitive, emoţionale şi sociale şi pe
remediere precoce a deficienţelor de dezvoltare: cuprinderea copiilor între 2-5 ani în
acest tip de educaţie ~80%)

 descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor

 (descentralizare financiară, descentralizare administrativă şi a resursei umane)

 introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe (centrarea pe 8 competenţe

cheie, agreate şi utilizate în U.E., care determină profilul de formare al elevului din
perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii; flexibilizarea curriculumului prin creşterea
ponderii CDS şi prin libertate sporită a profesorului în implementarea curriculumului
în interiorul fiecărei discipline; individualizarea învăţării)

 stimularea educaţiei permanente

 generalizarea programului „Şcoala după şcoală”

 digitalizarea conţinuturilor curriculare. Toţi elevii vor avea acces la toate resursele de
învăţare în format digital

 constituirea consorţiilor şcolare

 dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru educaţia de bază, complementară,

continuă.

Grupul şcolar- clasa posedă toate calităţile necesare unui grup primar și are caracteristici :

- oferă posibilitatea interacţiunii faţă în faţă

- posedă structuri stabile

- elevii dintr-o clasă se percep între ei ca făcând parte din acelaşi grup

- tinde să atingă anumite scopuri

Scopurile grupului-clasă :

- procesul de realizare a sarcini, sarcina constituind ceea ce trebuie să facă grupul pentru
a-şi atinge scopul. Sarcina comună este de învăţare, dar ea devine specifică în funcţie
de diferitele segmente ale activităţii.

- procesul de comunicare, se desfăşoară în strânsă legătură cu cel de reslizare a sarcini.

- procesele afective, este o sursă de satisfacţie personală pentru membrii grupului şi un

factor de coeziune.

- procesul de influienţă, asigură unitatea comportamentelor.

O caracteristică generală a grupului şcolar, care marchează fundamental comportamentul

elevilor, o constituie omogenitatea sa din punct de vedere al vârstei, statutului, nevoilor,
intereselor şi aspiraţiilor. Avantaje ale omogenităţii :

- pentru profesori se înlesneşte predarea şi în general comunicarea

- pentru elevi, expunera profesorului şi discuţiile din clasa au loc la un nivel accesibil
 tuturor

- în clasele eterogene elevii slabi au de suferit de pe urma comparaţiilor cu cei mai buni

Avantaje ale eterogenităţii :

- se elimină handicapul creat în selecţia conţinuturilor, elevii slabi nu vor ajunge

niciodată să discute probleme dificile cu profesorul

- interacţiunea elevilor aduce foloase nu numai celor slabi ci şi celor buni

- se reduce efectul handicapului

- stimei de sine

Mediul şcolar este un mediu competitiv şi este resimţit ca atare de elevi.

Exercitarea profesiunii de profesor presupune însuşirea a trei competenţe specifice :

- competenţa profesională, sa coopereze cu elevii şi ceilalţi profesori

- capacitatea de a avea raporturi satisfăcătoare cu eşaloanele ierarhiei superioare

- competenţa de a avea relaţii bune cu elevii, părinţi, comunitatea

Functiile profesorului în şcoală :

- funcţia de organizator al învăţării

- funcţia de educator

- funcţia de membru al corpului profesional

Rolul de profesor presupune manifestarea într-un multiplu păienjeniş de grupuri de

referinţă care impun profesorului cerinţe diferenţiate pentru că el reprezintă autoritatea
publică, fiind în acelaşi timp transmiţător de cunoştinţe şi educator, evaluator al elevilor,
partener al părinţilor în sarcina educativă, membru al colectivului şcolii şi coleg.

Adesea profesorul se găseşte în situaţii conflictuale :

- cu părinţii şi cu instituţia şcoală, părinţii cer o atenţie deosebită pentru copiii lor dar
profesorul trebuie să aiba conştiinţa că de atenţia lui trebuie să beneficieze toţi elevii

- cu elevii, deoarece el se ghidează după principiul “stimulare şi selecţie”

- conflictul cu transmiterea cunoştinţelor de specialitate şi calitatea de educator, unii

profesori sunt mai mult preocupaţi de transmiterea cunoştinţelor, alţi mai preocupaţi de
educarea lor.

Cum definiți calitatea?Formulați minim trei exemple

,,Calitatea în educaţie înseamnă asigurarea pentru fiecare educabil a condiţiilor pentru cea
mai bună, completă şi utilă dezvoltare. Calitatea este dependentă de valorile societăţii în
care funcţionează sistemul respectiv de educaţie. Valorile calităţii în educaţie ar putea fi:
democraţia, umanismul, echitatea, autonomia morală şi intelectuală, calitatea relaţiilor
interpersonale, îmbogaţirea comunităţii, inserţia optimă socială şi profesională, etc.,,
Oprean, C., Ţîţu, M. Managementul calităţii în economia şi organizaţia bazate pe cunoştinţe,
Editura AGIR, Bucureşti, 2008,pag.16.

Participarea elevilor la competiții școlare standardizate:olimpiade,concursuri literare,

sportive,muzicale,de educație plastică și obținerea unor rezultate deosebite la aceste
competiții, reprezintă exemple de asigurare și obținere a calității în actul educațional. Crearea
unor strategii didactice care să revoluționeze procesul de învățământ gen,,explozia stelară,,
reprezintă un alt exemplu de salt calitativ în educație.Demutizarea la copiii cu surdo-cecitate
și autiști se constituie de asemenea ca exemplu de efect calitativ în demersul educațional
terapeutic. Asigurarea calităţii înseamnă crearea încrederii, în rândul publicului, că sistemul
naţional de învăţământ românesc răspunde aşteptărilor, face ce trebuie, cheltuieşte banul
public în chip eficace şi eficient. ,,O asemenea evoluție devine posibilă, în sensul că aplicând
succesiv și cu succes cercul virtuos:Standardizează-Implementează-Evaluează-Acționează)
poate conduce la micșorarea creșterii entropiei în organizația respectivă!,, Chină
Remus,Managementul Calității în Învățământul Preuniversitar,Editura Universitară ,
București,2015,pag30

B 1.Ce este o procedură?Cine din organizația școlară are responsabilitatea elaborării și

aplicării unei proceduri? Procedura este prezentare în scris a paşilor ce trebuie urmaţi, a
metodelor de lucru stabilite şi a regulilor de aplicat necesare îndeplinirii atribuţiilor şi
sarcinilor, având în vedere asumarea responsabilităţilor. Procedura stabileşte un mod unic de
iniţiere, elaborare, avizare, aprobare şi revizie al oricărui demers formalizat pe activităţi
utilizate în cadrul sistemului de control managerial al școlii.

PS (Procedură de sistem) = procedură care descrie o activitate sau un proces care se

desfăşoară la nivelul tuturor compartimentelor din cadrul școlii.

.PO (Procedură Operaţională) = procedură care descrie o activitate sau un proces care se
desfăşoară la nivelul unuia sau mai multor compartimente din cadrul școlii.

Descrierea procedurii a) Procedurile de sistem (PS) se iniţiază la propunerea CA sau CP,

cu scopul de a gestiona riscurile ce pot pune în pericol funcţionarea de ansamblu şi/sau
atingerea obiectivelor generale ale organizației școlare. În acest sens CA identifică, evaluează
şi prioritizează riscurile care pot afecta atingerea obiectivelor generale şi funcţionarea de
ansamblu a școlii având în vedere şi reglementările aplicabile (legi, hotărâri de guvern,
ordine, standarde, etc.) şi stabileşte lista procedurilor de sistem necesare, compartimentele
responsabile şi termenele la care acestea vor finaliza realizarea PS;

b) Procedurile operaţionale (PO) se iniţiază de către conducătorul școlii și se elaborează de

către responsabilii de comisii în echipe de lucru.

B.2Formulați pe scurt ,o procedură pentru organizatia școlară din care faceți parte
pentru unul din domeniile:comunicare,evaluare, securitate.Mentionați rolurile principale(cine
elaborează,cine verifică,cine aprobă)

Comunicarea internă-descrierea procedurii operaţionale

1.Nevoia de informare este continuă, atât pentru personalul şcolii, cât şi pentru elevi şi
familiile acestora. Această informare poate fi cu caracter general, în interes de serviciu (pentru
angajaţii şcolii), cu caracter personal (pentru angajaţi şi pentru elevi şi familiile acestora ) sau
caracter oficial (pentru instituţii partenere sau ierarhic superioare sau pentru familiile
elevilor).

2.Informaţiile cu caracter general vor fi puse la dispoziţia persoanelor interesate prin afişarea
la avizierul şcolii sau pe site-ul şcolii de către membrii serviciului secretariat.

3.Informaţiile cu caracter de serviciu se obţin de către personalul angajat folosind cancelaria

unde vor avea acces la avizier şi internet, accesând site – urile M.E.C.T., ISMB. sau al şcolii.

4.Informaţiile cu caracter personal se pot obţine de către personalul angajat de la serviciul

secretariat şi contabilitate sau de la conducerea şcolii. Elevii şi familiile lor pot obţine aceste
informaţii de la învăţători, profesorii diriginţi sau de la serviciul secretariat.

5.Informaţiile cu caracter oficial pot fi puse la dispoziţia celor interesaţi la cererea acestora
sau ori de câte ori este cazul de către serviciul secretariat.

6.Procedura de informare va fi monitorizată în vederea stabilirii politicii viitoare. Toate

persoanele care fac obiectul acestei proceduri trebuie să fie la curent cu existenţa acesteia.

2. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea si aprobarea editiei sau dupa caz, a

reviziei in cadrul editiei procedurii operationale

Elemente privind
Numele si
responsabilii/ Functia Data Semnatura
prenumele
operatiunea
1 2 3 4 5
1.1. Elaborat Neacșu Mariana Profesor 20 IX2016

1.2. Verificat Popescu Ana Secretar

Comisie
1.3 Aprobat Ionescu Ileana Director

1. În concluzie, școala romanească în calitate de instituție fundamentală în pregătirea

pentru viață a tinerei generații are misiunea de a asigura calitatea actului educațional
și rezultate pe măsură iar actorii actului educațional trebuie să colaboreze pentru a
atinge standardele de calitate și a face societatea să funcționeze în parametri
progresului, ordinii și armoniei sociale. ,,Funcția complementară a valorilor in
educație este dată de calitatea colaborării între toți membrii procesului educațional.
Dascălul are menirea să rescrie istoria atrăgând atenția asupra funcției
 complementare a valorilor, iar nu a concurenței pe care o antrenează autoritățile-
uzurpându-se,subminându-se,ignorându-se, distrugându-se una pe alta și determinând
discontinuitatea autorității de care copilul are nevoie pentru a înțelege rostul
educației.,, Geabău M,Funcția complementară a valorilor în învățământul
românesc,,in ,,Dascăli eficienți pentru elevi europeni,,DPH,București,2011,pag64

Bibliografie:

2. Chină Remus,Managementul Calității în Învățământul Preuniversitar,Editura

Universitară , București,2015
3. Oprean, C., Ţîţu, M. Managementul calităţii în economia şi organizaţia bazate pe
cunoştinţe, Editura AGIR, Bucureşti, 2008.
4. Geabău M,Funcția complementară a valorilor în învățământul românesc,,in ,,Dascăli
eficienți pentru elevi europeni,,DPH,București,2011