Examen Liturgică: 4 ianuarie ora 10.00, 18 ianuarie ora 10.00.

Suport de curs: Liturgică specială de Părintele Profesor Ene Braniște.

Subiecte examen:
1. Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, prezentare generală.
2. Cele trei Liturghii ale cultului bizantin.
3.Liturghia Catehumenilor.
4.Liturghia credincioșilor, caracteristici generale.
5.Lecturile Biblice și importanța lor în Liturghia Cuvântului.
6.Trisaghionul liturgic și imnele Heruvic în rânduiala Sf. Liturghii.
7.Vohodul cel Mare și legătura acestuia cu rânduiala proscomidiei din practica liturgică
actuală.
8.Anaforaua Liturgică.
9.Problema desei și rarei împărtășanii din perspectiva Părinților Bisericii și realitatea
acesteia în practică liturgică actuală.
10.Cauzele crizei liturgice actuale invocate de Părintele Al. Schmemann în cartea sa
"Euharistia, Taina Împărăției ".
11. Rugăciunile de la luarea veșmintelor+ rugaciunea de la spălarea rituală a mâinilor.
Doriri de bine!

5.Lecturile Biblice și importanța lor în Liturghia

Cuvântului.

Liturghia Catehumenilor sau Liturghia Cuvântului și spunea cât de

importantă este pentru noi și mai ales pentru cei se se pregătesc să
îmbrățișeze credința. În Liturghia Cuvântului se citesc doua perincope
evanghelice una din Apostol și una din Sfânta Evanghelie ca să învețe
creștinii ceea ce trebuie sa știe despre credința ortodoxă. După citirea celor
doua perincope se ține predica. Pentru că se duc oamenii foarte târziu la
biserică dar în mod normal toți creștinii ar trebui să fie devreme la biserică
și atunci predica se poate ține la locul ei cam pe la ora 10: 30.

6.Trisaghionul liturgic și imnele Heruvic în

rânduiala Sf. Liturghii.
 Slujirea cu cuvioşie şi cântarea trisaghionului împreună cu
îngerii presupune sfinţirea sufletelor şi a trupurilor noastre, adică
curăţirea de toate păcatele şi umplerea de sfinţenia dumnezeiască astfel
încât Dumnezeu să să odihneascã şi întru noi. Dar acest lucru nu este
posibil numai cu puterile noastre, de aceea apelăm la bunătatea lui
Dumnezeu pe care preotul o invocă la finele rugăciunii: „Însuţi Stăpâne,
primeşte şi din gurile noastre, ale păcătoşilor, întreit-sfânta cântare şi ne
cercetează pe noi întru bunătatea Ta (...)”.
Rugăciunea începe cu afirmarea sfinţeniei lui Dumnezeu ca
argument pentru cântarea întreit sfântă. Dumnezeu se odihneşte întru
sfinţi datorită efortului lor de curăţire responsabilă şi de statornicire în
faţa prezenţei Lui. Odihnindu-Se întru ei îi face părtaşi de cea mai
proprie însuşire a lui, de sfinţenie, sălăşluindu-Se cu sfinţenia Sa în ei
astfel încât sufletele lor ajung să „strălucească” de prezenţa
dumnezeiască (Sfântul Isaac Sirul).

Heruvicul.
Această cântare, „Noi, care pe heruvimi cu taină închipuim…”, are
menirea de a deștepta spiritual pe credincioșii prezenți, pentru ca
închipuind ei în taină, simbolic, pe Heruvimi, mai precis asemănându-se
lor în mod misterios și cântând împreună cu ei Sfintei Treimi cântarea
cea întreit sfântă, să „lepede toată grija cea lumească”, adică să
îndepărteze toate gândurile îndreptate spre materialismul acestei lumi,
spre averile lumești, spre măririle și desfătările, plăcerile acestei vieți
pământești și, cu smerenie, vrednicie și demnitate să primească pe
Împăratul tuturor, al celor de sus și al celor de jos, și să-L preaînalțe pe
Acela, pe care îl preaînalță și îl înconjoară în ceruri cetele îngerești,
cântându-I neîncetat.

7.Vohodul cel Mare și legătura acestuia cu rânduiala

proscomidiei din practica liturgică actuală.

Ce este Sfânta Proscomidie?

Proscomidia este prima parte a Sfintei Liturghii. În Liturghier ea are forma și
întinderea unei adevărate slujbe aparte, cu un titlu propriu, cu o formulă de
binecuvântare la început și cu una de încheiere.

Acoperirea Darurilor și rămânerea lor tainică la Proscomidiar

până la Vohodul mare semnifică vremea necunoscută a vieții lui
Iisus, petrecută de El la Nazaret și Capernaum, înainte de Botezul
Său și de începerea lucrării Sale în lume (comentează
Sfinții Gherman și Nicolae Cabasila).

10.Cauzele crizei liturgice actuale invocate de Părintele Al. Schmemann în

cartea sa "Euharistia, Taina Împărăției ".

Părintele Alexander Schmemann spunea că: „Euharistia nu este «una

dintre Taine», una dintre slujirile divine, ci este descoperirea şi înfăptuirea
Bisericii în toată puterea, sfințenia şi plinătatea ei, şi numai participȃnd la
această Taină, noi putem creşte în sfințenie şi putem împlini tot ce ni s-a
poruncit nouă…‟51 . Din acest motiv, Tainele au fost încorporate în
Euharistie, aşa cum se păstrează foarte bine Taina Preoţiei.

9.Problema desei și rarei împărtășanii din perspectiva Părinților Bisericii și

realitatea acesteia în practică liturgică actuală.