Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Niculae Alexandru
Clasa XI
17.11.2014
In viata Bisericii au existat mereu oameni alesi de Dumnezeu pentru a schimba istoria
comunitatilor de credinciosi in care au trait. Evenimentele cele mai importante din istoria
Bisericii - construirea unor biserici marete, infiintarea unor institutii de seama, scrierea cartilor
importante pentru credinta crestina - sunt toate marcate de personalitati deosebite, care au avut
priceperea necesara si ajutorul haric de a realiza lucruri unice, innoitoare, care dainuie pana in
zilele noastre. Pamantul moldovenesc a fost mereu ocrotit de Dumnezeu, prin alesii Sai, care
au lasat posteritatii pilda unor oameni constienti de misiunea lor.
Un astfel de om, ales de Dumnezeu sa pastoreasca sufletele credinciosilor din Moldova
si sa revigoreze viata spirituala si culturala de pe aceste meleaguri a fost si Varlaam Motoc, un
mitropolit ramas in istorie ca cel care a adus cartea romaneasca tiparita in eparhia sa. Pentru
viata sa curata, dar mai ales pentru rezultatele activitatii sale ca mitropolit al Moldovei, Sfantul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat, pe 12 februarie 2007, ca mitropolitul Varlaam sa
fie trecut in calendarul sfintilor. Proclamarea solemna a canonizarii mitropolitului Varlaam va
avea loc pe 29 august 2007, la Manastirea Secu, unde a fost ingropat mitropolitul si unde se
afla acum osemintele acestuia. Evenimentul, care marcheaza implinirea celor 350 de ani de la
trecerea la cele vesnice a mitropolitului Varlaam, ne determina sa reflectam putin asupra vietii
sale, care ne demonstreaza ca viata noastra cereasca depinde de ce am lasat in urma pe
pamant.
Originea mitropolitului
Despre originile si copilaria mitropolitului Varlaam nu se cunosc foarte multe lucruri. Multi
cercetatori istorici au ajuns la concluzia ca mitropolitul ar proveni din partile fostului "tinut al
Putnei" din judetul Vrancea, loc atestat documentar pentru prima data la 2 iulie 1431. Unii
istorici indica si localitatea Balotestii Putnei ca locul unde s-a nascut, in jurul anului 1580, Vasile
Motoc, asa cum se numea mitropolitul Varlaam inainte de calugarie. Insa cea mai mare parte a
istoricilor, sustin teoria mult mai plauzibila conform careia mitropolitul ar fi originar din partile
Neamtului, provenind dintr-o familie de razesi din satul Borcesti, de langa Targu Neamt,
localitate care astazi nu mai exista. Teoria este sustinuta si dovedita cu argumente solide de un
fost staret al Manastirii Secu, arhim. Dionisie Udisteanu, intr-o lucrare scrisa in 1957. Faptul ca
in 1599, mitropolitul Varlaam este intalnit in documentele vremii ca monah la Manastirea Secu
sustine teoria din urma.
Primul contact al tanarului Vasile cu lumea monahala a fost la "Schitul lui Zosin" sau
"Schitul lui Zosima", cum se mai numea asezamantul monahal ridicat de cativa calugari,
Anu' si voievodul
Dupa moartea mitropolitului Anastasie Crimca, in 1632, staretul Varlaam a fost ales
pentru ocuparea scaunului de mitropolit, desi episcopii de la Roman, Radauti si Husi aveau
intaietate. Primii ani de pastorire au fost foarte grei. Schimbarile dese de domnitori (intre 1631 si
1634 s-au perindat la domnie Alexandru Ilias, Miron Barnovschi si Moise Movila) nu l-au
avantajat pe noul mitropolit. Insa, o data cu venirea lui Vasile Lupu (1634-1653) in scaunul de
domnitor al Moldovei, mitropolitul a gasit sprijinul necesar pentru a incepe o serie de realizari
unice in istoria Moldovei. Hirotonia ca arhiereu a avut loc la 23 septembrie 1632, fiind invitate
mai multe personalitati ale lumii eclesiastice, printre care si cel mai mare teolog al vremii, grecul
Meletie Sirigul.
Academia de la Iasi
Cu toate ca scaunul mitropolitan era la Suceava, mitropolitul Varlaam statea mai mult la
Iasi, langa domnitorul Vasile Lupu. Apropierea dintre cei doi a dus la multe realizari marete
pentru Moldova. Astfel, la 6 mai 1639, a fost sfintita Biserica "Sf. Trei Ierarhi", o capodopera a
artei romanesti, lacas de cult zidit prin aportul deosebit al domnitorului. Pictata cativa ani mai
tarziu de 4 pictori rusi, biserica a fost mult timp Catedrala mitropolitana. In 1640, mitropolitul
infiinteaza la Iasi o Academie care i-a purtat numele si care a fost organizata dupa modelul celei
de la Kiev, a mitropolitului Petru Movila. Profesorii de la Academia ieseana au fost trimisi de la
Kiev, printre ei fiind si Sofronie Pociatki, fost rector al Academiei kievene, care a devenit si
conducatorul tipografiei de la Iasi.
Desi nu se pastreaza prea multe documente ale vremii, se presupune ca ar fi fost si
profesori moldoveni la scoala lui Varlaam. Nici despre locul unde a functionat nu se stiu prea
multe. Exista marturii conform carora, la 15 aprilie 1641, Vasile Lupu a cumparat de la boierul
Mihail Furtuna, fost Mare Comis, cu 200 de lei, casa din Ulita Ciobotareasca, langa "halesteul
Bahluiului". O alta parere ar fi ca scoala ar fi functionat chiar la Manastirea "Sf. Trei Ierarhi".
Materiile predate erau cele de la Kiev, si de la Colegiile iezuite din Apus: gramatica, retorica,
dialectica, aritmetica, muzica, geometria, astronomia si teologia.
In 1646, profesorii rusi au fost inlocuti cu greci, iar limba latina a fost schimbata cu cea
greaca. De aici inainte, pana in secolul al XIX-lea, cand scoala este desfiitata, orientarea
profesorilor este una traditionalista, inlocuind-o pe cea umanista a profesorilor rusi. De-a lungul
vremii, la Academia lui Varlaam au predat profesori renumiti, precum Teodor din Trapezunt sau
Ieremia Cacavelas.
Chiar daca la marile manastiri ale Moldovei existau, de multi ani, importante centre de
copiere a manuscriselor, totusi nu exista inca o tipografie, ca in Transilvania, unde la 1508,
Macarie tiparea "Liturghierul". Dorinta de a infiinta tipografia a exprimat-o chiar din 1637, cand
cerea ajutorul necesar tarului Rusiei. Abia in 1640, mitropolitul Petru Movila al Kievului ii trimitea
primele matrite si mesteri tipografi, condusi de ieromonahul Sofronie Pociatki. La 20 decembrie
1642 iesea de sub tiparul din chiliile Manastirii "Sf. Trei Ierarhi" din Iasi, Scrisoarea de multumire
a delegatilor greci la Sinodul de la Iasi, din 1642. In acelasi an a aparut un Catehism slavon, o
copie pastrandu-se si astazi la Sankt Petersburg. Au mai fost tiparite urmatoarele lucrari:
Cazania, Cele sapte Taine, Raspunsul la Catehismul calvinesc, Pravila lui Vasile Lupu si
Paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu.
O alta realizare importanta a mitropolitului Varlaam a fost obtinerea unor drepturi pentru
preoti. Astfel, la cateva zile dupa hirotonia sa, mitropolitul obtine, de la domnitorul Alexandru
Ilias, dreptul preotilor de a fi judecati numai de instantele bisericesti, fara amestecul "dregatorilor
domnesti". Aceste drepturi, pe langa scutiri de impozite si alte privilegii, au fost reinnoite in
1652, printr-un hrisov al domnitorului Vasile Lupu. Masurile luate in favoarea preotilor au
schimbat mult viata acestora si au contribuit din plin la imbunatatirea vietii parohiilor.
Macarie al Antiohiei, care era insotit de fiul sau, arhidiaconul Paul de Alep, de la care ne-au
ramas multe insemnari legate de locurile si atmosfera din Moldova veacului al XVII-lea.
Ideea de a tipari o carte de invatatura pentru popor s-a nascut inca din 1629, cand
Varlaam pregatise deja manuscrisul, impreuna cu medelnicerul Pavel Ureche. Propaganda
protestanta era un pericol in sud-estul ortodox si de aceea, o carte de predici, de invatatura
ortodoxa era necesara in Moldova. Cazania, cu titlul complet Carte romaneasca de invatatura la
duminicile de peste an, la praznicele imparatesti si la sfintii mari, a aparut in 1643, ca o
capodopera a limbii romane. Intr-o "Predoslovie" intitulata Cuvant impreuna catre toata semintia
romaneasca, domnitorul Vasile Lupu "Domn a toata Tara Moldovei", a aratat ca "face acest dar
limbii romanesti fiind carte de invatatura pre limba romaneasca".
Inspirata din mai multe surse, principala fiind Comoara lui Damaschin Studitul, Cazania
are doua parti: prima cu 54 de "invataturi" la perioada Triodului, a Penticostarului si la 32 de
duminici de dupa Rusalii, iar a doua contine 21 de "cazanii" la praznicele imparatesti si sfinti mai
mari. Cartea a fost raspandita si in Transilvania, unde s-au gasit, potrivit cercetarilor lui Florian
Dudas, 345 de exemplare tiparite si 42 de copii manuscrise. Lucrarea a fost retiparita de-a
lungul vremii, pastrand cea mai mare parte a lucrarii initiale care purta pecetea personalitatii
autorului.
Sinodul de la Iasi
Bibliografie: