Sunteți pe pagina 1din 55

Nicolae Achimescu

,.

EDITURA TEHNOPRESS
Str. Zimbrului nr.17
700047 Ia~i
~- -
1;e1./Fax: 0232260092

INDIA

t
RELIGIE 51 FIL050FIE
~

f:

/\/Ie il LA Coole i7
.......

'.1 ' f!;';Ui Iv f tf $/Oe;9- t. d.

ISBN: 973-8048-38-9

1editura
Tebiiopress
IA~I
274- '''In:dia~-R:eligie'lifilosofteh''-~f---

secondate de 0 anumitA endogamie de fapt, au condus la 0 veritabila


coneentrare de bogapi in sfulul comunimpi, la 0 inlesnire a studiului i
la 0 sporire a cunOB$erii. Din aceasti ~uza., in pofida nt1IIl!itilUi lor
I 0 d ..... . l'5" Indi d +x .... 'fi' I
::no:~~t~:i~~otla;el,=~~:e::r;:;=e"~"""'~ l-~' -~~~;;;'~S~~~"~-<''-
atAt in co~ta hind~ilor c8:t ~i in ceamusulmana, ajutandu-i sa evite
oeventualaimplicareinconflictelereligioaseiintercomunitareexistente "". I .. , tn multe privinte, budismul prezinta multe asemanm cu
627
in India inca de multavreme .... , .' ,.. """"--'''-'~-'--------~IL - ' .'. ul-" " s tona~l
.--)8llllsm _mceeacepnve~tel " 1egend" t
amemel 'et0 rul"WSaU,
- x
doctrina despre eliberare, structura ordinului monahal ~ cultul. Intrucat
eei doi intemeietori ai acestor religii au trait aproximativ in aeee~i
perioada, este dificil de apreeiat cu exactitate care dintre ei a preluat
de Ia celaIalt diferitele elemente religioase i filosofice cu un conpout
amt de asemi1nator. Daca avem in vederewi faptul cajainismul, la
origini, n-a fost nici pe departe 0 fonna de religiozitate absolut noui1,
I
I. . .ci doar rezultatul reformei unei comuniti1ti monahale existente deja de
I

. ~'-', I'r;~,,,,,,,,,,,,,,~ multi vreme; corelat cu faptul ca budismul releva 0 rafmete cu mult

mai mare decAtjainismul, amt in ce prive~e legenda mentorului sau


cat ~i in plan doctrinar i practic, atunci s-ar Eutea presupune ca
transferul s-a Iacut dinspre jainism spre budism 28.
Dupa cum se l1tie, Buddha a fost unul dintre ganditorii cu 0
mare influenta in istoria omenirii. tnvatatura sa a avut un mare impact
asupra subcontinentului indian vreme de mai bine de 1500 de ani, ~i in
toam aceasta perioada a evoluat ~i s-a diversificat eel putin in ace~i
masura in ~ atacut-o cre~smul in primele cincisprezeee seeole
ale sale de existenta ,n Europa. tn secolul al XllI-Iea, cand influenta
budismului a disparut in spatiul sau de origine, el se mspandise de
multi! vreme in Tibet, Asia Centrala, China, Coreea, Japonia ~i Sri
Lanka ~i avansa spre Asia de Sud-Est, istoria ~i impactul sau asupra
popoarelor din aceste zone frind la fel de complexe ca ~i in India.

I I

627. M. Hulin, Jainismu/, in: J. Delumeau, op. cit" p. 414. 628. Cf. Fr. Heiler, Die Religionen der Menschheit. p. 126
276 India. ReUgie i mOSi)fle"'"" --- -Budismul 277

1.Literatura sacra dovedeasca. faptul ca acele pasaje din canon, despre care se crede ca
. ar reprezenta Inse~i cuvintele lui Buddha, ar fi exprimate, defapt,
. Nici 0 si~gura lucrare d~ fom: vasta literatur~ budist~, ..,.,,,_" I,c~!~a:,i~p:~,p?~ ~~1!m~~:.T.~~~!'p~~~_este identic.a cu mag~~hi,
e
transrmsa nu provme de la Buddha ms~l. DupA moartea lUI Buddha pentru ca m hmba pali nu descopenm acele trasaturt caractenstice
(prin sec. a1 V-lea td.Hr.), cele mai vechi c.omunitati budiste au 1 limbii magadhi. pali are multe tdisaturi comune cu limbile
colectionat, probabil, cuvantarile ~i predicile sale, transmitfutdu-Ie prin I" cential-apusene, in vreme ce magadhieste 0 limba cen1ral-rnsAriteana.
intennediul dialectului mligadhi, limba vorbita in regiunile in care
A 1 __ .'~
a) Tipitaka
activase Buddha. In schimb, nu posedam nici un asemenea canon "W'~"~'==' . , . , . . - . . - - Canonul pali; numit Tzpitaka e'cele trei co~uri"), cuprinde
.

primordial. Izvoarele filosofice aflate la dispozitia cercetatorilorin trei grope principale dtl texte: Vinaya -Pitaka, Sutta -Pitaka $i
domeruul istoriei religiilor, suntscrierile sacre ale diferitelor ~li budiste., A bhidhamma - Pitaka. .
pastrate in limbile pall ~i sanscrita, sau cele traduse inchineza ~i tibetana Vinaya - Pitaka contine diferite reguli valabile pentnl ordinul
monahal. Cea mai veche parte din Vinaya 0 constituie, in mod cert, 0
J.J.Canonu/ hinayllnist colec~ie de 227 prescrlppi disciplinare (patimokkha). Aceste reguli
abordeaza toate normele serioase sau mai putin serioase de
Hihaylina este denumirea comuna pentru cele mai vechi ~coli comportament, dupa care enumera pedepsele disciplinare pentru
budiste. Fiecare dintre aceste ~coli i~i avea propriul sau canon, care I, """';'P~ ilicaIcareaunora dintre'acestea: Fiecarei reguli Ii este asociata 0
continea propriile cuvinte sau capitole ale lui Buddha, exprimand povesfue ~i un comentariu.
doctrina acestuia La acestea s-a adaugat 0 serie de lucrari necanonice, Suffa - Pitaka conpne cuvantan, predici ~i aforisine ale lui
constand in comentarii la scrierile canonice ~i tratate doctrinare Buddha sau ale discipolilor sm. Din aceste texte tragem conc~uzii
sistematice. Singurul canon complet pe care-l posedam este canonul privind invatAtura lui Buddha. Vinaya se adreseazadoarmonabilor,
hinayanist al ~colii Theravlida, scris 'inpali. Scrlerile canonice ale in vr~e ceSutta, dimpotriva, are 0 semnificape deosebita pentru toti
acestei ~oli reprezinta astazi autorltatea suprema a budi~lor din Sri budi~tii, fie ei caIugan sau mireni. Sutta - Pitaka consta din cinci
Lanka, ca ~i in Binnania ~i Thailanda. Potrivit traditiei, acest canon a colecpi (nikiiya): 1. Digha - Nikiiya, care contine 34 de texte "lungi";
fost redactat in Sri Lanka, in primul secol td.Hr. Cu toate acestea, 2. Majjhima-Nikliya (152 texte de "lungime medie"); 3. Samyutta
doar 0 parte din continutul acestor scrieri canonice provine cu - Nikiiya, constfuld din 2889 texte, cu mult mai scurte decat textele
certitudine de laBuddha ~i. Tn decursul timpului, diferltele prelucr8ri din colectille precedente (dupa continut, ele sunt rfulduite in 56 grope);
poetice ~ modificari:facute in momentuI redact.arii definitive au conferit 4. Anguttara-Nikiiya, grupata in 11 capitole (numaruI temelortratate
o alta fonna celor propovaduite de ca1re Buddha. Comentatorii nu in cele 2308 texte din aceasta colecpe detennina aceasta grupare) ~i
fac nici ei in lucrArile lor vreun secret din faptuI ca in scrierile canonice 5. Khuddaka - Nikliya, care cuprinde 15 lucrari de sine stat:atoare.
gasim un cu totul alt material in 10cu1 propriilor cuvinte ale lui Buddha. Dintre aceste 15 lucrari, una face parte din categoria celor mai traduse
Pe de alta parte, exista ~i traditia potrivit careia limbaplili ar fi identica lucrB.ri din literatura budistA: Dhammapada, care contine 423 aforisme
cu maglidhl, limba materna a lui Buddha. Aceasta parere ar dori sa metrice. Alte lucran renumite din aceasta colectie sunt: Udiina

, '!
T'

I
278 India. Religie i filosofie t Budismul 279
I
("morismecucaracterfestiv"aleluiBuddha,informametrica;1~':care I comentariu Ia Bhuddavamsa, iar Dhammapiila a cornentat, iutre
sunt anexate povestiri in proza), Sutta-:- Nipiita (0 colectie de.iexte ' a.ltele, Udiina, Thera- ~i Ther igiithii.
doctrinare scurte, intre care unele pievazute cu diferite povestiriin c) Manuale
l.~ ,.:"
,,' prozA), Thera- ~i Therigiithli (douacolecpi de versuri, atribuite unor-'" -~--, !~~-.....,.,."" Literatura piili contine ~i multe manuale. Acesteaau drept
calugan ~i calugarite cu totul excePtionali), Jiitaka (0 colectie de ' scop sintetizarea ~i sistematizarea invatAturii lui Buddha, raspanditll
povestiri despre existentele anterioare ale lui Buddha ; to~i, doar prin multe lucrari canonice. Nettipakarana i Petakopadesa soot
versurile din mai bine de 500 de povestiri sunt socotite canonice), i doua mult pretuite introduceri in doctrina lui Buddha. Budi~i din
_Apadiina (0 colectie d~Jege119~~j:p ver~.!lli d~P.!3t sfj..nti sau sfjnte ,j . , Biimania Ie considera canonice i ele dateaza, cbipuriIe, din sec. I
budiste) ~i Buddhavamsa (relatari despre Buddha ~i cei 24 de I d.Hr. In Milindapaflha suntilustratepunctedoctrinareimportantein
predecesori ai sai). cadrul unui dialog intte caIugrum budistNiig~ena ~i regele Milinda.
Abhidhamma - Pilaka cuprinde apte lucrari, care MilindaesteidenticcumareleregegrecMenarub-u,careinsec.alll-lea
abordeazA ~i clasifica nopunile centrale ale invataturii lui Buddha. Cele i.dHr. stapaneamarl regiuni din nordul Indiei. Versiuneapiilitransmisaa
mai cunoscute dintre acestea sunt Dhammasanganii Kathiivatthu. Milindapaiiha este, to~i, cel Putincuc8teva sute de ani mai veche. Cea
b) Comentarii mai semnificativa prezentare sistematica a invalAturii lui Buddha este
Dintre lucranle canonului piili face parte ~i 0 serie de I Visuddhimagga,rea1izatlidecatrerenumitulcomentatorBuddhaghosa.
comentarii importante, serise fie in piili fie in~-.!~g!~~.!~!. intre_""'~""_'\-"_'TC"'" - Cele doua cronici in piili, D fpavamsa ~i Mahiivamsa, soot
care canonul colii Theraviida ocupa locul principal, respectiv in I izvoare pretioase pentru studiul istoriei budismului in India:~i in Sri
singaleza, birmaneza ~i siameza. Cele $ai vechi comentarii dateaza I Lanka. D fpavamsa a aparut, probabil,la s~itul sec. al N -lea, iar
din secolul al N -lea, dar tradipa intocmirii unor asemenea comentarii I Mahiivamsa la inceputul sec. al VI-lea Autorii celor doua cronici au
s-a continuat pana in zilele noastre. Cele mai vechi comentarii piili I folosit material din vechile comentarii, astazi pierdute.
sunt de 0 important! foarte mare pentru studiul istoriei budismului nu i Alte vechi ~coli budiste aveau la dispozitie un canon redactat
doarpentru faptul ca vecbii exegep dau expresie conceppei lorproprii in sanscritii. Totui, nu s-a transmis nici un canon complet in limba
despre invatatura lui Buddha sau a contemporanilor lor, ci ~i pentru sanscrita. Exista doar un numar modest de lucran in sanscrita sau
cA ei folosesc material din comentarii cu mult mai vechi, care s-au fragmente din asemenea lucrari. S-au pastrat, de pilda, in sanscrita,
pierdut. Paternitatea comentariilor piili clasice este atribuitll unor trei fragmente dirl Vinaya - Pitaka apartinand ~colilor sarviistiviidinilor
barbati invatati din secolele N - V, care comenteaza ceamai mare i millasarviistiviidinilor. In mara de acestea, avem la dispozitiemai
parte a lucrarilor canonice. Ace~tia au crescut in India, dar ;;i-au multe colecpi de legende in sanscrita. Intr-o anumita privint!, acestea
r.etrecut 0 parte a vietii in Mahiivihiira, 0 manastire renumita din ne amintesc de Jiitaka ~i de Apadiina din canonul piili. In aceste
'Anuriidhapura (Sri Lanka). Cel mai important dintre cei trei este legende se relateaza din vietile anterioare ale lui Buddha sau despre
Buddhaghosa. Toata lwnea este de acord ca el este autorul unei duzini faptele bune ale unor sfinti budi~ti. Dow dintre cele mai renumite
de comentarii clasice, intte care comentariile la primele patruNikayacolectii de legende suntAvadiina.sataka;;i Divyiivadiina. Probabil
ale Vinaya - Pitaka ~i Sutta - PUaka. Buddhadatta a seris un ca ele apaI1ineau canonului miilasarvastivadinilor. Marea parte a
'1
I
280 India. ReUgie ~i mosoUe t Budismnl 281

privind existente1e an~rioare ale lui Buddha ~i despre cursul intregii ; Vajracchedika (care face parte din prima colectie). Exist! ~i alte
sale vieti. Materialul acestei lucrari, ~ cum reiese chiar din text, este ! co1ectii de Siitra ~i 0 serle largA de Siitra de sine stAt!toare~ Una
v. preluat din Vinaya-Pitakii~fcoliiloJiijitariiViid{iziljjr:-v"'h~,~,~~"'~-~'-J\" , .. ~ i"-~~cHntre cele mai semnificative Siitra mahayaniste de sine este
PBrti importante din literatura canonica sanscrit! s-au pastrat ' Sadd!zarmapundarika-Siitra, care ilustreaza un stadiu timpuriu al
cu ajutorul traducerilor chineze ~i tibetane. CorespUIlZ!tor primelor ,. doctrinei mahayaniste. Lalitavistara contine atdt material mai vecru
patru Nikaya din Sutta-Pitaka a canonului piili, exist! patru Agama cat ~i mai nou. Textul relateaza despre existenta precedent! a lui
in traducere, chinezA: ' Dirghiigama,..~.Madhyamiigama,.u -t~---Buddha ~i despre prime Ie faze ale viepiluiBuddha istoricpan!la
Samyuktiigama ~i Ekottariigama. Mai multe lucrAri din cea de-a ; prima sa predica din Benares. Lucrarea originarii prezenta, probabil,
cincea colecpe a acestor Pitaka exist! ~i in limba chinez!, cum ar fi, I biografia autentica a lui Buddha, prezentat:a de ~coala sarvastivadinilor.
de exemplu, Dharmapada, Udiina, Siitranipiita, Sthaviragiithii ~i i Ulterior, textul a fost prelucra4 dupa ce a gAsit ecou in cercurile
BuddhavamSii, care corespund urmAtoarelor lucrari din canonul piili: I mahayaniste. in Lankiivatiira-Siitra se relateazA despre 0 vizit! facuta
Dhammapada, Udiina, Siittanipiita, Theraglithii ~i i de Buddha regelui demonilor, Riivana, din Sri Lanka. Inv!tatura
Buddhavamsa. Nu se e cu sigurantA direi ~coli au aparpnut aceste prezentatA de Buddhaaici are multetrasAturi comune cu doc1rina~lli
texte. Mai multe dintre textele Vinaya-Pitaka ale ~colilor mai vechi I Yogliciira. Dintre celelalte Sii/ra de sine ar mai trebui remarcate in
s-au transmis in traducere chineza; intre care'a:celearale'~colii';~'""1;:--"--~'"'"special SukhiivatIvyiiha ~i Suvarnaprabhiisa.
Mahiisiinghika, a sarvastivadinilor ~i miilasarvaStivadinilor. 'in plus, De~i Siitrele mahayaniste pretind eli invlitlitura cuprinsli in ele
Vinaya-Pitaka celei din 1l11l1A ~oli amintite exist! ~ intr-o traducere I '! ar fi fost propovaduitli de catre Buddha ins~i cu diferite ocazii, to~i
tibetana. Abhidharma-PUaka sarvastivadinilor, care existA in traducere ele sunt mai recente decat textele doctrinare aparpn!toare celor 111ai
chinez!, ca ~i Abhidhamma-Pitaka a ~colii theravadine, const! din vechi ~li budiste. Cele mai multe Siitre mahayaniste au fostredactate,
~te lucriiri, chiar daca cele dom colectii, in ceeacepriv~e continutul, probabil, injurul sec. II-III d. Hr., intrucat cea mai mare parte dintre
au foarte putine in comun. Siitre a fost tradusa in chined in aceastli perioada.
in afara Sutrelor, literatura sacra mahiiyanista consta dintr-o
1.2. Canonul mahllyllnist lung a serle de lucran scrise de personalitati de renume, avand un
Pe la inceputul erei noastre cre~tine a aparut in cadrul caracter sistematic sau de zidire spiritualA. Cei mai importanti dasc!li
a
budismului 0 noua directie, Mahayiina. mare parte a literaturii mahayani sunt, tara indoiala, Nliglirjuna (cca. 200 d.Hr.), fondatorul
~colii Miidhyamika, ~i Asanga, un exponent exceptional al ~colii
mahayaniste s-a pastrat fie in textele originale sanscrite, fie in traduceri
chineze ~i tibetane. Cele mai multe texte doctrinare mahayaniste I
a
Yogiiclira din sec. al IV-lea d.Hr. altA personalitate cunoscutaa
(Siitra) amintesc foarte mult, prin structura lor, de textele doctrinare $colii Yogiiciira este Vasubandhu, un frate mai tanar allui Asanga.
ale celor mai vechi ~coli budiste (Sutta sau Siitra). Cele trei marl Ca ~i fratele sall, initial el a fost adept al directiei Hihayiina. in schimb,
co1ectii Siitra, respectiv l'rajniipiiramitii, Buddhlivatamsaka ~i nu se poate ~ti cu certitudine daca el este identic cu autorullucmrli
Ratnakiita, s-au transmis integral doar in traducere chined ~i tibetana. Abhidharmakosa, 0 prezentare sistematica a doctrinei ~colii
I I
282 India.' ReHgie 1i~ftlosofte'""-+--'Budismul'. 283
629
sarvastivadine.Confcmn traditiei, cele dou! persoane ar fi iae]itice, sau mitologica a legendei lui Buddha Potrivit uneia dintre aceste
darmai multi cercetAtori modemi ii considem. douA persoane di~cte; ieorii:, de exemplll, Buddha a fost asimilat unui simplu mit solar.
pe unul il consider! drept Vasubandhu din sec. al N -lea, dascaJ. al Amt in unele pa.qi canonice ca.t ~i in altele necanonice ale
,,---- ~colii Yogacara; iar pe ceUUalt drept Vasubandhu din sec. al V -lea, literaturii budistecIescoperimrelatmi privind viatalui Buddha. Lucrarea
un dascil al ~co1ii sarvastivadine. Esteincertddrenumitul poet budist Buddhacarita a lui Aivaghosha i Nidii.nakathli, 0 introducere la
'Aivaghosha.- care a trait candva injurul anului 150 d.Hr., ar putea fi comentariul Jiitaka, sunt cele mai vechi biografii ale lui Buddha pe
privit ca un adept al direcpei mahayaniste. Intr-adevar, lui i se atribuie care Ie posedam. In acestea gisim toate fazele importante ale vietH lui
L.
,~~" ..~~~_ p~l~mit~J~!!..uDei.q,~rtLdog!ri!l@<;f,J!1~ay.~$te,.cunoscut! doar in Buddha. To~i, intamplarlle reale sunt .combinate in mAsurll cu
traducere chineza, dar in celelalte lucr8:ri nu apar exprimate elar mqi materialullegendar, incat doar cateva caracteristici izolate ar putea fi
un fel de puncte de vedere mahayaniste. De aceea, este posibil ca evaluate carealitAti istorice..
j

lucrarea respectivA sA fi fost atribuitA pe nedrept lui Aivaghosha. Gotama Buddha s-a nAscut la Kapilavathu (sanscritA:
Dintre lucrarile sale, trebuie menponata mai ales Buddhacarita, Kapilavastu), oraul principal de pe teritoriul clanului Siikya
reprezentand 0 biografie a lui Buddha in forma poetica. Doar ("putemic"), azi ofa$ul Lumbini din regiuneadepresionara Terai din
treisprezece dintre cele douazeci ~i opt cantarl ale cestei lucr8I"i s-au Nepal. Aceasta zona este situatA la aproape 0 sum cincizeci de mile la
pAstmt in limba sanscritit To~i, integral, este accesibila in traducere nord de Benares, 1a poalele munplor Himalaya Budii din Sri Lanka,
tibetanA ~i.ghl!!<;,.~~,,.. ,____ ,..".-.,-.._ " . _ . . .,. ca ~i cei dinBinnania ~i Thailanda, cred caBuddha s-a nascut in anul
623 i.d.Hr. ~i a murit inanul 543. Ceamaimareparteacercetitorilor
1.3. Literatura vajrayll.nistii modemi, insA, eonsiderA cA Buddha ar fi trait candva intre 560-480
l.d.Hr. Numele ta1Alui sall, Sucidhodana Oit., "orez pur"), este sugestiv
Curentele tantrice, analizate deja in cadrul hinduismului, apar
pentru indeletnicirile membrilor clanului. Acetia se ocupau cu
$i in budism. Tantrismul budist constituie cea de-a treia dintre marile
agricultura pe un mic teritorill, care nu dep~ea in suprafata. nollA sute
directii budiste: Vajraylma sau Mantrayiina. Literatura tantrica
de mile pAtrate, in parte pe pantele joase ale munplor Himalaya ~i in
budista const! din scurte formule magice (dhflram) ~i ample Iucrari
parte pe campiile de la poale.
tantrice, care prezintA doctrina ~i ritualurile. La acestea se adauga
Sakya tacea parte din randul diferitelor neamuri raspandite
dii'etite manuale ~i comentarii sistematice. 0 parte dintre aceste lucrari
de-a lungullimitei de nord a bazinului gangetic, la periferia civilizapei
s-au pastratin limba sanscrita, dar cea mai mare parte dintre ele 0
Indiei de nord aflata atunci in plina dezvoltare. In perioada n~terii lui
ClU1~ doarprin intennediul traducerilorchineze ~i in special tibetane.
Buddha, aceste popoare erau incamai multsaumai pupu independente
i erau conduse oarecum dupa reguli asemanatoare. Ele ar putea fi
2. Buddha: istorie i legenda
numite mai degrabA repubUci tribale, pentru ca erau conduse de
oligarhii, de sfaturi ale batranilor sau de 0 eombinatie a acestora.
Toli cercetatorii contemporani sunt de acord eu faptul ea
Buddha a fost 0 persoana istorica In istoria cercetarii mai vechl s-au .. 629. Detalii despre legenda lui Buddha, ven in: E. Senart, Eseu despre legenda
consemnat diferite teorii prin care s-a incercat 0 intetpretare simbolica lui Buddha, trad. rom., lnstitutul European, Ia~i, 1993.
284- . Indla.ReUgfe1i"filosofie-""-- f:" "-'~Budlsmul~" 285
Probabil, tmele dintre ele i~i alegeau tm conduca.tor pentru 0 perioadA zile dupa n~ere. In legendele de mai tarziu este descris ca un t.n6r
limitatA de timp, dar nu aveau regi in sensul strict al cuvantului, ~a de geniu: nimeni nu~I putea intrece lanici 0 proba a truptilui sau a
incat tradipa mai tame potrivit careia Buddha ar fi fost fiultmui rege , ',mintii. EI ms]:)Undea la toate in1rebarileintelepplor, dar cand elle punea
---trebUlerespmsi~'tu1Oateace~Saky'7 considemuCAdetin efectiv .intrebarl, chiar ~i cei mai pricepup dintre ei emu nevoiti sa tacA6i 3
rang de regi, nobili ~i rnzboinici in raport cu civi.1.izatia in ansamblU; ~i, Mai tarziu, intr-una din zile, tatal sAu are'un vis deosebit: it
.irifr-adevar: probabilCifiiuiectmo~eati prioritatea ceremoniala a vede pe fiul sau imbracatin v~te galbene de ascet, parasind palatul.
brahmanilor, a~a cum 0 recuno~teau aIte popoare. Se considerau 0 Astfel, se hotara~e sa-i ofere toate bticuriile vietii ~i ii construie~te
-~,.." elita ~i poate ca ~iBuddhatrata lumeainconjuratoare cu siguranta caie un palat pentru fiecare anotimp ai anului. Totodat! porunce~ sA .
omului provenit dintr-tm neam de seama630 fie UImmt foarte indeaproape. De fiecare datA cand parnse~e palatul,
Potrivit legendei, eand s-a naseut Gotama, Asita, .un mare tatal sau porune~e slujitorilor sm sa indepmteze de pe stmzi tot ceea
vizionar din Kapilavatthu, a venit sa-l vada ~i a prezis ea acesta va ce l-ar putea indispune pe fiul sAll.
ajunge un mare sflint sau un mare rege. Potrivit unei vechi balade La ~sprezece ani se c!sato~ cu doua printese dinregatele
budiste, vazand multimile de zei bueurndu-se, Asita i-a intrebat de invecinate, Gopii ~i YaSodharii. Dupa treisprezece ani, aeeasta din
ee se bueura, iar aee~a i-au raspuns: I I unnA Ii na$e tm fiu, Riihula. Aceste amanunte suntprobabil autentiee.
"CopiIul Inte1epciune, giuvaieru1
De aItfel, Siddhiirtha a fugit din paIat la putina vreme dupa ~erea
,.. .- """~""" A,ade~pfeti6scapereche'nti:,i-are;--'>'<""'
lui Riihula, respectnd astfel obiceiul indian care nu pennitearentmtarea
S-a naseut la Lumbini, pe paJnnt Sakya la lume decat dupa n~erea unui fiu sau a unui nepot.
Pentru ferieire ~i bueurie in lurnea oamenilor',631 De~i tataJ sau ineearca pe mai departe sa-l izoleze pe tfularul
Mai departe, ni se relateaza ea vizionarul
, s-a dus in aeelloc printinpalat~ d.esfBtatoarelesaIegmdini, to~zeii zadamicesccelepUinuite
~i, v8.znd pruneul, a prezis: "Cea mai de sus inalproe a patrunderii (cu de tata~, in cadrultmortrei i~ consecutive, Siddharta intaln~e la
mintea) 0 va atinge acest copil; el are sa vada ceea ce este mai pur ~i inceput un batrfu1 foarte slabit, rezemandu-se in toiagul sa11, apoi, a doua
va face sa se-nvdrtii roata dreptapi, el, eel pHn de compasiune pentru zi un bolnav eu fara livid! ~ avnd febra foartemare, in fine, a treiazi, la
eei multi. Departe se va riispandi religia lui,,632. poarta cimitirului, un mort Apoi, la ultimai~ Gautamainta1n~ un
"In a eineeazi, dupa na$ere, intr-o ambianta solemna, pruneul c8lugar~inch calm~i senin, aceast:aimagineillini~ ariitBndu-i ca
a primit numele Siddhiirfa (pali: Siddhattha). Cu toate acestea, in reJigiate poate sc!pade mizeriile ~ suferintele vietii omene634.
literatura budista, el este pomenit cel mai frecvent cu numele sau de Pentru a-I convinge ~i mai tare in hot.amrea sa de a renunta la
clan Gautama (paH: Gotama). lurne, zeii it trezesc pe print in toiul noptii pentru a privi trupurile goale
Buddha a fost crescut in Kapilavatthu de catre a doua sope ~i dizgrapoase ale concubinelor adonnite. Atunci decide sa-~ puna In
a lui Suddhodana, Mahaprajiipiifi, deoarece mama sa moose la ~pte aplicare definitiv hotararea. ~eheam!scutierul ~ ~~ caIare
630. M. Carrithers, Buddha, trad. rom., Humanitas, Bucure~i, 1996, p. 26. pe ealul sau preferat Dupaee se departeazAbine de o~, se op~, i~i
631. Suttanipata, 683; Rhys Davids, Early Buddhism, London, A. Constable, 633. P. Carus, Gospel o/the Buddha, according to Olds Records, ChiQ:igo,
1910, p. 29; apud H. Nakamura, Orient # Occident, p. 194. Open Court Press, 1930, pp. 10-11.
632. Rhys Davids, op. cit., p. 30; apud ibidem. 634. M. EHade, Is/oria credln/elor ~L, II, p. 75.
286 India. Religie if"tlosofie Budismul 287

taie pletele cu spada, ~i scbimba v~tele de print cu aceleaale unui sa reprezinte in mod alegoric lupta interioara din mintea lui Gautama.
vanator ~i i~i triinite scutierul impreuna cu calul inapoi la palat635 . pupa ce il indepllrteazi1 pe Miira, el reu;;e~e sa-~i concentreze toate
Din acest moment, Gautama va rataci prin lume, practicand fbqele spirituale asupra unei singure probleme: eliberarea de suferinta
~~.,~, 0 asceza foarte dura, injooglele Uruvela, timp de ~ase ani. in acest Pe parcursul celor patru stari de veghe, intr-o profunda meditape, el
timp, se hranea cu seminte ~i iarb~ ~i 0 perioada doar cu balega. Se intelege misterul ciclului nes~it al ~or, morjilor ~ireincarnllrilor
spune ~ treptat, ajunsese sa consume doar un bob de orez pe zi. Era detenninat de karma, parcurge retroactiv nenumaratele sale vieti
imbracat in haine grosolane, i~i smulsese parol ~i barba pentru a se anterioare ~i contempla in cateva clipe existentele nesf'ar~ite ale
____ ~to~Pli.gi,a,zAbovea ore intregi stand in picioare sauintins pe ghimpi. _ senlemlor slli, rea1iz~.staI:~A~~.'~i1UIr!4!ar~" (~g4dhl),J!?-l~l~gand.~
Refuza categoric sa-~i mai spele trupul ~i bainele, arIltfuld ingrozitor. tainele condijionismului universal, dupa care, odam cu venirea zilei, a
Se odihnea intr-un loc unde cadavrele erau lllsate prada pllsllrilor ~i devemt Buddha ("eel iluminat").
fiarelor sIllbatiee ~i dormea inconjurat de trupurile intrate in putrefacjie. Timp de ~apte saptllmdni rllmdne in aceasta stare de
Se spune ca, la un moment dat, ar fi afinnat: "Trupul mi-a devenit "ilwninareh , tara a mai avea sentimentul vreunornecesitllti trupe~ti. In
neinchipuit de subtire. Din pricina pujinei hrane, semnul pe care-I J.asam I I cea de-a 49-a zi, prin locul acela au trecut doi negustori care i-au
cAnd ma a~ezam era ca unna copitei unei cllmile ... CAnd credeam oferit mancare, iar el a acceptat-o. in acel moment avea inca indoieli
ca-mi atingpielea de pe burt! puneam in fapt mana pe ~ spinruii'.636. dacll inlelepciunea abia dobanditll trebuie s-o imp~easca sau nu ~i
~f in pragul mortii, el a inteles canu se afla pe calea cea buna, pentru ca, altora. Ezitarea sa a stArnit ingrijorareazeilor. Astfel, zeul Brahma a
in ciuda acestor fonne extreme de asceza, nu avusese vreo noua coborat din eer ~i I-a convins pe Buddha sa propovllduiascllinvAtIltura
iluminare. Drept urmare, a renuntat la asceza, s-a imbaiat ~i a ineeput sa celor din jurul sau. Atunc~ Buddha a decis ca primii care ar trebui
sa se alimenteze din nou637. sa-i cunoasca invatatura ~i intelepciunea Ia care ajunsese sa fie cei
Dupa ce a renuntat la asceza, textele sacre ne relateaza ca cinci asceti impreuna cu care practicase asceza injunglele Uruvela.
Mara ("Cel Rau", "Moartea") I-a atacat cu violenta ~i a incercat sa-l I-a descoperit in parcul de animale din apropierea or~ului Benares,
ispiteascll in toate felurile rentru a-i distrage atentia de la meditatie, unde ~i-a tinut prima predicll, a~a-numita predica de la Benares. in
insll tara sorti de izbanda63 . Este foarte probabil ca toate aceste ispite unna acestei predici, cei cinci asceji au aderat la invatatura sa, devenind
I prirnii cIllugrui ai comunitlltll budiste.
635 Exista un motiv precis al renuntarii la lume: "Viata in mijloeul familiei iJi~a
api\rutingustfi ~i nedemni\, in vreme ee viata petreeutfi fa.rli adlipost e I Din acel moment, Buddha a ratacit din sat in sat, nuri:lllrul
neingrMitf1; e anevoie sli duci 0 vial! spiritualli desfivdIlitli ~i purli in toate adep!ilor slli crescand foarte repede. Se poveste~te cll, dupa aceea, a
privintele ~i sa mmai in aeela~i timp in inghesuiala ei\minului". Vezi Majjhima revenit in comunitatea sa natal~ unde i-a convertit pe tatlll sau, pe
N ikiiya, I, 241.
636 E. J. Thomas, The Life ofBuddha as Legend and History, New York,
sofie ~i pe fiul sau, Rahula Adepjii care renuntau la viata lor Iumeasca
Barnes and Nobles, 1952, p. 54. ~iii urmau lui Buddha deveneaumonahi ce~etori. Ceilalti, surori ~i
637 Mqjjhima-Nikbya, 1,247. Geipi deUI.sl!.tor, tu, eel rlu, din ee pricinli ai v~nit? Camea sfi se iroseasdl., dar
638 Mara Yl ispitea astfel: "E!}ti vl!guit de-atata post ~j moartea p-e aproape. m1ntea sii se facA mai lini!}titf1 ~i atentia mai statomicii. Ce e viata in aceastA
Ce folos au caznele tale? Binevoie~te s! rnmai in vial! i ai sii fii in stare s! faci lume? Mai bine sii mor in biitf1lie decat sli trl!.iesc infrant". Vezi Suttanipata,
fapte bune". Gautama a ramas, insf1, impasibil rlispunzand: "0, tu, prietene al 425,439. tn eele din urmli, Mara a eedat; vezi ibidem, 445.
288' Indla.ReUJJle' ,i'mo'Sofie ---+--- ~-BlldlsmuI" , 289

:frati mireni, aveau in primul rand indatorirea de a Ie asigura brana ~i in anotimpul ploilor, Buddha, lnsOtit de Ananda, discipolul
imbracmninte monahilor. in textele budiste sunt amintili deseori sliu iubit, popose~e in Veugrama ("satul de bamb~i''), unde se va
nenumarali membri de seama ai ordinului monahal intemeiat de imbolnavi de dizenterie. De~i a fost la un pas de moarte, a reu~it sa
""'="'Buddh(i'"Sariputra (pali: Sariputta) ~i I Maudgalyayana (pali: dep~easca criza. La cererea s~Ananda ii adunfpe toti"discipolii .'"
Moggallana), doi prieteni din tinerete, care imediat dupii iluminarea din Vaisa!i. dupli care amandoi se indreapta. spre pava. Acolo vor
lui Buddha s-au aliiturat comunitatii acestuia; ca ~ Ananda, discipolul cina la fierarul Cunda, cina constand din came de pore sau din nite

preferat allui Buddha. Intre adeptii lui Buddha se gasesc ~i nenumamte ciuperci cu care se hranesc poreii. Consecintele aparrepede: 0 diaree

- - persoane de vazA ~i cu 0 situatie materiala deosebita. De pilda, regele -. cu sange, probabil reintoarcerea bolli careia tocmai supravietuise. in ."~

din Magadha, Bimbisara, i-adaruit Maestrului 0 padure de bamb~i, pofida bolii, el se indreapta. catre Kusinagara. Dupa 0 caIiitorie

in care acesta poposea deseori impreuna cu monahii sm. Tot la fel, istovitoare, Buddha se simte epuizatfizic, ~du-se sub un tufi. in

bogatul negustor Aniithapindika din Srlivasti(pali: Siivathi) a ridicat acel moment, Ananda izbucne~ in hohote de plans, dar Buddha, cu

intr-o piidure din apropierea satului 0 manastire, in care Buddha o privire linita, Ii spune: "Destul, Ananda; inceteaza sa te chinui i
poposea:frecventin timpul anotimpului ploios. sli jeluieti. .. Cum poti crede cll ceea ce se n~e nu moare? Acest
Buddha a fondat ~i 0 comunitate de calugarile. Acestea lucru este cu neputinta',639.lnainte de muri, Buddha adreseazA ttimele
trebuiau sa se supunli unor reguli mai stricte decat caIugarii. Se spune cuvinteI?~lo:~ri: "Mliadresezvoua,o calugmi~ri: ny va
"""'.",..\"ca ordinul calugaritelor a fost intemeiat Iainitiativa celei careI-a crescut, precupetlp. stradt.nntele voastre". ' - - ','.",'. "
Mahiiprajapat i, pentru ca, ~a cum am amintit, mama sa adevlirata a Dupa ce s-a rnspandit peste tot vestea mOl"pi lui Buddha, au
murit la scurtli vreme dupa ce I-a nascut. Dupa ce devenise vaduva, inceput sli aparli nenumlirap adepp ai sm, cu flori ~i ofrande frumos
ea i~i dorea sa renunle la lume ~i i-a cerut pennisiunea lui Buddha de mirositoare, pentru a omagia trupul sliu. in cea de-a ~aptea zi~ trupul
a deveni clilugmta. Buddha aezitat multin privinta accesului femeilor sau a fost incinerat, iar resturile oaselor sale au fost impaqite intre
spre comunitatea monahala, dar intrucat inclusiv Ananda ainsistat in adeptii sm cu bunastare, care au ridicat deasupra lor morminte
acest sens, in cele din urma a cedat'- adapostind relieve inmijlocullor (stiipa, pali: thiipa).
Pasaje din literatura budistli ne Iasli impresia ca Buddha a
avut parte de 0 viata plinli de succese ~i cli a trliit intr-o armonie 3. Budismul indian.
dep lina cu cei din j urnl sliu. Este, insa, foarte limpede faptul ca in Sectarizarea comunitatii intemeiate de Buddha
activitatea sa a trait ~i muite dezamagiri.
Cand depli~e~tevarsta de 70 de ani, 0 ruda invidioasa a sa, Buddha n-a nominalizat nici un succesor al sau in fruntea
Devadatta, i-a cernt sli-i cedeze conducerea comunitatii. Refuzat, comunitlltii pe care 0 intemeiase. El considera ca singura clilliuza
Devadatta va incerca sa-l ucida pe Buddha, preglitind 0 adevamta credibilli pentru monahii slii ar putea fi doar invlillitura pe care le-o
strategie in acest sens: initial prin asasini platiti, dupli aceea cautnd lasase mo~enire. Din acest motiv, indatorirea fundamentalli a oricarui
sli-l zdrobeasca sub 0 stanca !iii, in fine, asmutind asupra lui un elefant calugar era aceea de respecta Cll sfintenie tot ceea ce propovliduise
foarte agresiv. In cele din unna, Devadatta, lnsotit de un grup de monahi,
639. Mahii-parinibbtina-siitta, V, i4.
initiazA 0 schismli, care predica 0 asceza mai dura, dar aceasta va ~ua.
290 India~'Religie tiruosot1e' Budismul 291
Buddha pe parcursul V;iepi sale. Confonn tradipei, 1a scurta vrem~4upa Se spune eli acest rege intrelinea ~aizeci ~i patru de mii de
moartea sa (aprox. 480 td.Hr.), afostorganizatunconeiliu laRiijagriha, calugmi budi~; lui ii sunt atribuite optzeci de mii dest,pe ~i nenutnarate
convocat, probabil, de eatre MahiikiiSyapa (pati: Mahakassapa). J:I18nasti.ri A ridicat coloane memoriale pe tot cuprinsul imperiului ~i a
Dupa ee s-a informat in legatura eu regulile monahale, gravat pe ele edicte didactice.- Au fost ~i misionari "pans. la cele
consultfuldu-l pe Upli/i, ~i in ce prive~ doctrina, avand amnnite discutii mai indepartate hotare ale t3rilor barbare" pentru "ase amesteca printre
eu Ananda, Mahakasyapa a redactat Vinaya-Pitaka ~i necredincio~i", amtinlauntrul regatului, cat "~i in t:ari strWne, predicand
Siitra-Pitaka (pali : Siitta-Pitaka). La aproxirnativ 0 sut! de ani dupa lucruri mai bune". Profitand delegaturile cu Occidentul ,Mokaatrimis
moartea lui Buddha, la, Vaisalis-a tinut un nou concHiu. Potrivit ", profesori budi~ti pe langaAntioh,alJI-l~:~uitSj:ri~i, ~h~m~llaln-lea al
izvoarelor, cauza organizArii celui de-al doilea concHiu a constituit-o Egiptului, Magas din Cirene, Antigonos Gionatas al Maeedoniei ~i
fapruI camonallli au primit de lamirenii din VaiSaliaur ~i argint Dupa Alexandru al II-lea Epirului640 Sigur, este greu de evaluat forta de
penetrap.e a acestei mi~c8ri catre Occident , dar in Orient misiunile
641
l'utini ani de la acest conciliu, in interiorul comunimtii monahale a aparut
(, noua schisma. Cei socotiti "ortodoc~i" au fost numip sthaviravadini lui Asoka marcheaza 0 perioada. decisiva de transformare spirituala.
(pal'i: theraviidini); totu~i, denumirea generica care acopera toate Domeniul sau cuprindea cea mai mare parte a Indiei propriu
~colile adeptilor ~a-numiti "ortodoc~i" este aceea de Hinayana zise, precum ~i Afganistanul, sudul Hinduc~ui, Belucistanul, Sindul,
(Umicul vehicul"); adeptti noil grupari, reprezentand pBreri deviat:ioniste, Valea Kashmirului, Nepalul ~ Himalaya inferioara. Peste tot, dnnnurile
se numeau mahiisanghi/rai, adica adepp ai ~co1ii Mahiisanghika. erau bine intrepnute, cu hanOO ~ifih1Jfu.rl pr.~tejat~ Ja intervale flxe.
Divergentele de pW:eri ~i in randul "ortodoc~ilor" nu se opresc Existau, de asemenea, livezi eu pomi fiuctiferi ~i artere plantate, gr3nare
insa aici, ci vor continua. in timpul regelui Asoka (268-234 i.d.Hr.) s publice, ~utor medical pentru oameni ~i animale, funcp.onari speciali
a desprins 0 noua grupare din ~eoala sthaviravadinilor, numita a avand sarcina de a preintampina intemnilarea ~i pedepse1e nedrepte,
sarvasttvadinilor. Probabil ca tocmai aceasta disputa dintre cele doua de a-i ajuta pe parintii cu familii numeroase ~i de a avea grij a de cei
grupan i-a oferit prilejullui Moka de a convoca un al treilea coneHiu varstnici, curti de justitie deschise tuturora, imparatul insu~i
ocupandu-se de treburile poporului la orice ora ~i pretutindeni
642
budistlaPiitaliputra, injurul anului 250i. d. Hr. To~i,nus-aputut
ajunge la 0 conciliere a celor douB. tabere. ~coala Sthaviraviida a in secolele imediat urmatoare domniei regelui Asoka, s-a
fost declarata ~coa1a "ortodoxa", Schismaticii, adica sarvastivadinii, produs 0 serie de noi' schisme. in aceasta perioada, s-au separat nu
au trebuit sa se refugieze in Kashmir, Confonntradipei, in cadru1 acestui 640. Cf. V. A. Smith, The Edict ofAsoka, London, 1909, p.20.
concHiu, a fost redactata in ultima sa forrnaAbhidharma-Pitaka (pall: 641. cr. J. Kennedy, Buddhist Gnosticism. the System ofBasi/ides, in: Journal
Abhidhamma-Pitaka) sthaviravadinilor. ofthe Royal Asiatic Society, 1902, pp. 377-415; D. Schlumberger, L. Robert, A.
Convertirea regel ui Asoka la invatatura budista echivaleaza Dupont ~i E. Benveniste, Une bilingue gnico-arameenne d' Asoka, in: Journal
ca importanta, pentru Orient, cu convertirea lui Constantin cet Mare I I Asiatique, 246, 1958, pp. 1-48; D. Schlumberger, Une nouvelle inscription
wiecque d' Asoka, in: Comptes rendus des seances de I' Academie des
la cre~sm, pentru lumea CJ."e.na PatromYul sauimperial alnaltatceea inscriptions et Belles Letlres, 1964, pp. 1-] 5; A. Dupont-Sonner, Une nouvelle
ce debutaSeca 0 doctrina bazatape exercipi spirituale riguroase la pozipa inscription arameenne d' Asoka trouvee dans la vallee du Lagman
unei religii larg nlsp8ndite, prospere ~i populare. (Afganistan), ibidem, 1970, p. 15. '
642. 'Edict Lapidar VI; V. A. Smith, op. cit., p. 12.
'r

292 India. ReUgie i filosofie t-. Budismul ! 293


I
numai gruparile hDerale din interiorul cercului "ortodOOililor", ci au apfuut [ capivotpentruintreagalumecivilizataintr-unadintrecelemaiputemice
sciziuni inclusiv in sfuIul noilor ~eoli. To~i, procesu1 de seetarizare in perioade de istorie, ~i anume China Hanilor la msarit ~i Roma imperiala
eadrul budismului pare sa nu:fi slAbit evolupa acestuia in spapul indian.
DimpotrivA, monumentele budiste din perioada 200 i.d.Hr. - 200 d.Hr.
I la apus. Ku~ana~ii
.
au fost rastumati
.. : - . ",. -: ' . .,.,";. ",,= ...,-; . -.-
'.r~'~
de la putere in anul236 d. Hr.
.. _ ~.'-"'~.'1 " .. ,.."

,I Adeptii noii directii, Mahayana (''marele vehieul"), aparute in


demonstrea2'A 0 activitate budista pJinA de viatA in toate regiunile Indiei. sanul budismului, numese cu un anume dispret vechile ~li Hinayiina
Perseeutiile indreptate impotriva adeptilor budi~ti din perioada de (''mieul vehicul"). Se presupunecA,-pe lainceputul erei ~e, evolupa
domnie a regelui Pushyamitra (aprox. 183-147 i.d.Hr.) au eunoseut, noii direetii budiste s-a aeeelerat.lntnicat prirnele 8iitre mahayaniste
eu sigurantA, 0 mica amploare. au fost traduse din sanserit! in ehineza prin seedI-III, probabil ea .
Inparteadenord-vestaIndiei,undemaimultiprincipigI"eC4etnnarfi, aeeasta noua direetie se afla.dej a eu eeva timp mai inainte de aeeasta
deexemplu,Me1Ul11thi,s-auconvertitIainWfMurabudista,budismula:tacut epoea in posesia proprii~or ei texte. Nu este insa suficient de limpede
progreseconsiderabile.Regele~tK"ankhka,carestap3neapeIainceputul din care dintre veehile ~eoli a apa.rut Mahayiina. Orieum, este posibil
sec. al II-lea d. Hr. parlea de nord-vest a Indiei, Kashmirul ~i sa se fi desprins fie din ~eoala mahasiinghika~ilor fie din aeeea a
Afganistanul, este eonsiderat, alaturi de Asoka, unul dintre eei mai sarvastivadinilor. Majoritatea cercetatorilor sunt, in general, de parere
importanti promotori ai budismului. Sub eondueerea sa s-a tinut un al ea motivul aparitiei ~eolii mahayiiniste I-a reprezentat intentia de a
patrulea eoneiliu budist la Jiilandhara sau Kundalavana. Probabil, satisface necesitatile religioase ale budilor mireni. Hinayana se adresa
acest coneiliu privea doar ~oala sarvastivadinilor, care avea nenumara? in principal comunitatilor'moriallale:"'pecand'noillfdirectie ineerea sa
adepti in aeeasta parte a Indiei. $eoala theravadinilor din Sri Lanka n eonduca la eliberarea tuturor oamenilor. Prima ~eoala mahayiinista,
a reeunoseut insa acest conciliu. Madhyamika, a fost fondata injurul anului 200 d. Hr. de catre filozoful
Kanishka (aprox. 78-123 d.Hr.), eel mai important dintre Nagarjuna. Cereetatorii nu imp~ese, insa, acee~i paz-ere comuna
regii ku~ana~i, a fost initial adeptul unei traditii non-budiste, dar, eu privire la intemeietorul eelei de-a doua mari ~eoli mahayaniste,
aseI,ilenea regelui Asoka, a treeut la budism. Sub proteetia sa, a aparut respeetiv ~eoala Yogiiciira Potrivit eatorva izvoare, adevaratul
~i s-a dezvoltat una dintre eele mai timpurii ~eoli eunoseute de arta fondptor al ~colii va fi fost un anume Maitreyanatha, iar renumitul
budis~ ~eoala Gandhara. Promotorii acesteia erau de origine greaca, AsaAga, care a trait in seeolul al IV-lea d. Hr., a fost dicipolul sau.
in timp ee satrapii provineiilor sale sudice erau ehiar descendentii acelor Anumiti eercetatori se b~eaza pe aeeste izvoare ~i-l eonsidera pe
sciti (saka) a earor sHiparure fusese inlaturata de catre ku~iina~i643. Maitreyanatha 0 persoana istorica, in vreme ee altii il vad peAsanga
Cueeririle lui Kanishka au redesehis eaile terestre de aeees ea intemeietor al ~eolii, eonsiderand ca numele de Maitreyanatha n
spre imperiul roman; 0 ambasada din India I-a vizitat pe Traian dupa ar fi alteeva decat 0 porec1aa lui Asanga.
intrarea lui in Roma (99 d.Hr.). De asemenea, au redevenit aeeesibile Pelerinii ehinezi, care au poposit in India Iungi perioade de
pentru comequl indian ~i drumurile nordice catre China, respectiv rutele timp intre anii 400-700 d.Hr., ne ofera in descrierile lor 0 buna imagine
de caravane prin Turkestan. Imperiul budist al regilor ku~~i a servit a realitiitilor budiste din acea vreme. De pilda, Fahsien, care a vizitat
India intre 399-413, ne relateaza ea budismul taeea progrese peste
643. Vezi E. J. Rafson (ed.), The Cambridge History of India. vol. I, tot. Doua secole mai tarziu, aceste realitati se vor sehimba. Hsuan
Cambridge, New York, 1922, p. 585.
tsang, care a ealatorit prin India intre anii 629-645, poveste~te eu

! ,
300 India. Religie ~i filosofte Budismul 301

cauzeazA toate suferintele care apar in viatii ~i in cursu! reincamarilor. ~i sa experieze formele de existent! ~i manifestare a acestei lumi, ~
Ele SlIDt cauzele imbatranirii !1i morPi, durerilor, tanguielilor, grijilor ~i cum sunt ele "in realitate", adica sa inleleaga iluzia ~i aparenta lumii
dezamagirilor pe care Ie experiazatoli oamenii. Dar ~i eleinsele sunt care 11 inconjoara, dar in acelw;i timp sa re~ sa simtA 0 stare de
supuse suferintei, pentru ca ~ ele Sillit'cmJzate'i deieril::rlria:te, bitfridullor~ bucurie interioaraoricand ~in orice si.tuaP.e, inc1usiv atunci cand su:fera 657.
ca tot ceea ce exist! in lume, de altfeL Desigur, acest lucru va fi posibil doar atunci cand el va intelege
Orice formi1 de viata este treCi1toare ~i implici1 suferintA, chiar ca lucrurile nu sunt ve~nice, cand va invata sa renunte Ia ele, cand va
~i existenta in sine este asemenea unui ~oc, orice respiratie este I invala ca nu trebuie sa ~i Ie doreasca, ci salse bucure de ele doar daca
- suferinfii, orice gand inseamnii sau conduce spre suferinta; pentru cel-~-.~~.-r-~-~ acestea exism, dar lara a se at:Wja de ele. Este Iimpede ca, din aceastii
intelept., bucuria ins~i nu este altceva decat 0 dispozi{ie efemera, care i perspectiva, nu impe:rmanenta ~i efemeritatea sunt cauza suferintei sale,
fUnd cauzatA la randul sau de ceva efemer, nu poate avea la randul ei ci a~amentul fata de lucruri, dorinta sa, vointa sa posesiva, "setea"
decat un caracter efemer 656. sa existenpaUi (taI;Jha) 658. .
Conform invataturii lui Buddha, nu se poate vorbi de Dincolo de fiint e nu existanimic substantial, nici 0 entitate,
"existenta", ci doar de devenire. Orice materie insearnna energie, orice dupa cum dincolo de lueruri nu existAnici un "Iueru in sine". Fiintele ~i
substanta este mi~care. Viata individului este impermanenta, lucrurile sunt simple fenomene ~i, in conseeinta. sunt ireale. Cic1ul
condiponata temporal !1i supusa unei schimbari sigure. ~i forma ~i reincarn8.rilor, impregnat de suferintii, se rea1izeaza in singura lume
proprieta:ple materiale ale hicrurilor stfut ipIpeiniliriente ~i schimbabile:-- "4'-'-'~ existenta, adica in aceastA lume fenomenalamereu in schimbare. Tocmai
Nu existli nici 0 substant! eu caracter permanent ~i ve~c, iar suferinta aceastA transformare ~i schimbare continua constituie viata, ilindca viata
este identica eu aceasta instabilitate ~i de~ertaciune. In acest plan, nu este existentii, ci 0 pennanentadevenire ~i transformare in altceva
pofta sau dorinla n~te suferinta, intrucat ceea ce Doi ne dorirn ~i ne Dat ilind faptul ca budismul nu accepm existenta unui Absolut
propunem are un caracter impermanent, schimbator~i efemer. Datorita sau a lIDei realitati dincolo de fenomene, a~a cum se intfunpla in alte
impermanentei ~i relativitiipi lucrurilor, dorintele cauzeaza de fiecare religii, nu exista practic nici 0 legatura unitara, care sa patrunda totul.
data tristete ~i dezarnagiri. Nenumaratele fenomene:tara viatii se deruleaza simultan, se modifica
In viziunea budista, orice fericire pamanteasca, cum ar fi reciproe, atunci cnd intra in coliziune, se cornbina unele cu altele ~i
ciisatoria, familia, bogapa. prestigiul ~i..chiar bucuria de a trro, este tara det~l~ tEF aceasta noi feno~:DC:' ~e la randullo~!au locul altorn
sens, pentru ca toate aeestea sunt efemere ~i pentru ca ele cauzeaza mal vechi . Ltunea este pluralista ~l smgwa constanta m cursul acesta
necazuri ~i suferinta . De aceea, De intrebam, in mod firesc, care ar fenornenal este legea dupa care se realizeazA acest proces de fluctualie,
puteafi adevarata fericire dintr-o atareperspectivacare sanumai reprezinte respectiv conditionismul absolut Cpa{iccasamuppiida) 660.
niqiodatapremisal?icondiliepentrusuferintadinsocietateaumana? 657. l.A. Irving - R.C. Chalmers, Der Sinn des Lebens nach den fUn!
In contextul budist, se apreciaza ca adevarata fericire consta We~tre~igiol1en Hinduismus. Buddhismus. Christentum, Judentum, Islam,
hi ,"' b' '+x 'fi~~"'-'; .'. '" Wellhelm-Oberbayem,1967, p. 65.
e armVlatao l~nU1\.Q.a ~Ulom,cucondilJacaacestasamtpl"<ln-l.5 t'" '"""'6" 658 . LA . da, B u ddh'IS t'ISCh e Rn
' . ' G ovm . ' p. 18 .
!.J.exlOnen,
659. Cf. Visuddhimagga, XVI, 19; XIX, 20.
656. P. Antes - B. Uhde, Das Jenseits der anderen. ErlOsung 1m Hinduismus.
660. H.W. Schumann, Der historische Buddha. Leben und Lehre des Gotama
Buddhismus und Islam, Stuttgart, 1972, p. 63 sq.
Koln, 1988,p. 168. '
_-1-.

298 India. Religie ~i fllosofie


I

t
r
Budismul 299
I
Buddha - care dorea sa descopere tuturor oameniloresenla ' "moarteamamei, moartea tat!lui, moartea fratelui, a S'lU"Orll, a flului, a
relativitApi ~i finitudinii lorproprii -aimpm-pt suferinta in treigrupe:fiicei, pierderea rudelor, pierderea averii" 652, To~i, acest lucru nu
prima este suferinta fizica, inclusiv homa ~i moartea; a doua este de afecteazacunimic faptul cascopul final pentru oriee budist este eliberarea
natura psihica, incluzJb;ld toanH~~eCurile~ dezamAgi:rile din viatA, ca ~i absoluta. Calea spre ellberare, ara:tata de cMre Buddha, conduce
imposibilitatea de a-ti indeplini toate dorintele; a treia este suferinta necesannentelad~din "prizonieratul" ciclului remcartlIDilor.
exiStentiala constand in aceea ca permanent ne simtim ~;i suntem 4.2. Efemeritatea lucrurilor '
condit onati ~i dependenfi de tot ceea ce cuno8$em (casa, prieteni,
i :.; , Atat in budismul h mmmnist cAt 4i::i in eel o"J.;;, ';;nist exist t!:l
, 1')' "dr:O:......:- x frun x_ -~J- y IfMM'IU.Y"", ent
proprIa noastra persona Itate. etc. ~L.nU~ln ~.lll.u~~.~.!n ...,-_J~lL-----'l . individualaestesocotimcasu:ferintA,intruc!tindividulempiricIeplezinta
A

' necunoscutul Anurniti oameni nu experiaza niciodata aceasta a treia 'IX' ...x ~. , nail ,. ..
~llTIlpermanentl SUpU~1
I

0 SImp a. smteLa. a unor l.acton Imperso


categonedesufermtA,m:>aal1ll,dun~tx;tva,leexpenazapetoatetrel,
' . A .," ,

distrugerii. Majoritatea oamenilor se identifica cu ceea ce este


Prezentand realltatea suferIntel, Buddha socotea ca nu este himb b'l . , J : ' , ' "Ab lutul" . t'al' .
, . ... 1 . , 0 b'" realist EI d .. sc a 1 ~l el.emer fl nu recunosc so lTIla en ~l ve~mc,
mCldecum pes~st, ~P01Iiva, lectiV ~
7 oreacaoamenn respectiv dharmata 6 3, ca propria lor naturA 654. Khandha (sanscr.:
sa descopere ~l m~l~l. lI~~a~~a;ea lo~ propne, p~ntru a recuno~te skandha) sau cele cinci "agregate" ale puterilor fizice ~i psihice 655
adevarata rea11tate a Vletn ~1 eXlstenlel ca ceva umversal, care nu are
. 'de a l.ace
mmIC ~ cu specu1Rtla
t' 651
, 652. H. Oldenberg, Buddha. Sein Leben, seine Lehre, seine Gemeinde. Hrsg.
Nu este vorba de un pesimism filosofi~~~qlogi~sau teolo~c, ....,'c! und erg. von H. v. Glasenapp, Stuttgart. 1959, p. 205 sq.
653. Dharmata, "AbsolU:IUI.. imater.ial,i~coresptmdeprincipiuluiritadinvedism.
ci mai degraba de unul existential, specific exc1usiv budismului. In Acest principiu: ne amin~te prin senmificapa pe care 0 are de principiul dao din
realitate, budismul reprezinta 0 coneeppe sumbdcu privire la existenta confucianism ~i daoism, de principiile mana, orendasau wakam de la populatiile tribale
um.ana. In special in c1imatul indian, imagineadespre situafia existentei conternporane,ca~ideLogosuldingandireagread1~i~Notiunearitadesernneaza.
radical suferinde a omului a fost zugrAvita in culori aprinse. To~i, ordinea lwnii, daqi ordineacosmica, liturgid1~i moraUt Cf. J. Gonda, Les Religions de
asemenea afirmatii sumbre se refera, in general, la situapa existenpala , " l'lmfe, I, Vedisme et hindouisrne ancien, Payot, 1962, p. 98.
654. H. W. Schumann, Buddhismus. Philosophie zur ErlOsung. Die grbssen
concreta a omului. $i intrucat aeeasta existenta umana concreta este Denksysterne des Hinayana und Mahayana. MUnchen, 1963, p. 70.

supusa impennanentei ~i suferintei, tocmai din aceasta cau.z:a - dupa


655. Cele cinci "agregate" sau "modalitiip de aderen'(:a" la lumea exterioarli. sunt
Cunl il consoleaza un calugar allui Buddha pe un rege indian lamoartea unnlUoarele: materia/itatea, care constii din elementul solid (pmul, unghiile, dinpi,
reginei - tot ceea ce tine de batrfulete imbatrane~te, tot ceea ce este pielea, camea, oasele etc.), elernentullichid (secrepa biliarli, mucusul, puroiul,
supus bolii se imbolnave~e, tot ceea ce este supus moqii moare, tot . sngele, transpirapa. gmsimea, lacrimile, urina etc.), din caldura (tot ceea ce const!
din temperatura din organism, ca rezultat at procesului de digerare ~i ardere a
ceea ce este supus degenerarii degenereaza, tot ceea ce este supus
mncarii ~i bauturii consurnate) ~i din aer (gazele intestinale, inspirapa $i expirapa),
efemerului este trecator etc. ' grupa de senzalii (de bucurie, de suferinta ~i de indiferenta), percepliile (vizuala,
Amaraciunea suferintei provocate de efemeritatea lucrurilor auditiva., olfactiva., gustativa., tactilii ~i spirituaI~), activitlJ/ilespirituaie (impregnate
este amplificata prin credinfa in retncarnare. Fire~e, este vorba de 0 de vointa, de puterea instinctuala.) ~i conytUn/a. Cf. pe larg N. Achimescu, Budism
imagine ~ietoare sasuferi i~i ~ i~, de-alungul multelor existente. # cre~tinism. Considera{ii privind destivtir~irea omului, Junimea~Tehnopress,
,iI
I~i, 1999, pp. 39-40; C. H, Ratschow, Leiden und Leidensat{/hebung im Buddhismus
651. A. Bancroft, Religionen des Ostens. Wege geistiger Erfahrung, ZUrich, und im Christentllm. in: E. Damman (Hrsg.), Glaube, Liebe, Leiden in Christen/urn
1976, p. 76. und Buddhisrnus, Stuttgart, 1965, p. 52 sq.
-1'
I
I
296 India. ReUgie ~ filosofie t Budismul 297
- lata, 0 monahi, adevmul slant despre suprimarea suferintei: I chiar daca te na intr-o siruape fericitB, fie caerege, fie un mare bo~
i
stingereasetei acesteia, prinnimicirea totala adorinte , parnsind dorinta, I vei avea oricum de suferit boli ~i vei cuno~ bruranetea ~i moartea.
renuntand la ea, eliberandu-te de ea, nelasandu-i nici un loco .' '. '.. ..1 '. . . . In sensul ei mai larg, suferinta poate fi privita totodata ca 0
- lata, 0 monahi, adevmw slant care duce la supriinarea~- ~"~ .~. ;~,-~=~"'c ftwnanta.re i insatisfaepe pennanenta, caracteristic! oricarei fonne
suferintei: este acel drum SIant cu opt carari, care se unesc: credinta I de viat!, daca avem in vedere afectele naturii umane 647. Din
&eapta, hotarare dreaptA, cuvant drept, faptAdreapta, mijloace corecte perspectiva budista, aceastli concluzie se bazeaza pe intreg ciclul
de exi~j8, efort drept, cugetare dreaptii ~i meditatie dreapta." Ij I reincamarilor, pe totalitatea fonnelor de existent! permanent
Dispunerea mesajului original allui Buddha in patru parp. i~i~~.,.~~_-"~~_ schirnbabile, in care viataluatAizoJat(meventuaIitateain care arfi marcatA
are, po sibil, originea in metodele medicale recomandate de una din I exclusiv de bucurii) nu reprezintadec8t 0 simplafractiune de timp.
~colile indiene: primul pas este constatarea bolii, apoi etiologia ei, dupa i Prin dukkha trebuie sa intele&em mult mai mult deedt prin
aceea posibilitateasauimposibilitateadevindecare~,infine, tratamentu1 I notiunea traditionala de "suferinta" 8, Dukkha inseamn! tot ceea
care duce laaceasta. Referintele medica1e suntnumeroase in doctrinele i ce-i inca~ i-i leaga pe oameni de condipile de viata i existentli
budisteulterioare.Buddha~~justificasepreaputinulsauinteresfata i din aceasta lume, tot ceea ce-i face sclavii propriilor lor dorinte i
de problemele metafizice, compa.nIDdu-se cu un medic care, la cap8:Wul : nostalgii, ceea ce-i face sa tmiasca dezamagiri, ceea ce-i instraineaza
unei persoane gray ramte, nu are tirop sa se preocupe de detalli inutile. I de ei inii i de semenii lor, ceea ce-i determina sa sufere din cauza
Primul adevar este, deci, suferinta (dukkha), existenta . !~'":_.~:,,:f31lltului e~,1:1u pot fi nicio~ identici eu ei ~i~i. Du"fs!;a inseamna
suferintei. Prin aceasta "suferinta", Buddha mtelegea problemele ' . neimplinire, imperfecpune ,irealitate, deertaciune .
caracteristice existentei comune oricarei forme de viata, respectiv 647. W. Karwath, Er/osung hier und jetzt. Eine Einfii.hrung in den
durerea n~terii, durerea batranetii, durerea bolii i durerea mortii. Buddhismus, Wien, 1977, p. 46.
Saracia, ca ~i repuisia fala de ceva sunt, de asemenea, d$'eroase. 648. "Dukkhd' este tradus de cele mai multe ori cu "suferinta", dar acest
Chiar ~i atunci cand cineva nu are griji sau necazuri persona\e, to!ui cuvant redA doar Partial semnificatia cuvantului din pcili.Nofiunea din piili are
vetle pe aItii suferind ~i nu poate ramane insensibil. o muJtime de semnificatii: indispozitie, boaJA, nemultumire, nelini~te, iritare,
zbucium, conflict, team! de vial!-. In cele din unn(l, cuvantul descrie prinderea
Aici apare, totu~i, 0 problema: daca na$erea, batranetea etc. omului in "pIasa" impletita. din multe conditii ~jlconditionAri impuse de viatlt,
sunt cu adevarat manifestari ale suferintei (dukkha), este oare descrie viata in lumea cic1ului reincarnWilor. Cf. L.A. de Silva, The problem of
realmente necesarun demers religios pentru a Ie elimina? Moartea the Selfin Buddhism and Christianity, London, 1979, p. 28.
naturala sau suicidul nu constituie in sine s~itu1 suferintei? Eutanasia .649. De acee~i pl1rere este ~i Lama Angarika Govinda: ''Noi suferim, in primul
sau moartea naturala ar putea fi 0 solupe bllll8. ~i eficace pentru a pune rand, din cauza propriei noastre imperfectiuni. Cand suferim, devenim con~tienti
de aceasta ~i apare in noi nazuinta dup! desAvar~ire. In masura insA in care
capat suferintei dac8. moartea arinsemna sffu~itu1 de:finitiv. Dar, intrucat
invingem imperfecpunile ~i limitele noastre, devenim mai liberi ~i mai fericiti. Ca
exista rena~teri dupa moarte, dukkha i consecintele sale atare, un om desavar~it ar trebui sa fie complet liber de suferintA ~i pe deplin
complementare nu se limiteazA la viata actuala, ci continua ~i dincolo fericit." Vezi L ..A. Govinda, Buddhistische Rejlexionen. Ober die Bedeutung
de moarte. Din acest motiv, recomandarile pe care Ie face budismul des BuddhismusJlir den Westen, Frankfurt a. M., 1990, p. 35 sq.
pentru a anihila suferinta reprezintamai fes
invatmuricare Ul1ll8resc sa 650. P. Gerlitz, Die Ethik des Buddha, in: C.H. Ratschow (Hrsg.), Ethik der
Religionen. Ein Handbuch. Primitive, Hfnduismus, Buddhism us, Islam,
cunne aceste viitoare remcarnari. A~ intrucat, cu fiecare re~,
Stuttgart, 1988, p. 258.
294 India. Rellgie ifilosofie
T

' \ . , Budlsmul 295


regret despre faptul ca" 0 mare parte a mB.nAstirilor budiste se ajJau in aceasta societate a fondat ~coli, temple ~i biblioteci. tn anul 1950,
ruinA. DecAderea budismului este confinnatA ~i de ca.tre I-tsing, care I cand liderul celor socotip :tam casta, B. R. Ambedkar, s-a convertit la
a fost in India intre anii 671-695. . budism, foarte mulp dintre adeppi s& i-au unnat exemplul. in prezent,
Micarile tantrice (Vajrayana sau Mantrayana) reprezinta-~"""''''~'I'-'''___ in India existamulte milioane de budi~ti.
~tima ~azA a evolutiei budismului in spatiul indian. ~o~ule m~:e i
ntualun populare se regAsesc, la un moment.dat, chiar mMahliyana.,
i, _....
4. Viata ,i existenta in acceppunea lui Buddha
.. . lis ?
Din secolul al ill-lea d.Hr. sunt cunoscutei traducerichinezealeunor, ,4.1. Exzstenta ca sUfermtlJ: peslmzsm sau rea m,
fonnule magice (dhiiranl) budiste. To~ sistemele tan1rice pedeplin
constiniite: pe care Ie cuno~em, 'dateiizadiri1i':o perioaaifmru tame:-'" .-.
iln conceplia lui Buddha, intreaga existen\A se identificli cu
sUferifipi; esteirnpregnatl structural de suferint! 644. Buddha era fenn
EvolupaacestorsistemeincepeinjurulsecoluluialVTI-Iead.Hr. convinsdefilptuldisuferintain:viataomului~atBtdemultbucuriile
Decaderea budismului in India continua ~i dupa perioadele ~i satisfactiiIe, incat ar fi fost depreferat caacesta s!nu se fi nAscut64S.
relatate de Hsiian-tsang ~i I-tsing. Venirea cuceritorilor musulmani a Conceppa Maestrului despre existent! ~i viat! in general este
insemnat, in fapt, decaderea definitiva a budismului slabit deja cu ceva sintetizatii in cele patru "adevanm nobile" (ariya-sacca), in care se
timp mai inainte. M usulmanii au pradat marile manastiri, au incendiat relateaza despre suferinta (dukkha), aparitia suferintei (samudaya),
bibliotecile~ i-auucispecaIugariicaren-au~tsaserefugiezeinNepal ... Ii. eliminarea suferinfei (nirodha) ~i calea care conduce la disparipa
sau Tibet ~ seface ca, dupaanul1200, mai gAsim in Indiadoar cateva acesteia(magga). Dupa iluminareasa, asemenea unui medic, el ofem, in
vestigii izDlate, care saaminteascA de budismul glorios de odinioara..' ""~"~~r If:::':'r!!" 'rebi'iiiiitasa-preOica.de bi'Benarei, futregii lumi ~i existente-pomind de la
Probabil ca persecutiile periodice indreptate impotriva i ideea ca"afi in lume"insearnnasuferint!-Ulll1Morul diagnostic 646:
adeptilor budismului au contribuit ~i ele la aceasta decadere treptata a !. - "lata, 0 monahi, adevarul stant despre suferinta: n~terea
religiei budiste in India, dar cauza principaIa a acestei decaderi trebuie ! este suferintA, batranetea este suferinta, boala este suferinta, moartea
cautatii chiar in interiorul budismului. Stadiile ulterioare in evolupa este suferinta, ingrijorarea, plansul, durerea, tristetea ~i disperarea sunt
budismului in India demonstrea..za ca reprezentantii acestei religii ~i-au suferinta, unirea cu ceea ce nu iube~ti inseamna suferintA, desparprea
propus sa faca doctrina budistii cat mai atragatoare pentru marea masa de ceea ce iube~ti inseam.na suferint!, a nu obtine ceeace dore~ti este
a populapei; prin aceasta, intr-o anumita privintA, budismul se aseamana suferinta. Pe scurt, cele cinci elemente (khandha) ale fiin~ei umane,
hinduismului. Dat fiind faptul ca, in acest fel, budismul ~i-a pierdut 0 care provoaca ata~area de existenta, sunt suferinta.
parte din propria-i identitate, pentru omul de rand a devenit mai - lata, 0 monahi, adev8rul stant despre cauza suferintei: este
convenabil sa se converteasca la hinduism dect sa se expuna atitudinii setea (de existenta) care duce din rena~tere in ren~tere, insopta de
dezaprobatoare a unei societap. care nu privea cu ochi buni 0 religie placere ~i de pofta lacoma care-~i gase~te ici ~i colo placerea: setea
(in cazul de fata, budismuI) care nu recuno~ea autoritatea V edelor ~i de placere (kiima-taQhii), setea de existenfa (bhava-taQhii) ~i setea
nici p~atu1 castei brahmanilor. , de impermanenta (vibhava-taQhd).
In zilele noastre, budismul a Ctmoscut realmente 0 ren~tere . 644. Majjhima-Nikflya. 28; Digha-Nikliya, 14; 22.
considerabila in India. in anu11891, Anagdrika Dharmapala din Sri 645. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus. lhre Wurzeln in
Lanka a fondat 0 societate budista, Mahii Bodhi Society, aviind drept Geschichte und Tradition der Gegenwart, Freiburg i. Br., 1990, p. IS.
scop activitatea misionara budista in India. in multe locuri din India, 646. Samyuta-Nik!iya, 421. I '
'302' lndia.Rtiigieti..files6f:ie' ,-_.--+-- ~. Budismul'" 303
Dupa cum se l>bserva, Buddha nu accept! existenta vfe'Unei este doar un nume, 0 denumire, 0 determinare ob~uit!, mtrucat prin
persoane divine sau substanle metafiziee, ci dimpotrivael t;'fpliea . ac~sta nu e inleleasa 0 persoana. La aceasta regele a spus: Daca nu
substant.ele, lucrurile ~i spiritele prin puteri, ~ funcpuni ~ pxOcese, exiSta nici 0 persoana, atunci cine este eel ee vada vouAimbracaminte
'r~~'.C'~.~ avfu1d doar 0 conceppe dinamica despre lume ~i realitate. In viziunea ~i mancare, sau cine este cel ee se folose~te de ele? Asta insea:mna ca
sa, viata nu este nimie alteeva decat 0 suceesiune de fenomene, nu mai existA fapte bune ~i fapte rele, dupa cum nici rasplat! kannica
constand din aparitii ~i disparipi sUCcesive, un proees in permanenta pentru ele. Cine este, deci, acest Nagasena? Sunt, oare, Niigasena
devenire. nuzia obi~nuit.a despre existenta de sine a unui "eu" trebuie parul, dintii,'oasele etc., sau sunt seritimentul, perceppa, puterile
~~___ dep.......ll.Q.. ....yJata~l_eu
;5,,+X ,\T ." I"=suntsuacestaspect,ol
b 1UZle
. (maya
- -) 661 .
instinctuale, con~tiinla? Sau sunt Niigasena toate acestea la un Ioc?
Ori, poate exista un Nagasena in afara eelor cinci grope de factori
4.3. Non-eul (anattll) existentiali (respectiv un suflet care sa fie posesorul acestor lucruri)?
I I In timp ce inteleptul a raspuns cu un "nu" la toate aceste intrebarl,
Dacanumai eeva permanent, constant, stabil ar puteafi numit regele i-a zis, In cele din urma: Inseamna, deci, ca nu exist! Dici un
"eu" sau iitman - ceea ce pqtrivit invataturii lui Buddha nu exista, Nagasena. Atunci filosofull-a intrebat pe rege: sunt cumva, oi~tea,
fiindca totul este devenire, impermanent ~i instabil- inseamna ca nu axul, r.otile etc. earul sau constituie toate laolalt! carol, ori exist! un
poate fi yorba de niciun "eu" ca entitate cu caracter ve~nic. Totul este car in afara partilor sale componente? Nu exista, deci, nici un car!
."',',,.,." non-eu~" sau anatta-""';----""....---..-",--~,
r.'(" :", ", .~
- 662
", l.."' '" .,." " ' . ' - " ~,' _ Astfel, regele a tnteles: in dependenla de oi~te, ax, rOli etc., apare
. . Un exemplu foarte sugestiv pentru intelegerea conceptului numele, denumirea, nopunea de "car".
budist de anatta ne este oferit de inteleptul Nagasena, in dialogul sau Concluzia lui Nagasena era identica cu aceea deja trasa de
cu regele Menandru (cca. 100 i.d.Hr.), in care el raspunde la cele calugarita Vajirii in prezenta lui Buddha insu~i: "Dupa cum atunci
mai importante intrebAri cu privire la filosofia budista. Folosindu-se cand sunt conexate anumite paqi componente, se folose~te cuvilntul
d~ imaginea unui "car", inte1eptul ii explica interlocutorului sau fapnu CaD> , tot la fel atunci cand se conexeaza eele cinci grupe de factori ai
ca notiunea de "car" este doar 0 ficpune, intrucilt carul se divizea:zli hi existentei, se folose~te denumirea convenponala de <<persoanID)" 664.
nenumarate paqi c,omponente ~i abia aceste paqi componente Desigur, aceasta comparatie dintre "car" ~i "om" nu poate fi
constituie caml ca intreg 663: inleleasa decat numai tn ce prive~ dependenta lor de un numar de
"Inteleptul Niigasena a spus regelui grec, eilnd acesta I-a componente sau factori absolut diferiti, ~i nimic mai mult. Nu se pot
intrebat, cine este: Dupanume sunt cunoscut caNagasena, insaacesta comparaniei rotile cu co~ta. nici axul cu senzat:iilesau sentimentele
661. Cf. pe larg J. Gonda, Change and Continuty in Indian Religion,
etc., insa se poate spune ea aeolo unde exist! roti, ax etc., poate
The Hague (~.a.). 1965, pp. 164-197. aparea carul, dupa cum acolo uncle existA senzat:ii, perceptii, co~tiintA
662. Samyutta-Nikiiya, XXX. 1-6: "Ceea ce este efemer are caracter de etc., se poate vorbi de un om sau de 0 persoana.
suferin{!; ceea ce are caracter de suferin{! este! anatta; ceea ce este ,anattii, intr-o predica linuta IaBenares in fata celor cinci asceti care-I
inseamnA: aceasta nu-mi apaI1ine, aceasta nu sunt eu (aham), aceasta nu este lnsQteaU, Buddha evidenpaimperceptibilitatea unui suflet Cu acel prilej,
sinele meu (me atta).
663. Ibidem, V, 10,6. 664. MilindapaiVia.25.
- ................
.",...,,,,

",'.,'
....

304 India. Religiei' 'f"l)osofie


I
Budismul ... 305
, II
el arata caamt trupul cat ~i senzatiile, perceptiile, irnaginatiile ~ coninta
dupa cum nu exista nici un obiect tara subiect 668. Dar, amt obiectul
S1U1t supuse schimbWii ~i, drept mmare, nu pot constitui sufletul ve~c.
cat ~i subiectul sunt rezultatele unor procese abstracte, ele sunt
La reI ~l?ui.e privite toate fonnele fizice, fie ele trecute, prezente sau
rezultatele unui anumit proces de devenire, care este, desigur,
. viitoare:silbiectivesau obiective. Ele nu ~ta "eu1" nostru, sufletul
.
cond It1onat, .
asemenea tuturor ce1orlalte 669 .
665 A

nostru ve~ruc . Intreaga noastra eXlstenta nu presup1U1e prezenta Asemenea intregii existente din cosmos, existenta noastra
1U1ui "eu" sau suflet in sensul1U1ei entitati permanente, destinate ve~ciei. individual a nu este decat 0 succesiune de evenimente procesuale la
lntregul constituit din spirit ~i trup era imPartit de catre Buddha, ~a care actioneaza reciproc fenomene fIzice ~i spirituale, un evenirnent
.=.~ cum am v8zut; In cele cinci parp. componente~~---'---' sau 0 intfunplare ce subzism din timpuri imemoriale ~i care se va
Altfel spus, pentru Buddha, ceva In genu! unei persoane, "eu", perpetua Intr-un viitor nedetenninat. Din aceasta perspectiva, "a fi"
suflet cu caracter ve~nic sau litman hinduist nu reprezinta decat 0 inseamna procesul determiDat de legea cauzalitatii a 1U1ui ~-numit
iluzie 666. Prin aceasta, ellua de fapt atitudine fatA de ideea traditionala "eveniment", care apare ~i dispare in tot momentul. Ceea ce noi
de ii t'!1an. Aceasta pentru ca intre timp atman-ul i~i pierduse detenninam ca fiinlA vie nu e nimic altcevadecat 0 veriga, 0 singularitate,
semnificatia sa primordial a dinamica ~i degenerase Intr-o abstractie in marele imperiu al acestui proces evenimential, "0 flacara" in aceasta
metafizica rigida.. De aceea, Buddha inlocuia acum nop,1U1ea de litman mare de fOC,,670. Nu exista, practic, nimic cu caracter ve~nic, nimic
cu aceea de anauli, pornind de la premisa ca nu exista nici 0 realitate neschimbabil, totul este f8.ra substantA.
. In fonriil\,reUnui "sme" siiii"eu";ea ~i de la faptul caIn lume n-ar exista I
Fiecare fiinta fenomenala trebuie privitA ca 1U1 flux asemanator
absolut nirnic care sa apara din sine sau sa existe prin sine ~i. Toate de particule care in sine sunt efemere. Prin transfonnilrile n'~terii,
fonnele de viata, toate lucnnile ~i fenomenele se afla intr-o totala relatie de cre~erii, ootrful$, ~i prin ciclul nein1reruptal reincarnmilor, ~-nutnitul
interdependenta reciproca, ~incat individul devine punctul de intersectie individ nu este nimic altceva decat vfutejul1U1ei asemenea succesiuni
a tuturor liniilor de foqa ale universului 667. cauzale, niciodatA intocmai cu ceea ce era cu 0 clipa lnainte sau ceea
Ceea ce s-ar putea numi "sine", e conceput 1U1eori ca 0 unitate ce e tocmai pe cale sa fie, dar nici total diferit. Similitudinea e oferita
permanenta, neschimbabil~ care parase~e trupul ~i intra intr-un altul, deflacara unei lampi. Intimpul primului, al celui de-al doilea~ al Ultimului
traind atatea vieti, pana ce se purifica definitiv. "Sinele" este privit ca sfert din noapte, flacara nu este ~i flacara, dar nici una diferitA.
~i subiect al sentimentelor, trairilor, gandurilor ~i perceptiilor. Budismul Un foarte interesant exemplu il gAsim In Milindapaflfza 671
sustine cli, potrivit modului ob~nuit de gandire, noi credem totdeauna Aici ni se relateaza despre faptul ca 0 mireasa a fost cumparata de la
ca ar exista doua lucruri distincte: subiectul care vede, de pildA, ~i tatal ei prin achitarea pretului miresei Inca de pe vremea cn.d aceasta
obiectul vazut, subiectul care gande~te ~i gandul propriu-zis, intr-o
668. Cf. D.T. Suzuki, Der westliche und der ostliche Weg. Essays tiber
relatie subiect-obiect. in general, nu exista nici un subiect lara obiect, christliche und buddhistisc~e Mystik. Weltperspektiven, Frankfurt a.M., Berlin,
665. cr. Mahlivagga, I, 21. 1988, p. 122.
666. K. Hoppenworth, Der Buddhismus. Information for Christen zur 669. M. Ladner, Wirklichkeit und ErllJsung. EineWelt - und lnschau im
Auseinandersetzung mit dem Buddhismus. Handbuch mit Quellentexten, Geiste des Buddha, Konstanz, Christiani, 1952, p. 51.
Wannweil, VerlagWortim BUd, 1977,p. II. 670. H. 0ldenberg, op. cit., p. 308 sq.
667. Vezi L.A. Govinda, Buddhistische Refiexionen ... , p. 72. 671. Milindapafifia, 2,2,6.
306' India~
."

'f'".

'--"",' .:'"

R'eligieli-filosofie T~ 'BudiSmnl'
'"

307
era fetita. Cumparatorul a crezut ca, dupa ce aceasta va cre~te;di va ceea ce noi nurnim pmnant, apa, foe, aer, ~i ceea ce, in mod obi~uit,
deveni sope. Din pacate, el a trebuit sa pIece intr-o lunga c8.latorie de desemnam cu numele de "om", ci, maimult decatatat, este yorba de unul
afaceri ~i a lipsit mulp ani. Intre timp, fata a crescut, a ajuns lavfu-sta ~i'acel~i proces. Aceste dharma, intr-un pennanent "du-te-vino", in
mariti~ului ~i, conform tradip.ei indiene, a trebuit sa i se gaseasca un permanentA ''trecere'', intr-o continua intercondiponare reciproca 674,
sot. Pus intr-o situatie dificila, tatAi fetei s-a decis sa accepte un al rea.1.izeazaatat ceeacenoi definimca "trup" c8t~ ceeacenmnim "spirit" 675.
do ilea pret al miresei de la eel de-al doilea pep.tor, dupa care acest Dupa cum trupul reprezinta un "nume" pentru un sistem de
barbat a ~i devenit sotu1 flicei sale. La scurta vreme, tnsa, s-a intors fimcpuni diferite, tot Ia fel sufletul reprezinta un "numeH atribuit unui
____ din calatorie primul cumparator, care a cerut sa-i fie restituita sotia, anSamblu de stari spirituale existente innoi. Sufletul nu poate fi accepw. .
acum femeie in toatA firea eel de-al do ilea msa a replicat: "Femeia ~i nu poate exista in afara unor asemenea funcpuni spirituale 676.
adeasta cu care m-am casatorit nu e sotia tao Fetita de odinioara nu Buddha nu a acce~tat existenta unui suflet ca substanta
este acee~i cu aceastA femeie adultA care acum e sotia mea." Intr-un metaflz.ica, transcendentA. 77, dar a sustinut existenla unui "eu" ca
anume fel, el avea dreptate: de-a lungul diferitelor stadii ale biografiei subiect al activitAtilorumane, in sensul practic ~i moral 78. El aacceptat
noastre prezente, suntem deopotriva identici ~i neidentici cu noi ~ine. un "eu" ca subiect al faptelor noastre morale, ceea ce nu poate fl
Pe de altA parte, in budism, deosebirea dintre "sinele" lucrurilor identificat insa cu nimic din ceea ce existAin exterior. "Sinele" nu este
~i "eul" fiintelor nu pare sa joace vreun raI, intrucat acele dharma din ceva perceptibil, concret, ci poate fl realizat doar in fapta morala,
'''''''''''='''';''; lumea anorganica ~i cele din lumea organica sunt acel~i, ~i atat materia potrivitnonneloruniversalealeexistentei umane. in budism, "eul"nu
cat ~i fiintele constau din acei~i factori efemeri ai existentei, care este 0 entitate metafizica, ci un postulat practic.
interdepind unii de altii din punct de vedere fimcponal. Fiecare dharma,
indiferent daca contribuie doar la aparitia unei flinte vii, sau pur ~i 4.4. Condi(ionismul absolut (pa(iccasamuppll.da)
simplu creeaza anumite conditii flzico-chimice, reprezinta cauza,
impulsul, premisa ~i baza pentru aparip.a altei dharma. in acel~i timp, Teoria condipopismului absolut sustine ca nim.icnu poare apare
trebuie retinut din nou faptul ca, potrivit teoriei cauzalitapi, nimic nu din ~i prin sine ins~i (cum ar fl, printr-o desf'~urare sau derulare),
poate apare prin sine insu~i, prin emanatie sau prin lucrarea unui dintr-un ~i printr-un alt "sine" sau "eu" (cum ar fi, de pilda, prin acPunea
Dumnezeu dinafarli 672. Mai mult declt a.tat, fiecare dharma constituie unui Dumnezeu supranatural), dup8. cum nici dintr-o simpIa int8mplare
consecinta alteia care 0 precede, dar ~i premisa pentru cea care Ii sau coincident!. Mai mult decat atat, absolut toti factQrii efemeri ai
succede. $i, ca atare, dharmele din domeniul corporal ~i material
sunt acel~i cu dharmele de la nivelul conintei ~i cele din domeniul I I I 674. Ibidem.
spiritual. Difera doar gradul sau nivelul de constituire, ~ ineat, "printr 675. Legat de teoria despre dharma ~i semnificatia ei, vezi pe larg: Th.
o succesiune de dharma" 673, poate apare 0 data un trup material, iar Stcherbatsky, The Central Conception of Buddhism and the Meaning ofthe
Word "Dharma", London, 1923.
alta data 0 fiinta spiritua1a.ln acestmod, exista nu doaro ''inrudire'' intre
676. cr. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus, p. 20.
677. Cf. Majjhima-Nikiiya, I, 138.
672. P. Gerlitz. op. cit. p. 248.
673. Samyutta-Nikiiya, XXII, 47,4. 678. H. Nakamura, Die Grundlehren des Buddhismus, p. 20.
308 India. ReUgie iifilosotie
_f

1
Budismul' 309
existenlei (dharma) apar, dupa ce in~rea1abi1 n-au existat, intr-o totala
,I
Budi~tii vad acest condiponism pretutindeni in cosmos. EI
dependenta funclionala de ceilalp 6 . reprezinta legea care guvemeaza totul, tm-a nici 0 excepti~ 682. Tot
De asemenea, aceasta invalatura completeaza conceplia I
ceea ce noi cuno~tem~ tot ceea ce apartine acestei lurni, a apdrut in
despre "non-eu" (anattii). Daca fiinlele mo~enesc intr-o noua viala I
m
mod condiponat, nimic nu existA:tma cauza; d8r, 8cel~i tUnp, nimic
faptele lor anterioare, atunci cine este, propriu-zis, acest mo~enitor? nu-~i are temeiul ~i originea doar intr-o singura cauza, ci totdeauna
Este el acela~i cu cel care a savar~it faptele respective, sau este un intr-o succesiune de cauze, in care ceea ce exista se incorporeaza ca I

altul, care mo~tene~te ni~te fapte straine de el? Buddha a gasit ~i in efect ~i simultan ca 0 noua cauza.
~~.=~ aceasta
situalie 0 cale de mijloc, explicand aceasta problema intr-un Daca raportam aceasta perspectiva budista' la' propria "
mod antinomic: mo~enitoru1 faptelor nu este nici acel~i, dar nici un persoana, constatam catraim ~i ne mi~cmn intr-o hune constituita doar
altul strain de ele. Astfel, in eventual itatea in care autorul ar mo~eni din conventll, care determin8. sentimentele, gandurile ~i faptele noastre,
propriile sale fapte, ar trebui sa existe, in mod inevitabil, 0 parte ~i in care noi suntem inca~ap ca intr-o mreaja. Ele i~i au radacina in
componenta a persoanei umane, care sa supravietuiasca existenlei con~tiinla ~i faptelenoastre, noi suntem ''prizonierii'' lor, intrucat Ie
anterioare, primind una noua. Daca, dimpotriva, cel care ar mo~teni socotim ca pe ceva r~.
faptele anterioare ar fi cu totul altul decat savar~itorullor, atunci T eoria conditionismului se prezinta, concret, in felul unnator:
msearnnaca autorullorieal a dispmut, a intrat in nefiint! prin moarte 680 a. Noi suferim din cauza lipsei de cuno~tere;
"'_,C',,-,."',. In consecinta, din perspectiva lui Buddha, intre identitatea b. Prin cuno~ere e1iminam suferinta; ,,'
deplina a persoanelor renascute, pe de 0 parte, ~i non-identitatea lor lntre cele dow extreme, adicA lipsa de cuno~ere ~i suferintA,
cu ceea ce au fost in existenlele anterioare, pe de alta parte, nu exista doctrina budistadesemneaza unnumar de ~-zise ''puncte intennediare",
nici 0 contradiclie. Fiecare conditioneaza prin faptele sau intentiile astfel meat fonnulacompletacuprinde douasprezece componente.
sale ren~terea "sa" viitoare, insa rara a se identifica completamente Prima componenta, respectiv condilia fundamentala a
cu fiinta noua care va apare prin aceasta. Astfel, din acest punct de 2
existentei (dar nu in sensul unei cauze metafizice ~i implicit a suferintei,
vedere, trebuie exc1usa 0 gandire de genul: "Euma voi reincarna." o reprezinta, deci, necunoa~terea (avidya.) 83. In dependenla de
DiIppotriva, continuftatea se explica in felul urmator: "Acest lant al ignorant! apare dOrinJ:. de a actiona, impulsul sau instinctul de crealie,
reincarnarllor se realizeazii pe baza faptelor (karma). Toti indivizii de realizare a ceva 84. Acest instinct de creatie sau dqrirtta de a
empirici care rezulta din acestea, traiesc din nou experienta eului, rara aCl~:a a omului este imaginafia (sGJ;khiira, samskara), 0 foqa
ca acest "eu" empiric sa fie ceva ve~nic,un suflet, ceva identic ~i im . ativa de natura kannica, constituind in fapt a doua componenta
permanent intr-o preexistenta ~i postexistenta" 681. "Eul" reprezinta a conditionismului absolut. Aceastanotiune desemneaza intenliile de
doar un fenomen experimental, nimic substantial, nici 0 entitate. aCliune, care preced intotdeauna realizarea unui act in sine. Aceste
679. H. von Glasenapp. Der Pfad zur Erleuchtung. Grundtexte der intentii pot fi bune, rele sau neutrale. in fine, calitapi intentillor actionale
buddhistischen Heilslehre ausg und abertragen, in: Diederichs 682. H.J. Greschat, Die Religion der Buddhisten, MUnchen, 1980,p. 71.
Taschenausgaben, Bd. 4, DUsse1dorf- Kliln, 1956, p. 78. 683. E. Krllger, Der Buddhismus im Lichte der Chrishisoffenbarung, Stursberg. 1962,
680. Vezi Samyutta-Nikiiya, XII, 17,14. p. 34; cf. D. T. Suzuki, Outlines ofMahiiyiina Buddhism, London. 1977, p. 35.
681. H. W. Schumann. Der historische Buddha ... , pp. 163-164. 684. W. Kamrath, op. cit., p. 50.
- 1--
!
310 India~ ReUgie'pfUosofie BudismnI"- 311

ii corespunde automat con$tiinla (viiinana), care reprezin~ tJ,treia 5. Hinayana


componenta a condiponismului.. I 5.1. Non-teismullunayanist
I Co~ta conturat!calitativ in acestfelreprezinta acum faCtorul
care realizeaza contactul condiponat cu viitoarea fonna de existen'!!, ., Absenta 1.Ului DllIiri1eZeu suprerh ~ budism trebuie intepretata
prin aceea ca ea decl~eaza aparipa unui embrion, respectiv a noii in contextul religios specific perioadei in care a trait Buddha. In acea
fiinte, in pantecele unei femei, tara. insa sa se transforme ea ins~i in vreme existau multe curente de gandire cu un caracterteist. De pilda,
acest embrion. Termenul budist pentru noua fiinta, pentru noua unii bralnnani credeau intr-uncreator allumii, numitPrqjiipati: "Mahii
individualitate psiho-fizica, este "nume fi. trup" (nama-rilpa), . Brahmfi, Biruitorul, Stapanul suprem .-., Atotputernicul, Stapanul
"numele" desemnand componentele nefizice, Spirituale, iar ''trupul'' pe lumii, Creatorul, Facru:orul, Artizanul destinului ... ,Parintele tuturor
685 . C
ce1e filZlce " . ~",~JI:
on~tlmta actlOn~ m acest caz asemenea unUI
A

celor nascute ~i al tuturor celor ce se vor n~te." 688


catalizator, care intr-un proces chimic devine neidentificabil 686.
In dependenta de aceastA nom individualitate psiho-fizica
in multe dintre predicile sale 689, Buddha a Iuat 0 atitudine
(nama-riipa), apaxe a!1a numitul domeniu af cefor fase organe critica fata de ideea existentei unui Creator atotputemic. Cu toate
acestea, el sUstine ca acest "Creator" nu reprezinm intotdeauna ceva
senzitive (saf-ayat ana), in care gandirea ~ste apreciata ca al ~aselea
simt. Prin acest "domeniu" se inteleg sferele obiectua1e care se prezinta pur imaginar, ci mai degraba 0 idee falsa, conturata de diferiti intelepti
celor ~ simturi - oftalmic, auditiv, olfactiv, gustativ, tactil ~i rational la star~itul unor experiente greit percepute. De pilda, un ascet care a
- ale fiintei (niima-r ipa), apArute dupa~reaei. Activitatea senzitiva pmcticat multa vreme virtutile ~i exercitiile mentale poate sa se nasca
constituie conditia ~i premisa pentru aparitia-impresiei co~tiente sau in fonna unui Brahmii, iaracest Brahma, dupa ce a trait ani indelungati
contactelor sim!Urilor (phassa) cu obiectele lumii inconju:rlitoare, iar de splendoare ~i putere, ajunge la concluzia ca existenta sa este ve~ca,
prin aceasta se ajunge lasentiment (vedanii). Dependent de sentiment ca el este atotputernic ~i ca el este creatorul tuturor fiintelor vii etc. in
apare dorin/a, pofta (taQha), respectiv setea dupa ceva 687, vointa acest timp, un alt ascet care ~ia cultivat consecvent facultatile
co~tienta sau inconenta care, lanindul ei, duce din nou laatQfament extrasenzoriale, v8:z.nd cu ajutorul capacitapi sale vizionare lunga viata
fata de ceva (upadana) ~i, prin aceasta, la "devenire" (bhava), la a acestui Brahma, conchide ca este ve~nic, nemuritor ~i atotputernic
x ttl . - 690 .
~l Ci1 es e au oro a tot ce eXlstii
transformare, adica la existenta Aceastaconditioneaza i~i ntlterea
(/att) ~, finalmente, batrane/ea ~i moartea(jiira - mara1,;Xl), ca ~i intreaga Budismul neaga ca 1.Ul asemeneaBrahmii arputeafi definit ca
expcyl'ienta a suferintei prin grija, lamentari, durere, tristete ~ disperare. Absolut, ca el arputeafi "Creatoru}"atotputemic, ato!utor, v~c etc.,
Punctul-cheie al condiponismuluiabsolutnu co~ deci,infuptul pentru caaceste atribute nu aunici 0 semni:ficatieprecisainpIan doctrinal.
ca un suflet cu caracterv~c arparasi trupul mort pentru a se intrupa in Pentru Buddha, aceste epitete r8:m.n simple epitete, ele nu au decat un
pnteceleunei marne, ci in aceeaca un individ"nou"!jiiaparentcontinuain sens relativ ~i niciodata un sens absolut.
mod regulat cursu! conental combinatiilor de factori ai existentei, care 688. Digha-Nilciiya, I, 18.
panaaici semanifestase in~l decedat 689. Majjhima-Nikaya, II, 122; Anguttara-Nikiiya, I, 173.
. 685. Vezi Digha-Nikizya, XV, 21. 690. Digha-Nikizya, I, 138; cf. H.von Glasenapp, Buddhism, a Non Theistic
686. H. W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... , p. 41. Religion, London, 1966; M. Wijayaratna, Budismul in lar/le Theravadei, in: J.
687. Vezi Majjhima-Nikaya, 1,332. Delumeau,op. cit., p. 442.
.1
I

312 India. ReUgie Ii fUosofie Budismul 313


in pofida celor remarcate de Buddha, problema legata de este nici agnostica, ~a cum se pretinde uneori, nici vaga, ci clara ~i
existenta lui Dumnezeu ra.mane pentru budi~ti 0 problema foarte logicR. Indiferent de semnificapa care se confera acestei Realitap, ea
confilzA ~i controversata. De exemplu, cfuld budii din Indonezia, cu transcende puterea de conceppe a intelectu1ui finit" 693.
mai mulp. ani in unn~ au fost obJigap. sa se pronunte in legatura cu Inooirforiilitaie~culliriampoiia1!CMeia naparpn, 1m arareori
aceasta problema, intrudit Constitupa tarii prescria obligativjtatea budi~tii manifest! 0 atitudine de rezerva sau chiar de respingere fata
credintei in Dumnezeu, ei au ciat mspunsuri diferite. Unii au afinnat ca, de conceptul de Dumnezeli De~iviata lor religioasa este patrunsa de
pentru ei, "Dumnezeu" este NirviiQa, Cel cu totul altfel, o credinta en caractertranscendent,ei entas!confere un nmne Rea1impi
Transcendentul. Altn spuneau ca "Dumnezeu" nu poate fi dedit. .absolute, transcendente.-Aceasta, ezitare- de ordin spiritual este
. Adibuddha, ace I Buddha primordial, din care au apArut ceilalli caracteristicli pen1ruintreg budismul, in ansamblul sm Aceastaantuctine
Buddha. Alpi I-au identificat pe "Dumnezeu" cuSiinyata, ''vacuum i;;i lare originile in tacerea lui Buddha cu privire la "problemele
ul" absolut, ~a cum a tacut-o mistica medievala islamica din Java, metaflzice", ea vine dinspre budismul primordial ~i s-a mentinut pe
care i-a conferit lui Allah denumirea budistA de Kesunyataan. In fine, parcursul intregii istorii milenare a budismului.
alpi I-au identificat pe "Dumnezeu" cu dharma. In realitate, dharma
desemneaza principiul suprem al ordinii cosmice: este vorba de 5.2. CosmologJa
regularitatea intregului proces cosmic; este invalatura lui Buddha,
conforma acestei legi cosmice, dar ~i fiecare element al existentei, Buddha n-a manifestat hici(fpreocupare legata de originea,
care conjugat cu ce1elalte constituie laolalmcosmosul in mtregul sau 691.
existenta ~i sffir~itullumii, considernd ca toate acestea nu prezintA
Cunoscutul budolog de origine gennana, Edward Conze, pune nici un interes pentru eliberarea individului. Fire;;te, el era conent de
intr-una dintre renumitele sale lucrari urmatoarea intrebare: "Este faptul ca ele pot fi puse ca probleme, dar"in conceptia sa, individul
budismul ateist?". in continuare, el distinge "trei semni:ficatii ale nopunii care insisUi sa obtina mspWlSuri in aceasUi privinta i~i pierde timpuI,
de Dumnezeu". EI afinnacam budism nuexista un Dunmezeu personal, asemenea celui care, ranit de 0 sageata otravita, ar cauta sa afle
care a creat lumea. Dar, referitor la cea de-a doua semnific,alie, care informatii despre sageata ~i despre persoana care I-a ranit, tara a IAsa
ilconcepe de Dumnezeu ca 0 "divinitate ce nu poate fi perceput! nici , pe nimeni sa intervina pentru a scoate s!geata ~i a vindeca rana 694.
ca impersonala. nici ca suprapersonala.", el mentioneaza: "Dadi ,t Bineintele~, cu un asemenea raspuns ironic din paq:ea lui
comparam insu~irile divinitatii, ~acum Ie intelege traditiamistica Buddha, mvatatii din celelalte sistemereligioase din vremeasanu puteau
cre~tina, cu acelea ale Nirvii1).ei, gasim in fond cu dificultate vreo
fi de acord. Se spune ca, intr-o zi, Vacchagottha, un adept al
deosebire" 692. Facand distinctie intre cele doua puncte de vedere, brahmanismului, I-a vizitat pe Buddha pentru a-I intreba daca universul
teist ~i ateist, Christmas Humphreys considera in mod evident este ve~nic, daca are vreo limita etc. eu acel prilej, Buddha nu i-a
budismul ca avnd un caracter ateist, dupa care insa specifica:
"Doctrina budista despre Dunmezeu, in sensu! unei Rea1itati ultime, nu 693. Ch. Humphreyes, Buddhism, Pelican Books, p. 97; H. Dumonlin, .
691. Vezi, H. KUng, H. Bechert, Christentum und Weltreligionen, III, Begegnung mit dem Buddhismus. Eine EinjUhrung, Herder, Freiburg i. Br.,
Buddhismus, Gerd Mohn, MUnchen, 1990, p. 40. 1991,p.61.
692. E. Con:ze, Der Buddhismus. Wesen undEntwicklung, Stuttgart, 1962, p. 32 sq. 694. Majjhima-Nikiiya. 1,426-432.
-,~
I
i

314 India. Religie i ftJosofie Budismul


315
vorbitinterloeutoruluisaudespreinutilitateaacestorintreb8ri,~cum Sakra), adica cu Indra, care este conducatorul. in al patrulea cer,
o tacuse in alte dAji, ci a explicat de ce elnu imp~e~te nici una din care se cheama Tusita (sanscrita: TuSita), popose~e Buddha inainte
o}iliniile vehiculate pe aceastii tema: .. .. de a se reincarna pe pamant. in a1 ~aselea cer se afla. despotul Miira.
"0, Vaccha, a avea 0 opinie potrivit cm-eia universul est~\~,,a"._H DeasupraacestorcetUri se mai afla. un strat superior, $i anume acela
etem sau una cum ca universul nu este etem inseamna sa recurgi la al ~-numitelor lumi ale luiBralunii. Subpamantsea:fi4cele optinfemuri,
opiniile speculative; ele sunt un ha~ de opinii, un de~ert de opinii, :m cel mai ~numit dintre acesteafiind eel de-al optulea, numitAv1
circdeopinii,ovanzoleaIadeopinii,unlantdeopinii,caresuntinsop.te i . In afara de aceasta, fiecare sistem planetar sau Iume se
de tristete, de maImire, de necazuri, de durere, dar care nu..ducJa. . '"' -1 .._.... -
subdivizeaza, lamndul saD, in trei subunitap sau regnuri. Inprimaregiune
dezgust, nici la d~, nici laextincpe, nici la~ nici lacuno~, : locuiesc fiintele supuse placeriIor (kama), adic4 oamenii ~i animalele,
nici la intelepciunea desav8r~ita, nici la nibbiina" 695. ca ~i zeii celor ~ase ceruri divine. Cea de-a doua regitine, nwnita. cea
De~i invatAtura budismnureprezinm 0 revelatie precisa privind "materiala" (r iipa), :ste imparptain maimulte sfere, unde loeuiesc zeii
creatia ~i s~tullumii, to~ g8sim unele infoIIIlEljii cu privire la lumea eliberap de placeri. In sfera cea mai de jos a acestei regiuni se afla zeul
fenomenala. Conform scrierilor canonice, lumea (pali: loka) ~u se Brahmii impreuna cu suita sa. Regiunea cea mw de sus, nwniUi cea
reduce la planeta locuita de oameni ~i laastrele concepute ca un Slstem "imateriala'" (ariipa), care consta din patru sfere, este loeul de ~edintA
organizat. Dimpotriva, lumea este compusa din nenumarate unitati a fiinjelor divine spirituaie, imateriale. Spre regiunile superioare se
(loka-dhiitu), care corespund, fiecare, unui sistem solar aparte. T0atr:c'o,;,,~'-'" accede doar prln exercijii ~i meditajii. De fapt, sferele regiunii "materiale"
aceste sisteme solare au "calimti" ~i dimensiuni diferite: unele ~t mal . ~i "imateriale" corespund diferitelor stadii sau trepte ale meditapei.
mici, altele de dimensiuni mijlocii, iar altele sunt foarte mario Exista, Este limpede ca budi~tii, din aceastli perspectiva, recunosc
astfel, mii de sisteme planetare 696. existentarnarilor zei hind~i, intrucat Ie oferaacestora un anuJnit loe in
Cosmologia budista ne amintete in multe privinte de cea propria lor mitologie. Cu toate acestea, bulli~i nu Ie acordA acestora
hinduista. Fiecare dintre sistemele planetare care fonneaza universul consideratia pe care le-o acorda hinduitii. Faptul acesta reiese din
este alcatuit dupa acel~i principiu. Punctul central al pamantului este p~entullorin cosmologia budista. Zeii hind~ sereg3sesc in aceasta
muntele Meru. In jurullui Meru, inconjurate de mare, se afia apte cosmologie in regiunea cea mai de jos ~i in sferele inferioare ale celei
lanturi muntoase. In mare, in spatele celui de-al ~ptelea lant muntos, de-a doua regiuni. De asemenea, buditii nu recunosc nici un zeu
se ~a cele patru mati continente, dintre care este amintit numele ceiUi atotputernic, care s-ar afla in ipostaza de Creator i stapan allwnii. In
din partea sudica, respectiv Jamb iidipa (sanscrita: Jamb iidvipa). conceppa budista, top zeii sunt sup~i ordinii cosmice, ca toate celelalte
Acest continent este locuit de oameli. Derumpra pamantului se aila fenomene cosmice. Ei se bucura de un statut divin datorita faptelor lor
cele ~ase ceruri ale zeilor; in eel mai de jos dintre acestea locuiesc cei melitorii din existentele anterioare. .
patru protectori ai lumilor. UIl11ii.torul est~ "cerul celortreizeci ~i ~i", Fii~j:le superioar:, care se bucura de 0 atentie specials. din
unde locuiesc treizeci i trei de zei impreuna cu Sakka (sanscnta: partea budl~tIlor, sunt acel Buddhai, adica cei ce au dobandit deja
695. Ibidem, 1,483; M. Wijayaratna, Joc. cit., apud ibidem, p. 444. iluminarea Pe parcursul unei ere cosmice exista perioade fericite in
696. Cf. Digha-Nikiiya. III. 114; Majjhima-Nikiiya. III. 101; Vinaya-Pitaka, I, care apar asemenea Buddha#. NumaruI lor variaza, dar niciodata nu
12; MiJinda-pafifia, 237; Visuddhimagga, 206; apud ibidem. pot aparea in aceI~i timp mai multi Buddhai. Izvoarele consemneaza
316 India. Religie ~i filosofie Budismul 317
mai multi predecesori ai istoricului Buddha cunume1e lor. Este cunoscut a.flA individul, ~i anume propriile acte anterioare. in accep1iunea comuna,
inclusiv numele viitorului Buddha. EI se num~ Metteyya (sanscrita: liantul dintre cele domvieti em considerat a fi 0 entitate subtila, sufletuI,
Maitreya) ~i traie~te in prezent ca bodhisattva printre zeii din cerul care dupa moarte pArase~te trupul ~i int:rA in aItul; in budism, insI,
Tusita. Viata in acest cer este foarte scurtA comparativ cu aceea din' ~~ .".,~~,,,,,,,,,, *,.dimpotriv!, nu'eXista sutlet; ci doar pofta existenta la moartea unui
regiunile superioare. Tocmai de aceea, inainte de venireasa pe pamant, trup face sa apam noul complex de "agregate" (skandha), adica acea
un viitor Buddha locuie~te in acest cerinferior, pentru ca lumea sa nu ' . . . sinteza psiho-fizic!, cu aptitudinile mentale ~i capacitatile sale 699.
trebuiasca sa ~tepte prea mult dupa venirea sa , Ciclul reincarnarilor se coreleaza, ca in tot spapul indian, cu
Dupa cum se poate observa, cosmol~gia bu,?s~ c~ ~i c~~,~..~...,.,_"j,_l +,."". !egea kannica,adica cu efectul cauzal al faptelor (kamma-vipiika).
hindus!, porne~e de la premisa existentei unm mers clchc allstonel In conceptia budista., reincarnarea este 0 continuitate de acjiutri ~i de
lumii, a unor perioade de aparipe a lumii, a unor evolupi ~i catastrofe re-actiuni, inclusiv acte pur mentale, intrucdt acestea sunt cele care
cosmice clar determinate ~i repetabile, dupa care urmeaza 0 noua furnizeaza energie - fHnd intr-un feI proviziile necesare _ pentru
aparitie a lumii sau rena~tere cosmica. in principiu, la mvel co~:mic, reincarnanle uIterioare. Prin urmare, fiecare se reincarneaza.mtr-o
este yorba de acel~i lucru cu ceea ce cuno~em legat de succeSlunea situatie care este rezultatul faptelor sav~ite in existentele anterioare.
aparit , existent ~i disparipei factorilor de sine ai existentei in spapi
iei ei Toate actele noaste prezente, mentale sau fizice, tind sa
tempo~al:.inima~~n~bi~.d7 res~e ~i ~u ce~a ce observ~~ cazul . ".II.~. "', produca ~cte simil~, in:o--o su~cesiune co~tinua. Cele"bune au ca
succesmDn ~em, Vletti ~l moI'f.11 unel fiinte din lumea noast:ra. 7-'~.. :;:~::"- efect forttficarea ruizuintel omulm de a sav~l fapte bune, ill VI'eme ce
5.3. Legea karmicii # refncarnarea cele rele Ii stimuleaza tendinta de a sav~i pe mai departe fapte rele.

In India prebudista., parerile despre efectele legii karmice erau , ,


Orice karma savar~ita intentionat sau neintentionat va rodi sau va
avea efecte mai devreme sau mai tarziu. Unele fapte i~i aratii efectele
destul de confuze. Concepliile predominante din acea vreme se in aceea~i viala in care au fost savar~ite, altele in viata imediat
amesteca cu doctrinele esenpale budiste inaceasta privinta, tara a fi unnatoare, iar altele in cadruI UDor existente multmai indeprut.ate. Orice
msii asimilate coerent de catre acestea. De exemplu, intr-o istorioara individ in momentuI de fata este produsul unor mUltiple cauze din
despre un laic, nurnit Citta, se subliniaza ca ceea ce determina pozipa existentele sale anterioare ~i este strans legat de celelalte cauze din
oricarui individ in viata viitoare este aspir~pa exprimata de acesta pe Iume, pentru ca, potrivit invatAturii budiste despre Iegea kannica, exista
patul de moarte 697, iar intr-un alt text este vorba de ideea obsesiv~ o interconexiune perfecta intre individ ~i univers.
care il fram.nta pe cineva pe tot parcursul vietii sale 698. In alte texte, Temeiullegii karmice, in acceptiunea budista, il reprezinta
destinul viitor al fieclinria este motivat de un act izolat sav~it in timpul faptul ca ea ofera 0 cauza morala a lucrurilor. Buddha a respins teoria
viepi, pe c.nd in alte pasaje se face referire la 0 anumita dispozitie existentei, in trupul omului, a unui suflet care sa cunoasca 0 viafa
mental a cu efect pe termen lung. Cazurile sunt similare doar in sensul separata ~i ve~nic!, stabilind in schimb 0 nom identitate intre indivizii
ca, in fiecare dintre ele, apare 0 cauzamomla pentru situapa in care se ce
cup~i in lantul existentei, prinafinnatia ca ceea face eadomfiinte sa
fie ace~i fiintA nu este sutletul, ci karma. El a aratat ca forta kannei
697. Samyutta-Nikiiya, IV, 302.
698. Majjhima-Nikiiya, Ill, 99 sq. 699. Cf. H. Nakamura, Orient ~i Occident, p. 259.
318 India. Religieimosofie Budismul 319
supmviefUi~unei singuree:xistente. Conexiuneadetipcauza..efectdin1re
lntre necesitatea faptelor bune ~i dependenta de cic1uI
. cei dinaceastA vi8ta~ cei din ex:istente1e anterioarenu esteo simpJAlegBtura
reinca:m8rilor, realizat tocmai prin aceste fapte, nu existAdecat in mod
fizicA in1re diferip indivizi, ci mai degmMunamora1A 700.
aparent 0 contradictie. Aceasta intrucat nu actul sau fapta in sine, ci
Legea kannicanu este impusa din exterior, ci ea acponeaza in
atitudinea $i dispozipaspirituala asubiectului sau autorului este decisiva
~i din fiinta noastra. Forrnarea structurii noastre spirituale, inc1inat:ia
pentru reincarnare; nu lmplinirea faptei, ci intenpade sav~ire a acesteia
cresclnda spre ran ~ influenta imp1acabiJAa ob~uintei, care submineaza
configureaza forma ulterioara de existenta Se poate, de pild!, intAmpia
adevarata libertate a "sinelui", indiferent daca noi observam sau nu
ca cineva - printr-un concurs de imprejuran exterioare lui - sa fie
__ acest lucru, sunt cuprinse intreolaltainlegea kannica"Noi nu Put~T irilpiedicatin sa~ unei fapte; cu toate acestea, intenpade sav~ire
scapa de efectele actelor noastre 701. Legea kannica reprezinta, in a ei este suficienta pentru a produce efectul kannic corespunzator.
conceppabudistA, principiul dreptapi prac1icate ~ aplicateinrelatille tnnane. eel ce cauta desavar~irea nu poate fi inlantuit de propriile sale fapte,
In lumea europeanA, legea karmica a fost perceputa uneori dad\ Ie realizeaza eliberat de dorinta sau poM (lobha sau raga), urn
detenninistic, in sensu! eli fiintei remcarnate pe baza vechilor ei acte Ii (dosa):?i iluzie (moha) 704.
este predetenninat inc1usiv modul de a gandi, deci nu mai dispune de NotiWlea de karma evita unele dintre dificultajile comWle
nici 0 libertate de voint! ~i acpune. Cu toate acestea, multe dina:firmatille teoriilor similare despre soarta, providenta ~i predestinare. Karma
lui Buddha demonstreaza eli aceasta conceppe este gre~ita. F aptele cuprinde doua idei distincte: fapta in sine ~i efectele ei in ce prive~te
sau, mai precis, intentiile stabilesc sfera,reincarnarii; mediul de viata,~~<" modificarea caracterului ~i a vietii celui ce a sav~it-o. Budi~ afinnl:i
aspectul fizic ~i aptitudinile mentale ale fiintei care se vareincama, dar ca acest efect subiectiv continua dupamoarte, in viata ulterioara: "Din
Dl.J gandirea ~i activitatea acesteia In limitele caracterului sall, fiecare oul de randunica nu poate ie:?i 0 ciocarlie, din cauza diferentei de
are libertatea de a alege el insu~i intentiile care stabilesc viitorul s~:P, ereditate; nemunaratele influente care i-au afectat pe stramoii acelui
kannic. Fiecare i~i stApan~te propriul sau viitor, chiar daca spapul de ou ~ nenumaratele acpuni indeplinite sub acele influente sunt insa. intr
decizie - conditionat de sfera de existenta in care trrue:?te - este mai un fel misterios inmagazinate in ou i trebuie sa creeze propriullor
departe mai amplu saumai restrdns 702. fruct i nu un altul. Ca atare, dintr-un ou de randunica nu poate ie~i 0
Fara aceasta explicape, din punct de vedere budist, oamenii s-ar
ciocarlie, intrucat 0 ciocarlie este rezultatul uni set complet diferit de
simp victime ale unui arbitrar ingrozitor. Pe langaaceasta, Iamurirea de
condipi: cum s-ar spune, karma sa este diferita. Dar desigur ca budi~
fata contribuie ~i in a-i conferi celui ce sufera un sentiment de mangiere,
nu se refera la ereditate atunci cand folosesc cuvantul karma. Karma
intrucat atunci cnd el sufem, simte caare de i~it 0 vinamai veche. Pe
nu exprima acele lucruri pe care omulle mo~tene~te de Ia stramo~ii
de alta parte, pe cel fericit i1 detennina sa fie modest, fiindca el ~e ca
sai, ci acele lucruri pe care Ie mo~tenete de Ia el insu~i, din starile
trebuie sa facA mai departe bineIe, ~ incat sa merite acest bine 7 3.
anterioare ale propriei existenje. Dar, cu aceasta diferenta, doctrina
700. Ibidem, p. 257. budistA ~i teoria ~tiintifica a ereditatii par foarte asemanatoare" 70S.
701. Anguttara-Nikaya, X, 206.' 704. Cf. Anguttara-Nikiiya, III, 33,2.
702. H.W. Schumann, Derhistorische Buddha ..., p. 161. 705. H.C. Warren, Buddhism in Translations, Cambridge, Mass., Harvard
703. S. Radhakrishnan, IndischePhiiosophie, Bd. I, Von den Vedef bis zum
University Press, 1896, p. 210 sq.; apud H. Nakamura, Orient # Occident, p. 260.
Buddhismus, Dannstadt, 1955, p. 352.

320 India. ReUgie i filosofie Budismul 321


Irving Babbit plaseaza karma in sferainconentului ~i 0 instinctul de lupti1, urn ~i invidie, energia care se elibereaza din el prin
percepe ca pe ni~e impresii (rezultat al vietilorprezente ~i anterioare) moarte se poate manifesta dupA aceea intr-o stare de co~tiintl ce
"care raman ascunse il:t ~~ psihologul modemardemnniincoIl$ient corespunde celor din lumeaAsura san demonilor razboinici. Tot la
~ care tind sAdea 0 iflcIinare"anl.iiiiecarnctenliUi~ratitUdiiili mdiVidUIUi,"~"~'_"M""
fel, dacl cineva s-a manifestat ca avar, nemulf:Um,it ~i pofticios, se
atat acum cAt ~i in viitor. Karma privit! astfel este un fel de soartA, dar poate reincarna ca un preta, ca un spirit mereu nemulf:Um,it Iar daca
o soarta. al c~i autor este omul ii1S~i -~i care nupoate in nicio clipa cineva a aratat 0 con~tiinta binefacatoare, prietenoasa, de multumire
anume sa ascunda cu totullibertatea moral a" 706. Oricum este evident ~i inte1epciune, el poate primi 0 existenfAin ~-numita lume azeilor 709.
ci1 istoria unui individ nu incepe cu ~ in accep1itmeabudista Pentru om, concret, cicluI reincamArilorincepe odata cu n~terea ~i
a trecut deja prin eoni nenummqi ~i nu se p6ate separa de trecut, nici se sIar~e~te odata cu moartea, pentru ca apoi sa se realizeze din nou.
707
macar un moment . !

In cadrullungului ciclu al reincamarilor, primirea noului 5.4. Meditatia: experien{a directa Ii persona/a
gennene, in pantecele unei noi marne, are loc tara vreo co~tiint! ~ cu
acee~i spontaneitate ~i vehementa, cu care fulgerullove~te, intr-o
Pentru a 0 incheia definitiv cu aceastA viata plina de suferintl
noapte intunecoasa, de exemplu, intr-un anume obiect umed ~i iluzie, pentru a realiza 0 re~ pentru viatamistici1, care fuciliteaza
corespunzator. Fulgeru1 i~i gase~ drumul tara sa aibA vreo conint! accesul spre Nirvii.1)2, BuddharecomandA ~i folo~e tehnicile yogine.
~i trebuie saloveasca exact in'copacul mcare lov~e:' lruiiodsimiIar~":""""'" Preluandu-le din vechea cu11:ura~ spirituaIitateindiam, 71 0 elle corecteaza
~i lecompleteazadoarprintr-om>fimdA "fortare" anopunii 711.
la moarte, atunci dind ne yom debarasa de trupul actual ~i, odata cu
aceasta, yom intra intr-o "noapte" de profunda incon~ienta - avand Din scrierile budiste 12 reiese clar ca. increderea in puterea
in vedere cA deodatA cu trupul dispare ~ Olice conintA- vom:fi cond~i, meditatiei eradejafoarte putenncAatunci cand aaparut budismul, practica
deci, spre un asemenea gennene, care ne corespunde cel rnai bine 708. fiind unnata chiar de invatatorii lui Buddha. Este probabil ca Buddha a
In acest mod, dupa cum arn spus, calitateanoii existente este adoptat tehnicile de meditatie de la maestrul sau AJira Kiillil1J6l. 713.
detenninata strict de calitatea ~i felul instinctelor ~i inclinap,ilor omului. 709. W. Karwath, op. cit., p. 37.
In cazul in care instinctele cuiva sunt animalice, ele vorfi impinse spre 710. Cf. L. de]a Valee-Poussin, Le Boudhhisme elle Yoga de Patailjali, in:
un germene animalic ~i se vor dezvolta acolo, ~a incat respectivul Memoires Chinois et Bouddhiques, 5, Bruxelles, 1937, pp. 223-242. G.
Oberhammer, Strukturenyogischer Meditation, Wien, 1977, p. 102 sq.
devine chiar un animal; daca eventual acestea sunt ~i mai rele decat 711. M. Eliade, Yoga. Nemurire # libertate, p. 150.
instinctele unui animal, el poate deveni chiar un demon. Pe de alta 712. Cf. Majjhima-Nikiiya, 1, 163-166.
parte, in eventualitatea in care cineva este stapAnit permanent de 713. Se istorise~te despre A/iira Kiiliima c!, aflandu-se sub un copac in
exerciriul meditafiei, nici n-a observat faptu1 c!, intre limp, trecusenl pe J.nga el
706. I. Babbit, Buddha and the Occident. An Appendix. to His Work: The vreo cinci sute de care. U1timu1 om care insotea aceast! caravan! de care s-a
Dhammapada, London, Oxford University Press, 1936, p. 69; apud ibidem. adresat maestrului, atenponlindu-I cil haine1e sale amtau oribil din cauza prafu1ui
707. Emerson, Compensation, in: Selected Writings ofEmerson, ed. de Books depus pe ele la trecerea caravanei. Atunci el a exclamat: "Cat de rninunat este,
Atkinson, New York, Random House, Inc~ 175; apud ibidem.
~i cat de miraculos este ca aceia care au ie~it din lume s!-~i petreadi timpul intr
708. G. Grimm, Der Samsiira:Die Weltenirrfahrt der Wesen,
o asemenea stare de Iini~tela mintii!" Vezi Mahiiparinibbiinasutta, IV, 27-28;
Bildingen-Gettenbach, 1960,p. 122. Digha-Nikiiya, II, 130-131.
322 India. Rellgie i fU.osofte Btidismul 323

I Cele mai vecJ:llinformatii despre practicile meditative a:rina cit apar!?i disparcwn ~i cnd vor ele, ci sunt disciplinate in mod co~ent.
totdeauna acestea erau exersate in singurAtate. La inceputurile Mai mult decat amt, aceastii stare spiritualS. se caracterizeaza, in
budismului, ascetii traiau in locuri izo1ate ~ solitare: "El t~ alege vreun principal, prin aceea ca, de aceastA data,atentia ~i preocuparea se
_._,., locsifiguratic:'ciirifar fi mpadfrte, IdngA un copac, pe un deal, intr-o centreazAasupra unui smgur gfuldsau asupra lUlui singurpunct, acum este
vwoagA de munte, intr-o pe~terA, intr-un osuar sau pe 0 gramadA de activadoar'o singuraimagine; ~ tocmai de aceea, cuct:reuimsarefiectam,
"-pai~ in camp deschis ~i, dupa ce se-ntoarce cu blidul de la cer~it ~i sapastram!?i sa intelegem mai temeinic acest gc1nd!?i aceasta?e, cu
mAnancA ceva, se ~eaza cu picioarele incruci~te, pastrandu-~i corpul atatmai pupnne deranjeaza~i preseaza81te g8nduri~iimagini 71
_ _ drept~l.mmtea . --x
agt;;J.4 .X" 714
~l concentraUl.__.._ .---'" Pentru cameditapa saatinga unnivel maxim de eficientA, este
Lini~tea interioara desava.r~ita ~i 0 izolare imperturbabila nevoie ca aceasta perceppe sa fie continuatain toate activit!tile zilnice,
reprezinta, ca atare, primele condilii pentru practicarea meditapei. 0 ~a incat nici 0 conceptie gre~itA sA nu penetreze din afara asupra
alta condipe 0 constituie pozitia nemi.p1A!?i ~ta a trupului. Ascetul con~tiintei !?i sa afecteze in vrelUl fel puritatea minlii: "In ce se vede,
ia 0 pozitie contemplativa, cu privirea atentii in fatA 715. trebuie sa fie nwnai ce se vede; in ce se aude, trebuie sa fie numai ce
o altA fazA pregatitoare pentru meditatie 0 constituie se aude; in ce se simte (precum miros, gust sau pipait), trebuie sa fie
disciplinarearespirapei. Aceasta presupune un control atent ~i conent numaicese simte; incegande!?te, trebuiesafienumaice gand~" 719.
asupra inspiratiei ~i expiraliei 716. Prin supravegherea mi~cArii Buddha insu~i erafoarte consecvent in aceasta privinta. Se spune CEl,
''"''~''~''"'~~~:''~abdomenului sau a cursului respirapei pe n8ri, expiratia!?i inspiratia il in viata sa de zi cuzi, el "mergfuld sA~ din casa In casa, pazindu
ajuta pe ascet sa nu mai respire doar intamplator, ci in mod regulat ~i ~i poarta(simturilor), bine infranat, i!?i umpleaiuteblidul, atent, g8nditor" 720.
con~tient. Insa, totdeauna, respiratia trebuie sa decurga liber ~i Daca nu este corelata cu experiente personale, orice
neconstrangator. Sunt inteIZise exerciliile de suspendare a respirapei cunoa~tere este superficiala. Oricata cunoa~tere sau cuno~tinte ar
in genu I Yoga. Nu e vorba de schimbare, ci doar de 0 supraveghere dovedi cineva vreodata, acestea trebuie sa izvorasca, in mod normal,
co~tientii a respiraliei 717. din experienta sa proprie, iar experientA inseamna "a vedea". Buddha
Meditatia budista nu are nimic comun cuhipnoza sau sugestia I a corel at mereu pe "a cuno~te" (nana,jniina) cu "a vedea" (passa,
~i, in acel~i timp, ea nu constii nici in abandonarea propriei voinle in j pasya) 721, pel1tru ca "a cuno~te" fara "a vedea" e ceva lipsit de
favoarea vointei altuia. Dimpotriva, ea este 0 stare spirituala realizata suport,'elipsitdeprofunzime. "A vedea"inseamna "aexperirnenta",
cu intenpe, cu vointa, care, in principiu, se deosebe!?te de ceea ce este adica a vedea 1ucrurile "~a cum sunt ele" (tathiita), in ceea ce sunt
obi~nuit prin faptul ca, de aceasta data, gandurile ~i imaginile nu mai ele.lntreagafilosofiealui Buddha vine dinaceastA "vedere", din aceastA
714. Digha-Nikaya, II, 67.
experienta Experienta, cafundament al filosofiei budiste, este nurnita
715. Ibidem, XXII, 2. "experienta iluminarii", intrucat aceasta experienta a fost realizata de
716. Ibidem, ibidem: "Monahul inspira con!?tient, el expire con~tie~t; atunci Buddha dupa ~apte ani de meditape !?i refleq.ie intensiva - ~i, practic,
cand inspira. prelung, el reCUI)o~te: eu inspir prelung; cand inspira. scurt, el
recuno~te: eu inspir scuTt". 718. M. Ladner, op. cit., p. 154.
717. G. Schmid, Wo das Schweigen beginnt. Wege indischer und christlicher 719. Uadiina, I, 10.
Meditation, GUtersloh, 1984, pp. 70-71. I 720. Suttanipiita, 412.
I j
.
..........

-l
I ..
324 Inliia.ReHgle ~l idosofie . ~'--t
t
Budismul'" 325
I
tot ceea ce apracticat el mai tarziu pe parcursul intregii sale vieti izvora i intennediul credintei. AdevmuJ. este akalika, el insot~ orlce perioad!
tocmai din aceast! experientl interloarl Bcutl de el atunci. de timp ~i pe fiecare om 724. Din acest punet de vedere~ budistul
Metoda experimentall este metoda care realizeazl
I I
: eontemporan nu se afll, in principiu, nici mai departe ~i piei mai
,,,"-- "cuno~ierea'directA: irlteieas1fcaocapacitate de perceptie intuitiva.. aproape, in timp, de Nirvii1)Q, deAbsohit;decat eontemporanullui
Cine a preluat doar adevaruI nu poate fi considerat discipol allui Buddha, allui Pafafijali sau allui SaQkara. "AdevaruI" inse!amna.
-... ----Buddha Celce n":a descoperit d inS~i adevaruI, se considera ca I-a transformarea c011$ii11/ei aici ~ acum, ci nuWl eveniment de lainceputul
inteles gre;;it Respeetivul a tratat adevmuI ca pe 0 "dogma", ca pe 0 Wlei amnneistorii am8rrtuirii,delamijIoCul saudela~ veacurilor 72S.
- - .doetrina eareia trebuie sA subscrie imediat ~i neconditionat, ca pe 0 -~_'_ ' .,- "~." ~' '~"".', -~ ;:,' ~ ,";'I :W_-.""',

simpla traditie ce trebuie respectata.. In budism, i:nsA, adevar inseamnl, 6. Mahiyina


~a cum aratli Buddha, ehipassikah>. Ehi inseamnl (<vino!, iar
<<passa inseamna vezi!. Prin unnare, adevlrul inseamna <<vino ~i 6.1. illrelepciunea antinomicii.: ontologie Ii antiontologie
vezi!. Aici nu po ate fi vorba de 0 eredintl, in sensul de a crede cA
..., aacceptaea ... . Aici e vorbadeunsingurIueru, ~i anume: ase Mahayaru;;tii recunosc dona tipuri de cuno~tere. Prima este
angaja la ceva Toate celeIalte vin de Ia sine. Cine euno~te adevaruI de ordin raponal,jnana, constfuld in stlp8nirea tuturor invataturilor
doar din auzite, nu-l euno~te deIoc. Doar eel ce a parcurs drumul logiee ~i rationale, ~i atost preluata din ca.rple budiste hinayaniste.
"""''''-'1iersoiihl pariA hidesooperirea'adevaruJ.ui, iI cuno~ pe acesta, t:raie~e Esenta acestorinvataturt 0 reprezinti constatareainexistentei Wlui "eu",
din eI, I-a experlmentat 722. a unui suflet, in cele einei grupe eomponente (skandha) ale fiinlei
Pe de alta parte, in spapul budisto-hinduist, aceasta experlentA umane. 0 a doua forma de euno~tere, prajna, este de ordin
religioasa are semnificatia unei transformari, a unei schimbiiri a experimental, este ceva trliit, ceva care se experiaza eu intreaga fiintA,
propriei con,~tiinte. Experienta nu inseamna un eveniment sau 0 tara a se limita doar la inteleet. Ea este definita ea "atotcuno~tere'~
intfunplare ce se deruleaza in fataochilormei ~i eumine~ ei un eveniment (sarvajfiatli) ~i substituie, in multe din c3rfile mahayaniste, nopunea
ee are loe in mine, 0 transfonnare in propria mea fiintl, in activitatea de "iluminare" (bodhz) 726.
mea spirituala. De aceea, aceasta. experienta nu poate fi transmisA mai In cazul cuno~erii experlmentale este vorba de 0 "tacere" ~i,
departe doar ca simpla invataturl. Ea trebuie :tacutl in mod absolut simultan, de 0 '\redere" neobi;;nuitl. Prin aceasta '\redere" se intelege
personal. Ce insea.rn:nA transformarea cOrltiintei, poate intelege doar o '\redere" eu ajutorul oehiului mlelepeiunii, respeetiv 0 modalitate
acela ~experimenteaza m sine ~i aceasta transformare. Buddha speeificA de intuitie, care Ii ofera celui ce 0 ~seda posibilitatea de a
nume~ invatAtura;;i adevarul sau atemporale, akalika 723. In viziunea ajre ehiar la cauza primordial! a realitltii 7.
sa, nu este vorba de experiente care au loc doarm anumite perioade,
724. G. Schmid, op. cit., p. 34.
pentru ca in eeleialte perioade~ cnd nu au loc, sa fie transmise prin
725. Ibidem, pp. 34~35.
726. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... , p. 73; Cf. D.T. Suzuki,
721. Maiihima-Nikiiya, l, 265.
Der westliche und der 6stliche Weg ... pp. 4243.
722. G. Schmid, op. cit., p. 31.
727. D.T. Suzuki, Derwestliche undder6stliche Weg ... , p. 44.
723. Majjhima-Nikiiya, ibidem.
326 India. Religie lilf'dosofie Budismlil 327
in Yogiiciirq.bhiimi descoperim coneeptia potrivit ~~eia, degraba sa-i demonstreze irealitateafiintiala sau '~aparenta" sa irealitate
intelepciWlea ''IDantuitoare'', respectiv prajna, - ca experienta a Wlei fiintiala ~i Absolutul. in acest sens, Budcl1:t afirma ca.tre Subhiiti: "Cel
realitati transfenomenale unitare ~i care transcende, in acel~i timp, desavar~it (tathiigata)~ Subhiifi, (aceastA expresie) este un sinonim
...,-"~~.~,- orice limbaj $i gandire - este detenn:inatA cu acel~i tennen int8l:nit in allui tatlu:ttii. eel ce ar afirma, Subh iifi, ca cel desavar~it a cunoscut
budismul Hinayiina, tathatii 728. in mod plenar supremul, iluminarea desavar~ita, acela ar grai Wl
in canonul pali 729, nopunea tathatii caracteriza "existenta neadevar ~i m-a inteles fals, pentru ca pled.eazA pentru ceva inexistent
conditionata", acel conditionism absolut cape 0 lege universa1-valabila, (respectiv 0 iluminare in sine ca eeva distinct de eel desav~it). $i de
___.._. careia Ii este subordonat! intreaga lume fenomenaUi. illterior, ea avea .
ce acest lucru? - Nu exista, Subhiiti, vreo"dha1:ma~(qrrealitate.
sa caracterizeze adevarata fiinta a "non-eului" (anaUii), a "non singularizata, un adevar partial), pe care eel desavar~it I-a cunoscut ca
sineitapi" (nairiifmiya) 130. pe ceva suprem, ca pe 0 iluiminare desavar!?ita. in acea dharma
in viziunea rnahayanism, tathatii ~mni:fica realitatea a tot ceea (adevar absolut - invatat:ura), pe care cel desav~it a cunoscut-o ~i a
ce exista ~i este imaginat. Fiind nedeterminat, el nu se lasa prezentat-o pe deplin, nu mai existanici adevar!?i nici eroare (intrucat
coneeptualizat de ffandirea discursiva: gandirea rationala nu are acces ea transcende orlce antinomii). De aceeainvata eel desav~it: Toate
la intelepciune 73 . Acesta este "locul" unde rapunea, gandirea acele dharma (realitati) sunt dharma (conpnuturi de invatatura.) ale
distinctiva ~i analitica sunt transcendate ~i incepe sa se manifeste lumea lui Buddha. $i de ce acest lucru? - Toate acele dharma (realitati),
,...."~~'''''~'',.''''.. ''vacuumului'' (siinyatii), respectiv aceea a "sinelui amorf'. intr-o Subhiiti, au fost propovaduite de cel desavar~it ca non-:c{Jlprma (non
asemenea lume, nu exista nici subiectivitate autonoma izolata, nici 0 reali!ap in sensu! AdevaruIui absolut). De aceea, toate aceste dharma
obi<7tivitate care sa se afle vis-a.-vis de aceasta. Altfel exprimat, am SWlt numite dharma ale lui Buddha" 733.
putea spune ca, acum, in lumea "vacuumului", tot ceea ce exista i!?i Concluzia care se desprinde din acest text este, de fapt,
gase~te propria sa identitate cu totul altfel, fntr-un mod antinomic,
"ontologia iluzionistli" sau "antiontologia" 734 budismului Mahayana.
respectiv prin autodep~ire, prin de~area de sine insu~i. Cine nu se Astfel, toate aeele dharma existli doar ca entitAti aparente~ ca dealtfel
~ de nimic, devine Hber, adica i~ impropriaza modul primordial
tot ee exist! in general; in esenta, insa, ele sunt "go ale", ireale ~i iluzorii.
de Fxistenta a realitapi 732.
Inclusiv eei "iluminati" nu SWlt altceva decat iluzie ~i aparenta Aeest
C8nd textele Prajiliipilramitii afirrna ~i neaga sirnultan acel~i iluzionism poate fi corelat cu invatatura mnayanista despre "non
lucru, ele nu iI!~a, prin unnare, sa descrie "lucrul in sine", ci mai
sineitatea" ~i non-substanpalitatea tuturor compOnentelor existenpale.
728. Bodhisattva-bhiimi, 30, 7-8; 199, 14-15; 26, 8-9; 28, 9-10. in budismul mahayanist, insa, tathatii nu m~ este desemnat
729.Samyutta-Nikiiya, XII, 20.
doar ca 0 "non-sineitate" a componentelor existentf8J.e, ci ca 0 non
730. L. Schmithausen, Zur Struktur der erlOsenden Erfahrung im indisehen
Buddhismus, in; G. Oberhammer, Transzendenzerfahrung, Wollzugshorizont des fiintialitate a lor (dharma-nairiifmiya). $i in masw:a in care tathatii este
ReUs. Das Probem in indischer und ehristUeher Tradition,Wien, 1978, p. 116. deterrr:rlnat canon-fiinpalitateafactorilor existent:iali, el ~ in acel~i
73 1. Astasilhasrikti Prajiili-pilramita, 8.
733. Vajraechedikii, I7c-d; citat la H.W. Schumann, Buddhismus.
732. M. Shimizu, Das "Selbst" im Mahayana-Buddhismus injapaniseher
Philosophie ... , p. 76. Sublinierile ne apartin.
Siehl unddie "Person" im Christentum im Licht des Neuen Testaments, Leiden,
734. cr. L. Schmithansen, op. cit., ibidem.
Brill, 1981, p. 61.
328 India. ReUgie i .fiJosotie Budismul 329
timp, negarea lumii, ''incetarea ei inainte de a exista" 735. De fapt, acest Aceasta mai ales pentru faptul ca nu este yorba despre 0 credinta
lucru i'nseanlm inclusiv negareaS1Bri.i finale de d~v&lire, Nirv(1)2 736 intr-o revelatie, dogmq sau adevarurl confumate din punet de vedere
Din aceasta perspectiva., ciclul reincarnarilor ~ Nirvii.(X1, adica intelectual, dupa cum nueste yorba nici de credinta intr-o persoana
-pluralitatea lili unitatea, se disting doar in viziunea celui nedesavar~it, sUprema, intr-un DumneZe~'sau~deanUD:litemomente succ~sive ale
intrucat pentru cel iluminat ele sunt absolut identice. Ele sunt fiintial credintei,.CtUnseintfunp~ deexemplu,in~sauina1tereligii 738.
"goale" (sunya). Dar in vreme ce omul nedesavar~it experiaza Expresia sanscritli sraddhii semnifica mai "InUit dedit lasa sa
"vacuitatea" (siinyatii) tuturor Iucrurilor ca pe 0 ~ire negativa, eel se inteleaga notiunea "credinta". Sraddhii nu desemneaza un act pur
--desavarlilit 0 prive~te ca pe fafhatii, ca pe ceva adevarat lili real de la intelectual, 0 receptare rationala a ceva, ci 0 atitudine interioara de
sine lili pentru sine, ca pe rea1itatea (dharmatii) Iumii ~i ca pe starea de incredere fata de cineva, iar in cazul de fata vis-a-vis de cei ce au
Buddha (buddhatii) a celor ce au dobandit iluminarea. In aceastli dobandit deja iluminarea. Din acest punct de vedere, "credinta" este
"vacuitate", eel intelept experiaza toate fiinte1e lili pe cei iluminap ca pe sinonima cu bhakti, care semnifica devotamentul plin de credinta ~i
o unitate fiinpala lili eliberam. Practic, nu existanici 0 deosebire prea incredere fata de oiiinta. De aceea, in planul de desav~ire a omului,
mari intre omul obiliJnuit din Iume ~i Buddha. Comparativ en Buddha, calea credintei devine ~i 0 cale a devotamentului fatA de cineva 739.
care este cOnliJtient de natura sa de iluminat, cel neiluminat traie~e I Credinta apare in momentul in care cineva se indreaptli spre
incon~tient de starea sa fiintiala de buddha. Acesta sufera, intrucat drt.Unul eliberarii ~i afia primul "adev8.r" despre caracterul de suferintA
_-.y. acorda prea mare importanta unei existente care se reduce, in al intregii existente.lzvbrul credintei budiste-este:'"fijad8f;'experierita;'.
manifestarea ei, la un aspect pur evenimential ~i lipsit de esentft, este ceva trait. Budistul nu crede in adev8.ruri abstracte, ci el Ie
socotm . - neel'b
. d u-se, drept consecmta, 1 erat 737 . experiaza, Ie t:riiie~te 740. Credinta intr-o autoritate, indiferent de natura
ei, a fost respinsa de Buddha. Inclusiv de la discipolii sm, Buddha a
6.2. Credintii # experienta cerut totdeauna sa nu transforme invatatura sa intr-o dogma lili nici
persoana sa intr-o autoritate. EI nU-lili dorea ca ueenicii sai sa creada,
Adevarata intelepciune, camijloc de desav~ire, presupune pur lili simplu, in cuvintele sale; mai mult decat atat, ei trebuiau sa Ie
o anumita putere de concentrare, condipe care, potrivit conceptiei ~i inteleaga ~i sa Ie socoteasca ca pe un punct de plecare pentru propriile
experientei budiste, nu poate :fi indeplinitli decat doar de 0 mica parte lorhotArari ~iexperienf.e. In 'Viziunea budista, cuno~ceamai inalta
a oamenilor. Pentru ceilalti, care nu dispun de acest mijloc de nu poate lYuta lanimic, daca n-afost rea1i.zata prin efortmi proprii 74)
desavar~ire, Mahayana propune calea credintei (sraddhii), pe care 0 De aici rezulta ca in budism avem de-a face cu 0 credinta
pot parcurge ~i cei mai puPn dotap din punct de vedere inteIectuaI. In , strict experimentala: 0 credintaexperima ~i simultan experiabila. Avand
pofida materialului existent din abundenta in aceasta privinta, " in vedere caracterul universal de suferinta impregnat existentei, i.nsa,
semnificatia rea1a a credintei budiste prezinta muite necunoscute.
738. H. Dumoulin, Begegnung mit dem Buddhismus ... , p. 112.
735. Ibidem, p. 114.
739. Cf. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... , p. 82.
736. Vezi Astasiihasrikii PrajRii-pilramitii, 2. 740. Cf. L.A. Govinda, Buddhistische ReJlexionen ... , p. 89.
737. cr. H.W. Schumann, Buddh;smus. Philosophie ... , p. 77. 741. Ibidem, pp. 13,41.
330- .. India~ 'ReUgle-iH'ilosofie Budismul- 33:

acest experiment nu este nici pe departe doarnegativ 742. Credinqiosul examineazAlucnnilepe care Ie poartAin spiritul saui II :face placere" 745
nu se "cufunda" tara speranta in durerea provocata de suferinta Din istoria budismului nu lipsesc exemplele induio~oare cu privire h
universala, ci in timp ce g8n~ i reflectA asupra primului dintre cele teama de scrieJ.ile sacre: transcrierea plina de evlavie a unei siitre est
patru "adevaruri nobile", el face deja primul pas pe drumul desavfu'irii. ,,~,-considemta 0 fapta meritorie 746. "'~'* .,--- -""~='-" .... .

Celelalte "adevaruri" despre aparipa i anibilarea suferinlei, ca i despre De asemenea, al treilea "refugiu", respectiv "comunitatea'
calea care duce la anihilarea acesteia sunt inseparabillegate de primul ; (samgha), capat! ~i el un rol mijlocitor in experienta credintei budiste.
"adevar", care stabilete car3Cterul universal al suferintei. .J Budi~tii au fost totdeauna convini de faptul c~ desavarirea poate fi
Foarte serrmificativ pentru intelegerea credinlei mahayaniste I"~_'_'_ realizata, eel mai bine, in sanul comunitatii. In ciuda:"revolutiei"
este "refugiul" la ~a-numitele "Trei giuvaieruri" 7 3 ale credintei, organizatorice, comunitatea a dimas la fel de importanta ~i ID
respectiv Buddha, dharma ("mvatAtura") i samgha ("comunitatea''). Mahayana. Samgha joaca un rol foarte important in mijlocirea
Fiecare dintre acestea reprezintA un obiect al credintei i, in plus, ele experientelor fundamentale de credintA. Aada,r, exista 0 comuniune
I I
oeup8.un loe exceptional in cult Multe expresii i afinnapi ale credintei interumana a experientelor de credinta, ca i 0 comuniune in credinJA,
budiste pot fi privite cadezvoltari ale acestor "giuvaieruri". E yorba Aceasta comuniune pe orizonta1! apare ca 0 consecinta a credintei
de un "refugiu" al credinciosului simplu, care transpare mai cu seama budiste in comunitate, saumai precis in rolul ~i funcf,iaacestei comunitap.
in formele de cult i in fonnele obinuite de manifestare a credintei. in planul de desi1v~ire a omului. Fire~, pana in prezentnu se poate
Primul din1re cele1rei "refugii" este ''refugiul'' laBuddha Acesta consemnao ''teologie,,' prea abundenta a comunitAtii 74 7, dar, totui,
s-a extins dupa aceea i s-a amplificat prin venerarea lui Buddha, 0 samgha senwn&a printre factorii esentiali de mijlocire a eliberarii
venerare care a cApatat ulterior forme multiple. in acest sens, amintim credinciosului i, prin urmare, ocupa un loc important in practica
in primul riind venerareaacelui Buddhaistoric 744. Odatacudivinizarea religioasa budistA.
lui Sakyamuni s-a consolidat i aprofundat increderea adeptilor sai in
6.3. Omul deslivarit (bodhisattva)
l?ersoana sa.
. Al doilea dintre aceste ''refugii'' in credintAil reprezintad'harnfl, In centrul budismului Mal:layanase afia idealul de bodhisattva,
invatAtura lui Buddha. Este yorba de cuvfu1tullui Buddha, aa cum a idealul omului ilwninat, care renuntA la intrarea sa imediat! inNirvaQJ,
fost el consemnat in textele de invatatu.ra i scrierile budiste. Budistul dat:fiind:fBptulcanu~-ai:ndeplinitlnciipedep1inindatorireasafimdamentala,
se apropie cu credint! de cuvAntul Maestrului, "el ascultA invaf3tura i respectiv aceeade a predica tuturor oamenilor "legea cea buna" 748.
742. H. Dwnoulin, Begegnung mit dem ... , p. 113.
745. E. Conze, lm Zeichen Buddhas. Buddhistische Texte. Hrsg. und eingeleitet
743. Cf. K.E. Neumann, Die Reden des Gotama Buddhas. Aus der Mittleren
von E. Come. Unter Mltarbeit von I.B. Horner, D. Snellgrove, A. Waley,
Sammlung Majjhimanikiiya des Piili-Kanons, ZUrich-Wien, 1950, pp. 40-41;
Frankfurt a. M.-Hamburg, 1957, nr. 24.
S. Matsunami, Die Steliung des Glaubens im Buddhismus, lntr-un volwn despre
746. H. Dumoulin, Begegnung mit dem Buddhismus ... , p. 118.
credintA in bud ism, ed. de Societatea Japoneza. Budista, Tokyo, 1963, 3.Heft,
747.lbidem,p.103.
1970, pp. 49-50.
748. Vezi S. Scbayer. Vorarbeiten zur Geschichte der mahiiyiinistischen
744. Cf. H. Dumoulin, Buddha-Symbo/e und Buddha-Kult, in: Religion und
Erlosungs/ehren, MUnchen, 1921, p. 36.
Religionen (Festschrift Gustav Mensching), Bonn, 1967, pp. 50 63.
M
332 India. R-eUgteHllosofie BudiSmfir . 333
Totu~i. ideea de bodhisattva nu apartineexclusiv ar fi ales calea scurta catre eliberare, care I-ar fi salvat de suferintele
mahayani~lor. Numele de bodhisattvaapare deseori chiarin istoria rtenw:naratelor reincamwi Dar el afoarte bine ca doartrecand prin
budismului primar, ~ anumepentrua-ldesemna peGotama, pe Buddha, focul purificator al suferintei se pc>ate ajunge la iluminareasuprem!, se
in vi$.saanterioara ~ in perioada premergMoare reaIizari.i iluminarii. '~""<~p~;t~ ci~biridi~p~ciitea: Ci(;a sliiJi intreagah~~. "'" . "
Practic, doctrina bodhisattva a fost promulgam de capva lideri Calea recomandatade el nu urmateasll evite suferinta, ci sa 0
budi~ti ca un protest impotriva inactivimtii spirituale ~i nepromovmii cuCereasca: sa o"Ckpll$easca, in:thintAnd-o cu mult curaJ ~i privind-o
unui altruism in viatamonahaladinacea perioada. Idealul bodhisattva n:u numai ca 0 suferin14personala, ci in aI'lSlmlblul ei, cadestin comun
trebuie inteles, ~,ca un protest1mpotriva vechiului ordin monahal "'-<~-~ al tuturor fiintelorvH:'" in= acestrsens' trebuie iriteles;- de altfel, ~i
hinayanist, care era pe cat de "sIanf~ ~i "lini~it", pe amt de inactiv ~i "legamantul" oricarui bodhisattva:
indolent fatade viata semenilor. EI a fost conceput ca 0 contracarare ''!au asupra-mi povaratuturorsuferintelor, sunthotanitsao indur.
a tendintei tot mai crescande din acea vreme spre 0 viata monahala de Nu dauinapo~ nufug, niei nutremur. Numii tern, nurenunt, nici nuezit
claustrare ~i inem 749. Oare de ce? Fiindcaeliberarea tuturor fiintelorimi este leg~t ...
Un bodhisattva se impune, fn primul rand, prin practicarea Lucrezpentmcatlirfunul neasemuital ~si1fieirn:adacinat
eel or mai inalte virtup (pliramitli). Acestea constau nu doar in evitarea in toate tapturile. Nu rna preocupadoarpropriaizbavire. Trebuie sasalvez
raului. ci ~i in cultivarea binelui: in sacrificiul de sine prin fapte de toate acestefiipturi din oceanul sarpsarei cu vasul CWl~ perfecte" 750.
dragoste ~i "compasiune" (karuJ)ii), izvorate din focul suferintei biilperspecilViKciO'Ctdii'eTbodhlsa.ttVice:'flecare om ar trebui
unh;ersale, in care suferintele altora sunt resimtite de parca ar fi ale sa se substituie pe "sine" ins~i ~'celorlalti", dupa cum ~i inyers. Nu
sale. Orice bodhisattva ii invata pe ceilalti oferindu-Ie propriul sau exista, practic, distinctieintre sine~ ~i cei1a1p. Exista, dec~ 0 stransa
exemplu, urm.ndu-~i calea sa spirituala, tara sa piarda vreodata din lesr.:tura intre oameni, intre fiecare in parte ~i ceilalp. Atunci c.nd un
vedere fericirea ~i mulp.rmirea semenilor. in acest feI, el implete~e de bodhisattva prive~ pe ceilalti ca pe sine ~i, el renunt!la ideile ~i
fapt desav~irea proprie cu cea a celor din jurul sau. categoriile de "ell" ~i ''tu'', de "al meu" sau "al mu". EI trWe~ ~i simte
Top bodhisattva-~ii caut! s!-~i asume suferinte1e cic1ului bucuriile ~i suferintele altora ca pe propriile sale bucurii ~i suferinte,
reincamari1or~ ale lumii intregi ingenera1. ~asumareaacestorsuferinte tara a-~i indrepta atentia ~i preocupmile spre propria sa suferintii, in
nu inseaInna ca un bodhisattvatrebuie sacaute cu tot dinadinsul aceasta dauna fericirii semenilor sai 751. EI iube~e ~i ocrote~e pe ceilalp,
suferinta ~i sa-~i faca sie~i ran, sa se autosuplicieze in credinta ca prin cum se iube~te ~i se ocrote~te pe sine ins~i 752.
aceasta se purifica sau face pocamta, A lua asupra-p suferinta lumii nu EI iube~te toate fiinte1e, ~a cum mama t~i iube~te proprii ei
. inseaInnacatrebuie sao cauti ori sao glorifici ori sa ti-o impui ca 0 fonna copii; toate fiin~ele Ie iube~te chiarmai mult decat pe sine ins~i, pe
de penitenta, ~cum procedeazadiferiti asceti hind~i sau cre~.
Pe de alta parte, merurea unui bodhisattva nu este simpla 750. Fragment din Vajradhvaja-Sutra, citat'in Santideva, Sflqiisamuccaya,
XVI; apud L.A. Govinda. Bazele misticii tibetane potrivit invalaturilor .
evitare negativa a suferintei. Dac!Buddha ar fi recomandat acest lucru, ezoterice ale marii mantre Orp ma1J,i padme hiirp., trad. rom., Humanitas,
749. H. Dayal, The Bodhisattva doctrine in buddhist sanskrit literature, Bucureti, 1998, p. 326.
Delhi (~.a.), Banarsidass, 1970. p. 3. .' , 1 '751. Bodhicaryiivatiira, VIII, 90, 95.

! 752. Ibidem, VIII, 110, 131, 136. t 40.

334 India. ReJigie Ii rdosofie Budlsmul 335

sopa sau pe copiii saL Iubirea sa este ~i pentru top. EI se comporta care sa-i absoarba fortele dAtAtoare de viafB,. La fel cum soarele, de~i
ca 0 mama, ca un tatA, ca 0 rod!, ca un prleten, ca un sclav ~i invata tor lumineazairnparfialuniversul, actioneazadiferitasupmunorfiinte diferite
pentru toate fiintele 753. potrivit capacitatii lorn:x;eptive ~i calitat:ilorlor, tot lafel un bodhisattva
In siitrele :rnahiyaniste se disting doua categorii de b{)dhisattVd=--"'~"'--:::' de~i iritorap~Za-cuinintea toate fiinlele vii tara nici 0 deosebire-
~i: pamante ~ cere. Cei ''pam.a:nt.e1i'' sunt, practic, oameni obi~uit:i; ~tie ca nu toate pot fi eliberate in acel~i timp, dar ca smniinta eliberarii
eisuntrecunoscup doarp:m "compasiunea"~prinh?ta.rarealorde~--"I-i ---~--~ sem~ate de el va.rodi Ihai de::e~: sau m~ ~iu in funclie de
interveni ~i de a ajuta la ehberarea celorlalte fiinle. Orice om pe care 11 pregatirea sau matunz.areafieclirui indiVld. Dat fiind msafaptul ca pentru
intalnimpoatefi unbodhisattva.- M ' , - - n'_"_~
_____ -_L celiluminattimpulestelafeldeilUZOriucaspatiul,ine~entasuprema
Comparativ cu cei ''p8n:u1nte~ti'', cei "cere~ti" dispun de mai a iluminarii el anticipeaza eliberarea tuturor fiinlelor S6.
multe posibilitati de a acpona pentru eliberarea celorlalte fiinle; ei nu
mai sunt sup~i ciclului de reincarnari, ci apar, dupa cum vor, cu un 6.4. Nirvlll}a: Absolutul sau Nimic-ul absolut?
chip sau aItul, ~ cum 0 cere situapa respectiva, pentru a putea interveni A

in sprijinul fiinlelor vii 754. In Apus, termenul NirviiQa este tradus curent prin "a muci",
Dupa cum s-a putut obsexva, orlce bodhisattva depune un respectiv"amuri"inmijlocul focului celortrei piicate capitale (placerea
"legamant" de a elibera lumeadinimperiul sufer.intei de care este ~ I senzualA, ura ~i iluzia). Tradusa astfel, nopunea NirviiQl faciliteaza
Se pune, totui, intrebarea cum i cAnd poate rea1iza el acest lucro; In:~::~;::~:, -=_".""~- aparilia unei' impresii eronate 757, ~i anume in sensul ea NirviiQl ar
primul nlnd, pentru budistnuexistAcevaprecum "Iume obiectiva", ~ insemna 0 disparipe sau non-existenta 758.
putem vorbidoardesprehuneaexperienteinoastre,0 huneinseparabila in contrast cu aceasta conceplie, dominanta in Occident,
de subiectul care 0 experimenteaza, bachiar identica cu el; in al doilea invalatii budi~ti afirma ea budismul a respins totdeauna categoric
nmd, ilurninareanu este 0 staretempomla, ci 0 experienta a tmei dimensiuni aspiratia dupa distrugere, in sensul de anihilare sau non-existenta.
superioare,plasatadincolodetimp,caretranscendespatiul~itimpu1. Budi~tii nu nazuiesc dupa incetare ~i stingere, ci dupa ve~nicie ~i
Aceasta mseamnii ca, de~i iluminarea lui Gotama, de pilda, a nemurire. eel nirvanizat nu mai este afectat nici de viatAnici de moarte.
avut loela 1U1 moment datin istoriaomenirii, nu putem identi:ficaprocesul NirviiJ;K1 esteeeva negativ doar din punct de vedere notional. Tennenul
iluminBrii cu acest moment in timp. Buddha insu~i recun()ate ca era foarte agreat de ascelii ~i ganditorii din acele vremuci 759, el
coUtiinta sa a strabatut nenum.arate cicluri trecute ale lumii i, tot la insemnand starea ideala ~i fiind preluat de catre buditi. A~adar,
feI, va strabate nenumarate alte cicluri ale lumii viitoare; prin urmare, NirviiJ)Q este doar ca expresie 0 negalie, un "neant". De fapt, avand
infinitatea timpului, indiferent daca il numim trecut sau viitor, a devenit
pentru e1prezentuI lID ed'tat 755 7S6.lbidem, pp. 327-328.
Se ~tie foarte bine ca soarele ii lumineaza tara restricpi pe top
aceia care au ochi sa vad!~i sensibilitate sa-i simtacaldura
753. Santideva, Si/qii.samuccaya, XIX.
organe * 757. Cf. J.P. Schnetzler, La meditation bouddhique. Bases lMoriques et
thechniques, Paris, Dervy, 1979, p. 37.
758. Vezi N. Achimescu, Atitudini mal not cu privire ta inlerpretarea conceptului
de NirvaJ)Q. Conciuzii din perspectiva unui dialog interreligios, in: Mitropolia
,
154. H.W. Schumann, Buddhismus. Philosophie ... p. 68. Banatului.l.1989,pp.43-56.
755. L.A. Govinda, Baze/e mlstlcii ... , pp. 326-327. 759. H. Nakamura, Die Grundlehren des BUc{dhismus. op. cit., p. 27.
.' "
336 India. Religie i rdosofle B1ldismul' 337
in vedere aceastA notiune, ne apare foarte 10gicA legAtura dintre Chiar dacA cel desl1var$it ''tr!ie~te'' in fonna sa actualA de
Nirva.{Xl ~i lnvalAtura despre non-existenta unui "eu". DacA budismul reincamare (saJpSara), el atinge $i experiazA to~Nirvii.pa. Pentru
ar sustine existenta unui suild, artrebui ca acestasa ~i supravietuiasca.. .' ...' ..... cel inlelept,insa doar pentru el, nu mai exista, practic, nici 0 distincpe
-, 'mai departe dupl1moarte ca ceva v~c i, in aceasW:sinmpe:' Nirvii~--~"'''''''~-i~tr~ sd~ii;;;-~i NirviiJ)a. NirviiJ)Cl realizata consta in aceea ca el
ar fi un fel de paradis, in care sufletul mantuit i$i gase~ lini$ea Dar, prive~te cele cinci componente ale existentei (skandha) ca pe ceva
din moment ce budismul afirmA non.:.sineitatea tnlei persoane, NirviiI;Xl -.. impropriu. ~i m.trucat ele i-au devenit improprii, existenta sau disparitia
este privitA, fire~e, ca fiind "stingerea" definitiva a acesteia. .i lor nu-l mai afecteaza cu nimic. Dispanpa lor prin moartea trupului nu
. ' ~~iectia ~potriv~ lui B~ha, <:um c:a.ace~m: fi ~ adept al
dlstrugenl (venaYlka), ca ar sust me 1a
dlspant fimtel eXlstente, a
, r schimbl1 absolut nimic in ce prive~e NirviiJ)'O., distrugerea lor este
L

pentru el tm-a absolut nici 0 importanta Acolo unde aceste componente


persoanei, e~ueaza tocmai de aceea; caci, daca Gautama a recunoscut sunt pe deplin percepute in semnificatia lor ~i orice referintA la ele a
intotdeauna persoana doar ca pe ceva empiric, ci nu ca pe 0 unitate incetat, acolo ele au devenit:tm-a. sens ~i pot foarte bine dispare.
fiintiall1, intrucat nu are in eanici un "eu", prin urmare in Nirva.pa nu Relatia dintre sallJSiira ~i NirviiJ)a nu este una a doull
poate fi yorba despre disparitia vreunei persoane. Pe de alta parte, dimensiuni pe ace1a!ili plan, ci reprezintll relatia dintre c'aparentA" ~i
NirvaJ,1(1 nu inseamnA "mantuire" in sensu! disparitiei unui "eu", pe "existenta". Cand 0 bulA de sapun plesn~te, atunci se manifesta, de
fondul dainuirii lumii, ci inseamna ''mfultuire''in sensu! unei intelegeri a I .fapt, doar efemeritatea ~ nulitatea ei, existente dejain prea1abil. Aceasta
" eu-ul'''' I
w ~1 a umn, .. ambeledov-..l!-du
CUll): sela,/:;eldeiluzoru"
-.11 Oiluzienu-""""""'' ""'''IDS'
".,~,... ,."...... , ,l".=~.~~. .~" "'............
a.........15'-decl<'~x'anihil
l .l......,\.4,
. area i:)LQU.l
.....x..::de sa"'t~, '''nurepre....!-+xanihil
'7TJCQJi-.... LlllLa
area

poate fi niciodata realmente distrusa, intrucat tocmai aceasta ar ! a "ceva", ci doar disparitia inexistentului.lnNirva.pa este anihilat!
presupune realitatea ei. Numai ceva real poate fi distrus, dar niciodat! saJpSiira, intrucat aparenta devine pe deplin comprehensibila. 0
o iluzie. Aceasta este inlAturata tocmai prin faptul cA e perceputa 760. aparenta poate fi absolut anihilata doar prin cunoa!iltere, ins! dupl1
Realizind starea de Nirvii.pa, de "non-sineitate" absolutA, cel . aceea pentru totdeauna 761
desa~itsecaracterizeazaacumprintr-oindiferent8-imperturbabi1a. Orice Intr-un context similar, in viziunea lui K Nishitani 762,
proces de aparitie-disparitie, orice act de suferintll i-a devenit impropriu, Nirvii.pa msearnnA ''viatll'' in sensul real, deoarec: pentru eaincet~
"non-eu". De acum, pentru el, nu mm exista nici 0 dificultate ~i nimic ! viata sarpsari ca, care este in esenta ei moarte. Insa, daca unnArlm
lmpovarator. Mm exista doar fenomene straine ~i improprii (skandha), ' panA la C8pat 'Cflintialitatea" acestei vieti ''reate'' - dupa cum subliniaza
dartoatelaolaltaaudevenitpentruelnesemnificative." el -, acolo unde ea se desavar~e~te, acolo unde ea se 's~mte in
Orice suferinta de care se love~e nu-"l" mai poate speria sau plenitudinea ei, ca sa spunema!ila.apareviata ..non-fiintial~.. ca
intimida, fiindca inte1egand non-sineitatea tuturor lucrurilor, a tot ce "Sarpsara-sive-NirvalJll". Viata inse~ aici viata pur ~i simplu ~i,
existA, aceasta nu-"l" mm poate lega de existenta individuala ~i nu-"l" totodata, totu~i, paradox desavar~it. In opinia sa, aici "fiinfialitate"
mai ru?teapt! nici un fel de remcarnare, de acum el traie~te anticipativ inseamna, in fapt, ''non-fiintialitate'', dacA avem in vedere fiinta ei reaia.
"stingerea" deplina (parinirva.pa) din Nirvii.pa transcendentala. Daca acest lucru nu poate fi afinnat, atunci nu mai este yorba de viata,
care este simultan ~i realmente ve~nica~i temporal it
760. H. Hecker. Das buddhistische Nirvii1}a. Mit einer Stellenlese aus den
Piili-Texten, Hamburg, 1971, p. 28 sq. 761. Ibidem, p. 25.
762. K. Nishitani, Was isl Religion?, Frankfurt a.M., 1982, p. 282.
338 India. Religie ifdosotie
Budismul 339
I Dupa CUn1 se poate observa, adevarata Nirviiga poate fi
Pe de alta parte, fiinta celui desav~iteste nemArginit de profunda, ~
actllflli;zata doaratunci c8ndnu-i eadem''prizDnieri'',respectiv ihmomentu1
incat rapWlea umana, cu categoriile de detenninare de care dispune, nu
in'care NirviiQa nu este NirviiQl, in care NirviiJ)t:l ~i saIlEiira, respeCtiv
poate sonda~ epuizao asemenea profimzime. Din acestpunctde vedere,
".~-". '~tere-~i-moarte"; sunt practic identice; in care "existenta~' l?i t'non- .-'"
NirvliI;Xl nureprezinta, deci, Did 0 disparipe, nici Wl '''Nihil'', d 0 "stare"
existenta", "viat8." ~ "ll1oarte", "furitudine" ~ "in:finitudine", "realitate" ~ transcendentala, 0 "realitate" care, inmod:firesc, rmnane indescriptibila.
"irealitate", ba chiar "aparenta" ~i "existenta"- '7 vorfi devenit relative,
63
Tocmai pentru ca a.ceas1A "realitate" ultima ~i neconditionata
convenponale~, tocmai de aceea, vorfi fost transcendate.
este indescriptibila i, in consecintA, apofatica, pentru ao defini cumva
........__ Nr=.Trebuie,retin1,!t,_~~l,~caincazuliden~dintres~iira ~ ___ ._ catafatic budi~tii folosesc cuvfu1tul iinyatii, "vacuum''. 767, respectiv
~i NirviiQa, in cazul "Sa11lYiira-sive-NirviiQa" avem -
iinya, "gol". Acolo unde se utilizeaza a.cea.sta notiune, ea se coreleazA
identitatenegativa care trebuiesa-I ehbereze pe om de orice reprezentari
insa totdeauna cu procesul de "mantuire" ~i eIiberare a omului. Acest
despreNirvii.{zl, dupacareNirvacnarmai:fi doar"convertirea" saq:siirei ~
"vacuum" ( unyatii) are, intr-adevar, conotapile lui reale in procesul
prinwnare,armmane~ihdomeniulconceptualului~inteligibilu1ui 7M.
eliberarii ~i arfi absolut eronatsafieprivit doarcao notiunepurintelectuaIa,
Totdeauna cand se vorbe~te de Nirvii1}l, se foIose~te un mod
de exprimare predominant negativ. Dar, tocmai aceasta modalitate
sa fie "obiectivizm" sausai se cOOfere 0 semnificatieontologica. "Nimicul
relativ" poate fi, totu;;i, ipostaziat intr-un "Nimic absolut", intr-o non
de exprimare reflecta sensul rea1itatii in budism. Notiunile pozitive sunt
existenta a toate sau in negarea oric8rei realitati ~i a oric8rei existente 768.
utilizate sastabileascao unici~ ~i, ptjuJ:1~~t~;,R~~~!ea
msa nu are limite ~i acolo-i:iiide'seunnAji~~~~'eliIniriarea oriciirei limitari Pentru a nu interpreta unyatii intr-un sens vulgar-nihilist,
nu pot fi folosite decat expresii negative 765. "vacuum-ul" nu trebuie imaginat ca nimic din tot ceea ce ar putea sta
Comparatia Nirval)ei cu "stingerea unui foc" nu trebuie I I alaturi de "existenta" ~i separat de ea Prio urmare, el nu este, pur ~i
perceputa in sensul fizicii moderne, ~i anume in sensu! cii un foc stins simplu, ''vacuum'' ca "vacuum", ''Nimic gol". "Siinyatii" reprezinta,
nu mai existA. Pentru vechii locuitori ai Indiai., stingerea unui incendiu practic, un ''vacuum absoluf' i, inteles astfel, el s-a golitde toate aceste
de pOOure, de pilda, nu insea.mnA distrugerea focului respectiv, pentru modalitati de a concepe un ''vacuum''. Din acest motiv, iinyatii este,
ca acesta poate reapare oricand. EI a devenit doar imperceptibil 766. dintru inceput, una cu "existenta", identic cu aceasta Acolo, 1a originea
sa, unde apare ca "existenta", "existenta" apare totdeauna ca fiind una cu
763. Cf. H. Hecker, op. cit., p. 25.
764. Fr.J. Streng, Emptiness. A Study in Religious Meaning, NashviUe- New "vacuum-ul". ~i "existenta de sine" a ceva "existent" i cauzat de sine
York, 1967, p. 75 sq.; E. Conze, Buddhist Thought in India. Three Phases 0/ ~i, un "lucru" care "exista" ".~um-el-este", un "lucru" inrea1itatea
Buddhist Philosophy, London, 1962, pp. 225-232; H. Waldenfels, Absolutes sa este identic cu ''vacuum-ul''. Acolo unde un "lucru" exist! deja, este
Nichts. Zur Grundlage des Dialogs zwischen Buddhismus und Christentum, deschis de asemenea "cfunpul vacuum-ului" 769.
Ffeiburg i. Br. (~.a.), Herder, 1980, p. 212.
767. Referitor la etimologia ~i serrmificatia acestui tennen, vezi mai pe larg E.
765. H. GUnther, Der Buddha und seine Lehre nach der Oberlie/erung ~er
Theraviidins, Rascher, ZUrich, 1956, p. 452. I,
Conze, Der Budhismus. Wesen .... p. 123. H. Nakamura, Ways o/Thinking oj
766. D. Schlingloff, Die Religionen des Buddhismus, I, Der Heilsweg des Eastern Peoples: India-China-Tibet-Japan, Honolulu, 1964, p. 45; H.
WaldenfeIs,Absolutes Nichts .... pp. 28-29.
M6nchtums, De Gruyter, Berlin, 1962,p. 113 sq.; cf. G. Grimm, Die Lehredes
768. E. Conze, Buddhist Thought ... , p. 61; cf.Fr. J. Streng, Emptiness. A
Buddha. Die Religion der Vernunfi und der Meditation, hrsg. von M. Keller
Study ... , p. 76 sq.; H. Waldenfels, Absolutes Nichts ... , p. 29.
undM. Hoppe, Holle, Baden-Baden, 1957, p. 275.
769. K. Nishitani, Was ist Religion?, pp. 285-286.
-O'..!'-=r .'
340 In-dia. Re6gie~'-filosofie ,-,--1, '-' lJiidiSrriur 341
!
In acest sens, siinyata nu reprezintAnimic altceva decat "spiritul contradictoriu este transcendat, "anihilat" sau "stopat" 774. ~i, in
non-distinctiei". Acest "spirit" este mai obiectiv decdt orice este ii consecinlA, este "Iocul" in care categoriile Iogice ~i ontologice, in acest
,,,,,~ .. _. deternrinat.~ "obiectiv" ~i mai subiectiv decat orice este detenninat context, nu mai pot fi elar distinse. Un asemenea "Ioc", daca tot ceea
. .'ca "subleCtiv;;:- hi"iiiiS{iii iOcaree~de-asemeneadefeiiiilii&i;"~ . ce este evident este, este "nimic".
el confern, to~, ~-zisului "obiectiv" obiectivi1ate~ ru;a-zisului "subiectiv" Aici nu se poate vorbi de un Nimic relativ existent vis-a.-vis de
subiectivitate. AceBsta nu repre7:IntA-"obieciul" vreunei "contemplatii" tot ceea ce exista, ci de ''Nimic-ul'' a~solut, e un Nimic care cuprinde
Dimpotriv~ el poate fi realizat doar existential, in sensu! perceperii lui ~i,_' j laolalta tot ceea ce exista ~i deopotriva Nimic-ul relativ. ~i ac~st Nimic
.... ,- ...~ simultan; a1 unei revelari dela sine;<"Acum 1ns~P'contempiatia~-! s-a~~-- - . senmificanu numai contradictia, negatia, ci totodatA~ afinnatia ab~Iuta,
transfonnat in existent!- Aceasta inseaInna, practic, ca orice activitate ~a incdt in aceasta Iogica a "Iocu1ui" se unifica ~i cele douA cm 'de Ia
"spirituaUi" reprezin1A, in reaIitate, "distinctia canon-distinctie" 770. multiplu spreunu" ~ "de Ia lUlU spremultiplu" 775.
S-a vorbit ~i se mai vorbe~e mca despre un "Ioc" sau "cdmp" in acest "loc" al Nimic-ului absolut este transcendata orice
al "vacuum-ului" sau "Nimic-ului" 771. Problema privind acest "Ioc" "intuipe intelectuaIa"; cfuld ceeace ~ are "locul" sau in Nimic-ul absolut
viz~ de fapt, existenta posibilita!ii unei ultime unitap intre unul ~i este perceput, atunci nu se mai poate face nici 0 alta a:firmatie despre
multiplu, obiect ~i subiect, imanenta ~i transcendenta, afirmatie ~i ceea ce a fost perceput. Pe acest "crn.p", orice cuno~tere din partea
negatie etc 772. Acest "Ioc" ar putea fi detenninat, in gandirea religioasa noastra apare ca 0 "cuno~ere anon-cuno~erii" ~i orice act al nostru
indiana lli gerieml,~rniiiium8i:Ca~'Io-c"aI '~unitafii contrariilor" sau ca un "act al non-actului". in fine, este vorba despre "IocuI" unde
al "autoidentitafii absolut contradictorii". Logica acestui ~a-numit lucrurile patrund in realitatea IorprimordiaIa ~i unde se reveIeazA ~a
"Ioc" consta, in consecinta, in faptul ca "IocuI" se detennina pe sine cum sunt ele (tathatii). Acum Iimita cuno~terii ~i, in aceIa~i timp, a
~i ca "Ioc" in "autoidentitatea contradictorie" a unului ~ multiplului. practicii a fost completttanscendata, totul constituindu-se intr-o "Iwne"
Daca intr-o Iogica obiectiva Iucrurile contradictorii chiar nu se Iasa ce ar putea fi definita probabil ca 0 "lume a intuitiei mistice" 776, absolut
identificate, in cadrul acestei logici este vorba despre descoperirea inaccesibila la nivelul cuvintelor sau gandirii.
acelui "Ioc" in care se realizeaza "autoidentitatea contradictorie", in conc1uzie, trebuie spus ca NirviiQa in sine ins~i poate fi
"autoidentitatea contrariului" sau ceea ce in limbajuII ui Nicolaus justificata doar psihologic. Ea nu poate fi argumentata ~tiintific. Ea
Cusanus, He~el, sau Wittgenstein se nume~te coincidentia este contrariul diametm1 opus Iumii, este ceva care nu apaqine sub
oppositorum 7 3. Este vorba aici de un "Ioc" in care tot ceea ce este nici 0 forma Iumii, ceva care nu se afla in Iegatura cu Iumea ~i nu
actioneaza asupra acesteia. De aceea, ea ar putea fi definita, pur ~i
770. Ibidem. simplu, ca "eel cu totul altfeI", comparativ cu aceasta Iume care sufera
771. Cf. intre altele: K. Nishida, Intelligibility and the Philosophy of
Nothingness, Tokyo, 1958; idem, A Study of God, Tokyo, 1960; idem, din cauza diferitelor forme de ignoranlii. Aceasta expresie este mult
Fundamental Problems ofPhilosophy. The World ofAction and the Dialectical 774. K. Nishida, Intelligibility and ... , p. 248; H. Waldenfels, Absolutes
World, Tokyo, 1970. Nichts ... , p. 59.

772. H. Waldenfels, Absolutes Nichts ... , pp. 58-59. 77~. H. Waldenfels, Absolutes Nicht ... , p. 59, nota 35.

773. Cf. M. Eliade, Istoriacredintelor ... , II, p. 218. 776. K. Nishida, Intelligibility and ... , p. 135; H. Waldenfels, Absolutes
Nichts ... , p. 60.
34:%" "lnttia.ReHgie"li'ftJosofie Budismul . 343

mai adecvata pentru NirvliJ,)Q decAt pentru Dumnezeul cre~in:, care fi indeplinit macar 20 de ani 778; varsta acestuia. se c8lcula incepand
se aflaintr-adevardea.supralumii, 0 transcende, darto~ 0 guvemeaza chiar eu momentul procremii 779
~istA intr-o lega1:urli pennanent! cu ea. DacaDumnezeu arfi "eel cu Ritulaccederii lanoviciatestesimp1u; pretendentul ~ radeparu1 i
..,-,-,,_.. totul altfel", El h:;ai mai putea:fi pentru suflet Cel ce-i conferAhaiul, iar

._'-_ barba, dl.lpA care se imbId.inroba galbena, confectionatide dinainte. in


omul nu s-ar mai afla intr-o relatie pennanent! cu el.
continuare, e1 seprostemeazalapicioareiemui dfiugfir, salutind cu palmele
Jipiteunadealta, ~rostindfumrula:
7. Comunitatea monahali ,i liicatul "Ma refugiez laBuddha,
, _. . . is .. 11 ..... - '.---,~, . Marefugiezlainvataturasa,_._~ "__ ""'_'>~"_",o
.. _

Dac! mae~trii spirituali din perioada Upani~adelor i~i Ma refugiez la comunitatea samonahal! (sangha)" 780.
transmiteau propriile experiente mistiee doar discipolilor lor intimi, Cel prostemat repeta de trei ori aceastA formula. Este su:5.cient
Buddha n-a iacut nici 0 deosebire sau selectie in ace8sta privintA El a un singur protest din partea calug!rului care conduce eeremonialul
imp~it cuno~erea despre eliberarea dobandita intregii lumi, pentru ca cererea sa fie invalidatA, intrucat t!cerea acestuia semnifica
trimit3ndu-~i discipolii sa 0 prediee tuturor. El nu s-a impus, daar msa. totdeauna aceeptul.
de peI pozipa unui invat!tor strlUucit, ci ~i ca un foarte bun organizator. Ceremonialul consacrarii (upasampadii) presupune prezenta
.
D~i a preluat camodel pentru comunitateasa monahalaordinul pre-~i a eel putin zeee monahi mai in varsta (thera), calugan care trebuie sa
~>",.~!!!!~ post-jainistNirgrantha; to~i modul in care are~it sa-~i organizeze fi implinit eel puPn zece ai de la propria lor consacrare. F~, existA~i
propria sa comunitate arata lirnpede cat de important! a fost contribupa regiuni in care este difieila gasirea a zece monahi care sa indeplineasca
~ personal! in acest sens. aceastacondipe,motivpentrucareestesuficient!~prezentaacincicaIugari.

I
I Comunitatea budista este structurata in patru grupuri: o eonditie fundamentala pentru ca sa poata avea loc
monahii (bhikkhu), c!lug!ritele (bikkhuni), credineio~ii laiei COnsacrarea este aceea ca novieele sa-~i fi gasit in prea1abil un maestro
(upiisakii) ~i credincioasele laice (upiisika). Pragmatic ~i (uPflJJhiiya) 781, care sa-l propunacaIugarilor adunap spre consacrare.
intelegator, budismul ii consider! ~i pe eei care au renuntat la lume Daca aeeasta conditie a fost indeplinitA, novicele se indreapta spre
~i pe laiei ca atare, lasandu-l pe fiecare la locul sau in functie de grupul de caIugari, se prostemeaza ~i salut! cu palmele lipite, rostind
oPtiunea, vocatia ~i dorinta sa. de trei ori urmatoarele cuvinte:
Accesul spre comunitatea monahala euno~e doua etape "Cinstip smp8ni, implor san.~ha sarna consacre. Fie casangha
distinete: pamsirea caminului familial ~i renuntarea la lume (pabbajii), sa ma primeasca din compasiune!" 82.
respectiv realizarea rangului de novice (siimagera), iar apoi Ca ~i in eazul primei formule, daea nu exist! nici un protest,
ceremonialul propriu-zis al ''intrarii'' (upasampada) in ordinul monahal, respectivul prime~te consacrarea
cand novieele dobande~te drepturile ~i obligatiile depline ale oricarui 778. Ibidem, 1,49,6.
cBlugar eonsaerat (bhikkhu). Pentru a deveninoviee, tanarul trebuie 779. Ibidem. 1,75.
sa aiba eel putin varsta de 15 ani 777, iar pentru consacrare trebuie sa 780. Ibidem, 1, 54, 3.
781. Ibidem, 1,25, 7.
777. Mahavagga, I, SO. 782. Ibidem, I, 29, 2.
.' '~ ...."':':

I I
~-~

344 India. Rellgiep filosofie Budismul 345


Pentru un tanar emugAr, foarte important era ea el sa fi urmat doar un blid pentru a primi hrana ee~ita, unac de eusut ~i 0 sita
un stadiu deindiumare spirituala din partea unui maestru-monah, care pentru a indeparm inseetele din apa pe care 0 eonsuma. La ineeput,
se extinde pe 0 perioada de eel pup.n cinei ani 783, dei de regula monahii traiau ea aseeli rlitlieitori, dar mai tArziu ~ezamintel(!
-'acestStaditi dilrilz.ece-ani 784, lrfeventualitatea in caretmmrul manifesta improvizate de ei pelJ:trU anotimirufploios {vihiil-aj"au fost transfOlll1ate
rnai putine dispombilitati inte1ectuale, unnasarazruma ehiarpeparcursu1 in manastiri (ar $lima), care dispuneau de saIi de intrunire, eamere
----- "mtregll
.. sa1 e vlep.
sub condueerea maestrulUl. 785 .mtre 9 "d x
m ruma.tor ~l' pentru liderii spirituali) eantine ~i bai. To~i, ee~toria s-a pastrat ~i
discipol exista 0 relatie simi.1.ara celei dintre 1atAi fiu; fiecare dintre cei doi dupa aeeea. Tacut, eaIugarulpoe blidul siu in fata ~ilor easelor ~i
_ s e eomporta eumultli politete ~i eonsideratie fata de eelaJ.alt 786. cata prime~te in el m8nearea, :tara sa-I priveasca pe eel ee 0 ofen1. Hrana,
vreme traiau impreuna in ~i manastire, tanarullocuia lmpreunaeu servita doar odata pe zi, eonstli din legume, orez ~i apa; pe~tele ~i
invatatorul sau in aceeai incapere ~i avea statutul unui fel de slujitor al earnea, in general, pot :fi eonsumate eu restriepi, dar nu sunt respinse
acestuia 787. Dupazece ani deucenicie, tanarul caIugardevine el ~ un nieiodatli in totalitate. Oeupapa monahilor 0 reprezintaexelusiv
cAlugar ''mai in vArsta" (thera) i ~i poate aduna in jurul sau proprii sai medita!ia, reeitarea textelor sacre, diseupile referitoare la doetrlna
ucenici, in calitate de indnnnator 7 , in fine, dupa 0 perioadade drnmeci despre eliberare ~ predica; laacesteas-aadlbJgatmai tarziu, ca 0 tranzipe
de ani de cmugane, el devine lUl "mare indnnnator" (mahathera). de la eultura orala lafixareain scris a canonultii, studiul textelor sacre.
In contrast eu aeeederea in sangha, realizata in unna Comunitateamonahalamai v~ehe nu euno~te nici un fel de
- eeremoniaIului ~i fonnulelor des crise, parasirea de eatre eineva a rugaciune comuna; meditapa se exerse~ de regula, in singuratate.
--~mhniiatn ~~naruiIe nuprezentaniei un fel dedificu1tlip. Era sufieient De doua ori pe luna, cand e lunanoua ~i luna p~ monahli dintr-un
ea eineva sa faea gestullnlaturarii robei galbene pe care 0 imbraease anwpit district se aduna intr-o pe~era sau intr-o c1adire pentru.' a face
la eonsacrare. Uneori gestul survenea ca un protest 789, dar de eele mai poeainta. eel mai batran dintre eei prezenp recitli litania poeainlei
multe ori eraconsecinta unormotive deordin personal. Autoexeluderea (sanser.: pratimoka; paIi: pli/imokkha, "obJigape") ~i Ie eere celor ee
din ordinul monahaI nu afecta in vreun fel statutul social al respectivului. au incmcat vreo regula samarturiseasca acest lucru. Taeerea din partea
Cel in cau.7A avea posibilitatea, daca 0 dorea, sa sereintegreze oricndin acestora presupune can-au incmcatniei una dinreguli. Dupa. ineheierea
comunitateamonahal~ msaeu condipa de afi reCOD.SaCJ:at 790. anotimpului ploios, inainte de pomirea in pribegie, top caIugarii unui
Comunitatea monahala budistli este constituitli din ealugan district se reintatnese; cu miiinile lipite una de alta, .zap pe pamant,
eer~etori; ea nu poseda pamanturi pe care sa Ie luereze monahii care fiecare, de Ia eel mai in varstli pana la eel mai tan3r, ii roaga pe eei din
fae parte din ea in afara de roba galben~ monahul are ea proprietate jur sa numeasea vreo gre~eala pe care el a savar~it-o pe perioada in
783. Ibidem, I, 53, 4. care s-au aflat ell topi lm~ sau saaminteasca vreo anume supozitie
784. Ibidem, 1,53,3. pe care ar avea-o in Iegatura eu el. Aeeastli sarbatoare poarta numele
785. Ibidem. I, 53,4 sq. de "invitape" (sanser.: pravlirClJ)Q; paIi: pavliraQii).
786. Ibidem. 1,32, 1.
Pentru ordinul calugaritelor SWlt valabile aeel~i reguli ea ~i
787. Ibidem, 1,25,8-24.
788. Ibidem, 1.32, 1.
, "pentru monahi; ele poarta aeela~i nume de "eer~etoare" (sanser.:
789. Cf. Anguttara-Nikaya. III, 64. bhikunl; paIi: bhikkhunt). Ele primesc ac~i consacrare, due ace~i
790. Ibidem. VI, 60; Digha-Nikaya. IX, 56.
346 -Inch~ ReJigie'1i filosOne Budismul, 347
viala spiritua1a ~i au acel~i regim de viatA. Cu toate acestea, Ie este monahale sau sa paraseasca viata religioasa pentru a se intoarce la
interzis sa pribegeasca fiecare de una singura; pe de alta parte, eea laica. U11l13.rind sa preintampine acest lucru, vechii regi au inceput
comunitatea caIugmteior se subordoneaza pe deplin comunitatii sa ofere manastirilor pamanturi ~i bogapi. In mod ciudat, din pricina
_ _r_ monahllor. De pild!, 0 caIugarif!, indiferent eu cali ani in unn! afost <'"<"'-,~,. proprietatii lor, caIugmi au devenit uneori independenp pe plan
consacrata, trebuie sa se supuna ~i sa salute pe orlee monah, chiar economic, iar aceastaautonomie a fostnoeiva pentru idealul renuntarii
daca ea ar:fi fost eonsacrata in unnaeu 0 sma de ani, iar el ar fi primit im~itdemonahismul budist, cat~ pentru viatareligioasa in general.
eonsacrarea in aeee~i zi in care s-au intalnit pentru intaia oara. Unii intrau in eomunitatea monahala pentru a ~ofita de bog!tiile
____ ~-_, CaIugmtele aseuita prediea ~i fae pocainta in fata caIugarilor. La __,~_,,~._ rilAnastirilor, eeea ee ducea la declinul_acestorn2:......Suveranii budi
incheierea anotimpului ploios, fiecare caIugantA trebuie sa se p.meseze au ''purificat'', pur ~i simplu, comunita:tea, exeluzandu-i pe parvenip ~i
ambelor eomunitap monahale (de caIugfui ~i caJ.ugmte), pentru a i se uzurpatori 793. Chiar ~i in ziIele noastre, daca un monahnu dovede~e
arata vreo eventual a gre~eala sav~ita. Cele care au eomis 0 anume vocape, laieii refuzA sa-I respecte sau sa-i faca donaf,ii; el nuinai poate
gre~ala, trebuie sa facA pocaintAin fataambelor eomunitap. Inclusiv rarnane in manastirea respectiva ~i trebuie sa emigreze spre 0 alta.
eonsaerarea trebuie ceruta ambelor comunitati. In ciuda aeestei
subordonari exterioare, to~ caIugmite1e se bucurade~i consideratie 8. Morala ~i asceza
ca ~i caIugarii. ~ se explica faptul ca 0 caIugmtA poate parcurge, lafel
.."'-<"',"'" de bine, ca~ un caIugm-, caleaspre eliberare ~i realiza iluminarea. In coneeptia lui Buddha, eastele~.in ,(e!!!!J~;c_are erau ele ..
Comunitaple caIugarilor ~i caIugaritelor suntintretmute de catre organizate in hldia, ar :fi trebuit abolite. El a insiStat pentru renuntarea
marea comunitate a eredincio~ilor laici (upiisaka) ~i eredincioaselor . la OIiee discriminare dintre caste, iar budismul a subliniat totdeauna,
laice (upiisikii). Ace~tiarespeetaaeele~i reguli morale, darintr-o de-a lun~ intregii sale istorii, egalitatea oamenilor din punet de vedere
forma mai bJ.anda, asigura hrana tuturor celoi: ce au renuntat la lume. ii moral 7 Buddha insu~ a afumat: "Viermii, ~erpii, pei, pasarile ~i
ajuta pe cei smaci ~i ii adapostese pe pe~erini. Carasplata, ei spera sa animalele au felurite semne care aratli din ee specie fae parte. Intre
aiM, parte de oreincamare ferici:ta, saparcurgaca1eapropriu-zisaaehberarii :tapturile lnzestrate eu 1rup se afla~ deosebiri, dar laoameni lucrurile
intr-o existentii umana ulterioara ~i, infine, sarealizezeNirviiJp. nu stau a;;a: deosebirea dintre omeni nu e deeat in nume" 795. "Ceea
Monahismul budist, mai ales eel theravadin, nu poate exista ce in aceasta lume se eheama nume ~i familie sunt doar euvinte ...
:tara sprijinullaieilor, pentruca~le :furniz.eazAcaIugarilorv~ ceea ee se eheama aiei ~i aeolo pot fi intelese astfel prin
monastiee, hrana, adapost ~i medieamente 791. Aeeasta consimtamantul tuturor" 796.
interdependentAobligatorie contribuie lasalvarea pmitapi monahismului
bud1st. In perioadele in care laieii neglijau monahismul, caIugarii 792. R.A.L.H. Gunawadbana, Robe andPlough Monasticism andEconomic
Interest in Early Medieval Sri Lanka, University of Arizona Press, 1981.
incercau sa-~i e~tige existenta prin mijloaee interzise de~gulile 793. E. Lamotte, Histoire du bouddhisme indien des origines a I 'ere Saka,
Louvam. 1976, pp. 189-190.
791. Cf. E. Pezet, Les Moines chretiensface aux religions dAsie, Bangalore, 794. Cf. Mahiiparinibbiina-sutta, VI, 2; Digha-Nikiiya, II, 154.
1973, p. 337; cf. M. Vijayaratna, Le Moine bouddhiste selon les textes du 795. Suttanipatii, 602-611.
Theraviida, Paris, 1983. 796. Ibidem, 648 .
. !:;'
348, India. ReUgie ~ mosofie Budismul 349

Buddha a evidentiat semnificatia virtup.Ior omene~ti in raport sinylui ~i iubirea de sine se diminueazA prin largirea granitelor a ceea
ell ordinea ierarhicA a castelor: "Exist! patru clase: nobilii, brahmanii, ee dmul considen'1 a fi "al san propriu". IdentificAndu-se cutop cei1alp.,
oamenii de rand ~i sclavii. Uneori se intAmpia ca un nobil sa ia viata el anihiIeazA toate limitele care il separa de eeilalp..
unei fiinte, sa fure, sa nu se pastreze neprlhanit, samintA, sa-i detain1eze ...... -~.-."."." .-." DintrU incePiit budiiiiimifostconVfuiiCifufmuiaidealiide
pe altii, sa ocarasca, sa cleveteasca, sa fie Iacom ori rauvoitor sau sa iubire se impline~te in iubirea materna: "La fel cum 0 mamA.,
aiba p8reri cu totul ~ite. Astfel, noi vedem.. ~ lucruri care sunt imorale primejduindu-~i viata, ~i vegheazAoopilut.;tOi.(cuonee preO fiecare
~i sunt socotite a fi imorale, care sunt de ~ine ~i sunt socotite a fi de sa-~ cultive spiritul eel:tm:a de hotare aI prieteniei pentru toate fhpturile.
_ " ~ine ... Iar pe acestea Ie putem vedea ~i Ia brahmani ~ la oamenii de . Bunavointafata de toate cele din lume ~i spiritul cel :ta.mde hotare al' , ,.
rand ~i la sclavi. prieteniei,omul sa ~i Ie cultive ~i m sus ~i injos, ~i in lung ~i in Iat, tara
Alteori semtamplacaunnobil sanuucidanici 0 fhptura, sanu opreli~ti, tru-aura, Ia.rad~anie. Stand inpicioare,mergand, stfuld
fure, sa se pastreze neprihiinit, sanu mintA., sa nu-i detaimeze pe altii, jos sau stand intins, atata vreme cat e treaz, el sa se daruiascA in1rutotul
sa nu ocarasca, sanu cieveteascA., sanu fie lacom ori rauvoitor ~i nici acestui ~irit; acest (fel de a) tmi se spune cA e eel mai bun din aceasta
sa nu aiba pareri gre~ite. Astfel, noi vedem ... Iucruri care sunt morale lume" 79 Din aeeasta perspectivA., chiar ~i d~anii trebuie iubip. 800.
~i sunt socotite a fi morale, care nu sunt de ~ine ... Jar pe a6estea Ie tn timpullui Buddha, caIugarii dintt-o manastire nu tacusera
putem vedea ~i la brahmani, ~i la oamenii de rand ~i la sclavi" 797. ' " nimic penttu unul dintre fratii lor, bolmv. Buddha ins~i I-a spaIat ~i 1
,,",,. Acestsentiment al egalitatli s-a perpetuatin r:mgoritatea ordinelor budiste a ingrijit cu propriile lui m8.ini ptfcelaflat iti""Siifeiiiit('dupA'cate le':'a
Inca de pe vremea lui Buddha ~i este astazi puternic accentuat, ca spus celorlalp caIugarl, nep~atori fata de durerea eelui aflat in cauza,
argument pentnI reforma sociaIa orientata de cAtre indienii apar!:i.natori insa foarte doritori sa-I slujeasca pe el, liderullor spiritual: "Oricine
castelor inferioare, dispretuite in societatea hindusa, vrea sa rna slujeascape mine, sa ii slujeasca pe eei bolnavi". Afumnd
Educatia ascetico-moralarevendicAin budism acel~ principii identitateasacu intreaga urnanitate, BuddhaconsideracAingrijirea celor
ca ~i injainism; insa, idealul moral budist apare mult mal spiritllalizat ~i bolnavi sau aeelornevo~i reprezinta inrealitate chiar siujirea lui 801.
interiorizat In fruntea prescrippilor morale, se afla ~i aiei cea a "non- Virtutea darniciei fata de ceilalti este, de asemenea, foarte
violentei'~ (ahi~ii.). Aceasta Presupune nu doar faptul cA cineva refuza apreciata de c~itTe budi~: "Celui ce da, virtutea ii va spori" 802. Buddha
sa ucida 0 fiinfa vie, ci ~i faptul ca el se opune altuia care ar comite un sublinia ca omul caritabil este iubit de top., ~prietenialui e mult pretuim
asemenea act. Mai important decdt acest aspect negativ, este cel , ~i ca lamoarte e lini~tit ~i plin de bucurie. Tot el arata ca totdeauna
pozitiv, respectiv bunavointa, iubirea, prietenia (sanser.: maitrf, pali: ' oamenii trebuie sa fie "blfulzi ~i milo~i. .. , iubitori in inima ~ tma rea
metta) lata etoate fl'mleIe 798 ,
- .t: - d t~
vOIDFpe dinll1un
x trull0 r" 803 .

Daca cineva cultiva virtutea iubirii ~i "compasiunii" (karuJ)ii),

~a cum 0 intelegeau budi~tii, el nu accepta sa faca cuiva rau, dupa 799. Ibidem, 149-151.

cum nu-i trece prin minte sa-~i facarau sie~.In acest fel, sentimentul 800. Cf. Milindapaiifia, 349.
801. Mahiivagga. VIII, 26.
797. Digha-Nikiiya, XXVII, 6. 802. Mahiiparinibbana-sutta, IV, 43; Digha-Nikiiya, 1,136.
798. Suttanipala 149. 803. Majjhima-Nikiiya, 1, 129.
350 India. Religie ,I iJlosotie Budismul 351
o alm preseriptie din moraIa budista este aceea de "anu fura" I sfaturi pentru a evita faptele rele ~i pentru a eultiva pe ce1e bune. Pentru
(asteya); aceasta presupune nu doar tentatia dupa bunurile altuia, ei ~ I laieii de rand, obiectivele aeestor fapte bune sunt diverse: unii dorese
deplina generozitate, aa cum se manifesta ea, de pilda, in atitudinea sa dobandeasca longevitatea, frumusetea, taria trupului, alpi dorese
laicilor fata de monahL 0 a treia prescrippe este desav~ita "abstinenfa .'~O"~~=".~"M~'---sa dobandeasca bogatie;0" reputape bunA;'niUlt:umire ~i, mm ales, sa
sexuaHi" (brahma-carya) pentru ealugan ~i ealuganle ~i evitarea renascaintr-o existentAmai ferieitA. Obiectivul principal al budismului
divorp..nilori abuzurilor sexualein cazul mirenilor. Atitudineamisogina, este, intr-adevar; sa-i stimuleze pe oameni sa realizeze eliberarea de
a~a cum aparee in eanonul budist ~i eel jainist, nu i~i are originile in i suferinrain aceasta vi. Scrierile canonice CODtin, pe lBnga inv8.fAturile
invaratura lui Buddha, ci eSte prusu;t..~m,m.~pt~ug~2r, Q~,~.---_~~L<~___ eare insista asupra~valorii.faptelorobune, l1i aItele care insista asupra
tfuziu. Pozipa lui Buddha fat! de femei este, dimpotriva, unageneroasa: renuntarii la sav~irea faptelor bune, in sensul de~arii de rezultatele
o femeie mai in varsta trebuie privita ea propria mama, cea care este ferieite ale aeestora. Impaetul religios al aeestor doua niveluri de
ll).ai mare eu capva ani decat noi ca sora noastra mai mare, iar cea eu inva~ se regas~ ~i in zilele noastre in societ!ple budiste. Pentru
eapva ani mai tanara ca surioaranoastm mai mica. A patra prescriPPFI a distinge aceste dom forme de reIigiozitate, soeiologii vorbese de un
presupune "a spune adevaruI" (satya) in oriee imprejurare. Ea nu are "b1,ldism karmic" i de un aItul "nirviiQic" 806.
doar un sens negativ: "trebuie sanu minp", ei ~i unul pozitiv: ''trebuie ~i caIugarilorbudi Ii se interziceaeu strictete sa se atingade
sa vorbe~ti numai de bine despre aproapele tau". Pentru a eultiva bani sau sapartieipe laactivitap1e economice, budismul nu a condamnat
aeeasta atitudine, fieeare trebuie sa retleeteze la sine ins~i: ''Nu ',-., nieiodataacumulareabog1illordec8.tre1aiei,cidimpo1riva,a~at-o.
strdmbatatea altora, nu paeatele savarl1ite sau nesavar~ite de ei, ei Spre deosebire de Oecidentul medieval, nu existanici 0 mterdicpe de a
propriile lui fapte rele ~i propriile neajuns~ se euvine sa l~ vada ~el primi dobdnWi 807 la banii dati euimprumut; dobandaeste justificata, iar
intelept" 804. Budii au remarcat ca e foarte snnplu sa ObselVl ~1i1~ datoriiletrebuiepIatite 808. Prinaceast!atitudine, budismul arfi pututdeveni
semenului, dar e foarte difieil sale vezi pe cele sav~ite de tine ~p: religia comerciantilor care incepuserasa prospere in perioadamedievaIa,
" ...Omul vantura greelile vecinului sm ~:ecum pleava, ~ar ~e~lil: dacan-a fi aparut invazia mUSlllmana care a distrus comunitateaindiana.
lui Ie aseunde, ~a epm eel p~ pe ~Iato~ ~~de ~e ce~l1~~to~ Cu toate acestea, bogapilenu trebuie acumulate altfel decltprin
zarul masluit" 80S. In fine, a cmce~ presenppe ~~IZlee ~uganlor ~l mij loace eoreete, care respecta legea: "Deeat sa traieti prin mij loace
laieilor eonsumul de ba~ al~h~. caIugaru ~l ~~tele trebu,:e nepotrivite legii, e mai bine samori din pricina unor fapte sav~ite prin
sa mai respeete alte einel presenptll, care pe lruelll.vlzea4 ~oar m mijlOOcecesuntpepotrivalegii,,809Jncomerteraucondamnate''monedele
perioadele eu1ll11iiplina: a) samanance doar 0 ~ pe Zl; sanu l.a ~
?) masluite, cantarele masIuite i mBsurile masluite" 810.Idea1ul budilorse
laQansurl, muziclt ~ spectacole; c) sanu foloseascacoromte, ~~ ~l identificaeu neinctUcarealegii in toateprivintele. I

bijuterii; d) sanu doanna decatpe pamant~ e) sanu posede aur ~1 argmt


Aceste einei preeepte nu se prezmta ea nite "poronei", ei ca 806. Cf. M. E. Spiro, Buddhism andSociety,'London, 1970; M. Wijayaratna,
ni~te "aspecte ale edueapei" (sikkhiipada). Credineioii laiei accepta, Le Bouddha et ses diSCiples, Paris, Le Cerf, 1990.
807. Cf. Anguttara-Nikiiya, III, 351 sq.
eu totul de bll11iivoie, sa le respecte. Predieile rostite pentru laiei contin 808. Suttaniptita, 120.
804. Dhammapada, 50. 809. Theragtithti,670.
805.Ibidem, 252; cf. 253. 810. Digha-Nikiiya, III, 176.
352 Indla. RelIgie ,l,mosofie Budlsmul 353
tntregul cod ascetico-moral s-araspandit impreUIJieu doctrina ," 9. Vajrayina
budistl prin multe tan asiatiee, dar, datoritl evolutiei doctrinare ~i
1aicizarii crescfulde, mai ales in cadrul budismului mahayanist, a Budismul tantrie a apa.rut pe la mijlocul mileniului I d.Hr. EI
cunoscut multe mutatii. eutoate acesteS:, nuCIeul preceptelor morale - .n,,,,. ,,._, desemneaza anumite sisteme de practici religioase, de eele mai multe
a rlimas nescbimbat in toate colile mahayani.ste. Prime1epatru precepte ori cu un caracter ezoteric. Adeppi sm trebuiau sa se supuna unor
sunt recunoscute de cMre Olice foIll1A sau ~coaIa budistA; ele reprezinta --- rltualuri speciale de inipere~ Tantrismul s-a dezvoltat pentru inceput in
fundamentul moral a ceea ce s-ar putea numi "umanismul budist". tn cadrul hinduismului, eel budistprezentandmulte similitudini cumodul
colile mahayaniste se pune un accent deosebit pe primul precept,- -.~, ;_.~",-,~~4~ ~9~JngusJ~La :R~lQenumJ~J!~Laj!ayana evehicu1ul de
respectiv aeela al "non-violentei" (ahirpra). Oriee flint! vie, confonn diamant") sau Mantrayana ('''vehieulul formulelor sacre~') 811.
natwii sale, este inviolabila. Acest precept se coreleaza eu acea atitudine N oliunea tantra e'urzeala a unei tesaturi") are semnificapile
ftmdamentala pentru orice budist, ~i anume cea a "compasiunii" derivate de '':filiape'' (doctrina) i de "carte": in aceasta ultima acceppe,
, I
(karuJ)ii). Aceasta atitudine transeende, de fapt, domeniul moralei i el face concurent! vechiului tennen siDa ("fir''), desenm8nd 0 revelape
ar putea fi comparata cu iubirea crenA. superioara celei transmise prin intermediul traditional al siitrelor, fie
Asemenea celor patru dintre cele cinei precepte morale, in acestea chiar ale budismului Mahayana.
Mahayana exista ~ase virtup budiste, care sinteti.zeazai se configureaza Schimbarea detenninologie, pentrua sugeranoua transmitere,
in esentamoralaa omuluL Aceste virtup, numite ee1e ~e "desav~iri" s-a petrecut fiindcii insu~imodul in care se face aceasta este diferit de
(paramita), in spapul chino-japonez av!nd semnificapa de cele ~ase cele dona etapeantenoare:f.l'fuayana pretindea accesul tn comunitatea
care ne conduc spre "celaIalt mal" (rolwdo), ~i datoreaza acest nume monahala pentru a realiza eliberarea; Mahayana, prin credinta in
relapei lor nemijlocite cu dobandirea elibe:rarii. tn literatura sacra budista bodhisattva-~i, conferise 0 nona dimensiune religiozitlpi laicatului;
sunt prezentate diferite liste ale celor !lase virtup. Cea mai importanta Vajrayana considern ca orlce invat!tura trebuie sa treaca prin relapa
dintre acestea aminte~te "darnicia" (dana), "educatia morala" (sUa), imediata de la maestro 1a discipol: nici 0 doctrina nu poate fi transmisa
"rabdarea" (kanti), "barbatia" (vlrya) , "meditatia" (dhyana) i daca nu este rezultatul iniperii conferite de un maestru; cartea ins~i,
"cunoa~terea" (prajiia). In aceasta lista, primele patru virtuti tantra, nu poate fi citita cu folos decat in cazul in care maestrul n
desemneaza, dupa cum se observa, atitudinea moral a, care este inipaza ritualic pe discipol in semnificatille eL
pregatitoare pentru treapta meditapei i iluminarii. De aici rezu1tii un tn consecinta, elogiul solemn adus de scrierile canonice tuturor
luCl'll foarte interesant, ~i anume ca in budism moralitatea nureprezinta buddha-~i1or ~i bodhisattva-~ilor se imbogate~te in textele tantrice
o dimensiune de sine, ci ea este subordonata meditatiei, ca experienta cu un al treilea destinatar, uneori cel mai important, ~i anume guru-I.
personala i directa. Aceasta nu inseamna, insa, ca in budism morala spre
In relapile sale cu discipolii, el vaUnpinge vechiul precept ultimele
ar avea doar 0 semnificape seeundara, pentru ca intotdeauna i in !
8] 1. Cf. F.K. Ehrhard, I.F. Schreiber (Hrsg.), Das Lexikon des Buddhismus.
toate scrierile budiste fapta buna primete un caracter laudativ. Grundbegrijfe und Lehrsysteme, Phifosophie und meditative Praxis, Literatur
und Kunst, Meister und Schafer, Geschichte, Entwicklung und
Ausdrucksformen von ihrenAnj'tinger bis heute, Barth Verlag, Bern (~.a.). 1992.
pp.234-235. I
j54i! India. Religiei .tilosotie Budismul 355

saleconsecinte:invataturaluiBuddhaesteadaptatAfacultaplorfilntelor magice (mandala) 813, ca obiecte care il ajum pe initiat sa se


care 0 primesc. IntAlnirea dintre ace~ doi poli ai transmisiei este lafel coneentreze. Aceste mandala sunt reprezentate cu ajutorul unor boabe
de homtoare dupa cum eraalt!data intalnirea credinciosului cu ace! de orez pe pamant, sunt pictate pe panza, sau gravate pe piatta sau
buddha sau bodhisattva care-l detennina spre aspiratia dobandirii----,,,,.,--...,,- metal. Diferitele figurialepanteonului suntreprezentatein aceste diagmme
iluminarii ~i eliberarii 812. antropomorfic sau simbolic, adlca sub fonna unor silabe sacre.
Filosofia mahayanistaconstituie ftmdamentuI teoretic all]COillor _ .. -_" ... In cateva ~coli vajrayan.iste s-a pus accentul ~ pe alte ritualuri.
tantriee budiste. Intre toate fiinte1e ~i lucrurile din lume, care sunt aspecte Cei inipap au inceput sa se dedea la tOt felul de acte posibile, pentru a
ale Absolutului, Siinyata ('_\lacuum:-ul:') sa~lqt.h!#a.c:'~varnta:fiint!.. _dovedi case plaseaza dincolo de tot ceeaee semnificanotiunile relative
a lucrurilor"), domne~te 0 identitate universala. Potrivit conceptiei ~i iluzorii despre bine ~i rau. Tre~ sub influenta Saktismului hinduist,
vajrayaniste, omul trebuie sa cunoasca acest adevar fundamental, a aparut In interiorul budismului tantric inclusiv un cult al sexuali1Atii.
pentru ca apoi sa poata dobandi eliberarea. Exista, insa, lpareri potrivit carom, de~i polaritatea principiilor
Driee adept vajrayanist, inainte de a primi consacrarea, trebuie masculin ~ feminin esterecunoscutain Tantrele vajrayaniste ~i constituie
sa fie inipat temeinic de catre un:maestru luminat in doctrina ~ ritualurile 0 trasaturR importanm a simbolismului acesteia, ea se ridica Intr-un
tantrice. Pentru cel deja consacrat, care nazuie~te dupa eliberare, plan lafe! de indepartat de sferasimplei sexualitiiji precumjuxtapunerea
exercitiile de meditape jodun rol decisiv. Prin meditape, eel inipat i~ I matematicaa semnelorpozitiv ~negativ, valabiladeopotrivaindomeniul
identifica propriultrup cu universul, recunosciind prin ~~~~~~ valoriloriraponale ~i in eel al conceptelorraponale sauconcrete 814.
sacu acesta. Pe de alta parte, el se identifica cu diferite fiinte superioare A afuma ca budismul tibetan a mcurajatrea1mente incestu1 ~i
(buddha-~i, bodhisattva-~i etc), pentru a avea parte de puterile lor desfranarea - opineaza L.A. Govinda 815_ este la fel de ridicol cu
supranaturale, pe care sa Ie foloseasca dupa aceea in scopul realiz8rii a-i acuza pe theravadini caau trecut cu vederea matricidul, paricidul
eliberarii. Elementele ritualiste tantriee a~ Inprimul n1nd, scopul de a !?i alte crime odioase similare. Daca investigam tradipile mca vii ale
promovameditapa. Yn ritualuriletantriee suntreprezentate ~ simboluri Tantrelorin fonnele lor autentiee, neviciate, ~ cum s-au pastrat pana
abstracte ~i grafiee foqele universului, cu care eel inipat ~i propune sa in pre:zentinmii deIJ.l3J:lastiri ~sihastrii din Tibet, unde idealurile simpnilor
seidentifice. F onnulele sacre (dhliranisau mantra), pe care inipatul !?i renuntmii se bucura de ceamai inalta pretuire, nwnai atunci ne putem da
trebuie sa Ie rosteasca, constau partial din cuvinte sau nume, partial seama cat suntde neintemeiate ~i lipsite de valoareteoriile curente, care
din silabe ezoterice. Aceste silabe cu caracter ezoteric, mantre incearcasil deplasezetantrismul in totalitateasaspretarfunul senzualitatll.
"monosilabice" (bija), simbolizeaza diferite figuri ale panteonului De fapt, Tantrele au readus pe pamant experientareligioasa
vajrayanist sau ins~iri ale acestora. Rostireafonnulelor sau silabdlpf din regiunile abstracte ale intelectului speculativ ~i i-au dat viata ; dar
este insoti1A deseori de anumite mi~cari ale mainii (mudrii), care au nu pu intenpa de a 0 seculariza, ci de a 0 implini, de a face din experienta
acee~i semnificatie simbolica ca ~i silabele ezoterice. In ritualurile religioasa 0 forta activa. Autorii tantrici au ca 0 cuno~tere bazata
tantriee, un rol deosebit ~ljoacA~ folosireacercurilor sau diagramelor 813. Cf. pe larg G. Tucci, Teoria # proctica mandalei cu referire speciola fa .
.. '" _.. psihologio moderna a adlincurilor, trad. rom., Hwnanitas, Bucure~ti, 1995.
812. M. WlJayaratna, Budlsmul rntanle Theravadel, op. CIt., p.488. 814. L.A. Govinda, Bazelemisticiitibetane ... , p. 109.
815. Ibidem,p. 111-112.
356 I
India. Religie p filosotie Budfsmul 357

pe vizi une este mai puternica decat foqa instinctului ~i indemnurile caracterizeaza Hinayana. AstAzi, cu exceppa Bhutanului, nu exist!
subco~entului, di '1ntelepciunea" (prajna) este mai puternica decat nici 0 tarliin care budismul mahayanist sA aiba vreo legMura fonnala
orice energie feminina (sakti). Pentru ca sakti este foqa oarba, cu statuI ~i nici macar 0 lara in care sa fie eu adevarat majoritar in
cre'aioarede lume (maya), care "c()nduce,toCmaipfo:fUi1d"sp:fe~"'''''==~~'-' f<'l<-" rdndurile populapei, statisticile fiind aproape cu neputint:a de realizat
domeniul devenirii al materiei ~i diferenperii. Efectul ei poate :fi doar din cauza apartenenlei unui acel~i individ la mai multe sisteme de
polarizat sau inv~prin opusul ei: ~uneainterioaracaretransforrna :re~~ Situatia.s-~co~plica~ ~i dat~~t!confli~elorpolitice a~ can:
puterea devenirii in foqa elibermii nnpledicat evo!upa liberaa budismulUl m Mongolia (prima tara budista
' , ' , , ' . .'~'N 'q=--"~~' ..-. ,,~_~_ . . 2ar~t~1!~'l!tsub un regim comunist), in China, Coreea de Nord,
10. Situapa actuaHi. Budismul transfrontalier Tibet ~ in Vietnam, tamamai aduce in discupeperioadanaponalismului
japonez dinainte de eel de~al doilearAzboimondial 817
La s~it de mileniu, lum:a budi~.este foarte divizat!. Eanu Daca ar:fi sa tinem seama de felul in care receptea:t.l poporul
are 0 limba sacra comuna, 0 autontate rehglOasa generala sau dogme religiozitatea budistii, tacfuld abstracpe de forma savant! in care este
cu definipi cIar fonnulate, iar modalitatile de implantare a budismul~ coneeput! aceasta in textele canonice, ar trebui sa subliniem ca, in
difer! mult de la 0 tara la alta. Diviziunea cea mai evident! ~i cea mm viata cotidianA ~i cu pril~ul ceremoniilor, budii recurg, in fapt, dup!
cunoscut! de marele public este cea care opune Mahayana Hinayanei. . caz, ladona "religii" distincte, religia lorprincipala, budismul theravadin,
..
Aceasta diviziune, existent! de apr?ap~ ~~~~~~!!""~:- ~",,,,=~~i~ pi~ ~L!eligia populara. Din aceast! perspeetiva, perltru a tine
mai pertinent! ca niciodat!. Tarile hinayamste fonneaza un mtreg ,~,"c.,~ , .... ~'. seama de particularitA1ile unei tari anume, este mai coreet sa vorbim
relativ omogen in lumea modema. Este yorba de Sri Lanka de "budismulthailandez", ''budismulsingalez''etc.Potrivitpmmiunora,
(Ceylon), Birmania, Thailanda, Laos ~i Cambodgia, alaturi de acestea ar:fi "fonne corupte de budism", intrucat ele sunt amestecate
regiunile chineze cu populatie thai (sip song-panna) ~i de cateva cuculte,rituri ~i obieeiuristraine budismului themvadinAltiileprivesc
districte din Bangladesh. ca pe ni~te "fonne sincretice de budism" 818. Fire~te, credintele
Popoarele hinayliniste sau themvadine se reeunosc de mult! populare din aceste lAri se manifest! in diverse rituri, obiceiuri ~i
vreme drept 0 comunitate de credintA intemeiat! pe relatii constante ceremonii, uneori venite din hinduism, alteori ap8ruie in cultele locale.
in deeursul istoriei. HotArfuile luate de una din comunitAti cu privire la fusa budismul ~i credinlele populare se disting totu~i destul de bine
problemele religioase au avut, astfel, deseori conse,?inte cu caracter intre ele. ''Neintelegerea'' consta in faptul cli unii incearcli sa de:fineasdi
internaponal. 0 caracteristica principalaa tuturor acestor t8ri este rolul budismul numai pornind de la texte, :tara a line seama de aplicarea
important pe care il joaca calugarii in domeniul educatiei in general: acestora, in vreme ce alpi 11 analizeaza in funcpe de practicile actuale,
pana de curand, templul satului, waf, reprezenta pilonul principal in ignorand continutul textelorcanoniee.
instruirea elementara a populapei laice; chimin prez.ent, sistemul modem Este adevarat ca ~i ~ continua sa existe divergenfe intre
de educatie este departe de a-I :fi inlocuit complet. budismul theravadin ~i practicile populare. fntr-o anumit!masura, ele
Prin contrast, t an1e maha.yliniste prezintA un aspect ~u mult 817. J.-N. Robert, BudismuL Istorie~ifondamente, inJ. Delumeau, op. cit., p. 429. .
mai variat, in care nu regasim reunit ansamblul trasaturilor ee 818. Cf. C. Elliot, Hinduism and Buddhism, vol. III, London, 1921, p.42; J.E.
---------!..'-
816. Ibidem,p. II3.
--- de Young, Village Life in Modern Thailand, University of California Press,
1955,p.110. ,
358 India. Religie ,i fllosofie Budismul 359
corespund dezacordurilor dintreceea ce se cheama "marea traditie" cre~tina. Acest lucru a inceput, practic, cu antropoeentrismullui
~i "mica traditie" 819. Pe plan sociologic, marea tradipe desemneaza Descartes ~i panreismul lui Spinoza, a carui ontologie se fimdamenteazA
culturamarii comunitati, constituita dinmonahi, preop, savanti, scriito~ in conceppa despre 0 substan universala ("Deus sive natura"). De
"-"""''<'''-',' predicatori, teologi etc:; in timp ce mica tradipe reprezinta creclintele fupt, ~ inv8fAturao regasim ~i inmonismul hinduist, potrivitcmuia
~ practieile mieii comunitati, compusa dbp. fArani, muneitori, ana1fabet:i ar exista doar 0 singurarealitate, 0 materie spirituala ve~ca, ~ cum
etc. In Thailanda, la fel ca Iii in Sri Lanka, marea tradipe este chiar o intalnim in monismuI vedantin din opera lui Saqkara (cca. 780
budismul theravadin, iarmica tradipe este reprezentat! de cultu1 zeilor cca. 820), in care spiritul ~i materia se confunda pana 1a absolut,
~i de celelalte ritwi, credinte ~i ceremonii folc1orice 820. degenerandfie intr-un pancosmism, fie intr:-tmpanteism, ce se presupun
N o.~'~~._.~_._r_'toatetanle'tlieravidine: in
.... care oudlsmw a"r&rias mtOfdeiiiiiia reciproc. Acest tip de gandire a influentat filosofia, in muIte privinte,
"religie de stat" sau "religie ofieiala", sunt conduse de laiei budi~ti, pana in zilele noastre.ln Apus se resimte :frecvent, cum ar fi in gandirea
nieiodata de monahi. Laicii considem carolul monabilor nu este acela lui Schopenhauer, Goethe, R Wagner, EdwardAmold sau Herman
de a ocupa funcpi administrative sau legislative; viata politica, la fel,ca Hesse, care au manifestat 0 deosebita "disponibilitate" spre gandirea
~i justitia, nu se fundamenteazA pe nici 0 lege zisa budista; de-a lunguI orientala. In America, filosofia orientala a inceput sa-~i faca simpta
istoriei, calugihii budi~ti nu aufostniciodatajudecatori ai soeietatii prezentaincade prin anii 1800, dind transcendentali~tii din "Noua
laice. Altfel spus, nu se impune Iaicilor absolut nici 0 lege cu caracter Anglie", intre care Ralph Waldo Emerson, prezentau propria lor
religios. ~~~inta. nu existariscul aparipei unor ''republiei budiste", versiune a panteismului.
A
mgen'uI",
rep '-ubl"cil'~~l' ,~ &1!<'WF .bl!!:&sl!iICi.~i!,-h"
1 OrIS annce~"'''-'''''''''''H-"''~.~.>e'--'' ,,' ,.' in ceea ce prive~te budismul, acesta s-a strecurat ~i in tarile
tn acceptiunea tarilor budiste, "religie de stat" Iii "religie cre~tine, ~i anume mai intai sub forma unei legende saere. Legenda
ofieiala" sugereaza doar ca statuI are 0 anumita responsabilitate fata despre Varlaam ~i loasafnu este nimic altceva decat legenda lui
de religia majoritatii, care este toto data ~i religia istorica legata de Buddha, transferata intr-o fonna incre~ spre Occident prin Persia,
cutumaacestei tari. Budii doresc indeosebi castatul sa intretma siturile Siria ~i Bizant; de fapt, loasqf(pronunpa sirianaa lui bodhisattva) nu
arheologice, care constituie locuri insemnate din istoriareligiei lor. De este altcineva decit un Buddha devenitsffint CIe$in, pomenit anual atat in
asemenea, ei doresc ca statuI sarecunoasca~i sa sprijine institutiile lor menologionul BisericiiOrtodoxe cat~iinMartyrologiumRomanmn.
religioase, oferindu-Ie, pe de 0 parte, un '\iutormateria1, iar pe de alta, un Primul reprezentant de marca al budismului in Apus a fost
sprijin legislativ. ~efuI statuIui intr-o tara budistA, este, cu titluofieial, filosoful Schopenhauer, care s-a identificat cu budismul pana. acolo,
protectorul budismului. incat totdeauna scna avand in fatA 0 statuie tibetana a lui Buddha. Sub
11. Budismul in Occident
influentaacestuia, R Wagner s-a simpt ~i eI atras de idea1urile ~i filosofia
budista. A~a se face ca regasim muIte motive cu un caracter budist in
CaIea spre gandirea orientala a fost pregatita deja cu muIt Tristan $i lzolda, ca ~i in Parsifal. Tot la fel, Anatole France a fost
funp in unna de catre diferiti filosofi apuseni, care auremmtat Iacreclinta un mare admirator allui Buddha
Pe ~~i linie, artrebui;menponati sotH englezi Thomas W.
819. Cf. R. Redfield, Peasant Society and Culture, University of Chicago ~i Caroline Rhys Davids care, in calitatea lor de importanti cercetatori
Press, 1966, p. 72. ~i intemeietori ai pali Text Society, au contribuit foarte mult la
820. J.N. Robert, BudismuJ ... , op. cit., p.463. I I
l- I'
I

360, Jndia.Religie ,p--inosofie


cuno~terea budismului theravadin; apoi, medicul berlinez Paul
Dahlke, judecatorul miinchenez Georg Grimm, bacteriologul din
Hamburg Hans Much, traducatorul genial Karl Eugen Neuman,
aut6iul danezal -unotr6niane btidiste; Karl Gjellerup etc:"<-~' ,. -
Multe personalitAti de cultur!, captivate de budism, s-au BmLIOGRAFIE
indreptat spre Orient; unde s-au stabilit fie ea monahi in diferite
mib1!stiri budiste din Sri Lanka sau Nepal, cum ar fi aceea sub Religia indo-european14 indo-iranianii # prearianii
"

j
M.--a~aCondq~~,i~~J1!iJYy~tlPltL.(6::._Q1:1~lh),_~_t!Y If. 1 Sa~'qJie _ Allchin, B. $i R., The Birth ofIndian Civilization, Baltimore - Maryland, 1968.
des~trindu-~i activitatea in diverse universita.p budiste din Japonia,
i Benveniste, E., Le vocab"1loire des institutions Indo-europeennes, Paris,1969.
cum ar fi cazul profesorilor catolici gennani H. Dumoulin sau Hugo Bosch-Gimpera, P., Les Indo-Europeens, Paris, 1961.
Cordona, G. (ed.), Indo-European ondIndo-Europeans, Philadelphia, 1970.
M Enomiya-Lassalle, ca sa amintim doar capva.
Durnezil, G., Zeii suverani oj indo-europenilor, trad. rom., Bucure$ti, 1997.
in multe locuri din S.U .A. au fost construite temple budiste. idem, H eur et Malheur du Gue"ier. Aspects mythiques de lafonct/on guerriere
Au fost infiinlate diferite "societap" budiste, cum arfi Mahabodhi chez les Indo-Europeens, Paris, 1969.
Society care, avandu-~i centrul in Calcutta, i~i propunea nu doar idem, L 'heritage indoeuropeen aRome, Paris, 1952.
revigorarea budismului in India, ci ~i raspfuldirea lui in tArile apusene. idem, Ouranos - Varona. Etude de mythologie comparee indoeuropeenne,
-De asemenea, a ap!rutBuddhist Society in Anglia, apoi societatea Paris, 1934.
~" . """" .:..:"... _" ..'",., '.~"-:"'~ -..

Les amis du Bouddhisme din Franta, fondat! de americanca Constant


" _ ' .\o-....... ...::;.~'4.:~:~ ...:.t...;.1;".;...;.-. ~, .~"O ,,~-"_ :;:."1: ..';'.A:l'...:,'''.',''

a
idem, Rituels Indoeuropeens Rome, Paris, 1955.
Fairservis Jr., W. A., The Roots ofAncient India, New York, 1971.
Lounsbery, editfuld ~i 0 revist! proprie- La pensee bouddhique, iar Gokhale, B. G., Ancient Indio. History and Culture, Bombay - Kalkutta, 1952.
in S.U.A. aapmut soci'etateaFellowshipfollowing Bouddha. Tot la Gordon, D. H., The pre-historic background ofIndian Culture, Bombay, 1958.
, Lomrra, a apmut 0 manastire budista, iar in Ber1in-Fronhau un
feI,lii Larson, G. I. (ed.), Myth in Indo-European Antiquity, Univ. ofCldifornia
centro pentru exersarea unor tehnici de meditatie budis!!, acestea luand Press, 1974.
~i mai mare amploare, fiind peste tot prezente. tn Anglia ~i Gennania Ma+kay, E., Die Induskultur, Leipzig, 1938.
au fost, de asemenea, organizate c6munitap budiste, cum ar fi aceea Marshall, Sir J. H., Mohenjo Daro and the Indus civilization, London, 1931.
Mayrhofer, M., Die Indo-Arter 1m Alten Vorderasien, Wiesbaden, 1966.
patronata de fiiea renumitului budolog german G. Grimm, Maya idem, Die Arier im Vorderem Orient- ein Mythos?, Wien, 1974.
Keller-Grimm" numita "Altbuddhistische Gemeinde", care editeaz! Mode, H., Indische Fruhkulturen und ihre Beziehungen zum Westen,
l1i revista Yana. Au aparut l1i comunit!p budistemahayaniste, cum arfi Basel, 1944.
Arya Maitreya Mandala, care-~i propune s!-l propov!duiasca pe Piggot, S., Prehistoric India, Hannondsworth, 1950.
Buddha s~luit in fiecare om. Dup! cucerirea Tibetului de clitre China Puhvel, J. (ed.), Myth and Law among the Indo-Europeans, Univ. ofCalifomi a
in 1950, incepand mai ales din 1959, multi budi~ tibetani au ernigrat Press, 1970.
SchrOder, L. von, Arische Religion, I-II. Leipzig, 1923.
in rarile occidentale, intre care ~i membrii ierarhiei Iamaiste, d~d
Wheeler, Sir M., The Indus civilization, Cambridge, 1968.
acolo activitali serioase de raspfuldire a inv!taturii budiste. Wikander, O. S., Vayu. Texte und Untersuchungen zur indo-iranischen
Religlonsgeschichte, Uppsala, 1941.

idem, Der arlsche Mtinnerbund, Lund, 1938.

Zenker, E. V., Religion undKult der Urarier, Berlin, 1935.

f I, I
362- India. R-etigie i-mosofie .,~'","-,
Bibliografie' 363
Clvllizat/e ~l cultur4 lndian4 Deleury, G., Les Grands Mythes de l'Inde. Paris, 1990~
AI-George, S., Liinba Ii gandire in cultura indiana, Bucure~ti, 1976. Dumont, L., Homo hierarchicus,Paris, 1979.
Auboyer, J., Viala cotidiana in India Antica, trod. rom., Bucureti, 1976. Farquhar, J. N., An outline o/the religiOUS literature 0/India, New Delhi, 1967.
~ _ _..J4.e.,!!,,lJ_~of/!-~!.4!!.:!'!i'~!!~ pays indianises, Paris, 1968. Filliozat, J., Filozojiile Indiei, trad. rom., Bucure~ti, 1993.
idem, introduction aI 'etude de l'art de l'Inde, Roma, 1965. s3iZbw:g;i
Frauwallner, E., GesChichleder indiSciien Philosoph/e, I-II: 953-1956.
Aurobindo, Sri, The/oundation o/indian culture, Pondicheny, 1959: Frenkian, A. M., Scepticismul grec #jilozojia indiana, Bucureti, 1957.
Basham, A. L., A cultural history o/India, Oxford, 1975. Glasenapp, H. von, Entwicldungsstu/en des indischen Denkens, Halle, 1940.
idem, La Civilisation de l'Inde ancienne, Paris, 1976. idem, Heilige SttJtten Indiens. Die WallJahrtsorte der Hindus, Jainas und
Bhose, A., Eminescu # India, I~i. 1978. Buddhisten, ihre Legenden und ihr Kultus, MUnchen, 1928. I

'" Cdel: J:-M:; Civiliza/ialndusului # enigmele el, trod. rom., Bucure~ti, 1978. idem, Die Literaturen Indiens von ihren AnjtJngen his zur Gegenwart,
Dumont, L., La Civilisation indienne et nous, Paris, 1964. Stuttgart, 1961. I
Emerson Sen, G., The story of early indian civilization, Bombay, Calcutta, idem, Die Philosophie der Inder, Stuttgart, 1974.
Madras, 1964. idem, Die Religionen Indiens, Stuttgart, 1956.
Grousset, R., Les civilisations de I 'Orient. L 'Inde, Paris, 1949. . Gonda, J. (ed.), A History o/Indian Literature, Wiesbaden, 1973 ~.u.
Hitchins, K., Reflexions ofIndia in romanian popular literature. Sixteenth to idem (ed.), Les Religions de I'Inde. I-III, Paris, 1962-1966. reed. 1979.
eighteens centuries, Bombay, 1971. Grousset, R., Les philosophies indiennes, 111, Paris, 193 1.
Kabir, H., The indian heritage, London, 1960. Hiriyanna, M., The Essentials ofIndian Philosophy, London, 1960.
Kosambi, D. D., Culture et Civilisation de I'Inde anc/enne, Paris, 1970. Konow, S., Tuxen, P., The religions 0/Indian, Kopenbagen, 1949.
--""""" Majumdar, D. N., Races and cultures o/India, New York, 1973. Mahadevan, T. M. P., Invitation to Indian Philosophy, Arnold-Heinemann
~---~""'~"""'Mal, B.,A history o/indian culture, Hoshiarpur, 1956. Publishers, India, 1974.
Marti~, M., De la Baharata la Gandhi. CMlizalie, istorie i culturii indiana, Malamoud, Ch., Cuire Ie monde. Rite et pensee dans l'lnde ancienne, Paris, 1989.
Bucureti,1987. Moretta, A., Spiritul Indiei, trad. rom. Bucure~ti, 1993.
Meile, P., Histoire de l'Inde, Paris, 1951. Nakamura, H., Orient 1/ Occident. 0 istorie comparata a /dei/or, trad. rom.,
Nehru, J., Descoperirea Indiei, trod. rom., Bucureti, 1956. Bucureti, 1997.
Panikkar, K. M., Histoire de l'Inde, Paris, 1958. Otto, R., Mistlca orientului ~/ mistica occidentului, trad. rom., I~i, 1993.
Panikkar, S., L 'Inde et l'Occident, Paris, - La Haye, 1958. Radhakrishnan, S., Indische Philosophie, I-II, Darmstadt-Baden-Baden-Genf,
Ranganathananda, S., The essence o/indian culture, Calcutta, 1965. 1955-1956; Indian Philosophy, I-II, London, 1971.
Renou, L., La civilisation de l'Inde ancienne, Paris, 1950. idem, Eastern Religions and Western Thought, London, 1951.
Rou, A., Eminescu et I'indianisme rom antique, Wiesbaden, 1970. Raghavan, K., Ghid pentru cultura 1/ spiritualitatea indiana, Bucure~ti
idem! India in romanian culture, New Delhi, 1960. Chiin!u, 1992.
Sinha, N. K., Bannerjee, A. Ch., Istoria Indiei, trad. rom., Bucureti, 1958. Renou, L., FiIliozat, J., L 'Inde classique, I-II, 1947-1953.
Tadei, M., Inde, Geneve, 1970. idem, L 'Inde classique. Manuel des etudes indiennes, I-II, Paris, 1985.
Renou, L., L 'Inde/ondamentale, Paris, 1978.
Religie # fllosofle indiana idem, Etudes vediques et panindiennes, Paris, 1959.
Basham, A. L., The Wonder that was India, London, 1962. idem, Religions 0/Ancient India, London, 1953.
Thel!::ultural Heritage o/India, I-V, Kalkutta, 1953 .u. Ruben, W., Geschichte der indischen Philosoph/e, Deutscher Verlag der
Dasgupta, S., A History 0/Indian Philosophy, I-V; Cambridge, 1952-1955. Wissenschaften, 1954.
idem, Indian idealism, Cambridge, 1933. Schweitzer, A., Les grands penseurs de l'Inde, Paris, 1936.
.I
364 India. Rellgie"i ftlosotie. Bibliografie' - 365
Strauss, 0., Indische Philosoph/e, MUnchen, 1925. Silbrun, 1., Aitareya-Upani,fad, Paris, 1950.

Valea, E., Crqtinismul,; spirltualitatea indian4, Timi~oara. 1996. Silbum, A., SvetiiSvatara UpanijQd, Paris, 1948.

Zimmer, H., Filozojiile Indiei, trad. rom. Bucurqti, 1997. Simenschy, T., Cultur411jilosojie Indian41n tme Ii studii, I, Bucure$ti, 1978.

_ idem,'Miturl $1 slmboluri Tn civiliza{ia indiana, trad. rom. Bucureti, 1994. Varenne, J. (ed.), Le Vedtz. Premier livre sacrede I'lnde, I-II, Paris, 1967.

idem, Mythes et /egendes extra/ts des Brahmana, Paris, 1967.

Religia vedicA ,I post-vedicA V~te, V., Imnurivedice, Bucure$ti, 1969.

W(Jrterbuch der Mythologle. Unter Mitarbeitzahlreicher Fachgelehrter hrsg.

Izvoare von H. W. Haussig, Bd. V, Gaiter und Mythen des Indischen Subkontinents,
- Al..Qeorge, S;,- Filosojia indiana Tn texte, Bucure~i, 1971. Stuttg~ 1?84.
Bercea, R., Cele mai vechi Upanilade, Bucure~ti, 1993.
Bhattacharyya, N. N., A Glossary of Indian Religious Terms and Concepts, Lucriiri speciale
New Delhi, 1990. Bhatracharji, S., The Indian Theogony, Cambridge, 1970.
Bodewitz, H. W., The Daily Evening and Morning offering (agnihotra) Bhawe, S. S., The Soma-hymns ofthe Rig-veda, 111, Baroda, 1957-1960.
acoordingtothe BriihmaQas, Leiden, 1976.
Biardeau, M., Malamoud, Ch., Le Sacrifice dans I'Inde ancienne, Paris, 1976.
Bosquet, J., Praina Upani-!Od, Paris, 1948.
Blair, Ch. Y., Heat in the Rig Veda andAtharva Veda, New Haven, 1961.
CO$buc, G., Antologle sanscrlta, Bucure$ti, 1966.
Bodewitz, H. W. (Hrsg.), Brlihmanas. Jaiminlyabrlihmaqa, I, 1-65. 1ransl.
DegrAces-Fahd, A., Les Upani,fad du renoncement, Paris, 1989.
and comm. with a study: Agnihotra and PriiQiignihotra, Leiden, 1973.
_ _J;~tl()ul, A._~~'1., HaJtryJlpa1'li,fad, Paris, 1944.
Buitenen, J. A. B. van, Pravargya, an ancient Indian iconic ritual, Poona, 1968 .
.~,-""-'-'" Lebail, P., Six Upanishads MaJeures. Kena, Mundaka, Isha, Aitareya, Prashna,
Caland, W" Henry, V., L 'Agnistoma, I-II, Paris, 1906-1907.
Paris, 1971. Dandekar, R. N., Srautako$a: Encyclopedia of Vedic Sacrificial Ritual,
Lesimple, Em., Tailtirlya Upanijad, Paris, 1948. Poona, 1962.
idem, MliQdiikya Upani-!Od et Klirika de Gau(liiplida, Paris, 1944. , '! Deussen, P., Filosojia Upani$adelor, trad. rom., Bucure$ti, 1994.
Lexikon der astlichen Weisheitslehren. Buddhismus, Hinduismus, Taoismus, Dowson, J., A cassical dictionary of Hindu mythology and religion,
Zen. Bem-MUnchen-Wien, 1986. London, 1957.
Maury, J., Mundaka Upani-!Od, Paris, 1943. Dumont, P. E., L 'Asvamedha. Description du sacrifice solennel du cheval
MiMlcescu, I., Imnele Rig-vedei (ironele I-X), in: "Convorbiri literare", LVIII, dans Ie culte vedique, Paris, 1927.
decembrie, 1972, pp. 903-913, LX, mai-aug., 1929, pp. 94-97. Gonda, J., Die Religionen Indiens. Bd I: Veda und alter Hinduismus, Stuttgart,
Mylius, K., Alteste indische Dichtung und Prosa. Vedische Hymnen, Legenden, 1960. Les religions de l'Inde,' I, Vedisme et hindouisme ancien, Paris, 1962.
Zauberlieder, philosophische und rltualistische Lehren, Leipzig, 1978. idem, The vision ofthe Vedic poets, La Haye, 1965.
Panikkar, R, The vedic Experience. Mantramaijarl An Anthology ofthe Vedas, idem, Loka: World and heaven in the Veda, Amsterdam, 1966.
London, 1977. idem, Four Studies in the language ofthe Veda, La Haye, 1959.
Postolache, l. L., Filitti, Ch., Texte alese din lir/ca sanscriUi, Bucure~ti, 1973. idem, Change and continuity in Indian Religion, La Haye, 1965.
Renou, L., /Sa-upani-!Od, Paris, 1943. idem, Ancient Indian Kingship from the religious point oJview, Leiden, 1966.
idem, Katha Upanishad, Paris, 1943. idem, Notes on Brahman, Utrecht, 1950.
idem, Kena Upanishad, Paris, 1943. Heesterrnan, J. C., The ancient indian royal consecration, Den Haag, 1957.
idem, Hymnes et prieres du Veda, Paris, 1938. Heiler, Fr., Die Mystik in den Upanishaden, MUnchen - Neubiberg, 1925.
idem, Hymnes speculati[s du Veda, Paris, 1956. Hillebrand!, AI., Aus BrlihmaQas und Upanl$CIden, Dusseldorf- KGln, 1973,
idem, Les Upanishad, 21 fascicole, Paris, 1943-1976. idem, Vedische Mytho logie, HI, Hildesheim, 1965.
366 India. ReHgie"i-filosofie Bihliografte-' -.-" 367

Horsch, P., Die vedische Gatha - undSloka - Literatur, Bem, 1966. Demetrian, S., Valmiki, Ramayana, III, dup! repov~stirea in lb. englezA de C.
Kapani, L., La notion de samskiira dans l'Inde brahmanique et bouddhique, R:ajagopalachari, Ed. pentru literature, Bucure~ti, 1968.
III, Paris, 1992-1993. Esnoul, A.M. (ed.), L 'hindouisme. Textes et traditions sacres, Fayard-Deno!I,
Keith, A. B., The Religion and Philosophy ofthe Veda and Upanishads, III, Paris, 1972. ..... . .....
Cambridge, 1925. Kabir, Au cabaret de I ,a;,;;;~tra(i: deCh.\la~d-~;iIk:-aall~m-d,--Paris, 1956.
KOhler, H. W., SraddhO - in der vedischen und altbuddhistischen Literatur, Larion-Postolache, 1., Filitti Ch., Mahabharata. Legenda lui Nala li afrumoasei
Wiesbaden, 1973. Damayanti, Ed. Albatros, Bucur~ti, 1975. -"
Levi, S., La doctrine du sacrifice dans les BrahmaQas, Paris, 1966. MiM.lcescu, 1., Manava-Dharma-ShOstra sau Cartea Legi/ lui Manu, trad.,
Ujlmmel, H., DiealtenArier. VonArtundAdelihrerGlitter, FrankfurtaM., 1935. Cugetarea, Bucure~ti, 1944.
Mcdonell, A. A., The Vedic Mythology, Varanasi, 1 9 7 1 . - - I Macauliffe; M. A:; Selectiiirls!riiiinhe"scrcred'writiiigs--of thit .Sikhs,
Mehta, P. D., Early Indian religious thought, London, 1956. II London, 1960.
Mukhopadhyaya, G., Studies in the UpaniiOds, Kalkutta, 1960. Patafijali, Yoga-Siitra, trad. din lb. sanskrit! de C. Fagetean. comentariu de Gh.
O'Flaherty, W. D., Asceticism and Eroticism in the Mythology ofSiva, Jury, Informatia, Bucure~ti. 1993.
Oxford, 1973. Roy, P. C., Mahabharata, trad., vol. I-XII. Calcutta, f.a.
Oldenberg, H., Vorwissenschaflliche Wissenschschajl. Die Weltanschauung Shastri, H. P., The Ramayana ofValmiki, trad., I-Ill, Shanti Sadan, London, 1959.
der BrahmaQa Texte, GOttingen, 1914. Simenschy, Th., Panciatantra (Cele cinci cdr!i ale inlelepciunii), Ed. pentru
idem, Die Religion des Veda, Darmstadt, 1970. literaturlt, Bucure~ti, 1963.
Otto, R., Gottheit und Gotthe/ten der Arier, Giessen, 1932. Tagore, R., Underhill, E., One hundredpoems ofKablr, trad., London, 1961.
Potdar, K. R., Sacrifice in the Rig-Veda, Bombay, 1953. Trumpp, E., TheAdi Granth or the holy scriptures of the Sikhs, trad.,
Ranade, R. D., A Constructive Survey ofUpanishadic Philosophy, Poons, 1926. London, 1974. . ".' ~:.". , .' "
Ruben, W., Die Philosophen der Upanishaden, Bern, 1947. [Vivekananda, S.], The complete works ofSwami Vivekananda, I-VIII,
Schmidt, H.-P., Brahaspati und Indra. Untersuchungen zur vedischen Calcutta, 1957.
Myth%gie und Kulturgeschlchte, Wiesbaden,' 1968. idem, The life of Swami Vivekananda by Eastern and Western disciples,
Shende, N. J., The religion andphilosophy ofthe Arharva-Veda, Poons, 1952. Calcutta, 1955.
Sinclair-Stevenson, M. S., Les Rites des deux-fois-nes, Paris, 1982. Wilson, H.H., Vishnu Purana. A Sistem ofHindu Mythology and Tradition,
Varenne, J., La MahO NariiyaQa UpaniiOd, I-II, Paris, 1960. I trad., Punthi Pustak, Calcutta, 1961.
Wasson, R. G., Soma, Divine Mushroom ofimmortality, New York, 1968.
Lucriiri de specialitate I

Hinduismul Alsdorf, L., Beitrage zur Geschichte von Ve~etarismus und Rinderverehrong
in Indien, Wiesbaden, 1962.
Izvoare Altekar, S., The Position ofWomen in Ancient India, Varanasi, 1956.
AI-George, S., Bhagavat-Gila, trad., Bucure~ti, Infonnatia, 1994. Andrews, Ch. F. (Hrsg.), Mahatma Gandhi: Mein Leben, Leipzig, 1930.
idem, Sa.Q1khya-Karikii. Trad. din limba sanscritA, comentariu ~i note explicative, Archer, J. C., The Sikhs in relation to Hindus, Moslems, Christians and
Cll 0 prezentare de S. Dasgupta, Informatia, Bucureliti, 1993. Ahmadiyyas. A Study in comparative religion, Princeton, 1946.
Baconsky, A. E., Mahabharata. Arderea zmeilor, Ed. pentru literatur! Antoine, R., Rama and the Bards. Epic memory in the Ramiiyana, Calcutta, 1975.
universala, Bucure~i, 1964. Aurobindo, Sri, FlammerrwQrte. Pondicherry, 1953.
Dimmitt, C.lii Buitenen,J. A. B. van, Classical Hindu Mythology. A Reader in idem, Thefoundations ofIndian culture, Pondicherry, 1959.
the Sanskrit PuraQas, trad., Temple University Press, Philadelphia, 1978. idem, The ideal ofhuman unity, Pondicherry, 1950.
368 India. Religie,fi filosofie Btb1l'ogran~'-" ,-,-. 369
idem. Der integrale Yoga. Mit einem Essay "Zum VersttJndnis des Werkes" idem, Pataf!jali # Yoga, tract. rom., Bucure~ti, 1992. ,

und einer Bib/iogr. von Otto Wolff, Hamburg, 1974. Eliot, Sir Ch., Hinduism andBuddhism, I-III, London, 1957.

idem, Das glJnliche Leben, I-nI. 01adenbach. 1974. Esnoul, A.MM., Ramanuja et la Mystique vishnouite, Paris, 1964.

idem, Die Synthese des Yoga, Gladenbach, 1972. Gambhirananda, S., History 0/ the Ramakrishna Math and Mission,

Bhagwan, D., Krishna - a Study in the Theory ofAvataras. Bombay, 1962. I I,


Calcutta, 1957.
Bhandarkar, R. G., Vaisnavism, Saivism and Minor religious Systems, Gathier, E., La pensee Hindoue, Paris, 1960.
Varanasi, 1965. Ghurye,G. S., Caste and Class in India, Bombay, 1957. "
Bhatt, G. P., The Epistemology of the Bhatta School of Pilrva-Mimarnsa, GJasenapp, H. von, Der Hinduismus. Religion und Gesel/Schaj't im heutigen
Benares, 1954. Indien, MOncl1el1~"1976.' "'-' '.' - ,
Bhattacharya, T . The Cult ofBrahma, Calcutta, 1956. idem, Indische Geiste~~it."EinTAusw. von"Texten in dt tfbe;'s~;BcCI:'Glaube
Biardeau, M., Hinduismul. Antropologia unel clvj/izalii, trad. rom., und Weisheit der Hindus, Baden-Baden, 1958.
Bucure~ti, 1996. idem, Madhva's Philosophie des Vishnu-G/aubens, Bonn, Leipzig, 1923.
BougIe, C., Essais sur Ie regime des castes, Paris, 1969. idem, Der Stufenweg zum GtJlllichen. Shankaras Philosophie der AlI-Einheit,
Bouquet, A. C., Hinduism, New York, 1962. Baden-Baden, 1948.
Brunton, P., Philosophie der Wahrheit - tieftter Grund des Yoga, ZOrich, 1951. Gonda, J" Aspects ofearly Visnuism, Utrecht, 1954.
idem, Yogis - verborgene Weisheit Indiens, Hamburg, 1950. idem, Die Religionen Indiens, Bd. II, Derjiingere Hinduismus, Stuttgart, 1963.
Bulcke, C., The Theism o/Nyaya-Vaifeshika, Calcutta, 1947. idem, Visnuism and Siva/sm. A comparison, London, 1970.
Chakravarty, Ch., The Tantras. Studies on their religion and literature, Guenon, R., Omul ~i devenirea sa dup(i Vedanta, trad. rom., Bucure~ti, 1995.
Calcutta, 1963. Hauer, J. W., Der Yoga als Heilsweg, Stuttgart; 1959:'~,~:"'~,:"""""":' ',"
Chand, T., Influence 0/Islam on Indian Culture, Allahabad, 1954. Heiler, Fr., Christlicher Glaube und indiscnes Geistesleben. Rabindranaih
Chatterjee, S., The Nyaya Theory o/Knowledge, Calcutta, 1950. Tagore, Mahatma Gandhi, Brahmabandhav Upadhyaya, Sadhu Sundar
Chattopadyaya, S., The Evolution 0/ Theistic Sects in the Ancient India, Singh. MOnchen, 1926.
Calcutta, 1963. idem, Die Mission des Christenturns in Indien, Gotha, 1931.
Coomaraswami, A. K., Hinduism ~i budism, trad. rom., Ia~i, 1997. Herbert;J., Wege zum Hinduismus, Olten, 1951.
Coster, G., YogaundTie/enpsychologie, Mnnch~n, 1954. idem, Spiritualite Hindoue, Paris, 1947.
Cuttat, J. A., Asiatische Gottheit - Christlicher Gott, Einsiedeln, 1971. Hopkins, Ed. W., Epic Mythology, Delhi, 1947.
Danielou, A., Yoga. The Method o/Re-Integration, London, 1954. Herrenschmidt, 0., Les mei//eurs dieux sont hindous, Lausanne, 1989.
Dasgupta, S. N., Hindu Mysticism, New York, 1959. Hohenberger, A., Ramanuja. Ein Philosoph indischer Gonesmystik, Bonn, 1960.
Datta, A. K., Bhaktiyoga, Bombay, 1959. Hunashal, S. M., The Vii'aSaNa Social Philosophy, Raichur, 1957.
De, S. K., The Early History ofthe Vai$Qava Faith and Movement in Bengal, Hutton, J. H., Les Castes de I'lnde, Paris, 1949.
Calcutta, 1961. Jaffrelot, Ch., Les Nationalistes hindous, Paris, 1993.
Desjardins, A., Yoga et spiritua/ite. L 'Hindouisme et nous, Paris-Geneve, f.B. Kakar, S., Moksha, Ie monde interieur. En/ance et societe en Inde, Paris, 1985.
Dhavamony, M., Love o/God according to SaNa Siddhanta, Oxford, 1971. Karanjia, K. M., The Mind ofNehru, London, 1960.
Dumezil, G., Mythe et Epopee, I-II. Paris, 1968-1971. Keay, F. E., Kabir and his/ollowers, London, 1931.
Dumont, L., Homo hierarchic us. Ssai sur Ie systeme des castes. Paris, 1966. Keith, A. B., The Sii.rpkhya System, Calcutta, 1949.
Eidlitz, W., Krishna-Caitanya. Sein Leben undseine Lehre, Stockholm, 1968. Klostermaier, K., A Survey o/Hlnduism, New York, 1989.
Eliade, M., Yoga. Nemurire ~i libertate, trad. rom., Bucure~i, 1993. idem, Hinduismus, K6ln, 1965. I I

idem, Yoga - problematicajilozojiei indiene, Craiova~ 1991. Kriimer, A., Christus und Christentum im Denken des modernen Hindismus,
Bonn, 1958.
370~ India. Religie,p Ulosoire BibUografie 371
Krishnananda, S., Yoga - meditatia Ii Japa Sadhana. trad. rom., Bucure~ 1992. Patti. G., Der Siimaviiya im Nyiiyii-Vaiieshika-System. Rorna., 1955.

Lacombe, 0., La doctrine morale et metaphysique de Riimiinouja, Paris, 1938. Pereira. J . Hindu Theology. A reader, New York. 1976.

idem, L 'Absolu selon Ie Vedanta. Les notions de Brahman et d'Atman dans Queguiner; M., Introduction a I 'Hlndouisme. Expose critique, Paris, 1958.

les systemes de Cqn,,:!!:!,~et de Ramanoudja. Paris, 1966.. ... , .........".'._a~.~~_J~1.!~!lalqi~!m~.S., Die febensansp/!'!fJ!!!,g qer,Hindu, Baden-Baden, 1961.
Lauenstein, D., Das Erwachen de'" Gottesmystik in lndien. Die Entwlck/ung idem. The Brahma Siitra, the philosophy ofspiritual life, London, 1960.
des Bhakti-Begriffes innerhalb der tilteren religiosen Vorstellungen der Rajagopalachari, B. C. Hinduism: Doctrine and Way ofLife. Bombay, 1959.
Inder, MUnchen, 1943. . Ramaswami (Aiyar), C. P., Fundamentals of Hindu Faith and Culture,
Le Saux, H., Sagesse hindoue, mystique chrtJlienne. Paris, 1965. Madras, 1959. I
Lemaitre, S., Der Hinduismus, Ashaffenburg, 1958. Renou, L., L 'Hindouisme. Paris, 195 L
Macauliffe. M. A. (ed.), The Sikh Religion, Symposium. Calcutta, 1958. --.-- ----~-~--~~~.. Rolland; R:; DilSLebeffdes Ramakrishna; ZUrich-Leipzig, 1931.
Maitra, S. K., The meeting of the Easl and the West in Sri Aurobindo's idem. Das Leben des Vivekananda, ZUrich, 1965.
philosophy, Pondicberry, 1956, Sadinand, B., Studies in Nyaya-VaiJeshika MetaphysiCS, Poona, 1947.
Martin-Dubost. P" Cankara et Ie Vediinta, Paris. 1973. Sakare. M. R., History and Philosophy ofthe LiQgiiyata Religion. Belgaum, 1942.
Mathur, J. C., Drama in Rural India, Bombay, 1964. Sankalia, H. D. Ramayana Myth or Reality, New Delhi, 1973.
McLeod, W. H. The Sikhs. History, religion and society, New York. 1989. I I Sanna, D. S., What is Hinduism? , Madras, 1941.
Michael, T. Cleft pour Ie Yoga, Paris, 1975. Schrader, Fr. 0., Der Hinduismus, TUbingen. 1930.
Morgan, K. W., The Religion ofthe Hindus, New York. 1953. Siauve. S. La doctrine de Miidhva, Dvaita-Vediinta, Pondicberry, 1968.
MUller, Fr. M., Ramakrishna. His lifo and sayings, Calcutta, 1951. Singer, M. (ed.), Krishna: Myths, Rites and Attitudes, Honolulu, 1966.
idem, The Six Systems ofIndian Philosophy, Varanasi. 1962. . - "-,-".,,,,'~" Singh,K.; The Sikhs, London, 1953;~"'., ....~;+;;c~'
Nikhilananda, S., Essence ofHinduism, Boston, 1948. . Singh, S:, Vedant~desika, Varanasi, 1958.
idem, Der Hinduismus. Seine Bedeutung fur die Befreiung des Geistes, Srillth, B. L. (ed.), Hinduism. New essays in the history ofreligions, Leiden, 1976.
Berlin, 1960. idem, Religion and social conflict in South Asia, Leiden, 1976.
O'Flaherty,W. D., Derret, J. D. M. (ed.), The Concept ofMythology ofSiva, Srinivas, M. N., India's Villages, Bombay, 1963.
London, 1973. idem, Caste in Modern India and other Essays, 1966.
O'Flaherty, W. D., The origins of Evil in Hindu Mythology, Los Angeles, Tagore, R., Die Religion des Menschen, Freiburg I. Br., 1962.
London, 1976. Thomas, C., L 'ashram de I 'amour. Legandhisme et I'/mag/naire, Paris, 1979.
Otto, R., Rabindranaths Tagores Bekenntnis, Tflbingen, 1931. Tondriau,J., Duyogaaufakirisme, Bruxelles, 1960.
Owen Cole, W., Sambhi, P. S., TheSikhs. Their Religious Beliifs andPractidBf, Venkatarama, M.K.,Advaita Verianta, Bombay, 1964.
London, 1978. Vivekananda, S., Bhakti-Yoga, trad. rom., Bucureilti, 1993.
Pandey, R. B., Hindu saq:JSkiiras. A socio-religious study of the Hindu Wilson, H. H., Religious Sects ofthe Hindus, Calcutta, 1958.
sacraments, Delhi, 1969. Wintemitz, M., Rabindranath Tagore. Religion und Weltanschauung des
Panikkar, R., The unknown Christ ofHinduism, London, 1964. Dichters, Prag, 1936.
idem, Kerygma und Indien. Zur hei/sgeschichtlichen Problematik der Wolff, 0 . Indiens Beitrag zum neuen Menschenbild Ramakrishna, Gandhi,
chris/lichen Begegnung mit lndien, Hamburg, 1967. Sr j Aurobindo, Hamburg, 1957. .
idem, Kultmysterium im Hinduismus und Christentum. Freiburg i. Br, 1964. Zacharias, H. C. E., Renascent India. From Rammohan Roy to Mahatma Gandhi,
idem, Hinduism and the Mqdern Cross Roads, ~ombay, 1956. London, 1933.
idem, Hindu Society at Cross Roads, Bombay. 1956. Zaehner, R. Ch. Der Hinduismus, MUnchen, 1964.
Paranjoti, V., Saiva Siddhanta, London, 1954. ' . .
._..1 , .
f:

372 India. ReUgie ~-lilosofie Bibllografie' .. 373


Jainismul Buddhistisches Worterbuch. KurzgefsssUls H811d.buch der buddbiStischet1
Lehren und Begrit1i: in alphabetischer Anordnung Von Nyanatijoka,
lzvoare VerI. Christiani, Konstanz, 1952.
Schubring. W., Die Jainas, TUbingen, 1972 "'~"<'x~,,~,~,_Conze, E., Buddhist Texts Through the Ages. Tnmsl :firJm original Pali,
idem, Worte Mahiivlras. Krit. Obers. aus dem Kanon der Jaina, Gl5ttingen Sanskrit. Chinese, Tibetan, Japanese and Apabhramsa, Oxford, 1954.
Leipzig, 1926. Dos Lexikon des Buddhismus. Grundbegr:iffe unci Lehrsysteme, Plu1osophie
idem, Drei Chedasmras des Jaina-Kanons, Hamburg. 1966. - -und' meditative Praxis, Literatur und Kunst, Meister und Schulen,
Wintemitz, M., Geschichte der indischen Literatur, Bd.2, 2, Die Heiligen Texte Geschichte, Entwick/ung und Ausdrocksformen VOJ1 ihren Anfingen bis
der Jainas, Leipzig, 1920. , heute, Barth Verlag. Bern (~.a:.);-1992;
-".~m~~"-DiCi/oiiiiaiFe (jui;uddiiisi11e.~ TiTines et'C;;;;c;ptes.'Preface de D. Ikeda. Ed.
Lueriiri de special/tate du Rocher, Paris, 1991. ,
Alsdorf, L., Les etudes Jaina: etatpresent et tachesfutures, Paris, 1965. Glasenapp, H. von (Hrsg.), Der PfiId zur Erleuchtung. Grondtexte der
Basham, A. L., History and doctrines ofthe Ajivikas, London, 1951. buddhistischen HeilsJehn:, DUsseldorf (~.a.), 1974.
Camat, C., Les expiations dans Ie rituel ancien des religieux Jaina, Paris, 1965. Grimes, J. Dic/ionar de filosofie indianA, trad.rom., Cuvmt inainte de R.
idem, La cosmologiejafna, Paris, 1981. Bercea, Humanitas. Bucure~ti, 1999.
Galsenapp, H. von, Der Jainismus. Ejne indische Erlosungsreligion, Gronbold, G., Der buddhistische Kanon. Eine BibIipgraphie,
Wiesbaden, 1984. I
Hildesheim, 1964.
Guerinot, A. A., La religion Jaina, histoire, doctrine, culte, coutumes, Lexikon der ost/icheJ1 WeisheilslehreJ1. Buddhismus, Hinduismus, TtJ,oismus,
institutions, Paris, 1926. ,.,:c.."Zen; Barth Verlag; Bem- (~~a.); 1986:"''''''''''
Jain, M. U. K.,Jaina sects andschools, Delhi, 1975. Malasekera, G.P., Dictionmy ofPfiliProper Names, I-II, London. 1937-1938.
Kirfel, W., Symbolik des Hinduismus undJainismus, Stuttgart, 1974. Nakamura, H., Indian Buddhism - A Survey with Bibliographical Notes,
Mahias, M.-C., Delivrance et convivialite. Le systeme culinaire des Jai'na de MotHal Banarsidass, Dehli, 1987. ,
Delhi, Paris, 1985. Rhys Davids, T.W. and Stedte, W., The PfiJj Text Society's Pfili - English
Mehta, M. L.,Jaina Philosophy. Varanasi, 1971. Dictionary, London, 1921-1925.
Schubring, W., Die Lehre der Jainas, Berlin-Leipzig, 1935.
idem, The Doctrine ofthe Jainas, Delhi, 1962. lzvoare primare
Shanta, N., La Voiejai'na: histoire, spiritualite, vie des ascetes pelerins de Texte hlnayll.niste
l'lnde, Paris, 1985. Dahlke, P. Buddha. Die Lehre des Erhabenen. Ausw. aus dem Pali-Kanon,
Williams, R. H. B., Jaina Yoga. A Survey of the medieval Sravakiiciiras, MUnchen,' 1966.
London, 1962. Geiger. W. Samyutta-~ikaya. Die in Groppen geordnete Sammlung aus
dem Pfili-Kanon Uhem., I-II, MUnchen, 1925-1930
V. Budismul
Milinda-Paiiha sau !ntrbarile regelui Milinda, trad. rom., Institutul European
ra~i, 1993.
Lexieoane - dietionare - antologii

Narada, Th., The Dhammapiida, London, 1954.


Beyer, St., The Buddhiste Experience. Sources and Interpretation, Neumann, K.E., Die Reden des Gomma BUddhas. Aus der Mittleren
Encino, 1974. . Ssmmlung-Majjhimanikaya des Pali-Kanona, ZOrich-Wien. 1956.
Bhattacharyya, N.N., The Glossmy ofIndian Religions Terms and Concepts, Idem, Die letzten Tage Gommo Buddha's. Mshiipsrinibbiiana-suttam des
Piil~Jranons, Znrich, 1956
Paul Press, New Delhi, 1990.
374' India. Religie--i;-filosofie Bibliografie ., 37:
Idem, Die Lieder dt:r Monche und Nonne1j Gottuna Buddho's. Aus den Rahder, 1., DaSabhfimika - slitra et BodhisattvabJllimi, Paris, 1962.
Theragfitha und TherfgfitM Ubers., ZUrich, 1956. SaddhannapuQQarikasiitra. Le lotus de la bonne oi, Paris, 1973.
Idem, Die Reden Gotamo Buddho's sus der Ii.ngeren Sammlung Santideva, Der Eintritt in den Wandel dt:r Erleuchtung (Bodhi-caryavatllra,
Dighanikayodes,.f!7!J.:'~on, I-I!!, ~~~~~~57. ~'~_ . ~~ __.,. "'.' .. .__".,,_, Osnabrllck, 1970. .
Nyanaponika, Geistestraining durch AchtsamkeIt. DIe buddhIstIsche Idem, Sikbii-samuccaya. A comptmdium ofBuddhist Doctrine, London, 1957
Satipafthiina-Methode, Christiani, Konstanz, 1970 Vajracct:dikii Prajfiipiiramitll, Roma, 1957.
Nyanatiloka, Das Won dt:S Buddha. Eine systematische 0 bers. der Lehre ' Vimalakirti, L 'einsegnement de Vimalakirti, Louvain-Leuven. 1962.
des Buddha in seinen eigenen Wonen. Aussgew., Ubers. und ed. von Waldschmidt, E., Das Mahiipa.r:inirvaJ)asiitm, I-ill, Berlin, 1950-1951.
Ny.anatiloka, Christiani, Konstanz, 1978. . Wintemitz, M., DerMahayaos' - Buddhismus. Nach Sanskrit um
Idem, Dt:r Wegzur Erlosung. In doo Wontm dt:rbuddhistischen Urschriften.--~,~.~~~-" '''Pl11kn'ttexfen, TObingen, 1930.
Aussgew., obers. und erl., in Buddhistische Handbibliothek, Bd. 8,
Konstanz, 1958. Literaturii seculldarii hinayll.llistii Ii mahll.yll.nistii
Idem, Die Reden des Buddha aus dem Anguttara-Nikaya. Aus dem PaIi zum
Achimescu, N., Budism i cretinism. ConsideraJii privind desavarfirel.
I ersten Male Obers. und ed., I-IV, MOnchen, 1922-1924. omului, Junimea, Ia~i, 1999.
Oldpnberg, H., Vinaya Texts. Transl. fiom the Piili, De~, 1956. . . Antes, P., Uhde, B., Das ftmseits der andcren. Erlosuog im Hinduismus,
Rbys Davids, T.W., The Yo,Biivacara's Manual of IndIan MysticIsm as Buddhiasmus und Islam, Stuttgart, KBW VerI., 1972.
Practised by Buddhists, London, 1981. Aronson, H.B., Love linil Sympathy of Theravada Budiibism, Delhi, 1980,
Schmidt, K., Buddhas Reden, Berlin, 1978. Bancroft, A., Religionen des Ostens. Wege geisliger Erlosung, Obertr. aus
SeidenstUker, K., ltivuttaka, Leipzig, 1922 ""'''''5,:",,,,,:,!,,=~_,,,,,;;,,:,,,,,,,,,~,,,,",,,,,,,,,,,,,,,,,'~-'w'''''~''T'~''''"'d. Eng!. v. L. Hemmer u. G. Remscheid, ZUrich, Theseus VerI., 1976.
Idem, Udiina, Ausgsburg, 1920 Bareau, A. L 'Absolu en philosophie bouddique. Evolution de la notion
Wintemitz, M., Der Altert: Buddhismus. Nach Texttm des Tipitaks Ubers.,
d'as8Jl1sJq-fa, Paris, 1951.
TUbingen, 1929 Bareau, A., Les sectes bouddhiques du Petit Vdhicule, Saigon, Ecole
franaise d'extreme Orient, 1955.
Texte mahllyllniste Bareau, A., Die rt:ligionen lndiens, m. Buddhismus-fainismus-Primitiwolker,
A9vago~a, The A wakening of Fa.ith in the Mahayana doctrine, in Schroder, C.M. (Hrsg.), Die Re/igionen der Mtmschheit, 13, Stuttgart,
(Sraddhotpijdaiastra), London, 1961 Kohlhamrner, 1964.
Borsig, M. von, Slitra von der Lotosblume dt:S wunderbaren Gesetzes, Bareau, A., Le bouddhisme inditm, in: J. Gonda, Lt:S Religions de nnde,
Hildesheim, 1987 III, Paris, Payot, i966.
Conze, E., 1m Zeichen Buddhas. Buddhistische Texte. Hrsg. und eingeleitet Bareau, A., Gombrich, R., The World ofBuddhism, London, 1984.
von E. Conze, E.,. Unter Mitarbeiten von LB. Homer, D. Snt:llgrove. A. Bechert, H., Buddhismus, Staat und Gesellschaft in den Liindem deJ
Waley, Frankfurt a. M., Hamburg, 1957 Them vada-Buddhismus., 1. Frankfurt a.M. - Berlin, Metzinger, 1966.
Idem, The Prajiiiiparamitll Literature., Tokyo, 1978. Boyd, l.W., Satan and Miira. Christian and Buddhist Symbols of Evil,
Cowell, E.B., MUller, Fr.M., Takakusu, J., Buddhist Mahayana Texts, Leiden, Brill, 1975.
Delhi, 1965. j I Bugault, G., La Notion de 'prajiia" ou de sapience selon It:s perspectiveJ
Jones, J,J., The Mahiivsstu. I-III, London, 1949-1956. du Ifmahayana.'~ Paris, 1968.
Lalita Vistara, Leben und Lehre dt:S 9aA:ya, Halle, 1902-1908. Carrithers, M., Buddha, trad.rom, Humanitas, Bucure~ti, 1996.
The Lankavafara-SIitTa, trans!. by D.T. Suzuki, London, 1957. Casey, D., Aspects of the Slinyatii-Absolute of Nagiujuna of SeconG
Muralt, R. von (Hrsg.), Tripitaka. Meditstionssutras des Mahayana - pentury A.D. Andhra, HalVard Univ., Cambridge/Mass., 1960.
Buddhismus, ZUrich, 1973
~,

376' India. Religie,i ,idosofle Bibllografie 377


Conze, E., Buddhist Meditation, London, 1956. Idem, Theravada Buddhism: A Social History ,from Ancient Bb8J"8s to
Conze, E., Buddhist Thousht in India. 1"1zrec Phases ofBuddhist PhJ1osophy, Modem Colombo, London, 1988.
London, 1962. Govinda, L.A., Buddhistische ReOexionel1. Ober die Bedeutung des
Coomaraswamy, A.K., Buddhs and the Gospel ofBuddhis1J1,,}:i!.ew, Y()rk, L'~~=_M Buddhismus fllr den Westen, Frankfurt a.M., 1990.
Books, 1964. Greschat, H.J., Die Religion der Buddhisten, MUnche'n-Basel, E.
Dayal, H., The Boddhisttavs Doctrine in Buddhist Sanskrit Literature, Reinhardt, 1980.
Delhi (~.a.), Banarsidass, 1970. Grimm, G., Das GlUck - Die BotschaD des Buddho ''des aus dem Triumen
De Silva, L.A., The Problem of the Self in Buddhism and Christianity, Erwachten'~ 4. Aufl., brsg von M. Keller _ Grimm und M. Hoppel,
Foreword by J. Hick, London-Basingstoke, Macmillan, 1979. 'MUnchen, Drei~Eichen,'1960;'
Dblravamasa, V.-R:; DaS meditative Lf:bt:r Eiii neuer'Weg"Zum BiiddhjsiiiiiS::"'---'~--'~~"=~---arfiiliD.~ G., Die BotschaD des Buddha. Der Schlassel zur Unsterblichkeit,
Wien, Octopus VerL, 1977. . eIW. Neuaufl., PfuUingenn-WUrtt, Baum VerI., 1953.
Dumoulin, H., Begegnung mit dem Buddhismus. Eine EintlJ.hnmg. Oberarb. Grimm, G., Die Lehre des Buddho. Die Religion der VemunD und der
Ausgabe, Freiburg I. Br., 1991. Meditation, hrsg., v'l M. Keller - Grimm und M. Hoppe, Baden-Baden,
Dutt, S., Braly Buddhist monschism, Bombay, 1960. Holle, 1957.

Dutt, N., Aspects ofMsMyana Buddhism, London, 1977. Gunaratana, M.H., The Jhiinas in Theravada Buddhist Meditation, Buddhist

Eber, J., Parinirvll.1,1a: Untersuchungen zur ikonographischer Entwickiung Publication Society, Kandy, 1988.

von den indischen An.f1ingen bis nach China, Diss., Wflrzburg, 1978. GUnther, H., Philosophy and Psychology in the Abhidharmas, Luknow:
Eimer, H., Skizzen des Erliisungsweges in buddhistischen Begriffsrt:ihen: Buddha Vihara, 1957.
eine Untersuchung, Bonn, 1976"""":""""'"'-'''''''.''''''''''~:--'''''"''''c_''''''T """""""-.""".~ GUnther, H., Der Buddha und seine Lehre nach der Obt:rlieft:rung der
Foucher, A., La vie de Buddha d'apr6s les tcxtes et les monuments de Theravfidins, ZUrich, Rascher, 1956.
l'Inde, Paris, Payot, 1949. Hecker, H., Das buddhistische NirviiQs. Mit einer Stellen!ese sus Piili..
Evers, H.D., Monks, Pn'ests and Peasants, Leiden, 1972. Texten, Hamburg, 1971.

Frauwallner, E., Die Philosophie des Buddhismus, Berlin, 1956. Heiler, Fr., Die buddhistische Verse:akung. Eine rt:ligionsgeschichtliche

Gardet, L., Lacombe, 0., 1- 't:xpenence du SOL Etude de mystique comparee, Untersuchung, MUnchen, 1918.

Paris, Desc1ee de Brouwer, 1981. Hoppenworth, K., Der Buddhismus. Information J1i.r Christen zur
Getty: A., The Gods ofNorthen Buddhism, Rutland, 1962. Auseinandersetzung mit dem Buddhismus. Handbuch mit Quellentexten,
Glasenapp, H. von, Buddha. Geschichte und Legende, ZUrich, VerI. der Wannweil, VerI. Wort im Bild, 1977. .
Arche, 1950. HPmer, I.B., The Early Buddist Theory ofMan Perfected A Study ofthe
Idem, Entwicldungsstuft:n des indischen Dt:nkens.~ Untersuchungen uber Araba!, London, WilliamsINorgate, 1936.
die Philosophie der Brahmanen und Buddhisten, Halle, 1940. Ikeda, D., The Living Buddha - An interpretative Biography, New York,1
Idem, Vedanta llnd Buddhismus, Mainz-Wiesbaden, 1950. Tokyo, 1976.
Idem, Die Weisheit des Buddha, Baden-Baden, 1946. Kalu, R., DJe Grundlagen der buddhistischen Meditation, Ubers. aus dem
Idem, Buddhism: A Non-Theistic Religion, London, 1966. Engl., v.O. KornmUller, Wien, Octopus Verl., 1977.
Goldstein, J., Kornfield, J., Einsicht durr;h Meditation. Die Achtsamkeit Karwath, W., Erliisung hier undjetzt; eine Einfllhrung in den Buddhis111US,
des Herzens-Buddhistische Einsichts .. Meditation fllr wcstliche Menschen. Wien, Octopus Veri., 1977
Mit einem VOIWort des Dalai Lama, Bern (~.a.). Scherz VerI., 1989. King, L.W., Buddhism and Christianity. Some Bridges of Understanding,
Gokhale, B.G., Buddhism and ASoka, Baroda, 1948. London, AllenlUnwin, 1963.
Gombrich, R.F., Percept and Practice: Traditional Buddhism in the Rural Kirfeld, W., Symbolik des Buddhismus, Stuttgart, 1959.
Highlands of Ceylon, Oxford, 1971.
378 India. Religie'jililosofie BibUografte"' 3'
Kohler, H.W., Srsddha - in der vedischen und altbuddhistischen Literatur, Pye, M., The Buddha, London. Duckworth, 1979.

Wiesbaden, 1973. Radhakrishan, S., Indische Phiiosophie, I., Von den Vellen bis ZJJJn Buddhi.sm:I.

KrUger, E . Der Buddhismus im Lichte der Christusojfenbarung, Stursberg iibers.aus d. Eng!. v. R. Jockel. Darmstadt (~.a.), Holle, 1955.

'~'~' K~r~'J~B~~;~~~~7lfJltiiituum'"1ui Weltri!lig{oitei, III, Bu~dhismus,


Raguin, Y., Bouddhisme-Christianisme, Paris, Bpi, 1973.
"'='" Rahula, W., L'enseignementduBouddha. D'apres /es textes Jesplusancien
MOOchen, 1990. Etude suivie d'un chou de textes. Preface de P. Demieville, 'Paris, Ed. c
Ladner, M., Wirchlikeit und Erlosung. Eine Welt ~ und Inschau im Geiste Seuil, 1978. '
des Buddha, Konstanz, Christiani, 1925. Ranasinghe, C.P., The Buddha's Explarwrlon ofthe Univers, Colombo, 195'
Lamotte, :a, Histoire du Buddhisme indien des origines d ['ere Saka, . Ruegg, D.S., The literature of the Madhyamaka School o/Philosophy j

Louvain~ 1958:-'" .. w._ _ "' -- - - India. Wiesbaden, 1981. ... ' " .
La Vallee Poussin, L. de, Nirvlll)a, Paris, 1925 Idem, Buddha-nature. Mind and the Problem 0/ Gradualism in
La Vallee Poussin, L. de, Le dogme et la philosophie du Bouddhisme, Comparative Perspective, London, 1989.
Paris, Beauchesne, 1930. Schlingloff, D. Die Religion des Buddhismus, I, Der Heilsweg dl.
Ling, T.O., Buddhism and the Mythology of Evil. A Study in Theravada Monchtums, Berlin, de Gruyter, 1962.
Buddhism, London, 1962. Schmidt, K., Buddhas Lehre. EinfUhrung, 2. Aufl., Konstanz, Welle
Loundberry, G.C., Buddhist Meditation in the Southern School, VerI., 1946.
London, 1950. Schneider, U., EinfUhrung in den Buddhismus, Darmstadt, Wiss
Lubac, H. de, Aspects du Bouddhisme, Paris, Ed. du Seuil, 1951. Buchgesel., 1980.
Lubac, H. de, Lo, recontredu Bouddhisme ~t de [,Occident, Paris, 1952. Schnettler, J.P., Lo, meditation bouddhique. Bases theoriques et techniques
Mangoldt, U'. voil: Christeniumund Buddhismus. Verwandtes und Paris, Dervy. 1979.
Unterscheidendes, MOOchen-Planegg, Barth Ver!., 1959. Schumann, H.W., Buddhismus. Phiiosophie ZJJJ".ErlOsung. Die grossenDenksystenl<
Mangoldt, U. von, Buddha liichelt - Maria weint. Die zwei Weisim des des Hhayiina und Mahayana, Berlin-Mt1nchen, Frnncke, 1963.
Heils, Miinchen-Planegg, Barth Verl., 1958. Schumann, H.W., Buddhismus -Stifter, Schulen und Systeme, Olten
Masson, J., Le bouddhisme, chemin de liberation, Paris, 1992. Freiburg I. Br., Walter, 1976.
Idem, Lo, religion populaire dans Ie canon bouddhique pali, Louvain, 1942. Senart, E, Eseu despre legenda lui BUddha. trad.rom., Institutul European
Mensching, G." Buddha und Christus - Ein Vergleich, Stuttgart, Deutsche Iai, 1993.
Verlags - Anstalt, 1978. Spae, J.J . Buddhist - Christian Empathy, Chicago - Tokyo, Chicago Inst.
Mitra, R.C., The decline of Buddhism in India, Visabharato, 1954. of Theology and Culture and Orients lnst. for Religoius Research, 1980.
Murti, T .R. V., The Central Philosophy of Buddhism. A Study of the Stcherbatsky, Th., The Conception of Buddhist NirvaQa, London, 1965.
Madhyamika System, London, Allen/Unwin, 1970. Streng, Fr.J., Emptiness. A Study in Religious Meaning, Nashville-New
Idem, The Central Philosophy of Buddhism. A Study of the Madhyamika York, 1967.
I System, London, 1955. Strolz, W . Heilswege der Weltreligionen, II, Christliche Begegnung mit
N~ura, H., Ways of Thinking of Eastren Peoples: India-Tibet-Japan, Hinduismus, Buddhismus und Taoismus, Freiburg 1. Br. (~.a.), Herder, 1986.
2. ed., Hononlulu, 1964. Suzuki, B.L.. Mahayana Buddhism, London, 1959.
Nishida, K.,Intelligibility and the Philosophy ofNothingness, Tokyo, 1958. Suzuki, D.T., Der westliche und der ostliche Weg. Essays Uber christliche
Panikkar, R., The Silence .0/ God. The Answer o/the Buddha, trans. from und buddhistische Mystik. Weltperspektiven, Frankfurt a.M.-Berlin, 1988.
Italian by R.R. Barr, Maryknoll, New York, 1989. Suzuki, D.T., The Essence of Buddhism, Kyoto, Hozokan, 1968.
Pieris, A., Uebe und Weisheit. Begegnung von Christentum und Buddhismus, Takeuchi, Y., Probleme der Versenkung im Ur-Buddhismus, Leiden,
Mainz, Matthias-Grunewald VerI., 1989. Brill, 1972. '
380, lndia. ,ReJigiei "filosofie
Takizawa. K . RejIexionen uber dieuniversale Grundlage von Buddhismus
und Christentllm, Frankfurt a.M., Bonn. Lang Verl., 1980.
Thomas, E.l., NirviiQll and Parinirviil)tl. India Antiqua. Leyden, 1974.
",,~, ..,Idem, History of,Buddhist Thought, London.,196~,:......-,"_~"",
Waldenfels. H., Faszinatipn des Buddhismus. Zum cristlich-buddhistischen
Dialog. Mainz. Matthias-GrUnewald VerI, 1985.

Weinrich. G.R:, Die Liebe 1m Buddhismus und Christentum, Berlin, 1935.

Welbon. G .R., The Buddhist NirviiQll and its western Interpreters, Chicago

London, ' 1968.

".~,." Wens, K.E:-;"1h'iiJ BiJddhiiin";'itsRifesiiiUf ACtiVitieS: Bangkok. 1960.

Welte, B., Das Licht des Nichts. Von der MtJglichkeit neuer religioser

Er/ahrung, Dusseldorf, Patmos VerI., 1980.

Wijayaranta. M., Le moine bouddhiste selon les textes du Theraviida,

Paris, 1983.

Idem, Le Gulte des dieux ches les bouddhistes singhalais, Paris, 1987.

Idem, Les Moniales bouddhistes : naissance et developpment du monachisme

jeminin, Paris, 1991.

.-;.;.7. Literatlirii: vajrayiinistli;""""~'''''',',''''~'~'~'''''i''''''

Arris, M., Hidden Treasures and Secret Lives, Simla-Delhi, Indian Institute
of Advanced Srudies, 1988.

Bharati, A., The tantric Tradition, Anchoor Books, New York, 1970

Bhattacha:ryya, B., Buddhist Esoterism, London, 1932. '

Dasgupta, S.B., Introduction to Tantric Buddhism, Kalkutta, 1958.


, '!
Glasenapp, H. von, Buddhistische Mysterien. Die geheimen Lehren und
Riten des Diamant-Fahneugs, Stuttgart, 1940.

Kvaeme, P., An Antology of Buddhist Tantric Songs, Bangkok, 1986.

Lessing, ED., Wayman A., Mkhas grub rje's Fundamentals ofthe Buddhist

Tantras, Haga-Paris, 1968.

Snellgrove, D.L., (Ed.), Hevajra Tantra. With a Critical Study, I-II,

London, 1959.-,

Wayman, A., 171e Buddhist Tantms, New York, 1973.

I;