La sfarsitul primului mileniu al erei noastre, Europa incearca sa se zmulga din inertia in care a zacut secole de-a randul

si sa se elibereze din claustrarea ce si-a impus-o sau i-a fost impusa dupa prabusirea lumii romane. Regi cu feude putine si cu autoritate pe masura posesiunilor lor-ca Hugo Capet spre exemplu-incep acum acea munca migaloasa si anevoioasa, stropita din plin cu sange, pentru a duce la capat ceea ce istoria va denumi mai tarziu crearea statelor feudale centralizate. Feudalii trebuie sa tina piept atat regelui, care se straduieste sa le subrezeasca pozitiile, cat si orasele ce se razvratesc pentru a obtine mult ravnita charta de comuna libera. apa, in numele !pacii "omnului#, limiteaza principala preocupare a nobililor$ razboaiele. %bligata sa se supuna poruncilor bisericii nobilimea incearca sa-si omoare timpul liber organizand partide de vanatoare&atat de pagubitoare pentru loturile taranesti, petreceri cavaleresti sau spectacole in cadrul carora trubadurii canta frumusetea femeilor si vite'ia cavalerilor. Cam tot in aceasta vreme apare principiul intitulat !ma'oratul feudal#, conform caruia domeniul ereditar ramane mostenire primului nascut$ ceilalti copii de nobili sunt nevoiti fie sa imbrace haina monahala, fie sa-si puna sabia in slu'ba cuiva. "in motive lesne de inteles, suveranii Europei si apa spri'ina si binecuvanteaza orice prile' care-i ademeneste pe neastamparatii cavaleri, in cautare de averi si aventuri, dincolo de tarmurile continentului. Catre sfarsitul primului mileniu papalitatea incepe sustinuta si prelungita ei ofensiva pentru cucerirea suprematiei universale. rimele atacuri sunt indreptate impotriva (mperiului )erman. *rmatoarele, cunoscute sub numele de cruciade, au ca obiectiv eliberarea !locurilor sfinte# si, eventual, refacerea unitatii lumii crestine. +emnalul cruciadelor a fost dat in anul ,-./ la Conciliul de la Clermont de catre apa *rban al-((-lea, care spunea printre altele$ ! amantul pe care-l locuiti este saracit. "in aceasta cauza el va provoca mari greutati. "e aceea va ucideti intre voi. Lasati la o parte dusmania care va slabeste fortele si

plecati spre locurile sfinte0Regatele 1siei asteapta sa le cuceriti.# (n incheierea alocutiunii sale, papa are gri'a sa adauge ca !aceasta este vrerea "omnului#. (n acasta epoca, procesul de aservire a taranimii cuprinsese intreaga Europa. Ca urmare, situatia taranilor, cei mai multi dintre ei serbi, devenise de-a dreptul insuportabila. Chemarea adresata de apa Europei pentru eliberarea locurilor sfinte trezeste interes in mai toate statele Europei si in toate straturile societatii. La apel au raspuns feudalii mari si mici, animati de dorinta de a se infrupta din fabuloasa bogatie a %rientului, tarani ce viseaza un petec de pamant negrevat de nici o obligatie feudala, suverani aventurieri ca Richard (nima de Leu, sau rosi de vanitate si ambitie ca imparatul Frederic ( 2arbarosa, unele orase italiene ca )enova, isa sau 3enetia ce tintesc nu atat la eliberarea (erusalimului, ci mai ales la cucerirea unor teritorii situate in 1sia sau 1frica pentru a le transforma in mari antrepozite comerciale. "e fapt, cruciadele s-au dovedit a fi veritabile expeditii militare de colonizare, iar efectele lor s-au concretizat atat in cucerirea unor cai comerciale importante din 4area 4editerana, cat si in stabilirea unui contact economic mai strans intre %rient si %ccident. entru a intelege mai bine ce anume i-a manat pe cruciati dincolo de granitele Europei se cuvine sa mentionam in mod deosebit si spiritul religios, atat de puternic inradacinat in mentalitatea epocii. 1ceasta stare de profound misticism era permanent intretinuta de papalitate. Cunoscand toate acestea ne explicam de ce predicarea primei cruciade a starnit un mare rasunet si de ce la ea au participat feudali si tarani intr-un numar impresionant. "upa lansarea apelului apei *rban al-((-lea, mase largi de crestini au inceput sa-si prinda de haine semnul crucii. 1cest elan s-a extins repede si asupra reprezentantilor nobilimii. (ngrosarea randurilor cruciatilor s-a datorat si faptului ca apa, in dorinta de a avea cat mai multi luptatori, a declarat ca iarta pacatele acelora care se vor inrola

in armata crestina. "eveniti dintr-o data !fara de pacate#, o multime de elemente dubioase au solicitat sa plece in cruciada. +uccesul apelului papal a avut si alta cauza. (n acea perioada, Europa capabila si dispusa sa organizeze asemenea expeditii, iar feudalii francezi sau germani, stapaniti de dorinta de a 'efui spre a se imbogati nu asteptau decat ocazia potrivita. +i ocazia a fost furnizata generos de apa *rban al-((-lea. e de alta parte, anticipand evenimentele, trebuie sa mentionam ca nobilii razboinici nu urmareau doar sa 'efuiasca si sa se imbogateasaca, ci voiau sa-si intemeieze state de sine statatoare. 1sadar, vreme de doua veacuri, cruciatii se vor bate in numele crucii, dar si in interesul lor. CR*C(1"1 a-(3-a Evenimentele din preziua cruciadei a patra se rezuma la cucerirea 5affei de catre 4ali6 al-1dil7 septembrie ,,.89 si la alegerea lui 1maur: de Lusignan, regele Ciprului, si ca rege al (erusalimului, fapt care a intarit temporar fortele cruciate si a dus la recucerirea 2e:rutului7octombrie ,,.89. entru a rezista mai bine atacurilor care se pregateau, fortele e:ubide se regrupara din nou sub 4ali6 al-1dil. (n acelasi timp insa, baronii luptau pentru a obtine o independenta cat mai larga fata de puterea monarhica. (n acest timp, la sfarsitul secolului al ;((-lea si inceputul secolului al ;(((lea, in apusul Europei se gaseau numerosi feudali si mai ales cavaleri, care erau lipsiti de mi'loacele materiale necesare pentru a-si duce existenta lor de huzur si desfranare. 2ande de cavaleri-talhari erau gata sa 'efuiasca pe proprii lor concetateni, orasele erau caravanele negustorilor. (deea unei noi cruciade parea sa-i atraga. "espre cruciada vorbea apa (nocentiu al (((-lea, chiar de la inceputul pontificatului sau. El porni o actiune staruitoare pentru cucerirea (erusalimului$ acesta era unul dintre punctele programatice ale politicii sale,

avand drept scop unirea religioasa intre 1pus si Rasarit, sub conducerea curiei papale. ropaganda pentru cruciada intarea influienta papilor si ridica olitica de unire religoasa a bisericii importanta bisericii pe plan ideologic.

catolice cu cea ortodoxa, greaca, in stransa impletire cu idea de cruciada si de dominatie pontificala, va dainui de-a lungul intregului secol al ;(((-lea si chiar si mai tarziu. (nca in ,,.., (nocentiu al((-lea insarcinase pe patriarhul din (erusalim sa intocmeasca un memoriu asupra situatiei din rasarit. Campania pentru cruciada continuase, astfel ca in anul ,<-, au inceput sa se adune din nou grupe de cruciati. redica pentru cruciada a fost facuta metodic in intreg apusul Europei. La inceput nu raspunsesera decat cavalerii, mai ales cei italieni si fravcezi. 4ai tarziu s-au adunat si un numar destul de mic de pelerini, din randul maselor exploatate. =u era o cruciada populara, a maselor, desi de aceasta data se alaturasera cruciadei si oameni pe care saracia ii impingea sa-si caute un rost pe aceasta cale absurda si barbara. Cruciada a patra a fost, in primul rand, o miscare a baronilor si cavalerilor. rintre figurile de frunte se remarca 2alduin, conte de Flandra, Ludovic de 2lois, )eoffroi de 3illehardouin, care avea sa fie cronicarul cruciadei, si altii. Cruciada a patra, asa cum s-a desfasurat ea, scoate mai bine in relief adevaratele scopuri urmarite de cruciati. 1stfel, la inceput, baronii intentionau sa atace Egiptul, detinator al (erusalimului si, mai ales, cheie a unitatii politice realizata de e:ibizi. Cruciatii s-au adresat atunci 3enetiei, cerandu-i sa le puna la dispozitie vasele necesare. Ei nu aveau nici bani si nici flota cu care sa a'unga la marile porturi ale =ilului, 1lexandria sau "amietta. 2aronii spuneau limpede$ !=oi nu vrem sa plecam in tara +iriei pentru ca nu putem face nimic acolo, suntem insa hotarati sa ne ducem la Cairo sau la 1lexandria.# entru a realiza aceasta dorinta a lor, ei s-au adresat 3enetiei. 3enetienii aveau insa relatii bune cu Egiptul, care le inlesnea comertul in (mperiul e:ubid.

e atunci, doge al 3enetiei era Enrico "amdalo, care isi facea socoteala ca ar putea !sa faca dintr-o nerozie purtand haina cuicii o operatie comerciala#. Enrico "andalo a fost cel mai de seama doge al 3enetiei. e atunci avea .- de ani, era aproape orb, dar era dotat cu o mare abilitate diplomatica, cu multa energie si hotarare. El a consimtit sa-i transporte pe cruciati cu vasele si le ceru pentru acesta o suma enorma$>/--- de marci de argint. Cruciatii pornira indata, dar cand se adunara la 3enetia constatara ca nici vorba nu putea sa fie sa adune acea suma. "andolo, care in realitate dorea sa-i indeparteze de Egipt, cu care 3enetia intretinea relatii comerciale, le ceru sa cucereasca pentru venetieni, in contul transportului, orasul ?ara de pe coasta dalmatina, important centru commercial aflat pe malul opus al 1driaticei. %rasul apartinea regelui *ngariei. Cu toate interventiile papii, cu toata opozitia cruciatilor de rand,care nu erau de acord cu acest atac, fara sens pentru ei, orasul a fost cucerit si dat venetienilor in noiembrie ,<-<.Cruciada pornea astfel pe un nou fagas$ ea continua pe cu totul alte meleaguri dacat cele stabilite la inceput. "andolo propuse apoi cruciatilor sa porneasca intr-o expeditie spre Constantinopol, indreptandu-i definitiv de la planurile lor initiale.(n ,,./, basileul (sac al ((-lea 1nghel al 2izantului fusese detronat. Fiul sau 1lexie cauta a'utoare in 1pus pentru reinscaunarea tatalui sau. 1lexie se adresa si cruciatilor, fagaduindu-le o recompense uriasa. +fatuiti si de "andolo, impinsi si de lacomia lor de nesaturat, nobilii cruciati se indreptara spre 2izant. (nteresele comerciale ale 3enetiei corespundeau in buna masura cu interesele de cotropire ale cruciatilor. 1sa se face ca in iunie-iulie ,<-@, cruciatii se indreptau pe vase venetiene, spre Constantinopol. 1ici ei izbutira sa-l repuna pe tron pe (sac al (ilea 1nghel. Feudalii cruciati priveau cu lacomie turlele aurite, bogatiile acestui oras pe care inaintasii lor doreau inca din vremea primei cruciade sa-l cucereasca pentru a-l prada. Ei asteptau cu nerabdare sumele fagaduite de 1lexie. "ar basileul incerca zadarnic sa le adune. opulatia Constantinopolului nu numai ca a refuzat sa plateasca impozitele cerute pentru completarea sumei,

dar s-a si rasculat impotriva imparatului. Cruciatii parca atata asteptau. La ,<-,@ aprilie ,<-A ei luara orasul cu asalt. 3illehardouin scria atunci ca !o prada atat de bogata n-a mai fost luata niciodata.# %rasul a fost distrus cu salbaticie, cartierele au fost incendiate. %pere de arta antica si bizantina au fost nimicite. +tatuile de bronz au fost topite si transformate in monede. *n martor ocular noteaza in !Letopisetul de la =ovgorod# grozavia distrugerilor si salbaticia cruciatilor in goana lor turbata dupa aur si argint. "ar prada intra tot in mana marilor feudali , de aceea nu e de mirare ca impotriva lor s-au ridicat si pelerinii si cavalerii saraci, cerandu-si si ei partea. "e altfel, acest fenomen s-a repetat in decursul tuturor cruciadelor. Cruciatii au renuntat definitiv la planul lor initial de a porni impotriva Egiptului si, cotropind teritoriile fostului (mperiu 2izantin, intemeiara un stat al lor in regiunile balcanice, stat care s-a numit (mperiul Latin de Rasarit. 1ceasta cruciada a starnit un ecou puternic in +iria. +ultanul 4ali6 al-1dil, auzind de cruciada, trimise o solie la dogele "andolo. 3enetienii primeau noi privilegii comerciale si un al doilea cartier in 1lexandria, ca urmare a a'torului dat prin indepartarea expeditiei de la atacul planuit asupra Egiptului. Contemporanii si istoricii de mai tarziu au numit cucerirea Constantinopolului un adevarat act de briganda'. rin cruciada a patra se dadea o lovitura foarte grea 2izantului, caci restaurarea de la ,<B, nu va crea decat un imperiu destul de slab, care sta gata sa se prabuseasca si care s-a mentinut cu greutate pana la ,A/@. (mperiul Latin de Rasarit care a fost creat era si el cu totul lipsit de vitalitate. Forma politica pe care a luat-o i-a vadit limpede slabiciunea$ el s-a impartit intro serie de statulete feudale, dintre care mai insemnate erau imperiul propriu-zis, cu capitala la Constantinopol, un mic statulet in Cracia, condus de un imparat, 2alduin de Flandra, ales dintre conducatorii cruciati si care nu avea nici o autoritateD regatul +alonicului, cu dinastia 4ontferrat, nu era decat un mic principat in 4acedonia maritimaD mai erau si ducatul 1tenei si rincipatul

1haiei, in eloponesD s-au mai construit, cu acest prile', senioriile venetiene in 1rhipelag si numeroase feude impartite baronilor cruciatiD pe langa toate acestea trebuie amintite si cele doua state destul de puternice pe care grecii au reusit sa le constituie la =iceea si Epir. Fara a aduce vreun a'utor cruciatilor din +iria, cruciatii din !Romania# s-au vazut siliti sa se ocupe de propria lor aparare si sa ceara neincetat a'utorul %ccidentului. Coate a'utoarele care porneau din 1pus se porneau acum in (mperiul Latin de Rasarit, in detrimental coloniilor cruciate din +iria. Coate trupele care se opreau aici insemnau mai putini aparatori pentru 1ntiochia, C:r, 1cra, Cripoli. Cruciada a patra va atrage, tocmai prin defectele ei, esecul final al cruciadelor. (n schimb s-a intarit idea de acaparare de teritorii, de feude. 1chizitii teritoriale au facut baronii, cavalerii si negustorii venetieniD acestia din urma au acaparat intinderi vaste atunci cand au incheiat !un nou accord intre ei si imbecilii care au fost inselati fara mila si care impreuna cu principii lor neciopliti nu au fost decat o unealta in mainile acestor negustori#. 3enetienii au obtinut dreptul asupra a trei optimi din fostul (mperiu 2izantin. 1u capatat o parte din Constantinipol, insulele (onice, Ciclade, +porade, sud-vestul eloponesului, )alipoli, cateva tinuturi din 1lbania si, mai tarziu, au pus stapanire si pe insula Creta. 1cesta a fost rezultatul afacerii incheiate la ,<-<, 3enetienii se dovedeau buni negustori. (n schimb, feudalii cruciati, in lacomia lor vesnic nesatula, nu-si vedeau interesele decat de azi pe maine. Cruciatii din regatul 1crei, putini la numar, stateau mereu gata de lupta, incordati, pregatiti sa reziste, deoarece erau permanent amenintati sa fie aruncati in mare. "ar numarul lor scadea intruna. Cei mai multi treceau in noul !(mperiu#. Existenta unui !(mperiu# in 2izant ii atragea pe cruciatii care se gaseau in necontenite si grele lupte cu trupele turcesti, 6urde si arabe, ba chiar si cu crestinii din +iria, revoltati de exploatarea feudalilor cruciati. Chiar in regatul lui Lusignan din Cipru venisera numerosi cruciati plecati in +iria.

Lipsit de a'utorul asteptat din partea cruciadei a patra, 1maur:, regele (erusalimului si al Ciprului, se vazu obligat sa duca o politica de pace cu (slamul. El nu indraznea sa a'unga la o ruptura cu musulmanii. 1maur: ii tinea in frau pe pelerinii nerabdatori, iar 4ali6 al-1dil isi astupa urechile la indemnurile razboinice ale emirilor, pentru a nu atrage alte forte apusene impotriva sa. (n principatul 1ntiochiei si comitatul Cripoli nimeni nu se gandea la un asalt impotriva musulmanilor. Coti erau ocupati ce micile lor lupte feudale interne, purtate pentru interese marunte. Cucerirea Constantinopolului si crearea (mperiului Latin, a dat,de la inceput, oarecare sperante lui 1maur:. El isi daduse seama apoi ca nutrea nade'di zadarnice. =oul imperiu se afla el insusi intr-o situatie destul de precara si avea nevoie de a'utoare. (n aprilie ,<-/, 1maur: muri. Regatul de la 1cra pierdea un abil conducator. "upa moartea lui, cele doua regate se separara din nou$ in regatul Ciprului s-a incoronat Hugues (, iar regenta regatului 1crei a fost incredintata lui 5ean dE(belin. El a fost regent intre ,<-/ si ,<,-, in timpul minoratului nepoatei sale 4aria, fiica reginei (sabela. (n vremea regentei lui continua politica de pace cu 4ali6 al-1dil. acea nu a fost intrerupta decat temporar de incercarile contelui de Cripoli si ale ospitalierilor de a cuceri Homs7,<-B-,<-8 si ,<->-,<-.9. +ultanul s-a aratat atunci cu fortele sale inaintea 1crei. Crimisii lui 5ean dE(belin ii explicara ca regentul nu avea nici un amestec cu incercarile de a intrerupe pacea si linistea. (ar sultanul 4ali6 al-1dil care dorea si el pacea, dupa ce a facut o demonstratie a fortelor sale, s-a intors la Homs care fusese depresurat de musulmanii din 1lep. Esecul final al cruciadei a fost urmarea triumfului particularismului European in detrimental fortelor universaliste , in primul rand al papalitatii. Evolutia lenta a societatii europene spre formula statului national, manifestata tot mai evident incepand din secolul al ;(3-lea, cu cortegiul de conflicte nationale care a insotit

istoria continentului pana la autoanihilarea sa, a subminat actiunea comuna a !crestinatatii# F lumea apuseana catolica F in spatiile civilizatiilor mediteraneene rivale sau antagonice, 2izantul si (slamul.