Semnificații tradiționale

vs semnificații
contemporane ale
mărțișorului
Prof.Geabău Marilena
Șc. Gimn.Specială4București
 Martie, suflet de mamă
Originea /semnificatia cuvântului: în cele mai multe
limbi vechi ,,mart,, înseamna pamânt, derivările
adaugă semnificația înnoirii/înviere:ie(martie) în
română,etc

 Marțișorul era simbolul învierii

sau înnoirii naturii

 Mărțișorul era mărturie/simbol

 Mărțisorul era un talisman

norocos
 Mărțișorul în arheologie
Arheologii au descoperit obiecte cu o
vechime de mii de ani care pot fi
considerate mărţişoare. Au forma unor
mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu,
înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la
gât. Cele două culori sunt deschise
interpretărilor: roşul poate semnifica
vitalitatea femeii, iar albul -
înţelepciunea bărbatului. Astfel, şnurul
mărţişorului exprimă împletirea
inseparabilă a celor două principii.
 Dacii și românii sărbătoreau
Mărțișorul cel mai vechi era un ban de argint găurit cu șnur alb/roș

 -În timpul geto-dacilor, anul nou

începea la 1 martie.
  Martie era prima lună din an.
 Calendarul geto-dacilor avea
doua anotimpuri: vara şi iarna. 
 Marţisorul era un fel de
talisman menit să poarte noroc,
oferit de anul nou impreuna cu
urările de bine, sănătate,
dragoste şi bucurie.
 Mărțișorul,funia zilelor anului
 Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie
de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba
Dochia, în timp ce urca turma la munte.
Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii
copilului la naştere, Dochia torcea firul anului
primăvara, la naşterea timpului calendaristic.
De aceea, mărţişorul este numit de etnologul
Ion Ghinoiu "funia zilelor, săptămânilor şi
lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor".

 Mărțișorul dacilor vestea primăvara
În vechime, pe data de 1
martie, mărtisorulse dăruia Copiilor de la părinți
înainte de răsăritul soarelui:
  Şnurul de mărţişor, alcătuit
din două fire de lana răsucite,
colorate in alb şi roşu, sau
în alb şi negru, reprezintă Fetelor de
unitatea contrariilor: vara-
iarna, caldura-frig, fertilitate- către băieți
sterilitate, lumină-întuneric.

Băieților de
către fete
 Mărțișorul chema soarele și
ploaia
Şnurul era legat la mână, fie purtat în piept.
El se purta de la 1 martie până când se
arătau semnele de biruinţă ale primaverii: se
aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin
berzele sau rândunelele.
Atunci, mărţisorul fie se lega de un trandafir
sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc,
fie era aruncat în directia de unde veneau
păsările călătoare, rostindu-se: “Ia-mi
negreţele şi da-mi albeţele”.
Evoluția simbolului mărțișor la români
La şnurul alb/roșu,oamenii cu stare adăugau o
monedă de argint. Moneda era asociată soarelui.
Mărtisorul ajunge să fie un simbol al focului şi al
luminii, deci şi al soarelui. Cu banul de
la şnur se cumpărau vin roşu, paine şi caş
proaspat pentru ca purtatorii simbolului de
primavara să aibă faţa albă precum caşul şi
rumenă precum vinul rosul. Unele legende
populare susţin că mărţisorul ar fi fost tors de
Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.
 Originea unor mărțișoare

Bunicile noastre puneau de

toamna în rășină,frunze,flori,
melcușori,fire de păr ,pene
pentru
a o modela în formă de soare
ori
inimă și face din ea mărțișoare
 Mărțișorul,funia zilelor vieții
 Unele tradiţii spun că firul mărţişorului, funie
de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba
Dochia, în timp ce urca turma la munte.
Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii
copilului la naştere, Dochia torcea firul anului
primăvara, la naşterea timpului calendaristic.
De aceea, mărţişorul este numit de etnologul
Ion Ghinoiu "funia zilelor, săptămânilor şi
lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor".

 Mărțișorul în zilele noastre
Culorile alb și roșu reprezintă și astăzi simbolul
sexelor care-și împletesc viața pentru ca ea
să aibă rost și se regăsesc în bradul de
botez,nuntă și înmormântare
Astăzi mărțișorul e un fel de simbol de
graniță între iarnă și primăvară.
Pentru cei dragi,părinții și tinerii caută
mărțișoare- bijuterii din aur sau argint, care
să se adauge în firul mărțișorului dăruit la
naștere ori la cunoaștere.
 Legenda mărțișorului
Conform unui mit care circulă în Republica
Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa
Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a
observat cum, într-o poiană, într-o tufă de
porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel.
Iarna a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea
şi ghiocelul a îngheţat, însă Primăvara a dat la o
parte zăpada, rănindu-se la un deget din cauza
mărăcinilor. O picătură de sânge fierbinte a căzut
pe floare făcând-o să reînvie. În acest fel,
Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului
fac trimitere la sângele roşu pe zăpada albă.