13.

Despre poruncile bisericești

1.Pregătirea aperceptivă
În calitate de instituție Divino-umană, însărcinată cu măntuirea credincioșilor săi, Biserica noastră a
alcătuit o serie de norme și regului , pentru înplinirea scopului ei .
2. Anunţarea temei
În cele ce urmează vom vorbi de importanţa Poruncilor Bisericești
3. Tratarea
Dumnezeu Si-a facut cunoscuta voia Sa omului si in chip indirect, si anume prin legile
bisericesti . Sunt legile date de Biserica, in virtutea puterii primite de la intemeietorul ei de a calauzi pe
credinciosi in numele Sau si a-i indatora la ascultare (Matei 10, 40; Luca 10, 16; Ioan 13, 20).Legile
bisericesti sunt alcatuite pe temeiul legii descoperite de Dumnezeu si nu cer nici mai mult decat ea, nici
ceva deosebit de ea.
In concret, prin Legea bisericeasca se intelege norma data de Biserica in scopul asigurarii binelui
duhovnicesc al credinciosilor, adica pentru mantuirea lor vesnica, precum si pentru buna organizare si
conducere a Bisericii.Biserica, in virtutea mandatului primit de la Mantuitorul de a-i conduce pe crestini
inspre mantuire, este indreptatita sa alcatuiasca astfel de legi si sa-i cheme pe crestini la ascultare,
punandu-le chiar si pedepse pe care ei liberi si le insusesc.
Temeiul lor se afla in Sfanta Scriptura (Faptele Apostolilor, cap 15), in traditia apostolica si in cea
patristica.
Cunoscute in traditia crestina sunt cele noua porunci bisericesti. Alcatuite pe baza Sfintei
Scripturi si a Sfintei Traditii le gasim pentru prima data complete in Marturisirea Ortodoxa a lui Petru
Movila, aprobata in sinodul de la Iasi din 1642.( Prima porunca ne cere sa luam parte cu evlavie la Sfanta
Liturghie in toate duminicile si sarbatorile de peste an, a doua porunca le cere crestinilor sa posteasca
saptamanal miercurea si vinerea precum si in cele patru posturi randuite de Biserica., A treia porunca ne
cere sa dam cuvenita cinstire clericilor., A patra porunca le cere crestinilor sa se spovedeasca in cele
patru posturi de peste an, sau macar o data in postul mare , A cincea porunca ii opreste pe cei neavizati sa
citeasca carti eretice sau hulitoare de cele sfinte., A sasea porunca ne cere sa ne rugam pentru mai marii
nostri bisericesti si pamantesti. A saptea porunca ne cere sa tinem posturile si sa facem rugaciuni pe care
le randuieste episcopul locului la vremuri de primejdie, de calamitate sau la vreo alta pricina de trebuinta.
A opta porunca ne opreste sa ne insusim bunurile Bisericii. A noua porunca bisericeasca ne cere sa nu
facem nunti si ospete in timpurile oprite.)
Crestinul, ca faptura a lui Dumnezeu, trebuie sa asculte de voia Acestuia, rostita prin legile date,
caci numai asa isi poate intocmi o viata cinstita si-si poate dobandi mantuirea sufletului. Legea, prin
insasi fiinta ei, cere doar ascultare si nu sta in bunul plac al cuiva sa i se supuna sau nu. Este drept ca
uneori se intampla ca legea sa fie calcata. Dar crestinul nu trebuie sa faca aceasta in chip premeditat; el
ramane supus legii chiar si atunci cand o calca. Porunca launtrica prin care legea morala cere crestinului
sa faca sau sa nu faca ceva se numeste datorie morala. Aceasta nu este altceva decat trebuinta pe care o
simte credinciosul inauntrul sau de a implini voia lui Dumnezeu si a ocoli cele potrivnice ei, fara ca
libertatea voii sa-i fie ingradita cu ceva. Cum poate insa implini legile si evita calcarea lor, aceasta i-o
spune fiecaruia cugetul sau constiinta sa morala. Legea lui Dumnezeu trebuie implinita in intregime, caci
ea este una si toate poruncile ei sunt date de Dumnezeu. Credinciosul nu trebuie sa aleaga ce i se pare lui
mai insemnat sau mai folositor din ea, caci atunci ar inlocui legea lui Dumnezeu cu o lege a sa. Sfanta
Scriptura spune: "Cine va pazi toata legea, dar va gresi intr-o singura porunca, s-a facut vinovat fata de
toate poruncile" (Iacov 2, 10). Pentru o singura vina, Moise a fost pedepsit sa nu intre in pamantul
fagaduit. Pentru o singura minciuna, Anania si Safira au fost pedepsiti cu moartea (Fapte 5, 1-10).
Legea lui Dumnezeu trebuie, apoi, implinita necontenit, adica in toate imprejurarile vietii, fiindca
numai asa isi dovedeste credinciosul dragostea sa puternica fata de Dumnezeu, binefacatorul sau cel mai
mare.
Si, in sfarsit, ea trebuie implinita cu toata bucuria. Fapta, oricat de buna ar fi, daca e facuta
impotriva inimii si cu carteala, nu are nici un pret.

4. Recapitulăm ideile principale prin câteva întrebări precise:

1.Ce sunt legile bisericesti?
2. Care este datoria crestinului fata de legi?
5. Asociere:
Sfanta noastra Biserica invata pe credinciosii sai sa se supuna intru totul legilor Statului, "caci nu
este stapanire decat de la Dumnezeu; iar cele ce sunt, de Dumnezeu sunt randuite. Pentru aceea, cel ce se
impotriveste stapanirii se impotriveste randuielii lui Dumnezeu. Iar cei ce se impotrivesc isi vor lua
osanda" (Rom. 13, 2). Crestinul va da socoteala inaintea Dreptului Judecator si pentru implinirea sau
calcarea acestor legi. De asemenea, credinciosii sunt indrumati sa-si implineasca indatoririle lor
cetatenesti fata de Patrie, cu acelasi zel si cu aceeasi ravna ca si pe cele fata de Biserica.
6. Generalizarea
Spune Mantuitorul: "Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu
inima, si veti gasi odihna sufletelor voastre. Caci jugul Meu e bun si povara Mea este usoara" (Matei 11,
29-30). Sfintii au implinit legea, desi erau si ei oameni ca ceilalti, dar aveau inima curata si erau plini de
dragoste fata de Dumnezeu. Numai pentru astfel de oameni pazirea legii morale este usoara, mai ales ca
ajutorul lui Dumnezeu nu le lipseste. Aceasta nu inseamna insa ca pazirea legii nu cere osteneala, dar
osteneala aceasta nu o simte cel ce este plin de dragoste fata de Dumnezeu. Dimpotriva, toata osteneala ii
umple inima de bucurie.

7. Aplicare:
Ca și creștini avem datoria de a cunoaste, de a implini și cinsti aceste porunci bisericeti pentru a putea fi
parte din trupul lui Hristos -Biserica , care ne va duce spre matuirea sufletului.