Sunteți pe pagina 1din 8

Sarbatoarea ciresilor in floare Hanami (admiratorul florilor de cires), sarbatoare specifica Japoniei, are loc in fiecare primavara la inceputul

lunii aprilie, cand infloreste sakura. Sakura este denumirea japoneza pentru cires si florile sale. Cireul japonez este unul pur ornamental, nu face fructe, iar floarea sa este simbolul primaverii. Nimic altceva nu este mai potrivit ca sursa de inspiraie pentru poezie si pictura dect sakura, esenta esteticii japoneze. Din momentul n care floarea se deschide, prietenii, familia, angajatii unei companii se ntlnesc si sarbatoresc sfirsitul iernii si inceputul primaverii, bucurandu-se de frumusetea florilor pana noaptea tarziu, cand aleile parcurilor sunt iluminate de cunoscutele lampadare din hartie colorata.

Srbtori i festivaluri tradiionale japoneze


n japonia exist foarte multe srbtori i festivaluri, dat fiind diversitatea cultural foarte mare. Unele i-au pstrat caracterul religios, budist sau shintoist, altele sunt doar srbtori profane. Din punct de vedere climateric, Japonia este o ar cu patru anotimpuri distincte, iar multe srbtori anuale sunt asociate cu schimbarea anotimpurilor.

Srbtoarea Setsubun
n trecut cuvntul setsubun se referea la oricare dintre schimbrile anotimpurilor, dar astzi se refer n special la ziua de 3 sau 4 februarie, momentul n care ncepe primvara n mod tradi ional. Conform calendarului vechi, prima zi a primverii marca i nceputul anului nou, iar ziua precedent, sau setsubun, reprezenta ultima zi a anului care a trecut. Modul tradiional de a srbtori aceast zi este prin mpr tierea boabelor de fasole prin cas, pentru a feri familia de spiritele rele.

Festivalul ppuilor
Festivalul ppuilor sau hina matsuri, este celebrat n data de 3 martie, cnd familiile japoneze cu fete expun n interiorul casei un set de ppui reprezentnd vechea familie imperial. De asemenea, cu ocazia acestui festival se bea un anume tip de sake alb ndulcit.

estivalul fertilitii (Kanamara Matsuri) Kanamara Matsuri este un festival shintoist (vechea religie a Japoniei) ce se desfoar n fiecare an la nceputul lunii aprilie, marcnd venirea primverii. Obiectul central este falusul, reprezentat n diverse forme - ca simbol al fertilitii, prosperitii i armoniei n cuplu. Cu

ocazia acestui eveniment japonezii i cumpr falusuri sfinite, pentru a le purta noroc. Unul dintre cele mai importante i frumoase momente ale celebrrii este procesiunea n care preoii shintoisti poart un altar cu simboluri falice, tradiia spunnd c femeile care le ating pot rmne nsrcinate mai repede

Japanese Cherry Flowers Fair


Sakura Festivalul infloririi ciresilor in Japonia
CATEGORIA : Arta

Sakura sau Festivalul infloririi ciresilor in Japonia reprezinta unul dintre cele mai impresionante festivaluri din intreaga lume, fiind organizat in fiecare primavara atat in Japonia, cat si in numeroase alte state. Sakura este numele atribuit ciresului japonez, un arbore cu o insemnatate divina in cultura si istoria japoneza, nefiind de mirare faptul ca un intreg festival este organizat pentru a sarbatori un element atat de important din impresionanta cultura japoneza. Florile de cires si importanta lor in cultura japoneza Inca din cele mai vechi timpuri, florile de cires au avut o insemnatate aparte in cultura japoneza devenind de-a lungul timpului cele mai populare flori si, mai mult decat atat, un simbol al unei culturi bogate si cu adevarat impresionante. Inca din timpul perioadei Heian (794-1185), admirarea frumoaselor si delicatelor flori de cires reprezenta o activitate cu adevarat nobila, fiind practicata de catre reprezentantii inaltelor clase sociale. Adorarea si admirarea florilor in cultura japoneza a fost influentata de cultura chineza si adoptata, dupa cum am mentionat si anterior, in perioada Heian. In cultura chineza, ciresul reprezenta imaginea femeii, insa a primit o simbolistica mult mai puternica in cultura japoneza. Japonezii au observat interesantul ciclu al vietii acetui arbore si au creat o analogie intre natura acestui copac si natura umana, florile de cires reprezentand implinirea sufleteasca, dar si efemeritatea omului. In afara faptului ca ciresul si florile de cires reprezinta o metafora a vietii, legatura acestora cu religia budista este stransa, fiind alaturate simbolisticii efemeritatii inca din jurul secolului al XVIII-lea. In acea perioada, persoanele care faceau parte din inalte societate, politicienii, reprezentanti ai artelor dar si oameni obisnuiti se strangeau primavara in jurul ciresilor proaspat infloriti pentru a admira frumusetea delicatelor si coloratelor flori. Din acest motiv, foarte multe dintre operele de arta care apartineau vremii respective cultivau simbolistica ciresului si a florilor de cires, de la muzica, pana la piese de teatru, opere literare si fabuloase picturi. Hanami este numele general al activitatii care dateaza inca din cele mai vechi timpuri si care presupune admirarea florilor de cires. In foarte multe cazuri, se organizau adevarate picnicuri primavara, in perioada infloririi ciresilor, acesta fiind punctul de plecare al festivalurilor organizate pana in prezent in Japonia, dar si in alte regiuni ale lumii. De-a lungul anilor, ciresii si florile de cires au devenit un adevarat simbol al culturii japoneze. In prezent,

simbolistica florilor de cires este mult mai puternica, fiind asimilata de catre mai multe culturi.

Festivalul infloririi ciresilor in Japonia In anul 1930 se infiinteaza Sakurakai, sau Societatea Florilor de Cires, de catre tinerii reprezentanti ai Armatei Imperiale Japoneze, aceasta mica societate fiind una secreta. Florile de cires incep sa aiba o mare insemnatate in domeniul militar, simbolistica acestora devenind importanta in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, nationalismul fiind intretinut in randul populatiei prin intermediul minunatelor flori si a simbolisticii acestora. Atunci cand porneau in misiuni de-a dreptul periculoase, pilotii isi vopseau avioanele cu minunatele flori de cires, florile care cadeau simbolizand in acest fel soldatii pieriti in misiune si sacrificiul tinerilor pentru intregul popor. Pentru a aduce un omagiu celor care au pierit in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, la incheierea conflictului armat au fost plantati mai multi ciresi. Ca simbol al prieteniei dar si datorita impactului major pe care cel de Al Doilea Razboi Mondial l-a avut asupra intregii lumi, numeroase culturi au imprumutat interesanta simbolistica a florilor de cires si organizeaza in fiecare an festivaluri urmand aceasta tematica.

Cultura japoneza este considerata una dintre cele mai bogate si in acelasi timp fascinante, iar daca doriti sa vizitati aceasta tara plina de mister si culoare, cea mai buna perioada a anului este primavara, adica momentul in care minunatele flori de cires pot fi admirate in toata splendoarea lor. Pentru Japonia, Festivalul infloririi ciresilor este cel mai important festival de peste an si se intinde pe intreaga perioada in care frumoasele flori pot fi admirate adica cel putin doua saptamani, scopul fiind observarea transformarilor florilor de cires. Primavara, intreaga Japonie este invaluita de culoarea si mireasma proaspata, iar veselia si spiritiul de sarbatoare dainuie pe toata durata festivalului. Japonezii isi planuiesc din timp evenimentele care le marcheaza viata pentru a fi cat mai aproape de Sakura, prevestirea momentului in care ciresii infloresc devenind o stiinta in adevaratul sens al cuvantului pe teritoriul japonez. Dupa cum am mentionat si anterior, Sakura este un festival de renume si nu este asteptat cu nerabdare doar de catre localnici, ci si de catre turisti care vin sa asiste la un adevarat festival artistic. Festivalul este organizat in mai multe regiuni si reprezinta o imbinare perfecta intre tot ceea ce inseamna arta, traditie, cultura japoneza dar si veselie si buna dispozitie. Festivalul infloririi ciresilor este organziat la sfarsitul lunii aprilie si dureaza pana la jumatatea lunii mai. In toata aceasta perioada se organizeaza

numeroase activitati artistice, concerte folk, punerea in scena a unor piese de teatru, expozitii de arta, cursuri de aranjamente florate, toate acestea invartindu-se in jurul aceluiasi simbol: florile de cires. Desi festivalul este organizat in intreaga tara, exista anumite regiuni in care acesta ia amploare in adevaratul sens al cuvantului. Una dintre aceste regiuni este Kyto. In aceasta regiune nu doar ca participanii la festival pot admira in liniste frumosii copaci cu ale lor flori deosebite, dar pot participa la numeroase reprezentatii artistice si pot degusta preparatele culinare care au la baza simbolul florii de cires. Familiie de japonezi obisnuiesc sa se stranga in jurul ciresilor si sa serveasca mici gustari, aceasta traditie fiind respectata inca din timpuri stravechi.

Avand in vedere simbolistica florilor de cires si importanta acestora din punct de vedere artistic si cultural, nu este de mirare ca Sakura sau Festivalul infloririi ciresilor reprezinta cel mai asteptat festival al lumii japoneze de peste an. Festivalul marcheaza din punct de vedere calendaristic sosirea primaverii ceea ce este un adevarat motiv de bucurie avand in vedere ca vremea din timpul sezonului rece nu este deloc prietenoasa. Insa, mai mult decat atat, dupa cum ati putut observa si pe parcursul articolului, importanta culturala a festivalului sakura este mult mai mare. Festivalul se incheie cu o adevarata ploaie de petale care va imbraca intr-o mantie rozalie pamantul japonez.

Hanami, plcerea de a admira florile


de Elena erban Stimai telespectatori, au nflorit cireii!. i informm pe cititorii notri c, n aceast dup-amiaz, cel mai bine se pot vedea cireii nflorii din Parcul Ueno-Tokyo. Vi s-ar prea ciudat s citii astfel de tiri n ziare sau s le auzii la televizor? Poate c da. ns acest lucru nu pare neobinuit deloc n Japonia n perioada primverii. Japonia, n srbtoare n fiecare primvar, n ara Soarelui Rsare e motiv de srbtoare, natura revine la via, oamenii devin mai fericii i parc totul se ncarc de energie. Asta pentru c aici are loc un spectacol n adevratul sens al cuvntului. i pentru c acesta trebuia s poarte un nume, japonezii i-au spus simplu: hanami. Hanami desemneaz, n limba japonez, plcerea de a admira florile, lsnd sufletul s se ncarce de energie binefctoare. Cuvntul e folosit n mod special pentru a desemna privitul florilor de cire. n Japonia exist peste 400 de specii de cire (sakura), ce nu sunt plantai pentru fructe, ci numai pentru flori. Perioada de nflorire ncepe cu luna ianuarie n Okinawa i explodeaz la nceputul lui aprilie, n regiunea Honshu. Japonezii, sensibili la frumos, dau adevrate btlii n aceast perioad pentru a prinde cele mai bune locuri din care pot vedea sakura. De aceea, de hanami, parcurile japoneze devin nencptoare. tire naional i pentru c n anumite cazuri ziua este insuficient, petrecerile se organizeaz i noaptea. Purtnd numele yozakura (night sakura), aceste srbtori ale bucuriei au un farmec deosebit, deoarece parcurile sunt luminate cu lampioane din hrtie. Pentru a fi siguri c nu se pierde nicio zi din aceast srbtoare, Agenia Naional Nipon de Meteorologie anun

perioada de nflorire a cireilor n diverse regiuni din ar. tirea e preluat de toate posturile de televiziune i de radio, dar i de ziare sau de reviste. Ziaritii niponi se ntrec n a transmite imagini i impresii de la hanami, publicnd hrile zonelor cu cele mai frumoase flori (sakurazensen). Srbtoarea a depit de mult graniele rii, astfel c, n aceste luni de primvar, milioane de turiti din toat lumea vin s admire sakura. Ce simbolizeaz sakura Floarea de cire - sakura - este favorita poporului japonez. Caracterul ei efemer, frumuseea i fragilitatea simbolizeaz existena precar a samuraiului. Att de fragile, florile de cire sunt n orice clip gata s se despart de via la cea mai mic adiere de vnt, la prima chemare a naturii, asemenea samuraiului care rmne ntotdeauna loial, fiind mereu pregtit s-i dea viaa pentru un ideal. Japonezii cred c delicata sakura simbolizeaz frumuseea i puritatea, aduce noroc celor care o privesc, dar i pace i iubire n familie. Dac n Tokio srbtoarea s-a desfurat n perioada 1-10 aprilie, la Kyoto, iubitorii de frumos s-au bucurat de frumuseea florilor de cire ntre 3 i 12 aprilie, n timp ce de la 4 pn la 13 aprilie, a fost rndul locuitorilor din Osaka s admire delicata sakura. Hanami a avut loc i n SUA, la Washington, ntre 29 martie i 13 aprilie. n aceast perioad, americanii au admirat nflorirea celor 3.000 de cirei primii n dar, n 1912, n semn de prietenie, de la primarul oraului Tokyo. Obicei de import Dei a devenit cunoscut datorit japonezilor, obiceiul privitului florilor de cire este importat din China. Prima atestare documentar n Japonia a fost n anul 812, cnd mpratul Saga a organizat o petrecere sub copacii nflorii, n Kyoto. Srbtoarea a fost la nceput organizat doar la curtea imperial, apoi a fost preluat i de clasa samurailor. Simbolul florii de sakura, ce i scutur petalele, era asociat de samurai cu ideea de via scurt i trectoare. Apoi, n perioada Edo, pentru a ncuraja participarea la aceast srbtoare i pentru a deveni fenomen de mas, shogunul Tokugawa Yoshimune a plantat cirei n parcurile din Edo. Japonezii nu admir doar nflorirea cireilor, acelai tratament avndu-l i florile de prun asiatic. n perioada Nara (710-794), florile de prun erau preferate celor de cire, care au devenit mai populare n perioada Heian (794-1185). n China, floarea de cire simbolizeaz frumuseea feminin, n timp ce n Japonia, floarea de cire simbolizeaz efemerul.

Parcul Ueno din Tokyo, cel mai cutat


Parcul Ueno din Tokyo, n care se afl peste 1.000 de cirei, este cel mai cutat. Aici, intrarea este liber, iar standurile cu produse tradiionale potolesc orice dorin culinar a vizitatorilor. Alte locuri nesate de oameni n aceast perioad sunt Parcul Shinjuku Gyoen, Grdina Botanic din Tokyo sau Parcul Inokashira. Tot de hanami se mnnc Sakura Mocki, o prjitur tradiional, preparat din orez, miere i frunze de cire. Un alt dulce specific este Hanami dango, preparat din pudr de orez i glazurat cu gem de fasole roie sau garnisit cu sos de soia. n aceast perioad, oamenii mediteaz i compun haiku-uri (poezii tradiionale japoneze cu form fix).

Calendarul japonez
CATEGORIA : Astronomie

Pe 1 ianuarie 1873, Japonia a adoptat calendarul gregorian. Inainte de anul 1873, japonezii au utilizat calendarul lunisolar in stil chinezesc (incepand cu secolul 7). Japonia a refuzat sa accepte unele elemente ale calendarului gregorian. Calendarul japonez actual nu include urmatoarele evenimente: 21 martie ca zi fixa a echinoctiului de primavara;

epacta (numr de zile care trebuie adugat unui an lunar pentru a-l face s coincida cu anul solar); duminica, drept zi religioasa; sistemul de calculare a anilor bisecti pe baza Anului Domnului (Anno Domini). Ziua echinoctiului de primavara este o sarbatoare nationala in Japonia si o sarbatoare religioasa importanta in budismul si sintoismul japonez. Insa, aceasta sarbatoare este determinata in totalitate de astronomie. Data acestei sarbatori este anuntata in fiecare an de catre Observatorul Astronomic National al Japoniei, prin urmare, aceasta nu este o data fixa in calendar. Calendarul oficial japonez nu are nicio legatura cu Pastele, prin urmare nu include epacta. Zilele de sambata si duminica nu sunt privite ca zile religioase de odihna, ci doar ca zile de odihna preluate de la civilizatia occidentala. Multi comercianti japonezi isi tin magazinele deschise sambata si duminica, deoarece japonezii care lucreaza in timpul saptamanii merg la cumparaturi alaturi de familie in aceste zile. Chiar si in prezent, fiecare an bisect din calendarul solar japonez este determinat in functie de koki (anul imperial), din anul 1899. Insa, aceasta lege stabileste numarul koki-660 ca fiind baza pentru calcul, prin urmare, calcularea anului bisect in calendarul japonez este in intregime aliniata cu cea a calendarului gregorian. Anii calendarului japonez De la adoptarea calendarului gregorian, in Japonia au fost utilizate trei sisteme diferite de numarare a anilor, si anume: anul imperial (koki bazat pe infiintarea mitologica a Japoniei de catre Imparatul Jimmu, in anul 660 i.Hr.), numele erei japoneze (nengo pe baza domniei actualului imparat, anul 2012 fiind Heisei 24), Anno Domini european (Anul Domnului seireki). Dintre acestea trei, ultimele doua sunt inca utilizate. Sistemul anilor imperiali a fost utilizat din anul 1872 pana la Cel de-al Doilea Razboi Mondial. Anul imperial 1 (koki 1) a fost anul in care legendarul Imparat Jimmu a infiintat Japonia 660 i.Hr. conform calendarului gregorian. In ceea ce priveste nationalismul, koki subliniaza lunga istorie a Japoniei si a familiei imperiale, deoarece este un numar mai mare decat anul Anno Domini (Anul Domnului). Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Statele Unite ale Americii au ocupat Japonia si au oprit utilizarea anilor imperiali de catre functionari. Astazi, koki este rareori utilizat, cu exceptia contextelor judiciare.

Lunile anului Numele moderne pentru luni se traduc la propriu ca prima luna, a doua luna, si-asa mai departe. Numele corespunzator este combinat cu sufixul gatsu (luna). In plus, fiecare luna are un nume traditional, care inca este folosit in unele domenii, cum ar fi poezia (din cele 12, shiwasu este inca utilizat pe scara larga). Paragraful care incepe o scrisoare sau salutul de la inceputul unui discurs ar putea imprumuta unul din aceste nume pentru a exprima un sentiment al sezonului. Unele nume, cum ar fi yayoi sau satsuki, sunt de asemenea nume de femei. Aceste nume ale lunilor apar din cand in cand pe jidaigeki, seriale de televiziune si filme contemporane, in care actiunea se petrece in perioada Edo sau mai devreme.

Numele lunilor in calendarul japonez sunt urmatoarele: prima luna luna afectiunii (mutsuki) a doua luna schimbarea hainelor (kisaragi sau kinusaragi) a treia luna viata noua (yayoi) a patra luna luna u-no-hana (u-no-hana este o floare din genul Deutzia) sau uzuki a cincea luna luna plantarii timpurie a orezului (satsuki sau sanaetsuki) a sasea luna luna apei (minatsuki) a saptea luna luna cartilor (fumizuki) a opta luna luna frunzelor (hazuki) a noua luna luna cea lunga (nagatsuki) a zecea luna luna zeilor (kaminazuki sau kannazuki) a unsprezecea luna luna inghetului (shimotsuki) a douasprezecea luna alergatura preotilor (shiwasu) care se refera la faptul ca, la sfarsit de an, preotii sunt ocupati cu pregatirile pentru Anul Nou si cu binecuvantarile Subdiviziunile lunii Japonia foloseste o saptamana de sapte zile, aliniata la calendarul occidental. Saptamana de sapte zile, cu numele zilelor corespunzand direct cu cele folosite in Europa, a fost adusa in Japonia in jurul anului 800 i.Hr. Pana in anul 1876, sistemul a fost utilizat in scopuri astrologice si foarte putin in alte domenii. De la sfarsitul secolului al 19-lea, duminica a fost privita ca o sarbatoare intreaga, iar sambata ca o jumatate de sarbatoare. Aceste sarbatori nu au nicio semnificatie religioasa pentru japonezi. Numele provin de la cele cinci planete vizibile, care, la randul lor, sunt numite dupa cele cinci elemente chinezesti (aur, apa, lemn, pamant, foc), si de la soare si luna (yin si yang). Japonezii folosesc, de asemenea, perioade de zece zile, numite jun. Fiecare luna este impartita cu aproximatie in trei perioade de zece zile. Prima (de la prima zi pana la cea de-a zecea zi) este jojun (jun de sus). Cea de-a doua (de la 11 pana la 20) este chujun (jun de mijloc). Ultima (de la 21 pana la 30 sau 31) este gejun (jun de jos). Acestea sunt utilizate frecvent pentru a indica timpul aproximativ (de exemplu, temperaturile sunt tipice pentru jojun-ul din aprilie).

Zilele lunii Zilele dintr-o luna se numesc astfel (in ordinea corespunzatoare de la 1 la 31): tsuitachi, futsuka, mikka, yokka, itsuka, muika, nanoka, yoka, kokonoka, toka, juichinichi, juninichi, jusannichi, juyokka, jugonichi, jurokunichi, jushichinichi, juhachinichi, jukunichi, hatsuka, nijuichinichi, nijuninichi, nijusannichi, nijuyokka, nijugonichi, nijurokunichi, nijushichinichi, nijuhachinichi, nijukunichi, sanjunichi si sanjuichinichi. Tsuitachi este o forma uzata a lui tsuki-tachi, care inseamna inceputul lunii. Ultima zi a lunii se numea tsugomori, care inseamna Luna ascunsa. Acest cuvant clasic provine din traditia calendarului lunisolar. Cea de-a 30-a zi a lunii era numita misoka, iar cea de-a 20-a zi a lunii era numita hatsuka. In prezent, termenii pentru numerele 28-31, la care se adauga nichi, sunt mult mai comune. Cu toate acestea, misoka este folosit foarte mult in contracte si altele asemenea, specificand ca o plata trebuie facuta in sau pana in ultima zi a lunii, indiferent de numarul sau. Ultima zi din an este omisoka, iar acest termen este inca utilizat.

Exista o traditie in utilizarea termenului kichijitsu (zi buna) pentru evenimente ceremoniale, cum ar fi ziua de pregatire a invitatiilor de nunta si ziua construirii unei placi memorative. Cu toate acestea, termenul nu este recunoscut ca un indicator valid din punct de vedere legal, al unei date (de exemplu, un testament cu kichijitsu drept data pentru pregatire nu este valid din punct de vedere legal). Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, numele sarbatorilor nationale japoneze au fost schimbate datorita principiului statului laic. Desi multe din aceste nume provin din sintoism, budism si anumite evenimente importante ale familiei imperiale japoneze, sensul original al acestora nu este usor de inteles din termenii oficiali, care sunt vagi si superficiali. Aspecte uzuale in Japonia moderna In mod evident, in contrast cu alte tari din Asia de Est (China, Taiwan, Vietnam, Coreea, Mongolia), Japonia a uitat aproape in intregime de calendarul chinezesc. Incepand cu anul 1876, ianuarie este considerata in mod oficial ca fiind prima luna. Insa, acest sistem aduce adeseori un sentiment puternic de decalaj. Cultura japoneza moderna a inventat un fel de calendar de compromis. Acest calendar, numit TsukiOkure (Intarziere de o luna), priveste luna februarie ca fiind prima luna. Acest calendar este folosit pe scara larga atunci cand se stabilesc datele multor evenimente folclorice si festivaluri religioase. Insa, Anul Nou japonez este marea exceptie acest festival nu este niciodata stabilit pe 1 februarie.