Prof. Vasile Şoimuşan Timp de 40 de zile dupã Inviere Iisus S-a arãtat mai multor persoane si prin semne doveditoare si vorbire faţã cãtre faţã I-a convins de realitatea Învierii. Dupã Înviere, Iisus S-a arãtat mai întâi femeilor mironosiţe. În timp ce femeile mironosiţe plecau sã anunţe Apostolilor Învierea, Le-a întampinat Iisus Cel înviat zicându-le: “ Bucuraţi-vã ! ” • A urmat a doua arãtare de data aceasta la doi dintre ” ucenici “ şi anume la Luca şi la Cleopa, care mergeau de la Ierusalim spre satul Emaus, situat la circa 60 de stadii ( aproximativ 12 km ) de Cetatea Sfântã. Aşadar, Luca si Cleopa devin alţi martori ai Învierii Domnului. Dupã aceasta, Iisus Cel înviat S-a întâlnit cu Sfinţii Apostoli . La aceastã întâlnire Toma Apostolul nu era de faţã. Era seara, iar ucenicii stãteau ascunşi într-o casã de frica iudeilor. Iisus a intrat prin uşile încuiate, S-a aşezat in mijlocul lor adresându-le salutul obişnuit la evrei “ Pace vouã “ . Dupã ce Apostolii s-au întâlnit cu Toma i-au relatat scena întâlnirii cu Iisus, dar el refuza sã creadã ca Iisus a înviat, declarând cã nu va crede decât atunci când va pune degetul pe locul cuielor care I- au fost bãtute in mâini şi în picioare , precum şi în coasta împunsã cu suliţa de unul dintre ostaşii romani. Dupã opt zile, Iisus Hristos S-a arãtat din nou Sfinţilor Apostoli, de data aceasta fiind prezent şi Toma. Mântuitorul I S-a adresat direct, pe un ton mustrãtor, cerându-I sã-şi punã degetul în mâinile Sale şi în coasta Sa, dupã care I-a zis “ şi nu fi necredincios, ci credincios . ” Atunci s-a petrecut acea emoţionantã scenã, cand Toma şi-a recunoscut greşeala, adresându-I cuvintele “ Domnul meu şi Dumnezeul meu “ , iar Domnul I-a grãit : “ Pentru cã m-ai vãzut, Tomo, ai crezut, dar fericiţi sunt cei ce n-au vãzut şi au crezut “ In ultimul capitol din Evanghelia a patra , Sfântul Ioan prezintã o altã arãtare a Domnului, de data aceasta cãtre şapte Apostoli , care a avut loc la Marea Tiberiadei , deci în provincia Galileea. Apoi Iisus S-a arãtat la peste 500 de ” fraţi “ , iar o ultima arãtare a Domnului a avut loc la 40 de zile dupã Înviere, cand El S-a Înãlţat la cer , in faţa Sfinţilor Apostoli , dupã ce le dãduse ultimele îndrumãri privitoare la misiunea ce o aveau de infãptuit. O mãrturie puternicã despre Înviere ne-o prezintã Sfântul Apostol Pavel, care scria corintenilor : ” Iar la urma tuturor, ca unui nãscut înainte de vreme mi S-a arãtat şi mie .” Poate cã unii se vor intreba de ce între aceşti ” martori “ ai Învierii nu apare si Sfânta Fecioara Maria. Este adevãrat cã Evangheliile nu pomenesc nimic despre acest fapt. Aceasta nu inseamnã cã Iisus Cel înviat nu S-a arãtat şi Aceleia care L-a nãscut ca Om, cu 33 de ani in urmã . Dupã tradiţia Bisericii, Iisus S-ar fi arãtat Sfintei Sale Maici chiar înainte de a Se arãta Mariei Magdalena şi celorlalte femei mironosiţe. Se spune în Sfintele Evanghelii cã Iisus S-a arãtat mai intâi femeilor mironosiţe, deoarece mãrturia Maicii Domnului despre Invierea Fiului Ei putea fi interpretatã ca o mãrturie pãrtinitoare care ridica mari semne de întrebare în faţa evreilor şi aşa sceptici din acest punct de vedere. Din moment ce credem în Învierea lui Hristos, avem datoria moralã de a deveni ” martori “ ai acesteia, ca şi când am fi fost de faţã la toate aceste arãtãri ale Domnului, de a le face cunoscute şi altora, fiind cã tot El este Cel care ne invaţã: “Pe cel ce mã va mãrturisi pe Mine înaintea oamenilor , Îl voi mãrturisi şi Eu înaintea Tatãlui Meu Care este în ceruri ”